ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 64

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
10 martie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia (UE) 2017/418 a Consiliului din 28 februarie 2017 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și guvernul Insulelor Cook și a protocolului de punere în aplicare a acestuia

1

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/419 al Comisiei din 9 martie 2017 de aprobare a substanței de bază Urtica spp., în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )

4

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/420 al Comisiei din 9 martie 2017 privind autorizarea unui preparat de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a puicuțelor pentru ouat și a speciilor aviare minore pentru îngrășare și pentru ouat (titularul autorizației: Delacon Biotechnik GmbH) ( 1 )

7

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/421 al Comisiei din 9 martie 2017 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/422 al Comisiei din 9 martie 2017 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

46

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/423 al Comisiei din 9 martie 2017 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de Fujian Viscap Shoes Co. Ltd, Vietnam Ching Luh Shoes Co. Ltd, Vinh Thong Producing-Trading-Service Co. Ltd, Qingdao Tae Kwang Shoes Co. Ltd, Maystar Footwear Co. Ltd, Lien Phat Company Ltd, Qingdao Sewon Shoes Co. Ltd, Panyu Pegasus Footwear Co. Ltd, PanYu Leader Footwear Corporation, Panyu Hsieh Da Rubber Co. Ltd, An Loc Joint Stock Company, Qingdao Changshin Shoes Company Limited, Chang Shin Vietnam Co. Ltd, Samyang Vietnam Co. Ltd, Qingdao Samho Shoes Co. Ltd, Min Yuan, Chau Giang Company Limited, Foshan Shunde Fong Ben Footwear Industrial Co. Ltd și Dongguan Texas Shoes Limited Co., precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14

72

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/424 al Comisiei din 9 martie 2017 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

105

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/425 al Comisiei din 9 martie 2017 privind prețul minim de vânzare pentru laptele praf degresat pentru a șasea invitație parțială de participare la licitație în cadrul procedurii de licitație deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2080

107

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2017/426 a Consiliului din 7 martie 2017 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Regatul Danemarcei, în cadrul Comitetului Regiunilor

108

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/427 a Comisiei din 8 martie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2012/535/EU în ceea ce privește măsurile de prevenire a răspândirii în Uniune a Bursaphelenchus xylophilus (Steiner și Buhrer) Nickle et al. (nematodul lemnului de pin) [notificată cu numărul C(2017) 1482]

109

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE ( JO L 173, 12.6.2014 )

116

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/1


DECIZIA (UE) 2017/418 A CONSILIULUI

din 28 februarie 2017

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și guvernul Insulelor Cook și a protocolului de punere în aplicare a acestuia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și cu articolul 218 alineatul (7),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Uniunea și guvernul Insulelor Cook au negociat un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (denumit în continuare „acordul”) cu durata de cinci ani, care poate fi reînnoit în mod tacit, precum și un protocol de punere în aplicare a acestuia (denumit în continuare „protocolul”), care acordă navelor din Uniune posibilități de pescuit în apele asupra cărora Insulele Cook deține suveranitatea sau jurisdicția în materie de pescuit.

(2)

Acordul și protocolul au fost semnate în conformitate cu Decizia (UE) 2016/776 a Consiliului (2) și se aplică provizoriu de la 14 octombrie 2016.

(3)

Prin acord a fost instituit un comitet mixt care este responsabil de monitorizarea executării, interpretării și aplicării acordului. În plus, comitetul mixt poate aproba anumite modificări ale protocolului. Pentru a facilita aprobarea modificărilor respective, este oportună împuternicirea Comisiei, sub rezerva îndeplinirii unor condiții specifice, pentru a le putea aproba printr-o procedură simplificată.

(4)

Acordul și protocolul ar trebui să fie aprobate,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se aprobă în numele Uniunii Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil dintre Uniunea Europeană și guvernul Insulelor Cook și protocolul de punere în aplicare a acestuia.

Articolul 2

Președintele Consiliului efectuează, în numele Uniunii, notificările prevăzute la articolul 17 din acord și, respectiv, la articolul 13 din protocol (3).

Articolul 3

Sub rezerva dispozițiilor și condițiilor stabilite în anexa la prezenta decizie, Comisia este împuternicită să aprobe, în numele Uniunii, modificările aduse protocolului în cadrul comitetului mixt.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

J. HERRERA


(1)  Aprobarea din 14 februarie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Decizia (UE) 2016/776 a Consiliului din 29 aprilie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil între Uniunea Europeană și guvernul Insulelor Cook și a protocolului de punere în aplicare a acestuia (JO L 131, 20.5.2016, p. 1).

(3)  Data intrării în vigoare a acordului și a protocolului se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.


ANEXĂ

Sfera de competență și procedura pentru stabilirea poziției Uniunii în cadrul comitetului mixt

1.

Comisia este autorizată să negocieze cu guvernul Insulelor Cook și, după caz, sub rezerva respectării punctului 3 din prezenta anexă, să convină asupra unor modificări ale protocolului în ceea ce privește următoarele aspecte:

(a)

revizuirea nivelului posibilităților de pescuit și, prin urmare, a contribuției financiare relevante, în conformitate cu articolul 5 și cu articolul 6 alineatul (3) litera (a) din acord, precum și cu articolele 5 și 6 din protocol;

(b)

decizia privind modalitățile sprijinului sectorial în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (b) din acord și cu articolul 3 din protocol;

(c)

condițiile și modalitățile tehnice prin care navele Uniunii își desfășoară activitățile de pescuit în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) litera (c) din acord și cu articolele 4 și 6 din protocol.

2.

În cadrul comitetului mixt instituit în temeiul acordului, Uniunea:

(a)

acționează în conformitate cu obiectivele pe care le urmărește în cadrul politicii comune în sectorul pescuitului;

(b)

se conformează concluziilor Consiliului din 19 martie 2012 referitoare la Comunicarea privind dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului;

(c)

încurajează pozițiile care sunt compatibile cu normele pertinente adoptate de către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și în cadrul gestionării comune cu statele de coastă.

3.

Atunci când se prevede adoptarea, în cadrul unei reuniuni a comitetului mixt, a unei decizii referitoare la modificări ale protocolului, astfel cum se prevede la punctul 1, se iau măsurile necesare pentru a se garanta că poziția care va fi exprimată în numele Uniunii ține seama de cele mai recente informații relevante de ordin statistic, biologic sau de altă natură transmise Comisiei.

În acest scop și pe baza informațiilor respective, serviciile Comisiei transmit Consiliului sau grupurilor de pregătire ale acestuia, spre examinare și aprobare, un document care prezintă în detaliu elementele specifice ale poziției propuse a Uniunii, cu suficient timp înainte de reuniunea relevantă a Comitetului mixt.

În ceea ce privește aspectele menționate la punctul 1 litera (a), aprobarea de către Consiliu a poziției Uniunii avute în vedere necesită un vot cu majoritate calificată. În celelalte cazuri, se consideră că poziția Uniunii avută în vedere în documentul pregătitor este aprobată, cu excepția cazului în care un număr de state membre echivalent cu o minoritate de blocare obiectează în cadrul unei reuniuni a grupului de pregătire al Consiliului sau în termen de 20 de zile de la primirea documentului pregătitor, în funcție de care dintre situații intervine mai întâi. În caz de obiecții, chestiunea respectivă este retrimisă Consiliului.

În cazul în care, în cadrul unor reuniuni ulterioare, inclusiv la fața locului, nu se poate ajunge la un acord astfel încât poziția Uniunii să ia în considerare noile elemente, chestiunea este transmisă Consiliului sau grupurilor sale de pregătire.

4.

Comisia este invitată să ia, în timp util, orice măsuri necesare ca urmare a deciziei Comitetului mixt, inclusiv, după caz, publicarea deciziei relevante în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și prezentarea eventualelor propuneri necesare pentru punerea în aplicare a deciziei respective.


REGULAMENTE

10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/4


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/419 AL COMISIEI

din 9 martie 2017

de aprobare a substanței de bază Urtica spp., în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 23 alineatul (5) coroborat cu articolul 13 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia a primit, la 18 august 2015, din partea Institutului tehnic pentru agricultură ecologică [Institut Technique de l'Agriculture Biologique (ITAB)] o cerere de aprobare a Urtica spp. ca substanță de bază. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile solicitate la articolul 23 alineatul (3) al doilea paragraf. În plus, la 5 ianuarie 2016, Comisia a primit o cerere din partea Myosotis pentru aprobarea urzicii ca substanță de bază. Dat fiind că cererea respectivă se referă și la Urtica spp., dar cu o altă utilizare propusă, Comisia a făcut o evaluare comună a celor două cereri.

(2)

Comisia a solicitat asistență științifică din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La data de 28 iulie 2016, autoritatea a prezentat Comisiei un raport tehnic privind substanța în cauză (2). La 7 decembrie 2016, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale raportul de reexaminare (3) și proiectul prezentului regulament, pe care le-a finalizat pentru reuniunea comitetului respectiv din 24 ianuarie 2017.

(3)

Documentația furnizată de solicitant arată că Urtica spp. îndeplinește criteriile unui produs alimentar, astfel cum este definit la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4). În plus, substanța nu este folosită predominant în scopul protecției plantelor, dar este totuși utilă pentru protecția plantelor în compoziția unui produs constând în substanța respectivă și apă. Prin urmare, ea trebuie considerată substanță de bază.

(4)

Din examinările efectuate reiese că este de așteptat ca Urtica spp. să îndeplinească, în general, cerințele prevăzute la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de reexaminare întocmit de Comisie. Prin urmare, este adecvat să se aprobe Urtica spp. ca substanță de bază.

(5)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, coroborat cu articolul 6 din respectivul regulament, și ținând cont de cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesar să se includă anumite condiții pentru aprobare care sunt detaliate în anexa I la prezentul regulament.

(6)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (5) ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Aprobarea unei substanțe de bază

Se aprobă substanța Urtica spp., astfel cum este specificată în anexa I, ca substanță de bază, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa menționată anterior.

Articolul 2

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, 2016. Outcome of the consultation with Member States and EFSA on the basic substance applications for Urtica spp. for use in plant protection as insecticide, acaricide and fungicide. EFSA supporting publication [Materiale conexe ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)] 2016:EN-1075. 72 p.

(3)  http://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/public/?event=activesubstance.selection&language=EN.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active aprobate (JO L 153, 11.6.2011, p. 1).


ANEXA I

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data aprobării

Dispoziții specifice

Urtica spp.

Nr. CAS: 84012-40-8 (extract de Urtica dioica)

Nr. CAS: 90131-83-2 (extract de Urtica urens)

Urtica spp.

Farmacopeea europeană

30 martie 2017

Urtica spp. se utilizează în conformitate cu condițiile specifice incluse în concluziile raportului de reexaminare privind substanța Urtica spp. (SANTE/11809/2016), în special în apendicele I și II la respectivul raport.


(1)  În raportul de reexaminare sunt furnizate mai multe detalii privind identitatea, specificațiile și modul de utilizare al substanței de bază.


ANEXA II

În partea C din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se adaugă următoarea rubrică:

Număr

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (*1)

Data aprobării

Dispoziții specifice

„14.

Urtica spp.

Nr. CAS: 84012-40-8 (extract de Urtica dioica)

Nr. CAS: 90131-83-2 (extract de Urtica urens)

Urtica spp.

Farmacopeea europeană

30 martie 2017

Urtica spp. se utilizează în conformitate cu condițiile specifice incluse în concluziile raportului de reexaminare privind substanța Urtica spp. (SANTE/11809/2016), în special în apendicele I și II la respectivul raport.”


(*1)  În raportul de reexaminare sunt furnizate mai multe detalii privind identitatea, specificațiile și modul de utilizare al substanței de bază.


10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/7


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/420 AL COMISIEI

din 9 martie 2017

privind autorizarea unui preparat de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a puicuțelor pentru ouat și a speciilor aviare minore pentru îngrășare și pentru ouat (titularul autorizației: Delacon Biotechnik GmbH)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a unui preparat de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a puicuțelor pentru ouat și a speciilor aviare minore pentru îngrășare și pentru ouat. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea vizează autorizarea unui preparat de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, a puicuțelor pentru ouat și a speciilor aviare minore pentru îngrășare și pentru ouat, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a concluzionat, în avizul său din 4 decembrie 2015 (2), că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății umane sau asupra mediului. De asemenea, autoritatea a concluzionat că preparatul are potențialul de a îmbunătăți performanța puilor pentru îngrășat. Potrivit autorității, această concluzie poate fi extinsă la puicuțele pentru ouat și extrapolată la toate speciile minore de păsări de curte pentru îngrășare și pentru ouat. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, totodată, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se autorizează preparatul menționat în anexă, aparținând categoriei de aditivi „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „alți aditivi zootehnici”, ca aditiv destinat hranei pentru animale, în condițiile stabilite în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2016; 14(7):4351.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziția, formula chimică, descrierea, metoda de analiză

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

mg de aditiv/kg de furaj complet cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria: aditivi zootehnici. Grupa funcțională: alți aditivi zootehnici (îmbunătățirea parametrilor de performanță)

4d15

Delacon Biotechnik GmbH

Ulei de cimbru, ulei de anason stelat sintetic și pudră din scoarța arborelui quillaja

Compoziția aditivului

Preparat din uleiuri esențiale de cimbru (Thymus vulgaris L.) (1) și anason stelat sintetic (2), sub formă de microcapsule: ≥ 74 mg/g,

Pudră din scoarța arborelui quillaja (Quillaja saponaria) ≥ 200 mg/g

Saponine ≤ 23 mg/g

Formă solidă

Caracterizarea substanțelor active

Ulei de cimbru: timol 2-4 mg/g

Ulei de anason stelat (produs prin sinteză chimică): (trans și cis)-anetol 40-50 mg/g

Pudră din scoarța arborelui quillaja (Quillaja saponaria) ≥ 200 mg/g

Metode de analiză  (3)

Cuantificarea timolului din aditivul furajer, în preamestecuri și în furaje: gaz-cromatografie/spectrometrie de masă (GC-MS)

Pui pentru îngrășare

Puicuțe pentru ouat

Specii aviare minore pentru îngrășare și pentru ouat

150

150

1.

A se menționa temperatura de depozitare, durata de conservare și stabilitatea la granulare, în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului.

2.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care respectivele riscuri nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează cu echipamente de protecție individuală, inclusiv cu echipamente de protecție respiratorie.

30 martie 2027


(1)  Astfel cum au fost definite de farmacopeea europeană a Consiliului Europei (PhEur, 2005).

(2)  Un amestec de compuși puri care imită profilul uleiului esențial de anason stelat natural (fără estragol).

(3)  Detaliile metodelor de analiză pot fi consultate la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports.


10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/421 AL COMISIEI

din 9 martie 2017

de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 18,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri în vigoare

(1)

Consiliul, în urma unei anchete antisubvenție (denumită în continuare „ancheta inițială”), a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (2), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (codul TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (codul TARIC 8545909010).

(2)

Consiliul, în urma unei anchete antidumping, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (3), a instituit, de asemenea, taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004.

(4)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 (5), a extins măsurile compensatorii. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1186/2010 (6), a extins măsurile antidumping.

(5)

Măsurile compensatorii au luat forma unei taxe ad valorem de 6,3 % și de 7,0 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 7,2 %.

2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7) a măsurilor compensatorii în vigoare la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India, Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (8).

(7)

Cererea a fost depusă de SGL Carbon GmbH, TOKAI Erftcarbon GmbH și GrafTech Switzerland S.A. (denumite în continuare „solicitanții”), care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi de grafit.

(8)

Cererea s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

3.   Deschiderea procedurii

(9)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 15 decembrie 2015, prin avizul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009.

4.   Ancheta paralelă

(10)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 15 decembrie 2015 (10), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (11), cu privire la măsurile antidumping definitive în vigoare la importurile în Uniune de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

5.   Părțile interesate

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea reexaminării, invitându-i să participe.

(12)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

5.1.   Eșantionarea

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(a)   Selectarea eșantionului de producători din Uniune

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări care pot face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil, precum și de localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din patru producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 80 % din producția totală a Uniunii, pe baza informațiilor primite în timpul exercițiului. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(b)   Selectarea eșantionului de importatori

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Niciun importator nu s-a făcut cunoscut pentru a furniza informațiile solicitate în avizul de deschidere.

5.2.   Chestionarele și vizitele de verificare

(17)

Comisia a trimis chestionare guvernului indian (denumit în continuare „GI”), tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor doi producători-exportatori cunoscuți din India și celor 53 de utilizatori care s-au făcut cunoscuți în urma deschiderii.

(18)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la GI, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion, de la un producător-exportator indian și de la opt utilizatori.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului cauzat și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile GI din Delhi și Bhopal și la următoarele societăți:

(a)

producători din Uniune:

Graftech France SNC Calais, Franța;

Graftech Iberica S.L., Navarra, Spania;

SGL Carbon SA, Wiesbaden, Germania;

Tokai Erftcarbon GmbH, Grevenbroich, Germania;

(b)

producător-exportator din India:

HEG Limited, Bhopal (denumit în continuare „HEG”).

6.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(20)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2014 și 30 septembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(21)

Produsul în cauză este reprezentat de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, importate împreună sau separat, originare din India (denumite în continuare „GES” (graphite electrode systems) sau „produsul care face obiectul reexaminării”), care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (cod TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (cod TARIC 8545909010).

2.   Produsul similar

(22)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

produsul care face obiectul reexaminării;

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(23)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SUBVENȚIONĂRII

1.   Introducere

(24)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării.

(25)

Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

 

Sisteme naționale

(a)

Sistemul de drawback al taxelor (Duty Drawback Scheme – „DDS”);

(b)

Sistemul autorizațiilor prealabile (Advance Authorisation Scheme – „AAS”);

(c)

Sistemul „Piața-țintă” (Focus Market Scheme – „FMS”);

(d)

Sistemul de export de mărfuri din India (Merchandise Export from India Scheme – „MEIS”);

(e)

Sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods Scheme – „EPCGS”);

(f)

Sistemul de credite pentru export (Export Credit Scheme – „ECS”);

 

Sistemul regional

(g)

Sistemul de scutire de taxa pe electricitate (Electricity Duty Exemption Scheme – „EDES”)

(26)

Sistemele menționate la literele (a)-(e) se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează guvernul indian („GI”) să emită avize privind politica de export și import. Acestea sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente privind politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru PAR la care se referă prezenta anchetă: „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014” (denumit în continuare „FTP 09-14”) și „Politica în domeniul comerțului exterior 2015-2020” (denumit în continuare „FTP 15-20”). Cel din urmă dintre aceste documente a intrat în vigoare în aprilie 2015. GI stabilește, de asemenea, procedurile aplicabile FTP 09-14 și FTP 15-20 în „Manualul de proceduri, volumul I, 2009-2014” (Handbook of Procedures – „HOP I 04-09”) și, respectiv, „Manualul de proceduri, volumul I, 2015-2020” (Handbook of Procedures„HOP I 15-20”). Manualele de proceduri sunt actualizate cu regularitate.

(27)

Sistemul ECS menționat la litera (f) de mai sus se întemeiază pe secțiunile 21 și 35A din Legea de reglementare bancară din 1949, care autorizează Reserve Bank of India („RBI”) să emită linii directoare pentru băncile comerciale în ceea ce privește creditele de export.

(28)

Sistemul menționat la litera (g) de mai sus este gestionat de autoritățile statului Madhya Pradesh.

(29)

DDS, sub forma programului care l-a precedat, Sistemul de credite pentru taxe de import (DEPB – Duty Entitlement Passbook Scheme) (12), și EPCGS au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în urma anchetei inițiale, în timp ce AAS, FMS, MEIS, ECS și EDES nu au fost examinate.

(30)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18 de mai sus, un singur producător-exportator indian a cooperat. Acest producător-exportator reprezenta peste 95 % din totalul importurilor indiene de GES în Uniune și 50 % din capacitatea totală de producție estimată din India. Capacitatea de producție din India a fost stabilită pe baza chestionarului verificat primit de la producătorul-exportator cooperant și a situațiilor financiare disponibile public ale producătorului-exportator necooperant. Prin urmare, cooperarea producătorilor-exportatori din India a fost considerată slabă. Autoritățile indiene au fost informate în mod corespunzător că, din cauza slabei cooperări a producătorilor-exportatori indieni, Comisia poate aplica articolul 28 din regulamentul de bază. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(31)

După comunicarea concluziilor, GI a afirmat că nivelul de cooperare nu putea fi considerat slab, deoarece producătorul cooperant reprezenta peste 95 % din exporturile indiene de GES către Uniune în timpul PAR și 50 % din capacitatea totală de producție estimată din India. În acest sens, s-a clarificat că nivelul de cooperare a fost stabilit de Comisie pe baza capacității totale de producție din India, care a fost considerată mai relevantă decât volumul exporturilor indiene de GES către Uniune în timpul PAR în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Deoarece în India există doar doi producători, la fel de mari, și doar unul dintre ei a cooperat, este justificată calificarea cooperării drept slabă, deoarece societatea necooperantă are potențialul de a influența în mare măsură evaluarea probabilității continuării subvenționării și a reapariției prejudiciului. Într-adevăr, astfel cum s-a explicat la considerentul 155, producătorul necooperant și-a încetat aproximativ întreaga activitate de export către Uniune din cauza nivelurilor taxelor și, după toate probabilitățile, și-ar relua exporturile în cantități mai semnificative în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Drept urmare, deoarece cei doi producători cunoscuți reprezintă fiecare 50 % din capacitatea totală estimată de producție din India, nu se poate exclude faptul că proporțiile respective ale acestora din totalul exporturilor indiene către Uniune ar deveni mai echilibrate și, prin urmare, total diferite de raportul de 95/5 observat în timpul PAR. Prin urmare, argumentul a fost respins. În orice caz, Comisia observă că acest argument nu este pertinent în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, al cărei scop este de a stabili dacă există o continuare a subvenționării. Pe baza constatărilor cu privire la singurul producător-exportator, Comisia poate deja să concluzioneze că există o continuare a subvenționării. Prin urmare, este complet irelevant dacă gradul de cooperare este scăzut sau ridicat.

2.   Sistemul de drawback al taxelor („DDS”)

2.1.   Temei juridic

(32)

Descrierea detaliată a DDS este inclusă în Normele din 1995 în materie de drawback pentru accizele vamale și accizele percepute la nivel central, astfel cum au fost modificate prin notificările ulterioare.

2.2.   Eligibilitate

(33)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

2.3.   Punerea în aplicare practică

(34)

Un exportator eligibil poate solicita un anumit drawback care se calculează ca procent din valoarea franco la bord („FOB”) a produselor exportate în cadrul acestui sistem. Ratele de drawback au fost stabilite de GI pentru o serie de produse, inclusiv pentru produsul care face obiectul reexaminării. Acestea sunt stabilite pe baza cantității sau a valorii medii a materialelor utilizate ca inputuri la fabricarea unui produs și pe baza valorii medii a taxelor plătite pentru inputuri. Ratele sunt aplicabile indiferent dacă taxele la import au fost sau nu achitate. În cursul PAR, rata DDS a fost de 3 %, cu un plafon de 3,2 INR/kg până la 22 noiembrie 2014, și de 2,4 % cu un plafon de 8 INR/kg după această dată.

(35)

Pentru a beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul în care datele privind expedierea sunt introduse în serverul autorității vamale (ICEGATE), se indică faptul că exportul are loc în cadrul DDS și valoarea DDS este stabilită în mod irevocabil. După ce societatea expeditoare a completat declarația generală de export („EGM” – Export General Manifest), iar biroul vamal a verificat documentul respectiv în raport cu datele din avizul de expediție, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a autoriza plata sumei de drawback, fie prin plată directă în contul bancar al expeditorului, fie prin mandat de plată.

(36)

De asemenea, exportatorul trebuie să furnizeze dovezi ale veniturilor obținute din export, prin intermediul unui certificat bancar („BRC” – Bank Realisation Certificate). Acest document poate fi furnizat după ce suma de drawback a fost plătită, dar GI va recupera suma plătită dacă exportatorul nu furnizează BRC în termenul stabilit.

(37)

Suma de drawback poate fi utilizată în orice scop.

(38)

În conformitate cu standardele de contabilitate din India, suma de drawback poate fi înscrisă ca venituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(39)

S-a constatat că producătorul-exportator care a cooperat a continuat să beneficieze de avantajele acordate în cadrul DDS în timpul PAR.

2.4.   Concluzia privind DDS

(40)

Astfel cum se constată în ancheta inițială, DDS acordă subvenții în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (i) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Așa-numita sumă de drawback este o contribuție financiară acordată de GI, întrucât ia forma unui transfer direct de fonduri efectuat de către GI. Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. De asemenea, suma de drawback conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(41)

Rata de drawback pentru exporturi este stabilită de către GI pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca drawback al taxelor, sistemul nu prezintă caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este legată de plata efectivă a taxelor de import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime anterioare sau viitoare.

(42)

În timpul vizitei de verificare, GI și producătorul-exportator cooperant au susținut că există o legătură adecvată între ratele de drawback și taxele plătite pentru materii prime. Motivul este acela că GI ia în considerare cantitatea sau valoarea medie a materialelor utilizate ca inputuri la fabricarea produsului, precum și valoarea medie a taxelor plătite pentru inputuri la determinarea ratelor de drawback al taxelor.

(43)

Cu toate acestea, Comisia nu consideră că presupusa legătură dintre ratele de drawback și taxele plătite pentru materii prime este suficientă pentru ca sistemul să fie conform cu normele prevăzute la anexa I, la anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și la anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, suma creditului nu este calculată în legătură cu inputurile efectiv utilizate. În plus, nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri (inclusiv cantitățile și originea acestora) sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor la import în sensul anexei I punctul I și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(44)

În consecință, plata care ia forma unui transfer direct de fonduri efectuat de către GI în urma exporturilor efectuate de către exportatori trebuie să fie considerată ca fiind o subvenție directă din partea GI condiționată de rezultatele la export și, prin urmare, este considerată specifică și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

2.5.   Calculul valorii subvenției

(45)

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în ceea ce privește avantajul conferit beneficiarului care se constată că a existat în timpul PAR. În această privință, s-a considerat că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției de export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, GI trebuie să plătească suma de drawback, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. După ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, valoarea drawbackului care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu există nicio dovadă concludentă care să indice contrariul, se consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DDS să fie calculat adunând sumele de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PAR.

(46)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste subvenții au fost acordate pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul PAR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(47)

Pe baza celor menționate mai sus, nivelul subvenției stabilit în ceea ce privește acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant a fost de 2,02 %.

3.   Sistemul autorizațiilor prealabile (Advance Authorisation Scheme – „AAS”)

3.1.   Temei juridic

(48)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din FTP 09-14 și la capitolele 4.1-4.30 din HOP I 09-14, precum și la punctele 4.03-4.24 din FTP 15-20 și la capitolele 4.04-4.52 din HOP I 15-20.

3.2.   Eligibilitate

(49)

AAS constă în șase subsisteme, așa cum este descris în detaliu la considerentul 50 de mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, în ceea ce privește eligibilitatea. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „furnizări intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „operațiuni asimilate exporturilor” menționate la punctul 8.2 din FTP 09-14, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export (Export Oriented Unit – EOU), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „operațiuni asimilate exporturilor”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „operațiuni asimilate exporturilor” din cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” („ARO” – Advance Release Order) și „acreditiv intern de tip back to back” (back to back inland letter of credit).

3.3.   Punerea în aplicare practică

(50)

AAS pot fi emise în următoarele cazuri:

(i)

exporturi fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul Indiei. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență;

(ii)

cerință anuală: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice input necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. Acesta poate opta pentru exportul oricărui produs din grupul de produse la fabricarea cărora sunt utilizate materii prime scutite de taxe;

(iii)

furnizări intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă un singur produs de export și să împartă procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa fără taxe vamale materiale care intră în procesul de producție și poate obține în acest scop o AAS pentru furnizări intermediare. Exportatorul final finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit;

(iv)

operațiuni asimilate exporturilor: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe inputuri necesare fabricării de produse destinate să fie vândute în cadrul „operațiunilor asimilate exporturilor” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din FTP 09-14. Conform GI, operațiunile asimilate exporturilor se referă la acele tranzacții în cadrul cărora bunurile furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de tranzacții de aprovizionare sunt considerate operațiuni asimilate exporturilor, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, de exemplu furnizarea de bunuri unităților axate pe export („EOU”) sau unei societăți situate într-o zonă economică specială („ZES”);

(v)

bonuri de aprovizionare anticipată („ARO”): titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața națională, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării elementelor specificate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului local să beneficieze de avantajele legate de operațiunile asimilate exporturilor, definite la punctul 8.3 din FTP 09-14 (și anume AAS pentru mărfuri intermediare/operațiuni asimilate exporturilor, drawback al taxelor pentru operațiunile asimilate exporturilor și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor furnizorului în locul exportatorului final, sub forma unui drawback/unei rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă atât pentru inputurile de pe piața națională, cât și pentru cele importate;

(vi)

acreditiv intern de tip „back to back”: acest subsistem reglementează, de asemenea, furnizările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca validează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor care sunt obținute în țară, în loc să fie importate. Furnizorul local va putea beneficia de avantajele legate de operațiunile asimilate exporturilor definite la punctul 8.3 din FTP 09-14 (și anume AAS pentru furnizările intermediare/operațiuni asimilate exporturilor, drawback al taxelor pentru operațiunile asimilate exporturilor și rambursarea accizei finale).

(51)

S-a constatat că producătorul-exportator cooperant a obținut concesii în decursul PAR în cadrul primului subsistem, și anume AAS pentru exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă celelalte subsisteme neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(52)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat, din punct de vedere juridic, să mențină „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, privind consumul și utilizarea bunurilor importate cu scutire de taxe/procurate la nivel local” într-un format specificat (capitolele 4.26, 4.30 și apendicele 23 la HOP I 09-14), și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de gestiune care emite un certificat care arată că registrele prevăzute și înregistrările relevante au fost examinate și că informațiile furnizate în conformitate cu apendicele 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(53)

În ceea ce privește subsistemul utilizat în timpul PAR de către societatea în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(54)

Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de șase luni fiecare).

(55)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 26, un document FTP nou a intrat în vigoare în aprilie 2015. În ceea ce privește punerea în aplicare menționată la considerentele 50-54, singura modificare adusă de noul document FTP a fost reducerea perioadei de îndeplinire a obligației de export, de la 24 de luni la 18 luni. Trebuie precizat, de asemenea, că toate licențele utilizate de producătorul-exportator cooperant în cursul PAR se supuneau încă FTP 09-14, deoarece au fost emise înainte de aprilie 2015.

(56)

Ancheta a stabilit că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene nu au fost încă respectate sau testate în practică.

(57)

Producătorul-exportator cooperant a ținut un registru privind producția și consumul. Cu toate acestea, nu s-a putut verifica ce inputuri au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat (și nici originea acestora) și în ce cantități. În special, sistemul pus în aplicare nu a permis identificarea și măsurarea cu precizie a unei eventuale remiteri excesive.

(58)

În ceea ce privește cerințele în materie de verificare menționate la considerentul 52, s-a constatat că niciuna dintre licențele AAS utilizate de societate nu se afla într-o etapă a duratei de valabilitate care să impună transmiterea către autorități a apendicelui 23. Cu toate acestea, s-a constatat și că niciuna dintre evidențele păstrate de societăți nu permite calcularea remiterii în exces în conformitate cu cerințele apendicelui 23, ceea ce face imposibilă orice certificare viitoare de către un expert contabil extern/contabil de gestiune.

(59)

În plus, s-a stabilit că doar un procent cuprins între 75 % și 85 % din materia primă principală (cocs calcinat de petrol sau „CPC”) importată cu scutire de taxe în temeiul AAS a fost încorporat fizic în GES, iar un procent cuprins între 15 % și 25 % a fost încorporat în două produse secundare, și anume bulgări de minereu și minereu mărunt. S-a constatat, de asemenea, că cel puțin o parte din ambele produse secundare s-a vândut pe piața națională și că nu există niciun sistem de măsurare a cantităților efective de CPC importat cu scutire de taxe și încorporat în produsele secundare exportate sau vândute pe piața națională.

(60)

Pe scurt, se consideră că producătorul-exportator cooperant nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale FTP.

3.4.   Concluzii privind AAS

(61)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GI, întrucât diminuează veniturile din taxe care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un avantaj exportatorului anchetat deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(62)

În plus, AAS pentru exporturi fizice sunt în mod clar condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără a încheia un angajament de export.

(63)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat drept un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. GI nu a aplicat în mod eficace un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputuri pentru fabricarea produsului exportat [anexa II alineatul (4) din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de substituire, anexa III punctul II alineatul (2) din regulamentul de bază]. Se estimează, de asemenea, că normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul care face obiectul reexaminării nu sunt suficient de precise și că nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme nu permit GI să verifice cu suficientă exactitate cantitățile de inputuri consumate pentru producția exportată. În plus, GI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace [anexa II alineatul (5) și anexa III punctul II alineatul (3) din regulamentul de bază].

(64)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.5.   Calculul valorii subvenției

(65)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputurile de substituire, avantajul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea taxelor de import datorate în mod normal pentru importurile de inputuri.

(66)

Deoarece nu au existat dovezi fiabile care să indice contrariul, valoarea subvenției acordate producătorului-exportator cooperant a fost calculată pe baza taxelor vamale de import la care se renunță (taxe vamale de bază și taxe vamale suplimentare speciale) asupra materialelor importate în cadrul subsistemului în timpul PAR (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, taxele suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse, în cazul unor cereri justificate, din valoarea subvenției. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri realizată la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în timpul PAR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(67)

Rata subvenției stabilită în ceea ce privește acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant se ridică la 0,30 %.

4.   Sistemul „Piața-țintă” (Focus Market Scheme – „FMS”)

4.1.   Temei juridic

(68)

Descrierea detaliată a FMS se regăsește la punctul 3.14 din FTP 09-14 și la punctul 3.8 din HOP I 09-14.

4.2.   Eligibilitate

(69)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

4.3.   Punerea în aplicare practică

(70)

În cadrul acestui sistem, toate exporturile de produse, inclusiv de GES, către țările notificate în conformitate cu tabelele 1 și 2 din apendicele 37(C) la HOP I 09-14 pot beneficia de un credit pentru taxe echivalent cu 3 % din valoarea FOB. De la 1 aprilie 2011, toate exporturile de produse către țările notificate în conformitate cu tabelul 3 din apendicele 37(C) („piețe-țintă”) pot beneficia de un credit pentru taxe echivalent cu 4 % din valoarea FOB. Anumite tipuri de activități de export sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri transbordate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export.

(71)

Creditele pentru taxe vamale obținute în cadrul FMS sunt transferabile fără restricții și sunt valabile pe o perioadă de 24 de luni de la data emiterii certificatului relevant privind dreptul la credite. Aceste credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente importurilor ulterioare de orice input sau bun, inclusiv de mijloace de producție.

(72)

Certificatul privind dreptul la credite este emis din portul din care au fost efectuate exporturile după realizarea acestora sau expedierea bunurilor. Dacă reclamantul pune la dispoziția autorităților copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la export (de exemplu, ordine de export, facturi, avize de expediere, certificate bancare), GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării creditelor pentru taxe.

(73)

S-a constatat că producătorul-exportator cooperant a beneficiat de avantajele acordate în cadrul FMS în cursul PAR.

4.4.   Concluzie privind FMS

(74)

Prin sistemul FMS se acordă subvenții în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Un credit FMS pentru taxe este o contribuție financiară din partea GI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditul FMS pentru taxe conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(75)

În plus, sistemul FMS este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(76)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputuri de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri (inclusiv cantitățile și originea acestora) sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor la import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru FMS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun input. Astfel, chiar și exportatorii care își procură intern toate inputurile și nu importă bunuri care pot fi folosite ca inputuri pot beneficia de FMS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe FMS pentru a importa mijloace de producție, deși acestea nu fac obiectul sistemelor autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate. De asemenea, Comisia observă că nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și operațiunilor efective pentru a stabili dacă au avut loc plăți în exces.

4.5.   Calculul valorii subvenției

(77)

Deoarece nu au existat dovezi fiabile care să indice contrariul, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii s-a calculat pe baza avantajului conferit beneficiarului astfel cum a fost constatat în cursul PAR și înscris de către solicitanți ca venit, pe baza principiilor contabilității de angajamente la momentul tranzacției de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției (numărător) a fost împărțită la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul PAR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(78)

Pe baza celor menționate mai sus, rata subvenției stabilite în ceea ce privește acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant a fost de 0,13 %.

Retragerea și înlocuirea sistemului FMS

(79)

În urma intrării în vigoare a FTP 15-20 la 1 aprilie 2015, FMS și patru alte sisteme au fost reunite în sistemul de stimulare a exportului de mărfuri („MEIS” – Merchandise Export Incentive Scheme) descris la considerentele 83-100. Astfel cum se explică în documentul intitulat „Aspecte principale ale politicii în domeniul comerțului exterior 2015-2020” (13) publicat de Direcția Generală de Comerț Exterior a GI: „Anterior au existat cinci sisteme diferite (sistemul «produs-țintă», sistemul «produs țintă asociat pieței», sistemul «piață-țintă», sistemul de stimulente pentru infrastructura agricolă, VKGUY) pentru recompensarea exporturilor de mărfuri prin diferite tipuri de credite pentru taxe cu condiții variate (specifice sectorului sau doar utilizatorului respectiv) asociate utilizării lor. În prezent, toate aceste sisteme au fost reunite într-un sistem unic, denumit Sistemul de export de mărfuri din India […].”

(80)

Ancheta a stabilit că producătorul-exportator cooperant a trecut de la FMS la MEIS după retragerea FMS.

(81)

Având în vedere considerentele 79 și 80, Comisia consideră că subvenționarea conferită în temeiul FMS nu a încetat, ci a fost doar integrată în noul sistem și redenumită, și că avantajele oferite în cadrul FMS continuă să fie oferite în cadrul noului sistem. Pe această bază, se consideră că FMS poate face obiectul unor măsuri compensatorii până la retragerea sa.

5.   Sistemul de export de mărfuri din India („MEIS”)

5.1.   Temei juridic

(82)

Descrierea detaliată a MEIS se găsește la capitolul 3 din FTP 15-20, precum și la capitolul 3 din HOP I 15-20.

(83)

MEIS a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015, și anume la jumătatea PAR. Se reamintește că, astfel cum s-a explicat la considerentele 79-81, MEIS este succesorul programului FMS și al altor patru programe (sistemul „produs-țintă”, sistemul „produs-țintă asociat pieței”, sistemul de stimulente pentru infrastructura agricolă și VKGUY).

5.2.   Eligibilitate

(84)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

5.3.   Punerea în aplicare practică

(85)

Societățile eligibile pot beneficia de MEIS dacă exportă produse specifice în țări specifice care se încadrează în grupul A („piețe tradiționale”, ce includ toate statele membre ale UE), grupul B („piețe emergente și piețe țintă”) și grupul C („alte piețe”). Țările care fac parte din fiecare grup și lista produselor, cu ratele corespunzătoare ale recompenselor, sunt prezentate în tabelul 1 și, respectiv, tabelul 2 din apendicele 3B la FTP 15-20.

(86)

Avantajul ia forma unui credit pentru taxe echivalent cu un procent din valoarea FOB a exportului. În cazul GES, s-a constatat că acest procent era 2 % pentru exporturile către țările din grupul B și 0 % pentru exporturile către țările din grupurile A și C în cursul PAR. Anumite tipuri de exporturi sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri tranzitate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export.

(87)

Creditele pentru taxe acordate în cadrul MEIS sunt transferabile fără restricții și au o valabilitate de 18 luni de la data emiterii. Pot fi utilizate pentru: (i) plata taxelor vamale aferente importurilor de inputuri sau bunuri, inclusiv de mijloace de producție; (ii) plata accizelor aferente achizițiilor de pe piața națională de inputuri sau bunuri, inclusiv mijloace de producție și plăți; (iii) plata impozitului pe servicii aferent achiziționării de servicii.

(88)

Cererea de acordare a avantajelor în temeiul MEIS trebuie să fie depusă online, pe site-ul Direcției Generale de Comerț Exterior. Documentele relevante (avize de expediere, certificate bancare și dovezi ale debarcării) trebuie să fie asociate cererii online. Autoritatea regională (denumită în continuare „AR”) competentă din cadrul GI emite creditul pentru taxe după examinarea documentelor. Atât timp cât exportatorul prezintă documentele relevante, AR nu poate interveni în sensul acordării sau neacordării creditelor pentru taxe.

(89)

S-a constatat că producătorul-exportator cooperant a beneficiat de avantajele acordate în cadrul MEIS în cursul PAR.

5.4.   Concluzie privind MEIS

(90)

MEIS acordă subvenții în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Creditul MEIS pentru taxe este o contribuție financiară din partea GI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditul pentru taxe MEIS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(91)

În plus, MEIS este condiționat prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(92)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputuri de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru MEIS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun input. Astfel, chiar și exportatorii care își procură de pe piața locală toate inputurile și nu importă bunuri care pot fi folosite ca inputuri pot beneficia de MEIS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe MEIS pentru a importa mijloace de producție, deși acestea nu fac obiectul sistemelor autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) la regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces.

(93)

Exporturile către Uniunea Europeană nu au fost eligibile direct pentru a beneficia de MEIS în timpul PAR deoarece statele membre ale UE fac parte din grupul A de țări, care nu era eligibil pentru a beneficia de MEIS în acea perioadă. Pe această bază, GI a susținut că MEIS nu ar trebui considerat ca putând face obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, creditele pentru taxe obținute în temeiul MEIS la exporturile de GES către țări terțe sunt transferabile fără restricții și pot fi utilizate pentru a compensa taxe de import plătite pentru inputurile încorporate în produsul care face obiectul reexaminării, chiar și atunci când acesta este exportat către Uniune. Din acest motiv, s-a considerat că MEIS a oferit avantaje la exporturile de GES în general, inclusiv la exporturile către Uniune, prin urmare, argumentul a fost respins.

(94)

După comunicarea concluziilor, GI și-a reiterat argumentul potrivit căruia, având în vedere că doar exporturile către țări din afara UE au fost eligibile direct pentru avantajele în cadrul MEIS în timpul PAR, nu se poate considera că sistemul ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, GI nu a prezentat argumente noi care să conteste constatările de la considerentul 93, în special faptul că creditele pentru taxe obținute în legătură cu exporturi de GES către țări terțe sunt transferabile fără restricții și pot fi utilizate pentru a compensa taxe de import plătite pentru inputurile încorporate în produsul care face obiectul reexaminării atunci când acesta este exportat către Uniune. Prin urmare, argumentul a fost respins.

5.5.   Calculul valorii subvenției

(95)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii s-a calculat pe baza avantajului conferit beneficiarului, astfel cum a fost constatat în cursul PAR și înscris de către solicitanți ca venit, pe baza principiilor contabilității de angajamente la momentul tranzacției de export.

(96)

S-a constatat că în timp ce MEIS și sistemul care l-a precedat, FMS, au fost ambele în vigoare timp de șase luni (FMS, în prima jumătate din PAR, iar MEIS, în a doua jumătate), valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii conferite în temeiul MEIS a fost de aproape trei ori mai mare decât suma conferită în temeiul FMS.

(97)

În concluziile sale, Comisia, în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, a împărțit această valoare a subvenției (numărător) la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul PAR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(98)

GI a afirmat că metoda de calcul a Comisiei, descrisă la considerentul 97, a determinat dubla contabilizare a avantajelor conferite în temeiul MEIS, o dată pentru exporturi către țări direct eligibile pentru MEIS și o dată pentru exporturile globale (inclusiv exporturile către Uniune). Cu toate acestea, deoarece metoda de calcul descrisă la considerentul 97 constă în împărțirea avantajului conferit pentru toate exporturile doar la cifra de afaceri realizată la export (incluzând exporturile către Uniune), nu a existat o dublă contabilizare a beneficiilor. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(99)

În orice caz, în contextul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesară stabilirea ratei exacte a subvenției în temeiul MEIS, deoarece există dovezi suficiente privind continuarea subvenționării având în vedere constatările cu privire la celelalte programe investigate. Prin urmare, este necesar doar să se stabilească faptul că avantajele conferite în temeiul FMS au continuat să fie conferite de MEIS, deoarece MEIS este programul de continuare a FMS, astfel cum s-a stabilit la considerentele 79-81. În acest sens, Comisia a recalculat rata subvenției în modul cel mai prudent posibil, utilizând cel mai mare numitor disponibil, și anume cifra de afaceri totală aferentă GES. Pe această bază, rata subvenției calculată cu privire la acest program pentru producătorul-exportator cooperant s-a ridicat la 0,31 %. Această rată constituie o limită inferioară a ratei subvenției în timpul PAR.

(100)

Trebuie menționat că se așteaptă ca rata subvenționării prin acest program să crească în mod semnificativ după PAR deoarece, prin Avizul public nr. 44/2015-2020 din 29 octombrie 2015, GI a extins beneficiul ratei de 2 % la grupurile A și C, extinzând astfel piața acoperită de MEIS la toate țările, în special la statele membre ale UE. Această evoluție va crește nivelul subvenționării în comparație cu cele observate în cursul PAR. Într-adevăr, deoarece avantajele conferite de MEIS pot fi solicitate, în principiu, pentru orice export, se anticipează că rata subvenției prin acest sistem va crește semnificativ și va atinge 2 %.

6.   Sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods Scheme – „EPCGS”)

6.1.   Temei juridic

(101)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la capitolul 5 din FTP 09-14 și din FTP 15-20, precum și la capitolul 5 din HOP I 09-14 și din HOP I 15-20.

6.2.   Eligibilitate

(102)

În cadrul acestui sistem sunt eligibili producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

6.3.   Punerea în aplicare practică

(103)

Sub rezerva unei obligații de export, o societate este autorizată să importe mijloace de producție cu reducere de taxe. O obligație de export este o obligație de a exporta bunuri în valoare minimă egală cu de șase sau opt ori valoarea taxei neplătite, în funcție de subsistemul ales. În acest scop, GI emite, la cerere și cu plata unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor la import de 3 %, aplicabil tuturor mijloacelor de producție importate în cadrul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, mijloacele de producție importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri pentru export într-o perioadă dată. Mijloacele de producție pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în cadrul EPCGS, însă, în acest caz, perioada pentru îndeplinirea obligației de export este mai scurtă.

(104)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție pe piața națională. În acest caz, producătorul național de mijloace de producție poate să beneficieze el însuși de acest avantaj și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea mijloacelor de producție în cauză. În mod alternativ, producătorul național poate solicita să beneficieze de avantajul aferent operațiunilor asimilate exporturilor în ceea ce privește furnizarea de mijloace de producție unui titular de licență EPCGS.

(105)

La fel ca în cazul anchetei inițiale, s-a constatat că producătorul-exportator care a cooperat a continuat să beneficieze de avantajele acordate în cadrul EPCGS în timpul PAR.

6.4.   Concluzii privind sistemul taxelor preferențiale la importul de mijloace de producție

(106)

EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Reducerea taxei vamale constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece această concesie diminuează veniturile fiscale pe care GI le-ar fi obținut în mod normal. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj, deoarece taxele neplătite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(107)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(108)

EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu intră în sfera de aplicare a unor astfel de sisteme autorizate, astfel cum sunt definite în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

6.5.   Calculul valorii subvenției

(109)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție în industria în cauză. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PAR, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale aplicabile în India în timpul PAR a fost considerată adecvată în acest scop.

(110)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost împărțită la cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PAR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(111)

Pe baza celor menționate mai sus, rata subvenției stabilite în ceea ce privește acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant a fost de 0,27 %.

(112)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator care a cooperat a susținut că pentru calcularea ratei subvenției conferite în temeiul acestui program, valoarea subvenției ar fi trebuit să fie împărțită la cifra totală de afaceri a societății, incluzând atât exporturile, cât și vânzările la nivel național, nu doar la cifra de afaceri realizată în legătură cu exporturile. Acesta și-a fundamentat argumentul pe faptul că utilajele care beneficiază de subvenții în temeiul EPCGS pot fi utilizate, de asemenea, pentru fabricarea de produse vândute pe piața națională și a făcut referire la articolul F litera (b) punctul 2 din Orientările Comisiei privind calculul valorii subvenției în cadrul anchetelor de stabilire a taxelor compensatorii (14) (denumite în continuare „orientările”) care conține o îndrumare referitoare la calculul ratei subvenției pentru subvenții altele decât cele pentru export. Cu toate acestea, posibilitatea de a fabrica GES vândute pe piața națională cu utilaje importate în cadrul EPCGS nu contrazice calificarea EPCGS drept un program de subvenții pentru export, deoarece, astfel cum s-a explicat la considerentele 103 și 107, această subvenție este condiționată prin lege de rezultatele la export. Prin urmare, articolul F litera (b) punctul 2 din orientări, care se referă la subvenții altele decât cele pentru export, nu se aplică în cazul calculării EPCGS, argumentul fiind astfel respins. În plus, se reamintește faptul că metoda de calcul utilizată pentru EPCGS în procedura de față este aceeași cu cea utilizată în celelalte proceduri referitoare la GES originare din India, și anume ancheta inițială [a se vedea considerentul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2004 al Comisiei (15)], reexaminarea intermediară parțială [a se vedea considerentul 54 din Regulamentul (CE) nr. 1354/2008] și prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor [a se vedea considerentul 47 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010].

7.   Sistemul de credite pentru export (Export Credit Scheme – „ECS”)

(113)

Solicitanții au susținut că Reserve Bank of India („RBI”) impunea în cadrul ECS un plafon maxim al ratelor dobânzilor la credite pentru export acordate de bănci. S-a susținut că acest plafon a fost stabilit la valoarea de referință a ratei dobânzii de bază minus 2,5 %.

(114)

S-a constatat totuși că plafonul maxim al ratelor dobânzilor impus băncilor la creditele pentru export în INR a fost retras cu efect de la 1 iulie 2010 prin Circulara principală a RBI DBOD No DIR(Exp.) BC 06/04.02.002/2010-11 și că plafonul maxim al ratelor dobânzilor impus băncilor la creditele pentru export în valută a fost retras cu efect de la 5 mai 2012 prin Circulara principală DBOD No DIR(Exp.) BC 04/04.02.002/2011-2012, excepție făcând un număr mic de sectoare industriale specifice. GES nu au fost incluse în lista excepțiilor și, în conformitate cu cadrul juridic în vigoare, sistemul ECS nu a fost, prin urmare, disponibil pentru producătorii de GES în cursul PAR.

(115)

Ancheta a confirmat că ratele efective obținute de producătorul-exportator cooperant pentru împrumuturile sale au fost egale cu ratele de bază ale băncilor respective care au acordat împrumuturile sau doar puțin diferite de acestea. Deoarece nu au existat elemente care să arate că RBI stabilea rata de bază a băncilor, s-a concluzionat că ratele creditelor pentru export au fost stabilite de bănci în mod liber.

(116)

Trebuie precizat că, la scurt timp după PAR, RBI a anunțat un nou „Sistem de egalizare a dobânzii la creditele pentru export în rupii anterioare și ulterioare expedierii” prin circulara de bază DBR.Dir.BC.nr. 62/04.02.001/2015-16 din 4 decembrie 2015. Sistemul este disponibil pentru exporturi de produse dintr-o gamă largă, inclusiv GES, indiferent de mărimea producătorului-exportator, precum și pentru orice exporturi în cazul societăți mici și mijlocii. Pe această bază, nu se poate exclude posibilitatea ca producătorul-exportator cooperant să fi început sau să înceapă în viitor să beneficieze de acest sistem. Cu toate acestea, avantajele obținute, dacă există, sunt ulterioare PAR.

(117)

Având în vedere cele de mai sus, în contextul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră că este necesar să prezinte concluzii referitoare acest program.

8.   Sistemul de scutire de taxa pe electricitate (Electricity Duty Exemption Scheme – „EDES”)

(118)

În conformitate cu Politica de promovare industrială din 2004, statul Madhya Pradesh (denumit în continuare „MP”) oferă scutire de taxa pe electricitate societăților industriale care investesc în generarea de energie electrică pentru nevoi proprii.

8.1.   Temei juridic

(119)

Descrierea sistemului de scutire de taxa pe electricitate aplicat de guvernul MP este prevăzută la secțiunea 3-B din Legea privind taxa pe electricitate din 1949.

8.2.   Eligibilitate

(120)

Orice producător care investește un anumit capital în construcția unei centrale electrice în statul Madhya Pradesh poate beneficia de acest sistem.

8.3.   Punerea în aplicare practică

(121)

În conformitate cu notificarea nr. 5691-XIII-2004 din 29 septembrie 2004 a guvernului MP, societățile sau persoanele care investesc în centrale noi care produc electricitate pentru consumul propriu cu o capacitate de peste 10 KW pot obține de la Inspectoratul pentru electricitate din MP un certificat de scutire de la plata taxei pe electricitate. Scutirea se acordă exclusiv pentru electricitatea generată pentru consum propriu și numai dacă centrala electrică nouă nu înlocuiește una mai veche. Scutirea se acordă pe o perioadă de cinci ani.

(122)

Prin notificarea nr. 3023/F-4/3/13/03 din 5 aprilie 2005, guvernul MP a acordat scutirea pentru prima centrală electrică construită de producătorul-exportator cooperant (denumită în continuare „centrala cu capacitate de 30 MW”) pe o perioadă de 10 ani, cu efect de la 6 aprilie 2005. Trebuie menționat că această notificare s-a aplicat doar producătorului-exportator cooperant și a constituit, prin urmare, o excepție de la perioada de scutire generală de cinci ani definită în notificarea nr. 5691-XIII-2004. Aceasta sugerează că stimulentul nu este acordat sistematic conform unor criterii clar stabilite prin lege sau regulament.

(123)

Prin notificarea nr. 4328-XIII-2006 din 21 iulie 2006, guvernul MP a introdus perioade de scutire distincte, de cinci, șapte și 10 ani, aplicabile în funcție de valoarea investiției reprezentată de centrala electrică subvenționată.

(124)

Potrivit unei scrisori a guvernului MP din 4 februarie 2015, s-a acordat o perioadă de scutire de șapte ani pentru cea de-a doua centrală electrică a producătorului-exportator cooperant (denumită în continuare „centrala cu capacitate de 33 MW”), între 10 iunie 2009 și 9 iunie 2016.

8.4.   Concluzii privind EDES

(125)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, pe baza taxei pe vânzări neplătite în ceea ce privește electricitatea cumpărată în PAR (numărătorul) și a cifrei de afaceri totale a vânzărilor societății (numitorul), deoarece EDES nu este condiționat de rezultatele la export, iar utilizarea energiei electrice nu era limitată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(126)

Pe baza celor menționate mai sus, rata subvenției stabilite în ceea ce privește acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant a fost de circa 2 %.

(127)

Cu toate acestea, centrala cu capacitatea de 30 MW operată de producătorul-exportator cooperant a încetat să mai fie eligibilă pentru EDES în aprilie 2015 (și anume, în timpul PAR), în temeiul notificării nr. 3023/F-4/3/13/03, menționată la considerentul 122. Ancheta a confirmat că producătorul-exportator cooperant nu a beneficiat de scutire de taxe pentru această centrală electrică ulterior acestei date.

(128)

În ceea ce privește centrala cu capacitate de 33 MW, eligibilitatea a încetat în iunie 2016, astfel cum s-a explicat la considerentul 124. Deoarece vizita de verificare a avut loc, de asemenea, în iunie 2016, nu s-a putut verifica la fața locului dacă acordarea avantajelor a încetat într-adevăr după această dată. Cu toate acestea, dat fiind că expirarea avantajelor a putut fi verificată în cazul centralei cu capacitatea de 30 MW, nu există niciun motiv concret pentru contestarea faptului că avantajele au expirat la termen și pentru centrala cu capacitate de 33 MW.

(129)

Având în vedere expirarea avantajelor în temeiul acestui sistem, Comisia a constatat că producătorul-exportator a încetat să beneficieze de acest sistem. În orice caz, în contextul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu consideră necesar să prezinte concluzii referitoare la acest sistem deoarece, astfel cum s-a constatat mai sus, există suficiente dovezi pentru a se concluziona că există o continuare a subvenționării în temeiul sistemelor investigate de Comisie.

9.   Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

(130)

Valorile subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile din regulamentul de bază, exprimate pe o bază ad valorem pentru producătorul-exportator cooperant au fost:

Tabelul 1

SISTEME

DDS

AAS

FMS

MEIS

EPCGS

Total

HEG Limited (%)

2,02

0,30

0,13

0,31

0,27

3,03

(131)

Valoarea totală a subvenționării depășește pragul de minimis menționat la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(132)

GI a afirmat că producătorul-exportator necooperant Graphite India Limited („GIL”) nu a beneficiat de niciunul dintre cele cinci sisteme care pot face obiectul măsurilor compensatorii și cu privire la care s-a constatat că au conferit avantaje societății HEG, pe baza următoarelor argumente:

(a)

nu s-a emis niciun credit pentru taxe DDS pentru exporturile în Uniune în cursul PAR;

(b)

FMS s-a încheiat în cursul PAR și nu va mai conferi în viitor avantaje producătorilor-exportatori;

(c)

MEIS nu era disponibil pentru exporturile către Uniune în cursul PAR în ceea ce privește GES;

(d)

GIL nu a beneficiat de nicio licență AAS sau EPCGS în cursul PAR.

(133)

Aceste argumente trebuie respinse pentru următoarele motive:

(a)

Chiar dacă GIL nu a primit credite pentru taxe DDS pentru exporturile sale către Uniune, nu se poate concluziona pe această bază că GIL nu ar fi beneficiat de avantaje în cadrul acestui sistem. Într-adevăr, rata subvenției DDS este calculată pe baza tuturor exporturilor societății, care includ și exporturile către alte țări terțe.

(b)

Ancheta a confirmat că sistemul FMS s-a încheiat în timpul PAR, însă a stabilit, totodată, astfel cum s-a descris la considerentele 79-81, că avantajele conferite în temeiul FMS înainte de încheierea acestuia au continuat să fie conferite prin noul sistem MEIS, care a intrat în vigoare imediat după încheierea FMS.

(c)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 93, nu se poate concluziona, pe baza simplului fapt că exporturile către Uniune nu sunt direct eligibile pentru creditele pentru taxe MEIS, că un producător-exportator nu beneficiază de MEIS pentru activitățile sale de export sau de producție în general. Într-adevăr, creditele pentru taxe obținute în temeiul MEIS la exporturile de GES către țări terțe sunt transferabile fără restricții și pot fi utilizate pentru a compensa taxe de import pentru inputurile încorporate în produsul care face obiectul reexaminării, chiar și atunci când acesta este exportat către Uniune. Prin urmare, se consideră că aceste credite pentru taxe oferă avantaje la exporturile de GES, precum și pentru producția GIL în general, incluzând exporturile către Uniune.

(d)

Chiar dacă GIL nu a beneficiat de licențe AAS sau EPCGS noi în cursul PAR, nu se poate concluziona pe această bază că GIL nu a beneficiat de avantaje în cadrul acestor sisteme. GIL ar fi putut beneficia de sistemele respective utilizând licențele acordate înainte de PAR. În acest sens, trebuie menționat că, deși producătorului-exportator cooperant nu i s-a acordat nicio licență AAS sau EPCGS nouă în timpul PAR, s-a constatat totuși că acesta a beneficiat de avantaje în temeiul ambelor sisteme utilizând licențele acordate înainte de PAR.

(134)

Potrivit cererii de reexaminare, GIL a beneficiat de aceleași sisteme care pot face obiectul măsurilor compensatorii ca producătorul-exportator cooperant. Nu există informații disponibile care să indice contrariul. În fapt, ancheta de față a arătat că două sisteme de care GIL a beneficiat și care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în urma anchetei inițiale (DDS și EPCGS) continuă să fie aplicabile, iar exportatorul care a cooperat continuă să beneficieze de ele. Pe baza acestor date disponibile și în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, s-a concluzionat că subvenționarea la nivel de țară a continuat în timpul PAR.

10.   Concluzii privind probabilitatea continuării subvenționării

(135)

S-a stabilit că, în cursul PAR, producătorul-exportator cooperant a continuat să beneficieze de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii acordate de autoritățile indiene. La considerentul 134 s-a stabilit că subvenționarea a continuat și la nivel național.

(136)

Sistemele de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii oferă avantaje recurente și nu există nicio indicație (cu excepția FMS, care a fost înlocuit imediat de MEIS) că aceste sisteme vor fi retrase progresiv în viitorul apropiat sau că producătorul-exportator cooperant ar putea să nu mai obțină avantaje în temeiul acestor sisteme. Dimpotrivă, aceste sisteme au fost reînnoite în timpul PAR ca parte a Politicii în domeniul comerțului exterior 2015-2020, care va rămâne în vigoare până în martie 2020. În plus, se reamintește că, după PAR: (i) rata subvenției din cadrul MEIS a crescut, așa cum s-a stabilit la considerentele 96 și 100; și că (ii) sistemul de subvenționare a creditelor pentru export a fost reactivat, așa cum s-a stabilit la considerentul 116. De asemenea, orice exportator poate fi eligibil pentru mai multe sisteme de subvenționare.

(137)

S-a examinat, de asemenea, dacă retragerea măsurilor ar determina un volum important de exporturi către Uniune. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(138)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 30, un singur producător-exportator din India a cooperat, acesta reprezentând doar jumătate din totalul capacității de producție din India. Prin urmare, constatările de la punctele de mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat informațiile furnizate de producătorul-exportator cooperant, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Baza de date a Organizației Națiunilor Unite, statisticile Direcției Generale de Informații și Statistici Comerciale (denumită în continuare „DGCIS”) furnizate de GI și informații disponibile public.

10.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(139)

Pe baza informațiilor financiare publice și a datelor verificate ale producătorului-exportator cooperant HEG (16), (17), capacitatea de producție a ambilor producători indieni a crescut cu 27 % după reexaminarea precedentă în perspectiva expirării, menționată în considerentul 4. La sfârșitul PAR, totalul capacității de producție din India se ridica la 160 000 de tone pe an, fiind împărțit egal între cei doi producători (18). În plus, ancheta a arătat că este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii (19).

(140)

Volumul producției celor doi producători indieni a variat între 110 000 și 120 000 de tone în cursul PAR. Pe baza celor de mai sus, totalul capacității neutilizate din India a fost estimat între 40 000 și 50 000 de tone, reprezentând între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PAR.

(141)

Creșterea capacității a avut loc în paralel cu scăderea consumului de GES în India și la nivel mondial. GES se utilizează în principal în siderurgia electrică, mai precis, se utilizează în uzinele siderurgice, la topirea deșeurilor de oțel. Prin urmare, evoluția consumului de GES este legată de evoluția producției din sectorul siderurgiei electrice și urmează tendințe similare. Ancheta a stabilit că producția din sectorul siderurgiei electrice din India și din întreaga lume a scăzut între 2012 și PAR (20), în timp ce capacitatea de producție de GES din India a crescut.

(142)

La sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China (21). Se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

10.2.   Exporturile către țări terțe

(143)

Pe baza situațiilor financiare publice, s-a constatat că ambii producători-exportatori indieni sunt orientați spre export (22), (23), exportând aproximativ 60 % din totalul producției în timpul PAR.

(144)

Uniunea a rămas o destinație de export importantă pentru producătorul-exportator cooperant HEG, în pofida măsurilor în vigoare. Exporturile realizate de HEG au reprezentat între 10 % și 17 % din valoarea vânzărilor sale totale și între 10 % și 20 % din volumul acestora în cursul PAR. Societatea indiană necooperantă GIL a realizat un volum scăzut de exporturi către Uniune în cursul PAR. Totuși, aceste cifre trebuie să fie interpretate prin corelare cu taxele antidumping și compensatorii aplicabile GIL (15,7 % în total) în comparație cu cele aplicabile HEG (7 % în total).

(145)

În absența altor surse mai fiabile care să permită determinarea volumului de exporturi din India către piețele altor țări terțe, s-a utilizat Baza de date a Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestei baze de date, exporturile către alte țări terțe au crescut între 2012 și 2013 cu 43 % și apoi au scăzut în 2014 și 2015 cu 38 %, comparativ cu 2013. În ansamblu, volumul exporturilor a scăzut între 2012 și PAR (cu 10 %). Principalele destinații ale exporturilor indiene în 2015 au fost SUA, Arabia Saudită, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite, Republica Coreea, Egipt. Între 2012 și 2015, exporturile indiene către unele dintre aceste destinații au crescut (precum cele către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), în timp ce cele către alte destinații (Iran, Turcia, Republica Coreea, Egipt) au scăzut, scăderea totală fiind de 9 %.

(146)

În timp ce în 2012, Rusia era cea de a treia piață de export pentru producătorii indieni din punctul de vedere al volumului, după ce Rusia a impus, în decembrie 2012 (24), o taxă ad valorem la importurile de GES din India variind de la 16,04 % la 32,83 %, exporturile din India către Rusia au scăzut de la 4 415 tone la 638 de tone în 2015, ceea ce reprezintă o scădere de 86 %.

(147)

Informațiile privind volumul exporturilor din Baza de date a Organizației Națiunilor Unite au putut fi verificate prin raportare la statisticile DGCIS, din care au reieșit tendințe similare celor observate în Baza de date a Organizației Națiunilor Unite.

(148)

În plus, volumul exporturilor realizate de producătorul-exportator cooperant HEG către alte țări terțe a urmat tendințe similare, și anume creșterea volumului exporturilor către alte țări terțe în 2013 față de 2012 și scăderea acestora în cursul PAR față de 2014, cu o tendință globală de scădere în cursul perioadei examinate. Trebuie remarcat că, în pofida acestei scăderi a volumului exporturilor, nivelul global în cursul PAR a rămas semnificativ, variind între 20 000 și 30 000 de tone.

(149)

În ceea ce privește prețurile la export, conform bazei de date a Organizației Națiunilor Unite, ancheta a arătat că prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum SUA și Republica Coreea, care erau în medie mai scăzute decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut în 2015 la aproximativ același nivel cu prețurile din UE. În plus, prețurile exporturilor indiene către alte țări, precum Arabia Saudită, de exemplu, care erau mai mici decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut la un nivel mai mare decât prețurile din UE în 2015. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum Turcia, de exemplu, au continuat să fie mai mici decât prețurile din UE pe parcursul întregii perioade examinate. Trebuie menționat totuși că prețurile din această bază de date nu diferențiază între tipuri diferite de produse și, prin urmare, fiabilitatea unei astfel de comparații a prețurilor pe această bază este limitată.

(150)

Analiza informațiilor privind prețurile la exporturile către piețe din alte țări terțe ale producătorului-exportator care a cooperat a arătat că în 2012 și 2014, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mari decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe (ajustate pe baza anului calendaristic, dat fiind că datele au fost furnizate pe baza anului financiar), în timp ce, în cursul PAR, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mici decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe.

(151)

Nu au fost disponibile alte date care să permită stabilirea unor niveluri exacte ale prețurilor producătorilor-exportatori indieni care au exportat către piețele altor țări terțe.

10.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(152)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin faptul că, în pofida taxelor antidumping și compensatorii în vigoare, GES originare din India au continuat să intre pe piața Uniunii. În cursul perioadei examinate, India a continuat să fie al doilea exportator către Uniune, după Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”). În pofida scăderii din perioada cuprinsă între 2012 și PAR, India a menținut volumul și cotele de piață ale exporturilor sale către Uniune la un nivel semnificativ, așa cum se explică la considerentul 179 de mai jos.

(153)

Evoluția posibilă a vânzărilor la export către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor trebuie să fie examinată în contextul scăderii generale a consumului de GES în India și la nivel mondial, corelată cu capacitatea neutilizată din India. După toate probabilitățile, aceasta va crește presiunea asupra producătorilor-exportatori indieni, determinându-i să exploreze alte piețe de export, în special dacă se ia în considerare modelul lor de afaceri orientat spre export. Prin urmare, în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate și accesul la piața Uniunii nu ar mai fi supus taxelor antidumping sau taxelor compensatorii, există, într-adevăr, probabilitatea ca o mare parte din capacitatea neutilizată disponibilă să fie utilizată pentru exporturi către piața din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, în timp ce pe unele piețe de export (precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), exporturile din India au crescut în 2015, exporturile totale din India către piețele altor țări terțe au avut o tendință descendentă. Aceasta arată că în anumite țări terțe pare să existe o capacitate limitată de absorbție a cantităților suplimentare de exporturi.

(154)

În plus, astfel cum se menționează la considerentul 146, Rusia a impus taxe antidumping la importurile de GES din India. Producătorii-exportatori indieni au astfel un acces limitat pe această piață și nu își pot crește sau redirecționa volumul exporturilor către Rusia, după cum reiese din scăderea exporturilor către această destinație, începând din 2012.

(155)

Pe această bază, este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să crească volumul actual al exporturilor, având în vedere capacitatea lor neutilizată semnificativă. Această probabilitate există, într-adevăr, în ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, care va fi încurajat să își sporească prezența, deja semnificativă, pe piața din Uniune, și este chiar mai mare în cazul producătorului-exportator necooperant, care se supune unor taxe mai mari decât cele aplicabile producătorului-exportator cooperant și care aproape a încetat să mai exporte către piața Uniunii.

10.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării subvenționării

(156)

Analiza de mai sus arată că: (i) importurile indiene subvenționate au continuat să intre pe piața din Uniune în cantități semnificative în timpul PAR; (ii) sistemele de subvenționare vor continua să fie disponibile în viitorul apropiat; (iii) ambii producători indieni sunt orientați către export și dispun de capacitate neutilizată care ar putea să fie utilizată pentru creșterea volumurilor exporturilor către Uniune; (iv) consumul la nivel mondial urmează o tendință descendentă, astfel reducând posibilitățile de export către piețele din anumite alte țări terțe; (v) existența în Rusia a măsurilor antidumping împotriva GES din India restricționează și mai mult posibilitățile de export ale producătorilor-exportatori indieni. Prin urmare, este probabil ca GES din India să continue să intre pe piața Uniunii într-un volum semnificativ și la prețuri care beneficiază de subvenții în cazul retragerii măsurilor.

(157)

Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a concluzionat de către Comisie că există probabilitatea continuării subvenționării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(158)

După comunicarea concluziilor, singurul producător-exportator indian care a cooperat, HEG, a susținut că Comisia nu a luat în considerare datele legate de perioada ulterioară PAR în evaluarea sa cu privire la probabilitatea continuării subvenționării. În acest sens, producătorul-exportator indian care a cooperat a susținut că atunci când a aplicat articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia nu a luat în considerare faptul că GIL, celălalt producător indian de GES, a realizat o investiție într-o unitate de producție din Uniune, respectiv Graphite Cova GmbH (denumită în continuare „GIL Cova”). HEG a susținut, de asemenea, că GIL are un contract strategic pe termen lung pentru vânzarea de electrozi copți verzi (aceștia reprezentând un produs semifinit) către unitatea sa de grafitizare GIL Cova. HEG a susținut, de asemenea, că din cauza investițiilor strategice ale GIL, concluzia Comisiei potrivit căreia exporturile din India către Uniune vor crește este incorectă, iar constatarea potrivit căreia ambii producători indieni au capacitate neutilizată disponibilă pentru export se bazează pe simple presupuneri. HEG a susținut, de asemenea, că expirarea măsurilor nu va crește volumul importurilor în Uniune, pe baza tendinței descendente a exporturilor din India către Uniune (inclusiv a exporturilor HEG către Uniune) ulterior PAR.

(159)

În plus, HEG a susținut că planurile sale de a-și spori capacitatea de producție reprezentau doar viziunea președintelui Consiliului său de administrație, bazată pe scenariul economic favorabil pentru anul 2010. Astfel, după cum reiese din raportul anual al HEG pentru anul încheiat la 31 martie 2016, în consiliul de administrație nu se mai discută nicio propunere nouă privind extinderea capacităților.

(160)

În ceea ce privește compararea prețurilor efectuată de Comisie la considerentele 149 și 150 în legătură cu exporturile către piețele din alte țări terțe, HEG a prezentat o analiză a prețurilor sale medii CIF/CFR către patru alte țări terțe, comparativ cu prețurile sale medii CIF către Uniune și a concluzionat că, în general, prețurile sale medii către celelalte patru țări terțe sunt mai mari decât prețurile sale către Uniune. Prin urmare, HEG a susținut că piața din Uniune, având niveluri ale prețurilor mai mici, ar fi mai puțin atractivă prin comparație.

(161)

În ceea ce privește argumentul HEG cu privire la investiția GIL în GIL Cova este de menționat că, în perioada examinată, GIL a exportat un volum foarte mic către piața din Uniune. Se consideră totuși că acest lucru nu este cauzat doar de investițiile GIL în GIL Cova, ci în principal de taxele mari antidumping și compensatorii care se aplică exporturilor GIL India către Uniune (15,7 % în total). În scenariul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este probabil ca GIL să își reia exporturile către Uniune, în pofida investiției sale în GIL Cova, luând, de asemenea, în considerare capacitatea sa neutilizată disponibilă și atractivitatea pieței Uniunii, astfel cum se descrie la considerentele 152-155 de mai sus.

(162)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la tendința exporturilor ulterior PAR, se subliniază că aceste exporturi au avut loc pe perioada în care măsurile antidumping și compensatorii erau în vigoare. Prin urmare, chiar dacă volumul exporturilor HEG ulterior PAR a prezentat o tendință descendentă, este probabil ca exporturile HEG către Uniune să crească dacă măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, ținând seama de faptul că, în pofida măsurilor instituite, HEG a continuat să exporte către piața din Uniune la prețuri care fac obiectul unui dumping și a unor subvenții semnificative, având în vedere modelul său de afaceri orientat către export și capacitatea sa neutilizată, care ar putea crește în viitor, în cazul în care cererea pentru produsele sale va crește, astfel cum se descrie la considerentele 139-155 de mai sus.

(163)

În plus, în ceea ce privește intenția HEG de a-și spori capacitatea, s-a subliniat că în timpul verificării la fața locului din 2016, HEG a prezentat echipei de caz un scurt film de prezentare a grupului HEG. Unul dintre elementele prezentate în acest film au fost planurile viitoare ale societății privind creșterea capacității sale de producție. În plus, reprezentanții societății au explicat în timpul verificării la fața locului că aceste planuri erau suspendate la momentul respectiv, ținând seama de faptul că societatea nu își utiliza întreaga capacitate și de scăderea cererii globale. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este posibil ca cererea de GES din India în Uniune să crească și, prin urmare, HEG va avea o motivație pentru a-și crește capacitatea în vederea satisfacerii cererii.

(164)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la diferențele de preț dintre piața din Uniune și piețele din alte țări terțe, se subliniază că comparația efectuată de Comisie la considerentele 149 și 150 este între prețurile medii ale producătorilor-exportatori indieni către piețe din alte țări terțe și prețurile medii ale producătorilor din Uniune pe piața din Uniune, nu prețurile medii ale producătorilor indieni pe piața din Uniune. Se reamintește că prețul mediu al HEG pe piața din Uniune este la un nivel de dumping semnificativ și subcotează prețul mediu al producătorilor din Uniune, fiind prin urmare neadecvat pentru comparația în cauză.

(165)

Având în vedere cele de mai sus, argumentele HEG sunt respinse.

(166)

Concluzia Comisiei potrivit căreia există o probabilitate a continuării subvenționării în cazul în care măsurile sunt abrogate este, prin urmare, confirmată.

D.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(167)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de opt producători (două societăți individuale și două grupuri). Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

2.   Observații preliminare

(168)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 141, situația industriei GES este strâns legată de cea a sectorului siderurgiei electrice, întrucât GES sunt utilizate în furnalele electrice, la topirea deșeurilor de oțel. În acest context, condițiile pieței au fost negative în industria siderurgiei electrice în perioada examinată, cu o scădere a consumului care s-a reflectat și în consumul de GES.

(169)

Având în vedere faptul că în India există doar doi producători-exportatori ai produsului în cauză, datele referitoare la importurile de GES din India și din alte țări terțe în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază.

3.   Consumul la nivelul Uniunii

(170)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(i)

vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion, obținute după verificarea răspunsurilor la chestionar;

(ii)

vânzările producătorilor cooperanți din Uniune neincluși în eșantion, obținute din cererea de reexaminare;

(iii)

vânzările producătorului necooperant din Uniune neinclus în eșantion, obținute din rapoartele sale anuale;

(iv)

importurile din India, conform bazei de date 14(6); și

(v)

importurile din toate celelalte țări terțe, conform Eurostat (nivelul TARIC).

(171)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

151 508

140 244

146 637

139 974

Indice (2012 = 100)

100

93

97

92

Sursa: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune, cererea de reexaminare, Eurostat (nivelul TARIC), baza de date 14(6).

(172)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în perioada examinată. Mai precis, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în 2013, s-a redresat cu 4 % între 2013 și 2014 și a scăzut din nou cu 5 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare.

(173)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 141 și 168, scăderea generală a cererii a fost rezultatul condițiilor negative existente pe piață în sectorul siderurgiei electrice, întrucât volumul vânzărilor de electrozi de grafit urmează evoluția producției de oțel în furnale electrice.

(174)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India care a cooperat a susținut că analiza privind cota de piață și consumul ar trebui să ia în considerare importurile efectuate de producătorii din Uniune de la societățile lor asociate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia care ar fi crescut în mod semnificativ în ultimii trei ani.

(175)

Importurile din toate celelalte țări terțe au fost luate în considerare în mod corespunzător la calcularea consumului Uniunii, astfel cum sa explicat la considerentul 170 și se reflectă, prin urmare, în mod corespunzător în consumul total. Prin urmare, argumentul a fost respins.

4.   Importurile din țara în cauză

4.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

India

Volumul importurilor (tone)

9 000 -10 000

5 000 -6 000

7 000 -8 000

6 500 -7 500

 

Volumul importurilor (sub formă de indice) (2012 = 100)

100

57

80

74

Cota de piață (%)

6-7

3-4

5-6

4-5

Cota de piață (sub formă de indice)

100

62

83

80

Sursă: Baza de date 14(6).

(176)

Volumul importurilor a scăzut în perioada examinată. Volumul importurilor a scăzut semnificativ în 2013 (cu 43 %), s-a redresat în 2014 și a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere de 26 % în cursul perioadei examinate.

(177)

Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut la considerentul 170 de mai sus.

(178)

Cota de piață a demonstrat tendințe similare celor ale volumului de importuri, și anume a scăzut între 2012 și 2013, a crescut între 2013 și 2014 și a scăzut din nou între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a scăzut cu 1,2 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare față de 2012.

(179)

Cota de piață a importurilor din India la începutul perioadei examinate varia între 6 % și 7 %. La sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață a scăzut, situându-se între 4 % și 5 %.

4.2.   Prețul importurilor provenite din țara în cauză

(180)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din India pe baza datelor înregistrate în baza de date 14(6). Acestea se aliniau în mare măsură la prețurile raportate de producătorul-exportator cooperant.

(181)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import  (*1)

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

India

Prețuri de import (EUR/tonă)

2 500 -3 500

3 000 -4 000

2 500 -3 500

2 200 -3 200

 

Indice (2012 = 100)

100

105

89

86

(182)

În ansamblu, prețurile medii ale importurilor au scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Prețurile importurilor au crescut cu 5 % între 2012 și 2013, au scăzut cu 16 % în 2014 și au scăzut în continuare cu 3 % în cursul PAR.

4.3.   Subcotarea prețurilor

(183)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare, comparând: (i) prețurile de vânzare medii ponderate pentru fiecare tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți, ajustate la un nivel franco fabrică; și (ii) prețurile medii ponderate corespunzătoare pentru fiecare tip de produs ale importurilor de la producătorul cooperant din India către primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe baza CIF (cost, asigurare și navlu), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele antidumping/compensatorii și costurile ulterioare importului.

(184)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(185)

Comparația a arătat pentru un producător-exportator cooperant o marjă medie ponderată de subcotare de 3 % pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Totuși, dacă s-ar deduce din calcule taxele antidumping și compensatorii, marja de subcotare s-ar ridica la 9 %. În ceea ce privește producătorul-exportator necooperant, doar volume foarte mici au fost importate în timpul PAR. Totuși, Comisia a efectuat o estimare a subcotării. Comisia a constatat o marjă de subcotare de 12 %, în momentul deducerii din calcule a taxelor antidumping și compensatorii în vigoare. Totuși, această estimare este bazată doar pe un volum de import foarte mic și, din cauza lipsei de cooperare, nu ia în considerare tipurile de produse. Prin urmare, fiabilitatea acesteia este limitată.

4.4.   Importurile din alte țări terțe

Tabelul 5

Volumul și cota de piață a importurilor

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Total alte țări terțe

Importuri (tone)

33 000 -35 000

30 000 -32 000

34 000 -36 000

30 000 -32 000

Indice

100

90

103

90

Cota de piață (%)

22-23

22-23

24-25

22-23

Preț (EUR/tonă)

2 500 -3 500

2 400 -3 400

2 400 -3 400

2 300 -3 300

Indice

100

98

89

92

China

Importuri (tone)

14 000 -15 000

11 000 -12 000

16 000 -17 000

14 000 -15 000

 

Indice

100

80

117

103

Cota de piață (%)

9-10

8-9

11-12

10-11

Preț (EUR/tonă)

2 000 -3 000

1 500 -2 500

1 400 -2 400

1 600 -2 600

Indice

100

94

90

99

SUA

Importuri (tone)

3 000 -4 000

4 000 -5 000

4 200 -5 200

4 200 -5 200

 

Indice

100

118

129

128

Cota de piață (%)

2-3

3-4

3-4

3-4

Preț (EUR/tonă)

3 300 -4 300

3 200 -4 200

3 000 -4 000

2 800 -3 800

Indice

100

96

84

81

Mexic

Importuri (tone)

3 000 -4 000

4 000 -5 000

5 500 -6 500

4 000 -5 000

 

Indice

100

127

165

119

Cota de piață (%)

2-3

3-4

4-5

3-4

Preț (EUR/tonă)

3 800 -4 800

3 900 -4 900

3 900 -4 900

4 000 -5 000

Indice

100

103

103

115

Rusia

Importuri (tone)

3 000 -4 000

2 500 -3 500

3 500 -4 500

3 700 -4 700

 

Indice

100

70

101

103

Cota de piață (%)

2-3

1-2

2-3

2-3

Preț (EUR/tonă)

3 000 -4 000

2 800 -3 800

2 500 -3 500

2 100 -3 100

Indice

100

91

79

75

Japonia

Importuri (tone)

4 500 -5 500

3 000 -4 000

3 000 -4 000

2 000 -3 000

 

Indice

100

74

62

50

Cota de piață (%)

3-4

2-3

2-3

1-2

Preț (EUR/tonă)

3 400 -4 400

3 300 -4 300

2 800 -3 800

2 900 -3 900

Indice

100

99

82

83

Alte țări terțe

Importuri (tone)

4 000 -5 000

4 000 -5 000

1 000 -2 000

700-1 700

 

Indice

100

104

25

19

Cota de piață (%)

2-3

3-4

0,5-1,5

0,5-1,5

Preț (EUR/tonă)

2 600 -3 600

2 000 -3 000

1 900 -2 900

1 600 -2 600

Indice

100

83

78

72

Sursă: Eurostat (nivelul TARIC).

(186)

Urmând tendința de scădere a consumului, volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 10 % între 2012 și PAR. Cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a variat între 22 % și 23 % în perioada examinată. Importurile principale au provenit din China, SUA, Mexic, Rusia și Japonia, care au fost singurele țări cu cote de piață individuale peste 1 % în cursul PAR.

(187)

Prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din SUA și Mexic a crescut cu mai puțin de un punct procentual în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 1,5 puncte procentuale în perioada examinată.

(188)

Prețurile importurilor din China și Rusia au fost mai mici decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune (exceptând în 2012 în cazul Rusiei). Potrivit informațiilor furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare, o parte a importurilor din China privesc GES cu diametru mic (diametru sub 400 de milimetri), în timp ce majoritatea importurilor din India și cea mai mare parte a producției industriei din Uniune constau în GES cu diametru mare (25) (diametre peste 400 de milimetri), care sunt mai scumpe.

(189)

Cota de piață a importurilor din China a crescut cu un punct procentual în perioada examinată și a variat între 10 % și 11 % în cursul PAR, în timp ce cota de piață a importurilor din Rusia s-a situat doar în intervalul 2 %-3 % în cursul PAR. Aceasta a crescut cu 0,3 puncte procentuale în perioada examinată. Totuși, această creștere nu a fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum s-a explicat la considerentul 202 de mai sus, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată.

(190)

În concluzie, dat fiind că datele disponibile din statisticile privind importurile nu disting între diferitele tipuri de produse și că, prin urmare, nu s-a putut realiza o comparație relevantă a prețurilor în funcție de tipul de produs, așa cum a fost posibil în cazul Indiei pe baza informațiilor detaliate furnizate de producătorul-exportator cooperant, impactul importurilor din China și Rusia nu a putut fi stabilit în mod clar.

5.   Situația economică a industriei din Uniune

5.1.   Observații generale

(191)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(192)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 14, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(193)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare, a rapoartelor anuale ale producătorului necooperant din Uniune și a răspunsurilor la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(194)

Indicatorii macroeconomici sunt producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(195)

Indicatorii microeconomici sunt prețurile unitare medii, costul unitar, costurile forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(196)

Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

5.2.   Indicatori macroeconomici

(a)   Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(197)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada luată în considerare după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul producției (tone)

235 915

235 502

241 623

221 971

Indice (2012 = 100)

100

100

102

94

Capacitate de producție (tone)

297 620

297 245

299 120

290 245

Indice (2012 = 100)

100

100

101

98

Rata de utilizare a capacității (%)

79

79

81

76

Sursa: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(198)

Volumul producției a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, a crescut mai întâi cu 2 % până în 2014, iar apoi a scăzut cu 8 % în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu 2014.

(199)

Capacitatea de producție a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(200)

În urma scăderii volumului producției, utilizarea capacității a scăzut cu 3 puncte procentuale în perioada examinată.

(b)   Volumul vânzărilor și cota de piață

(201)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul vânzărilor la nivelul Uniunii (tone)

107 655

103 779

103 704

102 123

Indice (2012 = 100)

100

96

96

95

Cota de piață (%)

71,1

74,0

70,7

73,0

Sursa: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(202)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu aproximativ 5 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a fluctuat în cursul perioadei examinate: a crescut cu 2,9 puncte procentuale în 2013, apoi a scăzut cu 3,3 puncte procentuale în 2014 și a crescut din nou, cu 2,3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 1,9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(203)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că importurile producătorilor din Uniune de la societățile lor afiliate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia trebuie să fie luate în considerare în momentul stabilirii cotei de piață a industriei din Uniune. Totuși, cota de piață a industriei din Uniune este calculată pe baza vânzărilor propriei producții pe piața din Uniune. Importurile realizate de industria din Uniune nu sunt luate în considerare deoarece acest lucru ar avea efectul de a denatura imaginea de ansamblu, având în vedere că importurile ar fi contabilizate de două ori, pe de o parte ca import și, pe altă parte, ca vânzare de la industria Uniunii. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(c)   Creștere

(204)

Între 2012 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu 8 %. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu 5 %, ceea ce s-a materializat, totuși, într-o creștere a cotei de piață cu 1,9 puncte procentuale.

(d)   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(205)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Numărul de angajați

1 526

1 539

1 475

1 523

Indice (2012 = 100)

100

101

97

100

Productivitatea (tone/angajat)

155

153

164

146

Indice (2012 = 100)

100

99

106

94

Sursa: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(206)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a rămas aproximativ la același nivel în perioada examinată. În urma scăderii producției (cu 6 % în perioada examinată), productivitatea a scăzut, de asemenea, cu 6 % în aceeași perioadă.

(e)   Amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare

(207)

Ancheta a stabilit că importurile de GES din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri subvenționate. Marja de subvenție stabilită pentru India în perioada anchetei de reexaminare a fost cu mult mai mare decât nivelul de minimis menționat la considerentul 130. Aceasta a coincis cu scăderea prețurilor importurilor față de 2012. Cu toate acestea, industria din Uniune a putut beneficia de măsurile compensatorii în vigoare, menținându-și și crescând ușor cota de piață.

5.3.   Indicatori microeconomici

(f)   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(208)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune către clienți independenți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă)

3 784

3 468

2 997

2 825

Indice (2012 = 100)

100

92

79

75

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

3 357

3 116

2 776

2 745

Indice (2012 = 100)

100

93

83

82

Sursa: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(209)

Prețul unitar de vânzare mediu practicat la nivelul industriei din Uniune către clienți independenți din Uniune a scăzut constant cu 25 % și a atins valoarea de 2 825 EUR/tonă în cursul PAR. Industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile pentru a reflecta scăderea generală a prețurilor de vânzare de pe piața GES, cauzată de scăderea cererii din sectorul siderurgiei electrice.

(210)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mică, cu 18 %, pe parcursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețului materiilor prime.

(211)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că prețul global al materiilor prime a scăzut mai mult decât costul materiilor prime suportat de industria din Uniune în perioada examinată. Prin urmare, industria din Uniune a fost ineficientă în privința aprovizionării cu materii prime, iar viabilitatea acesteia era, prin urmare, discutabilă.

(212)

În urma anchetei, s-a constatat că industria din Uniune s-a aprovizionat cu materii prime la nivel mondial de la societăți afiliate și independente, la prețuri similare, și nu au existat indicații privind ineficiența aprovizionării cu materii prime. Deoarece nu s-au prezentat alte temeiuri în sprijinul acestui argument, acesta a fost respins.

(g)   Costurile cu forța de muncă

(213)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR/angajat)

66 111

66 842

67 113

67 253

Indice (2012 = 100)

100

101

102

102

Sursă: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(214)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au înregistrat în perioada examinată o creștere marginală de 2 %.

(h)   Stocuri

(215)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Stocuri finale

8 952

8 821

13 770

18 465

Indice (2012 = 100)

100

99

154

206

Stocurile finale ca procent din producție (%)

6

5

7

11

Sursa: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(216)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu mai mult de 100 % în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 11 % din producție.

(i)   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(217)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți independenți (% din cifra de afaceri din vânzări)

11,3

10,2

7,4

2,8

Flux de lichidități (EUR)

47 981 432

46 443 978

30 426 147

31 283 121

Indice (2012 = 100)

100

97

63

65

Investiții (EUR)

25 293 559

23 133 505

21 672 869

12 313 975

Indice (2012 = 100)

100

91

86

49

Randamentul investițiilor (%)

16,5

13,9

10,1

3,9

Sursa: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(218)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut treptat de la 11,3 % în 2012 la 2,8 % în cursul PAR, și anume o scădere cu 8,5 puncte procentuale.

(219)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea profitabilității producătorilor din Uniune era cauzată de nivelul ridicat al costurilor VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale).

(220)

În urma anchetei s-a constatat că costurile unitare de producție au scăzut în perioada examinată, astfel cum se indică mai sus, la considerentul 210. Această scădere a costului unitar de producție a implicat cheltuielile administrative și de vânzare chiar dacă cea mai mare parte a costului a fost atribuită materiilor prime. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(221)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate. Scăderea substanțială a fluxului de lichidități se explică, în principal, prin scăderea semnificativă a profitabilității, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 218.

(222)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual de investiții în produsul în cauză realizate de industria din Uniune a scăzut cu peste 50 %, de la 25 de milioane EUR în 2012 la 12 milioane EUR în cursul PAR.

(223)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea investițiilor este imputabilă exclusiv diminuării cererii și capacităților de producție excedentare de GES la nivel global.

(224)

Într-adevăr, ancheta a confirmat că, astfel cum s-a explicat la considerentul 172 de mai sus, a existat o scădere a consumului de GES în timpul perioadei examinate. Cu toate acestea, trebuie remarcat că investițiile efectuate de industria din Uniune în produsul în cauză în timpul PAR aferentă ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării, atunci când exista, de asemenea, o scădere a consumului, au fost de trei ori mai mari decât nivelul investițiilor atins în cursul PAR aferente actualei reexaminări.

(225)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar a scăzut treptat de la 16,5 % în 2012 la 3,9 % în cursul PAR.

5.4.   Concluzie privind situația industriei din Uniune

(226)

Ancheta a arătat că, în ciuda măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în perioada luată în considerare. Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își mențină și chiar să își crească ușor cota de piață, acest lucru fiind posibil doar cu prețul reducerii nivelurilor de profit obținute.

(227)

Deși aceste evoluții negative pot fi explicate prin scăderea consumului, care s-a redus cu 8 % în perioada examinată, importurile din India au continuat să fie prezente în mod constant pe piața Uniunii. Aceste importuri au avut prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și au subcotat prețurile acesteia cu 3 % în cursul PAR. În plus, s-a constatat că marja de subcotare a prețurilor indicative a fost de 9 %. Astfel, importurile din India care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor. Într-adevăr, presiunea asupra prețurilor în cursul PAR actuale a crescut față de perioada de reexaminare precedentă, când subcotarea prețurilor nu a depășit 2 %.

(228)

Pe fondul diminuării consumului și al presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor, industria din Uniune a fost obligată să scadă prețurile de vânzare. Ca urmare, profitul său, deși a rămas pozitiv (2,8 %) în timpul perioadei anchetei de reexaminare, s-a situat sub profitul-țintă de 8 % stabilit în cadrul anchetei inițiale.

(229)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că deoarece cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 2 %, producătorii din Uniune au beneficiat considerabil de scăderea importurilor din India. S-a afirmat că cota de piață a industriei din Uniune ar fi fost chiar mai mare dacă ar fi fost luate în considerare și importurile industriei din Uniune din alte țări terțe. În același timp, industria din Uniune s-a confruntat cu o concurență considerabilă în privința prețurilor din partea altor surse (în special, importurile la prețuri scăzute din China și Rusia). Prin urmare, s-a susținut că importurilor indiene nu li se poate imputa un prejudiciu în legătură cu presupusa cotă de piață mai scăzută a producătorilor din Uniune.

(230)

Într-adevăr, ancheta a indicat o scădere a volumelor importurilor și a cotelor de piață ale importurilor din India, însă, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentul 227, importurile indiene care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor, presiune care chiar a crescut în timpul PAR actuale, comparativ cu perioada anchetei anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(231)

Aceeași parte interesată a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare faptul că importurile la prețuri scăzute din China și Rusia reprezintă una dintre cauzele majore ale presiunii asupra prețurilor pe piața din Uniune și a solicitat efectuarea unei analize complete a importurilor produsului în cauză la prețuri mici din China și Rusia înainte de a stabili probabilitatea unei reapariții a prejudiciului cauzat industriei din Uniune. Această parte a susținut, de asemenea, că unii producători chinezi și-au sporit exporturile de GES cu diametru mare către piața din Uniune.

(232)

În ceea ce privește prețurile de import ale GES din China și Rusia, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentele 188 și 190, trebuie reamintit că: (i) o comparație relevantă a prețurilor per tip de produs pentru importurile din aceste țări nu a putut fi efectuată, așa cum a fost posibil pentru India pe baza informațiilor detaliate furnizate de producătorul-exportator care a cooperat; (ii) statisticile referitoare la importurile din aceste țări pe care Comisia le are la dispoziție nu permit o diferențiere între diferite tipuri de produs; și (iii) în conformitate cu informațiile furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare și confirmate de utilizatori, majoritatea importurilor din aceste țări implică GES cu diametru mic, care sunt mai ieftine. În plus, producătorul-exportator din India care a cooperat nu și-a justificat afirmația referitoare la creșterea importurilor de GES cu diametru mai mare din China către Uniune.

(233)

În ceea ce privește volumele importurilor de GES din China și Rusia și cotele lor de piață, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentul 189, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 1 punct procentual, iar cota de piață a importurilor din Rusia cu 0,3 puncte procentuale în perioada examinată. Aceste creșteri nu au fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum s-a explicat la considerentul 189 de mai sus, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(234)

Aceeași parte interesată a susținut că industria din Uniune a fost ineficientă în producția de GES cu diametru mic deoarece vânzările acestor produse au reprezentat doar o parte a volumului total de vânzări al acesteia.

(235)

Condițiile de piață garantează în mod normal că oferta, și anume tipul de produs vândut, este determinată de cerere. Deoarece afirmația referitoare la ineficiența în producerea de GES cu diametru mic a industriei din Uniune nu a fost susținută cu elemente de probă suplimentare, argumentul a fost respins.

(236)

Aceeași parte interesată a susținut că nu s-a analizat impactul cantității crescute de importuri care au făcut obiectul dumpingului din alte țări, inclusiv al importurilor de la societăți afiliate din SUA, Mexic, Malaysia și Japonia.

(237)

Astfel cum s-a indicat mai sus, la considerentul 187, prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor din India și cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din aceste țări a crescut cu 0,1 puncte procentuale în timpul perioadei examinate și a fost sub 10 % la sfârșitul PAR. Nici în acest caz, Comisia nu a avut nicio dovadă că prețurile din aceste țări au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(238)

Aceeași parte interesată a susținut că la calcularea marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative per tip de produs, Comisia a utilizat numărul de control al produsului („NCP”), neluând în considerare materia primă utilizată care are totuși un impact semnificativ asupra costurilor și prețurilor. Compararea tipurilor de produse fabricate din aceeași materie primă ar avea ca efect reducerea marjei de subcotare a prețurilor indicative de la 9 % la 8 %.

(239)

Într-adevăr, diferența legată de materia primă nu a fost reflectată în structura NCP și, prin urmare, calculul marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu a luat în considerare această diferență. Cu toate acestea, atunci când tipurile de produse au fost divizate luând în considerare materia primă utilizată în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, astfel cum a propus partea interesată după comunicarea concluziilor, marja de subcotare a prețurilor indicative specificată la considerentul 227 a scăzut doar cu 1 punct procentual, la 8 %. Prin urmare, această scădere nu a avut niciun impact semnificativ asupra constatărilor Comisiei referitoare la marja de subcotare a prețurilor indicative din timpul perioadei anchetei de reexaminare.

(240)

Aceeași parte interesată a contestat nivelul de 8 % al profitului-țintă stabilit în ancheta inițială, susținând că producătorii de GES se confruntau cu pierderi din cauza scăderii cererii de oțel la nivel internațional și, prin urmare, nivelul de 8 % al profitului-țintă nu mai era justificat.

(241)

Se reamintește că nivelul profitului-țintă în ceea ce privește vânzările produsului similar pe piața din Uniune ar trebui să fie cel care poate fi atins în condiții normale de concurență de o industrie de acest tip la nivelul sectorului, respectiv în absența importurilor care fac obiectul dumpingului/subvențiilor. În acest sens, astfel cum se menționează la considerentul 34 din Regulamentul (CE) nr. 1628/2004, s-a efectuat o analiză adecvată a nivelurilor de profit ale industriei din Uniune atunci când cota de piață a importurilor care au făcut obiectul unor subvenții a fost cea mai scăzută (adică în 1999). Prin urmare, s-a concluzionat în mod definitiv că marja de profit care putea fi considerată în mod rezonabil a reprezenta situația financiară a industriei din Uniune în absența subvenționării prejudiciabile din India ar trebui să fie stabilită la 8 % în scopul calculării marjei de prejudiciu. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(242)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune se afla într-o situație extrem de fragilă în timpul perioadei anchetei de reexaminare, ceea ce s-a datorat, în cea mai mare parte, condițiilor negative de piață și scăderii în consecință a consumului. Din acest motiv, evaluarea Comisiei s-a concentrat pe probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile subvenționate din India.

6.   Probabilitatea reapariției prejudiciului

(243)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor luate împotriva Indiei, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(244)

La considerentul 155 s-a concluzionat că este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să crească volumul actual al exporturilor, iar prețurile acestor exporturi să facă obiectul unei subvenții.

(245)

Astfel cum s-a stabilit la considerentele 139 și 140, capacitatea din India este estimată la aproximativ 160 000 de tone în cursul PAR, în timp ce capacitatea neutilizată este estimată între 40 000 și 50 000 de tone, ceea ce a reprezentat între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în decursul aceleiași perioade. În plus, astfel cum se indică la considerentul 139, este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii. Astfel cum se menționează la considerentul 142, la sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China. Ca urmare, se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

(246)

Drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă la considerentele 152-155, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate va fi, după toate probabilitățile, redirecționată către piața Uniunii. De asemenea, astfel cum s-a menționat la considerentul 143, producătorii indieni sunt foarte orientați spre export. În ceea ce privește prețurile GES, astfel cum s-a descris la considerentul 149, pentru unele dintre destinațiile exporturilor indiene au fost constatate niveluri mai mari ale prețurilor decât în Uniune. Cu toate acestea, având în vedere gama de produse diferite, aceste informații nu contrazic evaluarea generală potrivit căreia noua capacitate va fi direcționată către piața Uniunii deoarece fiabilitatea acestei comparații a prețurilor este limitată.

(247)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 146, Rusia a impus măsuri antidumping împotriva importurilor de GES din India, iar exporturile din India către Rusia au scăzut semnificativ în perioada examinată. Aceasta înseamnă că accesul la cea de a treia piață principală de export pentru producătorii-exportatori indieni este restricționat și, având în vedre capacitatea neutilizată actuală sau chiar mai mare menționată mai sus, la considerentul 245, există o mare probabilitate ca producătorii-exportatori indieni să își sporească în mod considerabil exporturile de produs în cauză către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(248)

Astfel cum s-a stabilit la considerentul 185, prețurile importurilor din India, în absența taxelor antidumping și compensatorii, ar subcota prețurile de vânzare ale Uniunii cu 9 %. În cazul producătorului-exportator necooperant, marja de subcotare, fără a fi incluse taxele antidumping și compensatorii, a fost estimată la 12 %. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din India în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească semnificativ în cazul în care măsurile ar fi abrogate, ceea ce ar înrăutăți și mai mult situația economică a industriei din Uniune.

(249)

În ceea ce privește volumul, este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să permită creșterea cotei de piață a producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune. În special producătorul-exportator necooperant, căruia i se aplică în prezent un nivel mai mare al taxei, de 15,7 %, ar fi încurajat să-și reia exporturile către piața din Uniune în cantități semnificative. În acest caz, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului de vânzări și a cotelor de piață.

(250)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca prezența producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune să crească în ceea ce privește volumul importurilor și cotele de piață, la prețuri care vor face obiectul unui dumping sau al subvențiilor și care vor subcota la un nivel semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Această situație va crește presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii și va afecta negativ profitabilitatea și situația financiară a industriei din Uniune. Aceasta ar deteriora și mai mult situația industriei din Uniune.

(251)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

E.   INTERESUL UNIUNII

(252)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor compensatorii existente împotriva Indiei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(253)

Se reamintește că, în cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii.

(254)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 31 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(255)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a subvenționării și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

1.   Interesul industriei din Uniune

(256)

Astfel cum se explică la considerentul 226, măsurile au permis industriei din Uniune să își mențină cotele de piață. În același timp, s-a concluzionat, de asemenea, la considerentul 250, că este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o deteriorare în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor compensatorii împotriva Indiei. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor împotriva Indiei ar aduce beneficii industriei din Uniune.

2.   Interesul importatorilor/comercianților

(257)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 16, niciun importator nu a cooperat și nici nu s-a făcut cunoscut pe parcursul prezentei anchete. Prin urmare, nu există elemente care să indice că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra importatorilor care ar depăși efectul pozitiv al măsurilor.

3.   Interesul utilizatorilor

(258)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18, din 53 de utilizatori contactați, opt au furnizat răspunsuri la chestionar. Patru dintre aceștia au utilizat GES importate din India. Importurile lor reprezintă aproximativ 20 % din totalul importurilor de produs în cauză din India.

(259)

Se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori. Cu toate că măsurile există de 10 ani, utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Utilizatorii nu au prezentat informații care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în găsirea altor surse, iar ancheta nu a identificat astfel de informații.

(260)

În afară de aceasta, se reamintește că, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului GES asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala creștere a costurilor să le afecteze în mod semnificativ. Aceste constatări au fost confirmate în cadrul actualei reexaminări, deoarece nu s-au identificat elemente care să dovedească contrariul după instituirea măsurilor. Mai mult decât atât, niciunul dintre cei patru utilizatori nu a invocat niciun argument împotriva menținerii măsurilor.

(261)

O federație a producătorilor de oțel, federația industriei siderurgice din Germania (Wirtschaftsvereinigung Stahl), s-a opus continuării măsurilor și a susținut că măsurile au avut ca rezultat dezavantaje concurențiale pentru producătorii de oțel din Uniune în comparație cu producătorii de oțel din alte regiuni, care nu au instituit măsuri aplicabile GES. Federația a afirmat că, prin continuarea măsurilor, s-ar permite industriei din Uniune să își mențină poziția dominantă. Cu toate acestea, din evoluția importurilor din India după instituirea măsurilor reiese că importurile din India au continuat în perioada examinată. De asemenea, ancheta a arătat că GES ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe.

(262)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în ancheta inițială, se preconizează că menținerea în continuare a măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și că, prin urmare, nu există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se extindă măsurile existente.

4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(263)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri compensatorii la importurile din India.

F.   MĂSURI COMPENSATORII

(264)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor compensatorii în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(265)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, măsurile compensatorii aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010, ar trebui menținute.

(266)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India care a cooperat a solicitat Comisiei să aibă în vedere continuarea măsurilor pe o perioadă de doi ani. Cu toate acestea, în urma anchetei nu au fost constatate niciun fel de circumstanțe excepționale care să justifice limitarea duratei măsurilor la doi ani.

(267)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăți menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(268)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma schimbării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (26) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața națională și la export care decurg, de exemplu, din schimbarea numelui sau din schimbarea entităților de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(269)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (27),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă compensatorie definitivă la importul de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 (codul TARIC 8545110010) și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 90 90 (codul TARIC 8545909010), importate fie împreună, fie separat, originare din India.

(2)   Nivelul taxei aplicabile prețului net, franco la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societate

Nivelul taxei (%)

Cod adițional TARIC

Graphite India Limited (GIL), 31 Chowringhee Road, Kolkatta – 700016, Bengalul de Vest

6,3

A530

HEG Limited, Bhilwara Towers, A-12, Sector-1, Noida – 201301, Uttar Pradesh

7,0

A531

Toate celelalte societăți

7,2

A999

(3)   Dacă nu se specifică altfel, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 al Consiliului din 13 septembrie 2004 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv și privind perceperea definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 295, 18.9.2004, p. 4).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 al Consiliului din 13 septembrie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 295, 18.9.2004, p. 10).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1628/2004 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India și a Regulamentului (CE) nr. 1629/2004 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 350, 30.12.2008, p. 24).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi din grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 (JO L 332, 16.12.2010, p. 1).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1186/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi din grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 332, 16.12.2010, p. 17).

(7)  JO C 82, 10.3.2015, p. 4.

(8)  Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93). Acest regulament a fost codificat prin regulamentul de bază.

(9)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO C 415, 15.12.2015, p. 25).

(10)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO C 415, 15.12.2015, p. 33).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

(12)  Tranziția de la DEPB la DDS este explicată, inter alia, la considerentele 47-54 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 al Consiliului din 21 mai 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat (PET) originare din India, în urma reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 (JO L 137, 23.5.2013, p. 1).

(13)  http://dgft.gov.in/exim/2000/highlight2015.pdf

(14)  JO C 394, 17.12.1998, p. 6.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1008/2004 al Comisiei (JO L 183, 20.5.2004, p. 35).

(16)  http://www.google.be/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiqt6H2u9_QAhWEzRoKHYUwBVEQFggfMAA&url=http%3A%2F%2Fhegltd.com%2Fwebmaster%2FDownloadFile.aspx%3Fd%3D..%2Fuploads%2FFinance%2F70Results_Release.pdf&usg=AFQjCNGMpUymLm4BNOjIMmolLDgwSGgcDw

(17)  http://content.icicidirect.com/mailimages/IDirect_GraphiteIndia_Q1FY16.pdf

(18)  http://hegltd.com/ și http://www.graphiteindia.com/

(19)  http://hegltd.com/WEBMASTER/DownloadFile.aspx?D=../Uploads/Newsletter/News9.pdf

(20)  https://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html

(21)  http://www.dgtr.gov.in/sites/default/files/adfin_Graphite_Electrodes_diameters_ChinaPR.pdf

(22)  http://hegltd.com/pdf/HEGLtd_Q1_FY_16_Investors_Presentation.pdf

(23)  http://www.graphiteindia.com/View/investor_relation.aspx (a se vedea GIL Q3 FY2015 Earnings Presentation.pdf, pagina 14).

(24)  http://www.eurasiancommission.org/_layouts/Lanit.EEC.Desicions/Download.aspx?IsDlg=0&ID=3805&print=1

(*1)  Prețul mediu nu include taxele antidumping/compensatorii aflate în vigoare.

Sursă: Baza de date 14(6).

(25)  Atât diametrele mici, cât și cele mari ale electrozilor din grafit sunt incluse în aceleași coduri TARIC.

(26)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, 1049 Bruxelles, Belgia.

(27)  Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO L 176, 30.6.2016, p. 21).


10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/46


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/422 AL COMISIEI

din 9 martie 2017

de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri în vigoare

(1)

Consiliul, în urma unei anchete antidumping, a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (cod TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (cod TARIC 8545909010).

(2)

Consiliul, în urma unei anchete antisubvenție, a instituit, de asemenea, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (3), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004.

(4)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1186/2010 (5), a extins măsurile antidumping. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 (6), a extins măsurile compensatorii.

(5)

Măsurile antidumping au luat forma unei taxe ad valorem de 9,4 % și de 0 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 8,5 %.

2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India, Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (8).

(7)

Cererea a fost depusă de SGL Carbon GmbH, TOKAI Erftcarbon GmbH și GrafTech Switzerland S.A. (denumite în continuare „solicitanții”), care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi de grafit.

(8)

Cererea s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

3.   Deschiderea procedurii

(9)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 15 decembrie 2015, prin avizul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (9) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

4.   Ancheta paralelă

(10)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 15 decembrie 2015 (10), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (11), cu privire la măsurile compensatorii definitive în vigoare la importurile în Uniune de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

5.   Părțile interesate

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune despre care se cunoaște că sunt părți vizate, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea reexaminării, invitându-i să participe.

(12)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

5.1.   Eșantionarea

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea selecta un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a)   Selectarea eșantionului de producători din Uniune

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări care pot face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil, precum și de localizarea geografică. Acest eșantion a fost constituit din patru producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 80 % din producția totală a Uniunii, pe baza informațiilor primite în timpul exercițiului. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(b)   Selectarea eșantionului de importatori

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

Niciun importator nu s-a făcut cunoscut pentru a furniza informațiile solicitate în avizul de deschidere.

5.2.   Chestionarele și vizitele de verificare

(17)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor doi producători-exportatori indieni și celor 53 de utilizatori care s-au făcut cunoscuți în urma deschiderii.

(18)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion, de la un producător-exportator indian și de la opt utilizatori ai produsului care face obiectul reexaminării. Al doilea producător-exportator care a cooperat în ancheta inițială, și anume Graphite India Limited („GIL”) nu a răspuns la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului cauzat și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor societăți:

(a)

Producători din Uniune:

Graftech France S.N.C. Calais, Franța

Graftech Iberica S.L., Navarra, Spania

SGL Carbon S.A., Wiesbaden, Germania

Tokai Erftcarbon GmbH, Grevenbroich, Germania.

(b)

Producător-exportator din India:

HEG Limited, Bhopal („HEG”).

6.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(20)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2014 și 30 septembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(21)

Produsul în cauză este reprezentat de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, importate împreună sau separat, originare din India [denumite în continuare „GES” (graphite electrode systems) sau „produsul care face obiectul reexaminării”], care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 (cod TARIC 8545110010) și ex 8545 90 90 (cod TARIC 8545909010).

2.   Produsul similar

(22)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

produsul care face obiectul reexaminării;

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(23)

Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1.   Observații preliminare

(24)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(25)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18 de mai sus, un singur producător-exportator indian a cooperat în prezenta anchetă. Această societate a efectuat peste 95 % din totalul exporturilor indiene de GES către Uniune în cursul PAR. Prin urmare, Comisia a considerat că dispune de informații suficiente pentru evaluarea prețului de export și a marjei de dumping în cursul PAR.

(26)

Cu toate acestea, respectivul producător-exportator a reprezentat doar 50 % din capacitatea totală de producție și doar între 40 % și 50 % din producția totală de GES în cursul PAR. În plus, exporturile sale către alte țări terțe au reprezentat doar între 43 % și 52 % din totalul exporturilor din India către alte țări terțe în cursul PAR (ponderea exactă din capacitatea totală de producție și exporturile totale indiene reprezentată de singurul producător-exportator indian cooperant nu poate fi dezvăluită din motive de confidențialitate). Prin urmare, având în vedere că ceilalți producători indieni de GES nu au cooperat, Comisia a considerat că nu dispune de informații suficiente pentru examinarea probabilității continuării sau reapariției dumpingului, ceea ce a impus recurgerea la informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pentru a evalua evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor.

(27)

Autoritățile indiene au fost informate în mod corespunzător că, din cauza slabei cooperări a producătorilor-exportatori indieni, Comisia poate aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-a primit nicio observație cu privire la acest aspect.

(28)

Constatările de la secțiunea 3 s-au bazat pe datele disponibile. În acest scop, au fost utilizate informațiile furnizate de către producătorul-exportator cooperant, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, statisticile Eurostat, datele colectate de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date 14(6)”] și informațiile disponibile în mod public pe internet.

2.   Dumpingul în Uniune în perioada anchetei de reexaminare

2.1.   Valoarea normală

(29)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru singurul producător-exportator cooperant a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă per producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, în cursul PAR. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale singurului producător-exportator cooperant pe piața internă au fost reprezentative.

(30)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative. Elementele luate în considerare la definirea tipurilor de GES au fost (i) dacă sunt vândute cu nipluri sau nu, (ii) diametrul și (iii) lungimea.

(31)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că la stabilirea tipurilor identice sau comparabile de GES ar trebui să se ia în considerare faptul că GES sunt produse din cocs acicular de diferite mărci (materie primă de bază). Într-adevăr, ancheta a confirmat că societatea a utilizat două tipuri diferite de cocs acicular în procesul de producție, și anume cocs acicular importat de calitate superioară și cocs acicular obișnuit obținut de pe piața indiană. De asemenea, s-a confirmat faptul că tipul de cocs utilizat determină costul de producție și prețul produsului final.

(32)

Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a împărțit fiecare tip de produs în produse de calitate redusă și produse de calitate ridicată, în scopul calculării dumpingului.

(33)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale singurului producător-exportator cooperant, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs către clienți independenți în cursul PAR reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al volumului vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că aceste tipuri de produse au fost reprezentative.

(34)

Ulterior, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul PAR, pentru a decide dacă este posibil să utilizeze prețul real al vânzărilor interne pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

Valoarea normală se bazează pe prețul real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor interne ale tipului de produs vândut la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs respectiv; și

(b)

prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este egal sau mai mare decât costul unitar de producție.

(36)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul PAR.

(37)

Valoarea normală este prețul real pe piața internă per tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor de produse în cursul PAR, în cazul în care:

(a)

volumul vânzărilor profitabile ale tipului de produs reprezintă cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor acestui tip de produs; sau

(b)

prețul mediu ponderat al acestui tip de produs este mai mic decât costul unitar de producție.

(38)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau acestea au fost insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(39)

Pentru aceste tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al singurului producător-exportator cooperant în cursul PAR a următoarelor elemente:

(a)

sumele medii ponderate aferente cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale (costuri VAG), suportate de către singurul producător-exportator cooperant pentru vânzările interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PAR; și

(b)

profitul mediu ponderat realizat de către singurul producător-exportator cooperant din vânzările interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul PAR.

(40)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

2.2.   Prețul de export

(41)

Singurul producător-exportator cooperant a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(42)

În cursul verificării la fața locului, au fost descoperite o serie de erori privind prețurile de export raportate de exportatorul cooperant. Aceste erori au fost corectate, iar producătorul-exportator a fost informat în consecință.

2.3.   Comparația

(43)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite mai sus la nivel franco fabrică.

(44)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație justă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, de costurile de ambalare, costurile de credit, comisioanele bancare și taxele compensatorii plătite de producătorul-exportator cooperant, în cazul în care acestea erau aplicabile și justificate.

(45)

Singurul producător-exportator cooperant a solicitat o ajustare pentru a ține cont de taxele de import plătite pentru materiile prime, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pe motiv că taxele de import au fost incluse în prețul GES produse pentru consum în India, dar au fost rambursate prin sistemul de drawback al taxelor (Duty Drawback Scheme – „DDS”) atunci când produsul a fost vândut la export către Uniune. Cu toate acestea, ancheta a indicat că nu exista nicio legătură directă între sumele DDS primite la exportul de GES și taxele plătite efectiv la importurile de materii prime încorporate. Prin urmare, se consideră că producătorul-exportator nu a fost în măsură să demonstreze că o taxă rambursată pentru vânzările la export a fost inclusă în prețul intern. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, în considerentele 38-42 din ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, în care s-a stabilit că DDS constituie o subvenție sub formă de contribuție financiară din partea guvernului Indiei și nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire. Prin urmare, ajustarea nu poate fi acordată.

(46)

În plus, producătorul-exportator indian cooperant a solicitat o ajustare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pe motiv că taxele de import erau incluse în prețul produsului similar atunci când acesta era destinat consumului în India, dar că taxele de import nu au fost colectate datorită sistemului autorizațiilor prealabile (Advance Authorisation Scheme – „AAS”) atunci când produsul a fost vândut la export către Uniune. Cu toate acestea, ancheta a arătat că nu a existat un sistem care să dovedească că materia primă importată fără taxe în cadrul AAS era încorporată exclusiv în GES exportate. Prin urmare, Comisia consideră că producătorul-exportator nu a reușit să demonstreze că taxele care nu au fost plătite pentru vânzările la export au fost incluse în prețul intern. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, în considerentele 59-62 din ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, în care s-a stabilit că AAS constituie o subvenție sub formă de contribuție financiară din partea guvernului Indiei și nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire. Prin urmare, ajustarea nu poate fi acordată.

2.4.   Marja de dumping

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată per tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării. Pe baza acestei metodologii, marja de dumping stabilită pentru producătorul-exportator cooperant este de 29,8 % în cursul PAR.

(48)

În cursul verificării la fața locului la sediul singurului producător-exportator indian cooperant, societatea a susținut că fluctuațiile semnificative ale prețului principalei materii prime (cocs acicular) în cursul PAR ar trebui luate în considerare și a solicitat Comisiei să calculeze în acest scop o marjă de dumping trimestrială. Aceasta ar demonstra că nu a existat dumping în cursul PAR. În acest sens, societatea a prezentat costurile de producție trimestriale la sfârșitul verificării la fața locului.

(49)

Având în vedere că acest argument nu a fost invocat într-un stadiu incipient al procedurii și nici în răspunsul la chestionar, Comisia nu a fost în măsură să îl verifice în mod corespunzător și, prin urmare, nu a putut să stabilească dacă datele furnizate erau complete și exacte.

(50)

În orice caz, pe baza informațiilor furnizate în timpul verificării la fața locului, s-a stabilit că, în cursul PAR, costul de producție unitar trimestrial per tip de produs a înregistrat o tendință descrescătoare de la trimestru la trimestru pentru anumite tipuri de produse, dar nu pentru toate. Pentru o serie de NCP-uri, costul de producție unitar trimestrial a crescut în ultimul trimestru. Prețul unitar la export a prezentat o tendință de scădere similară, cu excepția ultimului trimestru, în cursul căruia prețurile de export au crescut, cu excepția a două tipuri de produse. Societatea a exportat volume semnificative în fiecare trimestru al PAR, care au fost repartizate în funcție de diferitele trimestre astfel cum se indică în tabelul de mai jos (datele privind volumul exact nu pot fi dezvăluite din motive de confidențialitate). În plus, nu toate tipurile de produs au fost vândute în toate trimestrele; din cele 23 de tipuri de produse vândute de producătorul exportator cooperant pe piața Uniunii, doar șase dintre ele au fost vândute în fiecare trimestru.

(51)

Marjele de dumping calculate pentru fiecare trimestru în conformitate cu metodologia explicată la considerentele 29-47 au arătat existența unui dumping semnificativ în fiecare trimestru al PAR.

Tabelul 1

PAR

Marja de dumping (%)

Volumul exporturilor (tone)

octombrie 2014-decembrie 2014

23,1

[1 500 -1 700 ]

ianuarie 2015-martie 2015

32,3

[1 900 -2 100 ]

aprilie 2015-iunie 2015

15,4

[1 500 -1 700 ]

iulie 2015-septembrie 2015

6,4

[1 100 -1 400 ]

(52)

Prin urmare, afirmația producătorului-exportator cooperant conform căreia calcularea marjei sale de dumping pe o bază trimestrială nu ar duce la dumping a fost incorectă. Marjele de dumping au fost semnificative în fiecare trimestru și în mod similar, marja de dumping medie în cursul PAR, calculată pe baza acestor marje trimestriale a rămas la un nivel semnificativ, și anume la 19,3 %.

(53)

În timp ce marjele de dumping în cursul diferitor trimestre, calculate per tip de produs, arată o tendință fluctuantă (o creștere între octombrie 2014-decembrie 2014 și ianuarie 2015-martie 2015 și o scădere între ianuarie 2015-martie 2015 și sfârșitul PAR), scăderea treptată a costului de producție în cursul PAR nu a avut impactul pretins. De fapt, s-a remarcat faptul că scăderea marjei de dumping s-a datorat parțial și creșterii prețului de export. Se reamintește că argumentul producătorului-exportator cooperant în favoarea unei marje de dumping trimestriale s-a bazat doar pe fluctuațiile prețurilor materiilor prime. Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că informațiile furnizate nu au pus sub semnul întrebării constatările privind dumpingul în timpul PAR și prin urmare, nici constatările privind continuarea dumpingului din considerentele 57-87.

(54)

După comunicarea concluziilor, singurul producător-exportator indian cooperant a susținut că, pentru calculul profitabilității utilizate pentru a construi valoarea normală, Comisia ar trebui să facă diferența între produsele fabricate din cocs intern, pe de o parte, și produsele fabricate din cocs acicular importat, pe de altă parte, ca urmare a diferențelor de utilizare a acestor produse. În plus, producătorul-exportator a susținut că numai produsele fabricate din cocs acicular importat, care sunt utilizate în cuptoare cu arc electric de mare putere, sunt vândute pe piața Uniunii și că profitabilitatea utilizată pentru a construi valoarea normală ar trebui, prin urmare, să fie calculată doar pe baza acestor tipuri de produse. În timpul unei audieri de către Comisie în urma comunicării informațiilor, HEG a susținut că, pe baza acestor afirmații, pentru construirea valorii normale Comisia nu ar trebui să utilizeze o rată de profitabilitate medie ponderată calculată pe baza tuturor vânzărilor interne. HEG a susținut că Comisia ar trebui să calculeze separat două rate de profitabilitate, ținând seama de originea cocsului, și să le aplice în consecință la construirea valorii normale.

(55)

În răspunsul la chestionar, HEG a raportat pentru fiecare tip de produs originea materii prime și performanța GES. Cu toate acestea, atunci când au fost luate în considerare doar aceste două elemente, comparația între tipurile de produse vândute pe piața Uniunii și cele vândute pe piața indiană a arătat că HEG a vândut aceleași tipuri de produse pe ambele piețe în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, prima parte a argumentului este, de fapt, greșită.

(56)

În plus, după cum s-a explicat în considerentele 39 și 40, pentru calcularea valorii normale, Comisia a utilizat profitul mediu ponderat al tuturor vânzărilor interne ale produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, dacă se utilizează ratele de profit individuale pentru fiecare tip de produs astfel cum a solicitat societatea în cursul audierii menționate în considerentul 54, marja de dumping menționată în considerentul 47 ar scădea doar cu 3,2 puncte procentuale, la 26,7 %. Prin urmare, această scădere nu are un impact semnificativ asupra constatărilor Comisiei privind dumpingul în cursul perioadei anchetei de reexaminare și, prin urmare, nici asupra constatărilor privind continuarea dumpingului din considerentele 57-87.

3.   Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor

(57)

Ca urmare a constatării unui dumping semnificativ în cursul PAR, Comisia a analizat dacă există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(58)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 25, un singur producător-exportator din India a cooperat, acesta reprezentând doar jumătate din totalul capacității de producție din India. Prin urmare, constatările din secțiunile de mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat informațiile furnizate de producătorul-exportator cooperant, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, baza de date a Organizației Națiunilor Unite, informațiile furnizate de guvernul Indiei („GI”) în ancheta antisubvenție paralelă menționată în considerentul 10 și informații disponibile public.

3.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată

(59)

Pe baza informațiilor financiare publice și a datelor verificate furnizate de producătorul-exportator cooperant (12)  (13), s-a constatat că ambii producători indieni și-au mărit capacitatea de producție cu 27 % după reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 4. La sfârșitul PAR, capacitatea de producție totală din India se ridica la 160 000 de tone pe an, fiind împărțită egal între cei doi producători (14). În plus, ancheta a arătat că este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii (15).

(60)

Volumul producției celor doi producători indieni a variat între 110 000 și 120 000 de tone în cursul PAR. Pe baza celor de mai sus, totalul capacității neutilizate din India a fost estimat între 40 000 și 50 000 de tone, reprezentând între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul PAR.

(61)

Creșterea capacității a avut loc în paralel cu scăderea consumului de GES în India și la nivel mondial. GES se utilizează în principal în siderurgia electrică, mai precis, se utilizează în uzinele siderurgice, la topirea deșeurilor de oțel. Prin urmare, evoluția consumului de GES este legată de evoluția producției din sectorul siderurgiei electrice și urmează tendințe similare. Ancheta a stabilit că producția din sectorul siderurgiei electrice din India și din întreaga lume a scăzut între 2012 și PAR (16), în timp ce capacitatea de producție de GES din India a crescut.

(62)

La sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China (17). Se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

3.2.   Exporturile către țări terțe

(63)

Pe baza situațiilor financiare publice, s-a constatat că ambii producători-exportatori indieni sunt orientați spre export (18)  (19), exportând aproximativ 60 % din totalul producției lor în cursul PAR.

(64)

Uniunea a rămas o destinație de export importantă pentru producătorul-exportator cooperant HEG, în pofida măsurilor în vigoare. Exporturile realizate de HEG au reprezentat între 10 % și 17 % din valoarea vânzărilor sale totale și între 10 % și 20 % din volumul acestora în cursul PAR. Societatea indiană necooperantă GIL a exportat volume foarte reduse către Uniune în cursul PAR. Totuși, aceste cifre trebuie să fie interpretate prin corelare cu taxele antidumping și compensatorii aplicabile GIL (15,7 % în total) în comparație cu cele aplicabile HEG (7 % în total).

(65)

În absența altor surse mai fiabile care să permită determinarea volumului de exporturi din India către piețele altor țări terțe, s-a utilizat Baza de date a Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestei baze de date, exporturile către alte țări terțe au crescut între 2012 și 2013 cu 43 % și apoi au scăzut în 2014 și 2015 cu 38 %, comparativ cu 2013. În ansamblu, volumul exporturilor a scăzut între 2012 și PAR (cu 10 %). Principalele destinații ale exporturilor indiene în 2015 au fost SUA, Arabia Saudită, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite, Republica Coreea, Egipt. Între 2012 și 2015, exporturile indiene către unele dintre aceste destinații au crescut (precum cele către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), în timp ce cele către alte destinații (Iran, Turcia, Republica Coreea, Egipt) au scăzut, scăderea totală fiind de 9 %.

(66)

În timp ce, în 2012, Rusia era cea de a treia piață de export pentru producătorii indieni din punctul de vedere al volumului, după ce Rusia a impus, în decembrie 2012 (20), o taxă ad valorem la importurile de GES din India variind de la 16,04 % la 32,83 %, exporturile din India către Rusia au scăzut de la 4 415 tone la 638 de tone în 2015, ceea ce reprezintă o scădere de 86 %.

(67)

Informațiile privind volumul exporturilor din baza de date a Organizației Națiunilor Unite au putut fi verificate prin raportare la informațiile furnizate de GI în ancheta antisubvenție paralelă, și anume statisticile Direcției Generale de Informații și Statistici Comerciale (denumită în continuare „DGCIS”), din care au reieșit tendințe similare celor observate în baza de date a Organizației Națiunilor Unite.

(68)

În plus, volumul exporturilor realizate de producătorul-exportator cooperant HEG către alte țări terțe a urmat tendințe similare, și anume creșterea volumului exporturilor către alte țări terțe în 2013 față de 2012 și scăderea acestora în cursul PAR față de 2014, cu o tendință globală de scădere în cursul perioadei examinate. Trebuie remarcat că, în pofida acestei scăderi a volumului exporturilor, nivelul global în cursul PAR a rămas semnificativ, variind între 20 000 și 30 000 de tone.

(69)

În ceea ce privește prețurile la export, conform bazei de date a Organizației Națiunilor Unite, ancheta a arătat că prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum SUA și Republica Coreea, care fuseseră în medie mai scăzute decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut în 2015 la aproximativ același nivel cu prețurile din UE. În plus, prețurile exporturilor indiene către alte țări, precum Arabia Saudită, de exemplu, care fuseseră mai mici decât prețurile din UE între 2012 și 2014, au crescut la un nivel mai mare decât prețurile din UE în 2015. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către anumite țări, precum Turcia, de exemplu, au continuat să fie mai mici decât prețurile din UE pe parcursul întregii perioade examinate. Trebuie menționat totuși că prețurile din această bază de date nu diferențiază între tipuri diferite de produse și, prin urmare, fiabilitatea unei astfel de comparații a prețurilor pe această bază este limitată.

(70)

Analiza informațiilor privind prețurile la exporturile către piețe din alte țări terțe ale producătorului-exportator cooperant a arătat că în 2012 și 2014, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mari decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe (ajustate pe baza anului calendaristic, dat fiind că datele au fost furnizate pe baza anului financiar), în timp ce, în cursul PAR, prețurile medii de pe piața din Uniune au fost mai mici decât prețurile medii ale HEG pe alte piețe terțe.

(71)

Nu au fost disponibile alte date care să permită stabilirea unor niveluri exacte ale prețurilor producătorilor-exportatori indieni care au exportat către piețele altor țări terțe.

3.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(72)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin faptul că, în pofida taxelor antidumping și compensatorii în vigoare, GES originare din India au continuat să intre pe piața Uniunii. În cursul perioadei examinate, India a continuat să fie al doilea exportator către Uniune, după Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”). În pofida scăderii din perioada cuprinsă între 2012 și PAR, India a menținut volumul și cotele de piață ale exporturilor sale către Uniune la un nivel semnificativ, așa cum se explică la considerentul 100 de mai jos.

(73)

Evoluția posibilă a vânzărilor la export către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor trebuie să fie examinată în contextul scăderii generale a consumului de GES în India și la nivel mondial, corelată cu capacitatea neutilizată din India. După toate probabilitățile, aceasta va crește presiunea asupra producătorilor-exportatori indieni, determinându-i să exploreze alte piețe de export, în special dacă se ia în considerare modelul lor de afaceri orientat spre export. Prin urmare, în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate și accesul la piața Uniunii nu ar mai fi supus taxelor antidumping și taxelor compensatorii, există, într-adevăr, probabilitatea ca o mare parte din capacitatea neutilizată disponibilă să fie utilizată pentru exporturi către piața din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, în timp ce pe unele piețe de export (precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA), exporturile din India au crescut în 2015, exporturile totale din India către piețele altor țări terțe au avut o tendință descendentă. Aceasta arată că în anumite țări terțe pare să existe o capacitate limitată de absorbție a cantităților suplimentare de exporturi.

(74)

În plus, astfel cum se menționează în considerentul 66, Rusia a impus taxe antidumping la importurile de GES din India. Producătorii-exportatori indieni au astfel un acces limitat pe această piață și nu își pot crește sau redirecționa volumul exporturilor către Rusia, după cum reiese din scăderea exporturilor către această destinație, începând din 2012.

(75)

Pe această bază, este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să-și crească volumul actual al exporturilor, având în vedere capacitatea lor neutilizată semnificativă. Această probabilitate există, într-adevăr, în ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, care va fi încurajat să își sporească prezența, deja semnificativă, pe piața din Uniune, și este chiar mai mare în cazul producătorului-exportator necooperant, care se supune unor taxe mai mari decât cele aplicabile producătorului-exportator cooperant și care aproape a încetat să mai exporte către piața Uniunii.

3.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(76)

Analiza de mai sus arată că (i) importurile indiene au continuat să intre pe piața din Uniune la prețuri de dumping considerabil și în cantități semnificative; (ii) ambii producători indieni sunt orientați către export și dispun de capacitate neutilizată care ar putea să fie utilizată pentru creșterea volumurilor exporturilor către Uniune la prețuri de dumping; (iii) consumul la nivel mondial urmează o tendință descendentă, astfel reducând posibilitățile de export către piețele din anumite alte țări terțe; (iv) existența în Rusia a măsurilor antidumping împotriva GES din India restricționează și mai mult posibilitățile de export ale producătorilor-exportatori indieni.

(77)

Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(78)

După comunicarea concluziilor, singurul producător-exportator indian care a cooperat, HEG, a susținut că Comisia nu a luat în considerare datele legate de perioada ulterioară PAR în evaluarea sa cu privire la probabilitatea continuării dumpingului. În acest sens, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că, atunci când a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia nu a luat în considerare faptul că GIL, celălalt producător indian de GES, a realizat o investiție într-o unitate de producție din Uniune, respectiv Graphite Cova GmbH (denumită în continuare „GIL Cova”). HEG a susținut, de asemenea, că GIL are un contract strategic pe termen lung pentru vânzarea de electrozi copți verzi (aceștia reprezentând un produs semi-finit) către unitatea sa de grafitizare GIL Cova. HEG a susținut, de asemenea, că din cauza investițiilor strategice ale GIL, concluzia Comisiei potrivit căreia exporturile din India către Uniune vor crește este incorectă, iar constatarea potrivit căreia ambii producători indieni au capacitate neutilizată disponibilă pentru export se bazează pe simple presupuneri. HEG a susținut, de asemenea, că expirarea măsurilor nu va crește volumul importurilor în Uniune, pe baza tendinței descendente a exporturilor din India către Uniune (inclusiv a exporturilor HEG către Uniune) ulterior PAR.

(79)

În plus, HEG a susținut că planurile sale de a-și spori capacitatea de producție reprezentau doar viziunea președintelui Consiliului său de administrație, bazată pe scenariul economic favorabil pentru anul 2010. Astfel, după cum reiese din raportul anual al HEG pentru anul încheiat la 31 martie 2016, în consiliul de administrație nu se mai discută nicio propunere nouă privind extinderea capacităților.

(80)

În ceea ce privește compararea prețurilor efectuată de Comisie la considerentele 69 și 70 în legătură cu exporturile către piețele din alte țări terțe, HEG a prezentat o analiză a prețurilor sale medii CIF/CFR către patru alte țări terțe, comparativ cu prețurile sale medii CIF către Uniune și a concluzionat că, în general, prețurile sale medii către celelalte patru țări terțe sunt mai mari decât prețurile sale către Uniune. Prin urmare, HEG a susținut că piața din Uniune, având niveluri ale prețurilor mai mici, ar fi mai puțin atractivă prin comparație.

(81)

În ceea ce privește argumentul HEG cu privire la investiția GIL în GIL Cova, este de menționat că, în perioada examinată, GIL a exportat un volum foarte mic către piața din Uniune. Se consideră totuși că acest lucru nu este cauzat doar de investițiile GIL în GIL Cova, ci în principal de taxele mari antidumping și compensatorii care se aplică exporturilor GIL India către Uniune (15,7 % în total). În scenariul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este probabil ca GIL să își reia exporturile către Uniune, în pofida investiției sale în GIL Cova, luând, de asemenea, în considerare capacitatea sa neutilizată disponibilă și atractivitatea pieței Uniunii, astfel cum se descrie la considerentele 72-75 de mai sus.

(82)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la tendința exporturilor ulterior PAR, se subliniază că aceste exporturi au avut loc pe perioada în care măsurile antidumping și compensatorii erau în vigoare. Prin urmare, chiar dacă volumul exporturilor HEG ulterior PAR a prezentat o tendință descendentă, este probabil ca exporturile HEG către Uniune să crească dacă măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, ținând seama de faptul că, în pofida măsurilor instituite, HEG a continuat să exporte către piața din Uniune la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ, având în vedere modelul său de afaceri orientat către export și capacitatea sa neutilizată, care ar putea crește în viitor, în cazul în care cererea pentru produsele sale va crește, astfel cum se descrie la considerentele 59-75 de mai sus.

(83)

În plus, în ceea ce privește intenția HEG de a-și spori capacitatea, s-a subliniat că în timpul verificării la fața locului din 2016, HEG a prezentat echipei de caz un scurt film de prezentare a grupului HEG. Unul dintre elementele prezentate în acest film au fost planurile viitoare ale societății privind creșterea capacității sale de producție. În plus, reprezentanții societății au explicat în timpul verificării la fața locului că aceste planuri erau suspendate la momentul respectiv, ținând seama de faptul că societatea nu își utiliza întreaga capacitate și de scăderea cererii globale. Prin urmare, în cazul în care măsurile antidumping și/sau compensatorii sunt abrogate, este probabil ca cererea de GES din India pe piața Uniunii să crească și, prin urmare, HEG va avea o motivație pentru a-și crește capacitatea în vederea satisfacerii cererii.

(84)

În ceea ce privește argumentul HEG referitor la diferențele de preț dintre piața din Uniune și piețele din alte țări terțe, se subliniază că comparația efectuată de Comisie la considerentele 69 și 70 este între prețurile medii ale producătorilor-exportatori indieni către piețe din alte țări terțe și prețurile medii ale producătorilor din Uniune pe piața din Uniune, nu prețurile medii ale producătorilor indieni pe piața din Uniune. Se reamintește că prețul mediu al HEG pe piața din Uniune este la un nivel de dumping semnificativ și subcotează prețul mediu al producătorilor din Uniune, fiind prin urmare neadecvat pentru comparația în cauză.

(85)

Având în vedere cele de mai sus, argumentele HEG sunt respinse.

(86)

O altă parte interesată a afirmat că, datorită scăderii consumului de energie, ca factor de cost principal, și a costurile cu forța de muncă mai scăzute, producătorii indieni au avantaje comparative clare în ceea ce privește eficiența din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că ancheta a arătat că principalul factor de cost în procesul de fabricație a GES în India este de fapt cocsul, și nu energia sau forța de muncă. În orice caz, chiar dacă producătorii indieni ar beneficia de un avantaj comparativ, acest lucru ar trebui să aibă un efect similar asupra prețului de export și asupra valorii normale și, prin urmare, niciun impact asupra marjei de dumping. Prin urmare, acest argument este, de fapt, greșit și, prin urmare, este respins.

(87)

Concluzia Comisiei potrivit căreia există o probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care măsurile sunt abrogate este, prin urmare, confirmată.

D.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(88)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de opt producători (două societăți individuale și două grupuri). Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

2.   Observații preliminare

(89)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 61, situația industriei GES este strâns legată de cea a sectorului siderurgiei electrice, întrucât GES sunt utilizate în furnalele electrice, la topirea deșeurilor de oțel. În acest context, condițiile pieței au fost negative în industria siderurgiei electrice în perioada examinată, cu o scădere a consumului care s-a reflectat și în consumul de GES.

(90)

Având în vedere faptul că în India există doar doi producători-exportatori ai produsului în cauză, datele referitoare la importurile de GES din India și din alte țări terțe în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

3.   Consumul la nivelul Uniunii

(91)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii însumând:

(i)

vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion, obținute după verificarea răspunsurilor la chestionar;

(ii)

vânzările producătorilor cooperanți din Uniune neincluși în eșantion, obținute din cererea de reexaminare;

(iii)

vânzările producătorului necooperant din Uniune neinclus în eșantion, obținute din rapoartele sale anuale;

(iv)

importurile din India, conform bazei de date 14(6); și

(v)

importurile din toate celelalte țări terțe, conform Eurostat (nivelul TARIC).

(92)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

151 508

140 244

146 637

139 974

Indice (2012 = 100)

100

93

97

92

Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune, cererea de reexaminare, Eurostat (nivelul TARIC), baza de date 14(6).

(93)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 8 % în perioada examinată. Mai precis, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în 2013, s-a redresat cu 4 % între 2013 și 2014 și a scăzut din nou cu 5 % între 2014 și perioada anchetei de reexaminare.

(94)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 61 și 89, scăderea generală a cererii a fost rezultatul condițiilor negative existente pe piață în sectorul siderurgiei electrice, întrucât volumul vânzărilor de electrozi de grafit urmează evoluția producției de oțel în furnale electrice.

(95)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că analiza privind cota de piață și consumul ar trebui să ia în considerare importurile efectuate de producătorii din Uniune de la societățile lor asociate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia care ar fi crescut în mod semnificativ în ultimii trei ani.

(96)

Importurile din toate celelalte țări terțe au fost luate în considerare în mod corespunzător la calcularea consumului Uniunii, astfel cum s-a explicat la considerentul 91 și se reflectă, prin urmare, în mod corespunzător în consumul total. Prin urmare, argumentul a fost respins.

4.   Importurile din țara în cauză

4.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

India

Volumul importurilor (tone)

9 000 -10 000

5 000 -6 000

7 000 -8 000

6 500 -7 500

Volumul importurilor (sub formă de indice) (2012 = 100)

100

57

80

74

Cota de piață (%)

6-7

3-4

5-6

4-5

Cota de piață (sub formă de indice)

100

62

83

80

Sursă: Baza de date 14(6).

(97)

Volumul importurilor a scăzut în perioada examinată. Volumul importurilor a scăzut semnificativ în 2013 (cu 43 %), s-a redresat în 2014 și a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, s-a înregistrat o scădere de 26 % în cursul perioadei examinate.

(98)

Comisia a stabilit cota de piață a importurilor pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum este prevăzut la considerentul 91 de mai sus.

(99)

Cota de piață a demonstrat tendințe similare celor ale volumului de importuri, și anume a scăzut între 2012 și 2013, a crescut între 2013 și 2014 și a scăzut din nou între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a scăzut cu 1,2 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare față de 2012.

(100)

Cota de piață a importurilor din India la începutul perioadei examinate varia între 6 % și 7 %. La sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, cota de piață a scăzut, situându-se între 4 % și 5 %.

4.2.   Prețul importurilor provenite din țara în cauză

(101)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din India pe baza datelor înregistrate în baza de date 14(6). Acestea se aliniau în mare măsură la prețurile raportate de producătorul-exportator cooperant.

(102)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import  (21)

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

India

Prețuri de import (EUR/tonă)

2 500 -3 500

3 000 -4 000

2 500 -3 500

2 200 -3 200

Indice (2012 = 100)

100

105

89

86

(103)

În ansamblu, prețurile medii ale importurilor au scăzut cu 14 % în cursul perioadei examinate. Prețurile importurilor au crescut cu 5 % între 2012 și 2013, au scăzut cu 16 % în 2014 și au scăzut în continuare cu 3 % în cursul PAR.

4.3.   Subcotarea prețurilor

(104)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare comparând (i) prețurile de vânzare medii ponderate per tip de produs practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți independenți pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică; și (ii) prețurile medii ponderate corespunzătoare per tip de produs ale importurilor de la producătorul cooperant din India către primul client independent de pe piața din Uniune, stabilite pe baza CIF (cost, asigurare și navlu), cu ajustări corespunzătoare pentru taxele antidumping/compensatorii și costurile ulterioare importului.

(105)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei de reexaminare.

(106)

Comparația a arătat pentru un producător-exportator cooperant o marjă medie ponderată de subcotare de 3 % pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. Totuși, dacă s-ar deduce din calcule taxele antidumping și compensatorii, marja de subcotare s-ar ridica la 9 %. În ceea ce privește producătorul-exportator necooperant, doar volume foarte mici au fost importate în cursul PAR. Totuși, Comisia a efectuat o estimare a subcotării. Comisia a constatat o marjă de subcotare de 12 %, în momentul deducerii din calcule a taxelor antidumping și compensatorii în vigoare. Totuși, această estimare este bazată doar pe un volum de import foarte mic și, din cauza lipsei de cooperare, nu ia în considerare tipurile de produse. Prin urmare, fiabilitatea acesteia este limitată.

4.4.   Importurile din alte țări terțe

Tabelul 5

Volumul și cota de piață a importurilor

Țară

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Total alte țări terțe

Importuri (tone)

33 000 -35 000

30 000 -32 000

34 000 -36 000

30 000 -32 000

Indice

100

90

103

90

Cota de piață (%)

22-23

22-23

24-25

22-23

Preț (EUR/tonă)

2 500 -3 500

2 400 -3 400

2 400 -3 400

2 300 -3 300

Indice

100

98

89

92

China

Importuri (tone)

14 000 -15 000

11 000 -12 000

16 000 -17 000

14 000 -15 000

Indice

100

80

117

103

Cota de piață (%)

9-10

8-9

11-12

10-11

Preț (EUR/tonă)

2 000 -3 000

1 500 -2 500

1 400 -2 400

1 600 -2 600

Indice

100

94

90

99

SUA

Importuri (tone)

3 000 -4 000

4 000 -5 000

4 200 -5 200

4 200 -5 200

Indice

100

118

129

128

Cota de piață (%)

2-3

3-4

3-4

3-4

Preț (EUR/tonă)

3 300 -4 300

3 200 -4 200

3 000 -4 000

2 800 -3 800

Indice

100

96

84

81

Mexic

Importuri (tone)

3 000 -4 000

4 000 -5 000

5 500 -6 500

4 000 -5 000

Indice

100

127

165

119

Cota de piață (%)

2-3

3-4

4-5

3-4

Preț (EUR/tonă)

3 800 -4 800

3 900 -4 900

3 900 -4 900

4 000 -5 000

Indice

100

103

103

115

Rusia

Importuri (tone)

3 000 -4 000

2 500 -3 500

3 500 -4 500

3 700 -4 700

Indice

100

70

101

103

Cota de piață (%)

2-3

1-2

2-3

2-3

Preț (EUR/tonă)

3 000 -4 000

2 800 -3 800

2 500 -3 500

2 100 -3 100

Indice

100

91

79

75

Japonia

Importuri (tone)

4 500 -5 500

3 000 -4 000

3 000 -4 000

2 000 -3 000

Indice

100

74

62

50

Cota de piață (%)

3-4

2-3

2-3

1-2

Preț (EUR/tonă)

3 400 -4 400

3 300 -4 300

2 800 -3 800

2 900 -3 900

Indice

100

99

82

83

Alte țări terțe

Importuri (tone)

4 000 -5 000

4 000 -5 000

1 000 -2 000

700-1 700

Indice

100

104

25

19

Cota de piață (%)

2-3

3-4

0,5-1,5

0,5-1,5

Preț (EUR/tonă)

2 600 -3 600

2 000 -3 000

1 900 -2 900

1 600 -2 600

Indice

100

83

78

72

Sursă: Eurostat (nivelul TARIC).

(107)

Urmând tendința de scădere a consumului, volumul importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut cu 10 % între 2012 și PAR. Cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a variat între 22 % și 23 % în perioada examinată. Importurile principale au provenit din China, SUA, Mexic, Rusia și Japonia, care au fost singurele țări cu cote de piață individuale peste 1 % în cursul PAR.

(108)

Prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din SUA și Mexic a crescut cu mai puțin de un punct procentual în perioada examinată. Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 1,5 puncte procentuale în perioada examinată.

(109)

Prețurile importurilor din China și Rusia au fost mai mici decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune (exceptând în 2012 în cazul Rusiei). Potrivit informațiilor furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare, o parte a importurilor din China privesc GES cu diametru mic (diametru sub 400 de milimetri), în timp ce majoritatea importurilor din India și producția industriei din Uniune constau în GES cu diametru mare (22) (diametre peste 400 de milimetri), care sunt mai scumpe.

(110)

Cota de piață a importurilor din China a crescut cu un punct procentual în perioada examinată și a variat între 10 % și 11 % în cursul PAR, în timp ce cota de piață a importurilor din Rusia s-a situat doar în intervalul 2 %-3 % în cursul PAR și a crescut cu 0,3 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Totuși, această creștere nu a fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum se explică la considerentul 123, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată.

5.   Situația economică a industriei din Uniune

5.1.   Observații generale

(112)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(113)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 14, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(114)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare, a rapoartelor anuale ale producătorului necooperant din Uniune și a răspunsurilor la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(115)

Indicatorii macroeconomici sunt producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(116)

Indicatorii macroeconomici sunt prețurile unitare medii, costul unitar, costurile forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(117)

Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

5.2.   Indicatori macroeconomici

(a)   Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(118)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada luată în considerare după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul producției (tone)

235 915

235 502

241 623

221 971

Indice (2012 = 100)

100

100

102

94

Capacitate de producție (tone)

297 620

297 245

299 120

290 245

Indice (2012 = 100)

100

100

101

98

Rata de utilizare a capacității (%)

79

79

81

76

Sursă: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(119)

Volumul producției a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Mai precis, a crescut mai întâi cu 2 % până în 2014, iar apoi a scăzut cu 8 % în perioada anchetei de reexaminare, în comparație cu 2014.

(120)

Capacitatea de producție a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate.

(121)

În urma scăderii volumului producției, utilizarea capacității a scăzut cu 3 puncte procentuale în perioada examinată.

(b)   Volumul vânzărilor și cota de piață

(122)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață ale producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul vânzărilor la nivelul Uniunii (tone)

107 655

103 779

103 704

102 123

Indice (2012 = 100)

100

96

96

95

Cota de piață (%)

71,1

74,0

70,7

73,0

Sursă: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(123)

Vânzările totale ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu aproximativ 5 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a fluctuat în cursul perioadei examinate: a crescut cu 2,9 puncte procentuale în 2013, apoi a scăzut cu 3,3 puncte procentuale în 2014 și a crescut din nou, cu 2,3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 1,9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(124)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că importurile producătorilor din Uniune de la societățile lor afiliate din SUA, Mexic, Japonia și Malaysia trebuie să fie luate în considerare în momentul stabilirii cotei de piață a industriei din Uniune. Totuși, cota de piață a industriei din Uniune este calculată pe baza vânzărilor propriei producții pe piața din Uniune. Importurile realizate de industria din Uniune nu sunt luate în considerare deoarece acest lucru ar avea efectul de a denatura imaginea de ansamblu, având în vedere că importurile ar fi contabilizate de două ori, pe de o parte ca import și, pe altă parte, ca vânzare de la industria Uniunii. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(c)   Creștere

(125)

Între 2012 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu 8 %. Volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a scăzut cu 5 %, ceea ce s-a materializat, totuși, într-o creștere a cotei de piață cu 1,9 puncte procentuale.

(d)   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(126)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Numărul de angajați

1 526

1 539

1 475

1 523

Indice (2012 = 100)

100

101

97

100

Productivitatea (tone/angajat)

155

153

164

146

Indice (2012 = 100)

100

99

106

94

Sursă: Cererea de reexaminare, rapoartele anuale ale producătorului necooperant din Uniune și răspunsurile la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(127)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei din Uniune a rămas aproximativ la același nivel în perioada examinată. În urma scăderii producției (cu 6 % în perioada examinată), productivitatea a scăzut, de asemenea, cu 6 % în aceeași perioadă.

(e)   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(128)

Ancheta a stabilit că importurile de GES din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping. Marja de dumping stabilită pentru India în perioada anchetei de reexaminare a fost cu mult mai mare decât nivelul de minimis menționat la considerentul 47. Aceasta a coincis cu scăderea prețurilor importurilor față de 2012. Cu toate acestea, industria din Uniune a putut beneficia de măsurile antidumping în vigoare, menținându-și și crescându-și ușor cota de piață.

5.3.   Indicatori microeconomici

(a)   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(129)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune către clienți independenți din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costul unitar

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă)

3 784

3 468

2 997

2 825

Indice (2012 = 100)

100

92

79

75

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

3 357

3 116

2 776

2 745

Indice (2012 = 100)

100

93

83

82

Sursă: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(130)

Prețul unitar de vânzare mediu practicat la nivelul industriei din Uniune către clienți independenți din Uniune a scăzut constant cu 25 % și a atins valoarea de 2 825 EUR/tonă în cursul PAR. Industria din Uniune a trebuit să își reducă prețurile pentru a reflecta scăderea generală a prețurilor de vânzare de pe piața GES, cauzată de scăderea cererii din sectorul siderurgiei electrice.

(131)

Costul mediu de producție al industriei din Uniune a scăzut într-o măsură mai mică, cu 18 %, pe parcursul perioadei examinate. Factorul principal care a influențat scăderea costului unitar de producție a fost scăderea prețului materiilor prime.

(132)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator cooperant din India a susținut că prețul global al materiilor prime a scăzut mai mult decât costul materiilor prime suportat de industria din Uniune în perioada examinată. Prin urmare, industria din Uniune a fost ineficientă în privința aprovizionării cu materii prime, iar viabilitatea acesteia era, prin urmare, discutabilă.

(133)

În urma anchetei, s-a constatat că industria din Uniune s-a aprovizionat cu materii prime la nivel mondial de la societăți afiliate și independente, la prețuri similare, și nu au existat indicații privind ineficiența aprovizionării cu materii prime. Deoarece nu s-au prezentat alte temeiuri în sprijinul acestui argument, acesta a fost respins.

(b)   Costurile cu forța de muncă

(134)

Costurile medii cu forța de muncă au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR/angajat)

66 111

66 842

67 113

67 253

Indice (2012 = 100)

100

101

102

102

Sursă: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(135)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au înregistrat în perioada examinată o creștere marginală de 2 %.

(c)   Stocuri

(136)

Nivelurile stocurilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Stocuri finale

8 952

8 821

13 770

18 465

Indice (2012 = 100)

100

99

154

206

Stocurile finale ca procent din producție (%)

6

5

7

11

Sursă: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(137)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu mai mult de 100 % în termeni absoluți în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, nivelul stocurilor a reprezentat aproximativ 11 % din producție.

(d)   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(138)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2012

2013

2014

Perioada anchetei de reexaminare

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți independenți (% din cifra de afaceri din vânzări)

11,3

10,2

7,4

2,8

Flux de lichidități (EUR)

47 981 432

46 443 978

30 426 147

31 283 121

Indice (2012 = 100)

100

97

63

65

Investiții (EUR)

25 293 559

23 133 505

21 672 869

12 313 975

Indice (2012 = 100)

100

91

86

49

Randamentul investițiilor (%)

16,5

13,9

10,1

3,9

Sursă: Răspunsuri la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(139)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut treptat de la 11,3 % în 2012 la 2,8 % în cursul PAR, și anume o scădere cu 8,5 puncte procentuale.

(140)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea profitabilității producătorilor din Uniune era cauzată de nivelul ridicat al costurilor VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale).

(141)

În urma anchetei s-a constatat că costurile unitare de producție au scăzut în perioada examinată, astfel cum se indică mai sus, la considerentul 131. Această scădere a costului unitar de producție a implicat cheltuielile administrative și de vânzare chiar dacă cea mai mare parte a costului a fost atribuită materiilor prime. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(142)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorului din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a scăzut cu 35 % pe parcursul perioadei examinate. Scăderea substanțială a fluxului de lichidități se explică, în principal, prin scăderea semnificativă a profitabilității, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 139.

(143)

În cursul perioadei examinate, fluxul anual de investiții în produsul în cauză realizate de industria din Uniune a scăzut cu peste 50 %, de la 25 de milioane EUR în 2012 la 12 milioane EUR în cursul PAR.

(144)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator din India a susținut că scăderea investițiilor este imputabilă exclusiv diminuării cererii și capacităților de producție excedentare de GES la nivel global.

(145)

Într-adevăr, ancheta a confirmat că, astfel cum s-a explicat la considerentul 93 de mai sus, a existat o scădere a consumului de GES în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, trebuie remarcat că investițiile efectuate de industria din Uniune în produsul în cauză în cursul PAR aferente ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării, atunci când exista, de asemenea, o scădere a consumului, au fost de trei ori mai mari decât nivelul investițiilor atins în cursul PAR aferente actualei reexaminări.

(146)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor din producția și vânzarea produsului similar a scăzut treptat de la 16,5 % în 2012 la 3,9 % în cursul PAR.

5.4.   Concluzie privind situația industriei din Uniune

(147)

Ancheta a arătat că, în ciuda măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat în perioada examinată. Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își mențină și chiar să își crească ușor cota de piață, acest lucru fiind posibil doar cu prețul reducerii nivelurilor de profit obținute.

(148)

Deși aceste evoluții negative pot fi explicate prin scăderea consumului, care s-a redus cu 8 % în perioada examinată, importurile din India au continuat să fie prezente în mod constant pe piața Uniunii. Aceste importuri au avut prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și au subcotat prețurile acesteia cu 3 % în cursul PAR. În plus, s-a constatat că marja de subcotare a prețurilor indicative a fost de 9 %. Astfel, importurile din India care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor. Într-adevăr, presiunea asupra prețurilor în cursul PAR actuale a crescut față de perioada de reexaminare precedentă, când subcotarea prețurilor nu a depășit 2 %.

(149)

Pe fondul diminuării consumului și al presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor, industria din Uniune a fost obligată să își reducă prețurile de vânzare. Ca urmare, profitul său, deși a rămas pozitiv (2,8 %) în timpul perioadei anchetei de reexaminare, s-a situat sub profitul-țintă de 8 % stabilit în cadrul anchetei inițiale.

(150)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a susținut că deoarece cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 2 %, producătorii din Uniune au beneficiat considerabil de scăderea importurilor din India. S-a afirmat că cota de piață a industriei din Uniune ar fi fost chiar mai mare dacă ar fi fost luate în considerare și importurile industriei din Uniune din alte țări terțe. În același timp, industria din Uniune s-a confruntat cu o concurență considerabilă în privința prețurilor din partea altor surse (în special, importurile la prețuri scăzute din China și Rusia). Prin urmare, s-a susținut că importurilor indiene nu li se poate imputa un prejudiciu în legătură cu presupusa cotă de piață mai scăzută a producătorilor din Uniune.

(151)

Într-adevăr, ancheta a indicat o scădere a volumelor importurilor și a cotelor de piață ale importurilor din India, însă, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentul 148, importurile indiene care au făcut obiectul dumpingului și subvențiilor au continuat să exercite o presiune asupra prețurilor, presiune care chiar a crescut în timpul PAR actuale, comparativ cu perioada anchetei anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(152)

Aceeași parte interesată a susținut, de asemenea, că Comisia nu a luat în considerare faptul că importurile la prețuri scăzute din China și Rusia reprezintă una dintre cauzele majore ale presiunii asupra prețurilor pe piața din Uniune și a solicitat efectuarea unei analize complete a importurilor produsului în cauză la prețuri mici din China și Rusia înainte de a stabili probabilitatea unei reapariții a prejudiciului cauzat industriei din Uniune. Această parte a susținut, de asemenea, că unii producători chinezi și-au sporit exporturile de GES cu diametru mare către piața din Uniune.

(153)

În ceea ce privește prețurile de import ale GES din China și Rusia, astfel cum s-a explicat mai sus, la considerentele 109 și 111, trebuie reamintit că: (i) o comparație relevantă a prețurilor per tip de produs pentru importurile din aceste țări nu a putut fi efectuată, așa cum a fost posibil pentru India pe baza informațiilor detaliate furnizate de producătorul-exportator cooperant; (ii) statisticile referitoare la importurile din aceste țări pe care Comisia le are la dispoziție nu permit o diferențiere între diferite tipuri de produs și (iii) în conformitate cu informațiile furnizate de industria din Uniune în cererea de reexaminare și confirmate de utilizatori, majoritatea importurilor din aceste țări implică GES cu diametru mic, care sunt mai ieftine. În plus, producătorul-exportator indian cooperant nu și-a justificat afirmația referitoare la creșterea importurilor de GES cu diametru mai mare din China către Uniune.

(154)

În ceea ce privește volumele importurilor de GES din China și Rusia și cotele lor de piață, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 110, cota de piață a importurilor din China a crescut cu 1 punct procentual, iar cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 0,3 puncte procentuale în perioada examinată. Aceste creșteri nu au fost în detrimentul cotei de piață a industriei din Uniune care, astfel cum s-a explicat la considerentul 110 de mai sus, a crescut cu 1,9 puncte procentuale în perioada examinată. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(155)

Aceeași parte interesată a susținut că industria din Uniune a fost ineficientă în producția de GES cu diametru mic deoarece vânzările acestor produse au reprezentat doar o parte a volumului total de vânzări al acesteia.

(156)

Condițiile de piață garantează în mod normal că oferta, și anume tipul de produs vândut, este determinată de cerere. Deoarece afirmația referitoare la ineficiența în producerea de GES cu diametru mic a industriei din Uniune nu a fost susținută cu elemente de probă suplimentare, argumentul a fost respins.

(157)

Aceeași parte interesată a susținut că nu s-a analizat impactul cantității crescute de importuri care au făcut obiectul dumpingului din alte țări, inclusiv al importurilor de la societăți afiliate din SUA, Mexic, Malaysia și Japonia.

(158)

Astfel cum se indică mai sus în considerentul 108, prețurile importurilor din SUA, Japonia și Mexic au fost mai mari decât prețurile exportatorilor indieni și decât cele ale producătorilor din Uniune. Cota de piață a importurilor din aceste țări a crescut cu 0,1 puncte procentuale în timpul perioadei examinate și a fost sub 10 % la sfârșitul PAR. Nici în acest caz, Comisia nu a avut nicio dovadă că prețurile din aceste țări au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(159)

Aceeași parte interesată a susținut că la calcularea marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative per tip de produs, Comisia a utilizat numărul de control al produsului („NCP”), neluând în considerare materia primă utilizată care are totuși un impact semnificativ asupra costurilor și prețurilor. Compararea tipurilor de produse fabricate din aceeași materie primă ar avea ca efect reducerea marjei de subcotare a prețurilor indicative de la 9 % la 8 %.

(160)

Într-adevăr, diferența legată de materia primă nu a fost reflectată în structura NCP și, prin urmare, calculul marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu a luat în considerare această diferență. Cu toate acestea, atunci când tipurile de produse au fost divizate luând în considerare materia primă utilizată în scopul calculării subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, astfel cum a propus partea interesată după comunicarea concluziilor, marja de subcotare a prețurilor indicative specificată la considerentul 148 a scăzut doar cu 1 punct procentual, la 8 %. Prin urmare, această scădere nu a avut niciun impact semnificativ asupra constatărilor Comisiei referitoare la marja de subcotare a prețurilor indicative din timpul perioadei anchetei de reexaminare.

(161)

Aceeași parte interesată a contestat nivelul de 8 % al profitului-țintă stabilit în ancheta inițială, susținând că producătorii de GES se confruntau cu pierderi din cauza scăderii cererii de oțel la nivel internațional și, prin urmare, nivelul de 8 % al profitului-țintă nu mai era justificat.

(162)

Se reamintește că nivelul profitului-țintă în ceea ce privește vânzările produsului similar pe piața din Uniune ar trebui să fie cel care poate fi atins în condiții normale de concurență de o industrie de acest tip la nivelul sectorului, respectiv în absența importurilor care fac obiectul dumpingului/subvențiilor. În acest sens, astfel cum se menționează la considerentul 26 din Regulamentul (CE) nr. 1629/2004, s-a efectuat o analiză adecvată a nivelurilor de profit ale industriei din Uniune atunci când cota de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping a fost cea mai scăzută (adică în 1999). Prin urmare, s-a concluzionat în mod definitiv că marja de profit care putea fi considerată în mod rezonabil a reprezenta situația financiară a industriei din Uniune în absența dumpingului prejudiciabil din India ar trebui să fie stabilită la 8 % în scopul calculării marjei de prejudiciu. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(163)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune se afla într-o situație extrem de fragilă în timpul perioadei anchetei de reexaminare, ceea ce s-a datorat, în cea mai mare parte, condițiilor negative de piață și scăderii în consecință a consumului. Din acest motiv, evaluarea Comisiei s-a concentrat pe probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile supuse dumpingului din India.

6.   Probabilitatea reapariției prejudiciului

(164)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul abrogării măsurilor luate împotriva Indiei, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din India, exporturile din India către alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(165)

La considerentul 75 s-a concluzionat că este probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, producătorii-exportatori indieni să continue să exporte cantități semnificative către Uniune și chiar să crească volumul actual al exporturilor, iar prețurile acestor exporturi să facă obiectul unui dumping.

(166)

Astfel cum s-a stabilit la considerentul 60, capacitatea din India este estimată la aproximativ 160 000 de tone în cursul PAR, în timp ce capacitatea neutilizată este estimată între 40 000 și 50 000 de tone, ceea ce a reprezentat între 29 % și 36 % din consumul la nivelul Uniunii în decursul aceleiași perioade. În plus, astfel cum se indică la considerentul 59, este probabil ca producătorii-exportatori indieni să își sporească și mai mult capacitatea în cazul creșterii cererii. Astfel cum se menționează la considerentul 62, la sfârșitul lunii noiembrie 2014, autoritățile indiene au impus măsuri antidumping la importurile de GES din China. Ca urmare, se așteaptă ca pe piața națională, cota producătorilor indieni să crească.

(167)

Drept consecință a atractivității pieței Uniunii, descrisă la considerentele 72-75, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, cel puțin o parte a acestei capacități neutilizate va fi, după toate probabilitățile, redirecționată către piața Uniunii. De asemenea, astfel cum s-a menționat la considerentul 63, producătorii indieni sunt foarte orientați spre export. În ceea ce privește prețurile GES, astfel cum s-a descris la considerentul 69, au fost constatate niveluri mai mari ale prețurilor în Uniune în raport cu unele dintre destinațiile exporturilor din India. Cu toate acestea, având în vedere gama de produse diferite, aceste informații nu contrazic evaluarea generală potrivit căreia noua capacitate va fi direcționată către piața Uniunii deoarece fiabilitatea acestei comparații a prețurilor este limitată.

(168)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 66, Rusia a impus măsuri antidumping împotriva importurilor de GES din India, iar exporturile din India către Rusia au scăzut semnificativ în perioada examinată. Aceasta înseamnă că accesul la cea de a treia piață principală de export pentru producătorii-exportatori indieni este restricționat și, având în vedere capacitatea neutilizată actuală sau chiar mai mare menționată mai sus, la considerentul 166, există o mare probabilitate ca producătorii-exportatori indieni să își sporească în mod considerabil exporturile de produs în cauză către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(169)

Astfel cum s-a stabilit la considerentul 106, prețurile importurilor din India, în absența taxelor antidumping și compensatorii, ar subcota prețurile de vânzare ale Uniunii cu 9 %. În cazul producătorului-exportator necooperant, marja de subcotare, fără a fi incluse taxele antidumping și compensatorii, a fost estimată la 12 %. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din India în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească semnificativ în cazul în care măsurile ar fi abrogate, ceea ce ar înrăutăți și mai mult situația economică a industriei din Uniune.

(170)

În ceea ce privește volumul, este foarte probabil ca abrogarea măsurilor să permită creșterea cotei de piață a producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune. În special producătorul-exportator necooperant, căruia i se aplică în prezent un nivel mai mare al taxei, de 15,7 %, ar fi încurajat să-și reia exporturile către piața din Uniune în cantități semnificative. În acest caz, industria din Uniune s-ar confrunta cu o scădere imediată a volumului de vânzări și a cotelor de piață.

(171)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca prezența producătorilor-exportatori indieni pe piața din Uniune să crească în ceea ce privește volumul importurilor și cotele de piață, la prețuri care vor face obiectul dumpingului sau subvențiilor și care vor subcota la un nivel semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Această situație va crește presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii și va afecta negativ profitabilitatea și situația financiară a industriei din Uniune. Aceasta ar deteriora și mai mult situația industriei din Uniune.

(172)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile supuse dumpingului din India în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

E.   INTERESUL UNIUNII

(173)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Indiei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(174)

Se reamintește că, în cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii.

(175)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(176)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a reapariției prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

1.   Interesul industriei din Uniune

(177)

Astfel cum se explică la considerentul 147, măsurile au permis industriei din Uniune să își mențină cotele de piață. În același timp, s-a concluzionat, de asemenea, la considerentul 172, că este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o deteriorare în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping împotriva Indiei. Prin urmare, se poate concluziona că o continuare a măsurilor împotriva Indiei ar aduce beneficii industriei din Uniune.

2.   Interesul importatorilor/comercianților

(178)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 16, niciun importator nu a cooperat și nici nu s-a făcut cunoscut pe parcursul prezentei anchete. Prin urmare, nu există elemente care să indice că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra importatorilor care ar depăși efectul pozitiv al măsurilor.

3.   Interesul utilizatorilor

(179)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 18, din 53 de utilizatori contactați, opt au furnizat răspunsuri la chestionar. Patru dintre aceștia au utilizat GES importate din India. Importurile lor reprezintă aproximativ 20 % din totalul importurilor de produs în cauză din India.

(180)

Se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori. Cu toate că măsurile există de zece ani, utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Utilizatorii nu au prezentat informații care să demonstreze că au întâmpinat dificultăți în găsirea altor surse, iar ancheta nu a identificat astfel de informații.

(181)

În afară de aceasta, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, se reamintește că ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului GES asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala creștere a costurilor să le afecteze în mod semnificativ. Aceste constatări au fost confirmate în cadrul actualei reexaminări, deoarece nu s-au identificat elemente care să dovedească contrariul după instituirea măsurilor. Mai mult decât atât, niciunul dintre cei patru utilizatori nu a invocat niciun argument împotriva menținerii măsurilor.

(182)

O federație a producătorilor de oțel, federația industriei siderurgice din Germania (Wirtschaftsvereinigung Stahl), s-a opus continuării măsurilor și a susținut că măsurile au avut ca rezultat dezavantaje concurențiale pentru producătorii de oțel din Uniune în comparație cu producătorii de oțel din alte regiuni, care nu au instituit măsuri aplicabile GES. Federația a afirmat că, prin continuarea măsurilor, s-ar permite industriei din Uniune să își mențină poziția dominantă. Cu toate acestea, din evoluția importurilor din India după instituirea măsurilor reiese că importurile din India au continuat în perioada examinată. De asemenea, ancheta a arătat că GES ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe.

(183)

Pe această bază și în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns în ancheta inițială, se preconizează că menținerea în continuare a măsurilor nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și că, prin urmare, nu există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se extindă măsurile existente.

4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(184)

Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri antidumping la importurile din India.

F.   MĂSURI ANTIDUMPING

(185)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător.

(186)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite GES originare din India, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1225/2009, ar trebui menținute.

(187)

După comunicarea concluziilor, producătorul-exportator indian cooperant a solicitat Comisiei să aibă în vedere continuarea măsurilor pe o perioadă de doi ani. Cu toate acestea, în urma anchetei nu au fost constatate niciun fel de circumstanțe excepționale care să justifice limitarea duratei măsurilor la doi ani.

(188)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(189)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma schimbării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (23) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața internă și la export care decurg, de exemplu, din schimbarea numelui sau din schimbarea entităților de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(190)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importul de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru furnale electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 (codul TARIC 8545110010) și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 90 90 (codul TARIC 8545909010), importate fie împreună, fie separat, originare din India.

(2)   Nivelul taxei aplicabile prețului net, franco la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societate

Nivelul taxei

Cod adițional TARIC

Graphite India Limited (GIL), 31 Chowringhee Road, Kolkatta – 700016, Bengalul de Vest

9,4 %

A530

HEG Limited, Bhilwara Towers, A-12, Sector-1, Noida – 201301, Uttar Pradesh

0 %

A531

Toate celelalte societăți

8,5 %

A999

(3)   Dacă nu se specifică altfel, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 al Consiliului din 13 septembrie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 295, 18.9.2004, p. 10).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 al Consiliului din 13 septembrie 2004 de instituire a unui drept compensatoriu definitiv și privind perceperea definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 295, 18.9.2004, p. 4).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1628/2004 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India și a Regulamentului (CE) nr. 1629/2004 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO L 350, 30.12.2008, p. 24).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1186/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi din grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 332, 16.12.2010, p. 17).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 al Consiliului din 13 decembrie 2010 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi din grafit originare din India în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 (JO L 332, 16.12.2010, p. 1).

(7)  JO C 82, 10.3.2015, p. 5.

(8)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51). Acest regulament a fost codificat prin regulamentul de bază.

(9)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO C 415, 15.12.2015, p. 33).

(10)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India (JO C 415, 15.12.2015, p. 25).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 188, 18.7.2009, p. 93). Acest regulament a fost codificat prin Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 176, 30.6.2016, p. 55).

(12)  http://www.google.be/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiqt6H2u9_QAhWEzRoKHYUwBVEQFggfMAA&url=http%3A%2F%2Fhegltd.com%2Fwebmaster%2FDownloadFile.aspx%3Fd%3D..%2Fuploads%2FFinance%2F70Results_Release.pdf&usg=AFQjCNGMpUymLm4BNOjIMmolLDgwSGgcDw

(13)  http://content.icicidirect.com/mailimages/IDirect_GraphiteIndia_Q1FY16.pdf

(14)  http://hegltd.com/ și http://www.graphiteindia.com/

(15)  http://hegltd.com/WEBMASTER/DownloadFile.aspx?D=../Uploads/Newsletter/News9.pdf

(16)  https://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html

(17)  http://www.dgtr.gov.in/sites/default/files/adfin_Graphite_Electrodes_diameters_ChinaPR.pdf

(18)  http://hegltd.com/pdf/HEGLtd_Q1_FY_16_Investors_Presentation.pdf

(19)  http://www.graphiteindia.com/View/investor_relation.aspx (a se vedea GIL Q3 FY2015 Earnings Presentation.pdf, p. 14).

(20)  http://www.eurasiancommission.org/_layouts/Lanit.EEC.Desicions/Download.aspx?IsDlg=0&ID=3805&print=1

(21)  Prețul mediu nu include taxele antidumping/compensatorii aflate în vigoare.

Sursă: Baza de date 14(6).

(22)  Atât diametrele mici, cât și cele mari ale electrozilor din grafit sunt incluse în aceleași coduri TARIC.

(23)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, B-1049 Bruxelles, Belgia.


10.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 64/72


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/423 AL COMISIEI

din 9 martie 2017

de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de Fujian Viscap Shoes Co. Ltd, Vietnam Ching Luh Shoes Co. Ltd, Vinh Thong Producing-Trading-Service Co. Ltd, Qingdao Tae Kwang Shoes Co. Ltd, Maystar Footwear Co. Ltd, Lien Phat Company Ltd, Qingdao Sewon Shoes Co. Ltd, Panyu Pegasus Footwear Co. Ltd, PanYu Leader Footwear Corporation, Panyu Hsieh Da Rubber Co. Ltd, An Loc Joint Stock Company, Qingdao Changshin Shoes Company Limited, Chang Shin Vietnam Co. Ltd, Samyang Vietnam Co. Ltd, Qingdao Samho Shoes Co. Ltd, Min Yuan, Chau Giang Company Limited, Foshan Shunde Fong Ben Footwear Industrial Co. Ltd și Dongguan Texas Shoes Limited Co., precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în special articolul 266,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4) și articolul 14 alineatele (1) și (3),

întrucât:

A.   PROCEDURA

(1)

La 23 martie 2006, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 553/2006 (2) de instituire a unor măsuri antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele (denumite în continuare „încălțăminte”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”) și Vietnam (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 (3), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive cuprinse între 9,7 % și 16,5 % la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și din RPC timp de doi ani [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1472/2006” sau „regulamentul în litigiu”].

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 388/2008 (4), Consiliul a extins măsurile antidumping definitive asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din RPC la importurile expediate din Regiunea Administrativă Specială („RAS”) Macao, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca originare din RAS Macao.

(4)

Ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, inițiată la 3 octombrie 2008 (5), Consiliul a extins măsurile antidumping pentru o perioadă de 15 luni prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 (6), și anume până la 31 martie 2011, dată la care măsurile au expirat [denumit în continuare „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009”].

(5)

Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd și Risen Footwear (HK) Co. Ltd, precum și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd (denumiți în continuare „solicitanții”) au contestat regulamentul în litigiu la Tribunalul de Primă Instanță (în prezent: Tribunalul). Prin hotărârile din 4 martie 2010 în cauza T-401/06, Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul, și din 4 martie 2010 în cauzele conexate T-407/06 și T-408/06 Zhejiang Aokang Shoes și Wenzhou Taima Shoes/Consiliu, Tribunalul a respins contestațiile respective.

(6)

Solicitanții au introdus recurs împotriva hotărârilor respective. Prin hotărârile sale din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10 P Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul, și din 15 noiembrie 2012 în cauza C-247/10 P, Zhejiang Aokang Shoes/Consiliul (denumite în continuare „hotărârile Brosmann și Aokang”), Curtea de Justiție a casat hotărârile respective. Aceasta a considerat că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în măsura în care acesta a considerat că Comisia nu era obligată să examineze cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), depuse în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (b) și (c) din regulamentul de bază de comercianți neincluși în eșantion (punctul 36 din hotărârea pronunțată în cauza C-249/10 P și punctele 29 și 32 din hotărârea pronunțată în cauza C-247/10 P).

(7)

Ulterior, Curtea de Justiție s-a pronunțat ea însăși asupra litigiului. Conform acesteia „Comisia ar fi trebuit să examineze cererile documentate pe care recurentele i le prezentaseră în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (b) și (c) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TEP în cadrul procedurii antidumping prevăzute de regulamentul în litigiu. Ulterior, trebuie să se constate că nu se exclude că o astfel de examinare ar fi condus la impunerea, în privința acestora, a unei taxe antidumping definitive diferite de taxa de 16,5 % care le este aplicabilă în temeiul articolului 1 alineatul (3) din regulamentul în litigiu. Astfel, din aceeași dispoziție reiese că în privința singurului operator chinez inclus în eșantion care a obținut TEP a fost impusă o taxă antidumping definitivă de 9,7 %. Or, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 38 din prezenta hotărâre, dacă Comisia ar fi constatat că condițiile unei economii de piață prevalau de asemenea în privința recurentelor, acestea din urmă, atunci când calcularea unei marje de dumping individuale nu era posibilă, ar fi trebuit de asemenea să beneficieze de acest din urmă procent.” (punctul 42 din hotărârea în cauza C-249/10 P și punctul 36 din hotărârea în cauza C-247/10 P).

(8)

În consecință, Curtea a anulat regulamentul în litigiu în ceea ce privește solicitanții în cauză.

(9)

În octombrie 2013, Comisia, prin intermediul unui aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7), a anunțat că a decis să reia procedura antidumping din punctul în care a apărut ilegalitatea și să examineze dacă în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005 au prevalat condițiile economiei de piață pentru solicitanți. Acest aviz a invitat părțile interesate să se facă cunoscute.

(10)

În martie 2014, Consiliul a respins, prin Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE (8), o propunere a Comisiei de a adopta un regulament de punere în aplicare al Consiliului de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite cu privire la anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co. Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd și a încheiat procedurile cu privire la acești producători. Consiliul a fost de părere că importatorii care au cumpărat încălțăminte de la producătorii-exportatori respectivi, cărora le fuseseră rambursate taxele vamale corespunzătoare de către autoritățile naționale competente în baza articolului 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/1992 al Consiliului (9) (denumit în continuare „Codul vamal comunitar”), au dobândit încredere legitimă în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul în litigiu, care instituise, în cazul colectării taxelor, aplicabilitatea dispozițiilor din Codul vamal comunitar, în special articolul 221 din acesta.

(11)

Trei importatori ai produsului în cauză, C&J Clark International Ltd („Clark”), Puma SE („Puma”) și Timberland Europe B.V. („Timberland”) (denumiți în continuare „importatorii în cauză”) au contestat măsurile antidumping instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte din China și din Vietnam, invocând jurisprudența menționată la considerentele 5-7 în fața instanțelor lor naționale, care au transmis cauzele Curții de Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare.

(12)

La 4 februarie 2016, în cauzele conexate C-659/13 C&J Clark International Limited și C-34/14 Puma SE (10), Curtea de Justiție a declarat nule Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009, întrucât Comisia Europeană nu a examinat cererile de acordare a TEP și a tratamentului individual („TI”) depuse de către producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion (denumite în continuare „hotărârile”), contrar cerințelor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (b) și la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (11).

(13)

În ceea ce privește cauza C-571/14 Timberland Europe, Curtea de Justiție a decis, la 11 aprilie 2016, să elimine cauza din registru la cererea instanței naționale de trimitere.

(14)

Articolul 266 din TFUE prevede că instituțiile Uniunii trebuie să ia măsurile impuse de executarea hotărârilor Curții. În caz de anulare a unui act adoptat de instituții în cadrul unei proceduri administrative, cum ar fi procedura antidumping, executarea hotărârii Curții constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, în care este eliminată ilegalitatea identificată de către Curte (12).

(15)

În conformitate cu jurisprudența Curții, procedura de înlocuire a actului anulat poate fi reluată chiar de la punctul în care a intervenit ilegalitatea (13). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi deschiderea procedurii antidumping. Într-o situație în care este anulat un regulament care instituie măsuri antidumping definitive, aceasta înseamnă că, în urma anulării, procedura antidumping este încă deschisă, întrucât actul de încheiere a procedurii antidumping a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (14), cu excepția cazului în care ilegalitatea a avut loc în etapa de deschidere.

(16)

În afară de faptul că instituțiile Uniunii nu au examinat cererile de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion, toate celelalte constatări menționate în Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 rămân valabile.

(17)

În cazul de față, ilegalitatea a avut loc după deschidere. Prin urmare, Comisia a decis să reia prezenta procedură antidumping, care rămânea deschisă în urma hotărârilor, de la punctul în care a intervenit ilegalitatea și să examineze dacă, pentru producătorii-exportatori în cauză, au prevalat condițiile economiei de piață în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005, care a fost perioada de anchetă (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Comisia a examinat, de asemenea, după caz, dacă producătorii-exportatori în cauză îndeplinesc condițiile de acordare a tratamentului individual în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (15) (denumit în continuare „regulamentul de bază înainte de a fi modificat”) (16).

(18)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1395 al Comisiei (17), aceasta a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Clark și Puma de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din RPC și produse de treisprezece producători-exportatori chinezi care au depus cererile de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(19)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1647 al Comisiei (18), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Clark, Puma și Timberland de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și produse de anumiți producători-exportatori vietnamezi care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(20)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1731 al Comisiei (19), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor efectuate de Puma și Timberland de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de General Footwear Ltd, precum și de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și produse de Diamond Vietnam Co. Ltd și de Ty Hung Footgearmex/Footwear Co. Ltd („Ty Hung Co. Ltd”) care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(21)

Validitatea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647 și (UE) 2016/1731 a fost contestată de Puma și Timberland în fața Tribunalului în cauzele T-781/16 Puma și alții/Comisia și T-782/16 Timberland Europe/Comisia. În plus, validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1395 a fost, de asemenea, contestată în fața Tribunalului de Clark în cauza T-790/16 C & J Clark International/Comisia și T-861/16 C & J Clark International/Comisia.

(22)

În vederea punerii în aplicare a hotărârii pronunțate în cauzele conexate C-659/13 C & J Clark International Limited și C-34/14 Puma SE menționate în considerentul 12, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223 (20). La articolul 1 din regulamentul menționat, Comisia a însărcinat autoritățile vamale naționale să transmită toate cererile de rambursare a taxelor antidumping definitive plătite pentru importurile de încălțăminte originare din China și din Vietnam, depuse de importatori în temeiul articolului 236 din Codul vamal comunitar și care se bazează pe faptul că un producător-exportator neinclus în eșantion a solicitat acordarea TEP sau a TI în ancheta care a condus la instituirea măsurilor definitive prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 (denumită în continuare „ancheta inițială”). Comisia evaluează cererea relevantă de acordare a TEP sau TI și reinstituie rata corespunzătoare a taxei. Pe această bază, autoritățile vamale naționale ar trebui să decidă ulterior cu privire la cererea de rambursare și de remitere a taxelor antidumping.

(23)

Validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/223 face obiectul unei cereri de decizie preliminară formulate de Finanzgericht Düsseldorf la 9 mai 2016 (cauza C-256/16 Deichmann). Cererea de decizie preliminară sus-menționată a fost formulată în contextul unui litigiu între Deichmann, un importator german de încălțăminte și autoritatea vamală națională relevantă, Hauptzollamt Duisburg. Litigiul are drept obiect rambursarea taxelor antidumping plătite de Deichmann pentru importurile de încălțăminte de la, printre alții, furnizorul său chinez Chengdu Sunshine Shoes Co. Ltd care a depus o cerere de acordare a TEP și a TI și care nu a fost inclus în eșantion. O a doua cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare cu privire la validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/223 a fost depusă de UK First -tier Tribunal (Tax Chamber) la 28 noiembrie 2016 (cauza C-612/16 C&J Clark International).

(24)

În plus, ca urmare a unei notificări din partea autorităților vamale franceze în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, Comisia a analizat cererile privind TEP/TI ale celor trei producători-exportatori chinezi, Chengdu Sunshine Shoes Co. Ltd, Foshan Nanhai Shyang Yuu Footwear Ltd și Fujian Sunshine Footwear Co. Ltd.

(25)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2257 al Comisiei (21), Comisia a reinstituit o taxă antidumping definitivă și a perceput definitiv taxa provizorie instituită asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de trei producători-exportatori vietnamezi care au depus cereri de acordare a TEP și TI, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(26)

La 12 iulie 2016, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, autoritățile vamale din Regatul Unit au notificat Comisiei cereri de rambursare depuse de importatori din Uniune și au furnizat documente justificative.

(27)

La 13 iulie 2016, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, autoritățile vamale din Belgia au notificat Comisiei cereri de rambursare depuse de importatori din Uniune și au furnizat documente justificative.

(28)

La 26 iulie 2016, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, autoritățile vamale din Suedia au notificat Comisiei cereri de rambursare depuse de importatori din Uniune și au furnizat documente justificative.

(29)

Aceste notificări, care fac obiectul prezentului regulament, enumerau un număr total de 246 de societăți ca furnizori de încălțăminte din China și Vietnam.

(30)

Pentru multe din aceste societăți, și anume, pentru o sută șaizeci și opt dintre acestea, (enumerate în anexa III la prezentul regulament), Comisia nu are nicio dovadă că acestea au depus un formular de cerere de acordare a TEP sau a TI în ancheta inițială. Printre aceste societăți se numărau, de asemenea, societăți care nu erau vizate de anchetă, deoarece, de exemplu, nu erau situate în China sau în Vietnam sau erau doar societăți comerciale sau societăți de prelucrare care nu aveau dreptul, în niciun caz, la o marjă de dumping individuală. Societățile enumerate în anexa III nu au fost în măsură să demonstreze nici că ar fi fost afiliate unuia dintre producătorii-exportatori chinezi sau vietnamezi care au furnizat o cerere de acordare a TEP/TI în cadrul anchetei inițiale. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 79 de mai jos, Comisia recunoaște că nu toți importatorii care au cumpărat încălțăminte de la comercianții respectivi ar fi putut avea cunoștință de necesitatea de a informa Comisia cu privire la numele producătorilor-exportatori de la care au achiziționat încălțămintea. În același considerent 79 se precizează în detaliu motivele pentru care Comisia, pe această bază, a decis să suspende temporar examinarea societăților enumerate în anexa III.

(31)

Din restul de societăți, douăzeci au fost deja evaluate în mod individual sau ca parte a unui grup de societăți incluse în eșantionul de producători-exportatori chinezi sau vietnamezi în contextul anchetei inițiale (enumerate în anexa IV la prezentul regulament). Întrucât niciuna dintre aceste societăți nu a beneficiat de un nivel individual al taxei, taxa de 16,5 % pentru China, sau, respectiv de 10 % pentru Vietnam se aplică importurilor de încălțăminte provenite de la aceste societăți. Aceste niveluri nu au fost afectate de hotărârea menționată în considerentul 12.

(32)

Din societățile rămase, treizeci și una (enumerate în anexa V la prezentul regulament) au fost deja evaluate individual sau ca parte a unui grup de societăți în contextul punerii în aplicare a hotărârii menționate în considerentul 12; și anume, în Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE sau în Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647, (UE) 2016/1731 și, respectiv, (UE) 2016/2257. Aceste evaluări au inclus, de asemenea, opt societăți care au fost notificate Comisiei și au fost identificate în urma comunicării informațiilor prin intermediul observațiilor primite de la Federația Industriei Europene de articole Sportive („FESI”) și de la Footwear Coalition ca fiind afiliate uneia dintre societăți sau grupuri de societăți evaluate deja anterior în unul dintre regulamentele menționate anterior.

(33)

Societățile sau grupurile de societăți evaluate prin Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE nu au făcut obiectul niciunei reinstituiri a taxei antidumping, astfel cum s-a menționat în considerentul 10, pe baza faptului că rambursarea taxelor către aceste societăți avusese deja loc și, astfel, le-a furnizat o încredere legitimă că nu va avea loc o astfel de restituire. Prin urmare, pe de altă parte, cererile de rambursare depuse de importatorii din Uniune afiliați societăților sau grupurilor de societăți evaluate prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647, (UE) 2016/1731 și, respectiv, (UE) 2016/2257, nu ar trebui acordate. Acest lucru e motivat prin faptul că acești importatori se găsesc într-o situație juridică diferită față de importatorii evaluați de Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE, în special prin faptul că nu au dobândit o încredere legitimă.

(34)

În urma comunicării informațiilor, prin observațiile furnizate de FESI și Footwear Coalition, un producător-exportator chinez, care a fost notificat Comisiei, a fost identificat ca societate care a prezentat o cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu a fost inclusă în eșantion, nici evaluată în cursul exercițiilor anterioare de punere în aplicare menționate în considerentele 18-20 și (25). Aceleași părți au identificat, de asemenea, alte patru societăți notificate Comisiei care erau afiliate producătorilor-exportatori chinezi sau vietnamezi care prezentaseră o cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu au fost incluși în eșantion și care, de asemenea, nu fuseseră evaluați în exercițiile anterioare de punere în aplicare menționate în considerentele 18-20 și 25. În total, există, prin urmare, cinci societăți (enumerate în anexa VI) a căror cerere de acordare a TEP/TI sau cea a societăților lor afiliate, ar trebui evaluată. Aceste evaluări nu pot fi finalizate în intervalul de timp prevăzut în stadiul actual de punere în aplicare și vor face obiectul unui exercițiu de punere în aplicare ulterior. Cererile de rambursare depuse de importatorii în Uniune ai acestor societăți (enumerate în anexa VI) ar trebui, prin urmare, să fie suspendate temporar în așteptarea rezultatului evaluării cererilor de acordare a TEP/TI depuse de furnizorii relevanți din China și/sau Vietnam.

(35)

În cele din urmă, în urma comunicării constatărilor definitive, aceleași părți au susținut că șase societăți menționate în anexa III erau afiliate unei societăți sau unui grup de societăți care au fost deja evaluate în exercițiile anterioare de punere în aplicare și ar trebui să se identifice ca atare. Cu toate acestea, elementele de probă din dosar nu au confirmat această afirmație, care nu era, în orice caz, nici susținută de elemente de probă suplimentare. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(36)

Celelalte nouăsprezece societăți erau producători-exportatori chinezi sau vietnamezi care nu au fost incluși în eșantion în ancheta inițială și care prezentaseră o cerere de acordare a TEP/TI. Prin urmare, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP și TI depuse de aceste societăți. Această evaluare a inclus, de asemenea, două societăți care au fost notificate Comisiei și care au fost identificate în urma comunicării informațiilor prin intermediul observațiilor primite de la FESI și de la Footwear Coalition ca fiind afiliate unui producător-exportator chinez care face obiectul prezentei evaluări.

(37)

Pe scurt, în acest regulament, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP/TI depuse de: Fujian Viscap Shoes Co. Ltd, Vietnam Ching Luh Shoes Co. Ltd, Vinh Thong Producing-Trading-Service Co. Ltd, Qingdao Tae Kwang Shoes Co. Ltd, Maystar Footwear Co. Ltd, Lien Phat Company Ltd, Qingdao Sewon Shoes Co. Ltd, Panyu Pegasus Footwear Co. Ltd, PanYu Leader Footwear Corporation, Panyu Hsieh Da Rubber Co. Ltd, An Loc Joint Stock Company, Qingdao Changshin Shoes Company Limited, Chang Shin Vietnam Co. Ltd, Samyang Vietnam Co. Ltd, Qingdao Samho Shoes Co. Ltd, Min Yuan, Chau Giang Company Limited, Foshan Shunde Fong Ben Footwear Industrial Co. Ltd și Dongguan Texas Shoes Limited Co.

B.   PUNEREA ÎN APLICARE A HOTĂRÂRII CURȚII DE JUSTIȚIE ÎN CAUZELE CONEXATE C-659/13 ȘI C-34/14 PENTRU IMPORTURILE DIN CHINA

(38)

Comisia are posibilitatea de a remedia aspectele regulamentului în litigiu care au dus la anularea acestuia, lăsând în același timp neschimbate părțile evaluării care nu sunt afectate de hotărâre (22).

(39)

Prezentul regulament vizează să corecteze acele aspecte ale regulamentului în litigiu care s-au dovedit a fi incompatibile cu regulamentul de bază și care au dus astfel la declararea anulării în ceea ce privește producătorii-exportatori menționați în considerentul 37.

(40)

Toate celelalte constatări din regulamentul în litigiu și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 care nu au fost declarate nule de către Curtea de Justiție, rămân valabile și sunt încorporate în prezentul regulament.

(41)

Prin urmare, considerentele de mai jos se limitează la noua evaluare necesară pentru executarea hotărârilor Curții.

(42)

Comisia a examinat dacă prevalau TEP sau TI pentru producătorii-exportatori menționați în considerentul 37 („producătorii-exportatori în cauză”) care au depus cereri de acordare a TEP/TI în cursul perioadei de anchetă. Scopul acestei analize este de a evalua măsura în care importatorii în cauză sunt îndreptățiți să beneficieze de o rambursare a taxei antidumping plătite în legătură cu taxele antidumping plătite pentru exporturile acestor furnizori.

(43)

În cazul în care analiza arată că TEP trebuia acordat producătorilor-exportatori în cauză ale căror exporturi au făcut obiectul taxei antidumping plătite de importatorii în cauză, producătorului-exportator respectiv ar trebui să-i fie atribuit un nivel individual al taxei, iar rambursarea taxei ar fi limitată la o sumă care corespunde diferenței dintre taxa plătită și nivelul individual al taxei, și anume, în cazul unui import din China, diferența dintre 16,5 % și taxa instituită asupra unicei societăți exportatoare din eșantion care a obținut TEP, și anume 9,7 %; iar în cazul importurilor din Vietnam, diferența dintre 10 % și nivelul individual al taxei calculate pentru producătorul-exportator în cauză, dacă este cazul.

(44)

În cazul în care analiza indică faptul că trebuia să i se fi acordat TI unui producător-exportator chinez căruia i s-a refuzat acordarea TEP, producătorului-exportator în cauză ar trebui să i se atribuie un nivel individual al taxei, iar rambursarea taxei ar fi limitată la o sumă corespunzătoare diferenței dintre taxa plătită, și anume 16,5 %, în cazul importurilor din China și 10 % în cazul importurilor din Vietnam, și nivelul individual al taxei calculat pentru producătorul-exportator în cauză, dacă este cazul.

(45)

Pe de altă parte, dacă în urma analizei acestor cereri de acordare a TEP și a IT rezultă că atât cererea de acordare a TEP, cât și cea de acordare a TI ar trebui să fie respinse, nu se poate acorda rambursarea taxelor antidumping.

(46)

După cum se explică în considerentul 12, Curtea de Justiție a anulat regulamentul în litigiu și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 cu privire la exporturile anumitor tipuri de încălțăminte de la anumiți producători-exportatori chinezi și vietnamezi, întrucât Comisia nu a examinat cererile de acordare a TEP și a TI depuse de producătorii-exportatorii în cauză.

(47)

Prin urmare, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP și TI ale producătorilor-exportatori în cauză în vederea stabilirii nivelului taxei aplicabile exporturilor acestora. Evaluarea respectivă a arătat că informațiile furnizate nu au demonstrat că producătorii-exportatori în cauză își desfășurau activitatea în condițiile unei economii de piață sau că aceștia se calificau pentru acordarea tratamentului individual (pentru o explicație detaliată, a se vedea mai jos considerentul 48 și următoarele).

1.   Evaluarea cererilor de acordare a TEP

(48)

Trebuie subliniat că sarcina probei incumbă producătorului care dorește să beneficieze de TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf prevede că cererea depusă de un astfel de producător trebuie să conțină probe suficiente, astfel cum se specifică în respectiva dispoziție, din care să reiasă că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, nu revine instituțiilor Uniunii sarcina de a dovedi că producătorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru a beneficia de statutul menționat. Dimpotrivă, instituțiilor Uniunii le revine obligația de a evalua dacă elementele de probă furnizate de producătorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra îndeplinirea criteriilor menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf din regulamentul de bază pentru a i se acorda TEP, iar instanța Uniunii are obligația de a verifica dacă evaluarea respectivă este sau nu viciată de o eroare vădită (punctul 32 din hotărârea pronunțată în cauza C-249/10 P și punctul 24 din hotărârea pronunțată în cauza C-247/10 P).

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, toate cele cinci criterii enumerate la respectivul articol trebuie îndeplinite pentru ca producătorului-exportator să i se poată acorda TEP. Prin urmare, Comisia a considerat că neîndeplinirea a cel puțin unui criteriu este suficientă pentru a respinge cererea de acordare a TEP.

(50)

Niciunul dintre producătorii-exportatori în cauză nu a putut demonstra că îndeplinește criteriul 1 (Decizii comerciale). Mai precis, Comisia a constatat că majoritatea producătorilor-exportatori în cauză (societățile 7, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25) (23) nu puteau să stabilească în mod liber cantitățile vândute pe piața internă și la export. În acest sens, Comisia a stabilit că au existat limitări privind producția, precum și o limitare a cantităților de vânzare pe piețe specifice (internă și de export). În plus, unii producători-exportatori în cauză (societățile 8, 9, 10, 15) nu au furnizat informații esențiale și complete (de exemplu, dovezi referitoare la structura și la capitalul societății, dovezi sau explicații referitoare la procesul decizional intern al societății) care să demonstreze că deciziile lor comerciale au fost luate în conformitate cu semnalele pieței, fără intervenția semnificativă a statului.

(51)

În ceea ce privește criteriul 2 (Contabilitate), societățile 8, 10, 13, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 21, 24 și 25 nu au reușit să demonstreze că dispun de un singur set de documente contabile de bază supuse unui audit independent în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În special, evaluările TEP au arătat că aceste societăți fie nu au reușit să furnizeze Comisiei un aviz/raport din partea unui auditor independent, fie evidențele contabile ale societății nu au fost auditate sau nu dispuneau de note explicative în mai multe posturi din bilanț și din contul de profit și pierdere.

(52)

În ceea ce privește criteriul 3 (Active și „reportare”), societățile 7, 8, 9, 10, 11, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 23 și 25 nu au reușit să demonstreze că nu se reportează denaturări din vechiul sistem de economie planificată. În special, aceste societăți nu au putut furniza informații esențiale și complete, printre altele, referitoare la activele deținute de societate, precum și la condițiile și valoarea drepturilor de utilizare a terenurilor.

(53)

În sfârșit, din motivele expuse în considerentul 49, în cazul niciunuia dintre producătorii-exportatori în cauză, Comisia nu a evaluat criteriile 4 (Legislația privind falimentul și proprietatea) și criteriul 5 (Operațiunile de schimb valutar). Comisia a informat producătorii-exportatori vizați de constatările privind TEP și i-a invitat să prezinte observații. Nu au fost primite observații.

2.   Evaluarea cererilor de acordare a TI

(54)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat, în cazul în care se aplică articolul 2 alineatul (7) litera (a) din același regulament, se poate stabili cu toate acestea o taxă individuală pentru exportatorii care pot demonstra că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază anterior modificării sale.

(55)

Astfel cum este menționat în considerentul 48, este necesar să se indice că sarcina probei îi revine producătorului care dorește să solicite TI în temeiul articolului 9 alineatul (5) din regulamentul de bază anterior modificării sale. În acest sens, articolul 9 alineatul (5) primul paragraf prevede că cererea depusă trebuie să fie motivată în mod corespunzător. Prin urmare, instituțiilor Uniunii nu le revine sarcina de a dovedi că exportatorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru a beneficia de statutul menționat. Dimpotrivă, instituțiile Uniunii trebuie să evalueze dacă elementele de probă furnizate de exportatorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra că sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat pentru a-i acorda TI.

(56)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat, exportatorii trebuie să demonstreze cu o cerere motivată corespunzător că toate cele cinci criterii enumerate în acest alineat sunt îndeplinite, astfel încât să li se poată acorda TI. Prin urmare, Comisia a considerat că neîndeplinirea a cel puțin unuia dintre criterii este suficientă pentru a respinge cererea de acordare a TI.

(57)

Cele cinci criterii sunt următoarele:

1.

în cazul unor întreprinderi sau societăți mixte cu capital integral sau parțial străin, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

2.

prețurile de export și cantitățile exportate, precum condițiile și termenii vânzării se stabilesc în mod liber;

3.

majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane private; funcționarii publici care fac parte din consiliul de administrație sau care dețin funcții cheie de conducere sunt în minoritate sau trebuie demonstrat că întreprinderea este, cu toate acestea, suficient de independentă de intervenția statului;

4.

operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul de schimb al pieței; și

5.

intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii individuali beneficiază de niveluri diferite ale taxei.

(58)

Toți cei nouăsprezece producători-exportatori în cauză care au solicitat TEP au solicitat, de asemenea, și TI în eventualitatea în care nu le-ar fi fost acordat TEP. Prin urmare, Comisia a examinat cererile de acordare a TEP și TI ale fiecărui producător-exportator în cauză

(59)

În ceea ce privește criteriul 1 (repatrierea capitalului și a profiturilor), societățile 9 și 20 nu au furnizat elemente de probă care să arate că puteau să repatrieze în mod liber capitalul și profiturile și, deci, nu au demonstrat că acest criteriu era îndeplinit.

(60)

În ceea ce privește criteriul 2 (vânzările la export și prețurile stabilite în mod liber), Comisia a concluzionat că societățile 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 23 și 24 nu au reușit să demonstreze că deciziile comerciale, cum ar fi prețurile de export și cantitățile exportate, precum condițiile și termenii vânzării sunt luate în mod liber, ca răspuns la semnalele pieței, întrucât probele analizate, cum ar fi actul constitutiv sau autorizațiile comerciale, arătau o limitare a producției și/sau a cantităților de vânzare a încălțămintei pe piețe specifice.

(61)

În ceea ce privește criteriul 3 (Societatea – principalele cadre de conducere și acțiunile – este suficient de independentă de intervenția statului), societățile 7, 8, 9, 10, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 23 și 25 nu au fost în măsură să furnizeze informațiile necesare pentru a demonstra că sunt suficient de independente de intervenția statului. Printre altele, nu au fost furnizate informații cu privire la modul în care dreptul de folosire a terenului a fost transferat către aceste societăți și în ce termeni și condiții.

(62)

În plus, societățile 8, 10, 17, 18 și 25 nu au fost în măsură să demonstreze că îndeplinesc cerințele de la criteriul 5 (Eludare) pe motiv că nu au fost furnizate informații cu privire la modul în care sunt luate deciziile în cadrul societății.

(63)

În sfârșit, luând în considerare dispozițiile menționate în considerentul 56, în cazul niciunuia dintre producătorii-exportatori în cauză Comisia nu a evaluat criteriul 4 (operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul de schimb al pieței).

(64)

Niciunul dintre cei nouăsprezece producători-exportatori în cauză nu a îndeplinit condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de modificarea acestuia și, prin urmare, s-a refuzat acordarea TI pentru toți producătorii-exportatori respectivi. Comisia a informat în acest sens producătorii-exportatori în cauză și i-a invitat să prezinte observații. Nu au fost primite observații.

(65)

Prin urmare, taxa antidumping reziduală aplicabilă Chinei și Vietnamului, de 16,5 % și respectiv, de 10 %, ar trebui să fie impusă și exporturilor celor nouăsprezece producători-exportatori în cauză pentru perioada de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1472/2006. Inițial, perioada de aplicare a regulamentului respectiv a fost cuprinsă între 7 octombrie 2006 și 7 octombrie 2008. În urma deschiderii unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 30 decembrie 2009, perioada a fost prelungită până la 31 martie 2011. Ilegalitatea identificată de hotărâri constă în faptul că instituțiile Uniunii nu au stabilit dacă produsele fabricate de către producătorii-exportatori în cauză ar trebui să facă obiectul taxei reziduale sau al unei taxe individuale. Pe baza ilegalității identificate de Curte, nu există temei legal pentru scutirea integrală a produselor fabricate de către producătorii-exportatori în cauză de la plata oricărei taxe antidumping. Prin urmare, un act nou care să remedieze ilegalitatea identificată de Curte trebuie să reevalueze nivelul taxei antidumping aplicabile, și nu măsurile ca atare.

(66)

Întrucât s-a ajuns la concluzia că taxa reziduală aplicabilă Chinei și, respectiv, Vietnamului ar trebui să fie reinstituită în ceea ce privește producătorii-exportatori în cauză la același nivel ca cel instituit inițial prin regulamentul în litigiu și prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009, nu este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 388/2008. Acest din urmă regulament rămâne valabil.

C.   CONCLUZII

(67)

Ținând cont de observațiile prezentate și de analiza acestora, s-a ajuns la concluzia că trebuie să se reinstituie taxa antidumping reziduală aplicabilă Chinei și Vietnamului, și anume de 16,5 % și respectiv, de 10 %, pentru perioada de aplicare a regulamentului în litigiu.

D.   PREZENTAREA INFORMAȚIILOR

(68)

Producătorii-exportatori în cauză, precum și toate părțile care și-au manifestat interesul, au fost informați cu privire la faptele și considerentele esențiale în baza cărora s-a intenționat recomandarea reinstituirii taxei antidumping definitive asupra exporturilor celor nouăsprezece producători-exportatori în cauză. Pentru prezentarea observațiilor lor asupra informațiilor comunicate, părților li s-a acordat un termen.

E.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE ÎN URMA COMUNICĂRII CONSTATĂRILOR

(69)

În urma comunicării constatărilor, Comisia a primit observații în numele (i) Federation of the European Sporting Goods (denumită în continuare „FESI”) și al Footwear Coalition (24), reprezentând importatorii de încălțăminte din Uniune; și (ii) Cortina NV („Cortina”), un importator de încălțăminte din Uniune.

(70)

În observațiile lor referitoare la comunicarea informațiilor, FESI și Footwear Coalition, au remarcat în primul rând faptul că punerea în aplicare actuală se bazează pe aceleași temeiuri juridice și motive ca regulamentele adoptate anterior de Comisie legate de aceeași procedură de punere în aplicare, și anume, Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647, (UE) 2016/1731 și (UE) 2016/2257. Prin urmare, în răspunsul lor la comunicarea informațiilor, acestea au făcut trimitere, și au introdus prin trimitere, observațiile pe care le-au depus în legătură cu regulamentele menționate anterior la 16 decembrie 2015, 6 iunie 2016, 16 iunie 2016 și, respectiv, 11 august 2016, cu toate acestea, fără a detalia aceste observații și cereri.

(71)

Ca răspuns la aceste observații, Comisia face trimitere la Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647, (UE) 2016/1731 și (UE) 2016/2257 care răspund integral observațiilor formulate de FESI și Footwear Coalition în contextul actualei puneri în aplicare. Deoarece FESI și Footwear Coalition nu și-au detaliat argumentele, Comisia consideră că acestea au fost tratate integral în regulamentele menționate mai sus, iar concluziile formulate în acest sens în regulamentele respective sunt confirmate prin prezentul regulament.

(72)

În plus, FESI și Footwear Coalition au prezentat observații care sunt abordate în detaliu în cele ce urmează.

Statutul societăților enumerate în anexa III

(73)

FESI și Footwear Coalition au susținut că abordarea urmată de Comisie în ceea ce privește societățile enumerate în anexa III era ilegală. Astfel, prin includerea în anexa III a societăților afiliate unor societăți care au fost deja evaluate în cadrul Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2016/1395, (UE) 2016/1647, (UE) 2016/1731 sau (UE) 2016/2257, Comisia a încălcat conceptul de „entitate economică unică”, aplicat totuși în cadrul anchetei inițiale. În plus, o astfel de abordare ar conduce la neconcordanțe juridice întrucât prin intermediul regulamentelor menționate anterior, Comisia a reinstituit taxe antidumping asupra acestor societăți, în timp ce, în anexa III, aceleași societăți sunt menționate ca fiind societăți care aparent nu au depus nicio cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale.

(74)

În ceea ce privește comercianții independenți, întrucât nu aveau nicio obligație legală de a depune cererile de acordare a TEP/TI pe parcursul anchetei inițiale, nu ar fi necesară menționarea acestora în anexa III.

(75)

În sfârșit, pentru societățile afiliate furnizorilor chinezi sau vietnamezi care prezentaseră o cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu fuseseră evaluați încă în niciunul dintre regulamentele menționate în considerentul 63, în contextul punerii în aplicare a hotărârilor menționate în considerentul 12, FESI și Footwear Coalition au susținut că aceștia nu ar fi trebuit să fie enumerați în anexa III. În special, s-a afirmat că o astfel de abordare ar împiedica Comisia pe viitor să evalueze orice cerere de acordare a TEP/TI din partea furnizorilor lor afiliați din China sau Vietnam. Aceleași părți au susținut, de asemenea, că ar fi obligația Comisiei să identifice din lista societăților notificate de către autoritățile vamale naționale acele/acei societăți/comercianți care aparțin aceluiași grup de societăți și dacă acestea/aceștia fac parte sau nu din rândul producătorilor-exportatori chinezi sau vietnamezi care au depus o cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu au fost incluși în eșantion în cursul anchetei inițiale. În caz contrar, Comisia ar crea sarcina unei probe imposibil de administrat pentru părțile interesate.

(76)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 34, în urma comunicării constatărilor, FESI și Footwear Coalition au identificat, într-adevăr, societăți care erau afiliate producătorilor-exportatori chinezi sau vietnamezi care prezentaseră o cerere de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale, dar care nu au fost incluși în eșantion și care, de asemenea, nu fuseseră evaluați în exercițiile anterioare de punere în aplicare menționate în considerentele 18-20 și 25. Informațiile din dosar au confirmat informațiile primite de aceste părți interesate, astfel încât cererile de acordare a TEP/TI ale acestor societăți vor fi evaluate. Rezultatul acestei evaluări va face obiectul unui act juridic separat. Cererea cu privire la aceste societăți a fost prin urmare, aprobată și aceste societăți nu sunt menționate în anexa III.

(77)

În ceea ce privește comercianții care au solicitat rambursarea taxelor plătite (afiliați sau nu furnizorilor chinezi sau vietnamezi), Comisia consideră că sarcina probei incumbă acestor comercianți.

(78)

Niciunul dintre comercianții enumerați în anexa III, nu a furnizat, cu toate acestea, informații sau dovezi cu privire la furnizorii lor din China sau Vietnam (cu excepția celor menționați în considerentul 76).

(79)

Cu toate acestea, Comisia recunoaște că nu toți importatorii care au cumpărat încălțăminte de la comercianții respectivi au fost conștienți de necesitatea de a informa Comisia cu privire la numele producătorilor-exportatori de la care au achiziționat încălțămintea. Pentru a asigura respectarea deplină a dreptului lor la apărare, Comisia a decis, prin urmare, să contacteze în mod specific importatorii în cauză și să le aducă la cunoștință situația și sarcina probei. Pentru a oferi timpul necesar pentru punerea în aplicare a acestei decizii, examinarea societăților enumerate în anexa III este temporar suspendată până când Comisia va fi contactat importatorii relevanți și le va fi oferit timp pentru a răspunde. Termenul de opt luni pentru evaluarea cererilor de acordare a TEP/TI va începe în ziua în care importatorul respectiv informează Comisia cu privire la denumirile și adresele producătorilor-exportatori în cauză, sau, în cazul în care nu se primește niciun răspuns în termenul stabilit de Comisie, de la data expirării termenului respectiv.

Suspendarea acțiunii de punere în aplicare, aflate în curs

(80)

FESI și Footwear Coalition au susținut că, în interesul securității juridice, Comisia nu ar trebui să adopte și să publice acte juridice suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14, până când Curtea de Justiție nu adoptă o hotărâre în cadrul unei proceduri preliminare în curs în ceea ce privește validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/223, menționată în considerentul 23, și în ceea ce privește validitatea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1647, menționată în considerentul 19, și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1731, menționată în considerentul 20. În acest sens, s-a susținut că, întrucât o acțiune în justiție împotriva actelor juridice adoptate de instituții nu are efect suspensiv, articolul 278 din TFUE nu este aplicabil în cazul de față deoarece afirmația făcută în această privință nu este aceea de a suspenda Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223, ci abținerea de la adoptarea unor regulamente suplimentare de reinstituire a unor taxe antidumping definitive la importurile de încălțăminte din China și Vietnam. Pentru aceleași motive, s-a susținut, de asemenea, că, hotărârile în cauza Zuckerfabrik Süderdithmarschen/Altana nu au o valoare juridică relevantă.

(81)

În ceea ce privește articolul 278 din TFUE și hotărârile din cauza Zuckerfabrik Süderdithmarschen/Altana, Comisia este de acord cu FESI și Footwear Coalition că jurisprudența respectivă nu este aplicabilă în evaluarea suspendării punerii în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14. Cu toate acestea, Comisia consideră că este obligată să pună în aplicare hotărârea respectivă într-un interval de timp rezonabil și că procedurile judiciare în curs referitoare la actele anterioare de punere în aplicare a hotărârii respective nu constituie un motiv valabil pentru a nu finaliza punerea în aplicare a hotărârii. În special, ea consideră că o astfel de procedură ar priva părțile interesate, altele decât FESI și Footwear Coalition, să își exercite drepturile în cursul procedurii administrative și în cadrul unei eventuale proceduri judiciare.

(82)

În ceea ce privește validitatea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2016/1647 și (UE) 2016/1731, FESI și Footwear Coalition au susținut că, dat fiind că acest din urmă regulament și orice nou regulament care reinstituie taxe antidumping definitive asupra importurilor de încălțăminte originare din China și din Vietnam au același temei juridic, abordare și motivare a Comisiei și că anularea Regulamentelor de punere în aplicare (UE) 2016/1647 și (UE) 2016/1731 ar implica, de asemenea, că orice regulament similar ulterior ar fi, de asemenea, nul. Abordarea Comisiei nu ar reflecta, prin urmare, eforturile cu bună-credință efectuate în punerea în aplicare a hotărârii pronunțate în cauzele conexate C-659/13 C & J Clark International și C-34/14 Puma menționate în considerentul 12.

(83)

În cele din urmă, FESI și Footwear Coalition au afirmat că punerea în aplicare a hotărârii sus-menționate nu ar fi supusă niciunui termen-limită impus de Curtea de Justiție, ar avea un impact negativ asupra importatorilor din Uniune, și, în același timp, nu ar avea niciun avantaj fiscal pentru Uniune. Din aceste motive, Comisia ar trebui să se abțină de la punerea în aplicare a hotărârii, în așteptarea pronunțării deciziei Curții în cauzele menționate în considerentul 80.

(84)

Comisia face trimitere la motivele expuse mai sus în considerentul 81.

Cerințe procedurale la evaluarea cererilor de acordare a TEP și TI

(85)

FESI și Footwear Coalition au susținut că, atunci când se examinează cererile de acordare a TEP/TI, sarcina probei revine Comisiei, întrucât producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi s-au achitat de sarcina probei prin depunerea cererilor de acordare a TEP/TI în cursul anchetei inițiale. FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că producătorilor-exportatori vizați de actuala punere în aplicare ar trebui să li se acorde aceleași drepturi procedurale precum cele acordate producătorilor-exportatori incluși în eșantion în cursul anchetei inițiale. FESI și Footwear Coalition au afirmat în special că a fost efectuată numai o analiză documentară în loc de vizite de verificare la fața locului, iar producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi nu li s-a acordat nicio ocazie pentru a-și completa formularele de cerere de acordare a TEP/TI prin intermediul unor scrisori de clarificare.

(86)

În plus, FESI și Footwear Coalition au afirmat că producătorilor-exportatori vizați de prezenta punere în aplicare nu le-au fost oferite aceleași garanții procedurale precum cele aplicate în cazul anchetelor antidumping standard, fiind în schimb aplicate standarde mai stricte. FESI și Footwear Coalition au susținut că Comisia nu a luat în considerare intervalul de timp scurs între depunerea cererii de acordare a TEP/TI în ancheta inițială și evaluarea acestor afirmații. În plus, în cursul anchetei inițiale, producătorii-exportatori au avut la dispoziție numai 15 zile pentru completarea cererilor de acordare a TEP/TI, în locul termenului obișnuit de 21 de zile.

(87)

Pe această bază, FESI și Footwear Coalition, au afirmat că principiul juridic fundamental de a acorda părților interesate posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile la apărare prevăzute la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, nu a fost respectat. Pe această bază, s-a susținut că neacordând producătorilor-exportatori posibilitatea de a completa informațiile incomplete, Comisia a săvârșit un abuz de putere și a inversat în mod efectiv sarcina probei în etapa de punere în aplicare.

(88)

În cele din urmă, FESI și Footwear Coalition au afirmat, de asemenea, că această abordare ar fi discriminatorie în ceea ce privește producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi care au fost incluși în eșantion în ancheta originală, dar și în ceea ce privește alți producători exportatori din țările care nu au economie de piață, care au făcut obiectul unei anchete antidumping și au depus cereri de acordare a TEP/TI în ancheta respectivă. Astfel, societățile chineze și vietnameze vizate de punerea în aplicare actuală nu ar trebui să facă obiectul acelorași cerințe de furnizare a informațiilor ca cele aplicate într-o anchetă normală de 15 luni și nu ar trebui să facă obiectul unor standarde procedurale mai stricte.

(89)

De asemenea, FESI și Footwear Coalition au afirmat că Comisia a aplicat datele disponibile, de facto, în sensul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, deși aceasta nu a respectat normele de procedură prevăzute la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(90)

Comisia reamintește faptul că, în conformitate cu jurisprudența, sarcina probei incumbă producătorului care dorește să beneficieze de TEP/TI în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf prevede că cererea depusă de un astfel de producător trebuie să conțină probe suficiente, astfel cum se specifică în respectiva dispoziție, din care să reiasă că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, astfel cum a stabilit Curtea în hotărârile din cauzele Brosmann și Aokang, instituțiile nu au nicio obligație de a dovedi că producătorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru recunoașterea unui astfel de statut. Dimpotrivă, rolul Comisiei este de a evalua dacă probele furnizate de producătorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra că sunt îndeplinite criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf din regulamentul de bază în scopul de a-i acorda TEP/TI (a se vedea considerentul 48). În această privință, se reamintește faptul că nu există nicio obligație pentru Comisie de a solicita producătorului-exportator să furnizeze date suplimentare în cererea de acordare a TEP/TI. Comisia își poate baza evaluarea pe informațiile prezentate de către producătorul-exportator.

(91)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia a fost realizată numai o analiză documentară, Comisia remarcă faptul că o analiză documentară este o procedură prin care cererile de TEP/TI sunt analizate pe baza documentelor prezentate de către producătorul-exportator. Toate cererile de acordare a TEP/TI sunt supuse unei analize documentare de către Comisie. În plus, Comisia poate decide să efectueze inspecții la fața locului. Inspecțiile la fața locului nu sunt, totuși, necesare, și nici nu se efectuează pentru fiecare cerere de acordare a TEP/TI. Inspecțiile la fața locului, atunci când acestea sunt efectuate, de obicei au ca scop să confirme o anumită evaluare preliminară efectuată de instituții și/sau să verifice veridicitatea informațiilor furnizate de producătorul-exportator în cauză. Cu alte cuvinte, dacă elementele de probă prezentate de către producătorul-exportator arată în mod clar că TEP/TI nu este justificată, etapa suplimentară și facultativă a inspecțiilor la fața locului nu ar fi organizată, în mod general. Comisiei îi revine sarcina de a evalua oportunitatea unei vizite de verificare (25). Libertatea de a decide cu privire la mijloacele de verificare a informațiilor dintr-un formular de acordare a TEP/TI revine instituției respective. Astfel, în cazul în care, precum în speță, Comisia decide, pe baza unei analize documentare, că se află în posesia unor probe suficiente pentru a se pronunța cu privire la o cerere privind TEP/TI, o vizită de verificare nu este necesară și nu poate fi solicitată.

(92)

În ceea ce privește afirmația că drepturile la apărare nu au fost respectate în mod corespunzător prin decizia Comisiei de a nu trimite scrisori de clarificare, în primul rând, trebuie reamintit faptul că drepturile la apărare sunt drepturi subiective și că FESI și Footwear Coalition nu se pot baza pe o încălcare a unui drept subiectiv al altor societăți. În al doilea rând, Comisia contestă afirmația potrivit căreia constituie o practică a Comisiei să realizeze un schimb semnificativ de informații detaliate și o procedură detaliată de finalizare a scrisorilor de clarificare atunci când se face recurs doar la o analiză documentară, spre deosebire de cazul în care se efectuează analize documentare însoțite de verificări la fața locului. Într-adevăr, FESI și Footwear Coalition nu au fost în măsură să furnizeze elemente de probă care să indice contrariul.

(93)

Observațiile FESI și ale Footwear Coalition privind discriminarea trebuie, de asemenea, să fie respinse ca nefondate. Se reamintește că principiul egalității de tratament este încălcat în cazul în care instituțiile Uniunii tratează în mod diferit situații similare, creând astfel un dezavantaj pentru anumiți operatori în raport cu alții, fără ca o astfel de diferențiere să fie justificată de existența unor diferențe obiective de natură substanțială (26). Și cu toate acestea, Comisia realizează exact contrariul: prin obligarea producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi care nu au fost incluși în eșantion să depună cereri privind TEP/TI pentru reexaminare, ea intenționează să aducă acești producătorii-exportatori care nu au fost incluși anterior în eșantion pe picior de egalitate cu cei care au fost incluși în eșantion în ancheta inițială. În plus, întrucât regulamentul de bază nu prevede un termen-limită minim în această privință, în măsura în care termenul în acest scop este rezonabil și oferă părților suficiente posibilități de a colecta (sau recolecta) informațiile necesare, garantând în același timp dreptul lor la apărare, nu are loc nicio discriminare.

(94)

În ceea ce privește articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cazul de față Comisia a acceptat informații furnizate de producătorii-exportatori în cauză, nu a respins aceste informații și și-a întemeiat evaluarea pe acestea. Prin urmare, Comisia nu a aplicat articolul 18. Rezultă că nu era necesar să se urmeze procedura prevăzută la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. Procedura de la articolul 18 alineatul (4) se aplică în cazurile în care Comisia intenționează să respingă anumite informații furnizate de partea interesată și să recurgă în schimb la datele disponibile.

Temeiul juridic al redeschiderii anchetei

(95)

FESI și Footwear Coalition au afirmat că Comisia ar fi încălcat dispozițiile articolului 266 TFUE, dat fiind că acest articol nu-i conferă temeiul juridic pentru redeschiderea anchetei cu privire la o măsură expirată. FESI și Footwear Coalition au reiterat, de asemenea, faptul că articolul 266 din TFUE nu permite instituirea de taxe antidumping în mod retroactiv, fapt care ar fi confirmat prin hotărârea Curții de Justiție în cauza C-458/98P IPS/Consiliul.

(96)

În această privință, FESI și Footwear Coalition au afirmat că procedura antidumping privind importurile de încălțăminte din China și din Vietnam a fost încheiată la 31 martie 2011 cu expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a publicat un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în ceea ce privește expirarea taxelor la 16 martie 2011 (27) („aviz de expirare”), industria din Uniune nu a susținut o continuare a dumpingului și, de asemenea, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene nu a anulat avizul de expirare.

(97)

În plus, aceleași părți au susținut, de asemenea, că nu ar exista niciun temei în regulamentul de bază care ar permite Comisiei să redeschidă ancheta antidumping.

(98)

În acest context, FESI și Footwear Coalition au argumentat în plus că reluarea anchetei și examinarea cererilor de acordare a TEP/TI depuse de producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi în cauză în ancheta inițială încalcă principiul universal de prescripție sau de decădere. Acest principiu este prevăzut în Acordul OMC și în regulamentul de bază, care a stabilit un termen-limită de 5 ani pentru durata măsurilor, precum și la articolele 236 alineatul (1) și 221 alineatul (3) din Codul Vamal Comunitar, care au stabilit o perioadă de 3 ani pentru importatori pentru a solicita rambursări de taxe antidumping, pe de o parte, și pentru autoritățile vamale naționale pentru a colecta taxe de import și taxe antidumping, pe de altă parte (28). Articolul 266 din TFUE nu permite abaterea de la acest principiu.

(99)

În cele din urmă, s-a afirmat că Comisia nu a oferit vreo motivare sau jurisprudență anterioară care să sprijine utilizarea articolului 266 din TFUE ca temei juridic pentru redeschiderea procedurii.

(100)

În ceea ce privește lipsa oricărui temei juridic de a redeschide ancheta, Comisia reamintește jurisprudența citată mai sus la considerentul 15, în temeiul căreia ea își poate relua ancheta de la punctul în care a survenit ilegalitatea. Potrivit jurisprudenței, legalitatea unui regulament antidumping trebuie să fie evaluată ținând seama de normele obiective ale dreptului Uniunii și nu de o practică decizională, chiar și în cazul în care o astfel de practică există (ceea ce nu este cazul în situația de față). Prin urmare, faptul că, în anumite cazuri din trecut, Comisia este posibil să fi urmat o altă practică, quod non, nu poate crea încredere legitimă: în temeiul unei jurisprudențe constante a Curții, încrederea legitimă nu poate apărea decât în cazul în care instituțiile au dat asigurări precise care ar permite unei părți interesate să deducă în mod întemeiat că instituțiile Uniunii Europene ar acționa într-un anumit mod (29). Nici FESI, nici Footwear Coalition nu au încercat să demonstreze că au fost furnizate astfel de asigurări în cazul de față. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât practica anterioară menționată nu corespunde situației de fapt și de drept din prezentul caz, iar diferențele pot fi explicate prin diferențe de fapt și de drept față de prezentul caz.

(101)

Diferențele respective sunt următoarele: Ilegalitatea identificată de Curte nu se referă la constatările privind dumpingul, prejudiciul și interesul Uniunii și, prin urmare, la principiul instituirii taxei, ci doar la nivelul precis al taxei. Anulările anterioare invocate de către părțile interesate se refereau, dimpotrivă, la constatările privind dumpingul, prejudiciul și interesul Uniunii. Prin urmare, instituțiilor li se permite recalcularea precisă a nivelului taxei pentru producătorii-exportatori în cauză.

(102)

În particular, în cazul de față, nu era necesar să se solicite informații suplimentare de la părțile interesate. Mai degrabă, Comisia a trebuit să evalueze informații care i-au fost adresate, dar care nu au fost evaluate înainte de adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1472/2006. În orice caz, așa cum se precizează la considerentul 100 de mai sus, practica anterioară în alte cazuri nu constituie o garanție precisă și necondiționată în cazul de față.

(103)

În final, toate părțile care fac obiectul procedurii, adică producătorii-exportatori în cauză, precum și părțile în cauze ale Curții și asociația care reprezintă una dintre respectivele părți au fost informate prin comunicarea faptelor relevante pe baza cărora Comisia intenționează să adopte prezenta evaluare a cererilor de acordare a TEP/TI. Prin urmare, drepturile lor la apărare sunt asigurate. În această privință, trebuie observat în special faptul că importatorii neafiliați nu beneficiază, în cadrul unei proceduri antidumping, de drepturi la apărare, având în vedere că respectivele proceduri nu sunt îndreptate împotriva lor.

(104)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia măsurile în cauză au expirat la 31 martie 2011, Comisia nu înțelege de ce expirarea măsurilor ar avea vreo relevanță în ceea ce privește posibilitatea adoptării de către Comisie a unui nou act care să înlocuiască actul anulat în urma unei hotărâri de anulare a actului inițial. Potrivit jurisprudenței menționate la considerentul 15 de mai sus, procedura administrativă ar trebui să fie reluată de la momentul în care a avut loc ilegalitatea.

(105)

Ca urmare a anulării actului de încheiere a procedurii, procedura antidumping este, prin urmare, încă deschisă. Comisia are obligația de a închide procedura; articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că o anchetă trebuie să fie închisă printr-un act al Comisiei.

Articolul 236 din Codul Vamal Comunitar

(106)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că procedura adoptată de a redeschide ancheta și de a institui retroactiv taxa constituie un abuz de putere din partea Comisiei și încalcă Tratatul privind Uniunea Europeană. FESI și Footwear Coalition susțin în această privință că Comisia nu are autoritatea de a aduce atingere articolului 236 alineatul (1) din Codul Vamal Comunitar prin împiedicarea rambursării taxelor antidumping. Aceștia au susținut că autoritățile vamale naționale sunt competente să evidențieze consecințele rezultate în urma unei anulări a unui act de instituire a taxelor anti-dumping și că autoritățile vamale naționale ar fi, de asemenea, obligate să ramburseze taxele respective, a căror nulitate a fost constatată de Curte.

(107)

În această privință, FESI și Footwear Coalition au susținut că articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu permite Comisiei să deroge de la articolul 236 din Codul vamal comunitar, deoarece ambele acte legislative fac parte din aceeași ordine juridică, iar regulamentul de bază nu poate fi considerat ca o lex specialis a Codului Vamal Comunitar.

(108)

În plus, au continuat aceleași părți, articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază nu face trimitere la articolul 236 din Codul Vamal Comunitar și indică doar faptul că pot fi adoptate dispoziții speciale de către Comisie, dar niciun fel de derogări de la Codul Vamal Comunitar.

(109)

Ca răspuns la această afirmație, este important să se sublinieze că articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază nu înseamnă că normele care reglementează legislația vamală a Uniunii devin aplicabile în mod automat instituirii taxelor antidumping individuale (30). Dimpotrivă, articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază oferă instituțiilor Uniunii dreptul de a transpune și de a asigura aplicarea, în cazul în care este necesar și util, a normelor care reglementează legislația vamală a Uniunii (31).

(110)

Această transpunere nu necesită aplicarea integrală a tuturor dispozițiilor din legislația vamală a Uniunii. Articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede explicit dispoziții speciale cu privire la definiția comună a noțiunii de origine, un bun exemplu de situație în care survine o derogare de la dispozițiile din legislația vamală a Uniunii. Acesta este contextul în care Comisia a făcut uz de competențele care decurg din articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază și a solicitat autorităților vamale naționale să se abțină temporar de la orice rambursare. Aceasta nu contestă competența exclusivă pe care autoritățile vamale naționale o au în ceea ce privește litigiile referitoare la datoria vamală: autoritatea decizională le revine în continuare autorităților vamale ale statelor membre. Autoritățile vamale din statele membre continuă să decidă, pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia în ceea ce privește cererile de acordare a TEP și TI, dacă rambursarea ar trebui să se acorde sau nu.

(111)

Astfel, deși este adevărat că nicio dispoziție din legislația vamală a Uniunii nu prevede ridicarea unui obstacol pentru rambursarea taxelor vamale plătite în mod eronat, o astfel de afirmație generală nu poate fi făcută în ceea ce privește rambursarea taxelor antidumping. În consecință, și având în vedere necesitatea globală de a proteja resursele proprii ale Uniunii de cererile de rambursare nejustificate și dificultățile inerente pe care le-ar fi generat urmărirea rambursărilor nejustificate ulterior, Comisia a trebuit să se abată temporar de la legislația vamală a Uniunii prin utilizarea competențelor sale în temeiul articolului 14 alineatul (3) din regulamentul de bază.

Lipsa expunerii temeiului juridic

(112)

FESI și Footwear Coalition au susținut de asemenea că, prin încălcarea articolului 296 din TFUE, Comisia nu a motivat în mod corespunzător și nu a furnizat indicații privind temeiul juridic în baza căruia taxele au fost reinstituite cu efect retroactiv și, prin urmare, rambursarea taxelor a fost refuzată importatorilor vizați de punerea în aplicare actuală. Prin urmare, FESI și Footwear Coalition au afirmat că dreptul la o protecție judiciară efectivă a părților interesate a fost încălcat de către Comisie.

(113)

Comisia consideră că raționamentul juridic detaliat prevăzut în documentul de informare generală și în prezentul regulament motivează în mod corespunzător ultima afirmație.

Încrederea legitimă

(114)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că corectarea retroactivă a măsurilor expirate încalcă principiul protecției încrederii legitime. FESI a afirmat că, în primul rând, părțile, inclusiv importatorii, ar fi primit asigurări că măsurile au expirat la 31 martie 2011 și că, având în vedere timpul scurs de la ancheta inițială, părțile au fost îndreptățite să presupună că ancheta inițială nu va fi reluată sau redeschisă. De asemenea, producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi erau îndreptățiți să nutrească o încredere legitimă justificată că cererile lor privind TEP/TI în ancheta inițială nu vor mai fi examinate de Comisie, pe baza simplului fapt că aceste cereri nu au fost evaluate în termenul aplicabil de trei luni în cursul anchetei inițiale.

(115)

În ceea ce privește încrederea legitimă a părților interesate că măsurile antidumping au expirat și că ancheta nu va mai fi redeschisă, se face trimitere la considerentele 104 și 105, unde aceste afirmații au fost abordate în detaliu.

(116)

În ceea ce privește încrederea legitimă a producătorilor-exportatori chinezi și vietnamezi că cererile de acordare a TEP/TI nu vor fi examinate, se face trimitere la considerentul 100 de mai sus, unde acest aspect a fost de asemenea, abordat având în vedere jurisprudența Curții în materie.

Principiul de nediscriminare

(117)

FESI și Footwear Coalition au susținut, de asemenea, că instituirea măsurilor antidumping cu efecte retroactive constituie o discriminare a: (i) importatorilor vizați de punerea în aplicare actuală față de importatorii vizați de punerea în aplicare a hotărârilor Brosmann și Aokang menționate în considerentul 6 de mai sus cărora li s-au rambursat taxele plătite pentru importurile de încălțăminte provenite de la cei cinci producători-exportatori vizați de aceste hotărâri; precum și (ii) o discriminare a producătorilor-exportatori vizați de punerea în aplicare actuală față de cei cinci producători-exportatori vizați de hotărârile Brosmann și Aokang care nu au fost supuși niciunei taxe ca urmare a Deciziei de punere în aplicare 2014/149/UE.

(118)

În ceea ce privește afirmația privind discriminarea, Comisia reamintește în primul rând cerințele pentru discriminare, astfel cum sunt prezentate în considerentul 93 de mai sus.

(119)

Apoi, se remarcă faptul că diferența dintre importatorii vizați de punerea în aplicare actuală și cei vizați de punerea în aplicare a hotărârilor Brosmann și Aokang este că aceștia din urmă au decis să conteste Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 în fața Tribunalului, în timp ce primii nu a făcut acest lucru.

(120)

O decizie adoptată de o instituție a Uniunii, care nu a fost atacată de către destinatarul său în termenele prevăzute la articolul 263 al șaselea paragraf din TFUE devine definitivă în privința acestuia. Această jurisprudență se întemeiază în special pe considerația că termenele de formulare a unei acțiuni urmăresc garantarea securității juridice, pentru a se evita repunerea în discuție pe termen nelimitat a actelor Uniunii care produc efecte juridice (32).

(121)

Acest principiu procedural a dreptului Uniunii creează în mod necesar două grupuri: cei care au contestat o măsură a Uniunii și care, ca urmare, au dobândit probabil o poziție favorabilă (precum Brosmann și ceilalți patru producători-exportatori) și cei care nu au făcut acest lucru. Totuși, aceasta nu înseamnă că Comisia a tratat cele două părți în mod inegal prin încălcarea principiului egalității de tratament. Recunoașterea faptului că o parte intră în această din urmă categorie din cauza unei decizii conștiente de a nu contesta o măsură a Uniunii nu discriminează grupul respectiv.

(122)

Astfel, toate părțile interesate au beneficiat de protecție judiciară în instanțele Uniunii în orice moment.

(123)

În ceea ce privește pretinsa discriminare a producătorilor-exportatori vizați de punerea în aplicare actuală care nu erau supuși niciunei taxe în urma Deciziei de punere în aplicare 2014/149/UE, este necesar să se remarce faptul că decizia Consiliului de a nu reinstitui taxele a fost în mod clar adoptată cu privire la circumstanțele speciale ale situației specifice, astfel cum se prezenta la momentul în care Comisia a făcut propunerea pentru reinstituirea taxelor menționate și, în special, pe motiv că taxele antidumping în cauză fuseseră deja rambursate și în măsura în care comunicarea inițială a datoriei către debitor a fost retrasă în urma hotărârilor pronunțate în cauzele Brosmann și Aokang. Potrivit Consiliului, această rambursare a creat așteptări legitime din partea importatorilor în cauză. Având în vedere faptul că nu a avut loc o rambursare comparabilă pentru alți importatori, aceștia nu sunt într-o situație comparabilă cu cea a importatorilor vizați de decizia Consiliului.

(124)

În orice caz, faptul că Consiliul a ales să acționeze într-un anumit mod, având în vedere circumstanțele cauzei, nu poate crea obligații în sarcina Comisiei de a pune în aplicare o altă hotărâre exact în același mod.

Competența Comisiei de a institui măsuri antidumping definitive

(125)

În plus, FESI și Footwear Coalition au susținut că Comisia nu are competența de a adopta regulamentul de instituire a unei taxe antidumping în mod retroactiv în contextul actualei puneri în aplicare, și că, în orice caz, această competență ar aparține Consiliului. Această afirmație s-a bazat pe argumentul că, în cazul în care ancheta este reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea, ar trebui să se aplice aceleași norme precum cele din momentul anchetei inițiale, în cazul în care măsurile definitive ar fi adoptate de Consiliu. Aceste părți au susținut că, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (33) (denumit, de asemenea, „Regulamentul Omnibus I”), noua procedură de luare a deciziilor în domeniul politicii comerciale nu se aplică în contextul de față, dat fiind faptul că, înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului Omnibus I (i), Comisia a adoptat deja un act (regulamentul provizoriu), (ii) consultările care au fost necesare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 384/96 au fost inițiate și încheiate și (iii) Comisia ar fi adoptat deja o propunere de regulament al Consiliului de adoptare a măsurilor definitive. Pe această bază, aceste părți au concluzionat că ar trebui să se aplice procedurile de luare a deciziilor anterioare intrării în vigoare a Regulamentului Omnibus I.

(126)

Argumentația respectivă se concentrează totuși asupra datei de deschidere a anchetei (care este într-adevăr relevantă în raport cu celelalte modificări de fond care au fost aduse regulamentului de bază), dar nu ține seama de faptul că Regulamentul (UE) nr. 37/2014 utilizează un criteriu diferit (și anume, deschiderea procedurii de adoptare a măsurilor). Poziția FESI și Footwear Coalition este, prin urmare, întemeiată pe o interpretare eronată a normei tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 37/2014.

(127)

Într-adevăr, având în vedere trimiterea de la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 37/2014 la „procedurile inițiate în vederea adoptării măsurilor”, care stabilește normele tranzitorii pentru modificările aduse procedurilor de luare a deciziilor pentru adoptarea de măsuri antidumping, și având în vedere noțiunea de„procedură” din regulamentul de bază, pentru o anchetă care a fost inițiată înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 37/2014, dar în care Comisia nu a lansat consultarea comitetului competent în vederea adoptării unor măsuri înainte de intrarea în vigoare respectivă, noile norme se aplică procedurii de adoptare a măsurilor antidumping menționate. Același lucru este valabil și în cazul procedurilor în care măsurile au fost instituite pe baza vechilor norme și fac obiectul unei reexaminări sau al măsurilor privind taxe provizorii instituite pe baza vechilor norme, dar pentru care procedura de adoptare a unor măsuri definitive nu a fost încă lansată atunci când Regulamentul (UE) nr. 37/2014 a intrat în vigoare. Cu alte cuvinte, Regulamentul (UE) nr. 37/2014 se aplică unei „proceduri de adoptare” specifice, și nu întregii perioade a unei anumite anchete sau chiar a unei proceduri.

(128)

În consecință, procedura decizională introdusă de Regulamentul Omnibus I a fost procedura corectă de aplicat.

(129)

În ceea ce privește Cortina, acesta a susținut, în primul rând, că Comisia nu dispune de niciun temei juridic pentru a examina cererile privind TEP/TI depuse de producătorii-exportatori în cadrul anchetei inițiale. Cortina a susținut că procedura, care a fost închisă prin expirarea măsurilor la 31 martie 2011, nu a fost invalidată de hotărârea Curții în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14, și că, prin urmare, aceasta nu poate fi repusă în discuție.

(130)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia face trimitere la explicația oferită în considerentele 104 și 105 de mai sus.

(131)

În al doilea rând, Cortina a susținut că prezenta procedură încalcă principiul neretroactivității și principiul securității juridice, consacrat la articolul 10 din regulamentul de bază.

(132)

În ceea ce privește argumentul privind retroactivitatea întemeiat pe articolul 10 din regulamentul de bază și pe articolul 10 din Acordul antidumping al OMC (denumit în continuare „OMC ADA”), articolul 10 alineatul (1) din regulamentul de bază, care preia textul articolului 10 alineatul (1) din OMC ADA prevede că măsurile provizorii și taxele antidumping definitive se aplică doar produselor puse în liberă circulație după data la care intră în vigoare decizia luată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) sau cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, după caz. În cazul de față, taxele antidumping în cauză se aplică numai produselor puse în liberă circulație după ce au intrat în vigoare regulamentul provizoriu și regulamentul în litigiu (definitiv), adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și, respectiv, cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, retroactivitatea, în sensul articolului 10 alineatul (1) din regulamentul de bază, se referă doar la situația în care mărfurile au fost puse în liberă circulație înainte de introducerea măsurilor, după cum se poate observa din însuși textul dispoziției respective, precum și din excepția pe care o prevede articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(133)

Comisia observă, de asemenea, că în cazul de față nu este vorba nici despre încălcarea principiului retroactivității, nici despre încălcarea securității juridice și a încrederii legitime.

(134)

În ceea ce privește retroactivitatea, jurisprudența Curții face distincție, atunci când evaluează dacă o măsură este retroactivă, între aplicarea unei norme noi unei situații care a devenit definitivă (cunoscută și ca o situație juridică existentă sau definitivă) (34) și unei situații care a început înainte de intrarea în vigoare a noii norme, dar care nu este încă definitivă (cunoscută, de asemenea, ca o situație temporară) (35).

(135)

În cazul de față, situația importurilor de produse în cauză care au avut loc în timpul perioadei de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1472/2006 nu a devenit încă definitivă, întrucât, ca urmare a anulării regulamentului în litigiu, taxa antidumping aplicabilă produselor nu a fost încă stabilită în mod definitiv. În același timp, prin publicarea avizului de deschidere (36) și a regulamentului provizoriu, importatorii de încălțăminte au fost avertizați că ar putea fi instituită o astfel de taxă. Conform jurisprudenței consacrate a instanțelor Uniunii, operatorii nu pot avea încredere legitimă până când instituțiile nu au adoptat un act de închidere a procedurii administrative cu caracter definitiv (37).

(136)

Prezentul regulament constituie o aplicare imediată la efectele viitoare ale unei situații care este în curs de desfășurare: Taxele pe încălțăminte au fost percepute de autoritățile vamale naționale. Ca urmare a cererilor de rambursare, cu privire la care nu s-a luat o hotărâre definitivă, ele constituie o situație în curs de desfășurare. Prezentul regulament stabilește nivelul taxei vamale aplicabile acestor importuri și, prin urmare, reglementează efectele viitoare ale unei situații aflate în curs de desfășurare.

(137)

În orice caz, chiar dacă ar fi existat o aplicare retroactivă în sensul legislației Uniunii, quod non, această retroactivitate ar fi justificată, din următorul motiv:

(138)

Normele de fond ale dreptului Uniunii se pot aplica pentru situațiile existente înainte de intrarea lor în vigoare, în măsura în care din termenii, din obiectivele sau din concepția lor generală rezultă în mod clar că trebuie să li se acorde un astfel de efect (38). În particular, în cauza C-337/88 Società agricola fattoria alimentare (SAFA) s-a hotărât că: „Chiar dacă, drept regulă generală, principiul securității juridice se opune posibilității ca punctul de pornire al aplicării în timp a unui act comunitar să fie stabilit la o dată anterioară publicării acestuia, cu titlu excepțional, situația poate fi diferită dacă obiectivul care trebuie atins impune acest lucru și dacă încrederea legitimă a persoanelor interesate este respectată în mod corespunzător (39).

(139)

În cazul de față, scopul este de a respecta obligația Comisiei în temeiul articolului 266 din TFUE. Întrucât în hotărârile menționate în considerentul 12 de mai sus Curtea a constatat doar o ilegalitate în ceea ce privește stabilirea nivelului taxei aplicabile și nu cu privire la instituirea măsurilor în sine (și anume, în ceea ce privește constatările privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii), producătorii-exportatori în cauză nu s-ar fi putut aștepta în mod legitim să nu fie impuse măsuri antidumping definitive. Prin urmare, impunerea respectivă, chiar dacă a fost retroactivă, quod non, nu poate fi interpretată ca o încălcare a încrederii legitime.

(140)

În al treilea rând, Cortina a susținut că afirmația Comisiei din considerentul 46 este incorectă, și anume că Curtea de Justiție a anulat regulamentul în litigiu și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 în ceea ce privește exporturile de anumite tipuri de încălțăminte de la anumiți producători-exportatori chinezi și vietnamezi, în măsura în care hotărârea în cauzele C-659/13 și C-34/14 nu a anulat Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 în ceea ce privește cei 19 producători-exportatori în cauză, ci a anulat aceste regulamente cu efect erga omnes. Potrivit opiniei Cortina, în cazul în care Comisia ar reinstitui o taxă antidumping numai asupra importurilor provenite de la cei 19 producători-exportatori în cauză, dar nu și asupra importurilor provenite de la alți producători-exportatori afectați în egală măsură de hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 C & J Clark International Limited și Puma SE, aceasta ar constitui o discriminare nejustificată în raport cu importurile acestor alți producători-exportatori, și ar încălca, de asemenea, articolul 266 din TFUE.

(141)

În ceea ce privește afirmația referitoare la tratamentul discriminatoriu față de importurile provenite de la alți producători-exportatori afectați de hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 C & J Clark International Limited și Puma SE, Comisia constată că producătorii-exportatori și anumiți importatori vizați de prezentul regulament beneficiază de protecția judiciară în fața instanțelor Uniunii împotriva prezentului regulament. Alți importatori se bucură de o astfel de protecție prin intermediul instanțelor și tribunalelor naționale, care acționează ca instanțe în cazuri care intră sub incidența dreptului obișnuit al Uniunii.

(142)

Așa cum se menționează în considerentul 21, în vederea punerii în aplicare a hotărârii pronunțate în cauzele conexate C-659/13 C și C-34/14, C & J Clark International Limited și Puma SE, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223. La articolul 1 din regulamentul menționat, Comisia a însărcinat autoritățile vamale naționale să transmită toate cererile de rambursare a taxelor antidumping definitive plătite pentru importurile de încălțăminte originare din China și din Vietnam, depuse de importatori în temeiul articolului 236 din Codul vamal comunitar și care se bazează pe faptul că un producător-exportator neinclus în eșantion a solicitat acordarea TEP sau a TI în ancheta inițială. Comisia va evalua cererea relevantă de acordare a TEP sau TI și va reinstitui rata corespunzătoare a taxei. Pe această bază, autoritățile vamale naționale vor trebui să decidă ulterior cu privire la cererea de rambursare și de remitere a taxelor antidumping.

(143)

Prin urmare, pentru toate importurile de încălțăminte care îndeplinesc criteriile de mai sus, Comisia va examina cererile de acordare a TEP și TI, iar taxele antidumping vor fi reinstituite pe baza criteriilor obiective prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (b) și la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază înainte de a fi modificat. Prin urmare, toți ceilalți producători-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion, precum și importatorii acestora, vor fi tratați în același mod, într-o etapă ulterioară, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223. Doar în cazurile în care nu există proceduri naționale nefinalizate nu se va efectua o evaluare a cererilor de acordare a TEP și TI, deoarece ar fi lipsită de orice utilitate practică.

(144)

În al patrulea rând, Cortina a susținut că ar fi discriminatoriu să se reinstituie o taxă antidumping asupra celor nouăsprezece producători-exportatori în cauză, dat fiind că nu s-a reinstituit nicio taxă antidumping ca urmare a hotărârilor Brosmann și Aokang.

(145)

Afirmația este neîntemeiată. Importatorii care au importat de la Brosmann și de la ceilalți patru producători-exportatori vizați de hotărârile în cauzele C-247/10 P și C-249/10 P se găsesc într-o situație de fapt și de drept diferită, pentru că producătorii-exportatori de la care au importat aceștia au decis să conteste regulamentul în litigiu și deoarece le-au fost rambursate taxele, astfel încât sunt protejați de articolul 221 alineatul (3) din Codul vamal comunitar. Pentru ceilalți nu s-a produs o astfel de situație și nu s-a efectuat o astfel de rambursare. A se vedea, de asemenea, în această privință, considerentele 118-122 de mai sus.

(146)

În al cincilea rând, Cortina a afirmat că au existat mai multe nereguli procedurale rezultate din această anchetă. În primul rând, partea a susținut că este posibil ca producătorii-exportatori în cauză să nu mai fie în măsură să furnizeze observații pertinente sau să prezinte probe suplimentare pentru a-și susține cererile de acordare a TEP/TI pe care le-au depus cu mai mulți ani în urmă. De exemplu, s-ar putea ca societățile să nu mai existe sau documentele relevante să nu mai fie disponibile.

(147)

În plus, Cortina a susținut că, spre deosebire de ancheta inițială, măsurile luate de Comisie ar afecta, de facto și de jure, numai importatorii, întrucât aceștia nu dispun de niciun mijloc pentru a furniza informații relevante și nu pot impune furnizorilor lor să coopereze cu Comisia.

(148)

Comisia subliniază că nicio dispoziție din regulamentul de bază nu obligă Comisia să acorde societăților exportatoare care solicită acordarea TEP/TI posibilitatea de a completa informațiile faptice lipsă. Comisia reamintește faptul că, în conformitate cu jurisprudența, sarcina probei incumbă producătorului care dorește să beneficieze de TEP/TI în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. În acest scop, articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf prevede că cererea depusă de un astfel de producător trebuie să conțină probe suficiente, astfel cum se specifică în respectiva dispoziție, din care să reiasă că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, astfel cum a stabilit Curtea în hotărârile din cauzele Brosmann și Aokang, instituțiile nu au nicio obligație de a dovedi că producătorul nu îndeplinește condițiile prevăzute pentru recunoașterea unui astfel de statut. Dimpotrivă, rolul Comisiei este de a evalua dacă probele furnizate de producătorul în cauză sunt suficiente pentru a demonstra că sunt îndeplinite criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) primul paragraf din regulamentul de bază în scopul de a-i acorda TEP/TI (a se vedea considerentul 44 de mai sus). Dreptul de a fi ascultat privește evaluarea acestor fapte, dar nu include dreptul de a rectifica informațiile deficitare. Altfel, producătorul-exportator ar putea prelungi evaluarea pe termen nedeterminat, transmițând informații în mod fragmentat.

(149)

În această privință, se reamintește faptul că nu există nicio obligație, pentru Comisie, să solicite producătorului-exportator să completeze cererea de TEP/TI. Astfel cum s-a menționat în considerentul anterior, Comisia își poate baza evaluarea pe informațiile prezentate de către producătorul-exportator. În orice caz, producătorii-exportatori în cauză nu au contestat evaluarea cererilor de li se acorda TEP/TI de către Comisie și nu au precizat documentele sau persoanele pe care nu au mai fost în măsură să se bazeze. Prin urmare, afirmația este atât de abstractă încât instituțiile nu pot lua în considerare astfel de dificultăți atunci când efectuează evaluarea cererilor de TEP/TI. Întrucât argumentul respectiv se bazează pe speculații și nu este susținut de indicații precise cu privire la documentele și persoanele care nu mai sunt disponibile și cu privire la relevanța documentelor și a persoanelor respective pentru evaluarea oportunității acordării TEP/TI, argumentul se respinge.

(150)

În ceea ce privește afirmația conform căreia un importator nu ar avea nicio posibilitate de a furniza informații relevante, Comisia constată următoarele: în primul rând, importatorii nu beneficiază de dreptul la apărare, deoarece măsura antidumping nu este îndreptată împotriva lor, ci împotriva producătorilor-exportatori. În al doilea rând, importatorii au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la acest aspect încă din cursul procedurii administrative care a precedat adoptarea regulamentului în litigiu. În al treilea rând, în cazul în care importatorii considerau că exista o neregulă în acest sens, ar fi trebuit să ia măsurile contractuale necesare cu furnizorii lor pentru a se asigura că dispun de documentația necesară. Prin urmare, argumentul trebuie respins.

(151)

În al șaselea rând, Cortina a afirmat că Comisia nu a examinat dacă instituirea taxelor antidumping ar fi în interesul Uniunii și a susținut că măsurile ar fi contrare interesului Uniunii deoarece (i) măsurile au avut deja efectul preconizat atunci când au fost instituite pentru prima dată; (ii) măsurile nu ar aduce un beneficiu suplimentar pentru industria din Uniune; (iii) măsurile nu ar afecta producătorii-exportatori și (iv) măsurile ar impune un cost important pentru importatorii în Uniune.

(152)

Prezentul caz privește doar cererile de TEP/TI, deoarece acesta este singurul aspect în care instanțele Uniunii au identificat o eroare de drept. În interesul Uniunii, evaluarea din Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 rămâne în totalitate valabilă. În plus, prezenta măsură este justificată pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(153)

În al șaptelea rând, Cortina a susținut că taxa antidumping, dacă este reinstituită, nu va mai putea fi colectată dat fiind că au expirat termenele de prescripție prevăzute la articolul 221 alineatul (3) din Codul vamal comunitar (actualul articol 103 alineatul (1) din Codul vamal al Uniunii). Potrivit Cortina, această situație ar constitui un abuz de putere din partea Comisiei.

(154)

Comisia reamintește că, în temeiul articolului 221 alineatul (3) din Codul vamal comunitar/al articolului 103 alineatul (1) din Codul vamal al Uniunii, termenele de prescripție nu se aplică în cazul în care se sesizează o instanță judecătorească cu calea de atac prevăzută la articolul 243 din Codul vamal comunitar/la articolul 44 alineatul (2) din Codul vamal al Uniunii, ca în toate cazurile de față, în care sunt vizate căile de atac în temeiul articolului 236 din Codul vamal comunitar/al articolului 119 din Codul vamal al Uniunii. O cale de atac în sensul articolului 103 alineatul (3) din Codul vamal al Uniunii, în conformitate cu clarificarea de la articolul 44 alineatul (2) din același regulament, se extinde de la contestarea inițială împotriva deciziei autorităților vamale naționale care instituie taxele până la hotărârea definitivă pronunțată de instanța națională, inclusiv, dacă este cazul, o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare. Perioada de trei ani este, prin urmare, suspendată de la data depunerii contestației.

(155)

În cele din urmă, Cortina a afirmat că, în urma expirării punctului 15 litera (a) punctul (ii) din Protocolul de aderare a Chinei la OMC la 11 decembrie 2016, Comisia nu mai poate să se bazeze pe metoda utilizată pentru a determina valoarea normală pentru exportatorii chinezi în cadrul anchetei inițiale [și anume, metoda bazată pe țara analogă în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază].

(156)

Regulamentul în litigiu a fost adoptat în 2006. Actul legislativ relevant aplicabil prezentei proceduri este Regulamentul (UE) 2016/1036. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(157)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de încălțăminte cu fețe din piele naturală sau piele reconstituită, cu excepția încălțămintei sport, a încălțămintei de tehnologie specială, a papucilor de casă și a altor tipuri de încălțăminte de interior și a încălțămintei cu bombeu de protecție, originară din Republica Populară Chineză și din Vietnam și produsă de producătorii-exportatori enumerați în anexa II la prezentul regulament, încadrată la următoarele coduri NC: 6403 20 00, ex 6403 30 00 (40), ex 6403 51 11, ex 6403 51 15, ex 6403 51 19, ex 6403 51 91, ex 6403 51 95, ex 6403 51 99, ex 6403 59 11, ex 6403 59 31, ex 6403 59 35, ex 6403 59 39, ex 6403 59 91, ex 6403 59 95, ex 6403 59 99, ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 11, ex 6403 99 31, ex 6403 99 33, ex 6403 99 36, ex 6403 99 38, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98 și ex 6405 10 00 (41) care au fost efectuate în perioada de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1472/2006 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009. Codurile TARIC sunt enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(2)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„încălțăminte sport” înseamnă încălțăminte în sensul notei de subpoziție 1 din capitolul 64 al anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei (42);

„încălțăminte de tehnologie specială” înseamnă încălțămintea cu un preț CIF per pereche egal sau mai mare de 7,5 EUR, pentru activități sportive, prevăzută cu talpă turnată în unul sau mai multe straturi, neinjectată, fabricată cu materiale sintetice special concepute pentru a amortiza șocurile cauzate de mișcări verticale sau laterale și care au caracteristici tehnice, cum ar fi pernițe ermetice care conțin gaze sau lichide, componente mecanice care absorb sau neutralizează șocurile sau materiale cum sunt polimerii cu densitate scăzută, încadrată la codurile NC ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98;

„încălțăminte cu bombeu de protecție” înseamnă încălțămintea prevăzută cu un bombeu de protecție cu o rezistență la impact de cel puțin 100 jouli (43) și încadrată la codurile NC: ex 6403 30 00 (44), ex 6403 51 11, ex 6403 51 15, ex 6403 51 19, ex 6403 51 91, ex 6403 51 95, ex 6403 51 99, ex 6403 59 11, ex 6403 59 31, ex 6403 59 35, ex 6403 59 39, ex 6403 59 91, ex 6403 59 95, ex 6403 59 99, ex 6403 91 11, ex 6403 91 13, ex 6403 91 16, ex 6403 91 18, ex 6403 91 91, ex 6403 91 93, ex 6403 91 96, ex 6403 91 98, ex 6403 99 11, ex 6403 99 31, ex 6403 99 33, ex 6403 99 36, ex 6403 99 38, ex 6403 99 91, ex 6403 99 93, ex 6403 99 96, ex 6403 99 98 și ex 6405 10 00;

„papuci de casă și alte tipuri de încălțăminte de interior” înseamnă încălțămintea încadrată la codul NC ex 6405 10 00.

(3)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile, înainte de vămuire, prețului net franco frontiera Uniunii al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de producătorii-exportatori enumerați în anexa II la prezentul regulament este de 16,5 % pentru producătorii-exportatori chinezi în cauză și de 10 % pentru producătorii-exportatori vietnamezi în cauză.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 553/2006 se percep definitiv. Sumele depuse peste nivelul taxelor antidumping definitive se restituie.

Articolul 3

Examinarea situației societăților enumerate în anexa III la prezentul regulament se suspendă temporar până la data la care importatorul care solicită rambursare de la autoritățile vamale naționale informează Comisia cu privire la numele și adresele producătorilor-exportatori de la care comercianții relevanți au cumpărat încălțămintea, sau, în cazul în care nu se primește niciun răspuns în termenul menționat, de la expirarea termenului stabilit de Comisie pentru furnizarea informațiilor respective. Acest termen este prevăzut într-o scrisoare adresată de Comisie importatorului relevant, și, în orice caz, nu poate fi mai scurt de o lună.

Comisia examinează informațiile primite în termen de opt luni de la data primirii lor. Autoritățile vamale naționale sunt invitate să nu ramburseze taxele vamale colectate până când Comisia nu a finalizat evaluarea afirmațiilor respective.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  JO L 98, 6.4.2006, p. 3.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 al Consiliului din 5 octombrie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și din Vietnam (JO L 275, 6.10.2006, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 388/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 de extindere a măsurilor antidumping definitive impuse prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 privind importurile anumitor tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză la importurile aceluiași tip de produs expediat din RAS Macao, indiferent dacă a fost declarat sau nu ca originar din RAS Macao (JO L 117, 1.5.2008, p. 1).

(5)  JO C 251, 3.10.2008, p. 21.

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 al Consiliului din 22 decembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost extinsă la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele expediate din RAS Macao, indiferent dacă acestea sunt declarate ca originare din RAS Macao sau nu, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (JO L 352, 30.12.2009, p. 1).

(7)  JO C 295, 11.10.2013, p. 6.

(8)  Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE a Consiliului din 18 martie 2014 de respingere a propunerii de Regulament de punere în aplicare de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co. Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd (JO L 82, 20.3.2014, p. 27).

(9)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).

(10)  JO C 106, 21.3.2016, p. 2.

(11)  Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 56, 6.3.1996, p. 1).

(12)  Cauzele conexate 97, 193, 99 și 215/86 Asteris AE și alții și Republica Elenă/Comisia, [1988] Culegere 2181, punctele 27 și 28.

(13)  Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec., 1998, p. I-6993, punctul 31; Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85; Cauza T-301/01 Alitalia/Comisia [2008] II-1753, punctele 99 și 142; Cauzele conexate T-267/08 și T-279/08 Région Nord-Pas de Calais/Comisia, [2011] II-1999, punctul 83.

(14)  Cauza C-415/96 Spania/Comisia, Rec., 1998, p. I-6993, punctul 31; Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 a fost ulterior modificat de Regulamentul (UE) nr. 765/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 237, 3.9.2012, p. 1). În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 765/2012, modificările introduse de respectivul regulament de modificare se aplică numai anchetelor deschise după intrarea în vigoare a regulamentului respectiv. Prezenta anchetă a fost totuși deschisă la 7 iulie 2005 (JO C 166, 7.7.2005, p. 14.).

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1395 al Comisiei din 18 august 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Buckinghan Shoe Mfg Co. Ltd, Buildyet Shoes Mfg., DongGuan Elegant Top Shoes Co. Ltd, Dongguan Stella Footwear Co. Ltd, Dongguan Taiway Sports Goods Limited, Foshan City Nanhai Qun Rui Footwear Co., Jianle Footwear Industrial, Sihui Kingo Rubber Shoes Factory, Synfort Shoes Co. Ltd, Taicang Kotoni Shoes Co. Ltd, Wei Hao Shoe Co. Ltd, Wei Hua Shoe Co. Ltd, Win Profile Industries Ltd, și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 225, 19.8.2016, p. 52).

(18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1647 al Comisiei din 13 septembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și produse de Best Royal Co. Ltd, Lac Cuong Footwear Co. Ltd, Lac Ty Co. Ltd, Saoviet Joint Stock Company (Megastar Joint Stock Company), VMC Royal Co. Ltd, Freetrend Industrial Ltd și societatea sa afiliată Freetrend Industrial A (Vietnam) Co. Ltd, Fulgent Sun Footwear Co. Ltd, General Shoes Ltd, Golden Star Co. Ltd, Golden Top Company Co. Ltd, Kingmaker Footwear Co. Ltd, Tripos Enterprise Inc., Vietnam Shoe Majesty Co. Ltd și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 245, 14.9.2016, p. 16).

(19)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1731 al Comisiei din 28 septembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și Vietnam și produse de General Footwear Ltd (China), Diamond Vietnam Co. Ltd și Ty Hung Footgearmex/Footwear Co. Ltd și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 262, 29.9.2016, p. 4).

(20)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/223 al Comisiei din 17 februarie 2016 de stabilire a unei proceduri pentru evaluarea anumitor cereri de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și a tratamentului individual depuse de către producători-exportatori din China și din Vietnam și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 41, 18.2.2016, p. 3).

(21)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2257 al Comisiei din 14 decembrie 2016 de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Chengdu Sunshine Shoes Co. Ltd, Foshan Nanhai Shyang Yuu Footwear Ltd și Fujian Sunshine Footwear Co. Ltd, precum și de punere în aplicare a hotărârii Curții de Justiție în cauzele conexate C-659/13 și C-34/14 (JO L 340 I, 15.12.2016, p. 1).

(22)  Cauza C-458/98 P Industrie des Poudres Sphériques/Consiliul, [2000] I-8147, punctele 80-85.

(23)  Pentru a proteja confidențialitatea, denumirile societăților au fost înlocuite cu numere. Societățile 1 și 3 au făcut obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1731 menționat în considerentul 20, în timp ce societățile 4 și 6 au făcut obiectul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2257 menționat în considerentul 24. Societăților vizate de prezentul regulament le-au fost atribuite numere consecutive de la 7 la 25.

(24)  Wolverine Europe BV, Wolverine Europe Limited și Damco Netherlands BV, în răspunsul lor la documentul de informare general, s-au referit la observațiile depuse de FESI și Footwear Coalition.

(25)  Cauza T-192/08, Transnational Company Kazchrome și ENRC Marketing/Consiliul, [2011], Rec. II-07449, punctul 298. Această hotărâre a fost confirmată în recurs, a se vedea cauza C-10/12 P Transnational Company Kazchrome și ENRC Marketing/Consiliul, ECLI:EU:C:2013:865.

(26)  Cauza T-255/01 Changzhou Hailong Electronics & Light Fixtures și Zhejiang Sunlight Group/Consiliul, [2003], Rec. II-04741, punctul 60.

(27)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 82, 16.3.2011, p. 4).

(28)  Termenul respectiv se găsește în prezent la articolele 103 alineatul (1) și 121 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(29)  Cauza C-373/07 P Mebrom/Comisia,, Rec., 2009, p. I-00054, punctele 91-94.

(30)  A se vedea Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Executarea hotărârilor Curții de Justiție din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10 P Brosmann și din 15 noiembrie 2012 în cauza C-247/10P Zhejiang Aokang, care însoțește propunerea de Regulament de punere în aplicare al Consiliului de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co. Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd,/* SWD/2014/046 final, considerentele 45-48.

(31)  Cauza C-382/09 Stils Met, Rec., 2010, p. I-09315, punctele 42-43. TARIC, de exemplu, care este utilizat, de asemenea, ca un vehicul pentru a asigura respectarea măsurilor de protecție comercială, își găsește originea în articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

(32)  Cauza C-239/99 Nachi Europe, Rec., 2001, p. I-01197, punctul 29.

(33)  Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2014 de modificare a anumitor regulamente referitoare la politica comercială comună în ceea ce privește procedurile de adoptare a anumitor măsuri (JO L 18, 21.1.2014, p. 1).

(34)  Cauza 270/84 Licata/ESC [1986] Culegere 2305, punctul 31 Cauza C-60/98 Butterfly Music/CEDEM [1999] Culegere 1-3939, punctul 24; Cauza 68/69 Bundesknappschaft/Brock [1970] Culegere 171, punctul 6; Cuza 1/73 Westzucker GmbH/Einfuhr und Vorratsstelle für Zucker [1973] Culegere 723, punctul 5; Cauza 143/73 SOPAD/FORMA a.o. [1973] Culegere 1433, punctul 8; Cauza 96/77 Bauche [1978] Culegere 383, punctul 48; Cauza 125/77 KoninklijkeScholten-Honig NV/Floofdproduktschaap voor Akkerbouwprodukten [1978] Culegere 1991, punctul 37; Cauza 40/79 Ρ/Comisia [1981] Culegere 361, punctul 12; Cauza T-404/05 Grecia/Comisia [2008] Culegere II-272, punctul 77; C-334/07 Ρ Comisia/Freistaat Sachsen [2008] Culegere 1-9465, punctul 53.

(35)  Cauza T-176/01 Ferrière Nord/Comisia [2004] Culegere II-3931, punctul 139; C-334/07 Ρ.

(36)  JO C 166, 7.7.2005, p. 14.

(37)  Cauza C-169/95 Spania/Comisia Rec., 1997, I-135, punctele 51-54; Cauzele conexate T-116/01 și T-118/01, P&O European Ferries (Vizcaya) SA Comisia, Rec. 2003], II-2957, punctul 205.

(38)  Cauza C-34/92, GruSa Fleisch/v Hauptzollamt Hamburg-Jonas [1993] Culegere I-4147, punctul 22. Aceeași formulare sau o formulare similară se poate găsi, de exemplu, în cauzele conexate 212-217/80 Meridionale Industria Salumi α.δ. [1981] Culegere 2735, punctul 9 și 10; Cauza 21/81 Bout [1982] Culegere 381, punctul 13; Cauza T-42/96 Eyckeler & Malt/Comisia [1998] Culegere II-401, punctele 53 și 55-56; Cauza T-180/01 Euroagri/Comisia [2004] Culegere II-369, punctele 36-37.

(39)  Cauza C-337/88, Società agricola fattoria alimentare (SAFA), [1990] Culegere I-1, punctul 13.

(40)  În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei din 17 octombrie 2006 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 301, 31.10.2006, p. 1), acest cod NC a fost înlocuit la 1 ianuarie 2007 prin codurile NC ex 6403 51 05, ex 6403 59 05, ex 6403 91 05 și ex 6403 99 05.

(41)  Astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 286, 28.10.2005, p. 1). Sfera produselor se determină prin combinarea descrierii produselor prevăzută la articolul 1 alineatul (1) cu descrierea produselor de la codurile NC corespondente, luate împreună.

(42)  A se vedea nota de subsol 41.

(43)  Rezistența la impact se măsoară conform standardelor europene EN345 sau EN346.

(44)  În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1549/2006, acest cod NC a fost înlocuit de la 1 ianuarie 2007 de codurile NC ex 6403 51 05, ex 6403 59 05, ex 6403 91 05 și ex 6403 99 05.


ANEXA I

Codurile TARIC pentru încălțămintea cu fețe din piele naturală sau piele reconstituită, astfel cum este definită la articolul 1

(a)

Aplicabile de la 7 octombrie 2006:

6403300039, 6403300089, 6403511190, 6403511590, 6403511990, 6403519190, 6403519590, 6403519990, 6403591190, 6403593190, 6403593590, 6403593990, 6403599190, 6403599590, 6403599990, 6403911199, 6403911399, 6403911699, 6403911899, 6403919199, 6403919399, 6403919699, 6403919899, 6403991190, 6403993190, 6403993390, 6403993690, 6403993890, 6403999199, 6403999329, 6403999399, 6403999629, 6403999699, 6403999829, 6403999899 și 6405100080

(b)

Aplicabile de la 1 ianuarie 2007:

6403510519, 6403510599, 6403511190, 6403511590, 6403511990, 6403519190, 6403519590, 6403519990, 6403590519, 6403590599, 6403591190, 6403593190, 6403593590, 6403593990, 6403599190, 6403599590, 6403599990, 6403910519, 6403910599, 6403911199, 6403911399, 6403911699, 6403911899, 6403919199, 6403919399, 6403919699, 6403919899, 6403990519, 6403990599, 6403991190, 6403993190, 6403993390, 6403993690, 6403993890, 6403999199, 6403999329, 6403999399, 6403999629, 6403999699, 6403999829, 6403999899 și 6405100080

(c)

Aplicabile de la 7 septembrie 2007:

6403510515, 6403510518, 6403510595, 6403510598, 6403511191, 6403511199, 6403511591, 6403511599, 6403511991, 6403511999, 6403519191, 6403519199, 6403519591, 6403519599, 6403519991, 6403519999, 6403590515, 6403590518, 6403590595, 6403590598, 6403591191, 6403591199, 6403593191, 6403593199, 6403593591, 6403593599, 6403593991, 6403593999, 6403599191, 6403599199, 6403599591, 6403599599, 6403599991, 6403599999, 6403910515, 6403910518, 6403910595, 6403910598, 6403911195, 6403911198, 6403911395, 6403911398, 6403911695, 6403911698, 6403911895, 6403911898, 6403919195, 6403919198, 6403919395, 6403919398, 6403919695, 6403919698, 6403919895, 6403919898, 6403990515, 6403990518, 6403990595, 6403990598, 6403991191, 6403991199, 6403993191, 6403993199, 6403993391, 6403993399, 6403993691, 6403993699, 6403993891, 6403993899, 6403999195, 6403999198, 6403999325, 6403999328, 6403999395, 6403999398, 6403999625, 6403999628, 6403999695, 6403999698, 6403999825, 6403999828, 6403999895, 6403999898, 6405100081 și 6405100089


ANEXA II

Lista producătorilor-exportatori în cazul cărora se instituie o taxă antidumping definitivă la import

Denumirea producătorului-exportator

Codul adițional TARIC

An Loc Joint Stock Company (Vietnam)

A999

Chang Shin Vietnam Co. Ltd (Dong Nai – Vietnam) și societatea sa afiliată Changshin Inc. (Busan – Coreea de Sud)

A999

Chau Giang Company Limited (Haiphong City, Vietnam)

A999

Dongguan Texas Shoes Limited Co.

A999

Foshan Shunde Fong Ben Footwear Industrial Co. Ltd (Foshan City – China)

A999

Fujian Viscap Shoes Co. Ltd (Quanzhou – China)

A999

Lien Phat Company Ltd (Vietnam)

A999

Maystar Footwear Co. Ltd (Zhuhai – China) (afiliată Kingmaker)

A999

Min Yuan (Guangzhou – China) și societățile afiliate E-Light and Golden Chang

A999

Panyu Hsieh Da Rubber Co. Ltd (China)

A999

PanYu Leader Footwear Corporation (Guangzhou – China)

A999

Panyu Pegasus Footwear Co. Ltd (Guangzhou – China)

A999

Qingdao Changshin Shoes Company Limited (Qingdao – China) și societatea sa afiliată Changshin Inc. (Busan – Coreea de Sud)

A999

Qingdao Samho Shoes Co. Ltd (China) și societatea sa afiliată Samho shoes Co. Ltd (Coreea de Sud)

A999

Qingdao Sewon Shoes Co. Ltd (Qingdao – China)

A999

Qingdao Tae Kwang Shoes Co. Ltd (China) și societatea afiliată Tae Kwang Industrial Co. (Korea) (afiliată societății incluse în eșantion Taekwang Vina)

A999

Samyang Vietnam Co. Ltd (Ho Chi Minh City – Vietnam)

A999

Vietnam Ching Luh Shoes Co. Ltd (Vietnam)

A999

Vinh Thong Producing-Trading-Service Co. Ltd (Ho Chi Minh – Vietnam)

A999


ANEXA III

Lista societăților a căror examinare este suspendată în conformitate cu articolul 3

 

ALAMODE

 

ALL PASS

 

ALLIED JET LIMITED

 

ALLIED JET LIMITED C/O SHENG RONG F

 

AMERICAN ZABIN INTL

 

AN THINH FOOTWEAR CO. LTD

 

AQUARIUS CORPORATION

 

ASIA FOOTWEAR

 

BCNY INTERNATIONAL INC.

 

BESCO ENTERPRISE

 

BEST CAPITAL

 

BRANCH OF EMPEREOR CO. LTD

 

BRENTWOOD FUJIAN INDUSTRY CO. LTD

 

BRENTWOOD TRADING COMPANY

 

BROWN PACIFIC TRADING LTD

 

BUFENG

 

BULLBOXER

 

C AND C ACCORD LTD

 

CALSON INVESTMENT LIMITED

 

CALZ.SAB SHOES SRL

 

CARLSON GROUP

 

CD STAR

 

CHAOZHOU ZHONG TIAN CHENG

 

CHINA EVER

 

CORAL REEF ASIA PACIFIC LTD

 

CULT DESIGN

 

DHAI HOAN FOOTWEAR PRODUCTION JOINT STOCK COMPANY

 

DIAMOND GROUP INTERNATIONAL LTD/YONG ZHOU XIANG WAY SPORTS GOODS LTD

 

DONG GUAN CHANG AN XIAO BIAN SEVILLA

 

DONG GUAN HUA XIN SHOES LTD

 

DONGGUAN QIAOSHENG FOOTWEAR CO.

 

DONGGUAN TA YUE SHOES CO. LTD

 

DONGGUAN YONGXIN SHOES CO. LTD

 

EASTERN SHOES COLLECTION CO. LTD

 

EASY DENSE LIMITED

 

ENIGMA/MORE SHOES INC.

 

EVAIS CO. LTD

 

EVER CREDIT PACIFIC LTD

 

EVERGIANT

 

EVERGO ENTERPRISES LTD C/O THUNDER

 

FH SPORTS AGENCIES LTD

 

FIJIAN GUANZHOU FOREIGN TRADE CORP

 

FOSTER INVESTMENTS INC.

 

FREEMANSHOES CO. LTD

 

FU XIANG FOOTWEAR

 

FUJIAN JINMAIWANG SHOES & GARMENTS PRODUCTS CO. LTD

 

GERLI

 

GET SUCCESS LIMITED GLOBE DISTRIBUTING CO. LTD

 

GOLDEN STEPS FOOTWEAR LTD

 

GOODMILES

 

HA CHEN TRADE CORPORATION

 

HAI VINH TRADING COMP

 

HAIPHONG SHOLEGA

 

HANLIN (BVI) INT'L COMPNAY LTD C/O

 

HAPPY THOSE INTERNATIONAL LTD

 

HAWSHIN

 

HESHAN SHI HENGYU FOOTWEAR LTD

 

HIEP TRI CO. LTD

 

HISON VINA CO. LTD

 

HOLLY PACIFIC LTD

 

HUEY CHUEN SHOES GROUP/FUH CHUEN CO. LTD

 

HUI DONG FUL SHING SHOES CO. LTD

 

HUNEX

 

HUNG TIN CO. LTD

 

IFR

 

INTER – PACIFIC CORP.

 

IPC HONG KONG BRANCH LTD

 

J.C. TRADING LIMITED

 

JASON FOOTWEAR

 

JIA HSIN CO. LTD

 

JIA HUAN

 

JINJIANG YIREN SHOES CO. LTD

 

JOU DA

 

JUBILANT TEAM INTERNATIONAL LTD