ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 29

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 60
3 februarie 2017


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2017/180 al Comisiei din 24 octombrie 2016 de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru standardele de evaluare pe bază de portofolii de referință și pentru procedurile de transmitere reciprocă a evaluărilor ( 1 )

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/181 al Comisiei din 27 ianuarie 2017 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/182 al Comisiei din 27 ianuarie 2017 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

13

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/183 al Comisiei din 27 ianuarie 2017 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

16

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/184 al Comisiei din 1 februarie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

19

 

*

Regulamentul (UE) 2017/185 al Comisiei din 2 februarie 2017 de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului ( 1 )

21

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/186 al Comisiei din 2 februarie 2017 de stabilire a unor condiții specifice aplicabile pentru introducerea în Uniune a transporturilor din anumite țări terțe, din cauza contaminării microbiologice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 ( 1 )

24

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/187 al Comisiei din 2 februarie 2017 privind autorizarea unui preparat de Bacillus subtilis (DSM 28343) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare (titularul autorizației: Lactosan GmbH & Co. KG) ( 1 )

35

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/188 al Comisiei din 2 februarie 2017 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

38

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2017/189 a Consiliului din 16 ianuarie 2017 privind pozițiile care urmează să fie adoptate în numele Uniunii Europene în cadrul Subcomitetului de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare, al Subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă, al Subcomitetului vamal și al Subcomitetului pentru indicații geografice, instituite prin Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce privește adoptarea regulamentelor de procedură ale subcomitetelor respective

40

 

*

Decizia (UE) 2017/190 a Comisiei din 1 februarie 2017 de autorizare a Franței să aplice derogări, în temeiul articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, de la anumite norme comune în materie de siguranță a aviației în ceea ce privește instalarea componentelor [notificată cu numărul C(2017) 458]

61

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/191 a Comisiei din 1 februarie 2017 de modificare a Deciziei 2010/166/UE pentru a introduce noi tehnologii și benzi de frecvențe pentru serviciile de comunicații mobile la bordul navelor (servicii MCV) în Uniunea Europeană [notificată cu numărul C(2017) 450]  ( 1 )

63

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Decizia (PESC) 2016/2240 a Consiliului din 12 decembrie 2016 de modificare a Deciziei 2012/389/PESC privind misiunea Uniunii Europene referitoare la consolidarea capacităților maritime regionale în statele din Cornul Africii (EUCAP NESTOR) ( JO L 337, 13.12.2016 )

69

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE.

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/180 AL COMISIEI

din 24 octombrie 2016

de completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru standardele de evaluare pe bază de portofolii de referință și pentru procedurile de transmitere reciprocă a evaluărilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

Având în vedere Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (1), în special articolul 78 alineatul (7) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Este necesar să se stabilească standarde pentru evaluarea de către autoritățile competente a metodelor interne adoptate de instituții pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii și să se prevadă norme detaliate în ceea ce privește procedurile pentru transmiterea reciprocă a acestor evaluări între autoritățile competente abilitate să monitorizeze gama de valori ponderate la risc ale expunerilor sau cerințele de fonduri proprii ale instituțiilor care au aprobare să utilizeze metodele interne pentru calcularea valorilor respective sau a cerințelor de fonduri proprii.

(2)

Evaluarea calității abordărilor avansate ale instituțiilor permite un exercițiu de comparare a metodelor interne la nivelul Uniunii în cadrul căruia Autoritatea Bancară Europeană (ABE) sprijină autoritățile competente să evalueze subestimarea potențială a cerințelor de fonduri proprii. Normele privind procedurile pentru transmiterea reciprocă a evaluărilor ar trebui să conțină dispoziții adecvate privind calendarul transmiterii evaluărilor către autoritățile competente relevante și către ABE.

(3)

Autoritățile competente responsabile cu supravegherea instituțiilor care aparțin unui grup ce face obiectul supravegherii pe bază consolidată au un interes legitim ca metodele interne utilizate de instituțiile respective să fie de calitate întrucât acestea contribuie, de la bun început, la decizia comună de aprobare a metodelor interne, în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Normele privind procedurile pentru transmiterea reciprocă a evaluărilor efectuate în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE ar trebui să precizeze, de asemenea, modul în care se aplică obligațiile generale de cooperare și de schimb de informații în cadrul colegiilor de supraveghetori în contextul specific al exercițiului de evaluare comparativă.

(4)

Pentru a se asigura transmiterea reciprocă, într-un mod eficient și practic, a evaluărilor efectuate în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE, autoritățile competente ar trebui să comunice estimările sau punctele lor de vedere cu privire la nivelul subestimării potențiale a cerințelor de fonduri proprii care rezultă din metodele interne utilizate de către instituții, precum și raționamentul pe care se bazează concluziile evaluării realizate de autoritățile competente. În plus, măsurile corective aplicate efectiv sau preconizate de către autoritățile competente în conformitate cu articolul 78 alineatul (4) din directiva menționată sunt relevante și pentru toate celelalte autorități competente responsabile cu supravegherea instituțiilor care aparțin unui grup ce face obiectul supravegherii pe bază consolidată, întrucât acestea au un interes legitim ca metodele interne utilizate de către instituțiile respective să fie permanent de calitate. Mai mult decât atât, măsurile corective aplicate efectiv sau preconizate de către autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să fie aduse la cunoștința ABE în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din directivă, întrucât acestea sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ABE.

(5)

Raportul elaborat de ABE pentru a sprijini autoritățile competente în evaluarea calității metodelor interne este un element fundamental al exercițiului de evaluare comparativă, întrucât acesta conține rezultatele comparării instituțiilor relevante cu instituțiile analoage la nivelul Uniunii. Prin urmare, informațiile conținute în raportul ABE ar trebui să constituie baza pe care autoritățile competente decid ce firme și portofolii ar trebui evaluate cu o „atenție deosebită”, astfel cum se prevede le articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE.

(6)

Rezultatele evaluării calității metodelor interne depind de calitatea datelor raportate de instituțiile relevante în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 al Comisiei (3), care trebuie, de asemenea, să fie consecvente și comparabile. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a confirma aplicarea corectă de către instituții a respectivului regulament de punere în aplicare, în special în ceea ce privește aplicarea opțiunii de care dispun instituțiile de a nu raporta anumite portofolii individuale.

(7)

Atunci când autoritățile competente calculează valorile de referință pe baza abordării standardizate, ar trebui să se efectueze, din prudență, o ajustare a cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de credit care rezultă din aplicarea abordării standardizate. Această ajustare ar trebui stabilită la nivelul aplicat pentru calcularea pragului Basel I conform dispozițiilor tranzitorii, pe baza articolului 500 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(8)

În prezent, nu se consideră că este adecvat să se calculeze valori de referință pe baza abordării standardizate în cazul riscului de piață, întrucât aceste valori pot duce la denaturări. Diferențele metodologice importante în calcularea cerințelor de fonduri proprii conform abordării standardizate și a metodelor interne, generate în special de diferențele pronunțate în ceea ce privește agregarea și diversificarea pozițiilor individuale, fac ca o comparație între cei doi indicatori pentru riscul de piață aferent portofoliilor mici să nu ofere o indicație pertinentă a subestimării potențiale a cerințelor de fonduri proprii. Atunci când se iau în considerare calculele conform abordării standardizate pentru evaluarea modelelor pentru riscul de credit, acestea ar trebui folosite numai ca valori de referință pentru evaluare, și nu ca praguri.

(9)

Atunci când evaluează calitatea globală a metodelor interne ale instituțiilor și a gradului de variabilitate observată în anumite metode, autoritățile competente nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe rezultate, ci ar trebui să își propună să determine principalii factori care influențează variabilitatea și să tragă concluzii referitoare la metodele diferite de modelare. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare rezultatele calculelor alternative pentru stabilirea valorii la risc (VaR) și a valorii la risc în situație de criză (sVaR) pe baza seriilor cronologice de profit și pierderi.

(10)

Având în vedere faptul că rolul autorităților competente în analizarea și confirmarea calității metodelor interne este esențial, pe lângă informațiile raportate de instituții în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070, autoritățile competente ar trebui să își exercitate competențele de care dispun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 pentru a aproba și a analiza metodele interne în mod proactiv, prin solicitarea tuturor informațiilor suplimentare utile pentru evaluarea continuă a calității metodelor interne.

(11)

Pentru evaluarea riscului de piață, testarea ex post, bazată atât pe modificările ipotetice, cât și pe modificările efective ale valorii portofoliului, trebuie deja efectuată zilnic pentru pozițiile de la sfârșitul zilei din întregul portofoliu, astfel cum se prevede la articolul 366 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Numărul depășirilor trebuie comunicat autorităților competente și este utilizat în mod regulat pentru a evalua rezultatele modelului și pentru a determina factorii de majorare a multiplicatorilor aplicabili VaR și sVaR, prevăzuți de reglementări. În consecință, nicio testare ex post suplimentară nu ar trebui să fie efectuată sau evaluată pentru portofoliile aferente riscului de piață calculat cu metoda internă.

(12)

Faptul că rezultatul exercițiului de analiză comparativă pentru un anumit portofoliu este o valoare extremă sau este identificat în raportul ABE ca necesitând o analizare din partea autorităților competente nu ar trebui să însemne neapărat că modelul utilizat de instituție este incorect sau eronat. În acest sens, evaluările efectuate de autoritățile competente ar trebui să fie utilizate ca un instrument care să asigure un nivel mai aprofundat de cunoaștere a modelelor și a ipotezelor de modelare utilizate de instituții. În plus, analiza diferențelor potențiale dintre cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit raportate de către instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 și cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit obținute prin utilizarea parametrilor de risc observați de-a lungul timpului („date efective”) ar trebui utilizată de către autoritățile competente ca un substituent al subestimării semnificative și sistematice a cerințelor de fonduri proprii, dar nu ar trebui niciodată să înlocuiască validarea corespunzătoare a metodei interne.

(13)

Atunci când utilizează rezultatele analizei comparative, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare posibilele limitări în ceea ce privește datele și să reflecte aceste limitări în evaluarea lor, după cum consideră necesar. ABE ar trebui să calculeze, pe baza informațiilor colectate, indicatori suplimentari bazați pe date efective, care vor contribui în continuare la analiză. În mod similar, având în vedere că cerințele de fonduri proprii produse de modelele pentru riscul de piață depind de fiecare portofoliu și că concluziile obținute la niveluri dezagregate nu pot fi extrapolate, fără o analiză critică, la portofoliile deținute efectiv de instituții, concluziile preliminare bazate numai pe nivelurile totale de capital care rezultă din portofolii agregate ar trebui analizate cu prudență. Atunci când evaluează rezultatele obținute, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare faptul că chiar și portofoliile agregate care cuprind cele mai multe instrumente vor fi foarte diferite de un portofoliu real în termeni de dimensiune și structură. În plus, dat fiind că majoritatea instituțiilor nu vor putea modela toate portofoliile neagregate, s-ar putea ca rezultatele să nu fie comparabile în toate cazurile. Mai mult decât atât, ar trebui să se aibă în vedere faptul că datele nu vor reflecta toate acțiunile care vizează fondurile proprii, cum ar fi limitările privind beneficiile din diversificare sau majorările de fonduri proprii introduse pentru a compensa deficiențele de modelare cunoscute sau lipsa unor factori de risc.

(14)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare transmise Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(15)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Procedurile pentru transmiterea reciprocă a evaluărilor

(1)   Autoritățile competente care efectuează evaluări anuale ale calității metodelor interne ale instituțiilor în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE transmit evaluările respective tuturor celorlalte autorități competente și Autorității Bancare Europene (ABE) în termen de trei luni de la punerea în circulație a raportului întocmit de ABE, care este menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din directivă.

(2)   La primirea evaluărilor menționate la alineatul (1), ABE le transmite autorităților competente relevante responsabile pentru supravegherea instituțiilor care aparțin unui grup ce face obiectul supravegherii pe bază consolidată, în cazul în care autoritățile competente care au elaborat evaluările respective nu au făcut deja acest lucru.

Articolul 2

Procedurile pentru schimbul de informații cu alte autorități competente și cu ABE

Atunci când transmit evaluările efectuate în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE, autoritățile competente furnizează următoarele informații:

(a)

concluziile și raționamentele care stau la baza evaluării, pe baza aplicării standardelor de evaluare menționate la articolele 3-11;

(b)

opiniile cu privire la nivelul subestimării potențiale a cerințelor de fonduri proprii generate de metodele interne utilizate de instituții.

Articolul 3

Supraveghere

(1)   La efectuarea evaluării menționate la articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE, autoritățile competente identifică metodele interne care necesită o evaluare specifică în mod proporțional cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri, precum și cu relevanța pentru instituție a portofoliilor incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070 în funcție de profilul de risc al instituției. Autoritățile competente iau în considerare, de asemenea, analiza inclusă în raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE, după cum urmează:

(a)

tratează valorile rezultate din modelare, considerate ca fiind extreme în raportul ABE, drept o indicație a unor diferențe semnificative în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(b)

tratează valorile rezultate din modelare și deviația standard a valorilor respective pentru expunerile incluse în același portofoliu de referință sau în portofolii de referință similare care sunt identificate în raportul ABE drept o indicație preliminară a unor diferențe semnificative și a unui nivel de diversitate scăzut sau ridicat, după caz, în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(c)

tratează diferențele potențiale calculate în conformitate cu articolul 4 din prezentul regulament drept o indicație preliminară a subestimării semnificative și sistematice a cerințelor de fonduri proprii în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(d)

tratează diferențele potențiale dintre parametrii de risc estimați raportați de instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 și parametrii de risc observați de-a lungul timpului („datele efective”) raportați de instituții în conformitate cu respectivul regulament de punere în aplicare drept o indicație preliminară a unor diferențe semnificative în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(e)

tratează diferențele potențiale dintre cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit raportate de către instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 și cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit obținute prin utilizarea datelor efective de către instituții în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat sau calculate de ABE în raportul menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE drept o indicație preliminară a subestimării semnificative și sistematice a cerințelor de fonduri proprii în conformitate cu articolul 78 alineatul (3) primul paragraf din directiva respectivă. Atunci când utilizează raportul întocmit de ABE, autoritățile competente pot lua în considerare posibilele limitări în ceea ce privește datele și reflectă aceste limitări în evaluarea efectuată, după cum consideră necesar.

(2)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la alineatul (1) din prezentul articol, autoritățile competente aplică standardele de evaluare prevăzute la articolele 6-11.

Articolul 4

Calcularea diferențelor potențiale pentru riscul de credit utilizând abordarea standardizată

(1)   Autoritățile competente calculează diferențele potențiale menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (c) prin scăderea cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de credit raportate de către instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070 din cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit rezultate din aplicarea abordării standardizate. În plus, autoritățile competente calculează statisticile de referință privind diferențele respective după cum urmează:

(a)

pentru portofoliile cu frecvență de nerambursare scăzută (low default portfolios – LDP), la nivelul portofoliului excluzând expunerile față de administrațiile centrale și băncile centrale ale statelor membre care sunt denominate și finanțate în moneda națională, astfel cum se menționează la articolul 114 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(b)

pentru portofoliile cu frecvență de nerambursare ridicată (high default portfolios – HDP), la nivelul portofoliului.

(2)   Pentru calcularea statisticilor de referință menționate la alineatul (1) al prezentului articol, autoritățile competente utilizează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit, ajustate la nivelul aplicat pentru calcularea pragului Basel I conform dispozițiilor tranzitorii prevăzute la articolul 500 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Articolul 5

Calcularea diferențelor potențiale pentru riscul de credit utilizând datele efective

În sensul dispozițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (d) și (e), autoritățile competente utilizează datele efective medii pentru un an și pentru cinci ani pentru calcularea diferențelor.

Articolul 6

Standarde de evaluare

(1)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1) din prezentul regulament, autoritățile competente evaluează respectarea de către instituții a cerințelor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070, în cazul în care instituțiile au exercitat opțiunea prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare menționat pentru a transmite raportări mai limitate în temeiul regulamentului respectiv. În acest demers, autoritățile competente confirmă motivele și justificările eventualelor limitări ale raportării pe care instituțiile le-au furnizat în temeiul respectivului regulament de punere în aplicare.

(2)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1), autoritățile competente analizează raționamentele care au stat la baza subestimării semnificative și sistematice a cerințelor de fonduri proprii și a nivelului de diversitate scăzut sau ridicat al acestora, astfel cum sunt menționate la alineatul respectiv, după cum urmează:

(a)

pentru evaluările referitoare la metodele pentru riscul de credit, prin aplicarea standardelor menționate la articolele 7 și 8;

(b)

pentru evaluările referitoare la metodele pentru riscul de piață, prin aplicarea standardelor menționate la articolele 9-11.

Articolul 7

Standarde de evaluare generale pentru metodele interne pentru riscul de credit

(1)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1) în ceea ce privește metodele pentru riscul de credit, autoritățile competente utilizează cel puțin informațiile privind metodele interne aplicate portofoliilor de referință în scopul supravegherii care sunt incluse în următoarele documentele, după caz:

(a)

raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(b)

rapoartele de validare periodice ale instituției;

(c)

documentația referitoare la model, inclusiv manuale, documentația privind elaborarea și calibrarea modelului și metodologia pentru metoda internă;

(d)

rapoartele aferente controalelor la sediu.

(2)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1) în ceea ce privește metodele pentru riscul de credit, autoritățile competente iau în considerare următoarele elemente, după caz:

(a)

dacă instituția utilizează sau nu estimări proprii ale pierderii în caz de nerambursare și factori de conversie în conformitate cu articolul 143 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(b)

sfera de acoperire a modelului și reprezentativitatea portofoliilor de referință;

(c)

caracteristicile principale ale modelelor care permit diferențierea, de exemplu, între modele elaborate și calibrate la nivelul centralizat al grupului (globale) și modele elaborate și calibrate la nivelul statului gazdă (locale), între modelele de la furnizori și modelele instituției, între modelele elaborate și calibrate folosind date interne și modelele elaborate și calibrate folosind date externe;

(d)

data de aprobare a modelului și data de elaborare a modelului;

(e)

compararea ratelor de nerambursare estimate cu ratele observate pe o perioada de timp relevantă;

(f)

compararea pierderilor în caz de nerambursare preconizate pentru un declin economic cu pierderile în caz de nerambursare observate;

(g)

compararea expunerilor la riscul de nerambursare estimate cu cele observate;

(h)

durata seriilor cronologice utilizate și, după caz, includerea anilor în care s-au întâmpinat dificultăți sau a naturii și gradului de semnificație al ajustărilor efectuate pentru a reflecta condițiile defavorabile, adăugând marje de prudență în calibrarea modelelor;

(i)

modificările recente survenite în ceea ce privește componența portofoliului instituției căruia i se aplică metoda internă;

(j)

situația micro și macroeconomică a portofoliului instituției, strategia de risc și strategia de afaceri, precum și procedurile interne, cum ar fi procedurile de redresare pentru activele intrate în stare de nerambursare („procedurile de restructurare”);

(k)

poziția curentă în cadrul ciclului, filosofia în materie de rating (sistem de rating bazat pe un moment de timp sau pe întregul ciclu economic) și ciclicitatea observată în cadrul modelului;

(l)

numărul claselor de rating și dimensiunile utilizate de instituții pentru modelele aferente probabilității de nerambursare, pierderii în caz de nerambursare și factorul de conversie;

(m)

definițiile utilizate de instituție pentru ratele de nerambursare și de însănătoșire;

(n)

includerea sau nu a unor proceduri de restructurare deschise în cadrul seriilor cronologice utilizate pentru calibrarea modelelor pentru pierderea în caz de nerambursare, dacă este cazul.

(3)   Atunci când autoritățile competente consideră că informațiile menționate la alineatul (1) nu sunt suficiente pentru a desprinde concluzii privind elementele enumerate la alineatul (2), acestea colectează cu promptitudine de la instituții informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru a-și finaliza evaluarea.

Atunci când decid ce informații suplimentare să colecteze, autoritățile competente iau în considerare gradul de semnificație și relevanța deviației constatate în ceea ce privește parametrii și cerințele de fonduri proprii ale instituției. Autoritățile competente colectează informațiile suplimentare în modul pe care îl consideră cel mai adecvat, inclusiv prin chestionare, interviuri și controale la sediu ad-hoc.

Articolul 8

Standarde de evaluare pentru metodele interne pentru riscul de credit care sunt specifice LDP

(1)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1) în ceea ce privește contrapărțile din portofoliile LDP prevăzute în formularul 101 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070, autoritățile competente evaluează dacă diferențele dintre cerințele de fonduri proprii pentru riscul de credit ale unei instituții și cele ale instituțiilor analoage sunt determinate de oricare dintre următoarele:

(a)

clasarea diferită a contrapărților incluse în eșantioanele de portofolii LDP sau nivelurile diferite ale probabilității de nerambursare atribuite fiecărei clase de rating;

(b)

tipurile de facilități specifice, instrumentele de garanții reale sau localizarea contrapărții;

(c)

caracterul eterogen al probabilității de nerambursare, pierderii în caz de nerambursare, maturității sau factoriilor de conversie;

(d)

practicile de constituire a garanțiilor reale;

(e)

nivelul de independență față de evaluările de rating externe și frecvența de actualizare a ratingului stabilit intern.

(2)   În cazul în care o instituție clasifică o contraparte ca fiind „în stare de nerambursare”, în timp ce alte instituții o clasifică drept „performantă” sau invers, autoritățile competente aplică respectivei contrapărți abordarea prevăzută la alineatul (1).

Articolul 9

Standarde de evaluare generale pentru metodele interne pentru riscul de piață

(1)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1), autoritățile competente utilizează cel puțin informațiile privind metodele interne pentru portofoliile de referință în scopul supravegherii care sunt incluse în următoarele documentele, după caz:

(a)

raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE;

(b)

rapoartele de validare ale instituției, realizate de către părți calificate independente, atunci când se elaborează inițial modelul intern și când se efectuează modificări semnificative asupra modelului intern. Aceste informații includ teste pentru a demonstra că ipotezele metodei interne sunt adecvate și nu subestimează sau supraestimează riscul, teste ex post specifice concepute în conformitate cu riscurile și structurile portofoliilor, precum și utilizarea portofoliilor ipotetice pentru a avea siguranța că metoda internă este în măsură să țină cont de trăsături structurale particulare care pot apărea, cum ar fi riscul de neadecvare și riscul de concentrare la un nivel semnificativ;

(c)

notificări cu privire la numărul și la justificarea depășirilor zilnice din cadrul testării ex post, observate în cursul anului precedent, pe baza testării ex post a modificărilor ipotetice și efective ale valorii portofoliului;

(d)

documentația referitoare la model, inclusiv manuale, documentația privind elaborarea și calibrarea modelului și metodologia pentru metodele interne;

(e)

rapoartele aferente controalelor la sediu.

(2)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1), autoritățile competente iau în considerare următoarele elemente, după caz:

(a)

selectarea metodologiei VaR aplicate de instituție;

(b)

sfera de acoperire a modelului și reprezentativitatea portofoliilor de referință;

(c)

justificarea și motivele aplicate în cazul în care un factor de risc este inclus în modelul de tarifare utilizat de instituție, dar nu și în modelul de măsurare a riscului;

(d)

setul de factori de risc incluși care corespund ratelor dobânzii pe fiecare monedă în care instituția înregistrează poziții bilanțiere și extrabilanțiere sensibile la rata dobânzii;

(e)

numărul de benzi de maturitate în care este împărțită fiecare curbă de randament;

(f)

metodologia aplicată pentru a capta riscul legat de variațiile, imperfect corelate, ale diferitelor curbe de randament;

(g)

setul de factori de risc incluși în model care corespund aurului și valutelor individuale în care sunt denominate pozițiile instituției;

(h)

numărul de factori de risc utilizați pentru a capta riscul de devalorizare a acțiunilor;

(i)

metodologia aplicată pentru a evalua riscul care rezultă din poziții mai puțin lichide și din poziții cu transparență limitată a prețurilor în scenarii realiste de piață;

(j)

evidența substituenților utilizați în model și evaluarea impactului acestora asupra indicatorilor de risc;

(k)

durata seriilor cronologice utilizate pentru VaR;

(l)

metodologia aplicată pentru a determina perioada de criză aferentă sVaR și caracterul adecvat al perioadei de criză selectate pentru analiza comparativă a portofoliilor;

(m)

metodologiile aplicate în modelul de măsurare a riscului pentru a capta caracterul neliniar al opțiunilor, în special în cazul în care instituția utilizează o metodă bazată pe aproximări Taylor în loc de o reevaluare integrală, și al altor produse, precum și pentru a capta riscul de corelație și riscul de neadecvare;

(n)

metodologiile aplicate pentru a capta riscul de neadecvare legat de denumire și dacă acestea sunt sensibile la diferențele semnificative de natură idiosincrasică între poziții similare, dar nu identice;

(o)

metodologiile aplicate pentru a capta riscul de eveniment;

(p)

pentru riscurile de nerambursare și de migrație adiționale interne (IRC), metodologiile aplicate pentru a determina orizonturile de lichiditate pentru fiecare poziție, precum și probabilitatea de nerambursare, pierderea în caz de nerambursare și matricele de tranziție utilizate în cadrul simulării menționate la articolul 374 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(q)

pentru metoda internă utilizată pentru tranzacționarea pe bază de corelație, metodologiile aplicate pentru a capta riscurile enumerate la articolul 377 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, precum și ipotezele aferente corelațiilor dintre factorii de risc relevanți incluși în model.

(3)   Atunci când autoritățile competente consideră că informațiile menționate la alineatul (1) nu sunt suficiente pentru a desprinde concluzii privind elementele enumerate la alineatul (2), acestea colectează cu promptitudine de la instituții informațiile suplimentare pe care le consideră necesare pentru a-și finaliza evaluarea.

Atunci când decid ce informații suplimentare să colecteze, autoritățile competente iau în considerare gradul de semnificație și relevanța deviației constatate în ceea ce privește parametrii și cerințele de fonduri proprii ale instituției. Autoritățile competente colectează informațiile suplimentare în modul pe care îl consideră cel mai adecvat, inclusiv prin chestionare, interviuri și controale la sediu ad-hoc.

Articolul 10

Evaluarea diferențelor dintre rezultatele metodelor interne pentru riscul de piață

(1)   Atunci când efectuează evaluarea menționată la articolul 3 alineatul (1) în ceea ce privește metodele pentru riscul de piață, autoritățile competente aplică standardele prevăzute la alineatele (2)-(8) din prezentul articol.

(2)   Atunci când se evaluează cauzele diferențelor în ceea ce privește valorile aferente VaR, autoritățile competente iau în considerare următoarele:

(a)

calculele alternative omogenizate ale VaR pe care ABE le poate prezenta în raportul menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE, utilizând datele disponibile privind profitul și pierderea;

(b)

dispersia observată în ceea ce privește indicatorul VaR furnizat de instituții în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/2070.

(3)   În cazul instituțiilor care folosesc simulări istorice, autoritățile competente evaluează variabilitatea observată atât în calculele alternative omogenizate ale VaR, cât și în datele privind VaR raportate de către instituții, care sunt menționate la alineatul (2), pentru a stabili efectul diferitelor opțiuni aplicate de instituții în cadrul simulării istorice.

(4)   Autoritățile competente evaluează dispersia între instituții în ceea ce privește anumiți factori de risc incluși în fiecare dintre portofoliile de referință neagregate, utilizând volatilitatea observată și corelația observată în ceea ce privește vectorul profit și pierdere furnizat de instituțiile care aplică simulări istorice pentru portofoliile neagregate.

(5)   Autoritățile competente analizează modelele VaR ale unei instituții pentru portofoliile care ar putea prezenta serii cronologice pentru profit și pierdere care diferă în mod semnificativ de seriile cronologice pentru profit și pierdere ale instituțiilor analoage, astfel cum sunt identificate în raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE, chiar și atunci când cerința de fonduri proprii finală pentru portofoliul respectiv este similară cu cea raportată de instituțiile analoage în termeni absoluți.

(6)   În plus, pentru VaR, sVaR, IRC și modelele utilizate pentru activitățile de tranzacționare pe bază de corelație, autoritățile competente evaluează efectul factorilor de reglementare care influențează variabilitatea, utilizând datele prezentate în raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE prin gruparea rezultatelor indicatorilor în funcție de diferitele opțiuni de modelare.

(7)   După ce sunt evaluate cauzele variabilității care decurg din diferitele opțiuni prevăzute de reglementări, autoritățile competente evaluează dacă partea rămasă din variabilitatea și subestimarea cerințelor de fonduri proprii este determinată de unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)

neînțelegeri privind pozițiile sau factorii de risc implicați;

(b)

punerea în aplicare incompletă a modelului;

(c)

lipsa unor factori de risc;

(d)

diferențele în ceea ce privește calibrarea sau seriile de date utilizate în simulările de modelare;

(e)

factorii de risc suplimentari incluși în model;

(f)

ipotezele alternative aplicate în cadrul modelului;

(g)

diferențele generate de metodologia VaR aplicată de instituție.

(8)   Autoritățile competente efectuează o comparație între rezultatele obținute pe baza portofoliilor care diferă numai din cauza unui anumit factor de risc, pentru a stabili dacă instituțiile au încorporat factorul de risc respectiv în modelele interne în același mod ca instituțiile analoage.

Articolul 11

Evaluarea nivelului de fonduri proprii pentru metodele interne pentru riscul de piață

(1)   Atunci când evaluează nivelul fondurilor proprii pentru fiecare instituție, autoritățile competente țin seama de următoarele două elemente:

(a)

nivelul de fonduri proprii pe portofolii neagregate;

(b)

efectul beneficiilor din diversificare aplicate de fiecare instituție în portofoliile agregate, prin compararea sumei fondurilor proprii pentru portofoliile neagregate menționate la litera (a) din prezentul alineat cu nivelul fondurilor proprii pentru portofoliul agregat, astfel cum este prezentat în raportul ABE menționat la articolul 78 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2013/36/UE.

(2)   Atunci când evaluează nivelul fondurilor proprii pentru fiecare instituție, autoritățile competente țin seama și de următoarele două elemente:

(a)

efectul majorărilor în scopuri de supraveghere;

(b)

efectul acțiunilor de supraveghere care nu este reflectat în datele colectate de către ABE.

Articolul 12

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 octombrie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 27.6.2013, p. 338.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070 al Comisiei din 14 septembrie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind formularele, definițiile și soluțiile IT care trebuie utilizate de către instituții pentru raportarea către Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile competente în conformitate cu articolul 78 alineatul (2) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 328, 2.12.2016, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/181 AL COMISIEI

din 27 ianuarie 2017

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi invocate în continuare, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Stephen QUEST

Director General

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un raft de sticlă individual, cu suporturi de metal pentru fixarea pe perete.

Raftul de sticlă se compune dintr-o placă de sticlă transparentă măsurând aproximativ 60 × 13,5 × 0,7 cm, de formă neregulată, cu muchii prelucrate (muchia frontală are o formă curbă) și din două suporturi dintr-un aliaj de cupru și zinc (alamă), placate cu nichel și crom. Placa de sticlă are două orificii pentru fixarea pe suporturi.

Produsul este prezentat neasamblat, însoțit de șuruburi și de dibluri pentru fixare și ambalat într-o cutie din carton.

A se vedea imaginea (*1).

9403 89 00

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1, 3(b) și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate (NC), a notei 2 litera (a) de la capitolul 94, precum și pe baza textului codurilor NC 9403 și 9403 89 00 .

Articolul este utilizat pentru echiparea încăperilor din, de exemplu, locuințe private. Prin urmare, el este un articol de mobilier în sensul poziției 9403 . În conformitate cu nota 2 litera (a) de la capitolul 94, poziția respectivă include rafturile individuale prezentate cu suporturi pentru fixarea pe perete. În consecință, clasificarea la poziția 7020 , ca „Alte articole din sticlă”, este exclusă.

Raftul de sticlă conferă articolului caracterul său esențial. Suporturile de metal, șuruburile și diblurile servesc numai la fixarea raftului de sticlă pe perete. Clasificarea la codul NC 9403 20 80 , ca „Alt mobilier din metal”, este deci exclusă.

Prin urmare, articolul trebuie clasificat la codul NC 9403 89 00 , ca „Alt mobilier”.

Image

(*1)  Imaginea are caracter pur informativ.


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/182 AL COMISIEI

din 27 ianuarie 2017

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Stephen QUEST

Director General

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare (Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Articole (așa-numite „butoane de protecție pentru dispozitivul de control al unei console de jocuri”) cu dimensiuni de aproximativ 20 mm diametru și 6 mm înălțime, confecționate din silicon elastic (plastic), cu o suprafață antiderapantă. Sunt prevăzute cu un profil de aluminiu autoadeziv, tăiat după forma suportului.

Aceste butoane de protecție sunt utilizate ca acoperitoare pentru manetele (joysticks) unui dispozitiv de control al unei console de jocuri.

Butoanele de protecție sunt destinate să protejeze dispozitivul de control pentru jocuri de transpirație și de uzura cauzată de utilizarea intensivă, precum și să prevină alunecarea degetelor pe manete, grație suprafeței lor antiderapante.

A se vedea imaginea (*1).

3926 90 97

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate și pe baza textului codurilor NC 3926 , 3926 90 și 3926 90 97 .

Butoanele de protecție doar îmbunătățesc funcția dispozitivului de control pentru jocuri. Prin urmare, acestea nu adaptează dispozitivul de control pentru jocuri pentru o anumită utilizare, nu extind gama de utilizări a acestuia și nici nu facilitează efectuarea unei anumite operațiuni care are legătură cu funcția principală a dispozitivului de control pentru jocuri ori a consolei de jocuri (a se vedea cauza C-152/10, Unomedical, ECLI:EU:C:2011:402, punctele 13, 29 și 38).

În consecință, este exclusă clasificarea ca accesoriu al unei console și mașini de jocuri video de la poziția 9504 .

Prin urmare, articolul trebuie clasificat în funcție de materialul din care este constituit (plastic), la codul NC 3926 90 97 în categoria altor articole din material plastic.

Image

(*1)  Imaginea are un caracter pur informativ.


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/16


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/183 AL COMISIEI

din 27 ianuarie 2017

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclatoare bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi invocate în continuare, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 ianuarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Stephen QUEST

Director general

Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală


(1)  JO L 269, 10.10.2013, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare (Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un articol (așa-numit „covor-puzzle de tip tatami”) fabricat din EVA (etilen-vinil-acetat) sub formă de bucăți cu suprafața nealunecoasă, de 100 × 100 cm, și cu o grosime de aproximativ 3 cm. Bucățile au un sistem de îmbinare bazat pe principiul jocurilor puzzle și sunt fixate ferm pe o altă suprafață, formând astfel un covor.

Prin structura celulară a covorului, articolul este conceput pentru a absorbi șocurile generate în cursul diferitelor activități sportive (de exemplu, yoga, gimnastică sau arte marțiale) și a proteja corpul. „Covorul-puzzle de tip tatami” este, de asemenea, conceput ca un izolator de zgomot, căldură și umiditate. Acesta servește, astfel, ca mijloc de protecție împotriva deteriorării suprafeței aflate sub el și pentru a proteja persoanele care desfășoară diferite alte activități, de exemplu, atunci când este utilizat în creșe sau de către artiști.

A se vedea imaginea (*1).

3918 90 00

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului de la codurile NC 3918 și 3918 90 00 .

Este exclusă clasificarea la poziția 9506 ca articole și echipamente pentru cultură fizică generală, gimnastică, atletism, alte sporturi sau jocuri în aer liber, întrucât învelitoarea din materiale plastice pentru podele neasamblată este destinată nu numai pentru sport, ci și pentru protecția suprafețelor și a persoanelor care desfășoară alte activități.

În consecință, articolul trebuie clasificat în funcție de materialul său component (materiale plastice).

Prin urmare, acesta trebuie clasificat ca învelitori din materiale plastice pentru podele la codul NC 3918 90 00 .

Image


(*1)  Imaginea are un caracter pur informativ.


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/19


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/184 AL COMISIEI

din 1 februarie 2017

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96 (1), în special articolul 11 litera (b),

întrucât:

(1)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 cuprinde lista organismelor publice, a corporațiilor și a agențiilor, a persoanelor fizice și juridice, a organismelor și a entităților fostului guvern irakian care, în temeiul regulamentului menționat, fac obiectul înghețării fondurilor și resurselor economice care se aflau în afara Irakului la data de 22 mai 2003.

(2)

La 26 ianuarie 2017, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine o mențiune de pe lista persoanelor sau entităților cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice.

(3)

Prin urmare, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 februarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Șeful interimar al Serviciului Instrumente de Politică Externă


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 6.


ANEXĂ

În anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1210/2003, următoarea mențiune se elimină:

„13.

AMANAT AL-ASIMA. Adresă: P.O. Box 11151, Masarif, near Baghdad Muhafadha, Al-Kishia, Baghdad, Iraq.”


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/21


REGULAMENTUL (UE) 2017/185 AL COMISIEI

din 2 februarie 2017

de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 9 primul paragraf,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (2), în special articolul 16, primul paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 prevăd modificări semnificative ale normelor și procedurilor care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar și de autoritățile competente ale statelor membre. Întrucât aplicarea unora dintre normele și procedurile respective cu efect imediat ar fi generat dificultăți de ordin practic în anumite cazuri, a fost necesar să se adopte măsuri tranzitorii.

(2)

Raportul Comisiei din 28 iulie 2009 către Consiliu și Parlamentul European privind experiența câștigată prin aplicarea Regulamentelor (CE) privind igiena nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (3) („denumit în continuare raportul”) prezintă o descriere faptică a experienței câștigate, inclusiv a dificultăților întâmpinate, în 2006, 2007 și 2008 de către toate părțile implicate în punerea în aplicare a respectivelor regulamente.

(3)

Raportul include comentarii privind experiențele legate de măsurile tranzitorii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei (4). De asemenea, raportul indică faptul că s-au constatat dificultăți în ceea ce privește furnizarea locală de cantități mici de anumite produse alimentare și menționează că este necesară clarificarea suplimentară a condițiilor de import în cazul în care se aplică normele naționale privind importurile, în absența unor norme la nivelul Uniunii, și că crizele cauzate de produse alimentare importate conținând atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală (produse compuse) au confirmat necesitatea unui control mai strict al acestor produse.

(4)

Regulamentul (UE) nr. 1079/2013 al Comisiei (5) a stabilit măsuri tranzitorii pentru o perioadă de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2016, cu scopul de a permite o trecere fără dificultăți la punerea în aplicare deplină a noilor norme și proceduri. Durata perioadei de tranziție a fost fixată luându-se în considerare revizuirea cadrului de reglementare privind igiena prevăzut în regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004.

(5)

În plus, pe baza informațiilor colectate în cursul unor audituri recente efectuate de inspectori din cadrul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei și pe baza informațiilor de la autoritățile competente din statele membre și din sectoarele relevante ale industriei alimentare din Uniune, este necesar ca anumite măsuri tranzitorii prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1079/2013 să fie menținute până la introducerea unor cerințe permanente menționate în preambulul la prezentul regulament.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile locale de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă. Limitarea dispoziției respective la carnea proaspătă ar reprezenta o povară în plus pentru micii producători. În consecință, Regulamentul (UE) nr. 1079/2013 prevede o derogare de la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 853/2004 privind furnizarea directă a acestor produse în anumite condiții, fără a o limita la carnea proaspătă. Excluderea respectivă ar trebui să fie menținută pe durata unei perioade de tranziție suplimentare prevăzute în prezentul regulament, în timp ce se examinează posibilitatea unei derogări permanente.

(7)

Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 stabilesc anumite norme privind importurile de produse de origine animală și de produse compuse în Uniune. Regulamentul (UE) nr. 1079/2013 prevede măsuri tranzitorii care derogă de la unele dintre normele respective privind anumite produse compuse pentru care condițiile de sănătate publică pentru importul în Uniune nu au fost încă stabilite la nivelul Uniunii, de exemplu pentru produsele compuse, altele decât cele menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 28/2012 al Comisiei (6).

(8)

O propunere a Comisiei de regulament privind controalele oficiale din cadrul lanțului agroalimentar este în curs de adoptare prin procedura legislativă ordinară. Odată adoptat și aplicabil, regulamentul respectiv va prevedea un temei juridic pentru o abordare adaptată la riscuri pentru controlul produselor compuse la import. Este necesar să se prevadă derogări pe parcursul unei perioade de tranziție suplimentare de patru ani până când noul regulament va deveni aplicabil.

(9)

Regulamentele (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 permit importul de produse alimentare de origine animală provenind din unitățile care prelucrează produse de origine animală pentru care anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu stabilește nicio cerință specială, cu excepția cazului în care a fost stabilită o listă armonizată cu țările terțe autorizate și a fost instituit un model comun de certificat de import. Este nevoie de mai mult timp pentru consultarea părților interesate și a autorităților competente din statele membre și țările terțe, ținând seama de posibilul impact asupra importurilor de astfel de produse alimentare prin elaborarea unei astfel de liste și stabilirea unui model de certificat de import.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri tranzitorii pentru aplicarea anumitor dispoziții ale Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 pentru o perioadă de tranziție cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2020.

Articolul 2

Derogare privind furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe

Prin derogare de la articolul 1 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, dispozițiile prevăzute în regulamentul respectiv nu se aplică în cazul furnizării directe de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau unitățile locale de comerț cu amănuntul care furnizează acest tip de carne direct consumatorului final.

Articolul 3

Derogare în ceea ce privește cerințele de sănătate publică pentru importurile de produse de origine animală și de produse alimentare care conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală

(1)   Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu se aplică în cazul importurilor de produse de origine animală pentru care nu au fost stabilite cerințe armonizate de sănătate publică aplicabile importurilor.

Importurile de astfel de produse respectă cerințele de sănătate publică aplicabile importurilor din statul membru de import.

(2)   Prin derogare de la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar care importă produse alimentare ce conțin atât produse de origine vegetală, cât și produse prelucrate de origine animală, altele decât cele menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 28/2012, sunt exceptați de la respectarea cerințelor prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Importurile de astfel de produse respectă cerințele de sănătate publică aplicabile importurilor din statul membru de import.

Articolul 4

Derogare privind procedurile de sănătate publică privind importurile de produse de origine animală

Capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 854/2004 nu se aplică importurilor de produse de origine animală pentru care nu au fost stabilite cerințe armonizate de sănătate publică.

Importurile de astfel de produse respectă cerințele de sănătate publică aplicabile importurilor din statul membru de import.

Articolul 5

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55.

(2)  JO L 139, 30.4.2004, p. 206.

(3)  COM(2009) 403 final.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 (JO L 338, 22.12.2005, p. 83).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1079/2013 al Comisiei din 31 octombrie 2013 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 și (CE) nr. 854/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 292, 1.11.2013, p. 10).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 28/2012 al Comisiei din 11 ianuarie 2012 de stabilire a cerințelor de certificare pentru importul și tranzitul anumitor produse compuse pe teritoriul Uniunii și de modificare a Deciziei 2007/275/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1162/2009 (JO L 12, 14.1.2012, p. 1).


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/24


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/186 AL COMISIEI

din 2 februarie 2017

de stabilire a unor condiții specifice aplicabile pentru introducerea în Uniune a transporturilor din anumite țări terțe, din cauza contaminării microbiologice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (1) litera (b) punctul (ii),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (2), în special articolul 15 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede posibilitatea de a adopta la nivelul Uniunii măsuri de urgență adecvate vizând produsele alimentare importate dintr-o țară terță în scopul de a proteja sănătatea oamenilor, a animalelor și mediul, în situațiile în care există un risc grav care nu poate fi limitat în mod satisfăcător prin intermediul măsurilor luate de statele membre în mod individual.

(2)

Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că produsele alimentare importate în Uniune în vederea introducerii pe piață în Uniune trebuie să respecte cerințele relevante ale legislației alimentare sau condițiile recunoscute de Uniune ca fiind cel puțin echivalente cu acestea sau, în cazurile în care există un acord specific între Uniune și țara exportatoare, cu cerințele conținute în respectivul document.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilește normele generale privind igiena produselor alimentare.

(4)

Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 stabilește cerințele pentru metodele de prelevare de probe și de analiză utilizate în contextul controalelor oficiale.

(5)

Articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că produsele alimentare care nu prezintă siguranță nu trebuie să fie introduse pe piață. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004, autoritățile competente trebuie să verifice respectarea legislației Uniunii de către operatorii din sectorul alimentar.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei (4) prevede intensificarea controalelor oficiale privind importurile de anumite produse de hrană pentru animale și de produse alimentare de origine nonanimală menționate în anexa I la respectivul regulament.

(7)

Timp de mulți ani, s-a înregistrat o frecvență ridicată a cazurilor de nerespectare a problemelor de siguranță microbiologică în semințele de susan (denumite în continuare „Semințe de susan”) și frunze de betel (denumite în continuare „Piper betle L.”) originare din India. Prin urmare, în 2014 a fost instituită o frecvență sporită a controalelor oficiale vizând produsele alimentare respective cu privire la prezența de Salmonella spp. Cu toate acestea, aceste controale sporite au confirmat frecvența ridicată a cazurilor de neconformitate a produselor alimentare respective cu siguranța microbiologică din cauza prezenței Salmonella spp. Prin urmare, importul produselor alimentare respective prezintă un risc grav pentru sănătatea publică în cadrul Uniunii și este, prin urmare, necesar să se adopte măsuri de urgență la nivelul Uniunii.

(8)

Garanțiile din partea autorităților competente din țările exportatoare că respectivele produse alimentare au fost produse în conformitate cu dispozițiile în materie de igienă stabilite în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 sunt necesare pentru protecția sănătății umane la nivelul Uniunii. Pentru a se asigura efectuarea armonizată a controalelor la import pe teritoriul Uniunii, toate transporturile de astfel de produse trebuie să fie însoțite de un certificat sanitar semnat de autoritățile competente din țările exportatoare și de rezultatele testelor analitice care să garanteze că acestea au făcut obiectul unor eșantionări și analize cu rezultate satisfăcătoare în vederea detectării prezenței agenților patogeni microbiologici.

(9)

Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009 prevede că operatorii din sectorul alimentar responsabili pentru transporturi trebuie să notifice în prealabil sosirea și natura acestora la punctul de intrare desemnat (PID).

(10)

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009 prevede că, în ceea ce privește controalele oficiale consolidate, aceste controale trebuie să includă verificările documentelor, controale de identitate și fizice. Verificările documentelor trebuie efectuate fără întârzieri nejustificate, asupra tuturor transporturilor, în termen de două zile lucrătoare de la sosirea acestora la PID, iar controalele de identitate și controalele fizice, inclusiv analizele de laborator, cu frecvența stabilită în anexa I la respectivul regulament.

(11)

Pentru a garanta o organizare eficientă și controale la import armonizate la nivelul Uniunii cu privire la prezența unor agenți patogeni microbiologici în anumite alimente provenite din anumite țări terțe, ar trebui să fie stabilite condiții specifice de import pentru astfel de produse. Din motive de claritate juridică, este adecvat să se colecteze într-un singur regulament toate alimentele provenite din țări terțe care fac obiectul unor condiții speciale din cauza riscurilor microbiologice. Prin urmare, dispozițiile referitoare la frunzele de betel din India stabilite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/166 al Comisiei (5) ar trebui introduse în prezentul regulament, iar Regulamentul (CE) nr. 669/2009 ar trebui să fie modificat în consecință.

(12)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/166 ar trebui abrogat și înlocuit simultan cu un regulament mai general de stabilire a dispozițiilor în ceea ce privește importul anumitor produse alimentare din anumite țări terțe din cauza contaminării microbiologice.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică introducerii produselor alimentare enumerate în anexa I.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile menționate la articolele 2 și 3 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009.

Articolul 3

Introducerea în Uniune

Operatorul din sectorul alimentar se asigură că:

(a)

transporturile de produse alimentare menționate în anexa I (denumite în continuare „produsele alimentare”) pot fi importate în Uniune numai în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul regulament;

(b)

transporturile de produse alimentare pot fi introduse în Uniune numai printr-un punct de intrare desemnat (denumit în continuare „PID”).

Articolul 4

Rezultatele prelevării de probe și ale analizei care însoțesc transportul

(1)   Fiecare transport de produse alimentare este însoțit de rezultatele prelevării de probe și ale analizei efectuate de către autoritatea competentă din țara terță de expediere care verifică absența pericolelor menționate în anexa I.

(2)   Prelevarea de probe și analiza menționate la alineatul (1) se efectuează în conformitate cu capitolul III „Prelevarea de probe și analiza” de la titlul II din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. În special, prelevarea de probe se efectuează în conformitate cu standardele relevante ale ISO (Organizația Internațională de Standardizare) și orientările din Codex Alimentarius utilizate drept referință iar analiza pentru depistarea salmonelei se efectuează în conformitate cu metoda de referință EN/ISO 6579 (cea mai recentă versiune actualizată a metodei de detecție) sau cu o metodă validată în raport cu aceasta, în conformitate cu protocolul stabilit în standardul EN/ISO 16140 sau cu alte protocoale similare recunoscute la nivel internațional.

Articolul 5

Certificat sanitar

(1)   Transporturile de produse alimentare enumerate în anexa I sunt însoțite de un certificat sanitar în conformitate cu modelul prezentat în anexa III.

(2)   Certificatul sanitar este semnat și ștampilat de un reprezentant autorizat al autorității competente din țara terță de expediere.

(3)   Certificatul sanitar și anexele acestuia sunt redactate în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru în care este situat PID. Totuși, statul membru poate consimți ca certificatele sanitare să fie redactate într-o altă limbă oficială a Uniunii.

(4)   Certificatul sanitar este valabil pentru o perioadă de patru luni de la data eliberării, dar nu mai târziu de șase luni de la data ultimei analize microbiologice de laborator.

Articolul 6

Identificare

Fiecare transport de produse alimentare este identificat printr-un cod de identificare (codul transportului), care corespunde codului de identificare indicat în rezultatele eșantionării și analizei menționate la articolul 4 și în certificatul sanitar menționat la articolul 5. Fiecare sac individual, sau altă formă de ambalaj, din transport se identifică prin respectivul cod de identificare.

Articolul 7

Notificarea prealabilă a transporturilor

(1)   Operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanții acestora notifică în prealabil data și ora estimate pentru sosirea transporturilor precum și natura transportului autorităților competente ale PID.

(2)   În scopul notificării prealabile, operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanții acestora completează partea I din documentul comun de intrare („DCI”) și transmit documentul respectiv autorității competente de la PID, cu cel puțin o zi lucrătoare înainte de sosirea fizică a transportului.

(3)   Pentru completarea DCI, operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanții acestora iau în considerare notele explicative privind DCI stabilite în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 669/2009.

(4)   DCI-urile se redactează în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru unde se află PID. Totuși, statul membru în care se află PID poate consimți ca DCI-urile să fie redactate într-o altă limbă oficială a Uniunii.

Articolul 8

Controale oficiale

(1)   Autoritatea competentă de la PID efectuează controale documentare pentru fiecare transport de produse alimentare pentru a asigura conformitatea cu cerințele de la articolele 4 și 5.

(2)   Controalele de identitate și cele fizice vizând produsele alimentare se efectuează în conformitate cu articolele 8, 9 și 19 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu frecvența stabilită în anexa II la prezentul regulament.

(3)   Atunci când un transport de produse alimentare nu este însoțit de rezultatele prelevării de probe și ale analizei menționate la articolul 4 și de certificatul sanitar menționat la articolul 5 sau, în cazul în care aceste rezultate sau certificatul de sănătate respectiv nu respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament, transportul nu este importat în Uniune și este reexpediat către țara terță de origine sau distrus.

(4)   După efectuarea controalelor de identitate și fizice, autoritățile competente:

(a)

completează rubricile relevante din partea II a DCI;

(b)

anexează rezultatele prelevării de probe și ale analizelor efectuate, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol;

(c)

furnizează DCI numărul de referință al DCI;

(d)

ștampilează și semnează exemplarul DCI original;

(e)

fac și păstrează o copie a DCI semnat și ștampilat.

(5)   Originalul DCI și al certificatului sanitar menționat la articolul 5, împreună cu rezultatele prelevării de probe și ale analizei menționate la articolul 4 însoțesc transportul în cursul transferului acestuia până la punerea lui în liberă circulație. În cazul autorizării continuării transportării până la sosirea rezultatelor controalelor fizice, se emite în acest scop o copie certificată a exemplarului DCI original. În cazul în care se acordă autorizația, autoritatea competentă de la PID notifică autoritatea competentă de la punctul de destinație și se realizează aranjamentele necesare pentru a garanta că transportul rămâne sub controlul continuu al autorităților competente și că nu pot fi modificate în niciun fel în așteptarea rezultatelor controalelor fizice.

Articolul 9

Divizarea unui transport

(1)   Transporturile nu se divizează până la finalizarea tuturor controalelor oficiale și până la completarea integrală a DCI de către autoritățile competente, astfel cum se prevede la articolul 8.

(2)   În cazul divizării ulterioare a transportului, fiecare parte a transportului este însoțită, pe durata transportării până la punerea sa în liberă circulație, de o copie autentificată a DCI.

Articolul 10

Punerea în liberă circulație

Punerea în liberă circulație a transporturilor de produse alimentare enumerate în anexa I se face cu condiția prezentării (fizice sau electronice) de către operatori din sectorul alimentar sau de către reprezentanții acestora, către autoritățile vamale, a unui DCI completat corespunzător de autoritatea competentă de la PID, după ce toate controalele oficiale au fost efectuate și după ce se cunosc rezultatele favorabile ale controalelor fizice, în cazul în care acestea sunt necesare. Autoritățile vamale pun în liberă circulație transportul numai dacă autoritatea competentă indică o decizie favorabilă în caseta II.14 și semnează în caseta II.21 din DCI.

Articolul 11

Neconformitatea

În cazul în care controalele oficiale constată neconformitatea cu dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, autoritatea competentă de la PID completează partea III a DCI și adoptă măsuri în conformitate cu articolele 19, 20 și 21 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Articolul 12

Rapoartele

Statele membre înaintează Comisiei un raport care conține toate rezultatele analitice ale transporturilor de produse alimentare realizate în temeiul articolului 8 din prezentul regulament.

Raportul respectiv acoperă o perioadă de șase luni și se prezintă de două ori pe an, până la sfârșitul lunii următoare fiecărui semestru.

Raportul include următoarele informații:

(a)

Numărul de transporturi introduse, inclusiv dimensiunea din punct de vedere al greutății nete și țara de origine a fiecărui transport;

(b)

numărul de transporturi supuse eșantionării pentru analize;

(c)

rezultatele controalelor de identitate și ale controalelor fizice menționate la articolul 8 alineatul (2).

Articolul 13

Costurile

Toate costurile care decurg din controalele oficiale prevăzute la articolul 8, inclusiv prelevarea de probe, analiza, depozitarea și orice măsuri adoptate ca urmare a nonconformității menționate la articolul 11, sunt suportate de către operatorii din sectorul produselor alimentare.

Articolul 14

Măsurile tranzitorii

Statele membre autorizează introducerea transporturilor de produse alimentare care au părăsit țara terță de expediere, înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament fără a fi însoțite de un certificat de sănătate astfel cum se menționează la articolul 5 și de rezultatele prelevării de probe și ale analizei menționate la articolul 4.

Articolul 15

Abrogarea

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/166 se abrogă.

Articolul 16

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 669/2009

Regulamentul (CE) nr. 669/2009 se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(2)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale și alimentare de origine neanimală și de modificare a Deciziei 2006/504/CE (JO L 194, 25.7.2009, p. 11).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/166 al Comisiei din 8 februarie 2016 de stabilire a unor condiții specifice aplicabile importurilor de produse alimentare care conțin sau constau în frunze de betel („Piper betle”) originare din India și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 (JO L 32, 9.2.2016, p. 143).


ANEXA I

Lista produselor alimentare menționate la articolul 1

Produse alimentare

(utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziunea TARIC

Țara de origine

Risc

Semințe de susan (Sesamum seeds)

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

1207 40 90

 

India (IN)

Salmonella

Frunze de betel (Piper betle L.)

(Produse alimentare)

ex 1404 90 00

10

India (IN)

Salmonella


(1)  În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC și nu există nicio subdiviziune specifică a codului respectiv, codul NC este marcat cu „ex”.


ANEXA II

Frecvența controalelor de identitate și fizice pentru produsele alimentare menționate la articolul 1 de la punctul de intrare desemnat (PID), în conformitate cu articolul 8 alineatul (2)

Produse alimentare

(utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziunea TARIC

Țara de origine

Risc

Frecvența controalelor fizice și de identitate (%)

Semințe de susan (Sesamum seeds)

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

1207 40 90

 

India (IN)

Salmonella (2)

20

Frunze de betel (Piper betle L.)

(Produse alimentare)

ex 1404 90 00

10

India (IN)

Salmonella  (2)

10


(1)  În cazul în care trebuie examinate numai anumite produse de la orice cod NC și nu există nicio subdiviziune specifică a codului respectiv, codul NC este marcat cu „ex”.

(2)  Metoda de referință EN/ISO 6579 (cea mai recentă versiune actualizată a metodei de detectare) sau o metodă validată în raport cu aceasta în conformitate cu protocolul stabilit în standardul EN/ISO 16140 sau cu alte protocoale similare recunoscute la nivel internațional.


ANEXA III

Certificat de sănătate pentru introducerea frunzelor de betel și semințelor de susan originare din India în Uniunea Europeană

Image

Textul imaginii

Image

Textul imaginii

Image

Textul imaginii

ANEXA IV

Se elimină următoarea rubrică din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009:

Sesamum seeds

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

1207 40 90

 

India (IN)

Salmonella (12)

20”


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/35


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/187 AL COMISIEI

din 2 februarie 2017

privind autorizarea unui preparat de Bacillus subtilis (DSM 28343) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare (titularul autorizației: Lactosan GmbH & Co. KG)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați utilizării în hrana animalelor și stabilește motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost transmisă o cerere de autorizare a unui preparat de Bacillus subtilis (DSM 28343). Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea respectivă se referă la autorizarea unui preparat de Bacillus subtilis (DSM 28343) ca aditiv pentru hrana puilor pentru îngrășare, urmând să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) a concluzionat, în avizul ei din 24 mai 2016 (2), că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus subtilis (DSM 28343) nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, asupra sănătății umane sau asupra mediului și că el are potențialul de a îmbunătăți performanța puilor pentru îngrășare. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Ea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale transmis de laboratorul de referință înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de Bacillus subtilis (DSM 28343) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui autorizată, astfel cum se specifică în anexa la prezentul regulament.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupei funcționale „stabilizatori ai florei intestinale”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor, în condițiile menționate în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2016;14(6):4507.


ANEXĂ

Număr de identificare al aditivului

Numele deținătorului autorizației

Aditiv

Compoziție, formulă chimică, descriere, metodă de analiză

Specie sau categorie de animale

Vârstă maximă

Conținut minim

Conținut maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

CFU/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor zootehnici. Grupă funcțională: stabilizatori ai florei intestinale

4b1825

Lactosan GmbH & Co. KG

Bacillus subtilis

(DSM 28343)

Compoziția aditivului

Preparat de Bacillus subtilis (DSM 28343) cu un conținut minim de 1 × 1010 CFU/g de aditiv

Formă solidă

Caracterizarea substanței active

Spori viabili de Bacillus subtilis (DSM 28343)

Metodă analitică  (1)

Identificarea și numărarea Bacillus subtilis (DSM 28343) în aditivul pentru hrana animalelor, în preamestecuri și în furaje

Identificare: Electroforeză în gel în câmp pulsatil (PFGE)

Numărare: Metoda dispersiei pe placă cu triptonă soia agar – EN 15784.

Pui pentru îngrășare

1 × 109

1.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului se indică temperatura de depozitare, termenul de valabilitate și stabilitatea la granulare.

2.

Este permisă utilizarea în furaje care conțin următoarele coccidiostatice autorizate: diclazuril, nicarbazin, decochinat, lasalocid A sodic, monensin sodic, clorhidrat de robenidină, maduramicin amoniu sau bromhidrat de halofuginonă.

3.

Pentru utilizatorii aditivului și ai preamestecurilor, operatorii din sectorul hranei pentru animale stabilesc proceduri operaționale și măsuri organizatorice pentru a contracara riscurile potențiale care rezultă din utilizarea lor. În cazul în care riscurile respective nu pot fi eliminate sau reduse la minimum prin astfel de proceduri și de măsuri, aditivul și preamestecurile se utilizează purtând echipament individual de protecție, incluzând echipament de protecție respiratorie și cutanată.

23 februarie 2027


(1)  Detalii ale metodelor analitice sunt disponibile la următoarea adresă a Laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/38


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/188 AL COMISIEI

din 2 februarie 2017

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 februarie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

IL

299,8

MA

120,2

TR

157,6

ZZ

192,5

0707 00 05

MA

48,2

TR

191,4

ZZ

119,8

0709 91 00

EG

79,4

ZZ

79,4

0709 93 10

MA

142,6

TR

234,0

ZZ

188,3

0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28

EG

41,3

MA

47,1

TN

52,7

TR

71,9

ZZ

53,3

0805 21 10 , 0805 21 90 , 0805 29 00

EG

90,8

IL

135,7

JM

112,4

MA

88,4

TR

83,1

ZZ

102,1

0805 22 00

IL

139,7

MA

85,5

ZZ

112,6

0805 50 10

EG

85,5

TR

88,8

ZZ

87,2

0808 10 80

US

205,0

ZZ

205,0

0808 30 90

CL

81,7

CN

96,1

TR

154,0

ZA

99,6

ZZ

107,9


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/40


DECIZIA (UE) 2017/189 A CONSILIULUI

din 16 ianuarie 2017

privind pozițiile care urmează să fie adoptate în numele Uniunii Europene în cadrul Subcomitetului de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare, al Subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă, al Subcomitetului vamal și al Subcomitetului pentru indicații geografice, instituite prin Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce privește adoptarea regulamentelor de procedură ale subcomitetelor respective

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Articolul 486 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) („acordul”), prevede aplicarea parțială cu titlu provizoriu a acordului.

(2)

Articolul 4 din Decizia 2014/668/UE a Consiliului (2) stabilește dispozițiile acordului care urmează să fie aplicate cu titlu provizoriu. Între acestea se găsesc dispozițiile referitoare la instituirea și funcționarea Subcomitetului de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare („Subcomitetul SPS”), a Subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă („Subcomitetul TSD”), a Subcomitetului vamal și a Subcomitetului pentru indicații geografice („Subcomitetul GI”).

(3)

Articolul 74 din acord prevede că Subcomitetul SPS urmează să își stabilească procedurile de lucru în cadrul primei sale reuniuni.

(4)

Articolul 300 din acord prevede că Subcomitetul TSD urmează să își stabilească regulamentul de procedură.

(5)

Articolul 83 din acord prevede că Subcomitetul vamal urmează să își stabilească regulamentul de procedură.

(6)

Articolul 211 din acord prevede că Subcomitetul GI urmează să își stabilească regulamentul de procedură.

(7)

Ar trebui să se stabilească pozițiile care urmează să fie adoptate în numele Uniunii în cadrul Subcomitetului SPS, al Subcomitetului TSD, al Subcomitetului vamal și al Subcomitetului GI în ceea ce privește adoptarea regulamentelor de procedură ale subcomitetelor respective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Subcomitetului SPS instituit prin articolul 74 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”), se bazează pe proiectul de decizie privind regulamentul de procedură al Subcomitetului SPS anexat la prezenta decizie.

(2)   Corecțiile tehnice minore aduse proiectului de decizie pot fi acceptate de reprezentanții Uniunii în cadrul Subcomitetului SPS fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 2

(1)   Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Subcomitetului TSD instituit prin articolul 300 din acord se bazează pe proiectul de decizie a Subcomitetului TSD anexat la prezenta decizie.

(2)   Corecțiile tehnice minore aduse proiectului de decizie pot fi acceptate de reprezentanții Uniunii în cadrul Subcomitetului TSD fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 3

(1)   Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Subcomitetului vamal instituit prin articolul 83 din acord se bazează pe proiectul de decizie a Subcomitetului vamal anexat la prezenta decizie.

(2)   Corecțiile tehnice minore aduse proiectului de decizie pot fi acceptate de reprezentanții Uniunii în cadrul Subcomitetului vamal fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 4

(1)   Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Subcomitetului GI instituit prin articolul 211 din acord se bazează pe proiectul de decizie a Subcomitetului GI anexat la prezenta decizie.

(2)   Corecțiile tehnice minore aduse proiectului de decizie pot fi acceptate de reprezentanții Uniunii în cadrul Subcomitetului GI fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 16 ianuarie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

(2)  Decizia 2014/668/UE a Consiliului din 23 iunie 2014 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, în ceea ce privește titlul III (cu excepția dispozițiilor referitoare la tratamentul aplicat resortisanților țărilor terțe care lucrează cu forme legale pe teritoriul celeilalte părți) și titlurile IV, V, VI și VII din acord, precum și a anexelor și protocoalelor aferente (JO L 278, 20.9.2014, p. 1).


PROIECT

DECIZIA NR. …/… A SUBCOMITETULUI DE GESTIONARE PENTRU MĂSURI SANITARE ȘI FITOSANITARE UE-UCRAINA

din …

privind adoptarea regulamentului său de procedură

SUBCOMITETUL DE GESTIONARE PENTRU MĂSURI SANITARE ȘI FITOSANITARE UE-UCRAINA,

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1), în special articolul 74,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 486 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”), anumite dispoziții ale acestuia, inclusiv capitolul 4 (Măsuri sanitare și fitosanitare) de la titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț), se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2016.

(2)

Articolul 74 din acord prevede că Subcomitetul de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare („Subcomitetul SPS”) urmează să analizeze orice aspect referitor la punerea în aplicare a capitolului 4 de la titlul IV din acord.

(3)

Articolul 74 alineatul (5) din acord prevede că Subcomitetul SPS urmează să își adopte regulamentul de procedură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie, se adoptă regulamentul de procedură al Subcomitetului SPS, astfel cum este prevăzut în anexă la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la …,

Pentru Subcomitetul de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare UE-Ucraina

Președintele


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL SUBCOMITETULUI DE GESTIONARE PENTRU MĂSURI SANITARE ȘI FITOSANITARE UE-UCRAINA

Articolul 1

Dispoziții generale

(1)   Subcomitetul de gestionare pentru măsuri sanitare și fitosanitare („Subcomitetul SPS”), instituit prin articolul 74 alineatul (1) din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) („acordul”), asistă Comitetul de asociere în configurația comerț în exercitarea atribuțiilor sale, astfel cum se prevede la titlul IV articolul 465 alineatul (4) din acord.

(2)   Subcomitetul SPS exercită atribuțiile prevăzute la articolul 74 alineatul (2) din acord potrivit cu obiectivele menționate la articolul 59 din acord.

(3)   Subcomitetul SPS este alcătuit din reprezentanți ai autorităților competente ale părților, responsabile cu aspectele sanitare și fitosanitare.

(4)   Un reprezentant al Comisiei Europene sau al Ucrainei responsabil cu aspectele sanitare și fitosanitare exercită funcția de președinte în conformitate cu articolul 2.

(5)   În sensul prezentului regulament de procedură, se aplică definiția noțiunii de „părți” prevăzută la articolul 482 din acord.

Articolul 2

Președinția

Părțile dețin președinția Subcomitetului SPS, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni. Prima perioadă de 12 luni începe la data primei reuniuni a Consiliului de asociere și se încheie la data de 31 decembrie a aceluiași an.

Articolul 3

Reuniuni

(1)   Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, Subcomitetul SPS se întrunește în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a acordului, la cererea oricăreia dintre părți și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

(2)   Președintele convoacă fiecare reuniune a Subcomitetului SPS, locul și data acestora stabilindu-se de comun acord de către părți. Convocarea la reuniune se transmite membrilor de către președinte cu cel puțin 28 de zile calendaristice înainte de începerea reuniunii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.

(3)   În măsura posibilităților, reuniunea ordinară a Subcomitetului SPS este convocată cu suficient timp înainte de reuniunea ordinară a Comitetului de asociere în configurația comerț.

(4)   Reuniunile Subcomitetului SPS pot fi desfășurate prin orice mijloc tehnologic convenit, de exemplu prin videoconferință sau prin audioconferință.

(5)   În afara sesiunii, Subcomitetul SPS poate aborda orice aspect prin corespondență.

Articolul 4

Delegații

Înaintea fiecărei reuniuni, părțile se informează reciproc, prin intermediul secretariatului Subcomitetului SPS prevăzut la articolul 5, cu privire la componența preconizată a delegațiilor care participă la reuniune.

Articolul 5

Secretariatul

Un funcționar al Comisiei Europene și un funcționar al Ucrainei exercită, împreună, funcția de secretari ai Subcomitetului SPS și îndeplinesc sarcinile de secretariat împreună, într-un spirit de încredere reciprocă și de cooperare.

Articolul 6

Corespondența

(1)   Corespondența adresată Subcomitetului SPS se transmite secretarului oricăreia dintre părți, care, la rândul său, informează celălalt secretar.

(2)   Secretariatul asigură transmiterea corespondenței adresate Subcomitetului SPS către președinte și difuzarea sa, atunci când este cazul, în conformitate cu articolul 7.

(3)   Corespondența din partea președintelui se transmite părților de către secretariatul Subcomitetului SPS în numele președintelui. Această corespondență se difuzează, după caz, în conformitate cu articolul 7.

Articolul 7

Documente

(1)   Documentele sunt transmise prin intermediul secretarilor Subcomitetului SPS.

(2)   O parte transmite documentele sale propriului secretar. Secretarul transmite documentele respective secretarului celeilalte părți.

(3)   Secretarul Uniunii difuzează documentele reprezentanților competenți ai Uniunii și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Ucrainei și secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

(4)   Secretarul Ucrainei difuzează documentele reprezentanților competenți ai Ucrainei și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Uniunii și secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

(5)   Secretarii Subcomitetului SPS reprezintă punctele de contact pentru schimbul de informații prevăzut la articolul 67 din acord.

Articolul 8

Confidențialitate

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, reuniunile Subcomitetului SPS nu sunt publice.

Atunci când o parte transmite Subcomitetului SPS informații semnalate drept confidențiale, cealaltă parte tratează aceste informații ca atare.

Articolul 9

Ordinea de zi a reuniunilor

(1)   Secretariatul Subcomitetului SPS stabilește o ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune, precum și un proiect de concluzii operaționale, astfel cum se prevede la articolul 10, pe baza propunerilor părților. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele cu privire la care secretariatul a primit, de la una dintre părți, o cerere de înscriere pe ordinea de zi, însoțită de documentele relevante, cu cel puțin 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii.

(2)   Ordinea de zi provizorie, împreună cu documentele relevante, se difuzează în conformitate cu articolul 7 cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea reuniunii.

(3)   Subcomitetul SPS adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile convin astfel.

(4)   Cu acordul celeilalte părți, președintele poate invita ad-hoc reprezentanți ai altor organisme ale părților sau experți independenți să participe în calitate de observatori la reuniunile Subcomitetului SPS pentru a oferi informații cu privire la subiecte specifice. Părțile se asigură că acești observatori respectă cerințele privind confidențialitatea.

(5)   În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele prevăzute la alineatele (1) și (2) pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 10

Proces-verbal și concluzii operaționale

(1)   Cei doi secretari întocmesc împreună un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune.

(2)   Procesul-verbal cuprinde, ca regulă generală, în legătură cu fiecare punct al ordinii de zi:

(a)

participanții la reuniune, funcționarii care îi însoțesc și eventualii observatori prezenți la reuniune;

(b)

documentele prezentate Subcomitetului SPS;

(c)

declarațiile a căror înregistrare a fost solicitată de Subcomitetul SPS; și

(d)

concluziile operaționale ale reuniunii, astfel cum se prevede la alineatul (4).

(3)   Proiectul de proces-verbal se înaintează spre aprobare Subcomitetului SPS. Acesta se aprobă în termen de 28 de zile calendaristice de la încheierea fiecărei reuniuni a Subcomitetului SPS. Se trimite o copie a procesului-verbal aprobat fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 7.

(4)   Proiectul de concluzii operaționale ale fiecărei reuniuni este redactat de secretarul părții care deține președinția și este difuzat părților, împreună cu ordinea de zi, de regulă cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea reuniunii. Proiectul de concluzii operaționale este actualizat în cursul reuniunii, iar la sfârșitul acesteia, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel, Subcomitetul SPS adoptă concluziile operaționale, care reflectă acțiunile subsecvente convenite de părți. După aprobare, concluziile operaționale se atașează la procesul-verbal, iar punerea lor în aplicare este examinată în cursul reuniunilor ulterioare ale Subcomitetului SPS. În acest scop, Subcomitetul SPS adoptă un model care să permită urmărirea fiecărei acțiuni în raport cu un termen specific.

Articolul 11

Deciziile și recomandările

(1)   Subcomitetul SPS adoptă decizii, avize, recomandări, rapoarte și măsuri comune, astfel cum se prevede la articolul 74 din acord. Respectivele decizii, avize, recomandări, rapoarte și măsuri comune se adoptă de comun acord de către părți după finalizarea procedurilor interne în vederea adoptării lor. Deciziile sunt obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare.

(2)   Fiecare decizie, aviz, recomandare sau raport se semnează de către președinte și se autentifică de către cei doi secretari. Fără a aduce atingere alineatului (3), președintele semnează documentele respective în timpul reuniunii în care se adoptă decizia, avizul, recomandarea sau raportul relevant.

(3)   Subcomitetul SPS poate să adopte decizii, recomandări și avize sau rapoarte prin procedură scrisă, după finalizarea procedurilor interne, dacă părțile convin astfel. Procedura scrisă constă într-un schimb de note între cei doi secretari, în acord cu părțile. În acest scop, textul propunerii este transmis în conformitate cu articolul 7, cu un termen de cel puțin 21 de zile calendaristice pentru comunicarea eventualelor rezerve sau modificări. În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele indicate la prezentul alineat, pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular. Din momentul ajungerii la un acord cu privire la text, decizia, avizul, recomandarea sau raportul se semnează de către președinte și se autentifică de către cei doi secretari.

(4)   Actele elaborate de Subcomitetul SPS se intitulează „decizie”, „aviz”, „recomandare” sau „raport”. Fiecare decizie intră în vigoare la data adoptării sale, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(5)   Deciziile, avizele, recomandările și rapoartele sunt transmise ambelor părți.

(6)   Secretariatul Comitetului de asociere în configurația comerț este informat cu privire la orice decizie, aviz, recomandare, raport și cu privire la alte măsuri convenite de Subcomitetul SPS.

(7)   Fiecare parte poate decide în legătură cu publicarea, în propria publicație oficială, a deciziilor, avizelor și recomandărilor Subcomitetului SPS.

Articolul 12

Rapoarte

Subcomitetul SPS transmite Comitetului de asociere în configurația comerț un raport cu privire la activitățile sale și ale grupurilor de lucru tehnice sau ale grupurilor ad-hoc înființate de Subcomitetul SPS. Raportul se transmite cu 25 de zile înainte de reuniunea anuală ordinară a Comitetului de asociere în configurația comerț.

Articolul 13

Regimul lingvistic

(1)   Limbile de lucru ale Subcomitetului SPS sunt engleza și ucraineana.

(2)   Cu excepția cazului în care se decide altfel, Subcomitetul SPS deliberează pe baza documentelor întocmite în limbile menționate.

Articolul 14

Cheltuielile

(1)   Fiecare parte acoperă toate cheltuielile rezultate în urma participării sale la reuniunile Subcomitetului SPS, atât cheltuielile cu personalul, cheltuielile de deplasare și diurnele, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații.

(2)   Cheltuielile aferente organizării reuniunilor și reproducerii documentelor sunt suportate de partea care găzduiește reuniunea.

(3)   Cheltuielile aferente serviciilor de interpretare la reuniuni și de traducere a documentelor în/din engleză și ucraineană, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (1), sunt suportate de partea care găzduiește reuniunea.

Cheltuielile pentru interpretarea și traducerea în/sau din alte limbi se suportă direct de partea solicitantă.

Articolul 15

Grupurile de lucru tehnice și grupurile ad-hoc

(1)   În conformitate cu articolul 74 alineatul (3) din acord, Subcomitetul SPS poate decide să înființeze sau să desființeze, după caz, grupuri de lucru tehnice sau grupuri ad-hoc, inclusiv grupuri științifice.

(2)   Calitatea de membru al grupului de lucru ad-hoc nu se limitează la reprezentanții părților. Părțile se asigură că membrii oricărui grup instituit de Subcomitetul SPS respectă orice cerințe adecvate privind confidențialitatea.

(3)   Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, grupurile create de Subcomitetul SPS își desfășoară activitatea sub autoritatea Subcomitetului SPS, căruia îi raportează.

(4)   Reuniunile grupurilor de lucru pot fi desfășurate, în funcție de necesități, în persoană sau prin videoconferință sau audioconferință.

(5)   Secretariatului Subcomitetului SPS i se transmit copii ale întregii corespondențe relevante, ale tuturor documentelor și comunicărilor pertinente legate de activitățile grupurilor de lucru.

(6)   Grupurile de lucru au competența de a formula recomandări în scris Subcomitetului SPS. Recomandările se adoptă de comun acord și se comunică președintelui, care le difuzează în conformitate cu articolul 7.

(7)   În absența unei dispoziții contrare în prezentul articol, prezentul regulament de procedură se aplică mutatis mutandis oricărui grup de lucru tehnic sau grup de lucru ad-hoc constituit de Subcomitetul SPS. Trimiterile la Comitetul de asociere în configurația comerț se interpretează ca trimiteri la Subcomitetul SPS.

Articolul 16

Modificare

Prezentul regulament de procedură poate fi modificat printr-o decizie a Subcomitetului SPS în conformitate cu articolul 74 alineatul (5) din acord.


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.


PROIECT

DECIZIA NR. …/… A SUBCOMITETULUI PENTRU COMERȚ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ UE-UCRAINA

din …

privind adoptarea regulamentului său de procedură

SUBCOMITETUL PENTRU COMERȚ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ UE-UCRAINA,

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1), în special articolul 300,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 486 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”), anumite părți ale acestuia, inclusiv capitolul 13 (Comerț și dezvoltare durabilă) de la titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț), se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2016.

(2)

Articolul 300 din acord prevede că Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă („Subcomitetul TSD”) urmează să supravegheze punerea în aplicare a capitolului 13 din titlul IV din acord.

(3)

Articolul 300 alineatul (1) din acord prevede că Subcomitetul TSD urmează să își adopte regulamentul de procedură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se adoptă regulamentul de procedură al Subcomitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă, astfel cum este prevăzut în anexă la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la …,

Pentru Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă UE-Ucraina

Președintele


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL SUBCOMITETULUI PENTRU COMERȚ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ UE-UCRAINA

Articolul 1

Dispoziții generale

(1)   Subcomitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă („Subcomitetul TSD”), instituit prin articolul 300 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) („acordul”), asistă Comitetul de asociere în configurația comerț în exercitarea atribuțiilor sale, astfel cum se prevede la articolul 465 alineatul (4) din acord.

(2)   Subcomitetul TSD exercită atribuțiile prevăzute la capitolul 13 (Comerț și dezvoltare durabilă) de la titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord.

(3)   Subcomitetul TSD este alcătuit din reprezentanți ai administrațiilor fiecărei părți, responsabile cu comerțul și cu aspectele dezvoltării durabile.

(4)   Un reprezentant al Comisiei Europene sau al Ucrainei responsabil cu comerțul și cu aspectele dezvoltării durabile exercită funcția de președinte al Subcomitetului TSD.

(5)   În sensul prezentului regulament de procedură, se aplică definiția noțiunii de „părți” prevăzută la articolul 482 din acord.

Articolul 2

Dispoziții specifice

(1)   În absența unei dispoziții contrare din prezentul regulament de procedură, se aplică articolele 2-14 din Regulamentul de procedură al Comitetului de asociere UE-Ucraina.

(2)   Trimiterile la Consiliul de asociere se interpretează ca trimiteri la Comitetul de asociere în configurația comerț. Trimiterile la Comitetul de asociere sau la Comitetul de asociere în configurația comerț se interpretează ca trimiteri la Subcomitetul TSD.

Articolul 3

Reuniuni

Subcomitetul TSD se reunește ori de câte ori este necesar. Părțile depun eforturi să se reunească o dată pe an.

Articolul 4

Modificarea regulamentului de procedură

Prezentul regulament de procedură poate fi modificat printr-o decizie a Subcomitetului TSD în conformitate cu articolul 300 alineatul (1) din acord.


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.


PROIECT

DECIZIA NR. …/… A SUBCOMITETULUI VAMAL UE-UCRAINA

din …

privind adoptarea regulamentului său de procedură

SUBCOMITETUL VAMAL UE-UCRAINA,

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1), în special articolul 83,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 486 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”), anumite dispoziții ale acestuia, inclusiv capitolul 5 (Regimul vamal și facilitarea comerțului) de la titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț), se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2016.

(2)

Articolul 83 din acord prevede că Subcomitetul vamal urmează să monitorizeze punerea în aplicare și administrarea capitolului 5 de la titlul IV din acord.

(3)

Articolul 83 litera (e) din acord prevede că Subcomitetul vamal urmează să își adopte regulamentul de procedură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se adoptă regulamentul de procedură al Subcomitetului vamal, astfel cum este prevăzut în anexă la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la …,

Pentru Subcomitetul vamal UE-Ucraina

Președintele


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL SUBCOMITETULUI VAMAL UE-UCRAINA

Articolul 1

Dispoziții generale

(1)   Subcomitetul vamal, instituit în temeiul articolului 83 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) („acordul”) își exercită atribuțiile astfel cum se prevede la articolul menționat.

(2)   Subcomitetul vamal este alcătuit din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Ucrainei responsabili cu aspectele vamale și cele conexe.

(3)   Un reprezentant al Comisiei Europene sau al Ucrainei responsabil cu aspectele vamale și cele conexe exercită funcția de președinte în conformitate cu articolul 2.

(4)   În sensul prezentului regulament de procedură, se aplică definiția noțiunii de „părți” prevăzută la articolul 482 din acord.

Articolul 2

Președinția

Părțile dețin președinția Subcomitetului vamal, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni. Prima perioadă de 12 luni începe la data primei reuniuni a Consiliului de asociere și se încheie la data de 31 decembrie a aceluiași an.

Articolul 3

Reuniuni

(1)   Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, Subcomitetul vamal se reunește o dată pe an sau la cererea oricăreia dintre părți.

(2)   Președintele convoacă fiecare reuniune a Subcomitetului vamal, locul și data acestora stabilindu-se de comun acord de către părți. Convocarea la reuniune se transmite membrilor de către președinte cu cel puțin 28 de zile calendaristice înainte de începerea reuniunii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.

(3)   Reuniunile Subcomitetului vamal pot fi desfășurate prin orice mijloc tehnologic convenit, de exemplu prin videoconferință sau prin audioconferință.

(4)   În afara sesiunii, Subcomitetul vamal poate aborda orice aspect, prin corespondență.

Articolul 4

Delegații

Înaintea fiecărei reuniuni, părțile se informează reiproc, prin intermediul secretariatului prevăzut la articolul 5, cu privire la componența preconizată a delegațiilor care participă la reuniune.

Articolul 5

Secretariatul

Un funcționar al Comisiei Europene și un funcționar al Ucrainei responsabili cu aspectele vamale și cele conexe exercită, împreună, funcția de secretari ai Subcomitetului vamal și îndeplinesc sarcinile de secretariat împreună, într-un spirit de încredere reciprocă și de cooperare.

Articolul 6

Corespondența

(1)   Corespondența adresată Subcomitetului vamal se transmite secretarului oricăreia dintre părți, care, la rândul său, informează celălalt secretar.

(2)   Secretariatul asigură transmiterea corespondenței adresate Subcomitetului vamal către președinte și difuzarea sa, atunci când este cazul, în conformitate cu articolul 7.

(3)   Corespondența din partea președintelui se transmite părților de către secretariatul Subcomitetului vamal în numele președintelui. Această corespondență este difuzată, după caz, în conformitate cu articolul 7.

Articolul 7

Documente

(1)   Documentele sunt transmise prin intermediul secretarilor Subcomitetului vamal.

(2)   O parte transmite documentele sale propriului secretar. Secretarul transmite documentele respective secretarului celeilalte părți.

(3)   Secretarul Uniunii difuzează documentele reprezentanților competenți ai Uniunii și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Ucrainei. Secretarul Uniunii transmite o copie a documentelor finale secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

(4)   Secretarul Ucrainei difuzează documentele reprezentanților competenți ai Ucrainei și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Uniunii. Secretarul Ucrainei transmite o copie a documentelor finale secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

Articolul 8

Confidențialitate

Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, reuniunile Subcomitetului vamal nu sunt publice.

Atunci când o parte transmite Subcomitetului vamal informații semnalate drept confidențiale, cealaltă parte tratează aceste informații ca atare.

Articolul 9

Ordinea de zi a reuniunilor

(1)   Secretariatul Subcomitetului vamal stabilește o ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune pe baza propunerilor părților. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele cu privire la care secretariatul a primit, de la una dintre părți, o cerere de înscriere pe ordinea de zi, însoțită de documentele relevante, cu cel puțin 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii.

(2)   Ordinea de zi provizorie, împreună cu documentele relevante, se difuzează în conformitate cu articolul 7 cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea reuniunii.

(3)   Subcomitetul vamal adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile convin astfel.

(4)   Cu acordul celeilalte părți, președintele poate invita, ad-hoc, reprezentanți ai altor organisme ale părților sau experți independenți să participe în calitate de observatori la reuniunile Subcomitetului vamal pentru a oferi informații cu privire la subiecte specifice. Părțile se asigură că acești observatori respectă cerințele privind confidențialitatea.

(5)   În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele prevăzute la alineatele (1) și (2) pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 10

Proces-verbal și concluzii operaționale

(1)   Proiectul de proces-verbal, inclusiv concluziile operaționale, ale fiecărei reuniuni se redactează de către secretarul părții care deține președinția.

(2)   Proiectul de proces-verbal, inclusiv concluziile operaționale, se înaintează spre aprobare Subcomitetului vamal. Acestea se aprobă în termen de 28 de zile calendaristice de la încheierea fiecărei reuniuni a Subcomitetului vamal. Se trimite o copie a procesului-verbal aprobat fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 7.

Articolul 11

Deciziile și recomandările

(1)   Subcomitetul vamal adoptă modalități practice, măsuri, decizii și recomandări, astfel cum se prevede la articolul 83 din acord. Acestea se adoptă de comun acord de către părți după finalizarea procedurilor interne în vederea adoptării lor. Deciziile sunt obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare.

(2)   Fiecare decizie sau recomandare se semnează de către un reprezentant al fiecăreia dintre părți. Fără a aduce atingere alineatului (3), reprezentanții semnează respectivele documente în timpul reuniunii în care se adoptă decizia sau recomandarea relevantă.

(3)   Subcomitetul vamal poate să adopte decizii sau recomandări prin procedură scrisă, după finalizarea procedurilor interne, dacă părțile convin astfel. Procedura scrisă constă într-un schimb de note între cei doi secretari, în acord cu părțile. În acest scop, textul propunerii se transmite în conformitate cu articolul 7, cu un termen de cel puțin 21 de zile calendaristice pentru comunicarea eventualelor rezerve sau modificări. În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele indicate în prezentul alineat, pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular. Din momentul ajungerii la un acord cu privire la text, decizia sau recomandarea se semnează de către un reprezentant al fiecărei părți.

(4)   Actele elaborate de Subcomitetul vamal se intitulează „decizie” sau „recomandare”. Fiecare decizie intră în vigoare la data adoptării sale, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(5)   Deciziile și recomandările Subcomitetului vamal se autentifică de către cei doi secretari.

(6)   Deciziile și recomandările sunt transmise ambelor părți.

(7)   Secretariatul Comitetului de asociere în configurația comerț este informat cu privire la orice decizie, aviz, recomandare, raport și cu privire la alte măsuri convenite de Subcomitetul vamal.

(8)   Fiecare parte poate decide în legătură cu publicarea, în propria publicație oficială, a deciziilor și recomandărilor Subcomitetului vamal.

Articolul 12

Rapoarte

Subcomitetul vamal prezintă un raport Comitetului de asociere în configurația comerț cu ocazia fiecărei reuniuni anuale ordinare a acestui comitet.

Articolul 13

Regimul lingvistic

(1)   Limbile de lucru ale Subcomitetului vamal sunt engleza și ucraineana.

(2)   Cu excepția cazului în care se decide altfel, Subcomitetul vamal deliberează pe baza documentelor întocmite în limbile menționate.

Articolul 14

Cheltuielile

(1)   Fiecare parte acoperă toate cheltuieli rezultate în urma participării sale la reuniunile Subcomitetului vamal, atât cheltuielile cu personalul, cheltuielile de deplasare și diurnele, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații.

(2)   Cheltuielile aferente organizării reuniunilor și reproducerii documentelor sunt suportate de partea care găzduiește reuniunea.

(3)   Cheltuielile aferente serviciilor de interpretare la reuniuni și de traducere a documentelor în/din engleză și ucraineană, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (1), se suportă de către partea care găzduiește reuniunea.

Cheltuielile legate de interpretarea și traducerea în/din alte limbi se suportă direct de partea solicitantă.

Articolul 15

Modificarea

Prezentul regulament de procedură poate fi modificat printr-o decizie a Subcomitetului vamal în conformitate cu articolul 83 litera (e) din acord.


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.


PROIECT

DECIZIA NR. …/… A SUBCOMITETULUI PENTRU INDICAȚII GEOGRAFICE UE-UCRAINA

din …

privind adoptarea regulamentului său de procedură

SUBCOMITETUL PENTRU INDICAȚII GEOGRAFICE UE-UCRAINA

având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1), în special articolul 211,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 486 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte („acordul”), anumite dispoziții ale acestuia, inclusiv capitolul 9 (Proprietate intelectuală) secțiunea 2 subsecțiunea 3 (Indicații geografice) de la titlul IV (Comerț și aspecte legate de comerț), se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2016.

(2)

Articolul 211 din acord prevede că Subcomitetul pentru indicații geografice („Subcomitetul GI”) urmează să monitorizeze evoluția acordului în domeniul indicațiilor geografice și servește drept forum de cooperare și dialog în materie de indicații geografice.

(2)

Articolul 211 alineatul (2) din acord prevede că Subcomitetul GI urmează să își adopte regulamentul de procedură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se adoptă regulamentul de procedură al Subcomitetului GI, astfel cum este prevăzut în anexă la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la …,

Pentru Subcomitetul pentru indicații geografice UE-Ucraina

Președintele


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL SUBCOMITETULUI PENTRU INDICAȚII GEOGRAFICE UE-UCRAINA

Articolul 1

Dispoziții generale

(1)   Subcomitetul pentru indicații geografice („Subcomitetul GI”), instituit în conformitate cu articolul 211 din Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) („acordul”), asistă Comitetul de asociere în configurația comerț în exercitarea atribuțiilor sale, astfel cum se prevede la articolul 465 alineatul (4) din acord.

(2)   Subcomitetul GI exercită atribuțiile prevăzute la articolul 211 din acord.

(3)   Subcomitetul GI este alcătuit din funcționari ai Comisiei Europene și ai Ucrainei responsabili pentru aspectele în materie de indicații geografice.

(4)   Fiecare parte desemnează un șef de delegație care este persoana de contact pentru toate chestiunile legate de Subcomitet.

(5)   Șefii delegațiilor exercită funcția de președinte în conformitate cu articolul 2.

(6)   Fiecare șef de delegație poate delega toate sau oricare dintre funcții sale unui adjunct desemnat, caz în care toate trimiterile din prezenta decizie la șeful delegației se aplică și adjunctului desemnat.

(7)   În sensul prezentului regulament de procedură, se aplică definiția noțiunii de „părți” prevăzută la articolul 482 din acord.

Articolul 2

Președinția

Părțile dețin președinția Subcomitetului GI, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni. Prima perioadă de 12 luni începe la data primei reuniuni a Consiliului de asociere și se încheie la data de 31 decembrie a aceluiași an.

Articolul 3

Reuniuni

(1)   Cu excepția cazului în care se convine altfel de către părți, Subcomitetul GI se întrunește, alternativ în Uniune și în Ucraina, la cererea oricăreia dintre părțiși în orice caz în cel mult 90 de zile de la solicitare.

(2)   Președintele convoacă fiecare reuniune a Subcomitetului GI, locul și data acestora stabilindu-se de comun acord de către părți. Convocarea la reuniune este transmisă membrilor de către președinte cu cel puțin 28 de zile calendaristice înainte de începerea reuniunii, cu excepția cazului în care părțile convin altfel.

(3)   În măsura posibilităților, reuniunea ordinară a Subcomitetului GI este convocată cu suficient timp înainte de reuniunea ordinară a Comitetului de asociere în configurația comerț.

(4)   În mod excepțional, reuniunile Subcomitetului GI pot fi desfășurate prin orice mijloc tehnologic convenit de părți, inclusiv prin videoconferință.

Articolul 4

Delegații

Înaintea fiecărei reuniuni, părțile ăși transmit reciproc informații, prin intermediul secretariatului prevăzut la articolul 5, cu privire la componența preconizată a delegațiilor care participă la reuniune.

Articolul 5

Secretariatul

Șefii de delegație numesc un reprezentant al Comisiei Europene și, respectiv, un reprezentant al Ucrainei care să exercite, împreună, funcția de secretari ai Subcomitetului GI, și să îndeplinească sarcinile de secretariat împreună, într-un spirit de încredere reciprocă și de cooperare.

Articolul 6

Corespondența

(1)   Corespondența adresată Subcomitetului GI se trimite secretarului oricăreia dintre părți, care, la rândul său, informează celălalt secretar.

(2)   Secretariatul asigură transmiterea corespondenței adresate Subcomitetului GI către președinte și difuzarea sa, atunci când este cazul, în conformitate cu articolul 7.

(3)   Corespondența din partea președintelui se transmite părților de către secretariatul Subcomitetului GI în numele președintelui. Această corespondență este difuzată, după caz, în conformitate cu articolul 7.

Articolul 7

Documente

(1)   Documentele sunt transmise prin intermediul secretariatului Subcomitetului GI.

(2)   O parte transmite documentele sale propriului secretar. Secretarul transmite documentele respective secretarului celeilalte părți.

(3)   Secretarul Uniunii difuzează documentele reprezentanților competenți ai Uniunii și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Ucrainei și secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

(4)   Secretarul Ucrainei difuzează documentele reprezentanților competenți ai Ucrainei și transmite în mod sistematic o copie a acestei corespondențe secretarului Uniunii și secretarilor Comitetului de asociere în configurația comerț.

Articolul 8

Confidențialitate

Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, reuniunile Subcomitetului GI nu sunt publice.

Atunci când o parte transmite Subcomitetului GI informații semnalate drept confidențiale, cealaltă parte tratează aceste informații ca atare.

Articolul 9

Ordinea de zi a reuniunilor

(1)   Secretariatul Subcomitetului GI stabilește o ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune, precum și un proiect de concluzii operaționale, astfel cum se prevede la articolul 10, pe baza propunerilor părților. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele cu privire la care secretariatul Subcomitetului GI a primit, din partea unei părți, o cerere de înscriere pe ordinea de zi, însoțită de documentele relevante, cu cel puțin 21 de zile calendaristice înainte de data reuniunii.

(2)   Ordinea de zi provizorie, împreună cu documentele relevante, se difuzează în conformitate cu articolul 7 cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea reuniunii.

(3)   Ordinea de zi se adoptă de către președinte și de către celălalt șef de delegație la începutul fiecărei reuniuni. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile convin astfel.

(4)   Cu acordul celeilalte părți, președintele poate invita, ad-hoc, reprezentanți ai altor organisme ale părților sau experți independenți să participe în calitate de observatori la reuniunile Subcomitetului GI pentru a oferi informații cu privire la subiecte specifice. Părțile se asigură că acești observatori respectă cerințele privind confidențialitatea.

(5)   În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele indicate la alineatele (1) și (2) pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 10

Proces-verbal și concluzii operaționale

(1)   Cei doi secretari întocmesc împreună un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune.

(2)   Procesul-verbal cuprinde, ca regulă generală, în legătură cu fiecare punct al ordinii de zi:

(a)

participanții la reuniune, funcționarii care îi însoțesc și eventualii observatori prezenți la reuniune;

(b)

documentele prezentate Subcomitetului GI;

(c)

declarațiile a căror consemnare a fost solicitată de Subcomitetul GI; și

(d)

dacă este necesar, concluziile operaționale ale reuniunii, menționate la alineatul (4).

(3)   Proiectul de proces-verbal se înaintează spre aprobare Subcomitetului GI. Acesta se aprobă în termen de 28 de zile calendaristice de la încheierea fiecărei reuniuni a Subcomitetului GI. Se trimite o copie a procesului-verbal aprobat fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 7.

(4)   Proiectul de concluzii operaționale ale fiecărei reuniuni este redactat de secretarul Subcomitetului GI al părții care deține președinția și este difuzat părților, împreună cu ordinea de zi, de regulă cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de începerea reuniunii. Proiectul de concluzii operaționale este actualizat în cursul reuniunii, iar la sfârșitul acesteia, Cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel, Subcomitetul GI adoptă concluziile operaționale, care reflectă acțiunile subsecvente convenite de părți. După aprobare, concluziile operaționale se atașează la procesul-verbal, iar punerea lor în aplicare este examinată în cursul oricăreia dintre reuniunile ulterioare ale Subcomitetului GI. În acest scop, Subcomitetul GI adoptă un model care să permită urmărirea fiecărei acțiuni în raport cu un termen specific.

Articolul 11

Deciziile

(1)   Subcomitetul GI are competența de a adopta decizii în cazurile prevăzute la articolul 211 alineatul (3) din acord. Aceste decizii se adoptă de comun acord de către părți după finalizarea procedurilor interne în vederea adoptării lor. Deciziile sunt obligatorii pentru părți, care iau măsurile necesare pentru a le pune în aplicare.

(2)   Fiecare decizie se semnează de către un reprezentant al fiecăreia dintre părți. Fără a aduce atingere alineatului (3), reprezentanții semnează aceste documente în timpul reuniunii în care se adoptă decizia relevantă.

(3)   Subcomitetul GI poate să adopte decizii prin procedură scrisă, după finalizarea procedurilor interne, dacă părțile convin astfel. Procedura scrisă constă într-un schimb de note între cei doi secretari, în acord cu părțile. În acest scop, textul propunerii este transmis în conformitate cu articolul 7, cu un termen de cel puțin 21 de zile calendaristice pentru comunicarea eventualelor rezerve sau modificări. În urma consultării cu părțile, președintele poate să reducă termenele indicate în prezentul alineat pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular. Din momentul ajungerii la un acord cu privire la text, decizia se semnează de către un reprezentant al fiecărei părți.

(4)   Actele elaborate de Subcomitetul GI se intitulează „decizie”. Fiecare decizie intră în vigoare la data adoptării sale, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(5)   Deciziile Subcomitetului GI se autentifică de către cei doi secretari.

(6)   Deciziile sunt transmise ambelor părți.

(7)   Secretariatul Comitetului de asociere în configurația comerț este informat cu privire la orice decizie, raport și cu privire la alte măsuri convenite de Subcomitetul GI.

(8)   Fiecare parte poate decide în legătură cu publicarea, în propria publicație oficială, a deciziilor Subcomitetului GI.

Articolul 12

Rapoarte

(1)   Subcomitetul GI prezintă Comitetului de asociere în configurația comerț un raport cu privire la activitățile sale cu ocazia fiecărei reuniuni ordinare a acestui comitet.

(2)   Rapoartele se adoptă de comun acord de către părți și se intitulează „raport”. Rapoartele sunt transmise ambelor părți.

(3)   Procedura de adoptare a deciziilor prevăzută la articolul 11 alineatele (2) și (3) se aplică mutatis mutandis rapoartelor.

Articolul 13

Regimul lingvistic

(1)   Limbile de lucru ale Subcomitetului GI sunt engleza și ucraineana.

(2)   Cu excepția cazului în care se decide altfel, Subcomitetul GI deliberează pe baza documentelor întocmite în limbile menționate.

Articolul 14

Cheltuielile

(1)   Fiecare parte acoperă orice cheltuieli rezultate în urma participării la reuniunile Subcomitetului GI, atât cheltuielile cu personalul, cheltuielile de deplasare și diurnele, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații.

(2)   Cheltuielile aferente organizării reuniunilor și reproducerii documentelor se suportă de către partea care găzduiește reuniunea.

(3)   Cheltuielile aferente serviciilor de interpretare la reuniuni și de traducere a documentelor în/din engleză și ucraineană, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (1), sunt suportate de partea care găzduiește reuniunea.

Cheltuielile legate de interpretarea și traducerea în/din alte limbi sunt suportate direct de partea solicitantă.

Articolul 15

Modificarea

Prezentul regulament de procedură poate fi modificat printr-o decizie a Subcomitetului GI în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) din acord.


(1)  JO L 161, 29.5.2014, p. 3.


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/61


DECIZIA (UE) 2017/190 A COMISIEI

din 1 februarie 2017

de autorizare a Franței să aplice derogări, în temeiul articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, de la anumite norme comune în materie de siguranță a aviației în ceea ce privește instalarea componentelor

[notificată cu numărul C(2017) 458]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (1), în special articolul 14 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Franța și-a făcut cunoscută intenția de a acorda o aprobare care derogă de la normele comune în domeniul siguranței aviației de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei (2). În conformitate cu articolul 14 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Comisia a evaluat necesitatea derogării propuse și nivelul de protecție obținut prin aplicarea acesteia, pe baza recomandării Agenției Europene de Siguranță a Aviației (denumită în continuare „AESA”) din 24 septembrie 2015 (3).

(2)

Derogarea propusă, notificată de Franța la 24 iulie 2015, se referă la punctul M.A.501 din anexa I (partea M) la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 care prevede că nicio componentă nu poate fi instalată pe aeronave, decât dacă a fost pusă în serviciu în mod adecvat pe un formular 1 al AESA sau echivalent.

(3)

Derogarea propusă se referă la instalarea motoarelor R755B2M, pe aeronave YMF5C înmatriculate în Franța. Aceste aeronave sunt produse de WACO Classic Aircraft Corporation, cu sediul în Statele Unite ale Americii, care deține certificatul de omologare AESA cu numărul EASA.IM.A.055 și certificatul de producție FAA nr. 328CE de aprobare a producției a tipului de aeronavă respectiv. Motoarele R755B2M sunt produse de AIR REPAIR, de asemenea cu sediul în Statele Unite ale Americii, care deține certificatul de omologare AESA cu numărul EASA.E.092. AIR REPAIR furnizează WACO Classic Aircraft Corporation motoarele pentru instalare. Cu toate acestea, AIR REPAIR nu deține nici o aprobare de producție, nici o aprobare de unitate de reparații FAA 145 și, prin urmare, nu poate furniza motoare cu formulare de punere în serviciu pentru alți clienți. Informațiile primite de AESA indică faptul că AIR REPAIR nu dorește să obțină nici o aprobare de producție, nici o aprobare AESA partea 145.

(4)

Având în vedere că noile motoare produse de AIR REPAIR nu pot fi livrate către clienți cu un Formular 1 al AESA sau echivalent, autoritățile franceze au explicat că derogarea de la cerința înscrisă la punctul M.A.501 este necesară, astfel încât să se garanteze că un proprietar al unei aeronave YMF5C, care intenționează să cumpere un nou motor P/N (model) R755B2M, seria 17819, poate instala acest motor în Franța pe aeronavă.

(5)

Autoritățile franceze au explicat că un nivel echivalent de protecție poate fi atins prin alte mijloace. Mijloacele respective constau în cerința ca producătorul aeronavei să declare că motoarele care urmează să fie instalate sunt similare cu cele pe care el însuși le-ar instala în linia sa de producție și în cerința ca motoarele respective să fie instalate de personal calificat și în conformitate cu manualul de întreținere aplicabil al aeronavei care conține informațiile necesare pentru înlăturarea și instalarea acestor motoare.

(6)

Pe baza recomandării AESA publicate la 24 septembrie 2015, Comisia consideră că, prin aceste alte mijloace, poate fi atins un nivel de protecție echivalent cu cel atins prin aplicarea punctului M.A.501 din anexa I (partea M) la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014. Prin urmare, Franța ar trebui să fie autorizată să acorde derogarea propusă.

(7)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, o decizie a Comisiei conform căreia un stat membru poate acorda o derogare propusă trebuie să fie notificată tuturor statelor membre, care ar urma să fie îndreptățite, de asemenea, să aplice respectiva măsură. Prezenta decizie ar trebui așadar să se adreseze tuturor statelor membre. Descrierea derogării și condițiile aferente acesteia ar trebui să fie de natură să permită altor state membre să aplice respectiva măsură atunci când sunt în aceeași situație, fără a necesita o nouă decizie a Comisiei. Statele membre ar trebui să facă schimb de informații cu privire la aplicarea acestei măsuri, în cazul în care o aplică, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, întrucât această aplicare poate avea efecte în afara statelor membre care acordă derogarea.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Franța poate acorda aprobări care derogă de la punctul M.A.501 din anexa I (partea M) la Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 proprietarilor de aeronave YMF5C produse de WACO Classic Aircraft Corporation, care intenționează să cumpere motoare R755B2M și să le instaleze pe aeronavele lor, cu condiția ca fabricantul aeronavelor să fi declarat că motoarele respective sunt similare celor care ar fi instalate în linia sa de producție și cu condiția ca motoarele respective să fie instalate de personal calificat și în conformitate cu manualul de întreținere aplicabil al aeronavei care conține informațiile necesare pentru înlăturarea și instalarea motoarelor respective.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2017.

Pentru Comisie

Violeta BULC

Membru al Comisiei


(1)  JO L 79, 19.3.2008, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1321/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu (JO L 362, 17.12.2014, p. 1).

(3)  CAZUL AESA 2015/87 – Recomandarea nr. FR/18/2015 – Scrisoarea AESA 2015 (D) 54366.


3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/63


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/191 A COMISIEI

din 1 februarie 2017

de modificare a Deciziei 2010/166/UE pentru a introduce noi tehnologii și benzi de frecvențe pentru serviciile de comunicații mobile la bordul navelor (servicii MCV) în Uniunea Europeană

[notificată cu numărul C(2017) 450]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvențe radio) (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Decizia 2010/166/UE a Comisiei (2) stabilește condițiile tehnice și operaționale necesare pentru a permite utilizarea serviciilor GSM la bordul navelor (servicii MCV) în Uniune.

(2)

Dezvoltarea unor mijloace de comunicații avansate bazate pe progresul tehnic poate să îmbunătățească posibilitatea cetățenilor de a fi conectați permanent, oriunde s-ar afla, în conformitate cu programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio instituit prin Decizia 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) și să contribuie la realizarea pieței unice digitale. Spectrul de frecvențe ar trebui utilizat în conformitate cu principiile privind neutralitatea tehnologică și a serviciilor prevăzute în Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(3)

Decizia 2010/166/UE cere statelor membre să monitorizeze utilizarea benzilor de 900 și 1 800 MHz de către sistemele care furnizează servicii MCV în apele lor teritoriale, în special în ceea ce privește menținerea relevanței tuturor condițiilor specificate în decizia menționată, și cazurile de interferențe prejudiciabile. De asemenea, statelor membre li se cere să prezinte Comisiei un raport cu privire la constatările lor, iar Comisia ar trebui, după caz, să revizuiască Decizia 2010/166/UE.

(4)

Rapoartele transmise Comisiei de statele membre au confirmat clar necesitatea de a permite utilizarea unor noi tehnologii de comunicare pentru MCV.

(5)

Pentru a facilita dezvoltarea suplimentară a aplicațiilor MCV în Uniune, la 16 noiembrie 2015 Comisia a încredințat Conferinței Europene a Administrațiilor Poștei și Telecomunicațiilor („CEPT”), în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Decizia 676/2002/CE, mandatul de a examina posibilitatea coexistenței dintre dispozitivele marine care utilizează tehnologia LTE și rețele terestre de comunicații electronice care funcționează în benzile de 1 710-1 785/1 805-1 880 MHz și de 2 500-2 570/2 620-2 690 MHz, precum și compatibilitatea dintre dispozitivele marine care utilizează tehnologia UMTS și rețele terestre de comunicații electronice care funcționează în benzile de 1 920-1 980/2 110-2 170 MHz.

(6)

Pe baza mandatului respectiv, CEPT a adoptat la 17 iunie 2016 Raportul 62, care concluzionează că ar fi posibilă funcționarea MCV, sub rezerva îndeplinirii condițiilor tehnice relevante, utilizând tehnologia LTE în benzile de 1 710-1 785/1 805-1 880 MHz și de 2 500-2 570/2 620-2 690 MHz și tehnologia UMTS în benzile de 1 920-1 980/2 110-2 170 MHz. Prin urmare, Decizia 2010/166/UE ar trebui modificată pe baza rezultatelor Raportului 62 al CEPT, pentru a include aceste tehnologii și frecvențe și a permite utilizarea sistemelor bazate pe aceste tehnologii la bordul navelor.

(7)

Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în anexă și pentru a proteja alte utilizări autorizate ale spectrului, statele membre pot impune restricții geografice suplimentare privind funcționarea sistemelor MCV în apele lor teritoriale.

(8)

Având în vedere importanța tehnologiilor UMTS și LTE pentru comunicațiile fără fir din Uniune, posibilitatea de a utiliza sistemele MCV LTE și sistemele MCV UMTS, astfel cum sunt descrise în prezenta decizie, ar trebui să se aplice cât mai curând posibil și nu mai târziu de șase luni de la data notificării prezentei decizii.

(9)

Ar trebui ca specificațiile tehnice ale MCV să continue a fi monitorizate, pentru a se asigura că acestea corespund progreselor tehnologice.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru spectrul de frecvențe radio,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2010/166/UE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Prezenta decizie are ca scop armonizarea condițiilor tehnice de punere la dispoziție și utilizare eficientă a benzilor de frecvențe de 900 MHz, 1 800 MHz, 1 900/2 100 MHz și 2 600 MHz de către sistemele care furnizează servicii de comunicații mobile la bordul navelor, în apele teritoriale ale Uniunii.”

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

«servicii de comunicații mobile la bordul navelor (servicii MCV)» înseamnă servicii de comunicații electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (c) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*1), furnizate de o companie pentru a permite persoanelor aflate la bordul navelor să comunice cu ajutorul unui sistem care face obiectul articolului 3, utilizând rețelele de comunicații publice, fără a stabili conexiuni directe cu rețelele mobile terestre;

(*1)  Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).”;"

(b)

punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

«stația de bază de emisie/recepție a navei (stația de bază a navei)» înseamnă o pico-celulă mobilă care este amplasată la bordul unei nave și care furnizează servicii GSM, LTE sau UMTS, în conformitate cu anexa la prezenta decizie;”;

(c)

se adaugă următoarele puncte:

„8.

«benzile de frecvențe de 1 900/2 100 MHz» înseamnă banda de 1 920-1 980 MHz pentru legătura ascendentă (terminal emițător, stație de bază receptoare) și banda de 2 110-2 170 MHz pentru legătura descendentă (stație de bază emițătoare, terminal receptor);

9.

«banda de frecvențe de 2 600 MHz» înseamnă banda de 2 500-2 570 MHz pentru legătura ascendentă (terminal emițător, stație de bază receptoare) și banda de 2 620-2 690 MHz pentru legătura descendentă (stație de bază emițătoare, terminal receptor);

10.

«sistem LTE» înseamnă o rețea de comunicații electronice astfel cum este definită în anexa la Decizia de punere în aplicare 2011/251/UE a Comisiei (*2);

11.

«sistem UMTS» înseamnă o rețea de comunicații electronice astfel cum este definită în anexa la Decizia de punere în aplicare 2011/251/UE.

(*2)  Decizia de punere în aplicare 2011/251/UE a Comisiei din 18 aprilie 2011 de modificare a Deciziei 2009/766/CE privind armonizarea benzilor de frecvențe de 900 MHz și de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii paneuropene de comunicații electronice în cadrul Comunității (JO L 106, 27.4.2011, p. 9).”"

3.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

(1)   Statele membre pun la dispoziție cel puțin 2 MHz de spectru radio pentru legătura ascendentă și, respectiv, 2 MHz de spectru radio pentru legătura descendentă în benzile de 900 și/sau 1 800 Mhz pentru sistemele GSM care furnizează servicii MCV în apele lor teritoriale fără interferențe și fără protecție.

(2)   Cât mai curând posibil și în termen de șase luni de la data notificării prezentei decizii, statele membre pun la dispoziție 5 MHz de spectru radio pentru legătura ascendentă și, respectiv, 5 MHz de spectru radio pentru legătura descendentă în benzile de 1 900/2 100 MHz pentru sistemele UMTS și în benzile de 1 800 și de 2 600 MHz pentru sistemele LTE care furnizează servicii MCV în apele lor teritoriale fără interferențe și fără protecție.

(3)   Statele membre se asigură că sistemele menționate la alineatele (1) și (2) sunt conforme condițiilor stabilite în anexă.”

4.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Statele membre monitorizează utilizarea benzilor de frecvențe de către sistemele care furnizează servicii MCV în apele lor teritoriale, care sunt menționate la articolul 3 alineatele (1) și (2), în special în ceea ce privește menținerea relevanței tuturor condițiilor prevăzute la articolul 3, precum și cazurile de interferențe prejudiciabile.”

5.

Anexa se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 1 februarie 2017.

Pentru Comisie

Andrus ANSIP

Vicepreședinte


(1)  JO L 108, 24.4.2002, p. 1.

(2)  Decizia 2010/166/UE a Comisiei din 19 martie 2010 privind condițiile armonizate de utilizare a spectrului de frecvențe radio pentru exploatarea serviciilor de comunicații mobile la bordul navelor (servicii MCV) în Uniunea Europeană (JO L 72, 20.3.2010, p. 38).

(3)  Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(4)  Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).


ANEXĂ

„ANEXĂ

Condiții care trebuie îndeplinite de un sistem care furnizează servicii MCV în apele teritoriale ale statelor membre ale Uniunii Europene, pentru a se evita apariția interferențelor prejudiciabile cu rețelele mobile terestre

1.   Condiții care trebuie îndeplinite de sistemele GSM care funcționează în banda de 900 MHz și în banda de 1 800 MHz și care furnizează servicii MCV în apele teritoriale ale statelor membre, pentru a se evita apariția interferențelor prejudiciabile cu rețelele mobile terestre

Se aplică următoarele condiții:

(a)

sistemul care furnizează servicii MCV nu se utilizează la mai puțin de două mile marine (1) de linia de bază, astfel cum este definită în Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

(b)

pentru distanțele cuprinse între două și 12 mile marine de la linia de bază, se utilizează doar antenele montate în interiorul stațiilor de bază ale navei;

(c)

limite impuse pentru terminalele mobile atunci când sunt utilizate la bordul navei și pentru stațiile de bază ale navei:

Parametru

Descriere

Putere de transmisie/densitate de putere

Pentru terminalele mobile utilizate la bordul navei și controlate de stația de bază a navei în banda de frecvențe 900 MHz, puterea maximă radiată de ieșire:

5 dBm

Pentru terminalele mobile utilizate la bordul navei și controlate de stația de bază a navei în banda de frecvențe 1 800 MHz, puterea maximă radiată de ieșire:

0 dBm

Pentru stațiile de bază de la bordul navelor, densitatea de putere maximă, măsurată în zonele exterioare ale navei, luând ca reper un câștig de antenă măsurat de 0 dBi:

– 80 dBm/200 kHz

Reguli de accesare și de ocupare a canalelor

Se utilizează tehnici de atenuare a interferențelor al căror nivel al performanțelor să fie cel puțin echivalent cu următorii factori de atenuare, conform standardelor GSM:

la o distanță cuprinsă între două și trei mile marine de la linia de bază, sensibilitatea receptorului și pragul de deconectare [nivelurile ACCMIN (2) și min RXLEV (3)] ale terminalului mobil utilizat la bordul navei sunt de cel puțin – 70 dBm/200 kHz, iar între 3 și 12 mile marine de la linia de bază, de cel puți – 75 dBm/200 kHz;

transmisia discontinuă (4) se activează pentru legătura ascendentă a sistemului MCV;

valoarea funcției «avans temporal» (timing advance) (5) a stației de bază a navei se setează la minimum.

2.   Condiții care trebuie îndeplinite de sistemele UMTS în benzile de 1 900/2 100 MHz care furnizează servicii MCV în apele teritoriale ale statelor membre, pentru a se evita apariția interferențelor prejudiciabile cu rețelele mobile terestre

Se aplică următoarele condiții:

(a)

sistemul care furnizează servicii MCV nu se utilizează la mai puțin de două mile marine de linia de bază, astfel cum este definită în Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

(b)

pentru distanțele cuprinse între două și 12 mile marine de la linia de bază, se utilizează doar antenele montate în interiorul stațiilor de bază ale navei;

(c)

se poate utiliza numai o lărgime de bandă de până la 5 MHz (duplex);

(d)

limite impuse pentru terminalele mobile atunci când sunt utilizate la bordul navei și pentru stațiile de bază ale navei:

Parametru

Descriere

Putere de transmisie/densitate de putere

Pentru terminalele mobile care transmit în banda de frecvențe de 1 900 MHz utilizate la bordul navei și controlate de stația de bază a navei care transmite în banda de frecvențe 2 100 MHz, puterea maximă radiată de ieșire:

0 dBm/5 MHz

Emisiile înregistrate pe punte

Emisiile pe punte trebuie să fie de cel mult – 102 dBm/5 MHz (canal pilot comun)

Reguli de accesare și de ocupare a canalelor

Între două și 12 mile marine de la linia de bază, criteriile de calitate (nivelul minim necesar al semnalului primit în celulă) sunt de cel puțin:

– 87 dBm/5 MHz

Temporizatorul de selectare a rețelei mobile terestre publice se setează la 10 minute

Parametrul de avans temporal se stabilește în funcție de o dimensiune a celulei pentru sistemul de antene distribuit al MCV egală cu 600 m

Temporizatorul de întrerupere în urma inactivității utilizatorului al controlului resurselor radio se setează la două secunde

Nealinierea cu rețelele terestre

Frecvența centrală a purtătorului MCV trebuie să nu fie aliniată cu purtătorii rețelei terestre

3.   Condiții care trebuie îndeplinite de sistemele LTE din banda de 1 800 MHz și din banda de 2 600 MHz care furnizează servicii MCV în apele teritoriale ale statelor membre, pentru a se evita apariția interferențelor prejudiciabile cu rețelele mobile terestre

Se aplică următoarele condiții:

(a)

sistemul care furnizează servicii MCV nu se utilizează la mai puțin de patru mile marine de linia de bază, astfel cum este definită în Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

(b)

pentru distanțele cuprinse între patru și 12 mile marine de la linia de bază, se utilizează doar antenele montate în interiorul stațiilor de bază ale navei;

(c)

în fiecare bandă de frecvențe (1 800 MHz și 2 600 MHz) se poate utiliza numai o lărgime de bandă de până la 5 MHz (duplex);

(d)

limite impuse pentru terminalele mobile atunci când sunt utilizate la bordul navei și pentru stațiile de bază ale navei:

Parametru

Descriere

Putere de transmisie/densitate de putere

Pentru terminalele mobile utilizate la bordul navei și controlate de stația de bază a navei în banda de frecvențe 1 800 MHz și în banda de frecvențe 2 600 MHz, putere maximă radiată de ieșire:

0 dBm

Emisiile pe punte

Emisiile pe punte trebuie să fie de cel mult – 98 dBm/5 MHz (echivalent cu – 120 dBm/15 kHz)

Reguli de accesare și de ocupare a canalelor

Între patru și 12 mile marine de la linia de bază, criteriile de calitate (nivelul minim necesar al semnalului primit în celulă) sunt de cel puțin – 83 dBm/5 MHz (echivalent cu – 105 dBm/15 kHz)

Temporizatorul de selectare a rețelei mobile terestre publice se setează la 10 minute

Parametrul de avans temporal se stabilește în funcție de o dimensiune a celulei pentru sistemul de antene distribuit MCV egală cu 400 m

Temporizatorul de întrerupere în urma inactivității utilizatorului al controlului resurselor radio se setează la două secunde

Nealinierea cu rețelele terestre

Frecvența centrală a purtătorului MCV trebuie să nu fie aliniată cu purtătorii rețelei terestre”


(1)  O milă marină = 1 852 de metri.

(2)  ACCMIN (RX_LEV_ACCESS_MIN), astfel cum este descris în standardul GSM ETSI TS 144 018.

(3)  RXLEV (RXLEV-FULL-SERVING-CELL), astfel cum este descris în standardul GSM ETSI TS 148 008.

(4)  Transmisie discontinuă sau DTX, astfel cum este descrisă în standardul GSM ETSI TS 148 008.

(5)  Avans temporal (timing advance), astfel cum este descris în standardul GSM ETSI TS 144 018.


Rectificări

3.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 29/69


Rectificare la Decizia (PESC) 2016/2240 a Consiliului din 12 decembrie 2016 de modificare a Deciziei 2012/389/PESC privind misiunea Uniunii Europene referitoare la consolidarea capacităților maritime regionale în statele din Cornul Africii (EUCAP NESTOR)

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337 din 13 decembrie 2016 )

La pagina 18, articolul 1 punctul 1:

în loc de:

„1.

În titlu și în întregul text al deciziei, denumirea «EUCAP NESTOR» se înlocuiește în toate cazurile cu «EUCAP Somalia».”,

se citește:

„1.

Titlul se înlocuiește cu «Decizia 2012/389/PESC a Consiliului din 16 iulie 2012 privind misiunea Uniunii Europene de consolidare a capacităților în Somalia (EUCAP Somalia)» și, în întregul text al deciziei, denumirea «EUCAP NESTOR» se înlocuiește cu «EUCAP Somalia».”