(1)

În urma unei anchete antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză („RPC”) și din Indonezia.

(2)

De atunci, aceste măsuri au fost mai întâi prelungite în iunie 2010 (3) pentru o perioadă suplimentară de cinci ani, iar în mai 2012, în urma unei reexaminări intermediare parțiale, a fost modificat nivelul taxei pentru un producător-exportator chinez (4). Ca urmare, nivelul taxei antidumping aplicabile pentru Indonezia a variat între 0,24 EUR/kg și 0,27 EUR/kg, iar pentru RPC între 0,23 EUR/kg și 0,26 EUR/kg („măsurile în vigoare”).

(3)

Măsurile în vigoare s-au aplicat tuturor importurilor de ciclamat de sodiu originar din RPC și din Indonezia, cu excepția importurilor de ciclamat de sodiu fabricat de producătorii-exportatori chinezi Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited. Inițial a fost stabilit un nivel zero al taxei pentru societățile respective, întrucât nu s-a constatat prezența dumpingului [Regulamentul (CE) nr. 435/2004].

(4)

În conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cazul Mexico – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul („raportul Organului de apel al OMC”) (5), producătorii-exportatori chinezi Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited nu au fost evaluați în cadrul reexaminărilor ulterioare ale măsurilor astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 435/2004 și nu fac obiectul măsurilor în vigoare.

(5)

La 17 februarie 2011 a fost deschisă o anchetă anterioară limitată la Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited (6). În urma retragerii plângerii, procedura a fost încheiată prin decizia Comisiei din 5 aprilie 2012 (7) fără instituirea unor măsuri.

(6)

O a doua reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în vigoare a fost deschisă în iunie 2015 (8), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

La 12 august 2015, Comisia Europeană („Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză („RPC”), limitată la Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și la Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited, două societăți aparținând aceluiași grup (ambele societăți denumite în continuare „producătorii-exportatori în cauză” sau „Fang Da”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Un aviz de deschidere („avizul de deschidere”) a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9).

(8)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 30 iunie 2015 de către Productos Aditivos S.A. („reclamantul” sau „producătorul din Uniune”), singurul producător de ciclamat de sodiu din Uniune, reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală din Uniune. Plângerea cuprindea elemente de probă cu privire la practicile de dumping și prejudiciul important rezultat din acestea, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(9)

În urma comunicării constatărilor, Fang Da a susținut că elementele de probă privind prejudiciul incluse în plângere erau deficitare și că deschiderea mai multor anchete consecutive împotriva Fang Da era abuzivă. De asemenea, societatea a afirmat că aceasta ilustrează faptul că deschiderea prezentei anchete în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază nu este corespunzătoare. De asemenea, ea a solicitat clarificări privind tendințele anumitor indicatori din dosarul public.

(10)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 8, Comisia consideră că plângerea a cuprins suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea anchetei, acesta fiind singurul criteriu pentru decizia privind deschiderea anchetei, iar nu existența sau rezultatele anchetelor anterioare. De fapt, analiza prejudiciului specific efectuată ca urmare a plângerii a indicat faptul că există suficiente elemente de probă care indică o pătrundere semnificativă pe piața UE a importurilor provenite de la Fang Da care subcotează în mod semnificativ prețurile de vânzare și cele indicative ale industriei din Uniune. În plus, nu toți factorii trebuie să indice o deteriorare în vederea constatării unui prejudiciu important. De asemenea, existența altor factori care pot avea un impact asupra situației industriei din Uniune nu implică în mod necesar faptul că efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra acestei industrii nu este important. Prin urmare, deschiderea anchetei este valabilă din punct de vedere legal. Cu privire la observațiile privind o posibilă inconsecvență între trei indicatori din dosarul public, aceasta se explică prin diferența semnificativă în ceea ce privește amploarea volumelor incluse în calcule și prin rezultatul rotunjirii cifrelor confidențiale utilizate (în sus sau în jos, în funcție de an).

(11)

De asemenea, a fost posibil din punct de vedere legal să se deschidă ancheta în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază chiar dacă aceasta viza o singură societate, fapt confirmat de jurisprudență (10).

(12)

Comisia nu a instituit măsuri antidumping provizorii în cadrul acestei anchete cu scopul de a sincroniza constatările definitive ale prezentei proceduri cu reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 6.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, cei doi producători-exportatori în cauză și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(14)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(15)

Comisia a informat, de asemenea, producătorii din Indonezia cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe. În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că aceasta consideră Indonezia ca fiind o țară terță cu economie de piață („țara analogă”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Nu au existat indicii la dosar care să arate o posibilă producție de ciclamat de sodiu în alte țări terțe.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat faptul că ar putea include importatorii în cauză în eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(17)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Trei importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de importatori, Comisia a decis că nu era necesară constituirea eșantionului.

(19)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere de acordare a TEP la cei doi producători-exportatori în cauză din RPC.

(20)

Comisia a trimis chestionare la singurul producător din Uniune, la cei doi producători-exportatori chinezi în cauză și la cei trei importatori neafiliați.

(21)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la singurul producător din Uniune, de la unul dintre cei doi producători-exportatori chinezi în cauză (inclusiv două dintre birourile sale de vânzări la export afiliate din Hong Kong) și de la doi importatori neafiliați. Cel de al doilea producător-exportator chinez în cauză a oprit producția și comercializarea produsului vizat înainte de perioada de anchetă și, prin urmare, nu a fost vizat de chestionarul pentru perioada de anchetă.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii prezenței dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. Vizite de verificare în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază au fost efectuate la sediile următoarelor societăți:

(23)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada de la 1 aprilie 2014 până la 31 martie 2015 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2011 până la sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(24)

Produsul în cauză este ciclamatul de sodiu originar din Republica Populară Chineză și fabricat de cei doi producători-exportatori în cauză, încadrat în prezent la codul NC ex 2929 90 00 (cod TARIC 2929900010) („produsul în cauză”).

(25)

Ciclamatul de sodiu este un produs de bază utilizat ca aditiv alimentar și este utilizat pe scară largă ca îndulcitor în industria alimentară, precum și de către producătorii de îndulcitori hipocalorici și dietetici de masă. Volume mici sunt utilizate, de asemenea, în industria farmaceutică.

(26)

Ciclamatul de sodiu este o substanță chimică pură. Cu toate acestea, astfel cum este cazul oricărei substanțe chimice pure, ea poate conține o proporție mică de impurități în cantități de mg/kg de produs. Conținutul de impurități, stabilit de legislația Uniunii, definește calitatea ciclamatului de sodiu. Ciclamatul de sodiu există în două forme diferite: hidratată (HC), cu umiditate de 15 %; și anhidră (AC), cu umiditate de până la 1 %. Aceste două forme de ciclamat de sodiu au aceleași caracteristici și utilizări principale; ele variază doar în ceea ce privește nivelul de dulceață; tipul HC este mai puțin dulce datorită conținutului de apă. Prețurile variază din același motiv. Tipul AC este mai scump decât forma HC. Prin urmare, ambele forme ar trebui considerate ca fiind un singur produs în cadrul prezentei proceduri.

(27)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(28)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că respectivele produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

Unul dintre producătorii-exportatori în cauză, Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited, a încetat în anul 2012 activitatea de producție a produsului în cauză. Prin urmare, doar Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited a depus formularul de cerere de acordare a TEP și răspunsul la chestionar.

(30)

Funcționarii Comisiei au vizitat Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited pentru a verifica dacă societatea a încetat producția și comercializarea produsului în cauză, fapt care s-a dovedit a fi adevărat. Prin urmare, analiza dumpingului s-a bazat pe datele trimise de către Fang Da Food Additive (Yang Quan).

(31)

Cu toate acestea, luând în considerare relația dintre cele două societăți care aparțin aceluiași grup Fang Da și sunt deținute de aceeași societate-mamă, constatările sunt aplicabile ambelor societăți, care constituie grupul Fang Da.

(32)

Comisia a evaluat cererea producătorului-exportator de a i se acorda TEP și a efectuat, de asemenea, o vizită de verificare la sediul acestuia.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping vizând importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat, pentru producătorii-exportatori cu privire la care se constată că au întrunit criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(34)

Ancheta a stabilit faptul că producătorul-exportator care a solicitat TEP nu a reușit să demonstreze că a respectat toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(35)

Mai specific, s-a stabilit faptul că cel de al doilea criteriu, astfel cum este enunțat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, nu a fost respectat, întrucât tranzacțiile contabile nu au fost înregistrate conform principiilor contabilității pe bază de angajamente. În plus, nu a existat o prezentare corectă a situației financiare a societății. Comisia a identificat, de asemenea, o problemă în ceea ce privește tratamentul contabil al imobilizărilor corporale. În plus, s-a stabilit că nu au fost recunoscute provizioane pentru anumite cheltuieli. În cele din urmă, s-a constatat că nu s-a efectuat nicio consolidare a situației financiare la nivelul corect (al societății-mamă).

(36)

Comisia a comunicat constatările privind TEP producătorului-exportator, autorităților din țara în cauză și industriei din Uniune. Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații privind constatările efectuate și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(37)

În urma comunicării constatărilor, producătorul-exportator în cauză a prezentat observații, contestând toate constatările de mai sus. Observațiile primite au fost analizate în mod corespunzător, însă nu au fost în măsură să modifice constatările preliminare ale Comisiei, iar producătorul-exportator a fost informat în consecință la 11 aprilie 2016. În urma comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator și-a menținut obiecțiile fără a furniza elemente de probă sau argumente suplimentare.

(38)

În concluzie, producătorul-exportator în cauză nu a putut demonstra faptul că a respectat toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, prin urmare, cererea acestuia de a i se acorda TEP a fost respinsă.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuia să fie stabilită pe baza prețurilor dintr-o țară terță cu economie de piață corespunzătoare sau pe baza prețului practicat de o astfel de țară terță în alte țări, inclusiv Uniunea sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit efectiv în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru a include o marjă de profit rezonabilă.

(40)

S-au aplicat măsurile necesare pentru a identifica o țară terță cu economie de piață în vederea stabilirii prețurilor sau a valorii construite pentru a determina valoarea normală.

(41)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, Comisia a informat în avizul de deschidere părțile interesate despre faptul că ea a considerat Indonezia ca fiind o țară analogă corespunzătoare și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-a primit nicio observație. Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din Indonezia. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante la cei trei producători-exportatori indonezieni cunoscuți.

(42)

Un producător-exportator indonezian și-a manifestat inițial interesul, indicând dorința de a coopera. Comisia a solicitat societății respective să completeze chestionarul pentru producătorii de ciclamat de sodiu din țara analogă. Nu s-a primit niciun răspuns.

(43)

Conform informațiilor de care dispune Comisia, produsul care face obiectul anchetei este produs numai în Uniune, în RPC și în Indonezia. Nu au existat indicii la dosar care să arate o posibilă producție de ciclamat de sodiu în alte țări terțe.

(44)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 40-43 de mai sus, nu s-a putut obține cooperarea niciunui producător din țara analogă.

(45)

În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe orice altă bază rezonabilă. În acest sens, Comisia a considerat rezonabil să bazeze valoarea normală pe prețul verificat și pe datele privind costurile producătorului din Uniune.

(46)

Produsul similar a fost comercializat de către industria din Uniune în cantități reprezentative. Cu toate acestea, vânzările pe piața internă a industriei din Uniune au generat pierderi. Prin urmare, valoarea normală a fost bazată pe costurile de fabricație ale industriei Uniunii plus o valoare rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale (VAG), precum și profitului. VAG au fost determinate pe baza datelor verificate primite de la producătorul din Uniune. Marja de profit adăugată a fost identică cu profitul-țintă utilizat pentru calcularea prețului neprejudiciabil al industriei din Uniune (a se vedea considerentele 174-177 de mai jos).

(47)

Toate exporturile producătorului-exportator în cauză în Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților comerciale de export din Hong Kong, iar toate vânzările Uniunii au fost realizate către clienții neafiliați din Uniune. Prin urmare, prețul de export a fost construit pe baza prețurilor la care a fost revândut prima dată produsul importat la clienți neafiliați ai producătorului-exportator în cauză din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări corespunzătoare ale prețului luând în considerare toate costurile suportate între operațiunile de import și revânzare, inclusiv cheltuielile VAG, precum și profiturile, care au fost stabilite pe baza datelor verificate primite de la doi importatori neafiliați.

(48)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator care a cooperat pe bază franco fabrică.

(49)

După caz, în vederea asigurării unei comparații corecte, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export luând în considerare diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(50)

S-au efectuat ajustări adecvate pentru a se ține cont de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și de spezele bancare, în cazurile în care erau considerate rezonabile, precise și susținute de date verificate.

(51)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză și fabricat de Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care au putut prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor definitive. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost luate în considerare, dacă a fost cazul.

(52)

În urma comunicării constatărilor, Fang Da a susținut că era discriminatoriu ca valoarea sa normală să fie stabilită pe baza datelor primite de la producătorul din Uniune, în timp ce într-una dintre anchetele anterioare privind importurile de ciclamat de sodiu originar din, printre altele, Republica Populară Chineză, valoarea normală s-a bazat pe datele primite din Indonezia, aceasta fiind țara analogă (11). Articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede ambele metode în ordine ierarhică, în funcție de împrejurările faptice ale fiecărei anchete. Metoda țării analoge este, într-adevăr, prima. Astfel cum s-a explicat în considerentele 40-43, în pofida eforturilor considerabile ale Comisiei, în cadrul prezentei anchete nu s-a obținut cooperarea niciunui producător din nicio țară analogă, în timp ce în ancheta anterioară, Indonezia a fost cooperantă. Prin urmare, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, valoarea normală trebuia să se bazeze pe datele Uniunii ca bază rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a fost respins pe baza împrejurărilor faptice ale prezentei anchete.

(53)

În plus, Fang Da a afirmat, de asemenea, că valoarea normală bazată pe datele producătorului din Uniune a condus la o marjă de dumping mai mare (88,7 %), în timp ce valoarea normală bazată pe Indonezia ca țară analogă într-una dintre anchetele anterioare (12) a determinat o marjă de dumping mai mică (și anume, 14,2 %, spre deosebire de 88,7 % pentru Fang Da). S-a susținut că stabilirea valorii normale a fost nerezonabilă în cazul de față, întrucât prețurile de export în ambele cazuri nu erau diferite în mod semnificativ.

(54)

În primul rând, Fang Da nu a furnizat o comparație a prețului de export în vederea justificării afirmației sale. De altfel, cele două cazuri s-au bazat pe perioade diferite de anchetă, ceea ce face înșelătoare comparația dintre prețurile de export. În al doilea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 52 de mai sus, în absența cooperării din partea vreunei țări analoge, valoarea normală a fost stabilită pe orice bază rezonabilă și în special, pe datele primite de la producătorul din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Argumentul este respins pe baza împrejurărilor faptice ale prezentei anchete.

(55)

În plus, producătorul-exportator în cauză a susținut că era discriminatoriu ca taxa aplicată lui (1,17 EUR per kg) să fie bazată pe marja de prejudiciu, în timp ce taxa (0,23 EUR-0,26 EUR per kg) pentru celelalte importuri chineze (13) să fie bazată pe marja de dumping. El a susținut din nou că o astfel de diferență de taxe nu poate fi susținută de nicio diferență semnificativă în prețurile de import medii și că aceasta a recompensat lipsa de cooperare a altor producători-exportatori chinezi care fac obiectul altei proceduri cu privire la același produs.

(56)

În primul rând, se reamintește faptul că situațiile în care taxa se bazează pe marja de dumping sau de prejudiciu sunt definite în conformitate cu regula taxei mai mici în temeiul articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 182 de mai jos). Prin urmare, ea nu depinde de metoda de stabilire a valorii normale. În al doilea rând, s-a explicat deja în considerentele 52 și 54 că utilizarea unei țări analoge într-o anchetă și utilizarea datelor din Uniune în alta nu este un tratament discriminatoriu. În al treilea rând, diferența între taxele producătorului-exportator în cauză și ale altor producători-exportatori chinezi care nu au cooperat este rezultatul unor proceduri separate referitoare la perioade diferite, în conformitate cu condițiile regulamentului de bază. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(57)

Pe baza celor de mai sus, niciuna dintre observațiile care au urmat comunicării constatărilor finale nu a schimbat constatările privind dumpingul.

(58)

Comisia a comparat prețul de export mediu ponderat per tip de produs cu valoarea normală medie ponderată per tip de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) și cu articolul 2 alineatul (12) din regulamentul de bază.

(59)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

(60)

Întrucât industria din Uniune constă într-un singur producător, iar prezenta procedură se referă la un singur grup de producători-exportatori chinezi, indicatorii de prejudiciu și datele privind importurile au trebuit să fie indexate în vederea asigurării confidențialității informațiilor comerciale sensibile.

(61)

Produsul similar a fost fabricat în cursul perioadei de anchetă de către un singur producător din Uniune, care, prin urmare, constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(62)

Ciclamatul de sodiu este produs doar în Uniune, în RPC și în Indonezia. Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața din Uniune, plus volumul importurilor de ciclamat de sodiu din RPC și din Indonezia. Întrucât importurile de ciclamat de sodiu din cele două țări au făcut obiectul măsurilor în cursul perioadei examinate, Comisia a utilizat statisticile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) (14) din regulamentul de bază [„baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6)”] pentru a stabili volumul și prețurile medii ale importurilor din cele două țări în cursul perioadei examinate, întrucât ele conțineau informații suficient de detailate la nivelul codurilor TARIC cu 10 caractere și al codurilor TARIC adiționale.

(63)

În urma comunicării constatărilor, producătorul-exportator în cauză a prezentat noi date privind exporturile chineze care ar indica existența unor volume de importuri în cursul perioadei examinate provenite de la alți producători-exportatori chinezi decât Fang Da care erau mai mari decât cele indicate de datele din baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). Cu toate acestea, producătorul-exportator nici nu a indicat sursa exactă a noilor date și, în afara prezentării unor cifre diferite, nici nu a oferit un motiv pentru a nu a ține cont de datele utilizate în prezenta anchetă privind importurile efective, cuprinse în baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). Prin urmare, Comisia nu a schimbat sursa datelor utilizate în prezenta anchetă.

(64)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(65)

Consumul de ciclamat de sodiu la nivelul Uniunii a scăzut mai întâi cu 7 % în perioada 2011-2013 și a crescut în perioada ulterioară. Consumul din perioada de anchetă a ajuns, mai mult sau mai puțin, la același nivel ca în anul 2011.

(66)

În vederea asigurării consecvenței datelor pe parcursul întregii perioade examinate, Comisia a utilizat aceeași sursă de informații ca mai sus – baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) – pentru a stabili tendințele volumelor și ale prețurilor importurilor provenite de la Fang Da. Datele respective au fost confruntate cu datele prezentate de Fang Da în răspunsul acesteia la chestionar, ele dovedindu-se coerente.

(67)

Importurile de la Fang Da în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(68)

Importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da au crescut cu 61 % în cursul perioadei examinate. Acestea au scăzut mai întâi cu 16 % din 2011 până în 2012, dar ulterior aproape s-au dublat din anul 2012 până la perioada de anchetă. Cotele de piață au urmat aceeași tendință, cu o creștere totală considerabilă, de 60 %.

(69)

În anul 2014 și pe perioada anchetei, Fang Da a devenit cel mai mare furnizor de pe piața din Uniune, cu o cotă de piață puțin mai mare decât toate celelalte importuri împreună și mult mai mare decât cota de piață a industriei din Uniune.

(70)

În urma comunicării constatărilor, producătorul-exportator în cauză a declarat că, pe baza noilor date privind exporturile chineze, creșterea propriilor exporturi în Uniune a fost mai mult decât compensată prin scăderea vânzărilor altor exportatori chinezi, ceea ce ar contrazice constatările anchetei pe baza datelor din baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). Astfel cum s-a arătat în considerentul 63 de mai sus, producătorul-exportator în cauză nu a demonstrat că noile date pe care le-a prezentat cu privire la alți producători-exportatori chinezi decât Fang Da erau mai fiabile decât datele utilizate în prezenta anchetă, prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(71)

Prețurile medii ale importurilor de la Fang Da în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile importurilor (EUR/kg)

(72)

Prețul mediu de import de la Fang Da al produsului în cauză a scăzut cu 1 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, prețul a crescut inițial cu 10 % din 2011 până în 2012, ulterior a scăzut cu 14 puncte de indice din anul 2012 până în 2014 și în final, a crescut cu 3 puncte de indice între anul 2014 și perioada de anchetă.

(73)

În anii 2011 și 2012, prețurile de import ale Fang Da au fost, în medie, mai mari decât alte prețuri de import (stabilite utilizând aceeași sursă de informații și incluzând taxele antidumping), dar s-au aliniat cu cele din urmă în anul 2013 și au scăzut sub nivelul acestor prețuri în anul 2014 și în perioada de anchetă.

(74)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă pe baza datelor de la FDYQ și a datelor de la producătorul din Uniune, comparând:

(75)

Comparația prețurilor a fost efectuată în funcție de tipul produsului, fiind ajustată în mod corespunzător după caz. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra totală de afaceri a producătorului din Uniune în cursul perioadei de anchetă. El a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 19,1 %.

(76)

Producția de ciclamat de sodiu constă în două etape principale de fabricație. În prima etapă, care necesită utilizarea reactanților, materiile prime sunt transformate în ciclamat de sodiu brut (impur). În a doua etapă de fabricație, ciclamatul de sodiu brut trebuie să fie purificat înainte de a putea fi utilizat, în conformitate cu normele de reglementare relevante, de către industria alimentară, industria băuturilor și industria farmaceutică din aval.

(77)

În urma unui incident tehnic care a avut loc în iulie 2011 (o explozie în fabrică), industria din Uniune nu a putut efectua prima etapă de fabricație, și anume procesul de reacție, în perioada august 2011-mai 2012 și a trebuit să se bazeze temporar pe ciclamatul de sodiu importat, pe care l-a purificat suplimentar pentru a-și putea menține activitățile comerciale.

(78)

Întrucât producătorul din Uniune nu a avut altă opțiune decât să se bazeze temporar pe importuri și având în vedere durata limitată și volumul de importuri în cursul perioadei examinate, acest incident și consecințele sale nu invalidează concluziile de mai sus privind definiția industriei din Uniune. Cu toate acestea, incidentul a avut un impact important asupra situației economice a industriei din Uniune în anii 2011-2012, și anume începutul perioadei examinate, în special în ceea ce privește capacitatea, producția și volumul de vânzări, precum și indicatorii de profitabilitate. De asemenea, el a avut un impact – deși minor – asupra evoluției importurilor. Aceste elemente sunt luate în considerare atunci când se analizează evoluția indicatorilor de prejudiciu.

(79)

În acest context și în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În vederea stabilirii prejudiciului, Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor legate de singurul producător din Uniune, care constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(80)

Indicatorii economici ai singurului producător din Uniune care au fost evaluați de către Comisie sunt următorii: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul de vânzări, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, costurile cu forța de muncă, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare medii, costurile unitare, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(81)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(82)

Producția în ansamblu a crescut cu 57 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum se explică în considerentul 77 de mai sus și în considerentul 83 de mai jos, producția industriei din Uniune a fost, cu toate acestea, anormal de mică în perioada 2011-2012. Între anul 2013 și perioada de anchetă, nivelul producției a scăzut brusc cu 32 de puncte de indice.

(83)

Capacitatea de producție a crescut, de asemenea, în mod semnificativ în cursul perioadei examinate (cu 71 %), dar această tendință este explicată, de asemenea, de un nivel anormal de mic în anii 2011 și 2012, care a rezultat din incidentul tehnic din unitățile de producție. Capacitatea a fost calculată pe baza lunilor în care industria din Uniune a putut produce propriul ciclamat de sodiu, prin urmare, doar 7 luni în 2011, 8 luni în 2012 și 12 luni pentru celelalte perioade. Din anul 2013, nivelul capacității de producție a rămas stabil până la perioada de anchetă.

(84)

Rata de utilizare a capacității a scăzut cu 8 % între anul 2011 și perioada de anchetă, dar a urmat o tendință de scădere semnificativă din anul 2013, în concordanță cu scăderea volumului producției.

(85)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul de vânzări și cota de piață

(86)

Volumul de vânzări de pe piața din Uniune și cota de piață corespunzătoare au urmat aceeași tendință în cursul perioadei examinate. Ele au crescut, în total, cu 4 %.

(87)

Întrucât ambele cifre reflectă doar vânzările de ciclamat de sodiu produs de industria din Uniune, nivelurile pentru anii 2011 și 2012 au fost anormal de mici din cauza motivelor menționate în considerentele 77 și 83 de mai sus. Din anul 2013, când producția proprie de ciclamat de sodiu a fost deja restabilită permanent, vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 42 de puncte procentuale, ca urmare a pierderilor de comenzi.

(88)

Cota de piață a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ între anul 2013 și perioada de anchetă. Această scădere contrastează cu evoluția atât a consumului la nivelul Uniunii, care a crescut cu 8 puncte de indice, cât și a importurilor de la Fang Da, care au continuat, de asemenea, să crească și au mărit cota de piață a acesteia în cursul celor trei ani.

(89)

Situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit în perioada 2011-2013, când ea a fost în măsură să își crească producția, capacitatea de producție, vânzările și cota de piață. Această creștere a fost cauzată de doi factori: (i) creșterea taxelor antidumping pentru anumiți producători-exportatori din RPC, care au fost dublate în mai 2012 și (ii) faptul că industria din Uniune a fost din nou în situația de a-și produce propriul ciclamat de sodiu în toate cele 12 luni din anul 2013, față de doar 7 luni în anul 2011 și 8 luni în anul 2012.

(90)

Dacă nu ar fi avut loc explozia din iulie 2011, producția, utilizarea capacității, cifrele privind vânzările și cota de piață ar fi fost mult mai mari în anii 2011 și 2012, întrucât industria din Uniune ar fi putut să își aprovizioneze clienții cu propriul ciclamat de sodiu în locul celui importat și prelucrat (purificat) suplimentar în perioada august 2011-mai 2012. Ca urmare, creșterea producției, a vânzărilor și a cotelor de piață între anii 2011 și 2013 ar fi fost mult mai mică, în timp ce capacitatea de producție ar fi rămas la nivelul din anul 2013 pe parcursul întregii perioade examinate. Din anul 2013 până la perioada de anchetă, toate tendințele menționate mai sus referitoare la volume, cu excepția capacității de producție, s-au inversat complet. De fapt, deși consumul la nivelul Uniunii a urmat o tendință de creștere din anul 2013, industria din Uniune a intrat într-o etapă de declin economic. În același timp, profitabilitatea industriei din Uniune a rămas puternic negativă pe parcursul întregii perioade examinate, ceea ce a inhibat perspectivele de creștere.

(91)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(92)

În pofida incapacității de a produce propriul ciclamat de sodiu în perioada august 2011-mai 2012, industria din Uniune a decis să mențină constantă forța de muncă în perioada respectivă, întrucât reducerile au fost considerate a fi prea costisitoare și nenecesare. Deși un angajat a fost disponibilizat în anul 2012, nivelul de ocupare a forței de muncă nu s-a schimbat în cursul anilor 2011 și 2012, întrucât industria din Uniune a angajat o altă persoană în același an. Numărul de angajați a crescut ușor în anul 2013 și ulterior a rămas stabil până la perioada de anchetă.

(93)

Din cauza exploziei din fabrică, productivitatea industriei din Uniune a fost afectată într-un mod similar ca ceilalți indicatori economici prezentați mai sus. Similar producției, productivitatea a fost excepțional de mică în anii 2011 și 2012, iar ulterior aceasta a crescut brusc cu aproximativ 80 de puncte de indice în anul 2013. Cu toate acestea, de atunci, din cauza pierderilor de comenzi, ea a scăzut cu 30 de puncte de indice în anul 2014 și a rămas la acest nivel până la perioada de anchetă.

(94)

Marja de dumping a fost net superioară nivelului de minimis. Impactul amplorii marjei efective de dumping asupra industriei din Uniune a fost semnificativ, dat fiind volumul și prețurile importurilor provenite de la Fang Da.

(95)

Măsuri antidumping au fost în vigoare împotriva importurilor provenite de la alți producători-exportatori chinezi și indonezieni începând cu anul 2004. În acest context, este necesar să se menționeze că nivelul taxei antidumping care a fost instituită în urma anchetei inițiale asupra a doi producători-exportatori chinezi, alții decât Fang Da, s-a constatat a fi insuficient pentru a contracara dumpingul care cauza un prejudiciu industriei din Uniune. Ca urmare, taxa antidumping pentru respectivii producători-exportatori chinezi a crescut cu mai mult decât dublu în mai 2012, astfel cum s-a explicat în considerentul 2 de mai sus. Dată fiind analiza actuală, este evident faptul că dumpingul continuă.

(96)

Prețurile medii unitare de vânzare ale singurului producător din Uniune la clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune

(97)

Prețurile medii unitare de vânzare ale industriei din Uniune au crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Mai întâi, ele au crescut cu 5 puncte de indice între anii 2011 și 2012, iar ulterior au rămas stabile până la perioada de anchetă.

(98)

Costul unitar mediu de producție al industriei din Uniune a crescut cu 7 puncte de indice între anii 2011 și 2012, iar ulterior a scăzut cu 10 puncte de indice în anul 2013, în raport cu anul 2012. Din anul 2013, costul a rămas stabil până la perioada de anchetă. Aceste schimbări au rezultat în principal din fluctuația costului materiilor prime.

(99)

În legătură cu cele mai sus, este necesar să se menționeze că industria din Uniune nu a putut efectua cu precizie o separare a costurilor de purificare de costurile de producție totale. Ca urmare, indicii pentru anii 2011 și 2012, contrar indicilor din anii 2013, 2014 și din perioada de anchetă, au reflectat, de asemenea, costurile de purificare a ciclamatului de sodiu care a fost importat de către industria din Uniune.

(100)

Având în vedere cele de mai sus, interpretarea tendințelor din anii 2011-2012 și din perioadele ulterioare ar trebui să fie efectuată cu precauție, întrucât evoluția lor a fost influențată – deși numai într-o mică măsură – de faptul că indicii din perioada anilor 2011-2012 s-au bazat pe serii diferite de date.

(101)

În orice caz, pe parcursul întregii perioade examinate, prețul mediu unitar de vânzare a fost întotdeauna sub costurile medii unitare de producție ale industriei din Uniune, raportate în tabelul de mai sus.

(102)

Costurile medii cu forța de muncă ale singurului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(103)

Costurile medii cu forța de muncă au scăzut cu 5 % în cursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, ele au crescut mai întâi cu 27 % în anul 2012 – în principal datorită compensațiilor plătite unui angajat concediat – iar ulterior au scăzut în mod constant până la perioada de anchetă, când au scăzut cu 5 % sub nivelul din anul 2011.

(104)

Nivelul stocurilor singurului producător din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocuri

(105)

În cursul perioadei examinate, stocurile finale exprimate ca procent din producție au fluctuat în mod semnificativ. Ele au crescut mai întâi între anii 2011 și 2012, ulterior au scăzut în următorul an și în final au crescut în mod semnificativ până la perioada de anchetă. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, ele au crescut cu 351 de puncte de indice. Această creștere este cauzată parțial de incapacitatea producătorului din Uniune de a-și vinde produsele din cauza concurenței din partea importurilor cu preț mic, dar este, de asemenea, rezultatul unor niveluri anormal de mici ale stocurilor în anul 2011, ca urmare a incidentului tehnic menționat în considerentul 77 de mai sus.

(106)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor singurului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(107)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările sale de ciclamat de sodiu la clienți neafiliați din Uniune ca procent din totalul vânzărilor respective. Astfel cum s-a menționat în considerentul 99 de mai sus, costul de producție utilizat în vederea stabilirii nivelului profitului/pierderilor pentru perioada 2011-2012 a putut fi stabilit doar în ansamblu, și anume incluzând, de asemenea, costurile determinate de ciclamatul de sodiu importat. Pe această bază, analiza cifrelor de profitabilitate a indicat faptul că industria din Uniune a generat pierderi semnificative în cursul întregii perioade examinate. Acestea au fost foarte mari în perioada 2011-2012, dar situația s-a ameliorat din anul 2013.

(108)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități, stabilită în legătură cu vânzările totale de ciclamat de sodiu (15), a trecut de la pozitivă în anul 2011 la puternic negativă între anul 2012 și perioada de anchetă.

(109)

Singurele investiții semnificative au fost efectuate în perioada 2011-2013 și au fost legate exclusiv de înlocuirea utilajelor de producție afectate de explozia din anul 2011. Respectivele investiții au fost acoperite în întregime prin polița de asigurare.

(110)

Randamentul investițiilor constă în profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor fixe. El a fost semnificativ negativ pe parcursul întregii perioade examinate.

(111)

Dat fiind nivelul pierderilor suportate de industria din Uniune, capacitatea acesteia de a procura capital a fost sever afectată.

(112)

Deși unii indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune precum producția, capacitatea de producție, vânzările, cota de piață și productivitatea s-au îmbunătățit în perioada 2011-2012 și în 2013, aceste tendințe au fost doar parțial influențate de evoluțiile reale de pe piață, care au rezultat din instituirea unor taxe antidumping mai mari în cazul anumitor producători-exportatori din RPC în mai 2012.

(113)

De fapt, astfel cum s-a menționat în considerentul 89 de mai sus, respectivele îmbunătățiri pot fi explicate, de asemenea, în mare măsură de: (i) explozia din fabrică din iulie 2011, (ii) faptul că industria din Uniune nu a putut produce propriul ciclamat de sodiu, ca urmare a exploziei respective, în perioada august 2011-mai 2012 și (iii) revenirea sa la un proces de producție complet de 12 luni în anul 2013, în urma înlocuirii liniilor de producție distruse. În mod evident, creșterea indicatorilor respectivi până în anul 2013 ar fi fost semnificativ mai mică dacă explozia nu ar fi avut loc.

(114)

Evoluția pozitivă a tendințelor menționate mai sus s-a schimbat în mod evident din anul 2013, întrucât producția, vânzările, productivitatea, precum și cota de piață a industriei din Uniune s-au deteriorat semnificativ.

(115)

În plus, în cursul întregii perioade examinate, situația financiară a industriei din Uniune a rămas permanent într-o stare precară. În special, indicatorii industriei din Uniune precum profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au prezentat rezultate foarte negative în ansamblu.

(116)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(117)

În observațiile sale formulate ulterior comunicării constatărilor finale, producătorul-exportator în cauză a contestat concluzia din considerentul 115 conform căreia profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor indică un prejudiciu, întrucât acestea au evoluat într-un mod pozitiv între anul 2013 și perioada de anchetă.

(118)

Comisia constată că, deși pe parcursul perioadei examinate nivelul pierderilor, fluxul negativ de lichidități și randamentul investițiilor s-au ameliorat, într-adevăr, ușor, nivelurile acestora au fost totuși foarte negative în anii 2013, 2014 și în perioada de anchetă. În plus, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, niciunul dintre factorii de prejudiciu nu este decisiv de sine stătător, ci toți sunt analizați împreună. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(119)

În plus, Fang Da a susținut că perioada examinată nu era reprezentativă, întrucât aceasta a fost afectată de doi factori principali și anume toate datele pentru anii 2011 și 2012 erau distorsionate și perioada care a rămas între anul 2013 și perioada de anchetă era prea scurtă.

(120)

În ceea ce privește primul factor, Fang Da a susținut că toate datele pentru anii 2011 și 2012 erau inutile din punct de vedere statistic și trebuie ignorate în orice analiză a prejudiciului din următoarele motive:

(121)

În ceea ce privește punctul (i) de mai sus, Fang Da nu a demonstrat motivul sau modalitate în care ancheta anterioară ar fi distorsionat datele referitoare la industria din Uniune pentru respectiva perioadă. În consecință, acest argument a trebuit să nu fie luat în considerare de către Comisie în evaluarea afirmațiilor de mai sus.

(122)

În ceea ce privește punctul (ii) de mai sus, Comisia a recunoscut în mod clar faptul că explozia a avut un impact asupra indicatorilor economici ai industriei din Uniune în perioada 2011-2012 și, astfel cum s-a menționat în considerentul 78 de mai sus, aceste elemente au fost luate în considerare în mod corespunzător în analiza evoluției indicatorilor de prejudiciu. Se reamintește, de asemenea, faptul că, în considerentul 114 de mai sus, Comisia a concluzionat că situația industriei din Uniune a continuat să se deterioreze în mod evident începând cu anul 2013, și anume după perioada 2011-2012. În consecință, afirmația respectivă a fost respinsă.

(123)

În ceea ce privește cel de al doilea factor, Fang Da a susținut faptul că intervalul rămas din perioada examinată, 2013-2014 și perioada de anchetă, nu era suficient pentru a extrage concluzii pertinente cu privire la prejudiciu. Producătorul-exportator în cauză nu și-a susținut afirmația. Constatarea unui prejudiciu pentru perioada de anchetă se realizează pe baza analizei tendințelor indicatorilor de prejudiciu în cursul perioadei examinate. Prin urmare, afirmația respectivă a fost, de asemenea, respinsă.

(124)

În plus față de cele menționate anterior, Fang Da a susținut, de asemenea, că anul 2013 nu putea fi utilizat ca an de referință pentru evaluarea prejudiciului, întrucât cifrele pentru anul 2013 au fost excepțional de mari. Aceasta deoarece clienții industriei din Uniune nu au avut posibilitatea de a achiziționa ciclamat de sodiu în urma exploziei și, odată ce întreaga producție a fost restabilită, au revenit în forță la industria din Uniune pentru a-și mări nivelurile propriilor stocuri.

(125)

În primul rând, această afirmație se bazează pe o simplă presupunere nefondată, întrucât Fang Da nu a prezentat niciun element de probă care să indice că, în urma exploziei, industria din Uniune a pierdut un număr semnificativ de clienți, care au decis să se întoarcă în anul 2013 cu un număr mai mare de comenzi. În al doilea rând, elementele de probă aflate la dosar nu susțin această afirmație. Dimpotrivă, acestea indică faptul că, în perioada 2011-2012, atunci când nu a putut produce propriul ciclamat de sodiu, industria din Uniune și-a menținut clienții și a continuat să îi aprovizioneze cu ciclamat de sodiu importat, care a fost prelucrat suplimentar, astfel cum s-a menționat în considerentul 77 de mai sus. În consecință, afirmația respectivă a fost, de asemenea, respinsă.

(126)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da au generat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alți factori cunoscuți ar fi putut, în același timp, să afecteze industria din Uniune. Comisia s-a asigurat de faptul că orice posibil prejudiciu cauzat de alți factori în afară de importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da.

(127)

Ancheta a indicat o legătură strânsă între prețurile de import ale Fang Da, cota sa de piață și situația industriei din Uniune. Această legătură este ilustrată în tabelul de mai jos:

Tabelul 11

Prețurile de import și cota de piață

(128)

În perioada 2011-2012, prețurile de import ale Fang Da în Uniune au crescut cu 10 %, iar cota sa de piață a scăzut cu 18 %. Cu toate acestea, în perioada ulterioară, din anul 2013 până la perioada de anchetă, Fang Da a reușit să își dubleze cota de piață prin scăderea semnificativă a prețurilor.

(129)

Din anul 2012 până în 2013, Fang Da și-a scăzut mai întâi prețurile cu 5 % și apoi le-a aliniat cu celelalte prețuri de import chineze. Acestea din urmă au fost de asemenea afectate, începând cu mai 2012, de o creștere semnificativă a taxelor antidumping aplicabile unui producător-exportator chinez major, evoluție ilustrată în tabelul de mai sus prin indicarea prețurilor de import chineze, inclusiv taxele antidumping. Din anul 2012 până în 2013, această aliniere de preț a determinat o creștere semnificativă a cotei de piață a Fang Da cu 37 de puncte de indice, iar aceasta s-a realizat, în principal, în detrimentul altor importuri chineze, a căror cotă de piață a scăzut cu 31 de puncte de indice.

(130)

Din anul 2013 până în 2014, Fang Da a continuat să scadă prețurile cu încă 9 puncte de indice, astfel încât au atins un nivel mai mic decât cel al altor importuri chineze, generând încă o creștere semnificativă a cotei sale de piață, cu 42 de puncte de indice. De această dată, acest fapt s-a realizat direct în detrimentul industriei din Uniune, a cărei cotă de piață a scăzut cu 53 de puncte de indice în cursul aceleiași perioade.

(131)

Astfel cum s-a indicat în considerentul 75 de mai sus, marja de subcotare stabilită pentru Fang Da a fost considerabilă. Dată fiind creșterea continuă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da la prețuri care subcotează semnificativ pe cele ale industriei din Uniune, aceasta nu s-a aflat într-o poziție din care să beneficieze de creșterea taxelor antidumping pentru un alt producător-exportator chinez în anul 2012 și a fost incapabilă să își recâștige cota de piață.

(132)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul important suferit de industria din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(133)

Volumul importurilor provenite de la alți producătorii-exportatori decât Fang Da a evoluat după cum urmează:

Tabelul 12

Indicele volumului de importuri

(134)

Volumul de importuri din Indonezia a fost mic în anii 2011 și 2012, foarte mic în 2013 și neglijabil în cursul anului 2014 și al perioadei de anchetă. Prin urmare, deși volumul de importuri a variat foarte mult în cursul perioadei examinate, impactul său asupra industriei din Uniune poate fi considerat foarte limitat în anii 2011 și 2012 și nesemnificativ din anul 2013 până la perioada de anchetă.

(135)

Volumul de importuri de la producătorii chinezi, alții decât Fang Da, a scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate. Mai întâi, el a crescut cu 14 % între anii 2011 și 2012, iar de atunci a scăzut în mod semnificativ, existând o scădere bruscă de 41 de puncte de indice din anul 2012 până în 2013.

(136)

În pofida acestei scăderi în ansamblu, celelalte importuri chineze au rămas la un nivel semnificativ, care a fost foarte aproape de nivelul Fang Da. Deși prețurile lor medii – inclusiv taxele antidumping aplicate acestora – au fost, în medie, ușor mai mari decât cele ale Fang Da, ele erau în continuare la un nivel mic și mult mai mic decât prețurile industriei din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona că, în cursul perioadei examinate, importurile la preț mic ale producătorilor chinezi, alții decât Fang Da, au contribuit la situația prejudiciabilă a industriei din Uniune.

(137)

Astfel cum s-a explicat la punctul 5.1 de mai sus, deteriorarea suplimentară a situației industriei din Uniune începând cu anul 2013 a fost cauzată în principal de volumele crescânde ale importurilor care fac obiectul unui dumping și la preț mic provenite de la Fang Da. În consecință, efectele importurilor provenite de la alți producători decât Fang Da, deși au contribuit la prejudiciu, nu sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(138)

Astfel cum s-a explicat deja în considerentele 77 și 83 de mai sus, în iulie 2011 a avut loc o explozie în fabrica industriei din Uniune, în urma căreia industria din Uniune nu a putut să efectueze procesul de reacție și, prin urmare, să producă și să vândă propriul ciclamat de sodiu în perioada august 2011-mai 2012.

(139)

Incapacitatea de a fabrica propriul ciclamat de sodiu a avut un impact negativ asupra indicatorilor economici ai industriei din Uniune în perioada august 2011-mai 2012. Într-adevăr, de exemplu, producția, utilizarea capacității, vânzările, cota de piață și cifrele privind productivitatea ar fi fost mai mari în perioada respectivă dacă incidentul nu ar fi avut loc, întrucât industria din Uniune și-ar fi putut aproviziona clienții cu propriul ciclamat de sodiu, în loc să importe ciclamat de sodiu, să-l purifice și apoi să-l revândă în perioada august 2011-mai 2012.

(140)

Deși indicatorii economici ai industriei din Uniune menționați mai sus au fost afectați ca urmare a incapacității de a produce propriul ei ciclamat de sodiu în perioada august 2011-mai 2012, Comisia a concluzionat că explozia din fabrică nu a contribuit în mod semnificativ la prejudiciul suferit de industria din Uniune între 2013 și perioada de anchetă.

(141)

Într-adevăr, industria din Uniune și-a restabilit integral capacitatea de a produce propriul ciclamat de sodiu în mai 2012 și, de atunci, explozia nu a mai afectat activitatea economică a industriei din Uniune. De fapt, între anul 2013 și perioada de anchetă, importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da sunt cele care au început să exercite un impact prejudiciabil asupra situației economice a industriei din Uniune. Este important de notat că acest impact negativ a început să aibă loc la câteva luni după înlocuirea de către industria din Uniune a liniilor de producție distruse și atunci când producția propriului ciclamat de sodiu era restabilită integral și calculată pe baza ciclurilor de 12 luni în anii 2013, 2014 și în perioada de anchetă.

(142)

Luând în considerare cele de mai sus, Comisia consideră că incidentul tehnic, care a afectat operațiunile comerciale ale industriei din Uniune în perioada august 2011-mai 2012, nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da și situația prejudiciabilă a industriei din Uniune cauzată de respectivele importuri între anul 2013 și perioada de anchetă.

(143)

Volumul de exporturi ale producătorului din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(144)

Vânzările la export au reprezentat o parte semnificativă din totalul volumelor de vânzări ale industriei din Uniune în perioada examinată, variind de la aproximativ 30 % până la aproximativ 50 %. Volumele mici de vânzări în perioada 2011-2012 trebuie să fie interpretate în contextul incapacității industriei din Uniune de a produce și a vinde propriul ciclamat de sodiu în perioada august 2011-mai 2012. În perioada ulterioară, odată ce producția propriului ciclamat de sodiu a reînceput, vânzările la export mai întâi au crescut cu 14 puncte de indice între anii 2013 și 2014, iar ulterior, au scăzut cu 32 de puncte de indice în perioada de anchetă.

(145)

Prețurile medii de vânzare la export au crescut în cursul perioadei examinate și au fost mai mari cu 8 % în perioada de anchetă, în comparație cu anul 2011. Deși au rămas sistematic mai mici decât costurile medii unitare de producție ale industriei din Uniune, prețurile de export au fost mai mari decât prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune pe piața din Uniune și, prin urmare, au generat un nivel mult mai mic de pierderi în comparație cu vânzările de pe piața Uniunii.

(146)

În pofida faptului că vânzările la export au generat unele pierderi, Comisia a concluzionat totuși că activitatea de export nu a contribuit semnificativ la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Acest fapt se datorează următoarelor motive. În primul rând, volumele de vânzări la export au scăzut mult mai puțin, în termeni atât absoluți, cât și relativi, decât vânzările de pe piața din Uniune în perioada dintre anul 2013 și perioada de anchetă. Vânzările din urmă au fost afectate deosebit de puternic în perioada respectivă de volumele mari de importuri care fac obiectul unui dumping și cu preț mic provenite de la Fang Da. În al doilea rând, din cauza prețurilor mai mari ale acestora și prin urmare, a unei marje de pierdere mai mici, vânzările la export au permis industriei din Uniune să reducă pierderile sale totale care au rezultat din vânzările de produs similar.

(147)

În consecință, în opinia Comisiei, vânzările la export ale industriei din Uniune nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da și situația prejudiciabilă a industriei din Uniune cauzată de respectivele importuri.

(148)

Prejudiciul nu poate fi rezultatul unei modificări a modalității de consum, întrucât cererea a crescut ușor între anul 2011 și perioada de anchetă. În perioada dintre anul 2013 și perioada de anchetă, atunci când impactul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping de la Fang Da a fost deosebit de pronunțat, consumul a crescut chiar și cu 8 %, evoluție care confirmă concluzia de mai sus.

(149)

Ancheta a arătat faptul că industria din Uniune a suferit în mod clar un prejudiciu important în perioada de anchetă. Industria din Uniune a înregistrat pierderi în cursul întregii perioade vizate. În plus, începând cu anul 2013, odată ce industria din Uniune a putut reveni la producția normală în urma incidentului care a afectat liniile sale de producție, volumul indicatorilor de prejudiciu precum producția, vânzările și cota de piață au arătat semne clare de deteriorare.

(150)

Acest fapt a coincis cu o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping și la prețuri mici ale Fang Da, care a reușit mai întâi să substituie alte importuri chineze și, ulterior, să preia din cota de piață a industriei din Uniune. Prin urmare, există o legătura de cauzalitate clară între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da.

(151)

Comisia a făcut distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți cu privire la situația industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Alți factori, cum ar fi rezultatele la export ale industriei Uniunii și incidentul tehnic din fabrică, au contribuit la prejudiciul respectiv. Cu toate acestea, astfel de efecte, chiar și combinate, au fost considerate nesemnificative în comparație cu impactul importurilor care fac obiectul unui dumping. Ținând seama de volumul lor și de nivelul prețurilor lor, importurile de la alți producători-exportatori chinezi s-au dovedit, totuși, a fi contribuit în mod semnificativ la prejudiciul respectiv.

(152)

Cu toate acestea, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important adus industriei din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da, iar ceilalți factori nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prejudiciul constă în principal în pierderea de producție, de volume de vânzări și de cotă de piață, în special începând din anul 2013, precum și pierderi financiare și un nivel redus de performanță al celorlalți indicatori financiari, cum ar fi fluxul de lichidități și randamentul investițiilor.

(153)

Potrivit observațiilor primite de la Fang Da în urma comunicării constatărilor, analiza Comisiei privind cauzalitatea era deficientă și incompletă și conținea pure ipoteze care nu erau bazate pe fapte. În acest context, Fang Da a susținut în mod specific că importurile efectuate la prețuri mici ale producătorilor chinezi, alții decât Fang Da, și prejudiciul autoprovocat care rezultă în urma exploziei din fabrică erau mai mult decât suficiente pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile de la Fang Da și prejudiciul cauzat de astfel de importuri industriei din Uniune.

(154)

Cu toate acestea, afirmația respectivă nu a fost justificată de niciun element de probă care să indice faptul că Comisia nu a realizat o distincție și o separare suficiente a efectelor tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping. Comisia a analizat în mod corespunzător efectele importurilor provenite de la producătorii-exportatori, alții decât Fang Da, astfel cum s-a explicat în secțiunea 5.2.1. În plus, utilizarea datelor din baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) în locul datelor noi referitoare la exporturile chineze trimise în urma comunicării constatărilor a fost deja explicată în considerentele 63 și 70. Datele din baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) nu susțin afirmația societății Fang Da potrivit căreia creșterea exporturilor Fang Da în Uniune a fost mai mult decât compensată de scăderea vânzărilor celorlalți exportatori chinezi. În consecință, afirmațiile menționate mai sus cu privire la impactul importurilor provenite de la producători-exportatori, alții decât Fang Da, au fost respinse.

(155)

Comisia a analizat, de asemenea, în mod corespunzător efectele exploziei din fabrica industriei din Uniune în secțiunea 5.2.2 de mai sus și a ajuns la concluzia că ea, deși a afectat industria din Uniune în anii 2011 și 2012, nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite de la Fang Da și prejudiciul suferit de industria din Uniune. În consecință, afirmația respectivă a fost, de asemenea, respinsă.

(156)

Fang Da a susținut, de asemenea, că impactul altor super-îndulcitori, cum ar fi acesulfamul de potasiu și aspartamul, a reprezentat singurul factor care a fost adevăratul motiv pentru evoluția negativă a pieței din Uniune pentru ciclamatul de sodiu și un factor foarte semnificativ care a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune, factor care ar fi trebuit să fi fost analizat de către Comisie. Afirmațiile respective nu au fost susținute de alte elemente de probă în afară de trimiterile la concluziile Comisiei în cadrul procedurilor privind importurile de acesulfam de potasiu și de aspartam (16).

(157)

Trebuie reamintit că singurul producător de ciclamat de sodiu din Uniune nu produce nici acesulfam de potasiu, nici aspartam și, prin urmare, producătorul din Uniune nu a făcut parte din industria din Uniune astfel cum a fost definită în cele două proceduri antidumping referitoare la celelalte tipuri de îndulcitori. În consecință, constatările referitoare la impactul importurilor de acesulfam de potasiu și de aspartam care fac obiectul unui dumping asupra situației producătorilor din Uniune de acesulfam de potasiu și de aspartam nu au niciun efect asupra situației industriei din Uniune în cadrul prezentei anchete. În orice caz, afirmația nefondată potrivit căreia acesulfamul de potasiu este un produs concurent preferabil ciclamatului de sodiu și un factor foarte semnificativ care contribuie la orice prejudiciu suferit de industria din Uniune ar trebui să implice în mod normal o contracție a consumului de ciclamat de sodiu la nivelul Uniunii. Astfel cum s-a descris în considerentele 64 și 65, în cursul perioadei examinate, consumul de ciclamat de sodiu la nivelul Uniunii a atins, mai mult sau mai puțin, același nivel ca în anul 2011, ceea ce nu ar fi cazul dacă, astfel cum s-a susținut, acesulfamul de potasiu ar fi înlocuit ciclamatul de sodiu în calitate de produs concurent preferabil. În consecință, în absența unor elemente de probă justificate care să contrazică constatările Comisiei, astfel cum sunt descrise în considerentul 148, afirmația societății Fang Da trebuie să fie respinsă.

(158)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea concluziona în mod evident faptul că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida stabilirii unui dumping prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(159)

Ancheta a stabilit faptul că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping ale Fang Da. Într-adevăr, industria din Uniune nu a fost capabilă să beneficieze în totalitate de instituirea unor taxe antidumping împotriva Indoneziei și a altor exportatori chinezi, inclusiv de creșterea taxelor antidumping din anul 2012. Politica agresivă în materie de prețuri a Fang Da și creșterea consecutivă a cotei sale de piață începând cu anul 2013 a cauzat o scădere semnificativă a volumelor de vânzări și a cotei de piață a industriei din Uniune, în pofida existenței unor măsuri antidumping asupra importurilor din RPC și din Indonezia.

(160)

Este de așteptat ca instituirea de măsuri împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping ale Fang Da să permită industriei din Uniune să concureze cu importurile în condiții de piață echitabile. Acest lucru ar degreva industria de presiunea mare asupra prețurilor exercitată în prezent de volumele semnificative de importuri ale Fang Da pe piața din Uniune. Doar în aceste condiții, industria din Uniune ar fi capabilă să își mărească prețurile, producția și volumele de vânzări.

(161)

În lipsa unor măsuri, este de așteptat ca presiunea asupra prețurilor exercitată de volumele semnificative ale importurilor care fac obiectul unui dumping ale Fang Da să continue, generând deteriorarea suplimentară a situației deja foarte precare a industriei din Uniune. Acest lucru va forța în final industria din Uniune să înceteze în totalitate producția de ciclamat de sodiu, cu pierderea locurilor de muncă și a surselor alternative de aprovizionare a Uniunii.

(162)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că instituirea taxelor antidumping asupra importurilor de la Fang Da ar fi în interesul industriei din Uniune.

(163)

Comisia a primit un răspuns la chestionar de la doi importatori neafiliați, reprezentând doar o mică parte din totalul importurilor provenite de la Fang Da în cursul perioadei de anchetă. Unul dintre acești importatori este, de asemenea, un utilizator, care folosește o parte din cantitățile de ciclamat de sodiu importat pentru a produce propriile amestecuri de îndulcitori, care sunt comercializate ulterior societăților alimentare și de băuturi.

(164)

În ceea ce privește revânzarea ciclamatului de sodiu importat de la Fang Da, Comisia a stabilit că marjele de profit ale celor doi importatori neafiliați sunt mici. Prin urmare, este de așteptat ca instituirea măsurilor să facă această activitate neprofitabilă și este probabil că importatorii vor trebui fie să schimbe furnizorii, fie să își înceteze activitățile lor afiliate. Cu toate acestea, Comisia a constatat, de asemenea, că pentru ambele societăți, ciclamatul de sodiu reprezenta doar o proporție foarte mică din totalul cifrei lor de afaceri. Prin urmare, impactul instituirii măsurilor asupra întregii activități a respectivelor societăți nu va fi important. Activitatea de amestecare a uneia dintre societățile cooperante a indicat, de asemenea, marje robuste de profit care ar putea atenua efectele taxelor antidumping.

(165)

Cu excepția importatorului menționat mai sus, care este, de asemenea, un utilizator de ciclamat de sodiu, Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionar de la utilizatori.

(166)

Principalii utilizatori finali ai produsului în cauză/produsului similar din Uniune sunt în industriile alimentară, a băuturilor și farmaceutică. În anchetele anterioare referitoare la importurile de ciclamat de sodiu provenite de la alți producători decât Fang Da, s-a stabilit că ciclamatul de sodiu reprezenta o proporție foarte mică din costul lor de producție. Prin urmare, efectul instituirii taxelor antidumping a fost considerat nesemnificativ. Nu există indicii privind faptul că o proporție semnificativă de ciclamat de sodiu importat de la Fang Da ar avea o utilizare finală diferită de cea a ciclamatului de sodiu importat de la alți producători-exportatori. În lipsa unor observații din partea industriilor alimentară, a băuturilor și farmaceutică în cadrul prezentei anchetă, este rezonabil să se concluzioneze că impactul măsurilor asupra importurilor provenite de la Fang Da asupra industriilor respective nu ar fi semnificativ.

(167)

Având în vedere observația de mai sus conform căreia, în lipsa măsurilor, industria din Uniune poate fi forțată să înceteze producția de ciclamat de sodiu și ținând seama de existența a doar câțiva producători de ciclamat de sodiu la nivel mondial, măsurile pot chiar să aducă beneficii utilizatorilor, întrucât acestea mențin producția de ciclamat de sodiu în Uniune și posibilitatea de aprovizionare cu ciclamat de sodiu provenit de la diferiți producători concurenți de ciclamat de sodiu.

(168)

În urma comunicării constatărilor, Fang Da a susținut că instituirea măsurilor antidumping definitive propuse ar situa singurul producător din Uniune într-o poziție dominantă pe piață, de care acesta ar capabil să profite pe deplin.

(169)

În acest context, trebuie să se sublinieze faptul că, în cadrul testului privind interesul Uniunii, nu s-a primit nicio observație cu privire la chestiuni referitoare la concurență de la părțile interesate relevante în temeiul articolului 21 din regulamentul de bază. În special, niciun utilizator din Uniune nu a trimis vreo observație în această privință.

(170)

În plus, în pofida măsurilor antidumping existente asupra importurilor provenite de la producători-exportatori chinezi, alții decât Fang Da, respectivele importuri au continuat să fie realizate la volume semnificative, iar cota lor de piață a rămas semnificativ mai mare decât cota de piață a industriei din Uniune. În consecință, este improbabil că industria din Uniune ar fi capabilă să atingă sau să profite de o poziție dominantă pe piața Uniunii. Prin urmare, afirmațiile menționate mai sus ale Fang Da au fost respinse.

(171)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu existau motive covârșitoare care să indice faptul că nu era în interesul Uniunii să se instituie măsurile asupra importurilor de produs în cauză provenite de la Fang Da.

(172)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri definitive pentru a preîntâmpina cauzarea în continuare a unui prejudiciu industriei din Uniune de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(173)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a determinat mai întâi valoarea taxelor necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(174)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi capabilă să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare pentru vânzările de produs similar pe piața din Uniune care ar putea fi realizate în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către o industrie de acest tip în acest sector, și anume în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(175)

Pe parcursul perioadei examinate, nu a existat niciun an în care aceste condiții să fi prevalat. Întrucât timp de aproximativ un deceniu, industria din Uniune a suferit pierderi cu două cifre, același lucru este valabil pentru perioada de dinaintea perioadei examinate.

(176)

Producătorul din Uniune a propus un profit-țintă de 10 %. O astfel de cifră nu a putut fi acceptată ca profit-țintă din cauza constatărilor menționate în considerentul 175 de mai sus și deoarece producătorul din Uniune nu a putut demonstra că această cifră ar fi realizabilă în condiții normale de concurență pe piață pentru ciclamatul de sodiu, care reprezintă o marfă de bază pentru care piața s-a maturizat.

(177)

Prin urmare, Comisia a recurs la profiturile-țintă utilizate în alte anchete cu privire la o industrie de acest tip din acest sector. Într-o anchetă antidumping recentă cu privire la un alt îndulcitor, aspartam, Comisia a stabilit, într-o etapă provizorie (17), că un profit-țintă de 5 %-10 % (interval furnizat din motive de confidențialitate) corespunde cu ceea ce poate fi realizat de către industria din Uniune în condiții normale de piață și de concurență eficace. Prin urmare, Comisia consideră că respectivul profit-țintă este rezonabil pentru a fi utilizat și în prezenta anchetă.

(178)

Din aceste motive, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune, prin adăugarea unei marje de profit-țintă la costul de producție din cursul perioadei de anchetă al producătorului din Uniune.

(179)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații a prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori în cauză, ajustat corespunzător pentru a se lua în considerare costurile de import și taxele vamale, astfel cum s-a stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorul din Uniune pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent al valorii CIF de import medii ponderate. În consecință, marja de prejudiciu pentru producătorii-exportatori s-a constatat a fi de 61,6 %.

(180)

În urma comunicării constatărilor, producătorul-exportator în cauză a afirmat că profitul-țintă utilizat în calcularea eliminării prejudiciului nu a fost dezvăluit. Cu toate acestea, Comisia a explicat în mod clar în comunicarea constatărilor faptul că profitul-țintă, astfel cum s-a descris în considerentul 177, nu a putut fi dezvăluit decât sub formă de interval din motive de confidențialitate și a furnizat o referință la actul legislativ în care acest aspect era descris mai detaliat. Profitul-țintă a fost comunicat sub formă de interval semnificativ deoarece citarea profitului-țintă exact ar fi furnizat informații confidențiale privind singurul producător de aspartam din Uniune. În consecință, afirmația societății Fang Da a fost respinsă.

(181)

În urma comunicării constatărilor, Fang Da a susținut că, întrucât timp de aproape un deceniu industria din Uniune a suferit pierderi cu două cifre, profitul-țintă sau nivelul maxim de profit pe care preconizează să îl atingă producătorul din Uniune în absența importurilor despre care se susține că fac obiectul unui dumping ar fi de – 10 %. Trebuie subliniat faptul că – 10 % nu reprezintă un profit, ci o pierdere, prin urmare, ar fi ilogic și contrar oricărei doctrine economice să se utilizeze o pierdere drept profit-țintă, întrucât aceasta nu ar elimina prejudiciul. În plus, faptul că industria din Uniune a suferit pierderi din cauza unei perioadei prelungite de importuri care fac obiectul unui dumping inclusiv din partea altor producători-exploratori decât Fang Da justifică utilizarea unei marje recente de profit identificată în acest sector, astfel cum s-a explicat în considerentul 177. Comisia a explicat deja în considerentele 174 și 177 motivele pentru care în prezenta anchetă a utilizat un profit-țintă care era mai mic atât decât profitul-țintă propus de către producătorul din Uniune, cât și decât profitul-țintă utilizat în procedura antidumping anterioară referitoare la alți producători-exploratori de ciclamat de sodiu. În conformitate cu cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că nu există niciun element de probă conform căruia alegerea de către Comisie a profitului-țintă ar fi nerezonabilă, prin urmare, afirmația societății Fang Da trebuie să fie respinsă.

(182)

Ar trebui instituite măsuri antidumping asupra importurilor de ciclamat de sodiu produs și exportat de către Fang Da, în conformitate cu regula taxei mai mici de la articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre marjele de dumping și de prejudiciu.

(183)

În ceea ce privește forma măsurilor, s-a considerat că taxa antidumping ar trebui să aibă aceeași formă ca taxele instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1160 al Comisiei (18) asupra importurilor provenite de la alți producători-exportatori din RPC și din Indonezia. Pentru a se asigura eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor, taxele ar trebui instituite sub forma unei valori specifice per kilogram.

(184)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping, exprimate în raport cu prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să se bazeze pe marja de prejudiciu și să fie după cum urmează:

(185)

Nivelul individual per societate al taxei antidumping precizate în prezentul regulament a fost stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, el reflectă situația constatată în cazul societății respective în cursul prezentei anchete. Acest nivel al taxei se aplică exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societății menționată în mod specific, continuă să facă obiectul nivelurilor taxelor menționate la articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1160.

(186)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

(1)

În urma unei anchete antidumping efectuate în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză („RPC”) și din Indonezia. Măsurile inițiale au făcut ulterior obiectul unor diferite anchete de reexaminare (3). În consecință, nivelul taxei pentru un producător indonezian desemnat în mod individual este de 0,24 EUR/kg, cu un nivel al taxei reziduale de 0,27 EUR/kg impus asupra importurilor de produs în cauză fabricat de alți producători indonezieni, în timp ce nivelul taxei pentru RPC variază între 0 și 0,23 EUR/kg pentru producătorii chinezi desemnați în mod individual, cu un nivel al taxei reziduale de 0,26 EUR/kg impus asupra importurilor de produs în cauză fabricat de alți producători chinezi („măsurile în vigoare”).

(2)

Măsurile în vigoare se aplică tuturor importurilor de ciclamat de sodiu originar din RPC și din Indonezia, cu excepția importurilor de ciclamat de sodiu fabricat de producătorii-exportatori chinezi Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited. Inițial, a fost stabilit un nivel zero al taxei pentru aceste societăți, întrucât nu s-a constatat existența unui dumping (4).

(3)

În conformitate cu raportul Organului de apel al OMC în cazul Mexico – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul („raportul Organului de apel al OMC”), producătorii-exportatori chinezi Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited nu au fost evaluați în cadrul reexaminărilor ulterioare ale măsurilor astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 435/2004 și nu fac obiectul măsurilor în vigoare.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare (5), Comisia a primit, la 6 martie 2015, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Productos Aditivos S.A., singurul producător din Uniune de ciclamat de sodiu, reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală a Uniunii.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că există probabilitatea ca expirarea măsurilor antidumping definitive să fie urmată de continuarea și reapariția dumpingului și de continuarea și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și a stabilirii faptului că există elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 6 iunie 2015, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) („avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

La 12 august 2015, Comisia a inițiat, de asemenea, o anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază cu privire la importurile aceluiași tip de produs fabricat și exportat în Uniune de Fang Da Food Additive (Shenzhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yan Quan) Limited (ambele societăți fiind denumite în continuare „Fang Da”) („ancheta desfășurată în paralel în temeiul articolului 5”) (7). Importurile provenite de la Fang Da nu fac obiectul prezentei anchete de reexaminare efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific reclamantul, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din RPC și din Indonezia, importatorii, furnizorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(9)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(10)

În avizul de deschidere, în legătură cu importurile din RPC, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere alegerea Indoneziei ca țară terță cu economie de piață („țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(11)

Cu toate acestea, având în vedere datele statistice disponibile (a se vedea considerentul 32 de mai jos), Comisia a informat, de asemenea, autoritățile Statelor Unite ale Americii („SUA”) cu privire la deschiderea anchetei și le-a invitat să furnizeze detalii privind numele și identitățile producătorilor de ciclamat de sodiu din SUA, dacă există vreunul. Nu a fost identificat ulterior niciun producător de ciclamat de sodiu din SUA. Nu au existat indicii la dosar care să arate o posibilă producție de ciclamat de sodiu în alte țări terțe.

(12)

În avizul ei de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include părțile interesate în eșantion, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul ei de deschidere, Comisia a afirmat că Productos Aditivos S.A. este singurul producător din Uniune de ciclamat de sodiu, reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală a Uniunii. În consecință, nu a fost necesară constituirea eșantionului.

(14)

Pentru a decide dacă constituirea eșantionului era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(15)

Întrucât doar un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate, nu a fost necesară constituirea eșantionului de importatori neafiliați.

(16)

Având în vedere numărul limitat de producători-exportatori cunoscuți din țările în cauză, constituirea eșantionului de producători-exportatori nu a fost prevăzută.

(17)

Comisia a trimis chestionare singurului producător din Uniune, tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și din Indonezia, unui importator neafiliat din Uniune și unui utilizator din Uniune, care și-au exprimat interesul de a participa la anchetă.

(18)

A fost primit un răspuns la chestionar din partea singurului producător din Uniune și un răspuns parțial din partea unui utilizator din Uniune. Nu au fost primite răspunsuri la chestionar din partea importatorilor neafiliați din Uniune și din partea producătorilor-exportatori din RPC și din Indonezia.

(19)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, prejudiciul care rezultă din acesta și interesul Uniunii. Vizite de verificare în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază au fost efectuate la sediile următoarelor societăți:

(20)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015 („perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(21)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping definitive aflate în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp pentru a formula observații în urma comunicării constatărilor. Nicio parte nu a prezentat informații în urma comunicării constatărilor.

(22)

Produsul în cauză este ciclamatul de sodiu originar din Republica Populară Chineză și Indonezia („țările în cauză”), încadrat în prezent la codul NC ex 2929 90 00 (codul TARIC 2929900010) („produsul în cauză”).

(23)

Ciclamatul de sodiu este un produs de bază utilizat ca aditiv alimentar și este utilizat pe scară largă ca îndulcitor în industria alimentară, precum și de către producătorii de îndulcitori hipocalorici și dietetici de masă. Volume mici sunt utilizate, de asemenea, în industria farmaceutică.

(24)

Ciclamatul de sodiu este o substanță chimică pură. Cu toate acestea, astfel cum este cazul oricărei substanțe chimice pure, ea poate conține o proporție mică de impurități în cantități de mg/kg de produs. Conținutul de impurități, stabilit de legislația Uniunii, definește calitatea ciclamatului de sodiu. Ciclamatul de sodiu există în două forme diferite: hidratată (HC), cu umiditate de 15 %; și anhidră (AC), cu umiditate de până la 1 %. Aceste două forme de ciclamat de sodiu au aceleași caracteristici și utilizări principale; ele variază doar în ceea ce privește nivelul de dulceață; tipul HC este mai puțin dulce datorită conținutului de apă. Prețurile variază din același motiv. Tipul AC este mai scump decât forma HC. Prin urmare, ambele forme ar trebui considerate ca fiind un singur produs în cadrul prezentei proceduri.

(25)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(26)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că respectivele produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă se practică sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului.

(28)

Cu toate că au existat importuri semnificative de produs în cauză pe perioada anchetei de reexaminare, niciunul dinte producătorii-exportatori chinezi care erau vizați de măsuri nu a cooperat în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, constatările privind probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului redate mai jos au fost bazate pe date statistice, precum și pe datele conținute în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(29)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, au fost luate toate măsurile necesare pentru identificarea unei țări terțe cu economie de piață pentru stabilirea prețurilor sau a valorii construite pentru a determina valoarea normală.

(30)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere alegerea Indoneziei drept țară analogă adecvată și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Nu s-a primit nicio observație. Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din Indonezia. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante la toți producătorii-exportatori cunoscuți din Indonezia.

(31)

Un singur producător-exportator din Indonezia s-a manifestat și a furnizat un răspuns foarte incomplet la chestionar. Comisia nu a primit niciun răspuns la scrisoarea ulterioară prin care solicita ca societatea să își completeze răspunsul. Ansamblul datelor primite a fost atât de incomplet încât acestea nu au putut fi utilizate pentru a determina valoarea normală. Ca urmare, producătorul-exportator din Indonezia nu a mai putut fi considerat a fi cooperant. În consecință, nu a putut fi obținută cooperare din Indonezia.

(32)

Conform informațiilor de care dispune Comisia, produsul în cauză este fabricat numai în Uniune și în cele două țări în cauză. Cu toate acestea, statisticile Eurostat au sugerat existența unor cantități limitate de exporturi de produs în cauză din Statele Unite ale Americii („SUA”) în Uniune pe durata perioadei examinate. Întrucât utilizarea ciclamatului de sodiu este interzisă în SUA, este vorba probabil despre o eroare de clasificare, însă, cu toate acestea, Comisia a contactat autoritățile din SUA pentru a identifica posibilii producători de produs în cauză din SUA, dacă există vreunul. Nu au fost primite ulterior indicații privind existența unor astfel de producători.

(33)

Prin urmare, nu a fost obținută cooperare din partea niciunui potențial producător dintr-o țară analogă.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuia să fie stabilită pe baza prețurilor dintr-o țară terță cu economie de piață corespunzătoare („țara analogă”) sau pe baza prețului practicat de o astfel de țară terță în alte țări, inclusiv Uniunea sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit efectiv în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru a include o marjă de profit rezonabilă.

(35)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 30-32 de mai sus, nu s-a putut obține cooperarea niciunui producător dintr-o țară analogă. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe o bază rezonabilă. În acest sens, Comisia a considerat rezonabil să bazeze valoarea normală pe prețul verificat și pe datele privind costurile producătorului din Uniune.

(36)

Produsul similar a fost comercializat de către industria din Uniune în cantități reprezentative. Cu toate acestea, vânzările pe piața internă a industriei din Uniune au generat pierderi. Prin urmare, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de fabricație ale industriei Uniunii plus o valoare rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale (VAG), precum și profitului. Costurile VAG au fost bazate pe datele reale privind producătorul din Uniune. Rata de profit adăugată a fost bazată pe marja rezonabilă de profit dintr-o anchetă recentă antidumping privind un alt îndulcitor și anume aspartamul. În cadrul prezentei anchete, Comisia a stabilit în etapa provizorie (8) că un profit între 5 %-10 % (se specifică un interval din motive de confidențialitate) corespunde unui profit rezonabil. Prin urmare, Comisia consideră că acest profit este rezonabil pentru a fi utilizat, de asemenea, pentru construirea valorii normale în prezenta anchetă. Au fost utilizate datele privind costul mediu ponderat aferent celor două tipuri de produse fabricate și vândute de producătorul din Uniune, întrucât nu au fost disponibile informații privind tipurile de produse vândute de producătorii-exportatorii din RPC, ca urmare a lipsei de cooperare.

(37)

În lipsa cooperării din partea niciunuia dintre producătorii-exportatori chinezi, prețurile de export au fost bazate pe datele statistice colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) (9) din regulamentul de bază [„baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6)”] referitoare la produsul în cauză pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Întrucât nu au fost disponibile informații privind forma (tipul de produs) comercializată, s-a utilizat o medie simplă pentru a calcula prețul de export.

(38)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețul de export al exportatorilor din RPC pe baza prețului franco fabrică.

(39)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație corectă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(40)

S-au efectuat ajustări corespunzătoare pentru a se ține cont de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și de spezele bancare, în cazurile în care erau considerate rezonabile, precise și susținute de date verificate. În absența unor informații mai precise, aceste ajustări au fost bazate pe datele efective referitoare la Fang Da din cadrul anchetei desfășurate în paralel în temeiul articolului 5.

(41)

Marja de dumping a fost calculată ca fiind diferența dintre valoarea normală medie și prețul mediu de export. Rezultatele astfel obținute indică o marjă totală de dumping de peste 100 %. Marja de dumping constatată este mult mai mare decât marjele de dumping stabilite în urma anchetei inițiale.

(42)

Comisia a analizat dacă exista probabilitatea de continuare a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, prețurile de export pentru alte destinații și capacitatea de absorbție a piețelor țărilor terțe.

(43)

Analiza s-a bazat, în principal, pe informațiile furnizate în cerere și pe informațiile care au fost făcute publice și/sau furnizate în cadrul prezentei anchete. Au fost utilizate și alte surse de informații, precum statisticile Eurostat privind importurile și statisticile privind exporturile din țara în cauză.

(44)

În absența cooperării, au fost utilizate informațiile furnizate în cererea de reexaminare, baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) și statisticile chineze privind exporturile. Capacitatea chineză a fost estimată în sens conservator prin utilizarea datelor disponibile publicului referitoare la capacitate unui singur producător-exportator chinez (10). Aceasta a rezultat într-o capacitate de cel puțin 40 000 de tone, însă informațiile de la dosar arată că există încă cel puțin doi producători-exportatori chinezi (în afară de Fang Da) și că această cifră conservatoare subestimează, prin urmare, capacitatea reală din RPC.

(45)

Prin utilizarea statisticilor privind exporturile chineze și a statisticilor privind importurile în temeiul articolului 14 alineatul (6) în Uniune (excluzând Fang Da) pentru produsul în cauză, estimarea de mai sus indică o capacitate disponibilă de aproximativ 17 000 de tone pentru piața chineză și pentru cea a Uniunii considerate împreună sau o capacitate neutilizată care depășește de peste trei ori mărimea pieței Uniunii.

(46)

Pe baza statisticilor chineze privind exporturile, prețurile medii practicate de societățile chineze în alte piețe principale ale acestora (precum Africa de Sud, Brazilia, Argentina și Turcia) sunt la același nivel sau, uneori, la un nivel mai mic față de prețurile lor de vânzare în Uniune.

(47)

Cele de mai sus arată că produsul în cauză face obiectul unui dumping și pe alte piețe din țări terțe, precum și faptul că Uniunea ar continua să reprezinte o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(48)

Utilizarea ciclamatului de sodiu în produsele alimentare, în băuturile și în produsele farmaceutice este interzisă pe o serie de piețe mari din țări terțe, inclusiv în SUA. Nu există indicii la dosar care să arate că este de așteptat o creștere a altor piețe din țări terțe pentru ciclamatul de sodiu și, de asemenea, nu există vreun indiciu la dosar referitor la dimensiunea pieței interne a RPC și la perspectivele de creștere a acesteia.

(49)

Prin urmare, se estimează că există o capacitate relativ mică de absorbție a altor piețe decât cea a Uniunii și, prin urmare, Uniunea ar reprezenta o piață atractivă în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(50)

Evaluarea factorilor menționați mai sus a demonstrat că exportatorii care fac obiectul reexaminării au continuat să exporte volume foarte semnificative de produs în cauză în Uniune, la prețuri de dumping. Exporturile din RPC către alte țări terțe sunt realizate, de asemenea, la prețuri de dumping. Ținând cont de capacitatea mare liber disponibilă a exportatorilor chinezi, de absența unor alte piețe suficient de importante pentru a absorbi această capacitate și de atractivitatea pieței Uniunii, producătorii-exportatori chinezi ar putea fi, prin urmare, tentați să direcționeze volume și mai mari la prețuri de dumping pe piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(51)

După examinarea datelor și a informațiilor de mai sus, se concluzionează că dumpingul din partea RPC este susceptibil să continue în cazul expirării măsurilor.

(52)

După deschiderea reexaminării, un singur producător-exportator din Indonezia s-a manifestat. A fost trimis un răspuns incomplet la chestionar, după care Comisia a solicitat societății să completeze integral chestionarul ca parte a procedurii de deficiență. Nu a fost primit niciun răspuns la această cerere și, prin urmare, niciunul dintre producătorii-exportatori cunoscuți din Indonezia nu a putut fi considerat ca fiind cooperant.

(53)

Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, informațiile privind prețurile interne, prețurile de export în alte țări, producția și capacitatea din Indonezia ale producătorilor-exportatori indonezieni care nu au cooperat au fost bazate pe datele disponibile, inclusiv pe cerere și pe informațiile aflate la dispoziția publicului.

(54)

În absența cooperării din Indonezia, a fost utilizată valoarea normală pentru Indonezia, astfel cum a fost raportată în cerere, întrucât nu au fost disponibile alte informații la dosar. În cerere, valoarea normală pentru Indonezia a fost construită prin utilizarea structurii costurilor producătorului din Uniune și prin ajustarea fiecărui element de cost la nivelul celor din Indonezia. Elementele de cost au fost reprezentate de materiile prime, personalul, energia și apa, întreținerea, deprecierea și cheltuielile de regie. Ajustările efectuate în cerere au fost considerate rezonabile. În absența altor informații disponibile, informațiile din cerere au fost considerate, prin urmare, ca fiind cea mai bună estimare pentru stabilirea valorii normale pentru Indonezia.

(55)

În absența cooperării din partea oricărui producător-exportator din Indonezia, a fost necesară utilizarea altor informații disponibile pentru stabilirea prețurilor de export. În perioada anchetei de reexaminare, importurile din Indonezia în Uniune aproape au dispărut. Importurile constatate în perioada anchetei de reexaminare erau neglijabile (aproximativ 19 tone) și, prin urmare, nu au putut fi utilizate statisticile privind importul în Uniune, colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). În schimb, statisticile indoneziene privind exportul au fost utilizate pentru a stabili prețurile de export. Au fost identificate doisprezece destinații de export. Prețul mediu de export în toate țările terțe a fost utilizat ca un surogat pentru prețul de export în Uniune în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(56)

Comisia a comparat valoarea normală construită și prețul de export al producătorilor-exportatori din Indonezia pe baza prețului franco fabrică.

(57)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație corectă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(58)

Au fost efectuate ajustări pentru a aduce prețurile de export FOB la același nivel cu prețurile franco fabrică. În absența unor informații mai precise, aceste ajustări s-au bazat pe datele reale privind Fang Da din cadrul anchetei desfășurate în paralel în temeiul articolului 5, pe care Comisia le consideră a fi un reper adecvat pentru calcularea ajustărilor. S-au efectuat ajustări corespunzătoare pentru a se ține cont de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și de spezele bancare, în cazurile în care erau considerate rezonabile, precise și susținute de date verificate.

(59)

Marja de dumping a fost calculată ca fiind diferența dintre valoarea normală, astfel cum a fost calculată în considerentul 54, și prețul de export, astfel cum este stabilit în considerentul 55. Aceasta a rezultat într-o marjă de dumping de 33,6 %, care este mai mare decât cea mai mare marjă de dumping stabilită în ancheta inițială (18,1 %). Aceasta indică faptul că, deși exporturile de produs în cauză în Uniune aproape au dispărut, dumpingul în țările terțe din partea societăților indoneziene a continuat la un nivel care este mai mare decât cel stabilit în ancheta inițială.

(60)

Comisia a analizat dacă exista probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. Au fost analizate următoarele elemente: prețul de export în alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia și capacitatea de absorbție a piețelor din alte țări terțe.

(61)

În absența cooperării, Comisia a trebuit să recurgă la datele disponibile în cererea de reexaminare, la baza de date Eurostat și la statisticile indoneziene privind exportul. În baza informațiilor disponibile cu privire la un producător-exportator indonezian, capacitatea din Indonezia este estimată la cel puțin 10 000 de tone. Prin utilizarea statisticilor indoneziene privind exportul, se poate stabili că exporturile indoneziene în țări terțe s-au ridicat la 4 700 de tone pe perioada anchetei de reexaminare. Pe această bază, capacitatea disponibilă din Indonezia pentru piața sa internă și pentru piața Uniunii poate fi estimată în mod conservator la 5 300 de tone. Trebuie remarcat faptul că, în cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor (11), capacitatea totală din Indonezia a fost estimată la 18 000 de tone pentru anul 2008.

(62)

Întrucât nu sunt disponibile date privind vânzările pe piața internă realizate de către cei doi producători din Indonezia, capacitatea liberă (disponibilă) care ar putea fi direcționată spre piața Uniunii poate fi estimată doar aproximativ. Cu toate acestea, prin utilizarea datelor din cadrul reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, vânzările interne ale celor două societăți din Indonezia s-au ridicat la aproximativ 2 000 de tone, ceea ce înseamnă că, în raport cu estimarea actuală a capacității, ar rămâne totuși o capacitate liberă de 3 300 de tone pentru piața Uniunii. Aceasta ar reprezenta mai mult de 80 % din piața Uniunii pe perioada anchetei de reexaminare.

(63)

Prin utilizarea statisticilor indoneziene privind exporturile în alte țări terțe pe perioada anchetei de reexaminare se poate observa că prețurile de vânzare medii pe două dintre piețele de export principale, mai exact, Pakistan și Filipine (care reprezintă peste 50 % din vânzările indoneziene la export în țări terțe) sunt în mod considerabil mai mici decât prețurile de vânzare medii în Uniune pe perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se explică în considerentele 55-59, a fost constatată o marjă de dumping de 33,6 % atunci când prețurile indoneziene de export sunt bazate pe toate prețurile de vânzare la export în țări terțe. Prin urmare, Uniunea ar reprezenta o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din Indonezia în cazul în care măsurile ar expira.

(64)

Astfel cum se explică în considerentele 48 și 49, capacitatea de absorbție a altor piețe decât cea a Uniunii este considerată a fi mică. Ca urmare a lipsei de cooperare, nu există informații la dosar privind consumul intern din Indonezia al produsului în cauză, însă cu o capacitate liberă estimată la 5 300 de tone pentru piața Indoneziei și pentru piața Uniunii și luând în considerare capacitatea de absorbție mică a altor piețe, este evident că Indonezia ar dispune de o capacitate liberă mare pentru a acoperi piața Uniunii.

(65)

Prin urmare, nu este de așteptat ca excesul de capacitate din Indonezia să fie direcționat spre alte piețe decât cea a Uniunii într-o măsură semnificativă.

(66)

Evaluarea factorilor menționați anterior a arătat că exporturile din Indonezia în alte piețe decât cea a Uniunii au fost realizate la prețuri care se află mult sub nivelul mediu al prețurilor din Uniune. Ținând cont de importanta capacitate liber disponibilă a exportatorilor indonezieni și de absența unor alte piețe suficient de importante pentru a absorbi această capacitate, producătorii-exportatori indonezieni ar putea, prin urmare, să direcționeze volume mari la prețuri de dumping spre piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(67)

După examinarea datelor și a informațiilor de mai sus, se concluzionează că există probabilitatea ca dumpingul din partea Indoneziei să reapară în cazul expirării măsurilor.

(68)

Întrucât industria Uniunii constă dintr-un singur producător, iar importurile care fac obiectul unui dumping vizează un număr limitat de producători-exportatori din RPC și din Indonezia, indicatorii de prejudiciu și datele privind importurile au trebuit să fie indexate pentru a asigura confidențialitatea datelor comerciale sensibile.

(69)

Produsul similar a fost fabricat în cursul perioadei anchetei de reexaminare de către un singur producător din Uniune, care, prin urmare, constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(70)

Ciclamatul de sodiu este produs doar în Uniune, în RPC și în Indonezia. Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața din Uniune, plus volumul importurilor de ciclamat de sodiu din RPC și din Indonezia, stabilit în modul explicat în considerentul 73.

(71)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(72)

Consumul de ciclamat de sodiu la nivelul Uniunii a scăzut mai întâi cu 7 % în perioada 2011-2013 și a crescut în perioada ulterioară. Consumul din perioada anchetei de reexaminare a ajuns, mai mult sau mai puțin, la același nivel ca în anul 2011.

(73)

În scopul prezentei anchete, importurile din RPC reprezintă importurile totale din RPC, cu excepția importurilor provenind de la Fang Da, care nu sunt vizate de prezenta reexaminare. Importurile provenite de la Fang Da au fost luate în considerare doar pentru calcularea consumului total la nivelul Uniunii. În absența cooperării din partea oricărui producător-exportator chinez și indonezian în cadrul prezentei anchete, Comisia a utilizat statisticile disponibile în baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) pentru a stabili volumul și prețurile importurilor din cele două țări pe parcursul perioadei examinate, întrucât ea conținea suficiente informații detaliate la nivelul codurilor TARIC cu 10 cifre și al codurilor adiționale TARIC.

(74)

Având în vedere că volumele de importuri din Indonezia sunt neglijabile în sensul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, importurile din țările în cauză au fost evaluate separat.

(75)

Volumul importurilor din RPC a scăzut cu 23 % în perioada examinată. Ele au crescut mai întâi în perioada cuprinsă între 2011 și 2012 și apoi au scăzut în mod semnificativ, în special cu o scădere foarte bruscă de 41 puncte de indice în perioada 2012-2013. A existat o nouă scădere ușoară în perioada 2013-2014, urmată de o creștere de 6 puncte de indice între 2014 și perioada anchetei de reexaminare.

(76)

Cota de piață corespunzătoare pe parcursul perioadei examinate a urmat o tendință similară, suferind o scădere totală de 23 %.

(77)

Tendințele prețurilor importurilor provenite din RPC au fost stabilite și analizate separat cu sau fără includerea taxelor antidumping. Aceasta s-a realizat în acest caz particular deoarece nivelul taxelor antidumping a fost modificat în 2012, astfel cum se explică în considerentul 1 de mai sus, iar prezentarea tendințelor prețurilor, incluzând taxele antidumping, a permis ilustrarea impactului acestor modificări.

Tabelul 3

Indicele prețurilor de import (EUR/ kg)

(78)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile medii CIF la frontiera Uniunii (prețuri fără taxe antidumping) ale importurilor din RPC provenind de la alți producători decât Fang Da au crescut cu 4 %.

(79)

Atunci când se ia în considerare efectul taxelor antidumping, prețurile importurilor au crescut cu 11 % pe parcursul perioadei examinate. Ar trebui reamintit faptul că, în mai 2012, taxele antidumping au crescut mai mult decât dublu pentru producătorii-exportatori chinezi care aparțin grupului Rainbow Rich, ceea este reflectat în creșterea prețurilor medii de import (inclusiv taxele antidumping) din perioada 2011-2012.

(80)

În absența cooperării din partea oricăruia dintre producătorii-exportatori chinezi vizați de prezenta reexaminare, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor în perioada anchetei de reexaminare prin compararea prețului de vânzare mediu ponderat al producătorului din Uniune practicat în cazul clienților independenți de pe piața Uniunii ajustat la nivelul franco fabrică cu prețul mediu de import din RPC rezultat din baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). Întrucât nu au fost disponibile informații privind forma (tipul de produs) importurilor din RPC, a fost utilizată o medie simplă pentru a calcula prețul mediu de import din RPC.

(81)

Comparația a arătat că, pe perioada anchetei de reexaminare, marja medie de subcotare a prețurilor, exprimată ca procent din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, a fost de 22,8 % atunci când s-a luat în considerare efectul taxelor antidumping aplicate importurilor din RPC. În cazul în care ar fi deduse taxele antidumping aplicabile producătorilor-exportatori chinezi vizați de măsuri, marja de subcotare ar avea valoare de 32,3 %.

(82)

Pe parcursul perioadei examinate, atât volumul, cât și cota de piață a importurilor de ciclamat de sodiu din Indonezia în Uniune au scăzut cu 91 %. Este de remarcat faptul că volumul absolut al importurilor din Indonezia a fost mic în 2011 și 2012, foarte mic în 2013 și neglijabil între 2014 și perioada anchetei de reexaminare. Chiar dacă importurile din Indonezia au fluctuat în mod semnificativ pe parcursul perioadei examinate, impactul acestora asupra industriei Uniunii poate fi considerat ca fiind foarte limitat în perioada 2011-2012 și chiar nesemnificativ între 2013 și perioada anchetei de reexaminare.

(83)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile CIF la frontiera Uniunii ale importurilor din Indonezia au crescut cu 6 %.

(84)

În absența cooperării din partea oricărui producător-exportator indonezian, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe perioada anchetei de reexaminare prin compararea prețului de vânzare mediu ponderat al producătorului din Uniune practicat în cazul clienților independenți de pe piața Uniunii ajustat la nivelul franco fabrică cu prețul mediu de import din Indonezia pornind de la baza de date colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6). Întrucât nu au fost disponibile informații privind forma (tipul de produs) importurilor din Indonezia, a fost utilizată o medie simplă pentru a calcula prețul mediu de import din Indonezia.

(85)

Comparația a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, marja medie de subcotare a prețurilor exprimată ca procent din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, a fost de 24,1 %. În cazul în care ar fi deduse taxele antidumping aplicabile producătorilor-exportatori indonezieni care sunt vizați de măsuri, marja de subcotare ar avea valoarea de 33,6 %.

(86)

Producția de ciclamat de sodiu constă în două etape principale de fabricație. În prima etapă, care necesită utilizarea reactanților, materiile prime sunt transformate în ciclamat de sodiu brut (impur). În a doua etapă de fabricație, ciclamatul de sodiu brut trebuie să fie purificat înainte de a putea fi utilizat, în conformitate cu normele de reglementare relevante, de către industria alimentară, industria băuturilor și industria farmaceutică din aval.

(87)

În urma unui incident tehnic care a avut loc în iulie 2011 (o explozie în fabrică), industria din Uniune nu a putut efectua prima etapă de fabricație, și anume procesul de reacție, în perioada august 2011-mai 2012 și a trebuit să se bazeze temporar pe ciclamatul de sodiu importat, pe care l-a purificat suplimentar pentru a-și putea menține activitățile comerciale.

(88)

Întrucât producătorul din Uniune nu a avut altă opțiune decât să se bazeze temporar pe importuri și având în vedere durata limitată și volumul de importuri în cursul perioadei examinate, acest incident și consecințele sale nu invalidează concluziile de mai sus privind definiția industriei din Uniune. Cu toate acestea, incidentul a avut un impact important asupra situației economice a industriei din Uniune în anii 2011-2012, și anume începutul perioadei examinate, în special în ceea ce privește capacitatea, producția și volumul de vânzări, precum și indicatorii de profitabilitate. De asemenea, el a avut un impact – deși minor – asupra evoluției importurilor. Aceste elemente sunt luate în considerare atunci când se analizează evoluția indicatorilor de prejudiciu.

(89)

În acest context și în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În vederea stabilirii prejudiciului, Comisia a evaluat indicatorii economici pe baza datelor legate de singurul producător din Uniune, care constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(90)

Indicatorii economici ai singurului producător din Uniune care au fost evaluați de către Comisie sunt următorii: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul de vânzări, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, costurile cu forța de muncă, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare medii, costurile unitare, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(91)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(92)

Producția în ansamblu a crescut cu 57 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum s-a explicat în considerentul 87 de mai sus și în considerentul 93 de mai jos, producția industriei din Uniune a fost, cu toate acestea, anormal de mică în perioada 2011-2012. Între 2013 și perioada anchetei de reexaminare, nivelul producției a scăzut brusc, cu 32 de puncte de indice.

(93)

Capacitatea de producție a crescut, de asemenea, în mod semnificativ în cursul perioadei examinate (cu 71 %), dar această tendință este explicată, de asemenea, de un nivel anormal de mic în anii 2011 și 2012, care a rezultat din incidentul tehnic din unitățile de producție. Capacitatea a fost calculată pe baza lunilor în care industria din Uniune a putut produce propriul ciclamat de sodiu, prin urmare, doar 7 luni în 2011, 8 luni în 2012 și 12 luni pentru celelalte perioade. Începând cu anul 2013, nivelul capacității de producție a rămas stabil până la perioada anchetei de reexaminare.

(94)

Rata de utilizare a capacității a scăzut cu 8 % între 2011 și perioada anchetei de reexaminare, însă a urmat o tendință de scădere semnificativă începând cu 2013, în concordanță cu volumul de producție.

(95)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul de vânzări și cota de piață

(96)

Volumul de vânzări de pe piața din Uniune și cota de piață corespunzătoare au urmat aceeași tendință în cursul perioadei examinate. Ele au crescut, în total, cu 4 %.

(97)

Întrucât ambele cifre reflectă doar vânzările de ciclamat de sodiu produs de industria din Uniune, nivelurile pentru anii 2011 și 2012 au fost anormal de mici din cauza motivelor menționate în considerentele 87 și 93 de mai sus. Din anul 2013, când producția proprie de ciclamat de sodiu a fost deja restabilită permanent, vânzările industriei din Uniune au scăzut cu 42 de puncte procentuale, ca urmare a pierderilor de comenzi.

(98)

Cota de piață a scăzut, de asemenea, în mod semnificativ între anul 2013 și anchetei de reexaminare. Această evoluție contrastează cu cea a consumului la nivelul Uniunii, care a crescut cu 8 puncte de indice.

(99)

Situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit în perioada 2011-2013, când ea a fost în măsură să își crească producția, capacitatea de producție, vânzările și cota de piață. Această creștere a fost cauzată de doi factori: (i) creșterea taxelor antidumping pentru anumiți producători-exportatori din RPC, care au fost dublate în mai 2012 și (ii) faptul că industria din Uniune a fost din nou în situația de a-și produce propriul ciclamat de sodiu în toate cele 12 luni din anul 2013, față de doar 7 luni în anul 2011 și 8 luni în anul 2012.

(100)

Dacă nu ar fi avut loc explozia din iulie 2011, producția, utilizarea capacității, cifrele privind vânzările și cota de piață ar fi fost mult mai mari în anii 2011 și 2012, întrucât industria din Uniune ar fi putut să își aprovizioneze clienții cu propriul ciclamat de sodiu în locul celui importat și prelucrat (purificat) suplimentar în perioada august 2011-mai 2012. Ca urmare, creșterea producției, a vânzărilor și a cotelor de piață între anii 2011 și 2013 ar fi fost mult mai mică, în timp ce capacitatea de producție ar fi rămas la nivelul din anul 2013 pe parcursul întregii perioade examinate. Din anul 2013 până la perioada anchetei de reexaminare, toate tendințele menționate mai sus referitoare la volume, cu excepția capacității de producție, s-au inversat complet. De fapt, deși consumul la nivelul Uniunii a urmat o tendință de creștere din anul 2013, industria din Uniune a intrat într-o etapă de declin economic. În același timp, profitabilitatea industriei din Uniune a rămas puternic negativă pe parcursul întregii perioade examinate, ceea ce a inhibat perspectivele de creștere.

(101)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(102)

În pofida incapacității de a produce propriul ciclamat de sodiu în perioada august 2011-mai 2012, industria din Uniune a decis să mențină constantă forța de muncă în perioada respectivă, întrucât reducerile au fost considerate a fi prea costisitoare și nenecesare. Deși un angajat a fost disponibilizat în anul 2012, nivelul de ocupare a forței de muncă nu s-a schimbat în cursul anilor 2011 și 2012, întrucât industria din Uniune a angajat o altă persoană în același an. Numărul de angajați a crescut ușor în anul 2013 și ulterior a rămas stabil până la perioada anchetei de reexaminare.

(103)

Din cauza exploziei din fabrică, productivitatea industriei din Uniune a fost afectată într-un mod similar ca ceilalți indicatori economici prezentați mai sus. Similar producției, productivitatea a fost excepțional de mică în anii 2011 și 2012, iar ulterior aceasta a crescut brusc cu aproximativ 80 de puncte de indice în anul 2013. Cu toate acestea, de atunci, din cauza pierderilor de comenzi, ea a scăzut cu 30 de puncte de indice în anul 2014 și a rămas la acest nivel până la perioada anchetei de reexaminare.

(104)

Începând cu 2004 au existat în vigoare măsuri împotriva importurilor provenind de la producătorii-exportatori din Indonezia și de la toți producătorii-exportatori din RPC, alții decât Fang Da.

(105)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, pe perioada anchetei de reexaminare, marjele de dumping ale producătorilor indonezieni și chinezi, alții decât Fang Da, au rămas la un nivel semnificativ superior nivelului de minimis. Impactul asupra situației economice a industriei din Uniune este substanțial, luând în considerare importurile continue de volume semnificative de ciclamat de sodiu la prețuri de dumping, provenite de la producători chinezi.

(106)

Prețurile medii unitare de vânzare ale singurului producător din Uniune la clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(107)

Prețurile medii unitare de vânzare ale industriei din Uniune au crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Mai întâi, ele au crescut cu 5 puncte de indice între anii 2011 și 2012, iar ulterior au rămas stabile până la perioada anchetei de reexaminare.

(108)

Costul unitar mediu de producție al industriei din Uniune a crescut cu 7 puncte de indice între anii 2011 și 2012, iar ulterior a scăzut cu 10 puncte de indice în anul 2013, în raport cu anul 2011. Din anul 2013, costul a rămas stabil până la perioada anchetei de reexaminare. Aceste schimbări au rezultat în principal din fluctuația costului materiilor prime.

(109)

În legătură cu cele mai sus, este necesar să se menționeze că industria din Uniune nu a putut efectua cu precizie o separare a costurilor de purificare de costurile de producție totale. Ca urmare, indicii pentru anii 2011 și 2012, contrar indicilor din anii 2013, 2014 și din perioada anchetei de reexaminare, au reflectat, de asemenea, costurile de purificare a ciclamatului de sodiu care a fost importat de către industria din Uniune.

(110)

Având în vedere cele de mai sus, interpretarea tendințelor din anii 2011-2012 și din perioadele ulterioare ar trebui să fie efectuată cu precauție, întrucât evoluția lor a fost influențată – deși numai într-o mică măsură – de faptul că indicii din perioada anilor 2011-2012 s-au bazat pe serii diferite de date.

(111)

În orice caz, pe parcursul întregii perioade examinate, prețul mediu unitar de vânzare a fost întotdeauna sub costurile medii unitare de producție ale industriei din Uniune, raportate în tabelul de mai sus.

(112)

Costurile medii cu forța de muncă ale singurului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(113)

Costurile medii cu forța de muncă au scăzut cu 5 % în cursul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, ele au crescut mai întâi cu 27 % în anul 2012 – în principal datorită compensațiilor plătite unui angajat concediat – iar ulterior au scăzut în mod constant până la perioada anchetei de reexaminare, când au scăzut cu 5 % sub nivelul din anul 2011.

(114)

Nivelul stocurilor singurului producător din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocuri

(115)

În cursul perioadei examinate, stocurile finale exprimate ca procent din producție au fluctuat în mod semnificativ. Ele au crescut mai întâi între anii 2011 și 2012, ulterior au scăzut în următorul an și în final au crescut în mod semnificativ până la perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, ele au crescut cu 351 de puncte de indice. Această creștere este cauzată parțial de incapacitatea producătorului din Uniune de a-și vinde produsele din cauza concurenței din partea importurilor cu preț mic, dar este, de asemenea, rezultatul unor niveluri anormal de mici ale stocurilor în anul 2011, ca urmare a incidentului tehnic menționat în considerentul 87 de mai sus.

(116)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor singurului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(117)

Comisia a stabilit profitabilitatea industriei din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările sale de ciclamat de sodiu la clienți neafiliați din Uniune ca procent din totalul vânzărilor respective. Astfel cum s-a menționat în considerentul 109 de mai sus, costul de producție utilizat în vederea stabilirii nivelului profitului/pierderilor pentru perioada 2011-2012 a putut fi stabilit doar în ansamblu, și anume incluzând, de asemenea, costurile determinate de ciclamatul de sodiu importat. Pe această bază, analiza cifrelor de profitabilitate a indicat faptul că industria din Uniune a generat pierderi semnificative în cursul întregii perioade examinate. Acestea au fost foarte mari în perioada 2011-2012, dar situația s-a ameliorat din anul 2013.

(118)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități, stabilită în legătură cu vânzările totale de ciclamat de sodiu (12), a trecut de la pozitivă în anul 2011 la puternic negativă între anul 2012 și perioada anchetei de reexaminare.

(119)

Singurele investiții semnificative au fost efectuate în perioada 2011-2013 și au fost legate exclusiv de înlocuirea utilajelor de producție afectate de explozia din anul 2011. Respectivele investiții au fost acoperite în întregime prin polița de asigurare.

(120)

Randamentul investițiilor constă în profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor fixe. El a fost semnificativ negativ pe parcursul întregii perioade examinate.

(121)

Dat fiind nivelul pierderilor suportate de industria din Uniune, capacitatea acesteia de a procura capital a fost sever afectată.

(122)

Deși unii indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune precum producția, capacitatea de producție, vânzările, cota de piață și productivitatea s-au îmbunătățit în perioada 2011-2012 și în 2013, aceste tendințe au fost doar parțial influențate de evoluțiile reale de pe piață, care au rezultat din instituirea unor taxe antidumping mai mari în cazul anumitor producători-exportatori din RPC în mai 2012.

(123)

De fapt, astfel cum s-a menționat în considerentul 99, respectivele îmbunătățiri pot fi explicate, de asemenea, într-o mare măsură, de: (i) explozia din fabrică din iulie 2011; (ii) faptul că industria din Uniune nu a putut produce propriul ciclamat de sodiu, ca urmare a exploziei respective, în perioada august 2011-mai 2012; și (iii) revenirea sa la un proces de producție complet de 12 luni în anul 2013, în urma înlocuirii liniilor de producție distruse. În mod evident, creșterea indicatorilor respectivi până în anul 2013 ar fi fost semnificativ mai mică dacă explozia nu ar fi avut loc.

(124)

Evoluția pozitivă a tendințelor menționate mai sus s-a schimbat în mod evident din anul 2013, întrucât producția, vânzările, productivitatea, precum și cota de piață a industriei din Uniune s-au deteriorat semnificativ.

(125)

În plus, în cursul întregii perioade examinate, situația financiară a industriei din Uniune a rămas permanent într-o stare precară. În special, indicatorii industriei din Uniune precum profitabilitatea, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au prezentat rezultate foarte negative în ansamblu.

(126)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada anchetei de reexaminare.

(127)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 122-126, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În timp ce nivelul importurilor din RPC a rămas semnificativ, importurile din Indonezia au fost aproape inexistente în perioada anchetei de reexaminare.

(128)

Pentru a evalua probabilitatea continuării prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, impactul efectiv și potențial al importurilor din RPC, pe de o parte, și al importurilor din Indonezia, pe de altă parte, asupra industriei din Uniune a fost analizat în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Stabilirea impactului potențial al importurilor asupra situației industriei din Uniune s-a bazat pe: (i) disponibilitatea capacității neutilizate a exportatorilor; (ii) evoluția probabilă a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping; și (iii) nivelul prețurilor importurilor din RPC și din Indonezia.

(129)

Chiar dacă importurile din RPC au scăzut pe parcursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 2 de mai sus), acestea au rămas la un nivel semnificativ, cu o cotă de piață cuprinsă între 40 % și 60 %. Astfel cum s-a menționat în considerentul 81 de mai sus, prețurile corespunzătoare au subcotat în mod semnificativ prețurile din Uniune, și anume cu 23 % atunci când se analizează impactul măsurilor antidumping aflate în vigoare. Nu se poate contesta faptul că, dat fiind un astfel de volum de importuri la respectivul nivel al prețului, importurile din RPC care fac obiectul unui dumping au un efect de scădere a prețurilor pe piața Uniunii, contribuind, de asemenea, la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(130)

În ceea ce privește impactul potențial al importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate, trebuie reamintit mai întâi că analiza de mai sus privind capacitățile disponibile în RPC (a se vedea considerentul 45 de mai sus) a arătat o capacitate de producție liber disponibilă a societăților vizate de reexaminare din RPC care este de cel puțin trei ori mai mare decât mărimea pieței Uniunii. De asemenea, s-a concluzionat că Uniunea reprezintă în continuare o piață atractivă pentru exportatorii chinezi – după cum a confirmat și nivelul actual al importurilor – și că cel puțin o parte din capacitățile excesive suplimentare ar fi exportate în Uniune în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(131)

Având în vedere nivelurile semnificative ale dumpingului și ale subcotării – în special după scoaterea din ecuație a efectului taxelor antidumping în vigoare – volumele suplimentare exportate în Uniune menționate mai sus ar fi efectuate la prețuri de dumping, care ar fi în mod semnificativ mai mici decât prețurile și costurile producătorului din Uniune.

(132)

Efectul combinat al acestor volume și prețuri ar continua, probabil, să cauzeze și chiar să crească prejudiciul adus industriei din Uniune, care se află deja într-o situație precară.

(133)

Importurile indoneziene au fost aproape inexistente pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, analiza de mai jos se va concentra pe dezvoltarea probabilă a importurilor în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(134)

Analiza de mai sus a arătat că Indonezia ar avea o capacitate neutilizată care corespunde aproape întregii piețe a Uniunii de ciclamat de sodiu. Pe baza prețurilor de export din Indonezia în piețele țărilor terțe și având în vedere faptul că utilizarea ciclamatului de sodiu în produsele alimentare, în băuturi și în produsele farmaceutice este interzisă pe o serie de piețe mari din țări terțe, există o mare probabilitate ca, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, Indonezia să reia exporturile sale pe piața Uniunii.

(135)

În ceea ce privește prețurile, ancheta a arătat că prețurile de export din Indonezia în alte țări terțe în perioada anchetei de reexaminare au făcut obiectul unui dumping și că aceste prețuri au fost în general mici și mult mai mici decât prețurile și costurile producătorului din Uniune.

(136)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este foarte probabil ca Indonezia să reia exporturile de cantități semnificative de ciclamat de sodiu în Uniune la prețuri mici și de dumping, care ar subcota prețul industriei din Uniune. Cel mai probabil, acest lucru ar avea ca efect continuarea prejudiciului important suferit în prezent de industria din Uniune și chiar ar putea înrăutăți situația acesteia.

(137)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că există o probabilitate de continuare a prejudiciului în cazul în care s-ar abroga măsurile.

(138)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva importurilor din RPC și din Indonezia ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei din Uniune, ale importatorilor/comercianților și ale utilizatorilor.

(139)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(140)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor de mai sus, existau motive covârșitoare care ar putea conduce la concluzia că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(141)

Ancheta a stabilit că, pe parcursul întregii perioadei examinate, în pofida măsurilor existente împotriva Indoneziei și a Republicii Populare Chineze (cu excepția societății Fang Da), industria din Uniune a înregistrat pierderi, iar producția, volumul vânzărilor și cota de piață pe piața Uniunii au scăzut. Pe parcursul aceleiași perioade, importurile din RPC au rămas semnificative și au subcotat prețurile industriei din Uniune. Astfel cum s-a explicat mai sus, în cazul în care s-ar abroga măsurile, există o probabilitate mare ca importurile din RPC, altele decât cele provenind de la Fang Da, să crească în continuare, iar importurile din Indonezia să fie reluate la prețuri mici și de dumping. S-a stabilit mai sus că există probabilitatea ca o lipsă a măsurilor existente să conducă la o continuare a deteriorării situației deja precare a industriei din Uniune și, în final, ar putea să forțeze industria din Uniune să își înceteze producția de ciclamat de sodiu, ceea ce ar conduce la disponibilizări ale forței de muncă și la pierderea a surselor alternative de aprovizionare în Uniune.

(142)

În cazul în care s-ar menține măsurile, se estimează că industria din Uniune ar fi capabilă să își mărească prețurile, producția și volumul și să revină treptat pe profit.

(143)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare împotriva Republicii Populare Chineze și a Indoneziei ar fi în interesul industriei din Uniune.

(144)

Nu a existat cooperare din partea niciunui importator/comerciant. Având în vedere această lipsă de cooperare, este rezonabil să se presupună că produsul în cauză nu reprezintă o proporție majoră din cifra de afaceri a importatorilor/comercianților și că nu există factori care să sugereze că importatorii/comercianții ar fi afectați în mod disproporționat în cazul în care măsurile ar fi menținute.

(145)

A existat doar o cooperare parțială din partea unui singur utilizator la prezenta anchetă.

(146)

Principalii utilizatori finali ai produsului în cauză/produsului similar din Uniune sunt în industriile alimentară, a băuturilor și farmaceutică. În cadrul anchetelor anterioare vizând importurile de ciclamat de sodiu, s-a stabilit că ciclamatul de sodiu a reprezentat o proporție atât de redusă din costul de producție încât efectul instituirii taxelor antidumping nu a fost semnificativ. Acest lucru a fost confirmat în răspunsul parțial la chestionar pe care Comisia l-a primit de la utilizatorul menționat mai sus. În absența oricăror alți reprezentanți din industria alimentară, industria băuturilor și industria farmaceutică în cadrul prezentei anchete, este rezonabil să se presupună că, în cazul în care măsurile ar fi extinse, impactul asupra utilizatorilor nu ar fi semnificativ.

(147)

Având în vedere observația de mai sus conform căreia, în lipsa măsurilor, industria din Uniune poate fi forțată să înceteze producția de ciclamat de sodiu și ținând seama de existența a doar câțiva producători de ciclamat de sodiu la nivel mondial, măsurile pot chiar să aducă beneficii utilizatorilor, întrucât acestea mențin producția de ciclamat de sodiu în Uniune și posibilitatea pentru utilizatori de aprovizionare cu ciclamat de sodiu provenit de la diferiți producători concurenți de ciclamat de sodiu.

(148)

Pe baza celor menționate mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive covârșitoare din sfera interesului Uniunii împotriva extinderii actualelor măsuri antidumping vizând importurile din RPC și Indonezia.

(149)

Din cele de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de ciclamat de sodiu originar din RPC și din Indonezia, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 492/2010, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 398/2012. Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited nu ar trebui să facă obiectul acestor măsuri, întrucât în cadrul anchetei inițiale nu s-a stabilit existența unui dumping în cazul acestor exportatori.

(150)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,