ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	IL	203,5
	MA	94,1
	SN	225,9
	TR	84,9
	ZZ	152,1
0707 00 05	MA	83,2
	TR	137,2
	ZZ	110,2
0709 93 10	MA	95,4
	TR	133,6
	ZZ	114,5
0805 10 20	EG	51,1
	IL	84,3
	MA	61,6
	TR	37,1
	ZZ	58,5
0805 50 10	BR	116,1
	MA	135,4
	TR	130,3
	ZA	143,4
	ZZ	131,3
0808 10 80	AR	111,2
	BR	96,0
	CL	114,8
	CN	73,3
	NZ	135,2
	US	225,3
	ZA	97,6
	ZZ	121,9

---

(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.

ANEXĂ

PARAMETRII MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 3

A.   Parametri generali

1.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a), aranjamentul de frecvențe în benzile de 703-733 MHz și 758-788 MHz este următorul: (a) lărgimile blocurilor alocate sunt multipli de 5 MHz (1); (b) modul de operare este duplex cu diviziune în frecvență (frequency division duplex – FDD); ecartul duplex este de 55 MHz, pentru emisia stației terminale (legătura ascendentă FDD) se utilizează banda inferioară de 703-733 MHz, iar pentru emisia stației de bază (legătura descendentă FDD) se utilizează banda superioară de 758-788 MHz; (c) frecvența limită inferioară a unui bloc alocat este aliniată cu extremitatea benzii de 703 MHz sau se află la o distanță reprezentând un multiplu de 5 MHz de această extremitate. Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a-și organiza și utiliza spectrul de frecvențe radio în scopuri legate de siguranța publică, securitatea publică și apărare, dacă aceste benzi sunt folosite și pentru radiocomunicații PPDR, trebuie utilizate condițiile tehnice pentru serviciile de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă menționate în prezenta anexă.

2.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b), aranjamentul de frecvențe în banda de 738-758 MHz în vederea utilizării sale în întregime sau parțial pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă, este următorul: (a) extremitatea superioară a benzii desemnate este fie 758 MHz, fie 753 MHz; aceasta din urmă este aplicabilă numai în coroborare cu aranjamentul de frecvențe prevăzut la secțiunea A punctul 3 începând de la 753 MHz; (b) extremitatea inferioară a benzii desemnate este una dintre următoarele valori: 738 MHz, 743 MHz, 748 MHz sau 753 MHz; (c) modul de operare este limitat la emisia stației de bază („exclusiv legătură descendentă”), în conformitate cu parametrii tehnici din secțiunea B; (d) lărgimile blocurilor alocate în cadrul benzii desemnate sunt multipli de 5 MHz (1); frecvența limită superioară a unui bloc alocat este aliniată cu extremitatea superioară a benzii sau se află la o distanță reprezentând un multiplu de 5 MHz de această extremitate.

3.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b), aranjamentul de frecvențe în benzile de 698-703 MHz, 733-736 MHz, 753-758 MHz și 788-791 MHz, în vederea utilizării lor în întregime sau parțial pentru radiocomunicații PPDR este următorul: modul de operare este duplex cu diviziune în frecvență; ecartul duplex este de 55 MHz, pentru emisia stației terminale (legătura ascendentă PPDR) se utilizează una dintre benzile de 698-703 MHz și 733-736 MHz sau ambele, iar pentru emisia stației de bază (legătura descendentă PPDR) se utilizează una dintre benzile de 753-758 MHz și 788-791 MHz sau ambele. Benzile de 703-733 MHz și 758-788 MHz, sau o parte a acestora, pot fi, de asemenea, utilizate pentru radiocomunicații PPDR. O astfel de utilizare este descrisă în secțiunea A punctul 1

4.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b), aranjamentul de frecvențe în benzile de 733-736 MHz și 788-791 MHz, în vederea utilizării lor pentru radiocomunicațiile M2M este următorul: modul de operare este duplex cu diviziune în frecvență; ecartul duplex este de 55 MHz, pentru emisia stației terminale (legătura ascendentă M2M) se utilizează banda de 733-736 MHz, iar pentru emisia stației de bază (legătura descendentă M2M) se utilizează banda de 788-791 MHz;

5.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (b), statele membre decid cu privire la aranjamentul de frecvențe în benzile de 694-703 MHz și 733-758 MHz, în vederea utilizării lor în întregime sau parțial pentru echipamentele PMSE audio pe suport radio. Pentru a îmbunătăți coexistența echipamentelor PMSE audio pe suport radio utilizate în interior în benzile de 694-703 MHz și/sau 733-758 MHz cu rețelele de comunicații electronice mobile, statele membre încurajează, dacă este posibil și necesar, aplicarea de soluții de atenuare a interferențelor.

B.   Condiții tehnice pentru stațiile de bază ale sistemelor terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice în banda de 738-788 MHz

Următorii parametri tehnici pentru stațiile de bază, denumiți „mască de spectru la marginea blocului” (Block Edge Mask – BEM), se utilizează pentru a asigura coexistența rețelelor învecinate și protecția altor servicii și aplicații din benzile adiacente. Se pot utiliza și parametri tehnici mai puțin stricți, în cazul în care există un acord în acest sens între operatorii sau administrațiile implicate, dacă acești parametri respectă condițiile tehnice aplicabile pentru protecția altor servicii sau aplicații, inclusiv a celor din benzile adiacente sau a celor care fac obiectul unor obligații transfrontaliere.

BEM (2) este o mască de emisie care se definește ca o funcție de frecvență în raport cu „extremitatea unui bloc”, aceasta din urmă fiind frecvența limită a unui bloc de frecvențe pentru care sunt acordate drepturi de utilizare unui operator. BEM este formată din mai multe elemente care sunt definite pentru anumite lărgimi de bandă. „Extremitatea benzii” înseamnă frecvența limită a unei benzi desemnate pentru o anumită utilizare.

BEM pentru stațiile de bază indicate mai jos au fost stabilite pentru echipamentele utilizate în rețelele mobile. Aceeași BEM pentru stații de bază se aplică atât în cazul utilizării legăturii descendente FDD în banda de 758-788 MHz (astfel cum se precizează în secțiunea A punctul 1), cât și în cazul în care se utilizează facultativ numai legătura descendentă în banda de 738-758 MHz (astfel cum se precizează în secțiunea A punctul 2). BEM au rolul de a proteja alte blocuri de frecvențe utilizate pentru servicii de comunicații electronice (inclusiv în mod „exclusiv legătură descendentă”), precum și alte servicii și aplicații din benzile adiacente. La nivel național, pot fi aplicate măsuri suplimentare care nu limitează economiile de scară în ceea ce privește echipamentele, pentru a facilita coexistența serviciilor de comunicații electronice cu alte utilizări în banda de 700 MHz.

BEM a stației de bază constă în limite de putere în interiorul și în afara blocului. Limita de putere în interiorul blocului se aplică pentru un bloc alocat unui operator. Limitele de putere în afara blocului se aplică pentru spectrul din interiorul sau din afara benzii de 700 MHz, care nu este inclus în blocul alocat. Tabelul 1 prezintă diferitele elemente de spectru ale BEM a stației de bază, toate elementele BEM, cu excepția celor „din interiorul blocului”, fiind asociate cu limite de putere în afara blocului. Limitele de putere în interiorul blocului opționale sunt prezentate în tabelul 2. Limitele de putere în afara blocului pentru diferitele elemente ale BEM sunt prezentate în tabelele 3-8.

În scopul de a obține BEM a stației de bază pentru un bloc specific utilizat pentru legătura descendentă FDD sau situat în banda de 738-758 MHz, atunci când aceasta este utilizată facultativ numai pentru legătura descendentă, elementele BEM se utilizează după cum urmează:

limita de putere în interiorul blocului se utilizează pentru blocul alocat operatorului;

—	se determină regiunile de tranziție și se utilizează limitele de putere corespunzătoare. Regiunile de tranziție se pot suprapune peste benzile de gardă, benzile adiacente și ecartul duplex, caz în care se utilizează limite de putere de tranziție;

—	pentru restul spectrului alocat care constituie baza de referință (definit în tabelul 1), se utilizează limite de putere de referință;

—	pentru restul spectrului din benzile de gardă (respectiv, care nu este acoperit de regiuni de tranziție sau nu este utilizat pentru radiocomunicații PPDR sau M2M), se utilizează limitele de putere ale benzilor de gardă;

—	pentru spectrul din banda de 733-758 MHz, care nu este utilizat în mod exclusiv pentru legătura descendentă sau nu este utilizat pentru radiocomunicații PPDR sau M2M, se aplică limitele de putere ale ecartului duplex.

Tabelul 1

Definirea elementelor BEM pentru blocuri în conformitate cu secțiunea A punctele 1 și 2

Element BEM	Definire
În interiorul blocului	Se referă la blocul pentru care se stabilește BEM.
Spectrul de referință	Spectrul utilizat în benzile de 703-733 MHz (și anume, legătura ascendentă FDD) și 758-788 MHz (și anume, legătura descendentă FDD), precum și în banda de 738-758 MHz în mod „exclusiv legătură descendentă” (dacă este cazul), pentru televiziunea digitală terestră sub extremitatea benzii de 694 MHz, pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii de comunicații electronice peste 790 MHz (atât legătură ascendentă, cât și legătură descendentă), pentru radiocomunicații PPDR în banda de 700 MHz (atât legătură ascendentă, cât și legătură descendentă), precum și pentru radiocomunicații M2M în banda de 700 MHz (atât legătura ascendentă, cât și legătura descendentă).
Regiunea de tranziție	Spectrul cuprins între 0 și 10 MHz sub blocul alocat unui operator și între 0 și 10 MHz peste blocul alocat unui operator; într-o gamă de frecvențe în care regiunile de tranziție și spectrul utilizat pentru legătura ascendentă FDD, legătura ascendentă PPDR sau legătura ascendentă M2M se suprapun, nu se aplică limite de putere de tranziție.
Benzile de gardă	(a) Spectrul cuprins între extremitatea inferioară a benzii de 700 MHz și extremitatea inferioară a legăturii ascendente FDD (și anume, 694703 MHz); (b) Spectrul cuprins între extremitatea superioară a legăturii descendente FDD (și anume, 788 MHz) și extremitatea inferioară a legăturii descendente FDD, în conformitate cu Decizia 2010/267/UE (și anume, 791 MHz). În cazul suprapunerii unei regiuni de tranziție peste o bandă de gardă, se utilizează limitele de putere de tranziție. Dacă spectrul este utilizat pentru radiocomunicații PPDR sau M2M, se utilizează limitele de putere de referință sau de tranziție.
Ecartul duplex	Spectrul din banda de 733-758 MHz. În cazul suprapunerii unei regiuni de tranziție peste partea din ecartul duplex care nu se utilizează exclusiv pentru legătura descendentă sau nu se utilizează pentru radiocomunicații PPDR sau M2M se utilizează limitele de putere de tranziție.

Cerințe aplicabile în interiorul blocului

Tabelul 2

Limita de putere în interiorul blocului a stației de bază

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie (3)	Lărgimea de bandă
Blocul alocat operatorului	Nu este obligatorie. Dacă o administrație dorește să stabilească o limită superioară, se poate aplica o valoare care să nu depășească 64 dBm/5 MHz per antenă.	5 MHz

Cerințe aplicabile în afara blocului

Tabelul 3

Limita de putere de referință a stației de bază

Gama de frecvențe	Lărgimea de bandă a blocului protejat	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
Frecvențe de legătură ascendentă în banda de 698-736 MHz (4)	≥ 5 MHz	– 50 dBm per celulă (5)	5 MHz
	3 MHz	– 52 dBm per celulă (5)	3 MHz (4)
	≤ 3 MHz	– 64 dBm per celulă (5)	200 kHz (4)
Frecvențele de legătură ascendentă FDD, definite în Decizia 2010/267/UE (și anume, 832-862 MHz)	≥ 5 MHz	– 49 dBm per celulă (5)	5 MHz
Frecvențe de legătură descendentă în banda de 738791 MHz	≥ 5 MHz	16 dBm per antenă	5 MHz
	3 MHz	14 dBm per antenă	3 MHz
	< 3 MHz	2 dBm per antenă	200 kHz
Frecvențele de legătură descendentă FDD, definite în Decizia 2010/267/UE (și anume, 791-821 MHz)	≥ 5 MHz	16 dBm per antenă	5 MHz

Tabelul 4

Limitele de putere de tranziție ale stației de bază în banda de 733-788 MHz

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
– 10 până la – 5 MHz față de extremitatea inferioară a blocului	18 dBm per antenă	5 MHz
– 5 până la 0 MHz față de extremitatea inferioară a blocului	22 dBm per antenă	5 MHz
0 până la + 5 MHz față de extremitatea superioară a blocului	22 dBm per antenă	5 MHz
+ 5 până la + 10 MHz față de extremitatea superioară a blocului	18 dBm per antenă	5 MHz

Tabelul 5

Limitele de putere de tranziție ale stației de bază peste 788 MHz

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
788-791 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 788 MHz	21 dBm per antenă	3 MHz
788-791 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 783 MHz	16 dBm per antenă	3 MHz
788-791 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 788 MHz, pentru protecția sistemelor cu lărgime de bandă < 3 MHz	11 dBm per antenă	200 kHz
788-791 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 783 MHz, pentru protecția sistemelor cu lărgime de bandă < 3 MHz	4 dBm per antenă	200 kHz
791-796 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 788 MHz	19 dBm per antenă	5 MHz
791-796 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 783 MHz	17 dBm per antenă	5 MHz
796-801 MHz pentru un bloc a cărui extremitate superioară este 788 MHz	17 dBm per antenă	5 MHz

Tabelul 6

Limitele de putere ale stației de bază pentru partea din ecartul duplex care nu se utilizează exclusiv pentru legătura descendentă sau nu se utilizează pentru radiocomunicații PPDR sau M2M

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
Decalaj de – 10 până la 0 MHz față de extremitatea inferioară a legăturii descendente FDD sau față de extremitatea inferioară a blocului utilizat exclusiv pentru legătura descendentă și situat cel mai jos, însă peste extremitatea superioară a legăturii ascendente FDD	16 dBm per antenă	5 MHz
Decalaj de peste 10 MHz față de extremitatea inferioară a legăturii descendente FDD sau față de extremitatea inferioară a blocului utilizat exclusiv pentru legătura descendentă și situat cel mai jos, însă peste extremitatea superioară a legăturii ascendente FDD	– 4 dBm per antenă	5 MHz

Tabelul 7

Limitele de putere ale stației de bază pentru partea din benzile de gardă care nu se utilizează pentru radiocomunicații PPDR sau M2M

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
Spectru cuprins între extremitatea inferioară a benzii de frecvență de 700 MHz și extremitatea inferioară a legăturii ascendente FDD (și anume 694703 MHz);	– 32 dBm per celulă (6)	1 MHz
Spectru cuprins între extremitatea superioară a legăturii descendente FDD și extremitatea inferioară a legăturii descendente FDD, astfel cum sunt definite în Decizia 2010/267/UE (și anume 788-791 MHz);	14 dBm per antenă	3 MHz

Tabelul 8

Limitele de putere de referință suplimentare ale stației de bază pentru spectrul sub 694 MHz

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie	Lărgimea de bandă
Frecvențe sub 694 MHz în cazurile în care televiziunea digitală terestră este protejată	– 23 dBm per celulă (7)	8 MHz

C.   Condiții tehnice pentru stațiile terminale ale serviciilor de comunicații electronice în banda de 703-733 MHz

BEM pentru stațiile terminale menționate de mai jos au fost elaborate pentru echipamentele utilizate în rețelele mobile.

BEM a stației terminale constă în limite de putere în interiorul blocului și în afara lui. Limita de putere în interiorul blocului se aplică unui bloc alocat unui operator. Limitele de putere în afara blocului se aplică următoarelor elemente ale spectrului: ecartul duplex dintre legătura ascendentă FDD și legătura descendentă FDD (inclusiv spectrul exclusiv legătură descendentă, după caz), banda de gardă dintre limita superioară a spectrului de frecvențe utilizate pentru televiziune (694 MHz) și legătura ascendentă FDD (și anume 694-703 MHz), precum și spectrul de frecvențe utilizat pentru televiziune (și anume, sub 694 MHz).

Cerințele BEM pentru stațiile terminale sunt prezentate în tabelele 9-12 (8). Limitele de putere sunt exprimate ca putere echivalentă radiată izotrop (EIRP) pentru stațiile terminale concepute pentru a fi fixate sau instalate și ca putere totală radiată (PTR) (9) pentru stațiile terminale concepute pentru a fi mobile sau nomade.

Administrațiile pot relaxa limita de putere în interiorul blocului în anumite situații, de exemplu pentru stații terminale fixe în regiunile rurale, cu condiția ca protejarea altor servicii, rețele și aplicații să nu fie compromisă, iar obligațiile transfrontaliere să fie îndeplinite.

Cerințe aplicabile în interiorul blocului

Tabelul 9

Limita de putere în interiorul blocului a stației terminale

Puterea medie maximă

23 dBm (10)

Cerințe aplicabile în afara blocului

Tabelul 10

Limitele de putere ale stației terminale pentru banda de gardă 694-703 MHz

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie în afara blocului	Lărgimea de bandă
694-698 MHz	– 7 dBm	4 MHz
698-703 MHz	2 dBm	5 MHz

Tabelul 11 (facultativ)

Limitele de putere ale stației terminale pentru ecartul duplex

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a EIRP medie în afara blocului	Lărgimea de bandă
733-738 MHz	2 dBm	5 MHz
738-753 MHz	– 6 dBm	5 MHz
753-758 MHz	– 18 dBm	5 MHz

Notă explicativă la tabelul 11

Limitele de putere au fost stabilite pe baza măștii de emisie a spectrului specificate în clauza 4.2.3 din ETSI EN 301 908-13 v6.2.1, ceea ce înseamnă că echipamentele LTE vor respecta în mod inerent limitele de emisii indicate în tabelul 11. Nu este necesară nicio procedură de încercare suplimentară pentru a asigura conformitatea acestor echipamente cu limitele de putere menționate mai sus.

Tabelul 12

Limitele de putere ale stației terminale pentru frecvențele sub 694 MHz utilizate pentru radiodifuziune terestră (emisii nedorite)

Gama de frecvențe	Valoarea maximă a puterii medii în afara blocului	Lărgimea de bandă
470-694 MHz	– 42 dBm	8 MHz

Note explicative la tabelul 12

1.

Calculul limitei emisiilor nedorite se bazează pe radiodifuziunea TDT pe baza DVBT2 și a unui sistem WBB cu o lărgime de bandă de 10 MHz pentru o separare la nivelul frecvențelor centrale între radiodifuziunea TDT și WBB de 18 MHz (presupunând un canal TV de 8 MHz, o bandă de gardă de 9 MHz și o lărgime de bandă a sistemului WBB de 10 MHz). În cazul în care statele membre doresc să autorizeze introducerea sistemelor WBB la nivel național cu o lățime de bandă mai mare de 10 MHz și în cazul în care în banda de frecvență sub 694 MHz este generată o putere în afara blocului de emisii nedorite mai mare de – 42 dBm/8 MHz, acestea trebuie să ia în considerare: (a) punerea în aplicare a unei lărgimi de bandă mai mari pentru sistemul WBB începând de la o frecvență superioară valorii de 703 MHz, astfel încât să se respecte în continuare limita impusă pentru puterea în afara blocului; (b) și/sau aplicarea unor tehnici de atenuare în conformitate cu nota 3.

2.

Valoarea limitei emisiilor nedorite în afara blocului se calculează în funcție de recepția fixă a TDT. Statele membre care doresc să ia în considerare recepția portabilă în interior a TDT ar putea avea nevoie, de la caz la caz, să pună în aplicare măsuri suplimentare la nivel național/local (a se vedea nota de subsol 3).

3.

Exemple de posibile tehnici de atenuare care pot fi luate în considerare de statele membre includ filtrarea suplimentară a TDT, reducerea puterii în interiorul blocului a stației terminale, reducerea lărgimii de bandă a transmisiilor stației terminale sau utilizarea tehnicilor cuprinse în lista neexhaustivă de tehnici de atenuare potențiale prezentată în Raportul 30 al CEPT.

4.

Considerații suplimentare privind coexistența între sistemele WBB și radiodifuziunea TDT: în vederea atenuării riscului de blocare a receptorului de TDT cauzat de transmisia stației de bază, ar putea fi aplicată o filtrare externă suplimentară la intrarea lanțului de receptoare de TDT la nivel național, în special pentru a evita saturarea prin supraîncărcarea la nivelul amplificatoarelor de antenă; în plus, pot apărea interferențe de la emițătoare de radiodifuziune către receptoarele stației de bază, cauzate fie de puterea emițătoarelor în interiorul benzii, fie de emisiile nedorite. În astfel de cazuri, se pot aplica tehnici de atenuare corespunzătoare, de la caz la caz, la nivel național.

---

(1)  5 MHz sau mai mult, ceea ce nu exclude existența în interiorul unui bloc alocat a unor canale cu lărgimea benzii mai mică.

(2)  BEM se bazează pe analize și simulări ale pierderii minime la cuplare (minimum coupling loss – MCL); elementele BEM sunt definite pentru fiecare celulă sau fiecare antenă, în funcție de scenariul de coexistență pentru care au fost stabilite.

(3)  Puterea echivalentă radiată izotrop (EIRP) este puterea totală radiată în orice direcție, într-un singur loc, independent de configurația stației de bază.

(4)  Administrațiile pot alege o lărgime de bandă de 3 MHz sau de 200 kHz pentru protecția unui bloc de 3 MHz, în funcție de opțiunile naționale aplicate.

(5)  Într-un sit multisectorial, valoarea per „celulă” corespunde valorii pentru unul dintre sectoare.

(6)  Într-un sit multisectorial, valoarea per „celulă” corespunde valorii pentru unul dintre sectoare.

(7)  Într-un sit multisectorial, valoarea per „celulă” corespunde valorii pentru unul dintre sectoare.

(8)  ETSI poate lua în considerare cerințe suplimentare în standardele armonizate.

(9)  Puterea totală radiată (PTR) este o măsură a puterii radiate în mod real de antenă. PTR se definește ca fiind integrala puterii emise, în diferite direcții, în întreaga sferă de radiație.

(10)  Această valoare este supusă unei toleranțe de până la + 2 dB, pentru a ține cont de operarea în condiții de mediu extreme și de dispersia producției.

ANEXA I

1.

Numărul minim de eșantioane de hering baltic (Clupea harengus membras) recomandat să fie prelevat în 2016 pentru analize în vederea stabilirii prezenței dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor, de preferință din zonele ICES 28-1, 28-2, 29, 30, 31 și 32.   DE DK EE FIN LT LV PL SE Tot Hering 7 5 7 20 4 4 9 14 70

2.

Numărul minim de eșantioane de șprot (Sprattus sprattus) recomandat să fie prelevat în 2017 pentru analize în vederea stabilirii prezenței dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor, de preferință din zonele ICES 29, 30, 31 și 32.   DE DK EE FIN LT LV PL SE Tot Șprot 5 8 8 5 5 9 18 12 70

3.

Numărul minim de eșantioane de somon (Salmo salar) și de păstrăv (Salmo trutta, Oncorhynchus mykiss) recomandat să fie prelevat în 2018 pentru analize în vederea stabilirii prezenței dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor.   DE DK EE FIN LT LV PL SE Tot Somon/păstrăv 5 12 5 15 5 5 11 12 70

4.

Numărul minim de eșantioane recomandat să fie prelevat anual din 2016 până în 2018 pentru analize în vederea stabilirii prezenței dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor.   DE DK EE FIN LT LV PL SE Tot Mai multe specii de pești (*) 10 10 10 10 10 10 10 10 80

---

(*)  Cod de Atlantic (Gadus morhua), cambulă de Baltică (Pleuronectes platessa), țipar de râu european (Lampetra fluviatilis), păstrăv de lac (Salvelinus sp.) plătică albă (Blicca bjoerkna), anghilă europeană (Anguilla Anguilla), plătică de apă dulce (Abramis brama), cambulă (Platichthys flesus), biban (Perca fluviatilis), știucă (Esox lucius), șalău (Sander lucioperca), babușcă (Rutilus rutilus), păstrăv argintiu (Coregonus Albula), zărgan (Belone belone), stint (Osmerus eperlanus), calcan (Psetta maxima), morunaș (Vimba vimba), specii de coregoni (Coregonus sp.) și merlan (Merlangius merlangus).

ANEXA II

Informații cu privire la prezența dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite specii de pești de o anumită vârstă, dimensiune și dintr-o anumită regiune geografică (zonă ICES), în special în ceea ce privește conformitatea lor cu nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

1.   Dimensiunea peștilor

Dimensiunea oricărui pește menționat în prezenta anexă se măsoară, după cum se arată în figura de mai jos, de la vârful botului până la capătul cozii.

2.   Dimensiunile minime ale anumitor specii de pești care pot fi capturați în regiunea baltică din motive de sustenabilitate [Regulamentul (CE) nr. 2187/2005]

—	Somon (Salmo salar) (întreaga regiune baltică cu excepția ICES 31): dimensiunea minimă este de 60 cm (prin urmare, nu este permisă capturarea peștilor < de 2 kg).

—	Somon (Salmo salar) (ICES 31): dimensiunea minimă este de 50 cm (prin urmare, nu este permisă capturarea peștilor < de 2 kg).

—	Păstrăv de mare (Salmo trutta) (ICES 22, 23, 24 și 25 și ICES 29, 30, 31 și 32): dimensiunea minimă este de 40 cm (prin urmare, nu este permisă capturarea peștilor < de 2 kg).

—	Păstrăv de mare (Salmo trutta) (ICES 26, 27 și 28): dimensiunea minimă este de 50 cm (prin urmare, nu este permisă capturarea peștilor < de 2 kg).

3.   Informații cu privire la prezența dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite specii de pești de o anumită vârstă, dimensiune și dintr-o anumită regiune geografică (zonă ICES)

3.1.   Hering baltic

În ICES 22, 23, 24, 25, 26 și 27: Heringul baltic, indiferent de dimensiunea presupusă a fi conformă cu nivelul maxim.

În ICES 28-1, 29, 30, 31 și 32: Heringul baltic ≤ 17 cm presupus a fi conform și hering baltic > 17 cm suspectat a fi neconform.

În ICES 28-2: Heringul baltic ≤ 21 cm presupus a fi conform și hering baltic > 21 cm suspectat a fi neconform.

3.2.   Somon

Somonul din ICES 22 și 23 provine din Atlanticul de Nord, și nu din regiunea baltică și, prin urmare, nu face obiectul acestor concluzii în ceea ce privește prezența dioxinelor și a PCB-urilor și a măsurilor comune de gestionare a riscurilor.

Somonul < 2 kg presupus conform [dar a cărui capturare nu este permisă din motive de sustenabilitate – în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2187/2005; dimensiunea minimă de 60 cm și pentru ICES 31: 50 cm].

În ICES 24, 25, 26:

—	somonul de peste 2 kg și până la 5,5 kg: conform după curățare (curățarea generează o reducere de aproximativ 30 % a conținutului de dioxine/PCB-uri de tipul dioxinelor – experiență numai în zonele ICES 24, 25, 26);

—	somonul cu greutate mai mică (2-4 kg) necurățat: suspiciune de neconformitate, deși majoritatea somonului este conform;

—	somonul cu greutate mai mare (4-5,5 kg): suspiciune de neconformitate pentru majoritatea somonilor;

—	somonul curățat < 5,5 kg: conform;

—	somonul curățat cu partea ventrală îndepărtată < 7,9 kg: conform.

În ICES 27, 28, 29, 30, 31 și 32:

—	somonul > 2 kg (cu dimensiune mai mare de 60 cm): suspectat a fi neconform.

3.3.   Păstrăv

Păstrăvul (de mare) < 2 kg presupus conform [dar a cărui capturare nu este permisă din motive de sustenabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2187/2005; dimensiune minimă pentru ICES 22, 23, 24, 25, 29, 30, 31 și 32: 40 cm și pentru ICES 26, 27 și 28: 50 cm].

În ICES 22, 23, 24, 25, 26:

—	păstrăvul (de mare) de peste 2 kg și până la 4,5 kg: conform după curățare și îndepărtarea părții ventrale;

—	păstrăvul (de mare) cu greutate mai mică (2-4 kg): suspiciune de neconformitate, deși majoritatea păstrăvului (de mare) este conform;

—	păstrăvul (de mare) cu greutate mai mare: suspiciune de neconformitate pentru majoritatea păstrăvilor (de mare).

În ICES 27, 28, 29, 30, 31 și 32:

—	toți păstrăvii de mare > 2 kg (mai mari de 40/50 cm) suspectați a fi neconformi.

3.4.   Șprot

În zonele ICES 22, 23, 24, 25, 26, 27 și 28: presupus a fi conform.

În zonele ICES 29, 30, 31 și 32: în cazul în care șprotul este sub 12,5 cm și vârsta mai mică de 5 ani, atunci se presupune a fi conform. În cazul în care este peste 12,5 cm, este suspectat a fi neconform.

3.5.   Ficat de cod

Se suspectează neconformitatea.

3.6.   Țiparul de râu

În ICES 28: se suspectează neconformitatea.

În ICES 32: presupus a fi conform.

3.7.   Alte specii de pești

Păstrăvul de lac nu este comercializat, iar capturile locale intră sub incidența derogării (Suedia/Finlanda).

Alte specii de pești sunt presupuse a fi conforme.

ANEXA III

Măsurile de gestionare a riscurilor recomandate pentru a fi luate de către autoritățile competente pentru a se asigura că peștele provenind din regiunea baltică introdus pe piața UE respectă nivelurile maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

1.   Măsuri de gestionare a riscurilor general recomandate

—	Trasabilitatea este de importanță majoră.

—

Pentru comercializarea heringului, somonului, păstrăvului de mare și a șprotului în alte state membre ale UE sau pe piața internă care nu intră sub incidența unei derogări, ar trebui ca zona ICES în care peștele a fost capturat să fie menționată pe documentele însoțitoare. Dacă este necesar, ar trebui să fie menționat în mod clar faptul că lotul a fost supus eșantionării și analizat din punctul de vedere al dioxinelor, sumei dioxinelor, PCB-urilor de tipul dioxinelor și PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor, în conformitate cu legislația UE, iar lotul a fost considerat conform cu legislația UE. Buletinul de analiză poate fi inclus sau ar trebui să fie pus la dispoziție la cerere.

—

În cazul în care nu este posibil să se furnizeze informații precise cu privire la zona ICES în care peștele a fost capturat, pentru comercializarea heringului > 17 cm, a somonului, a păstrăvului de mare și a șprotului > 12,5 cm în alte state membre ale UE sau pentru comercializarea pe piața internă care nu intră sub incidența unei derogări, lotul de pești trebuie întotdeauna să fie supus eșantionării și analizat din punctul de vedere al dioxinelor, al sumei dioxinelor, al PCB-urilor de tipul dioxinelor și al PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor în conformitate cu legislația UE, pentru a se verifica conformitatea cu legislația UE. Acest fapt ar trebui să fie menționat în mod clar în documentele de însoțire. Buletinul de analiză poate fi inclus sau ar trebui să fie pus la dispoziție la cerere.

—	Autoritatea din portul de debarcare este responsabilă de efectuarea controalelor necesare pentru a se asigura conformitatea.

—	Trebuie să existe la dispoziție dovezi documentate în ceea ce privește soarta peștelui care nu poate fi comercializat în vederea consumului uman.

2.   Măsuri de gestionare a riscurilor specific recomandate

2.1.   Hering baltic

—	Heringul baltic din ICES 22, 23, 24, 25, 26 și 27 → poate fi comercializat în vederea consumului uman.

—

Heringul baltic din ICES 28-1, 29, 30, 31 și 32: — Suedia și Finlanda: — Fără sortare, heringul baltic poate fi comercializat numai pe piața internă. — Pentru comercializare în alte state membre ale UE: sortare obligatorie a heringului pe dimensiuni ≤ 17 cm și > 17 cm înainte de introducerea pe piață (deoarece sortarea este realizată în funcție de lățime, ea este aproximativă, însă ea nu reprezintă o problemă): — heringul baltic ≤ 17 cm poate fi comercializat în vederea consumului uman; — heringul baltic > 17 cm poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman numai pe piața internă sau poate fi comercializat în afara pieței interne numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia: — sortare obligatorie a heringului baltic pe dimensiuni ≤ 17 cm și > 17 cm înainte de introducerea pe piață (deoarece sortarea este realizată în funcție de lățime, ea este aproximativă, însă ea nu reprezintă o problemă): — heringul baltic ≤ 17 cm poate fi comercializat în vederea consumului uman; — heringul baltic > 17 cm nu poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman, cu excepția cazului în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea.

—

Heringul baltic din ICES 28-2: — Suedia și Finlanda: — Fără sortare, heringul baltic poate fi comercializat numai pe piața internă. — Pentru comercializare în alte state membre ale UE: sortare obligatorie a heringului baltic pe dimensiuni ≤ 21 cm și > 21 cm (deoarece sortarea este realizată în funcție de lățime, ea este aproximativă, însă ea nu reprezintă o problemă): — heringul baltic ≤ 21 cm poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman; — heringul baltic > 21 cm poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman numai pe piața internă sau poate fi comercializat în afara pieței interne numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia: — Sortare obligatorie a heringului baltic pe dimensiuni ≤ 21 cm și > 21 cm înainte de introducerea pe piață (deoarece sortarea este realizată în funcție de lățime, ea este aproximativă, însă ea nu reprezintă o problemă): — heringul baltic ≤ 21 cm poate fi comercializat în vederea consumului uman; — heringul baltic > 21 cm nu poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman, cu excepția cazului în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea.

2.2.   Somon

—

Somonul din ICES 24, 25 și 26: — Suedia, Finlanda și Letonia: — Somonul poate fi comercializat pentru piața internă (derogare); — comercializare în alte state membre ale UE: posibilă numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia și Polonia: — Somonul mai greu de 2 kg poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE. — Somonul care cântărește mai puțin de 5,5 kg este conform după curățare (procedură aplicată în Danemarca și Polonia numai pentru ICES 24, 25 și 26), iar somonul de peste 5,5 kg și până la 7,9 kg este conform după curățarea și eliminarea părții ventrale (procedură aplicată în Polonia pentru ICES 24, 25 și 26). — Somonul curățat > 5,5 kg și somonul curățat cu partea ventrală eliminată > 7,9 kg poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE.

—

Somonul din ICES 27, 28, 29, 30, 31 și 32: — Suedia, Finlanda și Letonia: — Somonul poate fi comercializat pentru piața internă (derogare). — Comercializare în alte state membre ale UE: numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia și Polonia: — Somonul poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE.

2.3.   Păstrăv (de mare)

—

Păstrăvul (de mare) din ICES 22, 23, 24, 25 și 26: — Suedia și Finlanda: — păstrăvul (de mare) poate fi comercializat pe piața internă (derogare); — comercializare în alte state membre ale UE: posibilă numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia: — păstrăvul (de mare) mai greu de 2 kg: păstrăvul poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE; — păstrăvul (de mare) curățat cu partea ventrală îndepărtată < 4,5 kg: conform (procedura aplicată în Polonia pentru ICES 22-23-24-25-26); — păstrăvul (de mare) curățat cu partea ventrală eliminată > 4,5 kg poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE.

—

Păstrăvul (de mare) din ICES 27, 28, 29, 30, 31 și 32: — Suedia și Finlanda: — păstrăvul (de mare) poate fi comercializat pe piața internă (derogare); — comercializare în alte state membre ale UE: posibilă numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE. — Germania, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia: — păstrăvul (de mare) poate fi comercializat în vederea consumului uman numai în cazul în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea cu legislația UE.

2.4.   Șprot

—	Șprotul din ICES 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28 poate fi comercializat în vederea consumului uman.

—

Șprotul din ICES 29, 30, 31 și 32: — sortare obligatorie în cazul șprotului ≤ 12,5 cm și a șprotului > 12,5 cm; șprotul ≤ 12,5 cm poate fi comercializat în vederea consumului uman; șprotul > 12,5 cm nu poate fi comercializat sau prelucrat în vederea consumului uman, cu excepția cazului în care analiza loturilor individuale a demonstrat conformitatea.

2.5.   Ficat de cod

Ficatul de cod din codul capturat în regiunea baltică este suspectat că nu este conform și, prin urmare, fiecare lot trebuie analizat pentru a se demonstra conformitatea înainte de a fi introdus pe piața UE.

ANEXĂ

În sensul prezentului acord:

—	în temeiul Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană înlocuiește Comunitatea Europeană și îi succedă acesteia;

—

în toate cazurile în care actele indicate în prezenta anexă fac trimitere fie la state membre ale Comunității Europene, înlocuită de Uniunea Europeană, fie la o cerință de legătură cu aceasta din urmă, respectivele trimiteri se interpretează, în sensul prezentului acord, ca aplicându-se în egală măsură Elveției sau cerinței de legătură cu Elveția;

—	trimiterile la Regulamentele (CEE) nr. 2407/92 și (CEE) nr. 2408/92 ale Consiliului, făcute la articolele 4, 15, 18, 27 și 35 din acord, se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

—

fără a aduce atingere articolului 15 din prezentul acord, termenul „operator de transport aerian comunitar” sau „transportator aerian comunitar” prevăzut în directivele și regulamentele comunitare menționate în continuare se aplică și transportatorilor aerieni care sunt autorizați, au locul principal de desfășurare a activității și, dacă este cazul, își au sediul social în Elveția, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1008/2008. Trimiterile la Regulamentul (CEE) nr. 2407/92 se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 1008/2008;

—	în textele următoare, orice trimitere la articolele 81 și 82 din tratat sau la articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se interpretează ca trimitere la articolele 8 și 9 din prezentul acord.

1.   Liberalizarea aviației și alte norme aplicabile aviației civile

Nr. 1008/2008

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

Nr. 2000/79

Directiva Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind punerea în aplicare a Acordului european privind organizarea timpului de lucru al personalului mobil din aviația civilă, încheiat de Asociația companiilor europene de navigație aeriană (AEA), Federația europeană a lucrătorilor din transporturi (ETF), Asociația europeană a personalului tehnic navigant (ECA), Asociația europeană a companiilor aviatice din regiunile Europei (ERA) și Asociația internațională a liniilor aeriene rezervate în sistem charter (AICA)

Nr. 93/104

Directiva Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, astfel cum a fost modificată de:

—	Directiva 2000/34/CE

Nr. 437/2003

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2003 privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri și poștă

Nr. 1358/2003

Regulamentul Comisiei din 31 iulie 2003 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 437/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind rapoartele statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mărfuri și poștă și de modificare a anexelor I și II la acesta

Nr. 785/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind cerințele de asigurare a operatorilor de transport aerian și a operatorilor de aeronave, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 285/2010 al Comisiei

Nr. 95/93

Regulamentul Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare (articolele 1-12), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 793/2004

Nr. 2009/12

Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 privind tarifele de aeroport

Nr. 96/67

Directiva Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității

(articolele 1-9, 11-23 și 25)

Nr. 80/2009

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind un cod de conduită pentru sistemele informatizate de rezervare și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2299/89 al Consiliului.

2.   Norme de concurență

Nr. 1/2003

Regulamentul Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (articolele 1-13, 15-45)

(În măsura în care acest regulament este relevant pentru aplicarea prezentului acord. Introducerea acestui regulament nu afectează repartizarea sarcinilor în conformitate cu prezentul acord)

Nr. 773/2004

Regulamentul Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1792/2006 al Comisiei,

—	Regulamentul (CE) nr. 622/2008 al Comisiei

Nr. 139/2004

Regulamentul Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi [Regulamentul (CE) privind concentrările economice]

[articolele 1-18, articolul 19 alineatele (1)-(2) și articolele 20-23]

În legătură cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul privind concentrările economice, între Comunitatea Europeană și Elveția se aplică următoarele dispoziții:

(1)

În ceea ce privește o concentrare, astfel cum este definită la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004, care nu are dimensiune comunitară în sensul articolului 1 din respectivul regulament și care poate fi examinată în conformitate cu legislațiile naționale privind concurența din cel puțin trei state membre ale CE și din Confederația Elvețiană, persoanele sau întreprinderile la care se face referire la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul menționat anterior pot, înainte de a adresa orice notificare autorităților competente, să informeze Comisia Europeană, prin intermediul unei cereri motivate, că respectiva concentrare ar trebui examinată de către Comisie.

(2)	Comisia Europeană transmite fără întârziere Confederației Elvețiene toate cererile primite în temeiul articolului 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 și al alineatului anterior.

(3)	În cazul în care Confederația Elvețiană și-a exprimat dezacordul cu privire la cererea de trimitere a cazului, autoritatea elvețiană competentă în domeniul concurenței își menține competența și cazul nu este trimis de Confederația Elvețiană în temeiul prezentului alineat.

În ceea ce privește termenele menționate la articolul 4 alineatele (4) și (5), articolul 9 alineatele (2) și (6), precum și la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice:

(1)	Comisia Europeană transmite fără întârziere autorității competente elvețiene din domeniul concurenței toate documentele relevante în temeiul articolului 4 alineatele (4) și (5), al articolului 9 alineatele (2) și (6), precum și al articolului 22 alineatul (2).

(2)

Pentru Confederația Elvețiană, calcularea termenelor menționate la articolul 4 alineatele (4) și (5), la articolul 9 alineatele (2) și (6), precum și la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004, începe la data primirii documentelor relevante de către autoritatea elvețiană competentă în domeniul concurenței.

Nr. 802/2004

Regulamentul Comisiei din 7 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (articolele 1-24), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1792/2006 al Comisiei,

—	Regulamentul (CE) nr. 1033/2008 al Comisiei,

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1269/2013 al Comisiei

Nr. 2006/111

Directiva Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi

Nr. 487/2009

Regulamentul Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri și practici concertate în sectorul transporturilor aeriene

3.   Siguranța aviației

Nr. 216/2008

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 690/2009 al Comisiei,

—	Regulamentul (CE) nr. 1108/2009,

—	Regulamentul (UE) nr. 6/2013 al Comisiei.

Agenția beneficiază și în Elveția de competențele care îi sunt conferite în temeiul dispozițiilor regulamentului.

Comisia beneficiază și în Elveția de competențele decizionale conferite în temeiul articolului 11 alineatul (2), al articolului 14 alineatele (5) și (7), al articolului 24 alineatul (5), al articolului 25 alineatul (1), al articolului 38 alineatul (3) litera (i), al articolului 39 alineatul (1), al articolului 40 alineatul (3), al articolului 41 alineatele (3) și (5), al articolului 42 alineatul (4), al articolului 54 alineatul (1) și al articolului 61 alineatul (3).

Fără a aduce atingere adaptării orizontale prevăzute la a doua liniuță din anexa la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian, se consideră că trimiterile la „statele membre” prevăzute la articolul 65 din regulament sau în dispozițiile Deciziei 1999/468/CE menționate în dispoziția respectivă nu se aplică Elveției.

Niciun element al acestui regulament nu trebuie interpretat ca fiind de natură să confere AESA competența de a acționa în numele Elveției în cadrul acordurilor internaționale în alt scop decât acela de a ajuta la îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul respectivelor acorduri.

În sensul prezentului acord, textul regulamentului se citește cu următoarele adaptări:

(a)

Articolul 12 se modifică după cum urmează: (i) la alineatul (1), cuvintele „sau Elveția” se inserează după cuvântul „Comunitate”; (ii) la alineatul (2) litera (a), după cuvântul „Comunitate”, se inserează cuvintele „sau Elveția”; (iii) la alineatul (2), se elimină literele (b) și (c); (iv) se adaugă următorul alineat: „(3)   Ori de câte ori negociază cu o țară terță în vederea încheierii unui acord conform căruia un stat membru sau agenția pot elibera certificate pe baza certificatelor emise de autoritățile aeronautice ale respectivei țări terțe, Comunitatea depune toate eforturile necesare în vederea obținerii pentru Elveția a ofertei unui acord similar cu țara terță în cauză. La rândul său, Elveția depune toate eforturile pentru a încheia cu țările terțe acorduri care corespund celor ale Comunității.”

(b)

La articolul 29, se adaugă următorul alineat: „(4)   Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, resortisanții elvețieni care beneficiază de drepturi cetățenești depline pot fi angajați prin contract de către directorul executiv al agenției.”

(c)	La articolul 30, se adaugă următorul paragraf: „Elveția aplică agenției Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, care este prevăzut în anexa A la prezenta anexă, în conformitate cu apendicele la anexa A.”

(d)	La articolul 37, se adaugă următorul paragraf: „Elveția participă cu drepturi depline în cadrul consiliului de administrație și are aceleași drepturi și obligații ca statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția dreptului de vot.”

(e)

La articolul 59, se adaugă următorul alineat: „(12)   Elveția participă la contribuția financiară menționată la alineatul (1) litera (b) conform următoarei formule: unde: S = partea din bugetul agenției care nu este acoperită de taxele și tarifele menționate la alineatul (1) literele (c) și (d) a = numărul de state asociate b = numărul de state membre ale UE c = contribuția Elveției la bugetul OACI C = contribuția totală la bugetul OACI a statelor membre ale UE și a statelor asociate.”

(f)	La articolul 61 se adaugă următorul paragraf: „Dispozițiile privind controlul financiar exercitat de Comunitate în Elveția în ceea ce privește participanții la activitățile agenției sunt stabilite în anexa B la prezenta anexă.”

(g)

Domeniul de aplicare al anexei II la regulament se extinde pentru a include următoarele aeronave, ca produse care intră sub incidența articolului 2 alineatul (3) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei din 24 septembrie 2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție (1):   A/c – [HB-IMY, HB-IWY] – tip Gulfstream G-IV   A/c – [HB-IMJ, HB-IVZ, HB-JES] – tip Gulfstream G-V   A/c – [HB-ZCW, HB-ZDF] – tip MD900.

Nr. 1108/2009

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 în domeniul aerodromurilor, al gestionării traficului aerian și al serviciilor de navigație aeriană și de abrogare a Directivei 2006/23/CE

Nr. 1178/2011

Regulamentul Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 290/2012 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 70/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 245/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/445 al Comisiei

Nr. 3922/91

Regulamentul Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile [articolele 1-3, articolul 4 alineatul (2), articolele 5-11 și articolul 13], astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1899/2006,

—	Regulamentul (CE) nr. 1900/2006,

—	Regulamentul (CE) nr. 8/2008 al Comisiei,

—	Regulamentul (CE) nr. 859/2008 al Comisiei

Nr. 996/2010

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 376/2014

Nr. 104/2004

Regulamentul Comisiei din 22 ianuarie 2004 de stabilire a normelor privind organizarea și componența camerei de recurs a Agenției Europene pentru Siguranța Aviației

Nr. 2111/2005

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității și de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv și de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE

Nr. 473/2006

Regulamentul Comisiei din 22 martie 2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru lista comunitară a transportatorilor aerieni care se supun unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității menționate la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului

Nr. 474/2006

Regulamentul Comisiei din 22 martie 2006 de stabilire a listei comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității menționate la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat ultima dată de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2322 al Comisiei

Nr. 1332/2011

Regulamentul Comisiei din 16 decembrie 2011 de stabilire a unor cerințe comune privind utilizarea spațiului aerian și a unor proceduri comune de operare pentru evitarea coliziunii în zbor

Nr. 646/2012

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 16 iulie 2012 de stabilire a normelor detaliate privind amenzile și daunele cominatorii potrivit Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

Nr. 748/2012

Regulamentul Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 7/2013 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 69/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/1039 al Comisiei

Nr. 965/2012

Regulamentul Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 800/2013 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 71/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 83/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 379/2014 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/140 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/1329 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/640 al Comisiei

Nr. 2012/780

Decizia Comisiei din 5 decembrie 2012 privind drepturile de acces la Fișierul european centralizat al recomandărilor privind siguranța și al răspunsurilor la acestea instituit în temeiul articolului 18 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE

Nr. 628/2013

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 28 iunie 2013 privind metodele de lucru ale Agenției Europene de Siguranță a Aviației pentru efectuarea inspecțiilor de standardizare și pentru monitorizarea aplicării normelor din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/2006 al Comisiei

Nr. 139/2014

Regulamentul Comisiei din 12 februarie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la aerodromuri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

Nr. 319/2014

Regulamentul Comisiei din 27 martie 2014 privind onorariile și taxele percepute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 593/2007

Nr. 452/2014

Regulamentul Comisiei din 29 aprilie 2014 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene ale operatorilor din țări terțe în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

Nr. 1321/2014

Regulamentul Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) 2015/1088 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) 2015/1536 al Comisiei

Nr. 2015/340

Regulamentul Comisiei din 20 februarie 2015 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la licențele și certificatele controlorilor de trafic aerian în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 805/2011 al Comisiei

Nr. 2015/640

Regulamentul Comisiei din 23 aprilie 2015 privind specificații de navigabilitate suplimentare pentru un anumit tip de operațiuni și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012

Nr. 2015/1018

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 29 iunie 2015 de stabilire a unei liste de clasificare a evenimentelor de aviație civilă care trebuie raportate în mod obligatoriu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

4.   Securitatea aviației

Nr. 300/2008

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002

Nr. 272/2009

Regulamentul Comisiei din 2 aprilie 2009 de completare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației civile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 297/2010 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 720/2011 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 1141/2011 al Comisiei,

—	Regulamentul (UE) nr. 245/2013 al Comisiei

Nr. 1254/2009

Regulamentul Comisiei din 18 decembrie 2009 de stabilire a criteriilor care să permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune privind securitatea aviației civile și să adopte măsuri de securitate alternative

Nr. 18/2010

Regulamentul Comisiei din 8 ianuarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru programele naționale de control al calității în domeniul securității aviației civile

Nr. 72/2010

Regulamentul Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecțiilor Comisiei în domeniul securității aeronautice

Nr. 2015/1998

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securității aviației, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2426 al Comisiei

Nr. 2015/8005

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 16 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune privind securitatea aviației care conțin informațiile menționate la articolul 18 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008

5.   Managementul traficului aerian

Nr. 549/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulament-cadru), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1070/2009

În Elveția, Comisia beneficiază de competențele care îi sunt conferite în temeiul articolelor 6, 8, 10, 11 și 12.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

La alineatul (2), cuvintele „la nivel comunitar” se înlocuiesc cu cuvintele „la nivel comunitar, cu participarea Elveției”.

Fără a aduce atingere adaptării orizontale menționate la a doua liniuță din anexa la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian, se consideră că trimiterile la „statele membre” prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 sau în dispozițiile Deciziei 1999/468/CE menționate în dispoziția respectivă nu se aplică Elveției.

Nr. 550/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european (regulament privind prestarea de servicii), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1070/2009

În Elveția, Comisia beneficiază de competențele care îi sunt conferite în temeiul articolelor 9a, 9b, 15, 15a, 16 și 17.

În sensul prezentului acord, dispozițiile regulamentului se modifică după cum urmează:

(a)	Articolul 3 se modifică după cum urmează: la alineatul (2), după cuvântul „Comunitate”, se inserează cuvintele „și în Elveția”.

(b)	Articolul 7 se modifică după cum urmează: la alineatul (1) și la alineatul (6), după cuvântul „Comunității” se inserează cuvintele „și al Elveției”.

(c)	Articolul 8 se modifică după cum urmează: la alineatul (1), după cuvântul „Comunitate”, se inserează cuvintele „și în Elveția”.

(d)	Articolul 10 se modifică după cum urmează: la alineatul (1), după cuvântul „Comunitate”, se inserează cuvintele „și în Elveția”.

(e)	Articolul 16 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3)   Comisia notifică decizia sa statelor membre și informează prestatorul de servicii cu privire la aceasta, în măsura în care prestatorul este implicat legal.”

Nr. 551/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic european (regulament privind spațiul aerian), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1070/2009

În Elveția, Comisia beneficiază de competențele care îi sunt conferite în temeiul articolelor 3a, 6 și 10.

Nr. 552/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind interoperabilitatea rețelei europene de gestionare a traficului aerian (regulament privind interoperabilitatea), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1070/2009

În Elveția, Comisia beneficiază de competențele care îi sunt conferite în temeiul articolului 4, al articolului 7 și al articolului 10 alineatul (3).

În sensul prezentului acord, dispozițiile regulamentului se modifică după cum urmează:

(a)	Articolul 5 se modifică după cum urmează: la alineatul (2), după cuvântul „Comunitate” se inserează cuvintele „sau în Elveția”.

(b)	Articolul 7 se modifică după cum urmează: la alineatul (4), după cuvântul „Comunitate” se inserează cuvintele „sau în Elveția”.

(c)	Anexa III se modifică după cum urmează: la secțiunea 3, la a doua și la ultima liniuță, după cuvintele „în Comunitate” se inserează cuvintele „sau în Elveția”.

Nr. 2150/2005

Regulamentul Comisiei din 23 decembrie 2005 de stabilire a unor norme comune pentru utilizarea flexibilă a spațiului aerian

Nr. 1033/2006

Regulamentul Comisiei din 4 iulie 2006 de stabilire a cerințelor privind procedurile pentru planurile de zbor în faza premergătoare zborului pentru cerul unic european, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 428/2013 al Comisiei

Nr. 1032/2006

Regulamentul Comisiei din 6 iulie 2006 de stabilire a cerințelor aplicabile sistemelor automate pentru schimbul datelor de zbor în scopul notificării, al coordonării și al transferului zborurilor între unități de control al traficului aerian, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 30/2009 al Comisiei

Nr. 730/2006

Regulamentul Comisiei din 11 mai 2006 privind clasificarea spațiului aerian și accesul zborurilor efectuate în conformitate cu regulile de zbor la vedere deasupra nivelului de zbor 195, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei

Nr. 219/2007

Regulamentul Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 1361/2008 al Consiliului,

—	Regulamentul (UE) nr. 721/2014 al Consiliului

Nr. 633/2007

Regulamentul Comisiei din 7 iunie 2007 de stabilire a cerințelor pentru aplicarea unui protocol de transfer al mesajelor de zbor folosit în scopul notificării, al coordonării și al transferului zborurilor între unitățile de control al traficului aerian, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) nr. 283/2011 al Comisiei

Nr. 482/2008

Regulamentul Comisiei din 30 mai 2008 de stabilire a unui sistem de asigurare a siguranței software care urmează să fie pus în aplicare de către furnizorii de servicii de navigație aeriană și de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 2096/2005

Nr. 29/2009

Regulamentul Comisiei din 16 ianuarie 2009 de stabilire a cerințelor privind serviciile de legături de date pentru cerul unic european, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/310 al Comisiei.

În sensul prezentului acord, textul regulamentului se citește cu următoarea adaptare:

În anexa I partea A, se adaugă cuvintele „Switzerland UIR”.

Nr. 262/2009

Regulamentul Comisiei din 30 martie 2009 de stabilire a cerințelor pentru alocarea și utilizarea coordonată a codurilor de interogator în mod S pentru Cerul unic european

Nr. 73/2010

Regulamentul Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru Cerul unic european, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1029/2014 al Comisiei

Nr. 255/2010

Regulamentul Comisiei din 25 martie 2010 de stabilire a unor norme comune privind managementul fluxului de trafic aerian, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei

Nr. C(2010) 5134

Decizia Comisiei din 29 iulie 2010 privind desemnarea organismului de evaluare a performanțelor cerului unic european

Nr. 2014/672

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 24 septembrie 2014 privind prelungirea desemnării organismului de evaluare a performanțelor cerului unic european

Nr. 176/2011

Regulamentul Comisiei din 24 februarie 2011 privind informațiile care trebuie furnizate înainte de instituirea și modificarea unui bloc funcțional de spațiu aerian

Nr. 677/2011

Regulamentul Comisiei din 7 iulie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2010, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 970/2014 al Comisiei

Nr. 2011/4130

Decizia Comisiei din 7 iulie 2011 de numire a administratorului rețelei pentru funcțiile rețelei de management al traficului aerian (ATM) a cerului unic european

Nr. 1034/2011

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 17 octombrie 2011 privind supravegherea siguranței în managementul traficului aerian și serviciile de navigație aeriană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2010

Nr. 1035/2011

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 17 octombrie 2011 de stabilire a cerințelor comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 482/2008 și (UE) nr. 691/2010, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 923/2012 al Comisiei,

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 448/2014 al Comisiei

Nr. 1206/2011

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 22 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor privind identificarea aeronavelor în scopul supravegherii pentru cerul unic european

În sensul prezentului acord, textul regulamentului se citește cu următoarea adaptare:

În anexa I se adaugă cuvintele „UIR Elveția”.

Nr. 1207/2011

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 22 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor pentru performanța și interoperabilitatea funcției de supraveghere în cadrul Cerului unic european, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1028/2014 al Comisiei

Nr. 923/2012

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 26 septembrie 2012 de stabilire a regulilor comune ale aerului și a dispozițiilor operaționale privind serviciile și procedurile din navigația aeriană și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1035/2011 și a Regulamentelor (CE) nr. 1265/2007, (CE) nr. 1794/2006, (CE) nr. 730/2006, (CE) nr. 1033/2006 și (UE) nr. 255/2010, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (UE) 2015/340 al Comisiei

Nr. 1079/2012

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 16 noiembrie 2012 de stabilire a cerințelor privind ecartul dintre canalele de voce pentru cerul unic european, astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 657/2013 al Comisiei

Nr. 390/2013

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 3 mai 2013 de instituire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea

Nr. 391/2013

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 3 mai 2013 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană

Nr. 409/2013

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 3 mai 2013 privind definirea proiectelor comune, instituirea guvernanței și identificarea stimulentelor pentru sprijinirea implementării Planului general european de management al traficului aerian

Nr. 2014/132

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 martie 2014 de stabilire a obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru rețeaua de management al traficului aerian și a pragurilor de alertă pentru a doua perioadă de referință 2015-2019

Nr. 716/2014

Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei din 27 iunie 2014 privind instituirea proiectului comun pilot de sprijinire a punerii în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian

6.   Mediu și zgomot

Nr. 2002/30

Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 26 martie 2002 privind stabilirea normelor și a procedurilor cu privire la introducerea restricțiilor de exploatare referitoare la zgomot pe aeroporturile comunitare (articolele 1-12 și 14-18)

[Se aplică modificările anexei I, care decurg din anexa II capitolul 8 (Politica în domeniul transporturilor) secțiunea G (Transportul aerian) punctul 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană.]

Nr. 89/629

Directiva Consiliului din 4 decembrie 1989 privind limitarea emisiilor sonore produse de avioanele civile subsonice cu reacție

(articolele 1-8)

Nr. 2006/93

Directiva Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind reglementarea exploatării avioanelor care intră sub incidența părții a II-a, capitolul 3, volumul 1 din anexa 16 la Convenția privind aviația civilă internațională, a doua ediție (1988).

7.   Protecția consumatorilor

Nr. 90/314

Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite

(articolele 1-10)

Nr. 93/13

Directiva Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii

(articolele 1-11)

Nr. 2027/97

Regulamentul Consiliului din 9 octombrie 1997 privind răspunderea operatorilor de transport aerian în caz de accidente (articolele 1-8), astfel cum a fost modificat de:

—	Regulamentul (CE) nr. 889/2002

Nr. 261/2004

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91

(articolele 1-18)

Nr. 1107/2006

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului

8.   Diverse

Nr. 2003/96

Directiva Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității

[articolul 14 alineatul (1) litera (b) și articolul 14 alineatul (2)].

9.   Anexe

A	:	Protocol privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene
B	:	Dispoziții privind controlul financiar pe care îl exercită Uniunea Europeană în privința participanților elvețieni la activitățile AESA

---

(1)  JO L 243, 27.9.2003, p. 6.