18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/1

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „ម្រេចកំពត” (Mrech Kampot)/„Poivre de Kampot”, depusă de Cambodgia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „ម្រេចកំពត” (Mrech Kampot)/„Poivre de Kampot” trebuie, prin urmare, înregistrată,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/3

(1)

La 23 martie 2006, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 553/2006 al Comisiei de instituire a unor măsuri antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele (denumite în continuare „încălțăminte”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și Vietnam („regulamentul provizoriu”) (2).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 al Consiliului (3), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive cuprinse între 9,7 % și 16,5 % la importurile de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Vietnam și din RPC timp de doi ani [denumit în continuare „Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 al Consiliului” sau „regulamentul în litigiu”].

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 388/2008 (4), Consiliul a extins măsurile antidumping definitive asupra importurilor de anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din RPC la importurile expediate din Regiunea Administrativă Specială („RAS”) Macao, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca originare din RAS Macao.

(4)

Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor deschisă la 3 octombrie 2008 (5), Consiliul a extins măsurile antidumping pentru o perioadă de 15 luni prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 (6), și anume până la 31 martie 2011, dată la care măsurile au expirat [„Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009”].

(5)

Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd și Risen Footwear (HK) Co Ltd, precum și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd (denumiți în continuare „solicitanții”) au contestat regulamentul în litigiu la Tribunalul de Primă Instanță (în prezent: Tribunalul). Prin hotărârea din 4 martie 2010 în cauza T-401/06 Brosmann Footwear (HK) și alții/Consiliul, Rep., 2010, p. II-671 și hotărârea din 4 martie 2010 în cauzele conexate T-407/06 și T-408/06 Zhejiang Aokang Shoes și Wenzhou Taima Shoes/Consiliul, Rep., 2010, p. II-747 (denumite în continuare „hotărârile Tribunalului”), Tribunalul a respins contestațiile respective.

(6)

Solicitanții au introdus recurs împotriva hotărârilor respective. Prin hotărârile sale din 2 februarie 2012 în cauza C-249/10 P Brosmann et al. și din 15 noiembrie 2012 în cauza C-247/10P Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd, Curtea de Justiție a casat hotărârile Tribunalului. Aceasta a considerat că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în măsura în care acesta a considerat că Comisia nu era obligată să examineze cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), depuse în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (b) și (c) din regulamentul de bază de comercianți neincluși în eșantion (punctul 36 din hotărârea pronunțată în cauza C-249/10 P și punctele 29 și 32 din hotărârea pronunțată în cauza C-247/10 P).

(7)

În continuare, Curtea de Justiție s-a pronunțat ea însăși asupra litigiului. Aceasta a statuat: „[…] Comisia ar fi trebuit să examineze cererile documentate pe care recurentele i le prezentaseră în temeiul articolului 2 alineatul (7) literele (b) și (c) din regulamentul de bază pentru a beneficia de SEP în cadrul procedurii antidumping prevăzute de regulamentul în litigiu. Ulterior, trebuie să se constate că nu se exclude că o astfel de examinare ar fi condus la impunerea, în privința acestora, a unei taxe antidumping definitive diferite de taxa de 16,5 % care le este aplicabilă în temeiul articolului 1 alineatul (3) din regulamentul în litigiu. Astfel, din aceeași dispoziție reiese că în privința singurului operator chinez inclus în eșantion care a obținut SEP a fost impusă o taxă antidumping definitivă de 9,7 %. Or, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 38 din prezenta hotărâre, dacă Comisia ar fi constatat că condițiile unei economii de piață prevalau de asemenea în privința recurentelor, acestea din urmă, atunci când calcularea unei marje de dumping individuale nu era posibilă, ar fi trebuit de asemenea să beneficieze de acest din urmă procent” (punctul 42 din hotărârea în cauza C-249/10 P și punctul 36 din hotărârea în cauza C-247/10 P).

(8)

În consecință, Curtea a anulat regulamentul în litigiu în ceea ce privește solicitanții în cauză.

(9)

În octombrie 2013, Comisia, prin intermediul unui aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7), a anunțat că a decis să reia procedura antidumping din punctul în care a apărut ilegalitatea și să examineze dacă în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005 au prevalat condițiile economiei de piață pentru solicitanți și a invitat părțile interesate să se facă cunoscute.

(10)

În martie 2014, Consiliul a respins, prin Decizia de punere în aplicare 2014/149/UE a Consiliului (8), o propunere a Comisiei de a adopta un regulament de punere în aplicare al Consiliului de reinstituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite cu privire la anumite tipuri de încălțăminte cu fețe din piele originare din Republica Populară Chineză și produse de Brosmann Footwear (HK) Ltd, Seasonable Footwear (Zhongshan) Ltd, Lung Pao Footwear (Guangzhou) Ltd, Risen Footwear (HK) Co. Ltd și Zhejiang Aokang Shoes Co. Ltd și a încheiat procedurile cu privire la acești producători. Consiliul a fost de părere că importatorii care au cumpărat încălțăminte de la producătorii-exportatori respectivi, cărora le fuseseră rambursate taxele vamale corespunzătoare de către autoritățile naționale competente în baza articolului 236 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (9) (denumit în continuare „Codul vamal comunitar”), au dobândit încredere legitimă în temeiul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul în litigiu, care instituise aplicabilitatea în cazul colectării taxelor a dispozițiilor din Codul vamal comunitar, în special din articolul 221 din acesta, fapt care ar fi pus sub semnul întrebării în cazul adoptării propunerii Comisiei.

(11)

Doi importatori ai produsului în cauză, C&J Clark International Ltd. și Puma SE, au contestat măsurile antidumping instituite la importurile de anumite tipuri de încălțăminte din China și din Vietnam, invocând jurisprudența menționată în considerentele 5-7 în fața instanțelor lor naționale, care au transmis cauzele Curții de Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare.

(12)

În cauzele conexate C-659/13 C&J Clark International Limited și C-34/14 Puma SE, Curtea de Justiție a declarat nule Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 ale Consiliului, întrucât Comisia Europeană nu a examinat cererile de acordare a TEP și a tratamentului individual („TI”) depuse de către producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion, contrar cerințelor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (b) și la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (denumite în continuare „hotărârile”).

(13)

Articolul 266 din TFUE prevede că instituțiile Uniunii trebuie să ia măsurile impuse de executarea hotărârilor Curții. În caz de anulare a unui act adoptat de instituțiile Uniunii în cadrul unei proceduri administrative, cum ar fi procedura antidumping, executarea hotărârii Curții constă în înlocuirea actului anulat cu un nou act, în care este eliminată ilegalitatea identificată de către Curte („hotărârea pronunțată în cauza Asteris”) (10).

(14)

În conformitate cu jurisprudența Curții, procedura de înlocuire a actului anulat poate fi reluată chiar din punctul în care a intervenit ilegalitatea (11). Aceasta implică, în special, faptul că, într-o situație în care este anulat un act care încheie o procedură administrativă, anularea respectivă nu afectează în mod necesar actele pregătitoare, cum ar fi inițierea procedurii antidumping. Într-o situație în care este anulat un regulament de instituire de măsuri antidumping definitive, aceasta înseamnă că, în urma anulării, procedura antidumping este încă deschisă, întrucât actul de încheiere a procedurii antidumping a dispărut din ordinea juridică a Uniunii (12), cu excepția cazului în care ilegalitatea a avut loc în etapa de deschidere.

(15)

În afară de faptul că instituțiile Uniunii nu au examinat cererile de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori din RPC și din Vietnam care nu au fost incluși în eșantion, toate celelalte constatări menționate în Regulamentul (CE) nr. 1472/2006 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1294/2009 rămân valabile.

(16)

În acest caz, ilegalitatea a avut loc după deschidere. Prin urmare, Comisia a decis să reia această procedură antidumping, care era încă deschisă, de la punctul în care a intervenit ilegalitatea și să examineze dacă, pentru producătorii-exportatori în cauză, au prevalat condițiile economiei de piață pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005.

(17)

Pentru importurile efectuate de C&J Clark International Ltd și de Puma SE, Comisia va evalua toate cererile de acordare a TEP și TI depuse.

(18)

Este oportun să se transmită instrucțiuni autorităților vamale naționale, pe baza articolului 14 din regulamentul de bază, să nu ramburseze între timp aceste taxe. Comisia va efectua evaluarea respectivă în termen de opt luni de la data pronunțării hotărârii.

(19)

Pentru importurile efectuate de alți importatori care nu au avut calitatea procesuală necesară pentru a formula o acțiune în anulare și care, în consecință, pot invoca hotărârea în cererile lor de rambursare a taxelor antidumping în temeiul articolului 236 din Codul vamal comunitar, Comisia, în scopul utilizării eficiente a resurselor, va evalua numai cererile de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori care fac obiectul cererilor de rambursare care au fost depuse la autoritățile vamale naționale în timp util și într-o formă corespunzătoare. Comisia observă că, în conformitate cu articolul 236 alineatul (2) din Codul vamal comunitar, taxele de import sau de export se rambursează sau se remit la depunerea unei cereri către biroul vamal în cauză într-un termen de trei ani de la data la care valoarea taxelor respective a fost comunicată debitorului. De asemenea, Comisia remarcă faptul că anularea unui regulament de instituire a unor taxe antidumping nu constituie un caz fortuit în sensul dispoziției respective, care să permită prelungirea termenului de trei ani în care un importator poate solicita rambursarea taxelor de import achitate în temeiul regulamentului respectiv.

(20)

În cazul în care un act al instituțiilor a fost anulat printr-o hotărâre preliminară a Curții de Justiție, o astfel de hotărâre are efecte erga omnes  (13), adică nu se limitează la reclamant în fața instanței naționale, care transferă apoi cazul Curții de Justiție. Într-o astfel de situație, Comisia este astfel obligată să pună în aplicare hotărârea în ceea ce privește toate părțile afectate de ilegalitatea care a determinat anularea măsurii.

(21)

Comisia are posibilitatea de a remedia aspectele regulamentului în litigiu care au dus la anularea acestuia, lăsând în același timp neschimbate părțile evaluării care nu sunt afectate de hotărâre (14).

(22)

Pentru a se asigura o utilizare eficientă a resurselor, Comisia se abține de la anchetarea tuturor cererilor de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori chinezi și vietnamezi care nu au fost incluși în eșantion în timpul anchetei care a condus la adoptarea regulamentului în litigiu. În schimb, Comisia consideră oportun să oblige autoritățile vamale naționale, care trebuie să decidă cu privire la o cerere de rambursare a taxelor antidumping pe baza articolului 236 din Codul vamal comunitar (15), să transmită Comisiei cererea de rambursare și să aștepte evaluarea Comisiei privind cererea de acordare a TEP și TI și, dacă este cazul, reinstituirea taxei antidumping la nivelul adecvat, înainte de a trece la rambursare. Temeiul juridic pentru o astfel de obligație îl constituie articolul 14 din regulamentul de bază, care prevede că regulamentul de instituire a taxelor trebuie să precizeze modalitățile detaliate ale colectării taxelor de către statele membre.

(23)

Comisia va verifica ulterior dacă respectivul producător-exportator ale cărui exporturi au făcut obiectul cererii de rambursare a solicitat într-adevăr evaluarea cererii de acordare a TEP sau TI și, în caz afirmativ, dacă ar trebui să i se acorde sau nu TEP sau TI.

(24)

Comisia va adopta regulamente de instituire a mecanismului de evaluare și, dacă este cazul, de reinstituire a taxei aplicabile. Respectivele taxe nou stabilite vor produce efecte începând cu data la care a intrat în vigoare regulamentul anulat.

(25)

Prin urmare, autoritățile vamale naționale sunt obligate să aștepte rezultatul acestei anchete înainte de a lua o decizie cu privire la orice cerere de rambursare.

(26)

Comisia se va strădui să respecte termenul prevăzut în regulamentul de bază pentru evaluarea acordării TEP și TI, respectiv opt luni de la primirea informațiilor de la autoritățile vamale naționale, astfel încât să se evite orice întârziere nejustificată.

(27)

Analiza cererilor de acordare a TEP și TI depuse de producătorii-exportatori care au efectuat vânzări către Puma SE și C&J Clark International Ltd ar trebui să fie realizată în termen de opt luni de la data pronunțării hotărârii.

(28)

În ceea ce privește taxa antidumping instituită cu privire la alți producători-exportatori chinezi și vietnamezi (alții decât cei care fac obiectul Deciziei de punere în aplicare 2014/149/UE a Consiliului și cei menționați în prima teză din prezentul articol), autoritățile vamale naționale la care au fost depuse cererile de rambursare sau de remitere a taxelor antidumping plătite la exporturile acestor alți producători-exportatori ar trebui să contacteze Comisia, astfel încât aceasta să poată evalua cererile de acordare a TEP și TI și, după caz, să poată reinstitui taxele antidumping.

(29)

Regulamentul este în conformitate cu avizul comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/8

(1)

Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 947/2014 (4) și (UE) nr. 948/2014 (5) ale Comisiei au deschis depozitarea privată pentru unt și, respectiv, pentru lapte praf degresat, având în vedere situația deosebit de dificilă de pe piață, rezultată în special în urma interdicției instaurate de Rusia asupra importurilor de produse lactate din Uniune.

(2)

Aceste scheme de depozitare privată au fost extinse prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 1337/2014 (6), (UE) 2015/303 (7) și (UE) 2015/1548 (8) ale Comisiei. Ca urmare, cererile de ajutor pot fi depuse până la 29 februarie 2016.

(3)

La 25 iunie 2015, Rusia a prelungit interdicția asupra importului de produse agricole și alimentare originare din Uniune cu încă un an, până la 6 august 2016.

(4)

În plus, cererea de lapte și produse lactate la nivel mondial a rămas fragilă în cursul anului 2015, în timp ce oferta de lapte a crescut în principalele regiuni exportatoare.

(5)

În consecință, prețurile untului și laptelui praf degresat în Uniune s-au redus în continuare, existând posibilitatea ca presiunea descendentă să se mențină.

(6)

Având în vedere actuala situație a pieței, sunt oportune asigurarea disponibilității neîntrerupte a schemelor de ajutor pentru depozitarea privată a untului și a laptelui praf degresat și prelungirea acestora până la sfârșitul perioadei de intervenție din 2016, la 30 septembrie 2016.

(7)

Pentru a se evita o întrerupere a posibilității de depunere a cererilor în cadrul schemelor, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/10

(1)

Regulamentul delegat (UE) 2015/1852 a deschis o schemă de ajutoare cu caracter temporar și excepțional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi și a stabilit în avans cuantumul ajutoarelor.

(2)

Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 2015/1852 stabilește data de 15 ianuarie 2016 ca dată-limită pentru depunerea cererilor de ajutoare.

(3)

Irlanda, Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au notificat Comisiei intenția lor de a continua să utilizeze schema de ajutoare pentru depozitarea privată.

(4)

După data de 15 ianuarie 2016, a rămas neutilizată o cantitate de 68 123 de tone. Prin urmare, este oportun să se pună această cantitate la dispoziția statelor membre care și-au notificat intenția de a continua să utilizeze schema de ajutoare pentru depozitarea privată și să se stabilească o defalcare a cantității respective per stat membru, ținându-se cont de cantitățile solicitate de statele membre până la 15 ianuarie 2016.

(5)

Ar trebui să se stabilească o nouă perioadă de depunere a cererilor de ajutoare.

(6)

Normele prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2015/1852 pentru punerea în aplicare a schemei de ajutoare pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi ar trebui să se aplice, mutatis mutandis, punerii în aplicare a schemei prevăzute de prezentul regulament,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/13

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2022/95 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de nitrat de amoniu originar din Rusia, care se încadrează la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90. În urma unei anchete ulterioare, prin care s-a stabilit absorbția taxei, măsurile au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 663/98 al Consiliului (3). În urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor și a unei reexaminări intermediare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) și respectiv cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului (4), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 658/2002 (5), o taxă antidumping definitivă de 47,07 EUR/tonă la importurile de nitrat de amoniu originar din Rusia, care se încadrează la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90. Ulterior, a fost efectuată o reexaminare intermediară a definiției produsului în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 și, prin Regulamentul (CE) nr. 945/2005 al Consiliului (6), s-a instituit o taxă antidumping definitivă variind între 41,42 EUR/tonă și 47,07 EUR/tonă la importurile de îngrășăminte solide cu un conținut de nitrat de amoniu de peste 80 % din greutate, originare din Rusia, care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90, 3102 40 90, ex 3102 29 00, ex 3102 60 00, ex 3102 90 00, ex 3105 10 00, ex 3105 20 10, ex 3105 51 00, ex 3105 59 00 și ex 3105 90 20.

(2)

În urma unei a doua reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și a unei a doua reexaminări intermediare parțiale în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, măsurile antidumping descrise în considerentul anterior [astfel cum au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 945/2005] au fost menținute prin Regulamentul (CE) nr. 661/2008 al Consiliului (7), cu excepția grupului EuroChem, pentru care suma fixă a taxei varia între 28,88 EUR/tonă și 32,82 EUR/tonă.

(3)

Prin Decizia 2008/577/CE (8), Comisia a acceptat ofertele de angajament cu un plafon cantitativ din partea, printre alții, a producătorilor ruși Open Joint Stock Company (JSC, în rusă OAO) Acron și JSC Dorogobuzh.

(4)

Prin Hotărârea din 10 septembrie 2008 (9), astfel cum a fost interpretată prin Hotărârea din 9 iulie 2009 (10), Tribunalul a anulat Regulamentul (CE) nr. 945/2005 în măsura în care acesta privea Open Joint Stock Company (JSC) Kirovo-Chepetsky Khimichesky Kombinat (denumit în continuare „Kirovo”), parte din OJSC UCC Uralchem (denumit în continuare „Uralchem”). Prin Regulamentul (CE) nr. 989/2009 (11), Consiliul a modificat în consecință Regulamentul (CE) nr. 661/2008. Prin urmare, în ceea ce privește societatea Kirovo, taxa antidumping (47,07 EUR/tonă) se aplică numai importurilor de nitrat de amoniu care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90.

(5)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 999/2014 (12), Comisia a menținut măsurile anti-dumping [astfel cum au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 989/2009], în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

La 16 septembrie 2015, Kirovo a notificat Comisiei proiectul său de reorganizare în cadrul grupului de societăți Uralchem. Începând cu 1 octombrie 2015, Kirovo nu mai este efectiv o societate pe acțiuni în cadrul OJSC UCC Uralchem (denumit în continuare „Uralchem”), ci a devenit o sucursală a Uralchem, denumită Kirovo-Chepetsky Khimichesky Kombinat, sucursală din cadrul OJSC UCC Uralchem (denumită în continuare „sucursala Kirovo”). Societatea a susținut că obiectivul reorganizării a fost îmbunătățirea guvernanței corporative a întregului Grup Uralchem.

(7)

Uralchem are o altă unitate de producție, sucursala Azot a Uralchem, cu sediul în Berezniki (Rusia), pentru care taxa antidumping (47,07 EUR/tonă) se aplică tuturor tipurilor de nitrat de amoniu menționate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 999/2014. Prin urmare, trebuie evaluat riscul de eludare, având în vedere faptul că în prezent există două sucursale (Berezniki și Kirovo) care produc nitrat de amoniu în cadrul aceleiași entități juridice.

(8)

În consecință, Comisia a analizat informațiile furnizate de către societate și toate celelalte informații aflate la dispoziția sa și a concluzionat, din motivele prezentate mai jos, că riscul de eludare a măsurilor antidumping de către diversele sucursale ale Uralchem este scăzut.

(9)

În primul rând, de la modificarea măsurilor în urma Regulamentului (CE) nr. 989/2009 (când taxele antidumping care se aplică Kirovo s-au limitat numai la importurile de nitrat de amoniu care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90), nu există nicio dovadă că Uralchem a utilizat în mod necorespunzător scutirea aplicabilă Kirovo. Într-adevăr, importurile de nitrat de amoniu care în prezent nu sunt încadrate la codurile NC 3102 30 90 și 3102 40 90 au rămas stabile de la modificarea măsurilor. Mai mult, Comisia nu are niciun indiciu conform căruia fabrica Berezniki ar fi declarat în mod incorect producția sa ca fiind fabricată de Kirovo, utilizând în mod fraudulos scutirea acordată Kirovo.

(10)

În al doilea rând, Uralchem a declarat că, în conformitate cu legislația națională aplicabilă în Rusia, îngrășămintele sunt supuse înregistrării și mențiunilor obligatorii, inclusiv denumirea juridică și adresa fizică a locului de producție. Locul de producție al fabricantului trebuie să fie, de asemenea, inclus într-o serie de alte documente oficiale. În cele din urmă, în cazul în care nitratul de amoniu este exportat, locul de producție trebuie să fie inclus într-o serie de documente obligatorii, cum ar fi declarațiile vamale de export, certificatul de origine și foile de parcurs. Prin urmare, este puțin probabil ca, odată ce codul adițional TARIC A959 este atribuit sucursalei Kirovo a Uralchem, un alt loc de producție al grupului să-l utilizeze în mod abuziv.

(11)

În al treilea rând, printr-o scrisoare adresată Comisiei, datată 13 octombrie 2015, Uralchem s-a angajat că se va abține de la orice acțiuni care pot conduce la utilizarea abuzivă a codului adițional TARIC A959, și anume neutilizând codul TARIC respectiv pentru a exporta în Uniune produse care nu sunt produse în cadrul sucursalei Kirovo cu sediul în Kirovo-Chepetsk, Kirov Oblast.

(12)

În al patrulea rând, Comisia cunoaște, de asemenea, capacitatea maximă a fabricilor Berezniki și Kirovo și este nevoie de mai mulți ani pentru a construi noi instalații și pentru a mări capacitățile existente. Prin urmare, orice creștere iminentă a importurilor viitoare, în special peste capacitatea maximă a fabricii Kirovo, poate duce la o anchetă antieludare din oficiu.

(13)

Cu toate acestea, în scopul de a minimiza și mai mult riscurile de eludare, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale aplicabile diferitelor sucursale din cadrul Uralchem. Uralchem trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(14)

Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se modifice Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 999/2014. Părților menționate li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare. Uralchem și guvernul Federației Ruse au prezentat observații, care au fost luate în considerare.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/17

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/20

(1)

Articolul 18 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (2) stabilește o procedură de rezoluție prin care Consiliul poate fi chemat să hotărască cu privire la adoptarea schemelor de rezoluție.

(2)

De la 1 ianuarie 2016, Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, poate fie să se opună unei scheme de rezoluție, fie să adopte sau să se opună unei modificări semnificative a cuantumului prevăzut de la fond în schema de rezoluție adoptată de Comitetul unic de rezoluție în termen de 24 de ore de la adoptarea schemei de rezoluție.

(3)

Actul Consiliului ar trebui adoptat printr-un vot exprimat în scris, având în vedere termenul strâns, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (7) din regulament. Procedura prin care Consiliul fie se opune unei scheme de rezoluție, fie adoptă sau se opune unei modificări semnificative a cuantumului prevăzut de la fond are, prin natura sa, un caracter urgent.

(4)

Din motive de urgență, Consiliul poate delibera și adopta decizii pe baza documentelor și proiectelor elaborate într-una din limbile specificate în normele în vigoare care reglementează regimul lingvistic, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Consiliului. Acest lucru nu ar trebui să pună sub semnul întrebării obligația de a adopta și publica decizia, într-o etapă ulterioară, în toate limbile specificate în normele în vigoare care reglementează regimul lingvistic,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/22

(1)

La 18 septembrie 2015 și la 1 octombrie 2015, Consiliul a adoptat Deciziile (UE, Euratom) 2015/1600 (1) și (UE, Euratom) 2015/1790 (2) de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2015-20 septembrie 2020.

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei Marie-Louise KNUPPERT,

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/23

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/908/UE a Comisiei (2) stabilește liste de țări și teritorii terțe ale căror mecanisme de supraveghere și de reglementare sunt considerate echivalente cu mecanismele corespunzătoare de supraveghere și de reglementare aplicate în Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(2)

Comisia a efectuat noi evaluări ale mecanismelor de supraveghere și de reglementare aplicabile firmelor de investiții și burselor, folosind aceeași metodologie ca în cazul evaluărilor de echivalență care au condus la adoptarea Deciziei de punere în aplicare 2014/908/UE.

(3)

În evaluările sale, Comisia a luat în considerare evoluțiile relevante survenite în cadrul de supraveghere și de reglementare de la adoptarea Deciziei de punere în aplicare 2014/908/UE și a ținut seama de sursele de informații disponibile, printre care se numără și evaluările independente efectuate de organizații internaționale precum Fondul Monetar Internațional și Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare.

(4)

Comisia a ajuns la concluzia că în Japonia numai mecanismele de supraveghere și de reglementare aplicate unei subgrupe de firme de investiții japoneze respectă o serie de standarde operaționale, organizaționale și de supraveghere care reflectă elementele esențiale ale mecanismelor Uniunii în materie de supraveghere și de reglementare aplicabile firmelor de investiții. Firmele de investiții japoneze din această subgrupă, astfel cum sunt definite la articolul 28 din legea japoneză privind instrumentele financiare și bursele, desfășoară activități stabilite și sunt desemnate în cadrul juridic japonez drept operatori din sectorul instrumentelor financiare de tip I (Type I Financial Instruments Business Operators sau Type I FIBO). Întreprinderile Type I FIBO se supun unor reguli specifice în ceea ce privește cerințele de capital în momentul înmatriculării și cerințele de capital pentru acoperirea riscului operațional. Pe baza analizei efectuate, este oportun ca cerințele de supraveghere și de reglementare aplicate întreprinderilor Type I FIBO situate în Japonia să fie considerate cel puțin echivalente cu cele aplicate în Uniune în sensul articolului 107 alineatul (4) și al articolului 142 alineatul (1) punctul 4 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(5)

Comisia a ajuns la concluzia că în Hong Kong, Indonezia și Coreea de Sud există mecanisme de supraveghere și de reglementare care respectă o serie de standarde operaționale, organizaționale și de supraveghere care reflectă elementele esențiale ale mecanismelor Uniunii în materie de supraveghere și de reglementare aplicabile firmelor de investiții. Prin urmare, este oportun ca cerințele de supraveghere și de reglementare aplicabile firmelor de investiții situate în țările terțe respective să fie considerate cel puțin echivalente cu cele aplicate în Uniune în sensul articolului 107 alineatul (4) și al articolului 142 alineatul (1) punctul 4 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(6)

Comisia a ajuns la concluzia că în Australia, Indonezia și Coreea de Sud există mecanisme de supraveghere și de reglementare care respectă o serie de standarde operaționale care reflectă elementele esențiale ale mecanismelor Uniunii în materie de supraveghere și de reglementare aplicabile burselor. Prin urmare, este oportun ca mecanismele de supraveghere și de reglementare aplicabile burselor situate în țările terțe respective să fie considerate cel puțin echivalente cu cele aplicate în Uniune în sensul articolului 107 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(7)

Decizia de punere în aplicare 2014/908/UE ar trebui, prin urmare, să fie modificată astfel încât respectivele țări și teritorii terțe să fie incluse în lista corespunzătoare de țări și teritorii terțe ale căror cerințe de reglementare și de supraveghere sunt considerate echivalente cu regimul Uniunii în scopul tratării expunerilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului bancar european,

1.

Anexa II se înlocuiește cu textul care figurează în anexa I la prezenta decizie.

2.

Anexa III se înlocuiește cu textul care figurează în anexa II la prezenta decizie.

3.

Anexa V se înlocuiește cu textul care figurează în anexa III la prezenta decizie.

18.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 41/28

(1)

Statisticile externe sunt utilizate din ce în ce mai mult în alte scopuri decât cele de politică monetară, inclusiv în scopuri de analiză macroprudențială și de monitorizare a dezechilibrelor economice excesive. Aceste activități, precum și alte activități din domeniul cooperării internaționale și cercetării, vor fi facilitate prin publicarea de către Banca Centrală Europeană a agregatelor relevante din zona euro compilate pe baza Orientării BCE/2011/23 (2) și a datelor naționale colectate în acest sens.

(2)

Având în vedere echilibrul dintre avantaje și costuri, reducerea perioadei de raportare pentru transmiterea balanței de plăți trimestriale și a datelor privind poziția investițională internațională, care ar fi trebuit să se aplice începând cu anul 2019 în conformitate cu Orientarea BCE/2011/23, nu se va mai aplica.

(3)

Prin urmare, Orientarea BCE/2011/23 ar trebui modificată în mod corespunzător,

1.

La articolul 1, se adaugă următoarea definiție:

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 3 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

4.

Se introduce următorul articol 3a:

„Articolul 3a

Transmiterea și publicarea datelor de către BCE

(1)   BCE transmite BCN agregatele din zona euro pe care le publică, precum și seturile de date naționale destinate publicării colectate în temeiul articolului 2.

(2)   BCE poate publica seturile de date naționale destinate publicării după publicarea agregatelor din zona euro corespunzătoare.”

5.

La articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Atunci când datele pentru un post din tabelele 1-5 din anexa II sunt de dimensiune neglijabilă sau nesemnificativă pentru statisticile zonei euro și statisticile naționale, ori datele pentru acel post nu pot fi colectate cu costuri rezonabile, sunt permise cele mai bune estimări bazate pe metodologii statistice solide, cu condiția ca valoarea analitică a statisticilor să nu fie compromisă. În plus, sunt permise cele mai bune estimări pentru următoarele defalcări din tabelele 1, 2, 2A și 6 din anexa II:

6.

Anexele I și II se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.