ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 58 |
Cuprins |
|
I Acte legislative |
Pagina |
|
|
DIRECTIVE |
|
|
* |
Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci ( 1 ) |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte legislative
DIRECTIVE
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/1 |
DIRECTIVA (UE) 2015/2436 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 16 decembrie 2015
de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci
(reformare)
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Ar trebui aduse o serie de modificări Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3). Din motive de claritate, ar trebui să se reformeze directiva respectivă. |
(2) |
Directiva 2008/95/CE a armonizat dispozițiile fundamentale ale aspectelor de drept material ale legislației privind mărcile care la momentul adoptării erau considerate ca influențând în modul cel mai direct funcționarea pieței interne prin împiedicarea liberei circulații a mărfurilor și a liberei prestări a serviciilor în Uniune. |
(3) |
Protecția mărcilor în statele membre coexistă alături de protecția disponibilă la nivelul Uniunii prin mărci ale Uniunii Europene („mărci UE”) care au caracter unitar și valabil în întreaga Uniune, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului (4). Coexistența și echilibrul sistemelor mărcilor la nivel național și la nivelul Uniunii reprezintă de fapt o piatră de temelie a abordării Uniunii referitoare la protecția proprietății intelectuale. |
(4) |
Ca urmare a Comunicării Comisiei din 16 iulie 2008 privind o strategie a drepturilor de proprietate industrială pentru Europa, Comisia a efectuat o evaluare cuprinzătoare a funcționării globale a sistemului mărcilor în întreaga Europă, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, ținând totodată seama de relațiile dintre aceste două niveluri. |
(5) |
În concluziile sale din 25 mai 2010 cu privire la viitoarea revizuire a sistemului mărcilor din Uniunea Europeană, Consiliul a invitat Comisia să prezinte propuneri de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 207/2009 și a Directivei 2008/95/CE. Revizuirea directivei menționate ar trebui să conțină măsuri menite să sporească coerența acesteia cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, ceea ce ar reduce astfel elementele de divergență din cadrul sistemului mărcilor din Europa în ansamblu, menținând totodată protecția mărcilor naționale ca o opțiune atractivă pentru solicitanți. În acest context, ar trebui să se garanteze o relație de complementaritate între sistemul de mărci UE și sistemele de mărci naționale. |
(6) |
În comunicarea sa din 24 mai 2011, intitulată „O piață unică pentru drepturile de proprietate intelectuală”, Comisia a concluzionat că, pentru a răspunde cererilor crescânde ale părților interesate de sisteme de înregistrare a mărcilor mai rapide, de mai bună calitate, mai bine organizate, care să fie de asemenea mai coerente, ușor de utilizat, accesibile publicului și actualizate din punct de vedere tehnologic, este necesară modernizarea sistemului mărcilor din Uniune în ansamblul său, precum și adaptarea sa la era internetului. |
(7) |
Consultarea și evaluarea în sensul prezentei directive au revelat faptul că, în pofida armonizării precedente parțiale a legislațiilor naționale, există în continuare domenii în care o mai bună armonizare ar putea avea un impact pozitiv asupra competitivității și creșterii. |
(8) |
Pentru a îndeplini obiectivul referitor la crearea și promovarea unei piețe interne care să funcționeze bine și pentru a facilita dobândirea și protecția mărcilor în Uniune, în beneficiul creșterii și competitivității întreprinderilor europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii, este necesar să se depășească sfera limitată de apropiere legislativă realizată prin intermediul Directivei 2008/95/CE și să se extindă apropierea la alte aspecte de drept material al legislației privind mărcile care reglementează mărcile protejate prin înregistrare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 207/2009. |
(9) |
Pentru ca înregistrarea mărcilor în întreaga Uniune să fie mai ușor de obținut și de administrat, este esențială apropierea nu numai a dispozițiilor de drept material, ci și a normelor procedurale. Prin urmare, principalele norme procedurale în domeniul înregistrării mărcilor specifice statelor membre și cele ale sistemului de mărci UE ar trebui să fie aliniate. În ceea ce privește procedurile prevăzute de legislațiile naționale, este suficient să se stabilească principii generale, lăsând statelor membre libertatea de a prevedea norme mai specifice. |
(10) |
Este fundamental să se asigure faptul că mărcile înregistrate beneficiază de aceeași protecție în sistemele juridice ale tuturor statelor membre. În conformitate cu protecția extinsă acordată mărcilor UE care se bucură de un renume în Uniune, ar trebui să se acorde, de asemenea, o protecție extinsă la nivel național tuturor mărcilor înregistrate care se bucură de un renume în statul membru respectiv. |
(11) |
Prezenta directivă nu ar trebui să priveze statele membre de dreptul de a continua să protejeze mărcile dobândite prin utilizare, însă ar trebui să reglementeze numai raporturile lor cu mărcile dobândite prin înregistrare. |
(12) |
Atingerea obiectivelor urmărite prin această apropiere legislativă presupune ca dobândirea și păstrarea dreptului la marca înregistrată să fie în principiu subordonate, în toate statele membre, acelorași condiții. |
(13) |
În acest scop, este oportun să se stabilească o listă exemplificativă de semne care pot constitui o marcă, dacă sunt potrivite să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi. Pentru a îndeplini obiectivele sistemului de înregistrare a mărcilor, și anume acela de a asigura securitatea juridică și o bună administrare a acestora, se impune, de asemenea, ca semnul să poată fi reprezentat într-un mod care să fie clar, precis, autonom, ușor accesibil, inteligibil, durabil și obiectiv. Prin urmare, ar trebui să se autorizeze ca un semn să fie reprezentat în orice formă corespunzătoare cu ajutorul tehnologiei general disponibile, deci nu neapărat prin mijloace grafice, atât timp cât reprezentarea sa oferă garanții satisfăcătoare în acest sens. |
(14) |
Mai mult, motivele de refuz sau de nulitate privind marca în sine, inclusiv absența caracterului distinctiv, sau privind conflictele dintre marcă și drepturile anterioare ar trebui să fie enumerate exhaustiv, chiar dacă unele dintre aceste motive sunt enumerate cu titlu facultativ pentru statele membre, care pot deci să mențină sau să introducă în legislația lor motivele în cauză. |
(15) |
Pentru a se garanta că nivelurile de protecție acordate indicațiilor geografice prin legislația Uniunii și prin legislațiile naționale se aplică în mod uniform și complet în ceea ce privește examinarea motivelor absolute și relative de refuz în întreaga Uniune, prezenta directivă ar trebui să includă aceleași dispoziții privind indicațiile geografice ca cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 207/2009. În plus, este oportun să se garanteze faptul că domeniul de aplicare al motivelor absolute este extins în vederea includerii, de asemenea, a mențiunilor tradiționale protejate pentru vinuri și a specialităților tradiționale garantate. |
(16) |
Protecția conferită de marca înregistrată, al cărei scop este tocmai acela de a garanta funcția mărcii drept indicație a originii, ar trebui să fie absolută în cazul în care există identitate între marcă și semnul corespunzător și între produse sau servicii. Protecția ar trebui să funcționeze, de asemenea, în caz de similitudine între marcă și semn și produse sau servicii. Este indispensabil să se interpreteze noțiunea de similitudine în raport cu riscul de confuzie. Condiția specifică a protecției ar trebui să o constituie riscul de confuzie, a cărui apreciere depinde de numeroși factori și, în primul rând, de cunoașterea mărcii pe piață, de asocierea care poate fi făcută cu semnul utilizat sau înregistrat, de gradul de similitudine între marcă și semn, și între produsele sau serviciile desemnate. Mijloacele prin care riscul de confuzie poate fi constatat și, în special, sarcina probei în această privință ar trebui să țină de normele naționale de procedură, cărora prezenta directivă nu trebuie să le aducă atingere. |
(17) |
Pentru a asigura securitatea juridică și coerența deplină cu principiul priorității, potrivit căruia o marcă anterioară înregistrată are prioritate față de mărcile înregistrate ulterior, este necesar să se stabilească faptul că aplicarea drepturilor conferite de o marcă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii sau de data de prioritate a mărcii. Această abordare este în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală din 15 aprilie 1994 (denumit în continuare „Acordul TRIPS”). |
(18) |
Este oportun să se prevadă că o contrafacere a unei mărci nu poate fi stabilită decât în cazul în care se constată că marca sau semnul contrafăcut este utilizat în cursul schimbului comercial pentru a diferenția produsele sau serviciile. Utilizarea semnului în alte scopuri decât cel al diferențierii produselor sau serviciilor ar trebui să intre sub incidența legislațiilor naționale. |
(19) |
Noțiunea de contrafacere a unei mărci ar trebui să includă, de asemenea, utilizarea semnului ca denumire comercială sau ca denumire similară, în măsura în care o astfel de utilizare se face în scopul diferențierii produselor sau serviciilor. |
(20) |
Pentru a asigura securitatea juridică și coerența deplină cu legislația specifică a Uniunii, este oportun să se prevadă dreptul titularului unei mărci de a interzice unui terț utilizarea unui semn într-o publicitate comparativă în cazul în care respectiva publicitate comparativă contravine Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). |
(21) |
În vederea consolidării protecției mărcilor și a combaterii într-un mod mai eficace a contrafacerii și, în conformitate cu obligațiile internaționale ale statelor membre din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în special cu articolul V din Acordul General pentru Tarife și Comerț privind liberul tranzit și, în ceea ce privește medicamentele generice, cu „Declarația privind Acordul TRIPS și sănătatea publică” adoptată cu ocazia conferinței ministeriale a OMC de la Doha din 14 noiembrie 2001, titularul unei mărci ar trebui să fie îndreptățit să împiedice părțile terțe să introducă produse, în cursul schimbului comercial, în statul membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, atunci când aceste produse provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu sau identică în esență cu marca înregistrată pentru produsele respective. |
(22) |
În acest scop, titularii de mărci UE ar trebui să poată să împiedice, în toate situațiile vamale, intrarea și plasarea produselor contrafăcute, inclusiv, în special, în cadrul tranzitului, al transbordării, al antrepozitării, al zonelor libere, al depozitării temporare, al perfecționării active sau al admiterii temporare, inclusiv atunci când aceste produse nu sunt destinate a fi introduse pe piața statului membru în cauză. La efectuarea controalelor, autoritățile vamale ar trebui să utilizeze competențele și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6), inclusiv la cererea titularilor drepturilor. În special, autoritățile vamale ar trebui să efectueze controalele relevante pe baza unor criterii de analiză a riscurilor. |
(23) |
Pentru a corela necesitatea de a asigura respectarea efectivă a drepturilor conferite de mărci cu necesitatea de a evita îngreunarea fluxului liber al comerțului cu produse legitime, dreptul titularului mărcii ar trebui să se stingă în cazul în care, în cursul procedurilor ulterioare inițiate în fața autorității judiciare sau a unei alte autorități competente să se pronunțe pe fond dacă marca înregistrată a fost sau nu contrafăcută, declarantul sau deținătorul produselor poate dovedi că titularul mărcii înregistrate nu este îndreptățit să interzică introducerea produselor pe piață în țara de destinație finală. |
(24) |
Articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 608/2013 prevede că titularul drepturilor este răspunzător pentru daune față de deținătorul produselor, printre altele în cazul în care se dovedește ulterior că produsele în cauză nu au încălcat un drept de proprietate intelectuală. |
(25) |
Ar trebui luate măsuri corespunzătoare în vederea asigurării unui tranzit neperturbat al medicamentelor generice. În ceea ce privește denumirile comune internaționale (DCI), cum ar fi denumirile generice recunoscute la nivel mondial pentru substanțele active din preparate farmaceutice, este vital să se țină seama în mod corespunzător de limitările existente în ceea ce privește drepturile conferite de mărci. Prin urmare, titularul unei mărci nu ar trebui să aibă dreptul de a împiedica o parte terță să introducă produse în statul membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, pe baza similarității dintre DCI a ingredientului activ din medicamente și marca respectivă. |
(26) |
Pentru a permite titularilor de mărci înregistrate să combată în mod mai eficace contrafacerea, aceștia ar trebui să fie îndreptățiți să interzică aplicarea unei mărci contrafăcute pe produse, precum și anumite acte pregătitoare desfășurate anterior acestei aplicări. |
(27) |
Drepturile exclusive conferite de o marcă nu ar trebui să îndreptățească titularul să interzică utilizarea de către terți a semnelor sau indicațiilor care sunt utilizate corect și, prin urmare, în conformitate cu practicile loiale din domeniul industrial și comercial. Pentru a crea condiții egale pentru denumiri comerciale și mărci, ținând seama de faptul că denumirilor comerciale li se conferă de obicei o protecție nelimitată față de mărcile ulterioare, ar trebui să se considere că o astfel de utilizare include doar folosirea numelor personale ale terților. O astfel de utilizare ar trebui să permită, de asemenea, utilizarea de semne sau indicații descriptive sau nedistinctive în general. În plus, titularul nu ar trebui să fie îndreptățit să împiedice utilizarea corectă și onestă a mărcii în scopul de a identifica produsele sau serviciile ca fiind ale titularului ori pentru a face trimitere la ele ca fiind ale titularului. Utilizarea unei mărci de către terți în scopul de a atrage atenția consumatorului asupra revânzării de produse originale, care au fost vândute inițial de către titularul mărcii în Uniune sau cu consimțământul acestuia, ar trebui considerată ca fiind corectă atât timp cât este, totodată, în conformitate cu practicile loiale din domeniul industrial și comercial. Utilizarea unei mărci de către terți în scopul exprimării artistice ar trebui considerată ca fiind corectă atât timp cât este, totodată, în conformitate cu practicile loiale din domeniul industrial și comercial. În plus, prezenta directivă ar trebui să se aplice într-un mod care să asigure respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale, în special a libertății de exprimare. |
(28) |
Din principiul liberei circulații a mărfurilor reiese că titularul unei mărci nu ar trebui să fie îndreptățit să interzică unui terț utilizarea mărcii pentru produse care au fost comercializate în cadrul Uniunii, sub marca respectivă, de către el însuși sau cu consimțământul său, cu excepția cazului în care titularul are motive legitime de a se opune continuării comercializării produselor. |
(29) |
Este necesar, din motive de securitate juridică și fără a aduce atingere într-un mod inechitabil intereselor titularului unei mărci anterioare, să se prevadă ca acesta din urmă să nu mai poată să ceară anularea sau să se opună folosirii unei mărci ulterioare celei care îi aparține și a cărei folosință a tolerat-o cu bună știință un timp îndelungat, cu excepția cazului în care cererea de marcă ulterioară a fost efectuată cu rea-credință. |
(30) |
Pentru a asigura securitatea juridică și a proteja drepturile conferite de mărcile care au fost dobândite în mod legitim, este oportun și necesar să se prevadă că, fără a aduce atingere principiului potrivit căruia marca ulterioară nu poate fi opusă mărcii anterioare, titularii mărcilor anterioare nu ar trebui să fie îndreptățiți să obțină respingerea sau nulitatea ori să se opună utilizării unei mărci ulterioare atunci când respectiva marcă ulterioară a fost dobândită într-un moment în care marca anterioară a putut fi declarată nulă sau titularul său a putut fi decăzut din drepturi, de exemplu din cauza faptului că marca nu dobândise încă un caracter distinctiv prin utilizare sau în cazul în care marca anterioară nu a putut fi opusă mărcii ulterioare întrucât condițiile necesare nu erau aplicabile, de exemplu în cazul în care marca anterioară nu se bucura încă de un renume. |
(31) |
Mărcile nu își îndeplinesc scopul de a diferenția produsele sau serviciile și de a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză decât dacă sunt utilizate efectiv pe piață. De asemenea, este necesară o cerință de utilizare pentru a reduce numărul total al mărcilor înregistrate și protejate în Uniune și, în consecință, numărul conflictelor care apar între ele. Prin urmare, este esențial să se solicite ca mărcile înregistrate să fie efectiv utilizate în legătură cu produsele sau serviciile pentru care sunt înregistrate sau, în cazul în care nu sunt utilizate în termen de cinci ani de la data finalizării înregistrării, ca titularul lor să poată fi decăzut din drepturile sale. |
(32) |
În consecință, o marcă înregistrată nu ar trebui să fie protejată decât în măsura în care este utilizată efectiv, iar o marcă anterioară înregistrată nu ar trebui să îi permită titularului său să se opună unei mărci ulterioare sau să invalideze o marcă ulterioară în cazul în care respectivul titular nu și-a utilizat în mod efectiv propria marcă. În plus, statele membre ar trebui să prevadă faptul că o marcă nu poate fi invocată cu succes în cadrul unei acțiuni în contrafacere dacă se stabilește, ca urmare a unei excepții, că titularul mărcii ar putea fi decăzut din drepturile sale sau, în cazul în care acțiunea este introdusă împotriva unui drept ulterior, că titularul respectivei mărci ar fi putut fi decăzut din drepturile sale în momentul în care dreptul ulterior a fost dobândit. |
(33) |
Este oportun să se prevadă că, în cazul în care senioritatea unei mărci naționale sau a unei mărci înregistrate în temeiul unor acorduri internaționale aplicabile în statul membru respectiv a fost invocată în ceea ce privește o marcă UE, iar marca aflată la baza invocării seniorității a făcut ulterior obiectul unei renunțări sau al unei decizii de expirare, validitatea mărcii respective poate face încă obiectul unei contestări. Această contestare ar trebui să se limiteze la situațiile în care marca ar fi putut fi declarată nulă sau titularul său ar fi putut fi decăzut din drepturi la momentul eliminării din registru a mărcii respective. |
(34) |
Din motive de coerență și pentru a facilita exploatarea comercială a mărcilor în Uniune, normele aplicabile mărcilor ca obiecte ale dreptului de proprietate ar trebui să fie aliniate, în măsura corespunzătoare, cu cele deja existente pentru mărcile UE și ar trebui să cuprindă norme privind cesiunea și transferul, licențele, drepturile reale și executarea silită. |
(35) |
Mărcile colective s-au dovedit a fi un instrument util pentru promovarea produselor sau a serviciilor care au proprietăți specifice comune. Prin urmare, este oportun ca mărcile colective naționale să fie supuse unor norme similare cu cele aplicabile mărcilor colective ale Uniunii Europene. |
(36) |
Pentru a îmbunătăți și a facilita accesul la protecția mărcilor și pentru a spori securitatea juridică și previzibilitatea, procedura de înregistrare a mărcilor în statele membre ar trebui să fie eficientă și transparentă și ar trebui să respecte norme similare celor aplicabile mărcilor UE. |
(37) |
Pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce privește domeniul de aplicare al drepturilor conferite de mărci și pentru a facilita accesul la protecția mărcilor, denumirea și clasificarea produselor și a serviciilor care fac obiectul unei cereri de marcă ar trebui să respecte aceleași norme în toate statele membre și ar trebui să fie aliniate la cele aplicabile mărcilor UE. Pentru a permite autorităților competente și operatorilor economici să determine, numai pe baza cererii, amploarea protecției solicitate pentru mărci, denumirea produselor și a serviciilor ar trebui să fie suficient de clară și de precisă. În cazul în care sunt utilizați termeni generali, aceștia ar trebui interpretați ca referindu-se numai la produsele și la serviciile pe care le desemnează în sens literal. Din motive de claritate și securitate juridică, oficiile centrale pentru proprietatea industrială din statele membre și Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală ar trebui, în cooperare reciprocă, să depună eforturi pentru a întocmi o listă care să reflecte practicile lor administrative în ceea ce privește clasificarea produselor și serviciilor. |
(38) |
În scopul garantării unei protecții eficace a mărcilor, statele membre ar trebui să prevadă o procedură administrativă eficientă în ceea ce privește opozițiile, care să permită cel puțin titularului drepturilor asupra mărcii anterioare și oricărei persoane autorizate în temeiul legislației relevante să își exercite drepturile conferite de o denumire de origine sau dintr-o indicație geografică protejată de a se opune înregistrării unei cereri de marcă. În plus, pentru a oferi mijloace eficiente pentru decăderea din drepturi a titularului unei mărci sau pentru declararea nulității mărcilor, statele membre ar trebui să prevadă o procedură administrativă de decădere din drepturile referitoare la marcă sau de declarare a nulității acesteia în perioada de transpunere mai extinsă, respectiv de șapte ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive. |
(39) |
Este de dorit ca oficiile centrale pentru proprietatea industrială din statele membre și Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală să coopereze atât între ele, cât și cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în toate domeniile înregistrării și administrării mărcilor, pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor, cum ar fi crearea și actualizarea unor baze de date comune sau interconectate și a unor portaluri de consultare și de cercetare. Statele membre ar trebui să se asigure, în plus, că oficiile lor cooperează între ele și cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în toate celelalte domenii de activitate care sunt relevante pentru protecția mărcilor în Uniune. |
(40) |
Prezenta directivă nu ar trebui să excludă aplicarea, în privința mărcilor, a dispozițiilor legislative ale statelor membre, altele decât legislația privind mărcile, cum ar fi dispozițiile cu privire la concurența neloială, la răspunderea civilă sau la protecția consumatorilor. |
(41) |
Toate statele membre sunt parte la Convenția de la Paris privind protecția proprietății industriale („Convenția de la Paris”) și la Acordul TRIPS. Este necesar ca dispozițiile prezentei directive să fie pe deplin armonizate cu cele ale acordului și convenției menționate. Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre care decurg din respectiva convenție și din respectivul acord. Dacă este cazul, ar trebui aplicat articolul 351 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. |
(42) |
Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume să promoveze și să creeze o piață internă funcțională și să faciliteze înregistrarea, administrarea și protecția mărcilor în Uniune în beneficiul creșterii și competitivității, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate. |
(43) |
Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentei directive. |
(44) |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și a emis un aviz la 11 iulie 2013. |
(45) |
Obligația de a transpune prezenta directivă în legislația națională ar trebui să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directiva anterioară. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate rezultă din directiva anterioară. |
(46) |
Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor care revin statelor membre în temeiul Directivei 2008/95/CE privind termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 89/104/CEE a Consiliului (9), termen prevăzut în partea B din anexa I la Directiva 2008/95/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Prezenta directivă se aplică mărcilor individuale, mărcilor de garantare sau de certificare ori mărcilor colective privind produse sau servicii, mărci care au făcut obiectul unei înregistrări sau al unei cereri de înregistrare într-un stat membru sau pe lângă Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală sau care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale care produce efecte într-un stat membru.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„oficiu” înseamnă oficiul central pentru proprietatea industrială al statului membru sau Oficiul Benelux pentru Proprietate Intelectuală responsabil cu înregistrarea mărcilor; |
(b) |
„registru” înseamnă registrul mărcilor ținut de un oficiu. |
CAPITOLUL 2
DREPTUL MATERIAL PRIVIND MĂRCILE
SECȚIUNEA 1
Semne care pot să constituie o marcă
Articolul 3
Semne care pot să constituie o marcă
Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiția ca astfel de semne să fie capabile:
(a) |
să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și |
(b) |
să fie reprezentate în registru într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului lor. |
SECȚIUNEA 2
Motive de refuz sau de nulitate
Articolul 4
Motive absolute de refuz sau de nulitate
(1) Sunt refuzate înregistrării sau pot să fie declarate nule, dacă sunt înregistrate:
(a) |
semnele care nu pot constitui o marcă; |
(b) |
mărcile fără caracter distinctiv; |
(c) |
mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii putând servi, în comerț, pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului sau a prestării de servicii sau alte caracteristici ale acestora; |
(d) |
mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante; |
(e) |
semnele constituite exclusiv:
|
(f) |
mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri; |
(g) |
mărcile de natură să înșele publicul, de exemplu cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produsului sau a serviciului; |
(h) |
mărcile care, în absența autorizației autorităților competente, trebuie refuzate sau invalidate în temeiul articolului 6 ter din Convenția de la Paris; |
(i) |
mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislației Uniunii, al legislației naționale a statului membru în cauză sau al acordurilor internaționale la care Uniunea sau statul membru în cauză este parte, care prevăd protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice; |
(j) |
mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislației Uniunii sau al acordurilor internaționale la care Uniunea este parte, care prevăd protecția mențiunilor tradiționale pentru vinuri; |
(k) |
mărcile care sunt excluse de la înregistrare în temeiul legislației Uniunii sau al acordurilor internaționale la care Uniunea este parte, care prevăd protecția specialităților tradiționale garantate; |
(l) |
mărcile care sunt compuse din sau reproduc în elementele lor esențiale o denumire anterioară a unui soi de plante, înregistrată în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională a statului membru în cauză, ori a acordurilor internaționale la care Uniunea sau statul membru respectiv este parte, care asigură protecția drepturilor de proprietate asupra unui soi de plante, și care se referă la soiuri de plante din aceeași specie sau din specii înrudite îndeaproape. |
(2) O marcă poate fi declarată nulă în cazul în care cererea de înregistrare a mărcii a fost făcută cu rea-credință de către solicitant. Orice stat membru poate să prevadă, de asemenea, că o astfel de marcă nu trebuie să fie înregistrată.
(3) Orice stat membru poate să dispună ca o astfel de marcă să nu fie înregistrată sau, dacă este înregistrată, ca aceasta să fie declarată nulă în cazul și în măsura în care:
(a) |
utilizarea acestei mărci poate fi interzisă în temeiul unei alte legislații decât legislația privind mărcile din statul membru în cauză sau din Uniune; |
(b) |
marca conține un semn de o înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios; |
(c) |
marca conține insigne, embleme și ecusoane, altele decât cele menționate la articolul 6 ter din Convenția de la Paris și care prezintă un interes public, cu excepția cazului în care înregistrarea lor a fost autorizată în conformitate cu legislația statului membru de către autoritatea competentă. |
(4) Nu se respinge înregistrarea unei mărci în conformitate cu alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) dacă, înainte de data depunerii cererii de înregistrare, ca urmare a utilizării care i-a fost conferită, această marcă a dobândit un caracter distinctiv. O marcă nu este declarată nulă din aceleași motive dacă, înainte de data depunerii cererii în nulitate, ca urmare a utilizării care i-a fost conferită, această marcă a dobândit un caracter distinctiv.
(5) Statele membre pot să prevadă că alineatul (4) se aplică și în cazul în care caracterul distinctiv a fost dobândit după data depunerii cererii de înregistrare, dar înainte de data înregistrării.
Articolul 5
Motive relative de refuz sau de nulitate
(1) O marcă nu poate fi înregistrată sau, dacă este înregistrată, poate fi declarată nulă:
(a) |
atunci când este identică cu o marcă anterioară și când produsele sau serviciile pentru care marca a fost cerută sau a fost înregistrată sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată; |
(b) |
atunci când, din cauza identității sau a similitudinii sale cu marca anterioară și din cauza identității sau a similitudinii produselor sau a serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, există, din partea publicului, un risc de confuzie care include riscul de asociere cu marca anterioară. |
(2) În sensul alineatului (1), prin „mărci anterioare” se înțelege:
(a) |
mărcile în cazul cărora data depunerii cererii de înregistrare este anterioară datei depunerii cererii de înregistrare a mărcii, ținând seama, dacă este cazul, de dreptul de prioritate invocat pentru susținerea acestor mărci și care aparțin categoriilor următoare:
|
(b) |
mărcile UE care își revendică în mod valabil senioritatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009, în raport cu o marcă menționată la litera (a) punctele (ii) și (iii), chiar dacă această ultimă marcă a făcut obiectul unei renunțări sau al unei decizii de expirare; |
(c) |
cererile de mărci menționate la literele (a) și (b), sub rezerva înregistrării lor; |
(d) |
mărcile care, la data depunerii cererii de înregistrare a mărcii sau, dacă este cazul, la data priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii, sunt „notorii” în statul membru în cauză, în sensul dat acestui termen la articolul 6 bis din Convenția de la Paris. |
(3) În plus, o marcă nu poate fi înregistrată sau, dacă este înregistrată, poate fi declarată nulă:
(a) |
în cazul în care este identică sau similară cu o marcă anterioară, indiferent dacă produsele sau serviciile pentru care aceasta este solicitată sau înregistrată sunt identice, sunt similare sau nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul în care marca anterioară se bucură de renume în statul membru pentru care se cere înregistrarea sau în care este înregistrată marca sau, în cazul unei mărci UE, se bucură de renume în Uniune, iar utilizarea mărcii ulterioare ar duce fără motiv justificat la obținerea unor avantaje necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau ar aduce atingere acestuia; |
(b) |
în cazul în care un agent sau un reprezentant al titularului mărcii solicită înregistrarea în nume propriu, fără autorizația titularului, cu excepția cazului în care respectivul agent sau reprezentant își justifică demersul; |
(c) |
în cazul și în măsura în care, în temeiul legislației Uniunii sau al legislației statului membru respectiv care prevede protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice:
|
(4) Un stat membru poate să prevadă că unei mărci îi este refuzată înregistrarea sau, dacă este înregistrată, că aceasta poate fi declarată nulă în cazul și în măsura în care:
(a) |
drepturile la o marcă neînregistrată sau la un alt semn utilizat în cursul schimbului comercial au fost dobândite înainte de data depunerii cererii de înregistrare a mărcii ulterioare sau, dacă este cazul, înainte de data priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii ulterioare și dacă această marcă neînregistrată sau acest alt semn conferă titularului său dreptul de a interzice utilizarea unei mărci ulterioare; |
(b) |
utilizarea mărcii poate fi interzisă în temeiul unui drept anterior, altul decât drepturile menționate la alineatul (2) și la litera (a) din prezentul alineat, respectiv:
|
(c) |
marca poate fi confundată cu o marcă anterioară protejată în străinătate, cu condiția ca, la data depunerii cererii, solicitantul să fi acționat cu rea-credință. |
(5) Statele membre se asigură ca, în circumstanțe corespunzătoare, să nu existe obligația de a se refuza înregistrarea mărcii sau ca aceasta să fie nulă atunci când titularul mărcii anterioare sau al dreptului anterior este de acord cu înregistrarea mărcii ulterioare.
(6) Orice stat membru poate să prevadă că, prin derogare de la alineatele (1)-(5), motivele de refuz sau de nulitate în vigoare în statul membru respectiv înaintea datei intrării în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 89/104/CEE, se aplică mărcilor pentru care cererea a fost depusă înainte de respectiva dată.
Articolul 6
Constatarea a posteriori a nulității unei mărci sau a decăderii din drepturi a titularului acesteia
În cazul în care senioritatea unei mărci naționale sau a unei mărci înregistrate în temeiul unor acorduri internaționale aplicabile în statul membru respectiv, care a făcut obiectul unei renunțări sau al unei decizii de expirare, este invocată pentru o marcă UE, nulitatea mărcii sau decăderea din drepturi a titularului acesteia, care stă la baza invocării seniorității, poate fi constatată a posteriori, cu condiția ca nulitatea sau decăderea din drepturi a titularului să fi putut fi declarată în momentul în care marca a făcut obiectul renunțării sau al deciziei de expirare. În acest caz, senioritatea încetează să producă efecte.
Articolul 7
Motive de refuz sau de nulitate numai pentru o parte a produselor sau a serviciilor
Atunci când există motive pentru respingerea înregistrării sau pentru nulitatea unei mărci numai pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care această marcă a fost solicitată sau înregistrată, respingerea înregistrării sau nulitatea acoperă numai produsele sau serviciile în cauză.
Articolul 8
Absența caracterului distinctiv sau a renumelui unei mărci anterioare care împiedică declararea nulității unei mărci înregistrate
Cererea în nulitate pe baza unei mărci anterioare nu este admisă la data depunerii cererii de anulare dacă nu ar fi fost admisă la data depunerii cererii de marcă ulterioară sau la data de prioritate a mărcii ulterioare pe baza unuia dintre următoarele motive:
(a) |
marca anterioară, care poate fi declarată nulă în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d), nu a dobândit încă un caracter distinctiv astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (4); |
(b) |
la baza cererii în nulitate se află articolul 5 alineatul (1) litera (b), iar marca anterioară nu a dobândit încă un caracter îndeajuns de distinctiv pentru a susține existența unui risc de confuzie în sensul articolului 5 alineatul (1) litera (b); |
(c) |
la baza cererii în nulitate se află articolul 5 alineatul (3) litera (a), iar marca anterioară nu a dobândit încă un renume în sensul articolului 5 alineatul (3) litera (a). |
Articolul 9
Interdicția de a solicita declararea nulității ca urmare a toleranței
(1) Titularul unei mărci anterioare menționate la articolul 5 alineatul (2) sau la articolul 5 alineatul (3) litera (a), care a tolerat, într-un stat membru, folosirea unei mărci ulterioare înregistrate în acest stat membru timp de cinci ani consecutivi, având cunoștință despre această utilizare, nu mai este îndreptățit să solicite declararea nulității pe baza respectivei mărci anterioare pentru produsele sau serviciile pentru care marca ulterioară a fost utilizată, cu excepția cazului în care înregistrarea mărcii ulterioare a fost solicitată cu rea-credință.
(2) Statele membre pot să prevadă că alineatul (1) din prezentul articol se aplică titularului oricărui alt drept anterior menționat la articolul 5 alineatul (4) litera (a) sau (b).
(3) În cazurile menționate la alineatul (1) sau (2), titularul unei mărci înregistrate ulterior nu este îndreptățit să se opună utilizării dreptului anterior, chiar dacă acest drept nu mai poate fi invocat împotriva mărcii ulterioare.
SECȚIUNEA 3
Drepturi conferite și limitări
Articolul 10
Drepturi conferite de marcă
(1) Înregistrarea unei mărci conferă titularului său drepturi exclusive asupra acesteia.
(2) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit să împiedice orice terț să utilizeze în cursul schimbului comercial, fără consimțământul său, un semn pentru produse sau servicii în cazul în care:
(a) |
semnul este identic cu marca și este utilizat pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care aceasta este înregistrată; |
(b) |
semnul este identic cu sau similar cu marca și este utilizat pentru produsele sau serviciile care sunt identice sau similare cu produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată, în cazul în care există un risc de confuzie din partea publicului; riscul de confuzie cuprinde riscul de asociere între semn și marcă; |
(c) |
semnul este identic sau similar cu marca, indiferent dacă este utilizat sau nu pentru produse sau servicii care sunt identice, sunt similare sau nu sunt similare cu cele pentru care marca este înregistrată, în cazul în care aceasta se bucură de renume în statul membru respectiv și, prin utilizarea semnului fără motiv justificat, se obțin foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau renumele mărcii ori se aduce atingere acestuia. |
(3) În temeiul alineatului (2), se poate interzice în special:
(a) |
să se aplice semnul pe produse sau pe ambalajul acestora; |
(b) |
să se ofere produsele, să fie comercializate, sau să fie deținute în acest scop ori să se ofere sau să se furnizeze servicii sub acest semn; |
(c) |
să se importe sau să se exporte produsele sub acest semn; |
(d) |
să se utilizeze semnul ca denumire comercială sau ca nume al unei societăți ori ca parte a unei denumiri comerciale sau a numelui unei societăți; |
(e) |
să se utilizeze semnul în documentele de afaceri sau în publicitate; |
(f) |
să se utilizeze semnul în publicitatea comparativă într-un mod care contravine Directivei 2006/114/CE. |
(4) Fără a aduce atingere drepturilor titularilor dobândite înainte de data depunerii cererii sau de data de prioritate a mărcii înregistrate, titularul unei mărci înregistrate este îndreptățit totodată să împiedice toate părțile terțe să introducă, în cursul schimburilor comerciale, produse în statul membru în care este înregistrată marca, fără a le pune în liberă circulație în statul respectiv, în cazul în care aceste produse, inclusiv ambalajele acestora, provin din țări terțe și poartă, fără a fi autorizate, o marcă identică cu marca înregistrată pentru respectivele produse sau care nu poate fi diferențiată, în aspectele sale esențiale, de marca înregistrată.
Dreptul titularului mărcii menționat la primul paragraf se stinge dacă, în cursul procedurilor de constatare a contrafacerii mărcii înregistrate, inițiate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 608/2013, declarantul sau deținătorul produselor prezintă dovezi potrivit cărora titularul mărcii înregistrate nu este îndreptățit să interzică introducerea produselor pe piață în țara de destinație finală.
(5) Atunci când, anterior datei intrării în vigoare a dispozițiilor necesare pentru a se conforma Directivei 89/104/CEE, nu s-a putut interzice utilizarea unui semn în temeiul legislației unui stat membru în condițiile prevăzute la alineatul (2) litera (b) sau (c), drepturile conferite de marcă nu pot fi invocate pentru a împiedica continuarea folosirii semnului.
(6) Alineatele (1), (2), (3) și (5) nu aduc atingere dispozițiilor în orice stat membru referitoare la protecția împotriva utilizării unui semn în alte scopuri decât acelea de a distinge produsele sau serviciile, atunci când utilizarea acestui produs fără motive întemeiate atrage foloase necuvenite din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii ori aduce atingere acestora.
Articolul 11
Dreptul de a interzice acțiunile pregătitoare în legătură cu utilizarea ambalajelor sau a altor suporturi
În cazul în care există riscul ca ambalajul, etichetele, elementele sau dispozitivele de securitate sau de autenticitate sau orice alte suporturi pe care se aplică marca să poată fi utilizate pentru produse sau servicii, iar utilizarea respectivă ar constitui o încălcare a drepturilor titularului unei mărci în temeiul articolului 10 alineatele (2) și (3), titularul mărcii respective are dreptul de a interzice, atunci când acestea sunt efectuate în cursul schimbului comercial, următoarele acțiuni:
(a) |
aplicarea unui semn identic sau similar cu marca pe ambalaje, etichete, elemente sau dispozitive de securitate sau de autenticitate sau pe orice alte suporturi pe care se poate aplica marca; |
(b) |
oferirea, introducerea pe piață sau deținerea în aceste scopuri, precum și importul sau exportul ambalajelor, etichetelor, elementelor sau dispozitivelor de securitate sau de autenticitate sau a oricăror alte suporturi pe care se aplică marca. |
Articolul 12
Reproducerea mărcilor în dicționare
În cazul în care reproducerea unei mărci într-un dicționar, o enciclopedie sau o lucrare de referință similară pe suport de hârtie sau electronic dă impresia că aceasta constituie denumirea generică a produselor sau a serviciilor pentru care este înregistrată marca, editorul se asigură, la cererea titularului mărcii, că reproducerea mărcii este, fără întârziere și, în cazul lucrărilor pe suport de hârtie, cel târziu în ediția următoare a lucrării, însoțită de indicația că este o marcă înregistrată.
Articolul 13
Interdicția de a utiliza marca înregistrată în numele unui agent sau al unui reprezentant
(1) În cazul în care o marcă este înregistrată în numele agentului sau al reprezentantului titularului acelei mărci, fără consimțământul titularului, acesta din urmă este îndreptățit să facă cel puțin unul dintre următoarele demersuri:
(a) |
să se opună utilizării mărcii sale de către agentul sau reprezentantul său; |
(b) |
să solicite cesiunea mărcii în favoarea sa. |
(2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care agentul sau reprezentantul își justifică demersul.
Articolul 14
Limitarea efectelor mărcii
(1) Marca nu dă dreptul titularului său să interzică unui terț utilizarea, în cursul schimburilor comerciale:
(a) |
a numelui sau a adresei terțului, în cazul în care respectivul terț este o persoană fizică; |
(b) |
a semnelor sau a indicațiilor care nu sunt distinctive sau care privesc felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului sau a prestării serviciului sau alte caracteristici ale produselor sau serviciilor; |
(c) |
a mărcii cu scopul de a identifica sau de a face trimitere la produse sau servicii ca aparținând titularului respectivei mărci, mai ales atunci când utilizarea mărcii se impune pentru indicarea destinației dorite a unui produs sau a unui serviciu, în special când este vorba despre un accesoriu sau o piesă de schimb. |
(2) Alineatul (1) se aplică numai în cazul în care utilizarea de către un terț se face în conformitate cu practicile loiale în materie industrială sau comercială.
(3) Marca nu dă dreptul titularului său să interzică unui terț utilizarea, în cursul schimburilor comerciale, a unui drept anterior cu aplicabilitate locală dacă acest drept este recunoscut prin legislația statului membru în cauză și utilizarea dreptului respectiv are loc în limita teritoriului în care este recunoscut.
Articolul 15
Epuizarea drepturilor conferite de o marcă
(1) Marca nu dă dreptul titularului său să interzică utilizarea acesteia pentru produsele care au fost introduse pe piața Uniunii sub această marcă de către titular sau cu consimțământul acestuia.
(2) Alineatul (1) nu se aplică atunci când există motive justificate pentru ca titularul să se opună comercializării ulterioare a produselor, în special atunci când starea produselor se modifică sau se deteriorează după introducerea lor pe piață.
Articolul 16
Utilizarea mărcilor
(1) Dacă, în termen de cinci ani de la data încheierii procedurii de înregistrare, marca nu a fost utilizată efectiv de către titular în statul membru în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta este înregistrată sau dacă o astfel de utilizare a fost suspendată pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani, marca este supusă limitelor și sancțiunilor prevăzute la articolul 17, articolul 19 alineatul (1), articolul 44 alineatele (1) și (2) și articolul 46 alineatele (3) și (4), cu excepția cazului în care există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată.
(2) În cazul în care un stat membru prevede proceduri de opoziție ca urmare a înregistrării, perioada de cinci ani menționată la alineatul (1) se calculează de la data la care marca nu mai poate face obiectul unei opoziții sau, în cazul în care a fost depusă o opoziție, de la data la care decizia de încheiere a procedurii de opoziție a devenit definitivă sau opoziția a fost retrasă.
(3) În ceea ce privește mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări în temeiul acordurilor internaționale care produc efecte într-un stat membru, perioada de cinci ani menționată la alineatul (1) se calculează de la data la care marca nu mai poate fi respinsă sau nu mai poate face obiectul unei opoziții. În cazul în care a fost depusă o opoziție sau a fost notificată o obiecție bazată pe motive absolute sau relative, perioada se calculează de la data la care decizia de încheiere a procedurii de opoziție sau hotărârea privind motivele absolute sau relative de refuz a devenit definitivă sau opoziția a fost retrasă.
(4) Data de începere a perioadei de cinci ani astfel cum este menționată la alineatele (1) și (2) este înscrisă în registru.
(5) În sensul alineatului (1) este considerată, de asemenea, utilizare:
(a) |
folosirea mărcii sub o formă care diferă prin elemente care nu alterează caracterul distinctiv al mărcii în forma în care aceasta a fost înregistrată, indiferent dacă marca în forma utilizată este sau nu înregistrată, de asemenea, în numele titularului; |
(b) |
aplicarea mărcii pe produse sau pe ambalajul acestora în statul membru în cauză numai cu scopul exportului. |
(6) Utilizarea mărcii cu consimțământul titularului se consideră utilizare de către titular.
Articolul 17
Neutilizarea ca mijloc de apărare în cazul unei acțiuni în contrafacere
Titularul unei mărci este îndreptățit să interzică utilizarea unui semn numai în măsura în care nu riscă să fie decăzut din drepturile sale în temeiul articolului 19 la momentul introducerii acțiunii în contrafacere. În cazul în care pârâtul solicită acest lucru, titularul mărcii prezintă dovada că, în perioada de cinci ani care precedă data introducerii acțiunii, marca a fost utilizată în mod efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată și care sunt invocate drept justificare a acțiunii, sau dovada că există motive întemeiate pentru neutilizare, cu condiția ca procedura de înregistrare a mărcii să fi fost încheiată de cel puțin cinci ani la data introducerii acțiunii.
Articolul 18
Dreptul dobândit de titularul unei mărci înregistrate ulterior ca mijloc de apărare în cazul unei acțiuni în contrafacere
(1) În cadrul acțiunilor în contrafacere, titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică utilizarea unei mărci înregistrate ulterior în cazul în care această marcă ulterioară nu ar fi declarată nulă în temeiul articolului 8, al articolului 9 alineatul (1) sau (2) ori al articolului 46 alineatul (3).
(2) În cadrul acțiunilor în contrafacere, titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică utilizarea unei mărci UE înregistrate ulterior în cazul în care această marcă ulterioară nu ar fi declarată nulă în temeiul articolului 53 alineatul (1), (3) sau (4), al articolului 54 alineatul (1) sau (2) ori al articolului 57 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009.
(3) În cazul în care titularul unei mărci nu este îndreptățit să interzică, în temeiul alineatului (1) sau (2), utilizarea unei mărci înregistrate ulterior, titularul respectivei mărci înregistrate ulterior nu este îndreptățit să interzică utilizarea mărcii anterioare în cadrul acțiunilor în contrafacere, chiar dacă acest drept anterior nu mai poate fi invocat împotriva mărcii ulterioare.
SECȚIUNEA 4
Decăderea din drepturi a titularului unei mărci
Articolul 19
Absența unei utilizări efective ca motiv de decădere
(1) Titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale dacă, pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani, marca nu a fost utilizată efectiv în statul membru în cauză, pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta este înregistrată și dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată.
(2) Nicio persoană nu poate reclama decăderea din drepturi a titularului unei mărci dacă, între expirarea acestei perioade de cinci ani și prezentarea cererii de decădere, marca a început sau a reînceput să fie utilizată efectiv.
(3) Începerea sau reluarea utilizării, dacă are loc într-un termen de trei luni înainte de prezentarea cererii de decădere și cel mai devreme la expirarea perioadei neîntrerupte de cinci ani de neutilizare, nu este luată în considerare atunci când pregătirile pentru începerea sau reluarea utilizării intervin doar după ce titularul a luat la cunoștință că cererea de decădere ar putea fi prezentată.
Articolul 20
Evoluția mărcii spre o denumire generică sau o indicație înșelătoare, ca motiv de decădere din drepturi
Titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale atunci când, după data înregistrării sale, marca:
(a) |
a devenit, ca urmare a activității sau inactivității titularului său, denumirea uzuală în comerț a unui produs sau a unui serviciu pentru care ea este înregistrată; |
(b) |
este capabilă, ca urmare a folosirii de către titular sau cu consimțământul acestuia pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată, să inducă publicul în eroare în primul rând cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a acestor produse sau servicii. |
Articolul 21
Decăderea din drepturi numai pentru o parte a produselor sau a serviciilor
Atunci când există motive pentru decăderea din drepturi a titularului unei mărci numai pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care această marcă a fost înregistrată, decăderea din drepturi privește numai produsele sau serviciile în cauză.
SECȚIUNEA 5
Mărcile ca obiect al dreptului de proprietate
Articolul 22
Transferul mărcilor înregistrate
(1) O marcă poate fi transferată, independent de transferul întreprinderii, pentru toate sau pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care este înregistrată.
(2) Un transfer al întregii întreprinderi implică transferul mărcii, cu excepția cazului în care există o convenție contrară sau în cazul în care aceasta rezultă în mod evident din împrejurări. Această dispoziție se aplică obligației contractuale de a transfera întreprinderea.
(3) Statele membre instituie proceduri care să permită înscrierea transferurilor în registrele lor.
Articolul 23
Drepturi reale
(1) O marcă poate, independent de întreprindere, să fie gajată sau să facă obiectul unui alt drept real.
(2) Statele membre instituie proceduri care să permită înscrierea drepturilor reale în registrele lor.
Articolul 24
Executare silită
(1) Marca poate să facă obiectul unor măsuri de executare silită.
(2) Statele membre instituie proceduri care să permită înscrierea executărilor silite în registrele lor.
Articolul 25
Licențe
(1) O marcă poate face obiectul licențelor pentru toate sau pentru o parte din produsele sau serviciile pentru care ea este înregistrată și pentru tot teritoriul sau pentru o parte a teritoriului unui stat membru. Licențele pot fi exclusive sau neexclusive.
(2) Titularul mărcii poate invoca drepturile conferite de această marcă față de un licențiat care încalcă una dintre clauzele contractului de licență, în ceea ce privește:
(a) |
durata sa; |
(b) |
forma acoperită prin înregistrarea sub care marca poate fi utilizată; |
(c) |
natura produselor sau a serviciilor pentru care se acordă licența; |
(d) |
teritoriul pe care marca poate fi aplicată; sau |
(e) |
calitatea produselor fabricate sau a serviciilor asigurate de licențiat. |
(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor din contractul de licență, licențiatul nu poate iniția o acțiune în contrafacerea unei mărci decât cu acordul titularului acesteia. Cu toate acestea, titularul unei licențe exclusive poate iniția o astfel de acțiune în cazul în care, după notificarea oficială, titularul mărcii nu introduce el însuși o acțiune în contrafacere într-un termen corespunzător.
(4) Orice licențiat are dreptul de a interveni în acțiunea în contrafacere inițiată de titularul mărcii, pentru a obține repararea prejudiciului suferit.
(5) Statele membre instituie proceduri care să permită înscrierea licențelor în registrele lor.
Articolul 26
Cereri de marcă, ca obiect al dreptului de proprietate
Articolele 22-25 se aplică în cazul cererilor de marcă.
SECȚIUNEA 6
Mărcile de garantare sau de certificare și mărcile colective
Articolul 27
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„marcă de garantare sau de certificare” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile pentru care materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea, exactitatea sau alte caracteristici sunt certificate de către titularul mărcii și produsele și serviciile care nu beneficiază de o astfel de certificare; |
(b) |
„marcă colectivă” înseamnă o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor întreprinderi. |
Articolul 28
Mărcile de garantare sau de certificare
(1) Statele membre pot să prevadă înregistrarea unor mărci de garantare sau de certificare.
(2) Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv instituțiile, autoritățile și organismele de drept public, poate solicita înregistrarea unor mărci de garantare sau de certificare, cu condiția ca respectiva persoană să nu desfășoare o activitate economică ce implică furnizarea de produse sau servicii de tipul celor certificate.
Statele membre pot să prevadă interdicția de a înregistra o marcă de garantare sau de certificare în cazul în care solicitantul nu are competența de a certifica produsele sau serviciile pentru care urmează să fie înregistrată marca.
(3) Statele membre pot să prevadă că mărcile de garantare sau de certificare nu pot fi înregistrate, sau că titularul este decăzut din drepturile sale ori este declarată nulitatea mărcilor, pentru alte cauze decât cele prevăzute la articolele 4, 19 și 20, în măsura în care acest fapt este impus de funcția acestor mărci.
(4) Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) litera (c), statele membre pot să prevadă că semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor pot să constituie mărci de garantare sau de certificare. O astfel de marcă de garantare sau de certificare nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a acestor semne sau indicații, atât timp cât sunt folosite de către terț conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. În special, o astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică.
(5) Cerințele prevăzute la articolul 16 sunt îndeplinite atunci când o marcă de garantare sau de certificare este utilizată în mod efectiv, în conformitate cu articolul 16, de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă.
Articolul 29
Mărcile colective
(1) Statele membre prevăd înregistrarea mărcilor colective.
(2) Pot depune mărci colective asociațiile de fabricanți, producători, prestatori de servicii sau comercianți care, în conformitate cu legislația care li se aplică, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari de drepturi și obligații de a încheia contracte sau de a întocmi alte acte juridice și de a sta în justiție, precum și persoanele juridice de drept public.
(3) Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) litera (c), statele membre pot să prevadă că semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor pot să constituie mărci colective. O astfel de marcă colectivă nu îndreptățește titularul să interzică unui terț utilizarea în cursul schimbului comercial a respectivelor semne sau indicații, atât timp cât acestea sunt folosite de către terțul respectiv conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial. În special, o astfel de marcă nu poate fi opusă unui terț care este îndreptățit să utilizeze o denumire geografică.
Articolul 30
Regulament de utilizare a mărcii colective
(1) Solicitantul unei mărci colective prezintă oficiului regulamentul de utilizare a acesteia.
(2) Regulamentul de utilizare indică cel puțin persoanele autorizate să utilizeze marca, condițiile de afiliere la asociație, precum și condițiile de utilizare a mărcii, inclusiv sancțiunile. Regulamentul de utilizare a mărcilor menționate la articolul 29 alineatul (3) autorizează orice persoană ale cărei produse sau servicii provin din zona geografică respectivă să devină membră a asociației care este titulara mărcii, cu condiția ca persoana să îndeplinească toate celelalte condiții ale reglementărilor respective.
Articolul 31
Respingerea unei cereri
(1) Pe lângă motivele de respingere a unei cereri de marcă, prevăzute la articolul 4, cu excepția, acolo unde este cazul, a articolului 4 alineatul (1) litera (c) privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, și, respectiv, la articolul 5, și fără a aduce atingere dreptului unui oficiu de a nu efectua examinarea ex officio a motivelor relative, cererea de marcă colectivă se respinge dacă nu se respectă dispozițiile articolului 27 litera (b), ale articolului 29 sau 30 ori dacă regulamentul de utilizare al mărcii colective respective contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.
(2) Cererea de înregistrare a mărcii colective se respinge și în cazul în care publicul riscă să fie indus în eroare în ceea ce privește caracterul sau semnificația mărcii și, mai ales, dacă există probabilitatea ca aceasta să fie considerată a fi altceva decât o marcă colectivă.
(3) Cererea nu se respinge în cazul în care solicitantul îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2), ca urmare a modificării regulamentului de utilizare al mărcii colective.
Articolul 32
Utilizarea unei mărci colective
Cerințele articolului 16 sunt îndeplinite atunci când o marcă colectivă este utilizată în mod efectiv, în conformitate cu articolul menționat, de către orice persoană abilitată să utilizeze această marcă.
Articolul 33
Modificări ale regulamentului de utilizare a mărcii colective
(1) Titularul unei mărci colective transmite oficiului orice regulament de utilizare modificat.
(2) Modificările regulamentului de utilizare se menționează în registru, cu excepția cazului în care regulamentul de utilizare modificat nu respectă cerințele articolului 30 sau implică unul dintre motivele de refuz menționate la articolul 31.
(3) În sensul prezentei directive, modificarea regulamentului de utilizare nu produce efecte decât de la data înscrierii în registru a respectivelor mențiuni de modificare.
Articolul 34
Persoanele îndreptățite să introducă o acțiune în contrafacere
(1) Articolul 25 alineatele (3) și (4) se aplică oricărei persoane abilitate să utilizeze o marcă colectivă.
(2) În cazul în care persoanele abilitate să utilizeze o marcă colectivă au suferit prejudicii în urma utilizării neautorizate a acesteia, titularul mărcii colective este îndreptățit să ceară, în numele lor, repararea prejudiciului.
Articolul 35
Motive suplimentare de decădere din drepturi
Pe lângă motivele de decădere prevăzute la articolele 19 și 20, titularul unei mărci colective este decăzut din drepturile sale pe baza următoarelor motive:
(a) |
titularul nu ia măsuri adecvate pentru a împiedica utilizarea mărcii într-un mod incompatibil cu condițiile de utilizare prevăzute în regulamentul de utilizare, inclusiv în eventualele modificări ale acestuia menționate în registru; |
(b) |
modul în care marca a fost utilizată de către persoanele abilitate a avut drept consecință posibilitatea ca marca să inducă publicul în eroare în sensul articolului 31 alineatul (2); |
(c) |
modificarea regulamentului de utilizare a mărcii a fost menționată în registru prin încălcarea dispozițiilor articolului 33 alineatul (2), cu excepția cazului în care titularul mărcii respectă, printr-o nouă modificare a regulamentului de utilizare, condițiile stabilite de articolul respectiv. |
Articolul 36
Motive suplimentare de nulitate
Pe lângă motivele de nulitate prevăzute la articolul 4, cu excepția, acolo unde este cazul, a articolului 4 alineatul (1) litera (c) privind semnele sau indicațiile care pot servi pentru desemnarea, în comerț, a provenienței geografice a produselor sau a serviciilor, și, respectiv, la articolul 5, o marcă colectivă care este înregistrată prin încălcarea articolului 31 este declarată nulă, cu excepția cazului în care titularul mărcii se conformează, prin modificarea regulamentului de utilizare, cerințelor prevăzute la articolul 31.
CAPITOLUL 3
PROCEDURI
SECȚIUNEA 1
Cereri și înregistrare
Articolul 37
Cerințe referitoare la cereri
(1) O cerere de înregistrare a unei mărci conține cel puțin:
(a) |
cererea de înregistrare; |
(b) |
datele care permit identificarea solicitantului; |
(c) |
lista produselor sau a serviciilor pentru care se cere înregistrarea; |
(d) |
o reprezentare a mărcii, care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 3 litera (b). |
(2) Cererea de marcă face obiectul plății oricăror taxe stabilite de statul membru în cauză.
Articolul 38
Data de depunere
(1) Data de depunere a cererii de marcă este data la care documentele care conțin informațiile specificate la articolul 37 alineatul (1) sunt depuse la oficiu de către solicitant.
(2) În plus, statele membre pot prevedea ca data de depunere să fie condiționată de plata unei taxe astfel cum se menționează la articolul 37 alineatul (2).
Articolul 39
Denumirea și clasificarea produselor și serviciilor
(1) Produsele și serviciile pentru care se solicită înregistrarea unei mărci se clasifică în conformitate cu sistemul de clasificare stabilit de Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957 (denumit în continuare „Clasificarea Nisa”).
(2) Produsele și serviciile pentru care se solicită protecția sunt identificate de către solicitant cu suficientă claritate și precizie pentru a permite autorităților competente și agenților economici să determine, bazându-se exclusiv pe identificarea respectivă, amploarea protecției urmărite.
(3) În sensul alineatului (2), se pot utiliza indicațiile generale incluse în titlurile claselor cuprinse în Clasificarea Nisa sau alți termeni generali, cu condiția ca aceștia să respecte standardele necesare de claritate și precizie prevăzute prin prezentul articol.
(4) Oficiul respinge o cerere, în măsura în care indicațiile sau termenii sunt neclari sau impreciși, dacă solicitantul nu sugerează o formulare acceptabilă în termenul stabilit de către oficiu în acest sens.
(5) Utilizarea termenilor generali, inclusiv a indicațiilor generale ale titlurilor claselor din Clasificarea Nisa, se interpretează ca incluzând toate produsele sau serviciile cuprinse în mod clar în sensul literal al indicației sau al termenului. Utilizarea acestor termeni sau indicații nu se interpretează ca incluzând o cerere privind produsele sau serviciile care nu sunt cuprinse în respectivul sens.
(6) În cazul în care solicită înregistrarea pentru cel puțin două clase, solicitantul grupează produsele și serviciile în funcție de clasele cuprinse în Clasificarea Nisa, fiecare grup de produse sau servicii fiind precedat de numărul clasei căreia îi aparține, și prezintă aceste produse și servicii în ordinea claselor.
(7) Produsele și serviciile nu sunt considerate ca fiind asemănătoare între ele doar pe motiv că figurează în aceeași clasă în conformitate cu Clasificarea Nisa. Produsele și serviciile nu sunt considerate ca fiind diferite unele de altele pe motiv că apar în clase diferite în conformitate cu Clasificarea Nisa.
Articolul 40
Observații ale terților
(1) Statele membre pot să prevadă că, înainte de înregistrarea unei mărci, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot prezenta oficiului observații în scris, explicând care este motivul pentru care marca nu ar trebui înregistrată ex officio.
Persoanele și grupurile sau organismele menționate la primul paragraf nu dobândesc calitatea de părți în cadrul procedurii în fața oficiului.
(2) Pe lângă motivele menționate la alineatul (1) din prezentul articol, orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism care reprezintă fabricanții, producătorii, furnizorii de servicii, comercianții sau consumatorii pot prezenta oficiului observații scrise întemeiate pe un anumit motiv pentru care o cerere de marcă colectivă ar trebui să fie refuzată în temeiul articolului 31 alineatele (1) și (2). Această dispoziție poate fi extinsă pentru a include mărcile de certificare și de garantare, acolo unde acestea sunt reglementate în statele membre.
Articolul 41
Împărțirea cererilor și a înregistrărilor
Solicitantul sau titularul poate împărți o cerere sau o înregistrare de marcă națională în două sau mai multe cereri sau înregistrări separate, trimițând o declarație oficiului și indicând pentru fiecare cerere sau înregistrare parțială produsele sau serviciile care fac obiectul cererii sau înregistrării inițiale care urmează să facă obiectul cererilor sau înregistrărilor parțiale.
Articolul 42
Taxe în funcție de clasă
Statele membre pot prevedea ca cererea de marcă și reînnoirea unei mărci să fie supuse unei taxe suplimentare pentru fiecare clasă de produse și servicii înregistrată după prima clasă.
SECȚIUNEA 2
Procedurile de opoziție, decădere din drepturi și nulitate
Articolul 43
Procedura de opoziție
(1) Statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă la oficiile lor pentru formularea unei opoziții în ceea ce privește înregistrarea unei cereri de marcă din motivele prevăzute la articolul 5.
(2) Procedura administrativă menționată la alineatul (1) din prezentul articol prevede cel puțin că titularul unei mărci anterioare astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 5 alineatul (3) litera (a) și persoana autorizată în conformitate cu legislația relevantă să exercite drepturile conferite de o denumire de origine sau o indicație geografică protejată astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (3) litera (c) trebuie să fie îndreptățiți să prezinte un act de opoziție. Un act de opoziție poate fi prezentat pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate acestea să aparțină aceluiași titular, precum și pe baza totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care dreptul anterior este protejat sau a fost solicitat și poate fi exercitat împotriva totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care a fost solicitată marca contestată.
(3) Părții care a formulat opoziția și solicitantului li se acordă, la cererea lor comună, cel puțin două luni în cadrul procedurii de opoziție pentru a permite posibilitatea unei soluționări amiabile.
Articolul 44
Neutilizarea ca mijloc de apărare în procedura de opoziție
(1) În cadrul procedurilor de opoziție prevăzute la articolul 43, în cazul în care, la data depunerii cererii sau la data de prioritate a mărcii ulterioare, perioada de cinci ani în care marca anterioară ar fi trebuit să fie utilizată efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, a expirat, titularul mărcii anterioare care a notificat opoziția furnizează, la cererea solicitantului, dovada că marca anterioară a fost utilizată efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, în perioada de cinci ani care precedă data de depunere sau data de prioritate a mărcii ulterioare ori dovada că au existat motive întemeiate pentru neutilizare. În absența unei astfel de dovezi, opoziția se respinge.
(2) În cazul în care marca anterioară a fost utilizată doar pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta se consideră înregistrată, în sensul examinării opoziției prevăzute la alineatul (1), doar pentru acea parte de produse sau servicii.
(3) Alineatele (1) și (2) din prezentul articol se aplică, de asemenea, în cazul în care marca anterioară este o marcă UE. În acest caz, utilizarea efectivă a mărcii UE se stabilește în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009.
Articolul 45
Procedura de decădere din drepturi sau de declarare a nulității
(1) Fără a aduce atingere dreptului părților de a introduce o cale de atac în instanță, statele membre prevăd o procedură administrativă eficientă și rapidă de decădere din drepturi sau de declarare a nulității unei mărci în fața oficiilor lor.
(2) Procedura administrativă de decădere din drepturi prevede că titularul unei mărci este decăzut din drepturile sale din motivele prevăzute la articolele 19 și 20.
(3) Procedura administrativă de nulitate prevede că marca este declarată nulă pe baza a cel puțin unuia dintre următoarele motive:
(a) |
marca nu ar fi trebuit să fie înregistrată, deoarece nu se conformează cerințelor prevăzute la articolul 4; |
(b) |
marca nu ar fi trebuit să fie înregistrată, din cauza existenței unui drept anterior în sensul articolului 5 alineatele (1)-(3). |
(4) Procedura administrativă prevede că cel puțin următoarele persoane sunt îndreptățite să depună o cerere de decădere sau în nulitate:
(a) |
în cazul alineatului (2) și al alineatului (3) litera (a), orice persoană fizică sau juridică și orice grup sau organism constituit în scopul de a reprezenta interesul fabricanților, al producătorilor, al furnizorilor de servicii, al comercianților sau al consumatorilor și care, în conformitate cu legislația care îi este aplicabilă, are capacitatea de a sta în justiție ca reclamant sau pârât; |
(b) |
în cazul alineatului (3) litera (b) din prezentul articol, titularul unei mărci anterioare astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 5 alineatul (3) litera (a) și persoana autorizată în conformitate cu legislația relevantă să exercite drepturile conferite de o denumire de origine sau o indicație geografică protejată astfel cum se menționează la articolul 5 alineatul (3) litera (c). |
(5) O cerere de decădere din drepturi sau de declarare a nulității unei mărci poate fi depusă împotriva totalității produselor sau serviciilor sau a unei părți a produselor sau serviciilor pentru care a fost înregistrată marca contestată.
(6) O cerere de declarare a nulității unei mărci poate fi depusă pe baza unuia sau mai multor drepturi anterioare, cu condiția ca toate acestea să aparțină aceluiași titular.
Articolul 46
Neutilizarea ca mijloc de apărare în procedurile care solicită declararea nulității
(1) În cadrul procedurilor de declarare a nulității pe baza existenței unei mărci înregistrate cu o dată de depunere sau cu o dată de prioritate anterioară, în cazul în care titularul mărcii ulterioare solicită acest lucru, titularul mărcii anterioare prezintă dovada că, în perioada de cinci ani care precedă data cererii în nulitate, marca anterioară a fost utilizată în mod efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, pentru produsele sau serviciile pentru care marca este înregistrată și care sunt invocate drept justificare pentru cerere sau că există motive întemeiate pentru neutilizare, cu condiția ca procesul de înregistrare a mărcii anterioare să fi fost încheiat de cel puțin cinci ani la data cererii de declarare a nulității.
(2) În cazul în care, la data depunerii sau la data de prioritate a mărcii ulterioare, perioada de cinci ani în care marca anterioară ar fi trebuit să fie utilizată efectiv, astfel cum se prevede la articolul 16, a expirat, titularul mărcii anterioare prezintă, pe lângă dovada prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, dovada că marca a fost utilizată în mod efectiv în perioada de cinci ani care precedă data de depunere sau data de prioritate ori că au existat motive întemeiate pentru neutilizare.
(3) În absența dovezilor menționate la alineatele (1) și (2), o cerere în nulitate pe baza existenței unei mărci anterioare se respinge.
(4) În cazul în care marca anterioară a fost utilizată, în conformitate cu articolul 16, doar pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată, aceasta se consideră înregistrată, în sensul examinării cererii în nulitate, doar pentru acea parte de produse sau servicii.
(5) Alineatele (1)-(4) din prezentul articol se aplică, de asemenea, în cazul în care marca anterioară este o marcă UE. În acest caz, utilizarea efectivă a mărcii UE se stabilește în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009.
Articolul 47
Efecte ale decăderii din drepturi și ale nulității
(1) În măsura în care titularul a fost decăzut din drepturi, se consideră că marca înregistrată nu a avut, începând cu data depunerii cererii de decădere, efectele prevăzute de prezenta directivă. În decizia referitoare la cererea de decădere se poate stabili, la cererea uneia dintre părți, o dată anterioară la care a intervenit unul dintre motivele decăderii.
(2) În măsura în care marca înregistrată a fost declarată nulă, se consideră că aceasta nu a avut, încă de la început, efectele prevăzute de prezenta directivă.
SECȚIUNEA 3
Durata și reînnoirea înregistrării
Articolul 48
Durata înregistrării
(1) Durata înregistrării mărcii este de 10 ani, cu începere de la data depunerii cererii.
(2) Înregistrarea poate fi reînnoită, conform articolului 49, pe perioade de câte 10 ani.
Articolul 49
Reînnoirea
(1) Înregistrarea mărcii se reînnoiește la cererea titularului mărcii sau a oricărei alte persoane autorizate în acest sens prin lege sau pe baza unui contract, cu condiția ca taxele de reînnoire să fi fost achitate. Statele membre pot prevedea ca primirea plății taxelor de reînnoire să fie considerată ca fiind o astfel de cerere.
(2) Oficiul informează titularul mărcii cu privire la expirarea înregistrării, cu cel puțin șase luni înainte de data acestei expirări. Oficiul nu este considerat răspunzător în cazul în care nu reușește să ofere această informație.
(3) Cererea de reînnoire se depune și taxele de reînnoire se achită într-o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară datei expirării înregistrării. În caz contrar, cererea poate fi depusă într-un termen suplimentar de șase luni imediat după data expirării înregistrării sau de la data reînnoirii ulterioare. În această nouă perioadă trebuie plătite taxele de reînnoire, precum și o taxă suplimentară.
(4) În cazul în care cererea este depusă și taxele sunt achitate doar pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care este înregistrată marca, înregistrarea se reînnoiește doar pentru acele produse sau servicii.
(5) Reînnoirea produce efecte în ziua următoare datei expirării înregistrării existente. Reînnoirea se consemnează în registru.
SECȚIUNEA 4
Comunicarea cu oficiul
Articolul 50
Comunicarea cu oficiul
Părțile la procedură sau, dacă sunt desemnați, reprezentanții acestora desemnează o adresă oficială pentru toate comunicările oficiale cu oficiul. Statele membre au dreptul să impună ca această adresă oficială să fie situată în Spațiul Economic European.
CAPITOLUL 4
COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ
Articolul 51
Cooperarea în domeniul înregistrării și administrării mărcilor
Oficiile au libertatea de a coopera în mod eficace atât între ele, cât și cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, pentru a promova convergența practicilor și a instrumentelor legate de examinarea și înregistrarea mărcilor.
Articolul 52
Cooperarea în alte sectoare
Oficiile au libertatea de a coopera efectiv atât între ele, cât și cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în toate domeniile lor de activitate, altele decât cele menționate la articolul 51, care sunt relevante pentru protecția mărcilor în Uniune.
CAPITOLUL 5
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 53
Protecția datelor
Prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în cadrul prezentei directive face obiectul legislației naționale de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE.
Articolul 54
Transpunere
(1) Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolelor 3-6, articolelor 8-14, articolelor 16, 17 și 18, articolelor 22-39, articolului 41, articolelor 43-50 până la 14 ianuarie 2019. Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 45 până la 14 ianuarie 2023. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea includ o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea includ, de asemenea, o mențiune potrivit căreia trimiterile din cadrul actelor cu putere de lege și al actelor administrative în vigoare la directiva abrogată prin prezenta directivă trebuie interpretate ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune.
(2) Statele membre transmit Comisiei textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 55
Abrogare
Directiva 2008/95/CE se abrogă începând cu 15 ianuarie 2019, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul intern a Directivei 89/104/CEE menționate în anexa I partea B din Directiva 2008/95/CE.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.
Articolul 56
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolele 1, 7, 15, 19, 20 și 21, precum și articolele 54-57 se aplică de la 15 ianuarie 2019.
Articolul 57
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Strasbourg, 16 decembrie 2015.
Pentru Parlamentul European
Președintele
M. SCHULZ
Pentru Consiliu
Președintele
N. SCHMIT
(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 42.
(2) Poziția Parlamentului European din 25 februarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 10 noiembrie 2015 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 15 decembrie 2015.
(3) Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, 8.11.2008, p. 25).
(4) Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, 24.3.2009, p. 1).
(5) Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înșelătoare și comparativă (JO L 376, 27.12.2006, p. 21).
(6) Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (JO L 181, 29.6.2013, p. 15).
(7) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(8) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(9) Prima Directivă 89/104/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 40, 11.2.1989, p. 1).
ANEXĂ
Tabel de corespondență
Directiva 2008/95/CE |
Prezenta directivă |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
— |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(h) |
Articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(h) |
— |
Articolul 4 alineatul (1) literele (i)-(l) |
Articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(c) |
Articolul 4 alineatul (3) literele (a)-(c) |
Articolul 3 alineatul (2) litera (d) |
Articolul 4 alineatul (2) |
Articolul 3 alineatul (3) prima teză |
Articolul 4 alineatul (4) prima teză |
— |
Articolul 4 alineatul (4) a doua teză |
Articolul 3 alineatul (3) a doua teză |
Articolul 4 alineatul (5) |
Articolul 3 alineatul (4) |
— |
Articolul 4 alineatele (1) și (2) |
Articolul 5 alineatele (1) și (2) |
Articolul 4 alineatul (3) și alineatul (4) litera (a) |
Articolul 5 alineatul (3) litera (a) |
— |
Articolul 5 alineatul (3) litera (b) |
— |
Articolul 5 alineatul (3) litera (c) |
Articolul 4 alineatul (4) literele (b) și (c) |
Articolul 5 alineatul (4) literele (a) și (b) |
Articolul 4 alineatul (4) literele (d)-(f) |
— |
Articolul 4 alineatul (4) litera (g) |
Articolul 5 alineatul (4) litera (c) |
Articolul 4 alineatele (5) și (6) |
Articolul 5 alineatele (5) și (6) |
— |
Articolul 8 |
Articolul 5 alineatul (1) prima teză |
Articolul 10 alineatul (1) |
Articolul 5 alineatul (1) a doua teză partea introductivă |
Articolul 10 alineatul (2) partea introductivă a tezei |
Articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) |
Articolul 10 alineatul (2) literele (a) și (b) |
Articolul 5 alineatul (2) |
Articolul 10 alineatul (2) litera (c) |
Articolul 5 alineatul (3) literele (a)-(c) |
Articolul 10 alineatul (3) literele (a)-(c) |
— |
Articolul 10 alineatul (3) litera (d) |
Articolul 5 alineatul (3) litera (d) |
Articolul 10 alineatul (3) litera (e) |
— |
Articolul 10 alineatul (3) litera (f) |
— |
Articolul 10 alineatul (4) |
Articolul 5 alineatele (4) și (5) |
Articolul 10 alineatele (5) și (6) |
— |
Articolul 11 |
— |
Articolul 12 |
— |
Articolul 13 |
Articolul 6 alineatul (1) literele (a)-(c) |
Articolul 14 alineatul (1) literele (a)-(c) și alineatul (2) |
Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 14 alineatul (3) |
Articolul 7 |
Articolul 15 |
Articolul 8 alineatele (1) și (2) |
Articolul 25 alineatele (1) și (2) |
— |
Articolul 25 alineatele (3)-(5) |
Articolul 9 |
Articolul 9 |
Articolul 10 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 16 alineatul (1) |
— |
Articolul 16 alineatele (2)-(4) |
Articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 16 alineatul (5) |
Articolul 10 alineatul (2) |
Articolul 16 alineatul (6) |
Articolul 10 alineatul (3) |
— |
Articolul 11 alineatul (1) |
Articolul 46 alineatele (1)-(3) |
Articolul 11 alineatul (2) |
Articolul 44 alineatul (1) |
Articolul 11 alineatul (3) |
Articolul 17 |
Articolul 11 alineatul (4) |
Articolul 17, articolul 44 alineatul (2) și articolul 46 alineatul (4) |
— |
Articolul 18 |
Articolul 12 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 19 alineatul (2) |
Articolul 12 alineatul (1) al treilea paragraf |
Articolul 19 alineatul (3) |
Articolul 12 alineatul (2) |
Articolul 20 |
Articolul 13 |
Articolele 7 și 21 |
Articolul 14 |
Articolul 6 |
— |
Articolele 22-24 |
— |
Articolul 26 |
— |
Articolul 27 |
Articolul 15 alineatul (1) |
Articolul 28 alineatele (1) și (3) |
Articolul 15 alineatul (2) |
Articolul 28 alineatul (4) |
— |
Articolul 28 alineatele (2) și (5) |
— |
Articolele 29-54 alineatul (1) |
Articolul 16 |
Articolul 54 alineatul (2) |
Articolul 17 |
Articolul 55 |
Articolul 18 |
Articolul 56 |
Articolul 19 |
Articolul 57 |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/27 |
DECIZIA (UE) 2015/2437 A CONSILIULUI
din 14 decembrie 2015
privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) referitor la calitatea Uniunii de membru al Comisiei extinse din cadrul Convenției pentru conservarea tonului roșu din sud
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),
întrucât:
(1) |
Uniunea are competența de a adopta măsuri de conservare a resurselor biologice marine în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului și de a încheia acorduri cu țări terțe și organizații internaționale. |
(2) |
În temeiul Deciziei 98/392/CE a Consiliului (2), Uniunea este parte contractantă la Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982. Respectiva convenție impune tuturor membrilor comunității internaționale să coopereze în vederea conservării și gestionării resurselor biologice ale mării. |
(3) |
În temeiul Deciziei 98/414/CE a Consiliului (3), Uniunea este parte contractantă la Acordul pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori. |
(4) |
La 1 decembrie 2009, Consiliul a autorizat Comisia Europeană să solicite, în numele Uniunii, o modificare a normelor Convenției pentru conservarea tonului roșu din sud (denumită în continuare „convenția”), pentru ca Uniunea să devină parte contractantă. |
(5) |
Deoarece negocierile cu privire la modificarea convenției nu s-au finalizat cu un acord, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a modificat, în cadrul celei de a 20-a reuniuni a sa, în octombrie 2013, rezoluția privind înființarea unei comisii extinse pentru conservarea tonului roșu din sud (denumită în continuare „Comisia extinsă CCSBT”), pentru a permite Uniunii să devină membru al Comisiei extinse CCSBT, prin intermediul unui acord sub forma unui schimb de scrisori. |
(6) |
La 20 aprilie 2015, Consiliul a autorizat semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) referitor la calitatea Uniunii de membru al Comisiei extinse din cadrul Convenției pentru conservarea tonului roșu din sud (denumit în continuare „Acordul sub forma unui schimb de scrisori”). |
(7) |
Dat fiind că unele nave aflate sub pavilioane ale statelor membre ale Uniunii pescuiesc în zona de răspândire a tonului roșu din sud, este în interesul Uniunii să joace un rol concret în punerea în aplicare a convenției. |
(8) |
Calitatea de membru al Comisiei extinse CCSBT va promova, de asemenea, coerența abordării Uniunii în materie de conservare în toate oceanele și va consolida angajamentul său privind conservarea pe termen lung și utilizarea sustenabilă a resurselor piscicole la nivel mondial. |
(9) |
Prin urmare, Acordul sub forma unui schimbde scrisori ar trebui să fie aprobat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie se aprobă, în numele Uniunii, Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) referitor la calitatea Uniunii de membru al Comisiei extinse din cadrul Convenției pentru conservarea tonului roșu din sud (4).
Articolul 2
Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta să desemneze persoana sau persoanele împuternicite să depună, în numele Uniunii, instrumentul de aprobare pe lângă Secretarul executiv al CCSBT, în numele CCSBT, în conformitate cu articolul 10 din convenție.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 14 decembrie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
F. ETGEN
(1) Aprobarea din 24 noiembrie 2015 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(2) Decizia 98/392/CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).
(3) Decizia 98/414/CE a Consiliului din 8 iunie 1998 privind ratificarea de către Comunitatea Europeană a Acordului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (JO L 189, 3.7.1998, p. 14).
(4) Acordul sub forma unui schimb de scrisori a fost publicat în JO L 234, 8.9.2015, p. 1, împreună cu decizia privind semnarea sa.
REGULAMENTE
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/29 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2438 AL COMISIEI
din 12 octombrie 2015
de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale în apele de nord-vest
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (6) și articolul 18 alineatele (1) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării înapoi în mare a capturilor în cadrul tuturor activităților de pescuit din Uniune prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură. |
(2) |
Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 împuternicește Comisia să adopte planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare prin intermediul unui act delegat pentru o perioadă de maximum trei ani pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante. |
(3) |
Belgia, Irlanda, Spania, Franța, Țările de Jos și Regatul Unit au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de nord-vest. Statele membre respective au înaintat Comisiei o recomandare comună, după consultarea Consiliului consultativ pentru apele de nord-vest. Organismele științifice relevante au pus la dispoziție contribuții științifice, care au fost revizuite de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Măsurile incluse în recomandarea comună sunt conforme cu articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și, prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul menționat, ele ar trebui incluse în prezentul regulament. |
(4) |
În ceea ce privește apele de nord-vest, potrivit articolului 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare trebuie să se aplice, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2016, tuturor speciilor ce definesc activitățile de pescuit care fac obiectul limitelor de captură. În conformitate cu recomandarea comună, planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare ar trebui să acopere, începând cu 1 ianuarie 2016, activitățile de pescuit care definesc pescuitul extrem de variat de cod, eglefin, merlan și cod saithe, pescuitul de langustină (Nephrops), pescuitul variat de limbă-de-mare comună și de cambulă de Baltica, precum și pescuitul de merluciu. |
(5) |
Conform recomandării comune, ar trebui să se aplice o excepție de la obligația de debarcare pentru langustina capturată cu vârșe, capcane și coșuri în diviziunea ICES VIa și în subzona ICES VII, deoarece dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, de practicile de pescuit și de ecosistem. CSTEP a concluzionat că excepția era justificată. Prin urmare, excepția respectivă ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(6) |
Recomandarea comună include șapte excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit și în anumite limite. Dovezile furnizate de statele membre au fost analizate de CSTEP, care a concluzionat, în general, că recomandarea comună a inclus argumente bine întemeiate referitoare la faptul că o îmbunătățire suplimentară a selectivității ar fi dificil de realizat și/sau privind costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite, sprijinite, în unele cazuri, de o evaluare calitativă a costurilor. În lumina celor de mai sus și în absența unor informații științifice contrare, este necesară stabilirea unor excepții de minimis în conformitate cu nivelul procentual propus în recomandarea comună și în limite care să nu depășească limitele permise în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. |
(7) |
Excepția de minimis pentru limba-de-mare comună, de până la maximum 3 %, în perioada 2016-2018, din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează setci fără sirec și setci cu sirec combinate pentru a captura limbă-de-mare comună în diviziunile ICES VIId, VIIe, VIIf și VIIg, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că excepția este bine definită și, prin urmare, ea ar trebui inclusă în prezentul regulament. |
(8) |
Excepția de minimis pentru merlan, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și de până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă mai mic de 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VIId și VIIe, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că există elemente de probă suficiente în sprijinul excepției respective, dar că ar trebui să se solicite informații suplimentare pentru a putea evalua volumul de minimis. Prin urmare, această excepție poate fi inclusă în regulament numai prin intermediul unei dispoziții conform căreia statele membre în cauză trebuie să prezinte Comisiei date suplimentare care să îi permită CSTEP să evalueze în mod exhaustiv actualul nivel de aruncare a capturilor înapoi în mare în comparație cu volumul de minimis solicitat. |
(9) |
Excepția de minimis pentru merlan, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și de până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă de cel puțin 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VIIb-VIIj, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că există elemente de probă suficiente în sprijinul excepției respective, dar că ar trebui să se solicite informații suplimentare pentru a estima volumul de minimis. CSTEP a remarcat, de asemenea, că erau în derulare și alte studii privind selectivitatea. Prin urmare, această excepție este inclusă în regulament prin intermediul unei dispoziții conform căreia statele membre în cauză trebuie să prezinte Comisiei date suplimentare care să îi permită CSTEP să evalueze în mod exhaustiv actualul nivel de aruncare a capturilor înapoi în mare în cadrul activităților de pescuit respective. |
(10) |
Excepția de minimis pentru merlan, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și de până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă mai mic de 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VII (excluzând diviziunile VIIa, VIId și VIIe), se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a remarcat faptul că justificarea unei astfel de excepții se bazează pe un număr insuficient de informații cuantificate privind selectivitatea. CSTEP a concluzionat că ar trebui să se solicite informații suplimentare pentru a evalua această excepție de minimis. Prin urmare, această excepție poate fi inclusă în regulament numai prin intermediul unei dispoziții conform căreia statele membre în cauză trebuie să prezinte Comisiei date suplimentare care să îi permită CSTEP să evalueze mai bine informațiile prezentate în sprijinul acestei excepții. |
(11) |
Excepția de minimis pentru langustină, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și de până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele obligate să debarce langustină în subzona ICES VII, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că excepția este justificată. Prin urmare, excepția respectivă ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(12) |
Excepția de minimis pentru langustină, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și de până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele obligate să debarce langustină în diviziunea ICES VIa, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat, precum și pe existența unor informații cantitative justificative privind costurile disproporționate legate de manipularea capturilor nedorite. CSTEP a concluzionat că excepția este justificată. Prin urmare, excepția respectivă ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(13) |
Excepția de minimis pentru limba-de-mare comună, de până la maximum 3 %, în perioada 2016-2018, din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează unelte de pescuit care permit o mai mare selectivitate în diviziunile ICES VIId, VIIe, VIIf și VIIg, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a remarcat faptul că excepția are rolul de a compensa utilizarea unor unelte mai selective, iar excepția de minimis solicitată are rolul de a acoperi aruncările înapoi în mare reziduale ale capturilor. Prin urmare, excepția respectivă ar trebui inclusă în prezentul regulament. |
(14) |
Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit al navelor Uniunii și asupra planificării acestuia, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Pentru a respecta calendarul prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2016. Potrivit articolului 15 alineatul (6) din regulamentul menționat anterior, prezentul regulament ar trebui să se aplice pentru o perioadă maximă de 3 ani, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament indică detaliile privind punerea în aplicare, începând cu 1 ianuarie 2016, în apele de nord-vest, a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, astfel cum se definește la articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul menționat anterior, pentru activitățile de pescuit care figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Excepție bazată pe rata de supraviețuire
Excepția de la obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile în cazul cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată se aplică langustinei (Nephrops norvegicus) capturate cu vârșe, capcane sau coșuri [coduri ale uneltelor (2) FPO și FIX] în diviziunea ICES VIa și în subzona ICES VII.
Articolul 3
Excepții de minimis
(1) Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare:
(a) |
pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % în 2016 și 2017 și 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele care utilizează setcile cu sirec și setcile fără sirec pentru a captura limbă-de-mare în diviziunile ICES VIId, VIIe, VIIf și VIIg; |
(b) |
pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă mai mic de 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VIId și VIIe; |
(c) |
pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă de cel puțin 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VIIb – VIIj; |
(d) |
pentru merlan (Merlangius merlangus), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele care utilizează traule de fund cu un ochi de plasă mai mic de 100 mm pentru a captura merlan în diviziunile ICES VII, cu excepția diviziunilor VIIa, VIId și VIIe; |
(e) |
pentru langustină (Nephrops norvegicus), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele obligate să debarce langustină în subzona ICES VII; |
(f) |
pentru langustină (Nephrops norvegicus), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la maximum 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele obligate să debarce langustină în diviziunea ICES VIa; |
(g) |
pentru limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % în 2016, 2017 și 2018 din totalul capturilor anuale din această specie realizate de navele care utilizează unelte de pescuit cu o mai mare selectivitate (unelte de tip beam-traul cu o dimensiune a ochiului de plasă între 80-199 mm) în diviziunile ICES VIId, VIIe, VIIf și VIIg. |
(2) Până la 1 mai 2016, statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de nord-vest prezintă Comisiei date suplimentare privind capturile aruncate înapoi în mare și orice alte informații științifice relevante care vin în sprijinul excepțiilor prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c) și (d). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) evaluează aceste date și informații până la 1 septembrie 2016, cel târziu.
Articolul 4
Nave care fac obiectul obligației de debarcare
(1) Statele membre stabilesc, în conformitate cu criteriile stipulate în anexa la prezentul regulament, navele care fac obiectul obligației de debarcare pentru fiecare activitate de pescuit în parte.
(2) Până la 31 decembrie 2015, statele membre în cauză prezintă Comisiei și celorlalte state membre, prin intermediul site-ului internet securizat al Uniunii, listele de nave stabilite în conformitate cu alineatul (1) pentru fiecare activitate de pescuit care figurează în anexă. Statele membre actualizează aceste liste.
Articolul 5
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2018.
Articolul 4 se aplică de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 octombrie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 28.1.2013, p. 22.
(2) Codurile uneltelor utilizate în prezentul regulament sunt definite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Organizației Națiunilor Unite.
ANEXĂ
Activități de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare
(a) |
Activități de pescuit din diviziunea ICES VIa și apele Uniunii din diviziunea ICES Vb
|
(b) |
Activități de pescuit cu capturi totale admisibile combinate pentru subzonele ICES VI și VII și apele Uniunii din diviziunea ICES Vb pentru merluciu
|
(c) |
Activități de pescuit cu o captură totală admisibilă care acoperă subzona ICES VII pentru langustină
|
(d) |
Activități de pescuit din diviziunea ICES VIIa
|
(e) |
Activități de pescuit din diviziunea ICES VIId
|
(f) |
Activități de pescuit din diviziunea ICES VIIe – limbă-de-mare comună
|
(g) |
Activități de pescuit din diviziunile ICES VIIb, VIIc și VIIf-VIIk
|
(h) |
Activități de pescuit din diviziunile ICES VIIb, VIIc, VIIe și VIIf-VIIk
|
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/36 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2439 AL COMISIEI
din 12 octombrie 2015
de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale în apele de sud-vest
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (6) și articolul 18 alineatele (1) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare în cadrul tuturor activităților de pescuit ale Uniunii prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură. |
(2) |
Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 împuternicește Comisia să adopte planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare prin intermediul unui act delegat pentru o perioadă de maximum trei ani pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante. |
(3) |
Belgia, Spania, Franța, Țările de Jos și Portugalia au un interes direct în ceea ce privește gestionarea pescuitului în apele de sud-vest. Statele membre menționate au înaintat Comisiei o recomandare comună, după consultarea Consiliului consultativ pentru apele de sud-vest. Contribuția științifică a fost obținută din partea organismelor științifice relevante și examinată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Măsurile incluse în recomandarea comună sunt conforme articolului 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și, prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul menționat, ar trebui incluse în prezentul regulament. |
(4) |
În ceea ce privește apele de sud-vest, potrivit articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică speciilor care definesc activitățile de pescuit cel târziu de la 1 ianuarie 2016. În conformitate cu recomandarea comună, planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare ar trebui să acopere pescuitul de limbă-de-mare comună, de merluciu și de langustină (doar în interiorul zonelor de distribuție a stocurilor cunoscute ca „unități funcționale”) în diviziunile ICES VIIIa, b, d, e, de langustină din diviziunile ICES VIIIc și IXa (numai în interiorul unităților funcționale), de limbă-de-mare comună și de cambulă de Baltica în diviziunea ICES IXa și de merluciu în diviziunile ICES VIIIc și IXa. |
(5) |
Recomandarea comună a propus aplicarea unei excepții de la obligația de debarcare în cazul langustinei capturate cu traule în subzonele ICES VIII și IX, deoarece dovezile științifice disponibile indică posibile rate de supraviețuire ridicate, ținând cont de caracteristicile uneltelor de pescuit care vizează această specie, de practicile de pescuit și de ecosistem. CSTEP, în evaluarea sa, a ajuns la concluzia că este nevoie de mai multe studii pentru a corobora constatările existente și ia act de faptul că aceste studii sunt în curs de desfășurare sau sunt planificate. Prin urmare, această excepție ar trebui să fie inclusă în regulament pentru anul 2016, împreună cu o dispoziție prin care să se solicite statelor membre în cauză să prezinte Comisiei date suplimentare menite să permită CSTEP să evalueze integral motivele respectivei excepții. |
(6) |
Recomandarea comună include trei excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit și în anumite limite. CSTEP a analizat dovezile furnizate de statele membre. CSTEP concluzionează că recomandarea comună a inclus argumente bine întemeiate legate de dificultatea măririi selectivității combinate cu costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite. În lumina celor de mai sus este necesar să se stabilească excepții de minimis în conformitate cu nivelul procentual propus în recomandarea comună și la valori care să nu depășească nivelurile permise în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. |
(7) |
Excepția de minimis pentru limbă-de-mare comună, de până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care capturează această specie în diviziunile ICES VIIIa și VIIIb cu beam traule și traule de fund, se bazează pe faptul că este foarte greu de realizat o creștere viabilă a selectivității. CSTEP a concluzionat că informațiile justificative sunt suficiente pentru a justifica excepția solicitată. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(8) |
Excepția de minimis pentru limba-de-mare comună, de până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care vizează această specie în diviziunile ICES VIIIa și VIIIb cu setci cu sirec și setci fără sirec, se bazează pe faptul că este foarte greu de realizat o creștere viabilă a selectivității. CSTEP a concluzionat că informațiile justificative sunt suficiente pentru a justifica excepția solicitată. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(9) |
Excepția de minimis pentru merluciu, de până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către navele care vizează această specie în subzonele ICES VIII și IX cu traule, se bazează pe faptul că este foarte greu de realizat o creștere viabilă a selectivității. Informațiile justificative existente prezentate demonstrează că creșterea selectivității în cadrul activităților de pescuit în cauză ar conduce la pierderi de pește comercializabil, fapt care ar face probabil pescuitul nerentabil. În plus, CSTEP a indicat faptul că acestea ar trebui să fie completate prin studii suplimentare în ceea ce privește selectivitatea activităților de pescuit vizate. Prin urmare, această excepție ar trebui să fie inclusă în regulament împreună cu o dispoziție prin care să se solicite statelor membre în cauză să prezinte Comisiei date suplimentare menite să permită CSTEP să evalueze integral motivele respectivei excepții. |
(10) |
Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit sau asupra planificării sezonului de pescuit al navelor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Pentru a respecta calendarul prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2016. Potrivit articolului 15 alineatul (6) din regulamentul menționat anterior, prezentul regulament ar trebui să se aplice pentru o perioadă maximă de trei ani, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament specifică detaliile privind punerea în aplicare a obligației de debarcare, prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, și se aplică în apele de sud-vest astfel cum se definește la articolul 4 alineatul (2) litera (d) din regulamentul menționat, pentru activitățile de pescuit prezentate în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Excepția legată de rata de supraviețuire
(1) Excepția de la obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile în cazul cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată se aplică în 2016 se aplică pentru langustina (Nephrops norvegicus) capturată în subzonele ICES VIII și IX cu traule (coduri ale uneltelor (2): OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TB, OT, PT și TX).
(2) Statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de sud-vest prezintă, până la 1 mai 2016, informațiile științifice suplimentare de sprijinire a excepției prevăzute la alineatul (1). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) evaluează informațiile științifice furnizate până la 1 septembrie 2016.
Articolul 3
Excepțiile de minimis
(1) Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare:
(a) |
în ceea ce privește limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din această specie de către nave dotate cu beam traule (codul uneltelor: TBB) și traule de fund (codurile uneltelor: OTB, OTT, PTB, TBN, TBS, TB, OT, PT și TX), care vizează această specie în diviziunile ICES VIIIa și VIIIb; |
(b) |
în ceea ce privește limba-de-mare comună (Solea solea), până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie de către nave dotate cu setci cu sirec și setci fără sirec (codurile uneltelor: GNS, GN, GND, GNC, GTN, GTR și GEN), care vizează această specie în diviziunile ICES VIIIa și VIIIb; |
(c) |
în ceea ce privește merluciul (Merluccius merluccius), până la maximum 7 % în 2016 și 2017 și până la 6 % în 2018 din totalul capturilor anuale din această specie de către nave dotate cu traule (codurile uneltelor: OTT, OTB, PTB, OT, PT, TBN, TBS, TX, SSC, SPR, TB, SDN, SX și SV), care vizează această specie în subzonele ICES VIII și IX. |
(2) Până la 1 mai 2016, statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de sud-vest prezintă Comisiei date suplimentare privind capturile aruncate înapoi în mare și orice alte informații științifice relevante în sprijinul excepției prevăzute la alineatul (1) litera (c). Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) evaluează datele și informațiile respective până la 1 septembrie 2016.
Articolul 4
Navele care fac obiectul obligației de debarcare
(1) Statele membre stabilesc, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa la prezentul regulament, navele care fac obiectul obligației de debarcare pentru fiecare activitate de pescuit în parte.
(2) Până la 31 decembrie 2015, statele membre în cauză prezintă Comisiei și celorlalte state membre prin intermediul site-ului internet securizat de control al Uniunii, listele cu nave stabilite în conformitate cu alineatul (1) pentru fiecare activitate de pescuit în parte, astfel cum figurează în anexă. Statele membre mențin aceste liste la zi.
Articolul 5
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2018.
Articolul 4 se aplică de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 octombrie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 28.1.2013, p. 22.
(2) Codurile uneltelor folosite în prezentul regulament sunt definite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Organizației Națiunilor Unite.
ANEXĂ
Activitățile de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare
(a) |
Activități de pescuit din diviziunile ICES VIIIa, b, d și e
|
(b) |
Activități de pescuit din diviziunile ICES VIIIc și IXa
|
(c) |
Activități de pescuit în diviziunea ICES IXa
|
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/42 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2440 AL COMISIEI
din 22 octombrie 2015
de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale din Marea Nordului și din apele Uniunii din diviziunea ICES IIa
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (6) și articolul 18 alineatele (1) și (3), și Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (2), în special articolele 18a și 48a,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 are ca obiectiv eliminarea treptată a practicii aruncării capturilor înapoi în mare în cadrul tuturor activităților de pescuit ale Uniunii prin introducerea unei obligații de debarcare pentru capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură. |
(2) |
Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 împuternicește Comisia să adopte planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare prin intermediul unui act delegat pentru o perioadă de maximum trei ani pe baza recomandărilor comune elaborate de statele membre în urma consultării consiliilor consultative relevante. |
(3) |
Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit au un interes direct în ceea ce privește gestionarea activităților de pescuit din Marea Nordului. Aceste state membre au înaintat Comisiei o recomandare comună, după consultarea Consiliului consultativ pentru Marea Nordului și a Consiliului consultativ pentru pescuitul în ape îndepărtate (Long Distance Advisory Council). Organismele științifice relevante au pus la dispoziție contribuții științifice, care au fost analizate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Măsurile incluse în recomandarea comună sunt conforme cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. |
(4) |
În sensul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, Marea Nordului cuprinde zonele ICES IIIa și IV. Având în vedere că unele stocuri de specii demersale relevante pentru propunerea de plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare se regăsesc, de asemenea, în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, statele membre recomandă ca această diviziune să fie cuprinsă în planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare. |
(5) |
În ceea ce privește Marea Nordului, conform articolului 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare se aplică, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2016, speciilor care definesc activitățile de pescuit care fac obiectul limitelor de captură pentru pescuitul mixt de cod, eglefin, merlan și cod saithe, pescuitul de langustină, pescuitul mixt de limbă-de-mare comună și de cambulă de Baltica, pescuitul de merluciu și pescuitul de crevete nordic. În conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare identifică speciile care trebuie debarcate începând de la 1 ianuarie 2016. Aceste specii sunt: codul saithe, eglefinul, langustina, limba-de-mare comună, cambula de Baltica, merluciul și crevetele nordic. Acest plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare stabilește, de asemenea, obligația de a debarca capturile accidentale de crevete nordic. |
(6) |
Recomandarea comună a propus aplicarea a două exceptări de la obligația de debarcare pentru langustina capturată cu vârșe și, respectiv, cu anumite traule de fund [OTB, TBN (3)] în diviziunea ICES IIIa. Pe baza dovezilor științifice furnizate în recomandarea comună și analizate de CSTEP și ținând cont de caracteristicile uneltelor, de practicile de pescuit și de ecosistem, Comisia consideră că excepțiile respective ar trebui incluse în prezentul regulament. Statele membre ar trebui să prezinte date suplimentare care să permită CSTEP să efectueze o evaluare aprofundată a ratelor de supraviețuire ale langustinei capturate cu traule și Comisiei să revizuiască excepția în cauză după 2016. |
(7) |
Recomandarea comună include cinci excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru anumite activități de pescuit și până la anumite niveluri. Dovezile furnizate de statele membre au fost analizate de CSTEP, care a concluzionat că, în general, recomandarea comună, sprijinită în unele cazuri de o evaluare calitativă a costurilor, cuprinde argumente întemeiate în favoarea ideii că îmbunătățirea suplimentară a selectivității este dificil de realizat și/sau presupune costuri disproporționate de manipulare a capturilor nedorite. Dat fiind că această concluzie nu este contrazisă de informații științifice contrare, este adecvat să se stabilească excepții de minimis în conformitate cu nivelul procentual propus în recomandarea comună, în limitele articolului 15 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. |
(8) |
Excepția de minimis propusă în recomandarea comună pentru limba-de-mare comună și eglefin (combinate), până la maximum 2 % din totalul capturilor anuale de langustină, de limbă-de-mare și de eglefin din cadrul pescuitului de langustină efectuat de nave care utilizează traule de fund cu o sită de sortare a speciilor în diviziunea ICES IIIa, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că informațiile justificative sunt suficiente pentru a justifica excepția solicitată. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(9) |
Excepția de minimis propusă în recomandarea comună pentru limba-de-mare comună, de până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci simple și setci cu sirec pentru a captura limbă-de-mare comună în diviziunea ICES IIIa, subzona IV și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că informațiile prezentate sunt suficiente pentru a justifica excepția solicitată. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(10) |
Excepția de minimis propusă în recomandarea comună pentru limba-de-mare comună cu o lungime mai mică de 19 cm, până la maximum 3,7 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule laterale cu o dimensiune a ochiurilor de plasă între 80 și 90 mm în subzona ICES IV situată la sud de 55/56 °N, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat și pe faptul că există informații cantitative justificative privind costurile disproporționate ale manipulării capturilor nedorite. Comisia consideră că este adecvat să se includă această excepție în prezentul regulament. Statele membre ar trebui să transmită date suplimentare în ceea ce privește costurile în cauză, pentru a permite Comisiei reexaminarea excepției după 2016. |
(11) |
Excepția de minimis propusă în recomandarea comună pentru limba-de-mare comună, de până la maximum 7 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule laterale cu selectivitate crescută în subzona IV, se bazează pe faptul că o creștere a selectivității este foarte dificil de realizat. CSTEP a concluzionat că informațiile justificative sunt suficiente pentru a justifica excepția propusă. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(12) |
Excepția de minimis propusă în recomandarea comună pentru langustina cu o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare, de până la maximum 6 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează anumite traule de fund în subzona ICES IV și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, se bazează pe faptul că există informații cantitative justificative privind costurile disproporționate ale eliminării capturilor nedorite. CSTEP a concluzionat că informațiile justificative sunt suficiente pentru a justifica excepția propusă. Prin urmare, excepția în cauză ar trebui să fie inclusă în prezentul regulament. |
(13) |
Articolul 18a din Regulamentul (CE) nr. 850/98 abilitează Comisia să stabilească, în scopul adoptării planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare și în ceea ce privește speciile care fac obiectul obligației de debarcare, o dimensiune minimă de referință pentru conservare, în vederea asigurării protecției puietului de organisme marine. Dimensiunea minimă de referință pentru conservare, acolo unde este cazul, se poate abate de la dimensiunile stabilite în anexa XII la regulamentul respectiv. În prezent, pentru langustină, anexa XII specifică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 cm. Dovezile științifice examinate de CSTEP susțin stabilirea, în cazul langustinei, a unei dimensiuni minime de referință pentru conservare de 105 cm. În special, CSTEP a concluzionat că dimensiunea minimă de referință pentru conservare propusă este mai mare decât media dimensiunii de maturitate și că riscul reducerii dimensiunii minime de referință pentru conservare în diviziunea ICES IIIa este mic în ceea ce privește populația. |
(14) |
Planurile privind aruncarea capturilor înapoi în mare pot include, de asemenea, măsuri tehnice privind pescuitul sau speciile care fac obiectul obligației de debarcare. Pentru a crește selectivitatea uneltelor de pescuit și a reduce capturile nedorite din Skagerrak, este oportun să se prevadă o serie de măsuri tehnice, care au fost convenite între Uniune și Norvegia în 2011 (4) și 2012 (5). |
(15) |
Pentru a asigura un nivel adecvat de control, ar trebui să se stabilească cerințe specifice privind întocmirea de către statele membre a listelor de nave vizate de prezentul regulament. |
(16) |
Întrucât măsurile prevăzute de prezentul regulament au un impact direct asupra activităților economice legate de sezonul de pescuit și asupra planificării sezonului de pescuit al navelor Uniunii, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa. Pentru a respecta calendarul prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2016. Potrivit articolului 15 alineatul (6) din regulamentul menționat anterior, prezentul regulament ar trebui să se aplice pentru o perioadă maximă de un an, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament specifică detaliile privind punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în Marea Nordului și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, care se vor aplica în ceea ce privește activitățile de pescuit prevăzute în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Excepția legată de rata de supraviețuire
(1) Exceptarea de la obligația de debarcare prevăzută la articolul 15 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile în cazul cărora dovezile științifice demonstrează rate de supraviețuire ridicate se aplică următoarelor capturi de langustină:
(a) |
capturi cu vârșe (FPO); |
(b) |
capturi în diviziunea ICES IIIa cu traule de fund (OTB, TBN) cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 70 mm echipate cu sită de sortare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm; și |
(c) |
capturi în diviziunea ICES IIIa cu traule de fund (OTB, TBN) cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 90 mm, echipate cu un panou superior cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 270 mm (plasă cu ochiuri în formă de romb) sau de cel puțin 140 mm (plasă cu ochiuri în formă de pătrat). |
(2) Langustina capturată în cazurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) se eliberează imediat, în zona în care a fost capturată.
(3) Până la 30 aprilie 2016, statele membre care au un interes direct în ceea ce privește gestionarea în Marea Nordului prezintă Comisiei informații științifice suplimentare în sprijinul excepției prevăzute la alineatul (1) litera (b).
Articolul 3
Excepțiile de minimis
(1) Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, următoarele cantități pot fi aruncate înapoi în mare:
(a) |
pentru limba-de-mare comună și eglefin (combinate), până la maximum 2 % din totalul capturilor anuale de langustină, de limbă-de-mare comună și de eglefin din cadrul pescuitului de langustină efectuat de nave care utilizează traule de fund (OTB, TBN) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă egală sau mai mare de 70 mm, echipate cu o sită de sortare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm, în diviziunea ICES IIIa; |
(b) |
pentru limba-de-mare comună, până la maximum 3 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează setci simple și setci cu sirec (GN, GNS, GND, GNC, GTN, GTR, GEN, GNF) în diviziunea ICES IIIa, în subzona ICES IV și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa; |
(c) |
pentru limba-de-mare comună cu o lungime mai mică de 19 cm, până la maximum 3,7 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule laterale (TBB) cu o dimensiune a ochiurilor de plasă între 80 și 90 mm în partea de sud a Mării Nordului (subzona ICES IV situată la sud de 55/56 °N); |
(d) |
pentru limba-de-mare comună cu o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare, până la maximum 7 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează beam-traule (TBB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-119 mm și cu o dimensiune mai mare a ochiului în extensia beam-traulelor, în subzona ICES IV; |
(e) |
pentru langustina cu o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare, până la maximum 6 % din totalul capturilor anuale din această specie efectuate de nave care utilizează traule de fund (OTB, TBN, OTT, TB) cu dimensiunea ochiului de plasă de 80-99 mm în subzona ICES IV și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa. |
(2) Până la 30 aprilie 2016, statele membre care au un interes direct în ceea ce privește gestionarea în Marea Nordului prezintă Comisiei informații științifice suplimentare în sprijinul excepției prevăzute la alineatul (1) litera (c).
Articolul 4
Dimensiunea minimă de referință pentru conservare
Prin derogare de la dimensiunea minimă de referință pentru conservare prevăzută în anexa XII la Regulamentul (CE) nr. 850/98 și în sensul prezentului regulament, dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul langustinei din diviziunea ICES IIIa se stabilește după cum urmează:
(a) |
lungimea totală – 105 mm; |
(b) |
lungimea carapacei – 32 mm. |
Articolul 5
Măsuri tehnice specifice în Skagerrak
(1) Deținerea la bord sau utilizarea oricărui tip de traul, plasă-pungă daneză, traul lateral sau plasă remorcată similară având o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm este interzisă.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), se pot utiliza traule cu un sac cu ochiuri de cel puțin 90 mm, cu condiția să fie echipate cu:
(a) |
un panou de plasă cu ochiuri în formă de pătrat de cel puțin 140 mm; |
(b) |
un panou de plasă cu ochiuri în formă de romb cu ochiuri de cel puțin 270 mm, plasat într-o secțiune cu patru panouri și cu un raport de trei plase cu ochiuri de 90 mm la o plasă cu ochiuri de 270 mm; sau |
(c) |
o sită de sortare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm. |
Derogarea prevăzută la literele (a) și (b) de la primul paragraf se aplică cu condiția ca panoul traulului:
— |
să aibă o lungime de cel puțin 3 metri; |
— |
să fie poziționat la cel mult 4 metri de parâma sacului; și |
— |
să coincidă cu întreaga lățime a pânzei superioare a traulului (și anume, de la grandee la grandee). |
(3) Prin derogare de la alineatul (1), se pot utiliza de asemenea următoarele traule:
(a) |
traule cu sac din plasă cu ochiuri în formă de pătrat de cel puțin 70 mm, echipate cu sită de sortare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 35 mm; |
(b) |
traule cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de sub 70 mm pentru pescuitul de specii pelagice sau industriale, cu condiția ca respectiva captură să conțină în proporție de peste 80 % una sau mai multe specii pelagice sau industriale; |
(c) |
traule cu sac având ochiuri de cel puțin 35 mm pentru pescuitul de creveți din specia Pandalus, cu condiția ca traulul să fie echipat cu sită de sortare a speciilor cu un spațiu între bare de maximum 19 mm. |
(4) Se poate utiliza un dispozitiv de reținere a peștilor, atunci când se pescuiesc creveți din specia Pandalus în conformitate cu alineatul (3) litera (c), cu condiția să existe posibilități de pescuit adecvate pentru a acoperi capturile accidentale și ca dispozitivul de reținere să fie
— |
construit cu un panou superior cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de 120 mm (ochiuri în formă de pătrat); |
— |
să aibă o lungime de cel puțin 3 metri; și |
— |
să aibă o lățime cel puțin egală cu a sitei de sortare. |
Articolul 6
Lista navelor
Statele membre stabilesc, în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa la prezentul regulament, navele care fac obiectul obligației de debarcare pentru fiecare activitate de pescuit în parte.
Până la 31 decembrie 2015, acestea transmit Comisiei și celorlalte state membre, prin intermediul site-ului securizat de control al Uniunii, listele cu toate navele care vizează codul saithe, astfel cum sunt definite în anexă, stabilite în conformitate cu primul paragraf. Statele membre ar trebui să țină aceste liste la zi.
Articolul 7
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2016 până la 31 decembrie 2016.
Totuși, articolul 6 se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 octombrie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.
(2) JO L 125, 27.4.1998, p. 1.
(3) Codurile de unelte utilizate în prezentul regulament se referă la codurile din Anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului. În cazul navelor a căror lungime totală este mai mică de 10 metri, codurile de unelte utilizate în acest tabel fac trimitere la codurile FAO de clasificare a uneltelor.
(4) Procesul-verbal convenit al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Norvegia și Uniunea Europeană privind reglementarea activităților de pescuit în Skagerrak și în Kattegat pentru 2012.
(5) Procesul-verbal convenit al consultărilor în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Norvegia privind măsurile pentru punerea în aplicare a interdicției de aruncare a capturilor înapoi în mare și măsurile de control din zona Skagerrak, 4 iulie 2012.
ANEXĂ
Activitățile de pescuit care fac obiectul obligației de debarcare
Dimensiunea ochiurilor de plasă |
Speciile în cauză |
|
Traule: OTB, OTT, OT, PTB, PT, TBN, TBS, OTM, PTM, TMS, TM, TX, SDN, SSC, SPR, TB, SX, SV |
≥ 100 mm |
Toate capturile de cod saithe [dacă sunt realizate de o navă care vizează codul saithe (3)], cambulă de Baltica și eglefin). Toate capturile accidentale de crevete nordic. |
Traule: OTB, OTT, OT, PTB, PT, TBN, TBS, OTM, PTM, TMS, TM, TX, SDN, SSC, SPR, TB, SX, SV |
În subzona ICES IV și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa: 80-99 mm |
În toate zonele, toate capturile de langustină și limbă-de-mare comună (4). Toate capturile accidentale de crevete nordic. În diviziunea ICES IIIa: toate capturile de eglefin. |
În diviziunea ICES IIIa: 70-99 mm |
||
Traule: OTB, OTT, OT, PTB, PT, TBN, TBS, OTM, PTM, TMS, TM, TX, SDN, SSC, SPR, TB, SX, SV |
32-69 mm |
Toate capturile de crevete nordic. |
Traule laterale: TBB |
≥ 120 mm |
Toate capturile de cambulă de Baltica. Toate capturile accidentale de crevete nordic. |
Traule laterale: TBB |
80-119 mm |
Toate capturile de limbă-de-mare comună. Orice captură accidentală de crevete nordic. |
Setci simple, setci cu sirec și plase de încurcare: GN, GNS, GND, GNC, GTN, GTR, GEN, GNF |
|
Toate capturile de limbă-de-mare comună. Toate capturile accidentale de crevete nordic. |
Cârlige și undițe: LLS, LLD, LL, LTL, LX, LHP, LHM |
|
Toate capturile de merluciu. Toate capturile accidentale de crevete nordic. |
Capcane: FPO, FIX, FYK, FPN |
|
Toate capturile de langustină. Toate capturile accidentale de crevete nordic. |
(1) Codurile de unelte utilizate în acest tabel fac trimitere la codurile din Anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului.
(2) În cazul navelor a căror lungime totală este mai mică de 10 metri, codurile de unelte utilizate în acest tabel fac trimitere la codurile FAO de clasificare a uneltelor.
(3) Se consideră că navele vizează codul saithe dacă, atunci când utilizează traule cu o dimensiune a ochiurilor de plasă ≥ 100 mm, au avut debarcări medii anuale de cod saithe reprezentând ≥ 50 % din totalitatea debarcărilor efectuate de navă atât în UE, cât și în țările terțe din zona Mării Nordului, în perioada cuprinsă între x-4 și x-2, unde x este anul de aplicare; adică 2012-2014 pentru 2016 și 2013-2015 pentru 2017.
(4) Cu excepția diviziunii ICES IIIa, atunci când se pescuiește cu traule cu o dimensiune a ochiurilor de cel puțin 90 mm, echipate cu un panou superior cu o dimensiune a ochiurilor de cel puțin 270 mm (plasă cu ochiuri în formă de romb) sau de cel puțin 140 mm (plasă cu ochiuri în formă de pătrat) sau cu un panou cu o dimensiune a ochiurilor în formă de pătrat de 120 mm, plasat la 6-9 metri de sac.
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/49 |
REGULAMENTUL (UE) 2015/2441 AL COMISIEI
din 18 decembrie 2015
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1126/2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește Standardul Internațional de Contabilitate 27
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (1), în special articolul 3 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Prin Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei (2) au fost adoptate anumite standarde internaționale și interpretări existente la 15 octombrie 2008. |
(2) |
La 12 august 2014, Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate a publicat amendamente la Standardul Internațional de Contabilitate (IAS) 27 Situații financiare individuale intitulate Metoda punerii în echivalență în situațiile financiare individuale. Obiectivul amendamentelor este de a permite entităților să utilizeze metoda punerii în echivalență, descrisă în IAS 28 Investiții în entitățile asociate și în asocierile în participație, pentru a contabiliza investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate în situațiile lor financiare individuale. |
(3) |
Amendamentele la IAS 27 implică, în consecință, amendamente la Standardul internațional de raportare financiară (IFRS) 1 și la IAS 28 pentru a se asigura coerența dintre standardele internaționale de contabilitate. |
(4) |
Amendamentele la IAS 27 conțin unele trimiteri la IFRS 9 care, în prezent, nu poate fi aplicat, deoarece IFRS 9 nu a fost încă adoptat de către Uniune. Prin urmare, orice trimitere la IFRS 9 cuprinsă în anexa la prezentul regulament trebuie să fie interpretată ca o trimitere la Standardul Internațional de Contabilitate (IAS) 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare. |
(5) |
Grupul consultativ european pentru raportarea financiară confirmă faptul că amendamentele la IAS 27 îndeplinesc criteriile pentru adoptare prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002. |
(6) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 ar trebui modificat în mod corespunzător. |
(7) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare contabilă, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 se modifică după cum urmează.
(a) |
Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară se modifică conform anexei la prezentul regulament. |
(b) |
Standardul Internațional de Contabilitate (IAS) 27 Situații financiare individuale se modifică conform anexei la prezentul regulament. |
(c) |
Standardul Internațional de Contabilitate 28 Investiții în entitățile asociate și în asocierile în participație se modifică conform anexei la prezentul regulament. |
(2) Orice trimitere la IFRS 9, care figurează în anexa la prezentul regulament, trebuie interpretată ca o trimitere la IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare.
Articolul 2
Fiecare societate aplică amendamentele menționate la articolul 1 cel mai târziu de la data începerii primului său exercițiu financiar care debutează la 1 ianuarie 2016 sau după această dată.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 243, 11.9.2002, p. 1.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1126/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de adoptare a anumitor standarde internaționale de contabilitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 320, 29.11.2008, p. 1).
ANEXĂ
Metoda punerii în echivalență în situațiile financiare individuale
(amendamente la IAS 27)
Amendamente la IAS 27
Situații financiare individuale
Se modifică punctele 4-7, 10, 11B și 12 și se adaugă punctul 18J.
DEFINIȚII
4. |
Următorii termeni sunt folosiți în prezentul standard cu înțelesul specificat în continuare:
… Situațiile financiare individuale sunt acele situații financiare prezentate de către o entitate în cazul cărora entitatea ar putea alege, sub rezerva cerințelor prevăzute în prezentul standard, să își contabilizeze investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate fie la cost, în conformitate cu IFRS 9 Instrumente financiare, fie utilizând metoda punerii în echivalență, astfel cum este descrisă în IAS 28 Investiții în entitățile asociate și în asocierile în participație. |
5. |
Următorii termeni sunt definiți în Anexa A la IFRS 10 Situații financiare consolidate, în Anexa A la IFRS 11 Angajamente comune,și la punctul 3 din IAS 28:
|
6. |
Situațiile financiare individuale sunt cele prezentate suplimentar față de situațiile financiare consolidate sau față de situațiile financiare ale unui investitor care nu deține investiții în filiale, dar deține investiții în entități asociate sau în asocieri în participație, în cazul cărora, conform IAS 28, investițiile în entități asociate sau în asocieri în participație trebuie contabilizate utilizând metoda punerii în echivalență, cu excepția situațiilor prevăzute la punctele 8-8A. |
7. |
Situațiile financiare ale unei entități care nu are o filială, o entitate asociată sau un interes de participație într-o asociere în participație nu sunt situații financiare individuale. … |
ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE INDIVIDUALE
…
10. |
Atunci când o entitate întocmește situații financiare individuale, aceasta trebuie să contabilizeze investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate, fie:
Entitatea aplică aceeași metodă contabilă pentru fiecare categorie de investiții. Investițiile contabilizate la cost sau prin metoda punerii în echivalență sunt contabilizate în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte, atunci când sunt clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării sau a distribuirii (sau incluse într-un grup destinat cedării care este clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării sau a distribuirii). Evaluarea investițiilor contabilizate în conformitate cu IFRS 9 nu se modifică în condițiile respective. … |
11B |
Atunci când o societate-mamă încetează să mai fie o entitate de investiții sau devine o entitate de investiții, aceasta trebuie să contabilizeze schimbarea de la data la care a avut loc modificarea statutului, după cum urmează:
|
12. |
Dividendele provenite de la o filială, o asociere în participație sau o entitate asociată sunt recunoscute în situațiile financiare individuale ale unei entități atunci când se stabilește dreptul entității de a primi dividendele. Dividendele sunt recunoscute ca profit sau pierdere, cu excepția cazului în care entitatea alege să utilizeze metoda punerii în echivalență, caz în care dividendul este recunoscut ca o reducere a valorii contabile a investiției. … |
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ȘI TRANZIȚIA
…
18J |
Metoda punerii în echivalență în situațiile financiare individuale (amendamente la IAS 27), emisă în august 2014, a modificat punctele 4-7, 10, 11B și 12. Entitățile trebuie să aplice retroactiv respectivele amendamente pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2016 sau după această dată, în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică aceste amendamente pentru o perioadă anterioară, entitatea respectivă trebuie să comunice acest fapt. |
Amendamente corelate ale altor standarde
IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară
Se adaugă punctul 39Z.
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE
…
39Z |
Metoda punerii în echivalență în situațiile financiare individuale (amendamente la IAS 27), emisă în august 2014, a modificat punctul D14 și a adăugat punctul D15A. O entitate trebuie să aplice aceste amendamente pentru perioade anuale care încep la 1 ianuarie 2016 sau după această dată. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică aceste amendamente pentru o perioadă anterioară, entitatea respectivă trebuie să prezinte acest fapt. |
În Anexa D, se modifică punctul D14 și se adaugă punctul D15A.
Investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate
D14 |
Atunci când o entitate întocmește situații financiare individuale, IAS 27 prevede că aceasta trebuie să își contabilizeze investițiile în filiale, asocieri în participație și entități asociate, fie:
… |
D15A |
Dacă cel care adoptă pentru prima dată contabilizează o astfel de investiție utilizând metoda punerii în echivalență astfel cum este descrisă în IAS 28:
|
IAS 28 Investiții în entitățile asociate și în asocierile în participație
Se modifică punctul 25 și se adaugă punctul 45B.
Modificări ale participației în capitalurile proprii
25. |
Dacă participația unei entități în capitalurile proprii ale unei entități asociate sau ale unei asocieri în participație este redusă, însă investiția este clasificată în continuare fie drept entitate asociată, fie drept asociere în participație, entitatea trebuie să reclasifice ca profit sau pierdere partea din câștig sau pierdere care fusese recunoscută anterior la alte elemente ale rezultatului global în legătură cu reducerea participației în capitalurile proprii, dacă câștigul sau pierderea în cauză ar trebui reclasificată ca profit sau pierdere la cedarea activelor sau a datoriilor aferente. … |
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ȘI TRANZIȚIA
…
45B |
Metoda punerii în echivalență în situațiile financiare individuale (amendamente la IAS 27), emisă în august 2014, a modificat punctul 25. Entitățile trebuie să aplice retroactiv respectivele amendamente pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2016 sau după această dată, în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică aceste amendamente pentru o perioadă anterioară, entitatea respectivă trebuie să comunice acest fapt. |
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/54 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2442 AL COMISIEI
din 22 decembrie 2015
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
IL |
236,2 |
MA |
104,4 |
|
TR |
109,8 |
|
ZZ |
150,1 |
|
0707 00 05 |
EG |
174,9 |
MA |
90,3 |
|
TR |
143,9 |
|
ZZ |
136,4 |
|
0709 93 10 |
MA |
45,8 |
TR |
145,2 |
|
ZZ |
95,5 |
|
0805 10 20 |
EG |
52,8 |
MA |
65,7 |
|
TR |
77,0 |
|
ZA |
53,1 |
|
ZZ |
62,2 |
|
0805 20 10 |
MA |
74,4 |
ZZ |
74,4 |
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
IL |
111,9 |
TR |
86,8 |
|
UY |
95,4 |
|
ZZ |
98,0 |
|
0805 50 10 |
TR |
97,8 |
ZZ |
97,8 |
|
0808 10 80 |
CA |
153,6 |
CL |
95,8 |
|
US |
172,3 |
|
ZA |
141,1 |
|
ZZ |
140,7 |
|
0808 30 90 |
CN |
63,7 |
TR |
121,0 |
|
ZZ |
92,4 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
DECIZII
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/56 |
DECIZIA (UE) 2015/2443 A CONSILIULUI
din 11 decembrie 2015
privind poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Consiliului de asociere instituit prin Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, în ceea ce privește titlul V din respectivul acord de asociere
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Articolul 464 alineatele (3) și (4) din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”) prevede aplicarea parțială și cu titlu provizoriu a acordului. |
(2) |
Articolul 3 din Decizia 2014/492/UE a Consiliului (2) stabilește dispozițiile acordului care urmează să fie aplicate cu titlu provizoriu. |
(3) |
Articolul 462 din acord prevede că aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord în legătură cu acele zone din Republica Moldova în care Guvernul Republicii Moldova nu exercită un control efectiv va începe de îndată ce Republica Moldova asigură punerea în aplicare și aplicarea deplină a titlului V pe întregul său teritoriu. |
(4) |
Articolul 462 din acord prevede în plus adoptarea de către Consiliul de asociere a unei decizii cu privire la data la care punerea în aplicare și aplicarea deplină a titlului V din acord este asigurată pe întreg teritoriul Republicii Moldova. |
(5) |
Republica Moldova a informat Comisia Europeană că poate asigura punerea în aplicare și aplicarea deplină a titlului V din acord pe întregul său teritoriu, cu începere de la 1 ianuarie 2016. |
(6) |
Este necesar să se monitorizeze și să se reexamineze periodic aplicarea titlului V din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova. |
(7) |
Propunerea urmărește să adopte o poziție a Uniunii în ceea ce privește punerea în aplicare a titlului V din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Poziția care urmează să fie adoptată de Uniune în cadrul Consiliului de asociere instituit în temeiul articolului 434 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, în ceea ce privește punerea în aplicare și respectarea aplicării depline și cu aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova se bazează pe proiectul de decizie al Consiliului de asociere anexat la prezenta decizie.
(2) Modificări tehnice minore aduse proiectului de decizie pot fi acceptate de reprezentanții Uniunii în cadrul Consiliului de asociere fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.
Articolul 2
În termen de opt luni de la intrarea în vigoare a prezentei decizii și ulterior o dată pe an, Comisia Europeană prezintă un raport Consiliului cu privire la aplicarea titlului V din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care Republica Moldova nu mai asigură punerea în aplicare și respectarea aplicării depline a titlului V din acord în zonele din Republica Moldova în care nu exercită un control efectiv, reprezentanții Uniunii în cadrul Consiliului de asociere pot solicita Consiliului de asociere, în temeiul unei decizii ce urmează sa fie adoptată în conformitate cu articolul 218 alineatul (9) din tratat, să reconsidere aplicarea în continuare a titlului V din acord în zonele în cauză.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 11 decembrie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
F. BAUSCH
(1) JO L 260, 30.8.2014, p. 4.
(2) Decizia 2014/492/UE a Consiliului din 16 iunie 2014 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (JO L 260, 30.8.2014, p. 1).
PROIECT
DECIZIA NR. 1/2015 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-REPUBLICA MOLDOVA
din … 2015
privind aplicarea titlului V din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte pe întreg teritoriul Republicii Moldova
CONSILIUL DE ASOCIERE,
având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (1) în special articolul 462,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 464 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (acordul), anumite părți ale acestuia se aplică cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 2014. |
(2) |
Republica Moldova a informat Comisia Europeană că va putea asigura punerea în aplicare și respectarea aplicării depline a titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întregul său teritoriu, începând cu 1 ianuarie 2016. |
(3) |
Este oportună reexaminarea în mod periodic de către Consiliul de asociere a aplicării titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova. |
(4) |
Este oportună monitorizarea de către Comitetul de asociere reunit în configurația comerț a aplicării titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova și furnizarea de rapoarte periodice către Consiliul de asociere, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte se aplică întregului teritoriu al Republicii Moldova începând de la 1 ianuarie 2016.
(2) Consiliul de asociere reexaminează aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de 10 luni de la adoptarea prezentei decizii și, ulterior, o dată pe an.
(3) Comitetul de asociere reunit în configurația comerț monitorizează aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord, astfel cum se menționează la alineatul (1). Comitetul raportează Consiliului de asociere o dată pe an și în funcție de circumstanțe.
(4) Titlul VII (Dispoziții instituționale, generale și finale) se aplică în măsura în care este aplicat în legătură cu titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la …, …
Pentru Consiliul de asociere
Președinte
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/59 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2444 A COMISIEI
din 17 decembrie 2015
de stabilire a cerințelor comune privind prezentarea de către statele membre a unor programe naționale de eradicare, control și supraveghere a bolilor animalelor și a zoonozelor în vederea finanțării de către Uniune și de abrogare a Deciziei 2008/425/CE
[notificată cu numărul C(2015) 9192]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (1), în special articolul 36 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE) nr. 652/2014 stabilește, printre altele, dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor și cerințe referitoare la prezentarea și conținutul programelor naționale de eradicare, combatere și supraveghere a bolilor animalelor și a zoonozelor. |
(2) |
Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 prevede că, în fiecare an, până la 31 mai cel târziu, statele membre transmit Comisiei programele naționale care debutează în anul următor pentru care solicită acordarea de granturi. |
(3) |
Decizia 2008/425/CE a Comisiei (2) prevede că statele membre care doresc să obțină o contribuție financiară din partea Uniunii pentru programele naționale de eradicare, monitorizare și control al anumitor boli ale animalelor depun cereri care cuprind anumite informații minime prevăzute în anexele I-V la decizia respectivă. |
(4) |
În urma adoptării Regulamentului (UE) nr. 652/2014, cerințele comune privind conținutul și prezentarea de către statele membre a unor programe naționale, astfel cum sunt definite la articolul 9 din respectivul regulament, ar trebui să fie revizuite pentru a se conforma pe deplin cerințelor prevăzute la articolul 12 din regulamentul respectiv. |
(5) |
În plus, cerințele comune privind conținutul și prezentarea de către statele membre a unor programe naționale, astfel cum sunt definite la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014, ar trebui să respecte criteriile pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare instituite prin Decizia 2008/341/CE a Comisiei (3). |
(6) |
Pentru a fi în concordanță cu evoluția legislației Uniunii, în cazul anumitor boli, ar trebui să fie utilizate formularele electronice standard furnizate online pe site-ul internet al Comisiei pentru a facilita modificările necesare sau includerea unor detalii suplimentare. Comisia va informa statele membre și va discuta cu acestea cu privire la orice modificări necesare ale formularelor electronice standard în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale. Formularele electronice standard revizuite vor fi transmise tuturor statelor membre cel târziu la începutul lunii martie a anului în cauză. |
(7) |
În cazul altor boli, care nu sunt incluse în formularele electronice standard, și al bolilor animalelor de acvacultură, utilizarea de formulare standard, altele decât cele electronice, este considerată a fi instrumentul adecvat pentru prezentarea programelor naționale, având în vedere numărul scăzut al depunerilor din ultimii ani, fapt ce nu justifică elaborarea de formulare electronice specifice. |
(8) |
Din motive de claritate, Decizia 2008/425/CE ar trebui, prin urmare, abrogată și înlocuită cu prezenta decizie. |
(9) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În plus față de conținutul prevăzut la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 652/2014, programele naționale conțin informațiile prevăzute în anexele la prezenta decizie.
Articolul 2
Programele naționale prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 sunt prezentate pe cale electronică, utilizând formularele electronice standard corespunzătoare indicate în anexele I-IV la prezenta decizie, sau prin poștă, utilizând formularele standard corespunzătoare stabilite în anexa V la prezenta decizie în ceea ce privește bolile care nu sunt incluse în formularele electronice și în anexa VI la prezenta decizie în ceea ce privește bolile animalelor de acvacultură
Articolul 3
Decizia 2008/425/CE se abrogă.
Articolul 4
Prezenta decizie se aplică programelor naționale de eradicare, control și supraveghere prezentate pentru 2017 și pentru anii următori.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2015.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 189, 27.6.2014, p. 1.
(2) Decizia 2008/425/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a cerințelor comune privind prezentarea de către statele membre a unor programe naționale pentru eradicarea, controlul și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și zoonoze în vederea finanțării comunitare (JO L 159, 18.6.2008, p. 1).
(3) Decizia 2008/341/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor (JO L 115, 29.4.2008, p. 44).
ANEXA I
Modelul specific în format PDF care urmează a fi utilizat pentru depunerea programelor naționale privind bolile animalelor enumerate mai jos este disponibil pe site-ul internet al DG SANTE:
http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/funding/cff/animal_health/vet_progs_en.htm
Anexa I.a: în ceea ce privește rabia
Anexa I.b: în ceea ce privește tuberculoza bovină, bruceloza bovină și bruceloza ovină și caprină (B. melitensis)
Anexa 1.c: în ceea ce privește pesta porcină clasică, pesta porcină africană și boala veziculoasă a porcului
Anexa I.d: în ceea ce privește boala limbii albastre
ANEXA II
Modelul specific în format PDF care urmează a fi utilizat pentru depunerea programelor de control al salmonelei este disponibil pe site-ul internet al DG SANTE:
http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/funding/cff/animal_health/vet_progs_en.htm
ANEXA III
Modelul specific în format PDF care urmează a fi utilizat pentru depunerea programelor de control al encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) și al scrapiei este disponibil pe site-ul internet al DG SANTE:
http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/funding/cff/animal_health/vet_progs_en.htm
ANEXA IV
Modelul specific în format PDF care urmează a fi utilizat pentru depunerea programelor de supraveghere a gripei aviare este disponibil pe site-ul internet al DG SANTE:
http://ec.europa.eu/dgs/health_food-safety/funding/cff/animal_health/vet_progs_en.htm
ANEXA V
Cerințe comune privind prezentarea de programe naționale pentru eradicarea, controlul și supravegherea bolilor animalelor enumerate în continuare:
— |
Antraxul |
— |
Pleuropneumonia contagioasă bovină |
— |
Echinococoza |
— |
Campilobacterioza |
— |
Listerioza |
— |
Trichineloza |
— |
Escherichia coli verotoxigenă (E. coli) |
1. Identificarea programului
Statul membru:
Boala (Bolile) (1):
Durata programului: anual/multianual
Cerere de cofinanțare de către Uniune pentru (2):
Referința prezentului document:
Persoană de contact (nume, telefon, fax, e-mail):
Data transmiterii către Comisie:
2. Descrierea situației epidemiologice în ceea ce privește boala/zoonoza înainte de data de începere a punerii în aplicare a programului și date privind evoluția epidemiologică a bolii (bolilor) (3):
3. Descrierea programului prezentat (4):
4. Măsurile prevăzute de programul prezentat care trebuie pus în aplicare
4.1. Prezentarea sintetică a măsurilor înscrise în program:
4.2. Organizarea, supravegherea și rolul tuturor părților interesate (5) implicate în program:
4.3. Descrierea și delimitarea zonelor geografice și administrative în care trebuie să fie pus în aplicare programul (6):
4.4. Obiectivele care trebuie să fie atinse până la sfârșitul programului și beneficiile preconizate:
4.5. Indicatorii adecvați pentru măsurarea gradului de realizare a obiectivelor programului:
4.6. Descrierea măsurilor din cadrul programului (7) :
4.6.1. |
Notificarea bolii |
4.6.2. |
Animale și populații animale țintă |
4.6.3. |
Identificarea animalelor și înregistrarea exploatațiilor |
4.6.4. |
Calificările animalelor și ale efectivelor (8) |
4.6.5. |
Norme privind circulația animalelor |
4.6.6. |
Teste utilizate și modalități de eșantionare |
4.6.7. |
Vaccinuri utilizate și modalități de vaccinare |
4.6.8. |
Informare și evaluare privind gestionarea măsurilor de biosecuritate și infrastructura din cadrul exploatațiilor în cauză |
4.6.9. |
Măsuri în cazul unui rezultat pozitiv (9) |
4.6.10. |
Regimul de despăgubiri pentru proprietarii de animale sacrificate și ucise (10) |
4.6.11. |
Controlul punerii în aplicare a programului și raportarea (11) |
5. Resurse financiare pentru punerea în aplicare a programului:
Bugetul estimat și sursa: publică/privată sau ambele.
6. Date referitoare la evoluția epidemiologică în ultimii cinci ani (12)
6.1. Evoluția bolii
6.1.1. Date referitoare la efective (13) (un tabel pe an)
Anul: |
|||||||||||
Regiunea (14) |
Specia animală |
Numărul total de efective (15) |
Numărul total de efective din cadrul programului |
Numărul de efective controlate (16) |
Numărul de efective pozitive (17) |
Numărul de efective pozitive noi (18) |
Numărul de efective sacrificate în totalitate |
% de efective pozitive sacrificate în totalitate |
INDICATORI |
||
% de acoperire a efectivelor |
% de efective pozitive Prevalență a efectivelor în perioada |
% de noi efective pozitive Incidență în efective |
|||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 = (/) × 100 |
10 = (5/4) × 100 |
11 = (6/5) × 100 |
12 = (7/5) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.1.2. Date referitoare la animale (un tabel pe an)
Anul: |
||||||||||
Regiunea (19) |
Specia animală |
Numărul total de animale (20) |
Numărul de animale (22) care urmează să fie testate în cadrul programului |
Numărul de animale (21) testate |
Numărul de animale testate individual (22) |
Numărul de animale pozitive |
Sacrificare |
INDICATORI |
||
Numărul de animale pozitive sacrificate sau reformate |
Numărul total de animale sacrificate (23) |
% de acoperire la nivelul animalelor |
% animale pozitive Prevalență animală |
|||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 = (5/4) × 100 |
11 = (7/5) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.2. Date defalcate referitoare la testele de supraveghere și la testele de laborator
6.2.1. Date defalcate referitoare la testele de supraveghere și la testele de laborator
Anul: |
|||||
Regiunea (24) |
Specie/categorie animală |
Tipul de test (25) |
Descrierea testului |
Numărul de eșantioane testate |
Numărul de eșantioane pozitive |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
6.3. Date referitoare la infecție (un tabel pe an)
Anul: |
|||
Regiunea (26) |
Specia animală |
Numărul de efective infectate (27) |
Numărul de animale infectate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
6.4. Date referitoare la statutul efectivelor la sfârșitul fiecărui an [după caz]
Anul: |
|||||||||||||||
Regiunea (28) |
Specia animală |
Statutul efectivelor și al animalelor în cadrul programului (29) |
|||||||||||||
Numărul total de efective și de animale în cadrul programului |
Necunoscut (30) |
Nu este indemn și nici oficial indemn |
Indemn sau oficial indemn, suspendat (33) |
Indemn (34) |
Oficial indemn (35) |
||||||||||
Ultimul control pozitiv (31) |
Ultimul control negativ (32) |
||||||||||||||
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
Efective |
Animale (36) |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6.5. Date referitoare la programele de vaccinare sau de tratament (37)
Anul: |
|||||||||
Regiunea (38) |
Specia animală |
Numărul total de efective (39) |
Numărul total de animale |
Informații referitoare la programul de vaccinare sau terapeutic |
|||||
Numărul de efective supuse unui program de vaccinare sau terapeutic |
Numărul de efective vaccinate sau tratate |
Numărul de animale vaccinate sau tratate |
Numărul de doze de vaccin administrate sau de prize terapeutice |
Numărul de adulți vaccinați |
Numărul de animale tinere vaccinate |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
6.6. Date referitoare la fauna sălbatică (40)
6.6.1. Estimarea populației faunei sălbatice
Anul: |
|||
Regiunea (41) |
Specia animală |
Metoda de estimare |
Populația estimată |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
6.6.2. Supravegherea bolilor și alte teste cu specii ale faunei sălbatice (un tabel pe an)
Anul: |
|||||
Regiunea (42) |
Specie animală |
Tipul de test (43) |
Descrierea testului |
Numărul de eșantioane testate |
Numărul de eșantioane pozitive |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
6.6.3. Date referitoare la programele de vaccinare sau de tratament al faunei sălbatice
Anul: |
||||
Regiunea (44) |
Km2 |
Program de vaccinare sau terapeutic |
||
Numărul de doze de vaccin sau de prize terapeutice care trebuie administrate |
Numărul de campanii |
Numărul total de doze de vaccin sau de prize terapeutice administrate |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
7. Obiective
7.1. Obiective legate de teste [un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare (45) ]
7.1.1. Obiective legate de testele de diagnostic
Regiunea (46) |
Tipul de test (47) |
Populația-țintă (48) |
Tipul de eșantion (49) |
Obiectivul (50) |
Numărul de teste programate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
7.1.2. Obiective legate testarea efectivelor și a animalelor
7.1.2.1. Obiective legate de testarea efectivelor (51)
Regiunea (52) |
Specia animală |
Numărul total de efective (53) |
Numărul total de efective din cadrul programului |
Numărul estimat de efective care trebuie controlate (54) |
Numărul estimat de efective pozitive (55) |
Numărul estimat de efective pozitive noi (56) |
Număr estimat de efective sacrificate în totalitate |
% estimat de efective pozitive sacrificate în totalitate |
INDICATORI-ȚINTĂ |
||
% estimat de acoperire a efectivelor |
% de efective pozitive Prevalență în perioada estimată |
% de noi efective pozitive Incidență estimată la nivelul efectivelor |
|||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 = (8/6) × 100 |
10 = (5/4) × 100 |
11 = (6/5) × 100 |
12 = (7/5) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.1.2.2. Obiective legate de testarea animalelor
Regiunea (57) |
Specia animală |
Numărul total de animale (58) |
Numărul de animale (59) din cadrul programului |
Numărul estimat de animale (59) care urmează să fie supuse testelor |
Numărul de animale care urmează să fie testate individual (60) |
Numărul estimat de animale pozitive |
Sacrificare |
INDICATORI-ȚINTĂ |
||
Numărul estimat de animale testate pozitiv care urmează să fie sacrificate sau reformate |
Numărul total de animale care urmează să fie sacrificate (61) |
% estimat de acoperire la nivelul animalelor |
% estimat de animale pozitive (prevalență estimată la nivelul animalelor) |
|||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 = (5/4) × 100 |
11 = (7/5) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.2. Obiective legate de calificarea efectivelor și a animalelor (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare), după caz.
Regiunea (62) |
Specia animală |
Numărul total de efective și de animale în cadrul programului |
Obiective legate de statutul efectivelor și al animalelor din cadrul programului (63) |
||||||||||||
Statut estimat: „necunoscut” (64) |
Statut estimat: „neindemn” sau „nu este oficial indemn” |
Statut estimat „indemn” sau „oficial indemn”, suspendat (67) |
Statut estimat: „indemn” (68) |
Statut estimat: „oficial indemn” (69) |
|||||||||||
Ultimul control pozitiv (65) |
Ultimul control negativ (66) |
||||||||||||||
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
Efective |
Animale (70) |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7.3. Obiective legate de vaccinare sau tratament (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare)
7.3.1. Obiective legate de vaccinare sau tratament (71)
Regiunea (72) |
Specia animală |
Numărul total de efective (73) supuse unui program de vaccinare sau terapeutic |
Numărul total de animale supuse unui program de vaccinare sau terapeutic |
Obiective legate de programul de vaccinare sau terapeutic |
|||||
Numărul estimat de efective (73) supuse unui program de vaccinare sau terapeutic |
Numărul estimat de efective (73) care urmează să fie vaccinate sau tratate |
Numărul estimat de animale care urmează să fie vaccinate sau tratate |
Numărul estimat de doze de vaccin sau de prize terapeutice care urmează să fie administrate |
Numărul estimat de adulți care urmează să fie vaccinați |
Numărul estimat de animale tinere care urmează să fie vaccinate |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
7.3.2. Obiective legate de vaccinarea sau tratamentul (74) faunei sălbatice
Regiunea (75) |
Specia animală |
Km2 |
Obiective legate de programul de vaccinare sau terapeutic |
||
Numărul estimat de doze de vaccin sau de prize terapeutice care urmează să fie administrate în timpul campaniei |
Numărul estimat de campanii |
Numărul total estimat de doze de vaccin sau de prize terapeutice care urmează să fie administrate |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
8. Analiza detaliată a costului programului (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare)
Costuri legate de următoarele măsuri |
Specificație |
Numărul de unități |
Costul unitar în euro |
Suma totală în euro |
Finanțare solicitată din partea Uniunii (da/nu) |
||
1. Testare |
|||||||
|
|
|
|
|
|
||
|
Animale domestice |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
Teste bacteriologice (cultură) în cadrul eșantionării oficiale |
|
|
|
|
||
|
Serotipizarea izolatelor relevante |
|
|
|
|
||
|
Teste bacteriologice de verificare a eficienței dezinfectării spațiilor după sacrificarea în totalitate a unui efectiv pozitiv la salmonella |
|
|
|
|
||
|
Test de detectare a agenților antimicrobieni sau a efectului de inhibare a creșterii bacteriene în țesuturile prelevate de la animale care provin din efectivele testate pentru depistarea salmonellei |
|
|
|
|
||
|
Altele (a se preciza) |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
(În cazul în care se solicită cofinanțare pentru achiziționarea vaccinurilor, trebuie completate, de asemenea, secțiunile 6.4 și 7.2, dacă politica de vaccinare face parte din programul dumneavoastră) |
|
|
|
|
||
|
Numărul dozelor de vaccin |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
3. Sacrificare și distrugere |
|||||||
|
Despăgubire pentru pierderi de animale |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
Costuri de tratare a produselor animale (ouă, ouă destinate incubației etc.) |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
4. Curățare și dezinfectare |
|||||||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
Remunerații |
|
|
|
|
||
|
Altele (a se preciza) |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
6. Materiale consumabile și echipamente speciale |
|||||||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
7. Alte costuri |
|||||||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
||
Total |
|
|
(1) A se utiliza câte un document pentru fiecare boală, cu excepția cazului în care toate măsurile prevăzute de programul pentru populația-țintă sunt utilizate pentru monitorizarea, controlul și eradicarea mai multor boli.
(2) A se indica anul (anii) pentru care se solicită cofinanțarea.
(3) A se furniza o descriere concisă, inclusiv date privind populația-țintă (specie, număr de efective și de animale prezente și care fac obiectul programului), principalele măsuri (eșantionare și regimuri de testare, măsuri de eradicare utilizate, calificarea efectivelor și a animalelor, programe de vaccinare) și principalele rezultate (incidență, prevalență, calificarea efectivelor și a animalelor). Informațiile se comunică pentru perioade distincte în cazul în care măsurile se modifică în mod substanțial. Informațiile sunt documentate prin tabele relevante de sinteză epidemiologică (prevăzute în secțiunea 6), completate de grafice sau hărți (a se anexa).
(4) A se furniza o descriere concisă a programului, însoțită de o prezentare a obiectivului (obiectivelor) principal(e) (monitorizare, control, eradicare, calificarea efectivelor de animale și/sau a regiunilor, reducerea prevalenței și a incidenței), a principalelor măsuri (eșantionare și regim de testare, măsurile de eradicare ce urmează a fi utilizate, calificarea efectivelor și a animalelor, programe de vaccinare), a populației animale țintă și a zonei (zonelor) de punere în aplicare, precum și a definiției unui caz pozitiv.
(5) A se prezenta autoritățile însărcinate cu supravegherea și coordonarea serviciilor responsabile de punerea în aplicare a programului, precum și diferiții operatori implicați. A se descrie responsabilitățile tuturor părților interesate implicate.
(6) A se indica numele și denumirea, frontierele administrative și suprafața zonelor geografice și administrative în care va fi pus în aplicare programul. A se ilustra cu ajutorul hărților.
(7) Este necesar să se furnizeze o descriere completă a tuturor măsurilor, în afară de cazul în care se poate face referire la legislația Uniunii. A se indica de asemenea legislația națională în cadrul căreia sunt prevăzute măsurile.
(8) A se menționa doar în cazul în care se aplică.
(9) A se descrie măsurile luate în ceea ce privește animalele cu test pozitiv (descrierea politicii de sacrificare, destinația carcaselor, utilizarea sau tratarea produselor animale, distrugerea tuturor produselor susceptibile de a transmite boala sau tratarea acestor produse în vederea evitării oricărui risc de contaminare, procedura de dezinfectare a exploatațiilor contaminate, tratamentul terapeutic sau preventiv ales, procedura de repopulare cu animale sănătoase a exploatațiilor care au făcut obiectul unor măsuri de sacrificare și crearea unei zone de supraveghere în jurul exploatației contaminate).
(10) Cu excepția bolii limbii albastre.
(11) A se descrie procesul și controalele care vor fi efectuate pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a punerii în aplicare a programului.
(12) A se furniza datele referitoare la evoluția bolii utilizând, după caz, tabelele de mai jos.
(13) Efective sau exploatații, după caz.
(14) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(15) Număr total de efective prezente în regiune, inclusiv efectivele eligibile și neeligibile pentru program.
(16) Prin control se înțelege realizarea unui test la nivelul efectivului, în cadrul programului, aplicabil bolii respective în vederea menținerii sau a ameliorării statutului sanitar al efectivului. În această coloană, fiecare efectiv va fi luat în considerare o singură dată, chiar dacă a făcut obiectul mai multor controale.
(17) Efectivele care au cel puțin un animal pozitiv în perioada respectivă, independent de numărul de controale efectuate în efectiv.
(18) Efectivele al căror statut în perioada precedentă era „necunoscut”, „neindemn-negativ”, „indemn”, „oficial indemn” sau „suspendat” și având cel puțin un animal testat pozitiv în această perioadă.
(19) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(20) Numărul total de animale prezente în regiune, inclusiv efectivele eligibile și neeligibile pentru program.
(21) Cuprinde animalele testate individual sau pe eșantioane colective.
(22) Nu cuprinde decât animalele testate individual; nu cuprinde animalele testate pe eșantioane colectiv.
(23) Cuprinde toate animalele pozitive sacrificate și animalele negative sacrificate în cadrul programului.
(24) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(25) A se indica dacă testul este serologic, virusologic etc.
(26) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(27) Efective sau exploatații, după caz.
(28) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(29) La sfârșitul anului.
(30) Necunoscut: nu există rezultate disponibile din controalele precedente.
(31) Nu este indemn și ultimul control este pozitiv: efectivul a fost controlat și a dat cel puțin o dată un rezultat pozitiv la ultimul control.
(32) Nu este indemn și ultimul control este negativ: Efectivul a fost controlat și a dat rezultate negative la ultimul control, dar nu este „indemn” și nici „oficial indemn”.
(33) Suspendat în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională aplicabilă bolii respective la sfârșitul perioadei de raportare.
(34) Efectiv indemn, în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională pentru boala respectivă.
(35) Efectiv oficial indemn, în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională pentru boala respectivă.
(36) Include animalele luate în considerare în cadrul programului în efective care au statutul vizat (coloana din stânga).
(37) A se comunica datele doar în cazul în care a fost efectuată vaccinarea.
(38) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(39) Efective sau exploatații, după caz.
(40) A se comunica datele doar în cazul în care programul cuprinde măsuri referitoare la fauna sălbatică sau în cazul în care datele sunt relevante din punct de vedere epidemiologic pentru boală.
(41) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(42) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(43) A se indica dacă testul este serologic, virusologic, de detectare a unor markeri biologici etc.
(44) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(45) Pentru anii următori din cadrul programelor multianuale aprobate, trebuie completat un singur tabel pentru anul relevant.
(46) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(47) Descrierea testului.
(48) Precizări privind speciile vizate și categoriile de animale vizate.
(49) Descrierea eșantionului.
(50) Descrierea obiectivului (de exemplu, calificare, supraveghere, confirmarea cazurilor suspecte, monitorizarea campaniilor, seroconversie, controlul vaccinurilor deletate, teste de vaccinuri, controlul vaccinării etc.).
(51) Efective sau exploatații, după caz.
(52) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(53) Număr total de efective prezente în regiune, inclusiv efectivele eligibile și neeligibile pentru program.
(54) Prin control se înțelege realizarea unui test la nivelul efectivului în cadrul programului pentru boala respectivă, în vederea menținerii, ameliorării etc. statutului sanitar al efectivului. În această coloană, fiecare efectiv trebuie luat în considerare o singură dată, chiar dacă a făcut obiectul mai multor controale.
(55) Efectivele care au cel puțin un animal pozitiv în perioada respectivă, independent de numărul de controale efectuate în efectiv.
(56) Efectivele al căror statut în perioada precedentă era „necunoscut”, „neindemn-negativ”, „indemn”, „oficial indemn” sau „suspendat” și care aveau cel puțin un animal testat pozitiv în această perioadă.
(57) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(58) Numărul total de animale prezente în regiune, inclusiv efectivele eligibile și neeligibile pentru program.
(59) Cuprinde animalele testate individual sau pe eșantioane colective.
(60) Nu cuprinde decât animalele testate individual; nu cuprinde animalele testate pe eșantioane colectiv.
(61) Cuprinde toate animalele pozitive sacrificate, precum și animalele negative sacrificate în cadrul programului.
(62) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(63) La sfârșitul anului.
(64) Necunoscut: nu există rezultate disponibile din controalele precedente.
(65) Nu este indemn și ultimul control este pozitiv: efectivul a fost controlat și a dat cel puțin o dată un rezultat pozitiv la ultimul control.
(66) Nu este indemn și ultimul control este negativ: efectivul a fost controlat și a dat rezultate negative la ultimul control, dar nu este „indemn” și nici „oficial indemn”.
(67) Suspendat, în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională aplicabilă bolii respective, după caz, sau în conformitate cu legislația națională.
(68) Efectiv indemn, în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională aplicabilă bolii respective, după caz, sau în conformitate cu legislația națională.
(69) Efectiv oficial indemn, în conformitate cu legislația Uniunii sau cu cea națională aplicabilă bolii respective, după caz, sau în conformitate cu legislația națională.
(70) Include animalele luate în considerare în cadrul programului în efective care au statutul vizat (coloana din stânga).
(71) A se furniza date numai dacă este cazul.
(72) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
(73) Efective sau exploatații, după caz.
(74) A se furniza date numai dacă este cazul.
(75) Regiune, astfel cum este definită în programul statului membru.
ANEXA VI
Cerințe comune privind prezentarea de programe naționale pentru eradicarea bolilor la animalele de acvacultură enumerate în continuare:
— |
septicemia hemoragică virală (SHV) |
— |
necroza hematopoietică infecțioasă (NHI) |
— |
herpesul crapului koi (KHV) |
— |
anemia infecțioasă a somonului (AIS) |
— |
infecția cu Marteilia refringens |
— |
infecția cu Bonamia ostreae |
— |
boala petelor albe la crustacee |
Cerințe/informații necesare |
Informații/explicații și justificări suplimentare |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. |
Identificarea programului |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.1. |
Statul membru declarant |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.2. |
Autoritatea competentă (adresă, fax, e-mail) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.3. |
Referința prezentului document |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
1.4. |
Data transmiterii către Comisie |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. |
Tipul de comunicare |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.1. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
3. |
Legislația națională (1) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
4. |
Solicitare de cofinanțare |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
4.1. |
A se indica anul (anii) pentru care se solicită cofinanțarea |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
4.2. |
Acordul autorității de gestionare a programului operațional (semnătură și ștampilă) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
5. |
Boli |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.1. |
Pește |
☐ |
SHV |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
☐ |
NHI |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
☐ |
virusul AIS |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
☐ |
Virusul herpetic al crapului koi – VHC |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.2. |
Moluște |
☐ |
Marteilia refringens |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
☐ |
Bonamia ostrae |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5.3. |
Crustacee |
☐ |
Boala petelor albe |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
6. |
Informații generale privind programele |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.1. |
Autoritatea competentă (2) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.2. |
Organizarea, supravegherea tuturor părților interesate care participă la program (3) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.3. |
O perspectivă de ansamblu asupra structurii acvaculturii în zona în cauză, inclusiv asupra tipurilor de producție, a speciilor existente etc. |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.4. |
De când sunt obligatorii notificarea suspiciunii către autoritatea competentă și confirmarea bolii (bolilor) în cauză? |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.5. |
De la ce dată a fost introdus sistemul de detectare precoce existent în toate statele membre, care permite autorității competente să efectueze o anchetă și să facă un raport asupra bolii (4)? |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.6. |
Sursa de animale de acvacultură care aparțin unor specii susceptibile de boala în cauză care intră în statul membru, în zona sau compartimentele pentru exploatație |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.7. |
Orientări privind bunele practici de igienă (5) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.8. |
Situația epidemiologică a bolii cel puțin în cursul celor patru ani care au precedat începerea programului (6) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.9. |
Estimarea costurilor și a beneficiilor preconizate ale programului (7) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.10. |
Descrierea programului prezentat (8) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
6.11. |
Durata programului |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7. |
Zona acoperită (9) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.1. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.2. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.3. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.4. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.5. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Identificați și descrieți aprovizionarea cu apă pentru fiecare fermă (14) |
☐ |
Puț, foraj sau izvor |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
☐ |
Stație de tratare a apei care neutralizează patogenii în cauză (15) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Identificați și descrieți pentru fiecare fermă barierele naturale sau artificiale și justificați capacitatea acestora de a împiedica animalele acvatice provenite dintr-un compartiment din cursurile de apă vecine să intre în fiecare fermă |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Identificați și descrieți pentru fiecare fermă măsurile de protecție împotriva inundațiilor și a infiltrării apei din vecinătate |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.6. |
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
7.7. |
Ferme sau zone de creștere a moluștelor acoperite de program (numere de înregistrare și localizare geografică) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
8. |
Măsurile prevăzute de programul prezentat |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
8.1. |
Rezumatul măsurilor înscrise în program |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Primul an
|
Ultimul an
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
8.2. |
Descrierea măsurilor din cadrul programului (20) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Populație/specie țintă |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Teste utilizate și modalități de eșantionare. Laboratoare care participă la program (21) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Norme privind circulația animalelor |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Vaccinuri utilizate și modalități de vaccinare |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Măsuri în cazul unui rezultat pozitiv (22) |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Regim de despăgubiri pentru proprietari |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Controlul și monitorizarea punerii în aplicare a programului și elaborarea de rapoarte |
|
9. Date privind situația/evoluția epidemiologică a bolii în ultimii patru ani (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare)
9.1. Date privind animalele supuse testelor
Stat membru, zonă sau compartiment (23)
Boală |
Anul |
|
|||||||
Ferma sau zona de creștere a moluștelor |
Numărul de eșantionări |
Numărul de inspecții clinice |
Temperatura apei în momentul eșantionării/inspecției |
Speciile prezente în momentul eșantionării |
Speciile supuse eșantionării |
Numărul de animale supuse eșantionării (total și pe specii) |
Numărul de teste |
Rezultate pozitive ale examenului de laborator |
Rezultate pozitive ale inspecțiilor clinice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
9.2. Date privind fermele sau zonele de creștere care au făcut obiectul testelor
Boală |
Anul |
|
|||||||||
Stat membru, zonă sau compartiment (24) |
Număr total de ferme sau zone de creștere a moluștelor (25) |
Numărul total de ferme sau zone de creștere a moluștelor or din cadrul programului |
Număr de ferme sau zone de creștere a moluștelor controlate (26) |
Număr de ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive (27) |
Număr de noi ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive (28) |
Numărul de ferme sau zone de creștere a moluștelor depopulate |
% de ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive depopulate |
Animale îndepărtate și eliminate (29) |
Indicatori-țintă |
||
% de ferme sau zone de creștere a moluștelor acoperite |
% de ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive Prevalența în fermele sau zonele de creștere a moluștelor în funcție de perioadă |
% de noi ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive Incidența în fermele sau zonele de creștere a moluștelor |
|||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 = |
9 |
10 = |
11 = (5/4) × 100 |
12 = (6/4) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
10. Obiective (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare)
10.1. Obiective privind animalele care au făcut obiectul testelor
Stat membru, zonă sau compartiment (30)
Boală |
Anul |
|
|||||
Ferma sau zona de creștere a moluștelor |
Numărul de eșantionări |
Numărul de inspecții clinice |
Temperatura apei în momentul eșantionării/inspecției |
Speciile prezente în momentul eșantionării |
Speciile supuse eșantionării |
Numărul de animale supuse eșantionării (total și pe specii) |
Numărul de teste |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
10.2. Obiective privind fermele sau zonele de creștere care au făcut obiectul testelor
Boală |
Anul |
|
||||||||
Stat membru, zonă sau compartiment (31) |
Număr total de ferme sau zone de creștere a moluștelor (32) |
Numărul total de ferme sau zone de creștere a moluștelor or din cadrul programului |
Număr estimat de ferme sau zone de creștere a moluștelor care trebuie controlate (33) |
Număr estimat de ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive (34) |
Număr estimat de noi ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive (35) |
Număr estimat de ferme sau zone de creștere a moluștelor care urmează a fi depopulate |
Procent estimat de ferme sau zone de creștere a moluștelor care urmează a fi depopulate |
Indicatori-țintă |
||
Procent estimat de ferme sau zone de cultură a moluștelor acoperite |
% de ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive Perioada de prevalență estimată a fermelor sau a zonelor de creștere a moluștelor |
% de noi ferme sau zone de creștere a moluștelor pozitive Incidența estimată a fermelor sau a zonelor de creștere a moluștelor |
||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 = (7/5) × 100 |
9 = (4/3) × 100 |
10 = (5/4) × 100 |
11 = (6/4) × 100 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
11. Analiza detaliată a costului programului (un tabel pentru fiecare an de punere în aplicare)
Costuri legate de următoarele măsuri |
Specificație |
Numărul de unități |
Costul unitar în euro |
Suma totală în euro |
Finanțare solicitată din partea Uniunii (da/nu) |
|
1. |
Testare |
|
|
|
|
|
1.1. |
Costul analizei |
Testare: |
|
|
|
|
|
|
Testare: |
|
|
|
|
|
|
Testare: |
|
|
|
|
1.2. |
Costul eșantionării |
|
|
|
|
|
1.3. |
Alte costuri |
|
|
|
|
|
2. |
Vaccinare sau tratament |
|
|
|
|
|
2.1. |
Achiziționare de vaccinuri/tratamente |
|
|
|
|
|
2.2. |
Costuri de distribuție |
|
|
|
|
|
2.3. |
Costuri administrative |
|
|
|
|
|
2.4. |
Costuri de control |
|
|
|
|
|
3. |
Îndepărtarea și eliminarea animalelor de acvacultură |
|
|
|
|
|
3.1. |
Despăgubire pentru pierderi de animale |
|
|
|
|
|
3.2. |
Costuri de transport |
|
|
|
|
|
3.3. |
Costuri de eliminare |
|
|
|
|
|
3.4. |
Pierderi în caz de îndepărtare |
|
|
|
|
|
3.5. |
Costuri pentru tratarea produselor |
|
|
|
|
|
4. |
Curățare și dezinfectare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5. |
Remunerare (personal angajat numai în scopul executării programului) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6. |
Materiale consumabile și echipamente speciale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7. |
Alte costuri |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
(1) Legislația națională în vigoare aplicabilă programului de eradicare.
(2) A se furniza o descriere a structurii, a competențelor, a obligațiilor și a atribuțiilor autorității competente sau ale autorităților competente în cauză.
(3) A se furniza o descriere a autorităților însărcinate cu supravegherea și coordonarea programului, precum și a diferiților operatori în cauză.
(4) Sistemele de detectare precoce asigură, în special, recunoașterea rapidă a oricăror semne clinice legate de suspiciunea de boală, boală emergentă sau mortalitate inexplicabilă în ferme sau zone de creștere a moluștelor și în sălbăticie, precum și comunicarea rapidă a evenimentului autorității competente în vederea lansării fără întârziere a unei anchete de diagnostic. Sistemul de detectare precoce trebuie să includă cel puțin următoarele:
(a) |
o sensibilizare amplă, în rândul personalului din întreprinderile de acvacultură sau care este implicat în activitățile de transformare a animalelor de acvacultură, la semnele caracteristice ale unei boli și formarea de medici veterinari sau de ihtiopatologi în vederea depistării și notificării cazurilor de boală neobișnuite; |
(b) |
formarea de medici veterinari sau de ihtiopatologi în vederea recunoașterii și notificării cazurilor de boli suspecte; |
(c) |
accesul autorității competente la laboratoare echipate pentru a diagnostica și a diferenția bolile înregistrate și bolile emergente. |
(5) A se furniza o descriere în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerințele de sănătate animală pentru animale și produse de acvacultură și privind prevenirea și controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (JO L 328, 24.11.2006, p. 14).
(6) A se oferi informații utilizând tabelul stabilit în punctul 9 a anexei VI la prezenta decizie.
(7) A se furniza o descriere a beneficiilor pentru crescători și pentru societate, în general.
(8) A se furniza o descriere concisă a programului care să cuprindă principalele obiective și măsuri, populația-țintă, zonele de implementare și definiția unui caz pozitiv.
(9) Zona acoperită trebuie să fie clar identificată și descrisă pe o hartă, care trebuie anexată la cerere.
(10) Un întreg bazin hidrografic, de la izvoare la estuar.
(11) O parte dintr-un bazin hidrografic de la izvor (izvoare) la o barieră naturală sau artificială care împiedică migrația în amonte a animalelor acvatice din părțile bazinului hidrografic situate în aval.
(12) Mai multe bazine hidrografice, inclusiv estuarele lor, datorită unei legături epidemiologice care există între bazinele hidrografice de-a lungul estuarului.
(13) Compartimente care includ una sau mai multe ferme sau zone de creștere a moluștelor, în care statutul sanitar privind o anumită boală este independent de statutul sanitar privind boala respectivă din apele naturale din vecinătate.
(14) Un compartiment care este independent de statutul sanitar al apelor din vecinătatea sa, este alimentat cu apă:
(a) |
prin intermediul unei stații de tratare a apei care neutralizează patogenii în cauză pentru a reduce riscul introducerii bolii la un nivel acceptabil; sau |
(b) |
direct dintr-un puț, un foraj sau un izvor. În cazul în care o astfel de sursă de apă este situată în afara zonei unde este amplasată ferma, apa trebuie furnizată direct către fermă și transportată prin intermediul unei conducte. |
(15) A se furniza informații tehnice pentru a demonstra că patogenii în cauză sunt neutralizați pentru a reduce la un nivel acceptabil riscul introducerii bolii.
(16) Compartimente care includ una sau mai multe ferme sau zone de creștere a moluștelor, în care statutul sanitar privind o anumită boală este dependent de statutul sanitar privind boala respectivă din apele naturale din vecinătate.
(17) A se furniza o descriere a localizării geografice și a distanței de alte ferme/zone de creștere care permit considerarea compartimentului drept o unitate epidemiologică.
(18) A se furniza o descriere a sistemului comun de biosecuritate.
(19) Fiecare fermă sau zonă de creștere a moluștelor dintr-un compartiment care este dependent de statutul sanitar al apelor vecine trebuie să facă obiectul unor măsuri suplimentare impuse de autoritatea competentă, atunci când se consideră necesar să se împiedice introducerea bolilor. Aceste măsuri pot să includă stabilirea unei zone tampon în jurul compartimentului în care se desfășoară un program de monitorizare, și stabilirea unei protecții suplimentare împotriva intruziunii posibililor purtători sau vectori de patogeni.
(20) Este necesar să se furnizeze o descriere completă, în afară de cazul în care se poate face referire la legislația Uniunii. A se indica legislația națională în cadrul căreia sunt prevăzute măsurile.
(21) Descrieți metodele de diagnostic și modalitățile de eșantionare. După caz, indicați standardele OIE sau ale Uniunii aplicate. În cazul în care acestea nu se aplică, furnizați o descriere a lor. Furnizați numele laboratoarelor care participă la program (laboratorul național de referință sau laboratoarele desemnate).
(22) A se furniza o descriere a măsurilor cu privire la animalele pozitive (recoltare imediată sau tardivă pentru consumul uman, îndepărtare și eliminare imediate sau tardive, măsuri în vederea evitării răspândirii patogenilor în timpul recoltării, al procesării sau al îndepărtării și al eliminării suplimentare, o procedură de dezinfecție a fermelor sau a zonelor de creștere a moluștelor infectate, o procedură de repopulare cu animale sănătoase a fermelor și a zonelor de creștere care au fost depopulate și crearea unei zone de supraveghere în jurul fermei sau zonei de creștere infectate etc.).
(23) Stat membru, zonă sau compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(24) Stat membru, zonă sau compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(25) Număr total de ferme sau zone de creștere a moluștelor existente în statul membru, în zonă sau în compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(26) Prin control se înțelege realizarea unui test la nivelul fermei/zonei de creștere a moluștelor în cadrul programului pentru boala respectivă în vederea ameliorării statutului sanitar al fermei/zonei de creștere a moluștelor. În această coloană, fiecare fermă/zonă de creștere a moluștelor trebuie luată în considerare doar o singură dată, chiar în cazul în care a făcut obiectul mai multor controale.
(27) Fermele sau zonele de creștere a moluștelor care au cel puțin un animal pozitiv în perioada respectivă, independent de numărul de controale efectuate în fermă sau în zona de creștere a moluștelor.
(28) Fermele sau zonele de creștere a moluștelor al căror statut în perioada precedentă era, în conformitate cu partea A din anexa III la Directiva 2006/88/CE, categoria I, categoria II, categoria III sau categoria IV și care au cel puțin un animal pozitiv în această perioadă.
(29) Animale × 1 000 sau greutatea totală a animalelor îndepărtate și eliminate.
(30) Stat membru, zonă sau compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(31) Stat membru, zonă sau compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(32) Număr total de ferme sau zone de creștere a moluștelor existente în statul membru, în zonă sau în compartiment, în conformitate cu definiția de la punctul 7 al anexei VI.
(33) Prin control se înțelege realizarea unui test la nivelul fermei/zonei de creștere a moluștelor în cadrul programului pentru boala respectivă în vederea ameliorării statutului sanitar al fermei/zonei de creștere a moluștelor. În această coloană, fiecare fermă/zonă de creștere a moluștelor trebuie luată în considerare doar o singură dată, chiar în cazul în care a făcut obiectul mai multor controale.
(34) Fermele sau zonele de creștere a moluștelor care au cel puțin un animal pozitiv în perioada respectivă, independent de numărul de controale efectuate în fermă sau în zona de creștere a moluștelor.
(35) Fermele sau zonele de creștere a moluștelor al căror statut în perioada precedentă era, în conformitate cu partea A din anexa III la Directiva 2006/88/CE, categoria I, categoria II, categoria III sau categoria IV și care au cel puțin un animal pozitiv în această perioadă.
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
23.12.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/93 |
DECIZIA NR. 1/2015 A CONSILIULUI DE ASOCIERE UE-REPUBLICA MOLDOVA
din 18 decembrie 2015
privind aplicarea titlului V din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte pe întreg teritoriul Republicii Moldova [2015/2445]
CONSILIUL DE ASOCIERE,
având în vedere Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (1), în special articolul 462,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 464 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), anumite părți ale acestuia se aplică cu titlu provizoriu de la 1 septembrie 2014. |
(2) |
Republica Moldova a informat Comisia Europeană că va putea asigura punerea în aplicare și respectarea aplicării depline a titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întregul său teritoriu, începând cu 1 ianuarie 2016. |
(3) |
Este oportună reexaminarea în mod periodic de către Consiliul de asociere a aplicării titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova. |
(4) |
Este oportună monitorizarea de către Comitetul de asociere reunit în configurația comerț a aplicării titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova și furnizarea de rapoarte periodice către Consiliul de asociere, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte se aplică întregului teritoriu al Republicii Moldova începând de la 1 ianuarie 2016.
(2) Consiliul de asociere reexaminează aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord pe întreg teritoriul Republicii Moldova în termen de 10 luni de la adoptarea prezentei decizii și, ulterior, o dată pe an.
(3) Comitetul de asociere reunit în configurația comerț monitorizează aplicarea titlului V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord, astfel cum se menționează la alineatul (1). Comitetul raportează Consiliului de asociere o dată pe an și în funcție de circumstanțe.
(4) Titlul VII (Dispoziții instituționale, generale și finale) se aplică în măsura în care este aplicat în legătură cu titlul V (Comerț și aspecte legate de comerț) din acord.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Chișinău, 18 decembrie 2015.
Pentru Consiliul de asociere
Președintele
G. BREGA
(1) JO L 260, 30.8.2014, p. 4.