ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 332

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 58
18 decembrie 2015


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Decizia (UE) 2015/2377 a Consiliului din 26 octombrie 2015 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

11

 

 

Acord între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

13

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2378 al Comisiei din 15 decembrie 2015 de stabilire a normelor de punere în aplicare a anumitor dispoziții din Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012

19

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2379 al Comisiei din 16 decembrie 2015 de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1067/2008, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, de la Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 și de la Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 cu privire la datele de depunere a cererilor și de eliberare a licențelor de import în 2016 în cadrul contingentelor tarifare privind cerealele, orezul și uleiul de măsline și de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 951/2006 cu privire la datele de eliberare a licențelor de export în 2016 în sectorul zahărului și al izoglucozei peste cotă

46

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2380 al Comisiei din 16 decembrie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină

50

 

*

Regulamentul (UE) 2015/2381 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS), în ceea ce privește transmiterea seriilor de timp pentru noua împărțire regională

52

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2382 al Comisiei din 17 decembrie 2015 privind autorizarea unui preparat de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat (titularul autorizației: Kerry Ingredients and Flavours) ( 1 )

54

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2383 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009 cu privire la lista de produse de hrană pentru animale și alimentare de origine neanimală supuse unor controale oficiale consolidate efectuate asupra importurilor ( 1 )

57

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2384 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a procedurii privind importurile de anumite folii din aluminiu originare din Brazilia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

63

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2385 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Federația Rusă

91

 

*

Regulamentul (UE) 2015/2386 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de supunere la înregistrare a importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză

111

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2387 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

114

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2388 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de stabilire a coeficientului de alocare care urmează să fie aplicat cantităților care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1-7 decembrie 2015 și de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2016 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul (CE) nr. 533/2007 în sectorul cărnii de pasăre

116

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2389 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de stabilire a coeficientului de alocare care urmează să fie aplicat cantităților care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1-7 decembrie 2015 și de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2016 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul (CE) nr. 1385/2007 în sectorul cărnii de pasăre

119

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2390 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de stabilire a coeficientului de alocare care urmează să fie aplicat cantităților care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1-7 decembrie 2015 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2078 pentru carnea de pasăre originară din Ucraina

122

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2391 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2016 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul (CE) nr. 539/2007 în sectorul ouălor și al ovalbuminelor

124

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva de punere în aplicare (UE) 2015/2392 a Comisiei din 17 decembrie 2015 privind Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea către autoritățile competente a încălcărilor efective sau potențiale ale acestui regulament

126

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE, Euratom) 2015/2393 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Regulamentului de procedură al Consiliului

133

 

*

Decizia (UE) 2015/2394 a Consiliului din 8 decembrie 2015 privind poziția care urmează să fie luată de statele membre în numele Uniunii în ceea ce privește deciziile care urmează să fie adoptate de Comisia permanentă a Eurocontrol privind rolurile și sarcinile Eurocontrol și serviciile centralizate

136

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2395 a Consiliului din 10 decembrie 2015 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2010/99/UE privind autorizarea Republicii Lituania de a prelungi aplicarea unei măsuri de derogare de la dispozițiile articolului 193 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

140

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2396 a Consiliului din 10 decembrie 2015 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2009/1008/UE privind autorizarea Republicii Letonia de a prelungi aplicarea unei măsuri de derogare de la dispozițiile articolului 193 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată

142

 

*

Decizia (UE) 2015/2397 a Consiliului din 16 decembrie 2015 de numire a unui membru spaniol și a unui supleant spaniol în cadrul Comitetului Regiunilor

144

 

*

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2398 a Comisiei din 17 decembrie 2015 cu privire la informațiile și documentele aferente unei cereri de includere a unei instalații de reciclare situate într-o țară terță pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor ( 1 )

145

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Decizia (PESC) 2015/1835 a Consiliului din 12 octombrie 2015 de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției Europene de Apărare ( JO L 266, 13.10.2015 )

156

 

*

Rectificare la Orientarea (UE) 2015/1938 a Băncii Centrale Europene din 27 august 2015 de modificare a Orientării (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2015/27) ( JO L 282, 28.10.2015 )

158

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

DIRECTIVE

18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/1


DIRECTIVA (UE) 2015/2376 A CONSILIULUI

din 8 decembrie 2015

de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 115,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Problemele generate de evaziunea fiscală la nivel transfrontalier, de planificarea fiscală agresivă și de concurența fiscală dăunătoare s-au agravat considerabil, devenind un subiect de preocupare major în Uniune și la nivel mondial. Erodarea bazei impozabile reduce considerabil veniturile fiscale naționale, ceea ce împiedică statele membre să aplice politici fiscale favorabile creșterii. Emiterea deciziilor fiscale anticipate, care facilitează aplicarea consecventă și transparentă a legislației, este o practică comună inclusiv în Uniune. Oferind certitudine mediului de afaceri, clarificarea legislației fiscale în beneficiul contribuabililor poate încuraja investițiile și conformarea cu legislația și, prin urmare, poate contribui la obiectivul dezvoltării în continuare a pieței unice a Uniunii pe baza principiilor și a libertăților care stau la baza tratatelor. Totuși, deciziile privind structurile create în funcție de sistemul de impozitare au condus, în anumite cazuri, la un nivel scăzut de impozitare a unor venituri artificial de ridicate în țara care emite, modifică sau reînnoiește decizia fiscală anticipată și au cauzat reducerea artificială a veniturilor impozitate în orice alte țări implicate. Creșterea transparenței este așadar necesară de urgență. Pentru a atinge acest scop, instrumentele și mecanismele instituite de Directiva 2011/16/UE a Consiliului (4) ar trebui consolidate.

(2)

În concluziile sale din 18 decembrie 2014, Consiliul European a subliniat nevoia urgentă de intensificare a eforturilor de combatere a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, atât la nivel mondial, cât și la nivelul Uniunii. Subliniind importanța transparenței, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a prezenta o propunere privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale în Uniune.

(3)

Directiva 2011/16/UE prevede obligativitatea schimbului spontan de informații între statele membre în cinci cazuri specifice și în anumite termene. În cazurile în care autoritatea competentă a unui stat membru are dovezi pe baza cărora presupune că pot exista pierderi fiscale într-un alt stat membru, schimbul spontan de informații se aplică deja deciziilor fiscale pe care un stat membru le emite, le modifică sau le reînnoiește la adresa unui anumit contribuabil în ceea ce privește interpretarea sau aplicarea dispozițiilor fiscale în viitor și care au o dimensiune transfrontalieră.

(4)

Cu toate acestea, eficiența schimbului spontan de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer este împiedicată de o serie de dificultăți practice importante, cum ar fi marja de apreciere de care dispune statul membru emitent pentru a decide care alte state membre ar trebui informate. Prin urmare, informațiile schimbate ar trebui, după caz, să fie accesibile tuturor celorlalte state membre.

(5)

Domeniul de aplicare al schimbului automat de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite la adresa unei anumite persoane sau a unui anumit grup de persoane, pe care această persoană sau acest grup de persoane are (au) dreptul să se bazeze, ar trebui să vizeze orice formă materială (indiferent de caracterul lor obligatoriu sau neobligatoriu și de modul în care sunt emise).

(6)

Din rațiuni de securitate juridică, Directiva 2011/16/UE ar trebui să fie modificată prin includerea unei definiții adecvate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și a acordului prealabil privind prețul de transfer. Domeniul de aplicare al acestor definiții ar trebui să fie suficient de larg pentru a cuprinde o gamă largă de situații, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele tipuri de decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și de acorduri prealabile privind prețul de transfer:

acorduri prealabile și/sau decizii anticipate privind prețul de transfer unilaterale;

acorduri prealabile și decizii anticipate privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale;

acorduri sau decizii ce determină existența sau absența unui sediu permanent;

acorduri sau decizii ce determină existența sau absența unor elemente de fapt cu impact potențial asupra bazei de impozitare a unui sediu permanent;

acorduri sau decizii de stabilire a statutului fiscal al unei entități hibride într-un stat membru, care se referă la un rezident dintr-o altă jurisdicție;

precum și acorduri sau decizii privind baza de evaluare pentru amortizarea unui activ într-un stat membru, care este achiziționat de la o societate din grup într-o altă jurisdicție.

(7)

Contribuabilii au dreptul să se bazeze pe decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau pe acorduri prealabile privind prețul de transfer, de exemplu în timpul proceselor de impozitare sau al auditurilor fiscale, cu condiția ca elementele de fapt pe care se bazează deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontaliere sau acordurile prealabile privind prețul de transfer să fi fost prezentate cu acuratețe și ca respectivii contribuabili să respecte dispozițiile deciziilor fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer.

(8)

Statele membre vor face schimb de informații, indiferent dacă contribuabilul respectă sau nu respectă dispozițiile deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau ale acordurilor prealabile privind prețul de transfer.

(9)

Furnizarea de informații nu ar trebui să conducă la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori la o divulgare de informații care ar contraveni politicii publice.

(10)

Pentru a profita de beneficiile oferite de schimbul automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer, informațiile ar trebui comunicate în cel mai scurt timp după emitere, modificare sau reînnoire și, prin urmare, ar trebui stabilite intervale regulate de comunicare a informațiilor. Din aceleași motive este, de asemenea, necesar să se prevadă schimbul automat obligatoriu de decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și de acorduri prealabile privind prețul de transfer care au fost emise, modificate sau reînnoite într-o perioadă care a debutat cu cinci ani înaintea datei aplicării prezentei directive și care sunt încă valabile la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, anumite persoane sau grupuri de persoane cu o cifră de afaceri netă anuală la nivel de grup de sub 40 000 000 EUR ar putea fi excluse, în anumite condiții, de la un astfel de schimb automat obligatoriu.

(11)

Din motive de securitate juridică este oportun ca, în conformitate cu un set de condiții foarte stricte, să se excludă de la schimbul automat obligatoriu acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale cu țări terțe în conformitate cu cadrul tratatelor internaționale încheiate cu țările respective, în cazul în care dispozițiile respectivelor tratate nu permit divulgarea către o țară terță parte a informațiilor primite în temeiul respectivului tratat. Totuși, în astfel de cazuri ar trebui, în schimb, ca informațiile identificate la articolul 8a alineatul (6) referitoare la cererile care conduc la emiterea unor astfel de acorduri prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale să facă obiectul unui schimb de informații. Prin urmare, în astfel de cazuri, informațiile care urmează să fie comunicate ar trebui să includă o mențiune a faptului că sunt furnizate pe baza unei asemenea cereri.

(12)

Schimbul automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer ar trebui să includă, în fiecare caz, comunicarea unui set definit de informații de bază care să fie accesibile tuturor statelor membre. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsurile practice necesare pentru a standardiza comunicarea unor astfel de informații în conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 2011/16/UE (care implică Comitetul privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării) pentru stabilirea unui formular-tip care să fie utilizat pentru schimbul de informații. Această procedură ar trebui utilizată și la adoptarea unor noi măsuri practice în vederea punerii în aplicare a schimbului de informații, cum ar fi precizarea cerințelor lingvistice care ar fi aplicabile schimbului de informații utilizând formularul-tip respectiv.

(13)

La elaborarea unui astfel de formular-tip pentru schimbul automat obligatoriu de informații este oportun să se țină seama de activitatea desfășurată de Forumul privind practicile fiscale dăunătoare al OCDE, în cadrul căruia se află în curs de elaborare un astfel de formular-tip pentru schimbul de informații, în contextul planului de acțiune privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor. Este de asemenea oportun să se lucreze îndeaproape cu OCDE, în mod coordonat, și nu doar în domeniul elaborării unui astfel de formular-tip pentru schimbul automat obligatoriu de informații. Obiectivul final ar trebui să îl constituie condițiile de concurență echitabile la nivel mondial, în care Uniunea ar trebui să își asume un rol de lider, promovând necesitatea ca domeniul de aplicare al informațiilor privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer care urmează să facă obiectul schimbului automat să fie unul larg.

(14)

Statele membre ar trebui să facă schimb de informații de bază, iar un set limitat de informații de bază ar trebui comunicate, de asemenea și Comisiei. Acest lucru ar trebui să permită Comisiei să monitorizeze și să evalueze în orice moment aplicarea efectivă a schimbului automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer. Totuși, informațiile primite de Comisie nu ar trebui să fie utilizate în niciun alt scop. În plus, această comunicare nu ar scuti statele membre de obligațiile lor de a notifica toate ajutoarele de stat Comisiei.

(15)

Feedbackul oferit de statul membru care primește informațiile statului membru care le transmite este un element necesar al funcționării unui sistem eficient de schimb automat de informații. Prin urmare, este oportun să subliniem că autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să transmită, o dată pe an, feedback cu privire la schimbul automat de informații celorlalte state membre în cauză. În practică, acest feedback obligatoriu ar trebui să se efectueze pe baza unor acorduri convenite bilateral.

(16)

Atunci când este necesar, în urma etapei schimbului automat obligatoriu de informații în temeiul prezentei directive, un stat membru ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe articolul 5 din Directiva 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul de informații la cerere pentru a obține informații suplimentare, inclusiv textul integral al deciziilor fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al acordurilor prealabile privind prețul de transfer, de la statul membru care a emis astfel de decizii sau acorduri.

(17)

Este oportun să se reamintească faptul că articolul 21 alineatul (4) din Directiva 2011/16/UE reglementează cerințele lingvistice și în materie de traducere aplicabile cererilor de cooperare, inclusiv cererilor de notificare, precum și documentelor anexate. Respectiva normă ar trebui să fie aplicabilă și în cazurile în care statele membre solicită informații suplimentare, în urma etapei de schimb automat obligatoriu de informații de bază privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(18)

Statele membre ar trebui să ia toate măsurile rezonabile necesare pentru a elimina orice obstacol care ar putea împiedica schimbul automat obligatoriu eficace și cât mai larg posibil de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(19)

Pentru a spori eficiența utilizării resurselor, a facilita schimbul de informații și a evita necesitatea ca fiecare stat membru să efectueze modificări similare la sistemul său de stocare a informațiilor, ar trebui să se prevadă instituirea unui registru central, accesibil tuturor statelor membre și Comisiei, în care statele membre ar urma să încarce și să stocheze informațiile, în loc să transmită respectivele informații prin e-mail securizat. Modalitățile practice necesare pentru crearea unui astfel de registru ar trebui adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2) din Directiva 2011/16/UE.

(20)

Având în vedere natura și amploarea modificărilor introduse prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului (5) și prin prezenta directivă, termenul pentru prezentarea informațiilor, a statisticilor și a rapoartelor prevăzute de Directiva 2011/16/UE ar trebui prelungit. Această prelungire ar trebui să asigure faptul că informațiile care trebuie furnizate pot reflecta experiența rezultată din modificările respective. Prelungirea ar trebui să se aplice atât statisticilor și altor informații care trebuie prezentate de către statele membre înainte de 1 ianuarie 2018, cât și raportului și, dacă este cazul, propunerii care urmează să fie prezentate de Comisie până la 1 ianuarie 2019.

(21)

Dispozițiile existente privind confidențialitatea ar trebui modificate pentru a reflecta extinderea schimbului automat obligatoriu de informații la deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și la acordurile prealabile privind prețul de transfer.

(22)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În mod concret, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și a libertății de a desfășura o activitate comercială.

(23)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume instituirea unei cooperări administrative eficiente între statele membre în condiții compatibile cu buna funcționare a pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, din motive de uniformitate și eficacitate, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(24)

Directiva 2011/16/UE ar trebui, prin urmare, modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 2011/16/UE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„9.

«schimb automat» înseamnă,

(a)

în sensul articolului 8 alineatul (1) și al articolului 8a, comunicarea sistematică a informațiilor predefinite către alt stat membru, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite. În sensul articolului 8 alineatul (1), trimiterea la informațiile disponibile se referă la informații din dosarele fiscale ale statelor membre care comunică informațiile respective, care pot fi accesate în conformitate cu procedurile de colectare și procesare a informațiilor din acel stat membru;

(b)

în sensul articolului 8 alineatul (3a), comunicarea sistematică a informațiilor predefinite referitoare la rezidenții din alte state membre către statul membru de rezidență relevant, fără cerere prealabilă, la intervale regulate prestabilite. În contextul articolului 8 alineatele (3a) și (7a), al articolului 21 alineatul (2) și al articolului 25 alineatele (2) și (3), orice termen scris cu inițială majusculă are sensul atribuit conform definițiilor corespunzătoare prevăzute în anexa I;

(c)

în sensul oricăror alte dispoziții din prezenta directivă, în afară de articolul 8 alineatele (1) și (3a) și de articolul 8a, comunicarea sistematică de informații predefinite furnizate în conformitate cu literele (a) și (b) de la prezentul punct.”;

(b)

se adaugă următoarele puncte:

„14.

«decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră» înseamnă orice acord, comunicare sau orice alt instrument sau acțiune cu efecte similare, inclusiv o decizie emisă, modificată sau reînnoită în contextul unui audit fiscal și care îndeplinește următoarele condiții:

(a)

este emisă, modificată sau reînnoită de către sau în numele guvernului sau al autorității fiscale a unui stat membru sau de către subdiviziunile teritoriale sau administrative ale statului membru, inclusiv autoritățile locale, indiferent dacă aceasta este efectiv utilizată;

(b)

este emisă, modificată sau reînnoită la adresa unei anumite persoane sau a unui anumit grup de persoane și pe care această persoană sau acest grup de persoane are dreptul să se bazeze;

(c)

se referă la interpretarea sau aplicarea unei dispoziții legale sau administrative privind administrarea sau aplicarea normelor legale naționale referitoare la impozitele din statul membru sau din subdiviziunile teritoriale sau administrative ale statului membru, inclusiv autoritățile locale;

(d)

se referă la o tranzacție transfrontalieră sau la întrebarea dacă activitățile desfășurate de o persoană într-o altă jurisdicție generează sau nu un sediu permanent; și

(e)

este luată anterior tranzacțiilor sau activităților dintr-o altă jurisdicție care au potențialul de a genera un sediu permanent sau anterior depunerii declarației fiscale pentru perioada în care a avut loc tranzacția sau seria de tranzacții sau activități.

Tranzacțiile transfrontaliere pot include, fără a se limita la acestea, realizarea de investiții, furnizarea de bunuri, servicii, finanțare sau utilizarea unor active corporale sau necorporale și nu trebuie neapărat să implice în mod direct persoana căreia i se adresează decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră;

15.

«acord prealabil privind prețul de transfer» înseamnă orice acord, comunicare sau orice alt instrument sau acțiune cu efecte similare, inclusiv unul (una) emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) în contextul unui audit fiscal și care îndeplinește următoarele condiții:

(a)

este emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) de către sau în numele guvernului sau al autorității fiscale din unul sau mai multe state membre, inclusiv al oricărei subdiviziuni teritoriale sau administrative din acestea, inclusiv autorități locale, indiferent dacă acesta (aceasta) este efectiv utilizat(ă);

(b)

este emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) la adresa unei anumite persoane sau a unui grup de persoane și pe care această persoană sau grup de persoane are dreptul să se bazeze; și

(c)

stabilește, anterior tranzacțiilor transfrontaliere între întreprinderi asociate, un set corespunzător de criterii pentru stabilirea prețurilor de transfer pentru aceste tranzacții sau determină atribuirea profiturilor către un sediu permanent.

Întreprinderile sunt întreprinderi asociate atunci când o întreprindere participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei alte întreprinderi sau când aceleași persoane participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul întreprinderilor.

Prețurile de transfer sunt prețurile la care o întreprindere transferă bunuri corporale și necorporale sau oferă servicii întreprinderilor asociate, iar «stabilirea prețurilor de transfer» se interpretează în consecință;

16.

în sensul punctului 14, «tranzacție transfrontalieră» înseamnă o tranzacție sau o serie de tranzacții în care:

(a)

nu toate părțile la tranzacție sau la seria de tranzacții au rezidența fiscală în statul membru care emite, modifică sau reînnoiește decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră;

(b)

oricare dintre părțile la tranzacție sau la seria de tranzacții are în același timp rezidența fiscală în mai mult de o jurisdicție;

(c)

una dintre părțile la tranzacție sau la seria de tranzacții își desfășoară activitatea într-o altă jurisdicție prin intermediul unui sediu permanent și tranzacția sau seria de tranzacții constituie o parte sau totalitatea activității la sediul permanent. O tranzacție sau o serie de tranzacții transfrontaliere include, de asemenea, măsurile luate de către o persoană în ceea ce privește activitățile comerciale din altă jurisdicție pe care persoana respectivă le desfășoară prin intermediul unui sediu permanent; sau

(d)

tranzacțiile sau seriile de tranzacții respective au un impact transfrontalier.

În sensul punctului 15, «tranzacție transfrontalieră» înseamnă o tranzacție sau o serie de tranzacții care implică întreprinderi asociate care nu își au toate rezidența fiscală pe teritoriul aferent unei singure jurisdicții sau o tranzacție sau o serie de tranzacții care au un impact transfrontalier;

17.

în sensul punctelor 15 și 16, «întreprindere» înseamnă orice formă de desfășurare a unei activități comerciale.”

2.

Din articolul 8 se elimină alineatele (4) și (5).

3.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 8a

Domeniul de aplicare și condițiile schimbului automat obligatoriu de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer

(1)   Autoritatea competentă a unui stat membru în care s-a emis, s-a modificat sau s-a reînnoit o decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau un acord prealabil privind prețul de transfer după data de 31 decembrie 2016 comunică, prin schimb automat, informații cu privire la acest lucru autorităților competente din toate celelalte state membre, precum și Comisiei Europene, cu limitarea cazurilor prevăzute la alineatul (8) din prezentul articol, în conformitate cu măsurile practice aplicabile adoptate în temeiul articolului 21.

(2)   În conformitate cu măsurile practice aplicabile adoptate în temeiul articolului 21, autoritatea competentă a unui stat membru comunică informații și autorităților competente din toate celelalte state membre, precum și Comisiei, cu limitarea cazurilor prevăzute la prezentul articol alineatul (8), referitoare la deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și la acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite într-un termen care începe cu cinci ani înaintea datei de 1 ianuarie 2017.

În cazul în care deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer sunt emise, modificate sau reînnoite între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2013, o astfel de comunicare are loc cu condiția ca acestea să fi fost încă valabile la 1 ianuarie 2014.

În cazul în care deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer sunt emise, modificate sau reînnoite între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2016, o astfel de comunicare are loc indiferent dacă acestea sunt încă valabile.

Statele membre pot exclude din comunicarea menționată la prezentul alineat informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer emise, modificate sau reînnoite înainte de 1 aprilie 2016 la adresa unei anumite persoane sau a unui anumit grup de persoane, cu excepția celor care desfășoară în principal activități financiare sau de investiții, cu o cifră de afaceri anuală netă la nivelul întregului grup, conform definiției de la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), de mai puțin de 40 000 000 EUR (sau echivalentul acestei sume în orice altă monedă), pe parcursul exercițiului financiar care precedă datei emiterii, modificării sau reînnoirii respectivelor decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acorduri prealabile privind prețul de transfer.

(3)   Acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale cu țări terțe se exclud din domeniul de aplicare al schimbului automat de informații în temeiul prezentului articol în cazul în care acordul internațional privind impozitarea în temeiul căruia a fost negociat acordul prealabil privind prețul de transfer nu permite divulgarea sa către terți. Aceste acorduri prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale vor fi schimbate în temeiul articolului 9 în cazul în care acordul în temeiul căruia a fost negociat acordul prealabil privind prețul de transfer permite divulgarea acestora, iar autoritatea competentă a țării terțe acordă permisiunea ca informațiile să fie divulgate.

Totuși, atunci când acordurile prealabile privind prețul de transfer bilaterale sau multilaterale ar fi excluse de la schimbul automat de informații în temeiul primei teze de la primul paragraf din prezentul alineat, informațiile identificate la alineatul (6) din prezentul articol, menționate în cererea care conduce la emiterea unui astfel de acord prealabil privind prețul de transfer bilateral sau multilateral, fac în schimb obiectul unui schimb în temeiul prezentul articol alineatele (1) și (2).

(4)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care o decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră implică și se referă exclusiv la afacerile fiscale ale uneia sau mai multor persoane fizice.

(5)   Schimbul de informații se desfășoară după cum urmează:

(a)

în ceea ce privește informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (1), în termen de trei luni de la încheierea semestrului din anul calendaristic în care a fost emis(ă), modificat(ă) sau reînnoit(ă) decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau acordul prealabil privind prețul de transfer;

(b)

în ceea ce privește informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (2), înaintea datei de 1 ianuarie 2018.

(6)   Informațiile care urmează să fie comunicate de către un stat membru în conformitate cu prezentul articol alineatele (1) și (2) cuprind următoarele:

(a)

identitatea persoanei, alta decât o persoană fizică, și, dacă este cazul, a grupului de persoane din care aceasta face parte;

(b)

un rezumat al conținutului deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al acordului prealabil privind prețul de transfer, inclusiv o descriere a activităților comerciale sau a tranzacției sau seriei de tranzacții relevante, prezentat în termeni abstracți, fără să conducă la divulgarea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unor informații a căror divulgare ar fi contrară politicii publice;

(c)

datele emiterii, modificării sau reînnoirii deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer;

(d)

data încetării perioadei de valabilitate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer, în cazul în care aceasta este specificată;

(e)

data încetării perioadei de valabilitate a deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau a acordului prealabil privind prețul de transfer, în cazul în care aceasta este specificată;

(f)

tipul de decizie fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acord prealabil privind prețul de transfer;

(g)

valoarea tranzacției sau a seriei de tranzacții aferente deciziei fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau acordului prealabil privind prețul de transfer dacă o astfel de valoare este menționată în decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau în acordul prealabil privind prețul de transfer;

(h)

descrierea setului de criterii utilizate pentru a stabili prețurile de transfer sau prețul de transfer în sine, în cazul unui acord prealabil privind prețul de transfer;

(i)

identificarea metodei utilizate pentru a stabili prețurile de transfer sau prețul de transfer în sine, în cazul unui acord prealabil privind prețul de transfer;

(j)

identificarea celorlalte state membre, dacă există, care este probabil să fie vizate de decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acordul prealabil privind prețul de transfer;

(k)

identificarea oricărei persoane, alta decât o persoană fizică, din celelalte state membre, dacă există, care este probabil să fie afectată de decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau de acordul prealabil privind prețul de transfer (indicând statele membre de care sunt legate persoanele afectate); și

(l)

precizarea dacă informațiile comunicate se bazează pe decizia fiscală anticipată cu aplicare transfrontalieră sau pe acordul prealabil privind prețul de transfer în sine sau sunt furnizate ca urmare a cererii menționate la prezentul articol alineatul (3) al doilea paragraf.

(7)   Pentru a facilita schimbul de informații menționate la prezentul articol alineatul (6), Comisia adoptă măsurile practice necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, inclusiv măsuri de standardizare a comunicării setului de informații prevăzut la alineatul (6) din prezentul articol, în cadrul procedurii de stabilire a formularului-tip prevăzut la articolul 20 alineatul (5).

(8)   Informațiile definite la prezentul articol alineatul (6) literele (a), (b), (h) și (k) nu se comunică Comisiei.

(9)   Autoritatea competentă a statului membru vizat, identificată în temeiul alineatului (6) litera (j), confirmă, dacă este posibil prin mijloace electronice, primirea acestor informații autorității competente care le-a furnizat, fără întârziere și, în orice caz, în cel mult șapte zile lucrătoare de la primire. Această măsură se aplică până când registrul menționat la articolul 21 alineatul (5) devine funcțional.

(10)   Statele membre pot, în conformitate cu articolul 5 și ținând seama de articolul 21 alineatul (4), să solicite informații suplimentare, inclusiv textul integral al unei decizii fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră sau al unui acord prealabil privind prețul de transfer.

Articolul 8b

Statistici privind schimburile automate

(1)   Înainte de 1 ianuarie 2018, statele membre pun la dispoziția Comisiei în fiecare an statistici cu privire la volumul schimburilor automate prevăzute la articolele 8 și 8a și, în măsura posibilului, informații cu privire la costurile și beneficiile administrative și de altă natură relevante legate de schimburile care au avut loc și orice potențiale modificări, atât pentru administrațiile fiscale, cât și pentru terți.

(2)   Înainte de 1 ianuarie 2019, Comisia înaintează un raport care furnizează o privire de ansamblu și o evaluare a statisticilor și a informațiilor primite în temeiul alineatului (1) al prezentului articol, referitor la aspecte precum costurile și beneficiile administrative și de altă natură relevante ale schimbului automat de informații, precum și la aspecte practice legate de acesta. Dacă este oportun, Comisia prezintă Consiliului o propunere privind categoriile și condițiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1), inclusiv condiția ca informațiile referitoare la rezidenții din alte state membre să fie disponibile, sau elementele menționate la articolul 8 alineatul (3a), ori ambele.

Atunci când examinează o propunere înaintată de Comisie, Consiliul evaluează consolidarea suplimentară a eficienței și a funcționării schimbului automat de informații și creșterea standardului aferent, pentru a se prevedea că:

(a)

autoritatea competentă din fiecare stat membru comunică, prin intermediul schimbului automat, autorității competente din orice alt stat membru informații referitoare la perioadele impozabile care încep la 1 ianuarie 2019, cu privire la rezidenții din acel alt stat membru în ceea ce privește toate categoriile de venituri și de capital enumerate la articolul 8 alineatul (1), astfel cum trebuie să fie înțelese în temeiul legislației naționale din statul membru care comunică informațiile; și

(b)

listele de categorii și elemente prevăzute la articolul 8 alineatele (1) și (3a) se extind pentru a include alte categorii și elemente, inclusiv redevențele.

(6)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).”"

4.

La articolul 20 se adaugă următorul alineat:

„(5)   Comisia adoptă un formular-tip, inclusiv regimul lingvistic, în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2) înainte de 1 ianuarie 2017. Schimbul automat de informații privind deciziile fiscale anticipate cu aplicare transfrontalieră și acordurile prealabile privind prețul de transfer în temeiul articolului 8a se efectuează utilizând formularul-tip. Acest formular-tip nu depășește componentele destinate schimbului de informații enumerate la articolul 8a alineatul (6) și alte domenii conexe legate de aceste componente necesare pentru atingerea obiectivelor de la articolul 8a.

Regimul lingvistic menționat la primul paragraf nu împiedică statele membre să comunice informațiile menționate la articolul 8a în oricare limbă oficială și de lucru a Uniunii. Cu toate acestea, regimul lingvistic respectiv poate prevedea ca elementele esențiale ale unor astfel de informații să fie trimise, de asemenea, într-o altă limbă oficială și de lucru a Uniunii.”

5.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Persoanele acreditate în mod corespunzător de autoritatea de acreditare în materie de securitate a Comisiei pot avea acces la informațiile în cauză numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru întreținerea, menținerea și dezvoltarea registrului menționat la alineatul (5) și a rețelei CCN.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(5)   Până la 31 decembrie 2017, Comisia dezvoltă și dotează cu sprijin tehnic și logistic un registru central securizat la nivel de stat membru referitor la cooperarea administrativă în domeniul fiscal în care informațiile care urmează să fie comunicate în cadrul articolului 8a alineatele (1) și (2) se înregistrează în vederea efectuării schimbului automat prevăzut la respectivele alineate. Autoritățile competente ale tuturor statelor membre au acces la informațiile înregistrate în respectivul registru. Comisia are, de asemenea, acces la informațiile înregistrate în respectivul registru, dar în limitele prevăzute în articolul 8a alineatul (8). Măsurile practice necesare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).

Până când respectivul registru central securizat devine operațional, schimbul automat de informații prevăzut la articolul 8a alineatele (1) și (2) se efectuează în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol și cu modalitățile practice aplicabile.”

6.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre transmit Comisiei o evaluare anuală a eficacității schimbului automat de informații prevăzut la articolele 8 și 8a, precum și rezultatele practice obținute. Formularul și condițiile de transmitere a evaluării anuale se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).”;

(b)

alineatele (5) și (6) se elimină.

7.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 23a

Confidențialitatea informațiilor

(1)   În conformitate cu dispozițiile aplicabile autorităților din Uniune, Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor care îi sunt comunicate în temeiul prezentei directive, informații care nu pot fi utilizate în alte scopuri în afară de cele necesare pentru a stabili dacă și în ce măsură statele membre se conformează prezentei directive.

(2)   Informațiile comunicate Comisiei de un stat membru în temeiul articolului 23, precum și orice raport sau document elaborat de Comisie pe baza acestor informații pot fi transmise altor state membre. Astfel de informații transmise intră sub incidența secretului de serviciu și beneficiază de protecția acordată informațiilor asemănătoare conform legislației interne a statului membru care le-a primit.

Rapoartele și documentele întocmite de Comisie, menționate în primul paragraf, pot fi utilizate de statele membre doar în scopuri analitice, nu se publică și nici nu se pun la dispoziția unei alte persoane sau a unui alt organism fără acordul expres al Comisiei.”

8.

La articolul 25 se introduce următorul alineat:

„(1a)   Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică în cazul oricărei prelucrări de date cu caracter personal în temeiul prezentei directive de către instituțiile și organismele Uniunii. Cu toate acestea, în scopul aplicării corecte a prezentei directive, domeniul de aplicare al obligațiilor și drepturilor prevăzute la articolul 11, articolul 12 alineatul (1) și articolele 13-17 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 este limitat în măsura în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor menționate la articolul 20 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.”

Articolul 2

(1)   Statele membre adoptă și publică până la 31 decembrie 2016 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor măsuri.

Statele membre aplică măsurile respective de la 1 ianuarie 2017.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 decembrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

P. GRAMEGNA


(1)  Avizul din 27 octombrie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 332, 8.10.2015, p. 64.

(3)  Avizul din 14 octombrie 2015 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).

(5)  Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/11


DECIZIA (UE) 2015/2377 A CONSILIULUI

din 26 octombrie 2015

privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a), coroborat cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (1) a transferat mențiunea referitoare la Republica Palau din anexa I în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (2).

(2)

Respectiva mențiune referitoare la Republica Palau este însoțită de o notă de subsol care precizează că exceptarea de la obligativitatea vizelor se aplică de la data intrării în vigoare a unui acord privind exceptarea de la obligativitatea vizelor, care urmează să fie încheiat cu Uniunea Europeană.

(3)

La 9 octombrie 2014, Consiliul a adoptat o decizie prin care a autorizat Comisia să înceapă negocieri cu Republica Palau în vederea încheierii unui acord între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”).

(4)

Negocierile privind acordul au început la 17 decembrie 2014 și și au fost finalizate cu succes prin parafarea acestuia la 27 mai 2015 de către Republica Palau și la 10 iunie 2015 de către Uniune, prin intermediul unui schimb de scrisori.

(5)

Acordul ar trebui să fie semnat, iar declarațiile atașate la acord ar trebui să fie aprobate, în numele Uniunii. Acordul ar trebui să se aplice cu titlu provizoriu din ziua următoare datei semnării sale, până la finalizarea procedurilor necesare pentru încheierea sa oficială.

(6)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(7)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se autorizează semnarea, în numele Uniunii, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (denumit în continuare „acordul”), sub rezerva încheierii sale.

Textul acordului este atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Declarațiile atașate la prezenta decizie se aprobă în numele Uniunii.

Articolul 3

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana sau persoanele împuternicite să semneze acordul în numele Uniunii.

Articolul 4

Acordul este aplicat cu titlu provizoriu din ziua următoare datei semnării sale (5), până la finalizarea procedurilor necesare pentru încheierea sa.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Luxemburg, 26 octombrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

C. DIESCHBOURG


(1)  Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 149, 20.5.2014, p. 67).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).

(3)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5)  Data semnării acordului se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/13


ACORD

între Uniunea Europeană și Republica Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea” sau „UE”, și

REPUBLICA PALAU, denumită în continuare „Palau”,

denumite în continuare împreună „părțile contractante”,

ÎN VEDEREA dezvoltării în continuare a relațiilor de prietenie între părțile contractante și din dorința de a facilita călătoriile fără viză pentru cetățenii lor, în cazul intrării și șederii de scurtă durată,

AVÂND ÎN VEDERE Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (1), printre altele prin transferarea a 19 țări terțe, inclusiv a Republicii Palau, în lista de țări terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză de scurtă ședere în statele membre,

ȚINÂND SEAMA de faptul că articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 509/2014 prevede că, pentru cele 19 țări, exceptarea de la obligativitatea vizelor se aplică de la data intrării în vigoare a unui acord privind exceptarea de la obligativitatea vizelor, care urmează să fie încheiat cu Uniunea,

DORIND să salvgardeze principiul egalității de tratament pentru toți cetățenii UE,

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că persoanele care călătoresc în vederea desfășurării unei activități remunerate în timpul șederii lor de scurtă durată nu intră sub incidența prezentului acord și, prin urmare, pentru respectiva categorie, continuă să se aplice dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și din legislația națională a statelor membre, precum și legislația națională din Palau cu privire la obligația de a deține viză sau la exonerarea de această obligație, precum și cu privire la accesul pe piața forței de muncă,

ȚINÂND SEAMA de Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție și de Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexate la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și confirmând că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Unit și Irlandei,

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Obiectivul

Prezentul acord stabilește posibilitatea de a călători fără viză pentru cetățenii Uniunii și, respectiv pentru cetățenii din Palau în cazul călătoriilor pe teritoriul celeilalte părți contractante, pentru o perioadă maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a)

„stat membru” înseamnă orice stat membru al Uniunii, cu excepția Regatului Unit și a Irlandei;

(b)

„cetățean al Uniunii” înseamnă un resortisant al unui stat membru, astfel cum este definit la litera (a);

(c)

„cetățean din Palau” înseamnă orice persoană care deține cetățenia Republicii Palau;

(d)

„spațiul Schengen” înseamnă spațiul lipsit de frontiere interne care cuprinde teritoriile statelor membre, astfel cum sunt definite la litera (a), care aplică în întregime acquis-ul Schengen.

Articolul 3

Domeniul de aplicare

(1)   Cetățenii Uniunii care dețin un pașaport valabil simplu, diplomatic, de serviciu, oficial sau special emis de un stat membru pot intra și rămâne fără viză pe teritoriul Republicii Palau pentru perioada de ședere definită la articolul 4 alineatul (1).

Cetățenii din Palau care dețin un pașaport valabil simplu, diplomatic, de serviciu, oficial sau special emis de Palau pot intra și rămâne fără viză pe teritoriul unui stat membru pentru perioada de ședere definită la articolul 4 alineatul (2).

(2)   Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică persoanelor care călătoresc în vederea desfășurării unei activități remunerate.

Pentru respectiva categorie de persoane, fiecare stat membru poate decide individual să impună obligația de a deține viză cetățenilor din Palau sau să retragă această obligație, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (2).

Pentru respectiva categorie de persoane, Palau poate decide impunerea obligației de a deține viză sau exonerarea de această obligație, pentru cetățenii fiecărui stat membru în mod individual, în conformitate cu legislația sa națională.

(3)   Exonerarea de obligația de a deține viză prevăzută în prezentul acord se aplică fără a se aduce atingere legislației părților contractante privind condițiile de intrare și de scurtă ședere. Statele membre și Palau își rezervă dreptul de a refuza intrarea și scurta ședere pe teritoriul lor dacă una sau mai multe dintre aceste condiții nu sunt respectate.

(4)   Exonerarea de obligația de a deține viză se aplică indiferent de modul de transport utilizat pentru a trece frontierele părților contractante.

(5)   Aspectele care nu sunt reglementate prin prezentul acord sunt reglementate de dreptul Uniunii, legislația națională a statelor membre și legislația națională a Republicii Palau.

Articolul 4

Durata șederii

(1)   Cetățenii Uniunii pot rămâne pe teritoriul Republicii Palau pentru o perioadă maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

(2)   Cetățenii din Palau pot rămâne pe teritoriul statelor membre care aplică integral acquis-ul Schengen pentru o perioadă maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Perioada respectivă se calculează independent de orice ședere într-un stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen.

Cetățenii din Palau pot rămâne pentru o perioadă maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile pe teritoriul fiecărui stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, independent de perioada de ședere calculată pentru teritoriul statelor membre care aplică integral acquis-ul Schengen.

(3)   Prezentul acord nu aduce atingere posibilității ca Republica Palau și statele membre să prelungească perioada de ședere peste cele 90 de zile, în conformitate cu legislația lor națională și cu dreptul Uniunii.

Articolul 5

Aplicarea teritorială

(1)   În ceea ce privește Republica Franceză, dispozițiile prezentului acord se aplică numai pe teritoriul european al Republicii Franceze.

(2)   În ceea privește Regatul Țărilor de Jos, dispozițiile prezentului acord se aplică numai pe teritoriul european al Regatului Țărilor de Jos.

Articolul 6

Comitetul mixt de gestionare a acordului

(1)   Părțile contractante instituie un Comitet mixt de experți (denumit în continuare „comitetul”), alcătuit din reprezentanți ai Uniunii și reprezentanți ai Republicii Palau. Uniunea este reprezentată de Comisia Europeană.

(2)   Comitetul îndeplinește, printre altele, următoarele atribuții:

(a)

monitorizarea punerii în aplicare a prezentului acord;

(b)

propunerea de modificări sau completări la prezentul acord;

(c)

soluționarea diferendelor legate de interpretarea sau aplicarea dispozițiilor prezentului acord.

(3)   Comitetul se reunește, ori de câte ori este necesar, la solicitarea unei părți contractante.

(4)   Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 7

Relația dintre prezentul acord și acordurile bilaterale existente între statele membre și Palau privind exonerarea de obligația de a deține viză

Prezentul acord prevalează asupra oricăror acorduri sau înțelegeri bilaterale încheiate între fiecare stat membru și Palau, în măsura în care acestea vizează aspecte care intră sub incidența prezentului acord.

Articolul 8

Dispoziții finale

(1)   Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părțile contractante în conformitate cu procedurile interne ale acestora și intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni care urmează datei ultimei notificări prin care părțile contractante își notifică reciproc faptul că procedurile respective au fost finalizate.

Prezentul acord se aplică, cu titlu provizoriu, din ziua următoare datei semnării sale.

(2)   Prezentul acord se încheie pe o durată nedeterminată, cu excepția cazului în care este denunțat în conformitate cu alineatul (5).

(3)   Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris al părților contractante. Modificările intră în vigoare după ce părțile contractante și-au notificat reciproc finalizarea procedurilor interne necesare în acest sens.

(4)   Oricare parte contractantă poate suspenda integral sau parțial prezentul acord, în special din motive de ordine publică, de protecție a securității naționale sau de protecție a sănătății publice, ca urmare a imigrației ilegale sau a reintroducerii obligației de a deține viză de către una dintre părțile contractante. Decizia de suspendare este notificată celeilalte părți contractante cu cel puțin două luni înainte de preconizata sa intrare în vigoare. Partea contractantă care a suspendat aplicarea prezentului acord informează de îndată cealaltă parte contractantă, în momentul în care motivele suspendării nu mai există, și revocă suspendarea.

(5)   Fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord, prin notificarea scrisă a celeilalte părți. Prezentul acord își încetează valabilitatea după 90 de zile de la data unei astfel de notificări.

(6)   Palau poate suspenda sau denunța prezentul acord numai cu privire la toate statele membre.

(7)   Uniunea poate suspenda sau denunța prezentul acord numai cu privire la toate statele sale membre.

Întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind în egală măsură autentic.

Съставено в Брюксел на седми декември две хиляди и петнадесета година.

Hecho en Bruselas, el siete de diciembre de dos mil quince.

V Bruselu dne sedmého prosince dva tisíce patnáct.

Udfærdiget i Bruxelles den syvende december to tusind og femten.

Geschehen zu Brüssel am siebten Dezember zweitausendfünfzehn.

Kahe tuhande viieteistkümnenda aasta detsembrikuu seitsmendal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις εφτά Δεκεμβρίου δύο χιλιάδες δεκαπέντε.

Done at Brussels on the seventh day of December in the year two thousand and fifteen.

Fait à Bruxelles, le sept décembre deux mille quinze.

Sastavljeno u Bruxellesu sedmog prosinca dvije tisuće petnaeste.

Fatto a Bruxelles, addì sette dicembre duemilaquindici.

Briselē, divi tūkstoši piecpadsmitā gada septītajā decembrī.

Priimta du tūkstančiai penkioliktų metų gruodžio septintą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizenötödik év december havának hetedik napján.

Magħmul fi Brussell, fis-seba jum ta’ Diċembru fis-sena elfejn u ħmistax.

Gedaan te Brussel, de zevende december tweeduizend vijftien.

Sporządzono w Brukseli dnia siódmego grudnia roku dwa tysiące piętnastego.

Feito em Bruxelas, em sete de dezembro de dois mil e quinze.

Întocmit la Bruxelles la șapte decembrie două mii cincisprezece.

V Bruseli siedmeho decembra dvetisíctridsať.

V Bruslju, dne sedmega decembra leta dva tisoč petnajst.

Tehty Brysselissä seitsemäntenä päivänä joulukuuta vuonna kaksituhattaviisitoista.

Som skedde i Bryssel den sjunde december år tjugohundrafemton.

За Европейския съюз

Рог la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Image

За Република Палау

Por la República de Palaos

Za Republiku Palau

For Republikken Palau

Für die Republik Palau

Belau Vabariigi nimel

Για τη Δημοκρατία του Παλάου

For the Republic of Palau

Pour la République des Palaos

Za Republiku Palau

Per la Repubblica di Palau

Palau Republikas vārdā –

Palau Respublikos vardu

Palaui Köztársaság részéről

Għar-Repubblika ta' Palau

Voor de Republiek Palau

W imieniu Republiki Palau

Pela República de Palau

Pentru Republica Palau

Za Palauskú republiku

Za Republiko Palau

Palaun tasavallan puolesta

För Republiken Palau

Image


(1)  JO L 149, 20.5.2014, p. 67.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1).


DECLARAȚIE COMUNĂ CU PRIVIRE LA ISLANDA, NORVEGIA, ELVEȚIA ȘI LIECHTENSTEIN

Părțile contractante iau cunoștință de relațiile strânse existente între Uniunea Europeană și Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, în special în temeiul acordurilor din 18 mai 1999 și 26 octombrie 2004 privind asocierea acestor țări la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen.

În astfel de circumstanțe, este de dorit ca autoritățile din Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein, pe de o parte, și cele ale Republicii Palau, pe de altă parte, să încheie, fără întârziere, acorduri bilaterale privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere în condiții similare cu cele prevăzute în prezentul acord.


DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INTERPRETAREA CATEGORIEI DE PERSOANE CARE CĂLĂTORESC ÎN VEDEREA DESFĂȘURĂRII UNEI ACTIVITĂȚI REMUNERATE, ASTFEL CUM SE PREVEDE LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2) DIN PREZENTUL ACORD

Din dorința de a asigura o interpretare comună, părțile contractante convin ca, în sensul prezentului acord, categoria de persoane care desfășoară activități remunerate să includă persoanele care intră, cu scopul de a desfășura activități profesionale sau remunerate, pe teritoriul celeilalte părți contractante ca angajat sau prestator de servicii.

Această categorie nu ar trebui să includă:

oamenii de afaceri, cu alte cuvinte persoanele care călătoresc în scopuri de afaceri (fără să fie angajați în țara celeilalte părți contractante);

sportivii sau artiștii care desfășoară activități pe bază ad-hoc;

jurnaliștii trimiși de media din țara lor de reședință; și

stagiarii detașați în cadrul aceleiași întreprinderi.

Punerea în aplicare a prezentei declarații este monitorizată de Comitetul mixt, în limita responsabilităților care îi revin în temeiul articolului 6 din prezentul acord, care poate propune modificări atunci când, pe baza experienței părților contractante, le consideră necesare.


DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INTERPRETAREA PERIOADEI DE 90 DE ZILE ÎN CURSUL ORICĂREI PERIOADE DE 180 DE ZILE, ASTFEL CUM ESTE PREVĂZUTĂ LA ARTICOLUL 4 DIN PREZENTUL ACORD

Părțile contractante înțeleg că perioada maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile, astfel cum este prevăzut la articolul 4 din prezentul acord, înseamnă fie o vizită continuă, fie mai multe vizite consecutive a căror durată totală nu depășește 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile.

Termenul „oricare” presupune aplicarea unei perioade de referință mobile de 180 de zile; aceasta înseamnă că trebuie calculată fiecare zi de ședere din ultima perioadă de 180 de zile, pentru a verifica dacă cerința privind durata de ședere de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile continuă să fie îndeplinită. Printre altele, aceasta înseamnă că o absență pe o perioadă neîntreruptă de 90 zile permite o nouă ședere de până la 90 de zile.


DECLARAȚIE COMUNĂ PRIVIND INFORMAREA CETĂȚENILOR ASUPRA ACORDULUI PRIVIND EXONERAREA DE OBLIGAȚIA DE A DEȚINE VIZĂ

Recunoscând importanța transparenței pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru cetățenii din Palau, părțile contractante convin să asigure difuzarea completă a informațiilor cu privire la conținutul și consecințele acordului privind exonerarea de obligația de a deține viză, de exemplu informațiile privind condițiile de intrare.


REGULAMENTE

18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/19


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2378 AL COMISIEI

din 15 decembrie 2015

de stabilire a normelor de punere în aplicare a anumitor dispoziții din Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (1), în special articolul 20 alineatele (1), (3) și (4) și articolul 21 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Directiva 2011/16/UE a înlocuit Directiva 77/799/CEE a Consiliului (2). S-a realizat o serie de adaptări importante ale normelor privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, în special în ceea ce privește schimbul de informații între statele membre, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea schimbului transfrontalier de informații.

(2)

Directiva 2014/107/UE a Consiliului (3) a modificat Directiva 2011/16/UE pentru a introduce schimbul automat obligatoriu de informații referitoare la conturile financiare și setul aferent de norme privind raportarea și obligația de diligență.

(3)

Pentru a se asigura funcționarea noului cadru juridic, Directiva 2011/16/UE prevede adoptarea, prin intermediul actelor de punere în aplicare, a anumitor norme referitoare la formularele-tip și formatele electronice și la modalitățile practice privind schimbul de informații între statele membre. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012 al Comisiei (4) prevede norme detaliate în ceea ce privește formularele-tip și formatele electronice care trebuie utilizate în legătură cu Directiva 2011/16/UE.

(4)

Având în vedere modificările care urmează să fie efectuate în vederea punerii în aplicare a Directivei 2011/16/UE și pentru a ameliora lizibilitatea actului de punere în aplicare, este oportun să se abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012 și să se stabilească noi norme consolidate.

(5)

Pentru a facilita schimbul de informații, Directiva 2011/16/UE prevede ca schimbul respectiv de informații în temeiul acestei directive să aibă loc utilizând formulare-tip, exceptând schimbul automat obligatoriu de informații.

(6)

Formularele-tip utilizate trebuie să conțină o serie de câmpuri care să fie suficient de diversificate, astfel încât statele membre să poată trata cu ușurință toate cazurile relevante, utilizând câmpurile adecvate pentru fiecare caz.

(7)

În scopul schimbului automat obligatoriu de informații, Directiva 2011/16/UE prevede obligația Comisiei de a adopta atât modalitățile practice, cât și formatul electronic. Pentru a asigura caracterul adecvat și utilizabil al informațiilor care fac obiectul schimbului și eficiența schimbului în sine, ar trebui să se stabilească norme detaliate în această privință.

(8)

Dispoziția potrivit căreia schimbul automat obligatoriu de informații cu privire la cele cinci categorii de venituri și de capital prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE este condiționată de disponibilitatea informațiilor justifică faptul că formatul electronic corespunzător nu este precizat dincolo de nivelul structurii generale și de clasele de elemente care alcătuiesc formatul electronic, în timp ce elementele detaliate care fac obiectul schimbului în cadrul fiecăreia dintre aceste clase rămân condiționate de disponibilitatea lor în fiecare stat membru.

(9)

Ținând seama de faptul că informațiile care fac obiectul schimbului în temeiul articolului 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE trebuie să fie colectate de către Instituțiile Financiare Raportoare în conformitate cu normele aplicabile privind raportarea și obligația de diligență prevăzute în anexele I și II la Directiva 2011/16/UE și că, în consecință, schimbul nu este supus condiției disponibilității informațiilor, formatul electronic care trebuie utilizat ar trebui, în schimb, să fie extins pentru a cuprinde cel mai scăzut nivel de detaliu și pentru a include fiecare element, împreună cu atributele sale relevante, după caz.

(10)

În conformitate cu Directiva 2011/16/UE, informațiile ar trebui să fie furnizate, în măsura în care este posibil, prin mijloace electronice, utilizându-se rețeaua comună de comunicații (Common Communication Network – „CCN”). În cazurile necesare, ar trebui precizate modalitățile practice de comunicare. Ar trebui să se aplice norme detaliate comunicării rapoartelor, declarațiilor și altor documente care nu constau în informațiile propriu-zise care fac obiectul schimbului, ci care sunt aferente acestor informații. În cazul comunicării din afara rețelei CCN și fără a aduce atingere altor modalități convenite în mod bilateral, ar trebui să se aplice norme detaliate comunicării și identificării informațiilor care fac obiectul schimbului.

(11)

Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare alinierii la dispozițiile articolului 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE privind schimbul automat obligatoriu de informații referitoare la conturile financiare trebuie să se aplice de la 1 ianuarie 2016. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cooperare administrativă în domeniul fiscal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Formulare-tip pentru schimburi la cerere, schimburi spontane, notificări și feedback

(1)   În ceea ce privește formularele care trebuie utilizate, „câmp” înseamnă un loc dintr-un formular unde pot fi introduse informații care urmează să fie schimbate în conformitate cu Directiva 2011/16/UE.

(2)   Formularul care trebuie utilizat pentru cererile de informații și de anchete administrative în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2011/16/UE, precum și pentru comunicările aferente de răspuns, confirmare, solicitare de informații suplimentare, incapacitate sau refuz în conformitate cu articolul 7 din directiva menționată trebuie să respecte anexa I la prezentul regulament.

(3)   Formularul care trebuie utilizat pentru informări spontane și pentru confirmarea acestora în conformitate cu articolele 9 și 10 din Directiva 2011/16/UE trebuie să respecte anexa II la prezentul regulament.

(4)   Formularul care trebuie utilizat pentru cererile de notificări administrative în conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din Directiva 2011/16/UE și răspunsurile la acestea în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din directiva respectivă trebuie să respecte anexa III la prezentul regulament.

(5)   Formularul care trebuie utilizat pentru feedback în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE trebuie să respecte anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 2

Formate electronice pentru schimbul automat obligatoriu de informații

(1)   Formatul electronic care trebuie utilizat pentru schimbul automat obligatoriu de informații în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE trebuie să respecte anexa V la prezentul regulament.

(2)   Formatul electronic care trebuie utilizat pentru schimbul automat obligatoriu de informații în temeiul articolului 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE trebuie să respecte anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 3

Modalități practice în ceea ce privește utilizarea rețelei CCN

(1)   Rapoartele, declarațiile și alte documente menționate în informațiile comunicate în temeiul Directivei 2011/16/UE pot fi trimise prin intermediul altor mijloace de comunicare decât rețeaua CCN.

(2)   Atunci când informațiile menționate în Directiva 2011/16/UE nu sunt schimbate prin mijloace electronice prin intermediul rețelei CCN și cu excepția cazului în care s-a convenit altfel la nivel bilateral, informațiile sunt însoțite de o scrisoare care descrie informațiile comunicate și este semnată în mod corespunzător de autoritatea competentă care comunică informațiile.

Articolul 4

Abrogare

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2016.

Trimiterile la regulamentul de punere în aplicare abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 5

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 64, 11.3.2011, p. 1.

(2)  Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe (JO L 336, 27.12.1977, p. 15).

(3)  Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1156/2012 al Comisiei din 6 decembrie 2012 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții din Directiva 2011/16/UE a Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (JO L 335, 7.12.2012, p. 42).


ANEXA I

Formularul menționat la articolul 1 alineatul (2)

Formularul pentru cererile de informații și de anchete administrative în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2011/16/UE, precum și pentru comunicările aferente de răspuns, confirmare, solicitare de informații suplimentare, incapacitate sau refuz în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2011/16/UE conține următoarele câmpuri (1):

temeiul juridic;

numărul de referință;

data;

identitatea autorităților solicitante și a celor cărora li se adresează solicitarea;

identitatea persoanei care face obiectul examinării sau al anchetei;

descrierea generală a cazului și, dacă este oportun, informații specifice privind contextul care ar putea permite evaluarea pertinenței preconizate a informațiilor solicitate pentru administrarea și aplicarea legislației interne a statelor membre privind impozitele menționate la articolul 2 din Directiva 2011/16/UE;

scopul fiscal pentru care sunt solicitate informațiile;

perioada care face obiectul anchetei;

numele și adresa oricărei persoane despre care se crede că se află în posesia informațiilor solicitate;

îndeplinirea cerinței legale impuse de articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE;

îndeplinirea cerinței legale impuse de articolul 17 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE;

cerere motivată privind o anchetă administrativă specifică și motivele refuzului de a realiza ancheta administrativă specifică solicitată;

confirmare de primire a cererii de informații;

cerere de informații suplimentare;

motive pentru incapacitatea sau refuzul de a furniza informații;

motive pentru lipsa unui răspuns în termenul aplicabil și data până la care autoritatea căreia i se adresează solicitarea consideră că ar putea oferi un răspuns.


(1)  Cu toate acestea, doar câmpurile completate efectiv pentru un anumit caz trebuie să figureze pe formularul folosit în cazul respectiv.


ANEXA II

Formularul menționat la articolul 1 alineatul (3)

Formularul pentru informarea spontană și confirmarea aferentă acesteia în conformitate cu articolele 9 și, respectiv, 10 din Directiva 2011/16/UE conține următoarele câmpuri (1):

temeiul juridic;

numărul de referință;

data;

identitatea autorităților expeditoare și destinatare;

identitatea persoanei care face obiectul schimbului spontan de informații;

perioada acoperită de schimbul spontan de informații;

îndeplinirea cerinței legale impuse de articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE;

confirmarea primirii informațiilor oferite spontan.


(1)  Cu toate acestea, doar câmpurile completate efectiv pentru un anumit caz trebuie să figureze pe formularul folosit în cazul respectiv.


ANEXA III

Formularul menționat la articolul 1 alineatul (4)

Formularul pentru cererea de notificare în conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din Directiva 2011/16/UE și răspunsurile la aceasta în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din directiva respectivă conține următoarele câmpuri (1):

temeiul juridic;

numărul de referință;

data;

identitatea autorităților solicitante și a celor cărora li se adresează solicitarea;

numele și adresa destinatarului instrumentului sau al deciziei;

alte informații care ar putea facilita identificarea destinatarului;

obiectul instrumentului sau al deciziei;

răspunsul autorității căreia i se adresează solicitarea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Directiva 2011/16/UE, inclusiv data notificării instrumentului sau a deciziei către destinatar.


(1)  Cu toate acestea, doar câmpurile completate efectiv pentru un anumit caz trebuie să figureze pe formularul folosit în cazul respectiv.


ANEXA IV

Formularul menționat la articolul 1 alineatul (5)

Formularul de feedback în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE conține următoarele câmpuri (1):

numărul de referință;

data;

identitatea autorității competente care emite feedbackul;

feedback general privind informațiile furnizate;

rezultate direct legate de informațiile furnizate.


(1)  Cu toate acestea, doar câmpurile completate efectiv pentru un anumit caz trebuie să figureze pe formularul folosit în cazul respectiv.


ANEXA V

Formatul electronic menționat la articolul 2 alineatul (1)

Formatele electronice destinate schimbului automat obligatoriu de informații efectuat în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2011/16/UE respectă următoarea structură arborescentă și conțin următoarele clase de elemente (1):

(a)

în ceea ce privește mesajul general:

Image

(b)

în ceea ce privește corpul dedicat comunicării informațiilor privind veniturile din muncă sau sporuri de conducere:

Image

(c)

în ceea ce privește corpul dedicat comunicării informațiilor privind pensiile:

Image

(d)

în ceea ce privește corpul dedicat comunicării informațiilor privind produsele din domeniul asigurărilor de viață:

Image

(e)

în ceea ce privește corpul dedicat comunicării informațiilor privind deținerea de bunuri imobile și veniturile rezultate din acestea:

Image

(f)

în ceea ce privește corpul aferent cazului în care nu este comunicată nicio informație în legătură cu o categorie specifică:

Image

(g)

în ceea ce privește corpul dedicat confirmărilor de primire a informațiilor pentru o categorie specifică:

Image

(1)  Cu toate acestea, doar câmpurile completate efectiv pentru un anumit caz trebuie să figureze pe formularul folosit în cazul respectiv.


ANEXA VI

Formatul electronic menționat la articolul 2 alineatul (2)

Formatul electronic destinat schimbului automat obligatoriu de informații efectuat în temeiul articolului 8 alineatul (3a) din Directiva 2011/16/UE respectă următoarea structură arborescentă și conține următoarele elemente și atribute (1):

(a)

în ceea ce privește mesajul general:

Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image Image

(b)

în ceea ce privește tipurile comune pentru FATCA și CRS utilizate în mesajul prevăzut la litera (a) de mai sus:

Image Image Image Image

(c)

în ceea ce privește tipurile comune OCDE utilizate în mesajul prevăzut la litera (a) de mai sus:

Image Image Image

(1)  Cu toate acestea, doar elementele și atributele efectiv aplicabile cazului în speță în urma punerii în aplicare a normelor privind raportarea și obligația de diligență prevăzute în anexele I și II la Directiva 2011/16/UE trebuie să figureze în formatul electronic utilizat în cazul respectiv.


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/46


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2379 AL COMISIEI

din 16 decembrie 2015

de derogare de la Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1067/2008, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, de la Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 și de la Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 cu privire la datele de depunere a cererilor și de eliberare a licențelor de import în 2016 în cadrul contingentelor tarifare privind cerealele, orezul și uleiul de măsline și de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 951/2006 cu privire la datele de eliberare a licențelor de export în 2016 în sectorul zahărului și al izoglucozei peste cotă

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1095/96 al Consiliului din 18 iunie 1996 privind punerea în aplicare a concesiunilor stabilite în lista CXL întocmită ca urmare a încheierii negocierilor prevăzute în articolul XXIV.6 din GATT (1), în special articolul 1,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (2), în special articolul 20 litera (n), articolul 144 litera (g) și articolul 187 litera (e),

întrucât:

(1)

Regulamentele (CE) nr. 2305/2003 (3), (CE) nr. 969/2006 (4) și (CE) nr. 1067/2008 ale Comisiei (5) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081 al Comisiei (6) prevăd dispoziții specifice pentru depunerea cererilor și eliberarea licențelor de import pentru orz în cadrul contingentului 09.4126, pentru porumb în cadrul contingentului 09.4131, pentru grâu comun de o altă calitate decât cea superioară în cadrul contingentelor 09.4123, 09.4124, 09.4125 și 09.4133 și pentru anumite cereale originare din Ucraina în cadrul contingentelor 09.4306, 09.4307 și 09.4308.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1964/2006 al Comisiei (7) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 al Comisiei (8) prevăd dispoziții specifice pentru depunerea cererilor și eliberarea licențelor de import pentru orez originar din Bangladesh în cadrul contingentului 09.4517 și pentru brizuri de orez în cadrul contingentului 09.4079.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 al Comisiei (9) prevede dispoziții specifice pentru depunerea cererilor și eliberarea licențelor de import pentru uleiul de măsline originar din Tunisia în cadrul contingentului disponibil.

(4)

Având în vedere sărbătorile legale din anul 2016, în anumite perioade trebuie să se prevadă derogări de la Regulamentele (CE) nr. 2305/2003, (CE) nr. 969/2006, (CE) nr. 1067/2008, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, de la Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 și de la Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 în ceea ce privește datele de depunere a cererilor de licențe de import și de eliberare a licențelor de import, pentru a permite respectarea volumelor contingentelor în cauză.

(5)

Articolul 7d alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei (10) prevede că licențele de export pentru zahăr și izoglucoză peste cotă se eliberează începând cu ziua de vineri care urmează săptămânii în care s-au depus cererile de licențe, cu condiția ca nicio măsură specială să nu fi fost luată între timp de către Comisie.

(6)

Având în vedere sărbătorile legale din anul 2016 și consecințele acestora asupra publicării Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, intervalul de timp între depunerea cererilor și data eliberării licențelor se dovedește a fi prea scurt pentru a garanta o bună gestionare a pieței. Prin urmare, este necesar ca acest interval de timp să fie prelungit.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cereale

(1)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2305/2003, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru orz în cadrul contingentului 09.4126 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 16 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

(2)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2305/2016, pentru anul 2016, licențele de import care se emit pentru orz în cadrul contingentului 09.4126 și pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa I la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (11).

(3)   Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 969/2006, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru porumb în cadrul contingentului 09.4131 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 16 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

(4)   Prin derogare de la articolul 4 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 969/2006, pentru anul 2016, licențele de import care se emit pentru porumb în cadrul contingentului 09.4131 și pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa I la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006.

(5)   Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1067/2008, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru grâul comun de o altă calitate decât cea superioară în cadrul contingentelor 09.4123, 09.4124, 09.4125 și 09.4133 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 16 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

(6)   Prin derogare de la articolul 4 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1067/2008, pentru anul 2016, licențele de import care se emit pentru grâul comun de o altă calitate decât cea superioară în cadrul contingentelor 09.4123, 09.4124, 09.4125 și 09.4133 și pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa I la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006.

(7)   Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru cereale originare din Ucraina în cadrul contingentelor 09.4306, 09.4307 și 09.4308 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 16 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

(8)   Prin derogare de la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081, pentru anul 2016, licențele de import care se emit pentru cereale originare din Ucraina în cadrul contingentelor 09.4306, 09.4307 și 09.4308 și pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa I la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006.

Articolul 2

Orez

(1)   Prin derogare de la articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1964/2006, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru orez originar din Bangladesh în cadrul contingentului 09.4517 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

(2)   Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012, pentru anul 2016, cererile de licențe de import pentru brizuri de orez în cadrul contingentului 09.4079 nu se pot depune înainte de ziua de luni, 4 ianuarie 2016, și nu se mai pot depune după ziua de vineri, 9 decembrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului.

Articolul 3

Ulei de măsline

(1)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006, cererile de licențe de import pentru uleiul de măsline originar din Tunisia nu se mai pot depune după ziua de marți, 13 decembrie 2016.

(2)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006, licențele de import pentru uleiul de măsline originar din Tunisia pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa II la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006.

Articolul 4

Zahăr și izoglucoză peste cotă

Prin derogare de la articolul 7d alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, licențele de export pentru zahăr și izoglucoză peste cotă pentru care se depun cereri în perioadele menționate în anexa III la prezentul regulament se eliberează la datele corespunzătoare care figurează în anexa respectivă, ținând cont, dacă este cazul, de măsurile specifice avute în vedere la articolul 9 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 951/2006.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Expiră la 10 ianuarie 2017.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 146, 20.6.1996, p. 1.

(2)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2305/2003 al Comisiei din 29 decembrie 2003 privind deschiderea și administrarea unui contingent tarifar comunitar pentru importurile de orz din țările terțe (JO L 342, 30.12.2003, p. 7).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 969/2006 al Comisiei din 29 iunie 2006 privind deschiderea și administrarea unui contingent tarifar comunitar pentru importul de porumb originar din țările terțe (JO L 176, 30.6.2006, p. 44).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1067/2008 al Comisiei din 30 octombrie 2008 privind deschiderea și gestionarea unor contingente tarifare comunitare pentru grâul comun de altă calitate decât cea superioară provenit din țări terțe și de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (versiune codificată) (JO L 290, 31.10.2008, p. 3).

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2081 al Comisiei din 18 noiembrie 2015 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare de import pentru anumite cereale originare din Ucraina (JO L 302, 19.11.2015, p. 81).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1964/2006 al Comisiei din 22 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare privind deschiderea și modul de gestionare a unui contingent de import de orez originar din Bangladesh, în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 3491/90 al Consiliului (JO L 408, 30.12.2006, p. 19).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 480/2012 al Comisiei din 7 iunie 2012 privind deschiderea și gestionarea contingentului tarifar de brizuri de orez din codul NC 1006 40 00 pentru producția de preparate alimentare din codul NC 1901 10 00 (JO L 148, 8.6.2012, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare pentru uleiul de măsline originar din Tunisia (JO L 365, 21.12.2006, p. 84).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (JO L 178, 1.7.2006, p. 24).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (JO L 238, 1.9.2006, p. 13).


ANEXA I

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de import pentru cereale

Datele de eliberare

De vineri, 18 martie, ora 13.00 până vineri, 25 martie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului

Prima zi lucrătoare începând cu luni, 4 aprilie 2016

De vineri, 21 octombrie, ora 13.00 până vineri, 28 octombrie 2016, ora 13.00, ora Bruxelles-ului

Prima zi lucrătoare începând cu luni, 7 noiembrie 2016


ANEXA II

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de import pentru ulei de măsline

Datele de eliberare

Luni 21 sau marți 22 martie 2016

Prima zi lucrătoare începând cu vineri, 1 aprilie 2016

Luni 2 sau marți 3 mai 2016

Prima zi lucrătoare începând cu vineri, 13 mai 2016

Luni 9 sau marți 10 mai 2016

Prima zi lucrătoare începând cu miercuri, 18 mai 2016

Luni 18 sau marți 19 iulie 2016

Prima zi lucrătoare începând cu miercuri, 27 iulie 2016

Luni 8 sau marți 9 august 2016

Prima zi lucrătoare începând cu miercuri, 17 august 2016

Luni 24 sau marți 25 octombrie 2016

Prima zi lucrătoare începând cu joi, 3 noiembrie 2016


ANEXA III

Perioadele de depunere a cererilor de licențe de export pentru zahăr și izoglucoză peste cotă

Datele de eliberare

De luni 24 până vineri 28 octombrie 2016

Prima zi lucrătoare începând cu marți, 8 noiembrie 2016

De luni 19 până vineri 23 decembrie 2016

Prima zi lucrătoare începând cu vineri, 6 ianuarie 2017


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/50


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2380 AL COMISIEI

din 16 decembrie 2015

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 183 litera (b),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 510/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1216/2009 și (CE) nr. 614/2009 ale Consiliului (2), în special articolul 5 alineatul (6) litera (a),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe la import suplimentare și a fixat prețurile reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se stabilesc prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor și pentru ovalbumină rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile de anumite produse, ținând seama de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1484/95 să fie modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, ar trebui ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării sale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1484/95 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 150, 20.5.2014, p. 1.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei din 28 iunie 1995 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului de drepturi de import suplimentare și de fixare a prețurilor reprezentative în sectoarele cărnii de pasăre și ouălor și pentru albumina din ouă, și de abrogare a Regulamentului nr. 163/67/CEE (JO L 145, 29.6.1995, p. 47).


ANEXĂ

„ANEXA I

Cod NC

Descrierea mărfurilor

Preț reprezentativ

(în EUR/100 kg)

Garanția menționată la articolul 3

(în EUR/100 kg)

Originea (1)

0207 12 10

Carcase de pui congelate, denumite «pui 70 %»

130,1

0

AR

0207 12 90

Carcase de pui congelate, denumite «pui 65 %»

154,5

145,7

0

0

AR

BR

0207 14 10

Bucăți dezosate, congelate, de cocoși și de găini

286,0

197,1

343,8

219,0

4

32

0

24

AR

BR

CL

TH

0207 27 10

Bucăți dezosate, congelate, de curcani și de curci

329,9

244,7

0

16

BR

CL

0408 91 80

Ouă fără coajă, uscate

431,0

0

AR

1602 32 11

Preparate nefierte din cocoși sau din găini

225,1

19

BR


(1)  Nomenclatorul țărilor stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul «ZZ» reprezintă «alte origini».”


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/52


REGULAMENTUL (UE) 2015/2381 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS), în ceea ce privește transmiterea seriilor de timp pentru noua împărțire regională

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (1), în special articolul 5 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 constituie cadrul juridic al nomenclatorului regional pentru a permite colectarea, elaborarea și diseminarea statisticilor regionale armonizate în Uniune.

(2)

Conform articolului 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, atunci când se aduce o modificare nomenclatorului NUTS, Comisiei îi sunt comunicate de către statul membru în cauză seriile de timp pentru noua împărțire regională, care înlocuiesc datele transmise deja. Lista seriilor de timp și durata acestora se specifică de către Comisie, ținând seama de fezabilitatea transmiterii acestora. Aceste serii trebuie furnizate într-o perioadă de doi ani de la modificarea nomenclatorului NUTS.

(3)

Clasificarea NUTS a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1319/2013 al Comisiei (2) cu efect de la 1 ianuarie 2015 și prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei (3) cu efect de la 1 ianuarie 2016.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru sistemul statistic european,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Statele membre transmit Comisiei seriile de timp privind noua împărțire regională în conformitate cu lista specificată în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 154, 21.6.2003, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1319/2013 al Comisiei din 9 decembrie 2013 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 342, 18.12.2013, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei din 8 august 2014 de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unei nomenclaturi comune a unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 241, 13.8.2014, p. 1).


ANEXĂ

Primul an de transmitere pentru fiecare domeniu statistic

Domeniu

Nivel 2 NUTS

Nivel 3 NUTS

Agricultură – conturi agricole

2007 (1)

 

Agricultură – populații animale

2010

 

Agricultură – producția vegetală

2007

 

Agricultură – producția de lapte

2010

 

Agricultură – structura exploatațiilor agricole

2010

2010 (1)

Demografie – populație, nașteri, decese

1990 (2)

1990 (2)

Piața forței de muncă – ocuparea forței de muncă, șomaj

2010

2010 (1)

Mediu – instalații de tratare a deșeurilor

2010

 

Sănătate – cauze de deces

1994 (3)

 

Sănătate – infrastructuri

1993 (1)

 

Sănătate – pacienți

2000 (1)

 

Societatea informațională

2010 (1)

 

Conturi economice regionale – conturile gospodăriilor populației

2000

 

Conturi economice regionale – conturile regionale

2000

2000

Știință și tehnologie – cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare și personal

2011

 

Turism

2012

 


(1)  Transmiterea nu este obligatorie.

(2)  Transmiterea nu este obligatorie pentru anii de referință 1990-2012.

(3)  Transmiterea nu este obligatorie pentru anii de referință 1994-2010.


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/54


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2382 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

privind autorizarea unui preparat de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat (titularul autorizației: Kerry Ingredients and Flavours)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare a unui preparat de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604). Cererea a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unui preparat de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) ca aditiv pentru hrana găinilor ouătoare și a speciilor minore de păsări de curte pentru ouat, care urmează să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Utilizarea preparatului de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) a fost autorizată timp de zece ani pentru puii pentru îngrășare prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 237/2012 al Comisiei (2) și pentru puicuțele pentru ouat și speciile minore de păsări de curte pentru îngrășat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1365/2013 al Comisiei (3).

(5)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat în avizul său din 28 aprilie 2015 (4) că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) nu are un efect advers asupra sănătății animale, a sănătății oamenilor sau asupra mediului și are potențialul de a îmbunătăți greutatea ouălor la găinile ouătoare. Întrucât modul de acțiune poate fi considerat identic, această concluzie poate fi extrapolată la speciile minore de păsări de curte pentru ouat. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice pentru monitorizarea ulterioară introducerii pe piață. În plus, autoritatea a verificat raportul privind metoda de analiză a aditivului destinat hranei pentru animale prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată conform anexei la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul specificat în anexă, aparținând categoriei „aditivi zootehnici” și grupului funcțional „promotori de digestibilitate”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor în condițiile prevăzute în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 237/2012 al Comisiei din 19 martie 2012 privind autorizarea unui preparat din alfa-galactosidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) ca aditiv furajer destinat puilor pentru îngrășare (titularul autorizației Kerry Ingredients and Flavours) (JO L 80, 20.3.2012, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1365/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind autorizarea unui preparat de alfa-galactozidază produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază produsă de Aspergillus niger (CBS 120604) ca aditiv în hrana speciilor minore de păsări de curte pentru îngrășat și a puicuțelor pentru ouat (titularul autorizației Kerry Ingredients and Flavours) (JO L 343, 19.12.2013, p. 31).

(4)  EFSA Journal 2015; 13(5):4107.


ANEXĂ

Numărul de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziție, formulă chimică, descriere, metodă de analiză

Specia sau categoria de animale

Vârsta maximă

Conținutul minim

Conținutul maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

Unități de activitate/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor zootehnici. Grup funcțional: promotori de digestibilitate.

4a17

Kerry Ingredients and Flavours

Alfa-galactozidază

(EC 3.2.1.22)

Endo-1,4-beta-glucanază

(EC 3.2.1.4)

Compoziția aditivului

Preparat de alfa-galactozidază (EC 3.2.1.22) produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și de endo-1,4-beta-glucanază (EC 3.2.1.4) produsă de Aspergillus niger (CBS 120604), formă solidă, cu o activitate minimă de:

1 000 U (1) alpha-galactozidază/g:

5 700 U (2) endo-1,4-beta-glucanază/g.

Caracterizarea substanței active

Alfa-galactozidază produsă de Saccharomyces cerevisiae (CBS 615.94) și endo-1,4-beta-glucanază produsă de Aspergillus niger (CBS 120604)

Metoda de analiză  (3)

Determinare:

metoda colorimetrică de măsurare a p-nitrofenolului eliberat prin acțiunea alfa-galactozidazei din substratul p-nitrofenil-alfa-galactopiranozidă;

metoda colorimetrică de măsurare a colorantului hidrosolubil eliberat prin acțiunea endo-1,4-beta-glucanazei din substratul glucan din orz, colorat cu azurină și polimerizat.

Găini ouătoare

100 U alfa-galactozidază

1.

A se menționa temperatura de depozitare, durata de conservare și stabilitatea la granulare în instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecului.

2.

Doza maximă recomandată:

100 U alfa-galactozidază/kg

570 U endo-1,4-beta-glucanază/kg.

3.

Pentru siguranță: în timpul manipulării, trebuie utilizate măști de protecție respiratorie, ochelari de protecție și mănuși.

7 ianuarie 2026

Specii minore de păsări de curte pentru ouat

570 U endo-1,4-beta-glucanază


(1)  1 U este cantitatea de enzimă care eliberează 1 μmol de p-nitrolfenol pe minut din p-nitrofenil-alfa-galactopiranozidă (pNPG) la pH 5 și la 37 °C.

(2)  1 U este cantitatea de enzimă care eliberează 1 mg de zahăr reducător (echivalent în glucoză) pe minut din beta-glucan la pH 5 și la 50 °C.

(3)  Detaliile privind metodele de analiză sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință: https://ec.europa.eu/jrc/en/eurl/feed-additives/evaluation-reports


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/57


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2383 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009 cu privire la lista de produse de hrană pentru animale și alimentare de origine neanimală supuse unor controale oficiale consolidate efectuate asupra importurilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 15 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei (2) stabilește norme privind controalele oficiale consolidate care trebuie efectuate asupra importurilor de hrană pentru animale și de produse alimentare de origine neanimală incluse în lista din anexa I (denumită în continuare „lista”) la punctele de intrare pe teritoriile menționate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2)

Articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009 prevede că lista trebuie să fie revizuită periodic, cel puțin trimestrial, luând în considerare cel puțin sursele de informare menționate la articolul respectiv.

(3)

Apariția și relevanța unor incidente alimentare recente, notificate prin Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje, constatările auditurilor efectuate în țări terțe de către Oficiul Alimentar și Veterinar, precum și rapoartele trimestriale privind transporturile de hrană pentru animale și de produse alimentare de origine neanimală transmise Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 669/2009 indică faptul că lista ar trebui modificată.

(4)

În special, lista ar trebui modificată prin eliminarea rubricilor referitoare la produsele pentru care informațiile disponibile indică un grad în general satisfăcător de conformitate cu cerințele de siguranță relevante din legislația Uniunii și pentru care intensificarea controalelor oficiale nu mai este, în consecință, justificată. Prin urmare, rubrica din listă referitoare la strugurii de masă din Peru ar trebui să fie eliminată.

(5)

Pentru a se asigura consecvența și claritatea, este adecvat să se înlocuiască anexa I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009 cu textul din anexa la prezentul regulament.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 669/2009 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 669/2009 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele oficiale consolidate efectuate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale și alimentare de origine neanimală și de modificare a Deciziei 2006/504/CE (JO L 194, 25.7.2009, p. 11).


ANEXĂ

„ANEXA I

Hrană pentru animale și produse alimentare de origine neanimală supuse unor controale oficiale intensificate la punctul de intrare desemnat

Hrană pentru animale și produse alimentare

(utilizare preconizată)

Cod NC (1)

Subdiviziune TARIC

Țara de origine

Pericol

Frecvența controalelor fizice și ale identității (%)

Struguri uscați (stafide)

0806 20

 

Afganistan (AF)

Ochratoxina A

50

(Produse alimentare)

 

 

Migdale, în coajă

0802 11

 

Australia (AU)

Aflatoxine

20

Migdale, decojite

0802 12

 

(Produse alimentare)

 

 

Arahide, în coajă

1202 41 00

 

Brazilia (BR)

Aflatoxine

10

Arahide, decojite

1202 42 00

 

Unt de arahide

2008 11 10

 

Arahide, altfel preparate sau conservate

2008 11 91;

2008 11 96;

2008 11 98

 

(Hrană pentru animale și produse alimentare)

 

 

Fasole verde lungă

(Vigna unguiculata spp. sesquipedalis)

ex 0708 20 00;

ex 0710 22 00

10

10

Cambodgia (KH)

Reziduuri de pesticide (2)  (3)

50

Vinete

0709 30 00;

 

ex 0710 80 95

72

(Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

 

 

Țelină chinezească (Apium graveolens)

ex 0709 40 00

20

Cambodgia (KH)

Reziduuri de pesticide (2)  (4)

50

(Produse alimentare – plante aromatice proaspete sau refrigerate)

 

 

Brassica oleracea (conopidă)

(alte legume comestibile din familia Brassicaceae, «broccoli chinezesc») (5)

ex 0704 90 90

40

China (CN)

Reziduuri de pesticide (2)

50

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 

Ceai, aromatizat sau nearomatizat

0902

 

China (CN)

Reziduuri de pesticide (2)  (6)

10

(Produse alimentare)

 

 

Vinete

0709 30 00;

 

Republica Dominicană (DO)

Reziduuri de pesticide (2)  (7)

10

ex 0710 80 95

72

Pepene amar (Momordica charantia)

ex 0709 99 90;

ex 0710 80 95

70

70

(Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

 

 

Fasole verde lungă

(Vigna unguiculata spp. sesquipedalis)

ex 0708 20 00;

ex 0710 22 00

10

10

Republica Dominicană (DO)

Reziduuri de pesticide (2)  (7)

20

Ardei (dulce și altul decât ardeiul dulce) (Capsicum spp.)

0709 60 10;

0710 80 51

 

(Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99;

ex 0710 80 59

20

20

Căpșuni (proaspete)

0810 10 00

 

Egipt (EG)

Reziduuri de pesticide (2)  (8)

10

(Produse alimentare)

 

 

Ardei (dulce și altul decât ardeiul dulce) (Capsicum spp.)

0709 60 10;

0710 80 51

 

Egipt (EG)

Reziduuri de pesticide (2)  (9)

10

(Produse alimentare – proaspete, refrigerate sau congelate)

ex 0709 60 99;

ex 0710 80 59

20

20

Arahide, în coajă

1202 41 00

 

Gambia (GM)

Aflatoxine

50

Arahide, decojite

1202 42 00

 

Unt de arahide

2008 11 10

 

Arahide, altfel preparate sau conservate

2008 11 91;

2008 11 96;

2008 11 98

 

(Hrană pentru animale și produse alimentare)

 

 

Frunze de betel (Piper betle L.)

ex 1404 90 00

10

India (IN)

Salmonella  (10)

50

(Produse alimentare)

 

 

Semințe de susan

1207 40 90

 

India (IN)

Salmonella  (10)

20

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 

Capsicum annuum, întreg

0904 21 10

 

India (IN)

Aflatoxine

20

Capsicum annuum, zdrobit sau măcinat

ex 0904 22 00

10

Fructe uscate din genul Capsicum, întregi, altele decât ardeiul dulce (Capsicum annuum)

0904 21 90

 

Nucșoară

(Myristica fragrans)

0908 11 00;

0908 12 00

 

(Produse alimentare – mirodenii uscate)

 

 

Enzime, enzime preparate

3507

 

India (IN)

Cloramfenicol

50

(Hrană pentru animale și produse alimentare)

 

 

Nucșoară

(Myristica fragrans)

0908 11 00;

0908 12 00

 

Indonezia (ID)

Aflatoxine

20

(Produse alimentare – mirodenii uscate)

 

 

Mazăre cu păstaie (necurățată)

ex 0708 10 00

40

Kenya (KE)

Reziduuri de pesticide (2)  (11)

10

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 

Zmeură

0811 20 31;

 

Serbia (RS)

Norovirus

10

(Produse alimentare – congelate)

ex 0811 20 11;

ex 0811 20 19

10

10

Semințe de pepene verde (Egusi, Citrullus lanatus) și produse derivate

ex 1207 70 00;

ex 1106 30 90;

ex 2008 99 99

10

30

50

Sierra Leone (SL)

Aflatoxine

50

(Produse alimentare)

 

 

Arahide, în coajă

1202 41 00

 

Sudan (SD)

Aflatoxine

50

Arahide, decojite

1202 42 00

 

Unt de arahide

2008 11 10

 

Arahide, altfel preparate sau conservate

2008 11 91;

2008 11 96;

2008 11 98

 

(Hrană pentru animale și produse alimentare)

 

 

Ardei (altul decât ardeiul dulce) (Capsicum spp.)

ex 0709 60 99

20

Thailanda (TH)

Reziduuri de pesticide (2)  (12)

10

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 

Fasole verde lungă

(Vigna unguiculata spp. sesquipedalis)

ex 0708 20 00;

ex 0710 22 00

10

10

Thailanda (TH)

Reziduuri de pesticide (2)  (13)

20

Vinete

0709 30 00;

 

ex 0710 80 95

72

(Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

 

 

Caise uscate

0813 10 00

 

Turcia (TR)

Sulfiți (14)

10

Caise, altfel preparate sau conservate

2008 50 61

 

(Produse alimentare)

 

 

Ardei dulci (Capsicum annuum)

0709 60 10;

0710 80 51

 

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (2)  (15)

10

(Produse alimentare – legume proaspete, refrigerate sau congelate)

 

 

Frunze de viță-de-vie

ex 2008 99 99

11; 19

Turcia (TR)

Reziduuri de pesticide (2)  (16)

50

(Produse alimentare)

 

 

Fistic, în coajă

0802 51 00

 

Statele Unite (US)

Aflatoxine

20

Fistic, decojit

0802 52 00

 

(Produse alimentare)

 

 

Caise uscate

0813 10 00

 

Uzbekistan (UZ)

Sulfiți (14)

50

Caise, altfel preparate sau conservate

2008 50 61

 

(Produse alimentare)

 

 

Frunze de coriandru

ex 0709 99 90

72

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (2)  (17)

50

Busuioc (sfânt, dulce)

ex 1211 90 86;

ex 2008 99 99

20

75

Mentă

ex 1211 90 86;

ex 2008 99 99

30

70

Pătrunjel

ex 0709 99 90

40

(Produse alimentare – plante aromatice proaspete sau refrigerate)

 

 

Bame

ex 0709 99 90

20

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (2)  (17)

50

Ardei (altul decât ardeiul dulce) (Capsicum spp.)

ex 0709 60 99

20

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 

Pitahaya (fructul dragonului)

ex 0810 90 20

10

Vietnam (VN)

Reziduuri de pesticide (2)  (17)

20

(Produse alimentare – proaspete sau refrigerate)

 

 


(1)  În cazul în care numai anumite produse de la orice cod NC trebuie să fie examinate și nu există nicio subdiviziune specifică a codului respectiv, codul NC este marcat cu «ex».

(2)  Reziduuri cel puțin ale pesticidelor menționate în programul de control adoptat în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (JO L 70, 16.3.2005, p. 1), care pot fi analizate prin metode multireziduale bazate pe GC-MS și LC-MS (pesticide care trebuie să fie monitorizate doar în/pe produsele de origine vegetală).

(3)  Reziduuri de clorbufam.

(4)  Reziduuri de fentoat.

(5)  Specii de Brassica oleracea L. convar. Botrytis (L) Alef var. Italica Plenck, cultivar alboglabra. Cunoscute, de asemenea, sub denumirile de «Kai Lan», «Gai Lan», «Gailan», «Kailan», «Chinese bare Jielan».

(6)  Reziduuri de trifluralin.

(7)  Reziduuri de acefat, aldicarb (sumă de aldicarb, sulfoxidul și sulfona acestuia, exprimată în aldicarb), amitraz (amitraz, inclusiv metaboliții care conțin fracțiunea 2,4-dimetilanilină, exprimați în amitraz), diafentiuron, dicofol (sumă de izomeri p, p′ și o, p′), ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați în CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram) și metiocarb (sumă de metiocarb și sulfoxid și sulfonă de metiocarb, exprimată în metiocarb).

(8)  Reziduuri de hexaflumuron, metiocarb (sumă de metiocarb și sulfoxid și sulfonă de metiocarb, exprimată în metiocarb), fentoat și tiofanat-metil.

(9)  Reziduuri de dicofol (sumă de izomeri p, p' și o,p'), dinotefuran, folpet, procloraz (sumă de procloraz și metaboliții acestuia care conțin fracțiunea 2,4,6-triclorfenol, exprimată în procloraz), tiofanat-metil și triforin.

(10)  Metoda de referință EN/ISO 6579 sau o metodă validată în raport cu aceasta, astfel cum se menționează la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (JO L 338, 22.12.2005, p. 1).

(11)  Reziduuri de acefat și diafentiuron.

(12)  Reziduuri de formetanat: sumă de formetanat și sărurile sale exprimată în formetanat (clorhidrat), protiofos și triforin.

(13)  Reziduuri de acefat, dicrotofos, protiofos, quinalfos și triforin.

(14)  Metode de referință: EN 1988-1:1998, EN 1988-2:1998 sau ISO 5522:1981.

(15)  Reziduuri de diafentiuron, formetanat: sumă de formetanat și sărurile sale exprimată în formetanat (clorhidrat) și tiofanat-metil.

(16)  Reziduuri de ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați în CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram) și metrafenon.

(17)  Reziduuri de ditiocarbamați (ditiocarbamați exprimați în CS2, inclusiv maneb, mancozeb, metiram, propineb, tiram și ziram), fentoat și quinalfos.”


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/63


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2384 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Republica Populară Chineză și de încheiere a procedurii privind importurile de anumite folii din aluminiu originare din Brazilia, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsurile în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem stabilită la 13,4 % asupra importurilor din Armenia, la 17,6 % pentru importurile din Brazilia și la 30 % pentru importurile din RPC, cu excepția Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd (6,4 %), Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd (6,4 %), Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd (20,3 %) și Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd (24,2 %).

(3)

Un angajament oferit de un producător-exportator brazilian a fost acceptat de Comisie prin Decizia 2009/736/CE a Comisiei (3).

2.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva Braziliei și RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă de către AFM Aluminiumfolie Merseburg GmbH, Alcomet AD, Eurofoil Luxembourg SA, Hydro Aluminium Rolled Products GmbH, Impol d.o.o. și Symetal S.A. (denumiți în continuare „solicitanții”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de anumite folii din aluminiu.

(6)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

(7)

Solicitanții nu au cerut deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping împotriva importurilor originare din Armenia. Prin urmare, aceste măsuri au expirat la 7 octombrie 2014 (5).

3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(8)

Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 4 octombrie 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

4.   Ancheta antidumping paralelă

(9)

În paralel, la 8 octombrie 2014, Comisia a anunțat deschiderea unei anchete antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază cu privire la importurile în Uniune de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (7) (denumită în continuare „ancheta paralelă”).

(10)

În cadrul anchetei respective, în iulie 2015, Comisia a instituit, prin Regulamentul (UE) 2015/1081 (8), o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Rusia. Măsurile provizorii au fost instituite pentru o perioadă de șase luni.

(11)

La 17 decembrie 2015, Comisia a instituit prin Regulamentul (UE) 2015/2385 (9), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Rusia.

(12)

Cele două anchete paralele au acoperit aceeași perioadă a anchetei de reexaminare și aceeași perioadă examinată astfel cum sunt definite în considerentul 13.

5.   Ancheta

5.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(13)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 octombrie 2013-30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

5.2.   Părțile vizate de anchetă și eșantionarea

(14)

Comisia a anunțat oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din Brazilia și RPC, importatorii cunoscuți, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țărilor exportatoare, cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(15)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(16)

În avizul său de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea eșantiona producătorii-exportatori din RPC, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Nu s-a prevăzut eșantionarea pentru producătorii-exportatori din Brazilia.

Constituirea eșantionului de producători-exportatori din RPC

(17)

Dintre cei 12 producători chinezi cunoscuți, doi au transmis un răspuns la chestionarul de eșantionare. Având în vedere numărul limitat de societăți cooperante, nu a fost necesară eșantionarea.

Constituirea eșantionului de producători din Uniune

(18)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că a ales în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție. Eșantionul a fost alcătuit din șase producători din Uniune și societățile lor afiliate, întrucât structura internă a grupurilor nu era clară la începutul anchetei în ceea ce privește funcțiile de producție și revânzare a produsului în cauză. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 70 % din producția totală a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului limită, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(19)

În martie 2015, unul dintre producătorii din Uniune eșantionați și-a vândut toată activitatea, inclusiv echipamentele, permisele de drepturi, obligațiile privind angajații și contractele sale în curs către o societate nouă. Întrucât această modificare a avut loc după perioada de anchetă, ea nu este relevantă pentru anchetă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază.

Constituirea eșantionului de importatori neafiliați

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Paisprezece importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, după caz, formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere.

(22)

Cinci societăți au răspuns la formularul de eșantionare. Patru dintre aceste societăți erau „reînfășurători” mai precis utilizatori industriali care importau produsul în cauză pentru a-l prelucra înainte de revânzare, iar unul era un comerciant care nu importa, totuși, produsul în cauză în cursul perioadei examinate. Din cauza numărului limitat de societăți care au răspuns la formularul de eșantionare, nu a fost necesară eșantionarea.

(23)

Alți doi utilizatori s-au prezentat. Un chestionar destinat utilizatorilor le-a fost trimis.

Chestionarele și cooperarea

(24)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii.

(25)

Comisia a trimis chestionare celor șase producători din Uniune incluși în eșantion și societăților lor afiliate, către doi producători-exportatori brazilieni și doi producători-exportatori chinezi, unui comerciant și celor șase utilizatori de mai sus identificați în Uniune.

(26)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion și de la trei utilizatori.

(27)

Doi producători-exportatori chinezi și un producător brazilian au răspuns la chestionar. Un al doilea producător brazilian și-a exprimat inițial interesul de a coopera la anchetă, dar nu a răspuns la chestionar. În consecință, a fost trimisă o scrisoare către această societate prin care era informată cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază. Societatea a răspuns că nu va completa chestionarul, dar că opiniile sale vor fi reprezentate de Asociația Braziliană a Aluminiului (Associação Brasileira do Aluminió, „ABAL”). În plus, au fost primite observații scrise din partea ABAL.

Vizitele de verificare

(28)

S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

 

Producători din Uniune:

Aluminiumfolie Merseburg GmbH, Merseburg, Germania

Alcomet AD, Schumen, Bulgaria

Eurofoil Luxembourg SA, Dudelange, Luxembourg și societatea afiliată acesteia Eurofoil France SAS, Rugles, Franța

Hydro Aluminium Slim S.p.a., Cisterna di Latina, Italia

Impol d.o.o., Maribor, Slovenia

Symetal S.A., Atena, Grecia

 

Utilizatori:

Cofresco Frischhalteprodukte GmbH & Co KG, Minden, Germania

Sphere Group, Paris, Franța

 

Producător-exportator din Brazilia:

Companhia Brasileira de Aluminio (CBA), São Paulo, Brazilia

 

Producători-exportatori din RPC:

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Zhenjiang, PRC, și societățile lor afiliate Hangzhou Five Star Aluminium Company, Hangzhou, RPC; Hangzhou Dinsheng Import & Export, Hangzhou, RPC; și Dingsheng Aluminium Industries (Hong Kong) Trading Co, Hong Kong

Nanshan Light Alloy co. Ltd., Yantai, RPC

 

Producători din țări cu economie de piață:

Assan Alüminyum San. ve Tic. A.S, Istanbul, Turcia

Panda Aluminium Inc. Co., Ankara, Turcia

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(29)

Produsul în cauză este reprezentat de foliile din aluminiu cu grosimea de minimum 0,008 mm, dar de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și având fiecare o greutate de peste 10 kg („rulouri jumbo”), originare din Brazilia și RPC, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (cod TARIC 7607111910) („produsul în cauză”). Produsul în cauză este cunoscut sub denumirea de folie din aluminiu de uz casnic (aluminium household foil – „AHF”).

(30)

Folia din aluminiu de uz casnic este fabricată din aluminiu pur, care este turnat, mai întâi, în benzi groase (cu o grosime de câțiva milimetri, mai precis de până la 1 000 de ori mai groase decât produsul în cauză) și care este laminat, ulterior, în etape succesive până la obținerea grosimii dorite. După laminare, folia este recoaptă printr-un proces termic și este prezentată, în final, sub formă de bobine (rulouri).

(31)

Aceste bobine de AHF sunt reînfășurate, apoi, în rulouri mai mici de către prelucrătorii din aval (așa-numiții „reînfășurători”). Produsul obținut (și anume,„rulourile de consum”, care nu constituie produsul în cauză) este utilizat pentru ambalarea multifuncțională pe termen scurt, în special în gospodării, în serviciile de alimentație publică, precum și în întreprinderile de comerț cu produse alimentare și în florării.

2.   Produsul similar

(32)

Ancheta a arătat că produsul în cauză, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Brazilia și China, produsul fabricat și vândut pe piața internă din Turcia, care a servit drept țară analogă în cadrul anchetei inițiale și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază.

(33)

Prin urmare, concluzia Comisiei a fost că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A DUMPINGULUI

(34)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea Braziliei și a RPC.

1.   Brazilia

(35)

Un singur producător din Brazilia a cooperat la anchetă. Înainte de instituirea măsurilor inițiale, producătorul a reprezentat 100 % din totalul exporturilor de AHF din Brazilia către Uniune.

1.1.   Absența exporturilor în perioada anchetei de reexaminare

(36)

Nu au existat exporturi de AHF din Brazilia către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu există probabilitatea continuării dumpingului din partea Braziliei. Evaluarea s-a limitat astfel la probabilitatea de reapariție a dumpingului, fiind analizate în acest sens prețurile de export către alte țări terțe.

1.2.   Probabilitatea de reapariție a dumpingului

(37)

Comisia a verificat dacă ar exista probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Brazilia, absența dumpingului din Brazilia către alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

1.2.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Brazilia

(38)

S-a constatat că gradul de utilizare a capacității de producție a producătorului cooperant din Brazilia a fost mai mare de 90 %, iar capacitatea disponibilă neutilizată a fost de 3 000 de tone pe an. Aceasta echivalează cu 6 % din producția industriei din Uniune și cu 3 % din consumul Uniunii. Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate importantă de rezervă care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva Braziliei.

(39)

Ceilalți doi producători brazilieni cunoscuți nu au cooperat la anchetă și, prin urmare, capacitățile de producție neutilizate ale acestora nu au putut fi verificate. Un studiu prezentat de către solicitanți a estimat că capacitatea combinată pentru folii de aluminiu a celorlalți doi producători ar fi 58 000 de tone pentru toate tipurile de folie de aluminiu combinate, fiind echivalentă cu capacitatea totală a producătorului cooperant brazilian. Prin urmare, s-a concluzionat că acești doi producători ar avea o capacitate importantă de rezervă care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva Braziliei: nu exportau către Uniune, nici în cursul perioadei anchetei de reexaminare, nici înainte de instituirea măsurilor inițiale.

1.2.2.   Absența dumpingului din partea Braziliei în detrimentul altor piețe

(40)

Exporturile producătorului cooperant brazilian în cursul perioadei anchetei de reexaminare au fost efectuate către un singur client din SUA. Aceste exporturi au reprezentat 68 % din totalul exporturilor braziliene de AHF către SUA în 2013, făcând din producătorul cooperant cel mai mare exportator brazilian de folii de aluminiu. Aceste exporturi au reprezentat 33 % din totalul exporturilor braziliene de AHF în anul 2013. Nu s-a constatat niciun dumping în cazul acestor exporturi atunci când prețul de export a fost comparat cu valoarea normală în Brazilia. Absența dumpingului a fost stabilită utilizând metodologia descrisă mai jos.

1.2.2.1.   Valoarea normală

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul cooperant din Brazilia a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor către Uniune, și anume dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne din Brazilia au fost reprezentative.

(42)

Apoi, Comisia a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care au fost profitabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. S-a constatat că vânzările interne au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(43)

Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile efectuate pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

1.2.2.2.   Determinarea prețului de export

(44)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primul client independent.

1.2.2.3.   Comparație

(45)

Valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(46)

Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru a ține seama de diferențele de transport, diferențele în ceea ce privește caracteristicile fizice, costurile de transport, de navlu și de asigurare, la costurile de încărcare și la costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane în cazul în care s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor.

1.2.2.4.   Marjă de dumping

(47)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu au existat practici de dumping constatate la exporturile către SUA.

(48)

Prin urmare, Comisia consideră că este improbabil ca, dacă măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori din Brazilia să vândă produsul în cauză către piața Uniunii la prețuri de dumping.

1.2.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(49)

Prețurile de pe piața internă braziliană sunt atractive, astfel cum este demonstrat de faptul că marea majoritate a producției este vândută pe piața internă. Aceste vânzări pe piața internă sunt rentabile. Nivelurile prețurilor din Brazilia sunt similare cu prețurile practicate pe piața Uniunii.

(50)

În consecință, dacă măsurile expiră, nu este de așteptat ca exporturile braziliene să crească în mod semnificativ prin subcotare față de prețurile Uniunii.

1.2.4.   Afirmațiile părților interesate privind probabilitatea reapariției dumpingului din partea Braziliei

(51)

Două părți interesate, ABAL și CBA au afirmat că nu există nicio probabilitate de reapariție a dumpingului din partea Braziliei, din următoarele motive:

(i)

absența exporturilor braziliene ale produsului în cauză către piața Uniunii;

(ii)

Brazilia a devenit recent importator net de aluminiu, în loc de exportator net ca urmare a creșterii cererii de pe piața internă din Brazilia;

(iii)

creșterea costurilor de producție din cauza creșterii costurilor materiilor prime și energiei electrice, ducând la pierderea de competitivitate a produselor din Brazilia;

(iv)

absența unor exporturi masive din Brazilia în Uniune de folii convertoare din aluminiu, un produs similar, dar care nu face obiectul unor măsuri antidumping;

(v)

prezența societăților afiliate deja stabilite pe teritoriul Uniunii, care sunt responsabile pentru deservirea pieței Uniunii, în loc să recurgă la exporturile din Brazilia;

(vi)

absența capacității disponibile și scăderea producției în Brazilia, și, prin urmare, probabilitatea redusă de diversiune sau extindere a capacității care rezultă din acestea;

(vii)

diferență la nivelul caracteristicilor fizice ale produselor vândute pe piața internă și a produselor exportate.

(52)

În ceea ce privește prima afirmație, absența exporturilor braziliene către Uniune a fost confirmată de anchetă. Cu toate acestea, Comisia consideră că absența exporturilor ar fi putut fi cauzată de măsurile antidumping în vigoare. Absența exporturilor nu este, așadar, în sine, o probă suficientă pentru a concluziona că nu există riscul reapariției dumpingului.

(53)

În ceea ce privește a doua afirmație, statutul de importator net de aluminiu primar al Braziliei, începând cu 2014, a fost confirmat de anchetă. Creșterea cererii interne în Brazilia a fost, de asemenea, confirmată: în perioada 2009-2013, consumul intern de produse din aluminiu a crescut cu 48 %, iar consumul de folii de aluminiu a crescut cu 24 %. Cu toate acestea, părțile interesate nu au furnizat dovezi conform cărora acest fapt nu ar înlătura riscul de reapariție a dumpingului. Cu toate acestea, o cerere internă crescută în Brazilia a fost considerată drept un factor care crește atractivitatea pieței interne atunci când se analizează atractivitatea pieței din Uniune, după cum s-a explicat mai sus.

(54)

În ceea ce privește al treilea argument, ancheta a confirmat prețurile mai ridicate de pe piața internă, dar această confirmare nu a fost suficientă pentru a concluziona că dumpingul ar putea să nu se repete în prezența prețurilor interne ridicate.

(55)

În ceea ce privește a patra afirmație, părțile interesate nu au furnizat dovezi care să indice că respectivul comportament în ceea ce privește un produs ar putea fi utilizat cu scopul de a anticipa comportamentul cu privire la altul. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(56)

În ceea ce privește al cincilea argument, ancheta a confirmat că există societăți asociate producătorilor brazilieni care nu au cooperat, stabilite în Uniune. Cu toate acestea, întrucât niciuna dintre aceste societăți nu a cooperat în cadrul anchetei, nu a fost posibil să se stabilească dacă acestea au fabricat într-adevăr produsul similar pentru a aproviziona piața Uniunii. Prin urmare, această afirmație nu a putut fi verificată.

(57)

În ceea ce privește al șaselea argument, ancheta a confirmat absența unei capacități neutilizate semnificative. Acest aspect a fost luat în considerare la evaluarea capacității de producție și a capacității neutilizate din Brazilia, astfel cum s-a explicat mai sus.

(58)

În ceea ce privește al șaptelea argument, diferențele în privința caracteristicilor fizice au fost luate în considerare în mod corespunzător în cadrul comparației între valoarea normală și prețurile de export, astfel cum s-a explicat mai sus.

1.2.5.   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului din Brazilia

(59)

Prin urmare, s-a concluzionat că există numai o capacitate neutilizată limitată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii în cazul în care măsurile împotriva Braziliei ar fi lăsate să expire. Nu au fost constatate practici de dumping față de alte piețe. Atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii brazilieni este considerată limitată având în vedere gradul ridicat de atractivitate a pieței lor interne și similitudinea dintre nivelurile de preț.

(60)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră puțin probabil că dumpingul ar reapărea din Brazilia, în cazul în care măsurile ar expira.

(61)

În consecință, procedura trebuie încheiată în ceea ce privește importurile de produs în cauză originare din Brazilia.

2.   RPC

(62)

Doi producători din RPC au cooperat în cadrul anchetei. Inițial, aceștia au raportat 4 264 de tone de exporturi către UE, care, în conformitate cu Eurostat, ar fi corespuns unui procent de 250 %-350 % din totalul importurilor chineze către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei de anchetă, volumul exporturilor a fost stabilit în intervalul 900-1 100 de tone pentru primul producător, reprezentând 53 %-90 % din totalul exporturilor din RPC către Uniune. Cele mai multe dintre aceste exporturi au fost realizate în cadrul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu au făcut obiectul taxelor vamale și nici al taxelor antidumping. S-a constatat că al doilea producător nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

2.1.   Selectarea țării analoge și calcularea valorii normale

(63)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la propunerea sa de a utiliza Turcia ca țară terță cu economie de piață în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Turcia a fost aleasă ca țară analogă în cadrul anchetei inițiale.

(64)

O parte interesată a exprimat rezerve cu privire la propunerea Turciei și a sugerat Africa de Sud în calitate de țară analoagă alternativă, afirmând că Africa de Sud ar fi mai potrivită deoarece structura costurilor producătorilor din Turcia ar fi diferită de structura costurilor din China și că Turcia a instituit în iulie 2014 taxe antidumping de 22 % împotriva importurilor chinezești de orice tip de folie de aluminiu.

(65)

Suplimentar la propunerile făcute de părțile interesate, însăși Comisia a căutat să identifice o țară analogă adecvată. Aceasta a identificat India, Japonia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, SUA și Taiwan ca țară analogă posibilă suplimentară datorită volumului mare al producției lor de folii de aluminiu. Cu toate acestea s-a constatat că Japonia, SUA și Taiwan au produs folii de aluminiu mai subțiri, dar nu produsul în cauză.

(66)

S-au transmis solicitări de cooperare producătorilor cunoscuți din India, Africa de Sud, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite și Turcia. Cooperarea a fost primită doar din partea a doi producători-exportatori din Turcia. Nu s-a primit niciun răspuns din partea producătorilor din alte țări analoge potențiale.

(67)

Turcia a fost considerată un producător important de folie de aluminiu cu o piață deschisă și fără denaturări privind prețurile materiei prime sau ale energiei. Procesele de producție din Turcia și din RPC s-au dovedit a fi similare. Turcia a fost selectată ca țară analogă pentru stabilirea valorii normale pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și au fost efectuate vizite de verificare la sediile celor două societăți care au cooperat.

(68)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorii cooperanți din Turcia a fost reprezentativ în comparație cu volumul total al exporturilor către Uniune, și anume dacă volumul total al vânzărilor interne respective reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne din țara analogă au fost reprezentative.

(69)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care au fost profitabile pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Vânzările interne ale unuia dintre producători s-au dovedit a fi fost efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, în timp ce rentabilitatea vânzărilor celui de al doilea producător nu a putut fi stabilită din cauza lipsei datelor de contabilitate analitică detaliate.

(70)

Valoarea normală pentru al doilea producător nu a putut fi construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, din cauza lipsei datelor de contabilitate analitică detaliată.

(71)

Astfel, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real al primului producător, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile efectuate pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(72)

Un producător chinez a susținut că valoarea normală nu poate fi calculată pe baza vânzărilor interne ale unui singur producător turc. În plus, producătorul-exportator chinez a subliniat că natura confidențială a datelor comerciale ale producătorului turc a făcut imposibilă evaluarea sau justificarea marjei de dumping rezultată.

(73)

Utilizarea datelor unui singur producător din țara analogă este conformă cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia aceste prețuri pot fi utilizate în cazul în care acestea sunt rezultatul unei concurențe reale pe piața internă. Astfel cum s-a menționat în considerentele 68 și 69 de mai sus, există mai mulți producători pe piața internă turcă iar Turcia este, de asemenea, un importator de folii de aluminiu. Prin urmare, Comisia consideră că prețurile de pe piața turcă sunt rezultatul unei concurențe reale și nu există niciun element care să indice că prețurile practicate de un singur producător nu pot fi utilizate pentru a stabili valoarea normală. În ceea ce privește datele comerciale, Comisia trebuie să protejeze confidențialitatea datelor prezentate de către părți și, prin urmare, nu poate divulga producătorului-exportator chinez informații sensibile din punct de vedere comercial privind producătorul turc. Afirmațiile respectivului exportator chinez trebuie, așadar, să fie respinse.

2.2.   Determinarea prețului de export

(74)

Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export achitate efectiv sau care urmează să fie achitate către primii clienți independenți.

(75)

Un producător chinez a indicat că rata de restituire a TVA nu fusese calculată în mod corect. Calculul a fost modificat în consecință și Comisia a făcut din nou cunoscute constatările revizuite producătorului în cauză.

2.3.   Comparație

(76)

Valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(77)

Pe această bază, au fost făcute ajustări cu privire la costurile de transport, de navlu și de asigurare, la costurile de încărcare și la costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane în cazul în care s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor.

(78)

Un producător chinez a susținut că taxa normală de import de 7,5 % din Turcia determină creșterea prețurilor interne cu aceeași valoare și că acestea ar trebui să fie ajustate pentru o comparație corectă. De asemenea, producătorul chinez a afirmat că o ajustare pentru a ține seama de costurile de ambalare nu era justificată, întrucât costurile de ambalare se aplică tuturor producătorilor, indiferent de locul în care sunt situați.

(79)

Comisia ia act de faptul că China a instituit, de asemenea, o taxă de import pentru folii de aluminiu. Prin urmare, se pare că nu există niciun fel de denaturare în momentul comparării din cauza existenței unei taxe de import similare în Turcia. În plus, chiar și în cazul în care o ajustare pentru taxele de import ar fi acordată nu ar schimba faptul că există un dumping semnificativ din partea exportatorilor chinezi față de piața Uniunii. În ceea ce privește costurile de ambalare, a fost efectuată o ajustare atât a prețurilor de export practicate în China cât și a prețurilor de pe piața internă din Turcia pentru a neutraliza orice diferențe în ceea ce privește ambalarea. Prin urmare, ajustarea privind costurile de ambalare nu poate provoca o denaturare între elementele comparației. Prin urmare, aceste afirmații trebuie să fie respinse.

2.4.   Marjă de dumping

(80)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(81)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procentaj din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

Societate

Marjă de dumping

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Zhenjiang, RPC

28,1 %

2.5.   Probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(82)

În urma constatărilor privind existența unui dumping pe perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, dumpingul din RPC către alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

2.5.1.   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC

(83)

Nivelul de utilizare a capacității a doi producători chinezi cooperanți a fost stabilit la 85 % și, respectiv, 90 %. A fost constatată o capacitate neutilizată de 50 000 de tone pentru acești doi producători. Aceasta echivalează cu producția totală a industriei din Uniune și cu mai mult de 50 % din consumul Uniunii. Mai mult, una dintre societățile cooperante se afla în curs de dezvoltare a unei capacități suplimentare de rulare a foliilor de 40 000 de tone. Prin urmare, s-a concluzionat că există o capacitate importantă neutilizată care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(84)

Ceilalți producători chinezi cunoscuți nu au cooperat la anchetă și, prin urmare, capacitățile de producție neutilizate ale acestora nu au putut fi verificate. Un studiu prezentat de către solicitanți a estimat că suma combinată a capacităților pentru folii de aluminiu a producătorilor chinezi care nu au cooperat este de aproximativ 10 ori mai mare decât capacitatea combinată a celor doi producători cooperanți. Studiul estimează că totalitatea capacităților de producție din China pentru toate tipurile de folie de aluminiu este cu 450 000 de tone mai mare decât consumul total de pe piața internă chineză. De asemenea, studiul estimează că capacitatea de producție chineză va continua să crească, de la 2,5 milioane de tone în 2014 la 2,8 milioane de tone în 2018 și că o creștere a consumului intern din China de la 2,1 milioane de tone la 2,4 milioane de tone în cursul aceleiași perioade, este puțin probabil să fie suficientă pentru a absorbi în întregime creșterea capacității. Prin urmare, s-a luat în considerare probabilitatea că ar exista o capacitate suplimentară neutilizată în rândul producătorilor necooperanți care ar putea fi direcționată către piața Uniunii cel puțin în parte, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(85)

Unul dintre producătorii chinezi, deși nu contestă constatările referitoare la volumele capacităților neutilizate, a susținut că este nerealist să se presupună că întreaga capacitate de rezervă va fi direcționată către piața Uniunii.

(86)

Comisia consideră că, în conformitate cu evaluarea sa din considerentele 84 și 97, capacitatea de rezervă ar putea fi direcționată către piața Uniunii, cel puțin parțial. Considerentul 83 a fost modificat în consecință.

2.5.2.   Dumpingul practicat de RPC pe alte piețe

(87)

Prețurile de export către alte piețe în cursul perioadei anchetei de reexaminare ale unui producător chinez cooperant (principalele destinații de export fiind Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, SUA, Egipt și India) s-au dovedit a fi sub valoarea normală, astfel cum a fost stabilită în considerentele 63-71 de mai sus și, prin urmare, fac obiectul unui dumping. Prețurile de export către alte piețe ale celui de-al doilea producător chinez nu au putut fi colectate.

(88)

Având în vedere existența unui dumping față de alte piețe, Comisia concluzionează că producătorul-exportator din RPC vinde produsul în cauză către țări terțe la prețuri de dumping. Prin urmare, Comisia consideră că este probabil ca, dacă măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori din RPC să vândă produsul în cauză și pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(89)

Un producător chinez a afirmat că constatarea dumpingului la exporturile către alte piețe este irelevantă întrucât domeniul de aplicare al revizuirii este limitat la piața Uniunii și nu se extinde la piața mondială. Conform producătorului chinez, comparațiile prețurilor între piețe sunt inadecvate având în vedere că structurile prețurilor în alte părți ale lumii pot fi diferite. În plus, prezența exporturilor din Uniune către aceste piețe ar trebui să fie, de asemenea, comparată și ar putea conduce la o constatare a faptului că prețurile de pe piața internă a Uniunii sunt prea ridicate.

(90)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 82, Comisia a luat în considerare o serie de indicatori pentru a evalua probabilitatea dumpingului pe piața Uniunii. Comisia consideră că exportatorii în cazul cărora s-a constatat că practică dumpingul pe alte piețe sunt mai susceptibili să se angajeze în practici de dumping în Uniune decât exportatorii în cazul cărora s-a constatat că nu practică dumpingul pe alte piețe. Din acest motiv, este un indiciu pertinent pentru a stabili probabilitatea continuării dumpingului. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

(91)

Afirmația privind practicile de export ale producătorilor din Uniune este abordată în considerentul 171.

2.5.3.   Atractivitatea pieței Uniunii

(92)

După cum se menționează în considerentul 114 de mai jos, ancheta a arătat că importurile din China efectuate în cadrul regimului de import normal în cursul perioadei anchetei de reexaminare ar fi subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 12,2 % în absența taxelor antidumping. În plus, s-a constatat că importurile din China care au fost efectuate în cadrul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu fac obiectul unei antidumping sau vamale, și care au reprezentat aproximativ 75 % din importurile din China, au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 18 %. Prețurile chineze sunt, de asemenea, mai mici decât prețurile de export din orice altă țară către Uniune. Aceste diferențe de preț demonstrează evident atractivitatea pieței Uniunii și capacitatea exportatorilor chinezi de a fi competitivi datorită prețurilor, în cazul în care măsurile se abrogă.

(93)

Astfel, se poate aștepta în mod rezonabil ca o parte substanțială a exporturilor chineze actuale să fie redirecționată către Uniune dacă măsurile ar fi abrogate.

(94)

Trebuie reamintit faptul că, înainte de instituirea măsurilor inițiale, ancheta inițială a stabilit că cota pieței chineze pe piața Uniunii se ridica la 30,72 %. În consecință, dacă măsurile expiră, este de așteptat ca exporturile chineze care dețin în prezent 2 % din piața Uniunii să crească în mod semnificativ pentru a recâștiga cota pierdută pe piața Uniunii.

(95)

Un producător chinez a susținut că subcotarea redusă a făcut parte dintr-un mecanism obișnuit de stabilire a prețurilor ori de câte ori producătorii străini concurează cu producători interni. O subcotare a prețurilor de 12,2 % nu ar fi nerezonabilă și nu ar provoca dificultăți pentru producătorii din Uniune.

(96)

O constatare a subcotării nu conduce, în sine, la concluzia unui comportament neloial din partea exportatorului. Cu toate acestea, în acest caz, marja de subcotare constatată indică prețurile probabile ale importurilor chinezești în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor și capacitatea acestora de a ocupa cota de piață din UE, în detrimentul industriei Uniunii. În plus, s-a constatat că aceste importuri sunt susceptibile să facă obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul conform căruia nivelul de subcotare a prețurilor de 12,2 % nu ar fi rezonabil este irelevant în acest context și a fost, prin urmare, respins.

2.5.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului din partea RPC

(97)

Ancheta a arătat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping cu marje de dumping semnificative. Ancheta a demonstrat, de asemenea, că gradul de neutilizare a capacității de producție a produsului în cauză din RPC este semnificativ în comparație cu consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Această capacitate de rezervă este probabil să fie direcționată cel puțin parțial către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC.

(98)

În plus, exporturile din RPC către țări terțe s-au realizat la prețuri de dumping. Acest comportamentul în materie de prețuri al exporturilor chineze pe piețele terțe arată o probabilitate de continuare a dumpingului față de piața Uniunii, în cazul în care se permite expirarea măsurilor.

(99)

În plus, atractivitatea pieței din Uniune în termeni de preț indică faptul că există riscul ca exporturile chineze să fie redirijate către piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(100)

Având în vedere cele de mai sus, există probabilitatea ca, în cazul în care măsurile ar expira, importurile chinezești care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză să crească în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

D.   DEFINIȚIA INDUSTRIEI UNIUNII

(101)

Produsul similar a fost fabricat de 12 producători cunoscuți din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(102)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetei de reexaminare a fost estimată la 47 349 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza statisticilor Eurostat, a răspunsurilor verificate la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a datelor estimate referitoare la producătorii neincluși în eșantion și furnizate de solicitanți. Conform explicațiilor din considerentul 18, producătorii din Uniune care au fost selectați în eșantion au reprezentat peste 70 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

E.   SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

1.   Observații preliminare

(103)

Solicitanții au furnizat date privind producția, capacitatea de producție, volumul de vânzări, ocuparea forței de muncă și volumul exporturilor referitoare la întreaga industrie din Uniune pentru perioada examinată. Datele au fost estimate și furnizate pe baza unui interval maxim și minim și împărțite în două categorii: producătorii din Uniune incluși în eșantion și producătorii din Uniune neincluși în eșantion. Pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a utilizat datele reale verificate, furnizate de aceste societăți în răspunsurile lor la chestionar. Pentru producătorii din Uniune neincluși în eșantion, au fost utilizate cifrele furnizate de solicitanți. Aceste estimări au fost puse la dispoziție în vederea formulării de observații de către părțile interesate. Cu toate acestea, nu au fost primite observații.

2.   Consumul din Uniune

(104)

În cadrul prezentei anchete au fost utilizate cifrele consumului din Uniune stabilite și publicate în cadrul anchetei paralele. Acestea au fost stabilite pe baza volumului total estimat al vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii și a volumului total al importurilor rezultat din datele Eurostat și corectat, în cazul în care a fost necesar, în funcție de datele verificate furnizate de producătorul-exportator din ancheta paralelă privind importurile din Rusia și de răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(105)

Dat fiind că există un singur producător-exportator din Rusia, toate cifrele referitoare la acest exportator au trebuit să fie prezentate sub formă de intervale, din motive de confidențialitate. În plus, pentru a evita ca volumul importurilor din Rusia să fie calculate prin deducere, este, de asemenea, necesar să se utilizeze intervale pentru consumul și volumul importurilor din alte țări terțe.

(106)

Pe această bază, consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul de AHF la nivelul Uniunii (tone)

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Consumul din Uniune

[71 300-82 625]

[74 152-92 540]

[84 847-108 239]

[83 421-105 760]

Indice (2011 = 100)

100

[104-112]

[119-131]

[117-128]

Sursă: Cifrele publicate în cadrul anchetei paralele, pe baza datelor Eurostat, a răspunsurilor la chestionar și a informațiilor furnizate de solicitanți.

(107)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut între 2011 și 2013, dar a scăzut între 2013 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, consumul a crescut cu un procent cuprins între 17 % și 28 % pe parcursul perioadei examinate. Creșterea consumului în intervalul cuprins între 2011 și perioada anchetei de reexaminare reflectă, în principal, creșterea importurilor din Rusia și din alte țări terțe, în timp ce vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au înregistrat doar o ușoară creștere (a se vedea considerentul 134).

3.   Volumul, prețul și cota de piață a importurilor din RPC

(108)

Întrucât ancheta a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului din Brazilia (a se vedea considerentul 60), analiza cu privire la volumul, prețul și cota de piață a importurilor este limitată la importurile din RPC. Comisia a stabilit volumul și prețurile importurilor originare din RPC pe baza datelor Eurostat.

(a)   Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

(109)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cotele de piață a importurilor din RPC

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

RPC

Volumul importurilor în cadrul regimului de import normal (tone)

[2 000-2 300]

[200-400]

[150-350]

[300-400]

Volumul importurilor în cadrul regimului de import „perfecționare activă” (tone)

[800-1 000]

[700-1 000]

[950-1 300]

[900-1 300]

Volumul total al importurilor (toate regimurile) (în tone)

[2 843-3 205]

[967-1 378]

[1 137-1 603]

[1 222-1 699]

Index (2011 = 100)

100

[34-43]

[40-50]

[43-53]

Cota de piață

4 %

1 %

1 %

2 %

Sursă: Eurostat.

(110)

Volumul importurilor din RPC a scăzut cu un procent cuprins între 47 % și 57 %, această scădere fiind însoțită de o reducere corespunzătoare a cotei de piață în cursul perioadei examinate, mai precis de la 4 % până la 2 %, respectiv o scădere de 2 puncte procentuale. Atât volumele importurilor, cât și cota de piață din RPC au rămas la niveluri scăzute pe parcursul întregii perioade examinate.

(b)   Prețurile importurilor și subcotarea prețurilor

(111)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

RPC

Preț mediu (EUR/tonă)

2 251

2 417

2 306

2 131

Indice (2011 = 100)

100

107

102

95

Sursă: Eurostat.

(112)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut în perioada examinată, de la 2 251 EUR/tonă la 2 131 EUR/tonă, ceea ce corespunde unei scăderi de aproximativ 5 %. Prețurile importurilor din China au fost, în medie, mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și decât prețurile importurilor din alte țări terțe în cursul întregii perioade examinate.

(113)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, aproximativ 75 % din importurile din China, reprezentând o cotă de piață de peste 1 %, au fost realizate în temeiul regimului de perfecționare activă și, prin urmare, nu fac obiectul taxelor vamale și nici al taxelor antidumping. Acestea au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune cu 18 %. În ceea ce privește producătorul-exportator cooperant, care a reprezentat aproximativ 53 %-90 % din importurile din China în perioada anchetei de reexaminare și 98 % din importurile în cadrul regimului de perfecționare activă, a fost stabilită o marjă de subcotare între 15 % și 18 %.

(114)

Restul de 25 % din importurile din China au fost efectuate în cadrul regimului de import normal. La adăugarea taxei vamale și a taxei antidumping la prețurile CIF practicate de China, prețurile chinezești calculate pentru aceste importuri au fost, în medie, mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și astfel s-a produs o subcotare negativă (– 12,5 %). Cu toate acestea, în cazul în care prețurile de import sunt luate în considerare fără taxe antidumping, subcotarea ar fi de 12,2 %.

(115)

Atunci când se iau în considerare toate importurile din China, indiferent de regimul de import și se aplică taxele vamale și antidumping la prețurile CIF ale importurilor efectuate în cadrul regimului normal, se constată că prețurile chinezești au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în medie cu 10,2 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(116)

Un producător chinez a susținut că marja de subcotare de 18 % stabilită pentru importurile din China realizate în cadrul regimului de perfecționare activă a fost incorectă, deoarece prețurile producătorilor din Uniune au inclus o „taxă normală intrinsecă de 7,5 %” de care utilizatorii de pe piața internă nu puteau să fie scutiți dacă ar fi încorporat AHF fabricate în Uniune în materialul exportat către țări terțe. Cu toate acestea, partea interesată în cauză nu și-a susținut cererea și, în special, nu a reușit să explice noțiunea de „taxă normală intrinsecă”. În orice caz, se reamintește că, astfel cum se explică în considerentul 113, importurile efectuate în regim de perfecționare activă nu sunt supuse taxelor vamale. Prin urmare, nu ar fi justificat să se facă ajustări pentru a ține seama de taxele vamale care nu sunt suportate. Trebuie notat, de asemenea, că Comisia a aplicat în mod corespunzător ajustarea pentru a ține seama de taxele vamale la stabilirea marjei de subcotare pentru importurile efectuate în cadrul regimului normal în considerentul 114 și pentru toate importurile din China, indiferent de regimul de import în considerentul 115. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(117)

Același producător chinez a afirmat că era necesar să se deducă nivelul taxelor vamale din marjele de subcotare de 12,2 % și, respectiv, de 10,2 %, stabilite în considerentele 114 și respectiv 115. Cu toate acestea, este clar că, pentru a stabili aceste marje, Comisia a luat deja în considerare taxa vamală aplicabilă importurilor efectuate în cadrul regimului normal. Prin urmare, argumentul a fost respins.

4.   Importurile din alte țări terțe

Tabelul 4

Importurile din alte țări terțe (regimul tuturor importurilor)

Țară

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Brazilia

Volum (tone)

0

0

0

0

Rusia

Volum (tone)

[19 532-26 078]

[23 243-34 422]

[27 345-39 116]

[26 368-37 812]

 

Indice (2011 = 100)

100

[119-132]

[140-150]

[135-145]

 

Cota de piață

29 %

34 %

34 %

34 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

[2 145-2 650]

[2 038-2 624]

[1 952-2 571]

[1 973-2 597]

 

Indice (2011 = 100)

100

[95-99]

[91-97]

[92-98]

Turcia

Volum (tone)

[5 120-6 100]

[8 090-10 553]

[11 213-14 213]

[11 520-14 579]

 

Indice (2011 = 100)

100

[158-173]

[219-233]

[225-239]

 

Cota de piață

7 %

11 %

13 %

13 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 950

2 743

2 710

2 571

 

Indice (2011 = 100)

100

93

92

87

Alte țări terțe (China nu este inclusă în această categorie)

Volum (tone)

[3 100-3 750]

[279-750]

[1 891-3 000]

[3 162-4 313]

 

Indice (2011 = 100)

100

[9-20]

[61-80]

[102-115]

 

Cota de piață

4 %

1 %

2 %

4 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 878

2 830

2 687

2 406

 

Indice (2011 = 100)

100

98

93

84

Total

Volum (tone)

[29 000-35 000]

[33 000-43 000]

[41 000-54 000]

[42 000-56 000]

 

Indice (2011 = 100)

100

[113-125]

[142-155]

[145-160]

 

Cota de piață

41 %

46 %

50 %

51 %

 

Preț mediu (EUR/tonă)

2 538

2 453

2 401

2 367

 

Indice (2011 = 100)

100

97

95

93

Sursă: Eurostat, datele privind Rusia stabilite și publicate în cadrul anchetei paralele.

(118)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe în Uniune au crescut cu un procent cuprins între 45 % și 60 %, ceea ce reprezintă o creștere mai rapidă decât evoluția consumului din Uniune. Cota de piață deținută de alte țări terțe, prin urmare, a crescut de la 41 % la 51 % în această perioadă.

(119)

Nu s-au efectuat importuri din Brazilia în cursul perioadei examinate. Volumul importurilor din Rusia a crescut între 40 % și 50 % din 2011 până în 2013, cu o ușoară scădere în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cota de piață aferentă a crescut de la 29 % în 2011 până la 34 % în 2012 și a rămas apoi constantă până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Turcia a crescut cu un procent cuprins între 125 % și 139 %, iar cota lor de piață a crescut de la aproximativ 7 % până la 13 %. Prețurile de import din Turcia au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, însă au rămas deasupra nivelului prețului de import din alte țări terțe, inclusiv din Rusia și China și se aflau la niveluri similare cu prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(120)

În ansamblu, importurile din alte țări terțe excluzând RPC, Rusia și Turcia au crescut cu un procent cuprins între 2 % și 15 %. Totuși, în timp ce consumul a crescut în Uniune, cota de piață totală a importurilor respective a scăzut de la 4 % în 2011 până la aproximativ 2 % în 2013 și a crescut ulterior la 4 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare; prețurile aferente au fost la niveluri mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, cu excepția anului 2012.

(121)

Prețurile importurilor din alte țări terțe erau mai mari decât prețurile importurilor din RPC pe parcursul întregii perioade examinate.

(122)

Un producător chinez a susținut că analiza Comisiei privind importurile din alte țări terțe din considerentele 118-121 ar fi trebuit să cuprindă întreaga piață de folii în loc să se concentreze asupra produsului în cauză, deoarece se pare că deciziile luate de către producătorii din Uniune în ceea ce privește alte tipuri de folii ar influența producția lor de produs în cauză. Această afirmație nu a fost susținută cu probe. În orice caz, ancheta a stabilit că, astfel cum s-a menționat în considerentul 185, cel mai mare producător de AHF din Uniune inclus în eșantion producea exclusiv AHF și că producătorii din Uniune despre care s-a dovedit că produc atât AHF cât și alt tip de folii denumite folii convertoare din aluminiu (aluminium converter foil – „ACF”) nu au putut să treacă cu ușurință de la fabricarea unui produs la celălalt, deoarece fabricarea ambelor produse în anumite cantități era necesară pentru a se maximiza eficiența în exploatare. Astfel cum s-a menționat în considerentul 185, ancheta a mai arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion au avut o rată stabilă de producție între aceste tipuri de folii pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(123)

Un producător chinez a observat că, întrucât capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a reprezentat mai puțin de 50 % din consumul Uniunii, era necesar ca utilizatorii să importe AHF de la producători-exportatori din țările terțe. Pe această bază, producătorul chinez a afirmat că producătorii-exportatori erau în concurență între ei și nu cu producătorii din Uniune, atunci când (aceste persoane) livrează utilizatorilor care nu sunt deserviți de producătorii din Uniune. Afirmația nu a fost totuși justificată. În primul rând, afirmația potrivit căreia capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a reprezentat mai puțin de 50 % din consumul din Uniune este incorectă. Astfel cum s-a arătat în considerentele 106 și 129, capacitatea de producție a industriei din Uniune a reprezentat între 58 % și 74 % din consumul din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare și a fost mai mare de 55 % în cursul întregii perioade examinate. În plus, astfel cum se arată în tabelul 5, ancheta a stabilit că industria din Uniune a avut o capacitate de producție neutilizată în cursul întregii perioade examinate, care ar fi putut fi utilizată pentru a deservi piața Uniunii dacă, într-adevăr, nu a existat nicio concurență din partea importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, importurile din țări terțe au fost, de asemenea, în concurență cu produsul similar fabricat de industria din Uniune deoarece clienții existenți ai producătorilor din Uniune au reușit să treacă la furnizori din țări terțe. Prin urmare, argumentul a fost respins.

5.   Situația economică a industriei din Uniune

5.1.   Observații generale

(124)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei din Uniune.

(125)

După cum s-a menționat în considerentul 18, pentru determinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eșantionarea.

(126)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Conform explicațiilor din considerentul 103, Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici privind întreaga industrie din Uniune pe baza informațiilor furnizate de solicitanți, care au fost verificate în mod corespunzător pentru societățile incluse în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la societățile incluse în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(127)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(128)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

5.2.   Indicatori macroeconomici

5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(129)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția totală a industriei din Uniune, capacitatea de producție și utilizarea capacității

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul producției (tone)

44 316

46 165

48 796

47 349

Indice (2011 = 100)

100

104

110

107

Capacitate de producție (tone)

54 777

54 485

59 186

61 496

Indice (2011 = 100)

100

99

108

112

Rata de utilizare a capacității

81 %

85 %

82 %

77 %

Indice (2011 = 100)

100

105

102

95

Sursă: răspunsurile la chestionar și informațiile furnizate de către solicitanți.

(130)

Producția a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei examinate. Ea a crescut între 2011 și 2013, dar a scăzut între 2013 și perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, volumul producției a crescut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate.

(131)

Capacitatea de producție a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(132)

Ca urmare a unei creșteri a capacității de producție mai mari decât cea a volumului de producție, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate

(133)

Un producător chinez a pretins că capacitatea unei instalații de fabricare a foliilor de aluminiu nu ar trebui să fie exprimată în tone, de vreme ce aceleași mașini produc folii de diferite mase în decursul unei anumite perioade de timp, în funcție de grosimea și lățimea foliei. Ca răspuns la această afirmație, nu este contestat faptul că capacitatea unei instalații exprimată în tone poate fi influențată de grosimea sau lățimea foliilor fabricate. Cu toate acestea, importurile produsului în cauză și anumiți factori de prejudiciu, cum ar fi consumul, volumul vânzărilor și producția, au fost stabilite prin utilizarea tonei ca unitate de măsură. Este o chestiune de coerență în cadrul analizei prejudiciului să se utilizeze aceeași unitate de măsură pentru comparație. În plus, ancheta nu a scos în evidență modificările gamei de produse din producția industriei Uniunii de natură să infirme utilizarea tonei ca unitate de măsură. Se observă, de asemenea, faptul că partea interesată în cauză nu a furnizat nicio informație cantitativă care să arate că o altă unitate de măsură ar fi modificat analiza factorului de prejudiciu respectiv. Prin urmare, argumentul a fost respins.

5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(134)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Volumul vânzărilor (tone)

[41 007-45 870]

[41 007-49 081]

[42 647-52 292]

[41 827-50 457]

Indice (2011 = 100)

100

[100-107]

[104-114]

[102-110]

Cota de piață

55 %

53 %

49 %

47 %

Sursă: răspunsurile la chestionar, Eurostat și informațiile furnizate de către solicitanți.

(135)

Volumul vânzărilor de AHF a crescut ușor în cursul perioadei examinate. Volumul vânzărilor a crescut, în special, în perioada 2011-2013, și anume cu un procent cuprins între 4 % și 14 %. Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul vânzărilor a scăzut; în ansamblu, volumul vânzărilor a crescut cu un procent cuprins între 2 % și 10 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, creșterea volumului vânzărilor, ținând seama de creșterea paralelă a consumului și de creșterea importurilor provenind, printre altele, din Rusia, a condus la o scădere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 55 % în 2011 până la 47 % în perioada anchetei de reexaminare, mai precis o scădere de 8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

5.2.3.   Creșterea

(136)

În timp ce consumul la nivelul Uniunii a crescut cu un procent cuprins între 17 % și 28 % pe parcursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu un procent cuprins între 2 % și 10 %, ceea ce s-a reflectat într-o pierdere de 8 puncte procentuale la nivelul cotei de piață.

5.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(137)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Numărul de angajați

769

787

758

781

Indice (2011 = 100)

100

102

99

102

Productivitatea (tone/salariat)

58

59

64

61

Indice (2011 = 100)

100

102

112

105

Sursă: răspunsurile la chestionar și informațiile furnizate de către solicitanți.

(138)

Ocuparea forței muncă a industriei din Uniune a fluctuat în perioada examinată și, în ansamblu, a crescut ușor, cu 2 %.

(139)

Între 2011 și 2013, productivitatea a crescut ca urmare a unei creșteri a producției care a depășit creșterea ocupării forței de muncă. Din 2013 până la perioada anchetei de reexaminare, productivitatea a scăzut cu 7 %, dar a rămas mai ridicată decât la începutul perioadei examinate, în 2011.

5.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(140)

Marja de dumping a importurilor din RPC s-a ridicat la 28,1 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 81), însă impactul acesteia asupra situației industriei din Uniune a fost limitat datorită măsurilor antidumping în vigoare care au redus cu succes volumului importurilor care fac obiectul unui dumping.

(141)

Cu toate acestea, astfel cum a fost stabilit în cadrul anchetei paralele, volumul importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Aceste importuri au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, redresarea industriei din Uniune nu a fost posibilă în ciuda existenței măsurilor antidumping.

5.3.   Indicatori microeconomici

5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(142)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri de vânzare și costuri

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/tonă)

2 932

2 714

2 705

2 597

Indice (2011 = 100)

100

93

92

89

Costul de producție unitar (EUR/tonă)

2 995

2 794

2 699

2 651

Indice (2011 = 100)

100

93

90

89

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(143)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a scăzut în mod constant și în ansamblu cu 11 % pe parcursul perioadei examinate.

(144)

În pofida acestei scăderi, costul de producție unitar a rămas mai ridicat decât prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune, iar industria din Uniune nu a putut să-și acopere costul de producție prin prețul de vânzare, cu excepția anului 2013. Ancheta paralelă a stabilit că industria din Uniune nu a fost în măsură să-și crească prețul de vânzare din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de către importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping.

5.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(145)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile cu forța de muncă

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Costuri medii cu forța de muncă per angajat (EUR)

21 692

22 207

20 603

20 594

Indice (2011 = 100)

100

102

95

95

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(146)

Între anul 2011 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă pe salariat suportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut cu 5 %. Costurile cu forța de muncă au crescut mai întâi cu 2 % între 2011 și 2012, apoi au scăzut între 2012 și 2013 și, ulterior, au rămas stabile în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

5.3.3.   Stocurile

(147)

Nivelurile stocurilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Stocuri finale

1 931

1 999

2 133

2 085

Indice (2011 = 100)

100

104

110

108

Stocuri finale ca procent din producție

5 %

5 %

5 %

5 %

Indice (2011 = 100)

100

100

100

100

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(148)

Stocurile nu pot fi considerate ca un indicator relevant al prejudiciului din acest sector, deoarece producția și vânzările se bazează în principal pe comenzi și, în consecință, producătorii au tendința de a menține stocuri limitate. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate doar cu titlu informativ.

(149)

Stocurile finale totale au crescut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate. În timp ce stocurile au crescut cu 10 % din 2011 până în 2013, acestea au înregistrat o ușoară scădere începând din 2013 și până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Stocurile finale exprimate ca procent din producție au rămas stabile în cursul întregii perioade examinate.

5.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(150)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

 

2011

2012

2013

Perioada anchetei de reexaminare

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți independenți (% din cifra de afaceri din vânzări)

– 2,2 %

– 2,9 %

0,2 %

– 2,1 %

Indice (2011 = 100)

100

65

209

104

Fluxul de numerar (EUR)

1 505 960

2 909 820

3 365 140

1 962 349

Indice (2011 = 100)

100

193

223

130

Investiții (EUR)

3 271 904

5 404 990

4 288 862

4 816 442

Indice (2011 = 100)

100

165

131

147

Randamentul investițiilor

– 4 %

– 5 %

0 %

– 3 %

Indice (2011 = 100)

100

60

209

108

Sursă: răspunsurile la chestionar.

(151)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a înregistrat pierderi, cu excepția anului 2013, în care aceasta a realizat o marjă de profit care a depășit cu puțin pragul de rentabilitate. Rentabilitatea a scăzut între 2011 și 2012, a crescut în 2013, dar apoi a scăzut din nou în perioada anchetei de reexaminare, când a ajuns la un nivel similar celui din 2011. În ansamblu, rentabilitatea a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, ceea ce corespunde unei creșteri de 0,1 puncte procentuale, această creștere nepermițând industriei din Uniune să realizeze profit în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Așa cum s-a stabilit în cadrul anchetei paralele, această situație s-a datorat, în principal, presiunii asupra prețurilor exercitate de către importurile din Rusia, care au intrat în Uniune la prețuri de dumping și au subcotat prețurile industriei din Uniune, nepermițându-i acesteia din urmă să-și crească propriile prețuri de vânzare pentru a-și acoperi costul de producție.

(152)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a fluctuat în cursul perioadei examinate, cu o tendință de creștere. În ansamblu, fluxul net de lichidități a crescut cu 30 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în valori absolute, fluxul de lichidități a rămas la un nivel scăzut în raport cu cifra de afaceri totală a produsului în cauză.

(153)

Investițiile au crescut cu 47 % pe parcursul perioadei examinate. Investițiile au crescut cu 65 % între 2011 și 2012, ele au scăzut în 2013 și au crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare. Acestea au fost, în principal, investiții necesare pentru achiziționarea de noi utilaje și au rămas la niveluri mai degrabă reduse în cursul perioadei anchetei de reexaminare în comparație cu cifra de afaceri totală.

(154)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ începând din 2011, cu excepția anului 2013, când acesta a fost de 0 %, reflectând tendința rentabilității. În ansamblu, randamentul investițiilor a crescut ușor, cu 8 %, pe parcursul perioadei examinate.

(155)

În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri, deteriorarea capacității producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a genera lichidități pentru produsul similar le-a degradat situația financiară prin reducerea fondurilor generate la nivel intern. Ancheta a relevat faptul că, în ansamblu, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

6.   Concluzie privind prejudiciul

(156)

Câțiva indicatori principali de prejudiciu au prezentat o tendință negativă. În ceea ce privește rentabilitatea, industria a înregistrat pierderi pe aproape întreg parcursul perioadei examinate, cu excepția anului 2013, în care aceasta a atins un nivel doar cu puțin deasupra pragului de rentabilitate; în timpul perioadei anchetei de reexaminare, industria din Uniune a înregistrat un profit negativ, de – 2,1 %. Prețurile de vânzare au scăzut cu 11 % în perioada examinată. Costul unitar, care a scăzut, de asemenea, cu 11 %, a rămas mai ridicat decât prețul mediu de vânzare în cursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2013. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 8 puncte procentuale, mai precis de la 55 % în 2011 până la 47 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(157)

Unii dintre indicatorii de prejudiciu au înregistrat o evoluție pozitivă în perioada examinată. Volumul de producție a crescut cu 7 %, iar capacitatea de producție cu 12 %. Totuși, aceste majorări nu au corespuns creșterii consumului, care a fost cu mult mai mare, și anume între 17 % și 28 %. Volumul vânzărilor a crescut între 2 % și 10 %. Cu toate acestea, pe o piață cu un consum în creștere, acest fapt nu s-a reflectat într-o creștere a cotei de piață, ci, dimpotrivă, într-o pierdere a cotei de piață de 8 puncte procentuale. Investițiile au crescut cu 47 %. Acestea vizau mai degrabă noi utilaje și au rămas la un nivel destul de scăzut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. De asemenea, fluxul de lichidități a crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate, însă a rămas la un nivel scăzut. Prin urmare, aceste tendințe pozitive nu exclud existența unui prejudiciu.

(158)

Producătorul cooperant din Brazilia și Asociația Braziliană a Aluminiului au afirmat că, în conformitate cu analiza documentelor financiare accesibile publicului ale anumitor solicitanți, nu ar exista niciun prejudiciu important. Această afirmație este contrazisă de concluziile anchetei, care se bazează pe datele reale verificate de industria din Uniune cu privire la AHF. Într-adevăr, unii producători din Uniune nu au fabricat exclusiv AHF și, prin urmare, documentele financiare aflate la dispoziția publicului nu pot reflecta situația reală a industriei Uniunii în ceea ce privește AHF. Prin urmare, concluziile referitoare la situația economică a industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază nu ar trebui să se bazeze pe documente financiare accesibile publicului, ci pe informațiile mai detaliate și verificate, disponibile în cursul anchetei. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(159)

Aceleași părți interesate au susținut că statisticile europene și declarațiile publicate de Asociația europeană a foliilor de aluminiu (denumită în continuare „EAFA”) arată că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu în timpul perioadei examinate, inclusiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, s-a constatat că statisticile utilizate și declarațiile se refereau fie la întregul sector al foliilor de aluminiu fie la o categorie de grosimi mai subțiri care cuprinde AHF, dar și alte tipuri cum ar fi foliile convertoare și foliile utilizate pentru ambalaje flexibile. Pe această bază, nu se poate trage nicio concluzie semnificativă în ceea ce privește produsul în cauză și, prin urmare, argumentul a fost respins.

(160)

Un producător chinez a susținut că evoluția costului unitar descrisă în considerentul 156 nu a putut fi comparată cu evoluția prețului aluminiului cotat la London Metal Exchange (prețul „LME”). Ca răspuns la această afirmație, trebuie remarcat faptul că prețul plătit de producătorii din Uniune către topitoriile de aluminiu sau comercianți este suma dintre prețul LME și o suprataxă denumită „primă pentru metale”. Prin urmare, orice evaluare a costului unitar al producătorului din Uniune bazată exclusiv pe prețul LME trebuie considerată ca fiind incompletă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(161)

Aceeași parte interesată a susținut că ar fi imposibilă comparația dintre evoluția costurilor unitare și evoluția prețului aluminiului chiar dacă prima pentru metale a fost luată în considerare. Afirmația respectivă nu a fost totuși justificată. În plus, ancheta a arătat că prețul LME a scăzut în perioada examinată cu mai mult de 20 %, în timp ce prima pentru metale a crescut cu peste 100 % în perioada examinată. Dacă se ia în considerare prețul LME și prima pentru metale împreună, costul aluminiului, plătit de producătorii din Uniune a scăzut cu aproximativ 11 % în cursul perioadei examinate. Această scădere este în conformitate și, de fapt, chiar identică cu scăderea costului unitar declarat pentru aceeași perioadă în considerentul 156. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(162)

Un producător chinez a făcut trimitere la considerentul 156 și a afirmat că cauzele posibile ale prejudiciului au fost importuri la prețuri mai mici, costuri de producție despre care se afirmă că au fost mai ridicate, o lipsă de interes față de AHF, deoarece prețurile altor categorii de folii din Uniune ar fi mai mari și o lipsă de interes pentru piața Uniunii, dat fiind că prețurile AHF ar fi mai mari pe piețele de export. În ceea ce privește creșterea costurilor de producție, producătorul chinez a menționat prima ridicată pentru metale și faptul că industria din Uniune a utilizat o combinație de două metode de fabricație, laminare la cald și turnarea continuă, deși dependența exclusivă de turnare continuă ar fi mai rentabilă.

(163)

Ca răspuns la aceste argumente, se reamintește faptul că din considerentele 156 și 157 se poate concluziona că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. În ceea ce privește afirmațiile cu privire la costurile de producție, se observă în primul rând că, în ceea ce privește rolul primei pentru metale ca factor de prejudiciu potențial, ancheta paralelă a arătat că atât industria din Uniune, cât și producătorul-exportator rus au suportat costuri comparabile la aprovizionarea cu materii prime pentru fabricarea AHF, întrucât atât pe piața din Rusia, cât și pe piața din Uniune, prețurile acestei materii prime sunt direct legate de cotația LME (London Metal Exchange). Prin urmare, se poate concluziona că nivelul primei pentru metale nu a fost un factor de prejudiciu în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În ceea ce privește rolul potențial al metodelor de fabricație, ancheta a arătat că turnarea continuă a fost utilizată pentru a produce aproape două treimi dintre AHF produse de industria din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Orice diferență de rentabilitate ar fi prin urmare, atenuată prin preponderența turnării continue ca metodă de producție în Uniune. În considerentul 185 se explică, de asemenea, faptul că nu a existat nicio indicație că industria din Uniune și-a pierdut interesul pentru AHF. Ancheta nu a arătat niciun indiciu că producătorii din Uniune au neglijat piața Uniunii în favoarea piețelor de export de AHF. Ancheta a arătat că, într-adevăr, producătorii din Uniune au exportat doar 1 182 de tone de AHF către țări terțe pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, ceea ce reprezintă mai puțin de 3 % din vânzările interne ale producătorilor din Uniune în aceeași perioadă. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(164)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

F.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI SAU CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

1.   Observații preliminare

(165)

Întrucât ancheta a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pentru importurile din Brazilia, analiza cu privire la probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului s-a limitat la importurile din RPC.

(166)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției sau continuării prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor împotriva RPC, a fost analizat impactul potențial al importurilor din China asupra pieței și industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(167)

Astfel cum se arată în considerentele 124-164, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În cursul întregii perioade examinate, importurile din China au fost prezente pe piața Uniunii doar în cantități limitate, în timp ce volumul și cota de piață a importurilor din Rusia au crescut în aceeași perioadă. În cadrul anchetei paralele, s-a concluzionat că importurile din Rusia au făcut obiectul unor practici de dumping și au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune, în timp ce importurile din China, având în vedere volumul redus și prețurile acestora, nu au contribuit decât parțial la prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a fi totuși de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. În același timp, după cum s-a subliniat în considerentele 80-100, ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping și există probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite ca măsurile să expire.

2.   Capacitățile de producție neutilizate, fluxurile comerciale și atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al RPC

(168)

Capacitățile disponibile semnificative în RPC care nu pot fi complet absorbite de cererea de pe piața internă din China și de piețele de export, altele decât piața Uniunii, continuarea dumpingului pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare cu marje de dumping semnificative și practici de dumping ale exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe, descrise în detaliu în considerentele 82-100 arată în mod clar că există o probabilitate mare ca volumele importurilor din China care fac obiectul unui dumping să crească în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(169)

În cazul în care măsurile în vigoare sunt abrogate, prețurile de import din China vor subcota, după toate probabilitățile, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Ancheta a arătat, într-adevăr, că importurile din China efectuate în cadrul regimului de import normal în cursul perioadei anchetei de reexaminare ar fi subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 12,2 % (10) în absența taxelor antidumping.

(170)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 92-94, piața Uniunii este atrăgătoare pentru importurile din China, având în vedere că prețurile de pe piața Uniunii au fost, în linii mari, în concordanță cu cele practicate pe alte piețe de export. În plus, în iulie 2014, Turcia a instituit măsuri antidumping împotriva Chinei pentru o gamă de folii de aluminiu, inclusiv pentru produsul în cauză. Prin urmare, este probabil că o parte din producția exportată anterior în Turcia ar putea fi redirecționată către piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping împotriva Chinei ar fi abrogate. Prin urmare, se poate concluziona că abrogarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor din China la prețuri de dumping, determinând o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune.

(171)

Producătorul cooperant din Brazilia și Asociația Braziliană a Aluminiului au afirmat că, pe baza statisticilor publicate de EAFA, s-a putut stabili că producătorii de folie de aluminiu din Uniune și-au crescut exporturile către piețele țărilor terțe, ceea ce ar demonstra că piețele țărilor terțe respective au fost mai atractive decât piața Uniunii. În ceea ce privește această afirmație, s-a constatat că statisticile utilizate de aceste părți se refereau fie la întregul sector al foliilor de aluminiu fie la o categorie de grosimi mai subțiri care cuprinde AHF, dar și alte tipuri cum ar fi foliile convertoare și foliile utilizate pentru ambalaje flexibile. Pe această bază, nu se poate trage nicio concluzie semnificativă în ceea ce privește produsul în cauză în mod individual. În plus, ancheta a stabilit că volumele de produs în cauză exportate de industria din Uniune pe piețele țărilor terțe în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a ridicat la numai 1 182 de tone, ceea ce reprezintă mai puțin de 3 % din vânzările lor pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință au fost respinse.

3.   Concluzii

(172)

Având în vedere constatările anchetei, se poate concluziona că abrogarea măsurilor împotriva RPC ar duce, foarte probabil, la o creștere semnificativă a importurilor din China la prețuri de dumping, determinând o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu suplimentar industriei din Uniune.

G.   INTERESUL UNIUNII

1.   Observație preliminară

(173)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale comercianților, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

2.   Interesul industriei din Uniune

(174)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. Astfel cum se menționează în considerentul 167, prejudiciul important se datorează, în principal, importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia, în timp ce importurile din China au contribuit doar parțial la prejudiciul suferit de către industria din Uniune. S-a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea unei continuări a prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva Chinei ar fi lăsate să expire.

(175)

În cazul în care măsurile împotriva Chinei ar fi abrogate, este probabil că importurile din China s-ar relua în volume importante pe piața Uniunii la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și ar exercita o presiune asupra prețurilor mai mare decât cea exercitată de importurile din Rusia care făceau obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Industria din Uniune va fi obligată să se alinieze la niveluri de prețuri mai scăzute și, prin urmare, să suporte o creștere a pierderilor.

3.   Interesul utilizatorilor

(176)

Utilizatorii din Uniune sunt reînfășurătorii, ale căror activități constau în comercializarea materialului de ambalare (folie din aluminiu, dar și hârtie și plastic) după reînfășurarea foliei din aluminiu de uz casnic în rulouri mici („rulouri de consum”) și după reambalarea acestora pentru întreprinderi industriale și de vânzare cu amănuntul. Șase societăți s-au prezentat și au primit un chestionar. Trei societăți au cooperat în cadrul procedurii prin transmiterea de răspunsuri la chestionar. Două dintre societățile cooperante au fost verificate la fața locului.

(177)

Ancheta a arătat că folia din aluminiu de uz casnic este principala materie primă pentru reînfășurători, reprezentând aproximativ 80 % din costul lor total de producție.

(178)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, niciunul din cei trei utilizatori care au cooperat nu au importat din RPC. Principalele lor surse de aprovizionare erau industria din Uniune, Rusia și Turcia.

(179)

Întrucât reînfășurătorii sunt furnizori ai unei game largi de produse de ambalare, pentru cele trei societăți cooperante, activitatea care include AHF a reprezentat de la mai puțin de o șesime până la maximum o treime din totalul activităților lor.

(180)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, toți utilizatorii care au cooperat au raportat că, în general, activitatea lor a fost rentabilă. În ceea ce privește activitatea care încorporează produsul în cauză, s-a constatat că doi dintre utilizatorii care au cooperat au înregistrat profituri, dar nu s-a putut trage nicio concluzie pentru al treilea din cauza unei lipse de claritate în ceea ce privește repartizarea cheltuielilor de vânzare, a cheltuielilor generale și a cheltuielilor administrative.

(181)

Având în vedere constatările de mai sus, se consideră că menținerea măsurilor în ceea ce privește China nu va avea un impact negativ semnificativ asupra situației utilizatorilor.

4.   Interesul importatorilor/comercianților

(182)

Nicio societate cu activitate în comerțul cu AHF și care au importat sau au revândut AHF originare din RPC în perioada examinată nu s-a manifestat în urma publicării avizului de deschidere. De asemenea, ancheta a arătat că industria din Uniune și producătorii-exportatori vindeau AHF în cea mai mare parte direct utilizatorilor. Din aceste motive, nu există indicii potrivit cărora instituirea de măsuri ar avea un efect negativ asupra situației importatorilor/comercianților.

5.   Surse de aprovizionare

(183)

Unele părți interesate au afirmat că industria din Uniune are o capacitate insuficientă pentru a acoperi întreaga cerere din Uniune. Prin urmare, aceste părți au susținut că, în cazul în care măsurile ar fi menținute împotriva Braziliei și Chinei și, în același timp, în cazul în care s-ar institui măsuri definitive împotriva Rusiei, Uniunea s-ar confrunta cu o penurie de aprovizionare care ar crește prețul AHF. În consecință reînfășurătorii ar trebui, de asemenea, să își crească prețurile rulourilor de consum în detrimentul consumatorilor.

(184)

Ca răspuns la această afirmație, ancheta a arătat că industria din Uniune are o capacitate excedentară și este în măsură să își crească producția și vânzările de AHF în Uniune. În plus, sunt disponibile surse alternative de aprovizionare, cum ar fi Turcia, Armenia și, de asemenea, Africa de Sud. În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că măsurile antidumping au scopul de a stabili condiții de concurență echitabile în Uniune și nu să împiedice importurile din China și din Rusia către piața Uniunii, care ar trebui să intre pe piață la prețuri echitabile.

6.   Alte argumente

(185)

O parte interesată a susținut că industria din Uniune și-a pierdut interesul pentru AHF și că, din acest motiv, nu a avut altă opțiune decât aceea de a utiliza AHF importate. Cu toate acestea, ancheta a indicat că cel mai mare producător din Uniune inclus în eșantion, producea exclusiv AHF. S-a constatat faptul că alți producători din UE incluși în eșantion își utilizează unitatea de producție pentru a fabrica un amestec de AHF și de folii convertoare de aluminiu („FCA”), care constituie un produs diferit utilizat în aplicații diferite de cele în care se utilizează AHF. Acești alți producători din Uniune au fabricat și au vândut AHF și ACF într-o proporție relativ stabilă, în cursul perioadei examinate. Prin urmare, ancheta nu a confirmat afirmațiile potrivit cărora industria din Uniune și-ar fi pierdut interesul pentru AHF, iar afirmația a fost respinsă.

7.   Concluzie privind interesul Uniunii

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile de AHF originare din RPC să nu fie în interesul Uniunii.

H.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(187)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a urmărit să se recomande ca măsurile existente împotriva RPC să fie menținute, iar măsurile existente împotriva Braziliei să fie abrogate. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări a informațiilor. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, atunci când au fost întemeiate.

(188)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite folii din aluminiu originare din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009, ar trebui menținute. În schimb, ar trebui să se permită expirarea măsurilor aplicabile importurilor din Brazilia.

(189)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (11). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(190)

Prezentul regulament este conform cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din aluminiu cu grosimea de minimum 0,008 mm, dar de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și având fiecare o greutate de peste 10 kg, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (cod TARIC 7607111910), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco frontieră a Uniunii, înainte de aplicarea taxei, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos este stabilit după cum urmează:

Țară

Societate

Taxa antidumping

Cod adițional TARIC

RPC

Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd and Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd.

6,4 %

A944

Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd.

20,3 %

A945

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd.

24,2 %

A946

Toate celelalte societăți

30,0 %

A999

(3)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(4)   Aplicarea nivelului individual al taxei stabilit pentru societatea menționată la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant al entității care a emis factura în cauză, identificat prin numele și funcția sa, redactată după cum urmează: „Subsemnatul certific faptul că [volumul] de folie de aluminiu vândută pentru export către Uniunea Europeană acoperită de prezenta factură a fost fabricată de către [numele și adresa societății] [cod adițional TARIC] în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celelalte societăți”.

(5)   Se încheie procedura antidumping privind importurile de produs menționat la articolul 1 alineatul (1), originar din Brazilia.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 1).

(3)  Decizia 2009/736/CE a Comisiei din 5 octombrie 2009 de acceptare a unui angajament referitor la procedura antidumping privind importurile unui anumit tip de folie din aluminiu originară, printre altele, din Brazilia (JO L 262, 6.10.2009, p. 50).

(4)  Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 49, 21.2.2014, p. 7).

(5)  Aviz de expirare a anumitor măsuri antidumping (JO C 350, 4.10.2014, p. 22).

(6)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite folii din aluminiu originare din Brazilia și Republica Populară Chineză (JO C 350, 4.10.2014, p. 11).

(7)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (JO C 354, 8.10.2014, p. 14).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1081 al Comisiei din 3 iulie 2015 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Rusia (JO L 175, 4.7.2015, p. 14).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2385 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (a se vedea pagina 91 din prezentul Jurnal Oficial).

(10)  Pentru a stabili nivelul de subcotare de 12,2 % s-a luat în considerare că nivelul taxei vamale se ridica la 4 % în cursul primelor trei luni ale perioadei anchetei de reexaminare și a crescut la 7,5 % după aceea. Aplicarea taxei vamale aplicabile în prezent de 7,5 % pentru întreaga perioadă ar avea un impact neglijabil, deoarece ar reduce rata de subcotare cu doar 0,5 %.

(11)  European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/91


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/2385 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Federația Rusă

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri provizorii

(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit la data de 4 iulie 2015 o taxă antidumping provizorie la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”), prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1081 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

(2)

Procedura a fost deschisă la data de 8 octombrie 2014 în urma unei plângeri depuse la data de 25 august 2014 de AFM Aluminiumfolie Merseburg GmbH, Alcomet AD, Eurofoil Luxembourg SA, Hydro Aluminium Rolled Products GmbH și Impol d.o.o. (denumiți în continuare „reclamanții”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de folii din aluminiu realizată în Uniune. Plângerea conținea dovezi prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciului important rezultat din acesta, dovezile respective fiind considerate suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

2.   Procedura ulterioară

(3)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea concluziilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la concluziile provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(4)

Intervenția consilierului-auditor pentru proceduri comerciale a fost solicitată de către unicul exportator, grupul Rusal și de cinci utilizatori. Audierea exportatorului a avut loc în prezența unui reprezentant al Rusiei la 14 octombrie 2015. Principalele puncte abordate au fost aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază în vederea calculării prețului de export și a impactului importurilor de folii convertoare de aluminiu (denumite în continuare „FCA”) din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) asupra situației industriei din Uniune. Audierea utilizatorilor a avut loc la 23 octombrie 2015, după expirarea termenului pentru prezentarea de observații cu privire la comunicarea concluziilor definitive. Principalele aspecte discutate au fost presupusa eludare a măsurilor antidumping privind importurile de AHF din RPC, impactul importurilor din țări terțe asupra prejudiciului suferit de industria din Uniune, impactul instituirii măsurilor antidumping la importurile de AHF din Rusia asupra utilizatorilor și posibilitatea de a utiliza prețul minim de import ca tip de măsuri.

(5)

În plus, la data de 27 octombrie 2015, cinci reînfășurători au solicitat o audiere cu reclamanții. Cu toate acestea, reclamanții nu și-au exprimat interesul de a participa la o astfel de audiere.

(6)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, după caz, a modificat concluziile provizorii în mod corespunzător.

(7)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a decis să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea concluziilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare a concluziilor definitive.

(8)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

3.   Eșantionarea

(9)

În urma comunicării concluziilor provizorii, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a vândut unei noi societăți toată activitatea sa, inclusiv echipamentele, licențele, obligațiile privind angajații și contractele existente. Întrucât această modificare a avut loc după perioada de anchetă, ea nu este relevantă pentru evaluarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(10)

În lipsa unor observații referitoare la metoda eșantionării, se confirmă constatările din considerentele 7-13 din regulamentul provizoriu.

4.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(11)

Astfel cum se prevede în considerentul 19 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(12)

În urma comunicării concluziilor provizorii, autoritățile ruse au afirmat că, deoarece perioada de anchetă includea, de asemenea, date aferente ultimului trimestru al anului 2013, determinarea tendințelor în cadrul analizei prejudiciului nu a îndeplinit cerința de obiectivitate prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(13)

Perioada de anchetă a fost stabilită în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. În plus, Comisia s-a bazat pe o perioadă de timp suficient de reprezentativă pentru examinarea tendințelor tuturor factorilor și indicilor economici relevanți care au o influență asupra situației industriei, mai precis perioada de anchetă și trei exerciții financiare complete înainte de perioada de anchetă. Faptul că există unele suprapuneri între perioada de anchetă și unul dintre anii incluși în perioada examinată nu afectează determinarea obiectivă a prejudiciului efectuată de Comisie. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(14)

Astfel cum se specifică în considerentul 20 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză constă în folia din aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminată, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și cu o greutate de peste 10 kg („rulouri jumbo”), originară din Rusia, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (codul TARIC 7607111910) (denumită în continuare „produsul în cauză”). Produsul în cauză este cunoscut sub denumirea de folie din aluminiu de uz casnic (aluminium household foil – „AHF”).

(15)

În urma comunicării concluziilor provizorii, mai multe părți interesate au susținut că importurile din Rusia nu au concurat cu AHF fabricate de industria din Uniune, însă fără a explica mai detaliat sau a susține cu probe această afirmație. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(16)

În absența oricăror observații referitoare la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă concluziile formulate în considerentele 21-28 din regulamentul provizoriu.

C.   DUMPINGUL

(17)

Detaliile privind calcularea dumpingului sunt prevăzute în considerentele 29-52 din regulamentul provizoriu.

(18)

În urma comunicării concluziilor provizorii, grupul Rusal a contestat ajustările prețului de export, astfel cum se descrie în considerentele 40-42 din regulamentul provizoriu. Grupul Rusal a susținut că deducerea cheltuielilor de vânzare, generale și administrative (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și a unei marje de profit de către comerciantul afiliat este acordată numai în cazul livrării cu taxele vamale plătite („delivery duty paid” – DDP) și nu în cazul livrării la locul de destinație („delivery at place of destination” – DAP) și al tranzacțiilor referitoare la cost, asigurare și navlu (denumite în continuare „CIF”).

(19)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie remarcat faptul că Comisia a calculat prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, datorită asocierii existente între producători și comerciantul afiliat lor. Ancheta a arătat că această asociere se aplică tuturor tipurilor de tranzacții, indiferent de condițiile lor comerciale. În plus, grupul Rusal nu a furnizat nicio dovadă cu privire la motivele pentru care marja de profit utilizată nu ar fi rezonabilă. Prin urmare, afirmațiile referitoare la această chestiune sunt considerate nefondate și ar trebui să fie respinse. În ceea ce privește costurile VAG, partea care susține caracterul excesiv al ajustării este cea care trebuie să furnizeze dovezi specifice și calcule care să-i justifice afirmația și, în special, să propună rate alternative de ajustare, după caz. Cu toate acestea, grupul Rusal nu a furnizat niciunul dintre aceste elemente în observațiile sale prezentate în urma comunicării concluziilor provizorii.

(20)

Pe baza celor de mai sus, afirmația producătorului-exportator a fost respinsă.

(21)

În urma comunicării concluziilor definitive, grupul Rusal și-a reiterat dezacordul în ceea ce privește ajustările efectuate pentru a ține seama de costurile VAG și de marja de profit în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru DAP și tranzacțiile CIF. Grupul Rusal nu contestă aplicarea articolului 2 alineatul (9), având în vedere implicarea comerciantului afiliat în toate tipurile de tranzacții (și anume DDP, DAP și CIF). Cu toate acestea, referitor la tranzacțiile realizate în temeiul condițiilor CIF și DAP, grupul Rusal contestă aplicabilitatea ajustărilor efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) al doilea și al treilea paragraf, în special în ceea ce privește costurile VAG și marja de profit. În opinia sa, în temeiul condițiilor CIF și DAP livrarea mărfurilor către cumpărător este făcută înainte de a fi importate și, prin urmare, aceste ajustări nu sunt aplicabile. În declarația sa, grupul Rusal a enumerat o serie de cazuri în care, conform afirmațiilor sale, Comisia nu a efectuat ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (9). În cele din urmă, grupul Rusal susține că, cu titlu subsidiar, în cazul în care Comisia consideră că aplicarea articolului 2 alineatul (9) necesită o ajustare automată pentru a ține seama de costuri VAG și o marjă de profit rezonabile, atunci serviciile Comisiei ar trebui să recunoască faptul că, în tranzacțiile CIF și DAP, comerciantul era un departament integrat al producătorului-exportator și, în consecință, ar trebui să aplice articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază în cazul acestor tranzacții.

(22)

Ca răspuns la această afirmație, Comisia confirmă că, în cazul grupului Rusal, ar trebui să se aplice pentru toate tipurile de tranzacții o ajustare în vederea asigurării unei marje rezonabile pentru costurile VAG și profit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) al doilea și al treilea paragraf. Deși furnizarea de mărfuri pentru tranzacțiile CIF are loc înainte de punerea în liberă circulație a mărfurilor și chiar dacă responsabilitatea pentru vămuire revine cumpărătorului (spre deosebire de tranzacții în temeiul condițiilor DDP), acest lucru nu schimbă faptul că vânzările sunt efectuate de comerciantul afiliat care suportă costurile VAG și care, în mod normal, dorește să obțină un profit pentru serviciile sale. Având în vedere faptul că comerciantul este afiliat cu producătorul-exportator, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază implică faptul că datele unui astfel de comerciant sunt, prin definiție, lipsite de fiabilitate și că costurile VAG și profitul ar trebui stabilite de către autoritatea de anchetă pe baza unui temei rezonabil. În plus, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu împiedică ajustările realizate pentru cheltuielile efectuate înainte de import, în măsura în care aceste costuri sunt suportate în mod normal de către importator. Prin urmare, nu se justifică excluderea completă a ajustărilor corespunzătoare costurilor VAG și profitului în ceea ce privește vânzările realizate în temeiul condițiilor CIF. Într-adevăr, faptul că societatea afiliată îndeplinește doar anumite funcții nu împiedică Comisia să efectueze ajustările în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci se poate reflecta prin deducerea unei valori mai mici a costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale din prețul la care produsul în cauză este revândut pentru prima oară unui cumpărător independent. În orice caz, sarcina probei îi revine părții interesate care intenționează să conteste amploarea ajustărilor efectuate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prin urmare, în cazul în care această parte consideră că ajustările sunt excesive, ea trebuie să furnizeze dovezi specifice și calculele care justifică aceste afirmații. În ceea ce privește tranzacțiile DAP, ar trebui menționat că locurile de livrare sunt în interiorul teritoriului vamal al UE și, prin urmare, diferența în ceea ce privește gradul de implicare a comerciantului în comparație cu vânzările în temeiul condițiilor DDP este și mai limitată. La fel ca și în cazurile anterioare menționate de grupul Rusal, este important să se rețină, în primul rând, că poziția Comisiei este în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii. În al doilea rând, Comisia se bucură de o largă putere de apreciere în domeniul măsurilor de protecție a comerțului și, în exercitarea acestei puteri, nu este angajată prin intermediul evaluărilor anterioare. În orice caz, situația de fapt în fiecare dintre cazurile menționate de grupul Rusal a fost diferită. În cele din urmă, în ceea ce privește cererea alternativă de a se aplica articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, Comisia face trimitere la raționamentul expus în prezentul considerent și în considerentul 19 și reiterează afirmația că simpla asociere între exportator și societatea afiliată acestuia este suficientă pentru a permite Comisiei să considere nefiabile prețurile de export efective întrucât existența unei asocieri între exportator și societatea afiliată acestuia constituie unul dintre mai multe motive pentru care prețurile de export efective pot fi considerate drept nefiabile.

(23)

În ceea ce privește cuantificarea ajustării pentru a ține seama de costurile VAG, după primirea observațiilor cu privire la comunicarea concluziilor provizorii, Comisia a invitat grupul Rusal să identifice partea de costuri VAG pe care o consideră neaplicabilă sau nerezonabilă pentru tranzacțiile CIF și DAP și să furnizeze dovezi în acest sens, în conformitate cu jurisprudența. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio dovadă în acest sens, deoarece grupul Rusal a condiționat transmiterea oricăror informații de acceptarea de către Comisie a interpretării sale juridice a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În absența oricărui element furnizat de grupul Rusal în acest sens, cererea ar trebui să fie, prin urmare, respinsă.

(24)

În absența oricărei alte observații în acest sens, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentele 29-52 din regulamentul provizoriu, iar marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, rămân neschimbate:

Societate

Marja de dumping definitivă

Grupul Rusal

34,0 %

Toate celelalte societăți

34,0 %

D.   PREJUDICIUL

1.   Definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune

(25)

Modificarea menționată în considerentul 9 de mai sus nu a afectat definiția industriei din Uniune.

(26)

În absența oricăror observații suplimentare privind definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 53-55 din regulamentul provizoriu.

2.   Consumul din Uniune

(27)

În absența oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 56-60 din regulamentul provizoriu.

3.   Importurile provenite din țara în cauză

(28)

În lipsa oricăror observații privind importurile din țara în cauză, se confirmă concluziile expuse în considerentele 61-70 din regulamentul provizoriu.

4.   Situația economică a industriei din Uniune

(29)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a afirmat că analiza situației economice a industriei din Uniune ar fi afectată de interdependența dintre piețele pentru AHF și FCA. Partea a afirmat că interdependența acestor piețe s-a datorat unor trei ipoteze principale: (i) toți producătorii din Uniune au putut produce atât AHF, cât și FCA cu aceleași echipamente de fabricație; (ii) relativa ușurință cu care s-a putut trece de la producția de FCA la cea de AHF; și (iii) elasticitatea mare în funcție de preț a cererii pentru ambele produse. Partea respectivă a susținut, în final, că producătorii din Uniune nu au fost în măsură să facă distincția între factorii economici referitori la fiecare dintre aceste produse luate separat și că, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să aplice articolul 3 alineatul (8) din regulamentul de bază și să bazeze evaluarea prejudiciului pe o scară mai largă.

(30)

Trebuie remarcat faptul că FCA reprezintă, cu toate acestea, un produs diferit față de AHF și sunt utilizate în scopuri diferite. Astfel cum se explică în considerentul 131 din regulamentul provizoriu, cel mai mare producător de AHF din Uniune inclus în eșantion a produs exclusiv AHF. Astfel cum s-a menționat în prezentul considerent, ancheta a arătat, de asemenea, că producătorii din Uniune care fabrică atât AHF, cât și FCA, nu au putut trece cu ușurință de la un produs la altul, întrucât, pentru a maximiza eficiența, este necesară fabricarea ambelor produse în anumite cantități. În plus, ancheta a arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion au fabricat într-o proporție stabilă cele două tipuri de folii. În plus, producătorii din Uniune care fabricau atât AHF, cât și FCA au fost în măsură să separe datele economice și financiare referitoare la producția și vânzările de AHF de cele utilizate pentru producția și vânzările de FCA. Prin urmare, analiza prejudiciului în considerentele 71-108 din regulamentul provizoriu se referă doar la producția și vânzările de AHF din Uniune, iar afirmația conform căreia Comisia ar fi trebuit să aplice articolul 3 alineatul (8) din regulamentul de bază a fost, prin urmare, respinsă.

(31)

În urma comunicării concluziilor definitive, această parte interesată nu a fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia aplicarea articolului 3 alineatul (8) din regulamentul de bază nu este posibilă în acest caz. Partea interesată și-a reiterat afirmațiile prezentate în considerentele 29 și 30 de mai sus, fără a aduce noi elemente de probă. De asemenea, aceasta a insistat asupra faptului că Comisia nu a putut stabili faptul că majoritatea producătorilor din Uniune au fost în măsură să separe datele economice și financiare referitoare la producția de AHF și FCA, fără să aducă, totuși, probe în sprijinul afirmației sale. Prin urmare, Comisia confirmă că nu este necesar să se recurgă la articolul 3 alineatul (8) din regulamentul de bază în acest caz, deoarece datele verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au permis identificarea separată a fabricării de produs similar. Deoarece afirmațiile acestei părți interesate sunt simple afirmații incorecte, acestea sunt respinse.

(32)

În urma comunicării concluziilor provizorii, autoritățile ruse au solicitat Comisiei să furnizeze versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion și toate celelalte elemente de probă care stabilesc existența unui prejudiciu important. De asemenea, acestea au solicitat accesul la metodologia utilizată de către Comisie pentru a evalua prejudiciul important suferit de către producătorii din Uniune.

(33)

Comisia reamintește că autoritățile ruse au fost informate, împreună cu toate părțile interesate, la 25 august 2015 (în urma prezentării lor la comunicarea concluziilor provizorii) cu privire la procedura exactă de urmat în vederea obținerii accesului la dosarul neconfidențial al anchetei. Versiunile neconfidențiale ale acestor răspunsuri au fost suficient de detaliate pentru a permite un nivel rezonabil de înțelegere a conținutului esențial al informațiilor transmise cu titlu confidențial. În ceea ce privește alte dovezi care susțin concluzia privind prejudiciul important suferit de industria din Uniune, ele au fost prezentate în considerentele 71-108 din regulamentul provizoriu.

5.   Concluzie privind prejudiciul

(34)

În urma comunicării concluziilor provizorii, două părți interesate au pretins că nu toți indicatorii de prejudiciu au evidențiat o tendință negativă și că faptul că există o tendință pozitivă a anumitor indicatori de prejudiciu ar demonstra că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu important. S-a afirmat, de asemenea, că creșterea insuficientă a volumului vânzărilor industriei din Uniune nu indică un prejudiciu material, întrucât această situație a fost cauzată de o capacitate de producție insuficientă într-o perioadă în care cererea din Uniune a crescut.

(35)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, o constatare a existenței unui prejudiciu important se bazează pe o apreciere globală a tuturor indicatorilor de prejudiciu relevanți. Stabilirea de concluzii numai pe baza anumitor indicatori de prejudiciu selectați ar distorsiona analiza în acest caz. Prin urmare, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 106 din regulamentul provizoriu, deși capacitatea de producție, producția și vânzările industriei din Uniune au crescut în perioada examinată, această creștere a fost mai mică decât creșterea consumului. În pofida situației financiare dificile a industriei din Uniune, producătorii din Uniune au depus eforturi să investească pentru a spori capacitatea, cu scopul de a beneficia de creșterea consumului din Uniune. Cu toate acestea, întrucât ei nu au fost în măsură să majoreze prețurile la niveluri care să acopere costurile, capacitatea lor de a investi în creșterea capacității a fost limitată. Producătorii au avut posibilitatea, într-o anumită măsură, să finanțeze pierderile generate de producția și vânzările de AHF prin profiturile obținute din vânzarea altor produse. Cu toate acestea, pe termen lung, această strategie nu este sustenabilă pentru industria din Uniune, întrucât aceasta ar fabrica un produs care generează pierderi. Prin urmare, afirmația conform căreia nu toți indicatorii de prejudiciu au evidențiat o tendință negativă și că nu există, prin urmare, niciun prejudiciu important, a fost respinsă.

(36)

În urma comunicării concluziilor definitive, autoritățile ruse și-au reiterat afirmația înainte de etapa provizorie că, potrivit documentelor financiare ale reclamanților care sunt accesibile publicului, nu ar exista niciun prejudiciu important.

(37)

Astfel cum se explică în considerentul 107 din regulamentul provizoriu, unii dintre producătorii din Uniune nu au produs exclusiv AHF și, prin urmare, documentele financiare aflate la dispoziția publicului nu pot evidenția situația efectivă a industriei din Uniune în ceea ce privește AHF. În plus, rezultatele anchetei se bazează pe datele reale verificate ale industriei din Uniune cu privire la AHF. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(38)

În urma comunicării concluziilor definitive, o parte interesată a reiterat afirmația potrivit căreia cea mai mare parte a factorilor și indicilor relevanți care influențează situația industriei producătoare de AHF din Uniune au înregistrat o evoluție pozitivă în cursul perioadei examinate. De asemenea, acesta a afirmat că analiza Comisiei privind situația industriei din Uniune se bazează numai pe un număr limitat de indicatori.

(39)

Cu toate acestea, analiza Comisiei cu privire la situația industriei din Uniune se bazează pe totalitatea factorilor prezentați în secțiunea D din regulamentul provizoriu. Faptul că anumiți indicatori de prejudiciu, cum ar fi producția, capacitatea de producție și volumul vânzărilor au arătat o tendință pozitivă în cursul perioadei examinate nu aduce atingere concluziei generale conform căreia industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Indicatorii nu pot fi priviți în mod izolat unii față de ceilalți, corelația dintre aceștia trebuie să fie luată în considerare, de asemenea. Astfel cum se explică în considerentul 106 din regulamentul provizoriu, volumul producției a crescut cu 7 %, iar capacitatea de producție a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Totuși, aceste creșteri sunt inferioare creșterii consumului, care a fost cu mult mai mare, și anume cu [17 %-28 %] în cursul perioadei examinate. În consecință, chiar dacă volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu [2 %-10 %] pe parcursul perioadei examinate, pe o piață cu o creștere și mai mare a consumului, creșterea volumului vânzărilor nu a condus la o creștere a cotei de piață, ci, dimpotrivă, la o pierdere a cotei de piață de 8 puncte procentuale. Aceasta demonstrează faptul că industria din Uniune nu a putut să beneficieze de creșterea consumului. În plus, deși investițiile au crescut cu 47 % în cursul perioadei examinate, ele au rămas în continuare la un nivel insuficient pentru a ține pasul cu creșterea consumului. În cele din urmă, fluxul de lichidități a urmat o tendință pozitivă, dar, în termeni absoluți, a rămas la niveluri scăzute. Prin urmare, tendința pozitivă a anumitor indicatori, atunci când sunt analizați în corelație cu alți factori, confirmă, de fapt, o situație prejudiciabilă pentru industria din Uniune. Prin urmare, afirmațiile din considerentul 38 de mai sus au fost respinse.

(40)

În urma comunicării concluziilor definitive, cinci reînfășurători au susținut, în contextul solicitării măsurilor care urmează să fie instituite sub forma unui preț minim la import, că prețul de vânzare practicat de producătorul din Uniune care produce numai AHF a crescut după perioada de anchetă, în timp ce prima pentru aluminiu a scăzut. Părțile au susținut, de asemenea, că aceste elemente se traduc în profituri mai mari pentru acest producător din Uniune.

(41)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, concluzia privind prejudiciul menționată mai sus a fost obținută pe baza datelor verificate pentru perioada examinată, fără a lua în considerare datele ulterioare perioadei de anchetă și pe baza unor date reprezentative pentru toate societățile incluse în eșantion, și nu pentru un singur producător din Uniune. Prin urmare, afirmația din considerentul 40 a fost respinsă.

(42)

Pe baza celor prezentate mai sus și în absența oricăror altor observații, se confirmă concluziile expuse în considerentele 71-108 din regulamentul provizoriu conform cărora industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, care s-a reflectat, în special, într-o rentabilitate negativă pe aproape întreg parcursul perioadei examinate.

E.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping

(43)

După comunicarea concluziilor provizorii, anumite părți interesate și-au reiterat afirmațiile prezentate înainte de instituirea taxelor provizorii, mai precis faptul că prejudiciul suferit de industria din Uniune nu a fost cauzat de importurile din Rusia, ci de alți factori, cum ar fi incapacitatea industriei din Uniune de a-și spori capacitatea de producție în conformitate cu cererea creșterii, importurile din alte țări terțe, precum Turcia și RPC și creșterea producției de FCA de către industria din Uniune în detrimentul AHF.

(44)

Impactul pretins al altor factori asupra prejudiciului important suferit de industria din Uniune este abordat în considerentele 49-97 de mai jos.

(45)

În plus, o parte interesată a susținut că rentabilitatea industriei din Uniune a crescut în 2013, când importurile din Rusia au înregistrat cel mai mare volum absolut, ceea ce ar demonstra că importurile din Rusia nu au avut un impact asupra rentabilității industriei din Uniune și, prin urmare, nu au cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(46)

Astfel cum se arată în considerentul 99 din regulamentul provizoriu, rentabilitatea industriei din Uniune a fluctuat ușor, între – 2,9 % și 0,2 %, în cursul perioadei examinate. În 2013, rentabilitatea industriei din Uniune a depășit cu greu pragul de rentabilitate, și anume s-a ridicat la 0,2 %. În timp ce volumul importurilor din Rusia a fost cel mai ridicat în același an, cota de piață a acestora a rămas constantă, la 34 %. Prin urmare, această ameliorare minoră temporară a rentabilității industriei din Uniune nu aduce atingere concluziei conform căreia rentabilitatea generală a industriei din Uniune a fost negativă (cu excepția anului 2013) și a rămas sub ținta de profit de 5 % pe parcursul întregii perioade examinate. De asemenea, ea nu afectează concluzia expusă în considerentul 116 din regulamentul provizoriu, conform căreia există o legătură de cauzalitate între deteriorarea situației industriei din Uniune și importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și care au deținut o cotă de piață semnificativă și constantă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(47)

Având în vedere cele de mai sus, legătura de cauzalitate a fost stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important constatat pe baza existenței atât a unor volume semnificative de importuri din Rusia (cota de piață de 34 % deținută de un producător), cât și a presiunii puternice exercitate asupra prețurilor de aceste importuri pe piața Uniunii (o subcotare a prețurilor de aproximativ 12 %).

(48)

În lipsa oricăror altor observații privind efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-au confirmat concluziile expuse în considerentele 110-116 din regulamentul provizoriu.

2.   Efectul altor factori

2.1.   Efectul importurilor din alte țări

(49)

În urma comunicării concluziilor provizorii, a fost semnalat Comisiei că, în tabelul 11 din regulamentul provizoriu, importurile totale includeau, în mod eronat, și importurile din Rusia. Tabelul de mai jos înlocuiește tabelul 11 din regulamentul provizoriu:

Tabelul 1

Importurile din alte țări terțe

Țară

 

2011

2012

2013

Perioada de anchetă

RPC

Volum

(tone)

[2 843-3 205]

[967-1 378]

[1 137-1 603]

[1 222-1 699]

Indice

(2011 = 100)

100

[34-43]

[40-50]

[43-53]

Cotă de piață

(%)

4

1

1

2

Preț mediu

(EUR/tonă)

2 251

2 417

2 306

2 131

Indice

(2011 = 100)

100

107

102

95

Turcia

Volum

(tone)

[5 120-6 100]

[8 090-10 553]

[11 213-14 213]

[11 520-14 579]

Indice

(2011 = 100)

100

[158-173]

[219-233]

[225-239]

Cotă de piață

(%)

7

11

13

13

Preț mediu

(EUR/tonă)

2 950

2 743

2 710

2 571

Indice

(2011 = 100)

100

93

92

87

Alte țări terțe

Volum

(tone)

[3 100-3 750]

[279-750]

[1 891-3 000]

[3 162-4 313]

Indice

(2011 = 100)

100

[9-20]

[61-80]

[102-115]

Cotă de piață

(%)

4

1

2

4

Preț mediu

(EUR/tonă)

2 878

2 830

2 687

2 406

Indice

(2011 = 100)

100

98

93

84

Importuri totale (fără Rusia)

Volum

(tone)

[10 677-10 761]

[9 037-9 902]

[14 855-16 831]

[15 226-17 491]

Indice

(2011 = 100)

100

[85-92]

[138-158]

[141-164]

Cotă de piață

(%)

16

13

17

19

Preț mediu

(EUR/tonă)

2 750

2 712

2 669

2 505

Indice

(2011 = 100)

100

99

97

91

Sursă: Eurostat și răspunsul la chestionar.

(50)

O parte interesată a afirmat că Comisia a omis să disocieze și să distingă efectele prejudiciabile ale importurilor din RPC și din Turcia, în timp ce o altă parte interesată a afirmat că impactul importurilor din țări terțe asupra situației industriei din Uniune a fost subestimat de către Comisie.

(51)

În ceea ce privește importurile din RPC, în urma comunicării concluziilor provizorii, s-a constatat că era necesar să se efectueze corecții la nivelul subcotării importurilor din China, astfel cum s-a precizat în considerentul 118 din regulamentul provizoriu, din cauza unei erori de redactare. În urma efectuării corecțiilor, s-a constatat că prețul mediu al volumului total de importuri din RPC către Uniune în perioada de anchetă a subcotat prețurile practicate de industria din Uniune cu 10,2 % în loc de 13 %, astfel cum se precizează în considerentul 118 din regulamentul provizoriu.

(52)

În plus, după cum s-a explicat în considerentul 118 din regulamentul provizoriu, volumul importurilor din RPC a scăzut cu între [47 % și 57 %], înregistrându-se o scădere corespunzătoare a cotei de piață de la 4 % până la 2 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile acestor importuri au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 10,2 %. Pe această bază, Comisia a concluzionat în considerentul 121 din regulamentul provizoriu că importurile din China au contribuit parțial la prejudiciul suferit de industria din Uniune, deși acestea nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Întrucât cota de piață a importurilor din China a fost scăzută și a înregistrat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei examinate, aceste importuri nu ar fi putut exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor practicate de producătorii din Uniune, care să-i împiedice pe aceștia să-și crească prețurile până la niveluri profitabile. Concluzia conform căreia importurile din China nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 121 din regulamentul provizoriu este, astfel, confirmată.

(53)

În ceea ce privește importurile din Turcia, conform explicației din considerentul 119 din regulamentul provizoriu, acestea au înregistrat o tendință crescătoare pe parcursul perioadei examinate și au atins o cotă de piață de 13 % în perioada de anchetă din pricina unei cereri mai mari pe piața Uniunii, pe care producătorii din Uniune nu au fost în măsură să o satisfacă, astfel cum se explică în considerentul 35. Cu toate acestea, prețurile de import din Turcia, chiar dacă au scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, se aflau la niveluri similare cu prețurile practicate de industria din Uniune și cu mult peste nivelul prețurilor de import din Rusia. Deși cota de piață a importurilor din Turcia a cunoscut o tendință crescătoare, dat fiind nivelul lor similar cu prețurile practicate de industria din Uniune (uneori chiar mai ridicat), acestea nu au putut exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor practicate de producătorii din Uniune, astfel încât să-i împiedice pe aceștia să-și crească prețurile până la niveluri profitabile. Prin urmare, concluzia potrivit căreia importurile din Turcia nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune este confirmată.

(54)

În urma comunicării concluziilor definitive, o parte interesată și-a reiterat afirmația din etapa provizorie, conform căreia Comisia nu a disociat și nici nu a făcut distincție între efectele prejudiciabile ale importurilor din Turcia. De asemenea, s-a afirmat că creșterea volumului importurilor din Turcia a prejudiciat industria Uniunii în ceea ce privește cota de piață și rata de utilizare a capacității de producție și, prin urmare, se pretinde că ar fi întrerupt legătura de cauzalitate între importurile din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(55)

Este adevărat că cota de piață a importurilor din Turcia a crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut. Cu toate acestea, importurile din Turcia au reprezentat o cotă de piață de 13 % în cursul perioadei de anchetă, în timp ce cota de piață a importurilor din Rusia a fost de 34 %. În plus, prețurile practicate în Turcia au fost la același nivel ca prețurile industriei din Uniune, în timp ce importurile din Rusia au subcotat prețurile industriei din Uniune cu [3 %-7 %]. De asemenea, se subliniază faptul că nu este sustenabil pentru o industrie care înregistrează pierderi, precum industria producătoare de AHF, să continue să își mărească volumul vânzărilor în timp ce înregistrează pierderi. Industria trebuie în primul rând să își mărească prețurile peste nivelul necesar pentru acoperirea costurilor înainte de a-și crește și mai mult volumul de vânzări. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost posibil din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din Rusia în cantități semnificative. Prin urmare, afirmația potrivit căreia importurile din Turcia au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost respinsă.

(56)

S-a afirmat, de asemenea, că prețurile importurilor din Turcia sunt mai ridicate decât prețurile importurilor din Rusia întrucât producătorii turci sunt specializați și își concentrează exporturile către piața Uniunii pe folii mai subțiri, între 0,008-0,009 mm, pe care producătorul rus care nu le exportă către piața Uniunii. Această afirmație nu a fost susținută cu niciun fel de dovezi și, prin urmare, ea a fost respinsă.

(57)

În ceea ce privește importurile din țările terțe rămase, volumul acestora a scăzut între 2011 și 2013 cu [20 %-39 %] și apoi a crescut cu [2 %-15 %] la sfârșitul perioadei de anchetă. Astfel cum se explică în considerentul 120 din regulamentul provizoriu, cota lor de piață a scăzut de la 4 % în 2011 până la 2 % în 2013 și apoi a crescut până la 4 % la sfârșitul perioadei de anchetă. După cum s-a subliniat în cadrul aceluiași considerent din regulamentul provizoriu, prețurile lor au fost la niveluri mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, cu excepția anului 2012, dar au fost mai mari decât prețurile importurilor din Rusia pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, importurile din alte țări terțe nu este posibil să fi exercitat o presiune atât de puternică asupra prețurilor practicate de producătorii din Uniune încât să îi împiedice pe aceștia din urmă să-și majoreze prețurile până la niveluri profitabile. Prin urmare, concluzia potrivit căreia importurile din alte țări terțe nu au întrerupt legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune este confirmată.

(58)

În consecință, în absența oricăror alte observații, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 117-122 din regulamentul provizoriu.

2.2.   Evoluția consumului la nivelul Uniunii

(59)

În urma comunicării concluziilor provizorii, două părți interesate au afirmat că industria din Uniune nu a reușit să facă față creșterii consumului în pofida investițiilor realizate pentru creșterea capacității de producție, fapt care ar fi cauzat prejudiciul important suferit.

(60)

În primul rând, această parte nu a explicat cum o creștere a consumului în Uniune, ca atare, ar fi putut să aibă un impact negativ asupra industriei din Uniune și, prin urmare, să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Dimpotrivă, în condiții normale de concurență, și anume, în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar putea aștepta în mod rezonabil să profite de creșterea consumului.

(61)

În al doilea rând, cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 5 puncte procentuale, în timp ce producătorii din Uniune au pierdut 8 puncte procentuale din cota lor de piață, mai precis cota lor de piață a scăzut de la 55 % la 47 % în cursul perioadei examinate.

(62)

În plus, după cum s-a explicat în considerentul 78 din regulamentul provizoriu, producătorii din Uniune au depus eforturi în vederea creșterii capacității de producție, dar eforturile lor au fost limitate de situația financiară dificilă a acestora. Nivelul relativ scăzut al investițiilor s-a datorat situației financiare dificile a industriei din Uniune care, la rândul său, a fost cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping. În plus, deși capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut ușor în cursul perioadei examinate, utilizarea capacităților a scăzut din cauza importurilor din Rusia la preț scăzut care făceau obiectul unui dumping. În plus, volumul producției industriei din Uniune a crescut ușor, iar cota sa de piață a scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, aceasta nu poate fi considerată drept cauză a prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(63)

În absența oricăror alte observații în această chestiune, s-au confirmat concluziile la care s-a ajuns în considerentele 123-125 din regulamentul provizoriu.

2.3.   Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(64)

În lipsa oricăror observații privind efectele performanței la export a industriei din Uniune, s-au confirmat concluziile la care s-a ajuns în considerentele 126-128 din regulamentul provizoriu.

2.4.   Activitatea industriei din Uniune pe piața foliilor convertoare din aluminiu (denumite în continuare „FCA”)

(65)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte a afirmat că Comisia a omis să ia în considerare FCA, ca un alt factor. Aceasta și-a reiterat afirmația că unii producători din Uniune au ales să sporească producția și vânzarea produsului mai lucrativ FCA în detrimentul producției de AHF. De asemenea, aceasta a susținut că Comisia nu a luat în considerare impactul producției și al vânzărilor de FCA și al situației sale economice asupra situației economice generale a industriei Uniunii pentru AHF. Această afirmație a fost reiterată după comunicarea concluziilor definitive fără a se aduce nicio informație nouă.

(66)

Astfel cum se explică în considerentul 81 din regulamentul provizoriu, mai mulți producători din Uniune au fabricat atât AHF, cât și FCA, în timp ce cel mai mare producător de AHF din eșantion nu a fabricat FCA pe durata perioadei de anchetă. În plus, ancheta a arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion au avut o proporție stabilă de producție între cele două tipuri de folii și, prin urmare, s-a concluzionat că nu a avut loc nicio reorientare a producției industriei din Uniune către producția de FCA în detrimentul AHF. În orice caz, în eventualitatea în care o astfel de reorientare ar fi avut loc, ea ar fi fost mai degrabă o consecință a importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia care au exercitat în mod continuu o presiune semnificativă asupra prețurilor AHF împiedicând producătorii din Uniune să-și majoreze prețurile până la niveluri profitabile. În plus, ancheta a arătat că tendința rentabilității produsului în cauză este comparabilă între societățile incluse în eșantion, indiferent de cota producției de AHF și de FCA în producția lor totală. Prin urmare, afirmația din considerentul 65 este respinsă.

(67)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă constatările expuse în considerentele 129-132 din regulamentul provizoriu.

2.5.   Costurile materiilor prime

(68)

În urma comunicării concluziilor provizorii, autoritățile ruse nu au fost de acord cu concluzia Comisiei potrivit căreia evoluția prețurilor aluminiului cotat la London Metal Exchange („LME”) nu a avut o incidență asupra faptului că prețurile importurilor din Rusia au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și au exercitat o presiune asupra prețurilor de pe piața Uniunii, ceea ce nu a permis industriei din Uniune să își crească prețurile de vânzare până la un nivel care i-ar fi acoperit costurile de producție.

(69)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 136 din regulamentul provizoriu, ancheta a arătat că atât industria din Uniune, cât și producătorii-exportatori ruși au suportat costuri comparabile la aprovizionarea cu aluminiu pentru producerea de AHF, întrucât prețul de comercializare a aluminiului atât pe piața din Rusia, cât și pe piața Uniunii, depinde în mod direct de LME. În plus, în timp ce prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, precum și prețurile importurilor de AHF din Rusia au scăzut ca urmare a evoluției prețului aluminiului cotat la LME, ancheta a stabilit că prețurile de import ale AHF din Rusia au fost în mod constant mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate și le-au subcotat pe acestea din urmă cu [3 % și 7 %] în cursul perioadei de anchetă. De asemenea, prețurile de vânzare a AHF practicate de industria din Uniune nu au acoperit costul unitar de producție, în pofida scăderii costul unitar de producție. Această situație a fost cauzată de presiunea exercitată asupra prețurilor de către importurile care fac obiectul unui dumping în cantități semnificative care au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și nu au permis industriei din Uniune să își crească prețurile de vânzare și, prin urmare, nu i-a permis să beneficieze de scăderea costurilor materiilor prime.

(70)

În urma comunicării concluziilor definitive, autoritățile ruse și-au reiterat afirmația că presiunea asupra prețurilor pe piața Uniunii a fost exercitată de prețurile LME pentru aluminiu în locul importurilor de AHF din Rusia, fără să aducă elemente de probă noi în acest sens. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(71)

În absența altor observații în acest sens, se confirmă constatările expuse în considerentele 133-136 din regulamentul provizoriu.

2.6.   Efectele cumulate ale altor factori

(72)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a afirmat că Comisia nu a reușit să furnizeze o evaluare a efectelor cumulate ale tuturor celorlalți factori, fără a preciza însă temeiul juridic pentru cererea sa sau a explica modul în care, în împrejurările din speță, aceasta ar fi putut conduce la atribuirea prejudiciului cauzat de alți factori importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia.

(73)

În primul rând, regulamentul de bază nu impune Comisiei să realizeze o evaluare a efectelor cumulate ale altor factori atunci când analizează impactul acestor factori. Pe de altă parte, în cazul de față, Comisia a putut să facă distincție și să separe în mod adecvat efectele individuale ale tuturor celorlalți factori cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia. Prin urmare, Comisia a putut să concluzioneze că prejudiciul atribuit importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping este cauzat efectiv de importurile respective, mai degrabă decât de ceilalți factori. În consecință, Comisia și-a îndeplinit obligația de a nu atribui importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping prejudiciul cauzat de alți factori cauzali. Prin urmare, o analiză colectivă a tuturor factorilor cunoscuți nu este necesară. În orice caz, partea interesată în cauză nu a furnizat niciun element de probă privind motivele pentru care Comisia ar fi atribuit în mod necorespunzător, în acest caz, importurilor din Rusia care fac obiectul unui dumping prejudiciul cauzat de alți factori. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

2.7.   Presupusa eludare a măsurilor antidumping privind importurile de AHF din RPC

(74)

În urma comunicării concluziilor definitive, producătorul-exportator rus și mai mulți reînfășurători au susținut că măsurile antidumping în vigoare privind importurile de AHF din RPC sunt eludate prin intermediul unei forme ușor modificate care le permite să fie înregistrate de Eurostat ca FCA utilizând codul NC 7607 11 19. În plus, părțile au susținut că folia de aluminiu cu o grosime cuprinsă între 0,007 mm și 0,2 mm care figurează în baza de date statisticile chineză reprezintă, de fapt, AHF eludate, care se încadrează la cele două coduri 7607 11 90 și 7607 11 20. Volumul importurilor despre care se afirmă că au fost eludate este, prin urmare, estimat la aproximativ 30 000 de tone pe an și s-a susținut că acestea au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(75)

Se reamintește faptul că, în 2012, Comisia a deschis o anchetă referitoare la eventuala eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din RPC prin importuri de anumite folii de aluminiu care nu a fost recopt, în role cu o lățime de peste 650 mm, originare din RPC (3) prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului (4). Cu toate acestea, la 2 iulie 2013, Comisia a încheiat ancheta (5) fără a prelungi măsurile antidumping asupra importurilor de anumite folii din aluminiu originare din RPC la importurile de anumite folii din aluminiu în role care nu au fost recoapte, cu o lățime de peste 650 mm, originare din RPC ca urmare a retragerii cererii de către solicitanți.

(76)

Procedura actuală nu a vizat presupusele practici de eludare. În orice caz, Comisia a realizat o analiză a importurilor de AHF și FCA din RPC pe baza statisticilor din baza de date chineză furnizate de Goodwill China Business Information Ltd și pe baza statisticilor Eurostat.

(77)

Exporturile chineze de folie din aluminiu prin cele două coduri menționate de către părțile interesate în statisticile chineze sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 2

Exporturile de FCA și de AHF din RPC către Uniune

tone

Cod NC

2011

2012

2013

Perioada de anchetă

Volumul

7607 11 90

18 786

17 177

22 444

24 760

Volumul

7607 11 20

4 730

3 915

6 826

8 172

Volumul

Total

23 515

21 091

29 270

32 932

Sursă: Goodwill China Business Information Ltd.

(78)

Ar trebui remarcat faptul că, în tabelul de mai sus, codurile chineze nu sunt în mod specific pentru AHF și că acestea includ, de asemenea, FCA. Părțile interesate au presupus pur și simplu că volumul total exportat prin intermediul acestor două coduri este reprezentat de AHF eludate, ignorând faptul că exportul de FCA reale este, de asemenea, raportat în aceste coduri.

(79)

În plus, se remarcă faptul că, Eurostat subdivizează codul NC 7607 11 19 în două coduri diferite, unul pentru AHF (7607111910) și celălalt pentru FCA (7607111990). Totalul importurilor de FCA din RPC în cursul perioadei examinate este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul 3

Importuri de FCA din RPC

tone

2011

2012

2013

Perioada de anchetă

Volumul

25 506

20 996

28 135

36 464

Sursă: Eurostat.

(80)

Pe baza celor de mai sus, deși nu este exclus ca unele dintre volumele importate care au fost declarate ca fiind FCA să fie, de fapt, AHF eludate, părțile interesate au supradeclarat, în mod clar, volumul de AHF despre care se presupune că au fost eludate, întrucât, în perioada examinată, volumul total al importurilor de FCA din RPC a fost inferior volumului de AHF despre care se presupune că au fost eludate (și anume 30 000 de tone), cu excepția perioadei de anchetă. Nici informațiile furnizate de părțile interesate, nici informațiile colectate de Comisie nu permit o separare a AHF despre care se presupune că au fost eludate de FCA veritabile în funcție de aceste coduri și, prin urmare, Comisia nu este în măsură să evalueze volumul de AHF eludate, în cazul în care acestea există.

(81)

Având în vedere că părțile nu au prezentat niciun alt element de probă în susținerea afirmației lor, s-a ajuns la concluzia că volumele despre care se presupune că au fost eludate, în cazul în care există, nu au fost de natură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile din Rusia care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

2.8.   Alte argumente

(82)

Autoritățile ruse au susținut că Comisia nu a luat în considerare tendința generală de scădere a prețurilor de pe piața mondială pentru AHF.

(83)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 67, 91, 118 și 120 din regulamentul provizoriu, prețurile din Uniune, precum și prețurile importurilor din Rusia, Turcia, RPC și alte țări terțe au scăzut în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, prețurile importurilor din Rusia au fost în permanență mai mici decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și le-au subcotat pe acestea din urmă cu [3 %-7 %], în volume semnificative. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(84)

O altă parte interesată a susținut că rentabilitatea industriei din Uniune nu a crescut ca urmare a extinderii capacităților de producție și a creșterii investițiilor.

(85)

Producția de AHF necesită utilizarea intensă a echipamentelor. Prin urmare, pentru ca industria din Uniune să-și crească capacitatea de producție, este nevoie de investiții în echipamente. Cu toate acestea, din punct de vedere contabil, impactul avut de amortizarea echipamentelor asupra costului total de fabricație este limitat, între 3 % și 5 %, și, prin urmare, nu poate avea un impact semnificativ asupra rentabilității industriei din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(86)

În urma comunicării concluziilor definitive, autoritățile ruse au afirmat, fără a furniza probe care să susțină afirmația, că datele statistice din Rusia reflectă numai AHF de calitate medie, care sunt un produs cu un preț mai mic, în timp ce statisticile Uniunii, ca și cele ale celorlalte țări terțe importante, reflectă o combinație de AHF cu folii mai scumpe.

(87)

Ancheta nu a evidențiat nicio astfel de diferență în materie de calitate între AHF fabricate de producătorii din Uniune și cele importate din Rusia. Reînfășurătorii, care cumpără AHF de la producători din Uniune, din Rusia și de la producători din alte țări terțe, în special din Turcia, nu au formulat niciun fel de afirmații cu privire la o diferență de calitate între diferitele AHF obținute în cursul anchetei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(88)

În urma comunicării concluziilor definitive, o parte interesată a afirmat, de asemenea, că, în cadrul prezentei proceduri, Comisia nu a ținut seama de faptul că patru din cei șase producători din Uniune incluși în eșantion un presupus existența unui dumping prejudiciabil privind FCA din RPC.

(89)

Este adevărat că, la data de 12 decembrie 2014, Comisia a deschis o procedură antidumping privind importurile de un anumit tip de folii de aluminiu originare din Republica Populară Chineză (6), și anume FCA. Astfel cum s-a explicat în considerentul 30 de mai sus, AHF și FCA sunt două produse diferite, care sunt comercializate pe două piețe diferite. Prejudiciul suferit de industria din Uniune rezultat din producția și vânzările de FCA, dacă există, nu se reflectă în situația industriei producătoare de AHF. În plus, ancheta privind importurile de FCA din RPC a fost încheiată de Comisie fără a se institui măsuri (7). Mai precis, ancheta încheiată nu a condus la nicio constatare de către Comisie care să stabilească dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu din cauza importurilor de FCA din RPC. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(90)

În urma comunicării concluziilor definitive, cinci reînfășurători au susținut că AHF din Rusia concurează doar marginal cu AHF fabricate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. În continuare, s-a susținut că AHF din Rusia concurează cu AHF importate din RPC și din Turcia.

(91)

Această afirmație nu a fost susținută cu niciun fel de dovezi și, prin urmare, ea a fost respinsă.

(92)

În plus, s-a afirmat că, în general, majoritatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion nu vând AHF către reînfășurători, deoarece acestea nu sunt AHF destinate producerii de rulouri de consum, ci FCA vândute la suprapreț, prețurile fiind apropiate de 3 000 EUR pe tonă.

(93)

Această afirmație este incorectă pe plan faptic. În primul rând, ar trebui reținut faptul că, astfel cum se indică în tabelul 7 din regulamentul provizoriu, prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune a fost de 2 597 EUR pe tonă în cursul perioadei de anchetă și nu de 3 000 EUR, așa cum s-a afirmat. În plus, ancheta a confirmat că toți producătorii din Uniune incluși în eșantion vindeau AHF către reînfășurători. Cei patru reînfășurători care au cooperat la anchetă și care au trimis un răspuns la chestionar au cumpărat AHF de la producătorii din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(94)

Cei cinci reînfășurători au susținut, de asemenea, că producătorul din Uniune inclus în eșantion care producea doar AHF a cauzat, de fapt, un prejudiciu important celorlalți producători din Uniune incluși în eșantion, întrucât prețurile sale de vânzare le-au subcotat pe cele practicate de ceilalți producători din Uniune incluși în eșantion. În plus, s-a susținut, de asemenea, că, având în vedere faptul că rentabilitatea industriei din Uniune este calculată pe baza unui eșantion de producători din Uniune, deci ea nu acoperă întreaga industrie din Uniune, Comisia ar trebui, de asemenea, să limiteze analiza cotelor de piață doar la societățile incluse în eșantion, în locul întregii industrii din Uniune.

(95)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare practicate de producătorul din Uniune inclus în eșantion care produce numai AHF erau în conformitate cu prețurile medii practicate de industria din Uniune și au fost, în anumiți ani, chiar mai mari. Prin urmare, este eronată, de fapt, afirmația conform căreia prețurile practicate de acest producător din Uniune le-au subcotat pe cele ale altor producători din Uniune incluși în eșantion.

(96)

În ceea ce privește a doua parte a cererii, Comisia reamintește faptul că analiza prejudiciului se efectuează la nivelul industriei din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, astfel cum se precizează în considerentul 53 din regulamentul provizoriu. În plus, după cum s-a explicat în considerentul 9 din regulamentul provizoriu, având în vedere numărul mare de producători din Uniune, s-a aplicat eșantionarea în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Șase societăți au fost incluse în eșantion, reprezentând peste 70 % din producția totală a Uniunii. Nicio observație cu privire la selectarea eșantionului nu a fost primită în termenul prevăzut și, prin urmare, eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune. În plus, datorită aplicării eșantionării, astfel cum se explică în considerentul 73 din regulamentul provizoriu, Comisia a făcut distincție între macroindicatori și microindicatori. Lista acestor indicatori este prezentată în considerentele 74 și 75 din regulamentul provizoriu. Rezultă că rentabilitatea este un microindicator și, prin urmare, se calculează pe baza datelor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, în timp ce cota de piață este un macroindicator și ar trebui să fie calculată pentru întreaga industrie din Uniune. Ambele metode conferă Comisiei dreptul de a formula constatări care sunt valabile, ca atare, pentru întreaga industrie din Uniune.

(97)

Prin urmare, afirmațiile din considerentul 94 de mai sus au fost respinse.

3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(98)

Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu demonstrează că impactul altor factori, în afară de importul din Rusia care a făcut obiectul unui dumping, este susceptibil să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectului unui dumping și prejudiciul important stabilit. Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că importurile din Rusia care au făcut obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu material industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(99)

Prin urmare, concluziile menționate în considerentele 137-141 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

F.   INTERESUL UNIUNII

1.   Interesul industriei din Uniune

(100)

În urma comunicării concluziilor provizorii, autoritățile ruse au afirmat că introducerea măsurilor asupra importurilor din Rusia ar conduce la o creștere a importurilor de AHF din alte țări terțe, în special din Turcia și din RPC și, prin urmare, instituirea măsurilor antidumping cu privire la importurile din Rusia nu este în interesul industriei din Uniune.

(101)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 147 din regulamentul provizoriu, măsurile antidumping ar trebui să restabilească condițiile de concurență echitabile în Uniune pentru a permite industriei din Uniune să concureze la prețuri echitabile pe piața Uniunii cu importurile din alte țări terțe, inclusiv Rusia, RPC și Turcia. Faptul că alte țări terțe își sporesc importurile nu este, în sine, un indiciu al faptului că industria din Uniune nu va fi în măsură să beneficieze de măsurile antidumping instituite. Într-adevăr, este de așteptat ca industria din Uniune să-și crească volumul vânzărilor și cota de piață, precum și să își majoreze prețurile de vânzare până la niveluri profitabile.

(102)

Măsurile antidumping în vigoare împotriva RPC ar trebui să garanteze faptul că importurile din China intră pe piața Uniunii la niveluri de preț echitabile, în timp ce nivelurile prețurilor din Turcia erau deja în cursul perioadei examinate la același nivel cu prețurile de vânzare ale industriei din Uniune și nu au exercitat o presiune asupra prețurilor de pe piață.

(103)

Comisia consideră că această afirmație nu poate infirma prezumția instituită prin articolul 21 din regulamentul de bază în favoarea instituirii măsurilor și necesitatea de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale provocate de importurile care fac obiectul unui dumping din Rusia și de a restabili condițiile de concurență echitabile.

(104)

În consecință, aceste argumente se resping.

(105)

În lipsa altor observații referitoare la interesul industriei din Uniune, se confirmă concluzia din considerentul 149 din regulamentul provizoriu.

2.   Interesul importatorilor/comercianților

(106)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la interesul importatorilor neafiliați și al comercianților, se confirmă concluzia la care s-a ajuns în considerentul 150 din regulamentul provizoriu.

3.   Interesul utilizatorilor

(107)

În urma comunicării concluziilor provizorii și definitive, mai mulți utilizatori (reînfășurătorii care produc așa-numitele „rulouri de consum”) și-au reiterat afirmațiile transmise înainte de instituirea măsurilor provizorii, cu toate acestea, fără să furnizeze dovezi noi.

(108)

Un reînfășurător a afirmat, în special, că taxele antidumping vor avea un impact semnificativ asupra rentabilității lui, deoarece nu va putea să transfere taxa către clienții săi.

(109)

Această afirmație nu a fost susținută cu probe. În plus, pe baza cifrelor furnizate de reînfășurătorul respectiv, ancheta a arătat că, deși reînfășurătorul nu este în măsură să transfere taxa către clienții săi, acesta ar continua să aibă profit.

(110)

În plus, ancheta a arătat că „marja de profit” adăugată de reînfășurători, pe lângă prețul de cumpărare a AHF poate varia în mod semnificativ, mai precis între 5 % și 70 %, în funcție de strategia de vânzare a reînfășurătorilor. După cum s-a subliniat în considerentul 154 din regulamentul provizoriu, activitatea reînfășurătorilor care importă AHF din Rusia a reprezentat între mai puțin de o șesime și maximum un sfert din totalul activității lor. În plus, astfel cum este evidențiat în considerentul 155 din regulamentul provizoriu, toate societățile cooperante au înregistrat, în general, profit.

(111)

După comunicarea concluziilor definitive, o parte a afirmat că reînfășurătorii nu adaugă nicio „marjă de profit” la prețul de achiziție și că „marja de profit” de 5 % până la 70 % adăugată la prețul de achiziție astfel cum a fost stabilită de Comisie în considerentul 110 de mai sus nu reflectă operațiunile reînfășurătorilor și nici rentabilitatea acestora.

(112)

Se reamintește faptul că activitatea reînfășurătorilor constă în reînfășurarea foliilor de aluminiu, dintr-o rolă jumbo într-un rulou mai mic destinat consumatorilor. Reînfășurătorii nu modifică proprietățile chimice ale foliei de aluminiu. „Marja de profit” menționată în considerentul 110 a fost calculată prin compararea prețului de achiziție al foliei din aluminiu în rulouri jumbo cu prețul de vânzare al foliilor din aluminiu în rulouri de consum pentru reînfășurătorii care au cooperat în cadrul anchetei. Reînfășurătorii suportă costuri pentru operațiunea de reambalare, totuși, aceste costuri sunt reduse, întrucât principalul determinant al costului este costul foliei de aluminiu, care reprezintă aproximativ 80 % din totalul costurilor de fabricație. Costurile VAG variază în mod semnificativ de la un reînfășurător la altul, în funcție de strategia de vânzare a reînfășurătorilor. Prin urmare, este corect faptul că „marja de profit” nu indică operațiunile și rentabilitatea societății, dar ea arată că nivelul costurilor VAG are un impact semnificativ asupra rentabilității reînfășurătorilor.

(113)

S-a afirmat, de asemenea, că în cadrul analizei situației industriei reînfășurătorilor, Comisia nu a luat în considerare importurile produsului în aval, și anume rulourile de consum din alte țări terțe, cum ar fi Turcia, Norvegia, Elveția, India și Malaysia care au compensat scăderea importurilor de AHF din RPC. Cu toate acestea, partea respectivă nu a furnizat nicio dovadă a impactului acestor importuri asupra situației industriei reînfășurătorilor.

(114)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 162 din regulamentul provizoriu, în 2013 au fost instituite măsuri antidumping privind importurile de rulouri de consum din RPC, fapt care a eliberat industria din aval de importurile care făceau obiectul unui dumping și care cauzau un prejudiciu important. Tabelul de mai jos arată evoluția importurilor de rulouri de consum în urma instituirii măsurilor antidumping privind importurile de rulouri de consum din RPC pentru țările menționate de partea respectivă:

Tabelul 4

Volumele importurilor de rulouri de consum (în tone)

 

2013

Perioada de anchetă

RPC

4 317,60

3 776,10

 

 

 

India

672,70

847,10

Malaysia

605,30

752,10

Norvegia

2 866,20

324,60

Elveția

22,00

30,50

Turcia

2 059,80

2 498,80

Total

6 226,0

4 453,10

Sursă: Eurostat.

(115)

Volumul importurilor din RPC a fost de 12 994 de tone pe parcursul perioadei de anchetă a anchetei antidumping inițiale privind importurile de rulouri de consum din RPC [a se vedea tabelul 2 din Regulamentul (UE) nr. 833/2012 al Comisiei (8)]. După instituirea măsurilor, volumul importurilor de rulouri de consum din China a scăzut cu 8 676 de tone în 2013 (și anume, până la 4 317,60 tone) și cu 9 218 tone în perioada de anchetă a anchetei actuale (și anume, până la 3 776,10 tone). Volumul corespunzător acestei scăderi depășește volumul importurilor de rulouri de consum provenite din cele cinci țări menționate de reînfășurător și care figurează în tabelul 4 de mai sus (cu 28 % în 2013 și cu 52 % în cursul perioadei de anchetă). Prin urmare, afirmația conform căreia importurile din țările menționate mai sus au compensat scăderea importurilor din RPC este nefondată și a fost respinsă.

(116)

În urma comunicării finale, mai mulți reînfășurători au susținut că, în medie, activitatea reînfășurătorilor care încorporează AHF reprezintă o parte mai importantă din totalul activității lor decât ceea ce Comisia a indicat în considerentul 154 din regulamentul provizoriu. Această afirmație s-a bazat pe datele furnizate de doi utilizatori care nu au cooperat la anchetă. Prin urmare, s-a susținut că importanța AHF în costul de producție al reînfășurătorilor nu ar trebui să fie minimizată de Comisie.

(117)

În acest sens, ar trebui notat faptul că constatările Comisiei din considerentul 154 din regulamentul provizoriu se bazează pe datele verificate ale reînfășurătorilor cooperanți și, prin urmare, reflectă situația lor reală. Informațiile suplimentare menționate mai sus au fost furnizate doar după comunicarea concluziilor definitive și, prin urmare, într-un stadiu atât de înaintat al procedurii, acestea nu au mai putut fi verificate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(118)

În urma comunicării concluziilor definitive, doi reînfășurători au susținut că instituirea de măsuri antidumping la importurile de AHF din Rusia va avea un efect negativ asupra rentabilității.

(119)

Acești doi reînfășurători nu s-au manifestat în timpul anchetei, ci doar în urma comunicării concluziilor definitive și numai unul dintre aceștia a trimis un răspuns la chestionar în acest stadiu foarte avansat al procedurii. Prin urmare, Comisia nu a putut să verifice aceste informații noi. Pe această bază, Comisia nu este în măsură să evalueze nivelul rentabilității lor, nici impactul avut de instituirea măsurilor antidumping la importurile de AHF din Rusia asupra profitabilității lor. Prin urmare, afirmația lor a fost respinsă.

(120)

În urma comunicării concluziilor definitive, cinci reînfășurători au afirmat că nu vor fi în măsură să transfere consumatorilor costul taxei antidumping din următoarele motive: 1. vânzările lor se bazează pe acorduri contractuale, iar prețurile se bazează pe formula legată de prețul aluminiului stabilite de LME; 2. din pricina presiunii exercitate asupra prețurilor și a competiției din partea rulourilor de consum fabricate cu AHF din RPC care, conform afirmațiilor, au fost eludate, reînfășurătorii respectivi nu pot negocia o creștere a prețurilor pentru rulourile de consum pe piața Uniunii; și 3. chiar dacă în prezent importurile în Uniune de rulouri de consum din țări terțe sunt mici, ele vor crește, probabil, în viitor.

(121)

Ancheta a arătat că deși reînfășurătorii nu sunt în măsură să transfere taxa antidumping către consumatori, efectul avut de instituirea măsurilor antidumping la importurile de AHF din Rusia asupra reînfășurătorilor va fi limitat. Ancheta a arătat, de asemenea, că există două tipuri de reînfășurători pe piață: o categorie de reînfășurători care vând rulouri de consum de marcă și care înregistrează costuri VAG importante și, respectiv, o categorie de reînfășurători care vând rulouri de consum fără marcă și care înregistrează un nivel scăzut de costuri VAG. Ancheta a arătat, mai departe, că reînfășurătorii cooperanți care înregistrează un nivel scăzut de costuri VAG vor continua, probabil, să înregistreze profit după instituirea măsurilor antidumping cu privire la importurile de AHF din Rusia presupunând, de asemenea, că prețurile practicate de industria din Uniune vor crește cu 5 % pentru ca industria din Uniune să atingă ținta de profit. Reînfășurătorii cooperanți care vând rulouri de consum marcate au marje de profit ridicate și înregistrează costuri VAG ridicate. Prin urmare, s-a considerat că ei au capacitatea de a absorbi taxa.

(122)

În lipsa altor observații referitoare la interesul utilizatorilor, se confirmă considerentele 151-163 din regulamentul provizoriu.

4.   Surse de aprovizionare

(123)

În urma comunicării concluziilor provizorii, mai mulți reînfășurători și-au reiterat afirmațiile referitoare la deficitul de aprovizionare transmise înainte de instituirea măsurilor provizorii, fără a furniza însă nicio nouă dovadă în sprijinul afirmațiilor respective.

(124)

În primul rând, scopul măsurilor antidumping nu este acela de a exclude importurile din Rusia de pe piața Uniunii, ci de a stabili condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii. Prin urmare, reînfășurătorii vor putea în continuare să importe AHF din Rusia după instituirea măsurilor antidumping, dar la niveluri de preț echitabile. În plus, se reamintește faptul că măsura antidumping se stabilește la nivelul marjei de prejudiciu, care este mai mică decât marja de dumping și, prin urmare, importurile din Rusia vor putea să ajungă încă pe piața Uniunii la prețuri de dumping, dar neprejudiciabile.

(125)

S-a afirmat că Africa de Sud și India nu pot fi considerate drept sursă de aprovizionare alternativă capabilă să substituie importurile provenind din Rusia, întrucât volumul importurilor din aceste țări a fost foarte scăzut.

(126)

Este adevărat că importurile din Africa de Sud și din India au fost scăzute în toată perioada examinată, comparativ cu importurile din Rusia, cu toate acestea, acest fapt nu exclude posibilitatea ca țările respective să își mărească exporturile către piața Uniunii de îndată ce condițiile echitabile de concurență sunt restabilite.

(127)

De asemenea, s-a susținut că producătorii de AHF din Uniune și-ar crește producția de FCA având în vedere marjele de profit mai mari care se afirmă că au fost obținute pe piața pentru FCA în comparație cu AHF, mai degrabă decât să își mărească capacitatea și producția de AHF.

(128)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 30 și 62 de mai sus, ancheta a arătat că industria din Uniune este interesată să continue a fabrica AHF și că, în orice caz, dispune doar de o flexibilitate limitată în ceea ce privește trecerea de la fabricarea de AHF la fabricarea de FCA și viceversa. În cele din urmă, se reamintește, de asemenea, că cel mai mare producător de AHF din Uniune nu a produs FCA. Prin urmare, afirmația respectivă a fost respinsă.

(129)

În urma comunicării concluziilor definitive, unii reînfășurători au susținut, pe baza informațiilor prezentate exclusiv cu titlu confidențial, că nu există o capacitate de producție disponibilă în Uniune și în Turcia. S-a afirmat, de asemenea, că în urma instituirii de măsuri antidumping privind importurile de AHF din Armenia, producătorul armean, cu o capacitate de producție de 25 000 de tone pe an și-a reorientat exporturile către piața din SUA. În plus, partea a susținut că, având în vedere că prețurile AHF de pe piața Uniunii vor rămâne scăzute din cauza eludării măsurilor antidumping privind importurile de AHF din RPC, este puțin probabil ca producătorul armean își va redirecționa exporturile către piața Uniunii. În plus, în ceea ce privește Brazilia, reînfășurătorii au menționat ancheta antidumping paralelă privind importurile de AHF din Brazilia și din RPC, în care Comisia a concluzionat că nu era de așteptat ca exporturile braziliene către piața din Uniune să crească semnificativ în viitor. În plus, s-a afirmat că India și Africa de Sud nu pot constitui o sursă importantă și fiabilă de aprovizionare alternativă, întrucât capacitatea disponibilă pentru producția de folii este limitată în aceste țări.

(130)

Dovezile prezentate cu titlu confidențial nu au fost considerate ca fiind suficiente pentru a conchide că nu există suficientă capacitate de producție disponibilă în Uniune și în Turcia. De fapt, ancheta a arătat că industria din Uniune dispune de capacitate de rezervă, astfel cum se menționează în considerentul 79 din regulamentul provizoriu. În ceea ce privește producătorii turci, ancheta a arătat, de asemenea, că aceștia sunt interesați de piața Uniunii, întrucât și-au mărit volumul vânzărilor în cursul perioadei examinate. Întrucât este probabil că, în urma instituirii măsurilor antidumping privind importurile de AHF din Rusia, prețurile de pe piața Uniunii vor atinge niveluri care vor acoperi costurile, este de așteptat ca producătorii turci să continue a considera atractivă piața Uniunii și este posibil ca aceștia să-și reorienteze o parte din producție către piața Uniunii.

(131)

Măsurile antidumping privind importurile de AHF din Armenia au expirat la data de 7 octombrie 2014 (9) și, prin urmare, importurile de AHF din Armenia sunt libere să pătrundă pe piața Uniunii. Afirmațiile privind presupusa eludare sunt abordate în detaliu în considerentele 74-81 de mai sus. După instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de AHF din Rusia, este de așteptat ca prețurile pentru AHF de pe piața Uniunii să ajungă la niveluri care acoperă costurile. Prin urmare, nu este exclus ca, în consecință, producătorii armeni să își redirecționeze exporturile către piața Uniunii.

(132)

În ceea ce privește Brazilia, măsurile au fost abrogate, iar importurile de AHF din Brazilia pot intra liber pe piața Uniunii. Cu toate acestea, odată ce prețurile vor crește pe piața Uniunii până la niveluri care acoperă costurile, nu este exclus ca producătorii din Brazilia să considere piața Uniunii ca fiind mai atractivă decât vânzările pe piața lor internă și pe piețele țărilor terțe și, prin urmare, să-și reorienteze o parte din producție către Uniune.

(133)

În ceea ce privește considerarea Indiei și a Africii de Sud drept o sursă alternativă de aprovizionare, așa cum se menționează în considerentul 165 din regulamentul provizoriu, în primul rând ar trebui să se menționeze că informațiile utilizate pentru a sprijini afirmația părții nu au făcut distincție între AHF și FCA. Cu toate acestea, chiar dacă în aceste țări capacitatea neutilizată este redusă, odată ce prețurile de pe piața Uniunii vor atinge niveluri care acoperă costurile, nu este exclus ca piața Uniunii să devină atractivă pentru producătorii din India și din Africa de Sud și ca aceștia să-și reorienteze o parte din producție către piața Uniunii.

(134)

Prin urmare, afirmațiile din considerentul 129 de mai sus au fost respinse.

(135)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 164-168 din regulamentul provizoriu.

5.   Alte argumente

(136)

În urma comunicării concluziilor provizorii, o parte interesată a susținut că măsurile definitive ar trebui instituite într-un mod care să denatureze și să limiteze cât mai puțin comerțul, fără însă a furniza alte detalii cu privire la această afirmație.

(137)

În urma comunicării concluziilor definitive, partea interesată respectivă și-a reiterat afirmația expusă în considerentul 136 de mai sus, fără a aduce, însă, nicio informație suplimentară în sprijinul afirmației sale.

(138)

În această privință, se subliniază faptul că – la momentul deciderii nivelului măsurilor antidumping, Comisia aplică regula taxei celei mai mici, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, astfel cum se subliniază și în considerentul 143 de mai jos.

(139)

În lipsa altor observații, se confirmă considerentele 169-172 din regulamentul provizoriu.

6.   Concluzie privind interesul Uniunii

(140)

În absența oricăror alte observații privind interesele Uniunii, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentul 173 din regulamentul provizoriu.

G.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului (marja de prejudiciu)

(141)

În urma comunicării concluziilor provizorii, două părți interesate au contestat ținta de profit utilizată pentru a se stabili nivelul de eliminare a prejudiciului, astfel cum se prezintă în considerentele 175-177 din regulamentul provizoriu. Părțile au susținut că o marjă de profit de 2 % ar reprezenta o marjă de profit care a fost deja testată pe piață și ar trebui, prin urmare, să fie utilizată pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului. Cu toate acestea, părțile nu au prezentat probe în sprijinul acestei afirmații care a fost, în consecință, respinsă.

(142)

În absența oricăror alte observații privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 175-177 din regulamentul provizoriu.

2.   Măsuri definitive

(143)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, la nivelul marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(144)

După comunicarea concluziilor definitive, unii reînfășurători au susținut că ar trebui instituite măsuri definitive sub forma unui preț minim la import („PMI”). Părțile au sugerat că PMI ar trebui să fie stabilit la nivelul unui preț profitabil ușor crescut al producătorului care fabrică exclusiv AHF. Ca urmare a audierii de către consilierul-auditor, părțile au prezentat informații suplimentare susținând că prima pentru aluminiu a scăzut după perioada de anchetă.

(145)

În contextul stabilirii dacă interesul Uniunii este afectat, astfel cum se precizează la articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, se pot lua în considerare în acest scop informații referitoare la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă (10). Cu toate acestea, cerința ca datele respective să fie verificate și reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune, se aplică în continuare. Deoarece solicitarea unui preț minim la import a fost făcută într-un stadiu atât de avansat al procedurii, Comisia nu a avut suficient timp să se trimită chestionare părților interesate și să organizeze vizite de verificare. Informațiile prezentate de părțile care solicită un PMI nu au putut fi verificate și nici nu au fost reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune. Cu toate că informațiile furnizate indică, într-adevăr, o creștere a prețurilor de vânzare în timp ce prima de aluminiu este în scădere, Comisia nu poate formula concluzii semnificative pe baza unor date neverificate și nereprezentative.

(146)

În plus, nivelul PMI ar trebui să fie calculat pe baza datelor reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune, și nu doar pe baza datelor unui singur producător din Uniune, astfel cum a fost propus de către utilizatori. În plus, datele utilizate pentru calculul unui preț minim la import trebuie să fie verificate și, întrucât solicitarea unui preț minim la import a fost depusă într-un stadiu atât de avansat al procedurii, Comisia nu a fost în măsură să colecteze și să verifice datele necesare. Prin urmare, PMI propus nu a fost considerat adecvat.

(147)

În orice caz, o modificare a tipului de măsură ar necesita dezvăluirea completă a informațiilor către toate părțile interesate, în caz contrar, s-ar încălca în mod semnificativ drepturile procedurale ale industriei din Uniune. Întrucât această cerere a fost prezentată într-un stadiu tardiv al anchetei, Comisia nu a avut timpul necesar pentru a dezvălui aceste informații părților interesate.

(148)

În plus, faptul că exportatorul efectuează vânzări în Uniune prin intermediul unui comerciant afiliat, prețurile de export nu sunt fiabile.

(149)

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că, în acest caz specific, circumstanțele nu sunt de natură să justifice instituirea unui preț minim la import.

(150)

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că reînfășurătorii au încă posibilitatea de a solicita o reexaminare intermediară, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile necesare.

(151)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

Țară

Societate

Marjă de dumping (%)

Marjă de prejudiciu

(%)

Taxă antidumping definitivă

(%)

Rusia

Ural Foil OJSC, regiunea Sverdlovsk; OJSC Rusal Sayanal, regiunea Khakassia – grupul Rusal

34,0

12,2

12,2

Toate celelalte societăți

 

 

12,2

3.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(152)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu.

4.   Angajamente

(153)

În urma comunicării concluziilor definitive, grupul Rusal a oferit un angajament de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(154)

Oferta a fost examinată amănunțit de către Comisie. Este important de menționat că Rusal este un grup complex de societăți, cu peste 40 de fabrici în 13 țări. În special, grupul include un producător afiliat din Armenia (denumit în continuare „Armenal”) care produce și vinde produsul în cauză în Uniune. Având în vedere relația dintre producătorii-exportatori ruși și Armenal, este probabil că aceste societăți vor vinde produsul în cauză acelorași clienți sau unor clienți afiliați unuia dintre acești clienți în Uniune. Această situație prezintă un risc ridicat de compensare încrucișată. În plus, grupul Rusal își desfășoară activitatea prin canale de vânzări foarte complexe, cu implicarea comercianților afiliați și a agenților afiliați localizați atât în interiorul, cât și în afara Rusiei. Comerciantul afiliat și agentul afiliat vând, de asemenea, alte produse către Uniune și acestea din urmă reprezintă, de fapt, cea mai mare parte din cifra de afaceri a comerciantului afiliat. În aceste condiții, nu poate fi exclus faptul că atât produsul în cauză, cât și alte produse sunt vândute către aceiași clienți. Astfel de tranzacții ar presupune un risc ridicat de compensare încrucișată și, în orice caz, ar face ca monitorizarea angajamentului să fie deosebit de complexă.

(155)

Pe baza elementelor menționate anterior, se concluzionează că acceptarea angajamentului ar fi imposibil de aplicat și, prin urmare, oferta de angajament trebuie să fie respinsă.

(156)

Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din aluminiu cu grosimea de minimum 0,008 mm, dar de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu o lățime maximă de 650 mm și având fiecare o greutate de peste 10 kg, care se încadrează în prezent la codul NC ex 7607 11 19 (cod TARIC 7607111910), originare din Rusia.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile pentru produsul descris la alineatul (1) la prețul net franco frontieră UE, înainte de vămuire, este de 12,2 %.

(3)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse sub formă de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1081 se percep definitiv.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1081 al Comisiei din 3 iulie 2015 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite folii din aluminiu originare din Rusia (JO L 175, 4.7.2015, p. 14).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 973/2012 al Comisiei din 22 octombrie 2012 de deschidere a unei anchete privind eventuala eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Republica Populară Chineză prin importuri de anumite folii de aluminiu care nu a fost recopt, în role cu o lățime de peste 650 mm, originare din Republica Populară Chineză, și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 293, 23.10.2012, p. 28).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 638/2013 al Comisiei din 2 iulie 2013 de încheiere a anchetei privind eventuala eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Republica Populară Chineză prin importuri de anumite folii de aluminiu care nu a fost recopt, în role cu o lățime de peste 650 mm, originare din Republica Populară Chineză (JO L 184, 3.7.2013, p. 1).

(6)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de folie de aluminiu de un anumit tip originară din Republica Populară Chineză (JO C 444, 12.12.2014, p. 13).

(7)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1928 a Comisiei din 23 octombrie 2015 de încheiere a procedurii antidumping vizând importurile de folie de aluminiu de un anumit tip originară din Republica Populară Chineză (JO L 281, 27.10.2015, p. 16).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 833/2012 al Comisiei din 17 septembrie 2012 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile anumitor folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (JO L 251, 18.9.2012, p. 29).

(9)  Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 49, 21.2.2014, p. 7).

(10)  Hotărârea Tribunalului din 25 octombrie 2011 în cauza nr. T-192/08. Transnational Company „Kazchrome” AO, punctul 221.


18.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/111


REGULAMENTUL (UE) 2015/2386 AL COMISIEI

din 17 decembrie 2015

de supunere la înregistrare a importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 14 alineatul (5),

după informarea statelor membre,

întrucât:

(1)

La 30 aprilie 2015, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedura antidumping”) privind importurile în Uniune de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat (denumite în continuare „bare de armătură HFP”) din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”), în urma unei plângeri depuse la 17 martie 2015 de Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de bare de armătură HFP.

1.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(2)

Produsul supus înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare; aceste bare și tije au crestături, nervuri, adâncituri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în cursul laminării, sau au fost torsionate după laminare; principala caracteristică a produselor cu rezistență ridicată la oboseală este capacitatea de a suporta o presiune repetată fără a se rupe și, în special, capacitatea de a rezista la peste 4,5 milioane de cicluri de oboseală utilizând un raport de solicitare (min/max) de 0,2 și un interval de solicitare care depășește 150 MPa. Produsul în cauză, provenit din RPC, este încadrat în prezent la codurile NC ex 7214 20 00, ex 7228 30 20, ex 7228 30 41, ex 7228 30 49, ex 7228 30 61, ex 7228 30 69, ex 7228 30 70 și ex 7228 30 89. Aceste coduri NC sunt menționate doar cu titlu informativ și nu au caracter obligatoriu în ceea ce privește clasificarea produsului.

2.   CERERE

(3)

Cererea de înregistrare în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază a fost depusă de reclamant la 19 noiembrie 2015. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor.

3.   MOTIVE PENTRU ÎNREGISTRARE

(4)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să transmită instrucțiuni autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține dovezi suficiente pentru a justifica o astfel de acțiune.

(5)

Reclamantul susține că înregistrarea este justificată deoarece produsul în cauză continuă să facă obiectul unui dumping și că importatorii au fost sau ar fi trebuit să fie conștienți de practicile de dumping care au continuat pe parcursul unei perioade extinse de timp și au generat un prejudiciu pentru industria din Uniune. Reclamantul afirmă, de asemenea, că importurile din China cauzează un prejudiciu industriei Uniunii și că s-a constatat o creștere substanțială a nivelului acestor importuri, chiar și după perioada de anchetă, ceea ce ar putea submina în mod grav efectul corectiv al taxei antidumping, în cazul în care o astfel de taxă urmează să fie aplicată.

(6)

Comisia consideră că importatorii au fost conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de practicile de dumping ale exportatorilor. Plângerea a fost însoțită de suficiente dovezi prima facie în acest sens, iar acest lucru a fost precizat în avizul de deschidere pentru prezenta procedură (3). Versiunea neconfidențială a plângerii a estimat marjele de dumping la 20-30 % pentru importurile din China. Dată fiind anvergura pe care ar putea să o aibă dumpingul, este rezonabil să se presupună că importatorii au fost conștienți sau ar fi trebuit să fie conștienți de această situație.

(7)

Reclamantul a furnizat în plângere dovezi privind valoarea normală, pe baza informațiilor tarifare ale producătorilor din Qatar și din Emiratele Arabe Unite. Dovezile referitoare la dumping se bazează pe comparația dintre valoarea normală astfel stabilită și prețul de export (la nivel franco fabrică) al produsului în cauză în momentul vânzării acestuia pentru export către Uniune. Prețul de export din China a fost stabilit pe baza cotațiilor de preț pentru vânzările la export ale Chinei către Uniune.

(8)

De asemenea, reclamantul a furnizat atât în plângere, cât și în cererea de înregistrare dovezi suficiente sub formă de anchete recente ale altor autorități(de exemplu, din Canada, Egipt și Malaysia), în care sunt descrise practicile de dumping ale exportatorilor chinezi, și care, prima facie, nu ar fi putut și nu ar fi trebuit să fie ignorate de către importatori.

(9)

De la deschiderea procedurii în aprilie 2015, Comisia a constatat o creștere suplimentară de aproximativ 38 %, atunci când s-au comparat volumele la import din perioada aprilie 2014 – martie 2015 (și anume perioada de anchetă) cu cele din perioada aprilie – septembrie 2015 (și anume perioada de după deschidere). Acest fapt demonstrează că a existat o creștere substanțială a importurilor din China ale produsului în cauză după inițierea prezentei anchete.

(10)

De asemenea, reclamantul a inclus în plângere și în cererea de înregistrare dovezi prima facie cu privire la tendința de scădere a prețurilor de vânzare ale importurilor. Conform statisticilor Eurostat, disponibile publicului, valorile unitare ale importurilor din RPC au scăzut de la 431 EUR per tonă în perioada de anchetă la 401 EUR per tonă în perioada de după anchetă. Aceasta este încă o dovadă a faptului că importatorii de materiale din China au fost sau ar fi trebuit să fie la curent cu dumpingul.

(11)

În plus, în plângere există suficiente dovezi prima facie că este cauzat un prejudiciu. În documentele furnizate în cadrul acestei anchete, inclusiv în cererea de înregistrare, există dovezi că s-ar aduce prejudicii suplimentare dacă aceste importuri ar continua să crească. Având în vedere momentul efectuării lor, creșterea volumului de importuri care fac obiectul dumpingului, precum și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori din China, aceste importuri ar fi de natură să submineze în mod grav efectul corectiv al oricăror taxe definitive, cu excepția cazului în care astfel de taxe s-ar aplica retroactiv. În plus, având în vedere deschiderea actualei proceduri și ținând seama de evoluțiile importurilor din China în ceea ce privește prețurile și volumele, este rezonabil să se presupună că nivelurile importurilor produsului în cauză ar putea crește în continuare înainte de adoptarea unor măsuri provizorii, dacă este cazul, și că importatorii își pot mări rapid stocurile.

4.   PROCEDURĂ

(12)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie suficiente pentru ca supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză să fie justificată, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(13)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să aducă elemente justificative pentru susținerea lor. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o cerere scrisă din care să reiasă că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

5.   ÎNREGISTRARE

(14)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care ancheta ar avea ca rezultat constatări care ar conduce la instituirea unor taxe antidumping și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile necesare, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

Reclamantul estimează în plângere existența unei marje de dumping medii de 20-30 % și a unei marje de subcotare medii de 15 %-30 % pentru produsul în cauză. Valoarea estimativă a taxelor care ar putea fi achitate în viitor este stabilită la nivelul subcotării estimate pe baza plângerii, și anume la 15 %-30 % ad valorem din valoarea CIF la importul produsului în cauză.

6.   PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

(16)

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, autoritățile vamale sunt invitate să ia măsurile corespunzătoare pentru a înregistra importurile în Uniune de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și de tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate