ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 287

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 58
31 octombrie 2015


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) 2015/1961 al Consiliului din 26 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/104 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1962 al Comisiei din 28 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului

6

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1963 al Comisiei din 30 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de acesulfam de potasiu originare din Republica Populară Chineză

52

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1964 al Comisiei din 30 octombrie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

65

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2015/1965 a Comitetului politic și de securitate din 27 octombrie 2015 privind acceptarea contribuției Elveției pentru Misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (EUAM Ucraina/4/2015)

67

 

*

Decizia (UE) 2015/1966 a Comisiei din 9 iulie 2014 privind ajutorul de stat SA. 34118 (2012/C ex 2011/N) pe care Germania intenționează să îl acorde întreprinderilor Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft [notificată cu numărul C(2014) 4075]  ( 1 )

68

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/1


REGULAMENTUL (UE) 2015/1961 AL CONSILIULUI

din 26 octombrie 2015

de modificare a Regulamentului (UE) 2015/104 în ceea ce privește anumite posibilități de pescuit

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Potrivit celor mai recente avize științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), heringul din diviziunea ICES IIIa este în limite sigure din punct de vedere biologic, în sensul articolului 4 alineatul (18) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1). Acest stoc ar trebui, prin urmare, să fie identificat în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului (2) pentru aplicarea derogării prevăzute la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)

Cel mai recent aviz științific al ICES arată de asemenea că o creștere limitată a capturii totale admisibile (TAC) pentru 2015 pentru hering în diviziunile ICES VIIg, VIIh, VIIj și VIIk este posibilă și coerentă cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, stabilite la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(3)

Stocul de cambulă de Baltica din diviziunea ICES VIId a fost stabilit pentru 2015. În prezent, avizele privind producția maximă durabilă și cele mai recente avize științifice ale ICES indică o creștere semnificativă a stocului. Una dintre consecințele abundenței crescute respective este existența unor cantități semnificative care se aruncă înapoi în mare atunci când cambula de Baltica este capturată accidental. Prin urmare, este oportun să se majoreze TAC pentru cambula de Baltica în diviziunile ICES VIId și VIIe până la un nivel care ar reduce capturile aruncate înapoi în mare, fără a afecta negativ stocul de cambulă de Baltica sau alte stocuri din aceeași zonă.

(4)

La 30 iunie 2015, ICES a emis un aviz referitor la șprotul din apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și subzona ICES IV care acoperă perioada iulie 2015-iunie 2016. Respectivul aviz permite un volum total al capturilor dorite de 506 000 de tone și se bazează, în principal, pe un nivel record de recrutare, noi estimări privind mortalitatea și o actualizare a datelor de intrare utilizate pentru model.

(5)

TAC pentru șprotul din apele Uniunii din diviziunea ICES IIa și subzona ICES IV pentru anul 2015 este stabilită în prezent la 227 000 de tone prin Regulamentul (UE) 2015/104. Pe baza avizului ICES din 30 iunie 2015, respectiva TAC ar trebui să fie majorată astfel încât să optimizeze recoltarea stocului respectiv.

(6)

Întrucât avizul ICES din 30 iunie 2015 acoperă perioada iulie 2015-iunie 2016, doar o parte din volumul maxim al capturilor recomandat de ICES ar trebui să fie luat în considerare pentru creșterea posibilităților de pescuit pentru anul 2015.

(7)

TAC pentru merluciul norvegian din diviziunea ICES IIIa și din apele Uniunii din diviziunea IIa și subzona IV se aplică în prezent de la 1 ianuarie la 31 octombrie 2015. Deoarece avizul ICES va fi emis numai în ultimul trimestru al anului 2015, perioada de aplicare a actualei TAC pentru merluciul norvegian în zona respectivă ar trebui să fie prelungită până la sfârșitul anului 2015.

(8)

În urma unui transfer din Norvegia, navele Uniunii vor primi permisiunea să pescuiască 1 500 de tone de sebastă în apele norvegiene din subzonele ICES I și II.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2015/104 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2015/104 se modifică după cum urmează:

1.

Anexa IA se modifică după cum urmează:

(a)

tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru hering (Clupea harengus) din diviziunea IIIa se înlocuiește cu următorul text:

„Specie:

Hering (3)

Clupea harengus

Zona:

IIIa

(HER/03A.)

Danemarca

18 034 (4)

 

 

Germania

289 (4)

 

 

Suedia

18 865 (4)

 

 

Uniune

37 188 (4)

 

 

Norvegia

5 816

 

 

Insulele Feroe

600 (5)

 

 

TAC

43 604

 

TAC analitică

Nu se aplică articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96.

Nu se aplică articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96.

Se aplică articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament

(b)

tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru hering (Clupea harengus) din diviziunile VIIg, VIIh, VIIj și VIIk se înlocuiește cu următorul tabel:

„Specie:

Hering

Clupea harengus

Zona:

VIIg (6), VIIh (6), VIIj (6) și VIIk (6)

(HER/7G-K.)

Germania

213

 

 

Franța

1 185

 

 

Irlanda

16 591

 

 

Țările de Jos

1 185

 

 

Regatul Unit

24

 

 

Uniune

19 198

 

 

TAC

19 198

 

TAC analitică

Se aplică articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament

(c)

tabelul posibilităților de pescuit pentru cambula de Baltica (Pleuronectes platessa) în zonele VIId și VIIe se înlocuiește cu următorul tabel:

„Specie:

Cambulă de Baltica

Pleuronectes platessa

Zona:

VIId și VIIe

(PLE/7DE.)

Belgia

1 018 (7)

 

 

Franța

3 395 (7)

 

 

Regatul Unit

1 810 (7)

 

 

Uniune

6 223

 

 

TAC

6 223

 

TAC analitică

(d)

tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru șprot (Sprattus sprattus) și capturile accidentale asociate în apele Uniunii din diviziunile IIa și IV se înlocuiește cu următorul tabel:

„Specie:

Șprot și capturi accidentale asociate

Sprattus sprattus

Zona:

Apele Uniunii din diviziunile IIa și IV

(SPR/2AC4-C)

Belgia

3 929 (8)

 

 

Danemarca

310 987 (8)

 

 

Germania

3 929 (8)

 

 

Franța

3 929 (8)

 

 

Țările de Jos

3 929 (8)

 

 

Suedia

1 330 (8)  (9)

 

 

Regatul Unit

12 967 (8)

 

 

Uniune

341 000

 

 

Norvegia

9 000

 

 

TAC

350 000

 

TAC analitică

Se aplică articolul 7 alineatul (3) din prezentul regulament

(e)

se elimină nota de subsol 3 din tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru merluciu norvegian (Trisopterus esmarki) și capturile accidentale asociate din diviziunea IIIa și din apele Uniunii din diviziunile IIa și IV.

2.

În anexa IB, tabelul cu posibilitățile de pescuit pentru sebastă (Sebastes spp.) în apele norvegiene din subzonele ICES I și II se înlocuiește cu următorul tabel:

„Specie:

Sebastă

Sebastes spp.

Zona:

Apele norvegiene din subzonele I și II

(RED/1N2AB.)

Germania

766

 

 

Spania

95

 

 

Franța

84

 

 

Portugalia

405

 

 

Regatul Unit

150

 

 

Uniune

1 500

 

 

TAC

Nu se aplică.

 

TAC analitică

Nu se aplică articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96

Nu se aplică articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 26 octombrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

C. DIESCHBOURG


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(2)  Regulamentul (UE) 2015/104 al Consiliului din 19 ianuarie 2015 de stabilire, pentru anul 2015, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele din Uniune, în anumite ape din afara Uniunii, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 43/2014 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 779/2014 (JO L 22, 28.1.2015, p. 1).

(3)  Capturi de hering pescuit cu plase având dimensiunea ochiului de 32 mm sau mai mare.

(4)  Condiție specială: până la 50 % din acest volum poate fi pescuit în apele Uniunii din subzona IV (HER/*04-C.).

(5)  Poate fi pescuit numai în Skagerrak (HER/*03AN.)”

(6)  La această zonă se adaugă suprafața delimitată:

la nord de latitudinea 52° 30′ N;

la sud de latitudinea 52° 00′ N;

la vest de coasta Irlandei;

la est de coasta Regatului Unit.”

(7)  Pe lângă această cotă, un stat membru poate acorda navelor care navighează sub pavilionul său și care participă la studii privind pescuitul documentat pe deplin alocări suplimentare până la o limită globală de 1 % din cota alocată statului membru respectiv, în condițiile stabilite în titlul II capitolul II din prezentul regulament.”

(8)  Fără a aduce atingere obligației de debarcare, capturile de limandă și merlan se pot deduce în limita a 2 % din cotă (OTH/*2AC4C), cu condiția ca aceste capturi și capturile accidentale de specii raportate în temeiul articolului 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 să reprezinte cel mult 9 % în total din această cotă pentru șprot.

(9)  Inclusiv uvă.”


31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/6


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1962 AL COMISIEI

din 28 octombrie 2015

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (1), în special articolul 6 alineatul (5), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (10), articolul 15 alineatul (9), articolul 21 alineatul (7), articolul 22 alineatul (7), articolul 24 alineatul (8), articolul 33 alineatul (10), articolul 37 alineatul (4), articolul 58 alineatul (9), articolul 60 alineatul (7), articolul 64 alineatul (2), articolul 73 alineatul (9), articolul 74 alineatul (6), articolul 76 alineatul (4), articolul 78 alineatul (2), articolul 92 alineatul (5), articolul 105 alineatul (6), articolul 106 alineatul (4), articolul 111 alineatul (3), articolul 116 alineatul (6) și articolul 117 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizațiile pentru activitățile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93 și (CE) nr. 1627/94 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3317/94 (2), în special articolul 13 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a abrogat Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului (4). Prin urmare, ar trebui modificate în consecință referințele relevante din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Consiliului (5).

(2)

Un nou instrument pentru schimburile de date a fost elaborat de către Comisie și ar trebui să fie utilizat pentru toate schimburile de date electronice menționate la articolele 33, 111 și 116 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 (denumit în continuare „regulamentul privind controlul”) și la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008.

(3)

Numărul de identificare al navei al Organizației Maritime Internaționale (OMI), astfel cum este prevăzut în Rezoluția A.1078 (28) adoptată de OMI la 4 decembrie 2013 și în dispozițiile capitolului XI-1, regula 3 din Convenția SOLAS din 1974, ar trebui să se aplice navelor de pescuit ale Uniunii, indiferent de locul în care acestea își desfășoară activitatea, și navelor de pescuit ale țărilor terțe care își desfășoară activitatea în apele Uniunii. Acest număr de identificare va permite identificarea precisă a navei, urmărirea și verificarea activității sale de-a lungul timpului, independent de orice schimbare de nume, de proprietar sau de pavilion, și va asigura trasabilitatea produselor pescărești de-a lungul lanțului de comercializare, în special în cazurile în care navele pot fi implicate în activități de pescuit INN.

(4)

Comisia a pus la punct un nou format pentru transmisia datelor sistemului de monitorizare a navelor (VMS), care ar trebui să fie utilizat pentru toate schimburile de date electronice menționate la articolele 111 și 116 din regulamentul privind controlul. Prin urmare, articolele 24 și 28 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui modificate, iar anexa V la Regulamentul (UE) de punere în aplicare nr. 404/2011 ar trebui eliminată.

(5)

Articolul 14 alineatul (2) litera (d) din regulamentul privind controlul prevede ca jurnalul de pescuit să conțină data plecării din port a navei. Pentru a se asigura că toate mesajele referitoare la aceeași campanie de pescuit pot fi identificate și corelate, comandanții navelor care trebuie să înregistreze și să trimită datele din jurnalul de pescuit pe cale electronică ar trebui să transmită autorităților competente din statul membru de pavilion un mesaj de plecare, ca prim mesaj înainte de începerea oricărei operațiuni de pescuit sau a oricărei transmisii ulterioare. Prin urmare, ar trebui modificat articolul 47 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(6)

Este necesar să se modifice regulile referitoare la schimbul de date dintre statele membre, precum și dintre statele membre și Comisie sau organismul desemnat de aceasta, astfel cum sunt menționate la articolele 111 și 116 din regulamentul privind controlul și la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008, pentru a ține seama de noile cerințe juridice, de dezvoltarea de noi tehnologii și formate, precum și de standardele internaționale. Este necesar să se stabilească principiile generale pentru transmisia electronică, procedurile pentru corecturi și standardele care trebuie utilizate pentru schimbul de informații referitoare la sistemul de monitorizare a navelor, la activitățile de pescuit și de vânzare și la raportarea capturilor, precum și procedurile de punere în aplicare a modificărilor aduse formatelor. Prin urmare, ar trebui adaptate articolele 43, 45 și 91 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011, precum și anexa XII la regulamentul respectiv și ar trebui stabilite norme noi.

(7)

Schimbul electronic direct și în timp real al datelor sistemului de monitorizare a navelor și ale sistemului electronic de înregistrare și raportare, astfel cum este menționat la articolul 111 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, necesită un grad mai mare de armonizare. Statul membru de pavilion ar trebui să garanteze transmiterea automată și în timp real către statul membru de coastă a datelor sistemului electronic de înregistrare și raportare primite de la navele sale de pescuit, atunci când acestea desfășoară activități de pescuit în apele statului membru de coastă respectiv. Prin urmare, ar trebui modificat articolul 44 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) a modificat regulamentul privind controlul, instituind reguli privind informațiile care trebuie furnizate consumatorilor cu privire la produsele pescărești și de acvacultură și privind controlul produselor pescărești și de acvacultură care fac obiectul mecanismului de stocare. Articolele 66, 67 și 112 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui aliniate la aceste noi reguli și articolul 68 ar trebui eliminat.

(9)

Scăderea apei sau a gheții nu ar trebui să se aplice speciilor pelagice destinate debarcărilor în scopuri industriale, ținând seama de specificul unor astfel de activități în ceea ce privește stocarea și manipularea peștilor. În cadrul acordului privind pescuitul dintre Uniunea Europeană, Insulele Feroe și Norvegia privind gestionarea stocurilor de pește din apele Atlanticului de Nord-Est pentru perioada 2014-2018, s-a adoptat o dispoziție similară pentru speciile pelagice destinate debarcărilor în scopuri industriale, precum și noi măsuri privind cântărirea și inspecția debarcărilor de hering, macrou, stavrid negru și putasu. Prin urmare, articolele 74, 78, 79, 80, 82, 83, 85, 88, 89 și 107 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui aliniate la aceste noi reguli.

(10)

Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7) prevede măsuri pentru a sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, de inspecție și de executare la nivelul Uniunii, precum și pentru a reglementa întreruperea, suspendarea și corectarea măsurilor financiare ale Uniunii și a eliminat articolul 103 din regulamentul privind controlul. Prin urmare, ar trebui eliminate articolul 96 și capitolul I al titlului VIII din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011, precum și anexa XXXI la regulamentul respectiv.

(11)

Articolul 33 alineatul (10) din regulamentul privind controlul și articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 conferă Comisiei competența de a adopta formate pentru transmiterea datelor referitoare la capturi și la efortul de pescuit. Normele prevăzute în acest domeniu de Regulamentul (CE) nr. 500/2001 al Comisiei (8) pentru a garanta o transmisie eficace a datelor agregate referitoare la capturi, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatele (2) și (4) din regulamentul privind controlul și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 sunt acum depășite din punct de vedere juridic și tehnic. Prin urmare, ar trebui să se utilizeze standardele internaționale de raportare electronică a datelor agregate referitoare la capturi și să se abroge Regulamentul (CE) nr. 500/2001.

(12)

Regulamentul (UE) 2015/812 al Parlamentului European și al Consiliului (9) a introdus noi reguli privind înregistrarea separată a capturilor subdimensionate în conformitate cu obligațiile de raportare și privind atribuirea de puncte în cazul unei noi încălcări grave referitoare la obligația de debarcare a capturilor subdimensionate. Anexele VI, VII, X, XXIII, XXVI, XXVII și XXX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui aliniate la aceste noi reguli.

(13)

Prin recomandările GFCM/35/2011/1, GFCM/35/2011/2, GFCM/35/2011/3, GFCM/35/2011/4, GFCM/35/2011/5 și GFCM/36/2012/2, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană („CGPM”) a adoptat dispoziții specifice privind instituirea unui jurnal de pescuit al CGPM și privind raportarea în jurnalul de pescuit a capturilor de coral roșu, a capturilor accidentale și a eliberărilor de păsări marine, de foci-călugăr, de țestoase marine și de cetacee. Anexele VI, VII și X la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui aliniate la aceste noi reguli.

(14)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 ar trebui modificat în consecință.

(15)

Articolul 90 alineatul (1) litera (c) și articolul 92 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, astfel cum au fost modificate prin articolul 7 alineatele (14) și (15) din Regulamentul (UE) 2015/812, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017. Atribuirea de puncte pentru încălcările grave referitoare la aceste dispoziții ar trebui să intre în vigoare la aceeași dată.

(16)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 se modifică după cum urmează:

1.

În tot cuprinsul textului, termenii „navă de pescuit a UE”, „nave de pescuit ale UE” și „apele UE” se înlocuiesc prin „navă de pescuit a Uniunii”, „nave de pescuit ale Uniunii” și „apele Uniunii” și se efectuează orice fel de adaptări de natură gramaticală care sunt necesare ca urmare a acestei înlocuiri.

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1.

«navă de pescuit a Uniunii» înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;”;

(b)

punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

«apele Uniunii» înseamnă apele definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10);

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585//CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).”"

3.

La articolul 3, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   În orice moment, capacitatea totală corespunzătoare licențelor de pescuit emise de un stat membru, în tonaj brut (GT) sau în kilowați (kW), nu depășește nivelurile maxime ale capacității pentru statul membru respectiv stabilite în conformitate cu articolul 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.”

4.

La articolul 6 se adaugă următorul alineat:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2016, sistemul numărului de identificare al navei al Organizației Maritime Internaționale, astfel cum a fost adoptat prin Rezoluția A.1078(28) la 4 decembrie 2013 și astfel cum este menționat în capitolul XI-1, regula 3 din Convenția SOLAS din 1974, se aplică:

(a)

navelor de pescuit ale Uniunii sau navelor de pescuit controlate de operatorii din Uniune în temeiul unui acord de navlosire, cu un tonaj brut de cel puțin 100 de tone sau cu un tonaj registru brut de cel puțin 100 de tone ori cu lungimea totală de cel puțin 24 de metri și care își desfășoară activitatea exclusiv în apele Uniunii;

(b)

tuturor navelor de pescuit ale Uniunii sau tuturor navelor de pescuit controlate de operatorii din Uniune în temeiul unui acord de navlosire, cu lungimea totală de cel puțin 15 metri și care își desfășoară activitatea în afara apelor Uniunii;

(c)

tuturor navelor de pescuit ale țărilor terțe autorizate să desfășoare activități de pescuit în apele Uniunii.”

5.

La articolul 24, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   CMP din fiecare stat membru de pavilion garantează transmiterea automată către CMP dintr-un stat membru de coastă a datelor furnizate în conformitate cu articolul 19 din prezentul regulament privind navele de pescuit ale statului membru respectiv, atât timp cât acestea se află în apele statului membru de coastă respectiv. Aceste date se transmit CMP din statul membru de coastă imediat după primirea lor de către CMP din statul membru de pavilion.”

6.

Articolul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 28

Accesul Comisiei la date

Comisia poate solicita statelor membre, în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (a) din regulamentul privind controlul, să garanteze transmiterea automată către Comisie sau către organismul desemnat de aceasta a datelor furnizate în conformitate cu articolul 19 din prezentul regulament cu privire la un anumit grup de nave de pescuit și pentru o anumită perioadă. Aceste date se transmit Comisiei sau organismului desemnat de aceasta imediat după primirea lor de către CMP din statul membru de pavilion.”

7.

Articolul 30 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 30

Modele de jurnale de pescuit, de declarații de transbordare și de declarații de debarcare pe suport de hârtie

(1)   În apele Uniunii, jurnalul de pescuit, declarația de transbordare și declarația de debarcare pe suport de hârtie trebuie completate și transmise de către comandanții navelor de pescuit ale Uniunii în conformitate cu modelul din anexa VI.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), pentru navele de pescuit ale Uniunii care întreprind campanii de pescuit zilnice în Marea Mediterană, jurnalul de pescuit, declarația de transbordare și declarația de debarcare pe suport de hârtie pot fi completate și transmise de către comandanții navelor de pescuit ale Uniunii în conformitate cu modelul din anexa VII.

(3)   Atunci când navele de pescuit ale Uniunii desfășoară activități de pescuit în apele unei țări terțe, în apele reglementate de o organizație regională de gestionare a pescuitului sau în ape din afara apelor Uniunii care nu sunt reglementate de o organizație regională de gestionare a pescuitului, jurnalul de pescuit, declarația de transbordare și declarația de debarcare pe suport de hârtie sunt completate și transmise de către comandanții navelor de pescuit ale Uniunii în conformitate cu articolul 31 din prezentul regulament și cu modelele din anexele VI și VII, cu excepția cazului în care respectiva țară terță sau normele organizației regionale de gestionare a pescuitului în cauză impun în mod specific utilizarea unui alt tip de jurnal de pescuit, de declarație de transbordare sau de declarație de debarcare. Dacă țara terță nu menționează un anumit tip de jurnal de pescuit, de declarație de transbordare sau de declarație de debarcare, însă impune utilizarea unor informații diferite de cele cerute de normele Uniunii, aceste informații trebuie și ele înregistrate.

(4)   Comandanții navelor de pescuit ale Uniunii care nu intră sub incidența articolului 15 din regulamentul privind controlul pot continua să folosească, până la 31 decembrie 2017, jurnale de pescuit, declarații de transbordare și declarații de debarcare pe suport de hârtie imprimate înainte de 1 ianuarie 2016.”

8.

La articolul 37 se adaugă următorul alineat:

„Jurnalul de pescuit, declarația de transbordare și declarația de debarcare pe suport electronic sunt completate în conformitate cu instrucțiunile din anexa X.”

9.

Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 43

Date obligatorii în cadrul schimbului de informații între statele membre

Informațiile care trebuie să fie înregistrate de către comandanții navelor de pescuit ale Uniunii în jurnalul de pescuit, în declarația de transbordare, în notificarea prealabilă și în declarația de debarcare în conformitate cu normele Uniunii sunt, de asemenea, obligatorii în cadrul schimburilor dintre statele membre.”

10.

Articolul 44 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 44

Accesul la date

(1)   Atunci când o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru efectuează operațiuni de pescuit în apele Uniunii aparținând unui stat membru de coastă, statul de pavilion transmite respectivului stat membru de coastă datele obligatorii din jurnalul de pescuit electronic privind campania de pescuit în derulare, începând cu ultima plecare din port, imediat după primirea acestor date.

(2)   Atât timp cât o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru pescuiește în apele Uniunii aparținând unui alt stat membru de coastă, statul membru de pavilion transmite respectivului stat membru de coastă toate datele obligatorii din jurnalul de pescuit electronic, imediat după primirea acestor date. Statul membru de pavilion transmite, de asemenea, corecturile legate de campania de pescuit în derulare, astfel cum se menționează la articolul 47 alineatul (2) din prezentul regulament.

(3)   Atunci când o operațiune de debarcare sau de transbordare are loc în portul unui stat membru de coastă, altul decât statul membru de pavilion, statul membru de pavilion transmite respectivului stat membru de coastă toate datele obligatorii din declarația electronică de debarcare sau de transbordare, imediat după primirea acestor date.

(4)   Atunci când un stat membru de pavilion este informat că o navă de pescuit care arborează pavilionul său intenționează să intre într-un port al unui alt stat membru de coastă, statul membru de pavilion transmite respectivului stat membru de coastă notificarea prealabilă în format electronic, imediat după primirea acesteia.

(5)   Atunci când, în timpul unei campanii de pescuit, o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru intră în apele Uniunii aparținând unui alt stat membru de coastă sau atunci când oricare dintre datele menționate la alineatul (3) sau (4) referitoare la o anumită campanie de pescuit au fost transmise unui stat membru de coastă, statul membru de pavilion autorizează accesul la toate datele electronice privind activitatea de pescuit, astfel cum sunt menționate la articolul 111 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, pentru campania de pescuit respectivă între momentul plecării și cel al debarcării și transmite aceste date la cererea statului membru de coastă respectiv. Accesul rămâne autorizat cel puțin 36 de luni după începutul campaniei de pescuit.

(6)   Statul membru de pavilion al unei nave de pescuit inspectate de un alt stat membru în conformitate cu articolul 80 din regulamentul privind controlul transmite, la cererea statului membru care efectuează inspecția, datele electronice privind activitatea de pescuit, astfel cum sunt menționate la articolul 111 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, pentru campania de pescuit în derulare a navei între momentul plecării și cel al transmiterii cererii.

(7)   Cererile menționate la alineatele (5) și (6) sunt efectuate pe cale electronică și indică dacă răspunsul ar trebui să furnizeze datele originale cu corecturi sau doar datele consolidate. Răspunsul la cerere este generat automat și transmis fără întârziere de către statul membru destinatar al cererii.

(8)   Statele membre permit accesul la datele care figurează în sistemul de monitorizare a navelor, în jurnalul de pescuit, în declarația de transbordare, în notificarea prealabilă și în declarația de debarcare, la cererea altor state membre care desfășoară activități de inspecție pe mare în cadrul planurilor de desfășurare comune sau al altor activități comune de inspecție convenite de comun acord.

(9)   Comandanții navelor de pescuit ale Uniunii trebuie să dispună în orice moment de un acces securizat la informațiile electronice din jurnalul de pescuit, din declarația de transbordare, din notificarea prealabilă și din declarația de debarcare proprii care sunt stocate în baza de date a statului membru de pavilion.”

11.

Articolul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 45

Schimbul de date între statele membre

Statele membre:

(a)

se asigură că datele primite în conformitate cu prezentul capitol sunt înregistrate în format electronic și stocate în siguranță în bazele de date computerizate pentru o perioadă de cel puțin trei ani;

(b)

iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele sunt utilizate numai în scopurile prevăzute în prezentul regulament; și

(c)

iau toate măsurile tehnice necesare pentru a proteja datele în cauză împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, pierderii accidentale, deteriorării, distribuirii sau consultării neautorizate.”

12.

La articolul 47, se introduce următorul alineat (1a):

„(1a)   Comandantul unei nave de pescuit a Uniunii trimite un mesaj de plecare pe cale electronică autorităților competente din statul membru de pavilion, înainte de a părăsi portul și înainte de orice altă transmisie electronică legată de campania de pescuit.”

13.

Articolul 60 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Atunci când prejudiciul nu a fost eliminat în totalitate sau în parte prin măsuri luate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia ia măsurile necesare pentru a remedia prejudiciul cauzat, de îndată ce acest lucru este posibil după primirea informațiilor menționate la articolul 59 din prezentul regulament.”

(b)

La alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

dacă este cazul, statele membre care și-au depășit posibilitățile de pescuit («statele membre care au pescuit în exces») și cantitatea de capturi în exces față de posibilitățile de pescuit [astfel cum a fost redusă prin schimburi, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013];”.

14.

Articolul 66 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 66

Definiție

În sensul prezentului capitol, se aplică următoarea definiție:

 

«produse pescărești și de acvacultură» se referă la orice produse care intră sub incidența capitolului 3, a subpoziției 1212 21 00 din capitolul 12 și a pozițiilor 1604 și 1605 din capitolul 16 din Nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (11).

(11)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 312, 31.10.2014, p. 1).”"

15.

Articolul 67 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:

„(12)   Informațiile enumerate la articolul 58 alineatul (5) din regulamentul privind controlul nu se aplică în cazul produselor pescărești și de acvacultură care figurează la pozițiile 1604 și 1605 ale capitolului 16 din Nomenclatura combinată.”

(b)

Alineatul (13) se înlocuiește cu următorul text:

„(13)   În sensul articolului 58 alineatul (5) din regulamentul privind controlul, informațiile privind zona de capturare sau de creștere a produsului se referă la:

(a)

zona geografică relevantă definită la articolul 4 alineatul (30) din regulamentul privind controlul, pentru capturile din stocurile sau grupurile de stocuri care fac obiectul unei cote și/sau al unor cerințe privind dimensiunea minimă în legislația Uniunii;

(b)

denumirea zonei de capturare sau de producție în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12), pentru capturile din alte stocuri sau grupuri de stocuri, produsele pescărești capturate în apă dulce și produsele de acvacultură.

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).”"

16.

Articolul 68 se elimină.

17.

La articolul 74, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Fără a aduce atingere normelor speciale privind speciile pelagice menționate la articolele 78-89 din prezentul regulament, care sunt debarcate angro, urmând a fi transferate către punctul în care are lor prima comercializare, stocare sau prelucrare, scăderea apei și a gheții din greutatea totală nu poate depăși 2 %. În orice caz, procentul în care apa și gheața se scad trebuie înregistrat pe tichetul de cântar odată cu mențiunea aferentă greutății. Nu se scade apa sau gheața pentru debarcări în scopuri industriale sau în cazul altor specii decât cele pelagice.”

18.

Articolul 78 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 78

Domeniul de aplicare al procedurilor de cântărire pentru capturile de hering, macrou, stavrid negru și putasu

Normele stabilite în prezenta secțiune se aplică procedurilor de cântărire a capturilor de hering (Clupea harengus), macrou (Scomber scombrus), stavrid negru (Trachurus spp.) și putasu (Micromesistius poutassou) sau a unei combinații între aceste specii, debarcate în Uniune sau în țări terțe de către nave de pescuit ale Uniunii, efectuate în următoarele zone:

(a)

pentru hering, în zonele ICES I, II, IIIa, IV, Vb, VI și VII;

(b)

pentru macrou, în zonele ICES IIa, IIIa, IV, Vb, VI, VII, VIII, IX, XII, XIV și în apele Uniunii din zona CECAF;

(c)

pentru stavridul negru, în zonele ICES IIa, IV, Vb, VI, VII, VIII, IX, X, XII, XIV și în apele Uniunii din zona CECAF;

(d)

pentru putasu, în zonele ICES IIa, IIIa, IV, Vb, VI, VII, VIII, IX, X, XII, XIV și în apele Uniunii din zona CECAF,

atunci când cantitatea per debarcare depășește 10 tone.”

19.

Titlul articolului 79 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 79

Porturile de cântărire a capturilor de hering, macrou, stavrid negru și putasu”

20.

La articolul 80, alineatul (1) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

cantitățile în kilograme de greutate în viu de hering, macrou, stavrid negru și putasu aflat la bord;”.

21.

La articolul 82, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Cantitățile de hering, macrou, stavrid negru și putasu aflate la bord, anunțate înainte de debarcare conform articolului 80 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, vor fi egale cu cantitățile înregistrate în jurnalul de pescuit după completarea acestuia.”

22.

Titlul articolului 83 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 83

Instalații publice de cântărire pentru hering, macrou, stavrid negru și putasu proaspăt”.

23.

Articolul 85 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 85

Cântărirea peștelui congelat

Atunci când sunt cântărite cantitățile debarcate de hering, macrou, stavrid negru și putasu congelat, greutatea de pește congelat debarcat în cutii se determină pentru fiecare specie, în conformitate cu articolul 73 din prezentul regulament.”

24.

Articolul 86 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 86

Ținerea registrelor de cântărire

Toate registrele de cântărire prevăzute la articolul 84 alineatul (3) și la articolul 85 din prezentul regulament, precum și copiile tuturor documentelor de transport care fac parte din planul de control sau din programul comun de control menționat la articolul 79 alineatul (1) din prezentul regulament sunt păstrate timp de cel puțin trei ani.”

25.

Articolul 88 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 88

Controalele încrucișate

Până la înființarea unei baze de date computerizate în conformitate cu articolul 109 din regulamentul privind controlul, autoritățile competente efectuează controale administrative încrucișate cu privire la toate capturile debarcate, comparând următoarele elemente:

(a)

cantitățile per specie de hering, macrou, stavrid negru și putasu indicate în notificarea prealabilă debarcării, conform articolului 80 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, și cantitățile înregistrate în jurnalul de pescuit;

(b)

cantitățile per specie de hering, macrou, stavrid negru și putasu înregistrate în jurnalul de pescuit și cantitățile înregistrate în declarația de debarcare;

(c)

cantitățile per specie de hering, macrou, stavrid negru și putasu înregistrate în declarația de debarcare și cantitățile înregistrate în declarația de primire sau în nota de vânzare;

(d)

zona unde a avut loc captura înregistrată în jurnalul de pescuit al navei, precum și datele VMS privind nava în cauză.”

26.

Articolul 89 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 89

Monitorizarea cântăririi

(1)   Cântărirea capturilor de hering, macrou, stavrid negru și putasu aflate pe navă este monitorizată pentru fiecare specie în parte. În cazul navelor care pompează captura pe țărm se monitorizează cântărirea întregii cantități descărcate. În cazul debarcărilor de hering, macrou, stavrid negru și putasu congelat, toate cutiile sunt numărate, iar metodologia de calculare a masei nete medii a cutiilor, stabilită în anexa XVIII, este monitorizată.

(2)   Următoarele date sunt verificate încrucișat, în plus față de cele menționate la articolul 88 din prezentul regulament:

(a)

cantitățile per specie de hering, macrou, stavrid negru și putasu înscrise în registrele de cântărire la instalațiile publice sau private și cantitățile per specie înregistrate în declarația de primire sau în nota de vânzare;

(b)

cantitățile per specie de hering, macrou, stavrid negru și putasu înregistrate în orice document de transport care face parte din planul de control sau din programul comun de control menționat la articolul 79 alineatul (1) din prezentul regulament;

(c)

numerele unice de identitate ale camioanelor-cisternă înscrise în registru în conformitate cu articolul 84 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.

(3)   La încheierea descărcării se verifică dacă pe navă se mai află pește supus regulilor speciale din prezenta secțiune.

(4)   Toate activitățile de monitorizare prevăzute de prezentul articol și de articolul 107 din prezentul regulament trebuie să fie sprijinite de documente. Aceste documente sunt păstrate timp de cel puțin trei ani.”

27.

În titlul IV, titlul capitolului III se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL III

Note de vânzare și declarații de primire”.

28.

La articolul 90, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În nota de vânzare și în declarația de primire trebuie precizat numărul indivizilor, menționat la articolul 64 alineatul (1) litera (f) și la articolul 66 alineatul (3) litera (e) din regulamentul privind controlul, în cazul în care cota relevantă este gestionată pe baza indivizilor.”

29.

Articolul 91 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 91

Formatul notelor de vânzare și al declarațiilor de primire

(1)   Statele membre stabilesc formatul care trebuie utilizat pentru completarea și transmiterea notelor de vânzare și a declarațiilor de primire între cumpărătorii înregistrați, piețele de licitație înregistrate sau alte organisme sau persoane autorizate de statele membre și de autoritățile competente, astfel cum se menționează la articolele 63 și 67 din regulamentul privind controlul.

(2)   Datele care trebuie să fie înregistrate de cumpărătorii înregistrați, de piețele de licitație înregistrate sau de alte organisme sau persoane autorizate de statele membre în notele lor de vânzare sau în declarațiile de primire, în conformitate cu normele Uniunii, sunt obligatorii și în schimburile dintre statele membre.

(3)   Datele menționate la articolul 111 alineatul (2) din regulamentul privind controlul pentru operațiunile transmise în cursul ultimelor 36 de luni de către statul membru pe teritoriul căruia a avut loc prima vânzare sau primirea sunt puse la dispoziție de acest stat membru, la cererea statului membru de pavilion sau a statului membru pe al cărui teritoriu au fost debarcate produsele pescărești. Răspunsul la cerere este generat automat și transmis fără întârziere.

(4)   Statele membre:

(a)

se asigură că datele primite în conformitate cu prezentul capitol sunt înregistrate în format electronic și stocate în siguranță în bazele de date computerizate pentru o perioadă de cel puțin trei ani;

(b)

iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele sunt utilizate numai în scopurile prevăzute în prezentul regulament; și

(c)

iau toate măsurile tehnice necesare pentru a proteja datele în cauză împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, pierderii accidentale, deteriorării, distribuirii sau consultării neautorizate.

(5)   În fiecare stat membru, autoritatea unică menționată la articolul 5 alineatul (5) din regulamentul privind controlul este responsabilă de transmiterea, primirea, administrarea și prelucrarea tuturor datelor la care se face referire în prezentul capitol.

(6)   Statele membre își transmit reciproc datele de contact ale autorităților menționate la alineatul (5) și informează în acest sens Comisia și organismul desemnat de aceasta în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(7)   Orice modificare a informațiilor menționate la alineatele (5) și (6) se comunică fără întârziere Comisiei, organismului desemnat de aceasta și celorlalte state membre, înainte ca respectivele modificări să intre în vigoare.”

30.

Articolul 96 se abrogă.

31.

Articolul 107 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 107

Inspecția debarcărilor anumitor specii pelagice

Pentru debarcările de hering, macrou, stavrid negru și putasu, astfel cum se menționează la articolul 78 din prezentul regulament, autoritățile competente dintr-un stat membru se asigură că cel puțin 7,5 % din cantitățile debarcate pentru fiecare specie și cel puțin 5 % din debarcări vor face obiectul unei inspecții complete.”

32.

Articolul 112 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 112

Controlul produselor pescărești care fac obiectul mecanismului de stocare

Funcționarii verifică dacă produsele pescărești care fac obiectul mecanismului de stocare menționat la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 îndeplinesc condițiile prevăzute la respectivul articol 30 și la articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european de pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).”"

33.

La articolul 126, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Atunci când se descoperă, în cursul unei inspecții, două sau mai multe încălcări grave comise de aceeași persoană fizică sau juridică ce deține licența de pescuit, punctele se atribuie pentru fiecare încălcare gravă în parte titularului licenței de pescuit, în conformitate cu alineatul (1), numărul maxim de puncte atribuite fiind 12 pentru toate aceste încălcări.”

34.

La articolul 131, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Dacă licența de pescuit este suspendată sau retrasă permanent în conformitate cu articolul 129 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament, nava de pescuit a cărei licență de pescuit a fost suspendată sau retrasă permanent este identificată drept navă fără licență de pescuit în registrul național menționat la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectiva navă de pescuit se identifică în același mod și în registrul flotei de pescuit al Uniunii menționat la articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)   Retragerea permanentă a unei licențe de pescuit în conformitate cu articolul 129 alineatul (2) din prezentul regulament nu afectează plafoanele pentru capacitatea de pescuit ale statului membru care a emis licența, conform articolului 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.”

35.

În titlul VIII, capitolul I se elimină.

36.

La articolul 139, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Amploarea depășirii utilizării posibilităților de pescuit se determină în funcție de posibilitățile de pescuit disponibile la sfârșitul fiecărei perioade alocate statului membru vizat, având în vedere schimburile de posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, transferurile de cote în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (14), realocarea posibilităților de pescuit disponibile în conformitate cu articolul 37 din regulamentul privind controlul și reducerea posibilităților de pescuit în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din regulamentul privind controlul.

(3)   Schimburile de posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru o anumită perioadă nu sunt permise după ultima zi a primei luni care urmează expirării respectivei perioade.

(14)  Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului din 6 mai 1996 privind introducerea unor condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a totalurilor admise de captură (TAC) și a cotelor de pescuit (JO L 115, 9.5.1996, p. 3).”"

37.

În titlul IX, se introduce următorul capitol Ia:

„CAPITOLUL Ia

Reguli privind schimbul de date

Articolul 146a

Prezentul capitol stabilește reguli detaliate pentru schimbul de date, astfel cum se prevede la articolele 111 și 116 din regulamentul privind controlul, precum și pentru notificarea datelor referitoare la capturi, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatele (2) și (4) din regulamentul privind controlul și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (15).

Articolul 146b

Definiții

În sensul prezentului capitol, se aplică următoarele definiții:

(a)

«stratul de transport» înseamnă rețeaua electronică pentru schimburile de date privind pescuitul pe care Comisia o pune la dispoziția tuturor statelor membre și a organismului desemnat de aceasta pentru schimbul de date în mod standardizat;

(b)

«raport» înseamnă informațiile înregistrate prin mijloace electronice;

(c)

«mesaj» înseamnă raportul în formatul său de transmitere;

(d)

«cerere» înseamnă un mesaj electronic conținând o cerere pentru un set de rapoarte.

Articolul 146c

Principii generale

(1)   Toate mesajele sunt schimbate conform standardului P1000 al Centrului Organizației Națiunilor Unite pentru facilitarea comerțului și a tranzacțiilor electronice (ONU/CEFACT). Se utilizează numai câmpurile de date, componentele de bază, obiectele și mesajele bine formatate în XML (Extensible Markup Language), în conformitate cu schema XML (XSD), pe baza bibliotecilor de standardizare ale ONU/CEFACT.

(2)   Formatele rapoartelor se bazează pe standardele ONU/CEFACT menționate în anexa XII și sunt puse la dispoziție pe pagina registrului datelor de referință (Master Data Register) de pe site-ul web al Comisiei Europene consacrat pescuitului.

(3)   Pentru toate mesajele se utilizează XSD și codurile care figurează pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul web al Comisiei Europene consacrat pescuitului.

(4)   Data și ora se transmit în timp universal coordonat (UTC).

(5)   Toate rapoartele au un identificator de raport unic.

(6)   Pentru a corela datele din jurnalul de pescuit cu cele din declarația de debarcare, din declarația de transbordare, din notele de vânzare, din declarația de primire și din documentul de transport, se utilizează un identificator unic al campaniei de pescuit, într-o formă lizibilă pentru om.

(7)   Rapoartele referitoare la navele de pescuit ale Uniunii includ numărul de identificare al navei, astfel cum este menționat la articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei (16).

(8)   Statele membre utilizează documentele de punere în aplicare disponibile pe site-ul web al Comisiei Europene consacrat pescuitului pentru a asigura schimbul de mesaje.

Articolul 146d

Transmiterea mesajelor

(1)   Toate transmisiile se efectuează automat și fără întârziere, utilizând stratul de transport.

(2)   Înainte de a transmite un mesaj, expeditorul efectuează o verificare automată pentru a se asigura că mesajul este corect, în conformitate cu setul minim de reguli de validare și de verificare care figurează pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul web al Comisiei Europene consacrat pescuitului.

(3)   Destinatarul informează expeditorul de primirea mesajului, transmițând un mesaj de răspuns pe baza standardului ONU/CEFACT P1000-1: Principii generale. Mesajele sistemului de monitorizare a navelor și răspunsurile la o cerere nu primesc un mesaj de răspuns.

(4)   Atunci când expeditorul întâmpină o defecțiune tehnică care îl împiedică să facă schimb de mesaje, el informează toți destinatarii cu privire la această problemă. Expeditorul ia imediat măsurile necesare pentru soluționarea problemei. Toate mesajele care trebuie transmise unui destinatar sunt păstrate până la soluționarea problemei.

(5)   Atunci când destinatarul întâmpină o defecțiune tehnică care îl împiedică să primească mesaje, el informează toți expeditorii cu privire la această problemă. Destinatarul ia imediat măsurile necesare pentru soluționarea problemei.

(6)   După repararea defecțiunii sistemului său, expeditorul transmite cât mai curând posibil mesajele care nu au fost trimise. Se poate aplica o procedură de monitorizare manuală.

(7)   După repararea defecțiunii sistemului destinatarului, mesajele lipsă sunt accesibile la cerere. Se poate aplica o procedură de monitorizare manuală.

(8)   Toți expeditorii și destinatarii mesajelor și Comisia stabilesc proceduri de siguranță pentru a asigura continuitatea activităților.

Articolul 146e

Corecturi

Corecturile aduse rapoartelor sunt înregistrate în același format ca și raportul inițial, precizându-se că raportul reprezintă o corectură bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-1: Principii generale.

Articolul 146f

Schimbul de date ale sistemului de monitorizare a navelor

(1)   Formatul care trebuie utilizat pentru raportarea datelor sistemului de monitorizare a navelor între statele membre, precum și între statele membre și Comisie sau organismul desemnat de aceasta, este schema XML pentru poziția navei bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-7.

(2)   Sistemele statelor membre de pavilion trebuie să fie în măsură să transmită mesajele sistemului de monitorizare a navelor.

(3)   Sistemele statelor membre de pavilion trebuie să fie, de asemenea, în măsură să răspundă la cererile de date ale sistemului de monitorizare a navelor referitoare la campanii de pescuit care au început în cursul ultimelor 36 de luni.

Articolul 146g

Schimbul de date referitoare la activitățile de pescuit

(1)   Formatul care trebuie utilizat pentru schimbul datelor care figurează în jurnalul de pescuit, în notificarea prealabilă, în declarația de transbordare și în declarația de debarcare, astfel cum sunt menționate la articolele 15, 17, 22 și 24 din regulamentul privind controlul, între statele membre, precum și între statele membre și Comisie sau organismul desemnat de aceasta, este schema XML pentru activitatea de pescuit bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-3.

(2)   Sistemele statelor membre de pavilion trebuie să fie în măsură să transmită mesaje referitoare la activitatea de pescuit, precum și să răspundă la cererile de date privind activitatea de pescuit referitoare la campanii de pescuit care au început în cursul ultimelor 36 de luni.

Articolul 146h

Schimbul de date referitoare la vânzări

(1)   Formatul care trebuie utilizat pentru schimbul de date care figurează în notele de vânzare și în declarațiile de primire, astfel cum sunt menționate la articolele 63 și 67 din regulamentul privind controlul, între statele membre, precum și între statele membre și Comisie sau organismul desemnat de aceasta, este schema XML pentru domeniul vânzărilor, bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-5.

(2)   Atunci când datele care figurează în documentul de transport, astfel cum sunt menționate la articolul 68 din regulamentul privind controlul, sunt schimbate între statele membre, precum și între statele membre și Comisie sau organismul desemnat de aceasta, formatul utilizat se bazează, de asemenea, pe standardul ONU/CEFACT P1000-5.

(3)   Sistemele statelor membre trebuie să fie în măsură să transmită mesaje referitoare la notele de vânzare și la declarațiile de primire, precum și să răspundă la cererile de date privind notele de vânzare și declarațiile de primire referitoare la operațiuni efectuate în cursul ultimelor 36 de luni.

Articolul 146i

Transmiterea datelor agregate referitoare la capturi

(1)   Statele membre de pavilion utilizează schema XML bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-12 ca format pentru transmiterea către Comisie a datelor agregate referitoare la capturi, menționate la articolul 33 alineatele (2) și (4) din regulamentul privind controlul și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008.

(2)   Datele raportului de capturi sunt agregate în funcție de luna în cursul căreia au fost capturate speciile.

(3)   Cantitățile menționate în raportul de capturi se bazează pe cantitățile debarcate. Atunci când un raport de capturi trebuie să fie furnizat în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 și înainte de debarcare, se furnizează un raport de capturi estimativ, cu mențiunea «păstrate la bord». Înainte de data de 15 a lunii următoare datei debarcării, se transmite o corectură menționând greutatea exactă și locul de debarcare.

(4)   Atunci când legislația Uniunii impune raportarea stocurilor sau a speciilor în mai multe rapoarte de capturi, la diferite niveluri de agregare, aceste stocuri sau specii sunt raportate numai în raportul cel mai detaliat solicitat.

Articolul 146j

Modificările aduse formatelor XML și documentelor de punere în aplicare

(1)   Modificările aduse formatelor XML și documentelor de punere în aplicare care trebuie utilizate pentru toate schimburile de date electronice dintre statele membre și dintre statele membre, Comisie și organismul desemnat de aceasta, inclusiv modificările care rezultă din articolele 146f, 146g și 146h, sunt decise de Comisie, împreună cu statele membre.

(2)   Modificările menționate la alineatul (1) trebuie să fie clar indicate în registrul datelor de referință de pe site-ul web al Comisiei Europene consacrat pescuitului și marcate cu data de intrare în vigoare a modificării. Aceste modificări intră în vigoare cel mai devreme după șase luni și cel mai târziu după 18 luni din momentul în care au fost decise. Data este stabilită de Comisie, împreună cu statele membre.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizațiile pentru activitățile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93 și (CE) nr. 1627/94 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3317/94 (JO L 286, 29.10.2008, p. 33)."

(16)  Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2004, p. 25).”"

38.

La articolul 164, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În contextul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil sau al acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului încheiate între Uniune și țările terțe sau în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului ori în contextul unor acorduri similare la care Uniunea este parte contractantă sau parte necontractantă cooperantă, Comisia sau organismul desemnat de aceasta poate comunica altor părți la acordurile, organizațiile sau înțelegerile respective, cu acordul statului membru care a furnizat informația și în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (17), informații relevante privind încălcările normelor politicii comune în domeniul pescuitului sau privind încălcările grave menționate la articolul 42 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 și la articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul.

(17)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).”"

39.

Anexa V se elimină.

40.

Anexa VI se înlocuiește cu textul anexei I la prezentul regulament.

41.

Anexa VII se înlocuiește cu textul anexei II la prezentul regulament.

42.

Anexele VIII și IX se elimină.

43.

Anexa X se înlocuiește cu textul anexei III la prezentul regulament.

44.

Anexa XII se înlocuiește cu textul anexei IV la prezentul regulament.

45.

Anexa XXIII se înlocuiește cu textul anexei V la prezentul regulament.

46.

Anexa XXVI se înlocuiește cu textul anexei VI la prezentul regulament.

47.

Anexa XXVII se înlocuiește cu textul anexei VII la prezentul regulament.

48.

Anexa XXX se înlocuiește cu textul anexei VIII la prezentul regulament.

49.

Anexa XXXI se elimină.

Articolul 2

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 500/2001 se abrogă.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 146d alineatul (1) se aplică de la 1 ianuarie 2016. În conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/812, rubrica 5 din anexa XXX privind încălcările grave pentru neîndeplinirea obligațiilor de debarcare a peștelui subdimensionat se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 286, 29.10.2008, p. 33.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (JO L 358, 31.12.2002, p. 59).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Consiliului din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicilor comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 500/2001 al Comisiei din 14 martie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 2847/93 al Consiliului (CEE) în ceea ce privește controlul capturilor realizate de navele de pescuit comunitare în apele unei țări terțe și în marea liberă (JO L 73, 15.3.2001, p. 8).

(9)  Regulamentul (UE) 2015/812 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2187/2005, (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 2347/2002 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1379/2013 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, în ceea ce privește obligația de debarcare, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 al Consiliului (JO L 133, 29.5.2015, p. 1).


ANEXA I

ANEXA VI

MODELUL UNIUNII EUROPENE CARE COMBINĂ JURNALUL DE PESCUIT, DECLARAȚIA DE DEBARCARE ȘI DECLARAȚIA DE TRANSBORDARE

Image


ANEXA II

ANEXA VII

MODELUL UNIUNII EUROPENE CARE COMBINĂ JURNALUL DE PESCUIT, DECLARAȚIA DE DEBARCARE ȘI DECLARAȚIA DE TRANSBORDARE

(MAREA MEDITERANĂ — CAMPANII ZILNICE DE PESCUIT)

Image


ANEXA III

„ANEXA X

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMANDANȚII DE NAVE DE PESCUIT PRIVND COMPLETAREA ȘI TRANSMITREA JURNALULUI DE PESCUIT, A DECLARAȚIEI DE DEBARCARE SAU A DECLARAȚIEI DE TRANSBORDARE

Următoarele informații generale și minime privind activitățile de pescuit ale navei sau navelor de pescuit se înregistrează în jurnalul de pescuit în conformitate cu articolele 14, 15, 21, 22, 23 și 24 din regulamentul privind controlul și cu titlul III capitolele I, II și III din prezentul regulament, fără a aduce atingere altor elemente sau norme specifice prevăzute de legislația Uniunii, de autoritățile naționale ale unui stat membru sau ale unei țări terțe sau de o organizație regională de gestionare a pescuitului

1.   INSTRUCȚIUNI PRIVIND JURNALUL DE PESCUIT

Comandantul (comandanții) oricărei nave (tuturor navelor) de pescuit care participă la o operațiune de pescuit în tandem trebuie să țină un jurnal de pescuit în care să indice cantitățile capturate și reținute la bord astfel încât capturile să nu fie contabilizate decât o singură dată.

În jurnalul de pescuit pe suport de hârtie, în cursul aceleiași campanii de pescuit, elementele de date obligatorii se înregistrează pe fiecare pagină.

Informații privind nava (navele) de pescuit și datele campaniilor de pescuit

Jurnal de pescuit pe suport de hârtie

Numărul de

referință

Denumirea elementului de date

[M (Mandatory) = Obligatoriu]

[O (Optional) = Facultativ]

[CIF (Compulsory if applicable) = Obligatoriu, dacă este cazul]

Descrierea și/sau etapele de înregistrat

(1)

Numele navei (navelor) de pescuit, (M)

Indicativul (indicativele) de apel radio internațional(e) (M)

Numărul (numerele) CFR (M)

Numărul (numerele) GFCM, ICCAT (CIF)

În cazul operațiunilor de pescuit în tandem, aceleași informații se înregistrează și pentru cea de-a doua navă.

Aceste informații se introduc în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie, sub cele referitoare la nava pentru care se ține respectivul jurnal de pescuit.

Numărul de identificare al navei din registrul flotei de pescuit comunitare (CFR) este numărul unic atribuit unei nave a Uniunii de către un stat membru atunci când nava de pescuit intră pentru prima dată în flota Uniunii (1).

Numărul din registrul GFCM sau ICCAT se introduce pentru navele de pescuit care efectuează activități de pescuit reglementate în afara apelor Uniunii (CIF).

(2)

Identificare externă (M)

Literele și numerele de înmatriculare externe sunt afișate pe coca navei, în partea laterală.

În cazul operațiunilor de pescuit în tandem, aceleași informații se înregistrează și pentru cea de a doua navă.

(3)

Numele și adresa comandantului (M)

Se indică numele, prenumele și adresa detaliată a comandantului (numele străzii, numărul, orașul, codul poștal, statul membru sau țara terță).

În cazul operațiunilor de pescuit în tandem, aceleași informații se înregistrează și pentru cea de-a doua navă.

(4)

Data, ora și portul de plecare (M)

Se înregistrează în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie înainte de plecarea navei de pescuit din port. Data se înregistrează în formatul ZZ-LL-AAAA, iar ora în formatul HH-MM, ora locală.

Mesajul electronic de plecare se trimite înainte de plecarea navei de pescuit din port. Data și ora se înregistrează ca timp universal coordonat (UTC).

În jurnalul de pescuit electronic, portul se înregistrează utilizând codurile publicate pe pagina registrului datelor de referință (Master Data Register) de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

(5)

Data, ora și portul de întoarcere (M)

Se înregistrează în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie înainte de intrarea navei de pescuit din port. Data se înregistrează în formatul ZZ-LL-AAAA, iar ora estimată în formatul HH-MM, ora locală.

Mesajul electronic de întoarcere în port se trimite înainte de intrarea navei de pescuit în port. Data și ora estimată se înregistrează ca timp universal coordonat (UTC).

În jurnalul de pescuit electronic, portul se înregistrează utilizând codurile publicate pe pagina registrului datelor de referință (Master Data Register) de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

(6)

Data, ora și portul de debarcare, în cazul în care diferă față de punctul (5) (M)

Se înregistrează în jurnalul de pescuit înainte de intrarea navei de pescuit în portul de debarcare. Data se înregistrează în formatul ZZ-LL-AAAA, iar ora estimată în formatul HH-MM, ora locală, în jurnalul pe suport de hârtie, sau ca timp universal coordonat (UTC), în jurnalul electronic.

În jurnalul de pescuit electronic, portul se înregistrează utilizând codurile publicate pe pagina registrului datelor de referință (Master Data Register) de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

(7)

Data, ora și locul transbordării

Numele, identificarea externă, indicativul de apel radio internațional, pavilionul, numărul CFR sau OMI, portul și țara de destinație a navei de pescuit primitoare (M)

Se completează în jurnalul de pescuit în cazul transbordării, înainte de începerea operațiunii.

Data se înregistrează în formatul ZZ-LL-AAAA, iar ora în formatul HH-MM, ora locală, în jurnalul pe suport de hârtie, sau ca timp universal coordonat (UTC), în jurnalul electronic.

În jurnalul de pescuit electronic, portul se înregistrează utilizând codurile publicate pe pagina registrului datelor de referință (Master Data Register) de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

Țările terțe se înregistrează utilizând codurile de țară ISO-3166 alpha-3.

Pentru navele Uniunii, se înregistrează numărul din registrul flotei de pescuit comunitare (CFR). Pentru navele țărilor terțe, se înregistrează numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională (OMI).

În cazul în care se solicită o poziție geografică, se înregistrează latitudinea și longitudinea în grade și minute, dacă nu se utilizează un GPS, și în grade și minute zecimale, dacă se utilizează un GPS (format WGS 84).

Informații referitoare la uneltele de pescuit

(8)

Tipul uneltelor de pescuit (M)

Tipul de unelte folosit se indică în conformitate cu codurile din coloana 1 din anexa XI.

(9)

Dimensiunea ochiului de plasă(M)

Se exprimă în milimetri (ochi de plasă întins).

(10)

Dimensiunea uneltelor de pescuit (M)

Dimensiunile uneltelor de pescuit, cum ar fi mărimea, și numărul acestora, se indică în conformitate cu specificațiile din coloana 2 din anexa XI.

(11)

Data (M)

Data se înregistrează, pentru fiecare zi pe mare, pe un rând nou (în jurnalul pe suport de hârtie) sau într-un raport nou (în jurnalul electronic) și trebuie să corespundă fiecărei zile pe mare.

Dacă este cazul, data fiecărei operațiuni de pescuit se înregistrează pe un rând nou.

(12)

Numărul de operațiuni de pescuit (M)

Numărul operațiunilor de pescuit se indică în conformitate cu specificațiile din coloana 3 din anexa XI.

(13)

Timpul de pescuit (O)

Timpul de instalare și de tractare a uneltelor de pescuit (CIF)

Adâncimea de pescuit (CIF)

Timp total (O)

Timpul total petrecut cu toate activitățile legate de operațiunile de pescuit (localizarea peștelui, lansarea, remorcarea și tractarea uneltelor active, instalarea, imersiunea, îndepărtarea sau reinstalarea uneltelor pasive, precum și scoaterea capturilor din uneltele de pescuit sau din năvoade sau transferarea acestora dintr-o cușcă de transport în cuștile de îngrășare și de creștere) se înregistrează în minute și este egal cu numărul de ore petrecute pe mare minus timpul necesar tranzitului spre, între și dinspre locurile de pescuit, timpul în care nava efectuează manevre de evitare, perioadele de inactivitate și timpul petrecut în așteptarea reparațiilor.

În ceea ce privește timpul de instalare și de tractare a uneltelor de pescuit, ora se înregistrează în formatul HH-MM, ora locală, în jurnalul pe suport de hârtie, sau ca timp universal coordonat (UTC), în jurnalul electronic.

Adâncimea de pescuit se înregistrează ca adâncime medie, în metri.

(14)

Poziția și zona geografică de pescuit (M)

Zona geografică de captură relevantă este reprezentată de zona în care a fost prinsă cea mai mare parte a capturii, utilizând nivelul cel mai detaliat atunci când este posibil.

Exemple:

 

În apele Atlanticului de Nord-Est (zona FAO 27), până la diviziunea și dreptunghiul statistic ICES (de exemplu, IVa 41E7, VIIIb 20E8). Dreptunghiurile statistice ICES oferă o grilă care acoperă zona situată între paralelele de 36° latitudine nordică și de 85° 30′ latitudine nordică și între meridianele de 44° longitudine vestică și 68° 30′ longitudine estică. Rândurile latitudinale, cu intervale de 30′, sunt numerotate (numere de două cifre) de la 01 la 99. Coloanele longitudinale, cu intervale de 1°, sunt codate conform unui sistem alfanumeric, începând cu A0 și folosind o literă diferită pentru fiecare bloc de 10°, până la M8, cu excepția literei I.

 

În apele Mării Mediterane și ale Mării Negre (zona FAO 37), până la subzona și dreptunghiul statistic GFCM (de exemplu 7 M27B9). Numerele unui dreptunghi din grila statistică GFCM reprezintă un cod de 5 caractere: (i) latitudinea este reprezentată printr-un cod compus din 3 caractere (o literă și un număr de două cifre). Maximele se situează între M00 (30° N) și M34 (47° 30′ N); (ii) longitudinea este reprezentată de un cod compus dintr-o literă și un număr. Literele sunt de la A la J, iar numerele de la 0 la 9. Maximele se situează între A0 (6° W) și J5 (42° E).

 

În apel Atlanticului de Nord-Vest, inclusiv NAFO (zona FAO 21) și în apele Atlanticului de Est și Central, inclusiv CECAF (zona FAO 34), până la diviziunile sau subdiviziunile FAO (de exemplu, 21.3.M sau 34.3.5).

 

Pentru celelalte zone FAO, până la subzona FAO atunci când este disponibilă (de exemplu, FAO 31 pentru Atlanticul Central și de Vest și FAO 51.6 pentru Oceanul Indian de Vest).

Cu toate acestea, se pot face consemnări facultative pentru toate dreptunghiurile statistice în care nava de pescuit și-a desfășurat activitatea în timpul zilei (O).

În zonele GFCM și ICCAT, poziția geografică (latitudine/longitudine) se înregistrează, de asemenea, pentru fiecare operațiune de pescuit sau la amiază, atunci când nicio activitate de pescuit nu a avut loc în timpul zilei respective.

În cazul în care se solicită o poziție geografică, se înregistrează latitudinea și longitudinea în grade și minute, dacă nu se utilizează un GPS, și în grade și minute zecimale, dacă se utilizează un GPS (format WGS 84).

Zona de pescuit a unei țări terțe, zona unei organizații regionale de gestionare a pescuitului și marea liberă: a se indica zona (zonele) de pescuit a (ale) țărilor terțe sau zona (zonele) organizației regionale de gestionare a pescuitului sau apele aflate în afara suveranității sau jurisdicției unui stat sau nereglementate de o organizație regională de gestionare a pescuitului, utilizând codurile de țară ISO-3166 alpha-3 și alte coduri publicate pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului, de exemplu, NOR = Norvegia, NAFO = XNW, NEAFC = XNE și XIN pentru marea liberă.

(15)(16)

Capturile prinse și păstrate la bord (M)

Se utilizează codurile alpha-3 ale FAO privind speciile.

Capturile din fiecare specie se înregistrează în kilograme echivalent greutate în viu.

Toate cantitățile din fiecare specie capturate și păstrate la bord de peste 50 kg echivalent greutate în viu trebuie înregistrate. Pragul de 50 kg se aplică de îndată ce capturile dintr-o specie depășesc 50 kg Aceste cantități includ cantitățile destinate consumului echipajului navei.

Capturile de dimensiuni legale se înregistrează utilizând codul general LSC.

Capturile sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare se înregistrează separat de capturile de dimensiuni legale, utilizând codul general BMS.

În cazul în care capturile sunt păstrate în coșuri, cutii, lăzi, cutii de carton, saci, pungi, blocuri sau alte containere, greutatea netă a unității trebuie înregistrată în kilograme greutate în viu, iar numărul precis al acestor unități utilizate trebuie înregistrat.

Capturile păstrate la bordul navei în aceste unități pot fi înregistrate și în kilograme greutate în viu (O).

În Marea Baltică (numai pentru somon) și în zona GFCM (numai pentru ton, pește-spadă și rechini mari migratori) și, dacă este cazul, în alte zone, se înregistrează și numărul de pești prinși pe zi.

În cazul în care numărul de coloane este insuficient, trebuie folosită o pagină nouă.

(15)(16)

Estimarea cantităților aruncate înapoi în mare (M)

Se utilizează codurile alpha-3 ale FAO privind speciile.

Cantitățile din fiecare specie aruncate înapoi în mare se înregistrează în kilograme echivalent greutate în viu.

Speciile care nu fac obiectul obligației de debarcare:

 

Cantitățile din fiecare specie aruncate înapoi în mare de peste 50 kg echivalent greutate în viu se înregistrează conform normelor stabilite pentru înregistrarea capturilor, utilizând codul general DIS.

 

Cantitățile aruncate înapoi în mare din speciile care au fost capturate pentru a servi de momeală vie și care sunt înregistrate în jurnalul de pescuit se înregistrează în același mod.

Speciile care beneficiază de scutiri de la obligația de debarcare  (2):

 

Cantitățile din fiecare specie aruncate înapoi în mare se înregistrează în totalitate conform normelor stabilite pentru înregistrarea capturilor, utilizând codul general DIS.

 

Cantitățile aruncate înapoi în mare din fiecare specie căreia i se aplică în mod specific excepții de minimis se înregistrează în totalitate conform normelor stabilite pentru înregistrarea capturilor separat de alte cantități aruncate înapoi în mare, utilizând codul general DIM.

(15)(16)

Capturi, capturi accidentale și eliberarea altor organisme și animale marine (M)

În zona GFCM se înregistrează, de asemenea, următoarele informații, separat pentru fiecare captură sau captură accidentală:

capturile zilnice de coral roșu, inclusiv activitatea de pescuit pe zonă și pe adâncime;

capturile accidentale de păsări marine și eliberarea acestora;

capturile accidentale de foci-călugăr și eliberarea acestora;

capturile accidentale de țestoase marine și eliberarea acestora;

capturile accidentale de cetacee și eliberarea acestora.

Dacă este cazul, animalele marine eliberate în mare se înregistrează utilizând codul general RET.

Se utilizează codurile FAO alpha-3 privind speciile sau, atunci când acestea sunt indisponibile, codurile publicate pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

2.   INSTRUCȚIUNI REFERITOARE LA DECLARAȚIA DE DEBARCARE/TRANSBORDARE

În cazul în care produsele pescărești au fost debarcate sau transbordate și dacă au fost cântărite utilizând sisteme de cântărire aprobate de autoritățile competente ale statelor membre, fie pe nava care a efectuat capturile, fie pe nava de pescuit donatoare, fie pe cea receptoare, greutatea reală a cantităților debarcate sau transbordate trebuie indicată în kilograme de produs în declarația de debarcare sau de transbordare, pentru fiecare specie în parte, indicând:

(a)

Prezentarea peștelui (număr de referință 17 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie) utilizând codurile din tabelul 1 din anexa I (M);

(b)

Unitatea de măsură pentru cantitățile debarcate sau transbordate (număr de referință 18 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie); a se indica greutatea unității exprimată în kilograme de produs. Această unitate poate să fie diferită de cea înscrisă în jurnalul de pescuit (M);

(c)

Greutatea totală pe specie debarcată sau transbordată (număr de referință 19 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie); a se indica greutatea cantităților debarcate sau transbordate efectiv pentru toate speciile (M);

Capturile de dimensiuni legale se înregistrează utilizând codul general LSC. Capturile sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare se înregistrează separat de capturile de dimensiuni legale, utilizând codul general BMS. Se utilizează codurile alpha-3 ale FAO privind speciile.

(d)

Greutatea trebuie să corespundă greutății peștelui debarcat, adică greutatea obținută după orice prelucrare a acestuia la bord. Coeficienții de conversie relevanți se aplică ulterior de către autoritățile competente din statele membre pentru a calcula echivalentul greutății în viu, în conformitate cu articolul 49 din prezentul regulament;

(e)

Semnătura comandantului (număr de referință 20 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie) (M);

(f)

Semnătura, numele și adresa agentului și ale observatorului, dacă este cazul (număr de referință 21 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie);

(g)

zona geografică relevantă de captură: zona, subzona și subdiviziunea FAO, diviziunea ICES, subzona NAFO, NEAFC, zona CECAF, subzona GFCM sau zona de pescuit a unei țări terțe (număr de referință 22 în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie). Aceste dispoziții se aplică în același mod ca în cazul informațiilor privind poziția și zona geografică menționate mai sus (M).

3.   INSTRUCȚIUNI SUPLIMENTARE PRIVIND ÎNREGISTRAREA EFORTULUI DE PESCUIT ÎN JURNALUL DE PESCUIT

Următoarele informații suplimentare se înregistrează în jurnalul de pescuit de către comandanții navelor de pescuit ale Uniunii pentru timpul petrecut în zonele de pescuit care fac obiectul regimurilor privind efortul de pescuit:

(a)

Toate informațiile solicitate în prezenta secțiune trebuie înregistrate în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie între numerele de referință (15) și (16) din jurnalul de pescuit.

(b)

Ora se înregistrează ca timp universal coordonat (UTC).

(c)

Latitudinea și longitudinea se înregistrează în grade și minute, dacă nu se utilizează un GPS, și în grade și minute zecimale (format WGS 84), dacă se utilizează un GPS.

(d)

Speciile se înregistrează cu ajutorul codurilor 3-alpha ale FAO privind speciile de pești.

3.1.   Informații privind efortul de pescuit

(a)   Traversarea unei zone de efort

Atunci când o navă de pescuit autorizată traversează o zonă de efort fără a efectua activități de pescuit în această zonă, se completează un rând suplimentar în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie sau se completează o declarație electronică. Trebuie furnizate următoarele informații:

data;

zona de efort;

data și ora fiecărei intrări/ieșiri;

poziția fiecărei intrări și ieșiri, în latitudine și longitudine;

capturile reținute la bord, pe specie, în momentul intrării;

mențiunea «traversare».

(b)   Intrarea într-o zonă de efort

Atunci când nava intră într-o zonă de efort în care poate efectua activități de pescuit, se completează un rând suplimentar în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie sau se completează o declarație electronică. Trebuie furnizate următoarele informații:

data;

mențiunea «intrare»;

zona de efort;

poziția în latitudine și longitudine;

ora intrării;

capturile reținute la bord, pe specie, în momentul intrării; și

speciile-țintă.

(c)   Ieșirea dintr-o zonă de efort

Atunci când nava iese dintr-o zonă de efort în care a realizat activități de pescuit și când intră într-o altă zonă de efort în care intenționează să efectueze activități de pescuit, se completează un rând suplimentar în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie sau se completează o declarație electronică. Trebuie furnizate următoarele informații:

data;

mențiunea «intrare»;

poziția în latitudine și longitudine;

noua zonă de efort;

ora ieșirii/intrării;

capturile reținute la bord, pe specie, în momentul ieșirii/intrării; și

speciile-țintă.

Atunci când nava de pescuit părăsește o zonă de efort în care a efectuat activități de pescuit și în care nu va mai efectua alte activități de pescuit, se completează un rând suplimentar sau o declarație electronică. Trebuie furnizate următoarele informații:

data;

mențiunea «ieșire»;

poziția în latitudine și longitudine;

zona de efort;

ora plecării;

capturile reținute la bord, pe specie, în momentul ieșirii; și

speciile-țintă.

(d)   Activități de pescuit transzonal  (3).

Atunci când nava de pescuit efectuează activități de pescuit transzonale, se completează un rând suplimentar în jurnalul de pescuit pe suport de hârtie sau se completează o declarație electronică. Trebuie furnizate următoarele informații:

data;

mențiunea «transzonal»;

ora primei ieșiri și zona de efort;

poziția primei intrări în latitudine și longitudine;

ora ultimei ieșiri și zona de efort;

poziția ultimei ieșiri în latitudine și longitudine;

capturile reținute la bord, pe specie, în momentul ieșirii/intrării; și

speciile-țintă.

(e)   Informații suplimentare pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit statice:

Atunci când nava de pescuit instalează sau reinstalează unelte de pescuit statice, se introduc următoarele informații:

data;

zona de efort;

poziția în latitudine și longitudine;

mențiunile «instalare» sau «reinstalare»;

ora.

Atunci când nava de pescuit încheie operațiunile de pescuit cu unelte de pescuit statice:

data;

zona de efort;

poziția în latitudine și longitudine;

mențiunea «încheiere»;

ora.

3.2.   Informații privind comunicarea mișcărilor navei

Atunci când o navă de pescuit care efectuează activități de pescuit are obligația de a comunica autorităților competente un raport privind efortul de pescuit, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul privind controlul, următoarele informații trebuie înregistrate în plus față de cele menționate la punctul 3.1:

(a)

data și ora comunicării;

(b)

poziția geografică a navei de pescuit în latitudine și longitudine;

(c)

mijlocul de comunicare utilizat și, dacă este cazul, stația radio utilizată; și

(d)

destinația sau destinațiile comunicării.”


(1)  În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2004, p. 25).

(2)  În conformitate cu articolul 15 alineatele (4) și (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/812 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015, în special:

speciile în privința cărora pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în domeniul politicii comune în domeniul pescuitului;

speciile în privința cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, de practicile de pescuit și de ecosistem;

capturile care se încadrează în excepțiile de minimis;

peștii care au fost afectați de prădători.

(3)  Navele care rămân în interiorul unei zone de efort care nu depășește 5 mile marine de fiecare parte a liniei care separă două zone de efort trebuie să își înregistreze prima intrare și ultima ieșire într-un interval de 24 de ore.


ANEXA IV

„ANEXA XII

STANDARDE PRIVIND SCHIMBUL ELECTRONIC DE DATE

Formatul pentru schimbul electronic de date se bazează pe standardul ONU/CEFACT P1000. Schimburile de date legate de activități comerciale similare sunt grupate pe domenii și specificate în documentele privind specificațiile și cerințele comerciale (Business Requirements Specifications – BRS)

Sunt disponibile standarde pentru:

 

P1000 – 1; Principii generale

 

P1000 – 3; Domeniul «Activitate de pescuit»

 

P1000 – 5; Domeniul «Vânzări»

 

P1000 – 7; Domeniul «Poziția navei»

 

P1000 – 12; Domeniul «Raport privind datele de captură agregate»

Documentele BRS și traducerea acestora în format electronic (schemă XML) sunt disponibile pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului. Tot pe acest site sunt disponibile și documentele de punere în aplicare care trebuie utilizate pentru schimbul de date.”


ANEXA V

„ANEXA XXIII

LISTA INFORMAȚIILOR NECESARE PENTRU COMPLETAREA RAPOARTELOR DE SUPRAVEGHERE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE REPERAREA ȘI DETECTAREA NAVELOR DE PESCUIT

Informații generale

1.

Referința raportului de supraveghere

2.

Data și ora reperării sau a detectării (UTC)

3.

Statul membru de origine și denumirea autorității unice

4.

Tipul și identificarea aeronavei de supraveghere

5.

Poziția și localizarea aeronavei de supraveghere la momentul reperării sau al detectării

Detalii privind nava de pescuit

6.

Statul de pavilion

7.

Numele

8.

Portul de înmatriculare și numărul de înmatriculare extern

9.

Indicativul de apel radio internațional

10.

Numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională

11.

Numărul din registrul flotei comunitare

12.

Descrierea

13.

Tipul

14.

Poziția și locația inițiale în momentul reperării sau al detectării

15.

Direcția și viteza inițiale în momentul reperării sau al detectării

16.

Activitate

Alte informații

17.

Mijlocul de reperare sau de detectare

18.

Contactul cu nava

19.

Detalii privind comunicarea cu nava

20.

Înregistrarea reperării sau a detectării

21.

Observații

22.

Documente anexate

23.

Responsabilul cu întocmirea raportului și semnătura

Instrucțiuni pentru completarea rapoartelor de supraveghere:

1.

Furnizați informații cât mai cuprinzătoare.

2.

Poziția în latitudine și longitudine și locația detaliată (diviziunea ICES, subzona geografică GFCM, subzona NAFO, NEAFC sau CECAF, zona, subzona și diviziunea FAO, iar pe țărm, portul).

3.

Statul de pavilion, numele navei, portul de înmatriculare, numărul de înmatriculare extern, indicativul de apel radio internațional și numărul OMI: aceste informații se obțin prin observarea sau detectarea navei, din date privind nava sau din contactul radio cu nava (sursa de informare trebuie raportată).

4.

Descrierea navei (dacă este reperată vizual): marcaje distinctive, dacă este cazul: precizați dacă numele și portul de înmatriculare a navei erau vizibile sau nu. Notați culorile de pe coca navei și de pe suprastructură, numărul de catarge, poziția punții de comandă și lungimea coșurilor etc.

5.

Tipul navei și al uneltelor de pescuit, astfel cum au fost reperate: de exemplu, navă de pescuit cu paragate, trauler, remorcher, vas fabrică, navă de transport (Clasificarea statistică internațională standard a navelor de pescuit a FAO).

6.

Activitatea navei reperate sau detectate, după caz: raportați, pentru fiecare activitate, dacă nava pescuia, instala unelte de pescuit, efectua o tractare, o transbordare, un transfer sau o remorcare, tranzita, ancora sau orice alte activități (a se detalia), inclusiv data, ora, poziția, direcția și viteza navei pentru fiecare activitate.

7.

Mijlocul de reperare sau de detectare, după caz: explicați în detaliu cum a fost efectuată reperarea sau detectarea, de exemplu, vizual, VMS, radar, radio sau altele (a se detalia)

8.

Contactul cu nava: precizați dacă s-a efectuat un contact cu nava (DA/NU) și mijlocul de comunicare (radio sau altul, a se detalia).

9.

Detalii ale comunicării: rezumați orice comunicare cu nava, indicând numele, naționalitatea și poziția dată de persoana (persoanele) contactată (contactate) de la bordul navei reperate/detectate.

10.

Înregistrarea reperării sau a detectării: indicați dacă reperarea sau detectarea s-a realizat prin fotografiere, înregistrare video sau audio sau prin raport scris.

11.

Observații: semnalați orice alte observații.

12.

Documente anexate: dacă este posibil, anexați o fotografie sau o schiță a navei (desenați profilul navei, indicând orice structuri, profil, catarge sau marcaje distinctive care ar putea fi utilizate pentru identificare).

Instrucțiunile amănunțite care trebuie utilizate pentru completarea rapoartelor sunt disponibile pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

Norme privind schimbul electronic de rapoarte de supraveghere:

Pentru schimbul electronic de rapoarte de supraveghere, schema XML este disponibilă pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului. Tot pe acest site sunt disponibile și documentele de punere în aplicare care trebuie utilizate pentru efectuarea schimbului.”


ANEXA VI

„ANEXA XXVI

FORMATUL RAPORTULUI OBSERVATORILOR ÎNSĂRCINAȚI CU CONTROLUL

DATE PRIVIND OBSERVATORUL

Numele

 

Desemnat de (autoritatea competentă)

 

Numit în post de (autoritatea de angajare)

 

Data de începere

 

Data de încheiere

 


DATE PRIVIND NAVA DE PESCUIT

Tipul

 

Statul de pavilion

 

Numele

 

Numărul de înregistrare în registrul flotei comunitare

 

Identificator extern

 

IRCS

 

Numărul OMI

 

Puterea de propulsie a motorului

 

Lungimea totală

 


TIPURILE DE UNELTE DE PESCUIT TRANSPORTATE

1.

 

2.

 

3.

 


UNELTELE DE PESCUIT OBSERVATE CA FIIND UTILIZATE ÎN TIMPUL CAMPANIEI DE PESCUIT

1.

 

2.

 

3.

 


DATE PRIVND OPERAȚIUNILE DE PESCUIT

Numărul de referință al operațiunii de pescuit (dacă este cazul)

 

Data

 

Tipul de unelte de pescuit utilizat

 

Dimensiuni

 

Dimensiunea ochiului de plasă

 

Dispozitive auxiliare instalate

 

Ora începerii operațiunii

Ora încheierii operațiunii

 

Poziția în momentul începerii operațiunii

 

Adâncimea în momentul începerii operațiunii

 

Adâncimea în momentul încheierii operațiunii

 

Poziția în momentul încheierii operațiunii

 


CAPTURI

Specii

Reținute

Aruncate înapoi în mare

Cantitățile estimate din fiecare specie în kg echivalent greutate în viu

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Cantitățile estimate din specia țintă în kg echivalent greutate în viu

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Cantitățile estimate din specia țintă în kg echivalent greutate în viu

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Capturile totale estimate în kg echivalent greutate în viu

Dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

Sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare

 

 

 

OBSERVAȚII PRIVIND NECONFORMITATEA
REZUMAT PRIVIND ÎNCHEIEREA CAMPANIEI DE PESCUIT

SEMNĂTURA OBSERVATORULUI

DATA”


ANEXA VII

„ANEXA XXVII

RAPOARTE DE INSPECȚIE

INFORMAȚII MINIME NECESARE PENTRU COMPLETAREA RAPOARTELOR DE INSPECȚIE

Instrucțiuni pentru completarea rapoartelor de inspecție:

Furnizați informații cât mai cuprinzătoare. Se introduc informații în măsura în care sunt aplicabile și disponibile. Instrucțiunile amănunțite care trebuie utilizate pentru completarea rapoartelor sunt disponibile pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului.

Norme privind schimbul electronic de rapoarte de inspecție:

Pentru schimbul electronic de rapoarte de inspecție, schema XML pentru inspecții este disponibilă pe pagina registrului datelor de referință de pe site-ul Comisiei Europene dedicat pescuitului. Tot pe acest site sunt disponibile și documentele de punere în aplicare care trebuie utilizate pentru efectuarea schimbului.

MODULUL 1: INSPECȚIA UNEI NAVE DE PESCUIT PE MARE

1.

Referința raportului de inspecție  (1)

2.

Statul membru și autoritatea responsabilă cu inspecțiile  (1)

3.

Nava de inspecție (pavilion, nume și număr de înmatriculare extern) (1)

4.

Indicativul de apel radio internațional (1)

5.

Data inspecției (începere) (1)

6.

Ora inspecției (începere) (1)

7.

Data inspecției (încheiere) (1)

8.

Ora inspecției (încheiere) (1)

9.

Poziția navei de inspecție (latitudine, longitudine) (1)

10.

Locația navei de inspecție (zona de pescuit detaliată) (1)

11.

Inspectorul responsabil (1)

12.

Naționalitate

13.

Inspector 2 (1)

14.

Naționalitate

15.

Detalii privind nava de pescuit vizată (nume, număr de înmatriculare extern, pavilion)  (1)

16.

Poziția și locația navei de pescuit, dacă sunt diferite de cele ale navei de inspecție (latitudine, longitudine, zona de pescuit detaliată) (1)

17.

Tipul de navă (1)

18.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (1)

19.

Indicativul de apel radio internațional (1)

20.

Numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională (1)

21.

Numărul din registrul flotei comunitare (1)

22.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (1)

23.

Detalii privind navlositorul (nume, naționalitate și adresă) (1)

24.

Detalii privind agentul (nume, naționalitate și adresă) (1)

25.

Detalii privind comandantul (nume, naționalitate și adresă) (1)

26.

Apel radio înainte de îmbarcare

27.

Jurnalul de pescuit completat înainte de inspecție

28.

Scară de îmbarcare (1)

29.

Identificarea inspectorilor

30.

Încălcări sau observații  (1)

31.

Inspectarea documentelor și autorizațiilor  (1)

32.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (1)

33.

Verificarea puterii de propulsie a motorului

34.

Detalii privind licența de pescuit (1)

35.

Detalii privind autorizația de pescuit (1)

36.

VMS operațional (1)

37.

Sistem de monitorizare electronică de la distanță operațional (1)

38.

Numărul (numerele) jurnalului (jurnalelor) de pescuit pe suport de hârtie (1)

39.

Referința jurnalului de pescuit electronic (1)

40.

Referința notificării prealabile (1)

41.

Scopul notificării (1)

42.

Certificatul calei de depozitare a peștelui

43.

Planul de arimare

44.

Tablele de ulaj pentru rezervoarele frigorifice de apă de mare

45.

Certificatul pentru sistemele de cântărire la bord

46.

Calitatea de membru al unei organizații de producători

47.

Detalii privind ultimul port de escală (portul, statul și data) (1)

48.

Încălcări sau observații  (1)

49.

Inspecția capturilor  (1)

50.

Detalii privind capturile de la bord (specii, cantități în echivalent greutate în viu, inclusiv pentru peștii subdimensionați, zona de captură) (1)

51.

Marja de toleranță per specie (1)

52.

Înregistrare separată a peștilor subdimensionați (1)

53.

Arimare separată pentru stocurile de pești demersali în cadrul planurilor multianuale (1)

54.

Arimare separată pentru peștii subdimensionați (1)

55.

Verificarea cântăririi, numărătoarea cutiilor/containerelor, table de ulaj sau eșantionare

56.

Înregistrarea informațiilor privind capturile aruncate înapoi în mare (specii, cantități) (1)

57.

Încălcări sau observații  (1)

58.

Inspecția uneltelor de pescuit  (1)

59.

Detalii privind uneltele de pescuit (tip) (1)

60.

Detalii privind dispozitivul (dispozitivele) de fixare a plaselor sau alte dispozitive (tip) (1)

61.

Detalii privind dimensiunea ochiului de plasă (1)

62.

Detalii privind firele (tip, grosime) (1)

63.

Marcajul uneltelor de pescuit

64.

Încălcări sau observații  (1)

65.

Observațiile inspectorilor  (1)

66.

Observațiile comandantului  (1)

67.

Acțiune sau acțiuni întreprinse  (1)

68.

Semnătura inspectorilor  (1)

69.

Semnătura comandantului  (1)

MODULUL 2: INSPECȚIA UNEI (UNOR) NAVE DE PESCUIT ÎN TIMPUL TRANSBORDĂRII

1.

Referința raportului de inspecție  (2)

2.

Statul membru și autoritatea responsabilă cu inspecțiile  (2)

3.

Nava de inspecție (pavilion, nume și număr de înmatriculare extern) (2)

4.

Indicativul de apel radio internațional (2)

5.

Data inspecției (începere) (2)

6.

Ora inspecției (începere) (2)

7.

Data inspecției (încheiere) (2)

8.

Ora inspecției (încheiere) (2)

9.

Poziția navei de inspecție (latitudine, longitudine) (2)

10.

Locația navei de inspecție (zona de pescuit detaliată) (2)

11.

Locația portului (3)

12.

Portul desemnat (2)

13.

Inspectorul responsabil (2)

14.

Naționalitate

15.

Inspector 2 (2)

16.

Naționalitate

17.

Detalii privind nava de pescuit donatoare (nume, număr de înmatriculare extern, pavilion)  (2)

18.

Poziția și locația navei (latitudine, longitudine, zona de pescuit detaliată) (2)

19.

Tipul de navă (2)

20.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (2)

21.

Indicativul de apel radio internațional (2)

22.

Numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională (2)

23.

Numărul din registrul flotei comunitare (2)

24.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (2)

25.

Detalii privind navlositorul (nume, naționalitate și adresă) (2)

26.

Detalii privind agentul (nume, naționalitate și adresă) (2)

27.

Detalii privind comandantul (nume, naționalitate și adresă) (2)

28.

Verificarea sistemului VMS înainte de îmbarcare

29.

Jurnalul de pescuit completat înainte de transbordare (2)

30.

Încălcări sau observații  (2)

31.

Inspectarea documentelor și autorizațiilor  (2)

32.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (2)

33.

Detalii privind licența de pescuit (2)

34.

Detalii privind autorizația de pescuit (2)

35.

Detalii privind autorizația de transbordare (2)

36.

VMS operațional

37.

Numărul (numerele) jurnalului (jurnalelor) de pescuit pe suport de hârtie (2)

38.

Referința jurnalului de pescuit electronic (2)

39.

Referința notificării prealabile (2)

40.

Scopul notificării prealabile (inclusiv regimul INN) (2)

41.

Detalii privind ultimul port de escală (portul, statul și data) (3)

42.

Încălcări sau observații  (2)

43.

Inspecția capturilor  (2)

44.

Detalii privind capturile de la bord (înainte de transbordare) (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (2)

45.

Marja de toleranță per specie (2)

46.

Detalii privind capturile transbordate (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (2)

47.

Încălcări sau observații  (2)

48.

Detalii privind nava de pescuit primitoare (nume, număr de înmatriculare extern, pavilion)  (2)

49.

Poziția și locația navei (latitudine, longitudine, zona de pescuit detaliată) (2)

50.

Tipul de navă (2)

51.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (2)

52.

Indicativul de apel radio internațional (2)

53.

Numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională (2)

54.

Numărul din registrul flotei comunitare (2)

55.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (2)

56.

Detalii privind navlositorul (nume, naționalitate și adresă) (2)

57.

Detalii privind agentul (nume, naționalitate și adresă) (2)

58.

Detalii privind comandantul (nume, naționalitate și adresă) (2)

59.

Verificarea sistemului VMS înainte de îmbarcare

60.

Jurnalul de pescuit completat înainte de transbordare (2)

61.

Încălcări sau observații  (2)

62.

Inspectarea documentelor și autorizațiilor  (2)

63.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (2)

64.

Detalii privind licența de pescuit (2)

65.

VMS operațional

66.

Numărul (numerele) jurnalului (jurnalelor) de pescuit pe suport de hârtie (2)

67.

Referința jurnalului de pescuit electronic (2)

68.

Referința notificării prealabile (2)

69.

Scopul notificării prealabile (2)

70.

Detalii privind ultimul port de escală (portul, statul și data) (3)

71.

Încălcări sau observații  (2)

72.

Inspecția capturilor  (2)

73.

Detalii privind capturile de la bord (înainte de transbordare) (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (2)

74.

Detalii privind capturile primite (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (2)

75.

Încălcări sau observații  (2)

76.

Observațiile inspectorilor  (2)

77.

Observațiile comandantului (comandanților)  (2)

78.

Acțiune sau acțiuni întreprinse  (2)

79.

Semnătura inspectorilor  (2)

80.

Semnătura comandantului (comandanților)  (2)

MODULUL 3: INSPECȚIA UNEI NAVE DE PESCUIT ÎN PORT SAU ÎN MOMENTUL DEBARCĂRII ȘI ÎNAINTE DE PRIMA VÂNZARE

1.

Referința raportului de inspecție  (4)

2.

Statul membru și autoritatea responsabilă cu inspecțiile  (4)  (5)

3.

Data inspecției (începerea inspecției) (4)  (5)

4.

Ora inspecției (începerea inspecției) (4)  (5)

5.

Data inspecției (încheierea inspecției) (4)  (5)

6.

Ora inspecției (încheierea inspecției) (4)  (5)

7.

Locația portului (4)  (5)

8.

Portul desemnat (4)  (5)

9.

Inspectorul responsabil (4)

10.

Naționalitate

11.

Inspector 2 (4)

12.

Naționalitate

13.

Detalii privind nava de pescuit vizată (nume, număr de înmatriculare extern, pavilion)  (4)  (5)

14.

Tipul de navă (4)  (5)

15.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (4)  (5)

16.

Indicativul de apel radio internațional (4)  (5)

17.

Numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională (4)  (5)

18.

Numărul din registrul flotei comunitare (4)

19.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (4)  (5)

20.

Detalii privind beneficiarul efectiv (nume, naționalitate și adresă) (4)  (5)

21.

Detalii privind navlositorul (nume, naționalitate și adresă) (4)

22.

Detalii privind agentul (nume, naționalitate și adresă) (4)

23.

Detalii privind comandantul (nume, naționalitate și adresă) (4)

24.

Verificarea sistemului VMS înainte de sosirea la țărm (4)  (5)

25.

Jurnalul de pescuit completat înainte de sosire

26.

Identificarea inspectorilor

27.

Încălcări sau observații  (4)  (5)

28.

Inspectarea documentelor și autorizațiilor  (4)  (5)

29.

Numărul de identificare al certificatului de înmatriculare (4)

30.

Detalii privind licența de pescuit (4)  (5)

31.

Detalii privind autorizația de pescuit (4)  (5)

32.

Detalii privind accesul în port și autorizația de debarcare (4)  (5)

33.

Numărul (numerele) jurnalului (jurnalelor) de pescuit pe suport de hârtie (4)

34.

Referința jurnalului de pescuit electronic (4)

35.

Referința notificării prealabile (4)  (5)

36.

Scopul notificării prealabile (inclusiv regimul INN) (4)  (5)

37.

Certificatul calei de depozitare a peștelui

38.

Planul de arimare

39.

Tablele de ulaj pentru rezervoarele frigorifice de apă de mare

40.

Certificatul pentru sistemele de cântărire la bord

41.

Calitatea de membru al unei organizații de producători

42.

Detalii privind ultimul port de escală (portul, statul și data) (4)  (5)

43.

Încălcări sau observații  (4)  (5)

44.

Inspecția capturilor  (4)  (5)

45.

Detalii privind capturile de la bord (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (4)  (5)

46.

Marja de toleranță per specie (4)

47.

Înregistrarea separată a peștilor subdimensionați (4)

48.

Detalii privind capturile descărcate (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (4)  (5)

49.

Verificarea dimensiunii minime de referință pentru conservare (4)

50.

Etichetarea

51.

Verificarea cântăririi, numărătoarea cutiilor/containerelor sau verificarea eșantionării la descărcare

52.

Verificarea calei după descărcare

53.

Cântărirea capturilor la debarcare

54.

Încălcări sau observații  (4)  (5)

55.

Informații privind transbordarea pentru capturile primite de la altă (alte) navă (nave) de pescuit  (4)  (5)

56.

Detalii privind nava (navele) de pescuit donatoare (numele, numărul de înmatriculare extern, indicativul de apel radio internațional, numărul atribuit de Organizația Maritimă Internațională, numărul din registrul flotei comunitare, pavilionul) (4)  (5)

57.

Detalii privind declarația de transbordare (4)  (5)

58.

Detalii privind capturile transbordate (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură) (4)  (5)

59.

Alte documente privind capturile (certificate de captură) (4)  (5)

60.

Încălcări sau observații  (4)  (5)

61.

Inspecția uneltelor de pescuit  (4)  (5)

62.

Detalii privind uneltele de pescuit (tip) (4)  (5)

63.

Detalii privind dispozitivul (dispozitivele) de fixare a plaselor sau alte dispozitive (tip) (4)  (5)

64.

Detalii privind dimensiunea ochiului de plasă (4)  (5)

65.

Detalii privind firele (tip, grosime) (4)  (5)

66.

Marcajul uneltelor de pescuit

67.

Încălcări sau observații  (4)  (5)

68.

Statutul navei de pescuit în zona (zonele) ORGP în care au avut loc activitățile de pescuit sau conexe (inclusiv în orice listă a navelor de pescuit INN)  (4)  (5)

69.

Observațiile inspectorilor  (4)

70.

Observațiile comandantului  (4)  (5)

71.

Acțiune sau acțiuni întreprinse  (4)

72.

Semnătura inspectorilor  (4)  (5)

73.

Semnătura comandantului  (4)  (5)

MODULUL 4: INSPECTAREA PIEȚELOR/LOCALURILOR

1.

Referința raportului de inspecție  (6)

2.

Statul membru și autoritatea responsabilă cu inspecțiile  (6)

3.

Data inspecției (începerea inspecției) (6)

4.

Ora inspecției (începerea inspecției) (6)

5.

Data inspecției (încheierea inspecției) (6)

6.

Ora inspecției (încheierea inspecției) (6)

7.

Locația portului (6)

8.

Inspectorul responsabil (6)

9.

Naționalitate

10.

Inspector 2 (6)

11.

Naționalitate

12.

Identificarea inspectorilor

13.

Detalii privind inspecția piețelor sau a localurilor (denumire și adresă)  (6)

14.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (6)

15.

Detalii privind reprezentantul proprietarului (nume, naționalitate și adresă) (6)

16.

Detalii privind produsele pescărești inspectate (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură, identificarea navei sau navelor de origine)  (6)

17.

Detalii privind cumpărătorul înregistrat, centrul de licitație sau alte organisme sau persoane responsabile cu prima comercializare a produselor pescărești (nume, naționalitate și adresă) (6)

18.

Verificarea dimensiunii minime de referință pentru conservare (6)

19.

Etichetarea în vederea trasabilității (6)

20.

Standarde comune de comercializare (6)

21.

Categorii de dimensiune

22.

Categorii de prospețime

23.

Inspectarea produselor pescărești supuse unui mecanism de stocare

24.

Produse pescărești cântărite înainte de vânzare

25.

Sisteme de cântărire calibrate și sigilate

26.

Încălcări sau observații  (6)

27.

Inspectarea documentelor aferente produselor pescărești inspectate  (6)

28.

Detalii privind declarația de debarcare

29.

Detalii privind declarația de primire

30.

Detalii privind documentul de transport

31.

Detalii privind facturile și notele de vânzare ale furnizorului

32.

Detalii privind certificatul capturilor efectuate prin pescuitul INN

33.

Detalii privind importatorul (nume, naționalitate și adresă)

34.

Încălcări sau observații  (6)

35.

Observațiile inspectorilor  (6)

36.

Observațiile operatorului  (6)

37.

Acțiune sau acțiuni întreprinse  (6)

38.

Semnătura inspectorilor  (6)

39.

Semnătura operatorului  (6)

MODULUL 5: INSPECȚIA VEHICULULUI DE TRANSPORT

1.

Referința raportului de inspecție  (7)

2.

Statul membru și autoritatea responsabilă cu inspecțiile (*)

3.

Data inspecției (începere) (*)

4.

Ora inspecției (începere) (*)

5.

Data inspecției (încheiere) (*)

6.

Ora inspecției (încheiere) (*)

7.

Locul unde se efectuează inspecția (adresa) (*)

8.

Inspectorul responsabil (*)

9.

Naționalitate

10.

Inspector 2 (*)

11.

Naționalitate

12.

Identificarea inspectorilor

13.

Detalii privind vehiculul vizat (tip și naționalitate) (*)

14.

Identificarea vehiculului tractor (numărul de înmatriculare) (*)

15.

Identificarea vehiculului tractat (numărul de înmatriculare) (*)

16.

Detalii privind proprietarul (nume, naționalitate și adresă) (*)

17.

Detalii privind conducătorul (nume, naționalitate și adresă) (*)

18.

Inspectarea documentelor aferente produselor pescărești (*)

19.

Produse pescărești cântărite înainte de transport (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură, identificarea navei sau navelor de origine (*)

20.

Destinația vehiculului (*)

21.

Detalii privind documentul de transport

22.

Transmiterea electronică a documentului de transport către statul membru de pavilion

23.

Jurnalul de pescuit al navei de origine anexat documentului de transport

24.

Transmiterea electronică a jurnalului de pescuit al navei de origine către statul membru de pavilion

25.

Alt document referitor la capturi anexat documentului de transport (certificatul de captură)

26.

Documentul de transport primit înainte de sosire de către statul membru de debarcare sau de comercializare

27.

Detalii privind declarația de debarcare

28.

Detalii privind declarația de primire

29.

Verificarea încrucișată a declarațiilor de primire și de debarcare

30.

Detalii privind notele de vânzare și facturile

31.

Etichetarea în vederea trasabilității

32.

Cântărirea prin sondaj a cutiilor/containerelor

33.

Sisteme de cântărire calibrate și sigilate

34.

Registru de cântărire

35.

Vehicul sau container sigilat

36.

Detaliile privind sigiliul care figurează în documentul de transport

37.

Autoritatea responsabilă cu inspecțiile care a aplicat sigiliile (*)

38.

Starea sigiliilor (*)

39.

Încălcări sau observații (*)

40.

Produsele pescărești transportate înainte de cântărire (specii, cantități în greutate de produs, inclusiv pentru peștii subdimensionați, prezentare, zona de captură, identificarea navei sau navelor de origine (*)

41.

Destinația vehiculului (*)

42.

Detalii privind documentul de transport

43.

Transmiterea electronică a documentului de transport către statul membru de pavilion

44.

Jurnalul de pescuit al navei de origine anexat documentului de transport

45.

Transmiterea electronică a jurnalului de pescuit al navei de origine către statul membru de pavilion

46.

Documentul de transport primit înainte de sosire de către statul membru de debarcare sau de comercializare

47.

Detalii privind declarația de debarcare

48.

Cântărirea produselor pescărești observată la sosirea la destinație de către autoritățile competente ale statului membru în cauză

49.

Detalii privind cumpărătorul înregistrat, centrul de licitație sau alte organisme sau persoane responsabile cu prima comercializare a produselor pescărești (nume, naționalitate și adresă) (*)

50.

Vehicul sau container sigilat

51.

Detaliile privind sigiliul care figurează în documentul de transport

52.

Autoritatea responsabilă cu inspecțiile care a aplicat sigiliile (*)

53.

Starea sigiliilor (*)

54.

Încălcări sau observații (*)

55.

Observațiile inspectorilor (*)

56.

Observațiile transportatorului (*)

57.

Acțiune sau acțiuni întreprinse (*)

58.

Semnătura inspectorilor (*)

59.

Semnătura transportatorului (*)


(1)  Informații obligatorii care trebuie colectate și înregistrate în baza de date în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament

(2)  Informații obligatorii care trebuie colectate și înregistrate în baza de date în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament

(3)  Informații suplimentare în cazul inspecției controalelor efectuate de statul portului

(4)  Informații obligatorii care trebuie colectate și înregistrate în baza de date în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament

(5)  Informații suplimentare în cazul inspecției controalelor efectuate de statul portului

(6)  Informații obligatorii care trebuie colectate și înregistrate în baza de date în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament

(7)  Informații obligatorii care trebuie colectate și înregistrate în baza de date în conformitate cu articolul 118 din prezentul regulament”


ANEXA VIII

„ANEXA XXX

PUNCTE CARE TREBUIE ATRIBUITE ÎN CAZ DE ÎNCĂLCĂRI GRAVE

Nr.

Încălcare gravă

Puncte

1

Neîndeplinirea obligațiilor de a înregistra și de a raporta capturile și datele referitoare la capturi, inclusiv datele care trebuie transmise prin sistemul de monitorizare a navelor prin satelit

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

3

2

Utilizarea de unelte interzise sau neconforme cu legislația Uniunii

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

4

3

Falsificarea sau disimularea marcajelor, a identității sau a numărului de înmatriculare

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

5

4

Disimularea, alterarea sau suprimarea elementelor doveditoare care prezintă interes într-o anchetă

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

5

5

Îmbarcarea, transbordarea sau debarcarea peștilor subdimensionați cu încălcarea legislației în vigoare sau fără a îndeplini obligațiile privind debarcarea peștilor subdimensionați

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

5

6

Efectuarea de activități de pescuit în zona unei organizații regionale de gestionare a pescuitului într-un mod care nu este conform cu sau încalcă măsurile de conservare și gestionare ale respectivei organizații

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

5

7

Pescuitul în absența unei licențe, a unei autorizații sau a unui permis valabile, emise de statul de pavilion sau de statul de coastă corespunzător

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

7

8

Pescuitul într-o zonă închisă sau în timpul unei sezon închis, fără o cotă alocată, după atingerea unei cote sau dincolo de o limită de adâncime

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

6

9

Pescuit direcționat asupra unui stoc care face obiectul unui moratoriu sau pentru care pescuitul este interzis

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

7

10

Obstrucționarea activității inspectorilor în exercitarea atribuțiilor lor de control al conformității cu măsurile de conservare și gestionare aplicabile sau a activității observatorilor în exercitarea atribuțiilor lor de observare a respectării normelor aplicabile ale Uniunii

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

7

11

Transbordarea către nave de pescuit identificate ca fiind implicate în activități de pescuit INN în sensul Regulamentului (CE) nr. 1005/2008, în special pe cele incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii sau pe lista de nave de pescuit INN a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului, precum și participarea la operațiuni comune de pescuit cu respectivele nave sau sprijinirea sau realimentarea acestora

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]

7

12

Utilizarea unei nave de pescuit fără naționalitate, care este prin urmare o navă apatridă în conformitate cu dreptul internațional

[Articolul 90 alineatul (1) din regulamentul privind controlul, coroborat cu articolul 42 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 3 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008]”

7


31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/52


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1963 AL COMISIEI

din 30 octombrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de acesulfam de potasiu originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri provizorii

(1)

La data de 22 mai 2015, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/787 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză” sau „RPC”) și la importurile de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri.

(2)

Ancheta a fost deschisă la data de 4 septembrie 2014 în urma unei plângeri depuse la data de 22 iulie 2014 de societatea Celanese Sales Germany GmbH (denumită în continuare „reclamantul”). Denumirea oficială a reclamantului era, inițial, Nutrinova Nutrition Specialties & Food Ingredients GmbH, însă aceasta a fost schimbată la data de 1 august 2015. Reclamantul este unicul producător din Uniune de acesulfam de potasiu (sau „ACE-K”), reprezentând, prin urmare, 100 % din producția totală a Uniunii de ACE-K.

(3)

Astfel cum se prevede în considerentul 16 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.2.   Procedura ulterioară

(4)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Reclamantul a solicitat o audiere cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”). Audierea a avut loc la data de 8 iulie 2015. Reclamantul a contestat mai multe aspecte ale constatărilor provizorii, în special în ceea ce privește adaptările efectuate în calculul marjelor de dumping și, respectiv, al marjelor de prejudiciu.

(6)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de către părțile interesate și, după caz, a modificat constatările provizorii în mod corespunzător.

(7)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de ACE-K originar din RPC și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la această comunicare a constatărilor definitive. La cererea reclamantului, o altă audiere cu consilierul-auditor a avut loc la data de 22 septembrie 2015.

(8)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

1.3.   Eșantionarea

(9)

În absența observațiilor privind renunțarea la eșantionare, având în vedere numărul limitat de importatori neafiliați și al producătorilor-exportatori din RPC care s-au făcut cunoscuți, concluziile provizorii menționate la considerentele 7-11 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(10)

Produsul în cauză, astfel cum este definit în considerentul 17 din regulamentul provizoriu, este acesulfamul de potasiu (sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3), originar din Republica Populară Chineză, precum și asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri, încadrat în prezent la codurile NC ex 2106 90 92, ex 2106 90 98, ex 2934 99 90 (cod TARIC 2934999021), ex 3824 90 92, ex 3824 90 93 și ex 3824 90 96.

(11)

Astfel cum se explică în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, ACE-K este utilizat ca îndulcitor sintetic într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în industria alimentară, a băuturilor și a produselor farmaceutice.

(12)

După instituirea măsurilor provizorii, autoritățile vamale din diferite state membre și din Elveția și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dificultățile provocate de includerea provizorie a ACE-K din preparate și/sau amestecuri în definiția produsului în cauză. Ancheta a arătat că aceste preparate și/sau amestecuri care conțin ACE-K nu au fost, de fapt, importate în cursul perioadei de anchetă. Comisia a concluzionat că, având în vedere lipsa importurilor, preparatele și amestecurile nu ar trebui să fie incluse în definiția produsului. Această clarificare nu are nicio influență asupra constatărilor privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii. Deși Comisia a identificat în cursul anchetei anumite activități legate de realizarea unui amestec de către un producător din Uniune, impactul activităților respective a fost exclus din analiza care se afla deja în etapa provizorie, având în vedere caracterul lor excepțional. Prin urmare, clarificarea se referă numai la ACE-K din preparate și/sau amestecuri și nu afectează în mod semnificativ domeniul de aplicare al procedurii sau constatările provizorii cu privire la dumping și prejudiciu.

(13)

Având în vedere dificultățile de punere în aplicare considerabile raportate de către autoritățile vamale, eventualele riscuri de aplicare legate de transformarea formelor pure de ACE-K în preparate și/sau amestecuri nu justifică includerea acestora. Includerea preparatelor și amestecurilor nu este, prin urmare, adecvată.

(14)

Definiția produsului în cauză ar trebui, prin urmare, să fie clarificată, și anume faptul că aceasta include doar acesulfamul de potasiu (sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3), originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”), încadrat în prezent la codul NC ex 2934 99 90 (codul TARIC 2934999021) (denumit în continuare „produsul în cauză”). Acesulfamul de potasiu este cunoscut, de asemenea, sub denumirea de Acesulfam K sau ACE-K. În cazul în care au fost instituite taxe antidumping provizorii asupra acestor preparate și/sau amestecuri, acestea ar trebui anulate.

(15)

Comisia nu a primit observații în acest sens. Constatările menționate în considerentul 19 din regulamentul provizoriu sunt, prin urmare, confirmate.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Valoarea normală

(16)

Niciunul dintre producătorii chinezi de ACE-K nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și, prin urmare, nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale prețurile lor de vânzare pe piața internă sau costul de producție. În cursul perioadei de anchetă, ACE-K a fost produs doar în RPC și în Uniune. Prin urmare, valoarea normală nu a putut fi stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață, sau pe baza prețului practicat de o astfel de o țară terță față de alte țări, inclusiv față de Uniune.

(17)

Prin urmare, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită „pe orice altă bază rezonabilă”.

(18)

În acest sens, Comisia a utilizat ca punct de plecare pentru stabilirea valorii normale prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, și anume prețul de vânzare din Uniune practicat de industria din Uniune, și a adaptat ulterior prețul respectiv pentru a elimina efectul a trei elemente care existau numai pentru industria din Uniune și care reflectau tipare specifice de formare a prețurilor, precum și activitățile legate de un produs foarte specific și diferit fabricat de către reclamant.

(19)

Într-adevăr, ancheta a identificat – în ceea ce privește modul de stabilire a prețurilor produsului în cauză în cazul de față – tipare specifice referitoare la cantități și tipuri de clienți, diferențe în materie de calitate, precum și costuri excepționale legate de un produs nou, foarte specific și diferit fabricat numai de către reclamant. Prin urmare, Comisia a efectuat adaptări relevante pentru a reflecta aceste tipare specifice și pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă.

(20)

Reclamantul a contestat adaptările prețurilor sale pentru stabilirea valorii normale, susținând că acestea sunt inadecvate în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(21)

Observațiile de mai sus necesită o clarificare a abordării Comisiei în comparație cu abordarea descrisă în regulamentul provizoriu. Într-adevăr, făcând trimitere la considerentele 26 și 27 din regulamentul provizoriu, ar trebui să se clarifice faptul că au fost efectuate trei adaptări descrise mai jos în considerentele 23-38, în contextul stabilirii valorii normale „pe orice altă bază rezonabilă”, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel, scopul nu a fost de a efectua o ajustare a valorii normale pentru compararea cu un preț de export, ci, mai degrabă, de a ajunge la o valoare normală pe o bază rezonabilă în absența unei țări terțe adecvate cu economie de piață care să poată fi utilizată ca țară analogă. Într-adevăr, prețurile practicate de industria din Uniune au fost utilizate doar ca punct de plecare în procesul de stabilire a unei valori normale rezonabile, iar adaptările au fost necesare pentru a ajunge la o astfel de valoare normală rezonabilă.

(22)

Afirmația că nu există niciun temei juridic pentru aceste adaptări este, prin urmare, respinsă.

3.1.1.   Adaptarea nivelului de comercializare

(23)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul, deși a fost de acord că o adaptare a fost justificată întrucât vânzările la export din China s-au efectuat în principal către comercianți din Uniune, în timp ce vânzările producătorului din Uniune au fost realizate în principal către utilizatori finali, a pus la îndoială amploarea adaptării efectuate pentru a ajunge la o valoare normală la nivelul comercianților. Din cauza prezenței reduse a vânzărilor către distribuitori în rândul vânzărilor industriei din Uniune, aceste date nu au putut fi utilizate pentru a stabili o rată suficientă de adaptare pentru aceste diferențe de nivel comercial și, prin urmare, rata de adaptare a fost calculată provizoriu pe baza diferenței de preț dintre vânzările chineze către comercianți și către utilizatori finali. Reclamantul a contestat că aceasta este o bază adecvată și a afirmat că adaptarea în funcție de nivelul comercial ar fi trebuit să fie determinată de marja brută realizată de trei mari distribuitori din Uniune în sectorul ingredientelor alimentare, fiecare dintre aceștia distribuind ACE-K.

(24)

Comisia a admis că, în acest caz, este mai adecvat să se calculeze rata de ajustare pe baza marjelor brute obținute de distribuitorii relevanți. Cu toate acestea, metodologia propusă de reclamant a prezentat deficiențe întrucât numai unul dintre distribuitorii menționați de reclamant au cooperat, iar datele s-au raportat la toate produsele comercializate de acești importatori, dintre care majoritatea nu corespundeau produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a adaptat metodologia propusă pentru a include date care au fost verificate în cursul anchetei și care se refereau numai la ACE-K. În acest scop, Comisia a stabilit marja brută realizată de toți importatorii care au cooperat la anchetă. Această marjă se referă exclusiv la distribuția de ACE-K. Această metodologie revizuită a dus la o rată revizuită de adaptare în funcție de nivelul comercial în comparație cu cea utilizată în etapa provizorie. Rata revizuită respectivă a fost aplicată și se reflectă în marja de dumping din tabelul prezentat în considerentul 53 de mai jos.

(25)

Un producător-exportator chinez a prezentat observații cu privire la faptul că nu i-a fost comunicată rata provizorie de adaptare în funcție de diferențele în materie de nivel comercial. Rata nu mai este relevantă întrucât ea a fost înlocuită, după cum se explică în considerentul 24 de mai sus. În orice caz, întrucât adaptarea provizorie s-a bazat pe datele obținute de la doi producători-exportatori chinezi cooperanți care au efectuat vânzări atât către comercianți cât și către utilizatori, suma exactă se raportează la date comerciale confidențiale și nu poate fi dezvăluită.

3.1.2.   Adaptarea în funcție de diferențele în materie de calitate și percepția pe piață a acesteia

(26)

Cu privire la adaptarea în funcție de calitate, reclamantul a susținut, mai întâi, că nu există o diferență de calitate între produsul chinezesc și produsul similar fabricat de către producătorul din Uniune și că, prin urmare, nu era justificată adaptarea. Apoi, reclamantul a contestat caracterul reprezentativ al dovezilor pe baza cărora Comisia a justificat diferențele de calitate și percepția acestora pe piață la momentul stabilirii valorii normale.

(27)

În acest sens, ar trebui subliniat faptul că au fost primite diverse informații care au indicat diferențe de calitate și/sau de percepție pe piață a diferențelor în materie de calitate dintre produsul chinezesc și produsul similar în Uniune. De fapt, informațiile furnizate de reclamant în plângerea sa și pe propriul său site internet au indicat în mod clar că există o diferență în materie de calitate. Unele informații primite, în general de natură limitată, includ rapoarte de încercare și observații scrise primite de la părțile interesate. Prin urmare, caracterul reprezentativ al dovezilor pe baza cărora s-a concluzionat că, într-adevăr, a existat o diferență reală și/sau percepută de calitate dintre produsul importat și ACE-K fabricat de producătorul din Uniune este considerat a fi suficient.

(28)

În plus, caietele de sarcini ale produsului colectate în timpul vizitelor de verificare efectuate la sediul industriei din Uniune, al producătorilor și al importatorilor chinezi au confirmat această diferență în materie de calitate, întrucât au arătat diferențe semnificative în ceea ce privește standardele de puritate între produsul vândut de către reclamant și produsul vândut de producătorii-exportatori. Prin urmare, o adaptare este justificată.

(29)

În plus, în ceea ce privește valoarea adaptării, aceasta se bazează exclusiv pe cuantificarea diferenței de calitate în dosarul respectiv, prezentată chiar de industria din Uniune. Comisia a constatat că, în plus, costul implicat de testarea și de îmbunătățirea standardelor de calitate ale ACE-K vândut de un producător chinez, astfel cum a fost verificat la fața locului la sediul unui importator cooperant, constituie aproximativ aceeași sumă ca și adaptarea efectuată de Comisie, ceea ce a confirmat faptul că suma aferentă adaptării este rezonabilă.

(30)

Un producător-exportator chinez a susținut că calitatea ACE-K nu este inferioară doar comparativ cu calitatea ACE-K fabricat de producătorul din Uniune, ci și comparativ cu calitatea ACE-K fabricat de cei doi concurenți chinezi ai săi. Acesta a susținut că adaptarea calității pentru produsele sale ar trebui, prin urmare, să fie mai mare. Elementele de probă în acest sens s-au referit la rapoartele de încercare prin care s-a comparat produsul fabricat de producătorul-exportator chinez respectiv cu produsul fabricat de un alt producător-exportator chinez cooperant și la o declarație emisă de către un importator din Uniune. Acest importator a afirmat că a cumpărat produsul în cauză de la producătorul chinez respectiv la un preț mai mic, întrucât produsul acestuia se presupune a fi de calitate inferioară față de cea a concurentului său chinez.

(31)

Acest argument nu a fost acceptat, întrucât rapoartele de încercare prezentate erau datate înainte de perioada de anchetă. Calitatea produsului în cauză fabricat de producătorul-exportator chinez este posibil să se fi îmbunătățit între timp. În plus, deși afirmația privind calitatea inferioară i-a vizat pe ambii producători chinezi cooperanți rămași, rapoartele de încercare au comparat produsele fabricate de producătorul chinez care a făcut afirmația de mai sus doar cu produsele fabricate de un singur alt producător chinez cooperant. În ceea ce privește declarația emisă de către importator, aceasta s-a referit, de asemenea, doar la produsul fabricat de producătorul chinez care a făcut afirmația de mai sus și de un alt producător chinez cooperant. În plus, în susținerea acestei afirmații nu s-a furnizat niciun element de probă verificabil (de exemplu, facturi care indică o calitate inferioară și/sau prețurile de achiziție).

(32)

Pe baza celor de mai sus, Comisia consideră că adaptarea calității efectuată este justificată și este la nivelul corespunzător. Adaptarea prețurilor din Uniune pentru a reflecta diferențele de calitate este, prin urmare, confirmată.

3.1.3.   Adaptarea legată de activitățile de cercetare și dezvoltare (C&D) și de comercializare pentru un produs foarte specific și diferit fabricat de reclamant

(33)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a afirmat că nu a primit nicio explicație din partea Comisiei cu privire la motivul pentru care costurile legate de produsul său nou dezvoltat au fost deduse din valoarea normală și a susținut că nu era justificată o adaptare.

(34)

În această privință, trebuie să se remarce mai întâi că, în ceea ce privește produsul nou dezvoltat, costurile aferente au fost deduse în mod consecvent în cursul analizei dumpingului și a prejudiciului, întrucât aceste costuri sunt legate de un produs foarte specific și diferit fabricat de către reclamant (a se vedea considerentele 12-14). Acestea au un caracter excepțional și unic pentru industria din Uniune. În al doilea rând, întrucât noul produs nu era încă pe deplin funcțional, numai cantități foarte limitate de vânzări au avut loc în perioada de anchetă, prețurile de vânzare nefiind în niciun caz reprezentative. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi, care sunt considerați a fi producători generici ai produsului în cauză, nu a suportat astfel de costuri. Prin urmare, pentru a stabili pe o bază rezonabilă valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a considerat că este rezonabil să se facă o adaptare, excluzând costurile legate de noul produs din calculul valorii normale.

(35)

De asemenea, reclamantul a contestat adaptarea ca atare pe baza căreia costurile au fost deduse din prețuri, precizând că nu ar exista niciun temei juridic în acest sens, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și că, procedând astfel, Comisia ar „aduna mere cu pere”. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 21 de mai sus, valoarea normală a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, iar această adaptare s-a dovedit a fi justificată în temeiul articolului respectiv pentru a stabili o valoare normală pe o bază rezonabilă. În plus, este clar că stabilirea prețurilor industriei din Uniune a fost afectată de aceste costuri (cu cercetarea și dezvoltarea și, în principal, comercializarea) legate de un nou produs foarte specific și diferit. Într-adevăr, ancheta a arătat că aceste costuri au fost atribuite activităților legate de ACE-K și, prin urmare, este logic ca societatea în cauză, la stabilirea prețurilor, să țină cont de aceste costuri în scopul de a le recupera. De fapt, industria din Uniune a confirmat în răspunsul său la chestionar faptul că costul de producție este un factor care se ia în considerare în procesul de construire a prețurilor.

(36)

De asemenea, reclamantul a contestat amploarea adaptării, considerând-o prea mare. Acesta a susținut că presupusele diferențe în ceea ce privește costurile de comercializare și de dezvoltare pentru piața Uniunii în comparație cu alte piețe ar fi justificat o sumă mai mică per kg. În acest sens, ar trebui evidențiat în primul rând faptul că această distincție în materie de costuri pe piață nu a fost făcută de reclamant în cursul anchetei, în pofida faptului că reclamantul a fost invitat să prezinte o defalcare a acestor costuri de comercializare și dezvoltare. În al doilea rând, aceste cifre nu au putut fi controlate în timpul verificării efectuate la fața locului. Acest fapt contrastează cu adaptarea calculată de Comisie, întrucât se bazează pe date verificate provenite de la reclamant. Prin urmare, Comisia consideră că reclamantul nu a prezentat dovezi care să demonstreze că nivelul de adaptare nu ar fi rezonabil. În orice caz, nu s-a considerat prudent să se reevalueze în acest mod un singur element al costurilor VAG și nu celelalte. Având în vedere cele de mai sus, acest argument nu poate fi acceptat.

(37)

Un producător-exportator chinez a solicitat Comisiei să divulge valoarea exactă a adaptării efectuate pentru activitățile legate de un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant. Cu toate acestea, valoarea respectivă nu a putut fi divulgată, întrucât este confidențială.

(38)

Suma aferentă celor trei adaptări efectuate de Comisie pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă reprezintă între 25 % și 45 % din prețul de vânzare în Uniune practicat de industria din Uniune.

3.1.4.   Cererile pentru alte adaptări

(39)

Astfel cum s-a explicat mai sus, pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă, Comisia a utilizat ca punct de plecare media reală a prețurilor de vânzare în Uniune, verificate în mod corespunzător.

(40)

În urma comunicării constatărilor provizorii, industria din Uniune a contestat utilizarea prețurilor de vânzare reale ca punct de plecare. În special, aceasta a afirmat că „o marjă de profit rezonabilă” ar fi trebuit să fie adăugată la prețurile reale respective. În opinia reclamantului, marja de profit realizată în 2009 (cuprinsă între 15 % și 25 %) ar fi fost „o marjă de profit rezonabilă”, întrucât reclamantul nu a deținut o poziție dominantă, cota sa de piață scăzând până la mai puțin de 50 % în anul respectiv. Conform afirmațiilor sale, dumpingul și prejudiciul încă nu avuseseră loc în 2009.

(41)

În considerentul 66 din regulamentul provizoriu, s-a explicat deja că vânzările producătorului din Uniune către clienți independenți au fost profitabile. Rentabilitatea exactă a acestor vânzări calculată în acest mod este confidențială față de alte părți decât producătorul din Uniune și, prin urmare, rentabilitatea a fost prezentată sub formă de indici în tabelul 10 din regulamentul provizoriu, dar aceasta depășea 5 % – procent care, în industria îndulcitorilor sintetici, este rezonabil. Cifra exactă a fost comunicată reclamantului. În plus, valoarea normală a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. Prețurile practicate de industria din Uniune au fost utilizate ca punct de plecare și au fost adaptate pentru a ține cont de elementele legate de factori legați de construirea prețurilor care sunt specifici industriei din Uniune și de activitățile aferente unui produs foarte specific și diferit dezvoltat de reclamant. Această metodă a fost considerată rezonabilă, având în vedere împrejurările specifice acestui caz și informațiile disponibile la dosar. Prin urmare, nu a fost necesar să se înlocuiască profitul efectiv cu o țintă de profit pentru a stabili valoarea normală pe o bază rezonabilă și să se recalculeze valoarea normală, astfel cum a fost susținut de către reclamant. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(42)

În cele din urmă, reclamantul a identificat o eroare de calcul în ceea ce privește lista de vânzări a industriei din Uniune care a servit drept bază pentru stabilirea valorii normale. Această eroare a fost corectată, iar corecția se reflectă în tabelul din considerentul 53 de mai jos.

3.1.5.   Observații primite după comunicarea constatărilor definitive

(43)

În răspunsul său la comunicarea concluziilor definitive, reclamantul a contestat calcularea de către Comisie a cuantumului deducerii în funcție de diferențele de nivel comercial pe baza prețului franco fabrică complet practicat de industria din Uniune, întrucât acest preț a inclus costurile excepționale legate de activitățile C&D și de comercializare pentru un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant. Reclamantul a considerat că deducerea ar fi trebuit să fie aplicată la prețul franco fabrică practicat de industria din Uniune adaptat, după deducerea acestor cheltuieli excepționale.

(44)

Cu toate acestea, nivelul de adaptare comercială, astfel cum s-a explicat în considerentul 24 de mai sus, reprezintă marja brută medie ponderată realizată de importatorii cooperanți din distribuția de ACE-K. Prin urmare, aceasta ar trebui să fie aplicată prețului de vânzare real, deoarece este o adaptare menită să abordeze diferențele obiective dintre prețurile de vânzare, astfel cum sunt identificate pe piață. Nivelul de adaptare comercială este strâns legat de prețurile observate pe piață. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(45)

În urma informării părților, reclamantul a reiterat, de asemenea, afirmația conform căreia nivelul de adaptare comercială ar fi trebuit să fie stabilit în funcție de marja brută realizată de trei mari distribuitori din Uniune din industria ingredientelor alimentare, fiecare dintre aceștia fiind distribuitor de ACE-K. Reclamantul a contestat metodologia revizuită utilizată de către Comisie pe motiv că marja distribuitorilor, pe care s-a bazat metodologia respectivă, ar include servicii pe care distribuitorii pentru industria din Uniune nu ar trebui să le furnizeze, ducând la o marjă prea mare.

(46)

Cu toate acestea, deși anumite servicii suplimentare care au fost identificate în cursul anchetei, marja brută stabilită pentru distribuitori a fost netă de astfel de activități suplimentare și, prin urmare, a fost strict legată de activitatea comercială. Prin urmare, rata stabilită pentru a ține cont de diferențele privind nivelul de comercializare se referă exclusiv la diferența de nivel comercial și se confirmă faptul că rata astfel obținută este mai adecvată decât rata conformă cu metodologia propusă de reclamant, astfel cum s-a explicat deja în considerentul 24 de mai sus. Afirmația reclamantului referitoare la acest aspect a fost, prin urmare, respinsă.

(47)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, reclamantul a solicitat, de asemenea, divulgarea mai multor elemente legate de costurile excepționale C&D și de comercializare suportate pentru un produs foarte specific și diferit elaborat de reclamant și elemente legate de propriile sale marje de profit. Cu toate acestea, întrucât aceste elemente au fost deja divulgate sau furnizate direct de către însuși reclamantul, în răspunsul său la chestionar, în timpul vizitei de verificare și în diferitele comunicări, reclamantul a fost informat în mod corespunzător că toate informațiile solicitate se află deja în posesia sa și că nu a fost considerată necesară o altă divulgare a acestora.

(48)

În cursul audierii cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale în urma comunicării finale, reclamantul a afirmat în cadrul unei noi cereri că nivelul de adaptare comercială ar trebui să fie exprimat ca sumă fixă-per-kilogram. Comisia a constatat că această observație nu poate fi luată în considerare în mod oficial, întrucât a fost transmisă după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor privind comunicarea finală. În orice caz, Comisia a considerat că utilizarea unui procent pentru o astfel de adaptare este rezonabilă.

3.1.6.   Concluzie privind valoarea normală

(49)

În absența oricăror alte observații privind stabilirea valorii normale, considerentele 22 și 23 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.2.   Prețul de export

(50)

În absența oricăror observații privind prețul de export, considerentul 24 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.3.   Comparația

(51)

Observațiile primite cu privire la adaptările valorii normale, care, în realitate, au vizat stabilirea valorii normale ca atare au fost abordate în considerentele 20-48. Comisia nu a primit alte observații. Prin urmare, constatările din considerentele 25-26 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.4.   Marjele de dumping

(52)

În absența oricăror observații, se confirmă metodologia utilizată pentru calcularea marjelor de dumping, astfel cum este descrisă în considerentele 28-32 din regulamentul provizoriu.

(53)

Având în vedere corectarea erorii de calcul, astfel cum s-a descris la considerentul 42, precum și metodologia revizuită pentru stabilirea ratei de adaptare în ceea ce privește nivelul comercial, astfel cum s-a descris la considerentul 24, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societate

Marja de dumping

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd

135,6 %

Suzhou Hope Technology Co., Ltd

119,9 %

Anhui Vitasweet Food Ingredient Co., Ltd

64,0 %

Toate celelalte societăți

135,6 %

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Industria din Uniune și a producția Uniunii

(54)

În absența observațiilor în legătură cu producția Uniunii și cu industria din Uniune, se confirmă considerentul 34 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Consumul din Uniune

(55)

În lipsa observațiilor cu privire la consumul din Uniune, se confirmă considerentele 35-37 din regulamentul provizoriu.

4.3.   Importurile provenite din țara în cauză

(56)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 42 de mai sus, a fost corectată o greșeală de calcul din lista vânzărilor în Uniune. Această corecție a afectat, de asemenea, marjele de subcotare care au fost modificate în consecință. Marjele de subcotare au fost, de asemenea, afectate de nivelul revizuit al ratei de adaptare comercială, fapt care este explicat în mod corespunzător în considerentul 24 de mai sus. Marjele medii ponderate de subcotare revizuite au variat între 32 % și 54 %.

(57)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a susținut că, având în vedere adaptarea prețului practicat de industria din Uniune, astfel cum s-a menționat în considerentul 44 din regulamentul provizoriu, marjele de subcotare constatate de Comisie ar fi subestimat subcotarea efectivă a prețurilor. Cu toate acestea, adaptările respective sunt adecvate, întrucât au fost făcute pentru a alinia prețurile practicate de industria din Uniune la un nivel care permite o comparație echitabilă cu prețurile importurilor din China.

(58)

În absența oricăror alte observații privind importurile din țara în cauză și cu excepția marjelor de subcotare revizuite, astfel cum s-a menționat în considerentul 56 de mai sus, concluziile enunțate în considerentele 38-44 din regulamentul provizoriu se confirmă.

4.4.   Situația economică a industriei din Uniune

(59)

Industria din Uniune a contestat excluderea anumitor costuri legate de C&D și de comercializare pentru stabilirea situației economice a industriei din Uniune. Cu toate acestea, în absența unor dovezi care să confirme contrariul, Comisia susține că aceste costuri au fost suportate pentru un produs foarte specific și diferit dezvoltat de către reclamant și de o natură excepțională și că acestea ar trebui, prin urmare, să nu fie luate în considerare pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(60)

În lipsa oricăror altor observații privind evoluția indicatorilor de prejudiciu, se confirmă concluziile expuse în considerentele 45-73 din regulamentul provizoriu.

4.5.   Observații primite după comunicarea constatărilor definitive

(61)

În urma comunicării finale, reclamantul a prezentat observații privind anumite adaptări ale prețului franco fabrică practicat de industria din Uniune care a fost utilizat pentru calculul prejudiciului. Aceste observații care erau valabile și pentru calculul valorii normale sunt abordate în considerentele 43-48 de mai sus. Comisia a aplicat principiul simetriei în stabilirea unei valori de referință pentru calculul eliminării prejudiciului.

4.6.   Concluzie privind prejudiciul

(62)

Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluziile prezentate în considerentele 74-82 din regulamentul provizoriu și anume că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(63)

Comisia nu a primit nicio observație referitoare la constatările provizorii în ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciu. Prin urmare, se confirmă faptul că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază și că nu există alți factori care sunt de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 97-99 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

6.   INTERESUL UNIUNII

6.1.   Interesul industriei din Uniune

(64)

Reclamantul a contestat considerentul 102 din regulamentul provizoriu, considerând că acesta presupune că taxele acordă doar o scutire parțială industriei din Uniune, ceea ce contravine dispozițiilor din regulamentul de bază.

(65)

Ar trebui subliniat faptul că taxa instituită rezultă din aplicarea dispozițiilor regulamentului de bază. Expresia „scutire parțială” se referă numai la presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile care fac obiectul unui dumping, întrucât se preconizează că instituirea măsurilor va duce la creșterea prețurilor de import. Aceasta nu se referă la o redresare parțială de pe urma efectelor prejudiciului.

(66)

Nu au fost primite alte observații sau informații privind interesul industriei din Uniune. Prin urmare, se confirmă constatările provizorii de la considerentele 101-103 din regulamentul provizoriu, astfel cum sunt interpretate mai sus.

6.2.   Interesul importatorilor neafiliați

(67)

În lipsa altor observații referitoare la interesul importatorilor și al operatorilor comerciali neafiliați, se confirmă considerentele 104-110 din regulamentul provizoriu.

6.3.   Interesul utilizatorilor

(68)

În lipsa altor observații referitoare la interesul utilizatorilor, se confirmă considerentele 111-117 din regulamentul provizoriu.

6.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(69)

În absența oricăror alte observații privind interesele Uniunii, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 118-119 din regulamentul provizoriu.

7.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

7.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului (marja de prejudiciu)

(70)

Reclamantul a susținut că, întrucât nivelul de eliminare a prejudiciului nu a fost stabilit prin adăugarea unui profit țintă, taxele provizorii nu ar fi suficient de mari pentru eliminarea completă a prejudiciului suferit de industria din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, reclamantul a contestat estimarea Comisiei conform căreia nivelul măsurilor provizorii ar permite industriei din Uniune să își recupereze costurile și să realizeze un profit rezonabil.

(71)

În acest sens și după cum s-a menționat în considerentul 41, industria din Uniune a atins, după deducerea costurilor de natură excepțională legate de dezvoltarea unui produs foarte specific și diferit, un profit rezonabil în cursul perioadei de anchetă, în pofida tendințelor negative observate în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia reafirmă că nu există niciun temei pentru a adăuga o țintă de profit la profitul realizat deja. Prin urmare, se preconizează că taxele, stabilite pe baza subcotării, ar elimina prejudiciul suferit și ar preveni deteriorarea în continuare a situației industriei din Uniune.

(72)

Pentru a-și susține argumentația, reclamantul a comparat prezenta anchetă cu ancheta antidumping privind importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză (3). Industria din Uniune a afirmat că abordarea adoptată în ancheta respectivă nu este adecvată în cazul de față și, prin urmare, nu ar trebui aplicată.

(73)

În ancheta privind diciandiamida, s-a ținut seama de trei aspecte semnificative pentru a justifica abordarea adoptată: (i) măsurile nu ar trebui să compenseze factori care nu au putut fi atribuiți importurilor care fac obiectul unui dumping; (ii) marja de dumping a fost calculată prin utilizarea unei valori normale adaptate bazată pe datele industriei din Uniune; și (iii) există doar două surse de diciandiamidă la nivel mondial. În ceea ce privește al treilea factor, Comisia a constatat că exista riscul ca, în cazul unor taxe prea mari, industria din Uniune să poată monopoliza piața Uniunii.

(74)

Prin urmare, este evident că situația existentă în cazul anchetei privind diciandiamida este foarte asemănătoare cu prezenta anchetă. În ancheta actuală, marja de dumping este calculată, din nou, utilizând valoarea normală bazată pe datele industriei din Uniune cu anumite adaptări necesare în mod obiectiv. În plus, sunt, de asemenea, foarte puține surse de aprovizionare mondiale și există, din nou, un risc de monopol dacă măsurile nu sunt calculate într-un mod echitabil și echilibrat.

(75)

Prin urmare, Comisia consideră că în cadrul actualei anchete, o abordare similară este justificată.

(76)

În lipsa altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 121-124 din regulamentul provizoriu.

(77)

Astfel cum s-a descris în considerentul 42, o eroare de calcul privind lista vânzărilor realizate în Uniune, care a afectat și calculele de stabilire a prejudiciului, a trebuit să fie corectată. În plus, după cum s-a explicat în considerentul 24, o bază revizuită pentru calcularea nivelului de adaptare comercială a fost considerată a fi justificată. Corecțiile au determinat revizuirea marjelor de prejudiciu definitive, care sunt după cum urmează:

Societate

Marjă de prejudiciu

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd

126,0 %

Suzhou Hope Technology Co., Ltd

108,6 %

Anhui Vitasweet Food Ingredient Co., Ltd

49,7 %

Toate celelalte societăți

126,0 %

7.2.   Măsuri definitive

(78)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, la nivelul marjelor de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, nivelurile taxelor au fost revizuite în urma comunicării constatărilor provizorii, deoarece o eroare de calcul care afectează atât marjele de dumping, cât și marjele de prejudiciu a fost corectată și ajustarea în funcție de nivelul comercial a fost revizuită.

(79)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care taxele vor fi instituite sunt stabilite după cum urmează:

Societate

Marjă de dumping

(%)

Marjă de prejudiciu

(%)

Taxă antidumping definitivă

(%)

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd

135,6

126,0

126,0

Suzhou Hope Technology Co., Ltd

119,9

108,6

108,6

Anhui Vitasweet Food Ingredient Co., Ltd

64,0

49,7

49,7

Toate celelalte societăți

135,6

126,0

126,0

(80)

Taxa rămâne o sumă fixă exprimată în euro pe kilogram net, astfel cum se explică în considerentul 127 din regulamentul provizoriu, pentru a asigura o punere în aplicare coerentă a măsurilor de către autoritățile vamale, chiar dacă nu mai există nicio trimitere la ACE-K din compoziția preparatelor și/sau a amestecurilor.

(81)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul întreprinderilor implicate, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei individuale sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză, care a fost fabricat de către entitățile juridice menționate. Produsul importat în cauză, fabricat de orice altă societate a cărei denumire nu este menționată în mod special în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entități afiliate societăților menționate în mod special, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe antidumping individuale.

(82)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care schimbă ulterior numele entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (4). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea numelui societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunț de informare cu privire la schimbarea numelui.

(83)

Pentru a minimiza riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre, sub rezerva cerințelor prevăzute la articolul 1 alineatul (3). Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură vor face obiectul unei taxe antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(84)

În cazul în care evoluția importurilor de preparate și/sau amestecuri care conțin ACE-K în Uniune impune acest lucru, se va evalua nevoia de adoptare rapidă a unor măsuri adecvate, inclusiv în ceea ce privește deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază.

(85)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți se va aplica nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi către Uniune în perioada anchetei.

7.3.   Angajamente

(86)

Doi producători-exportatori chinezi au oferit angajamente de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Unul dintre aceștia a prezentat o ofertă de angajament revizuită în urma unei audieri cu Comisia.

(87)

Comisia a evaluat ofertele și a identificat o serie de riscuri specifice produsului. Unul dintre riscuri se referă la posibile erori de clasificare a produsului în cauză. În timpul anchetei, s-a observat că unele produse destinate uzului alimentar (supuse unei taxe vamale de 6,5 %) au fost clasificate incorect drept produse destinate uzului farmaceutic (supuse unei taxe vamale de 0 %). Unul dintre producătorii-exportatori chinezi a afirmat că nu s-a angajat în astfel de practici. Chiar dacă acest lucru ar fi adevărat, riscul identificat rămâne în continuare. Același producător-exportator chinez s-a oferit să prezinte Comisiei toate documentele de vămuire, în cazul în care angajamentul ar fi acceptat. Cu toate acestea, monitorizarea plății taxelor vamale pentru fiecare din aceste operațiuni ar fi prea împovărătoare.

(88)

Un alt risc specific produsului rezultă din posibilitatea de a modifica produsul în cauză și a-l transforma în preparate și/sau amestecuri combinate cu alte elemente, cum ar fi apa și/sau alți îndulcitori. Acest tip de produs nu face obiectul măsurilor. Unul dintre producătorii-exportatori chinezi s-a angajat să nu exporte ACE-K sub nicio altă formă decât cea pură. Un astfel de scenariu ar necesita, de asemenea, monitorizarea într-un mod care ar fi foarte împovărător, dacă nu chiar imposibil.

(89)

Comisia a identificat riscuri suplimentare. În plus față de produsul în cauză, ambii producători-exportatori produc și vând alte produse (de exemplu, o gamă variată de aditivi alimentari) în Uniune, în principal către comercianți. În cursul perioadei de anchetă, unul dintre producătorii-exportatori a vândut produsul în cauză și alte produse acelorași comercianți. O astfel de practică sporește riscul de compensare încrucișată și ar necesita monitorizarea tuturor vânzărilor la export ale producătorilor-exportatori. Un producător-exportator chinez a afirmat că este dispus să își înceteze vânzările către utilizatorii din Uniune și să își înceteze vânzările de alte produse (mai precis altele decât produsul în cauză) către comercianți din Uniune care achiziționează și ACE-K de la acest producător-exportator chinez. În plus, același producător-exportator chinez a declarat că este dispus să își limiteze exporturile de ACE-K la o listă exhaustivă de comercianți stabiliți în Uniune și să înceteze vânzările de ACE-K în Uniune prin intermediul unor comercianți stabiliți în țări terțe. Totuși, acest lucru ar necesita, de asemenea, o monitorizare substanțială pe care Comisia o consideră imposibil de efectuat.

(90)

În cele din urmă, deoarece niciuna dintre societăți nu a solicitat acordarea TEP, Comisia nu poate evalua pe deplin fiabilitatea conturilor care, printre altele, este esențială în vederea creării unei relații de încredere pe care se bazează angajamentele.

(91)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că niciunul dintre angajamentele oferite nu poate fi acceptat.

7.4.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(92)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu, cu excepția celor percepute pentru ACE-K originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri, în cazul în care acestea există.

(93)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de acesulfam de potasiu (sare de potasiu de 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-onă 2,2-dioxid; nr. CAS 55589-62-3), originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codul NC ex 2934 99 90 (codul TARIC 2934999021).

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate în tabelul de mai jos sunt după cum urmează:

Societate

Taxă definitivă – euro per kg net

Cod adițional TARIC

Anhui Jinhe Industrial Co., Ltd

4,58

C046

Suzhou Hope Technology Co., Ltd

4,47

C047

Anhui Vitasweet Food Ingredient Co., Ltd

2,64

C048

Toate celelalte societăți

4,58

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale specificate pentru întreprinderile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul certific faptul că (volumul) de acesulfam de potasiu vândut pentru export către Uniunea Europeană care face obiectul prezentei facturi a fost produs de (denumirea și adresa societății) (codul adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/787 sunt percepute definitiv, cu excepția celor percepute pentru ACE-K originar din Republica Populară Chineză care intră în compoziția anumitor preparate și/sau amestecuri.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/787 al Comisiei din 19 mai 2015 de aplicare a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză și asupra importurilor de acesulfam de potasiu originar din Republica Populară Chineză conținut în anumite preparate și/sau amestecuri (JO L 125, 21.5.2015, p. 15).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1331/2007 al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză (JO L 296, 15.11.2007, p. 1).

(4)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.


31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/65


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1964 AL COMISIEI

din 30 octombrie 2015

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 octombrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

45,6

MA

74,9

MK

44,1

TR

97,5

ZZ

65,5

0707 00 05

AL

57,9

TR

112,1

ZZ

85,0

0709 93 10

MA

137,2

TR

150,7

ZZ

144,0

0805 50 10

AR

130,2

TR

112,1

UY

68,0

ZZ

103,4

0806 10 10

BR

263,0

EG

219,7

LB

234,5

MK

68,5

TR

178,7

ZZ

192,9

0808 10 80

AR

137,9

CL

85,3

MK

23,1

NZ

155,1

ZA

147,0

ZZ

109,7

0808 30 90

TR

137,4

ZZ

137,4


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/67


DECIZIA (PESC) 2015/1965 A COMITETULUI POLITIC ȘI DE SECURITATE

din 27 octombrie 2015

privind acceptarea contribuției Elveției pentru Misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (EUAM Ucraina/4/2015)

COMITETUL POLITIC ȘI DE SECURITATE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 38 al treilea paragraf,

având în vedere Decizia 2014/486/PESC a Consiliului din 22 iulie 2014 privind Misiunea Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina) (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2014/486/PESC, Consiliul autorizează Comitetul politic și de securitate (COPS) să adopte deciziile relevante privind acceptarea contribuțiilor propuse de către state terțe la EUAM Ucraina.

(2)

Comandantul operațiilor civile a recomandat COPS să accepte contribuția propusă din partea Elveției la EUAM Ucraina și să considere contribuția ca fiind semnificativă.

(3)

Elveția ar trebui să fie scutită de contribuții financiare la bugetul operațional al EUAM Ucraina,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Contribuțiile statelor terțe

(1)   Contribuția Elveției la EUAM Ucraina este acceptată și este considerată semnificativă.

(2)   Elveția este scutită de contribuții financiare la bugetul operațional al EUAM Ucraina.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 27 octombrie 2015.

Pentru Comitetul politic și de securitate

Președintele

W. STEVENS


(1)  JO L 217, 23.7.2014, p. 42.


31.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/68


DECIZIA (UE) 2015/1966 A COMISIEI

din 9 iulie 2014

privind ajutorul de stat SA. 34118 (2012/C ex 2011/N) pe care Germania intenționează să îl acorde întreprinderilor Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft

[notificată cu numărul C(2014) 4075]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în temeiul dispozițiilor respective (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURA

(1)

Printr-o notificare în format electronic, înregistrată la 20 decembrie 2011 de Comisie (SANI 6554), autoritățile germane au notificat, în conformitate cu Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013 (2) (denumite în continuare „LAR”), ajutorul regional în favoarea întreprinderilor Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft pentru un proiect de investiții în Leipzig, regiunea Saxonia, Germania.

(2)

Prin scrisoarea din 11 iulie 2012, Comisia a informat Germania cu privire la decizia sa din aceeași dată de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE (denumită în continuare „decizia de inițiere”), având ca obiect ajutorul regional care urmează să fie pus în aplicare în favoarea proiectului de investiții al întreprinderilor Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft, în scopul realizării unei evaluări aprofundate pe baza Comunicării Comisiei privind criteriile pentru o evaluare aprofundată a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investiții (3) (denumită în continuare „Comunicarea privind evaluarea aprofundată”).

(3)

Decizia Comisiei de a iniția procedura oficială de investigare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 30 octombrie 2012 (4). Părțile terțe au fost invitate să își prezinte observațiile.

(4)

Germania a transmis, prin scrisoarea din 31 octombrie 2012 (2012/116806), observațiile pe care le avea și informațiile necesare pentru evaluarea aprofundată.

(5)

Prin scrisoarea din 17 decembrie 2012 (2012/135107) și prin e-mailul din 4 februarie 2012, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care Germania le-a transmis prin scrisorile din 25 ianuarie 2013 (2013/008324) și 7 februarie 2013 (2013/013186).

(6)

Nu s-au primit observații de la alte părți interesate.

2.   DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI DE STAT

2.1.   OBIECTIVUL MĂSURII

(7)

Autoritățile germane intenționează să promoveze dezvoltarea regională prin acordarea de ajutor regional sub forma unei subvenții nerambursabile directe și a unei prime de investiții în favoarea întreprinderilor Porsche Leipzig GmbH și Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft, pentru producerea unui nou model de autoturism. Investițiile vor fi efectuate în Leipzig, Saxonia, care este o regiune asistată în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE în limita unui plafon standard al ajutorului regional pentru întreprinderile mari de 20 % echivalent subvenție brută („GGE”), pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011și 30 iunie 2014 (5).

2.2.   BENEFICIARII

(8)

Beneficiarii ajutorului vor fi întreprinderea Porsche Leipzig GmbH (denumită în continuare „Porsche Leipzig”) și întreprinderea Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft (denumită în continuare „Porsche AG”). Întreprinderea Porsche Leipzig este o filială a companiei Porsche AG, care este, la rândul său, de la 1 august 2012, o filială pe deplin integrată a întreprinderii Volkswagen Aktiengesellschaft și care, prin urmare, aparține grupului Volkswagen (denumit în continuare „VW Group”).

(9)

VW Group produce autovehicule care variază de la autoturisme mici la autovehicule de lux și autovehicule comerciale. În 2013, VW Group a gestionat, în total, 106 fabrici situate în 19 țări europene și în alte opt țări din America, Asia și Africa, numărul angajaților acestora fiind de 572 800. În același an, VW Group a livrat 9,7 milioane de autoturisme consumatorilor din 153 de țări, ceea ce reprezintă o cotă de 12,8 % din piața mondială a autoturismelor (6), veniturile sale totale fiind de 197 miliarde EUR.

(10)

În 2013, întreprinderea Porsche AG a avut 19 456 de angajați la nivel mondial și a livrat 162 145 de autovehicule noi clienților din întreaga lume. În 2013, veniturile acesteia au fost de 14,3 miliarde EUR.

2.3.   PROIECTUL DE INVESTIȚII

(11)

Proiectul de investiții a început în aprilie 2011, fiind prevăzut să se încheie în mai 2014.

(12)

Proiectul de investiții vizează o extindere a uzinei actuale din Leipzig, în scopul fabricării unui nou model de autoturism, „Porsche Macan”. Acest model este un vehicul utilitar sport (SUV – sport utility vehicle)/autoturism „crossover”, care se încadrează în segmentul B (autoturisme clasa medie) conform clasificării POLK și în segmentul SUV D (SUV standard) conform clasificării IHS Global Insight (7).

(13)

Proiectul implică investiții în clădiri, utilaje, echipamente și active necorporale și include fabricarea și echiparea caroseriei și un atelier de vopsire, ambele destinate producției noului model. Întrucât operațiunile uzinei actuale din Leipzig s-au limitat, până în prezent, la asamblarea autoturismelor, investiția este alocată transformării unității într-o uzină producătoare de automobile complet dezvoltată.

(14)

Capacitatea de producție creată prin acest proiect este de [40 000-100 000] (8) de vehicule pe an. Din punct de vedere tehnic, ar fi posibilă o capacitate maximă de [40 000-100 000] de vehicule. Raportată la 235 de zile lucrătoare, aceasta corespunde unui număr de […] de vehicule pe zi. Se prevede ca uzina să funcționeze la capacitatea maximă în prima jumătate a anului 2014.

(15)

Valoarea nominală totală a costurilor de investiție eligibile ale proiectului este de 550,08 milioane EUR. Valoarea actualizată (9) a acestei sume este de 521,56 milioane EUR. Tabelul de mai jos prezintă o defalcare a costurilor eligibile totale ale proiectului pe an și pe categorie, astfel cum au fost notificate:

Costuri de investiție eligibile (valoare nominală exprimată în milioane EUR)

Milioane EUR (sumă rotunjită)

2011

2012

2013

2014

Total

Construcții

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Echipamente externe

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Utilaje/echipamente

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Active necorporale

[…]

[…]

[…]

[…]

[…]

Total

[…]

[…]

[…]

[…]

550,08

(16)

Autoritățile germane confirmă faptul că doar activele noi vor fi eligibile și că activele necorporale sunt obținute de la terți la prețul pieței.

2.4.   FINANȚAREA INVESTIȚIEI

(17)

Autoritățile germane confirmă că suma care reprezintă contribuția proprie a beneficiarului, care nu include nici un sprijin public, depășește 25 % din costurile eligibile.

2.5.   TEMEIUL JURIDIC

(18)

Temeiul juridic, la nivel național, al acestui sprijin financiar îl constituie:

(a)

o primă de investiții, acordată în conformitate cu Legea din 2010 privind primele de investiții („Investitionszulagengesetz 2010”) (10);

(b)

o subvenție directă, acordată în temeiul „Koordinierungsrahmen der Gemeinschaftsaufgabe Verbesserung der regionalen Wirtschaftsstruktur (GA) 2009” (11).

2.6.   MĂSURA DE AJUTOR

(19)

La 24 martie 2011, beneficiarul a depus o cerere de acordare a unei subvenții directe. La 29 martie 2011, banca de dezvoltare „Sächsische Aufbaubank” (denumită în continuare „SAB”) a confirmat că beneficiarul urma să aibă, în principiu, dreptul de a obține o subvenție directă ca stimulent pentru realizarea investiției. În cazul de față, prima de investiții se acordă, după obținerea aprobării Comisiei, în temeiul unei măsuri fiscale care instituie un drept legal la ajutor, pe baza unor criterii obiective și fără ca statul membru în cauză să-și mai exercite puterea discreționară. Prin urmare, nu a fost necesar ca beneficiarul să depună cererea de acordare a primei de investiții înainte de demararea lucrărilor.

(20)

Germania intenționează să acorde un ajutor a cărui valoare actualizată este de 43,67 de milioane EUR. Având în vedere că valoarea actualizată a sumei totale a cheltuielilor eligibile preconizate pentru proiectul în cauză este de 521,56 milioane EUR (valoarea nominală a acesteia fiind de 550 de milioane EUR), intensitatea ajutorului propus este de 8,37 % echivalent subvenție brută (Gross Grant Equivalent — GGE).

(21)

Germania a confirmat că ajutorul pentru proiect nu va fi cumulat cu ajutorul primit pentru aceleași costuri eligibile din alte surse locale, regionale, naționale sau ale Uniunii și că, în cazul în care suma cheltuielilor eligibile se abate de la suma estimată prezentată în notificare, nu vor fi depășite nici valoarea actualizată a cuantumului maxim al ajutorului aprobat, nici intensitatea ajutorului.

(22)

Atât subvenția directă, cât și prima de investiții, se acordă cu condiția ca beneficiarul să își mențină investițiile în regiunea asistată pentru o perioadă de minimum cinci ani după finalizarea proiectului de investiții.

2.7.   DISPOZIȚII GENERALE

(23)

Autoritățile germane s-au angajat să transmită Comisiei:

în termen de două luni de la acordarea ajutorului, o copie a actelor relevante privind măsura de ajutor;

la fiecare cinci ani, începând de la data aprobării ajutorului de către Comisie, un raport intermediar (care cuprinde informații referitoare la sumele de ajutor plătite, la execuția contractului privind ajutorul și la orice alte proiecte de investiții în aceeași unitate/uzină);

în decurs de șase luni de la plata ultimei tranșe de ajutor, conform planului de finanțare notificat, un raport final detaliat.

3.   MOTIVELE INVOCATE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII OFICIALE DE INVESTIGARE

(24)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a constatat că proiectul de ajutor respectă criteriile standard de compatibilitate stabilite în LAR și că valoarea și intensitatea ajutorului propus nu depășesc nivelul maxim admis. Cu toate acestea, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 68 din LAR, Comisia nu a fost în măsură să confirme, în cadrul examinării prealabile, compatibilitatea ajutorului cu piața internă.

(25)

Conform prevederilor de la punctul 68 din LAR, Comisia inițiază procedura oficială de investigare și efectuează o evaluare aprofundată a efectului stimulativ, a proporționalității, precum și a efectelor pozitive și negative ale ajutorului, atunci când beneficiarul ajutorului realizează, înainte sau după investiție, mai mult de 25 % din vânzările produsului în cauză pe piața în cauză [a se vedea, de asemenea, în continuare, testul de la alineatul (68) litera (a)] sau atunci când capacitatea de producție creată prin proiect reprezintă mai mult de 5 % dintr-o piață care se află în declin absolut sau relativ [a se vedea, de asemenea, în continuare, testul de la alineatul (68) litera (b)].

(26)

Comisia nu a fost în măsură să excludă, în examinarea prealabilă, faptul că, pe piețele în cauză, nu au fost depășite pragul cotei de piață și pragul referitor la creșterea capacității de investiție pe o piață neperformantă.

(27)

Mai precis, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la propunerea Germaniei privind definiția pieței relevante a produsului, și anume aceea de a lua în considerare fie piața globală a autoturismelor, fără nicio segmentare, fie, în cazul în care se consideră necesară o segmentare, de a lua în considerare numai segmentul B, conform clasificării POLK. În conformitate cu o decizie anterioară (12), Comisia a considerat că pentru autovehiculele utilitare sport, clasificarea efectuată de IHS Global Insight ar fi mai potrivită. Comisia nu a fost în măsură să confirme cu certitudine faptul că fie piața globală a autoturismelor, fie doar segmentul B, conform clasificării POLK sau doar segmentul SUV-D, conform clasificării IHS Global Insight, pot fi considerate drept piață relevantă a produsului. Prin urmare, Comisia nu a luat o decizie finală cu privire la definiția exactă a pieței relevante a produsului, luând în considerare alte definiții plauzibile ale pieței, care includ piața globală a autoturismelor, segmentul B conform clasificării POLK și segmentul SUV-D conform clasificării IHS Global Insight.

(28)

De asemenea, Comisia nu a fost în măsură să adopte o poziție finală în ceea ce privește definiția pieței geografice. Aceasta nu a putut concluziona că piața geografică cuprinde Spațiul Economic European (denumit în continuare „SEE”), sau, așa cum s-a sugerat de către Germania, că această piață corespunde pieței globale sau cuprinde, cel puțin, SEE și piața nord-americană, considerate împreună.

(29)

Conform concluziilor analizei de la punctul 68 litera (a) din LAR (testul referitor la cota de piață), cota de piață pentru segmentul B conform clasificării POLK a depășit pragul aplicabil de 25 % pe piața geografică SEE (13).

(30)

Analiza de la punctul 68 litera (b), aplicată pieței SEE, a arătat că, pentru segmentul SUV-D conform clasificării IHS Global Insight, capacitatea de producție creată de proiect, care este de […] %, depășește în mod semnificativ pragul aplicabil de 5 %, în condițiile în care implicit piața a fost neperformantă în perioada de referință relevantă. În perioada 2005-2010, rata medie anuală de creștere (RCCA) a consumului aparent al produsului respectiv în SEE a fost de – 0,9 %, în comparație cu rata medie anuală de creștere a PIB în SEE, care a fost de 1,62 % (14).

(31)

Întrucât Comisia nu a putut stabili faptul că nu au fost depășite pragurile prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) din LAR, aceasta a decis să inițieze procedura oficială de investigare. În special, Comisia a afirmat că, în cazul în care observațiile primite ca răspuns în urma inițierii procedurii oficiale de investigare nu ar permite Comisiei să conchidă cu certitudine că pragurile relevante menționate nu au fost depășite, va efectua o evaluare aprofundată a proiectului de investiții pe baza „Comunicării privind evaluarea aprofundată”. Germania și părțile terțe interesate au fost invitate să își prezinte observațiile.

4.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(32)

Părțile terțe interesate nu au transmis observații.

5.   OBSERVAȚII DIN PARTEA GERMANIEI

5.1.   PIAȚA RELEVANTĂ A PRODUSULUI

(33)

Germania și-a menținut poziția conform căreia segmentul B conform clasificării POLK reprezintă o definiție adecvată a pieței relevante a produsului, dar nu a prezentat argumente suplimentare.

5.2.   PIAȚA GEOGRAFICĂ RELEVANTĂ

(34)

Germania își menține punctul de vedere conform căruia piața globală sau, cel puțin, SEE și piața nord-americană luate împreună, ar trebui să fie considerate drept piață geografică relevantă. Germania afirmă că acest punct de vedere este, de asemenea, susținut de faptul că piața mondială este deservită de o singură unitate de producție.

5.3.   EVALUAREA APROFUNDATĂ A MĂSURII DE AJUTOR

(35)

Germania a furnizat următoarele informații care să îi permită Comisiei să efectueze o evaluare aprofundată.

5.3.1.   Efectele pozitive ale ajutorului

(36)

Germania consideră că investiția contribuie la dezvoltarea orașului Leipzig și a regiunii Saxonia din următoarele motive:

Proiectul de investiții va asigura menținerea a 833 de locuri de muncă și a 29 de posturi de stagiari, precum și crearea a 1 040 de locuri de muncă noi și a 30 de noi posturi de stagiari.

În plus, vor fi create, indirect, numeroase locuri de muncă pentru furnizorii și prestatarii de servicii din regiune. Factorul multiplicator de ocupare a forței de muncă este de 2,5 (15), ceea ce înseamnă că se preconizează crearea, indirect, a aproximativ 2 700 de locuri de muncă suplimentare. Se preconizează că o mare parte dintre acestea vor fi create la sediul beneficiarului ajutorului sau în imediata apropiere a sediului acestuia. Se estimează că, numai în domeniul livrărilor, al tehnologiei transportului și al ambalajelor, vor fi create, între 2012 și 2015, aproximativ 750 de locuri de muncă.

Beneficiarul ajutorului este implicat activ în diferite rețele și inițiative de tip cluster care promovează dezvoltarea sectorului autovehiculelor în regiune (de exemplu, inițiativa de cluster în sectorul autovehiculelor din Germania de Est).

Beneficiarul este foarte activ în domeniul formării de bază și al perfecționării continue a angajaților săi. Pe lângă faptul că recrutează personal cu înaltă calificare, beneficiarul susține organizarea, periodic, a unor cursuri de formare (interne și externe) pentru propriii angajați.

5.3.2.   Caracterul adecvat al ajutorului

(37)

Germania atrage atenția asupra faptului că, în decizia Dell Poland (16), Comisia admisese deja faptul că, printre alte măsuri, ajutorul de stat reprezintă un mijloc adecvat de promovare a dezvoltării regionale în regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor și nivelurile salariale sunt mai scăzute decât media națională, iar rata șomajului este mai ridicată decât media națională. PIB-ul pe cap de locuitor în Saxonia a fost de 73 % din PIB-ul mediu al Germaniei în 2011. Rata șomajului în această regiune a fost cu aproximativ 50 % mai mare decât rata medie a șomajului în Germania, în 2011, iar locuitorii din regiune au avut, în medie, în perioada 2007-2009 (17), un venit disponibil care a reprezentat 82 % din venitul mediu din Germania.

(38)

Prin urmare, Germania consideră că ajutorul notificat constituie un instrument adecvat pentru atingerea obiectivelor de coeziune.

5.3.3.   Efectul stimulativ/scenarii contrafactuale

(39)

Germania oferă informații care să dovedească faptul că ajutorul se încadrează la scenariul 2 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, deoarece îi oferă beneficiarului un stimulent pentru ca acesta să efectueze toate investițiile în uzina din Leipzig, mai degrabă decât să le repartizeze parțial în [locația 1 în Germania] și parțial în Leipzig (fabricarea și vopsirea caroseriei într-o uzină existentă din [locația 1 în Germania] și asamblarea în uzina din Leipzig). În special, Germania a furnizat documente de întreprindere relevante, autentice și actuale în care este explicat procesul decizional în mai multe etape al întreprinderii Porsche AG în ceea ce privește locul investiției. Procesul decizional este descris mai jos.

Procesul decizional al beneficiarului

(40)

Decizia privind investițiile în proiectul Macan și alegerea locului proiectului a fost luată în martie 2011. În perioada de pregătire și de luare a deciziilor, în ciuda faptului că întreprinderile Porsche Automobile Holding SE și Volkswagen AG căzuseră, în prealabil, de acord asupra creării unui grup integrat al producătorilor de automobile în 2009, organele competente ale întreprinderii Porsche AG au luat toate deciziile cu privire la întreprindere în mod complet autonom, fără implicarea consiliilor de administrație și a comitetelor directoare ale VW Group.

(41)

În conformitate cu normele de procedură aplicabile ale Consiliului de administrație al întreprinderii Porsche AG, era obligatoriu ca deciziile de lansare a unor produse (modele) noi (inclusiv deciziile privind alegerea locului) să fie transmise în prealabil Comitetului pentru produse din cadrul Consiliului de administrație al întreprinderii Porsche AG (Vorstandsausschuss Produkte, denumit în continuare „VAP”) și să fie aprobate de Consiliul de supraveghere al întreprinderii Porsche AG (Aufsichtsrat, denumit în continuare „AR”).

(42)

Decizia privind investiția în proiectul Macan și locul în care acesta urma să fie implementat a fost adoptată printr-un proces decizional în mai multe etape. În fiecare etapă, s-au efectuat și analizat calcule comparative pentru scenarii de producție diferite, în diverse locuri din Germania.

(43)

Procesul de luare a deciziilor, conform descrierii de mai jos, a început la [2010] și s-a încheiat la 15 martie 2011, când AR a luat decizia de a alege orașul Leipzig, cu condiția obținerii unui ajutor de stat pentru investițiile din acel loc.

(44)

În primele etape ale procesului decizional au fost luate în considerare numai opțiunile 1-4 descrise mai jos. Opțiunea 5 (18) a fost introdusă puțin mai târziu și a fost prezentată VAP la [2010].

Opțiune

Descrierea opțiunii

1.

[locația 2 în Germania]

Producerea și livrarea completă a vehiculelor din Ingolstadt [locația 2 în Germania]

2.

[locația 2 în Germania]/Porsche Leipzig

Producerea/vopsirea caroseriei în [locația 2 în Germania], apoi transportarea caroseriei vopsite la Leipzig, pentru asamblare și livrare

3.

[locația 1 în Germania]/Porsche Leipzig

Producerea/vopsirea caroseriei în [locația 1 în Germania], apoi transportarea caroseriei vopsite la Leipzig, pentru asamblare și livrare

4.

[locația 3 în Germania]

Producerea și livrarea completă a vehiculelor din [locația 3 în Germania]

5.

Porsche Leipzig

Producerea și livrarea completă a vehiculelor din Leipzig.

(45)

Germania a argumentat, pe baza unor documente ale întreprinderii, că, pentru a obține niveluri de precizie comparabile ale opțiunilor, în cadrul etapei de planificare și luare a deciziilor s-au efectuat mai multe calcule ale costurilor de producție aferente locului ales. Prin urmare, scenariul de referință, și anume opțiunea preferată la un moment dat, s-a modificat în timpul procesului decizional (19).

(46)

Întrucât uzina Porsche Leipzig a dispus de mai puțin timp decât uzinele din celelalte orașe pentru a efectua calculele sus-menționate și având în vedere că, până în acel moment activitățile sale se limitaseră la asamblare, aceasta nu deținea experiență în ceea ce privește planificarea detaliată a costurilor pentru investiții structurale, cum ar fi clădirile și infrastructura aferente atelierului de vopsire și producției de caroserii. Cu ocazia reuniunii VAP din [2010], în cadrul căreia a fost acceptată opțiunea 5 ca scenariu de referință, întreprinderii Porsche Leipzig i s-a solicitat un plan mai detaliat.

(47)

Această etapă de planificare mai detaliată a evidențiat faptul că avantajul preconizat inițial în materie de costuri al opțiunii 5, în raport cu opțiunea 3, s-a redus în mod constant și, în cele din urmă, a dispărut, în momentul în care au fost identificate costuri de investiții suplimentare care au condus la un dezavantaj evident în materie de costuri, în comparație cu opțiunea 3. Cu toate acestea, costurile estimate pentru opțiunile 3 și 5 au fost în mod semnificativ mai scăzute decât costurile celorlalte opțiuni.

(48)

Membrii personalului de conducere al întreprinderii Porsche Leipzig au început să analizeze posibilitatea utilizării unui ajutor de stat pentru compensarea dezavantajului în materie de costuri și au contactat în acest scop Ministerul Saxon al Economiei, Muncii și Transporturilor (denumit în continuare „SMWA”).

(49)

În scrisoarea din 25 februarie 2011, întreprinderea Porsche Leipzig a solicitat SMWA să examineze posibilitatea acordării unui ajutor pentru investiția planificată. În această scrisoare se menționa faptul că, până în momentul respectiv, nu fusese luată nicio decizie cu privire la locul investiției și că se examina posibilitatea obținerii unui ajutor de stat pentru a compensa dezavantajele amplasării investiției în Leipzig. Planul general și domeniul de aplicare al proiectului de investiții au fost prezentate SMWA în cadrul unei reuniuni care a avut loc la 28 februarie 2011.

(50)

În cadrul reuniunii din [2011], VAP a solicitat întreprinderii Porsche Leipzig să realizeze economii suplimentare pentru a asigura competitivitatea opțiunii 5 în raport cu opțiunea 3.

(51)

Prin scrisoarea din 9 martie 2011, SMWA a asigurat întreprinderea Porsche Leipzig că va sprijini proiectul de investiții pentru ciclul complet de producție a autoturismelor Macan în Leipzig, în cazul în care ar fi fost îndeplinite condițiile în vigoare privind acordarea de ajutor regional.

(52)

În urma efectuării unor calcule mai detaliate, la 15 martie 2011 s-a transmis Consiliului de supraveghere analiza comparativă (descrisă mai jos) a costurilor de producție aferente amplasării investiției într-un anumit loc:

Opțiuni

Costurile de producție aferente locului propus, în milioane EUR, excluzând ajutorul de stat (situație la 15 martie 2011)

3.

[locația 1 în Germania]/Porsche Leipzig

[…]

5.

Porsche Leipzig

[…]

(53)

Prin urmare, în absența unui ajutor de stat, opțiunea 5 prezenta un dezavantaj de 65 de milioane EUR, în comparație cu opțiunea 3.

(54)

Având în vedere că, în cazul opțiunii 5, toate costurile aferente investiției sunt suportate în Leipzig, costurile totale aferente investiției în infrastructură și producție, în valoare de 550 de milioane EUR, ar putea fi considerate eligibile pentru acordarea unui ajutor de stat regional. Prin urmare, în cazul în care investiția ar respecta condițiile în vigoare privind acordarea unui ajutor regional, valoarea ajutorului potențial ar putea fi de 47,5 milioane EUR. Prin urmare, costurile de producție nete (după acordarea ajutorului) aferente opțiunii 5 s-ar reduce de la […] milioane EUR la […] milioane EUR.

(55)

Conform opțiunii 3, o mică parte din costurile totale de investiție (aferente asamblării) ar fi suportată în Leipzig și ar putea fi eligibilă pentru acordarea unui ajutor regional în valoare de aproximativ 10,02 milioane EUR. [Locația 1 în Germania] nu se află într-o regiune asistată; prin urmare, aceasta nu este eligibilă pentru acordarea unui ajutor regional. Costurile de producție nete (după acordarea ajutorului) aferente opțiunii 3 se reduc de la […] milioane EUR la […] milioane EUR.

(56)

Conform prezentării succinte din tabelul de mai jos, dacă se ia în considerare ajutorul, dezavantajul opțiunii 5, în comparație cu opțiunea 3, scade de la 65 de milioane EUR la 27,52 de milioane EUR (situația din luna martie 2011).

 

Opțiunea 3

Opțiunea 5

Costurile de producție fără ajutor de stat

[…] milioane EUR

[…] milioane EUR

Dezavantajul opțiunii 5 în comparație cu opțiunea 3, în absența ajutorului

65 de milioane EUR

Ajutor de stat

10,02 milioane EUR

47,5 milioane EUR

Costuri de producție, luându-se în considerare ajutorul acordat

[…] milioane EUR

[…] milioane EUR

Dezavantajele opțiunii 5 în comparație cu opțiunea 3, luându-se în considerare ajutorul acordat

27,52 de milioane EUR

(57)

Germania a explicat că, pe lângă dezavantajul de 27,52 milioane EUR în materie de costuri, au fost luate în considerare anumite criterii calitative în favoarea opțiunii 5:

În primul rând, datele empirice din industria autovehiculelor arată faptul că, prin asigurarea implementării ciclului de producție complet într-un singur loc, în comparație cu situația în care procesele de producție și vopsire a caroseriei se desfășoară într-un anumit loc, iar asamblarea în alt loc, se reduc anumite riscuri, de exemplu, riscurile asociate transportului.

În al doilea rând, amplasarea ciclului de producție complet într-un singur loc permite proiectarea unor procese dinamice, fapt care poate asigura un proces de producție optimizat.

În al treilea rând, dacă întregul ciclul de producție se desfășoară într-un singur loc, pot fi identificate și eliminate mai rapid eventualele deficiențe sau erori. Experiența arată că, în general, ratele de eroare pot fi reduse în situațiile în care angajații implicați în etape diferite ale procesului de producție pot colabora în același loc.

În al patrulea rând, imaginea mărcii este, de asemenea, un factor decisiv. Uzina din [locația 1 în Germania] produce în principal vehicule […], în timp ce Macan se poziționează ca vehicul de tip premium.

(58)

Pe baza acestor calcule și considerente, directorul financiar al întreprinderii Porsche AG a anunțat, în cadrul reuniunii AR din 15 martie 2011, că întreprinderea pe care o reprezintă intenționează să solicite acordarea unui ajutor de stat regional pentru extinderea unității de producție din Leipzig. Astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal al reuniunii AR din 15 martie 2011, acesta a declarat că decizia finală privind locul în care urma să fie amplasată investiția aferentă proiectului Macan depindea, prin urmare, de obținerea ajutorului.

(59)

Ca reacție la această declarație, AR a aprobat opțiunea 5 (amplasarea întregului ciclu de producție la Leipzig), cu condiția obținerii ajutorului de stat.

(60)

După adoptarea, la 15 martie 2011, sub rezerva condiției menționate anterior, a deciziei AR, întreprinderea Porsche Leipzig a depus o cerere oficială privind acordarea unui ajutor regional din fondurile alocate „Schemei comune pentru îmbunătățirea structurilor economice regionale” (GRW). Cererea privind acordarea ajutorului a fost transmisă către SAB la 24 martie 2011. Pentru acordarea de ajutoare pentru investiții există un temei juridic, în cazul de față fiind necesară obținerea aprobării Comisiei. Nu este necesar să se depună o cerere prealabilă, însă în cererea privind acordarea ajutorului pentru investiții trebuie să se specifice valoarea preconizată a ajutorului, pentru a se asigura respectarea plafonului ajutoarelor.

(61)

La 29 martie 2011, SAB a confirmat că proiectul de investiții îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru acordarea de subvenții.

(62)

Proiectul de investiții a fost lansat în aprilie 2011.

(63)

În tabelul de mai jos sunt redate succint diferitele etape ale procesului decizional:

Data

 

[2010]

Reuniunea VAP:

Sunt prezentate doar opțiunile 1-4.

VAP decide că este necesar să se elaboreze mai în detaliu opțiunile 1-4.

Se alege opțiunea 1 ca scenariu de bază.

[2010]

Reuniunea VAP:

Sunt prezentate opțiunile 1-5.

Se alege opțiunea 3 ca scenariu de bază.

[2010]

Reuniunea AR:

AR decide să implementeze proiectul Macan.

Nu s-a luat încă o decizie cu privire la locul implementării. AR solicită VAP să prezinte propuneri în acest sens.

AR acceptă opțiunea 5.

[2010]

Reuniunea VAP:

Cele cinci opțiuni privind locul proiectului fac în continuare obiectul discuțiilor.

VAP solicită o elaborare detaliată a planificării opțiunii 5.

Se alege opțiunea 5 ca scenariu de bază.

[2011]

Reuniunea VAP:

VAP confirmă că decizia de propunere urmează să fie prezentată AR în cadrul următoarei sale reuniuni, ocazie cu care se va lua o decizie cu privire la locul de desfășurare a procesului de producție

Se așteaptă în continuare aprobarea de către AR.

25 februarie 2011

Scrisoarea Porsche Leipzig către SMWA:

se solicită SMWA să examineze posibilitatea de acordare a unui ajutor pentru investiția planificată.

[înainte de 15 martie 2011]

Reuniunea VAP:

VAP confirmă costurile estimate aferente opțiunii 5.

VAP solicită realizarea unor economii suplimentare

9 martie 2011

Scrisoarea SMWA prin care confirmă că este dispus să acorde sprijin financiar în favoarea proiectului:

SMWA confirmă faptul că va acorda un sprijin financiar în favoarea proiectului de investiții aferent amplasării întregului ciclu de producție a autoturismelor Macan în Leipzig, cu condiția să fie îndeplinite condițiile în vigoare privind acordarea unui ajutor regional.

15 martie 2011

Reuniunea AR:

se aprobă amplasarea întregului ciclu de producție în Leipzig, sub rezerva obținerii ajutorului de stat.

24 martie 2011

Porsche Leipzig depune o cerere oficială privind partea discreționară a ajutorului.

29 martie 2011

Scrisoarea SAB:

se confirmă faptul că proiectul de investiții îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru acordarea de subvenții.

aprilie 2011

Demararea lucrărilor aferente proiectului de investiții.

5.3.4.   Proporționalitatea ajutorului

(64)

Conform scenariului 2 de la punctul 22 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, „ajutorul va fi considerat, în general, ca fiind proporțional în cazul în care este egal cu diferența dintre costurile nete pentru ca întreprinderea beneficiară să investească în regiunea asistată și costurile nete pentru investiții în altă (alte) regiune (regiuni).” Germania evidențiază faptul că, pentru a se evalua proporționalitatea ajutorului, pot fi utilizate, de asemenea, calculele care au stat la baza analizei efectului stimulativ.

(65)

În comparație cu opțiunea 3, opțiunea 5 prezintă un dezavantaj de 65 de milioane EUR în materie de costuri.

(66)

În ciuda faptului că s-a luat în considerare valoarea maximă admisă a ajutorului, și anume 47,5 milioane EUR (valoare nominală), opțiunea 5 prezintă în continuare un dezavantaj de 27,52 milioane EUR în materie de costuri.

(67)

Prin urmare, Germania susține că, având în vedere faptul că ajutorul nu compensează în totalitate dezavantajele aferente amplasării investiției în Leipzig, nu există nicio supracompensare. Ajutorul este, prin urmare, proporțional.

(68)

Germania evidențiază faptul că, în decizia sa privind locul investiției, întreprinderea Porsche AG ia în considerare nu doar aspecte economice, ci și criterii calitative necuantificabile.

5.3.5.   Efectele negative ale ajutorului asupra concurenței și a schimburilor comerciale

(69)

Germania subliniază faptul că ajutorul regional vizează exclusiv compensarea dezavantajului aferent alegerii uzinei din Leipzig, pentru a compensa costurile suplimentare aferente amplasării întregului ciclu de producție în Leipzig, în comparație cu scenariul în care procesele de producție și vopsire a caroseriei se desfășoară în [locația 1 în Germania], iar caroseriile vopsite sunt livrate în Leipzig, pentru asamblare. Dat fiind faptul că ajutorul este proporțional, acesta nu are niciun efect asupra concurenței. Investiția în proiectul Macan și efectele acesteia asupra concurenței și a schimburilor comerciale ar fi avut loc indiferent de situație.

(70)

Prin urmare, Germania consideră că ajutorul este în conformitate cu punctul 40 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată și nu are efecte negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale.

6.   EVALUAREA MĂSURII DE AJUTOR ȘI A COMPATIBILITĂȚII ACESTEIA

6.1.   EXISTENȚA AJUTORULUI

(71)

Sprijinul financiar va fi acordat de autoritățile germane sub forma unei subvenții nerambursabile directe și a unei prime de investiții. Sprijinul este acordat de un stat membru și prin intermediul resurselor de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(72)

Având în vedere faptul că ajutorul este acordat filialelor unui singur grup de societăți, VW Group, măsura este selectivă.

(73)

Sprijinul financiar prevăzut îi va scuti pe beneficiari de la plata costurilor pe care, în mod normal, ar fi trebuit, să le suporte ei înșiși. Prin urmare, aceștia beneficiază de un avantaj economic în raport cu concurenții lor.

(74)

Sprijinul financiar va fi acordat pentru o investiție în sectorul autoturismelor; având în vedere că autoturismele sunt comercializate în statele membre, sprijinul în cauză este susceptibil să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(75)

Dat fiind că această măsură favorizează producția VW Group, aceasta denaturează sau amenință să denatureze concurența.

(76)

Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura în cauză constituie un ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

6.2.   LEGALITATEA MĂSURII DE AJUTOR

(77)

Prin notificarea măsurii de ajutor planificate înainte de punerea în aplicare a acesteia, autoritățile germane au respectat obligația prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE, precum și cerința de notificare individuală prevăzută la articolul 7 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei (20) și la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei (21).

6.3.   TEMEIUL JURIDIC AL EVALUĂRII

(78)

Obiectivul ajutorului este de a promova dezvoltarea regională. Având în vedere că autoritățile germane s-au angajat să acorde ajutorul înainte de 1 iulie 2014 (sub rezerva obținerii aprobării Comisiei, în cazul în care aceasta nu este încă disponibilă), temeiul evaluării compatibilității ajutorului cu piața internă îl constituie Liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013, care au fost extinse până la 30 iunie 2014, în temeiul prevederilor de la punctul 186 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (22). Dispozițiile secțiunii 4.3 din LAR referitoare la proiectele mari de investiții sunt deosebit de relevante în contextul prezentei evaluări. În cazul în care Comisia nu ar fi în măsură să stabilească cu certitudine, în cadrul procedurii oficiale de investigare, că nu au fost depășite pragurile prevăzute la punctul 68 litera (a) (testul referitor la cota de piață) și la punctul 68 litera (b) (testele privind creșterea capacității/cota de piață) din LAR, aceasta este obligată să treacă la o evaluare aprofundată care urmează să fie efectuată pe baza criteriilor stabilite în Comunicarea privind evaluarea aprofundată.

(79)

Evaluarea Comisiei trebuie să se desfășoare în trei etape:

în primul rând, aceasta trebuie să confirme că măsura este compatibilă cu dispozițiile generale ale LAR;

în al doilea rând, aceasta trebuie să stabilească dacă poate sau nu să excludă fără echivoc faptul că testul referitor la cota de piață și testele privind creșterea capacității/cota de piață prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) din LAR nu necesită o evaluare aprofundată;

în al treilea rând, în funcție de rezultatele evaluării din cea de a doua etapă, ar putea fi necesară efectuarea unei evaluări aprofundate.

6.4.   COMPATIBILITATEA MĂSURII CU CRITERIILE STANDARD DE COMPATIBILITATE DIN LAR

(80)

Comisia a stabilit deja în considerentul 36 din decizia de inițiere că ajutorul respectă criteriile generale de compatibilitate din LAR. Investigația formală nu a evidențiat niciun element care să pună în discuție această apreciere. Comisia observă, în special, următoarele:

Nu există niciun indiciu că Porsche Leipzig, Porsche AG sau VW Group, în special, ar fi în dificultate financiară, deoarece condițiile stabilite în Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (23) nu sunt îndeplinite. Prin urmare, grupul căruia îi aparține beneficiarul ajutorului este eligibil pentru ajutor regional.

Ajutorul este acordat în temeiul schemelor care beneficiază de exceptare pe categorii care respectă criteriile standard de compatibilitate din LAR.

În special, proiectul conduce la o diversificare a producției unei unități existente, permițându-i fabricarea unui nou model de autoturism, Porsche Macan; Prin urmare, aceasta reprezintă o investiție inițială în sensul punctului 34 din LAR.

Costurile eligibile pentru a beneficia de un ajutor de investiții sunt stabilite în conformitate cu LAR.

De asemenea, beneficiarul are obligația de a menține investiția în regiune pe o perioadă minimă de cinci ani de la finalizarea proiectului.

Beneficiarul oferă o contribuție financiară, care nu include nici un sprijin public, de cel puțin 25 % din costurile eligibile.

Totalul cheltuielilor eligibile preconizate pentru proiect este de 521 559 981,66 EUR în valoare actualizată (actualizată la data notificării). Nu există niciun indiciu că, în trecut, beneficiarul a primit ajutor regional pentru proiectele de investiții anterioare care au demarat în perioada de trei ani înainte de începerea lucrărilor legate de prezenta investiție. Prin urmare, prezenta investiție nu constituie un singur proiect de investiții asociat cu orice astfel de proiecte de investiții anterioare, în sensul punctului 60 din LAR,.

În conformitate cu mecanismul de reducere prevăzut la punctul 67 din LAR, cheltuielile eligibile suportate conduc la o intensitate maximă permisă a ajutorului de 8,37 % ESB (echivalent subvenție brută) pentru proiect.

Având în vedere că intensitatea ajutorului propus (43 666 078,75 EUR în valoare actualizată) nu depășește valoarea maximă permisă a intensității ajutorului, precum și faptul că ajutorul notificat nu urmează să fie combinat cu alte ajutoare regionale pentru investiții, intensitatea propusă a ajutorului pentru proiect este conformă cu LAR.

(81)

Având în vedere aceste considerații, Comisia consideră că criteriile standard de compatibilitate din LAR sunt îndeplinite.

6.5.   APLICAREA TESTELOR PREVĂZUTE ÎN DISPOZIȚIILE DE LA PUNCTUL 68 DIN OAR

(82)

Comisia a precizat la punctul 78 din decizia de inițiere că în cazul în care „observațiile primite ca răspuns la inițierea procedurii oficiale de investigare nu permit Comisiei să conchidă fără nicio îndoială că pragurile prevăzute la punctul 68 literele (a) și (b) nu sunt depășite, Comisia va efectua o evaluare aprofundată a proiectului de investiții pe baza Comunicării Comisiei privind criteriile pentru o evaluare aprofundată a ajutoarelor regionale pentru proiecte mari de investiții”. Comisia trebuie să evalueze dacă observațiile primite permit această concluzie.

(83)

În observațiile sale, Germania și-a menținut poziția reflectată deja în decizia de inițiere a procedurii, fără a adăuga observații sau informații care nu fuseseră încă prezentate în faza de examinare preliminară. În special, Germania și-a menținut opinia conform căreia piața relevantă a produselor ar trebui definită ca fiind segmentul B conform clasificării POLK (și nu segmentul SUV-D conform clasificării IHS Global Insight), și că piața geografică ar trebui definită ca incluzând cel puțin piața SEE și piața nord-americană luate împreună (și nu doar piața SEE). Poziția pe piața geografică este susținută în special prin argumentul că piața mondială este deservită de o singură unitate de producție.

(84)

În legătură cu piața produsului, Comisia constată următoarele: decizia de a efectua o evaluare aprofundată nu aduce atingere concluziilor evaluării aprofundate a compatibilității rezultate. Cu toate acestea, înainte de a aproba ajutorul de stat, Comisia trebuie să se asigure că contribuția pozitivă care rezultă din măsura de ajutor va compensa, în orice caz, efectele negative ale acesteia asupra schimburilor comerciale și a concurenței. Prin urmare, pentru a stabili dacă urmează să se efectueze sau nu o evaluare aprofundată privind compatibilitatea unei măsuri de ajutor, definiția pieței produsului ar trebui să fie cât mai limitată posibil, ținând seama de caracteristicile specifice ale vehiculului ce urmează a fi fabricat.

(85)

În decizia de inițiere, Comisia a considerat că, în ceea ce privește SUV-urile, din cauza diferențelor în materie de preț, dimensiune și performanța motorului etc. dintre acestea și autoturismele „obișnuite”, clasificarea IHS Global Insight ar fi mai potrivită decât clasificarea oferită de Polk și ar trebui aplicată prin urmare proiectului în discuție. Din aceleași motive, într-un alt caz recent referitor la SUV-uri, Comisia s-a referit la clasificarea IHS Global Insight relevantă, și nu la segmentul B conform clasificării POLK, mai vast (24).

(86)

Comisia își menține opinia conform căreia, pentru definirea pieței produsului în ceea ce privește SUV-urile, clasificarea IHS Global Insight este mai relevantă decât segmentarea oferită de POLK. Germania nu a prezentat argumente suplimentare care ar contrazice această opinie. Argumentul potrivit căruia VW Group își bazează planificarea strategică pe termen lung și analizele pe clasificarea POLK este lipsit de relevanță în acest context. În plus, Comisia nu a primit nicio informație din partea terților în cadrul procedurii oficiale de examinare care ar permite o mai bună înțelegere a segmentării pieței în ceea ce privește tipul autoturismului în cauză. Prin urmare, Comisia își menține abordarea de a lăsa deschisă definiția exactă a pieței relevante a produsului și de a aplica o abordare a definițiilor alternative plauzibile ale pieței, definind fiecare dintre segmentele de autovehicule (inclusiv cea mai detaliată segmentare pentru care există date disponibile), pe lângă segmentele combinate ca piețe de produse plauzibile relevante (25); segmentul SUV-D în conformitate cu IHS Global Insight nu este respins ca segment al pieței alternative plauzibile.

(87)

În ceea ce privește piața geografică, Comisia își menține evaluarea inițială conform căreia piața relevantă este SEE sau o piață mai vastă; prin urmare, Comisia nu poate exclude faptul că piața geografică se limitează la piața SEE.

(88)

În decizia de inițiere a procedurii (punctul 58), Comisia a făcut referire la două investigații oficiale în curs la acel moment (26) în care aceasta a examinat, pentru anumite segmente ale pieței autovehiculelor, dacă piața geografică relevantă este mai extinsă decât SEE. În conformitate cu concluziile evaluării aprofundate efectuate de către serviciile Comisiei, nu putea fi exclus faptul că piața geografică relevantă pentru produsele și perioadele de referință în cauză nu era mai mare decât piața SEE. Dat fiind că cele două state membre vizate de aceste decizii de inițiere au ales să își retragă notificările privind ajutoarele de stat regionale înainte de adoptarea deciziilor finale de către Comisie, principalele concluzii ale evaluărilor aprofundate efectuate în aceste cazuri nu au putut fi confirmate, prin decizii formale.

(89)

Comisia consideră că argumentele prezentate de Germania în cadrul examinării preliminare și menținute fără prezentarea unor elemente sau informații suplimentare în contextul investigației oficiale sunt insuficiente pentru a înlătura preocuparea legată de potențiala limitare a pieței geografice la piața SEE. În special, Comisia constată următoarele:

(90)

Faptul că marii producători de autovehicule sunt activi pe plan internațional și participă la concurența globală nu este o dovadă suficientă că piețele individuale sunt integrate și constituie o singură piață mondială (sau o piață combinată formată din SEE și America de Nord). Același lucru este valabil și pentru argumentul că cei mai mari 10 producători de echipamente originale din industria autovehiculelor („OEM”) dețin situri de producție și sisteme de distribuție în toată lumea. De fapt, Comisia consideră că instabilitatea cursului de schimb ar putea fi considerată ca fiind un factor care i-a determinat pe producătorii de echipamente originale din industria autovehiculelor să construiască uzine de producție mai aproape de cererea regională; aceeași afirmație ar putea fi valabilă pentru politicile de protecție eficace (taxe de import ridicate pentru producătorii finali, taxe mai scăzute pentru produsele intermediare, oferind un stimulent în favoarea producției/asamblării locale). Un al treilea argument în favoarea existenței structurilor de producție globalizate, în ciuda faptului că piețele nu sunt integrate, este faptul că anumite state permit importurile numai în cazul în care sunt create în paralel asociații în participațiune pentru producția locală. Prin urmare, prezența globală a actorilor importanți în calitate de producători nu este în sine un indiciu cu privire la existența unei piețe globale (sau mai extinse decât SEE). În mod similar, existența unor sisteme de distribuție la nivel mondial nu constituie dovada că piața este globală (sau mai extinsă decât SEE) din perspectiva concurenței. Faptul că Porsche AG intenționează să aprovizioneze piața mondială dintr-un singur sit este, de asemenea, insuficient pentru a susține o evaluare conform căreia piața geografică este mai extinsă decât SEE. De fapt, piața SUV-D este relativ mică în comparație cu alte segmente de piață, iar economiile de scară ar putea favoriza în acest caz o strategie de aprovizionare plecând de la un singur sit. Având în vedere că modelul urmează să fie vândut sub denumirea Porsche, iar calitatea ridicată a autovehiculelor de lux fabricate de Porsche AG este până în prezent, din punctul de vedere al clienților lor, legată de procesul de producție din Germania, o a doua unitate de producție în afara Germaniei ar putea prejudicia o strategie de marketing de succes. Germania însăși a justificat (a se vedea considerentul 57 de mai sus) alegerea Leipzigului în detrimentul [locației 1 în Germania], printre altele, pe baza aspectelor legate de marcă.

(91)

De asemenea, argumentul că un nivel ridicat al fluxurilor comerciale, de exemplu faptul că peste 20 % din producția din SEE este exportată către piața nord-americană, nu este suficient pentru a dovedi existența unei piețe globale (sau, în acest caz, a unei piețe mai extinse decât SEE). Comisia consideră că, întrucât fluxurile comerciale pot constitui un etalon cu privire la gradul de integrare al diferitelor zone geografice analizând importanța importurilor și a exporturilor în raport cu nivelurile de producție și consum locale, existența fluxurilor comerciale în sine nu este o dovadă suficientă pentru a considera că există o piață geografică integrată. De fapt, prezența transporturilor între SEE și alte regiuni nu înseamnă că piețele sunt integrate în sensul că condițiile de piață (de exemplu, prețurile) pe o piață influențează condițiile unei alte piețe. Acest lucru este valabil, în special, în cazul în care transporturile constatate se referă în principal la transporturile efectuate de către producătorii înșiși, spre deosebire de transporturile efectuate de importatorii și exportatorii independenți care participă la arbitrajul prețurilor. Stabilirea prețurilor ar putea fi în întregime specifică fiecărei piețe (de exemplu, prețuri ridicate pe o piață, prețuri scăzute pe o altă piață) și ar putea să nu se alinieze la condițiile unei presupuse piețe integrate. Analiza fluxului comercial nu abordează chestiunea fundamentală pentru definirea pieței, și anume dacă importurile sau exporturile ar putea împiedica o creștere a prețurilor pe piața locală. Comisia constată că Germania nu a transmis alte materiale empirice care ar putea demonstra existența unor fluctuații ale prețurilor corelate sau reactivitatea importurilor nete la variațiile prețurilor relative. Materialele empirice prezentate în cazurile citate anterior nu sunt relevante în speță, deoarece se referă la segmente diferite de piață (segmentul A potrivit POLK) și la perioade de referință diferite.

(92)

Comisia observă că Porsche AG intenționează să exporte o parte importantă din producția sa de autoturisme Macan către China. Această intenție, ca atare, nu dovedește existența unei piețe integrate.

(93)

Comisia recunoaște că importanța barierelor comerciale scade de-a lungul timpului. Cu toate acestea, Comisia este convinsă că barierele în calea accesului pe piață prezente pe piețele-țintă reprezintă unul dintre principalii factori care stau la baza transferului producției în străinătate și la baza deciziilor de delocalizare ale producătorilor de automobile din UE. Barierele tarifare ridicate, în special în Asia, împiedică încă într-o mare măsură accesul exportatorilor din UE. Barierele netarifare, inclusiv cerințele de certificare împovărătoare și discriminatorii, cerințele de control suplimentare, accizele etc., au un impact puternic asupra exporturilor de vehicule din UE către piețele din Asia de Sud-Est, China și America de Sud. Comisia recunoaște faptul că Statele Unite sunt, de departe, cea mai importantă destinație pentru exporturile de automobile provenite din UE în ansamblu. Cu toate acestea, UE și SUA au abordări complet diferite în ceea ce privește reglementarea și supravegherea pieței. Astfel de divergențe în domeniul reglementării reprezintă probabil, chiar și în prezent, cel mai important obstacol în calea accesului exporturilor de automobile din UE către SUA.

(94)

În plus, Comisia a luat notă în mod corespunzător de argumentele prezentate în legătură cu reducerea costurilor de transport. Comisia nu este convinsă pe deplin în acest sens. Evoluțiile viitoare în ceea ce privește reducerea costurilor de transport nu pot fi în mod clar confirmate în situația economică actuală, în care costurile combustibililor sunt în creștere. Prin urmare, viitoarea scădere a costurilor menționată nu poate fi luată în considerare.

(95)

Având în vedere cele de mai sus și întrucât Comisia nu a primit nicio informație suplimentară în cursul procedurii oficiale de investigare care să îi permită să concluzioneze că piața geografică relevantă este mai extinsă decât SEE, aceasta susține evaluarea sa conform căreia piața geografică relevantă – indiferent de definiția aleasă a pieței produsului – este fie SEE, fie o piață mai mare. Încă o dată, Comisia subliniază că este necesar să se verifice faptul că contribuția pozitivă care rezultă din măsura de ajutor va compensa, în orice caz, efectele negative ale acesteia asupra schimburilor comerciale și a concurenței. Prin urmare, pentru a stabili dacă urmează să se efectueze sau nu o evaluare aprofundată privind compatibilitatea unei măsuri de ajutor, definiția pieței geografice ar trebui să fie cât mai limitată posibil, ținând seama de caracteristicile specifice ale vehiculului ce urmează a fi fabricat.

6.5.1.   Concluzie privind testul cotei de piață [punctul 68 litera (a) din LAR]

(96)

Comisia a efectuat testul prevăzut la punctul 68 litera (a) din LAR pe toate piețele produsului și piețele geografice plauzibile pentru a verifica dacă cota de piață a beneficiarului este mai mare de 25 %, înainte și după investiție.

(97)

Având în vedere faptul că nu a putut fi stabilită existența unei singure piețe a produsului și a unei singure piețe geografice relevante, a trebuit să fie luate în considerare rezultatele pentru toate piețele posibile. Cota de piață a VW Group în segmentul B conform clasificării POLK în cadrul SEE reprezintă mai mult de [> 25] % în toți anii cuprinși între 2010 și 2015. Prin urmare, Comisia concluzionează că plafonul prevăzut la punctul 68 litera (a) este depășit. Cu toate acestea, în ceea ce privește piața de produse SUV-D, cota de piață nu este depășită pentru nici una dintre posibilele piețe geografice plauzibile (SEE, SEE + America de Nord și piața mondială).

6.5.2.   Concluzie privind capacitatea de producție în cadrul testului privind o piață neperformantă [punctul 68 litera (b) din LAR]

(98)

Având în vedere faptul că nu s-a putut stabili dacă ansamblul pieței autovehiculelor de pasageri, fără niciun fel de segmentare, sau doar segmentul B conform clasificării POLK sau numai segmentul SUV-D conform IHS Global Insight poate fi considerat drept piața relevantă a produsului, Comisia a trebuit să verifice dacă capacitatea creată de proiect, măsurată utilizând datele referitoare la consumul aparent al produsului respectiv în SEE, depășește 5 % din toate piețele plauzibile.

(99)

Acest test efectuat pentru segmentul SUV-D conform IHS Global Insight a arătat că creșterea capacității depășește cu mult pragul de 5 % dacă se ia ca punct de referință piața SEE. Decizia de inițiere a stabilit deja la punctul 72 faptul că piața relevantă era neperformantă și chiar în declin în ultimii cinci ani anteriori investiției.

(100)

Prin urmare, Comisia concluzionează că pragul de 5 % pentru creșterea capacității pe o piață neperformantă prevăzut la punctul 68 litera (b) din LAR este depășit în ceea ce privește segmentul SUV-D conform IHS Global Insight pe această piață.

6.5.3.   Concluzie

(101)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia decide că nu poate fi exclus faptul că pragurile relevante stabilite în cadrul testelor de la punctul 68 literele (a) și (b) sunt depășite. Prin urmare, Comisia decide efectuarea unei verificări detaliate, în urma inițierii procedurii prevăzute la articolul 108 alineatul (2) din TFUE, pentru a determina dacă ajutorul este necesar pentru a oferi un efect stimulativ pentru investiții și dacă beneficiile măsurii de ajutor compensează denaturarea rezultată a concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

6.6.   EVALUAREA APROFUNDATĂ A MĂSURII DE AJUTOR

(102)

Evaluarea aprofundată este realizată pe baza Comunicării privind evaluarea aprofundată.

6.6.1.   Efectele pozitive ale ajutorului

6.6.1.1.   Obiectivul ajutorului

(103)

Autoritățile germane au explicat efectele regionale pozitive ale investiției. Au fost identificate următoarele efecte pozitive ale investiției:

Impactul asupra ocupării forței de muncă la nivel regional: investiția va crea 1 040 de noi locuri de muncă și 30 de posturi de stagiari în plus față de cele 833 de locuri de muncă existente și 29 de posturi de stagiari. În plus, se poate preconiza crearea a cel puțin 2 700 de locuri de muncă indirecte. Se preconizează că vor fi create cel puțin 744 de locuri de muncă indirecte, în apropierea uzinei în cauză.

Atragerea în regiune a furnizorilor și a prestatorilor de servicii din industria automobilelor și din alte sectoare: Comisia consideră că investiția Porsche AG are un rol important în crearea și dezvoltarea în continuare a industriei autovehiculelor în Saxonia, atrăgând astfel furnizori și prestatori de servicii către această regiune.

Implicarea activă a beneficiarului în diferite rețele și inițiative de tip cluster: În scopul de a promova dezvoltarea industriei autovehiculelor în regiunea Leipzig, precum și în întreaga Germanie de Est, beneficiarul participă activ la inițiativele în materie de clustere și de rețele, cum ar fi inițiativa de cluster în sectorul autovehiculelor din Germania de Est (Automotive Cluster Ostdeutschland – ACOD).

Formare: se preconizează dezvoltarea în continuare a competențelor angajaților prin acțiuni de formare interne și externe.

(104)

Comisia consideră că autoritățile germane au furnizat informații adecvate pentru a demonstra că proiectul va contribui la dezvoltarea economică a regiunii Leipzig.

6.6.1.2.   Caracterul adecvat al instrumentului de ajutor

(105)

Punctele 17 și 18 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată subliniază că ajutorul de stat sub forma ajutorului pentru investiția inițială reprezintă doar unul dintre mijloacele necesare pentru a elimina deficiențele pieței și pentru a promova dezvoltarea economică în regiunile dezavantajate. Ajutorul constituie un instrument adecvat dacă oferă avantaje specifice în comparație cu alte măsuri de politică. În conformitate cu punctul 18 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, numai „măsurile pentru care statul membru a luat în considerare alte opțiuni de politică și în cazul cărora sunt stabilite avantajele utilizării unui instrument selectiv cum ar fi ajutoarele de stat pentru o anumită întreprindere sunt considerate a fi un instrument adecvat”.

(106)

Germania și-a întemeiat explicația privind caracterul adecvat al instrumentului de ajutor pe situația economică a regiunii Saxonia și a furnizat elemente de probă care să dovedească faptul că regiunea este dezavantajată în comparație cu media altor regiuni din Germania. Autoritățile germane subliniază faptul că în anul începerii lucrărilor, adică în 2011, PIB-ul pe cap de locuitor al Saxoniei a fost de 75 % din media Germaniei, în timp ce rata șomajului a crescut cu 50 % față de media Germaniei. Pentru perioada cuprinsă între 2007 și 2009, venitul disponibil mediu în Saxonia a fost de aproximativ 82 % din media Germaniei. Germania susține că, în acest tip de situație economică, o subvenție directă a fost deja recunoscută de practica decizională a Comisiei ca fiind un mijloc adecvat de a aborda deficiențele economice.

(107)

Având în vedere situația socioeconomică din regiunea Leipzig, astfel cum a fost confirmată de statutul său de regiune care poate beneficia de ajutoare regionale în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu o intensitate a ajutorului de 20 %, și în conformitate cu deciziile anterioare (de exemplu, în cazul Dell Poland (27)), Comisia acceptă că acordarea de ajutoare de stat este un instrument adecvat pentru realizarea obiectivului de dezvoltare regională în regiunea în cauză.

6.6.1.3.   Efectul stimulativ/scenariul contrafactual

(108)

Întrucât există multe motive valabile pentru ca o societate să realizeze un proiect de investiții într-o anumită regiune, chiar și fără a se acorda un ajutor, în Comunicarea privind evaluarea aprofundată se solicită Comisiei să verifice în detaliu dacă ajutorul este necesar pentru a produce un efect de stimulare a investiției. Obiectivul prezentei evaluări amănunțite este acela de a determina măsura în care ajutorul contribuie în mod efectiv la schimbarea comportamentului beneficiarului, astfel încât acesta să investească (suplimentar) în regiunea asistată în cauză. Punctul 22 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată arată că efectul de stimulare poate fi dovedit prin două scenarii posibile: în absența ajutorului în cauză, nu s-ar efectua nicio investiție deoarece investiția nu ar fi profitabilă pentru întreprindere, indiferent de locație (scenariul 1); în absența ajutorului, investiția s-ar efectua în alt loc din UE (scenariul 2).

(109)

În Comunicarea privind evaluarea aprofundată se solicită statului membru să demonstreze Comisiei existența efectului de stimulare al ajutorului și să furnizeze dovezi clare cu privire la faptul că ajutorul a avut în mod efectiv un impact asupra alegerii investiției sau asupra alegerii amplasării proiectului. În acest context, se solicită, de asemenea, statului membru să furnizeze o descriere detaliată a scenariului contrafactual în care nu s-ar acorda niciun ajutor beneficiarului. Scenariile trebuie să fie considerate realiste de către Comisie.

(110)

Autoritățile germane afirmă că ajutorul în favoarea Porsche Leipzig și Porsche AG se încadrează la scenariul 2 și au prezentat un scenariu contrafactual, care reflectă investițiile și amplasarea concrete pentru proiectul Macan, ținând seama, în plus față de Leipzig, de mai multe locații alternative, toate situate în Germania.

(111)

Conform Comunicării privind evaluarea aprofundată, sarcina probei în ceea ce privește existența unui efect stimulativ revine statului membru. Punctul 25 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată indică faptul că statul membru ar putea furniza dovezi cu privire la efectul stimulativ al ajutorului punând la dispoziție documente ale întreprinderii care demonstrează că a fost efectuată o comparație între costurile și beneficiile amplasării investiției în regiunea asistată selectată și cele referitoare la o locație alternativă. Statul membru este invitat să prezinte rapoarte financiare, planuri interne de afaceri și documente care se referă la diversele scenarii de investiții.

(112)

Germania a furnizat dovezi complete, actuale și autentice care documentează procesul decizional, organizat în mai multe etape, al Porsche AG în ceea ce privește localizarea investiției.

(113)

Această documentație arată că au fost luate în considerare cinci opțiuni pentru locul de producție. Toate locațiile considerate, cu excepția Leipzigului, sunt situate în regiuni neasistate din Germania.

(114)

În cadrul procesului de planificare, au fost efectuate mai multe calcule și estimări ale costurilor cu un nivel tot mai crescut de detaliere și precizie, pe baza cărora opțiunea cea mai viabilă – scenariul de referință – a fost modificată de trei ori (28). Documentele furnizate permit Comisiei să concluzioneze că, în cazul în care estimările pentru costurile de producție legate de amplasare ar fi atins același nivel de precizie (nivelurile veniturilor sunt estimate a fi identice pentru toate opțiunile), opțiunea 3 (construcția și vopsirea caroseriilor la [locația 1 în Germania], livrarea caroseriilor vopsite la Leipzig pentru asamblare) și opțiunea 5 (construcția, vopsirea și asamblarea caroseriilor la Leipzig) s-ar fi dovedit cele mai competitive opțiuni referitoare la amplasare.

(115)

Pentru acest motiv documentele arată că, în ultima etapă a procesului decizional, s-a comparat doar opțiunea 3 cu opțiunea 5.

(116)

Astfel cum se descrie la considerentul 53 din prezenta decizie, estimările definitive pentru costurile de producție legate de localizare au avut drept rezultat un dezavantaj în materie de costuri de 65 de milioane EUR pentru opțiunea 5 (Leipzig) în comparație cu opțiunea 3 ([locația 1 în Germania]/Leipzig). Pentru a reduce dezavantajul în materie de preț al opțiunii 5 și având în vedere viitoarea decizie oficială a AR privind localizarea proiectului de investiții, Porsche Leipzig a început să examineze, împreună cu autoritățile din Saxonia, disponibilitatea unui ajutor de stat pentru a determina efectuarea proiectului de investiții la Leipzig.

(117)

În scrisoarea sa din 25 februarie 2011, Porsche Leipzig a solicitat SMWA să examineze posibilitatea acordării unui ajutor pentru investiția planificată. În urma unei reuniuni la care au participat Porsche Leipzig și autoritățile din Saxonia, în cursul căreia Porsche Leipzig a explicat proiectul de investiții și situația procesului decizional, autoritățile din Saxonia s-au angajat, prin scrisoarea din 9 martie 2011, să susțină proiectul de investiții pentru producția totală de autoturisme Macan la Leipzig, în cazul în care investiția ar respecta condițiile în vigoare pentru acordarea de ajutoare regionale.

(118)

Astfel cum se descrie la considerentul 56 din prezenta decizie, dezavantajele legate de cost ale opțiunii 5 în raport cu opțiunea 3 au scăzut la 27,52 milioane EUR după ce s-a luat în considerare valoarea maximă admisă a ajutorului. Cu toate acestea, unele criterii calitative au fost, de asemenea, luate în considerare în favoarea opțiunii 5.

(119)

La 15 martie 2011, AR a decis realizarea întregului proiect de investiții la Leipzig (opțiunea 5). Astfel cum demonstrează procesul-verbal al reuniunii AR, această decizie a fost luată în mod explicit sub rezerva disponibilității ajutorului de stat.

(120)

În urma deciziei condiționate adoptate de AR, Porsche Leipzig a depus o cerere oficială pentru ajutor regional, la 24 martie 2011. Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei a confirmat în scris, la 29 martie 2011, că, sub rezerva unor verificări mai detaliate, proiectul îndeplinește, în principiu, condițiile de eligibilitate. În urma acestei confirmări oficiale, lucrările din cadrul proiectului au început în aprilie 2011.

(121)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia ia act de faptul că, în conformitate cu punctul 20 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, cerințele oficiale referitoare la efectul stimulativ prevăzute la punctul 38 din LAR, sunt îndeplinite. Beneficiarul a depus o cerere de acordare de ajutor, iar autoritatea responsabilă de administrarea schemei a confirmat ulterior în scris că, sub rezerva unor verificări mai detaliate, proiectul îndeplinește, în principiu, condițiile de eligibilitate stabilite de schemă, înainte de demararea lucrărilor referitoare la proiect. În plus, autoritățile germane au furnizat dovezi clare cu privire la faptul că ajutorul avea în mod efectiv un impact asupra alegerii amplasării investiției. Decizia Porsche AG de a localiza întreaga producție de autoturisme Macan la Leipzig a fost luată doar după confirmarea faptului că proiectul de investiții ar fi eligibil pentru ajutor de stat și a fost sprijinită de autoritățile publice, întrucât AR a aprobat alegerea sitului sub rezerva disponibilității ajutorului de stat. Prin urmare, Comisia consideră, în conformitate cu punctele 23 și 25 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, că scenariul contrafactual prezentat de Germania este realist și susținut prin dovezi autentice și actuale. Prin urmare, ajutorul are un efect stimulativ real (substanțial). Prin reducerea discrepanței legate de viabilitate în favoarea Leipzigului, ajutorul a contribuit la modificarea deciziei întreprinderii beneficiare privind amplasarea proiectului. În lipsa ajutorului, investiția nu ar fi fost efectuată la Leipzig.

6.6.1.4.   Proporționalitatea ajutorului

(122)

Pentru ca ajutorul să fie proporțional, valoarea și intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru realizarea investiției în regiunea asistată.

(123)

În general, ajutorul regional este considerat ca fiind proporțional cu gravitatea problemelor care afectează regiunile asistate, dacă respectă plafonul aplicabil ajutoarelor regionale, inclusiv reducerea automată și progresivă a plafoanelor ajutoarelor regionale pentru proiectele mari de investiții (deja inclusă în harta aplicabilă a ajutoarelor de stat regionale). Intensitatea ajutorului aplicată în acest caz nu este superioară plafoanelor ajutoarelor regionale, corectate prin mecanismul de reducere progresivă, astfel cum s-a stabilit deja în considerentul 80.

(124)

În plus față de principiul general al proporționalității menționat în LAR, în Comunicarea privind evaluarea aprofundată se solicită efectuarea unei evaluări mai detaliate. Conform scenariului 2 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, ajutorul este considerat ca fiind proporțional în cazul în care este egal cu diferența dintre costurile nete pentru ca întreprinderea beneficiară să investească în regiunea asistată și costurile nete pentru investiții în altă (alte) regiune (regiuni).

(125)

Documentația prezentată de Germania demonstrează că ajutorul a fost limitat la suma necesară, deoarece acesta nu depășește diferența de costuri dintre opțiunea 3 și opțiunea 5. Calculul final arată că, chiar și beneficiind de ajutor, opțiunea 5 este cu 27,5 milioane EUR mai costisitoare (65 de milioane EUR fără ajutor) în valoare nominală decât opțiunea 3. Autoritățile germane au explicat că dezavantajele legate de costurile rămase sunt considerate ca fiind acceptabile în temeiul anumitor criterii necuantificabile, cum ar fi factori strategici (a doua uzină de asamblare completă sub numele Porsche), calitativi (evitarea riscurilor legate de transport între [locația 1 în Germania] și Leipzig) și de imagine ([…]) care, de asemenea, au favorizat realizarea proiectului de investiții la Leipzig.

(126)

Având în vedere că ajutorul este limitat la suma necesară pentru compensarea costurilor nete suplimentare ale realizării proiectului de investiții la Leipzig, comparativ cu locația alternativă, Comisia consideră că proporționalitatea ajutorului este demonstrată.

6.6.2.   Efectele negative ale ajutorului asupra concurenței și a schimburilor comerciale

(127)

La punctul 40 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată se menționează că „în cazul în care analiza contrafactuală sugerează că investiția ar fi fost întreprinsă chiar și în absența ajutorului, deși eventual în altă locație (scenariul 2) și, în cazul în care ajutorul este proporțional, în principiu, indicațiile posibile ale denaturărilor cum ar fi o cotă mare de piață și creșterea capacității pe o piață neperformantă ar fi aceleași, indiferent de ajutor”.

(128)

Întrucât măsura de ajutor sprijină o decizie de investiție bazată pe scenariul 2 și ajutorul se limitează la minimum, nu au putut fi identificate efecte negative asupra schimburilor comerciale și a concurenței. Investiția ar fi fost realizată în altă locație, ceea ce ar fi avut drept rezultat același nivel de denaturare a concurenței în orice caz. Prin urmare, Comisia consideră că ajutorul nu are efecte negative asupra concurenței.

(129)

În conformitate cu punctul 53 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, în cazul în care, în absența ajutorului, investiția ar fi fost realizată într-o regiune mai săracă (mai multe handicapuri regionale – intensitatea maximă a ajutoarelor regionale mai ridicată) sau într-o regiune considerată a avea aceleași handicapuri regionale ca și regiunea țintă (aceeași intensitate maximă a ajutoarelor regionale), acest fapt ar constitui, în testul comparativ global, un element negativ care are puține șanse să fie compensat prin elemente pozitive deoarece este contrar obiectivului însuși care este urmărit de ajutoarele regionale.

(130)

În măsura în care nu există indicii că investiția ar fi fost realizată într-o altă regiune asistată, cu un plafon al intensității ajutorului mai ridicat sau similar (nu există nicio indicație potrivit căreia ar fi fost luat în considerare un loc din afara Germaniei), Comisia consideră că ajutorul nu are un efect defavorabil coeziunii care ar contraveni chiar obiectivului ajutoarelor regionale.

6.7.   ECHILIBRARE

(131)

După stabilirea faptului că ajutorul oferă un stimulent pentru punerea în aplicare a investiției în regiunea respectivă și că este proporțional, este necesară echilibrarea efectelor pozitive ale ajutorului cu efectele negative ale acestuia.

(132)

Evaluarea a confirmat că măsura de ajutor are un efect stimulativ de atragere a unei investiții care oferă o contribuție importantă la dezvoltarea regională a unei regiuni dezavantajate, care este eligibilă pentru ajutor regional în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, fără a priva de investiție o regiune cu un plafon de intensitate a ajutorului identic sau mai ridicat (absența unui efect defavorabil coeziunii). Comisia consideră că atragerea unei investiții către o regiune mai săracă aduce mai multe beneficii coeziunii din cadrul Uniunii decât în cazul în care aceeași investiție ar fi fost localizată într-o regiune mai dezvoltată. Astfel cum se menționează la punctul 53 din Comunicarea privind evaluarea aprofundată, Comisia consideră că „efectele pozitive ale ajutoarelor regionale care nu fac decât să compenseze diferența în costuri nete relative legată de alegerea unei alte locații de investiții, mai dezvoltate, vor fi luate în considerare, în mod normal, în cadrul testului comparativ, pentru a compensa eventualele efecte negative ale celeilalte locații pentru noi investiții”.

(133)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia constată că, deoarece ajutorul este proporțional cu diferența în ceea ce privește costurile nete pentru realizarea investiției în locația selectată, în comparație cu o locație alternativă mai dezvoltată, efectele pozitive ale ajutorului în ceea ce privește obiectivul și caracterul adecvat al acestuia, astfel cum s-a demonstrat mai sus, compensează efectele negative ale celeilalte locații.

(134)

În conformitate cu punctul 68 din LAR și ținând seama de evaluarea aprofundată efectuată pe baza Comunicării privind evaluarea aprofundată, Comisia concluzionează că ajutorul este necesar pentru a oferi un efect stimulativ pentru investiții și că beneficiile măsurii de ajutor compensează denaturarea rezultată a concurenței și efectele asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

7.   CONCLUZIE

(135)

Comisia concluzionează că ajutorul regional pentru investiții propus în favoarea Porsche Leipzig GmbH și în favoarea Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft – acordat înainte de 1 iulie 2014, sub rezerva autorizării de către Comisie – îndeplinește toate condițiile stabilite în LAR și în Comunicarea privind evaluarea aprofundată și, prin urmare, poate fi considerat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Ajutorul de stat pe care Germania preconizează să îl acorde în favoarea Porsche Leipzig GmbH și în favoarea Dr. Ing. h.c. F. Porsche Aktiengesellschaft, în valoare de 43 666 078,75 EUR (valoare actuală, actualizată la data notificării), reprezentând o intensitate maximă a ajutorului de 8,37 % în echivalent subvenție brută, este compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(2)   Acordarea ajutorului la care se face referire la articolul 1 alineatul (1) este, în consecință, autorizată, cu condiția ca aceasta să aibă loc înainte de 1 iulie 2014.

Articolul 2

Autoritățile germane transmit Comisiei:

în termen de două luni de la acordarea ajutorului, o copie a actelor relevante privind măsura de ajutor;

la fiecare cinci ani, începând de la data aprobării ajutorului de către Comisie, un raport intermediar (care cuprinde informații referitoare la sumele de ajutor plătite, la execuția contractului privind ajutorul și la orice alte proiecte de investiții inițiate în aceeași unitate/uzină);

în decurs de șase luni de la plata ultimei tranșe de ajutor, conform planului de finanțare notificat, un raport final detaliat.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 9 iulie 2014.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Vicepreședinte


(1)  JO C 333, 30.10.2012, p. 17.

(2)  JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(3)  JO C 223, 16.9.2009, p. 3.

(4)  A se vedea nota de subsol 1.

(5)  Leipzigul face parte din regiunile cu „efect statistic”; a se vedea harta ajutoarelor regionale a Germaniei din decizia Comisiei din 8 noiembrie 2006 privind cazul de ajutor de stat N 459/06 – Harta ajutoarelor de stat naționale pentru Germania, 2007-2013 (JO C 295, 5.12.2006, p. 6). Leipzigul este eligibil pentru a beneficia de ajutoare regionale în temeiul derogării prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c), cu o intensitate maximă a ajutorului de 20 % pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 30 iunie 2014.

(6)  Autoritățile germane au confirmat faptul că datele de piață transmise se referă la toate vehiculele produse sau vândute de VW Group, iar datele privind cota de piață se referă doar la autoturisme.

(7)  POLK și IHS Global Insight sunt societăți mari de cercetare de piață care analizează piața autovehiculelor.

(8)  Informații confidențiale

(9)  Valorile actualizate menționate în prezenta decizie sunt calculate în funcție de o rată de bază de 2,05 %, aplicabilă la data notificării (decembrie 2011), majorată cu 100 de puncte de bază, în conformitate cu Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (JO C 14, 19.1.2008, p. 6).

(10)  Fișa de informații sintetizate privind schema de exceptare pe categorii „Investitionszulagengesetz 2010” a fost publicată cu referința X 167/08 (JO C 280, 20.11.2009, p. 5).

(11)  Fișa de informații sintetizate privind schema de exceptare pe categorii „Koordinierungsrahmen der Gemeinschaftsaufgabe – Verbesserung der regionalen Wirtschaftsstruktur” a fost publicată cu referința XR 31/07 (JO C 102, 5.5.2007, p. 11).

(12)  În conformitate cu Decizia Comisiei C (2011) 6479 final din 20 septembrie 2011 (N 559/2010 – Regatul Unit – LIP – Jaguar Cars) (JO C 22, 27.1.2012, p. 2).

(13)  În perioada cuprinsă între 2010 și 2015, adică în anul anterior și în anul ulterior finalizării investiției, cota de piață a VW Group pentru segmentul B conform clasificării POLK, pe piața SEE și piața nord-americană considerate împreună, precum și cota de piață pentru segmentul SUV-D conform clasificării IHS Global Insight, atât pe piața SEE, cât și pe piața SEE și piața nordamericană considerate împreună, rămân sub 25 %.

(14)  Pentru segmentul B conform clasificării POLK, capacitatea de producție creată rămâne sub pragul de 5 %.

(15)  Ipoteza Germaniei privind factorul multiplicator de 2,5 s-a bazat pe date empirice, publicate în cadrul unor lucrări comparabile, de exemplu, Meißner (2009): Automobilproduktion in der Prozess- oder Wertschöpfungskette prezentat la 28 octombrie 2009 în Brandenburg; Kleinhenz, Heblich, Gold (2006): Das BMW Werk Regensburg – Wirtschaftliche und soziale Vernetzung in der Region; University of South Carolina (2002): The Economic Impact of BMW on South Carolina; Woodward, Guimaraes (2008): BMW in South Carolina: The Economic Impact of a Leading Sustainable Enterprise; Gesellschaft für Wirtschaftliche Strukturforschung mbH (2011): Gute Wachstumsperspektiven trotz zukünftiger Herausforderungen; Gehrke, Krawczyk et al. (2009): Die Bedeutung der Automobilindustrie für die deutsche Volkswirtschaft im europäischen Kontext.

(16)  C46/2008, decizia din 23 septembrie 2009, JO L 29, 2.2.2010, p. 8, punctul 171.

(17)  Surse: Oficiul de statistică al landului Saxonia (Statistisches Landesamt des Freistaates Sachsen) iulie 2012, Biroul federal german de statistică (Anuarul statistic 2012) – PIB/cap de locuitor; Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă (Bundesagentur für Arbeit) – rata șomajului pe cap de locuitor; Anuarul statistic al Saxoniei 2011 – venitul disponibil pe cap de locuitor.

(18)  Opțiunea 5 nu a fost luată în considerare inițial, deoarece s-a presupus că este nerentabilă. La inițiativa Consiliului de administrație, întreprinderea Porsche Leipzig a fost în măsură să infirme această ipoteză pe baza unui calcul preliminar al costurilor de producție aferente locului respectiv.

(19)  VAP a ales ca scenariu de referință opțiunea 1, la [2010], opțiunea 3, la [2010] și opțiunea 5, la [2010].

(20)  Regulamentul (CE) nr. 1628/2006 al Comisiei din 24 octombrie 2006 de aplicare a articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor naționale pentru investițiile regionale (JO L 302, 1.11.2006, p. 29).

(21)  Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, 9.8.2008, p. 3).

(22)  JO C 209, 23.7.2013, p. 1.

(23)  JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(24)  A se vedea nota de subsol 11.

(25)  Deciziile privind ajutorul de stat SA. 30340 Fiat Powertrain Technologies: Decizia [C(2011) 612] din 9 februarie 2011 (JO C 151, 21.5.2011, p. 5); SA. 32169 Volkswagen Sachsen: Decizia [C(2011) 4935] din 13 iulie 2011 (JO C 361, 10.12.2011, p. 17).

(26)  SA.27913 – C 31/2009 – HUN – LIP – Ajutor pentru Audi Hungaria Motor Kft: decizia [C(2009) 8131] din 28 octombrie 2009 (JO C 64, 16.3.2010, p. 15); decizia de prelungire [C(2010) 4474] din 6 iulie 2010 (JO C 243, 10.9.2010, p. 4); decizia [C(2011) 4935] din 13 iulie 2011, în SA.32169 – C/2011 – DE – LIP – Ajutor pentru Volkswagen Sachsen (JO C 361, 10.12.2011, p. 17).

(27)  A se vedea nota de subsol 15.

(28)  A se vedea nota de subsol 17.