ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 282

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 58
28 octombrie 2015


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAŢIONALE

 

*

Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Confederația Elvețiană de asociere a Confederației Elvețiene la Programul-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 și la Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice de completare a programului Orizont 2020 și care reglementează participarea Confederației Elvețiene la activitățile ITER desfășurate de întreprinderea comună Fusion for Energy

1

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2015/1930 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în ceea ce privește criteriile pentru stabilirea nivelului corecțiilor financiare și pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 665/2008 al Comisiei

2

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1931 al Comisiei din 23 octombrie 2015 de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Huile d'olive de Nice (DOP)]

9

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1932 al Comisiei din 26 octombrie 2015 de suspendare a depunerii de cereri de licențe de import în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 pentru uleiul de măsline originar din Tunisia până la sfârșitul anului de cotă 2015

10

 

*

Regulamentul (UE) 2015/1933 al Comisiei din 27 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime pentru hidrocarburile aromatice policiclice din fibrele de cacao, chipsurile de banane, suplimentele alimentare, ierburile aromate uscate și mirodeniile uscate ( 1 )

11

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1934 al Comisiei din 27 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

14

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1935 al Comisiei din 27 octombrie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

32

 

 

DECIZII

 

*

Decizia delegată (UE) 2015/1936 a Comisiei din 8 iulie 2015 privind sistemele aplicabile pentru evaluarea și verificarea constanței performanței pentru conductele de ventilație și țevile de ventilare a aerului în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )

34

 

*

Decizia (UE) 2015/1937 a Comisiei din 21 octombrie 2015 de instituire a unui Consiliu bugetar european independent cu rol consultativ

37

 

 

ORIENTĂRI

 

*

Orientarea (UE) 2015/1938 a Băncii Centrale Europene din 27 august 2015 de modificare a Orientării (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2015/27)

41

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAŢIONALE

28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/1


Informare cu privire la intrarea în vigoare a Acordului de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Confederația Elvețiană de asociere a Confederației Elvețiene la Programul-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 și la Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice de completare a programului Orizont 2020 și care reglementează participarea Confederației Elvețiene la activitățile ITER desfășurate de întreprinderea comună Fusion for Energy

Acordul de cooperare științifică și tehnologică dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Confederația Elvețiană de asociere a Confederației Elvețiene la Programul-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont 2020 și la Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice de completare a programului Orizont 2020 și care reglementează participarea Confederației Elvețiene la activitățile ITER desfășurate de întreprinderea comună Fusion for Energy (1), semnat la 5 decembrie 2014, a intrat în vigoare la 8 octombrie 2015, în conformitate cu articolul 15.1 din acordul respectiv.


(1)  JO L 370, 30.12.2014, p. 3.


REGULAMENTE

28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/2


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1930 AL COMISIEI

din 28 iulie 2015

de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în ceea ce privește criteriile pentru stabilirea nivelului corecțiilor financiare și pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 665/2008 al Comisiei

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 105 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) nu ar trebui să fie subminată de statele membre care încalcă normele PCP. În conformitate cu articolul 41 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), asistența financiară din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) este condiționată de respectarea, de către statele membre, a normelor PCP, iar nerespectarea normelor poate duce la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unor corecții financiare a asistenței financiare din partea Uniunii în cadrul PCP.

(2)

Articolul 22 alineatul (7), articolul 85 și articolul 144 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilesc cazurile și condițiile în care corecțiile financiare pot sau trebuie să fie aplicate de către Comisie. Mai mult, în temeiul articolului 144 alineatul (7) din regulamentul menționat, normele specifice FEPAM pot stabili temeiuri specifice pentru corecțiile financiare legate de nerespectarea normelor aplicabile în cadrul PCP.

(3)

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și ale contribuabililor din Uniune, Comisia poate aplica corecții financiare prin anularea totală sau parțială a contribuției Uniunii la un program operațional, în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, în două situații: (a) dacă un stat membru nu a corectat cheltuielile incluse într-o declarație de cheltuieli certificată, afectate de cazuri în care beneficiarul nu a respectat obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014; sau (b) dacă, în ceea ce privește cheltuielile incluse într-o declarație de cheltuieli certificată, afectate de cazuri de nerespectare gravă care au dus la suspendarea plăților în conformitate cu articolul 101 din același regulament, statul membru nu a reușit să demonstreze că a luat măsurile de remediere necesare care să asigure respectarea și aplicarea în viitor a normelor PCP relevante.

(4)

În cazul în care nu este posibil să se cuantifice cu exactitate cuantumul cheltuielilor legat de nerespectarea normelor PCP de către statele membre, se aplică o corecție financiară forfetară, în temeiul articolului 105 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

(5)

Articolul 105 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 împuternicește Comisia să adopte acte delegate care să definească criteriile pentru stabilirea nivelului corecțiilor financiare care trebuie aplicate, precum și criteriile pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare. Articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 conține o listă de cazuri în care Comisia poate impune corecții financiare în ceea ce privește întregul program operațional sau o parte a acestuia. În cazurile vizate de articolul 105 alineatul (1) litera (a), cuantificarea impactului financiar al nerespectării de către beneficiar se bazează pe acordul de finanțare dintre beneficiar și autoritățile naționale competente responsabile de punerea în aplicare a programului FEPAM. În consecință, aplicarea de rate forfetare pentru corecțiile financiare nu poate viza decât situațiile menționate la articolul 105 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

(6)

Pentru a asigura transparența și proporționalitatea corecțiilor financiare forfetare, precum și securitatea juridică și egalitatea de tratament pentru statele membre care pun în aplicare programe finanțate prin FEPAM, este necesar să se definească criteriile de stabilire a nivelului corecțiilor financiare ce urmează să fie aplicate de Comisie, precum și criteriile pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare.

(7)

Nivelul corecțiilor financiare decise de către Comisie în cazul în care statele membre nu respectă normele PCP trebuie să fie proporțional cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării grave a normelor PCP.

(8)

Este necesar să se definească nivelurile corecțiilor financiare forfetare aplicate de către Comisie pe baza ratelor corecțiilor financiare care există deja pentru anumite tipuri de nerespectare în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene. De asemenea, este oportun să se asigure un mecanism suficient de progresiv, astfel încât principiul proporționalității să poată fi aplicat în mod adecvat.

(9)

În domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor, dispozițiile privind corecțiile financiare forfetare stabilite în prezentul regulament ar trebui să le înlocuiască pe cele prevăzute la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei (4). În consecință, articolul menționat ar trebui eliminat.

(10)

Prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea asistenței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului (5).

(11)

Articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (6) prevede că reducerea asistenței financiare din partea Uniunii nu poate depăși 25 % din costul anual total al programului național. În consecință, în domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor, rata forfetară maximă a corecțiilor financiare stabilită în prezentul regulament ar trebui să se aplice numai după abrogarea articolului 8 din regulamentul respectiv.

(12)

Având în vedere importanța garantării unui tratament egal și armonizat al statelor membre din Uniune încă de la începutul perioadei de programare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament definește criteriile de stabilire a nivelului corecțiilor financiare și criteriile pentru aplicarea unor rate forfetare, astfel cum se prevede la articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

Articolul 2

Criterii pentru stabilirea nivelului corecțiilor financiare

Nivelul corecției financiare în cazurile de nerespectare a normelor PCP menționate la articolul 105 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 se stabilește în conformitate cu următoarele criterii:

(a)

importanța eventualelor prejudicii la adresa resurselor biologice marine care rezultă din nerespectarea normelor PCP;

(b)

frecvența nerespectării normelor PCP;

(c)

durata nerespectării normelor PCP;

(d)

măsurile de remediere luate de către statul membru.

Articolul 3

Criterii pentru aplicarea ratelor forfetare

(1)   Ratele forfetare ale corecției financiare menționate la articolul 105 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 sunt 2 %, 5 %, 10 %, 25 %, 50 % sau 100 % din contribuția Uniunii alocată priorităților relevante ale Uniunii sau părților relevante ale acestor priorități, în cadrul programului operațional al statului membru.

(2)   Intervalul în care se încadrează ratele forfetare aplicate în cazuri individuale de nerespectare a normelor PCP este stabilit în anexă.

(3)   În cazul în care, în ceea ce privește aceeași prioritate a Uniunii sunt identificate de către Comisie mai multe cazuri de nerespectare a normelor PCP, în același act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 102 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, ratele forfetare nu se cumulează, iar corecția financiară se stabilește în cadrul intervalului cu cele mai mari rate dintre intervalele aplicabile în aceste cazuri.

(4)   După aplicarea unei corecții financiare de către Comisie pentru un anumit caz de nerespectare a normelor PCP, în cazul în care statul membru în cauză nu ia măsurile de remediere adecvate, rata forfetară poate fi mărită la nivelul superior următor din intervalul aplicabil acelui caz de nerespectare a normelor PCP.

(5)   În plus față de cazurile prevăzute în mod explicit în anexă, se poate aplica o rată forfetară de 100 % din contribuția Uniunii alocată priorităților relevante ale Uniunii, sau părții relevante din aceste priorități, în cadrul programului operațional al statului membru, în cazul în care:

(a)

nerespectarea normelor PCP este atât de importantă, frecventă sau răspândită încât reprezintă un eșec total al sistemului în cauză și pune în pericol legalitatea acțiunilor întreprinse de statul membru sau regularitatea finanțării politicii comune în domeniul pescuitului; sau

(b)

există dovezi că statul membru a neglijat în mod deliberat remedierea nerespectării normelor PCP.

Articolul 4

Dispoziții tranzitorii

Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea parțială sau totală a asistenței aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

Articolul 5

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 665/2008

În Regulamentul (CE) nr. 665/2008, articolul 6 se elimină.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, în ceea ce privește cazurile de nerespectare din domeniul colectării, gestionării și utilizării datelor incluse în categoria 4 din anexă, articolul 3 alineatul (5) din prezentul regulament se aplică de la data abrogării articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei din 14 iulie 2008 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 186, 15.7.2008, p. 3).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării (JO L 160, 14.6.2006, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1).


ANEXĂ

Cazuri de nerespectare (1)

Intervalul de rate forfetare

Categoria 1: Lipsa contribuției la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului esențiale pentru conservarea resurselor biologice marine, prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

1.1

Nerespectarea obligației de a garanta respectarea posibilităților de pescuit alocate statului membru în conformitate cu articolele 16-17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

25-100 %

1.2

Neîndeplinirea cerințelor prevăzute în diferite tipuri de măsuri de conservare enumerate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

10-100 %

Categoria 2: Nerespectarea obligațiilor internaționale privind conservarea

2.1

Neîndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

10-100 %

Categoria 3: Nerespectarea obligației de a asigura un echilibru între flotă și resursele naturale

3.1

Netransmiterea raportului privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotei și posibilitățile de pescuit în conformitate cu ansamblul cerințelor prevăzute la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

2-25 %

3.2

Nepunerea în aplicare a planului de acțiune în conformitate cu articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dacă un astfel de plan este inclus în raportul prezentat anual

5-25 %

3.3

Nerespectarea obligației de a garanta faptul că, în cazul capacităților de pescuit retrase cu ajutor public, licențele și autorizațiile de pescuit respective sunt retrase în prealabil, iar capacitatea nu este înlocuită, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

10-50 %

3.4

Nerespectarea obligației de a garanta faptul că, în orice moment, capacitatea de pescuit nu depășește plafoanele stabilite la articolul 22 alineatul (7) și în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

10-50 %

3.5

Nepunerea în aplicare a programului de intrare/ieșire în conformitate cu cerințele articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

10-25 %

3.6

Incapacitatea de a gestiona registrul flotei de pescuit în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei (2)

10-50 %

Categoria 4: Nepunerea în aplicare a cadrului comunitar privind colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 astfel cum a fost specificat în Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului, care duce la o lipsă de informații privind resursele naturale

4.1

Lipsa colectării și gestionării datelor biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice necesare pentru gestionarea pescuitului astfel cum se prevede la articolele 4, 13 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008

2-25 %

4.2

Netransmiterea anuală a unui raport privind executarea programelor naționale de colectare a datelor și nepunerea la dispoziția publicului a acestui raport, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008

2-10 %

4.3

Nerespectarea obligației de a asigura o coordonare națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescuitului, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008

2-5 %

4.4

Necoordonarea activităților de colectare a datelor cu alte state membre din aceeași regiune, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008

2-25 %

4.5

Nefurnizarea datelor în timp util către utilizatorii finali în conformitate cu articolele 18-20 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008

2-25 %

Categoria 5: Neinstituirea unui sistem eficace de control și de aplicare a legii

5.1

Nerespectarea principiilor generale de control și aplicare a legii în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (3)

10-50 %

5.2

Nerespectarea obligației de a garanta respectarea condițiilor generale de acces la ape și resurse în conformitate cu titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

5.3

Lipsa controlului comercializării în vederea asigurării trasabilității eficiente a produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu titlul V din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

5.4

Lipsa unei supravegheri eficiente și a inspecțiilor, precum și lipsa asigurării sistematice și adecvate a unor acțiuni de aplicare a legii în ceea ce privește eventualele cazuri de nerespectare a normelor PCP, în conformitate cu titlurile VI, VII și VIII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

5.5

Neinstituirea și nepunerea în aplicare a unor programe naționale de acțiuni de control în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, atunci când este relevant, neexecutarea unor programe specifice de control și inspecție stabilite de Comisie în conformitate cu titlul IX din regulamentul respectiv

10-50 %

5.6

Lipsa cooperării cu Comisia pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor funcționarilor Comisiei pe parcursul misiunilor lor de verificare, inspecțiilor autonome și auditurilor, în conformitate cu titlul X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

2-50 %

5.7

Nepunerea în aplicare a măsurilor hotărâte de Comisie pentru a asigura respectarea de către statele membre a obiectivelor PCP, cum ar fi planurile de acțiune și orice alte măsuri în conformitate cu titlul XI din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

5.8

Nerespectarea cerințelor în ceea ce privește analiza, validarea, accesul și schimbul de date și informații, în conformitate cu titlul XII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

2-25 %

5.9

Lipsa controlului punerii în aplicare a unui sistem eficient de certificate de captură prevăzut și în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (4)

10-50 %

5.10

Lipsa acțiunii în cazul activităților presupuse sau raportate de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) în temeiul articolului 26 alineatul (3) și articolelor 39 și 40 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008

5-50 %

Categoria 6: Neinstituirea și neaplicarea unui sistem funcțional de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive

6.1

În cazul unei încălcări, lipsa notificării statului membru de pavilion, a statului membru de cetățenie al contravenientului sau a oricărui alt stat membru interesat de urmărirea măsurilor adoptate pentru a asigura respectarea normelor, în conformitate cu articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

2-10 %

6.2

Neadoptarea unor măsuri imediate în conformitate cu articolul 91 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru a împiedica comandanții navelor de pescuit sau alte persoane fizice sau juridice surprinse în flagrant delict în timpul comiterii unei infracțiuni grave să continue activitatea în cauză

10-50 %

6.3

Nestabilirea criteriilor pentru determinarea gravității încălcării normelor PCP în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008

10-50 %

6.4

Nerespectarea obligației de a garanta aplicarea sistematică de sancțiuni eficiente pentru încălcarea normelor PCP și a faptului că nivelul acestor sancțiuni este adecvat în ceea ce privește strictețea și proporțional cu gravitatea încălcării, astfel încât să garanteze efectul disuasiv și, ca o condiție minimă, să asigure că acestea îi privează efectiv pe cei răspunzători de beneficiile economice derivate din încălcările legii pe care aceștia le-au comis în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

6.5

Neaplicarea sistemului de puncte pentru încălcările grave comise de titularii de licențe de pescuit și de comandanții de nave în conformitate cu articolul 92 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %

6.6

Lipsa instituirii și gestionării în mod adecvat a registrului național de evidență a încălcărilor în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

10-50 %


(1)  Astfel cum sunt definite la articolul 102 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2004, p. 25).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/9


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1931 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2015

de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Huile d'olive de Nice (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Franței de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Huile d'olive de Nice”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 417/2006 al Comisiei (3).

(2)

Deoarece modificarea în cauză nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare, în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din respectivul regulament, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4).

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se aprobă modificarea caietului de sarcini publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu privire la denumirea „Huile d'olive de Nice” (DOP).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 octombrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Phil HOGAN

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2400/96 al Comisiei din 17 decembrie 1996 privind înscrierea anumitor denumiri în „Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate”, prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2081/92 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (JO L 327, 18.12.1996, p. 11).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 417/2006 al Comisiei din 10 martie 2006 de completare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2400/96 privind înscrierea anumitor denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Pimiento Asado del Bierzo (IGP), Fico bianco del Cilento (DOP), Melannurca Campana (IGP), Montes de Granada (DOP), Huile d'olive de Nice (DOP), Aceite de la Rioja (DOP), Antequera (DOP)] (JO L 72, 11.3.2006, p. 8).

(4)  JO C 204, 20.6.2015, p. 24.


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1932 AL COMISIEI

din 26 octombrie 2015

de suspendare a depunerii de cereri de licențe de import în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 pentru uleiul de măsline originar din Tunisia până la sfârșitul anului de cotă 2015

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 188 alineatele (1) și (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 al Comisiei (2) a deschis un contingent tarifar anual pentru importul de ulei de măsline virgin care se încadrează la codurile NC 1509 10 10 și 1509 10 90, obținut în întregime în Tunisia și transportat direct din această țară în Uniune.

(2)

Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1 ianuarie 2015-4 august 2015 depășesc cantitatea anuală de 56 700 de tone stabilită la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1371 al Comisiei (3) a stabilit un coeficient de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate la data de 3 și 4 august 2015 și a suspendat depunerea de noi cereri pentru luna august 2015. Este necesar să se suspende depunerea de noi cereri până la sfârșitul actualului an de cotă.

(3)

Pentru a se garanta eficacitatea măsurii, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Depunerea de noi cereri de licențe de import în cadrul contingentului menționat la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 se suspendă până la sfârșitul actualului an de cotă începând cu 28 octombrie 2015.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 octombrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare pentru uleiul de măsline originar din Tunisia (JO L 365, 21.12.2006, p. 84).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1371 al Comisiei din 7 august 2015 de stabilire a coeficientului de atribuire aplicabil cantităților care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 3-4 august 2015 în cadrul contingentului tarifar deschis de Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 pentru uleiul de măsline originar din Tunisia și de suspendare a depunerii de cereri pentru astfel de licențe pentru luna august 2015 (JO L 211, 8.8.2015, p. 32).


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/11


REGULAMENTUL (UE) 2015/1933 AL COMISIEI

din 27 octombrie 2015

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime pentru hidrocarburile aromatice policiclice din fibrele de cacao, chipsurile de banane, suplimentele alimentare, ierburile aromate uscate și mirodeniile uscate

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare pentru contaminanții din alimente (1), în special articolul 2 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește niveluri maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare.

(2)

Conform regulamentului menționat, nivelurile maxime pentru hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) trebuie să fie sigure și cât mai reduse posibil, obiective realizabile pe baza unor bune practici de fabricație, de uscare și agricole/piscicole.

(3)

Fibrele de cacao reprezintă un produs pe bază de cacao obținut din coaja boabelor de cacao și prezintă niveluri mai ridicate de HAP decât produsele pe bază de cacao obținute din boabele de cacao zdrobite. Fibrele de cacao și produsele derivate sunt produse intermediare în lanțul alimentar și sunt utilizate ca ingrediente la prepararea alimentelor hipocalorice, bogate în fibre. Este necesar să se stabilească niveluri specifice de HAP pentru fibrele de cacao și produsele derivate. Având în vedere faptul că aceste produse au un conținut redus de grăsimi, este necesar să se stabilească nivelurile maxime pe baza greutății în stare proaspătă.

(4)

Chipsurile de banane sunt utilizate în cerealele pentru micul dejun și în produsele de cofetărie, precum și pentru gustări. Recent a fost constatată existența unui nivel mare de HAP în chipsurile de banane. Aceste constatări sunt legate de prăjirea chipsurilor din banane în ulei de cocos. Prin urmare, este adecvat să se stabilească nivelurile maxime de HAP în chipsurile de banane. Ca un prim pas, din cauza lipsei de date suficiente, aceste niveluri maxime sunt stabilite ca fiind egale cu nivelurile maxime de ulei de cocos destinat consumului uman direct sau utilizării ca ingredient în alimente. Nivelurile maxime ar trebui să fie revizuite în termen de doi ani, ținând seama de datele disponibile.

(5)

Niveluri ridicate de HAP au fost constatate în anumite suplimente alimentare care conțin ingrediente de origine vegetală sau sunt derivate din acestea. Prezența nivelurilor ridicate în suplimentele alimentare în cauză a fost legată de practicile necorespunzătoare de uscare aplicate acestor ingrediente de origine vegetală. Respectivele niveluri ridicate pot fi evitate prin aplicarea bunelor practici. De aceea, este adecvat să se stabilească pentru aceste produse niveluri maxime de HAP, care pot fi obținute prin aplicarea unor bune practici de uscare și care pot oferi un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

(6)

De asemenea, s-a constatat existența, în suplimentele alimentare care conțin propolis, lăptișor de matcă și spirulină sau sunt derivate din acestea, a unor niveluri ridicate de HAP, nivelurile respective fiind legate de aplicarea unor practici necorespunzătoare, Deoarece pot fi atinse niveluri mai scăzute prin aplicarea bunelor practici, este necesar să se stabilească niveluri maxime pentru HAP în aceste produse.

(7)

În plus, s-a constatat prezența unor niveluri ridicate de HAP în ierburi aromate uscate și în mirodenii uscate; nivelurile respective au fost legate, de asemenea, de aplicarea unor practici de uscare necorespunzătoare. Prin urmare, este adecvat să se stabilească niveluri maxime pentru HAP în ierburile aromate uscate și în mirodeniile uscate. Afumarea tradițională și metodele de prelucrare tradiționale aplicate ardeiului roșu afumat și cardamomului afumat duc la atingerea unor niveluri ridicate de HAP. Întrucât consumul acestor mirodenii este scăzut și pentru a permite continuarea prezenței pe piață a acestor produse afumate, este adecvat ca acestor condimente să nu li se aplice condiția privind nivelurile maxime.

(8)

Ar trebui acordat un termen rezonabil pentru a permite statelor membre și operatorilor economici din sectorul alimentar să se adapteze la noile cerințe prevăzute în prezentul regulament.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Produsele alimentare enumerate în anexa la prezentul regulament, cu excepția celor menționate la punctul 6.1.11, introduse pe piață în mod legal înainte de 1 aprilie 2016, pot rămâne pe piață după data respectivă până la data lor minimă de valabilitate sau până la data limită de consum.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 aprilie 2016, cu excepția produselor alimentare menționate la punctul 6.1.11, pentru care nivelul maxim se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 37, 13.2.1993, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).


ANEXĂ

Secțiunea 6: „Hidrocarburi aromatice policiclice” din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se modifică după cum urmează:

1.

punctul 6.1.2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.1.2

Boabe de cacao și produse derivate, cu excepția produselor menționate la punctul 6.1.11

5,0 μg/kg de la 1.4.2013

35,0 μg/kg grăsime de la 1.4.2013 până la 31.3.2015

30,0 μg/kg grăsime de la 1.4.2015”;

2.

se adaugă următoarele puncte 6.1.11, 6.1.12, 6.1.13, 6.1.14 și 6.1.15:

„6.1.11

Fibre de cacao și produse derivate din fibre de cacao, destinate utilizării ca ingredient în produse alimentare

3,0

15,0

6.1.12

Chipsuri de banane

2,0

20,0

6.1.13

Suplimente alimentare care conțin produse de origine vegetală și preparate ale acestora (39) (1)  (2)

Suplimente alimentare care conțin lăptișor de matcă, propolis, spirulină sau preparate ale acestora (39)

10,0

50,0

6.1.14

Ierburi aromatice uscate

10,0

50,0

6.1.15

Mirodenii uscate, cu excepția cardamonului și a ardeiului (Capsicum spp.) afumat.

10,0

50,0


(1)  Preparatele de origine vegetală sunt preparate obținute din produse vegetale (de exemplu, plante întregi, părți din plante, plante fragmentate sau tăiate) prin diferite procese (de exemplu, presarea, stoarcerea, extracția, distilarea, concentrarea, separarea, uscarea și fermentarea). Această definiție include plantele mărunțite sau sub formă de pudră, părțile din plante, algele, ciupercile, lichenii, tincturile, extractele, uleiurile esențiale (altele decât uleiurile vegetale menționate la punctul 6.1.1), sucurile stoarse și exsudatele prelucrate.

(2)  Nivelurile maxime nu se aplică suplimentelor alimentare care conțin uleiuri vegetale. Uleiurile vegetale utilizate ca ingredient în suplimentele alimentare trebuie să respecte nivelul maxim stabilit la punctul 6.1.1.”


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/14


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1934 AL COMISIEI

din 27 octombrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile în vigoare

(1)

Măsurile antidumping asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie (denumite în continuare „AT” sau „produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză („țara în cauză” sau „China”) și din Thailanda au fost instituite inițial prin Regulamentul (CE) nr. 584/96 al Consiliului (2) („măsurile inițiale”) și au fost extinse ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 803/2009 al Consiliului (3) („măsurile în vigoare”).

(2)

În temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, măsurile inițiale au fost extinse la importurile expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și, respectiv, Filipine, prin Regulamentele (CE) nr. 964/2003 (4), (CE) nr. 2052/2004 (5), (CE) nr. 2053/2004 (6) și (CE) nr. 655/2006 (7) ale Consiliului.

(3)

Taxele antidumping în vigoare sunt de 58,6 % pentru toate societățile.

1.2.   Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte țări terțe

(4)

În prezent sunt în vigoare măsuri antidumping asupra importurilor de AT originare din Rusia și Turcia (8) și asupra importurilor de AT originare din Republica Coreea și din Malaysia (9). Măsurile împotriva Thailandei au expirat la 4 septembrie 2014 (10).

1.3.   Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(5)

La 14 decembrie 2013, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a publicat un aviz privind expirarea iminentă (11) a măsurilor antidumping asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda, precum și asupra celor expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și, respectiv, Filipine.

(6)

La 2 iunie 2014, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în vigoare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Cererea a fost prezentată de Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”), în numele unor producători care reprezentau peste 50 % din producția totală a Uniunii. Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei din Uniune.

(8)

La 3 septembrie 2014, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (12).

1.4.   Părțile interesate

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod explicit solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, utilizatorii și importatorii, producătorii-exportatori din țara în cauză, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea reexaminării, invitându-i să coopereze.

(10)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la deschiderea reexaminării și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

1.4.1.   Eșantionarea

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a)   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor de producție și vânzare de produs similar în Uniune în perioada anchetei de reexaminare, asigurând totodată o distribuție geografică, și a fost constituit din trei societăți/grupuri de societăți care au instalații de producție în Austria, Franța, Germania și Italia. Nu s-au primit observații, prin urmare societățile selectate provizoriu au fost reținute pentru constituirea eșantionului final.

(13)

Ulterior, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a putut să furnizeze un răspuns complet la chestionar și, prin urmare, acesta a fost înlocuit cu un alt producător din Uniune. Eșantionul final a fost format din trei societăți/grupuri de societăți care reprezentau 57 % din producția Uniunii și 58 % din vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii și care aveau instalații de producție în patru state membre diferite (Austria, Franța, Germania și Italia). Părțile interesate au fost informate în consecință. Eșantionul modificat a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(b)   Eșantionarea importatorilor

(14)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Dintre cei doisprezece importatori care au furnizat informații, doar șase importau produsul în cauză din China. Dintre aceste șase societăți s-a selectat un eșantion pe baza volumului de importuri în Uniune ale produsului în cauză în timpul perioadei anchetei de reexaminare, asigurând totodată o distribuție geografică. Eșantionul a fost constituit din trei importatori cu sediul în Germania, Grecia și Italia.

(15)

Toți importatorii care s-au prezentat au fost informați despre eșantionul propus. Nu s-au primit observații. Eșantionul a reprezentat 15 % din totalul importurilor de produs în cauză.

(c)   Eșantionarea producătorilor-exportatori din China

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(17)

Inițial s-a prezentat un singur producător-exportator chinez, care a furnizat informațiile solicitate în formularul de eșantionare. Prin urmare, eșantionarea nu a mai fost necesară. Ulterior, după cum se menționează în considerentul 20, acest producător-exportator nu a mai cooperat.

1.4.2.   Răspunsurile la chestionar

(18)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor și importatorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și producătorului-exportator chinez menționat anterior.

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei trei producători/grupuri de producători din Uniune incluși în eșantion și de la cei trei importatori neafiliați incluși în eșantion.

(20)

Producătorul-exportator chinez nu a trimis un răspuns la chestionar.

1.4.3.   Vizitele de verificare

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și pentru a stabili dacă impunerea măsurilor ar fi contrară interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(a)

producători din Uniune:

Erne Fittings GmbH și societatea afiliată Siekmann Fittings GmbH, Schlins, Austria;

Vallourec Fittings S.A., Maubeuge, Franța;

Virgilio Cena & Figli S.P.A., Brescia, Italia;

(b)

importatori:

Biagini Piero & C., Altedo di Malalbergo, Italia;

General Commercial & Industrial S.A., Atena, Grecia;

Manfred Geldbach Flansch und Fitting GmbH, Gelsenkirchen, Germania.

1.5.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(22)

Ancheta privind probabilitatea reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(23)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

1.6.   Comunicarea informațiilor

(24)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Nu au fost prezentate observații.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(25)

Produsul care face obiectul reexaminării este același ca cel vizat de reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor efectuată în august 2009 (13), și anume accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, originare din China, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80.

2.2.   Produsul similar

(26)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul în cauză;

produsul fabricat și vândut pe piața internă din Arabia Saudită, care a fost considerată țară analogă; și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(27)

Comisia a decis că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

3.1.   Observații preliminare

(28)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente riscă sau nu să conducă la continuarea sau la reapariția dumpingului.

(29)

După cum s-a menționat în considerentele 18 și 19, deși s-a trimis un chestionar producătorului-exportator chinez care și-a manifestat intenția de participare în timpul exercițiului de eșantionare, ulterior acesta nu a răspuns la chestionar. Prin urmare, la ancheta curentă nu a cooperat niciun producător-exportator chinez, ceea ce a impus recurgerea la informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(30)

În acest sens, autoritățile chineze și producătorul-exportator menționat, care și-a declarat intenția de participare în timpul exercițiului de eșantionare, au fost informați în mod corespunzător că lipsa unui răspuns la chestionar ar putea fi considerată de către Comisie o dovadă de necooperare și că, în consecință, Comisia ar putea să aplice dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază în cazul constatărilor referitoare la China. După cum s-a menționat în considerentul 20 de mai sus, Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionar.

(31)

Ca urmare a acestei situații, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările legate de probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prezentate mai jos s-au bazat pe informațiile disponibile, în special pe cele din solicitarea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe statisticile Eurostat disponibile, verificate prin comparare cu statisticile privind importurile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [„baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6)”] și cu informațiile colectate în timpul verificărilor la fața locului privind importatorii neafiliați. S-a analizat și baza de date statistice a Chinei privind exporturile. Însă analiza acesteia a indicat că datele referitoare la volumele importurilor depășeau cu mult volumele înregistrate în alte surse disponibile, în special în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Similar, prețurile medii raportate în baza de date respectivă erau cu mult mai mari decât prețurile medii menționate de alte surse, inclusiv față de prețul mediu raportat de către importatorii neafiliați care au cooperat. Astfel, în timp ce datele raportate de toate celelalte surse disponibile prezentau diferențe neglijabile, s-a constatat că datele înregistrate în baza de date chineză difereau semnificativ de datele înregistrate în toate celelalte surse analizate de Comisie. Prin urmare, datele raportate în baza de date statistice a Chinei privind exporturile nu au fost considerate fiabile în acest caz.

3.2.   Dumpingul importurilor în perioada anchetei de reexaminare

(a)   Țara analogă

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță care are economie de piață. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”).

(33)

În ancheta inițială, țara analogă selectată a fost Thailanda. În timpul reexaminării precedente în perspectiva expirării măsurilor, s-au folosit ca țară analogă Statele Unite ale Americii, deoarece producătorii thailandezi nu au cooperat.

(34)

În sensul prezentei anchete, Comisia a informat părțile interesate, prin avizul de deschidere, că are în vedere alegerea Republicii Coreea ca posibilă țară analogă, deoarece aceasta, spre deosebire de Statele Unite, nu a instituit măsuri de apărare comercială, iar un producător-exportator coreean a cooperat la reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor în vigoare asupra importurilor de AT din Malaysia și Republica Coreea menționate în considerentul 4. Comisia a invitat părțile să formuleze observații cu privire la adecvarea acestei alegeri, dar niciuna dintre părți nu a trimis observații.

(35)

Comisia a căutat informații privind producătorii de AT din alte posibile țări analoge, și anume Arabia Saudită, Bosnia și Herțegovina, India, Israel, Japonia, Taiwan și Thailanda, și a invitat toți producătorii de AT cunoscuți din aceste țări, precum și pe producătorul din Republica Coreea, să furnizeze informațiile necesare. Un singur producător din Arabia Saudită a cooperat și a trimis un răspuns la chestionar.

(36)

După cum s-a menționat în considerentul 26, ancheta a arătat că AT produse și vândute pe piața internă din Arabia Saudită au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale ca produsul fabricat și exportat în Uniune de către producătorii-exportatori din China.

(37)

Ancheta nu e relevat nicio denaturare pe piața internă a Arabiei Saudite. Cu toate că exista un singur producător, nu erau în vigoare măsuri de apărare comercială, iar producătorul intern concura cu importuri din China, Coreea de Sud, Thailanda și Japonia. Pe baza acestei situații, s-a concluzionat că nivelul concurenței pe piața din Arabia Saudită este satisfăcător.

(38)

De asemenea, ancheta a stabilit că volumele produse și vândute pe piața internă din Arabia Saudită sunt reprezentative în raport cu exporturile totale din China către Uniune, conform Eurostat.

(39)

După cum se menționează în considerentul 45, ancheta a arătat că vânzările de AT pe piața internă ale producătorului din Arabia Saudită au fost, în medie, generatoare de pierderi. Cu toate acestea, s-a constatat că valoarea costului mediu al producției s-a situat în același interval ca în cazul industriei din Uniune, iar situațiile financiare auditate au fost pregătite pe baza principiului de „continuitate a activității”. Ținând cont de acest lucru, s-a considerat că societatea va rămâne viabilă în viitorul apropiat.

(40)

Având în vedere aspectele menționate mai sus, Arabia Saudită a fost considerată potrivită ca țară analogă în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(b)   Valoarea normală

(41)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din Arabia Saudită au fost utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale aplicabile în cazul producătorilor-exportatori din China.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale producătorului cooperant din Arabia Saudită a fost reprezentativ pe perioada anchetei de reexaminare.

(43)

Vânzările pe piața internă sunt considerate reprezentative dacă volumul total al vânzărilor de produs similar către clienți independenți de pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune efectuate pe perioada anchetei de reexaminare. Volumul total al vânzărilor la export a fost stabilit pe baza statisticilor Eurostat, după cum s-a precizat în considerentul 31. Pe această bază, vânzările pe piața internă din Arabia Saudită au fost considerate reprezentative.

(44)

În continuare, Comisia a examinat dacă vânzările de produs similar pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

Ancheta a stabilit că, pe parcursul unei perioade extinse de timp, prețul mediu ponderat al vânzărilor pe piața internă s-a situat sub costul de producție mediu ponderat. Prin urmare, nu se poate considera că vânzările au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. În consecință, valoarea normală a fost stabilită pe baza costului de fabricație, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profitului, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(46)

În conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, costurile VAG au fost determinate pe baza datelor furnizate de producătorul cooperant din țara analogă. În absența oricăror informații referitoare la profitul real al producătorului-exportator, s-a utilizat o marjă de profit rezonabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. Pentru industria de prelucrare a metalelor s-a considerat rezonabil un profit de 5 %. Marja de dumping s-a ridicat la 136 %.

(c)   Prețul de export

(47)

Prețul de export s-a bazat pe informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe statisticile Eurostat verificate prin comparare cu informațiile furnizate de solicitant în cerere, cu baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și cu datele obținute de la importatorii neafiliați care au cooperat.

(d)   Comparația

(48)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări pentru a se ține seama de costurile de transport (maritim) al mărfii, de costurile de asigurare și de comisioanele vamale, pe baza informațiilor verificate furnizate de importatorii neafiliați.

(e)   Marja de dumping

(49)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu s-au putut determina tipurile de produs exportate din China. Prin urmare, nu s-a putut efectua o comparație pe tipuri de produs.

(50)

Pe această bază, s-a stabilit că valoarea medie ponderată a marjei de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 136 %.

3.3.   Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor

(a)   Observație preliminară

(51)

În urma constatărilor privind existența unui dumping pe perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea ca dumpingul să continue în absența măsurilor. S-au analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Chinei, comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(b)   Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Chinei

(52)

Producția, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată ale Chinei au fost stabilite pe baza estimărilor furnizate de solicitant. Astfel, volumul total al producției din China a fost estimat la 435 000 de tone, iar capacitatea de producție totală la 612 000 de tone. Prin urmare, capacitatea neutilizată totală a Chinei a fost estimată la 177 000 de tone, ceea ce reprezintă aproape de trei ori consumul Uniunii pe perioada anchetei de reexaminare. După cum se explică în considerentele 53-56, este posibil ca o mare parte din această capacitate neutilizată să fie redirecționată spre Uniune.

(c)   Comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe

(53)

În absența oricăror informații disponibile public și din cauza necooperării producătorilor-exportatori chinezi, nu s-a putut stabili nivelul prețurilor medii ale produselor din China exportate pe piețele altor țări terțe. Pe de altă parte, producătorii-exportatori chinezi s-au angajat în practici comerciale neloiale pe piața din SUA, unde sunt în vigoare măsuri antidumping pentru AT din 1992. Pe baza acestui fapt și luând în considerare practicile de dumping anterioare și curente pe piața Uniunii, nu există motive să se considere că exportatorii chinezi își vor schimba comportamentul privind prețurile la export în viitorul apropiat.

(d)   Atractivitatea pieței Uniunii

(54)

Chiar și în condițiile existenței taxelor, producătorii-exportatori din China și-au crescut volumul exporturilor și cota de piață în Uniune, ceea ce indică menținerea interesului lor pentru comercializarea produselor pe piața Uniunii. Acest fapt este confirmat și de practicile de eludare anterioare – transbordarea AT prin Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine (a se vedea considerentul 2).

(55)

Chiar și în eventualitatea creșterii consumului intern în China și în alte țări terțe, nivelul ridicat al supracapacității de producție a Chinei, care depășește cu mult consumul total din Uniune, sugerează că producătorii-exportatori chinezi vor continua să dispună de cantități semnificative pe care să le exporte pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere că SUA, o altă piață mare pentru AT, a instituit măsuri antidumping solide cu privire la importurile de AT din China, este foarte probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, o cantitate mare din această capacitate neutilizată să fie redirecționată către Uniune.

(56)

Având în vedere practicile de dumping anterioare și curente ale producătorilor-exportatori chinezi, prezentate în considerentul 50 de mai sus, precum și faptul că AT din China fac obiectul unor măsuri antidumping atunci când sunt importate pe piața din SUA, se consideră că piața Uniunii va rămâne atractivă pentru producătorii-exportatorii din China.

3.4.   Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului

(57)

Ancheta a stabilit că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri afectate în mod semnificativ de dumping pe perioada anchetei de reexaminare. Având în vedere capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în China (aproape de trei ori consumul Uniunii), comportamentul la exportul pe piața SUA și atractivitatea pieței din Uniune, Comisia a concluzionat că există probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul eliminării măsurilor.

4.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

4.1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(58)

Industria din Uniune nu a suferit schimbări structurale majore comparativ cu perioada de anchetă aferentă ultimei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, menționată în considerentul 1 de mai sus. Produsul similar a fost fabricat de 22 de producători din Uniune în cursul PAR. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)

Producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost stabilită la 48 868 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza datelor furnizate de solicitant, care au fost comparate cu datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(60)

După cum s-a indicat în considerentul 11, pentru eșantionul final au fost selectați trei producători/grupuri de producători din Uniune. Societățile/grupurile de societăți incluse în eșantion au reprezentat 57 % din producția Uniunii și 58 % din vânzările Uniunii (a se vedea considerentul 13 de mai sus). Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(61)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pornind de la: (i) volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, bazat pe datele furnizate de solicitant; și (ii) importurile din țările terțe, bazate pe datele Eurostat. După cum s-a explicat în considerentul 31, datele raportate în baza de date statistice a Chinei privind exporturile nu au fost considerate de încredere și, prin urmare, nu au fost utilizate pentru stabilirea volumelor de export din China.

(62)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

 

2011

2012

2013

PAR

Consum total la nivelul Uniunii

57 897

59 916

60 503

58 113

Indice

100

103

104

100

Sursa: Datele furnizate de solicitant și Eurostat.

(63)

În 2012 și 2013, consumul a crescut ușor, cu 3 % și, respectiv, 4 % comparativ cu nivelul din 2011, ajungând la 59 916 tone în 2012 și la 60 503 tone în 2013. În PAR, consumul a scăzut până la un nivel puțin mai mare decât cel din 2011, respectiv la 58 113 tone. În ansamblu, consumul din Uniune a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate.

4.3.   Importurile originare din țara în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor originare din țara în cauză

(64)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor Eurostat. Volumul total al importurilor din China, prezentat în tabelul de mai jos, include importurile de AT originare din China și de AT expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, având în vedere extinderea măsurilor la importurile expediate din aceste țări conform celor menționate în considerentul 2.

(65)

Importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

 

2011

2012

2013

PAR

AT originare din China

3 739

6 789

7 091

8 058

AT expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine

1 051

1 168

1 342

1 377

Volumul total al importurilor din China

4 790

7 957

8 433

9 435

Indice

100

166

176

197

Cotă de piață

8 %

13 %

14 %

16 %

Sursa: Eurostat.

(66)

În perioada examinată, volumul total al importurilor din China a crescut continuu și aproape s-a dublat, de la 4 790 de tone în 2011 la 9 435 de tone în PAR. Cota de piață deținută de China a urmat aceeași tendință și s-a dublat în perioada examinată, de la 8 % în 2011 la 16 % în PAR.

4.3.2.   Prețurile importurilor din țara în cauză și subcotarea prețurilor

(67)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat. Prețul mediu la import prezentat în tabelul de mai jos include AT originare din China și AT expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine, din aceleași motive expuse în considerentul 64. Pe această bază, prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/tonă)

 

2011

2012

2013

PAR

AT originare din China

1 347

1 646

1 299

1 179

AT expediate din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine

2 200

2 700

2 633

2 623

Medie China

1 534

1 801

1 511

1 388

Indice

100

117

98

90

Sursa: Eurostat.

(68)

În perioada examinată, prețul mediu la import a suferit fluctuații considerabile. Mai întâi, acesta a crescut cu 17 %, de la 1 534 EUR/tonă în 2011 la 1 801 EUR/tonă în 2012. Prețul la import a scăzut în 2013 la 1 511 EUR/tonă și la 1 388 EUR/tonă în PAR. În ansamblu, în perioada examinată prețul la import a scăzut cu 10 %.

(69)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în perioada anchetei prin compararea valorii medii ponderate a prețului de vânzare practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică, cu prețul mediu al importurilor din țara în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilit pe criteriul prețului CIF (cost, asigurare și navlu) pe baza statisticilor Eurostat, cu ajustările corespunzătoare pentru a ține seama de taxele vamale și de costurile ulterioare importului.

(70)

După cum s-a menționat în considerentul 49, având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu s-au putut determina tipurile de produs exportate din China. Prin urmare, nu s-a putut face o comparație pe tipuri de produs. Compararea prețurilor s-a realizat având în vedere tranzacții la același nivel comercial, ajustate în mod corespunzător dacă a fost necesar, după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în perioada anchetei. Rezultatul a indicat o valoare medie ponderată de 20,5 % pentru marja de subcotare.

4.3.3.   Importurile din țări terțe

(71)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor către Uniune din alte țări terțe în perioada examinată, exprimate ca volum și cotă de piață, precum și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 4

Importuri din țări terțe

 

 

2011

2012

2013

PAR

Importuri din țări terțe

Volum în tone

9 078

11 560

11 273

11 556

Indice

100

127

124

127

Cotă de piață

16 %

19 %

19 %

20 %

Preț mediu (EUR/tonă)

2 596

2 473

2 584

2 442

Indice

100

95

100

94

Sursa: Eurostat.

(72)

Volumul importurilor din alte țări terțe a crescut de la circa 9 078 de tone în 2011 la circa 11 556 de tone în PAR, adică o creștere de 27 %. Această creștere a apărut în principal în perioada 2011-2012, ulterior volumele importurilor rămânând relativ stabile până la sfârșitul PAR. Creșterea se reflectă și în cota de piață a acestor importuri, care a crescut de la 16 % în 2011 la 19 % în 2012 și apoi a rămas relativ stabilă, doar cu o ușoară creștere până la 20 % în PAR. Prețul mediu la import a scăzut cu 5 % în 2012, apoi a crescut cu 5 % în 2013. În PAR, acesta a scăzut din nou cu 6 %. În medie, aceste prețuri au fost mai scăzute decât prețurile industriei din Uniune.

(73)

În PAR, importurile au provenit în principal din Vietnam, Cambodgia, Thailanda și Israel. Evoluția lor a fost cea prezentată mai jos.

Tabelul 5

Volumul importurilor (tone) din alte țări terțe principale

Volumul importurilor, pe țări

2011

2012

2013

PAR

Vietnam

1 158

1 602

2 635

2 562

Indice

100

138

228

221

Cambodgia

0

0

365

1 368

Indice

100

100

365

1 368

Thailanda

2 520

2 559

1 974

1 357

Indice

100

102

78

54

Israel

128

547

745

973

Indice

100

427

582

760

Sursa: Eurostat.

(74)

Importurile din Vietnam s-au dublat în perioada examinată, ajungând la circa 2 562 de tone în PAR. Importurile din Thailanda au scăzut semnificativ (cu 47 %) din 2011, ajungând la nivelul de 1 357 de tone în PAR. În sfârșit, importurile din Cambodgia și Israel au crescut semnificativ în perioada examinată, până la nivelul de 1 368 de tone și, respectiv, 973 de tone în PAR.

4.4.   Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1.   Observații generale

(75)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(76)

Pentru a analiza prejudiciul, Comisia a făcut o distincție între indicatorii macroeconomici și cei microeconomici ai prejudiciului. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în cererea de reexaminare; datele se referă la toți producătorii cunoscuți din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionare date de producătorii din Uniune incluși în eșantion și a datelor referitoare la aceștia. Ambele seturi de date s-au dovedit reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(77)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(78)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri. Cifrele privind indicatorii microeconomici se bazează pe date verificate, provenite doar de la societățile sau grupurile de societăți incluse în eșantion.

4.4.2.   Indicatori macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

(79)

Producția totală, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității

 

2011

2012

2013

PAR

Volumul producției (tone)

53 797

54 951

54 572

48 868

Indice

100

102

101

90

Capacitate de producție (tone)

184 220

164 220

164 220

164 220

Indice

100

89

89

89

Rată de utilizare a capacității

29 %

33 %

33 %

29 %

Sursa: Cerere.

(80)

Volumul producției a rămas relativ stabil între 2011 și 2013, dar a scăzut cu 10 % în PAR, până la nivelul de 48 868 de tone.

(81)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a rămas la nivelul de 164 220 de tone din 2012, după o reducere a capacității de 11 % în 2011. În concordanță cu practica standard a acestei industrii specifice și cu metoda utilizată în cadrul procedurilor anterioare menționate în considerentul 4, capacitatea raportată prezentată în tabelul de mai sus s-a bazat pe capacitatea maximă teoretică, după modelul 3 schimburi/zi, 6 zile/săptămână, 48 de săptămâni/an. În realitate, însă, industria funcționează doar după modelul 2 schimburi/zi, 5 zile/săptămână, 48 de săptămâni/an. Prin urmare, capacitatea raportată nu reflectă neapărat cu exactitate capacitatea reală în cursul PAR.

(82)

Rata de utilizare a capacității în timpul PAR a rămas la un nivel scăzut, și anume 29 %. Rata de utilizare a capacității a crescut în perioada examinată, ajungând la 33 % în 2012 și în 2013, ceea ce reflectă o ușoară creștere a volumului producției în acești ani. După cum s-a menționat în considerentul 81, nivelul scăzut al ratei de utilizare a capacității se explică în parte prin metoda de calcul al capacității totale.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(83)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2011

2012

2013

PAR

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (tone)

44 030

40 399

40 797

37 121

Indice

100

92

93

84

Cotă de piață

76 %

67 %

67 %

64 %

Sursa: Cerere.

(84)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 8 % în 2012 față de vânzările realizate în 2011. În 2013 el a crescut ușor, apoi a scăzut din nou în PAR până la nivelul de 37 121 de tone, ceea ce înseamnă că volumul general al vânzărilor a scăzut cu 16 % comparativ cu cel din 2011.

(85)

Declinul vânzărilor efectuate de industria din Uniune s-a reflectat și în cota de piață, care a scăzut cu 12 puncte procentuale în perioada examinată, de la 76 % în 2011 la 64 % în PAR.

4.4.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(86)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2011

2012

2013

PAR

Număr de angajați

1 092

1 006

962

947

Indice

100

92

88

86

Productivitate (unitate/salariat)

49

55

57

52

Indice

100

112

116

106

Sursa: Cerere.

(87)

În perioada examinată, numărul angajaților a scăzut progresiv cu 14 %, de la 1 092 de angajați în 2011 la 947 de angajați în PAR. Întrucât nivelul producției a rămas constant în 2012 și 2013, productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție anuală (tone) pe persoană angajată, a crescut în acești ani cu 12 % și, respectiv, 16 % comparativ cu 2011. În PAR, productivitatea a scăzut ca urmare a declinului producției, dar a depășit cu 6 % nivelul din 2011.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(88)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare în Uniune și costul unitar

 

2011

2012

2013

PAR

Preț de vânzare unitar mediu în Uniune pe piața globală (EUR/tonă)

2 774

2 902

2 808

2 892

Indice

100

105

101

104

Cost de producție unitar (EUR/tonă)

3 081

3 100

3 042

3 118

Indice

100

101

99

101

Sursa: Datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(89)

Prețurile de vânzare în Uniune au rămas relativ stabile și au prezentat doar fluctuații minore. Astfel, în 2012 ele au crescut cu 5 %, în 2013 au scăzut cu 4 %, apoi au crescut din nou cu 3 % în PAR. În perioada examinată, prețurile au crescut în ansamblu cu 4 %. Costul unitar al producției a urmat aceeași tendință, adică întâi a crescut în 2012, apoi a scăzut în 2013 și a crescut din nou în PAR. Totuși, aceste fluctuații au fost minore, situându-se doar între 1 % și 2 %. În ansamblu, costul unitar al producției a crescut cu 1 % pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, creșterea ușor mai mare a prețurilor de vânzare în perioada examinată a condus la îmbunătățirea rentabilității producătorilor din Uniune, care a rămas totuși negativă pe parcursul întregii perioade examinate, după cum se arată în considerentul 94.

4.4.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(90)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă pe angajat

 

2011

2012

2013

PAR

Costuri medii cu forța de muncă pe angajat (EUR)

53 347

54 409

55 868

55 715

Indice

100

102

105

104

Sursa: Datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(91)

Pe parcursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă pe angajat au cunoscut o tendință ușor ascendentă. Între 2011 și PAR, costurile medii cu forța de muncă pe angajat au crescut cu 4 %, ajungând la 55 715 EUR. Reducerea cu 14 % a numărului de angajați în perioada examinată nu a adus economii imediate societăților, din cauza taxelor rezultate din rezilierea contractelor.

4.4.3.3.   Stocurile

(92)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

 

2011

2012

2013

PAR

Stocuri finale (tone)

6 657

6 851

6 807

5 749

Indice

100

103

102

86

Stocuri finale ca procent din producție

22 %

21 %

29 %

21 %

Sursa: Datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(93)

Mai întâi, stocul final a crescut ușor în 2012, apoi a scăzut din nou, cu 1 % între 2012 și 2013 și cu 16 % între 2013 și PAR. În ansamblu, stocurile au scăzut cu 14 % în perioada examinată. Față de nivelul producției, stocul final a scăzut cu 1 punct procentual între 2011 și PAR.

4.4.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(94)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

 

2011

2012

2013

PAR

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

– 11,2 %

– 5,5 %

– 8,3 %

– 9,1 %

Flux de numerar (EUR)

– 7 791 330

– 518 192

– 2 540 656

– 1 790 761

Indice

100

1 504

307

435

Investiții (EUR)

2 388 945

3 111 518

4 339 627

3 362 845

Indice

100

130

182

141

Randamentul investițiilor

– 21,4 %

– 18,8 %

– 13,6 %

– 15,3 %

Sursa: Datele verificate ale societăților incluse în eșantion.

(95)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(96)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a suferit pierderi considerabile. În 2011, industria a înregistrat o pierdere de – 11,2 %, care a scăzut la – 5,5 % în 2012 pentru a crește din nou în 2013 și în PAR, până la – 8,3 % și, respectiv, – 9,1 %.

(97)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar a rămas negativ în perioada examinată, deși s-a înregistrat o îmbunătățire, în special în 2012.

(98)

Investițiile au urmat o evoluție ascendentă și au fost legate de îmbunătățirea securității procesului de producție, de scăderea consumului de energie și de creșterea competitivității și calității AT. Investițiile au crescut în 2012 și din nou în 2013, dar au scăzut în PAR. Comparativ cu 2011, investițiile au crescut cu 30 % în 2012, cu 82 % în 2013 și cu 41 % în PAR. Totuși, această creștere nu s-a reflectat într-o valoare pozitivă a randamentului investițiilor, adică a profitului exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta s-a situat între – 21,4 % în 2011 și – 15,3 % în PAR.

4.4.3.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(99)

Marja de dumping stabilită în urma anchetei depășește cu mult nivelul de minimis. Impactul amplorii marjei de dumping reale asupra industriei din Uniune este considerabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(100)

Industria din Uniune era încă în curs de redresare în urma efectelor dumpingului prejudiciabil anterior cauzat de importurile de AT originare din Rusia, Turcia, Republica Coreea și Malaysia.

4.5.   Concluzie privind situația industriei din Uniune

(101)

Aproape toți indicatorii de prejudiciu principali au prezentat o tendință negativă. Volumul producției a scăzut cu 9 %, iar capacitatea de producție – cu 11 % în perioada examinată. Industria din Uniune a continuat să înregistreze pierderi importante pe întreaga durată a perioadei examinate. Deși situația s-a îmbunătățit ușor, pierderile ei s-au ridicat la – 9,1 % în PAR. În plus, industria din Uniune a înregistrat un flux de numerar permanent negativ și o reducere a gradului de ocupare a forței de muncă cu circa 11 % în perioada examinată. De asemenea, vânzările au scăzut cu 16 %, iar cota de piață a producătorilor din Uniune s-a redus cu 12 puncte procentuale.

(102)

Situația stocurilor s-a îmbunătățit ușor, volumul acestora scăzând cu 14 %, iar investițiile au crescut cu 41 % în cursul perioadei examinate. Investițiile au reprezentat, totuși, o necesitate pentru producătorii din Uniune, printre altele pentru a putea concura pe piață. Însă această creștere, privită izolat, nu exclude existența unui prejudiciu și ar trebui să fie considerată mai curând o parte din procesul de restructurare care este în curs de desfășurare în industria Uniunii.

(103)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

5.1.   Impactul volumului preconizat de importuri și efectele asupra prețurilor în cazul abrogării măsurilor

(104)

În considerentul 57, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor va determina, după toate probabilitățile, continuarea importurilor care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză.

(105)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a suferit prejudicii importante pe perioada anchetei de reexaminare, acestea constând, printre altele, în scăderea producției, a volumului de vânzări, a cotei de piață, a gradului de ocupare a forței de muncă și într-o pierdere continuă de profit, conform celor menționate în considerentul 101.

(106)

În pofida taxelor mari aplicate, volumul importurilor din China a crescut semnificativ în perioada examinată, ceea ce a condus la dublarea cotei de piață deținute de China (a se vedea considerentul 65). Presiunea exercitată asupra prețurilor pe piața Uniunii a rămas foarte mare, având în vedere marjele de subcotare semnificative constatate în cursul PAR.

(107)

În plus, după cum s-a menționat în considerentul 52, capacitatea de producție neutilizată disponibilă în China a fost de aproape trei ori mai mare decât consumul din Uniune pe perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, în cazul abrogării măsurilor există probabilitatea ca pe piața Uniunii să pătrundă volume mari din produsul în cauză.

(108)

Având în vedere practica anterioară și actuală de stabilire a prețurilor a producătorilor-exportatori din țara în cauză, este de așteptat ca importurile să se facă în continuare la prețuri de dumping, subminând astfel semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune. Importurile care fac obiectul unui dumping ar avea cu siguranță un impact negativ asupra industriei din Uniune. Ele ar exercita o presiune și mai puternică asupra prețurilor industriei din Uniune și, prin urmare, ar contribui la o deteriorare și mai puternică a rezultatelor financiare ale industriei din Uniune. Aceste importuri ar continua să acapareze o parte din cota de piață a Uniunii, în detrimentul industriei din Uniune. Situația ar avea drept rezultat un grad și mai scăzut de utilizare a capacității de către industria Uniunii, acesta fiind unul dintre principalele elemente care au contribuit la rezultatele negative ale industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(109)

Prin urmare, Comisia a ajuns la concluzia că abrogarea măsurilor în vigoare ar avea ca efect probabil continuarea prejudiciului pentru industria din Uniune, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

6.   INTERESUL UNIUNII

(110)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(111)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(112)

Pe această bază s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării practicilor de dumping și probabilitatea continuării prejudiciului, există motive întemeiate pentru a concluziona că menținerea măsurilor existente nu este în interesul Uniunii.

6.1.   Interesul industriei din Uniune

(113)

Măsurile antidumping în vigoare nu au împiedicat pătrunderea pe piața Uniunii a importurilor care fac obiectul unui dumping, iar industria din Uniune a suferit prejudicii importante în perioada examinată.

(114)

Industria Uniunii s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Eforturile în direcția raționalizării procesului de producție și a consolidării competitivității și calității au determinat creșterea productivității (cu 6 %) și reducerea capacității de producție (cu 11 %) în decursul PAR. Aceste eforturi s-au manifestat și sub forma investițiilor (a se vedea considerentul 98). În sfârșit, activitatea de export a industriei din Uniune a evoluat pozitiv în condiții de profitabilitate, arătându-se competitivă pe piețele țărilor terțe (exporturile producătorilor incluși în eșantion au crescut cu 10 % în decursul perioadei examinate).

(115)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, probabila intrare a unor volume substanțiale de importuri originare din țara în cauză, care ar face obiectul unui dumping, ar deteriora și mai mult situația industriei din Uniune. Aceste intrări ar fi de natură să cauzeze, printre altele, pierderi suplimentare ale cotei de piață, scăderea prețurilor de vânzare, scăderea ratei de utilizare a capacității și, în general, o deteriorare și mai gravă a situației financiare a industriei din Uniune.

(116)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping împotriva Chinei ar fi în interesul industriei din Uniune.

6.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(117)

La ancheta curentă au cooperat doisprezece importatori, dar numai șase au raportat importuri de AT din țara în cauză. S-a selectat un eșantion de trei importatori neafiliați, care reprezentau 15 % din totalul importurilor din China în PAR. Produsul în cauză constituia, în medie, doar circa 10 % din volumul total al vânzărilor acestor importatori. Activitatea lor comercială cu produsul în cauză a fost profitabilă. Având în vedere acest lucru, măsurile în vigoare nu au afectat semnificativ importatorii verificați.

(118)

De asemenea, ancheta a arătat că importatorii au continuat să importe produsul în cauză în volume semnificative, care chiar au crescut în perioada examinată. Din aceleași motive, este puțin probabil ca menținerea măsurilor să conducă la deteriorarea situației lor economice viitoare.

(119)

Niciunul dintre utilizatori nu a cooperat și nu s-a făcut cunoscut în cursul prezentei anchete. Această lipsă de cooperare pare să confirme concluziile anchetei inițiale, și anume că AT reprezintă o parte foarte mică din costurile totale de producție ale acestora, iar măsurile în vigoare nu par să fi condus la scăderea competitivității lor.

6.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(120)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate împotriva extinderii măsurilor antidumping în vigoare.

7.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(121)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite accesorii de țevărie originare din China ar trebui să fie menținute.

(122)

În consecință, ar trebui să se mențină și extinderea măsurilor aplicate produsului în cauză originar din China la exporturile expediate din Taiwan (14), Indonezia (15), Sri Lanka (16) și Filipine (17), indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, Indonezia, Sri Lanka și Filipine.

(123)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul Comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), al căror cel mai mare diametru exterior este de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (codurile TARIC 7307931191, 7307931193, 7307931194, 7307931195, 7307931199, 7307931991, 7307931993, 7307931994, 7307931995, 7307931999, 7307998092, 7307998093, 7307998094, 7307998095 și 7307998098) și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos, este următorul:

Țara

Societatea

Nivelul taxei (%)

Coduri adiționale TARIC

China

Toate societățile

58,6

(3)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 584/96 al Consiliului din 11 martie 1996 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, din Croația și din Thailanda, și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite (JO L 84, 3.4.1996, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 803/2009 al Consiliului din 27 august 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda, precum și asupra celor expediate din Taiwan, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, și de abrogare a scutirii acordate societăților comerciale Chup Hsin Enterprise Co. Ltd. și Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd. (JO L 233, 4.9.2009, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 964/2003 al Consiliului din 2 iunie 2003 privind impunerea drepturilor antidumping definitive la importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și Thailanda, precum și la importurile anumitor produse expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan (JO L 139, 6.6.2003, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 2052/2004 al Consiliului din 22 noiembrie 2004 privind extinderea dreptului antidumping definitiv impus prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 privind importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, la importurile anumitor accesorii de țevărie din fier sau oțel expediate din Indonezia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din această țară (JO L 355, 1.12.2004, p. 4).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 2053/2004 al Consiliului din 22 noiembrie 2004 privind extinderea dreptului antidumping definitiv impus prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 la importurile anumitor accesorii de țevărie din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, la importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, expediate din Sri Lanka, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din această țară (JO L 355, 1.12.2004, p. 9).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 655/2006 al Consiliului din 27 aprilie 2006 privind extinderea dreptului antidumping definitiv impus prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 la importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, la importurile anumitor accesorii de țevărie, din fier sau oțel, expediate din Filipine, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din această țară (JO L 116, 29.4.2006, p. 1).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 78/2013 al Consiliului din 17 ianuarie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia (JO L 27, 29.1.2013, p. 1).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1283/2014 al Comisiei din 2 decembrie 2014 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Coreea și din Malaysia în urma unei revizuiri efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 347, 3.12.2014, p. 17).

(10)  JO C 297, 4.9.2014, p. 12.

(11)  JO C 366, 14.12.2013, p. 35.

(12)  JO C 295, 3.9.2014, p. 6.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 803/2009 al Consiliului din 27 august 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite accesorii de țevărie, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda, precum și asupra celor expediate din Taiwan, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan, și de abrogare a scutirii acordate societăților comerciale Chup Hsin Enterprise Co. Ltd. și Nian Hong Pipe Fittings Co. Ltd. (JO L 233, 4.9.2009, p. 1).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 964/2003.

(15)  Regulamentul (CE) nr. 2052/2004.

(16)  Regulamentul (CE) nr. 2053/2004.

(17)  Regulamentul (CE) nr. 655/2006.


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/32


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1935 AL COMISIEI

din 27 octombrie 2015

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 octombrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

43,6

MA

95,1

MK

86,8

TR

112,1

ZZ

84,4

0707 00 05

AL

32,3

TR

112,1

ZZ

72,2

0709 93 10

MA

116,3

TR

144,3

ZZ

130,3

0805 50 10

AR

130,2

TR

107,0

UY

83,2

ZA

133,8

ZZ

113,6

0806 10 10

BR

251,7

EG

210,4

LB

234,5

MK

88,0

PE

75,0

TR

177,3

ZZ

172,8

0808 10 80

AL

23,1

CL

85,3

NZ

143,1

ZA

138,5

ZZ

97,5

0808 30 90

TR

135,8

ZZ

135,8


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/34


DECIZIA DELEGATĂ (UE) 2015/1936 A COMISIEI

din 8 iulie 2015

privind sistemele aplicabile pentru evaluarea și verificarea constanței performanței pentru conductele de ventilație și țevile de ventilare a aerului în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (1), în special articolul 60 litera (h),

întrucât:

(1)

Evaluarea și verificarea constanței performanței conductelor și țevilor de ventilație destinate a fi utilizate pentru ventilarea aerului trebuie să fie efectuate în conformitate cu sistemele prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.

(2)

Prin urmare, este necesar să se stabilească sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței care se aplică conductelor și țevilor de ventilație destinate a fi utilizate pentru ventilarea aerului. Acest lucru ar trebui să acorde fabricanților accesul la piața internă într-un mod mai eficient, contribuind astfel la un nivel mai ridicat de competitivitate a industriei construcțiilor în ansamblu.

(3)

Prezenta decizie ar trebui să se aplice numai produselor care nu intră în domeniul de aplicare al altor acte cu putere de lege corespunzătoare ale Uniunii. Prin urmare, ea nu ar trebui să se aplice conductelor și țevilor utilizate pentru sistemele fixe de stingere a incendiilor, deoarece acestea sunt deja reglementate prin Decizia 96/577/CE a Comisiei (2) și Decizia 1999/472/CE a Comisiei (3),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prezenta decizie se aplică conductelor și țevilor de ventilație concepute pentru a fi utilizate în lucrări de construcții pentru ventilarea aerului, astfel cum figurează în anexa I.

Articolul 2

Produsele menționate la articolul 1 sunt supuse evaluării și verificării constanței performanței în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestora în conformitate cu sistemele specificate în anexa II.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 88, 4.4.2011, p. 5.

(2)  Decizia 96/577/CE a Comisiei din 24 iunie 1996 privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește sistemele fixe de combatere a incendiilor (JO L 254, 8.10.1996, p. 44).

(3)  Decizia 1999/472/CE a Comisiei din 1 iulie 1999 privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții conform articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului referitor la țevile, rezervoarele și accesoriile de instalații care nu intră în contact cu apa destinată consumului uman (JO L 184, 17.7.1999, p. 42).


ANEXA I

PRODUSE VIZATE

Prezenta decizie se aplică:

1.

Conductelor și țevilor de ventilație destinate a fi utilizate în lucrările de construcții pentru ventilarea aerului.


ANEXA II

SISTEME DE EVALUARE ȘI VERIFICARE A CONSTANȚEI PERFORMANȚEI

Pentru produsele reglementate de prezenta decizie, ținând seama de caracteristicile lor esențiale, sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței se aplică după cum urmează:

Tabelul 1

Pentru toate caracteristicile esențiale, cu excepția comportamentului la foc

Produse

Caracteristici esențiale

Sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței astfel cum este prevăzut în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011

Conducte și țevi de ventilație destinate a fi utilizate în lucrările de construcții pentru ventilarea aerului

Pentru toate caracteristicile esențiale, cu excepția comportamentului la foc

3


Tabelul 2

Numai pentru comportamentul la foc

Pentru toate produsele indicate în prima coloană din tabelul 1, sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței sunt determinate, în funcție de subfamiliile acestora, după cum urmează:


Subfamilii de produse

Sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței astfel cum este prevăzut în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 305/2011

Produse pentru care o etapă clar identificabilă a procesului de producție antrenează o îmbunătățire a performanței lor privind comportamentul la foc (de exemplu, adăugarea de agenți de ignifugare sau o limitare a materialelor organice)

1

Produse pentru care există o bază juridică europeană aplicabilă pentru a clasifica performanța lor privind comportamentul la foc fără testare

4

Produse care nu aparțin subfamiliilor indicate în rândurile 1 și 2

3


28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/37


DECIZIA (UE) 2015/1937 A COMISIEI

din 21 octombrie 2015

de instituire a unui Consiliu bugetar european independent cu rol consultativ

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Pactul de stabilitate și de creștere este menit să asigure disciplina bugetară în întreaga Uniune și instituie cadrul pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive, în timp ce supravegherea consolidată a politicilor bugetare se aplică statelor membre a căror monedă este euro.

(2)

Competențele aferente conferite Comisiei și Consiliului în ceea ce privește cadrul multilateral de supraveghere se bazează pe tratate și pe legislația secundară a Uniunii.

(3)

Raportul celor cinci președinți, „Finalizarea uniunii economice și monetare”, propune consolidarea cadrului actual de guvernanță economică prin crearea unui consiliu bugetar european cu rol consultativ. Acesta ar trebui să contribuie, cu funcție consultativă, la exercitarea atribuțiilor Comisiei în materie de supraveghere multilaterală a zonei euro. Instituirea acestuia se realizează fără a aduce atingere competențelor Comisiei conferite prin tratate.

(4)

Consiliul ar trebui să furnizeze Comisiei o evaluare a punerii în aplicare a cadrului bugetar al Uniunii, în special în ceea ce privește consecvența orizontală a deciziilor și punerea în aplicare a supravegherii bugetare, cazurile de nerespectare deosebit de gravă a regulilor și adecvarea poziției bugetare actuale la nivelul zonei euro și la nivel național.

(5)

Întrucât Pactul de stabilitate și de creștere se concentrează asupra bugetelor naționale și nu specifică orientarea bugetară agregată, consiliul ar trebui să contribuie și la o discuție mai informată în cadrul Comisiei cu privire la implicațiile globale ale politicilor bugetare la nivelul zonei euro și la nivel național, pentru realizarea unei orientări bugetare adecvate a zonei euro, în cadrul regulilor impuse de Pactul de stabilitate și de creștere.

(6)

Consiliul bugetar european ar trebui să își îndeplinească sarcinile în mod independent și să își elaboreze avizele în mod autonom, fără influențe din partea niciunei instituții, a niciunui organ, a niciunui birou și a niciunei agenții, de la nivel național sau european. Secretariatul acestuia ar trebui să fie atașat, din punct de vedere administrativ, Secretariatului General al Comisiei,

DECIDE:

Articolul 1

Instituirea

Se instituie prin prezenta decizie un Consiliu bugetar european independent („consiliul”).

Articolul 2

Misiunea și atribuțiile

(1)   Consiliul contribuie, cu rol consultativ, la exercitarea funcțiilor Comisiei în materie de supraveghere bugetară multilaterală, astfel cum sunt prevăzute la articolele 121, 126 și 136 din TFUE, în ceea ce privește zona euro.

(2)   În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la alineatul (1), consiliul îndeplinește următoarele atribuții:

(a)

Consiliul furnizează Comisiei o evaluare a punerii în aplicare a cadrului bugetar al Uniunii, în special în ceea ce privește consecvența orizontală a deciziilor și punerea în aplicare a supravegherii bugetare, cazurile de nerespectare deosebit de gravă a regulilor și adecvarea orientării bugetare actuale la nivelul zonei euro și la nivel național. În cadrul acestei evaluări, consiliul poate, de asemenea, să facă sugestii în ceea ce privește viitoarea evoluție a cadrului bugetar al Uniunii.

(b)

Consiliul oferă consiliere Comisiei cu privire la orientarea bugetară viitoare cea mai adecvată pentru zona euro în ansamblu, pe baza unui raționament economic. El poate sugera Comisiei orientări bugetare adecvate la nivel național care să fie coerente cu orientările bugetare agregate pe care le-a sugerat pentru zona euro, în cadrul regulilor impuse de Pactul de stabilitate și de creștere. Atunci când identifică riscuri care pot pune în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, consiliul oferă, pe lângă consiliere, și considerații specifice privind opțiunile de politică disponibile în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.

(c)

Consiliul colaborează cu consiliile bugetare naționale, astfel cum se precizează în articolul 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2011/85/UE a Consiliului (1). Colaborarea dintre consiliu și consiliile bugetare naționale vizează în special schimbul de bune practici și facilitarea unei înțelegeri comune a chestiunilor legate de cadrul bugetar al Uniunii.

(d)

La cererea președintelui Comisiei, consiliul furnizează și consiliere ad-hoc.

Articolul 3

Componența

(1)   Consiliul este compus dintr-un președinte și patru membri.

(2)   Președintele răspunde de supravegherea îndeplinirii atribuțiilor conferite consiliului și de asigurarea bunei sale funcționări. El/Ea convoacă și prezidează reuniunile consiliului. Președintele și un membru sunt numiți de Comisie, la propunerea președintelui acesteia, după consultarea vicepreședintelui pentru moneda euro și dialog social și a comisarului pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă. Ceilalți trei membri sunt numiți de Comisie, la propunerea președintelui acesteia, după consultarea consiliilor bugetare naționale, a Băncii Centrale Europene și a Grupului de lucru pentru Eurogrup. În cazul tuturor membrilor consiliului, inclusiv al președintelui, se aplică o politică de șanse egale.

(3)   Președintele și membrii consiliului sunt experți recunoscuți la nivel internațional, numiți pe bază de merit, competențe, cunoștințe în domeniul macroeconomiei și al finanțelor publice și respectiv experiență relevantă în materie de politică fiscală și de gestiune bugetară.

(4)   Membrii consiliului sunt numiți pe o perioadă de trei ani, mandat reînnoibil o dată.

(5)   Președintele și membrii consiliului sunt numiți în calitate de consilieri speciali, iar statutul și remunerația lor sunt definite în temeiul articolelor 5, 123 și 124 din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

(6)   Cheltuielile de călătorie și diurnele președintelui și ale membrilor se rambursează de către Comisie în conformitate cu dispozițiile în vigoare în cadrul Comisiei. Cheltuielile respective sunt rambursate în limitele creditelor disponibile alocate în cadrul procedurii anuale de alocare a resurselor.

(7)   Consiliul este sprijinit de un secretariat compus dintr-un șef al secretariatului și din membri ai personalului de sprijin dedicat. Din motive administrative, secretariatul este atașat Secretariatului General și are următoarele responsabilități:

(a)

să ofere asistență consiliului în procesul de luare de decizii prin pregătirea reuniunilor acestuia, prin verificarea documentelor care urmează să fie discutate și prin monitorizarea progresului lucrărilor în raport cu prioritățile stabilite de consiliu;

(b)

să ofere consiliului sprijin analitic, statistic, administrativ și logistic de înaltă calitate, sub conducerea președintelui;

(c)

să asigure colaborarea cu consiliile bugetare naționale, aceasta fiind necesară pentru sprijinirea misiunii și atribuțiilor consiliului conform articolului 2.

(8)   Analistul economic șef numit în temeiul deciziei C(2015) 2665 exercită funcția de șef al secretariatului. Sarcinile acestuia/acesteia includ pregătirea instituirii consiliului. Ceilalți membri ai secretariatului sunt funcționari, agenți temporari, agenți contractuali sau experți naționali detașați, selectați de șeful secretariatului de comun acord cu președintele Consiliului. Toți membrii secretariatului sunt selectați pe baza înaltului lor nivel de calificare și experiență în domenii relevante pentru activitatea consiliului și sunt desemnați sau atașați (mis à disposition) secretariatului.

Articolul 4

Independența

(1)   În exercitarea atribuțiilor lor, membrii consiliului acționează independent și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la instituții sau organisme ale Uniunii, de la guverne ale statelor membre sau de la orice alt organism public sau privat. Membrii secretariatului primesc instrucțiunii numai din partea consiliului.

(2)   Membrii Consiliului îi fac cunoscut președintelui orice potențial conflict de interes legat de o evaluare sau de un aviz, iar președintele ia măsurile adecvate, putând decide ca membrul în cauză să nu participe la pregătirea și la adoptarea evaluării respective sau a avizului respectiv. În ceea ce îl privește pe președinte, orice astfel de dificultate se soluționează prin decizia consiliului.

Articolul 5

Funcționarea

(1)   Consiliul adoptă avize numai atunci când sunt prezenți cel puțin trei membri, inclusiv președintele. În măsura posibilului, consiliul caută să își adopte avizele prin consens. În cazul în care nu se poate realiza niciun consens, acesta decide cu majoritatea simplă a membrilor prezenți la reuniune, inclusiv președintele, abținerile nefiind numărate ca voturi. În caz de egalitate de voturi, președintele deține votul decisiv.

(2)   Consiliul își stabilește regulamentul de procedură propriu.

(3)   Consiliul acționează în conformitate cu regulamentul său de procedură. Reuniunile consiliului nu sunt deschise publicului.

(4)   Consiliul și serviciile relevante ale Comisiei încheie un memorandum de înțelegere, prin care stabilesc detaliile practice referitoare la domeniul și la mijloacele de colaborare, în special în ceea ce privește accesul la informațiile relevante.

Articolul 6

Transparența

Consiliul publică un raport de activitate anual, care include rezumate ale sugestiilor și evaluărilor furnizate Comisiei.

Articolul 7

Dispoziții finale

Prezenta decizie produce efecte de la 1 noiembrie 2015.

Adoptată la Bruxelles, 21 octombrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (JO L 306, 23.11.2011, p. 41).


ORIENTĂRI

28.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/41


ORIENTAREA (UE) 2015/1938 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 27 august 2015

de modificare a Orientării (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2015/27)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 3.1 prima liniuță, articolele 9.2, 12.1, 14.3, 18.2 și articolul 20 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Realizarea unei politici monetare unice implică definirea mijloacelor, instrumentelor și procedurilor utilizate de Eurosistem, alcătuit din Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „BCN”), pentru punerea în aplicare a acestei politici în mod uniform în statele membre a căror monedă este euro.

(2)

Punerea în aplicare a cadrului de politică monetară al Eurosistemului ar trebui să asigure participarea unei game largi de contrapărți în baza unor criterii de eligibilitate uniforme. Aceste criterii sunt stabilite pentru a asigura tratamentul egal al contrapărților în statele membre a căror monedă este euro și îndeplinirea anumitor cerințe prudențiale și operaționale de către contrapărți.

(3)

Având în vedere evoluțiile legislative recente în materie de punere în aplicare a uniunii bancare, Consiliul guvernatorilor a decis să detalieze normele aplicabile contrapărților la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului.

(4)

Consiliul guvernatorilor a decis să introducă în cadrul aplicabil colateralului în Eurosistem o categorie nouă de active netranzacționabile eligibile, și anume instrumentele de natura datoriei netranzacționabile garantate cu creanțe private eligibile.

(5)

Prin urmare, Orientarea BCE/2014/60 (1) ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Orientarea BCE/2014/60 se modifică după cum urmează:

1.

Titlul Orientării BCE/2014/60 se înlocuiește cu următorul text:

„Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (Orientarea privind documentația generală) (BCE/2014/60)”.

2.

La articolul 2, punctul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„10.

«autoritate competentă» (competent authority) înseamnă o autoritate publică sau un organism public recunoscute oficial de legislația națională și împuternicite de legislația națională să supravegheze instituțiile ca parte a sistemului de supraveghere din statul membru relevant, inclusiv BCE în legătură cu atribuțiile care îi sunt conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului ; (2)

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).”"

3.

La articolul 2, punctul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„23.

«utilizare internă» (domestic use) înseamnă depunerea drept colateral, de către o contraparte cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, de:

(a)

active tranzacționabile emise și deținute în același stat membru ca cel al BCN de origine a contrapărții;

(b)

creanțe private atunci când contractul de creanță privată este reglementat de legislația statului membru al BCN de origine a contrapărții;

(c)

RMBD emise de entități cu sediul în statul membru al BCN de origine a contrapărții;

(d)

instrumente de natura datoriei netranzacționabile garantate cu creanțe private eligibile emise și deținute în același stat membru ca cel al BCN de origine a contrapărții;”.

4.

La articolul 2 se introduce următorul punct 42a:

„42a.

«recapitalizare în natură cu instrumente de natura datoriei publice» înseamnă orice formă de majorare a capitalului subscris al unei instituții de credit, în care contribuția integrală sau parțială este furnizată prin plasarea directă la instituția de credit respectivă de instrumente de natura datoriei emise de stat sau de entități din sectorul public care furnizează instituției de credit capitalul nou;”.

5.

La articolul 2, punctul 70 se înlocuiește cu următorul text:

„70.

activ netranzacționabil (non-marketable asset) înseamnă oricare dintre următoarele active: depozite la termen, creanțe private, RMBD și instrumente de natura datoriei netranzacționabile garantate cu creanțe private eligibile;”.

6.

La articolul 2 se introduce următorul punct 70a:

„70a.

«instrumentele de natura datoriei netranzacționabile garantate cu creanțe private eligibile» (denumite în continuare «DECC») (non-marketable debt instruments backed by eligible credit claims) înseamnă instrumentele de natura datoriei:

(a)

care sunt garantate, în mod direct sau indirect, cu creanțe private care îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate ale Eurosistemului referitoare la creanțele private în conformitate cu partea a patra titlul III capitolul 1 secțiunea 1, sub rezerva dispozițiilor articolului 107f;

(b)

care oferă dublu recurs: (i) la o instituție de credit care este inițiatorul creanțelor private constituite drept garanție; și (b) la portofoliul de acoperire dinamic de creanțe private constituite drept garanție menționate la litera (a);

(c)

pentru care nu există o segmentare în tranșe a riscului;”.

7.

Articolul 8 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   BCE poate desfășura operațiuni de reglaj fin în orice zi lucrătoare pentru Eurosistem pentru a contracara dezechilibre de lichiditate în perioada de aplicare a rezervelor minime obligatorii. În cazul în care ziua tranzacției, ziua decontării și ziua rambursării nu sunt zile lucrătoare pentru BCN, BCN relevantă nu este obligată să desfășoare astfel de operațiuni.”

8.

Articolul 55 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 55

Criterii de eligibilitate pentru participarea la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului

În ceea ce privește operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului, sub rezerva articolului 57, Eurosistemul permite doar participarea instituțiilor care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)

sunt supuse mecanismului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului în conformitate cu articolul 19.1 din Statutul SEBC și nu li s-a acordat o scutire de la obligațiile ce le revin în temeiul mecanismului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9);

(b)

sunt într-una din următoarele situații:

(i)

sunt supuse cel puțin unei forme de supraveghere armonizată la nivelul Uniunii/SEE efectuată de către autorități competente în conformitate cu Directiva 2013/36/UE și Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(ii)

sunt instituții publice de credit, în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat, supuse unei supravegheri de un nivel comparabil cu supravegherea efectuată de autorități competente în temeiul Directivei 2013/36/UE și al Regulamentului (UE) nr. 575/2013;

(iii)

sunt instituții supuse unei supravegheri nearmonizate efectuate de autorități competente la un nivel comparabil cu supravegherea armonizată la nivelul Uniunii/SEE efectuată de autorități competente în temeiul Directivei 2013/36/UE și al Regulamentului (UE) nr. 575/2013 (de exemplu, sucursale înființate în state membre a căror monedă este euro ale instituțiilor al căror sediu sediul social este în afara SEE);

(c)

au o situație financiară solidă în sensul articolului 55a;

(d)

îndeplinesc orice cerințe operaționale stabilite în reglementările sau contractele aplicate de BCN de origine sau BCE pentru instrumentul sau operațiunea respectivă.”

9.

Se introduce următorul articol 55a:

„Articolul 55a

Evaluarea solidității financiare a instituțiilor

(1)   În cadrul evaluării solidității financiare a instituțiilor individuale în sensul prezentului articol, Eurosistemul poate lua în considerare următoarele informații prudențiale:

(a)

informații trimestriale cu privire la indicatorii de capital, de lichiditate și ai efectului de levier raportate potrivit Regulamentului (UE) nr. 575/2013 pe o bază individuală și consolidată, în conformitate cu cerințele în materie de supraveghere; sau

(b)

după caz, informații prudențiale la un standard comparabil cu informațiile menționate la litera (a).

(2)   În cazul în care autoritatea de supraveghere a instituției nu pune astfel de informații prudențiale la dispoziția BCN de origine a instituției și BCE, fie BCN de origine, fie BCE pot solicita instituției respective să furnizeze informațiile respective. În cazul în care aceste informații sunt furnizate în mod direct de o instituție, aceasta are de asemenea obligația să transmită o evaluare a informațiilor, care este efectuată de autoritatea de supraveghere relevantă. De asemenea, se poate solicita un document suplimentar din partea unui auditor extern.

(3)   Sucursalele raportează, pe o bază individuală și consolidată în conformitate cu cerințele în materie de supraveghere, informații cu privire la indicatorii de capital, de lichiditate și ai efectului de levier, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 575/2013 sau, dacă este cazul, informații la un standard comparabil cu privire la instituția de care aparține sucursala.

(4)   În ceea ce privește evaluarea solidității financiare a instituțiilor care au făcut obiectul unei recapitalizări în natură cu instrumente de natura datoriei publice, Eurosistemul poate avea în vedere metodele utilizate pentru și rolul jucat de astfel de recapitalizări în natură, inclusiv tipul și lichiditatea unor astfel de instrumente și accesul la piață al emitentului instrumentelor respective, asigurând astfel îndeplinirea indicatorilor de capital raportați în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013.

(5)   Vehiculele de gestionare a activelor rezultate dintr-o măsură de rezoluție sub forma aplicării unui instrument de separare a activelor în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) sau legislația națională de transpunere a articolului 42 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) nu sunt eligibile pentru accesarea operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului.

(3)  Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1)."

(4)  Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).”"

10.

Articolul 96 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Pentru debitorii sau garanții care sunt bănci de dezvoltare multilaterală sau organizații internaționale, regulile de la alineatul (1) și, respectiv, alineatul (2) nu sunt aplicabile și aceștia sunt eligibili indiferent de locul de stabilire al acestora.”

11.

Articolul 99 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 99

Cerințe juridice suplimentare pentru creanțele private

(1)   Pentru a asigura crearea unei garanții valabile asupra creanțelor private și pentru a asigura o executare rapidă a creanțelor private în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către contraparte, sunt respectate cerințe juridice suplimentare. Aceste cerințe juridice se referă la următoarele elemente:

(a)

verificarea existenței creanțelor private;

(b)

validitatea acordului pentru mobilizarea creanțelor private;

(c)

efectul deplin al mobilizării față de terți;

(d)

absența restricțiilor referitoare la mobilizarea și executarea creanțelor private;

(e)

absența restricțiilor privind secretul bancar și confidențialitatea.

(2)   Conținutul acestor cerințe juridice este prevăzut la articolele 100-105. Detalii suplimentare privind caracteristicile specifice ale jurisdicțiilor naționale pot fi găsite în documentația națională relevantă a BCN.”

12.

În partea a patra titlul III capitolul 1 se adaugă următoarea secțiune:

„Secțiunea 4

Criterii de eligibilitate pentru DECC

Articolul 107a

Tipul eligibil de active

(1)   Tipul eligibil de active este reprezentat de instrumente de natura datoriei în sensul definiției DECC menționate la articolul 2 punctul 70a.

(2)   DECC au un principal fix, necondiționat și o structură de cupon care îndeplinește criteriile menționate la articolul 63. Portofoliul de acoperire conține exclusiv creanțe private pentru care sunt disponibile:

(a)

un model specific de date la nivel de credit pentru DECC; sau

(b)

un model de date la nivel de credit pentru TGA în conformitate cu articolul 73.

(3)   Creanțele private constituite drept garanție sunt cele acordate debitorilor stabiliți într-un stat membru a cărui monedă este euro. Inițiatorul trebuie să fie o contraparte din Eurosistem cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro, iar emitentul trebuie să fi achiziționat creanța privată de la inițiator.

(4)   Emitentul DECC trebuie să fie un SPV cu sediul într-un stat membru a cărui monedă este euro. Părțile tranzacției, altele decât emitentul, debitorii creanței private constituite drept garanție și inițiatorul trebuie aibă sediul în SEE.

(5)   DECC sunt exprimate în euro sau într-una din fostele monede ale statelor membre a căror monedă este euro.

(6)   După efectuarea unei evaluări pozitive, Eurosistemul aprobă structura DECC ca fiind eligibilă drept colateral în Eurosistem.

(7)   Legislația aplicabilă DECC, inițiatorului, debitorilor și, după caz, garanților creanțelor private constituite drept garanție, acordurilor privind creanțele private-garanție, precum și oricăror acorduri care asigură transferul direct sau indirect al creanței private constituite drept garanție de la inițiator la emitent este cea a sistemului juridic național în care se află sediul emitentului.

(8)   DECC trebuie să îndeplinească cerințele privind locul emisiunii și procedurile de decontare prevăzute la articolele 66 și 67.

Articolul 107b

Nesubordonarea în ceea ce privește DECC

DECC nu generează drepturi asupra principalului și/sau dobânzii care să fie subordonate drepturilor deținătorilor de alte instrumente de natura datoriei emise de același emitent.

Articolul 107c

Cerințe privind calitatea creditului

DECC respectă cerințele Eurosistemului privind calitatea creditului, astfel cum se prevede în partea a patra titlul III capitolul 2 secțiunea 3.

Articolul 107d

Achiziția de creanțe private constituite drept garanție de către emitent

Portofoliul de creanțe private constituite drept garanție a fost dobândit de emitent de la inițiator, într-un mod considerat de Eurosistem drept o «vânzare reală» sau echivalentul unei «vânzări reale», care este opozabilă terților și care nu mai poate fi atacată de inițiator și de creditorii acestuia, inclusiv în caz de insolvabilitate a inițiatorului.

Articolul 107e

Cerințe privind transparența aplicabile DECC

(1)   DECC îndeplinesc cerințele privind transparența atât la nivelul structurii DECC, cât și la nivelul creanțelor private constituite drept garanție individuale.

(2)   La nivelul structurii DECC, se pun la dispoziția publicului informații detaliate cu privire la datele principale privind tranzacțiile aferente DECC, precum datele de identificare ale părților la tranzacție, un rezumat al caracteristicilor structurale principale ale DECC, o descriere succintă a colateralului și termenii și condițiile DECC. În cursul evaluării care o efectuează, Eurosistemul poate solicita orice documente referitoare la tranzacție și orice opinii juridice considerate necesare din partea oricărui terț pe care îl consideră relevant, inclusiv, dar nelimitându-se la aceștia, emitentul și/sau inițiatorul.

(3)   În conformitate cu procedurile stabilite în anexa VIII, la nivelul creanțelor private constituite drept garanție individuale sunt puse la dispoziție date cuprinzătoare și standardizate la nivel de credit privind portofoliul de creanțe private constituite drept garanție, cu excepția celor privind frecvența de raportare și perioada de tranziție. Pentru ca DECC să fie eligibile, toate creanțele private constituite drept garanție sunt omogene, respectiv raportarea acestora trebuie să fie posibilă utilizând un singur model de date la nivel de credit. În urma evaluării datelor relevante Eurosistemul poate stabili că un DECC nu este omogen.

(4)   Datele la nivel de credit se raportează cel puțin pe bază lunară, nu mai târziu de o lună de la termenul limită. Termenul limită pentru raportarea datelor la nivel de credit este ultima zi calendaristică a lunii. Dacă datele la nivel de credit nu sunt raportate sau actualizate în termen de o lună de la termenul limită respectiv, DECC încetează a mai fi eligibil.

(5)   Cerințele privind calitatea datelor aplicate TGA se aplică și DECC, inclusiv modelelor de date specifice DECC la nivel de credite. Nu se acordă o perioadă de tranziție pentru ca un DECC să atingă scorul minim acceptabil pentru calitatea datelor la nivel de credit.

(6)   În evaluarea pe care o efectuează cu privire la eligibilitate, Eurosistemul ia în considerare: (a) orice caz de netransmitere a datelor obligatorii; și (b) cât de frecvent câmpurile individuale de date la nivel de credit nu conțin date relevante.

Articolul 107f

Tipuri de creanțe private constituite drept garanție eligibile

(1)   Fiecare creanță privată constituită drept garanție îndeplinește criteriile de eligibilitate aplicabile creanțelor private prevăzute în partea a patra titlul III capitolul 1 secțiunea 1, sub rezerva modificărilor prevăzute în prezentul articol.

(2)   Pentru a asigura crearea unei garanții valabile asupra creanțelor private constituite drept garanție, care să permită emitentului și deținătorilor de DECC să execute rapid creanțele respective în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către inițiator, trebuie respectate următoarele cerințe juridice suplimentare, astfel cum sunt menționate la alineatele (3)-(9):

(a)

verificarea existenței creanțelor private constituite drept garanție;

(b)

valabilitatea acordului pentru mobilizarea creanțelor private constituite drept garanție;

(c)

efectul deplin al mobilizării față de terți;

(d)

absența restricțiilor referitoare la transferul creanțelor private constituite drept garanție;

(e)

absența restricțiilor referitoare la executarea creanțelor private constituite drept garanție;

(f)

absența restricțiilor privind secretul bancar și confidențialitatea.

Detalii suplimentare privind caracteristicile specifice ale sistemelor juridice naționale sunt furnizate în documentația națională relevantă a BCN.

(3)   BCN a statului în care se află sediul inițiatorului, autoritățile de supraveghere sau auditorii externi efectuează o verificare unică a caracterului adecvat al procedurilor utilizate de inițiator pentru a transmite către Eurosistem informațiile privind creanțele private constituite drept garanție.

(4)   BCN a statului în care se află sediul inițiatorului va efectua cel puțin următorii pași pentru a verifica existența creanțelor private constituite drept garanție:

(a)

Obține de la inițiator o confirmare scrisă, pe cel puțin o bază trimestrială, prin care acesta confirmă:

(i)

existența creanțelor private constituite drept garanție: această confirmare ar putea fi înlocuită cu verificări încrucișate ale informațiilor deținute de registrele centrale de credit, în cazul în care acestea există;

(ii)

conformitatea creanțelor private constituite drept garanție cu criteriile de eligibilitate aplicate de Eurosistem;

(iii)

faptul că acele creanțe private constituite drept garanție nu sunt folosite simultan drept colateral în beneficiul unui terț, precum și faptul că inițiatorul nu va mobiliza respectivele creanțe private constituite drept garanție drept colateral pentru Eurosistem sau pentru un terț;

(iv)

faptul că inițiatorul se va angaja să comunice BCN relevante nu mai târziu de următoarea zi lucrătoare orice eveniment care afectează semnificativ valoarea de colateral a creanțelor private constituite drept garanție, în special rambursări anticipate, parțiale sau totale, diminuări ale ratingurilor și modificări semnificative ale condițiilor creanțelor private constituite drept garanție.

(b)

BCN a statului în care se află sediul inițiatorului sau registrele centrale de credit, autoritățile competente de supraveghere bancară sau auditorii externi relevanți efectuează verificări aleatorii ale calității și acurateții confirmărilor scrise transmise de inițiatori, prin livrarea documentației fizice sau vizite la fața locului. Informațiile verificate pentru fiecare creanță privată constituită drept garanție acoperă minim caracteristicile care determină existența și eligibilitatea creanțelor private constituite drept garanție. Pentru inițiatorii cu sisteme interne de rating (IRB) aprobate de ECAF, sunt efectuate verificări suplimentare privind evaluarea calității creditului cu privire la creanțele private constituite drept garanție, implicând verificări ale probabilității de neîndeplinire a obligațiilor în ceea ce privește debitorii creanțelor private care garantează DECC care sunt utilizate drept colateral în operațiunile de creditare ale Eurosistemului.

(c)

Pentru verificările efectuate în conformitate cu articolul 107f alineatul (3), alineatul (4) litera (a) sau litera (b) de către BCN a statului în care se află sediul inițiatorului, autoritățile de supraveghere, auditorii externi sau registrele centrale de credit, cei care efectuează verificările sunt autorizați să desfășoare aceste investigații, printr-un contract sau în conformitate cu cerințele naționale aplicabile, după caz.

(5)   Acordul pentru transferul creanțelor private constituite drept garanție către emitent sau pentru mobilizarea acestora prin transfer, cesiune sau garanție reală mobiliară produce efecte între emitent și inițiator și/sau beneficiarul transferului/cesionar/beneficiarul garanției reale mobiliare, după caz, în conformitate cu legislația națională aplicabilă. Inițiatorul și/sau beneficiarul transferului, după caz, îndeplinesc toate formalitățile legale necesare pentru asigurarea validității acordului și a transferului direct sau indirect valabil al creanțelor private constituite drept garanție. În ceea ce privește notificarea debitorului, se aplică următoarele, în funcție de legislația națională aplicabilă.

(a)

În unele cazuri poate fi necesară efectuarea notificării debitorului sau a înregistrării publice: (i) cu privire la transferul (direct sau indirect) al creanțelor private constituite drept garanție către emitent; sau (ii) cazul în care contrapărțile mobilizează DECC drept colateral față de BCN de origine pentru a asigura eficacitatea deplină a unui astfel de transfer sau mobilizare față de terți; și în special (iii) pentru a asigura prioritatea garanției emitentului (în ceea ce privește creanțele private constituite drept garanție) și/sau a garanției BCN de origine (în ceea ce privește DECC mobilizate drept colateral) față de alți creditori. În asemenea cazuri, cerințele privind această notificare sau înregistrare trebuie îndeplinite: (i) înainte de sau concomitent cu transferul efectiv (direct sau indirect) al creanțelor private constituite drept garanție către emitent; sau (ii) concomitent cu mobilizarea de către contrapărți a DECC drept colateral față de BCN de origine.

(b)

Dacă nu este necesară efectuarea ex ante a notificării debitorului sau a înregistrării publice astfel cum este prevăzut la litera (a), în temeiul documentației naționale aplicabile, este necesară notificarea ex post a debitorului. Notificarea ex post înseamnă că debitorul este notificat, astfel cum este prevăzut în documentația națională, cu privire la faptul că creanțele private constituite drept garanție sunt transferate sau mobilizate imediat după o situație de neîndeplinire a obligațiilor sau un eveniment de credit similar, astfel cum se detaliază în documentația națională aplicabilă.

(c)

Literele (a) și (b) reprezintă cerințe minime. Eurosistemul poate decide să solicite notificarea sau înregistrarea ex ante și în alte situații decât cele menționate anterior, inclusiv în cazul instrumentelor la purtător.

(6)   Creanțele private constituite drept garanție pot fi transferate pe deplin către emitent fără restricție. Acordurile privind creanțele private constituite drept garanție sau alte tipuri de contracte dintre inițiator și debitor nu conțin dispoziții restrictive privind transferul colateralului. Acordurile privind creanțele private constituite drept garanție sau alte tipuri de contracte dintre inițiator și debitor nu conțin dispoziții restrictive privind executarea creanțelor private constituite drept garanție, și nici restricții privind forma, timpul sau alte cerințe privind executarea, astfel încât Eurosistemul să poată executa colateralul DECC.

(7)   Fără a aduce atingere alineatului (6), dispozițiile care restricționează cesiunea părților dintr-un credit sindicalizat către bănci, instituții financiare și entități care sunt în mod regulat implicate în sau care au fost înființate în scopul creării, cumpărării sau investirii în credite, valori mobiliare sau alte active financiare nu sunt considerate o restricție privind executarea creanțelor private constituite drept garanție.

(8)   Fără a aduce atingere alineatelor (6) și (7), un agent facilitator pentru colectarea și distribuirea plăților și administrarea creditului nu este considerat a fi o restricție privind transferul și executarea unei părți dintr-un credit sindicalizat, dacă:

(a)

agentul facilitator este o instituție de credit situată într-un stat membru; și

(b)

relația de prestare de servicii dintre membrul relevant al sindicatului și agentul facilitator poate fi transferată împreună cu sau ca parte a părții din creditul sindicalizat.

(9)   Inițiatorul și debitorul au convenit contractual că debitorul acceptă în mod necondiționat transmiterea de către inițiator, emitent și orice contraparte care mobilizează DECC către Eurosistem a informațiilor privind creanța privată relevantă constituită drept garanție și privind debitorul care sunt solicitate de BCN relevantă în scopul de a asigura faptul că s-a creat o garanție valabilă asupra creanțelor private constituite drept garanție și că respectivele creanțe private constituite drept garanție pot fi ușor executate în caz de neîndeplinire a obligațiilor de către o inițiator/emitent.”

13.

În partea a patra titlul III capitolul 2 se adaugă următoarea secțiune:

„Secțiunea 3

Cerințele Eurosistemului de calitate a creditului pentru DECC

Articolul 112a

Cerințele Eurosistemului de calitate a creditului pentru DECC

(1)   Nu este necesară evaluarea DECC de către una dintre cele patru surse de evaluare a creditului acceptate de Eurosistem în conformitate cu criteriile generale de acceptare din partea a patra titlul V.

(2)   Fiecare creanță privată constituită drept garanție din portofoliul de acoperire al DECC are o evaluare a creditului furnizată de una dintre cele patru surse de evaluare a creditului acceptate de Eurosistem în conformitate cu criteriile generale de acceptare din partea a patra titlul V. În plus, sistemul utilizat sau sursa de evaluare a creditului utilizată sunt sistemul selectat sau sursa selectată de către inițiator în conformitate cu articolul 110. Sunt aplicabile normele privind cerințele Eurosistemului privind calitatea creditului pentru creanțele private constituite drept garanție prevăzute în secțiunea 1.

(3)   Pentru fiecare creanță privată constituită drept garanție din portofoliul de acoperire al DECC, calitatea creditului se evaluează pe baza calității creditului debitorului sau garantului, care respectă, cel puțin, nivelul 3 de calitate a creditului, astfel cum se prevede în grila armonizată de evaluare a Eurosistemului.”

14.

În partea a patra titlul VI capitolul 2 se adaugă următorul articol:

„Articolul 133a

Stabilirea de măsuri de control al riscurilor pentru DECC

Fiecare creanță privată constituită drept garanție din portofoliul de acoperire este supusă unei marje de ajustare a valorii aplicate la nivel individual conform normelor prevăzute la articolul 131. Valoarea agregată a creanțelor private constituite drept garanție incluse în portofoliul de acoperire după aplicarea marjelor de ajustare a valorii rămâne tot timpul egală cu sau mai mare decât valoarea scadentă a principalului DECC. Dacă valoarea agregată scade mai jos de pragul prevăzut în teza anterioară, se va considera că DECC are valoarea zero.”

15.

În partea a patra titlul VIII se adaugă următorul articol 138a:

„Articolul 138a

Utilizarea instrumentelor de natura datoriei în legătură cu recapitalizarea în natură a instrumentelor de natura datoriei publice

Instrumentele de natura datoriei publice utilizate în recapitalizarea în natură a unei contrapărți pot fi utilizate drept colateral de acea contraparte sau de orice altă contraparte care are «legături strânse», astfel cum sunt definite la articolul 138 alineatul (2), cu acea contraparte doar dacă Eurosistemul apreciază că nivelul de acces la piață al emitentului acestora este adecvat, ținându-se cont și de rolul jucat de astfel de instrumente în recapitalizare.”

16.

Articolul 148 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 148

Principii generale

(1)   Contrapărțile pot utiliza active eligibile pe bază transfrontalieră în întreaga zonă euro pentru toate tipurile de operațiuni de creditare ale Eurosistemului.

(2)   Contrapărțile pot mobiliza active eligibile, altele decât depozite la termen și DECC, pentru utilizare transfrontalieră în conformitate cu următoarele:

(a)

activele tranzacționabile sunt mobilizate prin intermediul: (i) legăturilor eligibile dintre SSS din SEE care au fost evaluate pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem; (ii) procedurilor MBCC aplicabile; (iii) legăturilor eligibile în combinație cu MBCC; și

(b)

creanțele private și RMBD sunt mobilizate în conformitate cu procedurile MBCC aplicabile, deoarece acestea nu pot fi transferate prin SSS.

(3)   Activele tranzacționabile pot fi folosite prin intermediul unui cont al unei BCN deschis la un SSS aflat într-o țară diferită de cea a BCN în cauză, în cazul în care Eurosistemul a aprobat folosirea unui asemenea cont.

(4)   De Nederlandsche Bank este autorizată să utilizeze contul său deschis la Euroclear Bank pentru decontarea tranzacțiilor cu colateral în euroobligațiuni emise la respectivul depozitar central internațional de valori mobiliare. Central Bank of Ireland este autorizată să deschidă un cont similar la Euroclear Bank. Acest cont poate fi folosit pentru toate activele eligibile deținute la Euroclear Bank, inclusiv activele eligibile transferate către Euroclear Bank prin legături eligibile.

(5)   Contrapărțile execută transferul de active eligibile prin intermediul conturilor acestora de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare deschise la un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem.

(6)   Contrapărțile care nu au un cont de custodie deschis la o BCN sau un cont de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare deschis la un SSS care a fost evaluat pozitiv în conformitate cu Cadrul pentru evaluarea utilizatorilor în Eurosistem pot deconta tranzacțiile prin contul de decontare a operațiunilor cu valori mobiliare sau contul de custodie al unei instituții de credit de corespondent.”

17.

Articolul 158 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 158

Măsuri discreționare întemeiate pe motive de prudență sau în urma unei situații de neîndeplinire a obligațiilor

(1)   Din motive de prudență, Eurosistemul poate lua oricare din următoarele măsuri:

(a)

suspendarea, limitarea sau suprimarea accesului unei contrapărți la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului, în conformitate cu orice reglementări sau contracte aplicate de BCN de origine a acesteia sau de BCE;

(b)

respingerea, limitarea utilizării sau aplicarea de marje suplimentare de ajustare asupra activelor mobilizate drept colateral în operațiunile de creditare ale Eurosistemului de o anumită contraparte pe baza oricăror informații pe care Eurosistemul le consideră relevante, în special în cazul în care calitatea creditului pentru contraparte pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului pentru activele mobilizate drept colateral.

(2)   Din motive de prudență, se suspendă, se limitează sau se exclude accesul la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului al contrapărților care sunt supuse supravegherii astfel cum este prevăzut la articolul 55 litera (b) subpunctul (i) dar care nu îndeplinesc cerințele privind fondurile proprii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pe bază individuală și/sau consolidată, în conformitate cu cerințele în materie de supraveghere, și al contrapărților care sunt supuse unei supravegheri de un nivel comparabil astfel cum este prevăzut la articolul 55 litera (b) subpunctul (iii), dar care nu îndeplinesc cerințele comparabile cu cerințele privind fondurile proprii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pe bază individuală și/sau consolidată. Se face o excepție pentru cazurile în care Eurosistemul apreciază ca se poate restabili conformitatea prin măsuri adecvate și oportune de recapitalizare, astfel cum sunt stabilite de Consiliul guvernatorilor.

(3)   În contextul evaluării solidității financiare a unei contrapărți în temeiul articolului 55 litera (c) și fără a aduce atingere altor măsuri discreționare, Eurosistemul poate suspenda, limita sau exclude, din motive de prudență, accesul la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului al următoarelor contrapărți:

(a)

contrapărți pentru care informațiile privind indicatorii de capital prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu sunt puse la dispoziția BCN relevante și BCE în timp util și în termen de cel mult 14 săptămâni de la finalul trimestrului relevant;

(b)

contrapărți care nu trebuie sa raporteze indicatorii de capital prevăzuți de Regulamentul (UE) nr. 575/2013, dar pentru care informații de un nivel comparabil astfel cum este prevăzut la articolul 55 litera (b) subpunctul (iii) nu sunt puse la dispoziția BCN relevante și BCE în timp util și în termen de cel mult 14 săptămâni de la finalul trimestrului relevant.

În cazul în care se suspendă, se limitează sau se exclude accesul la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului, acesta poate fi restabilit după ce informațiile relevante au fost puse la dispoziția BCN relevante și BCE și după ce Eurosistemul a stabilit că respectiva contraparte îndeplinește criteriul situației financiare solide prevăzut la articolul 55 litera (c).

(4)   Fără a aduce atingere altor măsuri discreționare, din motive de prudență, Eurosistemul limitează accesul la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului al contrapărților considerate ca «aflate sau susceptibile să se afle în dificultate» de către autoritățile relevante pe baza condițiilor prevăzute la articolul 18 alineatul (4) literele (a)-(d) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 sau prevăzute de legislația națională de transpunere a articolului 32 alineatul (4) literele (a)-(d) din Directiva 2014/59/UE. Limitarea corespunde nivelului de acces la operațiunile de creditare ale Eurosistemului prevalente în perioada în care contrapărțile sunt considerate ca «aflate sau susceptibile să se afle în dificultate».

(5)   Pe lângă limitarea accesului la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului prevăzută la alineatul (4), Eurosistemul poate, din motive de prudență, să suspende, să înăsprească limitările aplicabile sau să excludă contrapărți de la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului dacă acestea sunt considerate ca «aflate sau susceptibile să se afle în dificultate» în temeiul alineatului (4) și îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții:

(a)

nu sunt supuse unei măsuri de rezoluție de către autoritatea de rezoluție întrucât există perspective rezonabile ca intrarea în dificultate a instituției respective să poată fi împiedicată în timp util prin eventuale măsuri alternative din sectorul privat sau prin măsuri în materie de supraveghere, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 și de legislația națională de transpunere a articolului 32 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2014/59/UE, în vederea dezvoltării măsurii alternative din sectorul privat sau a măsurii în materie de supraveghere;

(b)

sunt evaluate ca îndeplinind condițiile pentru rezoluție în temeiul articolului 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 sau al legislației naționale de transpunere a articolului 32 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE în vederea dezvoltării măsurii de rezoluție;

(c)

sunt rezultatul unei măsuri de rezoluție astfel cum este definită la articolul 3 punctul 10 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 și de legislația națională de transpunere a articolului 2 punctul 40 din Directiva 2014/59/UE sau al unei măsuri alternative din sectorul privat ori al unei măsuri în materie de supraveghere, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 și de legislația națională de transpunere a articolului 32 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2014/59/UE.

(6)   Pe lângă limitarea accesului la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului prevăzută la alineatul (4), Eurosistemul suspendă, înăsprește limitările aplicabile sau exclude din motive de prudență de la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului contrapărți care au fost considerate ca «aflate sau susceptibile să se afle în dificultate», dar pentru care nu a fost luată o măsură de rezoluție și nici nu există perspective rezonabile ca intrarea în dificultate a instituției respective să poată fi împiedicată în timp util prin eventuale măsuri alternative din sectorul privat sau prin măsuri în materie de supraveghere, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 și de legislația națională de transpunere a articolului 32 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2014/59/UE.

(7)   În cazul în care o măsură discreționară se bazează pe informații prudențiale, Eurosistemul utilizează orice informații de acest tip transmise fie de contrapărți, fie de autoritățile de supraveghere, în măsura strict proporțională cu și necesară pentru desfășurarea atribuțiilor Eurosistemului de desfășurare a politicii monetare.

(8)   În cazul apariției unei situații de neîndeplinire a obligațiilor, Eurosistemul poate suspenda, limita sau suprima accesul la operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului pentru contrapărțile care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în conformitate cu orice reglementări sau contracte aplicate de Eurosistem.

(9)   Toate măsurile discreționare luate de Eurosistem se aplică în mod proporțional și nediscriminatoriu și se justifică în mod corespunzător de către Eurosistem.”

18.

Articolul 170 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Competența teritorială pentru soluționarea litigiilor revine, fără a aduce atingere competenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțelor oficiale din statul membru în cauză a cărui monedă este euro în care este situată BCN respectivă.”

Articolul 2

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1)   Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către BCN.

(2)   BCN iau măsurile necesare pentru respectarea prezentei orientări și le aplică de la 2 noiembrie 2015. Ele transmit BCE textele și metodele referitoare la aceste măsuri până la 6 octombrie 2015 cel târziu.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 27 august 2015.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).