ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 239

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 58
15 septembrie 2015


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ( 1 )

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1514 al Consiliului din 14 septembrie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

30

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2015/1515 al Comisiei din 5 iunie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la sistemele de pensii ( 1 )

63

 

*

Regulamentul delegat (UE) 2015/1516 al Comisiei din 10 iunie 2015 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a unei rate forfetare pentru operațiunile finanțate de fondurile structurale și de investiții europene în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării

65

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1517 al Comisiei din 11 septembrie 2015 de modificare pentru a 236-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu rețeaua Al-Qaida

67

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1518 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

69

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1519 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului

99

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1520 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

140

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (PESC) 2015/1521 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de abrogare a Deciziei 2013/320/PESC de sprijinire a activităților de securitate fizică și gestionare a stocurilor pentru reducerea riscului de comerț ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și muniția aferentă în Libia și în regiunea acesteia

142

 

*

Decizia (UE) 2015/1522 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului pentru achiziții publice referitor la aderarea Republicii Moldova la Acordul revizuit privind achizițiile publice

144

 

*

Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei

146

 

*

Decizia (PESC) 2015/1524 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

157

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

DIRECTIVE

15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/1


DIRECTIVA (UE) 2015/1513 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 9 septembrie 2015

de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), precum și articolul 114 în ceea ce privește articolul 1 alineatele (3)-(13) și articolul 2 alineatele (5)-(7) din prezenta directivă,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), fiecare stat membru se asigură că ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020 va fi de cel puțin 10 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor în statul membru respectiv. Amestecul de biocarburanți este una dintre metodele pe care statele membre le au la dispoziție pentru a îndeplini acest obiectiv și este de așteptat ca acesta să reprezinte principala contribuție. Directiva 2009/28/CE subliniază, de asemenea, nevoia de eficiență energetică în sectorul transporturilor, care este imperativă, întrucât este probabil ca obiectivul procentual obligatoriu în ceea privește energia din surse regenerabile să fie din ce în mai dificil de realizat în mod durabil în cazul în care cererea totală de energie pentru transporturi continuă să crească. Prin urmare, dată fiind importanța eficienței energetice și în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, statele membre și Comisia sunt încurajate să includă informații mai detaliate privind măsurile de eficiență energetică în sectorul transporturilor în rapoartele lor care urmează a fi prezentate în conformitate cu anexa IV la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și cu alte acte legislative ale Uniunii cu relevanță pentru promovarea eficienței energetice în sectorul transporturilor.

(2)

Având în vedere obiectivul Uniunii de a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră și contribuția semnificativă pe care combustibilii utilizați în transportul rutier o aduc la cantitatea de emisii, în conformitate cu articolul 7a alineatul (2) din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), statele membre trebuie să impună furnizorilor de combustibili sau de energie să reducă cu cel puțin 6 %, până la 31 decembrie 2020, emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie generate de combustibilii utilizați în Uniune pentru vehiculele rutiere, utilajele mobile fără destinație rutieră, tractoarele agricole și forestiere, precum și pentru ambarcațiunile de agrement atunci când acestea nu se află pe mare. Amestecul de biocarburanți este una dintre metodele pe care furnizorii de combustibili fosili le au la dispoziție pentru a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente combustibililor fosili furnizați.

(3)

Directiva 2009/28/CE stabilește criteriile de durabilitate pe care biocarburanții și biolichidele trebuie să le respecte pentru a fi luate în calcul drept contribuții în vederea atingerii obiectivelor enunțate de directivă și pentru a putea fi incluse în programele de sprijin public. Printre aceste criterii se numără cerințe privind reducerile minime ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe care trebuie să le atingă biocarburanții și biolichidele în comparație cu combustibilii fosili. Directiva 98/70/CE stabilește criterii de durabilitate identice pentru biocarburanți.

(4)

În cazul în care pășunile sau terenurile agricole destinate anterior piețelor de alimente și furaje sunt convertite pentru a fi utilizate în producția de biocarburanți, cererea de produse altele decât combustibilii va trebui totuși satisfăcută, prin intensificarea producției curente sau prin introducerea terenurilor neagricole în producție, în altă parte. Acest din urmă caz reprezintă o schimbare indirectă a utilizării terenurilor și, atunci când implică convertirea terenurilor cu stocuri mari de carbon, poate antrena importante emisii de gaze cu efect de seră. Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE ar trebui, prin urmare, să fie modificate pentru a include dispoziții referitoare la impactul schimbării indirecte a utilizării terenurilor, ținând seama de faptul că, la ora actuală, biocarburanții sunt, în principal, produși pe bază de culturi de pe terenuri agricole existente. Dispozițiile respective ar trebui să țină cont în mod corespunzător de nevoia de a proteja investițiile deja realizate.

(5)

Pe baza previziunilor privind cererea de biocarburanți furnizate de statele membre și a estimărilor privind emisiile în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor pentru diferite materii prime destinate producției de biocarburanți, se estimează că emisiile de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt semnificative și că ele ar putea anula, parțial sau în totalitate, reducerile de emisii de gaze cu efect de seră generate de biocarburanții individuali. Acest lucru se datorează faptului că se așteaptă ca aproape întreaga producție de biocarburanți din 2020 să provină din culturi de pe terenuri ce ar putea fi utilizate în vederea satisfacerii piețelor de alimente și furaje. În vederea reducerii acestor emisii, este necesar să se facă distincția corespunzătoare între diferite grupe de culturi, precum culturile de oleaginoase, de plante zaharoase, cereale și alte culturi bogate în amidon. Mai mult, este necesar să se încurajeze cercetarea și dezvoltarea noilor biocombustibili avansați, care nu intră în concurență cu culturile alimentare, și să se studieze în continuare impactul diferitelor grupuri de culturi atât asupra schimbărilor directe, cât și asupra schimbărilor indirecte ale utilizării terenurilor.

(6)

Pentru a evita stimularea unei creșteri deliberate a producției de reziduuri de prelucrare în detrimentul produsului principal, definiția reziduurilor de prelucrare ar trebui să excludă reziduurile rezultate dintr-un proces de producție care a fost modificat în mod deliberat în scopul respectiv.

(7)

Combustibilii lichizi din surse regenerabile vor fi probabil necesari în sectorul transporturilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de acest sector. Biocarburanții avansați, cum ar fi cei produși pe bază de deșeuri și alge, contribuie mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu risc scăzut de a provoca schimbări indirecte ale utilizării terenurilor, și nu concurează direct pentru terenuri agricole destinate piețelor de alimente și furaje. Este necesar, prin urmare, să se încurajeze intensificarea activităților de cercetare, dezvoltare și producție în ceea ce privește astfel de biocarburanți avansați, aceștia nefiind în prezent comercializați în cantități mari, în parte din cauza concurenței pentru subvenții publice cu tehnologiile consacrate de producere a biocarburanților pe bază de culturi alimentare.

(8)

Ar fi de dorit să se ajungă chiar până în anul 2020 la un nivel semnificativ mai ridicat în ceea ce privește consumul de biocarburanți avansați în Uniune, comparativ cu actualele traiectorii. Fiecare stat membru ar trebui să promoveze consumul de biocarburanți avansați și să încerce să atingă un nivel minim al consumului de biocarburanți avansați pe teritoriul său, prin stabilirea unui obiectiv național fără caracter juridic obligatoriu, pe care se străduiește să îl îndeplinească în cadrul obligației de a garanta că ponderea deținută de energia din surse regenerabile în totalul formelor de transport, în 2020, este de cel puțin 10 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor în statul membru respectiv. Atunci când acestea există, planurile statelor membre privind îndeplinirea obiectivelor lor naționale ar trebui publicate în vederea creșterii transparenței și predictibilității în raport cu piața.

(9)

De asemenea, este necesar ca statele membre să raporteze Comisiei nivelul consumului de biocarburanți avansați pe teritoriul lor la momentul stabilirii obiectivelor lor naționale și cu privire la îndeplinirea acestor obiective naționale în anul 2020 și ar trebui publicat un raport de sinteză în acest sens, pentru a se evalua eficacitatea măsurilor introduse prin prezenta directivă în ceea ce privește diminuarea, prin promovarea biocarburanților avansați, a riscului de emisii de gaze cu efect de seră asociate schimbării indirecte a utilizării terenurilor. Se preconizează că biocarburanții avansați, cu efecte scăzute în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și cu reduceri globale semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea lor, vor juca în continuare un rol important în decarbonizarea transporturilor și în elaborarea de tehnologii de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon ulterior anului 2020.

(10)

În concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014, Consiliul European a subliniat importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a riscurilor în legătură cu dependența de combustibilii fosili în sectorul transporturilor în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a invitat Comisia să examineze în continuare instrumentele și măsurile pentru o abordare cuprinzătoare și neutră din punct de vedere tehnologic în vederea promovării reducerii emisiilor și a eficienței energetice în sectorul transporturilor și în vederea utilizării transportului electric și a surselor de energie regenerabile în sectorul transporturilor inclusiv ulterior anului 2020.

(11)

Este, de asemenea, important ca foaia de parcurs pentru energia regenerabilă pentru perioada ulterioară anului 2020, care urmează a fi prezentată de Comisie în 2018, în conformitate cu articolul 23 alineatul (9) din Directiva 2009/28/CE, inclusiv în ceea ce privește sectorul transporturilor, să fie elaborată ca parte a unei strategii mai ample a Uniunii privind tehnologiile și inovarea în ceea ce privește energia și clima, care să fie concepută în conformitate cu concluziile Consiliului European din 20 martie 2015. Prin urmare, este oportună examinarea eficacității stimulentelor pentru dezvoltarea și punerea în practică a tehnologiilor privind biocarburanții avansați în timp util pentru a asigura faptul că se ține cont pe deplin de rezultatele examinării respective atunci când se elaborează foaia de parcurs pentru perioada ulterioară anului 2020.

(12)

Diferențele de la nivelul emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor provin din diferențele de la nivelul datelor de intrare și al ipotezelor fundamentale referitoare la evoluțiile din agricultură, precum tendințele randamentului și productivității agricole, alocarea coproduselor și ratele observate la nivel mondial ale schimbării utilizării terenurilor și ale despăduririlor, care nu se află sub controlul producătorilor de biocarburanți. Deși majoritatea materiilor prime pentru biocarburanți sunt produse în Uniune, se preconizează că majoritatea emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor vor avea loc în afara Uniunii, în zone unde este probabil ca producția suplimentară să fie realizată cu cele mai mici costuri. În special, ipotezele referitoare la conversia pădurilor tropicale și la drenarea turbăriilor în afara Uniunii influențează puternic emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate cu producerea de biomotorină din culturi oleaginoase, fiind astfel extrem de importantă asigurarea faptului că aceste date și ipoteze sunt revizuite în conformitate cu cele mai recente informații disponibile referitoare la conversia terenurilor și la despădurire, inclusiv sesizarea oricărui progres înregistrat în zonele respective prin programele internaționale în curs. Prin urmare, Comisia ar trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului în care să examineze, pe baza celor mai bune dovezi științifice disponibile, eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă în ceea ce privește limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate producției de biocarburanți și biolichide, și posibilitățile de a introduce factori estimați ajustați aferenți emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în criteriile de sustenabilitate corespunzătoare.

(13)

Pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a sectoarelor bioindustriale și în acord cu comunicarea Comisiei din 13 februarie 2012 intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa” și cu Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, care promovează existența în Europa a unor biorafinării integrate și diversificate, ar trebui ca, în cadrul Directivei 2009/28/CE, să se stabilească o serie de stimulente sporite, într-un mod care să acorde prioritate utilizării de surse de biomasă care nu au o valoare economică ridicată pentru alte utilizări decât pentru producția de biocarburanți.

(14)

O utilizare sporită a electricității din surse regenerabile reprezintă un mijloc de a răspunde multora dintre provocările din sectorul transporturilor, precum și din alte sectoare energetice. Este oportun, astfel, să se furnizeze stimulente suplimentare pentru impulsionarea utilizării electricității din surse regenerabile în sectorul transporturilor și, de asemenea, să fie majorați factorii de multiplicare pentru calcularea contribuției electricității din surse regenerabile care este consumată de transporturile feroviare electrificate și de autovehiculele electrice, pentru a crește utilizarea acestor mijloace și pătrunderea lor pe piață. De asemenea, este oportun să fie avute în vedere măsuri suplimentare de încurajare a eficienței energetice și a economiei de energie în sectorul transporturilor.

(15)

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) contribuie la apropierea Uniunii de obiectivul unei „societăți a reciclării”, urmărind evitarea generării de deșeuri și utilizarea deșeurilor ca resursă. Ierarhia deșeurilor stabilește în general o ordine a priorităților în legătură cu ceea ce constituie cea mai bună opțiune globală legată de mediu în ceea ce privește legislația și politicile referitoare la deșeuri. Statele membre ar trebui să sprijine utilizarea materialelor reciclate în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu scopul de a deveni o societate a reciclării și, în măsura posibilului, nu ar trebui să sprijine depozitarea acestor materiale în depozite de deșeuri sau incinerarea acestora. Unele dintre materiile prime care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor pot fi considerate deșeuri. Cu toate acestea, ele pot fi utilizate în continuare în alte scopuri care ar reprezenta, în ierarhia deșeurilor stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, o prioritate mai mare decât valorificarea energetică. Prin urmare, este oportun ca statele membre să ia în considerare în mod corespunzător principiul ierarhiei deșeurilor, în toate eventualele măsuri-stimulent pentru promovarea biocarburanților cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor și în toate eventualele măsuri de minimizare a factorilor care ar putea stimula frauda în legătura cu producția unor astfel de biocarburanți, astfel încât stimulentele în favoarea utilizării unor astfel de materii prime pentru biocarburanți să nu submineze eforturile de reducere a deșeurilor sau de sporire a reciclării și de creștere a utilizării eficiente și durabile a resurselor disponibile. Statele membre pot include măsurile pe care le adoptă în această privință în cuprinsul raportării efectuate în temeiul Directivei 2009/28/CE.

(16)

Pragul minim de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanții și biolichidele produse în instalații noi ar trebui mărit pentru a îmbunătăți echilibrul global de gaze cu efect de seră al acestora, precum și pentru a descuraja noi investiții în instalații cu o performanță scăzută privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această creștere permite protejarea investițiilor în capacitățile de producție de biocarburanți și biolichide în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 2008/98/CE.

(17)

Pentru a pregăti tranziția către biocarburanții avansați și pentru a reduce la minimum impactul global în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE, fără a restricționa utilizarea globală a acestor biocarburanți și biolichide. În conformitate cu articolul 193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), stabilirea unei limite la nivelul Uniunii nu aduce atingere posibilității statelor membre de a stabili limite mai joase cu privire la cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul la nivel național în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE.

(18)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice această limită cu privire la cantitatea de biocarburanți produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE.

(19)

În concordanță cu nevoia de a limita cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, statele membre ar trebui să aibă ca obiectiv eliminarea treptată a sprijinului în favoarea consumului de astfel de biocarburanți și biolichide la un nivel care depășește această limită.

(20)

Limitarea cantităților de biocombustibili și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE nu afectează libertatea statelor membre de a-și elabora propria traiectorie pentru respectarea ponderii stabilite de biocarburanți convenționali în cadrul obiectivului global de 10 %. În consecință, accesul la piață al biocarburanților produși de instalațiile aflate în funcțiune înainte de sfârșitul anului 2013 rămâne în totalitate deschis. Prin urmare, prezenta directivă nu afectează așteptările legitime ale operatorilor acestor instalații.

(21)

Valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor ar trebui incluse în raportarea de către furnizorii de carburanți și de către Comisie a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți în temeiul Directivei 98/70/CE, precum și în raportarea de către Comisie a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți și biolichide în temeiul Directivei 2009/28/CE. Biocarburanții proveniți din materii prime care nu antrenează o nevoie suplimentară de terenuri, cum ar fi cei produși din materii prime pe bază de deșeuri, ar trebui să primească un factor de emisie zero.

(22)

Riscuri în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor pot apărea atunci când culturi nealimentare specializate cultivate în primul rând în scopuri energetice sunt produse pe terenuri agricole existente utilizate pentru producția de alimente și furaje. Cu toate acestea, comparativ cu culturile de alimente și furaje, astfel de culturi specializate cultivate în primul rând în scopuri energetice pot avea o mai mare productivitate și potențialul de a contribui la regenerarea terenurilor sever degradate și grav contaminate. Totuși, informațiile referitoare la producția de biocarburanți și biolichide din astfel de culturi specializate și la efectele sale reale în legătură cu schimbarea utilizării terenurilor sunt limitate. Prin urmare, Comisia ar trebui să monitorizeze stadiul producției și consumului în Uniune de biocarburanți și biolichide din astfel de culturi specializate și efectele aferente, precum și să prezinte cu regularitate rapoarte cu privire la acestea. Proiectele existente în Uniune ar trebui identificate și utilizate în scopul îmbunătățirii bazei de informații în vederea unei analize mai aprofundate atât a riscurilor, cât și a beneficiilor în legătură cu sustenabilitatea mediului.

(23)

Sporurile de producție în sectoarele agricole datorate cercetării intensive, dezvoltării tehnologice și transferului de cunoștințe peste nivelurile care ar fi prevalat în lipsa sistemelor pentru promovarea productivității pentru biocarburanți pe bază de culturi alimentare și furajere, precum și cultivarea unei a doua culturi anuale în zone care nu se utilizau anterior pentru cultivarea unei a doua culturi anuale, pot contribui la atenuarea schimbării indirecte a utilizării terenurilor. În măsura în care efectul rezultant de atenuare a schimbării indirecte a utilizării terenurilor la nivel național sau la nivel de proiect poate fi cuantificat, măsurile introduse prin prezenta directivă ar putea să reflecte asemenea îmbunătățiri ale productivității atât prin intermediul unor valori mai joase ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, cât și prin contribuția biocarburanților pe bază de culturi alimentare și furajere la procentajul de energie din surse regenerabile care trebuie realizat în anul 2020 în sectorul transporturilor.

(24)

Sistemele voluntare joacă un rol de importanță crescândă în furnizarea de probe privind conformitatea cu cerințele în materie de durabilitate prevăzute în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE. Prin urmare, este oportun să se însărcineze Comisia să impună sistemelor voluntare, inclusiv celor deja recunoscute de Comisie în conformitate cu articolul 7c alineatul (6) din Directiva 98/70/CE și cu articolul 18 alineatul (6) din Directiva 2009/28/CE, să raporteze periodic cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui publicate pentru a spori transparența și a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, raportarea respectivă ar urma să furnizeze informațiile necesare pentru ca Comisia să raporteze cu privire la funcționarea sistemelor voluntare, în vederea identificării celor mai bune practici și a transmiterii, dacă este necesar, a unei propuneri pentru promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

(25)

Pentru a facilita buna funcționare a pieței interne, este oportun să se clarifice condițiile în care principiul recunoașterii reciproce se aplică între toate sistemele de verificare a respectării criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide stabilite în conformitate cu Directiva 98/70/CE și cu Directiva 2009/28/CE.

(26)

Buna guvernanță și o abordare bazată pe drepturi, care să cuprindă toate drepturile omului, la toate nivelurile, sunt esențiale atunci când este vorba despre securitatea alimentară și nutrițională, iar atunci când există efecte negative asupra securității alimentare și nutriționale, ar trebui urmărită coerența dintre diferite politici. În acest context, guvernanța și securitatea proprietății funciare și drepturilor de utilizare sunt deosebit de importante. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte principiile privind investițiile responsabile în agricultură și sistemele alimentare, aprobate în octombrie 2014 de Comitetul pentru securitatea alimentară mondială (CSA) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură. De asemenea, statele membre sunt încurajate să sprijine punerea în aplicare a Orientărilor voluntare globale privind gestionarea responsabilă a proprietății funciare, a resurselor piscicole și a pădurilor în contextul securității alimentare naționale, adoptate de CSA în octombrie 2013.

(27)

Deși biocarburanții pe bază de culturi alimentare și furajere sunt asociați, în general, cu existența de riscuri privind schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, există și excepții. Statele membre și Comisia ar trebui să încurajeze dezvoltarea și utilizarea de sisteme care pot dovedi cu certitudine că o cantitate determinată de materii prime pentru biocarburanți produsă într-un proiect dat nu a dislocat producția vizând alte scopuri. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, atunci când producția de biocarburant este egală cu suma producției suplimentare obținute prin investiții în îmbunătățirea productivității peste nivelurile care s-ar fi atins în caz contrar, în lipsa unor astfel de sisteme pentru promovarea productivității, sau atunci când producția de biocarburant are loc pe terenuri pe care schimbarea directă a utilizării terenurilor a avut loc fără impacturi negative semnificative asupra serviciilor ecosistemice preexistente oferite de terenul respectiv, inclusiv protejarea stocurilor de carbon și biodiversitatea. Statele membre și Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea stabilirii unor criterii de identificare și certificare ale acestor sisteme care pot dovedi cu certitudine faptul că o anumită cantitate de materie primă pentru biocarburanți produsă în cadrul unui anumit proiect nu a dislocat producția vizând alte scopuri decât acela de a produce biocarburanți și că respectiva materie primă pentru biocarburanți a fost produsă în conformitate cu criteriile de sustenabilitate ale Uniunii privind biocarburanții. Nu se poate lua în considerare decât cantitatea de materii prime care corespunde reducerii efective a dislocării care este obținută prin sistemul în cauză.

(28)

Este oportun să se alinieze normele de utilizare a valorilor implicite pentru a asigura tratamentul echitabil al producătorilor, indiferent de locul de producție. În timp ce țările terțe au permisiunea de a utiliza valori implicite, producătorii din Uniune trebuie să utilizeze valori efective atunci când acestea sunt mai mari decât valorile implicite sau atunci când statul membru nu a prezentat un raport, ceea ce contribuie la creșterea sarcinii lor administrative. Prin urmare, normele actuale ar trebui simplificate astfel încât utilizarea valorilor implicite să nu fie limitată la zonele din Uniune incluse în listele menționate la articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE și la articolul 7d alineatul (2) din Directiva 98/70/CE.

(29)

Ca urmare a intrării în vigoare a TFUE, competențele conferite Comisiei în temeiul Directivelor 2009/28/CE și 98/70/CE trebuie aliniate la articolele 290 și 291 din TFUE.

(30)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(31)

Pentru a permite adaptarea Directivei 98/70/CE la progresul științific și tehnic, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adăugarea de valori tipice și implicite estimate pentru căi de producție a biocarburanților și adaptarea metodelor analitice autorizate, în legătură cu specificațiile combustibililor, și a derogării referitoare la presiunea autorizată a vaporilor în ceea ce privește benzina cu conținut de bioetanol, precum și stabilirea valorilor implicite pentru emisiile de gaze cu efect de seră, în ceea ce privește combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport și captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport.

(32)

Pentru a permite adaptarea Directivei 2009/28/CE la progresul științific și tehnic, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește eventuale adăugiri la lista materiilor prime pentru biocarburanți și a combustibililor, a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) din directiva respectivă ar trebui considerată a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic, precum și în ceea ce privește adăugarea de valori tipice și implicite estimate pentru căi de producție a biocarburanților și biolichidelor și adaptarea la progresul științific și tehnologic a conținutului energetic al combustibililor folosiți în transporturi, astfel cum este prevăzut în anexa III la Directiva 2009/28/CE.

(33)

Este deosebit de important ca, în aplicarea Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE, Comisia să organizeze consultări adecvate în timpul lucrărilor pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(34)

Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă, pe baza celor mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, în ceea ce privește limitarea impactului emisiilor provenite din schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și abordarea modalităților de reducere în continuare a respectivului impact.

(35)

Este important ca Comisia să prezinte fără întârziere o propunere cuprinzătoare privind o politică post-2020 rentabilă și neutră din punct de vedere tehnologic, în vederea creării unei perspective pe termen lung pentru investițiile în biocarburanți sustenabili cu risc scăzut de a provoca schimbări indirecte ale utilizării terenurilor și în alte mijloace de decarbonizare a sectorului transporturilor.

(36)

În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (8), statele membre s-au angajat să însoțească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(37)

Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume de a asigura o piață unică pentru combustibilii destinați transportului rutier și utilajelor mobile fără destinație rutieră și de a asigura respectarea nivelurilor minime de protecție a mediului în utilizarea combustibililor respectivi, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(38)

Prin urmare, Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificarea Directivei 98/70/CE

Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, se adaugă următoarele puncte:

„10.

«combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi» înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocarburanți,al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;

11.

«culturi bogate în amidon» înseamnă culturi care cuprind mai ales cereale, (indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde), tuberculi și rădăcinoase (de exemplu, cartofi, topinambur, batate, cassava și igname), precum și culturi de bulbo-tuberculi (precum taro și taro polinezian);

12.

«biocarburanți cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor» înseamnă biocarburanți ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili prevăzute la articolul 7b;

13.

«reziduu de prelucrare» înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

14.

«reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură» înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe.”

2.

Articolul 7a se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„În cazul furnizorilor de biocarburanți destinați utilizării în sectorul aviației, statele membre le permit acestora să opteze să contribuie la obligația de reducere a emisiilor prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol în măsura în care biocarburanții respectivi îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 7b.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre pot să prevadă ca contribuția maximă a biocarburanților produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, în vederea îndeplinirii obiectivului menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să nu depășească contribuția maximă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al doilea paragraf litera (d) din Directiva 2009/28/CE.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3) în vederea stabilirii unor norme detaliate pentru punerea în aplicare uniformă, de către statele membre, a alineatului (4) de la prezentul articol.”;

(d)

se adaugă următoarele alineate:

„(6)   Comisia este împuternicită să adopte, până cel târziu la 31 decembrie 2017, acte delegate în vederea stabilirii valorilor implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în cazul în care aceste valori nu au fost deja stabilite înainte de 5 octombrie 2015, în ceea ce privește:

(a)

combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și folosiți în transport;

(b)

captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport.

(7)   În cadrul raportării prevăzute la alineatul (1), statele membre se asigură că furnizorii de combustibil raportează anual autorității desemnate de statul membru căile și volumele de producție pentru biocarburanții produși din materiile prime încadrate în categoriile din partea A din anexa V, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate generate de biocarburanți în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor. Statele membre raportează aceste date Comisiei.”

3.

Articolul 7b se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților produși în instalații care vor intra în funcțiune ulterior datei de 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți.

În cazul instalațiilor care erau în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau anterior acestei date, în scopurile menționate la alineatul (1), biocarburanții trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2017 și de cel puțin 50 % începând cu 1 ianuarie 2018.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților se calculează în conformitate cu articolul 7d alineatul (1).”;

(b)

la alineatul (3), al doilea paragraf se elimină.

4.

Articolul 7c se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a stabili lista informațiilor adecvate și relevante menționate la primele două paragrafe de la prezentul alineat. Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru agenții economici în general sau pentru micii agricultori, organizații și cooperative de producție, în particular.”;

(b)

la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

„Sistemele voluntare menționate la alineatul (4) (denumite în continuare «sisteme voluntare») publică periodic, cel puțin o dată pe an, o listă a organismelor lor de certificare utilizate pentru auditul independent, indicând, pentru fiecare organism de certificare, entitatea sau autoritatea publică națională care l-a recunoscut și entitatea sau autoritatea publică națională care îl monitorizează.

În special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate, pe baza unei analize a riscurilor sau a rapoartelor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf din prezentul articol, să detalieze standardele de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.”;

(c)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Deciziile luate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Comisia solicită ca fiecare sistem voluntar, în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4), să transmită Comisiei până la 6 octombrie 2016 și, ulterior, anual până la data de 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele prevăzute la al treilea paragraf din prezentul alineat. În general, raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Primul raport acoperă o perioadă de cel puțin șase luni de la 9 septembrie 2015. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.

Până la 6 aprilie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care analizează rapoartele menționate la al doilea paragraf din prezentul alineat, care examinează funcționarea acordurilor menționate la alineatul (4) sau a sistemelor voluntare pentru care a fost adoptată o decizie în conformitate cu prezentul articol și care identifică cele mai bune practici. Raportul se bazează pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe cele obținute prin consultarea părților interesate, și pe experiența practică acumulată prin aplicarea acordurilor sau sistemelor în cauză. Raportul analizează următoarele:

 

în general:

(a)

independența, modalitatea și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în documentația referitoare la sistem la momentul la care sistemul în cauză a fost aprobat de către Comisie, cât și în legătură cu cele mai bune practici ale industriei;

(b)

disponibilitatea, experiența și transparența în aplicarea metodelor de identificare și tratare a neconformității, acordând o atenție specială tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor sistemului;

(c)

transparența, în special în legătură cu accesibilitatea sistemului, disponibilitatea traducerilor în limbile aplicabile ale țărilor și regiunilor din care provin materiile prime, accesibilitatea unei liste cuprinzând operatorii autorizați și certificatele corespunzătoare, precum și accesibilitatea rapoartelor auditorilor;

(d)

implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înaintea luării hotărârilor, în cursul elaborării și reexaminării sistemului, precum și în cursul auditurilor, și reacția oferită în urma contribuțiilor lor;

(e)

robustețea globală a sistemului, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor, precum și organismele relevante ale sistemului;

(f)

actualizările sistemului în funcție de piață, cantitatea de materii prime și biocarburanți certificată, clasificată pe țară de origine și tip, numărul de participanți;

(g)

ușurința și eficacitatea punerii în aplicare a unui sistem de urmărire a probelor de conformitate cu criteriile de durabilitate pe care sistemul le acordă unui membru al său, acest sistem fiind destinat să folosească drept mijloc de prevenire a activităților frauduloase, în special în vederea depistării, tratării și urmăririi ulterioare a suspiciunilor de fraudă și de alte nereguli și, după caz, a numărului cazurilor de fraudă sau de nereguli depistate;

 

și în special:

(h)

posibilitatea ca entitățile să fie autorizate să recunoască și să monitorizeze organismele de certificare;

(i)

criteriile de recunoaștere sau acreditare a organismelor de certificare;

(j)

normele privind desfășurarea monitorizării organismelor de certificare;

(k)

modalitățile de facilitare sau îmbunătățire a promovării celor mai bune practici.

Un stat membru poate notifica sistemul său național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem. Decizia privind conformitatea unui sistem național astfel notificat cu condițiile prevăzute în prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor de verificare a îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți. În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de sustenabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5).”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 7b cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri, decide, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (3), dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 7a.”

5.

Articolul 7d se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (3), (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   Se pot raporta Comisiei emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole incluse în rapoartele menționate la alineatul (2), în cazul statelor membre, și în rapoartele echivalente celor menționate la alineatul (2) și redactate de organisme competente, în cazul teritoriilor aflate în afara Uniunii.

(4)   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), ca rapoartele menționate la alineatul (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime pentru biocarburanți produse în mod tradițional în zonele respective în sensul articolului 7b alineatul (2).

(5)   Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia întocmește și publică un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în anexa IV părțile B și E, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prelucrare.

În eventualitatea în care rapoartele menționate la primul paragraf indică faptul că valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile B și E ar putea să trebuiască să fie modificate pe baza celor mai recente dovezi științifice, Comisia transmite, după caz, o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.”;

(b)

alineatul (6) se elimină;

(c)

la alineatul (7), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„(7)   Comisia revizuiește în permanență anexa IV în vederea adăugării, atunci când se justifică, a unor valori pentru alte căi de producție a biocarburanților pentru aceleași materii prime sau pentru altele. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa IV partea C, mai ales în ceea ce privește:

metoda de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

metoda de calculare a coproduselor;

metoda de calculare a cogenerării; și

statutul de coproduse al reziduurilor de culturi agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând. În cazul în care revizuirea Comisiei ajunge la concluzia că anexa IV ar trebui să primească adăugiri, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adăuga, dar nu pentru a înlătura sau modifica, valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile A, B, D și E pentru căi de producție a biocarburanților pentru care nu sunt încă incluse valori specifice în anexa respectivă.”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   Atunci când este necesar pentru a se asigura aplicarea uniformă a anexei IV partea C punctul 9, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificații tehnice și definiții detaliate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3).”

6.

La articolul 7e, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, menționate la articolul 7b alineatul (7), articolul 7c alineatul (2), articolul 7c alineatul (9), articolul 7d alineatele (4) și (5), precum și rapoartele și informările prezentate în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) primul și al cincilea paragraf și cu articolul 7d alineatul (2), se pregătesc și se transmit atât în sensul Directivei 2009/28/CE, cât și în sensul prezentei directive.”

7.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Statele membre monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la articolele 3 și 4, în privința benzinei și a motorinei, pe baza metodelor analitice menționate în anexa I și, respectiv, în anexa II.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În fiecare an, până la 31 august, statele membre prezintă un raport conținând informații privind calitatea combustibililor la nivel național pentru anul calendaristic precedent. Comisia stabilește un format comun pentru prezentarea unei sinteze a informațiilor privind calitatea combustibililor la nivel național, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Primul raport este prezentat până la data de 30 iunie 2002. Începând cu 1 ianuarie 2004, formatul pentru raportul respectiv trebuie să fie în concordanță cu cel descris în standardul european relevant. În plus, statele membre trebuie să raporteze volumele totale de benzină și motorină comercializate pe teritoriul lor, precum și volumele comercializate de benzină fără plumb și motorină cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg De asemenea, statele membre raportează anual cu privire la disponibilitatea, pe o bază geografică echilibrată în mod corespunzător, a benzinei și motorinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg care sunt comercializate pe teritoriul lor.”

8.

La articolul 8a, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Având în vedere evaluarea realizată cu ajutorul metodologiei de testare menționate la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul pot revizui limita pentru conținutul de MMT al combustibilului specificată la alineatul (2) pe baza unei propuneri legislative a Comisiei.”

9.

La articolul 9 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(k)

căile și volumele de producție, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității, menționate în anexa V, pentru biocarburanții consumați în Uniune. Comisia face publice datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității.”

10.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Procedura de adaptare a metodelor analitice autorizate și a depășirii autorizate a presiunii vaporilor”;

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a în măsura necesară pentru adaptarea metodelor analitice autorizate pentru a se asigura conformitatea cu orice revizuire a standardelor europene menționate în anexa I sau în anexa II. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adapta depășirea autorizată a presiunii vaporilor în kPa pentru conținutul de etanol al benzinei stabilită în anexa III în limita stabilită la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf. Actele delegate respective nu aduc atingere depășirilor acordate în temeiul articolului 3 alineatul (4).”

11.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 5 octombrie 2015.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7a alineatul (6), al articolului 7d alineatul (7) și al articolului 10 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

12.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Procedura comitetului

(1)   Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind calitatea carburanților. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(2)   În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților în sensul articolelor 7b, 7c și 7d, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor menționat la articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetele nu emit un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”"

13.

Se modifică anexa IV și se adaugă anexa V în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 2

Modificarea Directivei 2009/28/CE

Directiva 2009/28/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2 al doilea paragraf, se adaugă următoarele litere:

„(p)

«deșeuri» înseamnă termenul definit la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10); substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde definiției respective nu sunt vizate de această definiție;

(q)

«culturi bogate în amidon» înseamnă culturi care cuprind mai ales cereale, (indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde), tuberculi și rădăcinoase (de exemplu, cartofi, topinambur, batate, cassava și igname), precum și culturi de bulbo-tuberculi (precum taro și taro polinezian);

(r)

«materiale ligno-celulozice» înseamnă materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile industriale pe bază forestieră;

(s)

«materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant, culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;

(t)

«reziduu de prelucrare» înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

(u)

«combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi» înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;

(v)

«reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură» înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe;

(w)

«biocarburanți și biolichide care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor» înseamnă biocarburanți și biolichide ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți sau de biolichide și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide prevăzute la articolul 17.

(10)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).”"

2.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Pentru a asigura conformitatea cu obiectivele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, contribuția maximă comună a biocarburanților și biolichidelor produse pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, precum și de culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, nu trebuie să depășească cantitatea de energie care corespunde contribuției maxime, astfel cum se prevede la alineatul (4) litera (d).”;

(b)

la alineatul (4), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

pentru calcularea numitorului, și anume cantitatea totală de energie consumată pentru transport în sensul primului paragraf, se iau în considerare numai benzina, motorina, biocarburanții consumați în transportul rutier și feroviar și energia electrică, inclusiv energia electrică utilizată la producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi;”;

(ii)

la litera (b) se adaugă următoarea teză:

„Această literă nu aduce atingere literei (d) de la prezentul alineat și nici articolului 17 alineatul (1) litera (a);”;

(iii)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

pentru calcularea contribuției energiei electrice produse din surse regenerabile și consumate de toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși, destinați transporturilor, de origine nebiologică produși din surse regenerabile în sensul literelor (a) și (b), statele membre pot alege să folosească fie ponderea medie de energie electrică din surse regenerabile în cadrul Uniunii, fie ponderea de energie electrică din surse regenerabile din propria țară, măsurată cu doi ani înainte de anul în cauză. În plus, pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de transportul feroviar electrificat, acest consum este considerat ca fiind de 2,5 ori conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate. Pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de autovehiculele electrice la litera (b), acest consum este considerat ca fiind de cinci ori conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate;”;

(iv)

se adaugă următoarele litere:

„(d)

pentru luarea în calcul a biocarburanților în numărător, ponderea energiei generate de biocarburanții produși pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, precum și de culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, nu trebuie să fie mai mare de 7 % din consumul final de energie în transporturi în statele membre în 2020.

Biocombustibilii produși din materiile prime enumerate în anexa IX nu sunt luați în calcul în privința limitei stabilite la primul paragraf de la prezenta literă.

Statele membre pot decide că cota-parte de energie provenită din biocombustibili produși din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, altele decât culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, nu este luată în calcul în privința limitei stabilite la primul paragraf de la prezenta literă, cu următoarele condiții:

(i)

verificarea respectării criteriilor de durabilitate stabilite la articolul 17 alineatele (2)-(5) a fost efectuată în conformitate cu articolul 18; și

(ii)

aceste culturi au fost cultivate pe terenuri care fac parte din categoria de la anexa V partea C punctul 8, iar bonusul «eB» stabilit la anexa V partea C punctul 7 a fost inclus la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura respectarea articolului 17 alineatul (2).

(e)

fiecare stat membru urmărește îndeplinirea obiectivului referitor la atingerea unui nivel minim al consumului pe teritoriul său de biocarburanți produși din materii prime precum și de alți combustibili enumerați în anexa IX partea A. În acest scop, fiecare stat membru stabilește, până la 6 aprilie 2017, un obiectiv național pe care se străduiește să îl atingă. O valoare de referință pentru acest obiectiv este de 0,5 puncte procentuale de conținut energetic din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020, menționată la primul paragraf, care să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A. De asemenea, biocarburanții produși din materii prime care nu sunt enumerate în anexa IX și care au fost stabilite de către autoritățile naționale de resort ca fiind deșeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară și material ligno-celulozic și care sunt utilizate în instalațiile existente înainte de adoptarea Directivei (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului (11) pot fi luați în calcul în scopul atingerii obiectivului național.

Statele membre pot stabili un obiectiv național inferior valorii de referință de 0,5 puncte procentuale, pe baza unuia sau a mai multe dintre motivele următoare:

(i)

factori obiectivi, precum potențialul limitat pentru o producție durabilă de biocarburanți produși din materii prime și de alți combustibili enumerați în anexa IX partea A, sau disponibilitatea limitată pe piață a acestor biocarburanți la prețuri eficiente din punctul de vedere al costurilor;

(ii)

anumite caracteristici tehnice sau climatice ale pieței naționale a combustibililor destinați transporturilor, cum ar fi componența parcului auto rutier și starea în care se află acesta; or

(iii)

politici naționale de alocare a unor resurse financiare proporționale cu acordarea de stimulente pentru eficiența energetică și pentru utilizarea de electricitate din surse regenerabile de energie în domeniul transporturilor.

La momentul stabilirii obiectivelor lor naționale, statele membre furnizează informațiile disponibile cu privire la cantitățile de biocombustibili consumați din materii prime și de alți combustibili, enumerați la anexa IX partea A.

La stabilirea politicilor pentru promovarea producției de combustibili din materiile prime enumerate la anexa IX, statele membre țin seama în mod corespunzător de ierarhia deșeurilor stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, inclusiv de dispozițiile acestui articol privind abordarea axată pe ciclul de viață în privința efectelor globale ale producției și gestionării diverselor fluxuri de deșeuri.

Comisia publică în conformitate cu articolul 24 din prezenta directivă:

obiectivele naționale ale statelor membre;

dacă sunt disponibile, planurile statelor membre pentru a atinge aceste obiective naționale;

dacă este cazul, motivele care stau la baza devierii obiectivelor naționale ale statelor membre de la valoarea de referință, notificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/1513; și

un raport de sinteză privind gradul de îndeplinire, de către statele membre, a obiectivelor lor naționale;

(f)

biocarburanții produși din materiile prime enumerate în anexa IX se consideră a fi egali cu de două ori conținutul lor energetic în scopul respectării obiectivului stabilit la primul paragraf.

(11)  Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 239, 15.9.2015, p. 1).”"

(c)

la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Până la 31 decembrie 2017, Comisia prezintă, după caz, o propunere care să permită, în anumite condiții, luarea în considerare a întregii cantități de energie electrică produse din surse regenerabile utilizată pentru toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport.”;

(d)

se adaugă următorul alineat:

„(5)   În vederea reducerii la minimum a riscului solicitării loturilor unice de mai multe ori în Uniune, statele membre și Comisia se angajează să consolideze cooperarea între sistemele naționale și între sistemele naționale și sistemele voluntare stabilite în conformitate cu articolul 18, inclusiv, dacă este cazul schimbul de date. Pentru a împiedica modificarea intenționată sau eliminarea materialelor în vederea încadrării în anexa IX, statele membre încurajează dezvoltarea și utilizarea sistemelor care monitorizează și identifică materiile prime, precum și biocarburanții rezultați, de-a lungul întregului lanț valoric. Statele membre se asigură că, atunci când sunt detectate fraude, se iau măsuri corespunzătoare. Statele membre raportează cu privire la măsurile pe care le-au luat, până la 31 decembrie 2017 și ulterior din doi în doi ani, în cazul în care nu au furnizat informații echivalente cu privire la fiabilitate și la protecția împotriva fraudelor în cadrul rapoartelor lor privind progresul în promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, rapoarte întocmite în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (d).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a în vederea modificării listei de materii prime din partea A din anexa IX, însă numai în sensul adăugării de materii prime, nu și în cel al eliminării acestora. Comisia adoptă un act delegat separat cu privire la fiecare materie primă care se adaugă pe lista din partea A din anexa IX. Fiecare act delegat se bazează, luând în mod corespunzător în considerare principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice care permit să se concluzioneze că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de terenuri și nici efecte semnificative de distorsionare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, că generează reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili și că nu riscă să producă un impact negativ asupra mediului și a biodiversității.”

3.

La articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a privind adaptarea la progresul științific și tehnic a conținutului energetic al combustibililor destinați transporturilor, astfel cum este prevăzut în anexa III.”

4.

La articolul 6, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Statele membre pot prevedea și conveni asupra unor dispoziții cu privire la transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către un alt stat membru. Cantitatea transferată:

(a)

se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care efectuează transferul a cerințelor de la articolul 3 alineatele (1), (2) și (4); și

(b)

se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării, de un alt stat membru care acceptă transferul, a cerințelor de la articolul 3 alineatele (1), (2) și (4).

(2)   Dispozițiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol în ceea ce privește articolul 3 alineatele (1), (2) și (4) pot avea o durată de un an sau mai mult. Acestea sunt notificate Comisiei în termen de cel mult trei luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informațiile transmise Comisiei includ cantitatea și prețul energiei respective.”

5.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților și al biolichidelor produse în instalații care vor intra în funcțiune după 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți și biolichide.

În cazul instalațiilor care erau în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată, în scopurile menționate la alineatul (1), biocarburanții și biolichidele trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2017 și de cel puțin 50 % începând cu 1 ianuarie 2018.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților și a biolichidelor se calculează în conformitate cu articolul 19 alineatul (1).”;

(b)

la alineatul (3), al doilea paragraf se elimină.

6.

Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), pentru a stabili lista informațiilor adecvate și relevante menționate la primele două paragrafe de la prezentul alineat. Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru agenții economici în general sau pentru micii agricultori, organizații și cooperative de producție, în particular.”;

(b)

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 17 alineatul (2) și/sau să demonstreze că loturile de biocarburanți sau de biolichide respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 17 alineatele (3), (4) și (5) și/sau ca niciun material să nu fie modificat sau eliminat în mod intenționat astfel încât expedierea sau o parte a acesteia să fie acoperită de anexa IX. Comisia poate decide ca aceste sisteme să conțină date exacte în scopul informării privind măsurile luate pentru conservarea zonelor care oferă servicii ecosistemice de bază în situații critice (cum ar fi protecția bazinelor de recepție și controlul eroziunii) în materie de protecție a solului, apei și aerului, readucerea la starea inițială a solurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în zonele sărace în resurse de apă, precum și privind aspectele menționate la articolul 17 alineatul (7) al doilea paragraf. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 17 alineatul (3) litera (b) punctul (ii).”;

(c)

la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

„Sistemele voluntare menționate la alineatul (4) (denumite în continuare «sisteme voluntare») publică periodic, cel puțin o dată pe an, o listă a organismelor lor de certificare utilizate pentru auditul independent, indicând, pentru fiecare organism de certificare, entitatea sau autoritatea publică națională care l-a recunoscut și entitatea sau autoritatea publică națională care îl monitorizează.

În special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate, pe baza unei analize a riscurilor sau a rapoartelor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf din prezentul articol, să detalieze standardele de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.”;

(d)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Deciziile luate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Comisia solicită ca fiecare sistem voluntar, în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4), să transmită Comisiei până la 6 octombrie 2016 și, ulterior, anual până la data de 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele prezentate la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În general, raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Primul raport acoperă o perioadă de cel puțin șase luni de la 9 septembrie 2015. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.

Până la 6 aprilie 2017 și, ulterior, în cadrul rapoartelor sale elaborate in conformitate cu articolul 23 alineatul (3), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care analizează rapoartele menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat, care examinează funcționarea acordurilor menționate la alineatul (4) sau a sistemelor voluntare pentru care a fost adoptată o decizie în conformitate cu prezentul articol și care identifică cele mai bune practici. Raportul se bazează pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe cele obținute prin consultarea părților interesate, și pe experiența practică acumulată prin aplicarea acordurilor sau sistemelor în cauză. Raportul analizează următoarele:

 

în general:

(a)

independența, modalitatea și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în documentația referitoare la sistem la momentul la care sistemul în cauză a fost aprobat de către Comisie, cât și în legătură cu cele mai bune practici ale industriei;

(b)

disponibilitatea, experiența și transparența în aplicarea metodelor de identificare și tratare a neconformității, acordând o atenție specială tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor sistemului;

(c)

transparența, în special în legătură cu accesibilitatea sistemului, disponibilitatea traducerilor în limbile aplicabile ale țărilor și regiunilor din care provin materiile prime, accesibilitatea unei liste cuprinzând operatorii autorizați și certificatele corespunzătoare, precum și accesibilitatea rapoartelor auditorilor;

(d)

implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înaintea luării hotărârilor, în cursul elaborării și reexaminării sistemului, precum și în cursul auditurilor, și reacția oferită în urma contribuțiilor lor;

(e)

robustețea globală a sistemului, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor, precum și organismele relevante ale sistemului;

(f)

actualizările sistemului în funcție de piață, cantitatea de materii prime și biocarburanți certificată, clasificată pe țară de origine și tip, numărul de participanți;

(g)

ușurința și eficacitatea punerii în aplicare a unui sistem de urmărire a probelor de conformitate cu criteriile de durabilitate pe care sistemul le acordă unui membru al său, acest sistem fiind destinat să folosească drept mijloc de prevenire a activităților frauduloase, în special în vederea depistării, tratării și urmăririi ulterioare a suspiciunilor de fraudă și de alte nereguli și, după caz, a numărului cazurilor de fraudă sau de nereguli depistate;

 

și în special:

(h)

posibilitatea ca entitățile să fie autorizate să recunoască și să monitorizeze organismele de certificare;

(i)

criteriile de recunoaștere sau acreditare a organismelor de certificare;

(j)

normele privind desfășurarea monitorizării organismelor de certificare;

(k)

modalitățile de a facilita sau de a îmbunătăți promovarea celor mai bune practici.

Comisia face disponibile rapoartele elaborate de sistemele voluntare, în formă agregată sau integral, dacă este necesar, în cadrul platformei în materie de transparență menționate la articolul 24.

Un stat membru poate notifica sistemul său național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem. Decizia privind conformitatea unui sistem național astfel notificat cu condițiile prevăzute în prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor, în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide. În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de durabilitate prevăzute la articolul 17 alineatele (2) – (5).”;

(e)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 17 cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri, decide, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 25 alineatul (3), dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 17 alineatul (1).”

7.

Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (3), (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   Se pot raporta Comisiei emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole incluse în rapoartele menționate la alineatul (2), în cazul statelor membre, și în rapoartele echivalente celor menționate la alineatul (2) și redactate de organisme competente, în cazul teritoriilor aflate în afara Uniunii.

(4)   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), ca rapoartele menționate la alineatul (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime pentru biocarburanți și biolichide produse în mod tradițional în zonele respective în sensul articolului 17 alineatul (2).

(5)   Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și ulterior la fiecare doi ani, Comisia întocmește și publică un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în anexa V părțile B și E, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prelucrare.

În eventualitatea în care rapoartele menționate la primul paragraf indică faptul că valorile tipice și implicite estimate din anexa V părțile B și E ar putea să trebuiască să fie modificate pe baza celor mai recente dovezi științifice, Comisia, după caz, transmite o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.”;

(b)

alineatul (6) se elimină;

(c)

la alineatul (7), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„(7)   Comisia revizuiește în permanență anexa V în vederea adăugării, atunci când se justifică, a unor valori pentru alte căi de producție a biocarburanților pentru aceleași materii prime sau pentru altele. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C, mai ales în ceea ce privește:

metoda de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

metodei de calculare a coproduselor;

metoda de calculare a cogenerării; și

statutului de coproduse al reziduurilor de culturi agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând. În cazul în care, în revizuirea Comisiei, se ajunge la concluzia că ar trebui adăugate elemente la anexa V, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a pentru a adăuga, dar nu pentru a înlătura sau modifica, valorile tipice și implicite estimate din anexa V părțile A, B, D și E pentru căi de producție a biocarburanților și biolichidelor pentru care nu sunt încă incluse valori specifice în anexa respectivă.”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   Atunci când este necesar, pentru a se asigura aplicare uniformă a anexei V partea C punctul 9, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificații tehnice și definiții detaliate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3).”

8.

Articolul 21 se elimină.

9.

La articolul 22 alineatul (1), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

dezvoltarea și utilizarea în comun a biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa IX, inclusiv evaluarea resurselor, accentul fiind pus pe aspectele de durabilitate referitoare la efectul înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite de Directiva 2008/98/CE, principiul utilizării în cascadă a biomasei, ținând cont de circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor;”;

(b)

se adaugă următoarea literă:

„(o)

cantitățile de biocarburanți și biolichide în unități energetice, corespunzătoare fiecărui grup de materii prime enumerat în anexa VIII partea A, de care statul membru în cauză ține seama în scopul realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2) și la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf.”

10.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), ultima teză se elimină;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   În rapoartele sale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților și biolichidelor, Comisia utilizează cantitățile raportate de statele membre în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (o), inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, precum și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității, menționate în anexa VIII. Comisia face publice datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității. De asemenea, Comisia evaluează dacă și în ce mod s-ar modifica estimarea privind reducerile directe ale emisiilor în cazul în care coprodusele ar fi calculate utilizând metoda substituției.”;

(c)

la alineatul (5), literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

„(e)

disponibilitatea și durabilitatea biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa IX, inclusiv o evaluare a efectului înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite de Directiva 2008/98/CE, principiul utilizării în cascadă a biomasei, având în vedere circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor;

(f)

informații privind rezultatele disponibile ale cercetării științifice privind schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în ceea ce privește toate căile de producție, precum și o analiză a acestora, inclusiv o evaluare privind posibilitatea îngustării intervalului de incertitudine identificat în analiza care stă la baza estimărilor emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, precum și posibilitatea luării în calcul a eventualului impact al politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind clima, mediul și politica agricolă; și

(g)

evoluțiile tehnologice referitoare la utilizarea și la efectele economice și de mediu ale biocombustibililor și biolichidelor produse în Uniune din culturi nealimentare specializate cultivate în special în scopuri energetice, precum și disponibilitatea datelor în ceea ce privește aceste efecte.”;

(d)

la alineatul (8) primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

în ceea ce privește obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (4), reexaminarea:

(i)

eficienței din punctul de vedere al costurilor a măsurilor care trebuie puse în aplicare pentru a atinge aceste obiective;

(ii)

evaluării fezabilității atingerii acestor obiective, asigurându-se, în același timp, durabilitatea producției de biocarburanți în Uniune și în țările terțe și luând în considerare impactul de ordin economic, social și asupra mediului, inclusiv efectele indirecte și impactul asupra biodiversității, precum și disponibilitatea comercială a biocarburanților de a doua generație;

(iii)

impactului punerii în aplicare a obiectivelor asupra disponibilității produselor alimentare la prețuri accesibile;

(iv)

disponibilității comerciale a vehiculelor electrice, hibride și pe bază de hidrogen, precum și a metodologiei alese pentru calcularea ponderii energiei din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor;

(v)

evaluării condițiilor specifice de piață, luând în considerare în special piețele în care combustibilii pentru transport reprezintă peste jumătate din consumul final de energie și piețele care depind total de biocarburanți importați;”.

11.

Articolul 25 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 25

Procedura comitetului

(1)   Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind sursele regenerabile de energie. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(2)   În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetele nu emit un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(12)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”"

12.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 25a

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 5 alineatul (5) și la articolul 19 alineatul (7) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 5 octombrie 2015.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 5 alineatul (5) și la articolul 19 alineatul (7) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (5), al articolului 5 alineatul (5) și al articolului 19 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau, în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

13.

Se modifică anexa V și se adaugă anexele VIII și IX în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 3

Revizuire

(1)   Până cel târziu la 31 decembrie 2016, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care include o evaluare a disponibilității pe piața Uniunii a cantităților necesare de biocarburanți eficienți din punctul de vedere al costurilor din materii prime care nu utilizează terenuri și din culturi nealimentare până în 2020 și o evaluare a efectelor lor economice, sociale și de mediu, inclusiv necesitatea unor criterii suplimentare pentru asigurarea durabilității lor, precum și a celor mai bune dovezi științifice privind emisiile de gaze cu efect de seră provenite din schimbarea indirectă a utilizării terenurilor asociate cu producerea de biocarburanți și biolichide. Raportul este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare, ținând seama de considerații economice, sociale și de mediu.

(2)   Până la 31 decembrie 2017, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în care examinează, pe baza celor mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile:

(a)

eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă în ceea ce privește limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate producției de biocarburanți și biolichide. În această privință, raportul include, de asemenea, ultimele informații disponibile referitoare la ipotezele fundamentale care influențează rezultatele din modelarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și asociate cu producția de biocarburanți și biolichide, inclusiv măsurarea tendințelor randamentului și productivității agricole, alocarea coproduselor și ratele observate la nivel mondial ale schimbării utilizării terenurilor și ale despăduririlor, precum și posibilul impact al politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind clima, mediul și politica agricolă, implicând părțile interesate în acest proces de analiză;

(b)

eficacitatea stimulentelor oferite pentru biocombustibili din materii prime care nu utilizează terenuri și din culturi nealimentare în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE, inclusiv dacă se prevede că, din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020 în întreaga Uniune, 0,5 puncte procentuale de conținut energetic se realizează cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A;

(c)

impactul creșterii cererii de biomasă asupra sectoarelor care utilizează biomasă;

(d)

posibilitatea de a stabili criterii de identificare și certificare a biocarburanților și a biolichidelor care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor care sunt produși în conformitate cu criteriile de durabilitate stabilite în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE, în vederea actualizării anexei V la Directiva 98/70/CE și a anexei VIII la Directiva 2009/28/CE, dacă este cazul;

(e)

potențialele beneficii și riscuri în domeniul economic și cel al mediului legate de creșterea producției și folosirea unor culturi nealimentare specializate cultivate în special în scopuri energetice, folosind, de asemenea, datele referitoare la proiectele existente;

(f)

cota-parte relativă a bioetanolului și a biomotorinei pe piața Uniunii și cota-parte a energiei din surse regenerabile în benzină. Comisia evaluează, de asemenea, factorii ce influențează cota-parte a energiei din surse regenerabile în benzină, precum și orice obstacole în calea utilizării energiei din surse regenerabile în benzină. Evaluarea include costurile, standardele din domeniul combustibililor, infrastructura și condițiile climatice. Dacă este cazul, Comisia poate face recomandări cu privire la modalitatea în care s-ar putea depăși obstacolele identificate; și

(g)

identifică statele membre au ales să aplice această limită cu privire la cantitatea de biocarburanți produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice pe terenuri agricole în scopul atingerii obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE și dacă au apărut probleme în legătură cu punerea în aplicare sau de atingerea obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE. Comisia evaluează, de asemenea, măsura în care biocarburanții produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice pe terenuri agricole sunt furnizați pentru a asigura respectarea obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE peste nivelurile care pot contribui la realizarea obiectivelor din Directiva 2009/28/CE. Evaluarea include o analiză a impactului în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și a rentabilității soluției adoptate de statele membre.

Dacă este cazul, raportul furnizează informații și cu privire la disponibilitatea unor surse de finanțare sau a altor măsuri pentru a sprijini realizarea de progrese spre îndeplinirea, în cel mai scurt timp și dacă este posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic, a obiectivului ca, din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în Uniune, 0,5 puncte procentuale de conținut energetic să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A.

Dacă este cazul, raportul menționat la primul paragraf este însoțit de propuneri legislative, bazate pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, pentru:

(a)

introducerea factorilor estimați ajustați aferenți emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în criteriile de durabilitate adecvate prevăzute în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE;

(b)

introducerea unor măsuri ulterioare în vederea prevenirii și combaterii fraudei, inclusiv măsuri suplimentare care să fie luate la nivelul Uniunii;

(c)

promovarea biocombustibililor sustenabili după 2020 de o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030.

(3)   După caz, având în vedere rapoartele sistemelor voluntare în conformitate cu articolul 7c alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 98/70/CE și cu articolul 18 alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 2009/28/CE, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a dispozițiilor directivelor respective care se referă la sistemele voluntare, în vederea promovării celor mai bune practici.

Articolul 4

Transpunere

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 septembrie 2017. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la acestea.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Cu acea ocazie, statele membre informează Comisia cu privire la obiectivele lor naționale stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2009/28/CE și, după caz, cu privire la o deviere a obiectivelor lor naționale de la valoarea de referință menționată la litera respectivă, precum și la motivele devierii în cauză.

În 2020, statele membre raportează Comisiei gradul în care și-au îndeplinit obiectivele naționale stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2009/28/CE, specificând motivele pentru orice eventuală nerealizare a acestora.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă întră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 9 septembrie 2015.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

N. SCHMIT


(1)  JO C 198, 10.7.2013, p. 56.

(2)  Poziția Parlamentului European din 11 septembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 9 decembrie 2014 (JO C 50, 12.2.2015, p. 1). Poziția Parlamentului European din 28 aprilie 2015 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 iulie 2015.

(3)  Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

(4)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(5)  Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).

(6)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8)  JO C 369, 17.12.2011, p. 14.


ANEXA I

Anexele la Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

1.

La anexa IV partea C, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea utilizării terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB,  (1)

unde

el

=

emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent de CO2 per unitate energetică generată de biocarburant (megajouli)]. «Terenuri cultivate» (2) și «terenuri cu cultură perenă» (3) sunt privite ca o singură utilizare a terenurilor;

CSR

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării de referință a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Utilizarea de referință a terenurilor reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării curente a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

P

=

productivitatea culturii (măsurată în energia generată de biocarburant per unitate de suprafață într-un an); și

eB

=

bonus de biocarburant 29 gCO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

(1)  Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664."

(2)  «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC."

(3)  Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”"

2.

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA V

Partea A. Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, generate de biocarburanți (gCO2eq/MJ) (4)

Grupul de materii prime

Media (5)

Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (6)

Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon

12

8-16

Culturi de plante zaharoase

13

4-17

Culturi de plante oleaginoase

55

33-66

Partea B. Biocombustibili pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero

Biocombustibilii produși din următoarele categorii de materii prime sunt considerați ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero:

1.

materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;

2.

materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (7). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa IV partea C punctul 7.

(4)

(+)

Valorile medii raportate aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, dezvoltarea volumului producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita «analiză Monte Carlo».

(7)

(++)

Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”


(5)  Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.

(6)  Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 gCO2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 gCO2eq/MJ).


ANEXA II

Anexele la Directiva 2009/28/CE se modifică după cum urmează:

1.

La Anexa V partea C, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea utilizării terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB, (1)

unde

el

=

emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent de CO2 per unitate energetică generată de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)]. «Terenuri cultivate» (2) și «terenuri cu cultură perenă» (3) sunt privite ca o singură utilizare a terenurilor;

CSR

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării de referință a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Utilizarea de referință a terenurilor reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA

=

stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării curente a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

P

=

productivitatea culturii (măsurată ca energie generată de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și

eB

=

bonus de biocarburant 29 gCO2eq/MJ sau de biolichid, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

(1)  Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664."

(2)  «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC."

(3)  Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”"

2.

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA VIII

Partea A. Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, generate de materiile prime pentru biocombustibili și biolichide (gCO2eq/MJ) (4)

Grupul de materii prime

Media (5)

Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (6)

Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon

12

8-16

Culturi de plante zaharoase

13

4-17

Culturi de plante oleaginoase

55

33-66

Partea B. Biocombustibili și biolichide pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero

Biocombustibilii și biolichidele produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero:

1.

materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;

2.

materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (7). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7.

(4)

(+)

Valorile medii raportate aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, dezvoltarea volumului producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita «analiză Monte Carlo».

(7)

(++)

Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

3.

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA IX

Partea A. Materii prime și combustibili a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic

(a)

Algele, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare.

(b)

Fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/98/CE.

(c)

Biodeșeuri astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (11) din directiva respectivă.

(d)

Fracția de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar și furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și industria agroalimentară, precum și pescuitul și acvacultura și excluzând materiile prime enumerate la partea B din prezenta anexă.

(e)

Paie.

(f)

Gunoiul de grajd și nămolul de epurare.

(g)

Efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale.

(h)

Smoală de ulei de tal.

(i)

Glicerină brută.

(j)

Deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei zaharoase (bagasă).

(k)

Tescovină de struguri și drojdie de vin.

(l)

Coji de fructe cu coajă lemnoasă.

(m)

Pleavă.

(n)

Știuleți curățați de boabe de porumb.

(o)

Fracțiunea de biomasă din deșeuri și reziduuri din silvicultură și industriile forestiere, cum ar fi scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal.

(p)

Alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la articolul 2 al doilea paragraf litera (s).

(q)

Alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la articolul 2 al doilea paragraf litera (r), cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir.

(r)

Combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport;

(s)

Captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport dacă sursa de energie este regenerabilă în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf litera (a);

(t)

Bacterii, dacă sursa de energie este regenerabilă în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf litera (a).

Partea B. Materii prime a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic

(a)

Ulei de gătit uzat.

(b)

Grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (8).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).”"


(5)  Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.

(6)  Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 gCO2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 gCO2eq/MJ).


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/30


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1514 AL CONSILIULUI

din 14 septembrie 2015

privind punerea în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (1), în special articolul 14 alineatele (1) și (3),

întrucât:

(1)

La 17 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 269/2014.

(2)

Pe baza unei reexaminări realizate de către Consiliu, rubricile din anexă ar trebui modificate, iar rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată.

(3)

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN


(1)  JO L 78, 17.3.2014, p. 6.


ANEXĂ

I.

Următoarea persoană se elimină de pe lista prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014:

Persoane

72.

Oleksiy Borisovych MOZGOVY

II.

Rubricile pentru următoarele persoane și pentru o entitate care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 se înlocuiesc cu următoarele:

Persoane

 

Nume

Date de identificare

Motive

Data includerii pe listă

1.

Sergey Valeryevich AKSYONOV,

Sergei Valerievich AKSENOV (Сер Валерьевич AKCëHOB),

Serhiy Valeriyovych AKSYONOV (Сергiй Валерiйович Аксьонов)

Data nașterii: 26.11.1972

Locul nașterii: Bălți, acum Republica Moldova

Aksyonov a fost ales „prim-ministru al Crimeei” în cadrul Verkhovna Rada a Crimeei la 27 februarie 2014 în prezența unor persoane înarmate proruse. „Alegerea” sa a fost decretată neconstituțională de către Oleksandr Turchynov la 1 martie 2014. A promovat activ „referendumul” din 16 martie 2014. Începând cu 9 octombrie 2014, „șeful” așa-numitei „Republici Crimeea”.

Membru al Prezidiului Consiliului de Stat al Rusiei.

17.3.2014

2.

Vladimir Andreevich Konstantinov

(Владимир Андреевич Константинов)

Data nașterii: 19.11.1956

Locul nașterii: Vladimirovka (alias Vladimirovca), regiunea Slobozia, RSS Moldovenească (în prezent Republica Moldova) sau

Bogomol, RSS Moldovenească

În calitate de președinte al Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de către Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei și a îndemnat alegătorii să voteze în favoarea independenței Crimeei.

17.3.2014

3.

Rustam Ilmirovich Temirgaliev

(Рустам Ильмирович Темиргалиев)

Data nașterii: 15.8.1976

Locul nașterii: Ulan-Ude, RSSA Buriată

(RSFS Rusă)

În calitate de fost vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Crimeei, Temirgaliev a jucat un rol important în deciziile luate de Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. A promovat activ integrarea Crimeei în cadrul Federației Ruse.

17.3.2014

4.

Denis Valentinovich Berezovskiy

(Денис Валентинович Березовский)

Data nașterii: 15.7.1974

Locul nașterii: Harkov, RSS Ucraineană

Berezovskiy a fost numit comandant al Marinei ucrainene la 1 martie 2014, dar apoi a depus un jurământ în fața forțelor armate din Crimeea, încălcându-și astfel jurământul față de Marina ucraineană.

Ulterior, el a fost numit adjunct al comandantului Flotei Mării Negre a Federației Ruse.

17.3.2014

5.

Aleksei Mikhailovich Chaliy

(Алексей Михайлович Чалый)

Data nașterii: 13.6.1961

Locul nașterii: Moscova sau Sevastopol

Chaliy a devenit „primar al Sevastopolului” pe baza susținerii din partea mulțimilor la 23 februarie 2014 și a acceptat acest „vot”. A desfășurat o campanie activă pentru ca Sevastopol să devină o entitate separată a Federației Ruse în urma unui referendum din 16 martie 2014. A semnat Tratatul privind adoptarea Republicii Crimeea de către Rusia. Președinte al adunării legislative a orașului Sevastopol.

17.3.2014

6.

Pyotr Anatoliyovych Zima

(Пётр Анатольевич Зима)

Data nașterii: 29.3.1965

Zima a fost numit noul șef al Serviciului de securitate din Crimeea (SBU) la 3 martie 2014 de către „prim-ministrul” Aksyonov și a acceptat această numire. A furnizat informații relevante, inclusiv o bază de date, Serviciului de informații rus (SBU). Acestea includeau informații privind activiștii Euro-Maidan și apărătorii drepturilor omului din Crimeea. Zima a jucat un rol important în împiedicarea autorităților ucrainene să controleze teritoriul Crimeei. La 11 martie 2014, a fost proclamată înființarea unui serviciu de securitate independent al Crimeei de către foști ofițeri SBU din Crimeea.

17.3.2014

7.

Yuriy Gennadyevich Zherebtsov

(Юрий Геннадиевич Жеребцов)

Data nașterii: 19.11.1969

Locul nașterii: Izmail, regiunea Odessa, RSS Ucraineană sau Odesssa

Consilier al președintelui Verkhovna Rada a Crimeei, unul dintre principalii organizatori ai „referendumului” de la 16 martie 2014 împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. Membru al Camerei civice a așa-numitei „Republici Crimeea”.

17.3.2014

8.

Sergey Pavlovych Tsekov

(Сергей Павлович Цеков)

Data nașterii: 29.9.1953 sau 23.9.1953

Locul nașterii: Simferopol

Vicepreședinte al Verkhovna Rada; Tsekov a inițiat, împreună cu Sergey Aksyonov, demiterea ilegală a guvernului Republicii Autonome Crimeea (RAC). L-a atras în această activitate pe Vladimir Konstantinov, amenințându-l cu demiterea. Tsekov a recunoscut public că membrii parlamentului din Crimeea au fost cei care au inițiat invitarea soldaților ruși în vederea ocupării Verkhovna Rada din Crimeea. A fost unul dintre primii lideri din Crimeea care au solicitat public anexarea la Rusia a Crimeei

Membru al Consiliului federativ al Federației Ruse din partea așa-numitei „Republici Crimeea”.

17.3.2014

9.

Ozerov, Viktor Alekseevich

(Виктор Алексеевич Озеров)

Data nașterii: 5.1.1958

Locul nașterii: Abakan, Khakassia

Președinte al Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Ozerov, în numele Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

10.

Dzhabarov, Vladimir Michailovich

(Владимир Михайлович Джабаров)

Data nașterii: 29.9.1952

Prim-vicepreședinte al Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Dzhabarov, în numele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

11.

Klishas, Andrei Aleksandrovich

(Андрей Александрович Клишас)

Data nașterii: 9.11.1972

Locul nașterii: Sverdlovsk

Președinte al Comitetului pentru drept constituțional al Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Klishas a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. În cadrul unor declarații publice, Klishas a urmărit să justifice intervenția militară rusă în Ucraina, afirmând că „președintele ucrainean sprijină apelul autorităților din Crimeea către președintele Federației Ruse privind acordarea unei asistențe globale în apărarea cetățenilor Crimeei”.

17.3.2014

12.

Ryzhkov, Nikolai Ivanovich

(Николай Иванович Рыжков)

Data nașterii: 28.9.1929

Locul nașterii: Dyleevka, regiunea Donetsk, RSS Ucraineană

Membru al Comitetului pentru chestiuni federale, politici regionale și Nord, din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Ryzhkov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

13.

Bushmin, Evgeni Viktorovich

(Евгений Викторович Бушмин)

Data nașterii: 4.10.1958

Locul nașterii: Lopatino, regiunea Sergachiisky, RSFSR

Președinte adjunct al Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Bushmin a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

14.

Totoonov, Aleksandr Borisovich

(Александр Борисович Тотоонов)

Data nașterii: 3.4.1957

Locul nașterii: Ordzhonikidze, Osetia de Nord

Membru al Comitetului pentru cultură, știință și informație din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse.

La 1 martie 2014, Totoonov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

15.

Panteleev, Oleg Evgenevich

(Олег Евгеньевич Пантелеев)

Data nașterii: 21.7.1952

Locul nașterii: Zhitnikovskoe, regiunea Kurgan

Fost prim-vicepreședinte al Comitetului pentru chestiuni parlamentare al Consiliului federativ.

La 1 martie 2014, Panteleev a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

17.3.2014

16.

Mironov, Sergei Mikhailovich

(Сергей Михайлович Миронов)

Data nașterii: 14.2.1953

Locul nașterii: Pushkin, regiunea Leningrad

Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al facțiunii „Rusia justă” din cadrul Dumei Federației Ruse.

Inițiator al legii care permite Federației Ruse să admită în componența sa, sub pretextul apărării cetățenilor ruși, a teritoriilor unei țări străine, în absența consimțământului țării respective sau a unui tratat internațional.

17.3.2014

17.

Zheleznyak, Sergei Vladimirovich

(Сергей Владимирович Железняк)

Data nașterii: 30.7.1970

Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)

Președinte adjunct al Dumei de stat a Federației Ruse.

A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei. A condus personal demonstrația în favoarea utilizării forțelor armate ruse în Ucraina.

17.3.2014

18.

Slutski, Leonid Eduardovich

(Леонид Эдуардович Слуцкий)

Data nașterii: 4.1.1968

Locul nașterii: Moscova

Președinte al Comitetului Comunității Statelor Independente (CSI) din cadrul Dumei de stat a Federației Ruse (membru al LDPR).

A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei.

17.3.2014

19.

Vitko, Aleksandr Viktorovich

(Александр Викторович Витко)

Data nașterii: 13.9.1961

Locul nașterii: Vitebsk (RSS Belarusă)

Comandant al Flotei Mării Negre, viceamiral.

Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.

17.3.2014

20.

Sidorov, Anatoliy Alekseevich

(Анатолий Алексеевич Сидоров)

Data nașterii: 2.7.1958

Locul nașterii: Siva, regiunea Perm, URSS

Comandant, Districtul militar de vest al Rusiei, ale cărui unități sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia.

17.3.2014

21.

Galkin, Viktorovich Aleksandr

(Александр Викторович Галкин)

Data nașterii: 22.3.1958

Locul nașterii: Ordzhonikidze, RSSA Osetia de Nord

Districtul militar de sud al Rusiei, ale cărui forțe sunt desfășurate în Crimeea; Flota Mării Negre intră sub comanda lui Galkin; o mare parte a mișcărilor de forțe în Crimeea s-a desfășurat prin intermediul Districtului militar de sud.

Comandant al Districtului militar de sud al Rusiei („DMS”). Forțele DMS sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia. În plus, Flota Mării Negre se află sub controlul districtului.

17.3.2014

22.

Rogozin, Dmitry Olegovich

(Дмитрий Олегович Рогозин)

Data nașterii: 21.12.1963

Locul nașterii: Moscova

Viceprim-ministru al Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.

21.3.2014

23.

Glazyev, Yurievich Sergey

(Сергей Юрьевич Глазьев)

Data nașterii: 1.1.1961

Locul nașterii: Zaporoje (RSS Ucraineană)

Consilier al președintelui Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.

21.3.2014

24.

Matviyenko, Valentina Ivanova (născută Tyutina)

(Валентина Ивановна Матвиенко (născută Тютина)]

Data nașterii: 7.4.1949

Locul nașterii: Shepetovka, regiunea Khmelnitsky (Kamenets-Podolsky) (RSS Ucraineană)

Președinte al Consiliului federativ. La 1 martie 2014, Matviyenko a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.

21.3.2014

25.

Naryshkin, Sergei Evgenevich

(Сергей Евгеньевич Нарышкин)

Data nașterii: 27.10.1954

Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)

Președinte al Dumei de stat. A susținut public desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. A susținut public tratatul de reunificare Rusia-Crimeea și legea constituțională federală aferentă.

21.3.2014

26.

Dmitry Konstantinovich KISELYOV,

Dmitrii Konstantinovich KISELEV

(Дмитрий Константинович Киселёв)

Data nașterii: 26.4.1954

Locul nașterii: Moscova

Numit prin decret prezidențial, la 9 decembrie 2013, șef al agenției de presă de stat „Rossiya Segodnya” a Federației Ruse.

Figură centrală a propagandei guvernamentale în sprijinul desfășurării forțelor ruse în Ucraina.

21.3.2014

27.

Nosatov, Alexander Mihailovich

(Александр Михайлович Носатов)

Data nașterii: 27.3.1963

Locul nașterii: Sevastopol, (RSS Ucraineană)

Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral

Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.

21.3.2014

28.

Kulikov, Valery Vladimirovich

(Валерий Владимирович Куликов)

Data nașterii: 1.9.1956

Locul nașterii: Zaporoje, (RSS Ucraineană)

Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral

Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.

21.3.2014

29.

Surkov, Vladislav Yurievich

(Владислав Юрьевич Сурков)

Data nașterii: 21.9.1964

Locul nașterii: Solntsevo, regiunea Lipetsk

Asistent al președintelui Federației Ruse. A fost unul dintre organizatorii procesului din Crimeea prin care comunitățile locale din Crimeea au fost mobilizate să orchestreze acțiuni de subminare a autorităților ucrainene din Crimeea.

21.3.2014

30.

Mikhail Grigorievich Malyshev

(Михаил Григорьевич Малышев)

Data nașterii: 10.10. 1955

Locul nașterii: Simferopol, Crimeea

Președintele Comisiei electorale din Crimeea. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.

21.3.2014

31.

Valery Kirillovich Medvedev

(Валерий Кириллович Медведев)

Data nașterii: 21.8. 1946

Locul nașterii: Shmakovka, regiunea Primorsky

Președintele Comisiei electorale din Sevastopol. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.

21.3.2014

32.

General-locotenent Igor Nikolaevich (Mykolayovich) Turchenyuk

(Игорь Николаевич Турченюк)

Data nașterii: 5.12. 1959

Locul nașterii: Osh, RSS Kârgâză

Comandantul de facto al trupelor ruse desfășurate pe teren în Crimeea (pe care Rusia continuă să le numească oficial „miliții locale de autoapărare”). Comandant adjunct al Districtului militar de sud.

21.3.2014

33.

Elena Borisovna Mizulina (născută Dmitriyeva)

(Елена Борисовна Мизулина (născută Дмитриева)

Data nașterii: 9.12. 1954

Locul nașterii: Bui, regiunea Kostroma

Deputat în Duma de stat. Inițiatoare și cosusținătoare a propunerilor legislative recente din Rusia care ar fi permis regiunilor altor țări să se unească cu Rusia fără acordul prealabil al autorităților lor centrale.

21.3.2014

34.

Dmitry Nikolayevich Kozak

(Дмитрий Николаевич Козак)

Data nașterii: 7.11.1958

Locul nașterii: Bandurovo, regiunea Kirovograd, RSS Ucraineană

Viceprim-ministru. Responsabil de supravegherea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.

29.4.2014

35.

Oleg Yevgenyvich Belaventsev

(Олег Евгеньевич Белавенцев)

Data nașterii: 15.9.1949

Locul nașterii: Moscova

Reprezentant plenipotențiar al președintelui Federației Ruse în așa-numitul „District federal al Crimeei”, membru nepermanent al Consiliului de Securitate rus. Responsabil de punerea în aplicare a prerogativelor constituționale ale șefului de stat rus pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea anexate.

29.4.2014

36.

Oleg Genrikhovich Savelyev

(Олег Генрихович Савельев)

Data nașterii: 27.10.1965

Locul nașterii: Leningrad

Ministrul Afacerilor Crimeei. Responsabil de integrarea Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.

29.4.2014

37.

Sergei Ivanovich Menyailo

(Сергей Иванович Меняйло)

Data nașterii: 22.8.1960

Locul nașterii: Alagir, RSS Autonomă

Osetia de Nord, RSFSR

Guvernator al orașului ucrainean anexat Sevastopol.

29.4.2014

38.

Olga Fedorovna Kovitidi

(Ольга Фёдоровна Ковитиди)

Data nașterii: 7.5.1962

Locul nașterii: Simferopol, RSS Ucraineană

Membru al Consiliului Federației Ruse din partea Republicii Autonome Crimeea anexate.

29.4.2014

40.

Sergei Ivanovich Neverov

(Сергей Иванович Неверов)

Data nașterii: 21.12.1961

Locul nașterii: Tashtagol, URSS

Vicepreședinte al Dumei de stat, Rusia unită. Responsabil de inițierea unei legislații în vederea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.

29.4.2014

41.

Igor Dmitrievich SERGUN

(Игорь Дмитриевич Сергун)

Data nașterii: 28.3.1957

Locul nașterii: Podolsk, oblastul Moscova

Director al GRU (Direcția principală de informații), adjunctul șefului Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, general-locotenent. Responsabil de activitatea ofițerilor GRU în Ucraina de est.

29.4.2014

42.

Valery Vasilevich Gerasimov

(Валерий Васильевич Герасимов)

Data nașterii: 8.9.1955

Locul nașterii: Kazan

Șeful Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, prim adjunct al ministrului apărării al Federației Ruse, general de armată. Responsabil de desfășurarea masivă de trupe ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina și de împiedicarea dezamorsării situației.

29.4.2014

43.

German Prokopiv

 

Lider activ al „Gărzii Lugansk”. A luat parte la ocuparea clădirii biroului regional din Lugansk al Serviciului de securitate. Întreține legături strânse cu „Armata din sud-est”.

29.4.2014

44.

Valeriy Dmitrievich Bolotov

(Валерий Дмитриевич Болотов)

Data nașterii: 13.2.1970

Locul nașterii: Lugansk

Unul dintre liderii grupului separatist „Armata din sud-est” care a ocupat clădirea Serviciului de Securitate din regiunea Lugansk. Ofițer în rezervă. Înainte de ocuparea clădirii, împreună cu alți complici, a deținut arme aparent furnizate ilegal din Rusia și de către grupuri infracționale locale.

29.4.2014

45.

Andriy Yevgenovych PURGIN

(Андрiй Eвгенович Пургiн),

Andrei Evgenevich PURGIN

(Андрей Евгеньевич Пургин)

Data nașterii: 26.1.1972

Locul nașterii: Donețk

Fost șef al „Republicii Populare Donețk”, participant activ și organizator al acțiunilor separatiste, coordonator al acțiunilor „turiștilor ruși” în Donețk. Cofondator al unei „inițiative civice a Donbass pentru Uniunea Eurasiatică”. Așa-numit „președinte” al „Consiliului Popular al Republicii Populare Donețk”.

29.4.2014

46.

Denys Volodymyrovych PUSHYLIN

(Денис Володимирович Пушилiн),

Denis Vladimirovich PUSHILIN

(Денис Владимирович Пушилин)

Data nașterii: 9.5.1981 sau 9.5.1982

Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)

Unul dintre liderii „Republicii Populare Donețk”. A participat la capturarea și ocuparea administrației regionale. Purtător de cuvânt activ al separatiștilor. Așa-numit „vicepreședinte” al „Consiliului Popular” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

29.4.2014

47.

Tsyplakov Sergey Gennadevich

Data nașterii: 1.5.1983

Locul nașterii: Khartsyzsk, oblastul Donețk

Unul dintre liderii organizației radicale din punct de vedere ideologic Miliția populară din Donbas. A luat parte în mod activ la ocuparea unui număr de clădiri publice în regiunea Donețk.

29.4.2014

48.

Igor Vsevolodovich Girkin

(Игорь Всеволодович Гиркин) alias Igor Strelkov (Ihor Strielkov)

Data nașterii: 17.12.1970

Locul nașterii: Moscova

Identificat ca membru al personalului Direcției principale de informații a Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse (GRU). A fost implicat în incidentele de la Sloviansk. Este asistentul în materie de securitate al lui Sergey Aksionov, prim-ministrul autoproclamat al Crimeei. Șef al mișcării publice „Novorossia”.

29.4.2014

49.

Vyacheslav Viktorovich Volodin

(Вячеслав Викторович Володин)

Data nașterii: 4.2. 1964

Locul nașterii: Alekseevka, regiunea Saratov

Prim-adjunct al șefului personalului Administrației Prezidențiale a Rusiei. Responsabil cu monitorizarea integrării politice a regiunii ucrainene anexate a Crimeei în Federația Rusă.

12.5.2014

50.

Vladimir Anatolievich Shamanov

(Владимир Анатольевич Шаманов)

Data nașterii: 15.2.1957

Locul nașterii: Barnaul

Comandantul trupelor aeropurtate ruse, general-colonel. În această funcție de rang înalt, are responsabilitatea desfășurării forțelor aeriene ruse în Crimeea.

12.5.2014

51.

Vladimir Nikolaevich Pligin

(Владимир Николаевич Плигин)

Data nașterii: 19.5.1960

Locul nașterii: Ignatovo,

Oblastul Vologodsk, URSS

Președintele Comisiei pentru drept constituțional din cadrul Dumei. Responsabil cu facilitarea adoptării legislației privind anexarea Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă.

12.5.2014

52.

Petr Grigorievich JAROSH

(Петр Григорьевич Ярош)

Data nașterii: 30.1.1971 sau 16.3.1966

Locul nașterii: Satul Skvortsovo, regiunea Simferopol, Crimeea

Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Crimeea. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Crimeea.

12.5.2014

53.

Oleg Grigorievich Kozyura

(Олег Григорьевич Козюра)

Data nașterii: 19.12.1962

Locul nașterii: Zaporoje

Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Sevastopol. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Sevastopol.

12.5.2014

54.

Viacheslav PONOMARIOV,

Vyacheslav Volodymyrovich PONOMARYOV

(В'ячеслав Володимирович Пономарьов),

Viacheslav Vladimirovich PONOMAREV

(Вячеслав Владимирович Пономарëв)

Data nașterii: 2.5.1965

Locul nașterii: Slaviansk (oblastul Donețk)

Fost primar autodeclarat al orașului Slaviansk. Ponomariov a făcut apel la Vladimir Putin să trimită trupe ruse pentru a proteja orașul și ulterior i-a solicitat furnizarea de arme. Oamenii lui Ponomariov sunt implicați în răpiri (i-au capturat pe Irma Krat și Simon Ostrovski, reporter pentru Vice News, ambii fiind ulterior eliberați; au deținut observatori militari în temeiul Documentului OSCE de la Viena). Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.

12.5.2014

55.

Igor Nikolaevich Bezler

(Игорь Николаевич Безлер) alias Bes (diavol)

Data nașterii: 30.12. 1965

Locul nașterii: Simferopol, Crimeea

Unul dintre liderii miliției autoproclamate a orașului Horlivka. A preluat controlul clădirii Biroului Serviciului de Securitate al Ucrainei din regiunea Donetsk și ulterior a capturat sediul districtual al Ministerului Afacerilor Interne din orașul Horlivka. Are legături cu Ihor Strielkov sub a cărui conducere a fost implicat în asasinarea lui Volodymyr Rybak, deputat al poporului în Consiliul Municipal al orașului Horlivka, potrivit SBU.

12.5.2014

57.

Oleg TSARIOV,

Oleh Anatoliyovych TSAROV

(Олег Анатолтович Царьов),

Oleg Anatolevich TSAREV

(Олег Анатольевич Цаpëв)

Data nașterii: 2.6.1970

Locul nașterii: Dnepropetrovsk

Fost membru al Rada, în această calitate a solicitat public crearea așa-numitei „Republici Federale Novorossia”, formată din regiunile din sud-estul Ucrainei. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.

12.5.2014

58.

Roman Viktorovich Lyagin

(Роман Викторович Лягин)

Data nașterii: 30.5.1980

Locul nașterii: Donețk, Ucraina

Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Donețk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Donețk”. Fost „ministru al muncii și afacerilor sociale”.

12.5.2014

59.

Aleksandr Sergeevich MALYKHIN,

Alexander Sergeevich MALYHIN

(Александр Сергеевич Малнхин)

Data nașterii: 12.1.1981

Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Lugansk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Lugansk”.

12.5.2014

60.

Natalia Vladimirovna Poklonskaya

(Наталья Владимировна Поклонская)

Data nașterii: 18.3.1980

Locul nașterii: Mikhailovka, regiunea Voroshilovgrad, RSS Ucraineană sau Yevpatoria, RSS Ucraineană

Procuror al Crimeei. Pune în aplicare în mod activ anexarea Crimeei de către Rusia.

12.5.2014

61.

Igor Sergeievich Shevchenko

(Игорь Сергеевич Шевченко)

Locul nașterii: Sevastopol, Crimeea

Procuror al Sevastopolului. Pune în aplicare în mod activ anexarea Sevastopolului de către Rusia.

12.5.2014

62.

Aleksandr Yurevich BORODAI

(Александр Юрьевич Бородай)

Data nașterii: 25.7.1972

Locul nașterii: Moscova

Fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk” (de exemplu, la 8 iulie 2014 a afirmat că „forțele noastre militare desfășoară o operație specială împotriva” fasciștilor „ucraineni”), semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.

12.7.2014

63.

Alexander KHODAKOVSKY,

Oleksandr Serhiyovych KHODAKOVSKIY

(Олександр Сергiйович Ходаковський),

Aleksandr Sergeevich KHODAKOVSKII

(Александр Сергеевич Ходаковский)

Data nașterii: 18.12.1972

Locul nașterii: Donețk

Fost așa-numit „ministru al securității al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile de securitate separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.

12.7.2014

64.

Alexandr Aleksandrovich KALYUSSKY,

(Александр Александрович Калюсский)

Data nașterii: 9.10.1975

Așa-numit „viceprim-ministru de facto pentru afaceri sociale al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.

12.7.2014

65.

Alexander KHRYAKOV,

Aleksandr Vitalievich KHRYAKOV

(Александр Витальевич Хряков),

Oleksandr Vitaliyovych KHRYAKOV

(Олександр ВiTалiйович Хряков)

Data nașterii: 6.11.1958

Locul nașterii: Donețk

Fost așa-numit „ministru al informațiilor și al comunicării în masă al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile de propagandă proseparatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.

12.7.2014

66.

Marat Faatovich BASHIROV

(Марат Фаатович Баширов)

Data nașterii: 20.1.1964

Locul nașterii: Ijevsk, Federația Rusă

Fost așa-numit „prim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk”, confirmat la 8 iulie 2014.

Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.

12.7.2014

67.

Vasyl NIKITIN,

Vasilii Aleksandrovich NIKITIN

(Василий Александрович Никитин)

Data nașterii: 25.11.1971

Locul nașterii: Shargun (Uzbekistan)

Așa-numit „viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk” (a fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Lugansk” și fost purtător de cuvânt al „Armatei din Sud-Est”).

Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.

Responsabil de declarația Armatei din Sud-Est conform căreia alegerile prezidențiale ucrainene din „Republica Populară Lugansk” nu pot avea loc din cauza „noului” statut al regiunii.

12.7.2014

68.

Aleksey Vyacheslavovich KARYAKIN

(Алексей Вячеславович Карякин)

Data nașterii: 7.4.1980 sau 7.4.1979

Locul nașterii: Stahanov (oblastul Lugansk)

Așa-numit „președinte al Consiliului Suprem al Republicii Populare Lugansk”.

Răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale „Consiliului Suprem”, responsabil pentru solicitarea adresată Federației Ruse de a recunoaște independența „Republicii Populare Lugansk”.

Semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”.

12.7.2014

69.

Yuriy Volodymyrovych IVAKIN

(Юрiй Володимирович Iвакiн),

Iurii Vladimirovich IVAKIN

(Юрий Владимирович Ивакин)

Data nașterii: 13.8.1954

Locul nașterii: Perevalsk (oblastul Lugansk)

Fost așa-numit „ministru al internelor al Republicii Populare Lugansk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.

12.7.2014

70.

Igor PLOTNITSKY,

Igor Venediktovich PLOTNITSKII

(Игорь Венедиктович Плотницкий)

Data nașterii: 24.6.1964 sau 25.6.1964 sau 26.6.1964

Locul nașterii: Lugansk (posibil în Chelmenți, oblastul Cernăuți)

Fost așa-numit „ministru al apărării” și, în prezent, așa-numit „șef” al „Republicii Populare Lugansk”.

Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.

12.7.2014

71.

Nikolay KOZITSYN

Data nașterii: 20.6.1956

Locul nașterii: regiunea Donețk

Șef al forțelor cazace.

Responsabil de conducerea separatiștilor din Ucraina de Est care luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene

12.7.2014

73.

Mikhail Efimovich FRADKOV

(Михаил Ефимович Фрадков)

Data nașterii: 1.9.1950

Locul nașterii: Kurumoch, regiunea Kuibyshev

Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

74.

Nikolai Platonovich PATRUSHEV

(Николай Платонович Патрушев)

Data nașterii 11.7.1951

Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)

Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

75.

Aleksandr Vasilievich BORTNIKOV

(Александр Васильевич Бортников)

Data nașterii: 15.11.1951

Locul nașterii: Perm

Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

76.

Rashid Gumarovich NURGALIEV

(Рашид Гумарович Нургалиев)

Data nașterii: 8.10.1956

Locul nașterii: Zhetikara, Republica Socialistă Sovietică Kazakhă

Membru permanent și secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

77.

Boris Vyacheslavovich GRYZLOV

(Борис Вячеславович Грызлов)

Data nașterii: 15.12.1950

Locul nașterii: Vladivostok

Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

78.

Sergei Orestovoch BESEDA

(Сергей Орестович Беседа)

Data nașterii: 17.5.1954

Comandant al Serviciului al Cincilea al FSB, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse.

În calitatea sa de ofițer FSB de rang înalt, conduce un serviciu responsabil de supravegherea operațiilor de informații și a activității internaționale.

25.7.2014

79.

Mikhail Vladimirovich DEGTYAREV

(Михаил Владимирович Дегтярëв)

Data nașterii 10.7.1981

Locul nașterii: Kuibyshev (Samara)

Membru al Dumei de stat.

La 23.5.2014 a anunțat inaugurarea „ambasadei de facto” la Moscova a așa-numitei „Republici Populare Donețk”, nerecunoscută. Contribuie la subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.

25.7.2014

80

Ramzan Akhmadovitch KADYROV

(Рамзан Ахматович Кадыров)

Data nașterii: 5.10.1976

Locul nașterii: Tsentaroy

Președintele Republicii Cecene. Kadyrov a făcut declarații în sprijinul anexării ilegale a Crimeei și în sprijinul insurgenței armate în Ucraina. Printre altele, la 14 iunie 2014 a declarat că va „face orice pentru a contribui la reînvierea Crimeei”. În acel context, i s-a acordat medalia pentru „eliberarea Crimeei”, de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. În plus, la 1 iunie 2014, a declarat că e gata să trimită 74 000 de voluntari ceceni în Ucraina dacă i se va cere.

25.7.2014

81.

Alexander Nikolayevich TKACHYOV

(Александр Николаевич Ткачëв)

Data nașterii: 23.12.1960

Locul nașterii: Vyselki, regiunea Krasnodar

Fostul guvernator al Krasnodar Krai.

I s-a acordat medalia „pentru eliberarea Crimeei” de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. Cu acea ocazie, șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea a afirmat că Tkachyov a fost unul dintre primii care și-au exprimat sprijinul față de noua „conducere” a Crimeei.

25.7.2014

82.

Pavel GUBAREV

(Павел Юрьевич Губарев)

Data nașterii: 10.2.1983

Locul nașterii: Sievierodonetsk

Unul dintre liderii autointitulați ai așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A solicitat intervenția rusă în estul Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea de forțe rusești de menținere a păcii. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Gubarev se face răspunzător de recrutarea de persoane pentru forțele armate ale separatiștilor.

Răspunzător pentru ocuparea clădirii guvernului regional din Donețk împreună cu forțele pro-ruse și autoproclamat „guvernatorul poporului”.

Deși a fost arestat pentru amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei, și apoi eliberat, a continuat să joace un rol important în cadrul activităților separatiste, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

83.

Ekaterina Iurievna GUBAREVA

(Екатерина Юрьевна Губарева),

Katerina Yuriyovna GUBARIEVA

(Катерина Юрiйовнa Губарева)

Data nașterii: 5.7.1983

Locul nașterii: Kahovka (oblastul Herson)

În calitatea sa de fost așa-numit „ministru al afacerilor externe”, a fost responsabilă de apărarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În plus, contul său bancar este folosit pentru finanțarea grupărilor separatiste ilegale. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.

25.7.2014

84.

Fedor Dmitrievich BEREZIN

(Фëдор Дмитриевич Березин),

Fedir Dmitrovych BEREZIN

(Федiр Дмитрович Березiн)

Data nașterii: 7.2.1960

Locul nașterii: Donețk

Fost așa-numit „ministru adjunct al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Berezin a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.

25.7.2014

85.

Valery Vladimirovich KAUROV

Валерий Владимирович Кауров

Data nașterii: 2.4.1956

Locul nașterii: Odessa

Autointitulat „președinte” al așa-numitei „Republici Novorossiya”, care a solicitat Rusiei să desfășoare trupe în Ucraina. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

86.

Serhii Anatoliyovych ZDRILIUK

Сергей Анатольевич Здрнлюкv

Data nașterii: 23.6.1972

Locul nașterii: regiunea Vinnytsia

Colaborator de rang înalt al lui Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Zdriliuk a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

25.7.2014

87.

Vladimir ANTYUFEYEV

Владимир Антюфеев

(alias Vladimir SHEVTSOV, Vladimir Iurievici ANTIUFEEV, Vladimir Gheorghievici ALEXANDROV, Vadim Gheorghievici SHEVTSOV)

Data nașterii: 19.2. 1951

Locul nașterii: Novosibirsk

Fost „ministru al securității statului” în regiunea separatistă Transnistria. Fost prim viceprim-ministru al „Republicii Populare Donețk”, responsabil de securitate și aplicarea legii. În această calitate, este responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „guvern al Republicii Populare Donețk”.

25.7.2014

88.

Alexey Alexeyevich GROMOV

(Алексей Алексеевич Громов)

Data nașterii: 31.5.1960

Locul nașterii: Zagorsk (Sergiev Posad)

În calitatea de prim-șef adjunct al Statului Major al Administrației Prezidențiale, este responsabil de transmiterea de instrucțiuni către entități ale mass-mediei ruse în vederea prezentării unei poziții favorabile separatiștilor din Ucraina și anexării Crimeei, sprijinind astfel destabilizarea Ucrainei de Est și anexarea Crimeei.

30.7.2014

90.

Boris Alekseevich LITVINOV

(Борис Алексеевич Литвинов)

Data nașterii: 13.1.1954

Locul nașterii: Djerjinsk (oblastul Donețk)

Membru al așa-numitului „Consiliu Popular” și fost președinte al așa-numitului „Consiliu Suprem” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, care a fost inițiatorul politicilor și organizării „referendumului” ilegal care a condus la proclamarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, ceea ce a reprezentat o încălcare a integrității teritoriale, a suveranității și a unității Ucrainei.

30.7.2014

91.

Sergey Vadimovich ABISOV

(Сергей Вадимович Абисов)

Data nașterii: 27.11.1967

Locul nașterii: Simferopol, Crimeea

Acceptând numirea sa în calitate de așa-numit „ministru de interne al Republicii Crimeea” de către Președintele Rusiei (Decretul nr. 301) la 5 mai 2014 și, prin acțiunile sale în calitate de așa numit „ministru de interne”, a subminat integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea Ucrainei.

30.7.2014

92.

Arkady Romanovich ROTENBERG,

Arkadii Romanovich ROTENBERG

(Аркадий Романович Ротенберг)

Data nașterii: 15.12.1951

Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)

Domnul Rotenberg este o cunoștință veche a președintelui Putin și fostul partener de judo al acestuia.

El și-a acumulat averea în timpul mandatului președintelui Putin. Nivelul său de succes economic poate fi atribuit influenței unor factori de decizie-cheie care l-au favorizat, în special în ceea ce privește atribuirea contractelor de achiziții publice.

A beneficiat de pe urma relației personale strânse cu factori de decizie ruși, atribuindu-i-se contracte importante de către statul rus sau de către întreprinderi de stat. În special, societăților acestuia le-au fost atribuite mai multe contracte deosebit de rentabile pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci.

Este totodată proprietarul societății Stroigazmontaj căreia i-a fost atribuit un contract public pentru construcția unui pod între Rusia și Republica Autonomă Crimeea, ilegal anexată, consolidând astfel integrarea acesteia în Federația Rusă care, la rândul său, subminează în continuare integritatea teritorială a Ucrainei.

Este președintele Consiliului de administrație al editurii Prosvescenie, care s-a remarcat în special prin punerea în aplicare a proiectului „Copiilor din Rusia: adresa – Crimeea”, o campanie de relații publice care a fost concepută pentru a-i convinge pe copiii din Crimeea că sunt în prezent cetățeni ruși care trăiesc în Rusia și, prin urmare, sprijină politica guvernului rus de integrare a Crimeei în Rusia.

30.7.2014

93.

Konstantin Valerevich MALOFEEV

(Константин Валерьевич Малофеев)

Data nașterii: 3.7.1974

Locul nașterii: Puschino

Dl Malofeev are legături strânse cu separatiștii ucraineni din Ucraina de Est și Crimeeea. Este un fost angajator al dlui Borodai, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk” și s-a întâlnit cu dl Aksyonov, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Crimeea” în timpul perioadei procesului de anexare a Crimeei. Guvernul ucrainean a deschis o anchetă penală privind presupusul sprijin material și financiar acordat separatiștilor. În plus, a făcut o serie de declarații publice de sprijinire a anexării Crimeei și a încorporării Ucrainei în Rusia și, în special, a declarat în iunie 2014 că: „Nu se poate încorpora întreaga Ucraină în Rusia. Estul (Ucrainei) poate”.

Prin urmare, dl Malofeev acționează în sprijinul destabilizării Ucrainei.

30.7.2014

94.

Yuriy Valentinovich KOVALCHUK

(Юрий Валентинович Ковальчук)

Data nașterii: 25.7.1951

Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)

Domnul Kovalchuk este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin.

Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este președintele și cel mai mare acționar al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 38 %, bancă considerată banca personală a înalților oficiali ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă.

În plus, Bank Rossiya deține interese importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.

30.7.2014

95.

Nikolay Terentievich SHAMALOV

(Николай Терентьевич Шамалов)

Data nașterii: 24.1.1950

Locul nașterii: Belarus

Domnul Shamalov este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin.

Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este al doilea acționar în ordinea importanței al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 10 %, bancă considerată banca personală a înalților funcționari ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă.

În plus, Bank Rossiya are participații importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.

30.7.2014

96.

Alexander Vladimirovich ZAKHARCHENKO

(Александр Владимирович Захарченко)

Data nașterii: 26.6.1976

Locul nașterii: Donețk

Începând cu data de 7 august 2014, l-a înlocuit pe Alexander Borodai în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Preluând și acționând în această calitate, Zakharchenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

97.

Vladimir KONONOV/alias„Țarul”

(Владимир Петровнч Кононов)

Data nașterii: 14.10.1974

Locul nașterii: Gorsky

Începând cu data de 14 august, l-a înlocuit pe Igor Strelkov/Girkin în calitatea de așa-numit „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Se presupune că din aprilie este comandantul unei divizii a luptătorilor separatiști din Donețk și că a promis să ducă la îndeplinire misiunea strategică de a respinge agresiunea militară a Ucrainei. Prin urmare, Kononov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

98.

Miroslav Vladimirovich RUDENKO

(Мирослав Владимирович Руденко)

Data nașterii: 21.1.1983

Locul nașterii: Debalcevo

Asociat cu „Miliția populară din Donbass”. A afirmat, printre altele, că miliția își va continua lupta în restul țării. Prin urmare, Rudenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Așa-numit „deputat al poporului” în așa-numitul „Parlament al Republici Populare Donețk”.

12.9.2014

99.

Gennadiy Nikolaiovych TSYPKALOV,

Gennadii Nikolaevich TSYPKALOV

(Геннадий Николаевич ЦыПлаков)

Data nașterii: 21.6.1973

Locul nașterii: oblastul Rostov (Rusia)

L-a înlocuit pe Marat Bashirov în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. În trecut a fost activ în armata milițiilor din sud-est. Prin urmare, Tsypkalov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

101.

Oleg Vladimirovich BEREZA

(Олег Владимирович Берëза)

Data nașterii: 1.3.1977

„Ministrul de interne” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

102.

Andrei Nikolaevich RODKIN

(Андрей Николаевич Родкин)

Data nașterii: 23.9.1976

Locul nașterii: Moscova

Reprezentant la Moscova al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. În declarațiile sale a vorbit, printre altele, despre disponibilitatea milițiilor de a purta un război de gherilă și despre confiscarea de către acestea a unor sisteme de armament de la forțele armate ucrainene. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

103.

Aleksandr Akimovich KARAMAN

(Александр Акимович Караман),

Alexandru CARAMAN

Data nașterii: 26.7.1956 sau 26.6.1956

Locul nașterii: Cioburciu, raionul Slobozia, acum Republica Moldova

„Viceprim-ministru pentru afaceri sociale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Protejat al viceprim-ministrului Rusiei, Dmitri Rogozin. Directorul departamentului administrativ al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republica Populară Donețk”.

12.9.2014

104.

Georgiy L'vovich MURADOV

(Георгий Львович Мурадов)

Data nașterii: 19.11.1954

Locul nașterii: Kochmes, RSSA Komi

Așa-numit „viceprim-ministru” al Crimeei și reprezentant plenipotențiar al Crimeei pe lângă președintele Putin. Muradov a jucat un rol important în consolidarea controlului instituțional al Rusiei asupra Crimeei de la anexarea ilegală. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

105.

Mikhail Sergeyevich SHEREMET

(Михаил Сергеевич Шеремет)

Data nașterii: 23.5.1971

Locul nașterii: Dzhankoy

Așa-numitul „prim viceprim-ministru” al Crimeei. Sheremet a jucat un rol-cheie în organizarea și implementarea referendumului din Crimeea din 16 martie privind unirea cu Rusia. Se presupune că, la data referendumului, Sheremet era comandantul „forțelor de autoapărare” pro-moscovite din Crimeea. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

12.9.2014

106.

Yuri Leonidovich VOROBIOV

(Юрий Леонидович Воробьев)

Data nașterii: 2.2.1948

Locul nașterii: Krasnoyarsk

Vicepreședinte al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Vorobiov a sprijinit public, în Consiliul federativ, desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. Ulterior a votat în favoarea decretului aferent.

12.9.2014

107.

Vladimir Volfovich ZHIRINOVSKY

(Владимир Вольфович Жириновски)

Data nașterii: 25.4.1946

Locul nașterii: Alma-Ata (în prezent Almaty), Republica Sovietică Socialistă Kazahă

Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al Partidului Liberal Democratic Rus (LDPR). A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeii. A susținut în mod activ divizarea Ucrainei. A semnat în numele LDPR, partid pe care îl conduce, un acord cu așa-numita „Republică Populară Donețk”.

12.9.2014

108.

Vladimir Abdualiyevich VASILYEV

(Васильев Владимир Абдуалиевич)

Data nașterii: 11.8.1949

Locul nașterii: Klin

Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

109.

Viktor Petrovich VODOLATSKY

(Виктор Петрович Водолацкий)

Data nașterii: 19.8.1957

Locul nașterii: Stefanidin Dar, regiunea Rostov

Președinte („ataman”) al Uniunii forțelor ruse și cazace străine și deputat în Duma de stat. A sprijinit anexarea Crimeei și a recunoscut implicarea activă în conflictul ucrainean a cazacilor ruși de partea separatiștilor sprijiniți de Moscova. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

110.

Leonid Ivanovich KALASHNIKOV

(Леонид Иванович Калашников)

Data nașterii: 6.8.1960

Locul nașterii: Stepnoy Dvorets

Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

111.

Vladimir Stepanovich NIKITIN

(Владимир Степанович Никитин)

Data nașterii: 5.4.1948

Locul nașterii: Opochka

Fost prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

112.

Oleg Vladimirovich LEBEDEV

(Олег Владимирович Лебедев)

Data nașterii: 21.3.1964

Locul nașterii: Rudny, regiunea Kostanai, Republica Sovietică Socialistă Kazahă

Prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

113.

Ivan Ivanovich MELNIKOV

(Иван Иванович Мельников)

Data nașterii: 7.8.1950

Locul nașterii: Bogoroditsk

Prim-vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

114.

Igor Vladimirovich LEBEDEV

(Игорь Владимирович Лебедев)

Data nașterii: 27.9.1972

Locul nașterii: Moscova

Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

115.

Nikolai Vladimirovich LEVICHEV

(Николай Владимирович Левичев)

Data nașterii: 28.5.1953

Locul nașterii: Pushkin

Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

116.

Svetlana Sergeevna ZHUROVA

(Светлана Сергеевна Журова)

Data nașterii: 7.1.1972

Locul nașterii: Pavlov-pe-Neva

Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

117.

Aleksey Vasilevich NAUMETS

(Алексей Васильевич Haумец)

Data nașterii: 11.2.1968

General maior al armatei ruse. Este comandantul diviziei 76 aeropurtate, care a fost implicată în acțiunile militare rusești pe teritoriul Ucrainei, mai ales în timpul anexării ilegale a Crimeei.

12.9.2014

118.

Sergey Viktorovich CHEMEZOV

(Сергей Викторович Чемезов)

Data nașterii: 20.8.1952

Locul nașterii: Cheremkhovo

Serghei Chemezov este unul dintre asociații apropiați cunoscuți ai președintelui Putin, împreună cu care a fost detașat la Dresda ca ofițer KGB. De asemenea, este membru al Consiliului suprem al „Rusiei Unite”. Profită de legătura sa cu președintele rus, fiind promovat în funcții de conducere ale unor întreprinderi de stat. Este președintele concernului Rostec, cea mai mare corporație de stat producătoare din domeniul apărării și din cel industrial din Rusia. În urma unei decizii a guvernului rus, Technopromexport, o filială a Rostec, plănuiește să construiască centrale producătoare de energie în Crimeea, sprijinind astfel integrarea acesteia în Federația Rusă.

În plus, Rosoboronexport, o filială a Rostec, a sprijinit integrarea întreprinderilor de apărare din Crimeea în industria de apărare din Rusia, consolidând astfel anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă.

12.9.2014

119.

Alexander Mikhailovich BABAKOV

(Aлександр Михайлович Бабаков)

Data nașterii: 8.2.1963

Locul nașterii: Chișinău

Deputat în Duma de stat, președintele Comisiei Dumei de stat pentru dispozițiile legislative privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federației Ruse. Este un membru proeminent al „Rusiei Unite” și un om de afaceri cu investiții considerabile în Ucraina și Crimeea.

La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

12.9.2014

120.

Serhiy KOZYAKOV (alias Sergey Kozyakov)

Сергей Козьяков

Data nașterii: 29.9.1982

În calitate de „Șef al Comisiei Electorale Centrale din Lugansk”, este responsabil pentru organizarea așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 în așa-numita „Republică Populară Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale.

În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin organizarea „alegerilor” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

121.

Oleg Konstantinovich AKIMOV alias Oleh AKIMOV

(Олег Константинович Акимов)

Data nașterii: 15.9.1981

Locul nașterii: Lugansk

Adjunct la conducerea „Uniunii Economice Lugansk” din cadrul „Consiliului Național” al „Republicii Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale.

În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

122.

Larisa Leonidovna AIRAPETYAN alias Larysa AYRAPETYAN, Larisa AIRAPETYAN sau Larysa AIRAPETYAN

(Лариса Леонидовна Айрапетян)

Data nașterii: 21.2.1970

„Ministrul sănătății” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale.

În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

123.

Yuriy Viktorovich SIVOKONENKO alias Yuriy SIVOKONENKO, Yury SIVOKONENKO, Yury SYVOKONENKO

(Юрий Викторович Сивоконенко)

Data nașterii: 7.8.1957

Locul nașterii: Donețk

Membru al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk” și activează în cadrul Uniunii veteranilor din Donbass Berkut. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale.

În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

124.

Aleksandr Igorevich KOFMAN alias Oleksandr KOFMAN

(Александр Игоревич Кофман)

Data nașterii: 30.8.1977

Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)

Așa-numit „ministru de externe” și așa-numit „prim-vicepreședinte” al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” ilegale din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale.

În consecință, prin participare și prin acțiunile întreprinse în temeiul acestei calități, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

125.

Ravil Zakarievich KHALIKOV

(Равиль Закариевич Халиков)

Data nașterii: 23.2.1969

Locul nașterii: Satul Belozere, raionul Romodanovskiy, URSS

„Prim-viceprim-ministru” și fost „procuror general” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

126.

Dmitry Aleksandrovich SEMYONOV,

Dmitrii Aleksandrovich SEMENOV

(Дмитрий Александрович Семенов)

Data nașterii: 3.2.1963

Locul nașterii: Moscova

„Viceprim-ministru însărcinat cu finanțele” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

127.

Oleg BUGROV

(Олег Бугров)

Data nașterii: 29.8.1969

Fost „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

128.

Lesya LAPTEVA

(Леся Лаптева)

 

Fost „ministru al educației, științei, culturii și religiei” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

129.

Yevgeniy Eduardovich MIKHAYLOV

(alias Yevhen Eduardovych Mychaylov)

(Евгений Здуардович Михайлов)

Data nașterii: 17.3.1963

Locul nașterii: Arkhangelsk

„Șef al administrației pentru afaceri guvernamentale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

132.

Vladyslav Nykolayevych DEYNEGO alias Vladislav Nykolayevich DEYNEGO

(Владислав Николаевич Дейнего)

Data nașterii: 12.3.1964

„Șef-adjunct” al „Consiliului Poporului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

29.11.2014

133.

Pavel DREMOV alias Batya

(Павел Леонидович ДРËМОВ),

Pavlo Leonidovych DRYOMOV

(Павло Леонщович Дрьомов)

Data nașterii: 22.11.1976

Locul nașterii: Stahanov

Comandant al „Primului regiment cazac”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei.

În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

134.

Alexey MILCHAKOV alias Fritz, „Sârbul”

(Алексей МИЛЬЧАКОВ)

Data nașterii: 30.4.1991 sau 30.1.1991

Locul nașterii: Sankt Petersburg

Comandant al unității „Rusich”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei.

În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

135.

Arseny PAVLOV alias„Motorola”

ApcéHий Сергеевич ПÁВЛОВ (alias Моторoла)

Data nașterii: 2.2.1983

Locul nașterii: Ukhta, Komi

Comandant al „Batalionului Sparta” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei.

În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

136.

Mikhail Sergeevich TOLSTYKH alias Givi

(Михаил Сергеевич Толстых)

Data nașterii: 19.7.1980

Locul nașterii: Ilovaisk

Comandant al Batalionului „Somali” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei.

În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

137.

Eduard Aleksandrovich BASURIN

(Здуард Александрович Басурин)

Data nașterii: 27.6.1966 sau 21.6.1966

Locul nașterii: Donețk

Așa-numit „comandant adjunct” al Ministerului Apărării al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

138.

Alexandr SHUBIN

Александр Васильевич ШУБИН

Data nașterii: 20.5.1972 sau 30.5.1972

Locul nașterii: Lugansk

Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk” ilegale.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.

16.2.2015

139.

Sergey Anatolievich LITVIN

(Сергей Анатольевич Литвин)

Data nașterii: 2.7.1973

Așa-numit „vicepreședinte” al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

141.

Ekaterina FILIPPOVA

Екатерина Владимировна ФИЛИППОВА

Data nașterii: 20.11.1988

Locul nașterii: Krasnoarmëisk

Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

142.

Aleksandr TIMOFEEV

Александр ТИМОФЕЕВ

Data nașterii: 27.1.1974

Așa-numitul „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.

16.2.2015

143.

Evgeny Vladimirovich MANUILOV

(Евгений Владимирович Мануйлов)

Data nașterii: 5.1.1967

Așa-numit „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

144.

Viktor YATSENKO

(Виктор ЯЦЕНКО)

Data nașterii: 22.4.1985

Locul nașterii: Kherson

Așa-numitul „ministru al comunicațiilor” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

146.

Zaur ISMAILOV

(Заур Исмаилов Рауфович)

Data nașterii: 25.7.1978 (sau 23.3.1975)

Locul nașterii: Krasny Luch, Voroshilovgrad Lugansk

Așa-numitul „procuror general interimar” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”.

Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

147.

Anatoly Ivanovich ANTONOV

(Анатолий Иванович Антонов)

Data nașterii: 15.5.1955

Locul nașterii: Omsk

Minstru adjunct al Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina.

Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

16.2.2015

148.

Arkady Viktorovich BAKHIN

(Аркадий Викторович Бахин)

Data nașterii: 8.5.1956

Locul nașterii: Kaunas, Lituania

Prim-adjunct al Ministrului Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina.

Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

16.2.2015

149.

Andrei Valeryevich KARTAPOLOV

(Андрей Валерьевич Картaпoлoв)

Data nașterii: 9.11.1963

Locul nașterii: RDG

Director al Departamentului de Operații Principale și șef adjunct al Statului-Major al forțelor armate ale Federației Ruse. În ambele calități, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a campaniei militare a forțelor rusești în Ucraina.

Potrivit activităților stabilite ale Statului-Major, prin exercitarea controlului operațional al forțelor armate, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei de amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.

16.2.2015

150.

Iosif (Joseph) Davydovich KOBZON

(Иосиф Дaвьιдoвич Кобзон)

Data nașterii: 11.9.1937

Locul nașterii: Tchassov Yar, Ucraina

Membru al Dumei de stat.

A vizitat așa-numita „Republică Populară Donețk” și, în cursul vizitei sale, a făcut declarații în sprijinul separatiștilor. De asemenea, a fost numit consul onorific al așa-numitei „Republici Populare Donețk” în Federația Rusă.

La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

16.2.2015

151.

Valery Fedorovich RASHKIN

(Валерий Фëдoрoвич Рашкин)

Data nașterii: 14.3.1955

Locul nașterii: Zhilino, regiunea Kaliningrad

Prim-vicepreședinte al Comitetului Dumei de stat privind chestiunile legate de etnie.

Este fondatorul mișcării civile „Krassnaya Moskva – Ajutor pentru Frontul Roșu Patriotic al Moscovei” care a organizat demonstrații publice în sprijinul separatiștilor, sprijinind astfel politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.

16.2.2015

Entități:

33

Brigada Prizrak

(„Бригада „Призрак”)

Grupare armată separatistă care a sprijinit în mod activ acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015


15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/63


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1515 AL COMISIEI

din 5 iunie 2015

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la sistemele de pensii

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (1), în special articolul 85 alineatul (2),

întrucât:

(1)

CPC se interpun între contrapărțile la contractele tranzacționate pe una sau mai multe piețe financiare. Riscul de credit al contrapărților respective este atenuat prin depunerea unei garanții care se calculează astfel încât să acopere pierderile potențiale în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. CPC acceptă numai active foarte lichide, de obicei, numerar, ca garanție pentru a răspunde apelurilor în marja de variație, cu scopul de a permite o lichidare rapidă în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată.

(2)

În multe state membre, sistemele de pensii (SP) sunt participanți activi pe piețele instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Cu toate acestea, în general SP reduc la minimum pozițiile lor în numerar, preferând să dețină investiții cu un randament superior, precum titlurile de valoare, astfel încât să asigure profituri ridicate pentru pensionari. Entitățile care gestionează sisteme de pensii, al căror scop principal îl reprezintă acordarea unor prestații la pensie, de obicei sub forma unor plăți pe viață, dar și sub forma unor plăți pe o perioadă determinată sau a unei sume forfetare, își reduc de obicei la minimum valoarea alocată sub formă de numerar pentru a obține o eficiență și un randament maxime pentru deținătorii de polițe. În consecință, dacă li se solicită unor astfel de entități să compenseze la nivel central contractele derivate extrabursiere, acest lucru ar necesita renunțarea la o proporție semnificativă din activele lor în schimbul fondurilor bănești pentru a respecta cerințele de marjă actuale ale CPC.

(3)

Prin urmare, articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede că, timp de trei ani după intrarea în vigoare a regulamentului menționat, obligația de compensare prevăzută la articolul 4 nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care au efectul măsurabil în mod obiectiv de a reduce riscurile investițiilor direct legate de solvabilitatea financiară a SP. Perioada de tranziție se aplică, de asemenea, entităților înființate în scopul despăgubirii membrilor unor SP în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

(4)

Pentru a evalua pe deplin situația actuală, Comisia a pregătit un raport în conformitate cu articolul 85 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, care a evaluat dacă CPC au depus eforturile necesare în vederea elaborării unor soluții tehnice adecvate pentru transferul de garanții care nu sunt in numerar ca marjă de variație de către SP. Pentru a realiza această evaluare, Comisia a comandat un studiu de referință cu privire la soluțiile pentru a permite sistemelor de pensii să depună la contrapărțile centrale garanții care nu sunt in numerar, precum și cu privire la impactul, în absența unei soluții, pe care eliminarea exceptării l-ar avea asupra veniturilor din pensii ale beneficiarilor SP afectate.

(5)

În conformitate cu concluziile raportului său, Comisia consideră că, în acest stadiu, SP nu au depus eforturile necesare pentru elaborarea unor soluții tehnice adecvate și că efectele adverse ale compensării la nivel central a contractelor derivate extrabursiere asupra prestațiilor de pensii ale viitorilor pensionari rămân neschimbate.

(6)

Prin urmare, perioada de tranziție de trei ani prevăzută la articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ar trebui să fie prelungită cu doi ani.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil, pentru a permite ca prelungirea actualelor perioade de tranziție să aibă loc înainte de expirarea lor sau cât mai curând după aceasta. O intrare în vigoare ulterioară ar putea conduce la insecuritate juridică pentru sistemele de pensii, în ceea ce privește necesitatea de a se pregăti sau nu pentru viitoarele obligații de compensare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Până la 16 august 2017, obligația de compensare prevăzută la articolul 4 nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care au efectul măsurabil în mod obiectiv de a reduce riscurile investițiilor direct legate de solvabilitatea financiară a sistemelor de pensii, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (10). Perioada de tranziție se aplică, de asemenea, entităților înființate în scopul despăgubirii membrilor unor sisteme de pensii în cazul unei situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 iunie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 201, 27.7.2012, p. 1.


15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/65


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1516 AL COMISIEI

din 10 iunie 2015

de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a unei rate forfetare pentru operațiunile finanțate de fondurile structurale și de investiții europene în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (1), în special articolul 61 alineatul (3) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, atunci când se calculează contribuția publică trebuie avute în vedere veniturile generate de operațiuni.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 prevede aplicarea unor procente forfetare din venituri în cazul operațiunilor desfășurate în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării fără calcularea veniturilor nete actualizate.

(3)

Pe baza datelor istorice, rata forfetară pentru veniturile nete generate în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării ar trebui fixată la 20 % pentru a evita finanțarea excesivă și denaturarea pieței,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește o rată forfetară aplicabilă în cazul operațiunilor din sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării, în scopul determinării în prealabil a veniturilor nete potențiale ale unor astfel de operațiuni și pentru a permite stabilirea cheltuielilor eligibile ale operațiunilor în conformitate cu articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Articolul 2

În sensul aplicării procentului forfetar din veniturile nete menționat la articolul 61 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, se stabilește o rată forfetară de 20 % pentru operațiunile din sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 iunie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 320.


15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/67


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1517 AL COMISIEI

din 11 septembrie 2015

de modificare pentru a 236-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu rețeaua Al-Qaida

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu rețeaua Al-Qaida (1), în special articolul 7 alineatul (1) litera (a) și articolul 7a alineatul (1),

întrucât:

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 conține lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului respectiv.

(2)

La 3 septembrie 2015, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) a aprobat adăugarea unei persoane pe lista întocmită de Comitetul pentru sancțiuni împotriva Al-Qaida care cuprinde persoanele, grupurile și entitățile cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 ar trebui actualizată în consecință.

(4)

Pentru a se asigura eficacitatea măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 septembrie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Șef al Serviciului Instrumente de Politică Externă


(1)  JO L 139, 29.5.2002, p. 9.


ANEXĂ

La rubrica „Persoane fizice” din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se adaugă următoarea mențiune:

„Sofiane Ben Goumo [alias (a) Sufyan bin Qumu (b) Abou Fares al Libi]. Data nașterii: 26.6.1959. Locul nașterii: Derna, Libia. Cetățenia: libiană. Adresa: Libia. Alte informații: (a) lider al Ansar al Charia Derna. Data desemnării menționată la articolul 2a alineatul (4) litera (b): 3.9.2015.”


15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/69


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1518 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 11 alineatul (2),

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 0 EUR și 198,0 EUR/tonă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, încadrate la momentul respectiv la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209820), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009120), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009920), ex 2710 19 41 (cod TARIC 2710194120), 3824 90 91 și ex 3824 90 97 (cod TARIC 3824909787) și originare din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țara în cauză”). Taxa antidumping instituită prin respectivul regulament este denumită în continuare „măsurile existente”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 (3), în urma unei anchete privind practicile de eludare, Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile în Uniune de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, cu excepția celor produse de societățile BIOX Corporation, Oakville și Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada. Prin același regulament, Consiliul a extins, de asemenea, taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

1.2.   Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte țări terțe

(3)

În afara domeniului de aplicare al acestei proceduri, în prezent sunt în vigoare măsuri antidumping aplicabile biomotorinei pentru importurile din Argentina și Indonezia (4).

1.3.   Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la 9 aprilie 2014 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board, denumit în continuare „solicitantul” sau „EBB”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.4.   Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 10 iulie 2014, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

În aceeași zi, Comisia a deschis o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA. Aceasta este o procedură paralelă, însă distinctă, care este tratată prin intermediul unui regulament separat.

1.5.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.6.   Părțile interesate

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din SUA și autoritățile din SUA, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.7.   Eșantionarea

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a)   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion provizoriu a fost alcătuit din șapte producători din Uniune stabiliți în șapte state membre diferite, care au reprezentat aproape 30 % din producția de biomotorină a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(13)

O societate stabilită în Italia a solicitat să fie inclusă în eșantion. Cu toate acestea, societatea respectivă și-a început activitatea abia spre sfârșitul anului 2013, după ce a achiziționat o uzină de producție a biomotorinei de la un alt producător italian de biomotorină, care a fost inclus în eșantionul provizoriu. În absența datelor istorice necesare pentru a evalua tendințele relevante înregistrate în perioada examinată și având în vedere faptul că o altă societate italiană a fost deja inclusă în eșantionul provizoriu, s-a decis să nu se includă această societate în eșantion.

(14)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (US National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”) a afirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este diferit de eșantionul selectat în cadrul anchetelor anterioare privind biomotorina și s-a referit la două societăți cu volume considerabile de producție și de vânzări care de data aceasta nu au fost incluse. Cu toate acestea, cele două societăți menționate de NBB fie erau afiliate unei alte societăți cu un volum de vânzări mai mare, care fusese deja inclusă în eșantion, fie au avut un volum de vânzări mai scăzut decât o societate selectată în mod provizoriu din același stat membru. Prin urmare, includerea oricăreia dintre aceste două societăți nu ar fi schimbat reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu. În consecință, eșantionul selectat în mod provizoriu a fost confirmat ca fiind un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

În urma comunicării concluziilor, guvernul SUA a afirmat că un eșantion reprezentând 30 % din industria din Uniune nu poate fi considerat reprezentativ pentru industria biomotorinei din Uniune în ansamblu și că ar fi trebuit să se analizeze microindicatori la o scară mai largă. Guvernul SUA face referire la constatarea Organului de apel al OMC în cauza EC – Fasteners („CE – elemente de fixare”), constatare conform căreia un eșantion de 27 % a fost considerat scăzut raportat la total și nu ar reprezenta o proporție majoră decât în cazul industriilor fragmentate.

(16)

Spre deosebire de ancheta privind elementele de fixare, Comisia a definit, în scopul prezentei anchete, industria din Uniune ca fiind întreaga industrie și nu numai societățile incluse în eșantion (considerentul 93 de mai jos). În plus, toți macroindicatorii au fost evaluați pe baza întregii industrii, în timp ce doar anumiți microindicatori au fost analizați la nivelul societăților incluse în eșantion. Cu toate acestea, analiza globală a situației industriei din Uniune s-a bazat pe o evaluare atât a microindicatorilor, cât și a macroindicatorilor. În orice caz, industria din Uniune este considerată a fi o industrie fragmentată, fiind compusă din peste 200 de producători stabiliți în diverse țări din Uniune, producători dintre care cei mai mulți sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul, reprezentând 30 % din industria din Uniune, este reprezentativ, iar afirmația este, în consecință, respinsă.

(b)   Eșantionarea importatorilor

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Doar câțiva importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(c)   Eșantionarea producătorilor-exportatori din SUA

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din SUA să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii SUA pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

27 de producători din SUA au răspuns Comisiei, însă numai 9 au furnizat datele privind vânzările la export și/sau pe piața internă solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării. Niciunul dintre aceștia nu a exportat către Uniune în cursul PAR. Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori având cel mai mare volum de vânzări pe piața internă și la export. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din SUA, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au prezentat observații.

(21)

Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu au prezentat răspunsul la chestionar în termenul stabilit. La 7 octombrie 2014, Comisia i-a informat pe cei trei producători-exportatori incluși în eșantion cu privire la lipsa răspunsurilor.

(22)

La 10 octombrie 2014, un producător-exportator inclus în eșantion a informat Comisia că a hotărât să nu răspundă la chestionar. Ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe prelungiri ale termenului (care au fost acordate), însă nu au transmis răspunsuri complete.

(23)

La 10 noiembrie 2014, Comisia a trimis o scrisoare prin care a informat cele trei societăți incluse în eșantion cu privire la intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a stabili constatările anchetei pe baza datelor disponibile. Autoritățile din SUA au fost, de asemenea, informate cu privire la această intenție. Termenul pentru transmiterea observațiilor cu privire la scrisoare a fost 21 noiembrie 2014.

(24)

Până la 21 noiembrie 2014, două dintre societățile incluse în eșantion nu au reacționat în niciun fel, iar cealaltă societate inclusă în eșantion a explicat că intervalul de timp acordat nu a fost suficient pentru a putea prezenta un răspuns.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion nu a cooperat la ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a decis să aplice dispozițiile articolul 18 din regulamentul de bază și a hotărât așadar că se pot stabili concluzii, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile.

(26)

Societatea Cargill Inc. a menționat că Regulamentul (CE) nr. 599/2009 a stabilit o marjă de dumping de minimis și, în consecință, a instituit un nivel al taxei antidumping definitive de 0 % pentru biomotorina originară din SUA produsă și exportată de Cargill Inc. De asemenea, Cargill Inc. a menționat faptul că, în conformitate cu constatările Organului de apel al OMC în cadrul raportului „Mexico Rice” (7), un producător-exportator despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în cursul anchetei inițiale nu poate să facă obiectul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping.

(27)

Societatea Cargill Inc. a solicitat, prin urmare, să fie în continuare scutită de taxele antidumping, indiferent de rezultatul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această cerere a fost acceptată.

1.8.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(28)

Comisia a transmis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor, comercianților și utilizatorilor neafiliați care s-au făcut cunoscuți în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

Bio-Oils Huelva S.L., Huelva, Spania,

Biopetrol Rotterdam BV, Rotterdam, Țările de Jos,

Diester industrie SAS, Rouen, Franța,

Novaol S.R.L., Milano, Italia,

Preol a.s., Lovosice, Republica Cehă,

Rafineria Trzebinia S.A., Trzebinia, Polonia,

Verbio Vereinigte BioEnergie AG, Leipzig, Germania.

1.9.   Comunicarea concluziilor

(30)

La data de 3 iunie 2015, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a decis să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și s-a ținut cont de ele, după caz.

(31)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a solicitat și i s-a acordat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același precum cel din ancheta care a condus la instituirea măsurilor existente (denumită în continuare „ancheta inițială”), și anume esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originar din SUA, încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 99, ex 2710 19 43, ex 2710 19 46, ex 2710 19 47, ex 2710 20 11, ex 2710 20 15, ex 2710 20 17, ex 3824 90 92, ex 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Biomotorina este un combustibil din surse regenerabile utilizat în sectorul transporturilor pentru motoare diesel. Cu toate acestea, motoarele convenționale nu pot funcționa cu biomotorină pură, ci necesită un amestec de motorină minerală cu o cantitate limitată de biomotorină.

(34)

Biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” (EMAG) derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale (ulei de soia, ulei de palmier, ulei de rapiță) și uleiuri pentru prăjire uzate, grăsimi animale sau biomasă, care servesc drept materii prime pentru producerea de biomotorină. Termenul „ester” se referă la transesterificarea uleiurilor vegetale, adică amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metilic” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri etilici ai acizilor grași”.

(35)

În ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor din procesul de producție, toate tipurile de biomotorină și biomotorina în amestecuri au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului care face obiectul anchetei nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta. În special, din punctul de vedere al utilizatorului final al motorinei combustibile, nu contează din ce fel de materii prime pentru biomotorină este compus amestecul disponibil la pompă.

2.2.   Produsul similar

(36)

Ca și în ancheta inițială, biomotorina vândută pe piața internă din SUA și biomotorina din SUA vândută la export au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază. În mod similar, biomotorina produsă și vândută în Uniune de către industria din Uniune are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază precum produsul exportat din SUA către Uniune. În consecință, acestea sunt produse similare în cadrul prezentei anchete, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(37)

Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) a afirmat că motorina produsă din biomasă (8) reprezintă o categorie de produse mai largă decât produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, astfel cum este prevăzut în regulamentul de instituire a unor taxe compensatorii provizorii în urma anchetei inițiale (9), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină, inclusiv motorina produsă din biomasă, sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile. Motivul este faptul că biomotorina produsă din biomasă are caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări de bază care sunt identice sau foarte similare cu cele ale biomotorinei produse din alte surse. Constatarea din ancheta inițială nu a fost contestată de nicio parte interesată și rămâne valabilă în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia respinge această afirmație a GSU.

3.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A DUMPINGULUI

(38)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil o continuare sau o reapariție a dumpingului.

3.1.   Observații preliminare

(39)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor selectați pentru a fi incluși în eșantion, menționată la considerentul 25 de mai sus, nu a fost posibil să se efectueze o analiză pe baza unor date verificate furnizate de producătorii din SUA. Prin urmare, Comisia a utilizat următoarele surse de informații: datele furnizate de anumiți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii, ca răspuns la chestionarele destinate eșantionării, Eurostat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, observații ulterioare ale solicitantului, Comitetul național pentru biomotorină din SUA (NBB), site-urile internet ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA) și ale Departamentului energiei din SUA (US Department of Energy), precum și Comisia pentru comerț internațional din SUA (US International Trade Commission).

3.2.   Importurile care au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR

(40)

În urma instituirii măsurilor în 2009, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero, numai o cantitate foarte mică fiind exportată în 2013 și în cursul PAR. În aceste circumstanțe, nu s-a considerat relevant să se evalueze nivelul dumpingului în cursul PAR. Prin urmare, se poate concluziona că nu a existat o continuare a dumpingului în cursul PAR.

3.3.   Dovezi privind probabilitatea reapariției dumpingului

(41)

Comisia a analizat dacă există dovezi privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsura ar expira. În special, au fost analizate următoarele elemente: raportul dintre prețurile produsului fabricat și vândut în Uniune și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețului din Uniune, capacitățile neutilizate și practicile de eludare și de absorbție.

3.3.1.   Raportul dintre prețurile produsului fabricat și vândut în Uniune și prețurile din SUA

(42)

În absența cooperării din partea producătorilor de biomotorină din SUA, serviciile Comisiei au utilizat trei surse de informații pentru a stabili prețul de vânzare al biomotorinei de pe piața internă din SUA în cursul PAR: (i) răspunsurile la chestionarul transmis în etapa deschiderii în scopul eșantionării, comunicate de mai mulți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii; (ii) informațiile furnizate de NBB pe baza informațiilor colectate de un anchetator responsabil de studii de piață cu denumirea de „Jacobsen”; și (iii) informațiile furnizate de solicitant pe baza informațiilor colectate de Serviciul de informații privind prețul petrolului (Oil Price Information Service – OPIS).

(43)

Datele obținute din aceste trei surse includ niveluri diferite ale prețurilor comerciale și ale condițiilor Incoterms. Cu toate acestea, cifrele sunt foarte apropiate unele de celelalte. Media cifrelor provenite din aceste trei surse este de 1 196,93 USD pe tonă metrică. Pe baza ratei medii de schimb EUR/USD în vigoare în cursul PAR (1 EUR = 1,356 USD), această valoare corespunde unui preț de vânzare de pe piața internă din SUA de 883 EUR pe tonă metrică (10).

(44)

După cum se arată în tabelul 8 de mai jos, prețul mediu franco fabrică al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR a fost de 905 EUR per tonă metrică (1 227,18 USD).

(45)

Pentru a reintra pe piața Uniunii, producătorii din SUA ar trebui să vândă la un preț mai mic de 905 EUR per tonă metrică. Prețul lor final ar trebui să acopere, de asemenea, costurile de navlu maritim și de asigurare, precum și taxa vamală existentă (6,5 %) aplicabilă biomotorinei. Conform datelor obținute în cursul anchetei, astfel s-ar ajunge la aproximativ 100 EUR per tonă metrică. Comisia s-a bazat, la determinarea acestei valori, pe valorile pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu, așa cum au fost calculate de NBB (în jur de 94 EUR), și a rotunjit suma la 100 EUR pentru a acoperi și anumite cheltuieli suplimentare ulterioare importului.

(46)

În consecință, în cazul în care producătorii din SUA ar relua exporturile către UE, ar trebui să practice un preț franco fabrică (mai puțin de 805 EUR per tonă metrică), care ar fi mai mic decât prețul lor de vânzare de pe piața internă din SUA, adică ar reprezenta un preț de dumping. Pe baza circumstanțelor descrise mai în detaliu în considerentele 63 și 71 privind prețurile de export către țări terțe și, respectiv, capacitatea de rezervă, este probabil că producătorii din SUA ar relua exporturile către Uniune dacă s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare, deoarece acest lucru le-ar da posibilitatea de a-și reduce costurile unitare de producție, după cum se explică mai în detaliu în considerentul 72 de mai jos.

(47)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea prețului mediu de vânzare de pe piața internă stabilit de Comisie și a reamintit faptul că, în cadrul uneia dintre observațiile sale anterioare, a fost indicată o valoare mai mică (789,36 EUR per tonă metrică), pe baza prețurilor puse la dispoziție de Departamentul energiei din SUA.

(48)

Comisia respinge această afirmație din următoarele motive:

(49)

În ceea ce privește prețul mediu indicat de NBB, acesta nu poate fi considerat o bază adecvată, deoarece este un preț cu amănuntul și nu un preț franco fabrică. Mai precis, NBB a indicat un preț mediu lunar cu amănuntul (la pompă) pentru biomotorină în SUA în iulie 2014, măsurat în echivalent de galoane de benzină (GGE – „Gasoline Gallons Equivalent”) și utilizând rata de schimb la un singur moment, și anume 19 septembrie 2014.

(50)

În ceea ce privește prețul mediu calculat de Comisie, acesta este o valoare rezonabilă, ținând seama de faptul că a fost calculat utilizând cele mai bune date disponibile în absența cooperării din partea producătorilor din SUA. Acest preț este o medie a prețurilor declarate de unii producători din SUA în etapa deschiderii, a prețurilor colectate de anchetatorul responsabil de studii de piață „Jacobsen”, astfel cum au fost furnizate de însuși NBB, și a prețurilor colectate de OPIS, astfel cum au fost furnizate de EBB. Media calculată a fost o medie simplă, având în vedere absența informațiilor cu privire la cantități, care ar fi permis calcularea unei medii ponderate. Cu toate acestea, cele trei valori erau foarte similare. Condițiile Incoterms și nivelul de comercializare nu erau cunoscute și nu au putut fi luate în considerare. Cu toate acestea, prețurile OPIS au fost ajustate pentru a ține seama de costurile de transport rezonabile în SUA. Având în vedere diferența semnificativă dintre prețul de pe piața internă și prețul de export, nicio ajustare cu scopul de a ține cont de condițiile Incoterms și de nivelul de comercializare nu ar fi schimbat concluzia că, în cazul în care producătorii din SUA doresc să reia vânzările către Uniune, aceștia ar fi nevoiți să vândă la prețuri de dumping.

(51)

NBB a contestat, de asemenea, valoarea de 100 EUR per tonă metrică utilizată pentru a calcula un preț mediu fiabil de export pornind de la prețul mediu din Uniune al biomotorinei și a sugerat, în schimb, utilizarea valorii de 110,49 EUR. Astfel cum s-a menționat în considerentul 45 de mai sus, Comisia a utilizat valorile propuse de NBB pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu. Doar pentru costurile suplimentare ulterioare importului, Comisia a utilizat o valoare mai mică decât valoarea de 16,69 EUR indicată de NBB, deoarece NBB nu a demonstrat că valoarea pentru costurile ulterioare importului ar trebui să fie de 2 % din valoarea CIF la frontieră. În orice caz, diferența dintre estimarea Comisiei și cea efectuată de NBB este marginală și nu schimbă concluzia privind probabilitatea dumpingului, ținându-se cont și de faptul că, în această privință, nu au fost necesare calcule precise ale dumpingului.

(52)

NBB a afirmat că, la fel ca în ancheta inițială, ar fi trebuit acordată o ajustare pentru diferențele fizice, pentru a ține cont de faptul că principalele materii prime utilizate în SUA pentru a produce biomotorină sunt boabele de soia, în timp ce principalele materii prime utilizate în Uniune sunt semințele de rapiță, care au o calitate superioară și necesită un preț mai mare.

(53)

Această afirmație trebuie să fie respinsă. În ancheta inițială, ajustarea s-a acordat pe baza unei comparații între datele verificate obținute de la producătorii din SUA și cele obținute de la producătorii din Uniune. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a putut stabili, în primul rând, că ar trebui acordată o ajustare. În al doilea rând, chiar în cazul în care s-ar acorda o ajustare, Comisia nu ar putea stabili nivelul unei astfel de ajustări. Circumstanțele actuale diferă de cele care prevalau în timpul anchetei inițiale; în special, nici în UE și nici în SUA nu se mai utilizează același amestec de materii prime pentru a produce biomotorină. În plus, NBB a cerut o ajustare de 10 %, însă nu a justificat acest nivel al ajustării.

(54)

NBB și guvernul SUA au afirmat că, având în vedere că prețul de pe piața internă din SUA este mai ridicat decât prețul probabil de export către Uniune, producătorii din SUA își vor spori mai degrabă vânzările pe piața internă decât să exporte către Uniune, mai ales ținând cont de consumul crescut din SUA.

(55)

Această afirmație este nefondată și ar trebui să fie respinsă. Consumul din SUA a crescut în ultimii ani, în principal datorită politicilor guvernamentale, cum ar fi stimulentele și obiectivele obligatorii prevăzute în Programul de dezvoltare a combustibililor din surse regenerabile și sistemele de subvenții menite să promoveze producția și amestecarea biomotorinei. Cu toate acestea, pe baza datelor furnizate de însuși NBB, consumul de biomotorină din SUA a scăzut în 2014 comparativ cu 2013. Nu există nicio dovadă că se va înregistra o creștere a consumului în 2015 și în 2016. Dimpotrivă, informațiile puse la dispoziția publicului (11) sugerează faptul că obiectivele de utilizare obligatorie a combustibililor din surse regenerabile în SUA vor rămâne stabile în următorii ani. În consecință, este mai probabil ca nivelul actual al consumului din SUA să rămână stabil decât să crească. Întrucât în SUA există o capacitate excedentară (a se vedea considerentul 69 și următoarele de mai jos), producătorii din SUA ar fi în continuare motivați să exporte către Uniune, chiar dacă ar vinde la un preț mai mic decât prețul de pe piața internă, cu condiția să își acopere costurile variabile.

(56)

NBB a susținut că Comisia ar fi trebuit să explice modul în care creșterea volumului de producție ar reduce costurile de producție ale producătorilor din SUA. În această privință, trebuie să se remarce de la bun început faptul că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia nu a putut realiza un calcul precis în ceea ce privește impactul volumelor de producție mai ridicate asupra costurilor producătorilor din SUA. Cu toate acestea, din punct de vedere economic este evident faptul că, atunci când costurile fixe sunt alocate unui volum de producție mai mare, costul de producție unitar scade. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care cea mai mare parte a costurilor pentru producția de biomotorină este variabilă și depinde de materiile prime utilizate, astfel cum afirmă NBB. Chiar și în cazul acesta, costurile fixe trebuie să fie alocate volumului de producție total. Într-adevăr, informațiile obținute de la industria din Uniune au arătat că costul materiilor prime reprezintă o parte importantă din costul de producție, însă procentajul exact depinde de materiile prime utilizate, de măsura în care o societate este integrată vertical și de costurile VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale) ale unei societăți. În aceste circumstanțe, Comisia a putut presupune în mod rezonabil că o creștere a producției ar reduce costul de producție al producătorilor din SUA. Situația ar fi diferită doar în cazul în care prețul de export ar fi atât de mic încât nu ar acoperi nici măcar prețul materiilor prime utilizate, însă NBB nu a transmis nicio observație care să susțină un astfel de scenariu.

3.3.2.   Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din SUA

(57)

Un alt element care justifică concluzia conform căreia este probabilă reapariția dumpingului se bazează pe analiza configurației exporturilor de biomotorină din SUA către țări terțe în cursul PAR. Comisia a consultat baza de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA și a extras cantitățile și valorile pentru exportul de biomotorină în cadrul codului HTS 382600 în cursul PAR. Cantitățile exportate (în tone metrice) către toate țările (incluzând UE) se ridică la 567 018 tone. Prețul mediu per tonă metrică în cursul PAR a fost de 753,34 EUR franco de-a lungul navei. Comisia a calculat un preț mediu de vânzare în dolari americani per tonă metrică și l-a comparat cu prețul mediu de pe piața internă din SUA (stabilit astfel cum este explicat în considerentul 42 de mai sus). Constatările sunt sintetizate mai jos.

Tabelul 1

Volumele de export și prețurile de export ale SUA în cursul PAR

Țări de destinație

Cantități exportate (în tone metrice)

Procentajul din exporturile către toate țările

Preț mediu (USD) per tonă metrică

Preț mediu (EUR) per tonă metrică

Dumpingul ca procentaj din prețul de export

Total Gibraltar (12)

76 266

13 %

753,19

555,45

59 %

Total Canada

247 959

44 %

1 167,33

860,86

3 %

Total Australia

4 267

1 %

1 019,77

752,04

17 %

Total Malaysia

103 773

18 %

891,44

657,41

34 %

(58)

Tabelul arată că producătorii din SUA par a efectua în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, prețurile de export fiind mai mici decât prețurile de pe piața internă, cu o diferență cuprinsă între 3 % și 59 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere că producătorii din SUA efectuează în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, este probabil că aceștia ar exporta către UE, de asemenea, la prețuri de dumping, redirecționând o parte din exporturile lor actuale către alte piețe.

(59)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea datelor referitoare la exporturi, deoarece codul HTS utilizat pentru evaluarea volumului exporturilor (38 26 00) include și alte produse, astfel încât prețul de export nu poate fi comparat cu prețul de pe piața internă al biomotorinei.

(60)

Comisia a utilizat acest cod deoarece însuși guvernul SUA a afirmat, în cadrul răspunsului său la cel de-al doilea chestionar suplimentar din data de 19 decembrie 2014, că respectivul cod a fost utilizat începând din 2012 pentru a furniza informații statistice exacte privind exporturile de biomotorină din SUA. Deși acest cod supraestimează valoarea produsului în cauză exportat, o supraestimează într-o măsură mult mai mică decât codurile utilizate în trecut. Autoritățile din SUA au concluzionat că acest cod furnizează o reprezentare relativ exactă a valorii exporturilor.

(61)

NBB a afirmat că prețurile de pe piața internă calculate de Comisie nu pot fi comparate cu prețurile de export indicate în baza de date a ITC și că, în consecință, marjele de dumping calculate de Comisie nu pot fi utilizate.

(62)

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se calculeze marje de dumping noi. În cazul de față, în urma instituirii măsurilor, exporturile care fac obiectul unui dumping au încetat, astfel încât analiza s-a concentrat asupra probabilității reluării acestor exporturi. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a recurs la datele disponibile. În cadrul acestui scenariu, prețurile de export către țări terțe sunt relevante și pot fi utilizate ca un indicator pentru a evalua ceea ce se va întâmpla în momentul expirării măsurilor. Mai precis, comparația dintre prețurile de pe piața internă și prețurile de export către țări terțe nu urmărește să calculeze marje de dumping exacte, ci să ofere o indicație privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

3.3.3.   Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețului din Uniune

(63)

Piața UE este o piață atractivă pentru exporturile de biomotorină din SUA. Conform bazei de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA, menționată la considerentul 57 de mai sus, în cursul PAR prețul mediu de export către toate destinațiile a fost de 1 021,52 USD (753,34 EUR) per tonă metrică. Cel mai ridicat preț mediu de export a fost cel către Canada (1 167,33 USD sau 860,86 EUR per tonă metrică), iar cel mai scăzut preț mediu de export a fost cel către Gibraltar (753,19 USD sau 555,45 EUR per tonă metrică).

(64)

Acest preț mediu de export este mai mic decât prețul mediu al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR (905 EUR per tonă metrică). Chiar dacă producătorii din SUA ar fi nevoiți să vândă la un preț sub 905 EUR per tonă pentru a pătrunde pe piața Uniunii, aceștia ar fi în continuare motivați să redirecționeze către piața Uniunii o parte din exporturile actuale către țări terțe, deoarece piața Uniunii este mai atractivă decât piețele unora dintre țările terțe.

(65)

NBB și guvernul SUA au afirmat că vânzările la export actuale ale SUA către țări terțe nu ar fi redirecționate către Uniune, întrucât cea mai mare piață de export este Canada, unde prețurile sunt mai ridicate decât prețul franco fabrică către Uniune.

(66)

Cu toate acestea, Comisia s-a referit la „o parte din vânzările la export actuale” și nu la toate. Comisia nu a susținut că producătorii din SUA vor înceta exporturile către Canada și vor redirecționa aceste vânzări către Uniune. Într-adevăr, Canada ar putea fi considerată, de asemenea, drept o piață atractivă pentru producătorii din SUA, însă are o dimensiune limitată în comparație cu piața Uniunii (13), care rămâne cea mai mare piață de biomotorină din lume.

(67)

NBB a afirmat, de asemenea, că exporturile actuale către Malaysia nu ar fi redirecționate către Uniune, deoarece în Malaysia consumul este în creștere și nu trebuie plătite taxe vamale la importurile de biomotorină.

(68)

Cu toate acestea, având în vedere prețurile americane medii de export către Malaysia astfel cum sunt indicate în baza de date a ITC, se pare că vânzările către Uniune ar fi mai rentabile pentru producătorii din SUA decât vânzările către Malaysia, chiar dacă se adaugă taxele vamale obișnuite. După cum se arată în tabelul 1 de mai sus, în cursul PAR, prețurile de export către Malaysia au fost în mod semnificativ mai scăzute decât prețurile din Uniune. De asemenea, nu doar consumul, dar și producția din Malaysia s-ar putea să fie în creștere, iar aceasta se bazează mai ales pe uleiul de palmier. În plus, se poate preconiza în mod rezonabil că țara învecinată Indonezia, care are o producție semnificativă de biomotorină, va crește exporturile către Malaysia în cazul creșterii consumului. Prin urmare, această afirmație ar trebui să fie respinsă.

3.3.4.   Capacități neutilizate

(69)

Capacitatea de rezervă semnificativă a producătorilor din SUA reprezintă un stimulent pentru creșterea producției și vânzarea biomotorinei la prețuri de dumping către piața UE. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor din SUA, Comisia a stabilit capacitatea de producție a SUA pe baza informațiilor disponibile pe site-urile internet ale Agenției pentru protecția mediului din SUA (US Environmental Protection Agency – EPA) și ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA).

(70)

Producătorii de biomotorină din SUA trebuie să raporteze acestor două autorități (anual și, respectiv, lunar) capacitatea lor de producție existentă și planificată, precum și producția, factorii de producție, stocurile și vânzările de biomotorină.

(71)

Pe baza datelor furnizate de EIA, capacitatea producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 7 128 000 de tone. Acest volum este foarte apropiat de volumul indicat de NBB, și anume 6 963 000 de tone, volum care se bazează pe informațiile transmise de membrii săi Agenției pentru protecția mediului (Environmental Protection Agency – EPA).

(72)

Producția efectivă de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 4 450 000 de tone (date furnizate de EIA), ceea ce corespunde unei utilizări a capacității de 62,4 % și unei capacități de rezervă de 37,6 %, adică 2 678 000 de tone. Este probabil ca această capacitate de rezervă să fie utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Într-adevăr, producătorii din SUA își pot crește cu ușurință producția și o pot exporta către Uniune, ceea ce presupune beneficii economice precum creșterea ratei de utilizare a capacității și reducerea costului de producție unitar. Introducerea pe piața Uniunii a capacității de rezervă a SUA ar avea un impact semnificativ, deoarece această capacitate reprezintă aproximativ 22 % din consumul Uniunii în cursul PAR.

(73)

În această privință, NBB a prezentat mai multe observații. În primul rând, NBB a afirmat că reala capacitate de producție a SUA este mai mică decât cea luată în considerare de Comisie. Într-adevăr, potrivit NBB, mai multe uzine de producție din SUA, deși sunt înregistrate, sunt de fapt inactive, așa încât capacitatea reală de producție este de 5 409 000 de tone. NBB a raportat, de asemenea, o producție mai mare de biomotorină în cursul PAR, și anume 5 084 000 de tone. În consecință, NBB a afirmat că utilizarea capacității este de aproximativ 94 % și că nu există decât o capacitate de rezervă redusă care ar putea fi utilizată pentru exportul către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(74)

Această afirmație a fost respinsă. Datele furnizate de NBB nu au putut fi reconciliate cu datele oficiale disponibile. Producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să prezinte EIA în fiecare lună un formular (EIA-22M „Monthly Biodiesel Production Survey” – „Sondaj lunar privind producția de biomotorină”) care să indice, printre alte date, capacitatea de producție anuală și statutul lor de operare (de exemplu, activ, inactiv temporar sau operațiuni încetate definitiv). Începând cu luna ianuarie 2013, capacitatea înregistrată a variat ușor de la o lună la alta, dar a fost în general destul de stabilă.

(75)

În plus, producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să comunice EPA în fiecare an, printre alte informații, tipul sau tipurile de combustibili din surse regenerabile care se preconizează că va (vor) fi produs(e) sau importat(e) și capacitatea de producție existentă și planificată.

(76)

Capacitatea înregistrată care a fost declarată de producătorii de biomotorină din SUA este actualizată astfel în mod regulat și este considerată, prin urmare, o sursă fiabilă. Chiar și în cazul în care capacitatea înregistrată este în prezent neutilizată sau inactivă, aceasta trebuie luată în considerare pentru calcularea capacității de rezervă care este disponibilă pentru creșterea producției și a exporturilor.

(77)

În plus, așa cum reiese din observațiile NBB, cifrele privind capacitatea de producție furnizate de NBB au exclus deja capacitatea uzinelor ale căror activități au încetat definitiv. Prin definiție, uzinele ale căror activități nu au încetat definitiv își pot relua producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile de piață (de exemplu, prin deschiderea pieței Uniunii). Testul privind „probabilitatea reapariției” realizat în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor necesită o abordare anticipativă cu privire la ce s-ar putea întâmpla în viitor dacă s-ar permite expirarea măsurilor, și nu doar un simplu bilanț al situației în cursul PAR.

(78)

Comisia consideră, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA și respinge afirmația NBB.

(79)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut în continuare că, la determinarea capacității de producție, nu ar trebui să se ia în considerare capacitatea inactivă, chiar dacă această capacitate nu a fost notificată autorităților din SUA ca fiind dezafectată sau ca reprezentând o capacitate a unor uzine ale căror activități au încetat definitiv.

(80)

Cu toate acestea, conform instrucțiunilor EIA citate de NBB, „capacitatea de producție anuală [este] cantitatea de biomotorină pe care o uzină o poate produce într-un an calendaristic, ținându-se cont de perioadele normale de indisponibilitate necesare pentru întreținere. Ea include capacitatea uzinelor inactive până la dezafectarea sau abandonarea acestora”. Rezultă clar din cele de mai sus că EIA ia în considerare toate uzinele care ar putea deveni din nou active. În consecință, contrar celor susținute de NBB, uzinele care nu au fost dezafectate sau ale căror activități nu au încetat definitiv pot, prin definiție, să își reia producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile.

(81)

Comisia a considerat, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA.

(82)

NBB a afirmat, de asemenea, că industria biomotorinei din SUA nu este concepută pentru a îndeplini funcția unei industrii exportatoare, întrucât majoritatea instalațiilor de biomotorină din SUA produc mai puțin de 15 000 000 de galoane (55 000 de tone metrice) pe an. Potrivit NBB, stocarea unei cantități de biomotorină care a fost produsă în cursul mai multor săptămâni în vederea unei singure livrări pentru export nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic.

(83)

Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă. Industria biomotorinei din SUA are capacitatea de a exporta, iar înainte de instituirea măsurilor în vigoare, producătorii din SUA exportau cantități semnificative de biomotorină către piața Uniunii, până la 1 137 000 de tone în cursul perioadei anchetei inițiale (1 aprilie 2007 – 31 martie 2008). Acest lucru arată că în SUA există producători care dispun de o capacitate de producție suficientă pentru a putea exporta. Producătorii din SUA care nu dispun de o capacitate de producție individuală suficientă pentru o livrare către Uniune vor continua să deservească piața internă, iar comercianții pot reuni producția mai multor uzine pentru a o exporta.

(84)

În concluzie, industria biomotorinei din SUA dispune de o capacitate de rezervă semnificativă și are, prin urmare, o motivație puternică să reia exporturile către piața UE în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

3.3.5.   Practici de eludare și de absorbție

(85)

Astfel cum se menționează în considerentul 2, s-a constatat că măsurile antidumping instituite în 2009 au fost eludate prin intermediul unor transbordări prin Canada și al unei schimbări a compoziției amestecului. Existența unor astfel de practici demonstrează interesul unora dintre producătorii din SUA să intre pe piața Uniunii, chiar și după instituirea măsurilor, și este considerată a fi, prin urmare, o indicație a probabilității unor practici de dumping viitoare.

(86)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că aceste incidente au avut loc cu patru ani înainte de PAR și nu pot fi utilizate pentru a trage o concluzie în cazul de față.

(87)

Comisia susține în continuare că existența unor practici anterioare puse în aplicare de aceiași participanți la piață nu reprezintă, în sine, un factor decisiv, însă poate fi considerată totuși o indicație a interesului puternic al producătorilor din SUA de a pătrunde pe piața Uniunii.

3.3.6.   Alte elemente

(88)

În cursul PAR, producția de biomotorină din SUA (4 450 000 de tone) a fost mai mică decât consumul (4 896 000 de tone). În consecință, SUA a importat mai multă biomotorină decât a exportat. Motivul pentru acest lucru ar putea fi reprezentat de incertitudinea legată de obiectivele pentru producția obligatorie de biomotorină în cadrul Programului referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile (1,28 miliarde de galoane, corespunzând cu 4 238 000 de tone în 2014, cantitate neschimbată în comparație cu 2013) și de posibilitatea ca biomotorina importată să participe la Programul referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile și să beneficieze de creditul fiscal pentru biomotorină din SUA atunci când este în vigoare. În cursul PAR, totalul importurilor s-a ridicat la 1 072 000 de tone, iar totalul exporturilor la 567 000 de tone. Cu toate acestea, întrucât capacitatea de producție disponibilă nu a fost utilizată pentru a satisface cererea de pe piața internă în cursul perioadei examinate, este improbabil ca această capacitate de producție disponibilă să fie utilizată în viitor în același scop. S-a determinat faptul că, în cursul PAR, capacitatea de producție a SUA (7 128 000 de tone) a fost cu mult mai ridicată decât consumul intern. Acest lucru înseamnă că, în cazul apariției unor oportunități pe piețele de export, producătorii din SUA vor avea un stimulent și este probabil că vor utiliza capacitatea lor de rezervă. În cazul în care ar fi fost posibil ca producătorii din SUA să utilizeze capacitatea de rezervă pentru a satisface consumul intern, ar fi făcut deja acest lucru.

(89)

În acest context, ar trebui remarcat faptul că piața Uniunii este foarte atractivă deoarece este cea mai mare din lume și există stimulente semnificative, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru consumul de biomotorină. În consecință, ar fi convenabil pentru producătorii din SUA să își utilizeze capacitatea de rezervă pe deplin și să redirecționeze în același timp către piața Uniunii o parte din vânzările lor la export către piețe mai puțin rentabile ale unor țări terțe.

(90)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut că faptul că, în cursul PAR, consumul de biomotorină din SUA a fost mai ridicat decât producția arată că producătorii din SUA nu dispun de o capacitate de rezervă care ar putea fi utilizată pentru a pătrunde pe piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(91)

Comisia a considerat că capacitatea de rezervă stabilită a SUA, care ar putea fi utilizată pentru a satisface pe deplin consumul din SUA, dar care în prezent nu este utilizată în acest scop, ar fi utilizată, după toate probabilitățile, pentru a satisface alte piețe unde există o cerere și mai ales piața Uniunii, pe care producătorii-exportatori din SUA nu sunt prezenți actualmente. Comisia a subliniat faptul că, în SUA, capacitatea de producție este cu mult mai mare decât consumul și, în consecință, capacitatea neutilizată este disponibilă pentru exporturi către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

3.3.7.   Concluzie privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului

(92)

Având în vedere capacitatea de rezervă semnificativă a industriei din SUA, în combinație cu atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețul de vânzare, ținându-se cont în special de nivelul de preț al exporturilor din SUA către țări terțe și de experiența practicilor anterioare de eludare, Comisia a concluzionat că este probabilă reapariția importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(93)

Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(94)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproape 11 600 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere și datele colectate de la producătorii din Uniune în cursul anchetei. După cum s-a indicat la considerentele 12-13 de mai sus, în eșantion au fost selectați șapte producători din Uniune, reprezentând aproape 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2.   Consumul Uniunii

(95)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumului producției totale a Uniunii, minus exporturile plus importurile din țări terțe. Volumele de import și de export au fost obținute din datele Eurostat.

(96)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

 

2011

2012

2013

PAR

Consumul total al Uniunii

(în tone metrice)

11 130 119

11 856 626

11 382 324

12 324 479

Indice

100

107

102

111

Sursă: Date privind industria din Uniune, Eurostat

(97)

Pe baza celor de mai sus, consumul Uniunii de biomotorină a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

4.3.   Importurile de produs care face obiectul reexaminării din țara în cauză

4.3.1.   Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(98)

După cum s-a menționat mai sus la considerentul 40, conform datelor Eurostat, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero de la instituirea măsurilor în 2009.

(99)

Importurile în Uniune din țara în cauză și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață a SUA

 

2011

2012

2013

PAR

SUA (în tone metrice)

2 442

803

7

13

Indice

100

33

0

1

Cotă de piață

0

0

0

0

Sursă: Eurostat

4.3.2.   Prețurile și subcotarea prețurilor

(100)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au fost neglijabile și nu au putut furniza o bază pertinentă pentru calcularea subcotării.

(101)

Prin urmare, a fost efectuată o comparație între prețul mediu al biomotorinei produse și vândute în Uniune de către industria din Uniune și prețul de export mediu al biomotorinei vândute țărilor terțe de către SUA în cursul perioadei anchetei de reexaminare, pe baza datelor statistice furnizate de Comisia pentru comerț internațional din SUA. După cum s-a menționat mai sus la considerentul 63, prețul de export mediu către toate țările a fost de aproximativ 753 EUR per tonă metrică FAS (franco de-a lungul navei). În scopul calculării unui preț de export către Uniune probabil și rezonabil, ar fi necesar să se adauge costurile pentru transport și asigurare, precum și o taxă vamală de 6,5 % și costurile ulterioare importului la acest preț de export mediu. Suma totală care s-ar adăuga este estimată la aproximativ 100 EUR per tonă metrică (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Rezultă că prețul estimat de export către Uniune ar subcota prețurile din Uniune, care s-au ridicat la 905 EUR în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(102)

NBB a afirmat că Comisia nu a explicat motivul pentru care a utilizat, pentru stabilirea prețului probabil de export către Uniune, prețurile americane medii de export către țări terțe în loc să utilizeze prețul de export mai ridicat către Canada. NBB susține, de asemenea, că Comisia nu a explicat baza pe care a utilizat-o pentru ajustarea cu 100 EUR a prețului estimat de export către Uniune și că nu a luat în considerare costurile ulterioare importului și nici pretinsele diferențe de preț datorate materiilor prime diferite. În consecință, potrivit NBB, analiza subcotării prețurilor este eronată.

(103)

Ancheta a demonstrat, astfel cum s-a descris la considerentul 57 de mai sus, că prețurile americane de export variază semnificativ în funcție de destinație. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a utilizat, pentru a stabili un preț rezonabil și probabil de export către Uniune, o medie către toate destinațiile de export. A utiliza pur și simplu cel mai ridicat preț de export, după cum a cerut NBB, nu ar fi fost o metodă adecvată, așa cum nici utilizarea celui mai scăzut preț de export nu ar fi fost adecvată. În ceea ce privește componentele și sursa ajustării cu 100 EUR, incluzând costurile ulterioare importului și diferențele de preț cauzate de materiile prime, NBB a prezentat, în esență, aceleași afirmații cu privire la calculele relevante pentru dumping. Din motivele menționate mai sus în considerentele 51 și 53, aceste afirmații sunt respinse și în ceea ce privește analiza subcotării prețurilor.

4.3.3.   Importurile din alte țări terțe

(104)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

 

2011

2012

2013

PAR

Malaysia (în tone metrice)

16 622

36 543

211 430

314 494

Indonezia (în tone metrice)

1 087 517

1 133 946

394 578

204 086

Argentina (în tone metrice)

1 422 142

1 475 824

425 239

153 607

Altele (în tone metrice)

139 580

153 529

177 889

206 592

Total (în tone metrice)

2 665 861

2 799 842

1 209 136

878 779

Indice

100

105

45

33

Cotă de piață

24,0 %

23,6 %

10,6 %

7,1 %

Indice

100

99

44

30

Preț mediu

(în EUR/tonă)

927

932

779

786

Indice

100

100

84

85

Sursă: Eurostat

(105)

Volumul importurilor de biomotorină provenind din alte țări terțe decât SUA a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, ceea ce se reflectă într-o scădere similară a cotei de piață. Scăderea volumelor de import începând din 2013 coincide cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina. Prețul mediu a scăzut de asemenea cu 15 % în cursul aceleiași perioade. Evoluția prețurilor este similară cu evoluția prețurilor industriei din Uniune pe piața Uniunii (tabelul 8 de mai jos) și poate fi atribuită în principal unei scăderi a prețurilor materiilor prime. Deși nivelurile prețurilor sunt cu aproximativ 13 % sub prețul mediu din Uniune, cota de piață a acestor importuri este scăzută și nu are un impact semnificativ asupra industriei din Uniune.

4.4.   Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1.   Observații generale

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, a fost efectuată o examinare a tuturor indicatorilor economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(107)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din Uniune și indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(108)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(109)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.4.2.   Indicatori macroeconomici

4.4.2.1.   Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(110)

Producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității ale Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

 

2011

2012

2013

PAR

Volumul producției (în tone metrice)

8 547 884

9 138 558

10 528 886

11 596 824

Indice

100

107

123

136

Capacitatea de producție (în tone metrice)

16 072 000

16 190 288

16 997 288

16 746 869

Indice

100

101

106

104

Utilizarea capacității

53 %

56 %

62 %

69 %

Indice

100

106

116

130

Sursă: datele furnizate de EBB (solicitantul)

(111)

Deși capacitatea de producție a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate (+ 4 %), volumele de producție au crescut semnificativ începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această creștere a volumelor de producție se explică parțial prin creșterea consumului Uniunii în aceeași perioadă, însă ea coincide totodată cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina, care a avut în mod clar un efect pozitiv asupra volumelor de producție ale industriei din Uniune.

(112)

Ca urmare a capacității de producție stabile și a volumelor de producție crescute, utilizarea capacității a crescut în cursul perioadei examinate cu 30 % și a fost de 69 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(113)

NBB susține că răspunsurile oferite de unele dintre societățile incluse în eșantion la chestionarul neconfidențial indică rate ridicate de utilizare a capacității, cuprinse între 78 % și până la cel puțin 93 %. Se afirmă, prin urmare, că rata medie mai scăzută de utilizare a capacității la nivelul întregii industrii este datorată mai degrabă factorilor structurali decât importurilor. În aceste circumstanțe, se afirmă că utilizarea capacității nu ar trebui să fie considerată un indicator care arată că industria biomotorinei din Uniune se află încă într-un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

(114)

Această afirmație nu poate fi acceptată. Utilizarea capacității este doar unul dintr-un număr mare de macroindicatori pe care Comisia îi ia în considerare atunci când analizează situația globală a industriei din Uniune. Faptul că unele dintre societățile incluse în eșantion pot avea rate de utilizare mai ridicate este normal, deoarece macroindicatorii se bazează pe media ponderată a întregii industrii din Uniune. Faptul că unii producători de biomotorină din Uniune s-au redresat mai rapid sau într-o măsură mai mare decât alții, în special având în vedere natura foarte fragmentată a acestei industrii, nu face inutilă utilizarea acestui indicator pentru evaluarea globală a situației industriei din Uniune.

4.4.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(115)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

 

2011

2012

2013

PAR

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (în tone metrice)

8 497 073

8 863 191

9 741 548

10 966 576

Indice

100

104

115

129

Cotă de piață

76,3 %

74,8 %

85,6 %

89,0 %

Indice

100

98

112

117

Sursă: datele furnizate de EBB (solicitantul)

(116)

Volumele vânzărilor industriei din Uniune au crescut semnificativ și în concordanță cu creșterea producției sale în cursul perioadei examinate. În consecință, cota sa de piață pe piața Uniunii a crescut, de asemenea, de la 76 % la începutul perioadei examinate la 89 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Evoluția pozitivă a volumelor vânzărilor și a cotei de piață arată că actualele măsuri antidumping și antisubvenții au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune.

4.4.2.3.   Creșterea

(117)

Consumul Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, în timp ce atât volumele de producție, cât și vânzările au crescut cu aproximativ 30 %. De asemenea, utilizarea capacității a crescut cu circa 30 %, în timp ce capacitatea a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o ușoară creștere. Totodată, nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut (tabelul 7 de mai jos), în timp ce nivelul investițiilor a scăzut (tabelul 11 de mai jos) în cursul perioadei examinate. În general, se poate concluziona că industria din Uniune se află într-o perioadă de creștere.

4.4.2.4.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(118)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

 

2011

2012

2013

PAR

Numărul de angajați

2 123

2 125

2 351

2 326

Indice

100

100

111

110

Productivitate (în tone metrice/angajat)

4 021

4 301

4 479

4 986

Indice

100

107

111

124

Sursă: Datele furnizate de EBB (solicitantul).

(119)

Numărul de angajați din industria biomotorinei din Uniune a rămas stabil la începutul perioadei examinate, însă a crescut apoi cu 10 % începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această tendință este în deplină concordanță cu tendințele altor indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumele de producție și vânzările, și reprezintă o indicație a faptului că industria din Uniunea parcurge în prezent un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping și de subvenționare.

(120)

Întrucât creșterea ocupării forței de muncă este proporțional mai mică decât creșterea producției de biomotorină, productivitatea per angajat s-a îmbunătățit, în consecință, cu aproape 25 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică faptul că industria din Uniune devine o industrie mai eficientă.

4.4.2.5.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(121)

După cum s-a menționat în considerentul 40 de mai sus, importurile de biomotorină din SUA practic au încetat după instituirea măsurilor în 2009, iar în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu a existat niciun dumping. Prin urmare, amploarea dumpingului nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare împotriva SUA și măsurile ulterioare instituite împotriva importurilor din Argentina și Indonezia au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune, care este considerată a se afla pe o curbă de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

4.4.3.   Indicatori microeconomici

4.4.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(122)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii ponderate (franco fabrică) practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

 

2011

2012

2013

PAR

Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (în EUR/tonă metrică)

1 105

1 079

964

905

Indice

100

98

87

82

Costul de producție unitar (în EUR/tonă metrică)

1 107

1 153

969

868

Indice

100

104

88

78

Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(123)

Prețul de vânzare mediu în Uniune a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, în timp ce costul de producție unitar a urmat o tendință similară. Întrucât biomotorina este tranzacționată ca un produs de bază, industria din Uniune nu a putut menține un preț de vânzare mai ridicat, ci a trebuit mai degrabă să reducă prețul în conformitate cu scăderea costurilor de producție. Prin urmare, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de scăderea costurilor materiilor prime. Pe de altă parte, costul de producție pe unitate a scăzut puțin mai mult decât prețul unitar mediu, fapt ce indică o eficiență sporită a industriei din Uniune.

4.4.3.2.   Costurile cu forța de muncă

(124)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

 

2011

2012

2013

PAR

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR)

60 866

59 081

60 802

61 807

Indice

100

97

100

102

Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(125)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate.

4.4.3.3.   Stocurile

(126)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

 

2011

2012

2013

PAR

Stocuri finale (în tone metrice)

84 734

118 256

92 825

91 202

Indice

100

140

110

108

Stocuri finale ca procent din producție

4 %

5 %

4 %

3 %

Indice

100

125

100

75

Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(127)

Stocurile au rămas relativ stabile la un nivel normal în cursul perioadei examinate.

4.4.3.4.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(128)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

 

2011

2012

2013

PAR

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați

(% vânzărilor din cifra de afaceri)

2,0 %

– 1,4 %

1,1 %

3,8 %

Indice

100

– 70

55

190

Fluxul de numerar (în EUR)

67 930 517

1 004 296

135 656 898

66 832 681

Indice

100

1

200

98

Investiții (în EUR)

12 122 366

9 859 293

9 133 725

8 314 180

Indice

100

81

75

69

Randamentul investițiilor

(% din vânzările nete)

14,0 %

– 14,2 %

12,5 %

44,2 %

Indice

100

– 101

89

315

Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion

(129)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea a crescut de la 2,0 % în 2011 până la 3,8 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, rentabilitatea a scăzut în 2012 (pierderea înregistrată fiind de – 1,4 %), fapt cel mai probabil datorat efectului cantităților semnificative de importuri din Indonezia și Argentina care fac obiectul unui dumping și care au înlocuit importurile anterioare originare din SUA.

(130)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Deși nu poate fi stabilită nicio tendință clară în cursul perioadei examinate, societățile incluse în eșantion au menținut un flux de numerar pozitiv pe parcursul acestei perioade.

(131)

În cursul perioadei examinate, investițiile au scăzut. Cu toate acestea, având în vedere fluxul de numerar pozitiv și creșterea semnificativă a randamentului investițiilor, după cum se arată în tabelul de mai sus, nu există indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital sau a realizării de investiții suplimentare, în cazul în care astfel de investiții ar fi fost necesare în cursul perioadei examinate.

(132)

NBB susține că o rentabilitate de 3,8 % nu este în concordanță cu propriile sale calcule, care s-au bazat pe date obținute din versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor la chestionar oferite de producătorii din UE incluși în eșantion și care au indicat o marjă de profit de 8,5 %.

(133)

Comisia a analizat această afirmație și a constatat că NBB a obținut o altă valoare pe baza unei metodologii/calculări care a fost eronată din mai multe motive. În primul rând, calculele sale ale rentabilității în cursul PAR nu s-au bazat pe răspunsurile la chestionar, astfel cum s-a afirmat, ci pe date de eșantionare care nu conțin însă informații referitoare la PAR, ci la o perioadă diferită. În al doilea rând, costul de producție pe care NBB l-a utilizat pentru a calcula rentabilitatea s-a bazat pe un cost de producție pentru un alt eșantion de societăți, utilizat în cadrul altei anchete; prin urmare, acest cost nu poate fi pur și simplu utilizat în prezenta anchetă. În cele din urmă, Comisia a stabilit marja medie de profit a societăților incluse în eșantion pe baza unor date fiabile și verificate ale acestor societăți. Prin urmare, afirmația NBB este respinsă.

4.4.4.   Concluzie privind prejudiciul

(134)

Analiza indicatorilor economici arată că volumele de producție și de vânzări au crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul Uniunii a crescut doar într-o măsură mai mică. În consecință, industria din Uniune și-a sporit cota de piață pe piața Uniunii. În același timp, atât prețurile de vânzare, cât și costul de producție au scăzut la niveluri similare. Acest lucru a împiedicat industria din Uniune să beneficieze pe deplin de creșterea volumelor de vânzări, în ciuda unei reduceri semnificative a importurilor din țări terțe.

(135)

Pe de altă parte, rentabilitatea a rămas scăzută în cursul perioadei examinate, iar industria din Uniune a suferit chiar pierderi în 2012. Chiar și profiturile realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, de puțin sub 4 %, sunt semnificativ mai mici decât profitul pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în condiții normale de piață. De asemenea, Comisia reamintește faptul că, în ancheta inițială care a condus la instituirea măsurilor existente, Consiliul a stabilit la 15 % profitul (țintă) pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în absența dumpingului (14). Într-o anchetă ulterioară privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia, nivelul de profit care este de așteptat în mod rezonabil să fie obținut de industria din Uniune în absența dumpingului a fost, cu toate acestea, revizuit ușor în sens descrescător și stabilit la 11 %, mai ales ca urmare a competiției sporite pe piața Uniunii și a maturității industriei de biomotorină din Uniune (15).

(136)

Mai mulți dintre indicatorii economici relevanți pentru analiza situației actuale a industriei din Uniune arată o tendință pozitivă și indică, în consecință, că măsurile antidumping în vigoare au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune. Cu toate acestea, nivelul de profit obținut de industria din Uniune este încă foarte scăzut și se află cu mult sub profitul țintă stabilit în anchetele anterioare. În plus, nivelul investițiilor este redus și a scăzut, de asemenea, cu 30 % în cursul perioadei examinate, iar utilizarea capacității, deși în creștere, se situează încă sub 70 %, comparativ cu o rată de utilizare de aproximativ 90 % înregistrată atunci când importurile care fac obiectul unui dumping erau absente de pe piața Uniunii (2004-2006) și situația industriei din Uniune era considerată a fi sănătoasă (16).

(137)

Pe baza unei analize globale a tuturor indicatorilor economici, Comisia a concluzionat că industria din Uniune încă nu s-a redresat complet de pe urma efectelor practicilor anterioare de dumping. Industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă din punct de vedere economic și financiar, iar tendința pozitivă actuală ar putea fi inversată cu ușurință în cazul reapariției unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping, provenind din SUA.

5.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(138)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului pentru industria din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor din SUA asupra pieței și industriei Uniunii, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, Comisia a analizat probabilitatea reapariției importurilor care fac obiectul unui dumping, volumele acestora și nivelurile probabile ale prețurilor aferente, capacitatea de rezervă, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din SUA.

(139)

După cum s-a concluzionat mai sus (considerentul 92), este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping provenind din SUA să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. Comisia a stabilit că producătorii de biomotorină din SUA recurg în prezent la practici de dumping pe piețele altor țări terțe, la niveluri de preț inferioare prețurilor din Uniune. Întrucât prețurile din Uniune sunt puțin mai mari decât cele de pe piețele altor țări terțe, este probabil ca cel puțin o parte din aceste exporturi să fie redirecționate către Uniune, în cazul în care măsurile existente ar expira.

(140)

Comisia a stabilit că producătorii din SUA dispun de o capacitate de rezervă substanțială, care se ridică la circa 2 678 000 de tone, echivalentul a aproximativ 22 % din consumul total al Uniunii.

(141)

Nu este probabil ca această capacitate de rezervă disponibilă în SUA să fie absorbită de piața sa internă. Deja în prezent, în pofida unei capacități suficiente, producătorii din SUA nu acoperă integral cererea de pe piața americană. De asemenea, nu este probabil ca această capacitate de rezervă existentă să fie utilizată pentru a crește exporturile către țări terțe din afara Uniunii. În prezent, după cum s-a descris în detaliu la considerentele 42-63 de mai sus, prețurile americane de export către țări terțe sunt, în medie, cu 15 % mai mici decât prețul mediu de pe piața internă din SUA și, de asemenea, mai mici decât prețul mediu din Uniune, chiar și în cazul în care sunt luate în considerare costurile de transport din SUA către Uniune. Prin urmare, este probabil că producătorii din SUA ar căuta un alt debușeu pentru capacitatea lor de rezervă.

(142)

Având în vedere faptul că piața Uniunii este cea mai mare piață de biomotorină din lume și că prețurile biomotorinei din Uniune sunt echivalente cu prețurile de pe piața internă din SUA sau puțin peste nivelul acestora, piața Uniunii ar fi foarte atractivă pentru producătorii de biomotorină din SUA.

(143)

Prin urmare, este foarte probabil că producătorii din SUA ar utiliza o mare parte din capacitatea lor de rezervă pentru a reintra pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. După cum s-a stabilit mai sus (considerentul 46), este probabil că producătorii din SUA vor exporta biomotorină către Uniune la prețuri de dumping, pentru a concura cu producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Având în vedere comportamentul lor actual în materie de prețuri pe alte piețe de export (considerentele 57-58 de mai sus) și capacitatea de rezervă substanțială disponibilă, este foarte probabil că pe piața Uniunii ar reintra cantități semnificative de biomotorină din SUA la prețuri de dumping echivalente cu prețurile din Uniune sau mai mici decât acestea.

(144)

Aceste importuri ar exercita o presiune semnificativă, chiar și de reducere a prețurilor, asupra industriei din Uniune, care, la nivelurile actuale ale prețurilor, înregistrează doar un profit foarte mic, aflat cu mult sub profitul său țintă. Acest lucru ar conduce, cel mai probabil, la o scădere a volumelor de producție și de vânzări, la o reducere a rentabilității și la o pierdere de cotă de piață.

(145)

Având în vedere situația economică fragilă a industriei din Uniune, acest scenariu probabil ar avea un efect advers semnificativ asupra redresării în curs a industriei din Uniune și, după toate probabilitățile, ar cauza reapariția unui prejudiciu important.

5.1.   Concluzie

(146)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil că prejudiciul important pentru industria din Uniune ar reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente împotriva importurilor de biomotorină din SUA.

6.   INTERESUL UNIUNII

(147)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar fi împotriva interesului Uniunii să se mențină măsurile în vigoare, în pofida constatărilor de mai sus privind probabilitatea de reapariție a dumpingului prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor de biomotorină.

6.1.   Interesul industriei din Uniune

(148)

Măsurile existente au contribuit la o reducere aproape totală a importurilor de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA și au ajutat industria din Uniune. Deși industria din Uniune a arătat semne pozitive de redresare în urma practicilor anterioare de dumping, precum o creștere a volumelor de producție și de vânzări, prețurile biomotorinei de pe piața Uniunii au scăzut semnificativ și rentabilitatea a rămas foarte redusă, ceea ce înseamnă că industria se află într-o situație economică fragilă și vulnerabilă.

(149)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, industria din Uniune s-ar confrunta cu siguranță cu o creștere a concurenței neloiale sub forma unor volume mari de importuri de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA. Acest lucru ar pune capăt procesului de redresare pe care îl parcurge în prezent industria de biomotorină din Uniune și, cel mai probabil, ar conduce la reapariția unui prejudiciu important. Prin urmare, încetarea măsurilor nu este în interesul industriei din Uniune.

6.2.   Interesul importatorilor și al comercianților neafiliați

(150)

Numai trei importatori/comercianți s-au manifestat și și-au exprimat punctele de vedere. În timp ce o societate a afirmat că nivelul taxelor actuale este disproporționat și că o prelungire ar distorsiona și ar limita piața, conducând la prețuri mai mari, celelalte două societăți au afirmat că măsurile existente nu au afectat activitățile lor și au adoptat o poziție neutră în ceea ce privește o posibilă prelungire a măsurilor antidumping existente.

(151)

Constatările prezentei anchete nu susțin argumentul potrivit căruia o menținere a măsurilor existente ar limita piața și ar conduce la prețuri mai mari. Dimpotrivă, în cursul perioadei examinate, prețurile din Uniune au scăzut, în pofida existenței măsurilor. În plus, industria din Uniune dispune în prezent de o capacitate suficientă pentru a acoperi cererea de biomotorină din Uniune, precum și de o capacitate de rezervă suficientă pentru a satisface o viitoare creștere a cererii. Prin urmare, argumentele invocate nu demonstrează că menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului importatorilor și/sau al comercianților.

6.3.   Interesul utilizatorilor

(152)

Un singur utilizator, și anume o societate petrolieră care achiziționează biomotorină pentru a o amesteca cu uleiuri minerale, s-a manifestat și a comunicat Comisiei punctul său de vedere. Această societate a susținut cu fermă convingere menținerea măsurilor existente și a afirmat că eliminarea măsurilor ar putea avea efecte devastatoare asupra pieței de biomotorină din Uniune, conducând la un aflux de cantități semnificative de biomotorină care face obiectul unui dumping, fapt ce ar determina o reapariție a unui prejudiciu grav pentru industria de biomotorină din Uniune.

(153)

Nu există indicii potrivit cărora măsurile existente ar fi afectat în mod negativ utilizatorii de biomotorină din Uniune și, mai ales, nu există dovezi că măsurile existente ar fi avut un efect advers asupra rentabilității sau a activității economice a acestora. În orice caz, datorită stabilității sau a creșterii doar ușoare a consumului Uniunii de biomotorină din Uniune, industria din Uniune dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea actuală și pe cea viitoare, în cazul în care cererea ar continua să crească. Menținerea măsurilor nu ar conduce la o lipsă de aprovizionare.

(154)

Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului utilizatorilor.

6.4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor existente cu privire la importurile de biomotorină originare din SUA să nu fie în interesul Uniunii.

7.   MĂSURI ANTIDUMPING

(156)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011, ar trebui să fie menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(157)

Astfel cum se menționează în considerentul 2 de mai sus, taxele antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină din SUA au fost extinse la importurile aceluiași produs expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și la importurile în Uniune de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(158)

Taxele antidumping care trebuie menținute se extind în continuare la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, precum și la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(159)

Producătorii-exportatori din Canada care au fost scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 sunt scutiți și de măsurile instituite prin prezentul regulament.

(160)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (CE) nr. 1225/2009),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din SUA, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209829), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009129), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009929), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710194329), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710194629), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710194729), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710201129), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710201529), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710201729), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824909212), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826001029, 3826001039, 3826001049, 3826001099) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826009019).

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos, este reprezentat de o sumă fixă, după cum urmează:

Societatea

Nivelul taxei antidumping, EUR/tonă, net

Codul adițional TARIC

Archer Daniels Midland Company, Decatur

68,6

A933

Cargill Inc., Wayzata

0

A934

Green Earth Fuels of Houston LLC, Houston

70,6

A935

Imperium Renewables Inc., Seattle

76,5

A936

Peter Cremer North America LP, Cincinnati

198,0

A937

World Energy Alternatives LLC, Boston

82,7

A939

Societățile enumerate în anexa I

115,6

A se vedea anexa I

Toate celelalte societăți

172,2

A999

Taxa antidumping referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (conținut de biomotorină).

(3)   În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (17), valoarea taxei antidumping prevăzută la alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(4)   Aplicarea nivelului individual al taxei specificat pentru societățile enumerate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(5)   Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 2

(1)   Taxa antidumping definitivă aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209821), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009121), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009921), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710194321), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710194621), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710194721), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710201121), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710201521), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710201721), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824909210), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826001020, 3826001030, 3826001040, 3826001089) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826009011), cu excepția celor fabricate de societățile enumerate mai jos:

Țara

Societatea

Codul adițional TARIC

Canada

BIOX Corporation, Oakville, Ontario, Canada

B107

Canada

Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada

B108

Taxa a cărei aplicare urmează a fi extinsă este cea stabilită pentru „toate celelalte societăți” la articolul 1 alineatul (2) și este o taxă antidumping definitivă de 172,2 EUR/tonă, net.

Taxa antidumping referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (conținut de biomotorină).

(2)   În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, valoarea taxei antidumping prevăzută la articolul 1 alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(3)   Aplicarea scutirilor acordate societăților enumerate la alineatul (1) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei instituit la articolul 1 alineatul (1) pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 3

(1)   Taxa antidumping definitivă, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209830), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009130), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009930), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710194330), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710194630), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710194730), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710201130), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710201530), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710201730), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824909220) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826009030).

Taxa antidumping referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (conținut de biomotorină).

(2)   În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, valoarea taxei antidumping prevăzută la articolul 1 alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(3)   Aplicarea nivelului individual al taxei specificat pentru societățile enumerate la articolul 1 alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa III. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 4

(1)   Cererile de scutire de la taxa a cărei aplicare este extinsă prin articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Rue de la loi 170, CHAR 04/034

1049 Bruxelles

BELGIA

E-mail: TRADE-TDI-INFORMATION@ec.europa.eu

(2)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, prin decizie, scutirea importurilor societăților care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 de la plata taxei a cărei aplicare este extinsă în temeiul articolului 2 alineatul (1) și al articolului 3 alineatul (1).

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului din 7 iulie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 179, 10.7.2009, p. 26).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 al Consiliului din 5 mai 2011 de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, 11.5.2011, p. 12).

(4)  Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1194/2013 al Consiliului din 19 noiembrie 2013 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de biomotorină originară din Argentina și Indonezia (JO L 315, 26.11.2013, p. 2).

(5)  Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 289, 4.10.2013, p. 12).

(6)  Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO C 217, 10.7.2014, p. 14).

(7)  „Mexico – Definitive Anti-Dumping Measures on Beef and Rice” (Mexic – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul), WT/DS 295/AB/R, 29 noiembrie 2005.

(8)  În conformitate cu legislația SUA, și anume titlul 26, secțiunea 45K(c)(3) din Codul SUA, termenul „biomasă” înseamnă orice materie organică cu excepția (A) uleiurilor și a gazelor naturale (sau a oricăror produse derivate) și (B) a cărbunelui (incluzând lignitul) sau a oricăror produse derivate.

(9)  Regulamentul (CE) nr. 194/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii, JO L 67, 12.3.2009, p. 50, considerentul 20.

(10)  Din cauza unei greșeli de tipar, documentul de comunicare a concluziilor a indicat în mod incorect o valoare de 884 EUR.

(11)  A se vedea, de exemplu: http://biodiesel.org/news/news-display/2014/05/14/biodiesel-producers-hit-hard-by-policy-uncertainty, accesat la 6 iulie 2015.

(12)  Gibraltar nu face parte din Uniunea vamală, iar importurile de produse în Gibraltar nu sunt considerate ca reprezentând o punere în liberă circulație în Uniune a unor produse.

(13)  Consumul de biomotorină din Canada este estimat că va ajunge la puțin peste 300 000 de tone în 2015. A se vedea următorul exemplu: http://gain.fas.usda.gov/Recent%20GAIN%20Publications/Biofuels%20Annual_Ottawa_Canada_11-24-2014.pdf, accesat la 6 iulie 2015.

(14)  Regulamentul (CE) nr. 599/2009, considerentele 181-183.

(15)  Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1194/2013, considerentele 202-208.

(16)  Regulamentul (CE) nr. 193/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 67, 12.3.2009, p. 22).

(17)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).


ANEXA I

Denumirea societății

Orașul

Codul adițional TARIC

American Made Fuels, Inc.

Canton

A940

AG Processing Inc.

Omaha

A942

Alabama Clean Fuels Coalition Inc.

Birmingham

A940

Arkansas SoyEnergy Group

DeWitt

A940

Arlington Energy, LLC

Mansfield

A940

Athens Biodiesel, LLC

Athens

A940

Beacon Energy

Cleburne

A940

Biodiesel of Texas, Inc.

Denton

A940

BioDiesel One Ltd

Southington

A940

Buffalo Biodiesel, Inc

Tonawanda

A940

BullDog BioDiesel

Ellenwood

A940

Carbon Neutral Solutions, LLC

Mauldin

A940

Central Iowa Energy, LLC

Newton

A940

Chesapeake Custom Chemical Corp.

Ridgeway

A940

Community Fuels

Stockton

A940

Delta BioFuels, Inc.

Natchez

A940

Diamond Biofuels

Mazon

A940

Direct Fuels

Euless

A940

Eagle Creek Fuel Services, LLC

Baltimore

A940

Earl Fisher Bio Fuels

Chester

A940

East Fork Biodiesel, LLC

Algona

A940

ECO Solutions, LLC

Chatsworth

A940

Ecogy Biofuels, LLC

Tulsa

A940

ED & F Man Biofuels Inc.

New Orleans

A940

Freedom Biofuels, Inc.

Madison

A940

Fuel & Lube, LLC

Richmond

A940

Fuel Bio

Elizabeth

A940

FUMPA Bio Fuels

Redwood Falls

A940

Galveston Bay Biodiesel, LP (BioSelect Fuels)

Houston

A940

Geo Green Fuels, LLC

Houston

A940

Georgia Biofuels Corp.

Loganville

A940

Green River Biodiesel, Inc.

Moundville

A940

Griffin Industries, Inc.

Cold Spring

A940

High Plains Bioenergy

Guymon

A940

Huish Detergents, Inc.

Salt Lake City

A940

Incobrasa Industries, Ltd.

Gilman

A940

Independence Renewable Energy Corp.

Perdue Hill

A940

Indiana Flex Fuels

LaPorte

A940

Innovation Fuels, Inc.

Newark

A940

Iowa Renewable Energy, LLC

Washington

A940

Johann Haltermann Ltd.

Houston

A940

Lake Erie Biofuels, LLC

Erie

A940

Leland Organic Corporation

Leland

A940

Louis Dreyfus Agricultural Industries, LLC

Wilton

A940

Louis Dreyfus Claypool Holdings LLC

Claypool

A940

Memphis Biofuels, LLC

Memphis

A942

Middle Georgia Biofuels

East Dublin

A940

Middletown Biofuels, LLC

Blairsville

A940

Musket Corporation

Oklahoma City

A940

New Fuel Company

Dallas

A940

North Mississippi Biodiesel

New Albany

A940

Northern Biodiesel, Inc.

Ontario

A940

Northwest Missouri Biofuels, LLC

St. Joseph

A940

Nova Biofuels Clinton County, LLC

Clinton

A940

Nova Biosource

Senaca

A940

Organic Fuels, Ltd

Houston

A940

Owensboro Grain Company LLC

Owensboro

A940

Paseo Cargill Energy, LLC

Kansas City

A940

Peach State Labs, Inc.

Rome

A940

Perihelion Global, Inc.

Opp

A940

Philadelphia Fry-O-Diesel Inc.

Philadelphia

A940

Pinnacle Biofuels, Inc.

Crossett

A940

PK Biodiesel

Woodstock

A940

Pleasant Valley Biofuels, LLC

American Falls

A940

RBF Port Neches LLC

Houston

A940

Red Birch Energy, Inc.

Bassett

A940

Red River Biodiesel Ltd.

New Boston

A940

REG Ralston, LLC

Ralston

A940

Renewable Energy Products, LLC

Santa Fe Springs

A940

Riksch BioFuels LLC

Crawfordsville

A940

Safe Renewable Corp.

Conroe

A940

Sanimax Energy Inc.

DeForest

A940

Scott Petroleum

Itta Bena

A942

Seminole Biodiesel

Bainbridge

A940

Soy Solutions

Milford

A940

SoyMor Biodiesel, LLC

Albert Lea

A940

Sunshine BioFuels, LLC

Camilla

A940

TPA Inc.

Warren

A940

Trafigura AG

Stamford

A940

U.S. Biofuels, Inc.

Rome

A940

United Oil Company

Pittsbourgh

A940

Valco Bioenergy

Harlingen

A940

Vanguard Synfuels, LLC

Pollock

A940

Vinmar Overseas, Ltd

Houston

A938

Vitol Inc.

Houston

A940

Walsh Bio Diesel, LLC

Mauston

A940

Western Dubque Biodiesel, LLC

Farley

A940

Western Iowa Energy, LLC

Wall Lake

A940

Western Petroleum Company

Eden Prairie

A940


ANEXA II

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (4) și articolul 2 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în [țara/țările în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”


ANEXA III

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în Statele Unite ale Americii. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”


15.9.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/99


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1519 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2015

de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 18 alineatul (1),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă cuprinsă între 211,2 EUR și 237 EUR/tonă, net asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, încadrate la momentul respectiv la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516209820), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518009120), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518009920), ex 2710 19 41 (cod TARIC 2710194120), 3824 90 91 și ex 3824 90 97 (cod TARIC 3824909787) și originare din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țara în cauză”). Taxa compensatorie instituită prin respectivul regulament este denumită în continuare „măsurile existente”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 (3), în urma unei anchete privind practicile de eludare, Consiliul a extins taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 la importurile în Uniune de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, cu excepția celor produse de societățile BIOX Corporation, Oakville și Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada. Prin același regulament, Consiliul a extins, de asemenea, taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 al Consiliului la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

1.2.   Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte țări terțe

(3)

În afara domeniului de aplicare al acestei proceduri, măsuri antidumping aplicabile biomotorinei sunt în prezent în vigoare pentru exporturile din Argentina și Indonezia (4).

1.3.   Cererea de reexaminare

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la 9 aprilie 2014 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board, denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția subvenționării și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.4.   Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (6), că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 10 iulie 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (7), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. În aceeași zi, Comisia a deschis o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA (8). Aceasta este o procedură paralelă, însă distinctă, care este tratată prin intermediul unui regulament separat.

(7)

Înainte de deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat guvernul Statelor Unite ale Americii (denumit în continuare „GSU”) că a primit o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare și a invitat GSU la consultări cu scopul de a clarifica situația privind conținutul cererii de reexaminare și de a găsi o soluție reciproc acceptată. GSU a acceptat invitația la consultări și, ulterior, acestea s-au desfășurat la 3 iulie 2014. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, s-a luat notă în mod corespunzător de observațiile prezentate de autoritățile GSU.

1.5.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(8)

Ancheta privind probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.6.   Părțile interesate

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din SUA și autoritățile din SUA, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(10)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.7.   Eșantionarea

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(a)   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion provizoriu a fost alcătuit din șapte producători din Uniune stabiliți în șapte state membre diferite, care au reprezentat aproape 30 % din producția de biomotorină a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(13)

O societate stabilită în Italia a solicitat să fie inclusă în eșantion. Cu toate acestea, societatea respectivă și-a început activitatea abia spre sfârșitul anului 2013, după ce a achiziționat o uzină de producție a biomotorinei de la un alt producător italian de biomotorină, care a fost inclus în eșantionul provizoriu. În absența datelor istorice necesare pentru a evalua tendințele relevante înregistrate în perioada examinată și având în vedere faptul că o altă societate italiană a fost deja inclusă în eșantionul provizoriu, s-a decis să nu se includă această societate în eșantion.

(14)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (US National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”) a afirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este diferit de eșantionul selectat în cadrul anchetelor anterioare privind biomotorina și s-a referit în special la două societăți cu volume considerabile de producție și de vânzări care nu au fost incluse în eșantionul provizoriu. Cu toate acestea, cele două societăți menționate de NBB fie erau afiliate unei alte societăți cu un volum de vânzări mai mare, care fusese deja inclusă în eșantion, fie au avut un volum de vânzări mai scăzut decât o societate selectată în mod provizoriu din același stat membru. Prin urmare, includerea oricăreia dintre aceste două societăți nu ar fi schimbat reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu. În consecință, eșantionul selectat în mod provizoriu a fost confirmat ca fiind un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

În urma comunicării concluziilor definitive, guvernul SUA a afirmat că un eșantion reprezentând 30 % din industria din Uniune nu poate fi considerat reprezentativ pentru industria biomotorinei din Uniune în ansamblu și că ar fi trebuit să se analizeze microindicatori la o scară mai largă. Guvernul SUA face referire la constatarea Organului de apel al OMC în cauza EC – Fasteners („CE – elemente de fixare”), constatare conform căreia un eșantion de 27 % a fost considerat scăzut raportat la total și nu ar reprezenta o proporție majoră decât în cazul industriilor fragmentate.

(16)

Spre deosebire de ancheta privind elementele de fixare, Comisia a definit, în scopul prezentei anchete, industria din Uniune ca fiind întreaga industrie și nu numai societățile incluse în eșantion (considerentul 151 de mai jos). În plus, toți macroindicatorii au fost evaluați pe baza întregii industrii, în timp ce doar anumiți microindicatori au fost analizați la nivelul societăților incluse în eșantion. Cu toate acestea, analiza globală a situației industriei din Uniune s-a bazat pe o evaluare atât a microindicatorilor, cât și a macroindicatorilor. În orice caz, industria din Uniune este considerată a fi o industrie fragmentată, fiind compusă din peste 200 de producători stabiliți în diverse țări din Uniune, producători dintre care cei mai mulți sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul, reprezentând 30 % din industria din Uniune, este reprezentativ, iar afirmația este, în consecință, respinsă.

(b)   Eșantionarea importatorilor

(17)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)

Doar câțiva importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(c)   Eșantionarea producătorilor-exportatori din SUA

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din SUA să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii SUA pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

27 de producători din SUA au răspuns Comisiei, însă numai 9 au furnizat datele privind vânzările la export și/sau pe piața internă solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării. Niciunul dintre aceștia nu a exportat către Uniune în cursul PAR. Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori având cel mai mare volum de vânzări pe piața internă și la export. În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din SUA, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au prezentat observații.

(21)

Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu au prezentat răspunsul la chestionar în termenul stabilit. La 7 octombrie 2014, Comisia i-a informat pe cei trei producători-exportatori incluși în eșantion cu privire la lipsa răspunsurilor.

(22)

La 10 octombrie 2014, un producător-exportator inclus în eșantion a informat Comisia că a hotărât să nu răspundă la chestionar. Ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe prelungiri ale termenului (care au fost acordate), însă nu au transmis răspunsuri complete.

(23)

La 10 noiembrie 2014, Comisia a trimis o scrisoare prin care a informat cele trei societăți incluse în eșantion cu privire la intenția de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază. Autoritățile din SUA au fost, de asemenea, informate cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază. Termenul pentru transmiterea observațiilor cu privire la scrisoare a fost 21 noiembrie 2014.

(24)

Până la 21 noiembrie 2014, două dintre societățile incluse în eșantion nu au reacționat în niciun fel, iar cealaltă societate inclusă în eșantion a explicat că intervalul de timp acordat nu a fost suficient pentru a putea prezenta un răspuns.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion nu a cooperat la ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a decis să aplice dispozițiile articolului 28 din regulamentul de bază și a hotărât așadar că se pot stabili concluzii, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile.

1.8.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(26)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea autorităților din SUA, a producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a patru utilizatori/comercianți.

(27)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii.

(28)

Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor autorități din Statele Unite ale Americii:

 

Autorități federale din SUA

Departamentul trezoreriei (Department of Treasury – DOT)

Departamentul agriculturii (Department of Agriculture – USDA)

 

Autorități la nivel de stat

Autoritățile la nivel de stat din Florida (Florida State Authorities), Tallahassee

Autoritățile la nivel de stat din Iowa (Iowa State Authorities), Des Moines

Autoritățile la nivel de stat din Kansas (Kansas State Authorities), Topeka

Autoritățile la nivel de stat din Kentucky (Kentucky State Authorities), Frankfort

(29)

Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următorilor producători din Uniune:

Bio-Oils Huelva S.L., Huelva, Spania,

Biopetrol Rotterdam BV, Rotterdam, Țările de Jos,

Diester industrie SAS, Rouen, Franța,

Novaol SRL, Milano, Italia,

Preol a.s., Lovosice, Republica Cehă,

Rafineria Trzebinia S.A., Trzebinia, Polonia,

Verbio Vereinigte BioEnergie AG, Leipzig, Germania.

1.9.   Comunicarea concluziilor

(30)

La data de 3 iunie 2015, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a decis să mențină măsurile antisubvenție în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Comisia a analizat observațiile formulate de părțile interesate și le-a luat în considerare, după caz.

(31)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a solicitat și i s-a acordat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

2.   PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul care face obiectul reexaminării

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul din cadrul anchetei care a condus la instituirea măsurilor existente (denumită în continuare „ancheta inițială”), și anume esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originar din Statele Unite ale Americii (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 99, ex 2710 19 43, ex 2710 19 46, ex 2710 19 47, ex 2710 20 11, ex 2710 20 15, ex 2710 20 17, ex 3824 90 92, ex 3826 00 10 și ex 3826 00 90.

(33)

Biomotorina este un combustibil din surse regenerabile utilizat în sectorul transporturilor pentru motoare diesel. Cu toate acestea, motoarele convenționale nu pot funcționa cu biomotorină pură, ci necesită un amestec de motorină minerală cu o cantitate limitată de biomotorină.

(34)

Biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” (EMAG) derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale (ulei de soia, ulei de palmier, ulei de rapiță) și uleiuri pentru prăjire uzate, grăsimi animale sau biomasă, care servesc drept materii prime pentru producerea de biomotorină. Termenul „ester” se referă la transesterificarea uleiurilor vegetale, adică amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metilic” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri etilici ai acizilor grași”.

(35)

În ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor din procesul de producție, toate tipurile de biomotorină și biomotorina în amestecuri au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului care face obiectul anchetei nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta. În special, din punctul de vedere al utilizatorului final al motorinei combustibile, nu contează din ce fel de materii prime pentru biomotorină este compus amestecul disponibil la pompă.

2.2.   Produsul similar

(36)

Ca și în ancheta inițială, biomotorina vândută pe piața internă din SUA și biomotorina din SUA vândută la export au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază. În mod similar, biomotorina produsă și vândută în Uniune de către industria din Uniune are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază precum produsul exportat din SUA către Uniune. În consecință, acestea sunt produse similare în cadrul prezentei anchete, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(37)

Guvernul Statelor Unite ale Americii a afirmat că motorina produsă din biomasă (9) reprezintă o categorie de produse mai largă decât produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, astfel cum este prevăzut în regulamentul de instituire a unor taxe compensatorii provizorii în urma anchetei inițiale (10), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină, inclusiv motorina produsă din biomasă, sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile. Motivul este faptul că biomotorina produsă din biomasă are caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări de bază care sunt identice sau foarte similare cu cele ale biomotorinei produse din alte surse. Constatarea din ancheta inițială nu a fost contestată de nicio parte interesată și rămâne valabilă în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a respins această afirmație a guvernului SUA.

3.   PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A SUBVENȚIONĂRII

3.1.   Observații preliminare

(38)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil o continuare sau o reapariție a subvenționării. Noțiunea de reapariție presupune că nu este necesar ca o subvenție să fie în vigoare în momentul deschiderii sau atunci când este luată decizia de a menține măsurile. În consecință, Comisia a verificat, de asemenea, dacă este probabilă reapariția subvențiilor care au expirat după PAR.

(39)

Comisia a analizat toate sistemele de subvenții identificate în cererea de reexaminare și a solicitat autorităților din SUA să furnizeze informații cu privire la orice alte eventuale sisteme de subvenții. Pe baza informațiilor conținute în răspunsul autorităților din SUA la chestionarul Comisiei, Comisia a analizat următoarele sisteme care erau în vigoare în cursul PAR:

 

Sisteme federale

(a)

Creditul pentru amestecuri de biomotorină și creditul pentru biomotorină

(b)

Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă

(c)

Creditul pentru producția de biocombustibil celulozic

(d)

Programul pentru bioenergie al USDA pentru biocombustibili avansați

 

Sisteme la nivel de stat

(a)

Florida: Creditul fiscal pentru investiții în biocombustibili din Florida

(b)

Iowa: Rambursarea de taxe pentru producătorii de biomotorină în Iowa

(c)

Kansas: Stimulentul pentru producătorii calificați de biomotorină combustibilă din Kansas

(d)

Kentucky: Creditul fiscal pentru producția de biomotorină din Kentucky

(40)

Următoarele sisteme nu vor fi analizate în continuare, întrucât, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile din SUA, ele au fost inactive, au expirat înainte de PAR sau nu au oferit niciun beneficiu producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR:

 

Sistem federal

Garanții de împrumuturi pentru biocombustibili avansați

 

Sisteme la nivel de stat

(i)

Creditul fiscal pentru instalații de producție a biocombustibilului din Alabama

(ii)

Granturi și rabaturi pentru combustibil alternativ în Arkansas

(iii)

Programul de dezvoltare a combustibililor din surse regenerabile din Illinois

(iv)

Creditul fiscal pentru producția de biomotorină din Indiana

(v)

Stimulente fiscale pentru producția de combustibil alternativ în Kentucky

(vi)

Scutirea de taxe pentru echipamentul pentru biomotorină și pentru biomotorina combustibilă în Louisiana

(vii)

Creditul fiscal pentru producția de biocombustibili din Maine

(viii)

Stimulentul pentru producția de biocombustibili din Maryland

(ix)

Stimulentul pentru producția de biocombustibili din Mississippi

(x)

Fondul de stimulare a producătorilor calificați de biomotorină din Missouri

(xi)

Stimulentul pentru impozitul pe proprietate pentru producția de combustibil alternativ din Montana

(xii)

Creditul fiscal pentru instalații de producție a biomotorinei din Montana

(xiii)

Creditul fiscal pentru investiții în producția de biomotorină din Nebraska

(xiv)

Creditul fiscal pentru producția de biocombustibil din New York

(xv)

Creditul pentru instalații de biomotorină din Carolina de Sud

(xvi)

Programul de stimulare a producției de combustibil și de biomotorină din Texas

(xvii)

Granturi pentru producția de biocombustibili în Virginia

(xviii)

Împrumuturi și granturi pentru combustibil alternativ în Washington

(xix)

Scutirea de taxe pentru producția de biocombustibili în statul Washington

3.2.   Subvenționarea importurilor în cursul PAR – Sisteme federale

3.2.1.   Creditul pentru amestecuri de biomotorină și creditul pentru biomotorină

3.2.1.1.   Temeiul juridic

(41)

Titlul 26, secțiunea 40A și secțiunile 6426 și 6427 din Codul SUA („US Code” – U.S.C.) reprezintă temeiul juridic al unui sistem de credit fiscal adresat producătorilor de amestecuri de biomotorină, vânzătorilor cu amănuntul și utilizatorilor finali. Pe baza acestor dispoziții se acordă următoarele credite pentru biomotorină combustibilă:

(i)

creditul pentru amestecuri de biomotorină („sistemul 1 USD/galon”);

(ii)

creditul pentru biomotorină;

(iii)

creditul pentru micii producători de biomotorină agricolă.

(42)

Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă este un credit fiscal care se adresează numai micilor producători de biomotorină agricolă. Acest sistem este abordat în continuare în considerentele 59-63 de mai jos.

3.2.1.2.   Eligibilitate

(43)

Pentru a fi eligibilă să primească creditul pentru amestecuri de biomotorină menționat mai sus în considerentul 41 la punctul (i), o societate trebuie să producă un amestec de biomotorină și motorină combustibile, amestec care se vinde drept combustibil sau pentru a fi folosit drept combustibil.

(44)

Persoana care solicită stimulentul trebuie să obțină un certificat din partea producătorului sau importatorului de biomotorină prin care se identifică produsul și procentajul de biomotorină și biomotorină agricolă (11) din produs. Acest credit ia forma unui credit pentru acciză sau, în cazul în care obligația societății în ceea ce privește accizele este mai mică decât creditul total pentru accize, societatea poate solicita creditul rămas drept credit rambursabil pentru impozitul pe venit. Un credit rambursabil pentru impozitul pe venit este un credit dedus din impozitul pe venit al contribuabilului sau o plată directă. Acesta este rambursabil pentru că excesul de credit poate fi vărsat contribuabilului sub forma unei plăți directe în numerar în cazul în care creditul este mai mare decât obligația fiscală a persoanei.

(45)

Creditul pentru biomotorină menționat mai sus în considerentul 41 la punctul (ii) este un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit pentru vânzătorii cu amănuntul sau pentru utilizatorii finali de biomotorină curată (pură). Creditul pentru biomotorină pură este disponibil numai pentru persoana care introduce galonul de biomotorină curată în rezervorul de combustibil al unui vehicul sau îl folosește drept combustibil. Ar trebui să se remarce că și producătorii de biomotorină care își fabrică ei înșiși biomotorina pot primi acest credit. Astfel, pentru a solicita creditul, producătorul de biomotorină trebuie să acționeze fie ca vânzător cu amănuntul (introducând galonul de biomotorină în rezervorul de combustibil al utilizatorului final), fie ca utilizator final (de exemplu introducând biomotorina în propriile sale vehicule).

3.2.1.3.   Punerea în aplicare practică

(46)

Biomotorina amestecată cu motorină minerală combustibilă este îndreptățită la un credit pentru acciza pe amestecul de biomotorină sau la un credit pentru impozitul pe venit. În cursul PAR, creditul în vigoare a fost de 1 USD per galon pentru toate tipurile de biomotorină, adică inclusiv biomotorina agricolă și motorina din biomasă.

(47)

Creditul fiscal final pentru combustibilul amestecat depinde de proporția de biomotorină pe care acesta o conține. Cerința minimă și practica în cele mai multe cazuri este să se adauge 0,1 % motorină minerală la 99,9 % biomotorină (acest produs amestecat este denumit B99 în SUA), pentru că, în acest fel, se asigură obținerea creditului fiscal maxim. Proporția de biomotorină într-un produs amestecat îndreptățește acordarea creditului fiscal (de exemplu 100 de galoane de B99 vor conține 99,9 galoane de biomotorină și vor îndreptăți acordarea unui credit fiscal de 99,90 USD). Transformarea biomotorinei dintr-un produs pur (B100) într-un produs amestecat (B99) reprezintă un proces simplu. Acesta presupune adăugarea de 0,1 % motorină minerală în biomotorina pură și nu rezultă într-o transformare majoră a produsului în cauză. Activitatea de amestecare este cea care aduce eligibilitatea pentru credit.

(48)

Producătorii de biomotorină pot solicita stimulentul atunci când ei înșiși execută o activitate de amestecare. Producătorul trebuie să amestece biomotorina curată cu motorină minerală combustibilă. În ceea ce privește îndreptățirea la stimulent, nu există diferențe între biomotorina amestecată destinată vânzării pe piața internă și cea destinată vânzării la export.

(49)

Societățile care nu produc dar cumpără biomotorină pură și o introduc într-un amestec de biomotorină sunt și ele îndreptățite la creditul fiscal. Astfel de societăți trebuie să obțină un certificat din partea producătorului sau a importatorului de biomotorină (sau, după caz, din partea oricăror revânzători care intervin pe parcurs) prin care producătorul certifică efectiv faptul că nu a solicitat credit fiscal. Acest certificat este transferabil și îndreptățește posesorul la un credit fiscal de 1 USD pentru fiecare galon de biomotorină curată.

(50)

Stimulentul poate fi solicitat fie sub forma unui credit dedus din accize sau din obligația de impozit pe venit, fie sub forma unei plăți directe în numerar. Valoarea totală a stimulentului rămâne aceeași (1 USD pentru fiecare galon) indiferent dacă stimulentul este solicitat sub forma unui credit pentru accize, a unui credit pentru impozitul pe venit, a unei plăți directe către contribuabil sau sub forma oricărei combinații dintre aceste elemente.

(51)

U.S.C. prevede acordarea creditului pentru amestecuri de biomotorină doar în cazul în care societatea (producătorul de amestecuri) care realizează amestecul de biomotorină și motorină minerală obține un certificat (denumit în continuare „certificat pentru biomotorină”) din partea producătorului de biomotorină, în care producătorul certifică, inter alia, cantitatea de biomotorină la care se referă certificatul și dacă biomotorina este biomotorină agricolă sau un alt fel de biomotorină decât biomotorina agricolă. Dacă o societate producătoare de biomotorină amestecă ulterior biomotorina respectivă cu motorină minerală și solicită creditul fiscal, societatea respectivă va depune certificatul pentru biomotorină împreună cu documentația necesară pentru solicitarea de credit. O persoană care primește un certificat pentru biomotorină și vinde ulterior biomotorina fără să producă un amestec de biomotorină trebuie să transmită certificatul pentru biomotorină cumpărătorului, împreună cu o „declarație a revânzătorului de biomotorină”. Cu alte cuvinte, societatea care produce amestecul și solicită creditul fiscal poate obține certificatul pentru biomotorină fie direct, de la producătorul de biomotorină, fie indirect, de la un revânzător de biomotorină. Astfel, acest certificat este transferabil și îndreptățește posesorul la un credit fiscal de 1 USD pe galon pentru numărul de galoane de biomotorină utilizate de solicitant pentru producerea oricărui amestec de biomotorină.

(52)

În cursul perioadei de reexaminare nu s-a primit nicio informație nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia anchetei inițiale conform căreia toată biomotorina face obiectul unor subvenții prin intermediul acestui credit fiscal.

(53)

În ceea ce privește creditul pentru biomotorină, spre deosebire de ancheta precedentă, în care creditul în vigoare a fost de 1 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (curată) sau de 0,50 USD pentru fiecare galon de altă biomotorină neamestecată, vânzătorul cu amănuntul (sau un producător de biomotorină care acționează ca vânzător cu amănuntul) sau utilizatorul final de biomotorină neamestecată poate solicita în prezent 1,00 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (curată) sau de alte tipuri de biomotorină, precum și de motorină produsă din biomasă, drept credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii. Un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii este un credit dedus din impozitul pe venit al întreprinderii. Acesta este nerambursabil pentru că, în cazul în care creditele obținute de întreprindere depășesc obligația fiscală a acesteia, excesul de credit nu poate fi vărsat întreprinderii sub forma unei plăți directe în numerar. Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de autoritățile din SUA, creditul pentru impozitul pe venit al întreprinderii acordat pentru un an poate fi transferat în cei doi ani anteriori și reportat în cei douăzeci de ani ulteriori.

(54)

Autoritățile din SUA au recunoscut că unii producători de biomotorină trebuie să fi beneficiat de acest credit în cursul PAR acționând ca vânzători cu amănuntul sau ca utilizatori, dar nu au putut cuantifica beneficiile exacte primite de aceștia în cursul PAR.

3.2.1.4.   Concluzie

(55)

Atât creditul pentru amestecuri de biomotorină, cât și creditul pentru biomotorină trebuie să fie considerate drept stimulente fiscale, indiferent dacă sunt sau nu furnizate ca plată în numerar (ceea ce este posibil numai în cazul creditului pentru amestecuri de biomotorină) și indiferent dacă trebuie scăzute din obligațiile fiscale (ceea ce este valabil pentru ambele credite fiscale).

(56)

Comisia consideră că aceste sisteme reprezintă o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că prevăd o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unor granturi directe (plăți în numerar, posibile numai în cazul creditului pentru amestecuri de biomotorină) și sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile (compensare fiscală) (ceea ce este valabil pentru ambele credite fiscale). Stimulentele reprezintă un beneficiu pentru societățile care le primesc.

(57)

Sistemele se limitează la societățile implicate în industria biomotorinei și se consideră, prin urmare, că sunt specifice, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(58)

În sfârșit, întrucât sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină prevede o subvenție de 1 USD per galon pentru toate tipurile de biomotorină, Comisia consideră că acest sistem a acordat subvenții având o valoare semnificativă producătorilor-exportatori de biomotorină din SUA, astfel încât a rămas, de departe, cel mai important sistem în cursul PAR.

3.2.2.   Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă

3.2.2.1.   Temeiul juridic

(59)

Titlul 26, U.S.C, secțiunea 40A reprezintă temeiul juridic și pentru un credit pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă.

3.2.2.2.   Eligibilitate

(60)

Acest program este disponibil numai pentru micii producători de biomotorină agricolă curată. Orice producător de amestecuri sau comerciant care achiziționează, dar nu produce biomotorină, nu este eligibil pentru acest credit. Un mic producător este orice persoană a cărei capacitate de producție nu depășește 60 de milioane de galoane de biomotorină agricolă pe an. Micul producător de biomotorină agricolă poate solicita un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii de 0,10 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă produs. Producția calificată a unui producător nu poate depăși 15 milioane de galoane în orice an fiscal. Pentru ca producătorul să solicite creditul, biomotorina agricolă trebuie să fie folosită drept combustibil, vândută spre a fi folosită drept combustibil sau folosită pentru realizarea unui amestec combustibil de biomotorină și motorină, folosit drept combustibil sau vândut spre a fi folosit drept combustibil. Prin urmare, micii producători de biomotorină agricolă pot combina acest sistem cu sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină, ceea ce conduce la faptul că pot primi, în total, 1,10 USD/galon. În schimb, marii producători de biomotorină agricolă sunt eligibili numai pentru sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină.

3.2.2.3.   Punerea în aplicare practică

(61)

Solicitările de credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii se depun anual, atunci când solicitantul depune declarația de venit. Creditul pentru fiecare galon de biomotorină produs de către solicitant în timpul anului fiscal relevant, până la un maximum de 15 milioane de galoane, se scade din obligația de impozit pe profit a solicitantului. În cazul în care obligația fiscală a solicitantului este mai mică decât valoarea creditului solicitat, valoarea în exces se poate reporta în exercițiile fiscale următoare.

3.2.2.4.   Concluzie

(62)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(63)

Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.2.3.   Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați (BPAB)

3.2.3.1.   Temeiul juridic

(64)

Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați (BPAB – „Bioenergy programme for advanced biofuel”) al Departamentului agriculturii din SUA („USDA”) este reglementat de titlul IX, secțiunea 9005 din Legea securității agricole și investițiilor rurale („Farm Security and Rural Investment Act”) din 2002 (denumită în continuare „Legea agricolă din 2002”). Programul era prevăzut să expire în 2012, dar a fost prelungit în 2013 și ulterior în 2014. Legea privind agricultura („Agriculture Act”) din 2014 a prelungit programul pentru încă 5 ani, până la sfârșitul anului 2018.

3.2.3.2.   Eligibilitate

(65)

Acest program acordă granturi directe producătorilor de biocombustibili avansați, care sunt în general definiți ca fiind „combustibili derivați din biomasă, alta decât amidon de porumb”. Definiția include motorina produsă din biomasă (12). Maximum cinci procente din fondurile programului pot fi distribuite producătorilor eligibili cu o capacitate de rafinare care depășește 150 000 000 de galoane de biocombustibil avansat pe an. Producătorii de amestecuri nu sunt eligibili pentru acest program.

3.2.3.3.   Punerea în aplicare practică

(66)

Participanții primesc plăți directe de la guvern după ce au depus o cerere pentru a participa la program. Producătorii trebuie să se înregistreze mai întâi la autorități și să semneze un contract. Producătorii trebuie să depună cereri de plată pentru fiecare trimestru al anului fiscal pentru a primi plata pentru producția de biocombustibil avansat din trimestrul respectiv. Sunt acordate plăți atât pentru producția efectivă, cât și pentru producția suplimentară. Plățile pentru producția efectivă se calculează trimestrial pentru cantitatea de biocombustibil avansat produsă efectiv în fiecare trimestru.

(67)

Plățile pentru producția suplimentară sunt efectuate pentru cantitatea de biocombustibil avansat eligibil produsă într-un an fiscal care a depășit cantitatea produsă în anii fiscali anteriori (începând din 2009).

(68)

Fondurile sunt împărțite între toți producătorii care își manifestă interesul, pe baza valorii Btu (13) a producției. Fondurile sunt distribuite în mod egal între toți producătorii, în funcție de valoarea Btu.

3.2.3.4.   Concluzie

(69)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unui grant direct. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(70)

Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și se consideră, prin urmare,