ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 217 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 58 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
18.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 217/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1399 AL COMISIEI
din 17 august 2015
privind refuzul autorizării preparatului de Bacillus toyonensis (NCIMB 14858T) (cunoscut anterior sub denumirea de Bacillus cereus var. toyoi NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca aditiv furajer pentru bovine pentru îngrășare, iepuri pentru îngrășare, pui pentru îngrășare, purcei (înțărcați), porci pentru îngrășare, scroafe pentru reproducție și viței pentru creștere și privind revocarea autorizărilor preparatului de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca aditiv furajer pentru curcanii pentru îngrășare și iepuroaicele pentru reproducție, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 256/2002, (CE) nr. 1453/2004, (CE) nr. 255/2005 și (CE) nr. 1200/2005 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 166/2008, (CE) nr. 378/2009 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 13 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede că aditivii pentru hrana animalelor fac obiectul unei autorizări și definește motivele și procedurile de acordare, refuzare sau revocare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 din regulamentul respectiv prevede reevaluarea aditivilor autorizați în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (2). |
(2) |
Preparatul de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) a fost autorizat fără limită de timp, în conformitate cu Directiva 70/524/CEE, ca aditiv furajer pentru purcei de până în două luni și scroafe prin Regulamentul (CE) nr. 256/2002 al Comisiei (3), pentru purcei între două și patru luni și porci pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2004 al Comisiei (4), pentru bovinele pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 255/2005 al Comisiei (5) și pentru iepuri pentru îngrășare și pui pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 1200/2005 al Comisiei (6). Preparatul respectiv a fost ulterior înscris în registrul aditivilor furajeri ca produs existent, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(3) |
Preparatul respectiv a fost, de asemenea, autorizat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 pentru 10 ani pentru curcani pentru îngrășare prin Regulamentul (CE) nr. 166/2008 al Comisiei (7) și pentru iepuroaice pentru reproducție prin Regulamentul (CE) nr. 378/2009 al Comisiei (8). |
(4) |
În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, coroborat cu articolul 7, s-a depus o cerere de autorizare a preparatului de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca aditiv furajer pentru bovine pentru îngrășare, iepuri pentru îngrășare, pui pentru îngrășare, purcei (înțărcați), porci pentru îngrășare și scroafe pentru reproducție și, în conformitate cu articolul 7 din regulamentul menționat anterior, s-a depus o cerere pentru o nouă utilizare a preparatului respectiv pentru vițeii pentru creștere, ambele cereri solicitând clasificarea aditivului în categoria „aditivi zootehnici”. Cererile respective au fost însoțite de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. |
(5) |
Pe baza avizului din 16 octombrie 2012 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) (9), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 al Comisiei (10) a suspendat autorizațiile existente pentru preparatul de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012). |
(6) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 menționează posibilitatea ca datele suplimentare privind siguranța utilizării preparatului de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012), care urmau să fie prezentate de solicitant, să aducă noi elemente care ar permite reconsiderarea evaluării efectuate pentru aditivul respectiv. Regulamentul respectiv prevede, de asemenea, revizuirea măsurii de suspendare. |
(7) |
La 6 decembrie 2013, solicitantul a prezentat Comisiei date suplimentare, care au fost ulterior transmise autorității împreună cu o cerere de evaluare a acestora, pentru a primi un nou aviz privind siguranța și eficacitatea aditivului. |
(8) |
În plus, solicitantul a prezentat autorității, din proprie inițiativă, documente suplimentare la 24 aprilie 2014, la 14 mai 2014 și la 17 iunie 2014. |
(9) |
La 1 iulie 2014, autoritatea a adoptat un aviz în urma evaluării datelor suplimentare furnizate de solicitant (11). În avizul său, autoritatea a considerat că reclasificarea taxonomică a tulpinii de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca o nouă specie denumită Bacillus toyonensis nu a avut niciun impact asupra evaluării acesteia, întrucât aceasta aparține în continuare grupului Bacillus cereus. În ceea ce privește sensibilitatea la antibiotice a tulpinii de Bacillus toyonensis, autoritatea a concluzionat că datele suplimentare furnizate nu schimbă concluzia anterioară că tulpina prezintă un risc de răspândire a genelor care codifică rezistența la tetraciclină și cloramfenicol, care sunt antibiotice importante pentru oameni și animale. În ceea ce privește potențialul toxic al tulpinii de Bacillus toyonensis, autoritatea a concluzionat că aceasta are capacitatea de a produce toxine funcționale și, prin urmare, poate reprezenta un risc pentru cei expuși la microorganism, inclusiv pentru persoanele care manipulează aditivul și consumatorii expuși la produsele de origine animală contaminate. |
(10) |
La 30 august 2014, solicitantul a cerut reexaminarea administrativă a avizului autorității din 1 iulie 2014 și, la 17 octombrie 2014, și-a completat cererea cu elemente suplimentare. Prin decizia din 20 mai 2015 (12), Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv pentru a impune autorității să-și retragă avizul. |
(11) |
Prin urmare, nu s-a stabilit că preparatul de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012), care a fost reclasificat ca o nouă specie cu denumirea Bacillus toyonensis (NCIMB 14858T), nu are un efect advers asupra sănătății umane sau animale atunci când este utilizat drept aditiv furajer. |
(12) |
Prin urmare, condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 nu sunt îndeplinite. |
(13) |
În consecință, autorizarea preparatului de Bacillus toyonensis (NCIMB 14858T) ca aditiv furajer pentru bovine pentru îngrășare, iepuri pentru îngrășare, pui pentru îngrășare, purcei (înțărcați), porci pentru îngrășare, scroafe pentru reproducție și viței pentru creștere ar trebui să fie refuzată. |
(14) |
Din aceleași motive, condițiile de autorizare a preparatului de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca aditiv furajer pentru curcanii pentru îngrășare și pentru iepuroaicele pentru reproducție nu mai sunt îndeplinite și autorizațiile respective ar trebui să fie revocate. |
(15) |
Regulamentele (CE) nr. 256/2002, (CE) nr. 1453/2004, (CE) nr. 255/2005 și (CE) nr. 1200/2005 ar trebui să fie modificate în consecință, iar Regulamentele (CE) nr. 166/2008 și (CE) nr. 378/2009 ar trebui abrogate. |
(16) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 ar trebui, de asemenea, să fie abrogat. |
(17) |
Întrucât articolul 7 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 a prevăzut deja retragerea de pe piață a stocurilor existente de preparat de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012), de preamestecuri conținând preparatul respectiv și de materii prime furajere și furaje combinate fabricate din preparatul respectiv, nu este necesar să se prevadă măsuri tranzitorii. |
(18) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Refuzul autorizării
Autorizarea preparatului de Bacillus toyonensis (NCIMB 14858T) ca aditiv furajer pentru bovine pentru îngrășare, iepuri pentru îngrășare, pui pentru îngrășare, purcei (înțărcați), porci pentru îngrășare, scroafe pentru reproducție și viței pentru creștere este refuzată.
Articolul 2
Revocarea autorizării
Autorizarea substanței Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012) ca aditiv furajer pentru curcanii pentru îngrășare și iepuroaicele pentru reproducție este revocată.
Articolul 3
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 256/2002
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 256/2002 și anexa III la regulament se elimină.
Articolul 4
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1453/2004
În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1453/2004, rubrica pentru E 1701, Bacillus cereus var. toyoi NCIMB 40112/CNCM I-1012, se elimină.
Articolul 5
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 255/2005
În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 255/2005, rubrica pentru E 1701, Bacillus cereus var. toyoi NCIMB 40112/CNCM I-1012, se elimină.
Articolul 6
Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1200/2005
În anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1200/2005, rubrica pentru E 1701, Bacillus cereus var. toyoi NCIMB 40112/CNCM I-1012, se elimină.
Articolul 7
Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 166/2008
Regulamentul (CE) nr. 166/2008 se abrogă.
Articolul 8
Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 378/2009
Regulamentul (CE) nr. 378/2009 se abrogă.
Articolul 9
Abrogarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 se abrogă.
Articolul 10
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 august 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(2) Directiva 70/524/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1970 privind aditivii din hrana animalelor (JO L 270, 14.12.1970, p. 1).
(3) Regulamentul (CE) nr. 256/2002 al Comisiei din 12 februarie 2002 privind autorizarea provizorie a unor noi aditivi, prelungirea autorizației provizorii pentru un aditiv și autorizarea permanentă a unui aditiv pentru hrana animalelor (JO L 41, 13.2.2002, p. 6).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1453/2004 al Comisiei din 16 august 2004 privind autorizarea permanentă a unor aditivi în hrana animalelor (JO L 269, 17.8.2004, p. 3).
(5) Regulamentul (CE) nr. 255/2005 al Comisiei din 15 februarie 2005 privind autorizarea permanentă a anumitor aditivi din hrana animalelor (JO L 45, 16.2.2005, p. 3).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1200/2005 al Comisiei din 26 iulie 2005 privind autorizarea permanentă a anumitor aditivi în hrana animalelor și autorizarea provizorie a unei noi utilizări în hrana animalelor a unui aditiv deja autorizat (JO L 195, 27.7.2005, p. 6).
(7) Regulamentul (CE) nr. 166/2008 al Comisiei din 22 februarie 2008 privind autorizarea unei noi utilizări a preparatului de Bacillus cereus var. toyoi (Toyocerin) ca aditiv în hrana animalelor (JO L 50, 23.2.2008, p. 11).
(8) Regulamentul (CE) nr. 378/2009 al Comisiei din 8 mai 2009 privind autorizarea unei noi utilizări a preparatului de Bacillus cereus var. toyoi ca aditiv furajer pentru iepuroaice pentru reproducție (titularul autorizației: Rubinum S.A.) (JO L 116, 9.5.2009, p. 3).
(9) EFSA Journal 2012; 10(10):2924.
(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 288/2013 al Comisiei din 25 martie 2013 privind suspendarea autorizațiilor pentru preparatul de Bacillus cereus var. toyoi (NCIMB 40112/CNCM I-1012), astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 256/2002, Regulamentul (CE) nr. 1453/2004, Regulamentul (CE) nr. 255/2005, Regulamentul (CE) nr. 1200/2005, Regulamentul (CE) nr. 166/2008 și Regulamentul (CE) nr. 378/2009 (JO L 86, 26.3.2013, p. 15).
(11) EFSA Journal 2014; 12(7):3766.
(12) C(2015) 3409 final.
18.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 217/5 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1400 AL COMISIEI
din 17 august 2015
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 17 august 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
153,0 |
MK |
51,2 |
|
ZZ |
102,1 |
|
0709 93 10 |
TR |
128,9 |
ZZ |
128,9 |
|
0805 50 10 |
AR |
150,8 |
CL |
160,0 |
|
UY |
130,5 |
|
ZA |
153,3 |
|
ZZ |
148,7 |
|
0806 10 10 |
EG |
256,6 |
IL |
390,7 |
|
TR |
157,9 |
|
US |
339,9 |
|
ZZ |
286,3 |
|
0808 10 80 |
AR |
102,5 |
BR |
99,6 |
|
CL |
135,9 |
|
NZ |
135,6 |
|
US |
145,7 |
|
ZA |
122,1 |
|
ZZ |
123,6 |
|
0808 30 90 |
AR |
89,6 |
CL |
155,2 |
|
NZ |
146,7 |
|
TR |
140,6 |
|
ZA |
117,0 |
|
ZZ |
129,8 |
|
0809 30 10, 0809 30 90 |
MK |
64,9 |
TR |
130,9 |
|
ZZ |
97,9 |
|
0809 40 05 |
BA |
48,2 |
IL |
99,6 |
|
MK |
36,8 |
|
XS |
57,7 |
|
ZZ |
60,6 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
DECIZII
18.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 217/7 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1401 A CONSILIULUI
din 14 iulie 2015
de autorizare a Italiei să aplice o măsură specială de derogare de la articolele 206 și 226 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), în special articolul 395 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Prin scrisoarea înregistrată de Comisie la 24 noiembrie 2014, Italia a solicitat autorizarea de a introduce o măsură specială de derogare de la articolele 206 și 226 din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește modalitățile de plată și de facturare a taxei pe valoarea adăugată (TVA). |
(2) |
Prin scrisoarea din 16 martie 2015, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea depusă de Italia. Printr-o scrisoare datată 17 martie 2015, Comisia a înștiințat Italia că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru examinarea cererii. |
(3) |
Italia a detectat evaziuni fiscale importante în ceea ce privește livrările de bunuri și prestările de servicii către autoritățile publice. În cazul acestor prestații, TVA-ul este plătit furnizorului de către autoritatea publică, iar furnizorul este, în principiu, răspunzător pentru plata acestui TVA la administrația fiscală. Italia a observat însă că un număr semnificativ de comercianți comit acte de evaziune fiscală neplătind TVA-ul către autoritățile fiscale. |
(4) |
Italia a solicitat măsura de derogare pentru ca TVA-ul datorat pentru prestațiile către autoritățile publice să nu mai fie plătit furnizorului, ci să fie plătit într-un cont bancar separat blocat. Această măsură de derogare ar trebui să asigure eliminarea posibilității de a mai comite acest tip de evaziune fiscală, fără a afecta volumul TVA-ului exigibil. În acest scop, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 206 din Directiva 2006/112/CE pentru prestațiile respective. În plus, este de asemenea necesar să se prevadă o derogare de la articolul 226 din Directiva 2006/112/CE pentru a permite introducerea unei mențiuni speciale pe facturi potrivit căreia TVA-ul urmează să fie plătit în contul special menționat. |
(5) |
Ca urmare a măsurii, persoanele impozabile care acționează în calitate de furnizori pentru autoritățile publice, ar putea fi nevoite să solicite mai frecvent o rambursare a TVA-ului de la administrația fiscală. Italia a precizat că a luat măsurile legislative și administrative necesare pentru a accelera procedura de rambursare, cu scopul de a garanta că dreptul de deducere al persoanelor impozabile vizate este pe deplin respectat. Prin urmare, Italia ar trebui să fie obligată să prezinte Comisiei, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a măsurii de derogare în Italia, un raport referitor la situația generală și, în special, la durata medie de timp necesară pentru rambursarea TVA-ului către persoanele impozabile. În 2014, Italia a introdus obligația pentru autoritățile publice de a efectua facturarea electronică pentru livrările de bunuri și prestările de servicii. Acest lucru ar trebui să permită un control adecvat al sectorului respectiv în viitor, după ce o politică adecvată de control va fi elaborată și implementată pe baza datelor disponibile în format electronic. Odată ce acest sistem va fi implementat în totalitate, nu ar trebui să mai fie necesară derogarea de la Directiva 2006/112/CE. Prin urmare, Italia a oferit asigurări că nu va solicita reînnoirea autorizării acordate în privința măsurii de derogare. |
(6) |
Măsura de derogare este așadar proporțională cu obiectivele urmărite, întrucât este limitată ca timp și nu privește decât un singur sector în care există probleme considerabile de evaziune fiscală. În plus, măsura de derogare nu generează riscul reorientării evaziunii fiscale către alte sectoare sau către alte state membre. |
(7) |
Pentru a se asigura că obiectivele vizate de măsură sunt atinse și că aplicarea acesteia nu generează incertitudine juridică cu privire la perioada fiscală, este adecvat ca prezenta decizie să se aplice de la 1 ianuarie 2015. |
(8) |
Derogarea nu va afecta negativ valoarea globală a încasărilor din taxe colectate în etapa de consum final și nu va avea niciun impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii care provin din TVA, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin derogare de la articolul 206 din Directiva 2006/112/CE, Italia este autorizată să prevadă că TVA-ul datorat pentru livrarea de bunuri și prestarea de servicii către autoritățile publice trebuie să fie plătit de către beneficair într-un cont bancar separat blocat al administrației fiscale.
Articolul 2
Prin derogare de la articolul 226 din Directiva 2006/112/CE, Italia este autorizată să impună ca facturile eliberate pentru livrarea de bunuri și prestarea de servicii către autoritățile publice să includă o mențiune specială că TVA-ul trebuie să fie plătit în respectivul cont bancar separat blocat al administrației fiscale.
Articolul 3
Italia notifică Comisiei măsurile naționale menționate la articolele 1 și 2.
În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare în Italia a măsurilor menționate la articolele 1 și 2, Italia prezintă Comisiei un raport referitor la situația globală a rambursărilor de TVA către persoanele impozabile afectate de aceste măsuri și, în special, referitor la durata medie de timp a procedurii de rambursare.
Articolul 4
Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2017.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.
Adoptată la Bruxelles, 14 iulie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
P. GRAMEGNA
(1) JO L 347, 11.12.2006, p. 1.
18.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 217/9 |
DECIZIA (UE) 2015/1402 A COMISIEI
din 15 iulie 2015
de stabilire a poziției Uniunii Europene în ceea ce privește o decizie a autorităților administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor pentru computere incluse în anexa C la acord
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia 2013/107/UE a Consiliului din 13 noiembrie 2012 privind semnarea și încheierea Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (1), în special articolul 4,
întrucât:
(1) |
Acordul permite elaborarea și revizuirea periodică, de către Comisia Europeană în colaborare cu Agenția pentru protecția mediului din Statele Unite ale Americii, a specificațiilor comune pentru echipamentele de birou, modificând astfel anexa C la acord. |
(2) |
Poziția Uniunii Europene cu privire la modificarea specificațiilor trebuie stabilită de Comisie. |
(3) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie iau în considerare avizul emis de către Biroul Energy Star al Uniunii Europene menționat la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2). |
(4) |
Specificațiile pentru computere prevăzute în partea I a anexei C ar trebui abrogate și înlocuite cu specificațiile anexate la prezenta decizie, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articol unic
Poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în ceea ce privește o decizie urmând a fi luată de autoritățile administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor pentru computere prevăzute în partea I a anexei C la acord se bazează pe proiectul de decizie anexat.
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 15 iulie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(2) Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program al Uniunii de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (JO L 39, 13.2.2008, p. 1).
ANEXĂ
PROIECT DE DECIZIE
din …
a autorităților administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor pentru computere incluse în anexa C la acord
AUTORITĂȚILE ADMINISTRATIVE,
având în vedere Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, în special articolul XII,
întrucât specificațiile pentru „computere” ar trebui revizuite,
DECID:
Partea I, „Computere”, inclusă în prezent în anexa C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou se înlocuiește cu partea V, „Computere”, astfel cum este prevăzută în continuare.
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării. Decizia, întocmită în două exemplare, este semnată de copreședinți.
Semnată la Washington DC, la […] […]
în numele Agenției pentru protecția mediului din Statele Unite ale Americii
Semnată la Bruxelles, la […] […]
în numele Uniunii Europene
ANEXA II
ANEXA C
PARTEA II LA ACORD
V. SPECIFICAȚII PENTRU COMPUTERE (VERSIUNEA 6.1)
1. Definiții
A. |
Tipuri de produse: 1. Computer: un aparat care efectuează operațiuni logice și prelucrează date. În sensul prezentelor specificații, definiția «computer» include atât unitățile fixe, cât și pe cele portabile, inclusiv computerele de birou, computerele de birou integrate, laptopurile, serverele de mici dimensiuni, terminalele ușoare (thin clients) și stațiile de lucru. Deși computerele pot fi conectate la periferice de intrare și de afișare, perifericele nu trebuie neapărat livrate împreună cu computerul. Computerele sunt compuse cel puțin din:
2. Computer de birou: un computer cu o unitate de bază concepută pentru a fi amplasată într-un loc permanent, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt destinate pentru a fi portabile și sunt concepute pentru a fi utilizate împreună cu un ecran extern, o tastatură și un mouse. Computerele de birou sunt destinate unei game largi de aplicații casnice și de birou, inclusiv aplicații pentru punctele de vânzare. (a) Computer de birou integrat: un computer de birou la care hardware-ul informatic și ecranul sunt integrate în aceeași carcasă și care este conectat la o rețea de curent alternativ printr-un singur cablu. Computerele de birou integrate se pot prezenta sub două forme: 1. un sistem în care ecranul și computerul sunt combinate fizic într-o singură unitate; sau 2. un sistem prezentat ca sistem unic, în care ecranul este separat, dar este conectat la unitatea principală printr-un cablu de curent continuu, atât computerul, cât și ecranul fiind alimentate din aceeași sursă unică. Întrucât fac parte din categoria computerelor de birou, computerele de birou integrate sunt, în mod normal, proiectate pentru a oferi aceleași funcții ca acestea. 3. Laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil și pentru a putea funcționa timp îndelungat cu și fără o conexiune directă la o rețea de curent alternativ. Laptopurile includ un ecran integrat, o tastatura mecanică nedetașabilă (cu taste fizice, mobile) și un dispozitiv de indicare. Notă: de obicei, laptopurile sunt proiectate pentru a oferi aceleași funcții ca și computerele de birou, inclusiv operarea de software-uri cu funcții similare celor utilizate de computerele de birou. În sensul prezentelor specificații, laptopurile includ și modelele cu ecran tactil. (a) Terminal ușor mobil: un computer care corespunde definiției unui terminal ușor, conceput special pentru a fi portabil și care corespunde, de asemenea, definiției unui laptop. Aceste produse sunt considerate laptopuri în sensul prezentei specificații. (b) Laptop de tip «doi într-unul»: un computer care se aseamănă cu un laptop tradițional și are un factor de formă de tip cochilie, dar care cuprinde un ecran detașabil care poate servi drept computer de tip slate/tabletă atunci când este deconectat. Componentele de tastatură și de afișare ale produsului trebuie să fie livrate sub formă de unitate integrată. Laptopurile de tip «doi într-unul» sunt considerate laptopuri în continuarea prezentei specificații și, în consecință, nu sunt menționate în mod explicit. 4. Computer de tip slate/tabletă: un dispozitiv informatic conceput pentru a fi portabil, care îndeplinește toate criteriile următoare:
5. Computer portabil de tip «totul într-unul»: un dispozitiv informatic conceput să aibă portabilitate limitată, care îndeplinește toate criteriile următoare:
6. Dispozitiv electronic de lectură (E-Reader): un dispozitiv conceput pentru afișarea și vizualizarea imaginilor statice. Afișajul este caracterizat de o rată scăzută de reîmprospătare, iar ecranul este fabricat din materiale bistabile, astfel încât nu este nevoie de energie pentru a menține o imagine vizibilă, ci numai pentru a modifica imaginea. 7. Server de mici dimensiuni: un computer care utilizează în mod normal componente de computer de birou, are forma unui computer de birou, dar este conceput în principal pentru a servi ca gazdă pentru alte computere, pentru stocare de date. Serverele de mici dimensiuni sunt concepute pentru îndeplinirea de funcții precum furnizarea de servicii de infrastructură de rețea (de exemplu arhivare) și stocarea de date/fișiere media. Aceste produse nu sunt proiectate pentru a avea ca funcție primară prelucrarea informațiilor pentru alte sisteme sau găzduirea de servere web. Un server de mici dimensiuni are următoarele caracteristici:
8. Terminal ușor: un computer cu alimentare autonomă, care depinde de conexiunea cu resurse informatice aflate la distanță (de exemplu, server informatic, stație de lucru la distanță) pentru a realiza funcții primare. Principalele operațiuni informatice (de exemplu, executarea de programe, stocarea de date, interacțiunea cu alte resurse de pe internet etc.) au loc cu ajutorul resurselor informatice aflate la distanță. Terminalele ușoare care fac obiectul prezentei specificații: 1. se limitează la echipamente în cazul cărora computerul nu include medii de stocare cu rotație; și 2. sunt concepute pentru a fi utilizate într-un loc permanent (de exemplu, pe un birou) și nu pentru a fi portabile. (a) Terminal ușor integrat: un terminal ușor la care hardware-ul informatic și ecranul sunt conectate la o rețea de curent alternativ printr-un singur cablu. Terminalele ușoare integrate se pot prezenta sub două forme: 1. un sistem în care ecranul și computerul sunt combinate fizic într-o singură unitate; sau 2. un sistem prezentat ca sistem unic, în care ecranul este separat, dar este conectat la unitatea principală printr-un cablu de curent continuu, atât computerul, cât și ecranul fiind alimentate din aceeași sursă unică. Întrucât fac parte din categoria terminalelor ușoare, terminalele ușoare integrate sunt, în mod normal, concepute să ofere aceleași funcții ca acestea. (b) Terminal ultraușor: un computer cu mai puține resurse locale decât un terminal ușor standard, care transmite semnale brute prin mouse și tastatură către o resursă informatică aflată la distanță, de la care primește înapoi semnale video brute. Terminalele ultraușoare nu pot interacționa simultan cu dispozitive multiple și nici nu pot executa aplicații aflate la distanță în fereastră, deoarece dispozitivul nu dispune de un sistem de operare de la client perceptibil pentru utilizator (ele funcționează la un nivel inferior nivelului firmware, adică la un nivel inaccesibil utilizatorului). 9. Stație de lucru: un computer de înaltă performanță, cu utilizator unic, folosit în mod normal pentru aplicații grafice, pentru proiectare asistată de computer (CAD), pentru dezvoltarea de software și pentru aplicații financiare și științifice, printre alte sarcini care necesită o mare putere de procesare. Stațiile de lucru care fac obiectul prezentei specificații: (a) sunt comercializate ca stații de lucru; (b) au un timp mediu de bună funcționare (mean time between failures – MTBF) de cel puțin 15 000 de ore (evaluat pe baza standardului Bellcore TR-NWT-000332 nr. 6, 12/97 sau pe baza datelor culese pe teren); și (c) suportă un cod de corectare a erorilor (ECC) și/sau o memorie-tampon. În plus, o stație de lucru îndeplinește trei sau mai multe dintre următoarele criterii:
|
B. |
Categorie de produse: o clasificare de ordin secundar sau un subtip în cadrul unui tip de produse, care se bazează pe caracteristicile și pe componentele instalate ale produselor. Categoriile de produse sunt utilizate în prezenta specificație pentru a determina cerințele de certificare și de testare. |
C. |
Componente de computer: 1. Unitate de procesare grafică (GPU): un circuit integrat, separat de CPU, conceput pentru a accelera redarea conținutului 2D și/sau 3D pe dispozitive de afișare. O GPU poate fi cuplată cu o CPU pe placa de bază a computerului sau în alt loc, pentru descărcarea capacităților de afișare ale CPU. 2. Placă grafică separată (dGfx): un procesor grafic (GPU) cu interfață de control al memoriei locale și cu memorie grafică locală specifică. 3. Placă grafică integrată (iGfx): o soluție grafică fără placă grafică separată. 4. Dispozitiv de afișare: un produs disponibil pe piață, dotat cu un ecran de afișare și elementele electronice aferente, de cele mai multe ori integrate într-o singură carcasă, a cărui funcție principală este aceea de a afișa informații vizuale provenite de la: 1. un computer, o stație de lucru sau un server prin intermediul uneia sau mai multor intrări (de exemplu VGA, DVI, HDMI, Display Port, IEEE 1394, USB); 2. o sursă de stocare externă (de exemplu, o unitate flash conectată prin USB, un card de memorie); sau 3. o conexiune la rețea. (a) Ecran integrat cu performanță sporită: un ecran integrat de computer care are toate caracteristicile și funcțiile de mai jos:
5. Sursă de alimentare externă (EPS): este cunoscută și sub denumirea de adaptor electric extern. Un circuit extern de alimentare care este folosit pentru a converti curentul electric de la rețeaua de alimentare casnică în curent continuu sau în curent alternativ de joasă tensiune, în vederea utilizării unui produs de consum. 6. Sursă de alimentare internă (IPS): o componentă aflată în interiorul carcasei computerului, concepută pentru a converti tensiunea curentului alternativ provenit din rețeaua de curent electric în tensiuni de curent continuu, în scopul alimentării cu curent electric a componentelor computerului. În sensul prezentei specificații, o sursă de alimentare internă trebuie să se afle în interiorul carcasei computerului, dar să fie separată de placa de bază. Sursa de alimentare se leagă la rețeaua electrică printr-un singur cablu, fără circuite intermediare între sursă și rețeaua electrică. De asemenea, toate cablurile electrice de conectare a sursei de alimentare la componentele computerului, cu excepția conexiunii de curent continuu cu ecranul în cazul computerelor de birou integrate, trebuie să se afle în interiorul carcasei computerului (ceea ce înseamnă că niciun cablu care leagă sursa de alimentare de computer sau de componentele individuale ale acestuia nu trebuie să se afle în afara carcasei). Convertizoarele c.c.-c.c. interne, care au ca funcție transformarea curentului continuu de tensiune mono provenit de la o sursă de alimentare externă în mai multe combinații de tensiune ce pot fi utilizate de computer, nu sunt considerate surse de alimentare interne. |
D. |
Moduri de funcționare: 1. Starea activă: starea de consum în care computerul realizează activități utile ca urmare a: (a) acțiunii anterioare sau simultane a utilizatorului; sau (b) instrucțiunilor primite anterior sau simultan prin rețea. Starea activă include procesarea activă, căutarea de date în mediile de stocare, memorie sau memoria cache, inclusiv durata modului inactiv atât timp cât așteaptă noi instrucțiuni din partea utilizatorului și înainte să intre în unul dintre modurile cu consum redus de putere. 2. Starea inactivă: starea de consum în care sistemul de operare și alte software-uri și-au finalizat încărcarea, s-a creat un profil de utilizator, activitatea se limitează la aplicațiile de bază pe care sistemul de operare le lansează automat, iar computerul nu se află în modul de veghe. Starea inactivă este compusă din două substări: modul inactiv scurt și modul inactiv lung. (a) Modul inactiv lung: modul în care computerul a ajuns la o stare inactivă (și anume, la 15 minute după pornirea sistemului de operare sau după realizarea unei sarcini de lucru active sau după ieșirea din modul de veghe), iar ecranul principal al computerului a intrat într-o stare cu consum redus de putere, în care conținutul afișat nu mai poate fi văzut (adică retroiluminarea a fost stinsă), însă rămâne în modul activ (ACPI G0/S0). În cazul în care caracteristicile de gestionare a consumului sunt instalate în configurația din fabrică în scenariul descris în prezenta definiție, aceste caracteristici se activează înainte de evaluarea stării inactive lungi [de exemplu, ecranul este într-o stare cu consum redus, unitatea de hard disk (HDD) a intrat eventual în stand-by], însă computerul nu poate intra în modul de veghe. PINACTIV_LUNG reprezintă puterea medie măsurată în modul inactiv lung. (b) Modul inactiv scurt: modul în care computerul a ajuns la o stare inactivă (și anume, la 5 minute după pornirea sistemului de operare sau după realizarea unei sarcini de lucru active sau după ieșirea din modul de veghe), ecranul este aprins, iar caracteristicile de gestionare a consumului din starea inactivă lungă nu au fost activate (de exemplu, unitatea de hard disk se rotește și computerul nu poate intra în modul de veghe). PINACTIV_SCURT reprezintă puterea medie măsurată în modul inactiv scurt. 3. Modul oprit: modul cu cel mai redus consum de putere care nu poate fi oprit (influențat) de utilizator și care poate dura un timp nedefinit atunci când aparatul este conectat la sursa de alimentare principală și este folosit în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Pentru sistemele la care se aplică standardele ACPI, modul oprit corespunde stării «ACPI System Level S5». 4. Modul de veghe: un mod cu consum redus de putere, în care computerul intră automat după o perioadă de inactivitate sau în urma unei acțiuni manuale. Un computer care are funcția de a intra în modul de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de rețea sau al perifericelor interfeței cu utilizatorul, cu o inerție de maximum 5 secunde între inițierea reactivării și momentul în care sistemul redevine pe deplin operațional, inclusiv afișarea pe ecran. Pentru sistemele în cazul cărora se aplică standardele ACPI, modul de veghe corespunde de obicei stării «ACPI System Level S3 (suspend to RAM)». |
E. |
Conectare în rețea și funcții suplimentare: 1. Stocare internă suplimentară: toate unitățile interne de hard disk (HDD) sau unitățile de tip solid state (SSD) livrate cu un computer în plus față de prima. Această definiție nu include unitățile externe. 2. Ethernet eficient din punct de vedere energetic (EEE): o tehnologie care permite reducerea consumului de putere al interfețelor Ethernet în perioadele cu flux redus de date. Specificare conform standardului IEEE 802.3az. 3. Conectivitate integrală la rețea: capacitatea computerului de a-și menține prezența în rețea în timp ce se află în modul de veghe sau într-un alt mod cu consum redus de putere (low power mode – LPM), la o putere mai mică sau egală cu 10 wați, și de a se reactiva în mod inteligent atunci când sunt necesare alte activități de procesare (inclusiv procesarea ocazională necesară pentru a menține prezența în rețea). Prezența computerului, a serviciilor și a aplicațiilor sale de rețea se menține, chiar dacă acesta se află într-un mod cu consum redus de putere. Din perspectiva rețelei, un computer cu conectivitate integrală la rețea aflat într-un mod cu consum redus de putere este echivalent din punct de vedere funcțional cu un computer aflat în stare inactivă, în ceea ce privește aplicațiile comune și modelele de utilizare. Conectivitatea integrală la rețea într-un mod cu consum redus de putere nu se limitează la un anumit set de protocoale, ci se poate extinde și la aplicații instalate ulterior instalării inițiale. Ea mai este denumită funcționalitate de «proxy de rețea» și este descrisă în standardul Ecma-393. (a) Proxy de rețea – capacitate de bază: pentru a menține adresele și prezența în rețea în modul cu consum redus de putere, sistemul gestionează protocoalele IPv4 ARP și IPv6 NS/ND. (b) Proxy de rețea – capacitate completă: în modul cu consum redus de putere, sistemul suportă capacitatea de bază, reactivarea de la distanță și descoperirea serviciilor/serviciile de nume. (c) Proxy de rețea – reactivare de la distanță: în modul cu consum redus de putere, sistemul poate fi reactivat de la distanță, în urma unei cereri din afara rețelei locale. Include capacitatea de bază. (d) Proxy de rețea – descoperirea serviciilor/servicii de nume: în modul cu consum redus de putere, sistemul permite publicitatea privind serviciile de găzduire și numele de rețea. Include capacitatea de bază. 4. Interfață de rețea: componentele (hardware și software) a căror funcție principală este de a da computerului posibilitatea de a comunica prin intermediul uneia sau mai multor tehnologii de rețea. Exemple de interfețe de rețea sunt IEEE 802.3 (Ethernet) și IEEE 802.11 (Wi-Fi). 5. Eveniment de reactivare: eveniment sau stimul generat de utilizator, programat sau extern, care determină trecerea computerului din modul de veghe sau din modul oprit la o stare activă de funcționare. Câteva exemple de evenimente de reactivare (lista nu este exhaustivă): mișcarea mouse-ului, o activitate pe tastatură, intervenția unui dispozitiv de control, un eveniment declanșat de ceasul de timp real sau apăsarea unui buton de pe carcasă și, în cazul factorilor externi, stimuli transmiși prin comanda la distanță, rețea, modem etc. 6. Reactivare prin rețea (Wake On LAN – WOL): funcție care permite unui computer să treacă din modul de veghe sau din modul oprit la o stare activă de funcționare, prin intermediul unui eveniment de reactivare transmis de rețea prin Ethernet. 7. Mod grafic comutabil: funcție care permite dezactivarea plăcii grafice separate atunci când aceasta nu e necesară, în favoarea plăcii grafice integrate. Notă: această funcție permite unităților de procesare grafică (GPU) integrate, care au o putere scăzută și o capacitate redusă, să efectueze afișarea în timpul funcționării cu baterie sau atunci când imaginile nu sunt prea complexe, ceea ce permite ca GPU discrete, care consumă mai multă putere însă au o capacitate mai mare, să asigure funcția de afișare, atunci când utilizatorul solicită acest lucru. |
F. |
Canale de comercializare și de expediere: 1. Canale de vânzare pentru întreprinderi: canale de vânzare folosite de obicei de societățile mari și mijlocii, de organizațiile guvernamentale, de instituțiile de învățământ sau de alte organizații pentru a achiziționa computere destinate utilizării în medii administrate în arhitectura client-server. 2. Denumirea modelului: o denumire de comercializare care include trimiteri la numărul modelului de computer, o descriere a produsului sau alte trimiteri referitoare la marcă. 3. Numărul modelului: o denumire unică de comercializare sau o referință unică de identificare care se aplică unei anumite configurații de hardware și software (de exemplu, sistem de operare, tip de procesor, memorie, GPU) și care este fie predefinită, fie aleasă de client. |
G. |
Familie de produse: o descriere de nivel înalt privind un grup de computere cu aceeași combinație de carcasă/placă de bază, care conține deseori sute de configurații posibile de hardware și software. Modelele de produse din cadrul unei familii diferă între ele în funcție de una sau mai multe caracteristici care fie: 1. nu au niciun impact asupra performanței produsului în ceea ce privește criteriile de certificare ENERGY STAR; fie 2. sunt specificate în prezentul document ca fiind variații acceptabile în cadrul unei familii de produse. Pentru computere, variațiile acceptabile în cadrul unei familii de produse includ:
|
2. Domeniu de aplicare
2.1. Produse incluse
2.1.1. |
Produsele care corespund definiției unui computer și uneia dintre următoarele definiții de tipuri de produse, astfel cum se precizează în prezentul document, sunt eligibile pentru a primi eticheta ENERGY STAR, cu excepția produselor enumerate în secțiunea 2.2:
|
2.2. Produse excluse
2.2.1. |
Produsele care sunt reglementate de alte specificații pentru produse ENERGY STAR nu sunt eligibile pentru certificare în temeiul prezentei specificații. Lista specificațiilor aflate în vigoare în prezent este disponibilă la adresa www.energystar.gov/products |
2.2.2. |
Următoarele produse nu sunt eligibile pentru certificare în temeiul prezentei specificații:
|
3. Criterii de certificare
3.1. Cifre semnificative și rotunjire
3.1.1. |
Toate calculele se realizează folosind valori măsurate direct (nerotunjite). |
3.1.2. |
Cu excepția cazului în care se indică altfel în prezenta specificație, respectarea limitelor din specificație se evaluează folosind valori direct măsurate sau calculate, fără niciun avantaj din rotunjire. |
3.1.3. |
Valorile calculate sau măsurate direct care sunt transmise spre raportare pe site-ul web al ENERGY STAR se rotunjesc la cea mai apropiată cifră semnificativă indicată în limita corespunzătoare din specificație. |
3.2. Cerințe generale
3.2.1. |
Cerințe privind sursa de alimentare internă (IPS): Sursele de alimentare interne utilizate în computerele eligibile în temeiul prezentei specificații trebuie să îndeplinească următoarele cerințe atunci când sunt testate folosind Protocolul de testare generalizat privind eficiența surselor de alimentare interne, Rev. 6.6 (disponibil la adresa http://www.plugloadsolutions.com/docs/collatrl/print/Generalized_Internal_Power_Supply_Efficiency_Test_Protocol_R6.6.pdf) și atunci când sunt testate la combinațiile de frecvență/tensiune de intrare relevante pentru fiecare piață pe care vor fi vândute și promovate ca produse ENERGY STAR.
Tabelul 1 Cerințe pentru sursele de alimentare interne
|
3.2.2. |
Cerințe privind sursa de alimentare externă (EPS): Sursele de alimentare externe care funcționează cu una sau mai multe tensiuni trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele asociate nivelului V de performanță conform Protocolului internațional de marcare privind eficiența atunci când sunt testate în conformitate cu metoda de testare uniformă pentru măsurarea consumului de energie al surselor de alimentare externe, apendicele Z la titlul 10 partea 430 din CFR.
|
3.3. Cerințe privind gestionarea consumului de putere
3.3.1. |
Produsele trebuie să includă funcții de gestionare a consumului de putere în configurația «din fabrică», astfel cum se specifică în tabelul 2, făcând obiectul următoarelor condiții:
Tabelul 2 Cerințe privind gestionarea consumului de putere
|
3.4. Cerințe privind informațiile furnizate utilizatorilor
3.4.1. |
Produsele livrate trebuie să fie însoțite de materiale informative, prin care clienții primesc următoarele informații:
|
3.4.2. |
Produsele trebuie să fie livrate împreună cu unul sau mai multe dintre următoarele documente:
|
3.4.3. |
Dispozițiile 3.4.1 și 3.4.2 pot fi îndeplinite prin utilizarea documentației produsului în format electronic sau tipărit, dacă se respectă toate condițiile următoare:
|
3.5. Cerințe pentru computerele de birou, computerele de birou integrate și laptopuri
3.5.1. |
Consumul tipic de energie electrică (ETEC) al unui computer de birou, computer de birou integrat sau laptop, calculat în conformitate cu ecuația 1, trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea maximă a TEC (ETEC_MAX) calculată conform ecuației 2, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
|
Ecuația 1: Calculul TEC (ETEC) pentru computere de birou, computere de birou integrate, terminale ușoare și laptopuri
unde:
— |
POPRIT = consumul de putere măsurat în modul oprit (W); |
— |
PVEGHE = consumul de putere măsurat în modul de veghe (W); |
— |
PINACTIV_LUNG = consumul de putere măsurat în modul inactiv lung (W); |
— |
PINACTIV_SCURT = consumul de putere măsurat în modul inactiv scurt (W); și |
— |
TOPRIT , TVEGHE , TINACTIV_LUNG și TINACTIV_SCURT sunt ponderări pe moduri, specificate în tabelul 3 (pentru computere de birou, computere de birou integrate și terminale ușoare) sau în tabelul 4 (pentru laptopuri). |
Tabelul 3
Ponderări pe moduri la computere de birou, terminale ușoare și computere de birou integrate
Ponderare pe moduri |
Convențional (%) |
Conectivitate integrală la rețea |
|||
Capacitate de bază (%) |
Reactivare de la distanță (%) |
Descoperirea serviciilor/Servicii de nume (%) |
Capacitate completă (%) |
||
TOPRIT |
45 |
40 |
30 |
25 |
20 |
TVEGHE |
5 |
15 |
28 |
36 |
45 |
TINACTIV_LUNG |
15 |
12 |
10 |
8 |
5 |
TINACTIV_SCURT |
35 |
33 |
32 |
31 |
30 |
Tabelul 4
Ponderări pe moduri la laptopuri
Ponderare pe moduri |
Convențional (%) |
Conectivitate integrală la rețea |
|||
Capacitate de bază (%) |
Reactivare de la distanță (%) |
Descoperirea serviciilor/Servicii de nume (%) |
Capacitate completă (%) |
||
TOPRIT |
25 |
25 |
25 |
25 |
25 |
TVEGHE |
35 |
39 |
41 |
43 |
45 |
TINACTIV_LUNG |
10 |
8 |
7 |
6 |
5 |
TINACTIV_SCURT |
30 |
28 |
27 |
26 |
25 |
Ecuația 2: Calculul ETEC_MAX pentru computere de birou, computere de birou integrate și laptopuri
ETEC_MAX = (1 + TOLERANȚAPSU ) × (TECBAZĂ + TECMEMORIE + TECPLACĂ_GRAFICĂ + TECSTOCARE + TECAFIȘAJ_INT + TECCOMUTABIL + TECEEE )
unde:
— |
TOLERANȚAPSU este o toleranță acordată surselor de alimentare care sunt conforme cu nivelurile de eficiență opționale mai stricte specificate în tabelul 5; sursele de alimentare care nu îndeplinesc aceste cerințe primesc o toleranță 0; |
— |
TECBAZĂ este toleranța de bază specificată în tabelul 6; și |
— |
TECPLACĂ_GRAFICĂ este toleranța pentru placă grafică separată, în conformitate cu tabelul 7, cu excepția sistemelor cu plăci grafice integrate, pentru care nu se acordă nicio toleranță, sau a computerelor de birou și a computerelor de birou integrate cu modul grafic comutabil activat implicit, care primesc o toleranță prin TECCOMUTABIL ; și |
— |
TECMEMORIE , TECSTOCARE , TECAFIȘAJ_INT , TECCOMUTABIL și TECEEE sunt toleranțe de extindere, specificate în tabelul 7. |
Tabelul 5
Toleranța aferentă eficienței sursei de alimentare
Tipul sursei de alimentare |
Tipul de computer |
Eficiența minimă la procentul specificat al curentului nominal de ieșire (2) |
Cerința minimă privind eficiența medie (3) |
ToleranțaPSU |
|||
10 % |
20 % |
50 % |
100 % |
||||
IPS |
Computer de birou |
0,81 |
0,85 |
0,88 |
0,85 |
— |
0,015 |
0,84 |
0,87 |
0,90 |
0,87 |
— |
0,03 |
||
Computer de birou integrat |
0,81 |
0,85 |
0,88 |
0,85 |
— |
0,015 |
|
0,84 |
0,87 |
0,90 |
0,87 |
— |
0,04 |
||
EPS |
Laptop sau computer de birou |
0,83 |
— |
— |
— |
0,88 |
0,015 |
0,84 |
— |
— |
— |
0,89 |
0,03 |
||
Computer de birou integrat |
0,83 |
— |
— |
— |
0,88 |
0,015 |
|
0,84 |
— |
— |
— |
0,89 |
0,04 |
Tabelul 6
Toleranțe de bază TEC (TECBAZĂ)
Denumire categorie |
Capacitatea plăcii grafice (4) |
Computer de birou sau computer de birou integrat |
Laptop |
||
Scor de performanță, P (5) |
Toleranță de bază |
Scor de performanță, P v |
Toleranță de bază |
||
0 |
Orice placă grafică dGfx ≤ G7 |
P ≤ 3 |
69,0 |
P ≤ 2 |
14,0 |
I1 |
Placă grafică integrată sau comutabilă |
3 < P ≤ 6 |
112,0 |
2 < P ≤ 5,2 |
22,0 |
I2 |
6 < P ≤ 7 |
120,0 |
5,2 < P ≤ 8 |
24,0 |
|
I3 |
P > 7 |
135,0 |
P > 8 |
28,0 |
|
D1 |
Placă grafică separată dGfx ≤ G7 |
3 < P ≤ 9 |
115,0 |
2 < P ≤ 9 |
16,0 |
D2 |
P > 9 |
135,0 |
P > 9 |
18,0 |
Tabelul 7
Toleranțe de extindere funcțională la computere de birou, computere de birou integrate, terminale ușoare și laptopuri
Funcție |
Computer de birou |
Computer de birou integrat |
Laptop |
||
TECMEMORIE (kWh) (6) |
0,8 |
||||
TECPLACĂ_GRAFICĂ (kWh) (7) |
Categoria de placă grafică (8) |
G1 (FB_BW ≤ 16) |
36 |
14 |
|
G2 (16 < FB_BW ≤ 32) |
51 |
20 |
|||
G3 (32 < FB_BW ≤ 64) |
64 |
26 |
|||
G4 (64 < FB_BW ≤ 96) |
83 |
32 |
|||
G5 (96 < FB_BW ≤ 128) |
105 |
42 |
|||
G6 (FB_BW > 128; lățimea de bandă a zonei tampon a cadrelor < 192 biți) |
115 |
48 |
|||
G7 (FB_BW > 128; lățimea de bandă a zonei tampon a cadrelor ≥ 192 biți) |
130 |
60 |
|||
TECCOMUTABIL (kWh) (9) |
0,5 × G1 |
N/A |
|||
TECEEE (kWh) (10) |
8,76 × 0,2 × (0,15 + 0,35) |
8,76 × 0,2 × (0,10 + 0,30) |
|||
TECSTOCARE (kWh) (11) |
26 |
2,6 |
|||
TECECRAN_INT (kWh) (12) |
N/A |
8,76 × 0,35 × (1 + EP) × (4 × r + 0,05 × A) |
8,76 × 0,30 × (1 + EP) × (2 × r + 0,02 × A) |
Ecuația 3: Calculul toleranței pentru ecrane integrate cu performanță sporită
EP = |
0, |
ecran fără performanță sporită |
0,3, |
ecran cu performanță sporită, d < 27 |
|
0,75, |
ecran cu performanță sporită, d ≥ 27 |
unde:
— |
d este diagonala ecranului, în țoli. |
3.6. Cerințe pentru computerele de tip slate/tablete și computerele portabile de tip «totul într-unul»
3.6.1. |
Computerele de tip slate/tabletele trebuie să respecte toate cerințele pentru laptopuri din secțiunea 3.5 de mai sus, inclusiv calculul următoarelor elemente:
|
3.6.2. |
Computerele portabile de tip «totul într-unul» trebuie să respecte toate cerințele pentru computere de birou integrate din secțiunea 3.5 de mai sus, inclusiv calculul următoarelor elemente:
|
Notă: EPA și Comisia Europeană intenționează să evalueze în continuare datele referitoare la produsele din categoriile computer de tip slate/tabletă și computer portabil de tip «totul într-unul», pentru a obține informații care să stea la baza viitoarelor cerințe privind consumul de energie.
3.7. Cerințe pentru stațiile de lucru
3.7.1. |
Consumul de putere ponderat (PTEC), calculat conform ecuației 4, trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea consumului de putere maxim ponderat (PTEC_MAX), calculată conform ecuației 5. Ecuația 4: Calculul PTEC pentru stații de lucru PTEC = POPRIT × TOPRIT + PVEGHE × TVEGHE + PINACTIV_LUNG × TINACTIV_LUNG + PINACTIV_SCURT × TINACTIV_SCURT unde:
Tabelul 8 Ponderări pe moduri la stațiile de lucru
Ecuația 5: Calculul PTEC_MAX pentru stații de lucru PTEC_MAX = 0,28 × (PMAX + NHDD × 5) + 8,76 × PEEE × (TVEGHE + TINACTIV_LUNG + TINACTIV_SCURT ) unde:
|
3.7.2. |
Teste de performanță în stare activă: Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, o stație de lucru trebuie să fie prezentată pentru certificare, cu următoarele informații furnizate integral:
|
3.7.3. |
Stații de lucru pentru computere de birou: Produsele comercializate ca stații de lucru pot primi eticheta ENERGY STAR în condițiile respectării cerințelor pentru computere de birou din secțiunea 3.5, în locul cerințelor pentru stații de lucru din secțiunea 3.6, la alegerea partenerului. În toate materialele de marketing ENERGY STAR, în lista produselor calificate și în alte documente similare, EPA sau Comisia Europeană va identifica sub denumirea «computer de birou» stațiile de lucru calificate în această formă. |
3.8. Cerințe pentru serverele de mici dimensiuni
3.8.1. |
Puterea măsurată în modul oprit (POPRIT) trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea maximă a puterii în modul oprit (POPRIT_MAX) calculată conform ecuației 6, sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerințe:
Ecuația 6: Calculul POPRIT_MAX pentru servere de mici dimensiuni POPRIT_MAX = POPRIT_BAZĂ + POPRIT_WOL unde:
Tabelul 9 Toleranțele privind puterea în modul oprit, la servere de mici dimensiuni
|
3.8.2. |
Puterea măsurată în modul inactiv lung (PINACTIV_LUNG) trebuie să fie mai mică sau egală cu valoarea maximă a puterii în stare inactivă (PINACTIV_MAX), calculată conform ecuației 7. Ecuația 7: Calculul PINACTIV_MAX pentru servere de mici dimensiuni PINACTIV_MAX = PINACTIV_BAZĂ + (N – 1) × PINACTIV_HDD + PEEE unde:
Tabelul 10 Toleranțe privind puterea în modul inactiv, la servere de mici dimensiuni
|
3.9. Cerințe pentru terminalele ușoare
3.9.1. |
Consumul tipic de energie electrică (ETEC) calculat conform ecuației 1 trebuie să fie mai mic sau egal cu valoarea maximă a TEC (ETEC_MAX) calculată conform ecuației 8, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
Ecuația 8: Calculul ETEC_MAX pentru terminale ușoare ETEC_MAX = TECBAZĂ + TECPLACĂ_GRAFICĂ + TECWOL + TECECRAN_INT + TECEEE unde:
Tabelul 11 Toleranțe de extindere la terminalele ușoare
|
4. Testare
4.1. Metode de testare
4.1.1. |
Pentru produsele care sunt introduse pe piața Uniunii Europene, producătorii trebuie să efectueze testări și să autocertifice modelele care respectă orientările ENERGY STAR. Atunci când se testează produse de tip computer pentru stabilirea eligibilității pentru certificarea ENERGY STAR, trebuie să se utilizeze metodele de testare identificate în tabelul 12. Tabelul 12 Metode de testare pentru certificarea ENERGY STAR
|
4.2. Numărul de unități necesare pentru testare
4.2.1. |
Pentru testare trebuie să se selecteze modele reprezentative, pe baza următoarelor cerințe:
Notă: Stațiile de lucru care îndeplinesc cerințele ENERGY STAR cu un singur dispozitiv grafic pot, de asemenea, să obțină eticheta ENERGY STAR pentru o configurație cu mai multe dispozitive grafice, cu condiția existenței unei configurații hardware identice în afară de dispozitivele grafice suplimentare. Utilizarea dispozitivelor grafice multiple include, printre altele, utilizarea mai multor ecrane și cuplarea pentru obținerea de configurații multi-GPU de înaltă performanță (de exemplu, ATI Crossfire sau NVIDIA SLI). În asemenea cazuri, până la momentul în care standardul SPECviewperf® va permite utilizarea mai multor dispozitive grafice, producătorii pot prezenta datele privind testarea pentru stația de lucru cu dispozitiv grafic unic, pentru ambele configurații, fără a testa din nou sistemul. |
4.2.2. |
Pentru testare se selectează o singură unitate din fiecare model reprezentativ. |
4.2.3. |
Toate unitățile/configurațiile pentru care un partener dorește să obțină eticheta ENERGY STAR trebuie să îndeplinească cerințele ENERGY STAR. Pe de altă parte, dacă un partener dorește să obțină eticheta pentru anumite configurații ale unui model pentru care există configurații alternative care nu se califică pentru obținerea etichetei ENERGY STAR, partenerul trebuie să atribuie configurațiilor care îndeplinesc cerințele de calificare, în cadrul denumirii/numărului de model, un cod de identificare unic pentru configurațiile care îndeplinesc cerințele ENERGY STAR. Acest cod de identificare trebuie să fie utilizat în mod consecvent pentru configurațiile care au obținut eticheta, în materialele promoționale/de comercializare și în lista produselor care au obținut eticheta ENERGY STAR (de exemplu, model A1234 pentru configurațiile de bază și model A1234-ES pentru configurațiile care îndeplinesc cerințele ENERGY STAR). Notă: Uneori – astfel cum se descrie în paragraful de mai sus – este posibil ca nu toate unitățile/configurațiile să îndeplinească cerințele ENERGY STAR. În aceste cazuri, configurația cu cel mai mare consum calificată va fi configurația cu cel mai mare consum de energie utilizată pentru testare, nu una dintre configurațiile necalificate, chiar dacă se presupune că au un consum mai mare de energie. |
4.3. Certificare pentru piața internațională
4.3.1. |
În scopul certificării, produsele trebuie testate la combinațiile de frecvență/tensiune de intrare relevante pentru fiecare piață pe care vor fi vândute și promovate ca produse ENERGY STAR. |
4.4. Preinstalarea software-ului client și a serviciului de gestiune
4.4.1. |
În cazul în care un client angajează un partener producător pentru a încărca o imagine personalizată pe un computer cu eticheta ENERGY STAR, partenerul trebuie să parcurgă următorii pași:
|
5. Interfața pentru utilizatori
5.1.1. |
Producătorii sunt încurajați să conceapă produse conforme cu standardul IEEE 1621 referitor la interfața pentru utilizatori (Standard privind elementele interfeței pentru utilizatori în controlul consumului de energie al dispozitivelor electronice utilizate în birouri și la consumatori). Pentru mai multe detalii, a se vedea http://eetd.LBL.gov/Controls |
6. Data intrării în vigoare
6.1.1. |
Data la care producătorii pot începe să aplice prezenta versiune 6.1 a specificațiilor pentru certificarea produselor ca ENERGY STAR se definește ca data intrării în vigoare a acordului. Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, un model de produs trebuie să respecte specificația ENERGY STAR în vigoare la data fabricației sale. Data fabricației este specifică fiecărei unități și este data la care se consideră că o unitate este complet asamblată. |
6.1.2. |
Revizuiri viitoare ale specificației: EPA și Comisia Europeană își rezervă dreptul de a modifica prezenta specificație în cazul în care anumite schimbări de natură tehnologică și/sau comercială îi afectează utilitatea pentru consumatori, pentru industrie sau pentru mediu. În conformitate cu politica actuală, revizuirile specificației se efectuează în urma unor discuții cu părțile interesate. În eventualitatea revizuirii specificației, trebuie precizat că eticheta ENERGY STAR nu se acordă automat pentru întreaga durată de viață a unui model de produs. |
Apendicele A
EXEMPLE DE CALCULE
I. Computere de birou, computere de birou integrate, laptopuri: mai jos se prezintă un exemplu de calcul al TEC, cu scopul de a ilustra modul în care se determină nivelurile de conformitate, pe baza unor extinderi de funcționalitate și a unor măsurători efectuate în moduri operaționale.
În continuare se prezintă un exemplu de evaluare a ETEC pentru un laptop cu două nuclee, la frecvența de 2,0 GHz, cu modul grafic comutabil, memorie RAM de 8 GB, Ethernet eficient din punct de vedere energetic (EEE) și o unitate de hard disk (HDD).
A. |
Se măsoară valorile cu ajutorul metodei de testare a computerelor pentru conformitate cu standardul ENERGY STAR:
|
B. |
Se determină suportul pentru proxy furnizat de sistemul de operare și de placa de rețea. Acesta este un parametru raportat de producător.
|
C. |
Se calculează ETEC pe baza măsurătorilor de putere și a ponderărilor pe moduri – în acest exemplu se pleacă de la ipoteza că nu există suport pentru proxy și nici ponderări convenționale:
|
D. |
Se stabilește toleranța de bază TEC care se aplică, pe baza capacității plăcii grafice și a scorului de performanță: P = [nr. de nuclee ale CPU] × [frecvența de ceas a CPU (GHz)] = 2 × 2 GHz = 4. Tabelul 6 Toleranțe de bază TEC (TECBAZĂ)
|
E. |
Se stabilesc toleranțele de extindere de funcționalitate care se aplică:
|
F. |
Se calculează ETEC_MAX:
|
G. |
Se compară ETEC cu ETEC_MAX, pentru a se stabili dacă modelul poate să obțină eticheta: 40,7 kWh/an > 39,0 kWh/an. Prin urmare, laptopul nu îndeplinește cerințele ENERGY STAR. |
II. Stații de lucru: mai jos se prezintă un exemplu de calcul al PTEC pentru o stație de lucru cu două unități de hard disk și fără funcție de Ethernet eficient din punct de vedere energetic.
A. |
Se măsoară valorile cu ajutorul metodei de testare a computerelor pentru conformitate cu standardul ENERGY STAR:
|
B. |
Se notează numărul de unități de hard disk instalate: două unități de hard disk pe parcursul testării. |
C. |
Se calculează PTEC pe baza măsurătorilor de putere și a ponderărilor pe moduri, cu ajutorul ecuației 4:
|
D. |
Se calculează cerința privind PTEC_MAX cu ecuația 5:
|
E. |
Se compară PTEC cu nivelurile din standardul ENERGY STAR, pentru a se stabili dacă modelul poate să obțină eticheta: 40,6 W ≤ 53,2 W Prin urmare, stația de lucru îndeplinește cerințele ENERGY STAR. |
METODE DE TESTARE (REVIZUIRE AUGUST 2014)
1. Prezentare generală
În vederea stabilirii conformității produsului cu cerințele criteriilor de eligibilitate ENERGY STAR pentru computere se utilizează următoarea metodă de testare.
2. Aplicabilitate
Cerințele de testare conform ENERGY STAR depind de setul de caracteristici ale produselor care se evaluează. În vederea stabilirii aplicabilității fiecărei secțiuni din prezentul document se vor utiliza următoarele orientări:
— |
procedura din secțiunea 6 se realizează pentru toate produsele eligibile incluse în domeniul de aplicare definit în secțiunea 2 din proiectul final privind criteriile de eligibilitate ENERGY STAR pentru computere; |
— |
procedura din secțiunea 7 se aplică doar pentru computerele eligibile de tip stație de lucru. |
3. Definiții
Sub rezerva unor dispoziții contrare, toți termenii utilizați în prezentul document sunt conformi cu definițiile din specificația ENERGY STAR pentru computere.
4. Pregătirea testului
4.1. Instrumentarul și pregătirea testului
Instrumentarul și pregătirea testului pentru toate secțiunile prezentei proceduri trebuie să fie conforme cu cerințele standardului european EN 50564:2011 (derivat din IEC 62301:2011) «Echipamente electrice și electronice de uz casnic și de birou – Măsurarea consumului redus de putere», secțiunea 4 «Condiții generale de măsurare», cu excepția cazului în care se prevede altceva în prezentul document. În eventualitatea unor conflicte între cerințe, prevalează metoda de testare ENERGY STAR.
A. |
Putere de intrare: produsele destinate a fi alimentate de la rețeaua de curent alternativ trebuie conectate la o sursă de tensiune corespunzătoare pieței vizate, astfel cum se specifică în tabelul 13 și în tabelul 14. Tabelul 13 Cerințe privind puterea de intrare pentru produse cu o putere nominală înscrisă pe plăcuța indicatoare mai mică sau egală cu 1 500 de wați (W)
Tabelul 14 Cerințe privind puterea de intrare pentru produse cu o putere nominală înscrisă pe plăcuța indicatoare mai mare de 1 500 W
|
B. |
Temperatură ambientală: temperatura ambientală trebuie să se încadreze între 18 °C și 28 °C (inclusiv), pe întreaga durată a testului. |
C. |
Umiditate relativă: umiditatea relativă trebuie să se încadreze între 10 % și 80 % (inclusiv), pe întreaga durată a testului. |
D. |
Dispozitiv de măsurare a luminii: toate dispozitivele de măsurare a luminii trebuie să respecte următoarele specificații:
Toleranța generală a dispozitivelor de măsurare a luminii se calculează din suma absolută dintre 2 % din luminanța vizată a ecranului și cifra cea mai puțin semnificativă a valorii afișate, cu o toleranță de 2 cifre. De exemplu, dacă valoarea luminanței ecranului este de 90 de candele pe metru pătrat (cd/m2) și cifra cea mai puțin semnificativă este o zecime dintr-o cd/m2, atunci 2 % din 90 cd/m2 ar fi 1,8 cd/m2, iar valoarea cea mai puțin semnificativă, cu o toleranță de 2 cifre, ar fi 0,2 cd/m2. Astfel, valoarea afișată ar trebui să fie 90 ± 2 cd/m2 (1,8 cd/m2 + 0,2 cd/m2). Notă: Uneori se folosește termenul «nit» în locul unității de măsură oficiale SI pentru luminanță (cd/m2). Un nit este echivalent cu o cd/m2. |
E. |
Wattmetru: wattmetrele trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
|
5. Realizarea testului
5.1. Orientări pentru aplicarea standardului EN 62623
Testul se realizează în conformitate cu cerințele standardului european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012) «Computere de birou și laptopuri – măsurarea consumului de energie», cu respectarea specificațiilor de mai jos.
A. |
Serverele de mici dimensiuni, terminalele ușoare și stațiile de lucru se configurează în mod identic cu computerele de birou (neintegrate), cu excepția cazului în care se prevede altceva. Computerele de tip slate/tabletele se configurează în mod identic cu laptopurile, cu excepția cazului în care se prevede altceva. Computerele portabile de tip «totul într-unul» se configurează în mod identic cu computerele de birou integrate, cu excepția cazului în care se prevede altceva.
|
B. |
Setările privind reactivarea prin rețea (WOL) rămân în configurarea din fabrică pentru testarea în modul de veghe și în modul oprit. |
C. |
Pentru modelele care nu au modul de veghe activat implicit, testele din secțiunea 6.2 trebuie să măsoare puterea în modul sau starea activată de utilizator, cu cea mai mică latență care păstrează starea mașinii și care este activată implicit.
|
D. |
Pentru testarea în modul inactiv lung (secțiunea 6.3), trebuie să treacă un interval de maximum 20 de minute din momentul ultimei acțiuni a utilizatorului asupra unității supuse testării (UUT) până la începerea măsurărilor. În cazul în care, din cauza setărilor implicite, UUT intră în starea inactivă lungă după mai mult de 20 de minute, măsurătorile trebuie să înceapă chiar în momentul în care se ajunge la limita de 20 de minute. Pentru testarea în modul inactiv lung, setările privind intrarea ecranului în modul de veghe se stabilesc la valorile implicite. |
E. |
Pentru testarea în modul inactiv scurt (secțiunea 6.4), trebuie să treacă un interval de maximum cinci minute din momentul ultimei acțiuni a utilizatorului asupra unității supuse testării (UUT) până la începerea măsurărilor. Pentru testarea în modul inactiv scurt, setările privind intrarea ecranului în modul de veghe trebuie să fie dezactivate. În cazul în care există orice alte setări implicite din cauza cărora UUT iese din modul inactiv scurt în timpul efectuării măsurătorii, configurarea trebuie extinsă astfel încât UUT să rămână în modul inactiv scurt pe întreaga durată a măsurării. |
F. |
Computerele de birou, computerele de birou integrate, laptopurile, computerele portabile de tip «totul într-unul» și computerele de tip slate/tabletele se testează pentru modurile inactiv, de veghe și oprit având funcțiile de conectivitate integrală la rețea (prin proxy) în configurarea din fabrică. |
G. |
Conexiunile prin rețea celulară se dezactivează în timpul testării. În plus, funcția Bluetooth se lasă în configurarea din fabrică. |
5.2. Pregătirea luminanței ecranelor la laptopuri, computere de birou integrate, computere de tip slate/tablete și computere portabile de tip «totul într-unul»
A. |
Înainte de efectuarea oricăror teste se dezactivează estomparea ecranului, modul de veghe al ecranului, modul de veghe al computerului și reglarea automată a luminozității (ABC) din setările computerului. Se notează într-un document toate setările care au fost modificate față de configurarea implicită.
|
B. |
Se afișează semnalul video cu trei bare verticale, astfel cum este definit în secțiunea 3.2.1.3 din standardul european EN 60107-1:1997 (identic cu IEC 60107-1:1997) «Metode de măsurare pentru receptoare de transmisii de televiziune – Partea 1: Condiții generale – Măsurători la frecvențe radio și video». Imaginea cu cele trei bare verticale se configurează cu ajutorul aplicației implicite de afișare a imaginii. |
C. |
Dispozitivele iluminate cu lampă fluorescentă cu catod rece (CCFL) trebuie să treacă printr-o perioadă de încălzire de cel puțin 30 de minute. Pentru toate celelalte ecrane, perioada de încălzire trebuie să fie de minimum cinci minute. |
D. |
Se măsoară luminanța în centrul ecranului, cu ajutorul dispozitivului de măsurare a luminii. |
E. |
Se calibrează luminozitatea ecranului UUT la valoarea de luminozitate cea mai apropiată, care este de cel puțin 90 cd/m2 pentru laptopuri și de cel puțin 150 cd/m2 pentru computere de birou integrate, computere portabile de tip «totul într-unul» și computere de tip slate/tablete. Dacă valoarea cea mai mare pentru luminozitatea ecranului UUT nu poate atinge luminozitatea specificată, ecranul UUT se setează la configurarea cu luminozitatea maximă. |
F. |
Ecranul se configurează cu ajutorul imaginii de testare ENERGY STAR, care se află la adresa https://www.energystar.gov/ia/partners/images/ComputerTestingImage.bmp La computerele de birou, computerele de birou integrate, laptopuri și computerele portabile de tip «totul într-unul» imaginea se poate configura ca «fundal desktop» (tapet) sau poate fi afișată prin intermediul unei aplicații de afișare a imaginii. Imaginea trebuie să fie scalată pentru a se încadra perfect în zona de afișare. Pentru computerele de tip slate/tablete, ecranul se configurează cu ajutorul aplicației implicite de afișare a imaginii. |
G. |
În cazul tuturor testărilor specificate în secțiunea 6, nu se reinițializează și nici nu se repornește UUT înainte de finalizarea măsurătorilor de putere pentru modurile inactiv lung și inactiv scurt. |
H. |
Computerele de tip slate/tabletele și computerele portabile de tip «totul într-unul» se testează cu ajutorul unei stații de andocare numai în cazul în care aceasta este livrată împreună cu produsul și reprezintă singurul mod în care se poate alimenta dispozitivul. |
6. Proceduri de testare pentru toate produsele
6.1. Pregătirea UUT
Pregătirea UUT se efectuează în conformitate cu standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012), secțiunea 5.2: «Pregătirea testului»; se au în vedere orientările suplimentare din secțiunea 5 a prezentului document.
6.2. Încercarea în modul de veghe
Puterea în modul de veghe se măsoară în conformitate cu standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012), secțiunea 5.3.3: «Măsurarea în modul de veghe»; se au în vedere orientările suplimentare din secțiunea 5 a prezentului document.
6.3. Încercarea în modul inactiv lung
Puterea în modul inactiv lung se măsoară în conformitate cu standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012), secțiunea 5.3.4: «Măsurarea în modul inactiv lung»; se au în vedere orientările suplimentare din secțiunea 5 a prezentului document.
6.4. Încercarea în modul inactiv scurt
Puterea în modul inactiv scurt se măsoară în conformitate cu standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012), secțiunea 5.3.5: «Măsurarea în modul inactiv scurt»; se au în vedere orientările suplimentare din secțiunea 5 a prezentului document.
6.5. Încercarea în modul oprit
Puterea în modul oprit se măsoară în conformitate cu standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012), secțiunea 5.3.2: «Măsurarea în modul oprit»; se au în vedere orientările suplimentare din secțiunea 5 a prezentului document.
6.6. Testări suplimentare în vederea raportării
La laptopuri se repetă testul pentru modul inactiv scurt, cu luminozitatea ecranului configurată la valoarea cea mai apropiată, care este de cel puțin 150 cd/m2.
7. Proceduri de testare pentru stațiile de lucru
7.1. Testarea consumului maxim de putere
Consumul maxim de putere al stațiilor de lucru se determină prin aplicarea simultană a două teste de performanță standard la nivel de sector: Linpack, pentru a solicita la maximum sistemul central (de exemplu, procesorul, memoria etc.) și SPECviewperf® (cea mai recentă versiune pentru UTT), pentru a solicita la maximum unitatea de procesare grafică (GPU) a sistemului. Acest test trebuie efectuat de trei ori pe aceeași UUT și toate cele trei măsurători trebuie să se înscrie într-o marjă de toleranță de ± 2 % față de media celor trei valori măsurate pentru consumul maxim de putere. La calculele în vederea calificării și/sau a TEC se utilizează valoarea medie.
Informații suplimentare despre aceste teste de performanță, inclusiv fișiere care pot fi descărcate gratuit, se găsesc la următoarele adrese, conform specificațiilor din tabelul 15.
Tabelul 15
Informații privind evaluarea performanței pentru testarea consumului maxim de putere
Evaluarea performanței |
Adresa de internet |
Linpack |
http://www.netlib.org/linpack/ |
SPECviewperf |
http://www.spec.org/benchmarks.html#gpc |
A. |
Pregătirea UUT:
|
B. |
Testarea consumului maxim de putere:
|
7.2. Test de performanță
Testul de performanță se efectuează prin executarea separată a ambelor pachete de subrutine de evaluare a performanței prezentate mai jos. Înainte de testarea cu fiecare program se reinițializează UUT. Informații suplimentare despre aceste teste de performanță, inclusiv fișiere care pot fi descărcate, pot fi găsite pe următoarele site-uri, conform specificațiilor din tabelul 16. În cadrul tuturor testelor se utilizează cea mai recentă versiune disponibilă a subrutinelor de evaluare a performanței.
Tabelul 16
Informații privind testarea de performanță
Subrutine de evaluare a performanței |
Site |
Linpack |
http://www.netlib.org/linpack/ |
SPECviewperf |
http://www.spec.org/benchmarks.html#gpc |
A. |
Pregătirea UUT:
|
B. |
Configurările subrutinelor de evaluare a performanțelor:
|
C. |
Test de performanță:
|
8. Bibliografie
A. |
Standardul european EN 50564:2011 (derivat din IEC 62301:2011) «Echipamente electrice și electronice de uz casnic și de birou – Măsurarea consumului redus de putere» |
B. |
Standardul european EN 60107-1:1997 (identic cu IEC 60107-1:1997) «Metode de măsurare pentru receptoare de transmisii de televiziune – Partea 1: Condiții generale – Măsurători la frecvențe radio și video» |
C. |
Standardul european EN 62623:2013 (identic cu IEC 62623:2012) «Computere de birou și laptopuri – Măsurarea consumului de energie» |
9. Apendice: parametri de referință
9.1. Parametri inițiali tipici pentru testarea Linpack
În continuare se prezintă câteva valori inițiale tipice care pot fi utilizate pentru testarea stațiilor de lucru cu Linpack. Aceste valori reprezintă puncte de pornire și nu au caracter obligatoriu. Cel care face testarea are libertatea de a utiliza setările cele mai avantajoase pentru UUT. Platforma și sistemul de operare (OS) vor avea un impact semnificativ asupra aplicabilității acestor valori inițiale. În exemplul de mai jos se presupune că testarea se efectuează cu sistemul de operare Linux.
A. |
Număr de ecuații (dimensiunea problemei): a se vedea ecuația. |
B. |
Dimensiunile cele mai importante ale vectorului: a se vedea ecuația. Dimensiunea matricei (combinația dintre numărul de ecuații și dimensiunile cele mai importante ale vectorului) ar trebui să fie dimensiunea maximă care se încadrează în memoria cu acces aleator (RAM) a mașinii. Scriptul AWK va calcula dimensiunea matricei unei mașini cu sistem de operare Linux: awk ' BEGIN { printf ”Dimensiunea maximă a matricei care se încadrează în RAM pe această mașină:” } /^MemTotal:/{ print int(sqrt[($2*1 000)/8)/1 000) ”K” } '/proc/meminfoRezultatul acestui script se utilizează pentru a stabili dimensiunea matricei necesare atât pentru «Numărul de ecuații», cât și pentru «Dimensiunile cele mai importante ale vectorului». «Numărul de ecuații» va fi egal cu rezultatul tipărit. «Dimensiunile cele mai importante ale vectorului» vor fi reprezentate de rezultatul rotunjit la cea mai apropiată valoare multiplu de opt. Acest calcul poate fi făcut mai ușor considerând valoarea pentru dimensiunea memoriei, în octeți, a UUT (notată cu m) și înlocuind m în ecuația 9. Ecuația 9: Calculul dimensiunii memoriei |
C. |
Număr de încercări: «c – 1», unde c este numărul de nuclee CPU logice și/sau fizice ale sistemului. Persoana care efectuează testul trebuie să determine care este mai avantajos pentru unitate. Prin aplicarea valorii «c – 1», un nucleu rămâne liber pentru a fi utilizat de SPECviewperf. |
D. |
Valoarea de aliniere a datelor: valoarea tipică la sistemele Linux este patru. Valoarea optimă care poate fi utilizată este reprezentată de limita dimensiunii de pagină a sistemului de operare. |
(1) În cazul în care UUT suportă modul de veghe în mod implicit, iar consumul de putere în modul de veghe este utilizat ca parte a ecuației TEC pentru certificare.
(2) Sursele de alimentare externe (EPS) trebuie să îndeplinească cerințele specificate atunci când sunt testate cu ajutorul metodei de testare uniforme pentru măsurarea consumului de energie al surselor de alimentare externe, apendicele Z la titlul 10 partea 430 din CFR. Sursele de alimentare interne (IPS) trebuie să îndeplinească cerințele specificate atunci când sunt testate utilizând protocolul de testare generalizat 306 privind eficiența surselor de alimentare interne al EPRI, rev. 6.6.
(3) Eficiența medie este media aritmetică a eficiențelor testate la 25 %, 50 %, 75 % și 100 % din curentul nominal de ieșire. Sursele de alimentare externe (EPS) trebuie să îndeplinească cerințele specificate atunci când sunt testate cu ajutorul metodei de testare uniforme pentru măsurarea consumului de energie al surselor de alimentare externe, apendicele Z la titlul 10 partea 430 din CFR.
(4) Capacitatea plăcii grafice separate se clasifică în funcție de lățimea de bandă a zonei tampon a cadrelor, așa cum se prezintă în tabelul 7.
(5) P = [nr. de nuclee ale CPU] × [frecvența de ceas a CPU (GHz)], unde nr. de nuclee reprezintă numărul de nuclee fizice ale CPU, iar frecvența de ceas a CPU reprezintă frecvența nucleului la TDP max, nu frecvența turbo boost.
(6) Extindere pentru TECMEMORIE: Se aplică pe GB instalat în sistem.
(7) Extindere pentru TECPLACĂ_GRAFICĂ: Se aplică doar pentru prima dGfx instalată în sistem, dar nu pentru placa grafică comutabilă.
(8) FB_BW: reprezintă lățimea de bandă a zonei tampon a cadrelor ecranului, exprimată în gigaocteți pe secundă (GB/s). Acesta este un parametru declarat de producător și se calculează astfel: (Viteza de transmisie a datelor [MHz] × Lățimea de bandă a zonei tampon a cadrelor [biți])/(8 × 1 000).
(9) P = [nr. de nuclee ale CPU] × [frecvența de ceas a CPU (GHz)], unde nr. de nuclee reprezintă numărul de nuclee fizice ale CPU, iar frecvența de ceas a CPU reprezintă frecvența nucleului la TDP max, nu frecvența turbo boost.
(10) P = [nr. de nuclee ale CPU] × [frecvența de ceas a CPU (GHz)], unde nr. de nuclee reprezintă numărul de nuclee fizice ale CPU, iar frecvența de ceas a CPU reprezintă frecvența nucleului la TDP max, nu frecvența turbo boost.
(11) Extindere pentru TECSTOCARE: Se aplică o singură dată în cazul în care sistemul are mai mult de un element de stocare internă suplimentară.
(12) Extindere pentru TECECRAN_INT: EP reprezintă toleranța ecranului cu performanță sporită, calculată cu ecuația 3; r este rezoluția ecranului, în megapixeli; iar A este suprafața vizibilă a ecranului, în țoli pătrați.