ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 352

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 57
9 decembrie 2014


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) ( 1 )

1

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

9.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 1286/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 26 noiembrie 2014

privind documentele cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Gama produselor de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP) aflate la dispoziția investitorilor individuali în momentul în care aceștia intenționează să facă o investiție este din ce în ce mai largă. Unele dintre aceste produse oferă soluții de investiții specifice, adaptate nevoilor investitorilor individuali, se combină în mod frecvent cu asigurările, sau pot fi complexe și dificil de înțeles. Informațiile oferite în prezent investitorilor individuali în legătură cu aceste PRIIP nu sunt coordonate și adesea nu ajută investitorii individuali să compare diferitele produse sau să le înțeleagă caracteristicile. Ca urmare, investitorii individuali au făcut adesea investiții fără să înțeleagă riscurile și costurile asociate acestora și au suferit uneori pierderi neprevăzute.

(2)

Creșterea transparenței PRIIP oferite investitorilor individuali reprezintă o măsură importantă de protecție a investitorilor și o condiție preliminară pentru recâștigarea încrederii acestora în piața financiară, în special în contextul consecințelor crizei financiare. Primele măsuri în această direcție au fost deja luate la nivelul Uniunii odată cu instituirea unui regim de informații esențiale destinate investitorilor prin Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

(3)

Existența unor norme diferite referitoare la PRIIP, în funcție de sectorul care oferă PRIIP și de diferențele în reglementările naționale în acest domeniu, creează condiții de concurență inegale între diferitele produse și canale de distribuție, ridicând astfel noi obstacole în calea unei piețe interne a serviciilor și produselor financiare. Statele membre au întreprins deja acțiuni divergente și necoordonate pentru a remedia deficiențele măsurilor de protecție a investitorilor, iar această tendință ar avea toate șansele să continue. Abordările diferite în materie de comunicare de informații despre PRIIP împiedică crearea unor condiții de concurență echitabile între diferiții creatori de PRIIP și cei care oferă consultanță sau vând respectivele produse, denaturând astfel concurența și generând niveluri diferite de protecție a investitorilor în Uniune. Astfel de divergențe reprezintă un obstacol în calea creării pieței interne și a bunei funcționări a acesteia.

(4)

Pentru a împiedica divergențele, se impune instituirea unor norme uniforme la nivelul Uniunii în materie de transparență, care să se aplice tuturor participanților pe piața PRIIP și care să îmbunătățească astfel protecția investitorilor. Prin urmare, este necesar un regulament care să prevadă un standard comun aplicabil documentelor cu informații esențiale, într-un mod uniform care să permită armonizarea formatului și a conținutului acestora. Aplicabilitatea directă a dispozițiilor unui regulament ar trebui să asigure faptul că toți cei care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau le vând intră sub incidența unor cerințe uniforme privind furnizarea documentelor cu informații esențiale către investitorii individuali. Prezentul regulament nu aduce atingere supravegherii documentelor publicitare. De asemenea, acesta nu aduce atingere măsurilor de intervenție asupra produselor, decât în legătură cu produsele de investiții bazate pe asigurări.

(5)

Îmbunătățirea comunicării de informații despre PRIIP este esențială pentru a recâștiga încrederea investitorilor individuali în piețele financiare, însă la fel de importantă este reglementarea efectivă a proceselor de vânzare a acestor produse. Prezentul regulament vine în completarea măsurilor în materie de distribuire prevăzute în Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). De asemenea, acesta vine în completarea măsurilor privind distribuirea produselor de asigurare prevăzute în Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

(6)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor produselor, indiferent de forma sau structura lor, create de sectorul serviciilor financiare pentru a oferi oportunități de investiții investitorilor individuali, dacă cuantumul plătibil investitorului individual este expus unor fluctuații ca urmare a expunerii la valori de referință sau la performanța unuia sau mai multor active care nu sunt cumpărate direct de investitorul individual. În sensul prezentului regulament, respectivele produse ar trebui cunoscute sub denumirea de PRIIP și ar trebui să includă, printre altele, produse de investiții cum sunt fondurile de investiții, polițele de asigurare de viață cu un element investițional, produsele structurate și depozitele structurate. Instrumentele financiare emise de vehicule investiționale care se conformează definiției unui PRIIP ar trebui să intre și ele sub incidența prezentului regulament. Investițiile în toate aceste produse nu sunt investiții directe, ca cele efectuate prin cumpărarea sau deținerea activelor în sine. În schimb, aceste produse se plasează între investitorul individual și piețe printr-un proces de „structurare” sau „restructurare”, în cadrul căruia sunt puse laolaltă active pentru a crea o expunere diferită, a oferi produse cu caracteristici diferite sau a crea structuri de costuri diferite în comparație cu o participație directă. Această „structurare” le poate permite investitorilor individuali să se angajeze în strategii de investiții care altminteri ar fi inaccesibile sau nepractice, însă poate necesita totodată punerea la dispoziție a unor informații suplimentare, în special pentru a face posibile comparațiile între diferitele moduri de structurare a investițiilor.

(7)

Așadar, pentru a garanta faptul că prezentul regulament se aplică exclusiv acestor PRIIP, produsele de asigurare care nu oferă oportunități de investiții și depozitele cu expunere numai la ratele dobânzii ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. În cazul produselor de asigurare de viață, termenul „capital” desemnează capitalul investit la cererea investitorului individual. În plus, orice depozit sau certificat care reprezintă un depozit tradițional, diferit de depozitele structurate definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Activele care sunt deținute direct, cum sunt acțiunile corporative sau obligațiunile guvernamentale, nu sunt PRIIP și, prin urmare, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Fondurile de investiții dedicate investitorilor instituționali sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, deoarece nu sunt propuse spre vânzare investitorilor individuali. Produsele de pensii individuale și ocupaționale, care sunt recunoscute de legislația națională ca având ca scop principal să ofere investitorului un venit în perioada când se află la pensie, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, date fiind caracteristicile și obiectivele acestora, în timp ce alte produse individuale de acumulare sau de economisire bazate pe asigurări care oferă oportunități de investiții ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament.

(8)

Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a reglementa furnizarea informațiilor esențiale referitoare la produsele care nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament. În conformitate cu mandatele lor privind protecția consumatorului în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6), din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8), autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) („ABE”), autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) („EIOPA”) și autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) („ESMA”), instituite prin regulamentele respective, („ESA”) ar trebui să monitorizeze produsele excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament și, după caz, să emită orientări adecvate pentru a răspunde oricărei probleme care ar putea fi identificată. Astfel de orientări ar trebui să fie luate în considerare în reexaminarea care va avea loc după patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, cu privire la posibila extindere a domeniului de aplicare și la eliminarea anumitor excluderi.

(9)

Pentru a clarifica relația dintre obligațiile prevăzute de prezentul regulament și cele prevăzute de alte acte legislative care impun furnizarea de informații către investitori, inclusiv Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), fără a se limita însă la acestea, este necesar să se precizeze că actele legislative respective continuă să se aplice în paralel cu prezentul regulament.

(10)

Pentru a asigura supravegherea ordonată și eficientă a respectării cerințelor prezentului regulament, statele membre ar trebui să desemneze autoritățile competente responsabile cu acea supraveghere. În multe cazuri, sunt deja desemnate autorități competente pentru supravegherea altor obligații care revin creatorilor și vânzătorilor de PRIIP, precum și consultanților privind PRIIP, care decurg din alte dispoziții de drept intern și de drept al Uniunii.

(11)

Autorităților competente ar trebui să li se pună la dispoziție, la cererea acestora și chiar în prealabil, toate informațiile necesare pentru a verifica conținutul documentelor cu informații esențiale, pentru a evalua respectarea prezentului regulament și pentru a asigura protecția clienților și a investitorilor de pe piețele financiare.

(12)

Creatorii de PRIIP – precum administratorii de fonduri, societățile de asigurare, instituțiile de credit sau firmele de investiții – ar trebui să elaboreze documentul cu informații esențiale despre PRIIP pe care le creează, deoarece sunt cei mai în măsură să cunoască produsul. Aceștia ar trebui să răspundă de asemenea pentru întocmirea corectă a documentului cu informații esențiale. Documentul cu informații esențiale ar trebui să fie elaborat de creatorul PRIIP înainte ca produsul să poată fi oferit spre vânzare investitorilor individuali. Cu toate acestea, atunci când un produs nu este vândut investitorilor individuali, elaborarea unui document cu informații esențiale nu ar trebui să fie obligatorie, iar atunci când elaborarea de către creatorul de PRIIP a unui asemenea document nu este practic posibilă, ar trebui să fie posibil a se delega această sarcină terților. Obligațiile prevăzute în prezentul regulament în materie de elaborare și de modificare a documentului cu informații esențiale ar trebui să se aplice numai creatorului PRIIP și ar trebui să se aplice atâta timp cât PRIIP sunt tranzacționate pe piețe secundare. Pentru a asigura difuzarea și disponibilitatea pe scară largă a documentelor cu informații esențiale, prezentul regulament ar trebui să dispună publicarea de către creatorul PRIIP de documente cu informații esențiale pe site-ul său internet.

(13)

Pentru a răspunde nevoilor investitorilor individuali, este necesar să se garanteze că informațiile despre PRIIP sunt corecte, clare și nu induc în eroare acești investitori. Prezentul regulament ar trebui așadar să prevadă standarde comune pentru elaborarea documentului cu informații esențiale, pentru a garanta faptul că acesta este inteligibil pentru investitorii individuali. Date fiind dificultățile cu care se confruntă mulți dintre investitorii individuali pentru a înțelege terminologia financiară specializată, o atenție deosebită ar trebui acordată vocabularului și stilului de redactare utilizate în document. Ar trebui prevăzute totodată norme privind limba în care ar trebui redactat documentul cu informații esențiale. În plus, investitorii individuali ar trebui să poată înțelege documentul cu informații esențiale ca atare, fără a consulta alte informații destinate marketingului.

(14)

La elaborarea standardelor tehnice pentru conținutul documentului cu informații esențiale, astfel încât să reflecte precis politicile de investiții ale produsului și obiectivele sale în conformitate cu prezentul regulament, ESA ar trebui să garanteze utilizarea de către creatorul PRIIP a unui limbaj clar și inteligibil, accesibil investitorilor individuali, precum și faptul că în descrierea modului în care se îndeplinesc obiectivele de investiții, inclusiv descrierea instrumentelor financiare utilizate, se evită jargonul și terminologia financiare care nu sunt inteligibile imediat pentru investitorii individuali.

(15)

Investitorilor individuali ar trebui să li se pună la dispoziție informațiile de care au nevoie pentru a lua o decizie de investiții în cunoștință de cauză și pentru a compara diferitele PRIIP, însă dacă aceste informații nu sunt concise, există riscul ca investitorii să nu le folosească. Documentul cu informații esențiale ar trebui așadar să conțină numai informații esențiale, în special referitoare la natura și caracteristicile produsului, inclusiv la posibilitatea de a pierde capital, la costurile și profilul de risc al produsului, informații relevante cu privire la performanța produsului și alte informații specifice care pot fi necesare pentru înțelegerea caracteristicilor unor tipuri de produse distincte.

(16)

Deja, la nivel național, se concep mijloace de calcul pentru produsele de investiții. Totuși, pentru a fi pe deplin utile pentru consumatori, aceste mijloace de calcul ar trebui să acopere costurile și tarifele solicitate de diverșii creatori de PRIIP, alături de orice alte costuri sau tarife suplimentare solicitate de intermediari sau de alte sectoare ale lanțului investițional care nu sunt deja incluse de creatorii de PRIIP. Comisia ar trebui să raporteze cu privire la disponibilitatea online a acestor instrumente în fiecare stat membru și cu privire la furnizarea sau nu de către acestea a unor calcule fiabile și precise ale costurilor și tarifelor agregate pentru toate produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(17)

Documentul cu informații esențiale ar trebui elaborat într-un format standardizat care să le permită investitorilor individuali să compare diferite PRIIP, întrucât comportamentul și capacitățile consumatorilor impun adaptarea atentă a formatului, a prezentării și a conținutului informațiilor pentru a maximiza gradul de înțelegere și de utilizare a informațiilor. Informațiile ar trebui să apară în aceeași ordine și sub aceleași rubrici în fiecare document. În plus, detaliile informațiilor care trebuie incluse în documentul cu informații esențiale pentru diferite PRIIP și forma de prezentare a acestor informații ar trebui armonizate în continuare prin standarde tehnice de reglementare care să ia în calcul cercetările efectuate și pe cele aflate în curs privind comportamentul consumatorilor, inclusiv rezultatele testelor de eficacitate pentru diferite modalități de prezentare a informațiilor către consumatori. În plus, unele PRIIP le oferă investitorilor individuali posibilitatea să aleagă între mai multe investiții-suport, precum fondurile interne deținute de societățile de asigurare. Este necesar ca aceste produse să fie luate în calcul la elaborarea formatului.

(18)

Având în vedere că unele dintre produsele de investiții care intră sub incidența prezentului regulament nu sunt simple și pot fi greu de înțeles pentru investitorii individuali, documentul cu informații esențiale ar trebui să includă, după caz, o alertă de inteligibilitate pentru investitorul individual. Un produs ar trebui să fie considerat drept complicat și greu de înțeles mai ales dacă investește în active-suport în care investitorii individuali nu investesc în mod obișnuit, dacă utilizează mai multe mecanisme diferite pentru a calcula randamentul final al investiției, implicând un risc mai mare de a nu fi înțelese de investitorul individual, sau dacă plata investiției profită de tendințele de comportament ale investitorului individual, cum ar fi oferirea unei rate fixe utilizate drept „momeală” urmată de o rată condiționată variabilă mult mai mare sau de o formulă recurentă.

(19)

Investitorii individuali urmăresc, într-o tot mai mare măsură, pe lângă profitul financiar al investiției lor, obiective suplimentare, precum cele sociale sau de mediu. Cu toate acestea, informațiile despre rezultatele la nivel social sau de mediu urmărite de creatorul de PRIIP pot fi dificil de comparat sau pot lipsi. Prin urmare, luarea în considerare în investițiile financiare a evoluțiilor durabile în domeniul mediului și în domeniul social, precum și aplicarea Regulamentului (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar permite integrarea mai adecvată și promovarea în continuare a acestor aspecte în dreptul Uniunii. Cu toate acestea, în prezent nu există criterii stabilite și nici nu există o procedură formală pentru a se verifica obiectiv astfel de criterii sociale sau de mediu, astfel cum există deja în sectorul alimentar. Prin urmare, este de dorit ca, cu ocazia reexaminării prezentului regulament, Comisia să ia în considerare pe deplin evoluțiile legate de produsele de investiții în domeniul social și al mediului și rezultatele reexaminării Regulamentului (UE) nr. 346/2013.

(20)

Documentul cu informații esențiale ar trebui să poată fi diferențiat în mod clar și separat de orice materiale de marketing.

(21)

Pentru a garanta că informațiile din documentul cu informații esențiale sunt fiabile, creatorilor de PRIIP ar trebui să le revină obligația de a actualiza documentul cu informații esențiale. În acest scop, este necesar să se prevadă, prin standarde tehnice de reglementare care urmează să fie adoptate de Comisie, norme detaliate referitoare la condițiile și frecvența revizuirii informațiilor și la modificarea documentului cu informații esențiale.

(22)

Documentele cu informații esențiale constituie baza deciziilor de investiții luate de investitorii individuali. Din acest motiv, creatorii de PRIIP au față de investitorii individuali responsabilitatea importantă de a garanta că acestea nu sunt echivoce, imprecise sau neconcordante cu părțile relevante din documentele contractuale ale PRIIP. Este important așadar să se garanteze că investitorii individuali dispun de o cale de atac efectivă. Totodată, ar trebui să se garanteze că toți investitorii individuali din Uniune dispun de același drept de a cere repararea prejudiciilor cauzate de nerespectarea prezentului regulament. Prin urmare, normele privind răspunderea civilă a creatorilor de PRIIP ar trebui să fie armonizate. Investitorul individual ar trebui să poată trage la răspundere pe creatorul de PRIIP pentru nerespectarea prezentului regulament, în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu ca urmare a utilizării unui document cu informații esențiale care este în neconcordanță cu documentele precontractuale sau contractuale aflate sub controlul creatorului PRIIP, sau care este echivoc sau imprecis.

(23)

Aspectele răspunderii civile a creatorului PRIIP care nu sunt reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie reglementate de dreptul intern aplicabil. Instanța competentă să judece o acțiune în răspundere civilă intentată de un investitor individual ar trebui să fie determinată conform normelor relevante în materie de competență judiciară internațională.

(24)

Prezentul regulament nu introduce un pașaport care să permită vânzarea sau tranzacționarea transfrontaliere a PRIIP către investitorii individuali și nici nu modifică eventualele dispoziții în vigoare privind pașapoartele pentru vânzarea sau tranzacționarea transfrontaliere a PRIIP. Prezentul regulament nu modifică alocarea responsabilităților între autoritățile competente existente în conformitate cu dispozițiile privind pașapoartele. Desemnarea de către statele membre a autorităților competente în scopul prezentului regulament ar trebui, prin urmare, să fie compatibile cu cele competente pentru tranzacționarea PRIIP sub un pașaport existent. Autoritatea competentă a statului membru în care se tranzacționează PRIIP ar trebui să fie responsabilă pentru supravegherea tranzacționării respectivelor PRIIP. Autoritatea competentă a statului membru în care se tranzacționează produsul ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a suspenda tranzacționarea unui PRIIP pe teritoriul său în cazul nerespectării prezentului regulament.

(25)

Competențele EIOPA sau ale autorităților competente ar trebui completate cu un mecanism explicit de interzicere sau de restricționare a tranzacționării, distribuirii și vânzării de produse de investiții bazate pe asigurări care ar genera motive de îngrijorare cu privire la protecția investitorilor, buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau cu privire la stabilitatea sistemului financiar în ansamblul său sau la nivelul anumitor sectoare, alături de competențe corespunzătoare pentru EIOPA în materie de coordonare și intervenție în situații de urgență. Aceste competențe ar trebui să reflecte, de asemenea, competențele conferite ESMA și ABE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12), astfel încât să se asigure posibilitatea aplicării respectivelor mecanisme de intervenție pentru toate produsele de investiții, indiferent de forma lor juridică. Exercitarea acestor competențe de către autoritățile competente și, în cazuri excepționale, de către EIOPA, ar trebui să depindă de îndeplinirea unor condiții specifice. Dacă respectivele condiții sunt îndeplinite, autoritatea competentă sau, în cazuri excepționale, EIOPA ar trebui să aibă competența de a impune o interdicție sau o restricție din motive prudențiale înainte de tranzacționarea, distribuirea sau vânzarea către investitori a unui produs de investiții bazat pe asigurări. Aceste competențe nu implică nicio cerință de a se introduce sau de a se aplica o aprobare ori o autorizare de produs de către autoritatea competentă sau de către EIOPA și nu exonerează creatorul unui produs de investiții bazat pe asigurări de obligația de a respecta toate cerințele relevante stabilite în prezentul regulament. De asemenea, aceste competențe ar trebui să fie utilizate exclusiv în interesul public și nu ar trebui să antreneze răspunderea civilă a autorităților competente.

(26)

Pentru ca investitorul individual să poată lua o decizie de investiții în cunoștință de cauză, persoanele care oferă consultanță privind PRIIP sau care le vând ar trebui să aibă obligația de a furniza documentul cu informații esențiale cu suficient timp înainte de încheierea oricărei tranzacții. Această cerință ar trebui să se aplice indiferent de locul sau de modul în care se produce tranzacția. Cu toate acestea, în cazul în care tranzacția are loc prin intermediul unor mijloace de comunicare la distanță, documentul cu informații esențiale poate fi furnizat imediat după încheierea tranzacției, cu condiția ca furnizarea sa anticipată să nu fi fost posibilă și cu acordul investitorului individual. Persoanele care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care vând PRIIP includ atât intermediarii, cât și creatorii PRIIP, dacă creatorii PRIIP decid să ofere consultanță cu privire la PRIIP sau să vândă PRIIP direct către investitorii individuali. Prezentul regulament nu aduce atingere Directivei 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) și nici Directivei 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14).

(27)

Ar trebui să se prevadă reguli uniforme pentru a le oferi persoanelor care oferă consultanță privind PRIIP sau care vând PRIIP o anumită libertate de alegere în ceea ce privește suportul pe care se furnizează documentul cu informații esențiale investitorilor individuali, permițând utilizarea comunicațiilor electronice după caz, având în vedere circumstanțele tranzacției. Investitorul individual ar trebui însă să aibă posibilitatea de a alege să primească documentul pe suport de hârtie. Pentru a asigura accesul consumatorilor la informații, documentul cu informații esențiale ar trebui furnizat întotdeauna în mod gratuit.

(28)

Pentru a asigura încrederea investitorilor individuali în PRIIP și în piețele financiare în ansamblu, ar trebui prevăzute cerințe pentru proceduri interne adecvate care să garanteze că investitorii individuali primesc de la creatorul PRIIP un răspuns pe fond la reclamațiile lor.

(29)

Întrucât documentul cu informații esențiale pentru PRIIP ar trebui elaborat de către entități care își desfășoară activitatea pe piețele financiare în sectorul bancar, al asigurărilor, al valorilor mobiliare și al fondurilor, este extrem de important să se asigure o cooperare armonioasă între diferitele autorități de supraveghere a creatorilor de PRIIP și a persoanelor care oferă consultanță privind PRIIP sau care vând PRIIP, pentru ca acestea să aibă o abordare comună în ceea ce privește aplicarea prezentului regulament.

(30)

În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 8 decembrie 2010 denumită „Consolidarea regimurilor de sancțiuni în sectorul serviciilor financiare” și pentru a asigura îndeplinirea cerințelor prezentului regulament, este important ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca încălcările prezentului regulament să facă obiectul unor sancțiuni și măsuri administrative adecvate. Pentru a garanta că sancțiunile au efect disuasiv și pentru a spori protecția investitorilor prin avertismente despre PRIIP tranzacționate cu încălcarea prezentului regulament, sancțiunile și măsurile ar trebui, în mod normal, să fie publicate, cu excepția unor circumstanțe determinate.

(31)

Chiar dacă statele membre pot să stabilească sancțiuni cu caracter administrativ și penal pentru aceleași încălcări, nu ar trebui să li se impună statelor membre să stabilească sancțiuni administrative pentru încălcarea prezentului regulament care intră sub incidența dreptului penal intern. În conformitate cu dreptul intern, statele membre nu sunt obligate să impună atât sancțiuni administrative, cât și penale pentru același delict, dar ar trebui să poată face aceasta dacă dreptul intern le permite. Cu toate acestea, menținerea sancțiunilor penale în locul sancțiunilor administrative pentru încălcarea prezentului regulament nu ar trebui să reducă sau să afecteze sub nicio formă capacitatea autorităților competente de a coopera, de a accesa și de a schimba informații în timp util cu autoritățile competente din alte state membre în sensul prezentului regulament, inclusiv după eventuala trimitere a cazurilor relevante de încălcare către autoritățile judiciare competente în vederea urmăririi penale.

(32)

În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește stabilirea normelor procedurale detaliate destinate să determine dacă un PRIIP urmărește obiective specifice sociale sau de mediu, precum și a condițiilor de exercitare a competențelor de intervenție de către EIOPA și de către autoritățile competente. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(33)

Comisia ar trebui să adopte proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESA, prin intermediul comitetului mixt, în ceea ce privește prezentarea și conținutul documentului cu informații esențiale, formatul standardizat al documentului cu informații esențiale, metodologia care stă la baza prezentării riscului și a randamentului și a calculării costurilor, precum și condițiile și frecvența minimă pentru revizuirea informațiilor conținute în documentul cu informații esențiale, precum și condițiile pentru îndeplinirea cerinței privind furnizarea documentului cu informații esențiale către investitorii individuali în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Comisia ar trebui să completeze activitatea tehnică a ESA, prin testarea de către consumatori a prezentării documentului cu informații esențiale în forma propusă de ESA.

(34)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament și sub supravegherea autorităților competente. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (16) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către ESA în conformitate cu prezentul regulament și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice operațiune de prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentului regulament, de exemplu schimbul de astfel de date sau transmiterea lor de către autoritățile competente, ar trebui întreprinsă în conformitate cu Directiva 95/46/CE și orice schimb sau transmitere de informații de către ESA ar trebui efectuat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(35)

Deși organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) constituie produse de investiții în sensul prezentului regulament, deoarece recent au fost prevăzute cerințe privind informațiile esențiale destinate investitorilor în Directiva 2009/65/CE, ar fi adecvat ca acestor organisme să li se acorde o perioadă de tranziție de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, perioadă în care nu intră sub incidența acestuia. La sfârșitul perioadei de tranziție și în lipsa unei prelungiri a acesteia, OPCVM-urile ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament. Respectiva perioadă de tranziție ar trebui să se aplice, de asemenea, societăților de administrare, societăților de investiții și persoanelor care oferă consultanță cu privire la unități ale altor fonduri decât OPCVM sau vând asemenea unități atunci când un stat membru aplică în cazul unui astfel de fond normele privind formatul și conținutul unui document cu informații esențiale, astfel cum se prevede la articolele 78-81 din Directiva 2009/65/CE.

(36)

Este necesar să aibă loc o reexaminare a prezentului regulament după patru ani de la intrarea sa în vigoare pentru a se lua în calcul evoluțiile pieței, de exemplu apariția unor noi tipuri de PRIIP, evoluțiile din alte domenii ale legislației Uniunii și experiența statelor membre. Reexaminarea ar trebui, de asemenea, să evalueze fezabilitatea, costurile și posibilele beneficii ale introducerii unei etichete pentru investițiile în domeniul social și al mediului. Mai mult, reexaminarea ar trebui să analizeze dacă măsurile introduse au avut ca rezultat o mai bună înțelegere a PRIIP de către investitorii individuali de nivel mediu și o comparabilitate mai mare a PRIIP. De asemenea, cu ocazia reexaminării ar trebui să se analizeze dacă este oportună o eventuală prelungire a perioadei de tranziție aplicabile OPCVM-urilor sau anumitor non-OPCVM-uri, sau dacă pot fi avute în vedere și alte opțiuni pentru tratamentul acestor fonduri. În plus, ar trebui să evalueze dacă ar trebui menținută excluderea produselor din domeniul de aplicare al prezentului regulament, având în vedere nevoia de a avea standarde de bună calitate pentru protecția consumatorilor, inclusiv comparații între produsele financiare. În cadrul reexaminării, Comisia ar trebui să realizeze și un studiu de piață pentru a stabili dacă există pe piață instrumente de calcul online care să permită investitorului individual să calculeze costurile și tarifele agregate pentru PRIIP și dacă aceste instrumente sunt puse la dispoziție gratuit. Pe baza respectivei reexaminări, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport, însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative.

(37)

Având în vedere activitatea desfășurată în prezent de EIOPA în privința cerințelor de comunicare de informații referitoare la produsele individuale de pensii și ținând cont de caracteristicile specifice ale acestor produse, Comisia ar trebui să evalueze, în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dacă să mențină excluderea produselor de pensii care, în temeiul dreptului intern, sunt recunoscute ca având drept scop principal să ofere investitorului un venit în perioada când se află la pensie și care oferă investitorului dreptul la anumite beneficii. La evaluare, Comisia ar trebui să analizeze dacă prezentul regulament reprezintă cel mai bun mecanism legislativ pentru asigurarea comunicării de informații legate de produsele de pensii sau dacă alte mecanisme de comunicare ar fi mai adecvate.

(38)

Pentru a le oferi creatorilor de PRIIP și persoanelor care le vând sau oferă consultanță cu privire la acestea un interval de timp suficient pentru a se pregăti în vederea aplicării practice a cerințelor prezentului regulament, acesta nu ar trebui să devină aplicabil decât după doi ani de la data intrării sale în vigoare.

(39)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în mod explicit în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(40)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume îmbunătățirea protecției investitorilor individuali și creșterea încrederii acestora în PRIIP, inclusiv în cazul produselor transfrontaliere, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(41)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz (17),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Prezentul regulament prevede norme uniforme privind formatul și conținutul documentului cu informații esențiale care este elaborat de creatorii de PRIIP și privind prezentarea acestui document cu informații esențiale investitorilor individuali pentru a oferi investitorilor individuali posibilitatea de a înțelege și de a compara caracteristicile esențiale și riscurile PRIIP.

Articolul 2

(1)   Prezentul regulament se aplică creatorilor de PRIIP, precum și persoanelor care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau vând PRIIP.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică produselor următoare:

(a)

produselor de asigurare generală, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Directiva 2009/138/CE;

(b)

contractelor de asigurare de viață care prevăd plata beneficiilor numai în caz de deces sau în caz de incapacitate rezultată în urma unei vătămări, boli sau invalidități;

(c)

depozitelor, altele decât depozitele structurate, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE;

(d)

valorilor mobiliare menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (b)-(g), (i) și (j) din Directiva 2003/71/CE;

(e)

produselor de pensii care, în temeiul dreptului intern, sunt recunoscute ca având drept scop principal furnizarea unui venit investitorului în perioada când se află la pensie și care îi conferă acestuia dreptul la anumite beneficii;

(f)

sistemelor de pensii ocupaționale recunoscute oficial care intră sub incidența Directivei 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18) sau a Directivei 2009/138/CE;

(g)

produselor de pensii individuale în cazul cărora dreptul intern prevede o contribuție financiară din partea angajatorului, iar angajatorul sau angajatul nu poate alege produsul de pensie sau furnizorul.

Articolul 3

(1)   În cazul în care creatorii de PRIIP care intră sub incidența prezentului regulament intră și sub incidența Directivei 2003/71/CE, se aplică ambele acte.

(2)   În cazul în care creatorii de PRIIP care intră sub incidența prezentului regulament intră și sub incidența Directivei 2009/138/CE, se aplică ambele acte.

Articolul 4

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„produs de investiții individuale structurat” sau „PRIP” înseamnă o investiție, inclusiv instrumentele emise de vehiculele investiționale astfel cum sunt definite la articolul 13 punctul 26 din Directiva 2009/138/CE sau de entitățile cu scop special de securitizare astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) litera (an) din Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19), atunci când, indiferent de forma juridică a investiției, cuantumul plătibil investitorului individual este expus fluctuațiilor ca urmare a expunerii la valori de referință sau la performanța unuia sau mai multor active care nu sunt cumpărate direct de investitorul individual;

2.

„produs de investiții bazat pe asigurări” înseamnă un produs de asigurare care are o durată sau o valoare de răscumpărare și a cărui durată sau valoarea de răscumpărare este expusă, parțial sau integral, direct sau indirect, fluctuațiilor pieței;

3.

„produs de investiții individuale structurat și bazat pe asigurări” sau „PRIIP” înseamnă un produs care se încadrează la unul dintre punctele următoare, sau la ambele:

(a)

un PRIP;

(b)

un produs de investiții bazat pe asigurări;

4.

„creator de produse de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări” sau „creator de PRIIP” înseamnă:

(a)

orice entitate care creează un PRIIP;

(b)

orice entitate care aduce modificări unui PRIIP existent, inclusiv modificarea profilului de risc și de randament sau a costurilor asociate investiției în PRIIP, dar fără a se limita la acestea;

5.

„persoană care vinde un PRIIP” înseamnă o persoană care oferă sau încheie un contract privind PRIIP cu un investitor individual;

6.

„investitor individual” înseamnă:

(a)

un client individual astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 11 din Directiva 2014/65/UE;

(b)

un client în înțelesul Directivei 2002/92/CE, atunci când respectivul client nu s-ar califica drept „client profesional” în sensul definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul 10 din Directiva 2014/65/UE;

7.

„suport durabil” înseamnă un suport durabil în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2009/65/CE;

8.

„autorități competente” înseamnă autoritățile naționale desemnate de statele membre pentru a supraveghea cerințele impuse de prezentul regulament creatorilor de PRIIP și persoanelor care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau vând PRIIP.

CAPITOLUL II

DOCUMENTUL CU INFORMAȚII ESENȚIALE

SECȚIUNEA I

Elaborarea documentului cu informații esențiale

Articolul 5

(1)   Înainte ca un PRIIP să fie pus la dispoziția investitorilor individuali, creatorul de PRIIP redactează pentru acel produs un document cu informații esențiale în conformitate cu cerințele prezentului regulament și publică documentul pe site-ul său internet.

(2)   Orice stat membru poate solicita notificarea în prealabil a documentului cu informații esențiale de către creatorul de PRIIP sau de către persoana care vinde un PRIIP către autoritatea competentă pentru PRIIP tranzacționate în statul membru respectiv.

SECȚIUNEA II

Forma și conținutul documentului cu informații esențiale

Articolul 6

(1)   Documentul cu informații esențiale conține informații precontractuale. Acestea sunt precise, corecte, clare și neechivoce. Acestea oferă informații esențiale și sunt consecvente cu toate documentele contractuale cu caracter obligatoriu, cu părțile relevante ale documentelor de ofertă și cu termenii și condițiile PRIIP.

(2)   Documentul cu informații esențiale este un document de sine stătător, separat în mod clar de materialele de marketing. Acesta nu conține trimiteri la materiale de marketing. Acesta poate conține trimiteri la alte documente, inclusiv la prospect, dacă este cazul și numai atunci când trimiterea are legătură cu informații care trebuie incluse în documentul cu informații esențiale conform prezentului regulament.

(3)   Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, atunci când un PRIIP oferă investitorului individual o gamă de opțiuni pentru investiții, astfel încât totalul informațiilor necesare în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) în ceea ce privește fiecare opțiune de investiție aferentă nu pot fi furnizate într-un singur document concis de sine stătător, documentul cu informații esențiale furnizează cel puțin o descriere generală a opțiunilor de investiții și precizează locul și modul în care se pot găsi informații precontractuale mai detaliate legate de produsele de investiții pe care se bazează opțiunile de investiții.

(4)   Documentul cu informații esențiale este scurt, formulat într-un mod concis și nu mai lung de trei pagini format A4 atunci când este imprimat, ceea ce facilitează comparabilitatea. Acesta este:

(a)

prezentat și aranjat în pagină astfel încât să fie ușor de citit, cu caractere de dimensiuni lizibile;

(b)

axat pe informațiile esențiale de care au nevoie investitorii individuali;

(c)

formulat în mod clar și scris într-un limbaj și într-un stil care transmite informațiile într-un mod care facilitează înțelegerea acestora, și anume într-un limbaj clar, concis și inteligibil.

(5)   În cazul în care în documentul cu informații esențiale se utilizează culori, acestea nu diminuează inteligibilitatea informațiilor dacă documentul este imprimat sau fotocopiat în alb/negru.

(6)   În cazul în care în documentul cu informații esențiale se utilizează marca sau logoul creatorului de PRIIP sau al grupului căruia acesta îi aparține, ele nu trebuie să distragă atenția investitorului individual de la informațiile cuprinse în document sau să ascundă textul.

Articolul 7

(1)   Documentul cu informații esențiale se redactează în limbile oficiale, sau în una dintre limbile oficiale, utilizate în partea din statul membru în care este distribuit PRIIP sau într-o altă limbă acceptată de autoritățile competente ale acelui stat membru, iar dacă a fost redactat într-o altă limbă, se traduce în una dintre aceste limbi.

Traducerea reflectă fidel și precis conținutul documentului cu informații esențiale original.

(2)   Dacă un PRIIP este promovat într-un stat membru prin documente de marketing redactate într-una sau mai multe limbi oficiale ale statului membru respectiv, documentul cu informații esențiale este redactat cel puțin în limbile oficiale corespunzătoare.

Articolul 8

(1)   Titlul „Document cu informații esențiale” trebuie pus în evidență în partea de sus a primei pagini a documentului.

Forma de prezentare a documentului cu informații esențiale respectă succesiunea stabilită la alineatele (2) și (3).

(2)   Imediat sub titlul documentului cu informații esențiale apare o declarație explicativă. Aceasta are următorul conținut:

„Prezentul document conține informații esențiale referitoare la acest produs de investiții. Acesta nu reprezintă un material de marketing. Informațiile vă sunt oferite în virtutea unei obligații legale, pentru a vă ajuta să înțelegeți natura, riscurile, costurile, câștigurile și pierderile potențiale care derivă din acest produs și pentru a vă ajuta să îl comparați cu alte produse.”

(3)   Documentul cu informații esențiale trebuie să conțină următoarele informații:

(a)

la începutul documentului, denumirea PRIIP, identitatea și datele de contact ale creatorului de PRIIP, informații despre autoritatea competentă a creatorului de PRIIP și data documentului;

(b)

dacă este cazul, o alertă de inteligibilitate: „Sunteți pe cale să achiziționați un produs care nu este simplu și poate fi dificil de înțeles.”;

(c)

într-o secțiune intitulată „În ce constă acest produs?”, natura și principalele caracteristici ale PRIIP, inclusiv:

(i)

tipul de PRIIP;

(ii)

obiectivele acestuia și mijloacele pentru atingerea lor, mai ales precizarea dacă obiectivele se îndeplinesc prin intermediul expunerii directe sau indirecte la activele-suport ale investiției, inclusiv descrierea instrumentelor-suport sau a valorilor de referință, menționarea piețelor pe care investește PRIIP, inclusiv, după caz, obiectivele de mediu sau sociale specifice pe care le vizează produsul, precum și modul în care se determină randamentul;

(iii)

o descriere a tipului de investitor individual pentru care PRIIP este destinat să fie tranzacționat, în special în ceea ce privește capacitatea de asumare a pierderilor și orizontul investiției;

(iv)

atunci când PRIIP oferă beneficii de asigurare, detaliile acestora, inclusiv circumstanțele în care acestea s-ar realiza;

(v)

termenul PRIIP, dacă este cunoscut;

(d)

într-o secțiune intitulată „Care sunt riscurile și ce aș putea obține în schimb?”, o scurtă descriere a profilului de risc și de randament cuprinzând următoarele elemente:

(i)

un indicator de risc sintetic, completat printr-o explicație a indicatorului și a principalelor sale restricții, precum și o explicație a riscurilor relevante pentru PRIIP și care nu sunt reflectate în mod adecvat de către indicatorul de risc sintetic;

(ii)

pierderea maximă posibilă a capitalului investit, inclusiv informații privind:

posibilitatea ca investitorul să piardă întregul capital investit; sau

posibilitatea ca investitorul să își asume riscul unor angajamente sau obligații financiare suplimentare, inclusiv obligații contingente pe lângă capitalul investit în PRIIP; și

după caz, posibilitatea ca PRIIP să includă o protecție a capitalului împotriva riscului de piață și informații detaliate privind acoperirea și restricțiile acesteia, mai ales în ceea ce privește momentul în care se aplică aceasta;

(iii)

scenarii adecvate privind performanța și ipotezele aflate la baza lor;

(iv)

după caz, informații privind condițiile de randament pentru investitorii individuali sau praguri de performanță integrate;

(v)

o declarație conform căreia legislația fiscală a statului membru de origine al investitorului individual poate avea un impact asupra remunerării reale;

(e)

într-o secțiune intitulată „Ce se întâmplă dacă [numele creatorului de PRIIP] nu poate să plătească?”, o scurtă descriere a posibilității ca pierderea aferentă să fie acoperită de o schemă de despăgubire sau de garantare a investitorului și, dacă da, care este această schemă, numele garantului și riscurile acoperite de schemă, precum și cele care nu sunt acoperite;

(f)

într-o secțiune intitulată „Care sunt costurile?”, costurile aferente unei investiții în PRIIP, cuprinzând costurile directe și indirecte care trebuie suportate de investitorul individual, inclusiv costurile unice și recurente prezentate prin intermediul unor indicatori sintetici ai acestor costuri, și, pentru a asigura comparabilitatea, costurile totale cumulate exprimate în termeni monetari și procentuali, pentru a indica efectele cumulate ale costurilor totale asupra investiției.

Documentul cu informații esențiale include o precizare clară conform căreia consultanții, distribuitorii sau orice altă persoană care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care vinde PRIIP vor oferi informații în detaliu despre costurile distribuției care nu este deja inclus în costurile precizate mai sus, astfel încât să ofere investitorului individual posibilitatea de a înțelege efectul cumulativ pe care îl au aceste costuri cumulate asupra randamentului investiției.

(g)

într-o secțiune intitulată „Cât timp ar trebui să îl păstrez și pot retrage banii anticipat?”;

(i)

după caz, dacă există o perioadă în care este posibilă renunțarea la contract fără penalizări sau anularea privind PRIIP;

(ii)

o mențiune a perioadei minime de deținere recomandate și, după caz, obligatorii;

(iii)

posibilitatea de a dezinvesti înainte de scadență și condițiile aferente, inclusiv toate tarifele și penalitățile aplicabile, având în vedere profilul de risc și randamentul PRIIP și evoluția pieței pe care o vizează acesta;

(iv)

informații privind consecințele potențiale ale retragerii investiției înainte de finalul termenului sau al perioadei de deținere recomandate, precum pierderea protecției capitalului sau tarife contingente suplimentare;

(h)

într-o secțiune intitulată „Cum pot să depun o reclamație?”, informații despre modul și locul în care un investitor individual poate depune o reclamație referitoare la produs sau la comportamentul creatorului de PRIIP sau al unei persoane care oferă consultanță cu privire la produs sau care îl vinde;

(i)

într-o secțiune intitulată „Alte informații relevante”, o precizare sumară a tuturor documentelor de informare suplimentare care trebuie puse la dispoziția investitorului individual în etapa precontractuală și/sau în etapa postcontractuală, cu excepția oricărui material de marketing.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 30, care detaliază procedurile utilizate pentru a determina dacă un PRIIP vizează obiective specifice sociale sau de mediu.

(5)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESA, prin intermediul comitetului mixt al autorităților europene de supraveghere („comitetul mixt”), elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care precizează:

(a)

detaliile prezentării și conținutul fiecăruia dintre elementele de informații menționate la alineatul (3);

(b)

metoda care stă la baza prezentării riscurilor și a randamentului menționată la alineatul (3) litera (d) punctele (i) și (iii); și

(c)

metoda de calcul al costurilor, inclusiv precizarea indicatorilor sintetici, menționată la alineatul (3) litera (f).

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare, ESA țin cont de diferitele tipuri de PRIIP, de diferențele dintre ele și de capacitățile investitorilor individuali, dar și de caracteristicile PRIIP care permit investitorului individual să aleagă între diferite investiții-suport sau alte opțiuni pe care le oferă produsul, inclusiv atunci când această alegere poate fi făcută în momente diferite sau poate fi modificată ulterior.

ESA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare respective până la 31 martie 2015.

Comisiei îi este delegată competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 9

Materialele de marketing care conțin informații specifice referitoare la PRIIP nu includ declarații care contrazic informațiile cuprinse în documentul cu informații esențiale sau care diminuează importanța acestuia. Materialele de marketing menționează existența unui document cu informații esențiale și furnizează informații despre modul și despre locul în care acesta poate fi obținut, inclusiv site-ul internet al creatorului de PRIIP.

Articolul 10

(1)   Creatorul PRIIP revizuiește periodic informațiile cuprinse în documentul cu informații esențiale și modifică documentul dacă acest lucru se dovedește necesar în urma revizuirii. Versiunea modificată se pune la dispoziție cu promptitudine.

(2)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESA elaborează, prin intermediul comitetului mixt, proiecte de standarde tehnice de reglementare care specifică:

(a)

condițiile revizuirii informațiilor cuprinse în documentul cu informații esențiale;

(b)

condițiile în care documentul cu informații esențiale trebuie revizuit;

(c)

condițiile specifice în care informațiile cuprinse în documentul cu informații esențiale trebuie revizuite sau în care documentul cu informații esențiale trebuie modificat atunci când un PRIIP este pus la dispoziția investitorilor individuali în mod nepermanent;

(d)

condițiile în care investitorii cu amănuntul trebuie informați despre un document cu informații esențiale modificat pentru un PRIIP pe care l-au achiziționat, precum și mijloacele prin care vor fi informați investitorii individuali.

ESA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la 31 decembrie 2015.

Comisiei îi este delegată competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul(UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 11

(1)   Răspunderea civilă a creatorului de PRIIP nu este angajată numai pe baza documentului cu informații esențiale, inclusiv a oricărei traduceri a acestuia, cu excepția cazului în care documentul sau traducerea acestuia induce în eroare, este imprecis(ă) sau incoerent(ă) cu părțile relevante ale documentelor precontractuale și contractuale cu obligativitate juridică sau cu cerințele prevăzute la articolul 8.

(2)   În cazul în care un investitor individual demonstrează că a suferit o pierdere deoarece s-a bazat pe un document cu informații esențiale în condițiile menționate la alineatul (1), atunci când a investit în PRIIP pentru care fusese furnizat documentul cu informații esențiale respectiv, acesta poate pretinde daune interese din partea creatorului de PRIIP pentru pierderea respectivă în conformitate cu dreptul intern.

(3)   Elemente precum „pierdere” sau „daune interese”, menționate la alineatul (2), care nu sunt definite, se interpretează și se aplică în conformitate cu dreptul intern aplicabil, astfel cum derivă din normele relevante de drept internațional privat.

(4)   Prezentul articol nu exclude alte acțiuni în răspundere civilă în conformitate cu dreptul intern.

(5)   Obligațiile care decurg din prezentul articol nu pot fi restrânse și nici nu se poate deroga de la ele prin clauze contractuale.

Articolul 12

Atunci când documentul cu informații esențiale privește un contract de asigurare, obligațiile societăților de asigurare în temeiul prezentului regulament se referă doar la deținătorul poliței contractului de asigurare și nu la beneficiarul contractului de asigurare.

SECȚIUNEA III

Furnizarea documentului cu informații esențiale

Articolul 13

(1)   O persoană care oferă consultanță cu privire la un PRIIP sau care îl vinde furnizează investitorilor individuali documentul cu informații esențiale cu suficient timp înainte ca investitorii individuali respectivi să își asume obligații în temeiul oricărui contract sau al oricărei oferte legate de PRIIP-ul respectiv.

(2)   O persoană care oferă consultanță cu privire la un PRIIP sau care îl vinde poate satisface cerințele de la alineatul (1) prin transmiterea documentului cu informații esențiale unei persoane autorizate în scris să ia decizii de investiții în numele investitorului individual în ceea ce privește tranzacțiile încheiate în temeiul autorizației respective exprimate în scris.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1) și sub rezerva articolului 3 alineatul (1), a articolului 3 alineatul (3) litera (a), precum și a articolului 6 din Directiva 2002/65/CE, o persoană care vinde un PRIIP poate pune la dispoziția investitorului individual documentul cu informații esențiale după încheierea tranzacției, fără întârziere nejustificată, în cazul în care sunt întrunite toate condițiile următoare:

(a)

investitorul individual alege, din proprie inițiativă, să contacteze persoana care vinde un PRIIP și să încheie tranzacția printr-un mijloc de comunicare la distanță;

(b)

furnizarea documentului cu informații esențiale în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol nu este posibilă;

(c)

persoana care oferă consultanță privind PRIIP sau care vinde PRIIP a informat investitorul individual că nu este posibilă furnizarea documentului cu informații esențiale și a specificat clar investitorului individual că poate amâna tranzacția pentru a primi și pentru a citi documentul cu informații esențiale înainte de încheierea tranzacțiilor;

(d)

investitorul individual este de acord să primească documentul cu informații esențiale, fără întârzieri nejustificate, după încheierea tranzacției, în loc să amâne tranzacția pentru a primi documentul în avans.

(4)   În cazul efectuării unor tranzacții succesive legate de același PRIIP în numele unui investitor individual, conform instrucțiunilor date de acel investitor individual persoanei care vinde PRIIP înainte de prima tranzacție, obligația de a furniza documentul cu informații esențiale prevăzută la alineatul (1) se aplică numai în cazul primei tranzacții și primei tranzacții care urmează modificării documentului cu informații esențiale în conformitate cu articolul 10.

(5)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESA elaborează, prin intermediul comitetului mixt, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care specifică condițiile în care este considerată îndeplinită obligația de a furniza documentul cu informații esențiale conform alineatului (1).

ESA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la 31 decembrie 2015.

Comisiei îi este delegată competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 14

(1)   Persoana care oferă consultanță cu privire la un PRIIP sau care îl vinde pune documentul cu informații esențiale la dispoziția investitorilor individuali în mod gratuit.

(2)   Persoana care oferă consultanță cu privire la un PRIIP sau care îl vinde pune documentul cu informații esențiale la dispoziția investitorului individual pe unul dintre următoarele suporturi:

(a)

pe hârtie, care ar trebui să fie opțiunea de bază în cazul în care PRIIP este oferit direct, cu excepția cazului în care investitorul individual optează pentru un alt suport;

(b)

pe un suport durabil, altul decât hârtia, dacă sunt îndeplinite condițiile de la alineatul (4); sau

(c)

prin intermediul unui site internet, dacă sunt îndeplinite condițiile de la alineatul (5).

(3)   Dacă documentul cu informații esențiale este pus la dispoziție utilizând un alt suport durabil decât hârtia sau prin intermediul unui site internet, investitorilor individuali li se furnizează gratuit, la cerere, un exemplar pe suport de hârtie. Investitorii individuali sunt informați cu privire la dreptul lor de a solicita un exemplar tipărit gratuit.

(4)   Documentul cu informații esențiale poate fi furnizat utilizând un alt suport durabil decât hârtia dacă sunt întrunite următoarele condiții:

(a)

utilizarea suportului durabil este adecvată în contextul relației de afaceri dintre persoana care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care îl vinde și investitorul individual; și

(b)

investitorul individual a avut posibilitatea de a alege între informații pe suport de hârtie și pe suportul durabil și l-a ales pe acesta din urmă, alegerea sa fiind consemnată.

(5)   Documentul cu informații esențiale poate fi pus la dispoziție prin intermediul unui site internet care nu respectă definiția suportului durabil, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

furnizarea documentului cu informații esențiale prin intermediul unui site internet este adecvată în contextul relației de afaceri dintre persoana care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care îl vinde și investitorul individual;

(b)

investitorul individual a avut posibilitatea de a alege între a primi informații pe suport de hârtie și a primi informații prin intermediul unui site internet și a ales ultima variantă, alegerea sa fiind consemnată;

(c)

investitorului individual i-au fost notificate pe cale electronică sau în scris adresa site-ului internet și locul de pe site unde poate fi consultat documentul cu informații esențiale;

(d)

documentul cu informații esențiale poate fi accesat pe site-ul internet, existând posibilitatea descărcării și stocării lui pe un suport durabil, pe toată perioada în care investitorul individual poate avea nevoie să-l consulte.

Dacă documentul cu informații esențiale a fost modificat în conformitate cu articolul 10, versiunile anterioare se pun și ele la dispoziție la cererea investitorului individual.

(6)   În aplicarea alineatelor (4) și (5), furnizarea informațiilor pe un alt suport durabil decât hârtia sau prin intermediul unui site internet este considerată adecvată în contextul relației de afaceri dintre persoana care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care îl vinde și investitorul individual, dacă există dovezi că acesta din urmă are acces constant la internet. Dovada se poate face prin furnizarea de către investitorul individual a unei adrese de e-mail pentru facilitarea relației respective.

CAPITOLUL III

MONITORIZAREA PIEȚEI ȘI COMPETENȚE DE INTERVENȚIE ASUPRA PRODUSELOR

Articolul 15

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, EIOPA monitorizează piața produselor de investiții bazate pe asigurări care sunt comercializate, distribuite sau vândute în Uniune.

(2)   Autoritățile competente monitorizează piața produselor de investiții bazate pe asigurări care sunt comercializate, distribuite sau vândute în sau din statul membru respectiv.

Articolul 16

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, în cazul îndeplinirii condițiilor de la alineatele (2) și (3) din prezentul articol, EIOPA poate să interzică sau să restrângă temporar în Uniune:

(a)

comercializarea, distribuirea sau vânzarea anumitor produse de investiții bazate pe asigurări sau a produselor de investiții bazate pe asigurări cu anumite caracteristici specificate; sau

(b)

un tip de activitate sau practică financiară a unei societăți de asigurare sau reasigurare.

Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condiții precizate de EIOPA sau pot face obiectul unor excepții precizate de aceasta.

(2)   EIOPA ia decizii în temeiul alineatului (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite integral următoarele condiții:

(a)

acțiunea propusă abordează o problemă importantă legată de protecția investitorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare ori a stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia;

(b)

cerințele de reglementare aplicabile activității sau produsului de investiții bazat pe asigurări în temeiul dreptului Uniunii nu abordează amenințarea respectivă;

(c)

una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru abordarea amenințării sau acțiunile întreprinse nu abordează în mod corespunzător amenințarea.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, EIOPA poate impune interdicția sau restricția menționată la alineatul (1) din motive de prudență înainte de tranzacționarea sau vânzarea unui produs de investiții bazat pe asigurări către investitori.

(3)   Atunci când acționează în temeiul prezentului articol, EIOPA se asigură că acțiunea:

(a)

nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra investitorilor, care să fie disproporționat față de beneficiile acțiunii; și

(b)

nu creează un risc de arbitraj de reglementare.

În cazul în care una sau mai multe autorități competente au luat măsuri în temeiul dispozițiilor articolului 17, EIOPA poate adopta oricare dintre măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol fără emiterea avizului prevăzut la articolul 18.

(4)   Înainte de a decide în privința adoptării vreunei măsuri în temeiul prezentului articol, EIOPA informează autoritățile competente cu privire la acțiunile pe care le propune.

(5)   EIOPA publică pe site-ul său o notificare cu privire la fiecare decizie de a adopta vreo măsură în temeiul prezentului articol. Notificarea respectivă prezintă informații privind interdicția sau restricția în cauză și precizează o dată ulterioară publicării notificării de la care măsurile vor intra în vigoare. Interdicțiile sau restricțiile se aplică doar acțiunilor întreprinse după intrarea în vigoare a măsurilor.

(6)   EIOPA examinează interdicțiile sau restricțiile impuse în conformitate cu alineatul (1) la intervale de timp corespunzătoare și cel puțin o dată la fiecare trei luni. Dacă nu este reînnoită, interdicția sau restricția expiră la încheierea termenului respectiv de trei luni.

(7)   Acțiunile adoptate de EIOPA în temeiul prezentului articol au prioritate față de orice acțiune întreprinsă anterior de o autoritate competentă.

(8)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 30 prin care specifică criteriile și factorii care trebuie avuți în vedere de către EIOPA atunci când stabilește dacă există o problemă importantă legată de protecția investitorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau la adresa stabilității întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia, la care se face referire la alineatul (2) primul paragraf litera (a).

Printre criteriile și factorii respectivi se numără:

(a)

gradul de complexitate al produsului de investiții bazat pe asigurări și relația cu tipul de investitor căruia îi este propus și vândut;

(b)

dimensiunea sau valoarea nominală a produsului de investiții bazat pe asigurări;

(c)

gradul de inovare al produsului de investiții bazat pe asigurări, al unei activități sau al unei practici; și

(d)

efectul de levier al unui produs sau al unei practici.

Articolul 17

(1)   Pe sau dinspre teritoriul unui stat membru, autoritățile competente pot interzice sau restricționa:

(a)

tranzacționarea, distribuirea sau vânzarea produselor de investiții bazate pe asigurări sau a produselor de investiții bazate pe asigurări cu anumite caracteristici specificate; sau

(b)

un tip de activitate sau practică financiară a unei societăți de asigurare sau reasigurare.

(2)   Autoritățile competente pot lua măsura prevăzută la alineatul (1) în cazul în care dețin dovezi satisfăcătoare din care rezultă că:

(a)

un produs de investiții bazat pe asigurări sau o anumită activitate ori practică dă naștere unor probleme importante legate de protecția investitorilor sau reprezintă o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare ori a stabilității întregului sistem financiar sau a unei părți a acestuia din cel puțin un stat membru;

(b)

cerințele de reglementare existente conform dreptului Uniunii și aplicabile produsului de investiții bazat pe asigurări, sau activității sau practicii nu diminuează suficient riscurile menționate la litera (a), iar această situație nu ar fi abordată mai satisfăcător prin îmbunătățirea supravegherii sau asigurarea punerii în aplicare a cerințelor existente;

(c)

acțiunea este proporțională ținând seama de natura riscurilor identificate, de nivelul de sofisticare al investitorilor sau al participanților de pe piață vizați și de efectul probabil al acțiunii asupra investitorilor și participanților de pe piață care pot deține, utiliza sau beneficia de pe urma produsului de investiții bazat pe asigurări sau a activității sau practicii respective;

(d)

autoritatea competentă s-a consultat în mod corespunzător cu autoritățile competente din alte state membre care ar putea fi afectate în mod semnificativ de respectiva acțiune; și

(e)

acțiunea nu are un efect discriminatoriu asupra serviciilor sau activităților prestate dintr-un alt stat membru.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, autoritatea competentă poate impune interdicția sau restricția menționată la alineatul (1) din motive de prudență înainte de tranzacționarea sau vânzarea unui produs de investiții bazat pe asigurări către investitori. Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condițiile specificate de autoritatea competentă sau pot face obiectul unor excepții precizate de aceasta.

(3)   Autoritatea competentă nu impune o interdicție sau o restricție în temeiul prezentului articol decât în cazul în care, cu cel puțin o lună înainte de data la care măsurile urmează să intre în vigoare, a notificat tuturor celorlalte autorități competente implicate și EIOPA, în scris sau printr-un alt mijloc convenit între autorități, următoarele informații:

(a)

produsul de investiții bazat pe asigurări, activitatea sau practica la care se raportează acțiunea propusă;

(b)

natura exactă a interdicției sau restricției propuse și momentul prevăzut pentru intrarea lor în vigoare; și

(c)

dovezile pe baza cărora a luat decizia și din care rezultă că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la alineatul (2).

(4)   În cazuri excepționale, atunci când autoritatea competentă consideră că este necesar să treacă la acțiuni urgente în temeiul prezentului articol pentru a preveni apariția unor prejudicii cauzate de produsele de investiții bazate pe asigurări, de activitățile sau de practicile menționate la alineatul (1), autoritatea competentă poate lua măsuri provizorii, notificând în scris cu minimum 24 de ore înainte de momentul în care se intenționează ca măsura să intre în vigoare, toate celelalte autorități competente și EIOPA, cu condiția ca toate criteriile prevăzute în prezentul articol să fie îndeplinite și ca, în plus, să se determine cu claritate faptul că prin aplicarea unui termen de notificare prealabilă de o lună nu ar fi abordată în mod adecvat problema sau amenințarea respectivă. Autoritatea competentă nu poate lua măsuri provizorii pentru o perioadă care depășește trei luni.

(5)   Autoritatea competentă publică pe site-ul său internet o notificare privind orice fel de decizie de impunere a vreunei restricții sau interdicții menționate la alineatul (1). Notificarea respectivă prezintă informații cu privire la respectivele interdicții sau restricții, o dată ulterioară publicării notificării de la care măsurile vor intra în vigoare, precum și dovezile din care rezultă că sunt îndeplinite toate condițiile menționate la alineatul (2). Interdicția sau restricția se aplică doar acțiunilor întreprinse după publicarea notificării.

(6)   Autoritatea competentă retrage interdicția sau restricția în cazul în care condițiile menționate la alineatul (2) nu se mai aplică.

(7)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 30 prin care precizează criteriile și factorii care trebuie avuți în vedere de către autoritățile competente la determinarea apariției unei probleme semnificative legate de protecția investitorilor sau a unei amenințări la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau la adresa stabilității sistemului financiar în cel puțin un stat membru menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (a).

Printre aceste criterii și factori se numără:

(a)

gradul de complexitate al unui produs de investiții bazat pe asigurări și relația cu tipul de investitor căruia îi este propus și vândut;

(b)

gradul de inovare al unui produs de investiții bazat pe asigurări, al unei activități sau al unei practici;

(c)

efectul de levier al unui produs sau al unei practici;

(d)

în legătură cu buna funcționare și integritatea piețelor financiare, dimensiunea sau valoarea noțională a produsului de investiții bazat pe asigurări.

Articolul 18

(1)   EIOPA are rol de mediator și coordonator în raport cu măsurile luate de autoritățile competente în temeiul articolului 17. EIOPA se asigură în special că acțiunile întreprinse de autoritățile competente sunt justificate și proporționale și, după caz, că autoritățile competente au o abordare coerentă.

(2)   După primirea notificării în conformitate cu articolul 17 privind orice fel de măsură care urmează a fi impusă în temeiul articolului respectiv, EIOPA adoptă un aviz privind poziția sa în legătură cu caracterul justificat și proporțional al interdicției sau al restricției. În cazul în care consideră că este necesar ca alte autorități competente să adopte măsuri pentru a contracara riscul, EIOPA precizează aceasta în avizul său. Avizul se publică pe site-ul internet al EIOPA.

(3)   În cazul în care o autoritate competentă intenționează să adopte sau adoptă măsuri contrare unui aviz adoptat de EIOPA în temeiul alineatului (2) ori refuză să adopte măsuri, contrar respectivului aviz, aceasta publică imediat pe site-ul său internet o notificare furnizând o expunere exhaustivă a motivelor sale.

CAPITOLUL IV

RECLAMAȚII, CĂI DE ATAC, COOPERARE ȘI SUPRAVEGHERE

Articolul 19

Creatorul de PRIIP și persoana care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau care îl vinde instituie proceduri și măsuri adecvate pentru a se asigura că:

(a)

investitorii individuali au posibilitatea efectivă de a depune o reclamație împotriva creatorului de PRIIP;

(b)

investitorii individuali care depun o reclamație în legătură cu documentul cu informații esențiale primesc un răspuns pe fond într-un timp cât mai scurt și în mod corespunzător; și

(c)

investitorii individuali au la dispoziție și proceduri eficace pentru a introduce căi de atac în eventualitatea litigiilor transfrontaliere, în special în cazul în care creatorul de PRIIP este situat într-un alt stat membru sau într-o țară terță.

Articolul 20

(1)   În scopul aplicării prezentului regulament, autoritățile competente cooperează și își furnizează reciproc, fără întârzieri nejustificate, informațiile relevante pentru îndeplinirea obligațiilor lor în temeiul prezentului regulament și pentru exercitarea competențelor proprii.

(2)   În temeiul dreptului lor intern, autoritățile competente dispun de toate competențele de supraveghere și de investigație necesare pentru a-și exercita funcțiile în temeiul prezentului regulament.

Articolul 21

(1)   Statele membre aplică Directiva 95/46/CE în cazul prelucrării datelor cu caracter personal efectuate pe teritoriul lor în temeiul prezentului regulament.

(2)   Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către ESA.

CAPITOLUL V

SANCȚIUNI ADMINISTRATIVE ȘI ALTE MĂSURI

Articolul 22

(1)   Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților competente și dreptului statelor membre de a adopta și impune sancțiuni penale, statele membre adoptă norme care prevăd sancțiuni și măsuri administrative adecvate aplicabile în situațiile care constituie o încălcare a prezentului regulament și iau toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea acestora. Sancțiunile și măsurile sunt eficace, proporționale și disuasive.

Statele membre pot decide să nu prevadă norme privind sancțiunile administrative astfel cum sunt menționate în primul paragraf pentru încălcările care fac obiectul unor sancțiuni penale în temeiul dreptului lor intern.

Până la 31 decembrie 2016, statele membre notifică normele menționate la primul paragraf Comisiei și comitetului mixt. Totodată, acestea notifică fără întârziere Comisiei și comitetului mixt orice modificare ulterioară a normelor respective.

(2)   În exercitarea prerogativelor prevăzute la articolul 24, autoritățile competente cooperează îndeaproape pentru a se asigura că sancțiunile și măsurile administrative conduc la obținerea rezultatelor vizate de prezentul regulament și își coordonează acțiunile pentru a evita eventuale dublări ale eforturilor sau suprapuneri în aplicarea sancțiunilor și a măsurilor administrative în cazurile transfrontaliere.

Articolul 23

Autoritățile competente își exercită competențele de impunere de sancțiuni în conformitate cu prezentul regulament și cu dreptul intern, în oricare dintre următoarele moduri:

(a)

direct;

(b)

în colaborare cu alte autorități;

(c)

sub responsabilitate proprie, prin delegare către astfel de autorități;

(d)

prin sesizarea autorităților judiciare competente.

Articolul 24

(1)   Prezentul articol se aplică în cazul încălcării articolului 5 alineatul (1), a articolelor 6 și 7, a articolului 8 alineatele (1)-(3), a articolului 9, a articolului 10 alineatul (1), a articolului 13 alineatele (1), (3) și (4), precum și a articolelor 14 și 19.

(2)   Autoritățile competente sunt abilitate să impună, în conformitate cu dreptul intern, cel puțin următoarele sancțiuni și măsuri administrative:

(a)

un ordin prin care se interzice tranzacționarea unui PRIIP;

(b)

un ordin prin care se suspendă tranzacționarea unui PRIIP;

(c)

un avertisment public care indică persoana responsabilă și natura încălcării;

(d)

un ordin prin care se interzice furnizarea unui document cu informații esențiale care nu respectă cerințele de la articolele 6, 7, 8 sau 10 și prin care se impune publicarea unei noi versiuni a unui document cu informații esențiale;

(e)

amenzi administrative în cuantum minim de:

(i)

în cazul unei entități juridice:

până la 5 000 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro echivalentul în moneda națională la 30 decembrie 2014, sau până la 3 % din cifra de afaceri anuală totală a respectivei entități juridice, conform ultimelor situații financiare disponibile aprobate de organul de conducere; sau

până la dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate în urma încălcării, în cazul în care acestea pot fi stabilite;

(ii)

în cazul unei persoane fizice:

până la 700 000 EUR sau, în statele membre a căror monedă nu este euro, echivalentul în moneda națională la 30 decembrie 2014; sau

dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate în urma încălcării, în cazul în care acestea pot fi stabilite.

În cazul în care entitatea juridică menționată la primul paragraf litera (e) punctul (i) este o societate-mamă sau o filială a unei societăți-mamă care trebuie să întocmească situații financiare consolidate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (20), cifra de afaceri totală relevantă este cifra de afaceri totală anuală sau tipul de venit corespunzător în conformitate cu prevederile relevante de drept al Uniunii în domeniul contabilității, în conformitate cu ultimele situații financiare consolidate disponibile aprobate de organul de conducere al societății-mamă principale.

(3)   Statele membre pot prevedea sancțiuni sau măsuri suplimentare și niveluri sporite ale amenzilor administrative față de cele prevăzute de prezentul regulament.

(4)   Atunci când impun una sau mai multe dintre sancțiunile administrative sau alte măsuri în conformitate cu alineatul (2), autoritățile competente sunt abilitate să emită sau să ceară creatorului de PRIIP sau persoanei care oferă consultanță cu privire la PRIIP sau îl vinde să emită o comunicare directă adresată investitorului individual interesat, prin care să-l informeze cu privire la sancțiunea sau măsura administrativă și să-i indice unde pot fi depuse reclamațiile sau cererile de despăgubire.

Articolul 25

Autoritățile competente aplică sancțiunile și măsurile administrative menționate la articolul 24 alineatul (2) ținând cont de toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

(a)

gravitatea și durata încălcării;

(b)

gradul de răspundere al persoanei responsabile pentru încălcare;

(c)

impactul încălcării asupra intereselor investitorului individual;

(d)

comportamentul cooperant al persoanei responsabile pentru încălcare;

(e)

încălcările anterioare comise de persoana responsabilă pentru încălcare;

(f)

măsurile ulterioare încălcării luate de persoana responsabilă pentru încălcare pentru a împiedica repetarea încălcării.

Articolul 26

Deciziile prin care se impun sancțiuni și măsuri în temeiul prezentului regulament fac obiectul dreptului de a introduce o cale de atac.

Articolul 27

(1)   În cazul în care a făcut publice sancțiuni și măsuri administrative, autoritatea competentă raportează simultan aceste măsuri și sancțiuni administrative ESA competente.

(2)   Autoritatea competentă transmite anual către ESA competentă informații agregate privind toate sancțiunile și măsurile administrative impuse în conformitate cu articolul 22 și cu articolul 24 alineatul (2).

(3)   ESA publică aceste informațiile menționate în prezentul articol în rapoartele lor anuale.

Articolul 28

(1)   Autoritățile competente instituie mecanisme eficace prin care să li se raporteze încălcările efective sau potențiale ale prezentului regulament.

(2)   Mecanismele menționate la alineatul (1) cuprind cel puțin:

(a)

proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările efective sau potențiale și pentru acțiunile ulterioare acestora;

(b)

protecție adecvată pentru angajații care raportează încălcările comise în cadrul instituției lor, împotriva represaliilor, discriminării și a altor tipuri de tratament inechitabil;

(c)

protecția identității, atât a persoanei care raportează încălcările, cât și a persoanei fizice prezumată a fi responsabilă de încălcare, în toate etapele procedurii, cu excepția cazului în care o astfel de informare este impusă de dreptul intern în contextul unor investigații suplimentare sau al unor proceduri judiciare ulterioare.

(3)   Statele membre pot acorda posibilitatea autorităților competente să instituie mecanisme suplimentare în temeiul dreptului intern.

(4)   Statele membre pot solicita angajatorilor implicați în activități reglementate în scopul serviciilor financiare să instituie proceduri adecvate prin care angajații lor să raporteze la nivel intern încălcările efective sau potențiale prin intermediul unui canal specific, independent și autonom.

Articolul 29

(1)   Autoritățile competente publică pe site-ul lor internet oficial fără întârziere nejustificată deciziile împotriva cărora nu mai poate fi introdusă vreo cale de atac și prin care se impun sancțiuni sau măsuri administrative pentru încălcări menționate la articolul 24 alineatul (1) după ce persoanele cărora le-au fost impuse sancțiunile sau măsurile au fost informate cu privire la deciziile respective.

Publicarea conține cel puțin următoarele informații:

(a)

tipul și natura încălcării;

(b)

identitatea persoanelor responsabile.

Această obligație nu se aplică deciziilor de impunere a măsurilor cu caracter investigativ.

În cazul în care publicarea identității entităților juridice ori a identității sau a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice este considerată de către autoritatea competentă ca fiind disproporționată, ca urmare a unei evaluări efectuate de la caz la caz cu privire la proporționalitatea publicării unor astfel de date, sau în cazul în care publicarea respectivă ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs, autoritățile competente:

(a)

amână publicarea deciziei de impunere a sancțiunii sau a măsurii până în momentul în care motivele nepublicării încetează să mai fie valabile;

(b)

publică decizia de impunere a sancțiunii sau a măsurii cu titlu anonim într-un mod care să fie conform cu dreptul intern, cu condiția ca publicarea cu titlu anonim să asigure o protecție eficace a datelor cu caracter personal în cauză; sau

(c)

nu publică decizia de a impune o sancțiune sau măsură, în cazul în care opțiunile prevăzute la literele (a) și (b) sunt considerate insuficiente pentru a se asigura:

(i)

că nu va fi pusă în pericol stabilitatea piețelor financiare;

(ii)

proporționalitatea publicării unor astfel de decizii în cazurile în care măsurile respective sunt considerate a fi de natură minoră.

(2)   Autoritățile competente informează ESA cu privire la toate sancțiunile sau măsurile administrative impuse, dar nepublicate în conformitate cu alineatul (1) al treilea paragraf litera (c), inclusiv orice cale de atac referitoare la acestea și rezultatul acesteia.

În cazul unei decizii de publicare a sancțiunii sau a măsurii cu titlu anonim, publicarea datelor relevante poate fi amânată pentru o perioadă rezonabilă dacă se preconizează că în cursul perioadei respective motivele care au stat la baza publicării cu titlu anonim nu vor mai exista.

(3)   În cazul în care dreptul intern prevede publicarea deciziei de a impune o sancțiune sau o măsură care face obiectul unei căi de atac în fața autorităților judiciare competente sau a altor autorități competente, autoritățile competente publică, fără întârziere nejustificată, pe site-ul lor internet oficial, această informație și orice informație ulterioară cu privire la rezultatul căii de atac respective. Mai mult, orice decizie de anulare a unei decizii anterioare de impunere a unei sancțiuni sau măsuri este, de asemenea, publicată.

(4)   Autoritățile competente se asigură că orice informație publicată în temeiul prezentului articol este menținută pe site-ul lor internet oficial pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la publicare. Datele cu caracter personal incluse în informațiile publicate sunt menținute pe site-ul oficial al autorității competente numai pe perioada impusă de normele aplicabile privind protecția datelor.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 30

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (4), la articolul 16 alineatul (8) și la articolul 17 alineatul (7) se conferă Comisiei pentru o perioadă de trei ani de la 30 decembrie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4), la articolul 16 alineatul (8) și la articolul 17 alineatul (7) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4), al articolului 16 alineatul (8) sau al articolului 17 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 31

Atunci când Comisia adoptă standarde tehnice de reglementare în temeiul articolului 8 alineatul (5), al articolului 10 alineatul (2) sau al articolului 13 alineatul (5), care sunt identice cu proiectele de standarde tehnice de reglementare transmise de ESA, termenul în care Parlamentul European și Consiliul pot formula obiecțiuni cu privire la respectivele standarde tehnice de reglementare este de două luni de la data notificării, prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și pentru a se ține cont de complexitatea și volumul aspectelor acoperite. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului termenul respectiv se poate prelungi cu o lună.

Articolul 32

(1)   Societățile de administrare, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2009/65/CE, societățile de investiții, astfel cum sunt menționate la articolul 27 din respectiva directivă, și persoanele care oferă consultanță cu privire la unități ale OPCVM-urilor sau le vând, astfel cum sunt menționate la articolul 1 alineatul (2) din directiva respectivă, sunt scutite de obligațiile prevăzute în prezentul regulament până la 31 decembrie 2019.

(2)   Atunci când un stat membru aplică normele privind formatul și conținutul documentului cu informații esențiale, astfel cum se prevede la articolele 78-81 din Directiva 2009/65/CE, în cazul fondurilor non-OPCVM oferite investitorilor individuali, scutirea prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol se aplică societăților de administrare și societăților de investiții și persoanelor care oferă consultanță investitorilor individuali cu privire la unitățile acestor fonduri sau care vând astfel de unități.

Articolul 33

(1)   Până la 31 decembrie 2018, Comisia procedează la reexaminarea prezentului regulament. Reexaminarea include, pe baza informațiilor primite de ESA, un studiu general al funcționării alertei de inteligibilitate, ținând cont de toate orientările elaborate de autoritățile competente în această privință. Reexaminarea include, de asemenea, un studiu al aplicării practice a normelor stabilite în prezentul regulament, ținând cont în mod corespunzător de evoluțiile de pe piața produselor de investiții individuale, precum și de fezabilitatea, costurile și posibilele beneficii ale introducerii unei etichete pentru investițiile în domeniul social și al mediului. Ca parte a acestei reexaminări, Comisia efectuează sondarea consumatorilor și o examinare a opțiunilor fără caracter legislativ, precum și a rezultatelor reexaminării Regulamentului (UE) nr. 346/2013 în ceea ce privește articolul 27 alineatul (1) literele (c), (e) și (g).

În ceea ce privește OPCVM-urile, în sensul definiției de la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE, în cadrul reexaminării se evaluează dacă aplicarea dispozițiilor tranzitorii de la articolul 32 din prezentul regulament se prelungește sau dacă, după identificarea eventualelor modificări necesare, dispozițiile privind informațiile esențiale destinate investitorilor din Directiva 2009/65/CE ar putea fi înlocuite de documentul cu informații esențiale prevăzut în prezentul regulament sau considerate echivalente acestuia. Reexaminarea analizează totodată posibilitatea unei extinderi a domeniului de aplicare al prezentului regulament la alte produse financiare, precum și oportunitatea menținerii excluderii unor produse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, pe baza standardelor de bună calitate pentru protecția consumatorilor, inclusiv comparațiile dintre produsele financiare. Reexaminarea analizează totodată oportunitatea introducerii unor norme comune privind obligația tuturor statelor membre de a prevedea sancțiuni administrative pentru încălcarea prezentului regulament.

(2)   Până la 31 decembrie 2018, Comisia evaluează, pe baza activității desfășurate de EIOPA în privința cerințelor de comunicare de informații referitoare la produse, oportunitatea de a propune un nou act legislativ prin care să se garanteze comunicarea adecvată a cerințelor de informare referitoare la produse pentru respectivele produse sau de a include în domeniul de aplicare al prezentului regulament produsele de pensii menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (e).

La această evaluare, Comisia se asigură că aceste măsuri nu reduc standardele de comunicare de informații în statele membre care au regimuri preexistente privind comunicarea de informații pentru astfel de produse de pensii.

(3)   După consultarea comitetului mixt, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în legătură cu alineatele (1) și (2), însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.

(4)   Până la 31 decembrie 2018, Comisia realizează un studiu de piață pentru a stabili dacă există instrumente de calcul online care permit investitorului individual să calculeze costurile și tarifele cumulate pentru PRIIP și dacă aceste instrumente sunt puse la dispoziție gratuit. Comisia raportează dacă aceste instrumente oferă calcule fiabile și precise pentru toate produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

În eventualitatea în care studiul ajunge la concluzia că nu există niciun astfel de instrument sau că instrumentele existente nu permit investitorilor individuali să înțeleagă cuantumul global al costurilor și tarifelor aferente PRIIP, Comisia evaluează fezabilitatea elaborării de către ESA a unor proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru stabilirea caracteristicilor aplicabile unor astfel de instrumente la nivelul Uniunii.

Articolul 34

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 31 decembrie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 26 noiembrie 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

S. GOZI


(1)  JO C 70, 9.3.2013, p. 2.

(2)  JO C 11, 15.1.2013, p. 59.

(3)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(4)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(5)  Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări (JO L 9, 15.1.2003, p. 3).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(9)  Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE (JO L 345, 31.12.2003, p. 64).

(10)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO L 115, 25.4.2013, p. 18).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

(13)  Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).

(14)  Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE (JO L 271, 9.10.2002, p. 16).

(15)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(16)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(17)  JO C 100, 6.4.2013, p. 12.

(18)  Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (JO L 235, 23.9.2003, p. 10).

(19)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(20)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).