ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 320 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 57 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
DECIZII
6.11.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 320/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 16 octombrie 2014
de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei
[notificată cu numărul C(2014) 7489]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2014/762/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (1), în special articolul 32 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Obiectivele generale ale mecanismului de protecție civilă al Uniunii (denumit în continuare „mecanismul Uniunii”) constau în consolidarea cooperării dintre Uniune și statele membre și în facilitarea coordonării în domeniul protecției civile, în vederea îmbunătățirii eficacității sistemelor de prevenire, de pregătire și de răspuns la dezastre naturale și provocate de om. |
(2) |
Dat fiind că dezastrele se pot produce oricând, Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC), instituit prin articolul 7 din Decizia nr. 1313/2013/UE, ar trebui să asigure în permanență o legătură strânsă cu punctele de contact din statele membre. |
(3) |
Sistemul comun de comunicare și informare în caz de urgență (CECIS) constituie un element esențial al mecanismului Uniunii, deoarece ar trebui să garanteze autenticitatea, integritatea și confidențialitatea informațiilor schimbate între statele membre, atât în condiții de rutină, cât și în situații de urgență. Date fiind caracteristicile specifice ale răspunsului în caz de incidente de poluare marină, ar trebui creată o versiune separată a CECIS, care să ofere acces secretariatelor convențiilor maritime regionale și țărilor terțe care au în comun cu Uniunea un bazin maritim regional. |
(4) |
Pentru a asigura eficacitatea operațională, ar trebui definite cerințe minime pentru modulele, pentru celelalte capacități de răspuns și pentru experții identificați în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/UE, precum și pentru cerințele lor operaționale, pentru funcționarea și interoperabilitatea acestora, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Mai precis, modulele ar trebui să poată funcționa în mod autosuficient pentru o anumită perioadă de timp, să poată fi utilizate rapid și să fie interoperabile. Pentru a îmbunătăți interoperabilitatea modulelor, sunt necesare măsuri la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre. |
(5) |
Ar trebui să fie definite și revizuite periodic obiectivele în materie de capacitate ale Capacității europene de răspuns în situații de urgență (EERC), pentru a exista un număr suficient de toate tipurile necesare de module, de alte capacități de răspuns și de experți disponibili pentru a fi trimiși pe teren în cadrul mecanismului Uniunii. Ar trebui definite și revizuite periodic cerințele în materie de calitate și de interoperabilitate pentru a asigura un nivel minim uniform de calitate și interoperabilitate a tuturor capacităților care participă la EERC. |
(6) |
Ar trebui definită o procedură de certificare și înregistrare, inclusiv elementele autoevaluării, pentru a confirma faptul că acele capacități care sunt puse în comun în mod voluntar îndeplinesc toate condițiile necesare și, în cazul în care este necesar, beneficiază de cofinanțare limitată din partea Uniunii pentru „costurile de adaptare”. În plus, această procedură de certificare și înregistrare ar trebui să asigure un echilibru geografic adecvat al capacităților în funcție de localizarea riscurilor și să aibă în vedere participarea tuturor statelor membre interesate. |
(7) |
Identificarea eventualelor lacune în materie de capacitate de răspuns ale EERC ar trebui să permită Comisiei și statelor membre să stabilească împreună unde anume nu sunt disponibile capacități adecvate, în interiorul sau în afara ansamblului de capacități puse în comun pe bază voluntară. Statele membre care abordează aceste lacune în mod individual sau prin intermediul unor consorții ar trebui să beneficieze de o cofinanțare limitată din partea Uniunii, cu condiția ca aceasta să fie rentabilă și să fie confirmată de evaluarea riscurilor. |
(8) |
Pentru a dezvolta funcționarea EERC, ar trebui să se sprijine, prin sume limitate de cofinanțare din partea Uniunii acordate prin intermediul contractelor-cadru, al acordurilor-cadru de parteneriat sau al unor acorduri similare, accesul statelor membre la capacitățile suplimentare necesare pentru abordarea deficiențelor temporare în caz de dezastre extraordinare, și anume în caz de dezastre ale căror natură și magnitudine depășesc situațiile pe care le pot anticipa în mod rezonabil și pentru care se pot pregăti. Aceste capacități ar trebui incluse în ansamblul capacităților puse în comun pe bază voluntară care să fie desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii. |
(9) |
Programul de formare din cadrul mecanismului Uniunii reprezintă în continuare un element esențial pentru pregătirea personalului însărcinat cu protecția civilă și gestionarea dezastrelor care este trimis pe teren în cadrul mecanismului Uniunii. În conformitate cu domeniul de aplicare definit la articolul 13 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/UE, programul de formare ar trebui să includă etapele de prevenire, de pregătire și de răspuns. |
(10) |
Programul de exerciții din cadrul mecanismului Uniunii ar trebui să continue să își îndeplinească rolul esențial pe care îl are în ceea ce privește pregătirea practică pentru trimiterile pe teren în cadrul mecanismului Uniunii și pentru schimbul de lecții învățate în urma acțiunilor de protecție civilă desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii. Programul de exerciții ar trebui să aibă la bază atât un cadru strategic, în care să fie stabilite obiectivele și rolurile exercițiilor din cadrul mecanismului Uniunii, cât și prioritățile specifice incluse în programele anuale de lucru. |
(11) |
Ar trebui instituită o abordare coerentă, clar direcționată și sistematică în ceea ce privește colectarea, analiza, diseminarea și punerea în aplicare a lecțiilor învățate, care să acopere întregul ciclu de gestionare a dezastrelor. |
(12) |
În cadrul mecanismului Uniunii, este important să existe proceduri operaționale clare de răspuns la dezastre prin mecanismul Uniunii, pentru a se asigura faptul că se acordă asistență eficientă în caz de dezastre, inclusiv organizațiilor internaționale relevante, identificate în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/UE. |
(13) |
Pentru a se asigura un maximum de eficacitate și eficiență în ceea ce privește mecanismul Uniunii, toate cererile și ofertele de asistență ar trebui să fie cât mai precise, incluzând toate informațiile necesare. |
(14) |
Pentru a asigura o coordonare eficace a asistenței, ERCC ar trebui să transmită tuturor statelor membre evaluarea nevoilor critice pe care a efectuat-o, precum și recomandările sale referitoare la trimiterea pe teren a capacităților puse în comun pe bază voluntară, și să elaboreze planuri adecvate de trimitere pe teren pentru fiecare cerere de asistență. Alegerea capacităților din ansamblul celor puse în comun pe bază voluntară ar trebui efectuată pe baza unor criterii specifice și obiective, a căror prioritate ar trebui evaluată în funcție de nevoile operaționale curente. |
(15) |
Pentru a îmbunătăți, după caz, timpii de răspuns în cadrul mecanismului Uniunii, statele membre ar trebui să întreprindă măsurile prealabile necesare pentru trimiterea pe teren a capacităților lor înregistrate în ansamblul capacităților puse în comun pe bază voluntară. |
(16) |
Disponibilitatea unor experți tehnici, de evaluare și de coordonare, inclusiv a unor șefi de echipă, reprezintă un element important al mecanismului Uniunii. Ar trebui să se definească responsabilitățile și atribuțiile experților și să se stabilească procedura de trimitere pe teren a acestora. |
(17) |
Articolul 23 din Decizia nr. 1313/2013/UE conține dispoziții speciale în ceea ce privește furnizarea de sprijin pentru transport în caz de dezastre, pentru a facilita, prin intermediul mecanismului Uniunii, un răspuns rapid și eficace. Este necesar să se stabilească norme și proceduri cu privire la cererile formulate de statele membre în vederea obținerii unui sprijin financiar din partea Uniunii pentru transportarea asistenței în țara afectată, precum și cu privire la tratarea acestor cereri de către Comisie. |
(18) |
Din motive de transparență, de coerență și de eficacitate, este necesar să se stabilească informațiile care trebuie furnizate în cererile de sprijin pentru transport formulate de statele membre și în răspunsurile aferente formulate de către Comisie. |
(19) |
În cazul în care se poate furniza asistență financiară din partea Uniunii în conformitate cu Decizia nr. 2013/1313/UE, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita fie un grant, fie un serviciu de transport. |
(20) |
Deciziile 2004/277/CE, Euratom (2) și 2007/606/CE, Euratom (3) ale Comisiei ar trebui abrogate. |
(21) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru protecție civilă, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
Prezenta decizie stabilește normele detaliate de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE în ceea ce privește:
(a) |
interacțiunea dintre Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) și punctele de contact ale statelor membre; |
(b) |
componentele sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență („CECIS”), precum și organizarea schimbului de informații prin CECIS; |
(c) |
identificarea modulelor, a altor capacități de răspuns și a experților, precum și cerințele operaționale pentru funcționarea și interoperabilitatea modulelor, inclusiv misiunile, capacitățile, componentele principale, autosuficiența și trimiterea pe teren; |
(d) |
obiectivele legate de capacitate, cerințele de calitate și interoperabilitate și procedura de certificare și înregistrare care sunt necesare pentru funcționarea EERC, precum și acordurile financiare; |
(e) |
identificarea și eliminarea lacunelor din EERC; |
(f) |
organizarea programului de formare, a cadrului privind exercițiile și a programului dedicat lecțiilor învățate; |
(g) |
procedurile operaționale pentru răspunsul la dezastre produse atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, inclusiv identificarea organizațiilor internaționale relevante; |
(h) |
procesul de trimitere pe teren a echipelor de experți; |
(i) |
organizarea sprijinului pentru transportul asistenței. |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
1. |
„solicitant de asistență” înseamnă statul membru sau țara terță afectată de un dezastru sau de un dezastru iminente ori care se așteaptă să fie afectată de un dezastru iminent, precum și Organizația Națiunilor Unite și agențiile acesteia și alte organizații internaționale relevante, astfel cum sunt menționate în anexa VII; |
2. |
„asistență în materie de protecție civilă” înseamnă echipele, experții sau modulele destinate protecției civile, împreună cu echipamentele aferente, precum și materialele sau ajutoarele necesare pentru atenuarea consecințelor imediate ale unui dezastru; |
3. |
„capacități-tampon” înseamnă capacitățile de răspuns în caz de dezastre, disponibilitatea și accesul rapid la acestea fiind cofinanțate în temeiul articolului 21 alineatul (2) litera (d) din Decizia nr. 1313/2013/UE; |
4. |
„echipă de intervenție” înseamnă resursele umane și materiale, inclusiv modulele, constituite de către unul sau mai multe state membre, pentru intervenții în domeniul protecției civile; |
5. |
„echipă de asistență tehnică și de sprijin” înseamnă resursele umane și materiale constituite de către unul sau mai multe state membre în vederea îndeplinirii sarcinilor în materie de asistență, astfel cum sunt menționate în anexa II. |
CAPITOLUL 2
CENTRUL DE COORDONARE A RĂSPUNSULUI LA SITUAȚII DE URGENȚĂ (ERCC)
Articolul 3
Interacțiunea dintre ERCC și punctele de contact ale statelor membre
(1) Fiecare stat membru desemnează un punct național de contact pentru ERCC care să fie disponibil 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. Desemnarea acestuia se face utilizând „modelul de card de țară” din anexa I.
(2) ERCC menține legături strânse cu punctele de contact ale statelor membre pentru îndeplinirea atribuțiilor sale obișnuite și pentru desfășurarea operațiunilor de răspuns prevăzute în prezenta decizie și în Decizia nr. 1313/2013/UE.
CAPITOLUL 3
SISTEMUL COMUN DE COMUNICARE ȘI INFORMARE ÎN CAZ DE URGENȚĂ (CECIS)
Articolul 4
Nivelurile CECIS
CECIS este alcătuit din următoarele trei componente:
(a) |
un nivel de rețea, care conectează autoritățile competente și punctele de contact ale statelor membre, pe de o parte, și ERCC, pe de altă parte; |
(b) |
un nivel de aplicații, care constă în bazele de date și în alte sisteme de informare necesare pentru funcționarea mecanismului Uniunii, în special cele necesare pentru:
|
(c) |
un nivel de securitate, format dintr-un set de sisteme, norme și proceduri necesare pentru asigurarea autenticității, a integrității și a confidențialității datelor stocate în CECIS și schimbate prin intermediul acestuia. |
Articolul 5
Securitatea informațiilor
(1) CECIS are capacitatea să trateze documentele, bazele de date și sistemele de informații în mod securizat prin intermediul serviciilor transeuropene securizate de telematică între administrații (sTESTA) sau printr-o rețea comparabilă.
(2) Documentele și informațiile clasificate „EU CONFIDENTIAL” sau având un nivel mai ridicat de confidențialitate se transmit în conformitate cu acordurile speciale dintre expeditor și destinatar(i), astfel cum este stabilit în Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (4).
Articolul 6
Informarea și actualizarea
(1) Statele membre transmit Comisiei informațiile corespunzătoare utilizând „modelul de card de țară” din anexa I.
(2) Statele membre furnizează informații privind punctele de contact și, după caz, privind alte servicii care au responsabilități în materie de dezastre naturale, tehnologice și radiologice sau de accidente de mediu, inclusiv în ceea ce privește poluarea marină accidentală.
(3) Statele membre notifică de îndată Comisia cu privire la orice modificări ale informațiilor menționate la alineatele (1) și (2).
(4) Baza de date a CECIS conține o secțiune specială cu informații privind înregistrarea și disponibilitatea capacităților de răspuns în cadrul EERC. Comisia asigură accesul continuu al punctelor de contact naționale în materie de protecție civilă la această bază de date.
(5) Statele membre se asigură că secțiunea specială din baza de date a CECIS este actualizată în permanență în ceea ce privește disponibilitatea și toate datele factuale necesare privind caracteristicile relevante ale tuturor capacităților de răspuns înregistrate în EERC.
(6) Dacă este cazul, statele membre pot acorda acces altor autorități naționale competente doar pentru citirea informațiilor din CECIS.
Articolul 7
Grupul de utilizatori ai CECIS
În activitatea de validare, testare și dezvoltare ulterioară a CECIS, Comisia este asistată de un grup de utilizatori format din reprezentanți desemnați de statele membre.
Articolul 8
Implementarea și dezvoltarea ulterioară
(1) Comisia asigură gestionarea și dezvoltarea ulterioară ale CECIS, luând în considerare nevoile și cerințele statelor membre.
(2) Statele membre implementează mediul tehnologic informatic adecvat al CECIS pe teritoriul lor în conformitate cu angajamentele asumate, utilizând „modelul de card de țară” din anexa I.
Articolul 9
Poluarea marină abordată prin CECIS
(1) Comisia asigură disponibilitatea unei aplicații speciale în cadrul CECIS, accesibilă statelor membre și Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă prin intermediul internetului, pentru cazurile de poluare marină, pentru a reflecta particularitățile răspunsului la incidentele maritime.
(2) Această aplicație este disponibilă, prin internet, și țărilor terțe care au în comun cu Uniunea un bazin maritim regional. Accesul poate fi acordat ad-hoc și secretariatelor convențiilor maritime regionale relevante.
CAPITOLUL 4
MODULELE, ECHIPELE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN, CAPACITĂȚILE DE RĂSPUNS DE ALTĂ NATURĂ ȘI EXPERȚII
Articolul 10
Înregistrarea modulelor, a echipelor de asistență tehnică și de sprijin, a capacităților de răspuns de altă natură și a experților
(1) Statele membre își înregistrează în baza de date a CECIS modulele, echipele de asistență tehnică și de sprijin, capacitățile de răspuns de altă natură și experții identificați în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(2) Modulele, echipele de asistență tehnică și de sprijin, capacitățile de răspuns de altă natură și experții angajați în prealabil să participe la EERC sunt înregistrați într-o secțiune specială a bazei de date a CECIS.
(3) Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt actualizate atunci când este necesar.
Articolul 11
Componența modulelor, a echipelor de asistență tehnică și de sprijin, a capacităților de răspuns de altă natură și a echipelor de experți
(1) Modulele, precum și echipele de asistență tehnică și de sprijin pot fi alcătuite din resurse puse la dispoziție de către unul sau mai multe state membre.
(2) În cazul în care un modul sau o echipă de asistență tehnică și de sprijin are mai mult de o componentă, trimiterea pe teren a respectivului modul sau a respectivei echipe de asistență tehnică și de sprijin în cadrul unei intervenții poate fi limitată la componentele necesare pentru intervenția respectivă.
Articolul 12
Autosuficiența modulelor
(1) Fiecare modul trebuie să dispună de următoarele elemente de asigurare a autosuficienței, astfel cum se specifică în anexa II:
(a) |
adăpost corespunzător pentru condițiile meteorologice predominante; |
(b) |
generator de energie electrică și sistem de iluminare care să asigure consumul bazei de operațiuni și al echipamentelor necesare pentru îndeplinirea misiunii; |
(c) |
instalații igienico-sanitare destinate personalului modulului; |
(d) |
rezerve de apă și de alimente pentru personalul modulului; |
(e) |
personal medical sau paramedical, instalații și materiale de uz medical pentru personalul modulului; |
(f) |
depozit pentru echipamente și întreținerea echipamentelor modulului; |
(g) |
echipamente pentru comunicarea cu partenerii relevanți, în special cu cei responsabili de coordonarea pe teren; |
(h) |
mijloace de transport local; |
(i) |
logistică, echipamente și personal pentru instalarea unei baze de operațiuni și pentru începerii misiunii, fără întârziere, de îndată ce se sosește la fața locului. |
(2) Statul membru ofertant garantează respectarea cerințelor în materie de autosuficiență prin oricare dintre următoarele modalități:
(a) |
includerea în modul a personalului, a echipamentelor și a consumabilelor necesare; |
(b) |
luarea măsurilor necesare pe teren, la locul operațiunii; |
(c) |
luarea măsurilor prealabile necesare pentru a combina o echipă de intervenție care nu este autosuficientă cu o echipă de asistență tehnică și de sprijin, în vederea respectării cerințelor menționate la articolul 13, înainte de înregistrarea modulului în cauză în conformitate cu articolul 10 alineatul (1). |
(3) Perioada pentru care trebuie garantată autosuficiența la începutul misiunii nu poate fi mai mică decât oricare dintre perioadele următoare:
(a) |
96 de ore; |
(b) |
perioadele prevăzute în anexa II. |
Articolul 13
Cerințele pentru module și echipele de asistență tehnică și de sprijin
(1) Modulele respectă cerințele generale prevăzute în anexa II.
(2) Echipele de asistență tehnică și de sprijin respectă cerințele generale prevăzute în anexa II.
(3) Cerințele generale prevăzute în anexa II se revizuiesc periodic.
(4) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că:
(a) |
modulele au capacitatea de a funcționa împreună cu alte module; |
(b) |
echipele de sprijin și de asistență tehnică au capacitatea de a funcționa împreună cu alte echipe de asistență tehnică și de sprijin și cu actorii relevanți, la fața locului; |
(c) |
componentele unui modul au capacitatea de a funcționa împreună ca un singur modul; |
(d) |
membrii unei echipe de asistență tehnică și de sprijin au capacitatea de a funcționa împreună ca o singură echipă de asistență tehnică și de sprijin; |
(e) |
atunci când sunt trimise pe teren în afara Uniunii, modulele și echipele de asistență tehnică și de sprijin pot funcționa împreună cu forțele internaționale de răspuns la dezastre care sprijină țara afectată; |
(f) |
șefii de echipe, adjuncții șefilor de echipă și ofițerii de legătură din cadrul modulelor și al echipelor de asistență tehnică și de sprijin participă la cursuri de formare și la exerciții corespunzătoare organizate de Comisie, astfel cum se prevede la articolele 26-32. |
CAPITOLUL 5
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII EUROPENE DE RĂSPUNS ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ (EERC) SUB FORMA UNUI ANSAMBLU DE CAPACITĂȚI PUSE ÎN COMUN PE BAZĂ VOLUNTARĂ
Articolul 14
Obiectivele în materie de capacitate
(1) Obiectivele în materie de capacitate ale EERC sunt specificate în anexa III.
(2) Comisia, în cooperare cu statele membre, evaluează pertinența obiectivelor în materie de capacitate cel puțin o dată la doi ani și, dacă este necesar, le revizuiește în funcție de riscurile identificate în cadrul evaluărilor de risc naționale sau pe baza altor surse corespunzătoare de informații naționale sau internaționale.
(3) Statele membre furnizează Comisiei informațiile relevante referitoare la riscuri care sunt necesare pentru evaluarea obiectivelor în materie de capacitate.
Articolul 15
Cerințele de calitate și interoperabilitate
(1) Cerințele de calitate și interoperabilitate specificate în anexa IV se aplică modulelor, echipele de asistență tehnică și de sprijin, altor capacități de răspuns și experților din cadrul EERC.
(2) Comisia, în cooperare cu statele membre, evaluează pertinența cerințelor de calitate și interoperabilitate cel puțin o dată la doi ani și, dacă este necesar, le revizuiește. Cerințele de calitate se bazează pe standarde internaționale consacrate, atunci când acestea există deja.
Articolul 16
Procedura de certificare și înregistrare
(1) Procedurile de certificare și înregistrare specificate la alineatele (2)-(8) se aplică modulelor, echipelor de asistență tehnică și de sprijin, altor capacități de răspuns și experților din cadrul EERC.
(2) Certificarea și înregistrarea sunt condiționate de îndeplinirea cerințelor de calitate prevăzute în anexa IV, cu excepția capacităților-tampon, în cazul cărora se aplică articolul 25 alineatul (3).
(3) Statele membre care oferă un anumit modul, o anumită echipă de asistență tehnică și de sprijin, o anumită capacitate de răspuns de altă natură sau un anumit expert în vederea includerii în EERC furnizează informațiile prevăzute în anexa V.
(4) Comisia analizează dacă se poate avea în vedere includerea în EERC a modulului, a echipei de asistență tehnică și de sprijin, a capacității de răspuns de altă natură sau a expertului în cauză și își comunică fără întârziere concluziile statului membru în cauză. În cadrul acestei analize, Comisia ține seama în special de îndeplinirea cerințelor de calitate, de obiectivele în materie de capacitate, de caracterul integral al informațiilor furnizate, de apropierea geografică și de participarea tuturor statelor membre, precum și de alți factori relevanți pe care îi stabilește în prealabil și care se aplică tuturor modulelor, echipelor de asistență tehnică și de sprijin, altor capacități de răspuns sau experților comparabili.
(5) În cazul modulelor, al echipelor de asistență tehnică și de sprijin, al altor capacități de răspuns sau al experților avuți în vedere pentru includerea în EERC, Comisia inițiază procedura de certificare pe baza informațiilor furnizate și a oricărei informații suplimentare pe care Comisia o poate solicita autorității competente din statul membru. În cazurile în care, pe baza informațiilor disponibile, Comisia consideră că sunt îndeplinite cerințele de calitate și interoperabilitate, aceasta poate înregistra modulul, echipa de asistență tehnică și de sprijin, capacitatea de răspuns de altă natură sau expertul în ansamblul capacităților puse în comun pe bază voluntară.
(6) Comisia comunică în scris autorității competente a statului membru evaluarea sa cu privire la formările, exercițiile și/sau atelierele necesare, precum și celelalte condiții relevante în materie de certificare și de înregistrare.
(7) Dacă sunt îndeplinite toate condițiile de certificare, Comisia declară că modulul, echipa de asistență tehnică și de sprijin, capacitatea de răspuns de altă natură sau expertul în cauză este certificat pentru a participa în cadrul EERC și comunică acest lucru statului membru.
(8) Certificarea unui modul, a unei echipe de asistență tehnică și de sprijin, a unei capacități de răspuns de altă natură sau a unui expert ar trebui reevaluată cel mai târziu după 3 ani, în cazul în care se solicită reînregistrarea în EERC a modulului, a echipei, a capacității de răspuns de altă natură sau a expertului în cauză.
(9) Comisia, în cooperare cu statele membre, evaluează pertinența procedurii de certificare și înregistrare cel puțin o dată la doi ani și, dacă este necesar, o revizuiește.
Articolul 17
Dispozițiile financiare privind costurile de adaptare
(1) Statele membre pot solicita, separat pentru fiecare modul, echipă de asistență tehnică și de sprijin sau capacitate de răspuns de altă natură, un grant pentru finanțarea costurilor de adaptare, fără a fi necesară publicarea unei cereri de propuneri de către Comisie. Costurile de adaptare includ elementele de cost specificate la articolul 21 alineatul (2) litera (c) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(2) Pentru a justifica această cerere, statele membre prezintă Comisiei planuri de punere în aplicare pentru costurile de adaptare, inclusiv estimări privind costurile și calendarul aferent.
(3) Comisia evaluează și, în cazul în care sunt îndeplinite cerințele relevante, aprobă planurile de punere în aplicare menționate la alineatul (2), precizând care dintre costurile respective sunt eligibile să fie considerate costuri de adaptare.
(4) În urma evaluării cererii, Comisia adoptă decizia de atribuire.
(5) Statele membre prezintă un raport Comisiei privind detaliile costurilor suportate în calitate de costuri de adaptare.
CAPITOLUL 6
ACOPERIREA LACUNELOR ÎN MATERIE DE CAPACITATE DE RĂSPUNS
Articolul 18
Monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor în materie de capacitate
Comisia, în cooperare cu statele membre, monitorizează continuu progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacitate, luând în considerare capacitățile identificate în temeiul articolului 20, și informează periodic statele membre cu privire la evaluarea sa referitoare la progresele înregistrate. Comisia informează statele membre, în gradul de detaliere necesar, cu privire la eventualele lacune rămase în materie de capacitate de răspuns.
Articolul 19
Procedura de identificare a lacunelor în materie de capacitate de răspuns
(1) Ca parte a monitorizării progreselor înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacitate, Comisia, în cooperare cu statele membre, evaluează diferența dintre capacitățile statelor membre, astfel cum sunt înregistrate în EERC, și obiectivele în materie de capacitate prevăzute în anexa III.
(2) Comisia și statele membre consideră drept capacități angajate în EERC numai acele capacități pe care statele membre le-au pus la dispoziția EERC în conformitate cu procedura de înregistrare prevăzută la articolul 16.
Articolul 20
Procedura de identificare a capacităților de răspuns din afara EERC
(1) Atunci când Comisia, împreună cu statele membre, identifică, în conformitate cu articolul 19 din prezenta decizie, lacune potențial semnificative în materie de capacitate de răspuns, Comisia analizează, în cooperare cu statele membre, dacă respectivele capacități necesare sunt disponibile în afara EERC, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(2) Comisia consideră ca disponibile în afara EERC numai următoarele capacități:
(a) |
capacitățile înregistrate în CECIS; |
(b) |
capacitățile-tampon; sau |
(c) |
capacitățile care nu intră sub incidența literelor (a) și (b), dar care ar putea fi puse rapid la dispoziția statului membru sau a statelor membre în cantitățile, la locul și în intervalul de timp necesare, pentru durata necesară. |
(3) Pentru a stabili capacitățile menționate la alineatul (2) litera (c), Comisia adresează punctelor de contact naționale o cerere în care prezintă detaliile evaluării lacunelor potențial semnificative în materie de capacitate de răspuns și prin care invită statele membre să prezinte informații cu privire la eventualele capacități disponibile în afara EERC menționate la alineatul (2) litera (c).
(4) Comisia precizează în cerere un termen de răspuns de cel mult 60 de zile calendaristice, termenul exact urmând a fi stabilit în funcție de complexitatea estimată a procesului de stabilire, de către statele membre, a capacităților menționate la alineatul (2).
(5) Statele membre informează Comisia în scris, în termenul stabilit, cu privire la detaliile eventualelor capacități menționate la alineatul (2).
(6) Atunci când un stat membru nu răspunde în scris în termenul prevăzut, Comisia presupune, în scopul acestei evaluări, că în respectivul stat membru nu sunt disponibile capacitățile prevăzute la alineatul (2).
(7) Pe baza informațiilor primite de la statele membre și luând în considerare numai capacitățile menționate la alineatul (2), Comisia evaluează dacă aceste capacități acoperă lacunele în materie de capacitate de răspuns identificate în conformitate cu articolul 19 din prezenta decizie. Comisia consideră că lacunele în materie de capacitate sunt acoperite numai atunci când numărul capacităților din cadrul EERC combinate cu capacitățile menționate la alineatul (2) îndeplinesc sau depășesc obiectivele în materie de capacitate prevăzute în anexa III.
Articolul 21
Procedura de acoperire a lacunelor în materie de capacitate de răspuns
(1) Atunci când Comisia, împreună cu statele membre, a identificat, în conformitate cu articolul 19, lacune potențial semnificative în materie de capacitate de răspuns care nu pot fi acoperite în conformitate cu articolul 20, aceasta informează în scris statele membre, specificând ce consideră a fi lacune strategice în materie de capacitate de răspuns.
(2) Comisia invită, în scris, statele membre să acopere lacunele strategice în materie de capacitate de răspuns, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(3) Statele membre transmit Comisiei dacă, în ce moment și în ce mod intenționează să acopere lacunele strategice în materie de capacitate de răspuns, fie individual, fie prin cooperare cu alte state membre.
Articolul 22
Sprijinul acordat de Comisie pentru acoperirea lacunelor strategice în materie de capacitate de răspuns
(1) Atunci când este necesară o finanțare din partea Uniunii pentru a acoperi lacunele strategice în materie de capacitate de răspuns în conformitate cu articolul 12 alineatul (3) și cu articolul 21 alineatul (1) litera (j) din Decizia nr. 1313/2013/UE, Comisia publică o cerere de propuneri pentru a sprijini statele membre.
(2) Atunci când răspund la cererea de propuneri, statele membre respectă dispozițiile articolului 21 alineatul (1) litera (j) punctele (iii) și (iv) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(3) Statele membre indică, printre altele, procentul necesar de cofinanțare din partea Uniunii.
Articolul 23
Costurile eligibile pentru sprijinul acordat pentru acoperirea lacunelor în materie de capacitate de răspuns
(1) Sunt eligibile toate costurile aferente echipamentelor, serviciilor sau resurselor umane necesare pentru constituirea inițială a capacităților de răspuns.
(2) Costurile de întreținere curentă sau costurile de funcționare nu sunt eligibile.
CAPITOLUL 7
ABORDAREA DEFICIENȚELOR TEMPORARE ÎN CAZUL DEZASTRELOR EXTRAORDINARE
Articolul 24
Dispozițiile financiare
(1) Comisia definește în programul de lucru anual, în linii generale, tipurile și numărul de capacități-tampon necesare, ținând seama de posibilitatea producerii anumitor tipuri de dezastre extraordinare în statele membre, precum și a unor dezastre de o intensitate extraordinară, sau de alți factori prin care un dezastru devine extraordinar, cum ar fi producerea acestuia în același timp cu alt dezastru, precum și posibilitatea de a exista deficiențe temporare în astfel de cazuri.
(2) Comisia lansează periodic procedurile financiare necesare pentru acoperirea costurilor definite la articolul 21 alineatul (2) litera (d) din Decizia nr. 1313/2013/UE, în vederea asigurării accesului rapid la capacitățile-tampon definite în programul anual de lucru.
(3) Capacitățile-tampon cofinanțate de către Comisie sunt complementare capacităților de răspuns existente pe care statele membre le au la dispoziție ca parte a pregătirii lor la nivel național și nu înlocuiesc capacitățile de răspuns existente.
Articolul 25
Condițiile pentru obținerea contribuției financiare a Uniunii
(1) Contribuția financiară a Uniunii este obținută de către statele membre care participă la procedurile financiare prevăzute la articolul 24 alineatul (2) dacă acestea acceptă condițiile prevăzute la alineatele (2)-(9). Comisia poate preciza condiții suplimentare în procedurile financiare.
(2) Statele membre pun la dispoziție capacități-tampon în cadrul ansamblului de capacități puse în comun pe bază voluntară.
(3) Capacitățile-tampon îndeplinesc cerințele de calitate și de certificare necesare specificate în procedurile financiare prevăzute la articolul 24 alineatul (2).
(4) Capacitățile-tampon sunt înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară pe întreaga perioadă definită în contractele-cadru, în acordurile-cadru de parteneriat sau în acordurile similare relevante. Toate condițiile și limitările impuse de statul membru (statele membre) care își înregistrează capacități sunt justificate în mod corespunzător de cerințe operaționale.
(5) Capacitățile-tampon nu sunt eligibile pentru asistența financiară menționată la articolul 17.
(6) Comisia informează de îndată toate statele membre prin intermediul CECIS cu privire la capacitățile-tampon înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară.
(7) Capacitățile-tampon înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară sunt puse la dispoziție pentru a fi trimise pe teren în cadrul mecanismului Uniunii în aceleași condiții generale ca și celelalte capacități înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară, în conformitate cu articolul 11 din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(8) În urma formulării unei cereri de asistență prin ERCC, trimiterea pe teren a capacităților-tampon înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară respectă procedurile operaționale de răspuns în caz de dezastre, astfel cum sunt descrise în capitolul 11.
(9) Capacitățile-tampon înregistrate în ansamblul de capacități puse în comun pe bază voluntară sunt disponibile pentru a fi utilizate la nivel intern în statele membre care au cofinanțat disponibilitatea capacităților. Înainte de utilizarea lor la nivel intern, statele membre respective se consultă cu ERCC, pentru a confirma că:
(i) |
nu există un dezastru extraordinar simultan sau iminent care poate duce la o cerere de trimitere pe teren a capacității-tampon; |
(ii) |
utilizarea la nivel intern a capacității-tampon nu împiedică în mod nejustificat accesul rapid al altor state membre la capacitatea-tampon respectivă în cazul producerii de noi dezastre extraordinare. |
CAPITOLUL 8
PROGRAMUL DE FORMARE
Articolul 26
Programul de formare
(1) Se instituie un program de formare care să acopere prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de dezastre. Programul include cursuri generale și specifice și un sistem de schimb de experți. Grupurile-țintă ale programului sunt prevăzute la articolul 27.
(2) Coordonarea, organizarea și definirea conținutului și a calendarului programului de formare intră în responsabilitatea Comisiei.
Articolul 27
Participanții
(1) Grupurile-țintă ale programului de formare sunt:
(a) |
personalul statelor membre din domeniul protecției civile și al gestionării dezastrelor, în special șefii de echipe, adjuncții acestora și ofițerii de legătură, experții din statele membre prevăzuți la articolul 41, inclusiv experții din domeniul prevenirii și pregătirii, și personalul-cheie al punctelor de contact naționale; |
(b) |
personalul instituțiilor și agențiilor Uniunii; |
(c) |
anumiți experți din țările care participă la politica europeană de vecinătate și din țările candidate și potențial candidate. |
(2) Participarea la cursurile de formare este deschisă și anumitor experți din cadrul următoarelor:
(a) |
Organizația Națiunilor Unite și agențiile acesteia; |
(b) |
organizațiile internaționale menționate în anexa VII; |
(c) |
țările terțe și, după caz, alți actori relevanți. |
(3) Statele membre și Comisia desemnează persoanele care participă la fiecare sesiune de formare.
Articolul 28
Cerințele de formare
(1) Programul constă într-un set de cursuri desfășurate pentru nivelul introductiv, nivelul operațional și nivelul de gestionare.
(2) Comisia, în cooperare cu statele membre, stabilește setul de cursuri, conținutul, programa și calendarul sistemului de cursuri, inclusiv cerințele de acces.
(3) Comisia asigură faptul că formatorii și oratorii sunt la curent cu evoluțiile relevante privind mecanismului Uniunii.
Articolul 29
Schimburile de experți
Sistemul de schimb de experți, efectuat între statele membre sau cu Comisia, le permite experților:
(a) |
să dobândească experiență și să își împărtășească experiența; |
(b) |
să se familiarizeze cu diferitele tehnici și proceduri operaționale utilizate; |
(c) |
să studieze abordările utilizate de alte servicii și instituții participante, constituite pentru cazuri de urgență. |
Articolul 30
Acțiunile de formare suplimentare
Atunci când este cazul și în conformitate cu programul anual de lucru, se oferă oportunități de formare suplimentare pentru a răspunde nevoilor identificate, în vederea punerii în aplicare fără probleme și cu eficiență a măsurilor de protecție civilă și de gestionare a dezastrelor.
Articolul 31
Sistemul de evaluare
Comisia asigură coerența nivelului de formare și a conținutului formării. În acest scop, Comisia instituie un sistem de evaluare corespunzător al acțiunilor de formare organizate.
CAPITOLUL 9
CADRUL EXERCIȚIILOR
Articolul 32
Programul, cadrul strategic și prioritățile exercițiilor
(1) Comisia instituie și gestionează un program de exerciții de protecție civilă.
(2) Programul de exerciții de protecție civilă are la bază un cadru strategic care stabilește obiectivele și rolul exercițiilor din cadrul mecanismului Uniunii.
(3) Programul de exerciții vizează în special:
(a) |
îmbunătățirea capacității de răspuns a statelor membre, în special în ceea ce privește echipele și alte active furnizate în intervențiile de asistență din cadrul mecanismului Uniunii; |
(b) |
îmbunătățirea și verificarea procedurilor și stabilirea unei abordări comune pentru coordonarea intervențiilor de asistență din cadrul mecanismului Uniunii și reducerea timpului de răspuns în caz de dezastre majore; |
(c) |
consolidarea cooperării dintre serviciile de protecție civilă ale statelor membre și Comisie; |
(d) |
identificarea și împărtășirea lecțiilor învățate; |
(e) |
testarea punerii în aplicare a lecțiilor învățate. |
(4) Prioritățile generale ale programului de exerciții se stabilesc într-un plan cuprinzător pe termen lung. Acesta include elementele scenariilor și capacităților de dezastru relevante.
(5) Comisia:
(a) |
elaborează cadrul strategic și planul cuprinzător pe termen lung, în cooperare cu statele membre, luând în considerare programul dedicat lecțiilor învățate și alte informații relevante; |
(b) |
stabilește obiectivele exercițiilor, precum și rolul lor în raport cu alte componente ale mecanismului Uniunii; și |
(c) |
prezintă, în programul de lucru, o propunere anuală privind priorități specifice în materie de exerciții, în conformitate cu planul cuprinzător pe termen lung. |
CAPITOLUL 10
PROGRAMUL DEDICAT LECȚIILOR ÎNVĂȚATE
Articolul 33
Monitorizarea, analiza și evaluarea
(1) Comisia și statele membre își comunică reciproc datele, informațiile și evaluările de care au nevoie pentru a monitoriza, a analiza și a evalua toate acțiunile relevante în materie de protecție civilă din cadrul mecanismului Uniunii.
(2) Comisia creează și gestionează o bază de date care poate fi utilizată de statele membre și de Comisie pentru a colecta și a face schimb de date, pentru a difuza lecțiile identificate și pentru a avea permanent o privire de ansamblu asupra stadiului lor de punere în aplicare.
(3) Comisia facilitează identificarea lecțiilor împreună cu părțile interesate relevante, inclusiv prin organizarea de reuniuni.
Articolul 34
Promovarea punerii în aplicare
(1) Comisia se asigură că lecțiile care au fost identificate de către Comisie, de către statele membre și de către părțile interesate relevante sunt utilizate în procesul decizional pentru dezvoltarea ulterioară a mecanismului Uniunii.
(2) În special, lecțiile identificate contribuie la stabilirea următoarelor:
(a) |
prioritățile programului de formare, inclusiv, atunci când este cazul, conținutul și programa cursurilor de formare, precum și programul de exerciții; |
(b) |
prioritățile cererilor anuale de proiecte de prevenire și de pregătire; și |
(c) |
prioritățile activităților de planificare menționate la articolul 10 din Decizia nr. 1313/2013/UE. |
(3) Comisia elaborează periodic rapoarte privind programul dedicat lecțiilor învățate, în care enumeră lecțiile identificate relevante, acțiunile corective prevăzute, responsabilitățile și intervalul de timp, precum și stadiul punerii în aplicare a lecțiilor învățate.
(4) Statele membre elaborează periodic rapoarte privind progresele realizate în punerea în aplicare a lecțiilor identificate care intră în domeniul de aplicare al responsabilității lor naționale.
CAPITOLUL 11
PROCEDURILE OPERAȚIONALE PENTRU RĂSPUNSUL LA DEZASTRE
Articolul 35
Cererile de asistență și de răspuns
(1) În cazul unui dezastru produs pe teritoriul Uniunii sau iminent și în urma primirii unei cereri de asistență prin intermediul CECIS, Comisia desfășoară, după caz și fără întârziere, acțiunile prevăzute la articolul 15 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(2) În cazul unui dezastru produs în afara Uniunii sau iminent, ceea ce ar putea necesita asistență în materie de protecție civilă, Comisia poate informa țara terță în cauză cu privire la posibilitatea de a solicita asistență în cadrul mecanismului Uniunii.
(3) În cazul în care dorește să solicite asistență prin intermediul mecanismului Uniunii, un stat membru sau o țară terță afectată de un dezastru sau amenințată de un dezastru iminent adresează ERCC o cerere scrisă de asistență în materie de protecție civilă, prin intermediul autorităților naționale competente. În cazul în care doresc să solicite asistență prin intermediul mecanismului Uniunii, Organizația Națiunilor Unite și agențiile acesteia sau oricare dintre organizațiile internaționale specificate în anexa VII adresează ERCC o cerere scrisă de asistență în materie de protecție civilă.
(4) Solicitantul de asistență furnizează ERCC toate informațiile relevante privind situația în cauză și, în special, privind nevoile specifice, sprijinul solicitat și locul.
(5) Solicitantul de asistență informează ERCC cu privire la intervalul de timp, la punctul de intrare și la locul pentru care se solicită asistența, precum și cu privire la punctul de contact operațional care gestionează dezastrul la fața locului.
(6) ERCC pregătește, în măsura posibilului, planuri specifice de trimitere pe teren pentru fiecare cerere de asistență. Acestea includ recomandări pentru furnizarea de asistență, inclusiv invitații de trimitere pe teren a modulelor, a echipelor de asistență tehnică și de sprijin, a altor capacități de răspuns și a experților înregistrați în EERC, precum și o evaluare a posibilelor necesități critice. Planurile specifice de trimitere pe teren au structura și formatul prevăzute în anexa VI și se bazează pe planurile generale elaborate în prealabil, astfel cum sunt menționate la articolul 15 alineatul (3) litera (c) și la articolul 16 alineatul (3) litera (b) din Decizia nr. 1313/2013/UE, care acoperă cele mai relevante tipuri de riscuri de dezastru și iau în considerare scenariile de risc identificate în evaluările de risc ale statelor membre. Planurile specifice de trimitere pe teren se transmit tuturor statelor membre.
(7) În procesul de selecție a capacităților EERC se iau în considerare următoarele criterii, a căror prioritate poate depinde de caracteristicile specifice ale cererii de asistență:
(a) |
disponibilitatea; |
(b) |
pertinența; |
(c) |
locul/proximitatea; |
(d) |
estimarea duratei transportului și a costurilor; |
(e) |
experiența prealabilă; |
(f) |
utilizarea anterioară a activului; |
(g) |
alte criterii relevante, cum ar fi capacitățile lingvistice și proximitatea culturală. |
(8) Cu excepția cazului în care se convine altfel împreună cu statele membre, ERCC nu invită statele membre să trimită pe teren capacități specifice din EERC în zonele de conflict armat, în zonele în care există amenințări de conflict armat sau în cele în care există alte condiții care reprezintă un risc pentru siguranța și securitatea echipelor.
(9) Statele membre cărora li se adresează o invitație de a trimite pe teren capacități din EERC comunică ERCC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din Decizia nr. 1313/2013/UE, decizia lor finală privind trimiterea acestora pe teren. ERCC precizează termenul în care statul membru trebuie, în principiu, să răspundă. Acest termen se bazează pe natura dezastrului și nu poate fi în niciun caz mai mic de două ore.
(10) Solicitantul de asistență informează ERCC cu privire la ofertele de asistență pe care le-a acceptat.
(11) Atunci când este nevoie de asistență pentru abordarea unei necesități critice și când o astfel de asistență nu este disponibilă sau nu este disponibilă într-o măsură suficientă în EERC, Comisia informează de îndată toate punctele de contact naționale prin intermediul CECIS cu privire la disponibilitatea sprijinului financiar din partea Uniunii pentru transport, în temeiul articolului 23 alineatul (3) litera (b) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(12) În ceea ce privește cererile de echipe și de mijloace de intervenție, ERCC informează statele membre cu privire la alegerea efectuată de către solicitantul de asistență. Statele membre care acordă asistență informează cu regularitate ERCC cu privire la trimiterea echipelor și a mijloacelor de intervenție, inclusiv cu privire la toate capacitățile care fac parte din EERC.
(13) Comisia poate selecționa, numi și trimite o echipă de experți pentru a oferi sprijin la fața locului în conformitate cu articolul 17 din Decizia nr. 1313/2013/UE.
Articolul 36
Misiunile de experți
(1) Experții trimiși desfășoară activitățile prevăzute la articolul 8 litera (d) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Aceștia raportează periodic autorităților statului solicitant și ERCC.
(2) ERCC informează în permanență statele membre cu privire la progresele înregistrate de misiunea experților.
(3) Solicitantul de asistență informează cu regularitate ERCC cu privire la evoluția activităților în curs la fața locului.
(4) În cazul intervențiilor în țări terțe, șeful de echipă informează cu regularitate ERCC cu privire la evoluția activităților în curs la fața locului.
(5) ERCC compilează toate informațiile primite și le distribuie punctelor de contact și autorităților competente ale statelor membre.
Articolul 37
Dezangajarea operațională
(1) Statul membru solicitant sau oricare dintre statele membre care acordă asistență informează cât mai curând posibil ERCC, precum și experții și echipele de intervenție trimise în cazul în care consideră că asistența acestora nu mai este necesară sau nu mai poate fi acordată. Dezangajarea efectivă este organizată în mod corespunzător de către solicitantul de asistență și de către statele membre. ERCC este informat în permanență cu privire la aceasta.
(2) În țările terțe, șeful de echipă informează cât mai curând posibil ERCC în cazul în care consideră, în urma consultărilor corespunzătoare cu solicitantul de asistență, că această asistență nu mai este necesară sau în cazul în care consideră că există obstacole care împiedică furnizarea eficientă de asistență. ERCC transmite aceste informații delegației Uniunii din țara respectivă, precum și serviciilor relevante ale Comisiei, SEAE și statelor membre. ERCC, în coordonare cu solicitantul de asistență, asigură dezangajarea efectivă a experților și a echipelor de intervenție trimise.
Articolul 38
Raportarea și lecțiile identificate
(1) Autoritățile competente ale statului solicitant de asistență și ale statelor membre care au acordat asistență, precum și experții trimiși au posibilitatea de a prezenta ERCC concluziile în toate aspectele intervenției. ERCC pregătește un raport de sinteză cu privire la asistența furnizată și cu privire la toate lecțiile relevante identificate.
(2) Pe lângă dispozițiile articolelor 33 și 34, ERCC împreună cu statele membre monitorizează punerea în aplicare a lecțiilor identificate în vederea îmbunătățirii intervențiilor de asistență desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii.
Articolul 39
Costurile
(1) Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, solicitantul de asistență suportă costurile asistenței acordate de statele membre.
(2) Oricare dintre statele membre care acordă asistența poate, luând în considerare în special natura dezastrului și amploarea eventualelor daune, să își ofere asistența gratuit, integral sau parțial. Statul membru poate renunța, de asemenea, în orice moment, integral sau parțial, la rambursarea costurilor pe care le-a suportat.
(3) Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, solicitantul de asistență facilitează, pe toată durata intervenției, cazarea și masa pentru echipele care acordă asistență și reface gratuit rezervele și proviziile. Cu toate acestea, echipele care acordă asistență sunt inițial independente din punct de vedere logistic și autosuficiente pe o perioadă rezonabilă, în funcție de activele folosite, și informează ERCC în acest sens.
(4) Costurile pentru trimiterea experților și pentru acordarea sprijinului logistic relevant sunt tratate în conformitate cu articolul 22 litera (a) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Aceste costuri sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.
Articolul 40
Compensațiile pentru daune
(1) Statele membre care solicită asistență se abțin de la adresarea vreunei cereri de compensații din partea statelor membre pentru daunele produse atunci când daunele respective sunt o consecință a intervenției de asistență desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii și în temeiul prezentei decizii, cu excepția cazului în care se dovedește că daunele respective sunt rezultatul unei fraude sau al unei abateri grave.
(2) În cazul în care părți terțe suferă daune în urma intervențiilor de asistență, statele membre care solicită asistența și statul membru care acordă asistența cooperează în vederea facilitării acordării de compensații pentru daunele în cauză în conformitate cu legislația aplicabilă și cadrele relevante.
CAPITOLUL 12
PROCESUL DE TRIMITERE PE TEREN A ECHIPELOR DE EXPERȚI
Articolul 41
Categoriile de experți
Statele membre clasifică experții în următoarele categorii:
(a) |
experți tehnici; |
(b) |
experți de evaluare; |
(c) |
experți de coordonare; |
(d) |
șefi de echipă. |
Articolul 42
Sarcinile și atribuțiile
(1) Experții tehnici sunt în măsură să ofere consiliere în aspecte specifice și foarte tehnice, precum și cu privire la riscurile implicate, și sunt disponibili pentru a participa la misiuni.
(2) Experții de evaluare sunt în măsură să realizeze o evaluare a situației, să ofere consiliere cu privire la acțiunile corespunzătoare care trebuie întreprinse și sunt disponibili pentru a participa la misiuni.
(3) Din categoria experților de coordonare pot face parte adjuncții șefilor de echipă, persoanele responsabile de logistică și de comunicații și alți membri ai personalului, după caz. La cerere, experții tehnici și experții de evaluare pot fi incluși în echipa de coordonare pentru a asista șeful de echipă pe întreaga durată a misiunii.
(4) Șeful de echipă are sarcina de a conduce echipa de evaluare și de coordonare pe parcursul intervenției. Șeful de echipă asigură legătura adecvată cu autoritățile din țara afectată, cu ERCC, inclusiv cu ofițerul de legătură al ERCC, cu alte organizații internaționale și, de asemenea, în cazul tuturor intervențiilor de asistență desfășurate în cadrul mecanismului Uniunii în afara statelor membre, cu delegația Uniunii din țara respectivă.
(5) Experții trimiși pe teren în cadrul unor misiuni de pregătire pot fi mandatați de Comisie, în acord cu statul membru care îi desemnează, să își asume oricare dintre atribuțiile specificate la articolul 41 și sunt în măsură să ofere consiliere și să raporteze cu privire la măsurile de pregătire adecvate, inclusiv în ceea ce privește capacitatea administrativă, nevoile de avertizare timpurie, de formare, de exerciții și de sensibilizare.
(6) Experții trimiși pe teren în cadrul unor misiuni de pregătire pot fi mandatați de către Comisie, în acord cu statul membru care îi desemnează, să își asume oricare dintre atribuțiile specificate la articolul 41 și sunt în măsură să ofere consiliere și să raporteze cu privire la măsurile de prevenție adecvate și la capacitatea de gestionare a riscurilor.
Articolul 43
Baza de date privind experții
(1) Informațiile privind experții sunt compilate de către Comisie într-o bază de date privind experții și sunt puse la dispoziție prin intermediul CECIS.
(2) Experții incluși în EERC sunt identificați în mod clar în baza de date menționată la alineatul (1).
Articolul 44
Cerințele de formare
În cazul în care este necesar, experții urmează programul de formare instituit în conformitate cu articolul 26.
Articolul 45
Numirea
În cazul unei cereri de asistență, statele membre au sarcina de a numi experții disponibili și de a transmite către ERCC datele de contact ale acestora.
Articolul 46
Mobilizarea și acordul de prestare de servicii
(1) ERCC este în măsură să mobilizeze și să trimită pe teren experții desemnați într-un termen foarte scurt de la desemnarea acestora de către statele membre pentru misiunea specifică.
(2) Comisia semnează cu fiecare expert un acord de prestare de servicii, care include următoarele elemente:
(a) |
obiectivele misiunii; |
(b) |
mandatul; |
(c) |
durata preconizată a misiunii; |
(d) |
informații privind persoana de contact la nivel local; |
(e) |
acoperirea asigurării; |
(f) |
valoarea diurnei pentru acoperirea cheltuielilor; |
(g) |
condițiile de plată specifice; |
(h) |
orientările pentru experții tehnici, experții de evaluare, experții de coordonare și șefii de echipă. |
CAPITOLUL 13
SPRIJINUL PENTRU TRANSPORT
Articolul 47
Formele de sprijin pentru transport
Sprijinul pentru transport se poate acorda prin:
(a) |
punerea în comun sau partajarea capacităților de transport; |
(b) |
identificarea resurselor de transport existente pe piața comercială și/sau disponibile din alte surse și facilitarea accesului statelor membre la acestea; sau |
(c) |
acordarea de sprijin din partea Uniunii către statele membre prin intermediul granturilor sau al serviciilor de transport achiziționate de la entități private sau de alt tip. |
Articolul 48
Procedura de sprijin pentru transport acordat în cadrul mecanismului Uniunii
(1) Procedurile prevăzute la articolele 49 și 50 se aplică ori de câte ori este prezentată o cerere de sprijin pentru transport.
(2) Cererile sunt emise de către autoritatea competentă menționată la articolul 56 și se transmit în scris Comisiei. Acestea conțin informațiile prevăzute în partea A din anexa VIII.
(3) În cazul punerii în comun a capacităților de transport, un stat membru poate lua inițiativa de a solicita sprijin financiar din partea Uniunii pentru întreaga operațiune.
(4) Toate cererile de sprijin pentru transport adresate în temeiul prezentei decizii și răspunsurile aferente, precum și schimbul de informații dintre statele membre și Comisie se transmit ERCC și se tratează de către acesta.
(5) Cererile sunt transmise prin CECIS sau prin poșta electronică. Transmiterea cererilor care implică finanțare din partea Uniunii prin CECIS, prin fax sau prin poșta electronică, se acceptă cu condiția transmiterii fără întârziere către Comisie a originalelor semnate de către autoritatea competentă.
(6) Cu toate acestea, Comisia poate institui un sistem de schimburi electronice pentru toate schimburile cu beneficiarii, inclusiv privind încheierea unor acorduri de grant, notificarea deciziilor de grant și privind orice modificări ale acestora, în temeiul articolului 179 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (5).
Articolul 49
Cererile de sprijin pentru transport
(1) La primirea unei cereri de sprijin, Comisia notifică de îndată punctele de contact desemnate de către statele membre în temeiul articolului 9 alineatul (7) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(2) În notificare, Comisia poate, după caz, să invite statele membre să îi transmită detalii cu privire la oricare dintre resursele de transport pe care le pot pune la dispoziția statului membru solicitant sau să îi comunice orice altă soluție pe care pot să o propună pentru a satisface nevoile exprimate de către țara afectată. Comisia poate indica o perioadă maximă de timp pentru furnizarea acestor informații.
(3) De la data notificării de către Comisie a punctelor de contact, menționată la alineatul (1), sprijinul pentru transport devine eligibil pentru cofinanțare din partea Uniunii, fără a aduce atingere articolului 53.
Articolul 50
Răspunsurile la cererile de sprijin pentru transport
(1) Statele membre care pot oferi sprijin pentru transport informează Comisia cât mai curând posibil și în termen de maximum 24 de ore de la primirea notificării menționate la articolul 49, cu excepția cazului în care se prevede altfel în notificare, cu privire la resursele de transport pe care le pot pune la dispoziție în mod voluntar ca răspuns la cererea de sprijin pentru punerea în comun și identificarea resurselor de transport. Aceste informații conțin elementele prevăzute în partea B din anexa VIII și includ informații privind condițiile financiare sau alte restricții, dacă este cazul.
(2) Comisia compilează cât mai curând posibil informațiile privind resursele de transport disponibile și le transmite statului membru solicitant.
(3) Pe lângă informațiile menționate la alineatul (2), Comisia transmite statelor membre orice altă informație pe care o deține privind resursele de transport disponibile din alte surse, inclusiv de pe piața comercială, și facilitează accesul statelor membre la aceste resurse suplimentare.
(4) Statul membru solicitant informează Comisia cu privire la soluțiile de transport pe care le-a ales și intră în legătură cu statele membre care oferă un astfel de ajutor sau cu operatorul identificat de către Comisie.
(5) Comisia informează toate statele membre cu privire la alegerea făcută de statul membru solicitant. Statul membru respectiv informează cu regularitate Comisia cu privire la progresele realizate în ceea ce privește acordarea asistenței sale în domeniul protecției civile.
Articolul 51
Cererea de grant
(1) Atunci când a fost identificată o posibilă soluție de transport de către un stat membru, dar este necesară o finanțare din partea Uniunii pentru a permite transportul asistenței în materie de protecție civilă, statul membru poate solicita un grant din partea Uniunii.
(2) Statul membru în cauză indică în cererea sa procentul de cofinanțare din partea Uniunii pe care îl solicită, care nu poate depăși 55 % din costurile eligibile pentru acțiunile de transport prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din Decizia nr. 1313/2013/UE și nu poate depăși plafonul de 85 % din cheltuielile eligibile pentru acțiuni de transport în temeiul articolului 23 alineatul (3) literele (a) și (b) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Comisia informează de îndată toate statele membre cu privire la cerere.
(3) Comisia poate institui parteneriate-cadru cu autoritățile competente relevante ale statelor membre, astfel cum sunt menționate la articolul 178 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.
Articolul 52
Cererea de servicii de transport
(1) În cazurile în care statul membru care solicită sprijin pentru transport nu a identificat nicio soluție de transport, statul membru în cauză poate cere Comisiei să încheie un contract de servici de transport cu entități private sau alte entități, în vederea transportării asistenței sale în materie de protecție civilă în statul afectat.
(2) La primirea unei cereri în temeiul alineatului (1), Comisia informează de îndată toate statele membre cu privire la aceasta și informează statul membru care solicită un serviciu de transport cu privire la orice soluții de transport disponibile și la costurile acestora.
(3) Pe baza schimbului de informații menționat la alineatele (1) și (2), statul membru confirmă în scris cererea sa de serviciu de transport și angajamentul său de a rambursa Comisia în conformitate cu dispozițiile articolului 54. Statul membru indică procentul costurilor eligibile pe care îl va rambursa. Acest procent este de cel puțin 45 % pentru acțiunile de transport prevăzute la articolul 23 alineatul (2) din Decizia nr. 1313/2013/UE și de 15 % pentru acțiunile de transport prevăzute la articolul 23 alineatul (3) literele (a) și (b) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
(4) Statul membru notifică de îndată Comisiei orice modificare a cererii sale de servicii de transport.
Articolul 53
Decizia de finanțare de către Uniune a sprijinului pentru transport
(1) Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 23 alineatul (1) litera (d) din Decizia nr. 1313/2013/UE și principiile economiei, eficienței și eficacității din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), se iau în considerare următoarele elemente:
(a) |
informațiile furnizate în cererea de finanțare din partea Uniunii prezentată de către statul membru în conformitate cu articolul 48 alineatul (2); |
(b) |
nevoile exprimate de către statul afectat; |
(c) |
eventuale evaluări ale necesităților, efectuate de către experți care îi raportează Comisiei pe durata dezastrului; |
(d) |
alte informații relevante și fiabile de care dispune Comisia la momentul adoptării deciziei și care au fost furnizate de către statele membre și organizațiile internaționale; |
(e) |
eficiența și eficacitatea soluțiilor de transport concepute pentru a asigura furnizarea la timp a asistenței în materie de protecție civilă; |
(f) |
posibilitățile de achiziții publice la nivel local; |
(g) |
alte acțiuni întreprinse de către Comisie. |
(2) Statele membre furnizează orice informație suplimentară necesară pentru a analiza dacă sunt respecte criteriile prevăzute la articolul 23 alineatul (1) litera (d) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Statele membre transmit Comisiei informațiile solicitate în cel mai scurt timp de la primirea unei cereri de astfel de informații.
(3) Comisia indică prefinanțarea care trebuie plătită, care poate fi în valoare de până la 85 % din contribuția financiară a Uniunii solicitată, cu condiția să fie disponibile resurse bugetare. Nu se acordă prefinanțare pentru granturi a căror valoare este mai mică decât pragul stabilit pentru granturile de valoare mică, astfel cum sunt definite la articolul 185 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, cu excepția cazului în care statul membru care solicită sprijin financiar poate demonstra că neacordarea prefinanțării ar compromite desfășurarea acțiunii.
(4) Decizia privind sprijinul financiar se comunică de îndată statului membru care solicită sprijinul financiar. Aceasta se comunică, de asemenea, tuturor celorlalte state membre.
(5) Cererile de grant pentru transport individuale pentru care se solicită o contribuție financiară din partea Uniunii a cărei valoare este mai mică de 2 500 EUR nu sunt eligibile pentru cofinanțare din partea Uniunii, cu excepția cazului în care intră sub incidența parteneriatelor-cadru menționate la articolul 51 alineatul (3).
Articolul 54
Rambursarea finanțării de către Uniune a sprijinului pentru transport
Pentru costurile suportate de către Comisie în temeiul procedurii prevăzute la articolul 52, Comisia emite, în termen de 90 de zile de la finalizarea operațiunii de transport pentru care s-a acordat sprijin financiar din partea Uniunii, o notă de debit adresată statelor membre care au beneficiat de finanțare din partea Uniunii, pentru o sumă corespunzătoare dispozițiilor deciziei adoptate de Comisie cu privire la cererea de servicii de transport și care reprezintă cel puțin 15 % din costurile de transport aferente acțiunilor de transport desfășurate în temeiul articolului 23 alineatul (3) din Decizia nr. 1313/2013/UE și 45 % pentru acțiunile de transport desfășurate în temeiul articolului 23 alineatul (2) din Decizia nr. 1313/2013/UE.
Articolul 55
Compensațiile pentru daune
Statul membru care solicită sprijin pentru transport se abține de la solicitarea oricărei compensații din partea Uniunii pentru daune cauzate bunurilor sale ori personalului său atunci când dauna respectivă este o consecință a acordării sprijinului pentru transport în temeiul prezentei decizie, cu excepția cazului în care se dovedește că daunele respective sunt rezultatul unei fraude sau al unei abateri grave.
Articolul 56
Desemnarea autorităților competente
Statele membre desemnează autoritățile competente autorizate să solicite și să primească sprijin financiar din partea Comisiei în aplicarea prezentei decizii și informează Comisia cu privire la aceasta în termen de 60 de zile de la data notificării prezentei decizii. Orice modificare a acestor informații se notifică de îndată Comisiei.
Cu toate acestea, notificările efectuate de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul articolului 12 din Decizia 2007/606/CE, Euratom rămân valabile până la primirea unei noi notificări din partea statului membru în cauză.
CAPITOLUL 14
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 57
Abrogare
Deciziile 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom se abrogă. Trimiterile la deciziile abrogate se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IX.
Articolul 58
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 16 octombrie 2014.
Pentru Comisie
Kristalina GEORGIEVA
Membru al Comisiei
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 924.
(2) Decizia 2004/277/CE, Euratom a Comisiei din 29 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei 2001/792/CE, Euratom a Consiliului de instituire a unui mecanism comunitar de favorizare a unei cooperări consolidate în cadrul intervențiilor de urgență care țin de protecția civilă (JO L 87, 25.3.2004, p. 20).
(3) Decizia 2007/606/CE, Euratom a Comisiei din 8 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a dispozițiilor referitoare la transport prevăzute în Decizia 2007/162/CE, Euratom a Consiliului de instituire a unui instrument financiar de protecție civilă (JO L 241, 14.9.2007, p. 17).
(4) Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (JO L 317, 3.12.2001, p. 1).
(5) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).
(6) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
ANEXA II
CERINȚELE GENERALE PRIVIND MODULELE ȘI ECHIPELE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI DE SPRIJIN
1. Pompare de mare capacitate
Sarcini |
|
||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
2. Epurarea apei
Sarcini |
|
||||||||||
Capacități |
|
||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||
Trimitere pe teren |
|
3. Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate medie
Sarcini |
|
||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
4. Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate mare
Sarcini |
|
||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
5. Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul elicopterelor
Sarcini |
|
||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
6. Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul avioanelor
Sarcini |
|
||||||||||
Capacități |
|
||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||
Trimitere pe teren |
|
7. Post medical complex
Sarcini |
|
||||||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
8. Post medical complex cu secție de chirurgie
Sarcini |
|
||||||||||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
9. Spital de campanie
Sarcini |
|
||||||||||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
10. Evacuarea medicală pe calea aerului a victimelor dezastrelor
Sarcini |
|
||||
Capacități |
|
||||
Componente principale |
|
||||
Autosuficiență |
|
||||
Trimitere pe teren |
|
11. Tabără temporară pentru situații de urgență
Sarcini |
|
||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
12. Detectarea și prelevarea de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN)
Sarcini |
|
||||||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
13. Operațiuni de căutare și salvare în condiții de risc chimic, bacteriologic, radiologic sau nuclear
Sarcini |
|
||||||||||
Capacități |
|
||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||
Trimitere pe teren |
|
14. Combaterea terestră a incendiilor forestiere
Sarcini |
|
||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
15. Combaterea terestră a incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor
Sarcini |
|
||||||||
Capacități |
|
||||||||
Componente principale |
|
||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||
Trimitere pe teren |
|
16. Stoparea inundațiilor
Sarcini |
|
||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
17. Salvarea victimelor inundațiilor cu ajutorul bărcilor
Sarcini |
|
||||||||||||||||||
Capacități |
|
||||||||||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||||||||||
Autosuficiență |
|
||||||||||||||||||
Trimitere pe teren |
|
Echipele de asistență tehnică și de sprijin
Cerințe generale pentru echipele de asistență tehnică și de sprijin
Sarcini |
|
||||||||||
Capacități |
|
||||||||||
Componente principale |
|
||||||||||
Trimitere pe teren |
|
(1) Victime aflate în viață.
(2) Capacitate elementară, capacitățile mai ample fiind incluse în modulul „Detectarea și prelevarea de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară”.
(3) Acordarea de îngrijiri pacienților (prim-ajutor și stabilizare medicală), din momentul accesului la victimă până în momentul transferului acesteia.
(4) Victime aflate în viață.
(5) Capacitate elementară, capacitățile mai ample fiind incluse în modulul „Detectarea și prelevarea de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară”.
(6) Acordarea de îngrijiri pacienților (prim-ajutor și stabilizare medicală), din momentul accesului la victimă până în momentul transferului acesteia.
(7) Sub rezerva condițiilor de acordare a licențelor medicale și veterinare.
(8) Dacă este posibil, acest proces ține seama de cerințele cu privire la elementele probatorii aplicabile în statul solicitant.
ANEXA III
CONFIGURAȚIA DE DEMARARE A EERC
Module
Modulul |
Numărul de module disponibile simultan pentru a fi trimise pe teren (1) |
HCP (Pompare de mare capacitate) |
6 |
MUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate medie — 1 modul pentru vreme rece) |
6 |
WP (Epurarea apei) |
2 |
FFFP (Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul avioanelor) |
2 |
AMP (Post medical complex) |
2 |
ETC (Tabără temporară pentru situații de urgență) |
2 |
HUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate mare) |
2 |
CBRNDET [Detectarea și prelevarea de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN)] |
2 |
GFFF (Combaterea terestră a incendiilor forestiere) |
2 |
GFFF-V (Combaterea terestră a incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor) |
2 |
CBRNUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane condiții de risc chimic, bacteriologic, radiologic și nuclear) |
1 |
AMP-S (Post medical complex cu secție de chirurgie) |
1 |
FC (Stoparea inundațiilor) |
2 |
FRB (Salvarea victimelor inundațiilor cu ajutorul bărcilor) |
2 |
MEVAC (Evacuarea medicală pe calea aerului a victimelor dezastrelor) |
1 |
FHOS (Spital de campanie) |
2 |
FFFH (Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul elicopterelor) |
2 |
Echipele de asistență tehnică și de sprijin
Echipa de asistență tehnică și de sprijin |
Numărul de TAST disponibile simultan pentru a fi trimise pe teren (1) |
TAST (Echipă de asistență tehnică și de sprijin) |
2 |
Alte capacități de răspuns
Alte capacități de răspuns |
Numărul capacităților de răspuns de altă natură care sunt disponibile simultan pentru a fi trimise pe teren (1) |
Echipe de căutare și de salvare montană |
2 |
Echipe care desfășoară operațiuni de căutare și de salvare pe apă |
2 |
Echipe care desfășoară operațiuni de căutare și de salvare în peșteri |
2 |
Echipe dotate cu echipamente specializate de căutare și de salvare, de exemplu cu roboți de căutare |
2 |
Echipe dotate cu vehicule aeriene fără pilot |
2 |
Echipe de intervenție în caz de incidente maritime |
2 |
Echipe specializate în inginerie structurală, care să efectueze evaluări ale daunelor și ale siguranței, ale clădirilor care trebuie să fie demolate/reparate, ale infrastructurii și care să efectueze consolidări pe termen scurt |
2 |
Sprijin în materie de evacuare, inclusiv echipe care să gestioneze informațiile și să se ocupe de logistică |
2 |
Combaterea incendiilor: echipe de consiliere/de evaluare |
2 |
Echipe de decontaminare CBRN |
2 |
Laboratoare mobile pentru urgențe în materie de mediu |
2 |
Echipe sau platforme de comunicare care să restabilească rapid comunicațiile în zonele îndepărtate |
2 |
Servicii distincte, pentru teritoriul Europei și pentru țările din afara acesteia, de evacuare medicală prin intermediul unei ambulanțe sub formă de avion cu reacție și de elicopter |
2 |
Capacitate de adăpost suplimentară: unități pentru 250 de persoane (50 de corturi), inclusiv unitate autosuficientă pentru personalul responsabil |
100 |
Capacitate de adăpost suplimentară: unități pentru 2 500 de persoane (500 de corturi), existând posibilitatea procurării setului de instrumente la nivel local |
6 |
Pompe de apă cu o capacitate minimă de 800 l/min |
100 |
Generatoare electrice cu o capacitate de 5-150 kW Generatoare electrice cu o capacitate de peste 150 kW |
100 10 |
Capacități de combatere a poluării marine |
în funcție de necesități |
Alte capacități de răspuns necesare pentru abordarea riscurilor identificate (1) |
în funcție de necesități |
(1) Pentru a asigura disponibilitatea, este posibil să se înregistreze un număr mai mare de capacități în cadrul EERC (de exemplu, în caz de rotație). De asemenea, în cazul în care statele membre pun la dispoziție mai multe capacități, un număr mai mare de capacități pot fi înregistrate în cadrul EERC.
ANEXA IV
CERINȚELE DE CALITATE ȘI INTEROPERABILITATE ALE EERC
— |
Pentru module, precum și pentru echipele de asistență tehnică și de sprijin, cerințele stabilite în anexa II se aplică în configurația de demarare. În viitor, cerințele de calitate și interoperabilitate se vor examina de către Comisie în cooperare cu statele membre, cu scopul de a îmbunătăți și mai mult disponibilitatea capacităților de răspuns în cadrul EERC, inclusiv în ceea ce privește timpii de răspuns ai acestora. |
— |
În cazul capacităților de răspuns de altă natură și al experților, cerințele de calitate și interoperabilitate se definesc, de asemenea, de către Comisie în cooperare cu statele membre. |
ANEXA V
PROCEDURA DE CERTIFICARE ȘI ÎNREGISTRARE ÎN EERC — INFORMAȚIILE
INFORMAȚII
La înscrierea pentru participarea la procedura de certificare și înregistrare a unui anumit activ în EERC trebuie furnizate informații enumerate mai jos, precum și orice altă informație pe care Comisia o consideră necesară:
1. |
o autoevaluare prin care se atestă faptul că activul îndeplinește cerințele de calitate stabilite pentru acest tip de activ; |
2. |
fișa informativă a modulului, în care sunt incluse informații privind echipa de asistență tehnică și de sprijin, capacitățile de răspuns de altă natură sau experții (fișe informative CECIS); |
3. |
confirmarea măsurilor necesare instituite pentru a garanta faptul că autoritatea competentă și punctele de contact naționale sunt capabile permanent să soluționeze fără întârziere cererile de trimitere pe teren a activelor lor înregistrate în EERC; |
4. |
confirmarea faptului că au fost adoptate toate măsurile necesare, inclusiv toate mecanismele de finanțare necesare, pentru a se asigura faptul că activul înregistrat în EERC poate fi trimis pe teren imediat în urma unei invitații formulate în acest sens de către Comisie; |
5. |
durata exactă a angajării prealabile în EERC [minimum un an și maximum trei ani, cu excepția experților, în cazul cărora durata minimă poate fi de numai 6 luni]; |
6. |
informații privind perioada maximă garantată necesară pentru mobilizare [maximum 12 ore de la acceptarea ofertei]; |
7. |
situarea geografică a activului, locul orientativ al mobilizării (aeroport etc.), aria geografică normală de trimitere pe teren, precum și eventuale restricții geografice; |
8. |
procedurile de operare standard (standard operating procedures — SOP) ale modulului, inclusiv ale echipei de asistență tehnică și de sprijin sau ale capacităților de răspuns de altă natură (de exemplu, orientări privind procedurile de operare standard ale modulelor); |
9. |
toate informațiile relevante privind transportul, cum ar fi dimensiunile, greutatea, restricțiile de zbor etc., modurile de transport preferate; dacă este relevant: accesul la porturi; |
10. |
orice altă restricție sau altă condiție previzibilă cu privire la trimiterea pe teren; |
11. |
un „dosar de experiență”, care să conțină rezumate ale misiunilor anterioare ale modulului, ale capacităților de răspuns de altă natură sau ale experților; participarea la exerciții ale mecanismului Uniunii, formarea personalului-cheie (a șefului de echipă, a adjunctului acestuia) prin intermediul mecanismului Uniunii, conformitatea cu standardele internaționale, atunci când este cazul [de exemplu, standardele Grupului consultativ internațional de căutare și de salvare (INSARAG), ale OMS, ale FISCR etc.]; |
12. |
o autoevaluare a necesităților de adaptare și a costurilor conexe; |
13. |
toate informațiile de contact necesare; |
14. |
certificat din care să reiasă că modulul, inclusiv echipa de asistență tehnică și de sprijin, capacitățile de răspuns de altă natură sau experții, respectă cerințele de calitate [și au trecut cu succes procedura de certificare]. |
Modulul |
Fișe informative, SOP, formare |
Exercițiu de teren efectuat de modul |
Exercițiu de simulare pe calculator efectuat de modul |
HCP (Pompare de mare capacitate) |
x |
x |
x |
MUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate medie) |
x |
(x), cu excepția IEC (*) |
x |
WP (Epurarea apei) |
x |
x |
x |
FFFP (Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul avioanelor) |
x |
|
x |
AMP (Post medical complex) |
x |
x |
x |
ETC (Tabără temporară pentru situații de urgență) |
x |
|
x |
HUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane în condiții de dificultate mare) |
x |
(x), cu excepția IEC (*) |
x |
CBRNDET [Detectarea și prelevarea de probe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN)] |
x |
x |
x |
GFFF (Combaterea terestră a incendiilor forestiere) |
x |
|
x |
GFFF-V (Combaterea terestră a incendiilor forestiere cu ajutorul vehiculelor) |
x |
|
x |
CBRNUSAR (Operațiuni de căutare și de salvare în zonele urbane condiții de risc chimic, bacteriologic, radiologic și nuclear) |
x |
x |
x |
AMP-S (Post medical complex cu secție de chirurgie) |
x |
|
x |
FC (Stoparea inundațiilor) |
x |
|
x |
FRB (Salvarea victimelor inundațiilor cu ajutorul bărcilor) |
x |
x |
x |
MEVAC (Evacuarea medicală pe calea aerului a victimelor dezastrelor) |
x |
|
x |
FHOS (Spital de campanie) |
x |
|
x |
FFFH (Modul de combatere aeriană a incendiilor forestiere cu ajutorul elicopterelor) |
x |
|
x |
TAST (Echipă de asistență tehnică și de sprijin) |
x |
x |
x |
(*) IEC reprezintă clasificarea externă a INSARAG.
ANEXA VI
MODELUL DE PLANURI SPECIFICE DE TRIMITERE PE TEREN ÎN CADRUL ERCC
Plan specific de trimitere pe teren în cadrul ERCC pentru [denumirea dezastrului]
Descrierea scenariului de intervenție
— |
Analiză situației — coordonarea la fața locului |
— |
Trimitere la scenarii de intervenție generale elaborate în prealabil |
— |
Scenarii de ieșire |
Criterii de selecție pentru activele EERC
— |
Trimitere la situația securității la fața locului |
— |
Trimitere la criterii de selecție definite în prealabil: disponibilitatea, pertinența, locul/proximitatea, durata transportului și costurile etc. |
— |
Indicarea gradului de urgență |
— |
Limite geografice și alte limite predefinite |
Actualizarea informațiilor privind statutul mecanismului
— |
Cereri, oferte, echipa UE din domeniul protecției civile, punerea în comun a capacităților de transport |
Recomandări privind
— |
Furnizarea asistenței |
— |
Nevoile critice |
— |
Alte elemente relevante, dacă sunt disponibile, cum ar fi logistică, vamă, destinatari |
ANEXA VII
ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE RELEVANTE
Prezenta anexă conține o listă cu organizațiile internaționale relevante menționate la articolul 16 alineatul (1) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Asistența Uniunii în materie de protecție civilă poate fi solicitată prin intermediul sau de către oricare dintre următoarele organizații internaționale relevante.
1. |
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) |
2. |
Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCR) |
3. |
Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) |
ANEXA VIII
SPRIJIN PENTRU TRANSPORT
PARTEA A
Informații de furnizat de către statele membre care solicită sprijin pentru transport
1. |
Dezastrul/urgența, țara afectată |
2. |
Trimiteri la mesaje emise de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) |
3. |
Statul/autoritățile care solicită sprijin pentru transport |
4. |
Forma de sprijin pentru transport solicitată (alegeți una sau mai multe dintre opțiunile de mai jos): A. Identificarea mijloacelor de transport disponibile din partea altor state membre (punerea în comun a mijloacelor de transport) DA/NU B. Identificarea mijloacelor de transport disponibile pe piața comercială (societatea de transport cu care Comisia Europeană a încheiat un contract pentru închirierea de mijloace de transport) sau din alte surse DA/NU C. Sprijin financiar sub formă de granturi pentru transport DA/NU |
5. |
Destinatarul/beneficiarul final al asistenței transportate |
6. |
Detalii privind asistența în domeniul protecției civile care trebuie transportată, inclusiv descrierea exactă a articolelor, greutatea, mărimea, volumul, suprafața la sol, ambalajul, făcând referire la standardele în materie de ambalaj pentru transportul aerian, terestru și maritim, menționarea eventualelor articole periculoase, caracteristicile vehiculelor, precum greutatea totală, mărimea, volumul, suprafața la sol și alte condiții de ordin juridic, vamal, sanitar sau din domeniul sănătății relevante pentru transportul și furnizarea asistenței Informații privind numărul membrilor personalului care se deplasează/numărul pasagerilor care trebuie transportați |
7. |
Informații privind modul în care asistența răspunde nevoilor țării afectate în ceea ce privește cererea țării afectate sau evaluarea necesităților, în special referitor la nevoile critice identificate |
8. |
Informații privind stadiul asistenței puse la dispoziție, transmise de către statul afectat sau de către autoritatea de coordonare (acceptată/neacceptată încă) |
9. |
Ruta de transport solicitată/preconizată |
10. |
Locul/portul de îmbarcare și punctul de contact local |
11. |
Locul/portul de debarcare și punctul de contact local. Dacă sunt disponibile, informații cu privire la persoana care va face aranjamentele necesare pentru descărcare și vămuire la locul/portul de debarcare |
12. |
Punctul de contact pentru documentația/formalitățile vamale |
13. |
Data/ora la care asistența/pasagerii este/sunt gata pentru a fi transportată/transportați de la punctul de îmbarcare |
14. |
Informații privind eventualele posibilități de a deplasa asistența/pasagerii într-un loc/port de îmbarcare/centru alternativ în vederea unei deplasări ulterioare |
15. |
Informații suplimentare (după caz), dacă sunt disponibile, locul de livrare, adresa și datele de contact ale destinatarului |
16. |
Informații privind eventualele contribuții la costurile de transport |
17. |
Informații privind alte soluții de transport identificate deja |
18. |
Informații privind o eventuală cerere de cofinanțare din partea Uniunii (dacă este cazul) |
19. |
Numele și datele de contact ale reprezentantului organizației care solicită sprijin pentru transport |
PARTEA B
Informații de furnizat de către statele membre sau de către Comisie atunci când oferă sprijin pentru transport
1. |
Dezastrul/urgența, țara afectată |
2. |
Statul/organizația care răspunde |
3. |
Trimiteri la mesaje transmise de către Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) și la mesaje ale statului membru/organizației care solicită sprijin pentru transport |
4. |
Detalii tehnice privind oferta de transport, inclusiv tipurile de resurse de transport disponibile, datele și orele la care se desfășoară operațiunea de transport, numărul de deplasări sau de ieșiri necesare |
5. |
Detalii specifice, constrângerile și modalitățile aferente asistenței din domeniul protecției civile care urmează să fie transportată, inclusiv greutatea, mărimea, volumul, suprafața la sol, ambalajul, eventualele articole periculoase, pregătirea vehiculului, cerințele de manevrare, membrii personalului/pasagerii care călătoresc și alte condiții de ordin juridic, vamal, sanitar sau din domeniul sănătății relevante pentru transport |
6. |
Ruta de transport propusă |
7. |
Locul/portul de îmbarcare și punctul de contact local |
8. |
Locul/portul de debarcare și punctul de contact local |
9. |
Punctul de contact pentru documentația/formalitățile vamale |
10. |
Data/ora la care asistența/pasagerii trebuie să fie gata pentru a fi transportată/transportați de la punctul de îmbarcare |
11. |
Informații privind orice cerință de deplasare a asistenței/pasagerilor la un loc/port de îmbarcare/centru alternativ în vederea unei deplasări ulterioare |
12. |
Data/ora la care se preconizează că asistența/pasagerii vor ajunge la locul/portul de debarcare |
13. |
Informații suplimentare (dacă este cazul) |
14. |
Informații privind eventualele cereri de contribuție la costurile de transport, contribuții financiare și detalii privind orice condiții sau restricții speciale aferente ofertei |
15. |
Numele și datele de contact ale reprezentantului organizației care oferă sprijin pentru transport |
ANEXA IX
TABELUL DE CORESPONDENȚĂ
Decizia 2004/277/CE, Euratom |
Decizia 2007/606/CE, Euratom |
Prezenta decizie |
Articolul 1 |
|
Articolul 1 |
Articolul 2 |
|
Articolul 2 |
Articolul 3 alineatul (1) (1) Articolul 3 alineatul (2) Articolul 3 alineatul (3) Articolul 3 alineatul (4) |
|
Articolul 10 alineatul (1) Articolul 10 alineatul (3) — — |
Articolul 3a alineatul (1) Articolul 3a alineatul (2) Articolul 3a alineatul (3) Articolul 3a alineatul (4) |
|
Articolul 13 alineatul (1) Articolul 13 alineatul (2) Articolul 11 alineatul (1) Articolul 11 alineatul (2) |
Articolul 3b |
|
Articolul 12 |
Articolul 3c |
|
Articolul 13 alineatul (4) |
Articolul 4 |
|
— |
Articolul 5 |
|
Articolul 3 alineatul (2) |
Articolul 6 |
|
— |
Articolul 7 |
|
— |
Articolul 8 |
|
Articolul 4 |
Articolul 9 |
|
— |
Articolul 10 |
|
Articolul 5 |
Articolul 11 alineatul (1) Articolul 11 alineatul (2) Articolul 11 alineatul (3) |
|
Articolul 6 alineatul (1) Articolul 6 alineatul (2) Articolul 6 alineatul (3) |
Articolul 12 |
|
Articolul 7 |
Articolul 13 |
|
— |
Articolul 14 |
|
Articolul 10 alineatele (1) și (3) |
Articolul 15 |
|
Articolul 41 |
Articolul 16 alineatul (1) Articolul 16 alineatul (2) Articolul 16 alineatul (3) Articolul 16 alineatul (4) |
|
Articolul 42 alineatul (1) Articolul 42 alineatul (2) Articolul 42 alineatul (3) Articolul 42 alineatul (4) |
Articolul 17 |
|
Articolul 43 |
Articolul 18 |
|
Articolul 44 |
Articolul 19 |
|
Articolul 45 |
Articolul 20 |
|
Articolul 46 |
Articolul 21 |
|
Articolul 26 |
Articolul 22 |
|
Articolul 27 alineatul (1) |
Articolul 23 |
|
Articolul 26 alineatul (1) a treia teză |
Articolul 24 |
|
Articolul 32 alineatul (3) |
Articolul 25 |
|
Articolul 29 |
Articolul 26 |
|
Articolul 30 |
Articolul 27 alineatul (1) Articolul 27 alineatul (2) Articolul 27 alineatul (3) |
|
Articolul 31 prima teză Articolul 27 alineatul (3) Articolul 31 a doua teză |
Articolul 28 |
|
— |
Articolul 29 alineatul (1) Articolul 29 alineatul (2) Articolul 29 alineatul (3) Articolul 29 alineatul (4) Articolul 29 alineatul (5) Articolul 29 alineatul (6) Articolul 29 alineatul (7) Articolul 29 alineatul (8) Articolul 29 alineatul (9) Articolul 29 alineatul (10) Articolul 29 alineatul (11) |
|
Articolul 35 alineatul (3) prima teză Articolul 35 alineatul (2) Articolul 35 alineatele (4) și (5) Articolul 35 alineatul (1) — — Articolul 35 alineatul (10) Articolul 35 alineatul (12) Articolul 46 alineatul (1) — — |
Articolul 30 |
|
— |
Articolul 31 |
|
— |
Articolul 32 alineatul (1) Articolul 32 alineatul (2) Articolul 32 alineatul (3) Articolul 32 alineatul (4) Articolul 32 alineatul (5) Articolul 32 alineatul (6) |
|
Articolul 36 alineatul (1) Articolul 36 alineatul (2) Articolul 36 alineatul (2) Articolul 36 alineatul (3) Articolul 36 alineatul (4) Articolul 36 alineatul (5) |
Articolul 33 |
|
Articolul 37 |
Articolul 34 |
|
Articolul 38 |
Articolul 35 |
|
Articolul 39 |
Articolul 36 |
|
Articolul 40 |
Articolul 37 |
|
Articolul 58 |
|
Articolul 1 |
Articolul 1 |
|
Articolul 2 |
Articolul 2 |
|
Articolul 3 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (2) Articolul 3 alineatul (3) Articolul 3 alineatul (4) Articolul 3 alineatul (5) |
Articolul 48 alineatul (1) — Articolul 48 alineatul (2) Articolul 48 alineatul (4) Articolul 48 alineatul (5) |
|
Articolul 4 alineatul (1) Articolul 4 alineatul (2) Articolul 4 alineatul (3) |
Articolul 49 alineatul (1) Articolul 49 alineatul (2) Articolul 49 alineatul (2) a doua teză; articolul 50 alineatul (1) prima teză |
|
Articolul 5 alineatul (1) Articolul 5 alineatul (2) Articolul 5 alineatul (3) Articolul 5 alineatul (4) Articolul 5 alineatul (5) Articolul 5 alineatul (6) |
Articolul 50 alineatul (1) — Articolul 50 alineatul (2) Articolul 50 alineatul (3) Articolul 50 alineatul (4) Articolul 50 alineatul (5) |
|
Articolul 6 |
Articolul 51 |
|
Articolul 7 |
Articolul 52 |
|
Articolul 8 alineatul (1) Articolul 8 alineatul (2) Articolul 8 alineatul (3) Articolul 8 alineatul (4) Articolul 8 alineatul (5) |
— Articolul 53 alineatul (1) Articolul 53 alineatul (2) Articolul 53 alineatul (3) Articolul 53 alineatul (4) |
|
Articolul 9 |
— |
|
Articolul 10 |
Articolul 54 |
|
Articolul 11 |
Articolul 55 |
|
Articolul 12 |
Articolul 56 |
|
Articolul 13 |
Articolul 58 |
|
Anexa |
Anexa VIII |
Anexa I (2) |
|
Anexa I |
Anexa II (3) |
|
Anexa II |
Anexa III (4) |
|
Anexa II, la sfârșit |
(1) Articolele 3a, 3b și 3c au fost adăugate prin Decizia 2008/73/CE, Euratom a Comisiei (JO L 20, 24.1.2008, p. 23) de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom.
(2) Anexa I, astfel cum a fost introdusă prin Decizia 2008/73/CE, Euratom de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom.
(3) Anexa II, astfel cum a fost introdusă prin Decizia 2010/481/UE, Euratom a Comisiei (JO L 236, 7.9.2010, p. 5) de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom.
(4) Anexa III, astfel cum a fost introdusă prin Decizia 2008/73/CE, Euratom de modificare a Deciziei 2004/277/CE, Euratom.
6.11.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 320/46 |
DECIZIA COMISIEI
din 24 octombrie 2014
de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produse igienice absorbante
[notificată cu numărul C(2014) 7735]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2014/763/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (1), în special articolul 8 alineatul (2),
după consultarea Comitetului pentru etichetare ecologică al Uniunii Europene,
întrucât:
(1) |
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 66/2010, eticheta ecologică a UE poate fi acordată produselor care au un impact redus asupra mediului pe durata întregului lor ciclu de viață. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 66/2010 prevede stabilirea de criterii specifice de acordare a etichetei ecologice a UE, în funcție de grupurile de produse. |
(3) |
Aceste criterii, precum și cerințele de evaluare și de verificare aferente, ar trebui să fie valabile pentru o perioadă de patru ani de la data adoptării prezentei decizii, având în vedere ciclul de inovare pentru acest grup de produse. |
(4) |
Deoarece consumul de materiale poate contribui în mod semnificativ la impactul general asupra mediului al produselor igienice absorbante, este oportun să se stabilească criterii de acordare a etichetei ecologice a UE pentru acest grup de produse. Criteriile ar trebui, în special, să promoveze aprovizionarea sustenabilă cu materiale, utilizarea limitată de substanțe periculoase, precum și produse de înaltă calitate și de înaltă performanță, care să fie adecvate utilizării și să fie proiectate astfel încât să se reducă la minimum generarea de deșeuri. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 66/2010, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Grupul de produse „produse igienice absorbante” cuprinde scutecele pentru copii, absorbantele igienice, tampoanele igienice și tampoanele pentru sân, de unică folosință, care sunt alcătuite dintr-un amestec de fibre naturale și polimeri, cu un conținut în fibre mai mic de 90 % în raport cu greutatea (cu excepția tampoanelor igienice).
(2) Grupul de produse nu cuprinde produsele pentru incontinență și niciun alt tip de produs care intră în domeniul de aplicare al Directivei 93/42/CEE a Consiliului (2).
Articolul 2
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
1. |
„pastă de celuloză” înseamnă un material fibros compus în principal din celuloză și obținut în urma tratării materialelor lignocelulozice cu una sau mai multe soluții apoase de substanțe chimice de transformare în pastă și/sau de albire; |
2. |
„înălbitor optic” și „agent de albire fluorescent” înseamnă orice aditiv utilizat cu singurul scop de a „albi” materialul sau de a accentua „albeața” acestuia; |
3. |
„material plastic”, denumit, de asemenea, „plastic”, înseamnă polimeri sintetici cărora este posibil să li se fi adăugat aditivi sau alte substanțe și care pot fi modelați și folosiți drept componente structurale principale ale materialelor și articolelor finite; |
4. |
„polimeri sintetici” înseamnă substanțe macromoleculare, altele decât pasta de celuloză, obținute în mod intenționat fie printr-un proces de polimerizare sau printr-o modificare chimică a unor macromolecule naturale sau sintetice, fie prin fermentare microbiană; |
5. |
„polimeri superabsorbanți” înseamnă polimeri sintetici concepuți pentru absorbția și reținerea unor cantități mari de lichid în comparație cu propria lor masă. |
Articolul 3
Pentru a putea primi eticheta ecologică a UE în temeiul Regulamentului (CE) nr. 66/2010, un produs trebuie să se încadreze în grupul de produse „produse igienice absorbante”, definit la articolul 1 din prezenta decizie, și să respecte criteriile și cerințele de evaluare și de verificare aferente stabilite în anexă.
Articolul 4
Criteriile privind grupul de produse „produse igienice absorbante”, precum și cerințele de evaluare și de verificare aferente acestora sunt valabile pentru o perioadă de patru ani de la data adoptării prezentei decizii.
Articolul 5
În scopuri administrative, numărul de cod atribuit grupului de produse „produse igienice absorbante” este „047”.
Articolul 6
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 octombrie 2014.
Pentru Comisie
Janez POTOČNIK
Membru al Comisiei
(2) Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).
ANEXĂ
CERINȚE DE EVALUARE ȘI DE VERIFICARE
Cerințele specifice de evaluare și de verificare sunt indicate pentru fiecare criteriu.
În cazul în care solicitantul trebuie să furnizeze declarații, documentație, analize, rapoarte de încercare sau alte dovezi care să ateste respectarea criteriilor, acestea pot proveni de la solicitant, de la furnizor sau de la ambii.
Organismele competente recunosc de preferință testele acreditate conform ISO 17025 și verificările efectuate de organisme acreditate conform standardului EN 45011 sau conform unui standard internațional echivalent.
După caz, pot fi folosite alte metode de testare decât cele indicate pentru fiecare criteriu, în cazul în care echivalența lor este acceptată de organismul competent care evaluează cererea.
După caz, organismele competente pot solicita documente justificative și pot efectua verificări independente.
Ca cerință prealabilă, produsul trebuie să îndeplinească toate cerințele legale din țara (țările) în care se intenționează comercializarea acestuia. Solicitantul declară conformitatea produsului cu această cerință.
CRITERIILE DE ACORDARE A ETICHETEI ECOLOGICE A UE
Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE pentru produsele igienice absorbante:
1. |
Descrierea produsului |
2. |
Fulgii de celuloză (fluff pulp) |
3. |
Fibre celulozice artificiale (inclusiv de tip viscoză, modal, lyocell, cupro, triacetat) |
4. |
Bumbac și alte fibre celulozice naturale din semințe |
5. |
Materialele plastice și polimeri superabsorbanți |
6. |
Alte materiale și componente |
7. |
Substanțe sau amestecuri excluse sau supuse restricțiilor |
8. |
Eficiența materialelor în procesul de fabricație |
9. |
Orientări privind eliminarea produsului |
10. |
Adecvarea pentru utilizare și calitatea produsului |
11. |
Aspecte sociale |
12. |
Informațiile care figurează pe eticheta ecologică a UE |
Criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE reflectă produsele care au cea mai bună performanță de mediu de pe piața produselor igienice absorbante.
Criteriul 1. Descrierea produsului
Se furnizează o descriere a produsului și a ambalajului (denumirea produsului, clasificare, funcționalități) împreună cu informații privind toate caracteristicile următoare:
— |
greutatea totală a produsului și a ambalajului; |
— |
componentele, materialele și aditivii utilizați în produs, împreună cu greutățile respective ale acestora și, dacă este cazul, cu numerele lor CAS. |
Informațiile privind greutatea produsului se afișează și pe ambalaj.
Solicitantul prezintă o mostră a produsului și un raport care să includă descrierea tehnică și greutatea în ceea ce privește produsul și fiecare componentă, material și aditiv utilizat.
Criteriul 2. Fulgii de celuloză (fluff pulp)
2.1. Identificarea surselor
Toate fibrele din componența pastei fac obiectul unor certificate valabile privind lanțul de custodie, eliberate de un sistem terț de certificare independent, precum FSC, PEFC sau un sistem echivalent.
Un procent minim de 25 % din fibrele din componența pastei fac obiectul unor certificate valabile de gestionare durabilă a pădurilor eliberate de un sistem terț de certificare independent, precum FSC, PEFC sau un sistem echivalent.
Restul fibrelor din componența pastei fac obiectul unui sistem de verificare care să garanteze că acestea provin din surse legale și că îndeplinesc orice alte cerințe ale sistemului de certificare referitoare la materialele necertificate.
Organismele de certificare care eliberează certificate privind gestionarea pădurilor și/sau lanțul de custodie trebuie să fie acreditate/recunoscute de respectivul sistem de certificare.
Solicitantul obține din partea producătorului (producătorilor) de pastă certificate valabile, emise de entități independente, privind lanțul de custodie, care să demonstreze că fibrele provin din lemn cultivat în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor și/sau provin din surse legale și controlate. Ca sisteme terțe de certificare independente se acceptă sistemele FSC, PEFC sau sisteme echivalente.
2.2. Albirea
Pasta utilizată în produs nu se albește cu clor gazos. Cantitatea totală de emisii de AOX generate de procesul de fabricație a pastei nu depășește 0,170 kg/TUA.
Solicitantul furnizează o declarație din partea producătorului de pastă care să arate că nu sa folosit clor gazos și un raport de încercare indicând conformitatea cu valoarea-limită a AOX. Ca metode de testare se acceptă ISO 9562 sau echivalentul acesteia, EPA 1650C, însoțite de calcule detaliate care să ateste conformitatea cu această cerință, împreună cu documente justificative aferente.
Documentele justificative includ o precizare privind frecvența de măsurare. AOX trebuie măsurat numai în procesele în care se utilizează compuși de clor pentru albirea pastei.
Măsurătorile se efectuează pe eșantioane nefiltrate și nedecantate, fie după tratarea în fabrică, fie după tratarea într-o instalație publică de tratare.
Perioada de măsurare este de 12 luni de producție. Măsurătorile se efectuează lunar pe baza unor eșantioane compozite reprezentative (compozit de 24 de ore).
În cazul unei noi instalații sau a unei instalații reconstruite ori în cazul unei modificări a procesului din instalația de producție, măsurătorile se efectuează săptămânal, pentru un total de 8 săptămâni consecutive, începând din momentul funcționării stabile a instalației. Măsurătorile trebuie să fie reprezentative pentru respectiva campanie de măsurare.
2.3. Înălbitori optici și agenți coloranți
Pastei nu i se adaugă în mod intenționat înălbitori optici și agenți coloranți, inclusiv agenți de albire fluorescenți.
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului care să ateste că cerințele au fost îndeplinite.
2.4. Emisiile de CCO și de fosfor (P) în apă, precum și emisiile de compuși ai sulfului (S) și de NOx în aer, rezultate în urma producției
Emisiile în aer și apă rezultate din producția de pastă se exprimă în puncte (PCCO, PP, PS, PNOx). Punctele se calculează prin împărțirea emisiilor reale la valorile de referință menționate în tabelul 1.
— |
Niciunul dintre punctele individuale PCCO, PP, PS sau PNOx nu depășește pragul de 1,5. |
— |
Numărul total de puncte (Ptotal = PCCO + PP + PS + PNOx) nu depășește pragul de 4,0. |
Pentru fiecare tip de pastă „i” a cărei sursă a fost precizată, emisiile aferente măsurate [exprimate în kg/tonă uscată la aer (TUA)] se ponderează în funcție de proporția de pastă a cărei sursă a fost precizată (pasta „i” pe tonă de pastă uscată la aer) și se însumează. Valorile de referință pentru fiecare tip de pastă utilizată, precum și cele pentru producția de hârtie figurează în tabelul 1. La final, emisiile totale se împart la valoarea totală de referință, conform următoarei formule utilizate pentru CCO:
Tabelul 1
Valorile de referință pentru emisiile provenite de la diferitele tipuri de pastă
Tip de pastă |
Valori de referință (kg/TUA) |
|||
CCOref |
Pref |
Sref |
NOxref |
|
Pastă chimică albită (alta decât cu sulfit) |
18,0 |
0,045 (*) |
0,6 |
1,6 |
Pastă chimică albită (cu sulfit) |
25,0 |
0,045 |
0,6 |
1,6 |
CTMP (pastă chimico-termomecanică) |
15,0 |
0,01 |
0,2 |
0,3 |
În cazul cogenerării de energie termică și de energie electrică în aceeași instalație, emisiile de S și de NOx rezultate din generarea energiei electrice se deduc din emisiile totale. Pentru a calcula proporția din emisii care rezultă din generarea energiei termice, se utilizează următoarea ecuație: [MWh(energie termică) — MWh(energie termică)vândută]/[MWh(energie termică) + 2 × MWh(energie electrică)]
unde:
— |
MWh(energie electrică) este energia electrică produsă în instalația de cogenerare; |
— |
MWh(energie termică) este energia termică utilă produsă într-un proces de cogenerare; |
— |
MWh(energie termică)vândută este energia termică utilă care este utilizată în afara instalației producătoare de pastă. |
Solicitantul prezintă calcule detaliate care să ateste conformitatea cu acest criteriu, împreună cu o documentație justificativă aferentă care include rapoarte de încercare pentru care se folosesc următoarele metode de testare:
— |
CCO: ISO 6060, EPA SM 5220D sau HACH 8000; |
— |
P: ISO 6878, SM4500, APAT IRSA CNR 4110 sau Dr. Lange LCK 349; |
— |
S(oxidat): EPA 8 sau o metodă echivalentă; |
— |
S(redus): EPA 8, EPA 16A sau o metodă echivalentă; |
— |
conținutul de sulf al petrolului: ISO 8754 sau EPA 8; |
— |
conținutul de sulf al cărbunelui: ISO 351 sau EPA 8; |
— |
NOx: ISO 11564 sau EPA 7E. |
Documentația justificativă include o referire la frecvența de măsurare și la calculul punctelor pentru CCO, P, S și NOx. Trebuie incluse toate emisiile de S și NOx care au loc în cursul producției pastei, inclusiv aburul generat în afara locului de producție, cu excepția emisiilor legate de producerea de energie electrică.
Măsurătorile trebuie efectuate și la cazanele de recuperare, cuptoarele de var, cazanele cu abur și furnalele pentru distrugerea gazelor puternic mirositoare. Trebuie luate în considerare și emisiile difuze.
Valorile raportate ale emisiilor de S în aer trebuie să includă atât emisiile de S oxidat, cât și emisiile de S redus (sulfură de dimetil, metil mercaptan, hidrogen sulfurat și emisii similare). Emisiile de S generate de producerea de energie termică din petrol, cărbune și alți combustibili externi cu conținut cunoscut de S pot fi calculate în loc să fie măsurate și trebuie luate în considerare.
Măsurătorile emisiilor în apă trebuie efectuate pe eșantioane nefiltrate și nedecantate, fie după tratarea în fabrică, fie după tratarea într-o instalație publică de tratare.
Perioada de măsurare este de 12 luni de producție. Măsurătorile pentru CCO și P se efectuează lunar, iar măsurătorile pentru S și NOx anual. Ca alternativă, se pot accepta măsurători continue dacă sunt verificate de o parte terță, cel puțin o dată pe an.
În cazul unei noi instalații sau a unei instalații reconstruite ori în cazul unei modificări a procesului din instalația de producție, măsurătorile se efectuează săptămânal, pentru un total de 8 săptămâni consecutive, începând din momentul funcționării stabile a instalației. Măsurătorile trebuie să fie reprezentative pentru respectiva campanie de măsurare.
2.5. Emisiile de CO2 rezultate în urma producției
Emisiile de CO2 din surse de energie neregenerabile nu trebuie să depășească 450 kg pe tonă de pastă produsă, incluzând emisiile rezultate în urma producției de energie electrică (în incintă sau în afara acesteia). La calculul emisiilor de CO2 din combustibili se utilizează valorile de referință ale emisiilor, prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile de referință pentru emisiile de CO2 provenite din diferite surse de energie
Combustibil |
Emisii de CO2 din combustibili fosili |
Unitate |
Cărbune |
95 |
g CO2 fosil/MJ |
Țiței |
73 |
g CO2 fosil/MJ |
Păcură 1 |
74 |
g CO2 fosil/MJ |
Păcură 2-5 |
77 |
g CO2 fosil/MJ |
GPL |
69 |
g CO2 fosil/MJ |
Gaz natural |
56 |
g CO2 fosil/MJ |
Energie electrică din rețea |
400 |
g CO2 fosil/kWh |
Solicitantul prezintă calcule detaliate care să ateste conformitatea cu această cerință, împreună cu documentele justificative aferente.
Solicitantul prezintă date privind emisiile de dioxid de carbon în aer. Acestea includ toate sursele de combustibili neregenerabili utilizați în producția de pastă, inclusiv emisiile provenite din producerea de energie electrică (în incintă sau în afara acesteia).
Perioada de măsurare este de 12 luni de producție. Măsurătorile se efectuează anual.
În cazul unei noi instalații sau a unei instalații reconstruite ori în cazul unei modificări a procesului din instalația de producție, măsurătorile se efectuează săptămânal, pentru un total de 8 săptămâni consecutive, începând din momentul funcționării stabile a instalației. Rezultatele trebuie să fie prezentate, de asemenea, după 12 luni de producție. Măsurătorile trebuie să fie reprezentative pentru respectiva campanie de măsurare.
Cantitatea de energie din surse regenerabile (1) cumpărată și utilizată în procesele de producție nu se va include în calculul emisiilor de CO2: solicitantul furnizează documentația adecvată atestând că acest tip de energie este utilizat efectiv în fabrică sau este cumpărat din exterior.
Criteriul 3. Fibre celulozice artificiale (inclusiv de tip viscoză, modal, lyocell, cupro, triacetat)
3.1. Identificarea surselor
(a) |
Toate fibrele din componența pastei fac obiectul unor certificate valabile privind lanțul de custodie, eliberate de un sistem terț de certificare independent, precum FSC, PEFC sau un sistem echivalent. Un procent minim de 25 % din fibrele din componența pastei fac obiectul unor certificate valabile de gestionare durabilă a pădurilor eliberate de un sistem terț de certificare independent, precum FSC, PEFC sau un sistem echivalent. Restul fibrelor din componența pastei fac obiectul unui sistem de verificare care să garanteze că acestea provin din surse legale și că îndeplinesc orice alte cerințe ale sistemului de certificare referitoare la materialele necertificate. Organismele de certificare care eliberează certificate privind gestionarea pădurilor și/sau lanțul de custodie trebuie să fie acreditate/recunoscute de respectivul sistem de certificare. |
(b) |
Pasta de dizolvare produsă din linters de bumbac respectă criteriul 4.1 pentru bumbac (identificarea surselor și trasabilitatea). |
(a) |
Solicitantul obține din partea producătorului (producătorilor) de pastă certificate valabile, emise de entități independente, privind lanțul de custodie, care să demonstreze că fibrele provin din lemn cultivat în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor și/sau provin din surse legale și controlate. Ca sisteme terțe de certificare independente se acceptă sistemele FSC, PEFC sau sisteme echivalente. |
(b) |
Cererea aduce dovada respectării criteriului 4.1 pentru bumbac (identificarea surselor și trasabilitatea). |
3.2. Albirea
Pasta utilizată pentru a produce fibre nu se albește cu clor gazos. Cantitatea totală rezultată de compuși organici halogenați adsorbabili (AOX) și clor legat organic (OCl) nu trebuie să depășească niciunul dintre plafoanele următoare:
— |
0,170 kg/TUA, dacă măsurătorile se realizează la nivelul apelor uzate rezultate din producția de pastă (AOX); sau |
— |
150 ppm, dacă acestea se realizează la nivelul fibrelor finite (OCl). |
Solicitantul furnizează o declarație din partea producătorului de pastă care să arate că nu s-a folosit clor gazos și un raport de încercare indicând conformitatea fie cu cerința privind AOX, fie cu cerința privind OCl, cu ajutorul metodei de testare adecvate:
— |
ISO 9562 sau metoda echivalentă EPA 1650C pentru AOX; |
— |
ISO 11480 pentru OCl. |
Frecvența măsurării AOX este stabilită în conformitate cu criteriul 2.2 pentru fulgii de celuloză.
3.3. Înălbitori optici și agenți coloranți
Fibrelor nu li se adaugă în mod intenționat înălbitori optici și agenți coloranți, inclusiv agenți de albire fluorescenți.
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului potrivit căreia cerințele au fost îndeplinite.
3.4. Producția de fibre
(a) |
Mai mult de 50 % din pasta utilizată pentru producerea fibrelor trebuie să fie obținută din instalații de pastă de dizolvare care valorifică leșia reziduală prin:
|
(b) |
În procesul de producție al fibrelor de viscoză și de modal trebuie respectate următoarele valori-limită pentru emisiile de compuși ai sulfului în aer: Tabelul 3 Valorile emisiilor de sulf pentru fibrele de viscoză și de modal
|
(a) |
Solicitantul cere producătorilor de fibre să furnizeze o listă a furnizorilor de pastă la care se recurge pentru fabricarea fibrelor și proporția pe care aceștia o furnizează. Trebuie puse la dispoziție documente justificative și dovezi care să ateste îndeplinirea proporției obligatorii de furnizori care dispun de echipamente adecvate de generare a energiei sau sisteme de recuperare și fabricare a produselor auxiliare instalate în unitățile lor de producție conexe. |
(b) |
Solicitantul prezintă documente detaliate și rapoarte de încercare, demonstrând îndeplinirea acestui criteriu, împreună cu o declarație de conformitate. |
Criteriul 4. Bumbac și alte fibre celulozice naturale din semințe
4.1. Identificarea surselor și trasabilitatea
(a) |
Bumbacul se cultivă conform cerințelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (2), de Programul național privind agricultura ecologică al SUA sau conform unor obligații legale echivalente stabilite de parteneri comerciali ai Uniunii. Conținutul de bumbac ecologic poate include bumbac provenind din culturi ecologice și bumbac provenind din culturi ecologice de tranziție. |
(b) |
Trasabilitatea bumbacului cultivat în conformitate cu criteriul 4.1 litera (a) și utilizat la fabricarea produselor igienice absorbante trebuie să poată fi stabilită începând din punctul de verificare a standardului de producție. |
(a) |
Conținutul de bumbac ecologic se certifică de un organism de control independent ca fiind produs în conformitate cu cerințele de producție și inspecție prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 sau de Programul național privind agricultura ecologică al SUA ori cu cele stabilite de alți parteneri comerciali. Verificarea se efectuează anual pentru fiecare țară de origine. |
(b) |
Solicitantul demonstrează respectarea cerinței privind conținutul de bumbac pentru volumul anual de bumbac achiziționat pentru fabricarea produsului (produselor) finit(e), în conformitate cu fiecare gamă de produse și pe o bază anualizată: se furnizează evidențe ale tranzacțiilor sau facturi care să ofere informații privind cantitatea de bumbac achiziționată anual de la fermieri sau grupuri de producători și greutatea totală a baloturilor certificate. |
4.2. Albirea
Bumbacul nu se albește cu clor gazos.
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului potrivit căreia nu se utilizează clor gazos.
4.3. Înălbitori optici și agenți coloranți
Bumbacului nu i se adaugă în mod intenționat înălbitori optici și agenți coloranți, inclusiv agenți de albire fluorescenți.
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului potrivit căreia cerințele au fost îndeplinite.
Criteriul 5. Materiale plastice și polimeri superabsorbanți
5.1. Producția de polimeri sintetici și materiale plastice
Toate instalațiile care produc polimerii sintetici și materialele plastice utilizate la fabricarea produsului trebuie să fi introdus sisteme pentru:
— |
economisirea apei (de exemplu, monitorizarea debitului de apă într-o instalație și asigurarea circulației apei în sisteme închise); |
— |
un plan integrat de gestionare a deșeurilor pentru a optimiza prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea și eliminarea finală a deșeurilor (de exemplu, separarea diferitelor fracțiuni de deșeuri); |
— |
optimizarea eficienței energetice și a gestionării energiei (de exemplu, reutilizarea aburului generat în procesul de fabricare a polimerilor superabsorbanți). |
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorilor potrivit căreia cerința a fost respectată. Declarația trebuie să fie coroborată de un raport care descrie în detaliu procedurile adoptate de furnizori pentru a îndeplini cerința pentru fiecare dintre locurile de producție vizate.
5.2. Aditivii din materialele plastice
(a) |
Conținutul de plumb, cadmiu, crom hexavalent și compuși înrudiți ai acestora este mai mic de 0,01 % (100 ppm) din masa fiecărui material plastic și polimer sintetic utilizat în produs. |
(b) |
Aditivii utilizați în plastic într-o concentrație de peste 0,10 % în greutate nu se clasifică în nicio categorie corespunzătoare frazelor de pericol enumerate mai jos, în conformitate cu normele de clasificare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (3):
|
(a), (b) Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorilor potrivit căreia cerințele au fost respectate. Se furnizează, de asemenea, o listă cu substanțele adăugate, care să indice concentrațiile și frazele de pericol/frazele de risc aferente, coroborată de fișele cu date de securitate.
Pentru a facilita urmărirea și monitorizarea documentației furnizate, poate fi examinat un eșantion aleatoriu de furnizori. Furnizorul oferă acces la instalațiile de producție, la depozite și la instalațiile similare. Confidențialitatea se aplică tuturor documentelor și informațiilor prezentate și puse în comun.
5.3. Polimeri superabsorbanți
(a) |
Produsului nu i se adaugă în mod intenționat acrilamidă (numărul CAS: 79-06-1). |
(b) |
Polimerii superabsorbanți utilizați în produs pot conține maximum 1 000 ppm de monomeri reziduali care sunt clasificați cu frazele de pericol raportate la criteriul 7 privind substanțele sau amestecurile excluse sau supuse restricțiilor. În cazul poliacrilatului de sodiu, este vorba despre cantitatea totală de acid acrilic și agenți de reticulare care nu au intrat în reacție. |
(c) |
Polimerii superabsorbanți utilizați în produs pot conține maximum 10 % (greutate/greutate) de extracte solubile în apă și acestea trebuie să respecte criteriul 7 privind substanțele sau amestecurile excluse sau supuse restricțiilor. În cazul poliacrilatului de sodiu, este vorba despre monomeri și oligomeri ai acidului acrilic cu o greutate moleculară mai mică decât a polimerului superabsorbant, în conformitate cu ISO 17190. |
(a) |
Solicitantul furnizează o declarație de neutilizare a substanței. |
(b) |
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului care să ofere informații despre compoziția polimerului superabsorbant (polimerilor superabsorbanți) utilizat (utilizați) în produs. Acest lucru se realizează prin intermediul unor fișe cu date de securitate privind produsul care să specifice denumirea completă și numărul CAS, monomerii reziduali conținuți în produs și clasificați în conformitate cu această cerință, precum și cantitățile acestora. Metodele de testare recomandate sunt ISO 17190 și WSP 210. Se descriu metodele utilizate pentru analize și se menționează denumirile laboratoarelor utilizate pentru analize. |
(c) |
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului specificând cantitatea de extracte solubile în apă din polimerul superabsorbant (polimerii superabsorbanți). Metodele de testare recomandate sunt ISO 17190 și WSP 270. Se descriu metodele utilizate pentru analize și se menționează laboratoarele de analiză. |
Criteriul 6. Alte materiale și componente
6.1. Materiale adezive
Materialele adezive nu conțin niciuna dintre următoarele substanțe:
— |
colofoniu (numerele CAS 8050-09-7, 8052-10-6, 73138-82-6); |
— |
ftalat de diizobutil (DIBP, numărul CAS 84-69-5); |
— |
ftalat de diizononil (DINP, numărul CAS 28553-12-0); |
— |
formaldehidă (numărul CAS 50-00-0). |
Această cerință nu se aplică dacă aceste substanțe nu sunt adăugate în mod intenționat la materiale sau la produsul finit și dacă sunt prezente în materialele adezive în concentrații mai mici de 100 ppm (0,010 % în greutate).
Pentru formaldehidă, limita maximă pentru conținutul de formaldehidă generată în timpul producției de adeziv este de 250 ppm, măsurată în dispersia de polimer nou produsă. Conținutul de formaldehidă liberă din adezivul întărit (clei) nu depășește 10 ppm. Adezivii termofuzibili sunt exceptați de la această cerință.
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului potrivit căreia cerințele au fost îndeplinite. Fișele cu date de securitate pot fi utilizate ca probă. Trebuie furnizate rezultatele testelor pentru formaldehidă, cu excepția adezivilor termofuzibili.
6.2. Cerneluri și vopsele
Nici produsul, nici o parte omogenă a acestuia nu trebuie vopsite. Derogări de la această cerință se aplică:
— |
șnururilor tampoanelor, materialelor și benzilor de ambalare; |
— |
dioxidului de titan din polimeri și viscoză; |
— |
materialele care nu sunt în contact direct cu pielea pot fi vopsite în cazul în care vopseaua îndeplinește unele funcții specifice (de exemplu, reducerea gradului în care produsul se poate vedea prin hainele albe sau de culoare deschisă, indicarea zonelor în care trebuie să fie fixate benzile, indicarea umezelii). |
Cernelurile și vopselele utilizate trebuie să respecte, de asemenea, criteriul 7 privind substanțele sau amestecurile excluse sau supuse restricțiilor.
Solicitantul prezintă și cere furnizorilor să prezinte o declarație potrivit căreia cerințele au fost îndeplinite. În cazul în care se folosesc vopsele, prezența acestora trebuie să fie justificată prin indicarea funcției specifice îndeplinite.
6.3. Parfumuri
(a) |
Nu se adaugă parfumuri produselor comercializate drept produse concepute și destinate copiilor și nici tampoanelor igienice sau celor pentru sân. |
(b) |
Toate substanțele sau amestecurile adăugate produsului ca parfum trebuie să fie produse și manipulate conform codului de bune practici al Asociației Internaționale pentru Parfumuri (IFRA). Acest cod poate fi consultat pe site-ul IFRA: http://www.ifraorg.org. Producătorul trebuie să respecte recomandările formulate în standardele IFRA în ceea ce privește interdicțiile, restricțiile de utilizare și criteriile de puritate prevăzute pentru materiale. |
(c) |
Orice parfum utilizat trebuie să respecte, de asemenea, criteriul 7 privind substanțele sau amestecurile excluse sau supuse restricțiilor, indiferent de concentrația din produsul finit. |
(d) |
Nu se utilizează nici parfumurile sau ingredientele din amestecurile de parfumuri care sunt identificate drept alergeni de contact deosebit de îngrijorători de către Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (4) și nici parfumurile a căror prezență trebuie indicată în lista de ingrediente, în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5). În plus, este interzisă utilizarea nitromoscului și a moscului policiclic. |
(e) |
Utilizarea oricărui parfum trebuie indicată pe ambalajul produsului. În plus, parfumurile și/sau ingredientele din amestecurile de parfumuri care sunt identificate de către Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor drept alergeni de contact recunoscuți pentru om și care nu sunt restricționate de criteriul 6.3 literele (c) și (d) trebuie să fie, de asemenea, menționate. |
Solicitantul furnizează o declarație privind respectarea tuturor cerințelor prevăzute la literele (a)-(e), coroborată de o declarație a producătorului de parfumuri, dacă este cazul. Atunci când se utilizează parfumuri trebuie, de asemenea, furnizate lista parfumurilor utilizate și dovezile vizuale potrivit cărora au fost adăugate informațiile necesare pe ambalaj.
6.4. Loțiuni
(a) |
Nu se utilizează loțiuni în absorbantele igienice, în tampoanele igienice și în tampoanele pentru sân. Utilizarea loțiunilor în alte produse trebuie indicată pe ambalaj. |
(b) |
Orice loțiune utilizată în alte produse decât absorbantele igienice, tampoanele igienice și tampoanele pentru sân respectă criteriul 6.3 privind parfumurile și criteriul 7 privind substanțele sau amestecurile excluse sau supuse restricțiilor, indiferent de concentrația din produsul finit. |
(c) |
Următoarele substanțe nu se utilizează: triclosan, parabeni, formaldehidă și agenți eliberatori de formaldehidă. |
Solicitantul furnizează o declarație de conformitate, coroborată de o declarație a producătorului loțiunii, dacă este cazul. Atunci când se utilizează loțiuni trebuie, de asemenea, furnizate dovezi vizuale potrivit cărora au fost adăugate informațiile necesare pe ambalaj.
6.5. Silicon
(a) |
În cazul în care unele componente ale produsului sunt tratate cu silicon, producătorul se asigură că lucrătorii sunt protejați de solvenți. |
(b) |
În produsele chimice utilizate în tratamentul cu silicon al componentelor nu figurează nici octametilciclotetrasiloxan D4 (nr. CAS 556-67-2) și nici decametilciclopentasiloxan D5 (nr. CAS 541-02-6). Această cerință nu se aplică dacă substanțele D4 și D5 nu sunt adăugate în mod intenționat la materiale sau la produsul finit și dacă acestea sunt prezente în silicon în concentrații mai mici de 100 ppm (0,01 % în greutate). |
(a) |
Solicitantul furnizează informații cu privire la metoda folosită pentru tratarea siliconului și documente care să ateste faptul că angajații sunt protejați. |
(b) |
Solicitantul furnizează o declarație din partea furnizorului potrivit căreia această cerință a fost îndeplinită. |
6.6. Particule de nanoargint
Nici produsului și nici unei părți sau unui material omogen al acestuia nu i se adaugă în mod intenționat particule de nanoargint.
Solicitantul prezintă o declarație și cere furnizorilor să prezinte o declarație potrivit căreia această cerință a fost îndeplinită.
Criteriul 7. Substanțe sau amestecuri excluse sau supuse restricțiilor
7.1. Substanțe și amestecuri periculoase
Eticheta ecologică a UE nu poate fi acordată dacă produsul sau orice articol din acesta, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (6), sau orice parte omogenă a acestuia conține substanțe sau amestecuri care întrunesc criteriile pentru atribuirea frazelor de pericol sau de risc specificate în tabelul 4, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 sau cu Directiva 67/548/CEE a Consiliului (7), sau conține substanțele sau amestecurile menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care s-a acordat o derogare specifică în privința acestora.
Cele mai recente reguli de clasificare adoptate de Uniune au prioritate față de clasificările de pericol și frazele de risc enumerate mai jos. Prin urmare, solicitanții se asigură că toate clasificările se bazează pe cele mai recente reguli de clasificare.
Frazele de pericol și frazele de risc din tabelul 4 se referă în general la substanțe. Cu toate acestea, în cazul în care nu pot fi obținute informații despre substanțe, se aplică regulile de clasificare pentru amestecuri.
Substanțele sau amestecurile care își schimbă proprietățile prin prelucrare, nemaifiind biodisponibile sau suferind modificări chimice într-un mod care elimină pericolul identificat anterior, sunt exceptate de la criteriul 7.1. Printre acestea se numără, de exemplu, polimerii și monomerii sau aditivii modificați care se leagă covalent în materialele plastice.
Limitele de concentrație în cazul substanțelor sau al amestecurilor cărora le-ar putea fi atribuite sau le-au fost atribuite frazele de pericol sau de risc enumerate în tabelul 4 și care îndeplinesc criteriile de clasificare în clasele sau categoriile de pericol, precum și în cazul substanțelor care îndeplinesc criteriile de la articolul 57 litera (a), (b) sau (c) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 nu trebuie să depășească limitele de concentrație generice sau specifice determinate în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Acolo unde se determină limite de concentrație specifice, acestea prevalează asupra celor generice.
Tabelul 4
Fraze de pericol și fraze de risc aferente
Fraza de pericol (1) |
Fraza de risc (2) |
H300 Mortal în caz de înghițire |
R28 |
H301 Toxic în caz de înghițire |
R25 |
H304 Poate fi mortal în caz de înghițire și de pătrundere în căile respiratorii |
R65 |
H310 Mortal în contact cu pielea |
R27 |
H311 Toxic în contact cu pielea |
R24 |
H330 Mortal în caz de inhalare |
R23/26 |
H331 Toxic în caz de inhalare |
R23 |
H340 Poate provoca anomalii genetice |
R46 |
H341 Susceptibil de a provoca anomalii genetice |
R68 |
H350 Poate provoca cancer |
R45 |
H350i Poate provoca cancer în cazul inhalării |
R49 |
H351 Susceptibil de a provoca cancer |
R40 |
H360F Poate dăuna fertilității |
R60 |
H360D Poate dăuna fătului |
R61 |
H360FD Poate dăuna fertilității. Poate dăuna fătului |
R60/61/60-61 |
H360Fd Poate dăuna fertilității. Susceptibil de a dăuna fătului |
R60/63 |
H360Df Poate dăuna fătului. Susceptibil de a dăuna fertilității |
R61/62 |
H361f Susceptibil de a dăuna fertilității |
R62 |
H361d Susceptibil de a dăuna fătului |
R63 |
H361fd Susceptibil de a dăuna fertilității. Susceptibil de a dăuna fătului. |
R62-63 |
H362 Poate dăuna copiilor alăptați la sân |
R64 |
H370 Provoacă leziuni ale organelor |
R39/23/24/25/26/27/28 |
H371 Poate provoca leziuni ale organelor |
R68/20/21/22 |
H372 Provoacă leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată |
R48/25/24/23 |
H373 Poate provoca leziuni ale organelor în caz de expunere prelungită sau repetată |
R48/20/21/22 |
H400 Foarte toxic pentru mediul acvatic |
R50 |
H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung |
R50-53 |
H411 Toxic pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung |
R51-53 |
H412 Nociv pentru mediul acvatic, cu efecte pe termen lung |
R52-53 |
H413 Poate provoca efecte pe termen lung asupra mediului acvatic |
R53 |
EUH059 Periculos pentru stratul de ozon |
R59 |
EUH029 În contact cu apa, degajă un gaz toxic |
R29 |
EUH031 În contact cu acizi, degajă un gaz toxic |
R31 |
EUH032 În contact cu acizi, degajă un gaz foarte toxic |
R32 |
EUH070 Toxic în caz de contact cu ochii |
R39-41 |
H317 (subcategoria 1A): Poate provoca o reacție alergică a pielii (concentrația de declanșare ≥ 0,1 % g/g) (3) |
R43 |
H317 (subcategoria 1 B): Poate provoca o reacție alergică a pielii (concentrația de declanșare ≥ 1,0 % g/g) (3) |
|
H334: Poate provoca simptome de alergie sau astm sau dificultăți de respirație în caz de inhalare |
R42 |
Solicitantul furnizează lista tuturor materialelor care compun produsul, inclusiv lista tuturor articolelor și părților omogene ale acestuia.
Solicitantul controlează prezența substanțelor și a amestecurilor cărora le pot fi atribuite frazele de pericol sau de risc indicate mai sus în cadrul criteriului. Solicitantul furnizează o declarație privind conformitatea cu acest criteriu pentru produs sau pentru orice articol ori parte omogenă a acestuia.
Solicitanții selectează modalitățile de verificare adecvate. Principalele modalități de verificare sunt următoarele:
— |
părți omogene sau orice elemente de tratare sau impurități aferente (de exemplu, stratul de polimeri superabsorbanți): se furnizează fișe cu date de securitate pentru materialele care intră în compoziția acelei părți din produs și pentru substanțele și amestecurile utilizate în prepararea și tratarea materialelor rămase în partea finală a procesului într-o concentrație care depășește limita de 0,10 % g/g, cu excepția cazului în care se aplică o limită de concentrație generică sau specifică mai joasă, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008; |
— |
preparate chimice utilizate pentru a conferi o funcție specifică produsului sau componentelor acestuia (de exemplu, cleiuri și adezivi, vopsele): se furnizează fișe cu date de securitate pentru substanțele și amestecurile utilizate la asamblarea produsului finit sau pentru substanțele și amestecurile aplicate componentelor produsului și care rămân în aceste componente. |
Declarația include documente conexe, precum declarații de conformitate semnate de furnizori, declarații privind neclasificarea substanțelor, a amestecurilor și a materialelor în niciuna din clasele de pericol asociate cu frazele de pericol sau de risc menționate în tabelul 4, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, în măsura în care acest lucru poate fi stabilit cel puțin din informațiile care îndeplinesc cerințele incluse în anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Informațiile furnizate trebuie să se refere la acele forme sau stări fizice ale substanțelor sau ale amestecurilor care sunt utilizate în produsul finit.
Se furnizează următoarele informații tehnice pentru a corobora declarația privind clasificarea sau neclasificarea fiecărei substanțe și a fiecărui amestec:
(i) |
pentru substanțele care nu au fost înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 sau pentru care nu există încă o clasificare CLP armonizată: informațiile care îndeplinesc cerințele menționate în anexa VII la regulamentul respectiv; |
(ii) |
pentru substanțele care au fost înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 și care nu îndeplinesc cerințele pentru clasificarea CLP: informațiile pe baza dosarului de înregistrare REACH, confirmând statutul de substanță neclasificată; |
(iii) |
pentru substanțele pentru care există o clasificare armonizată sau care sunt clasificate în regim propriu: fișe cu date de securitate, dacă acestea sunt disponibile. Dacă acestea nu sunt disponibile sau substanța este clasificată în regim propriu, se furnizează informații referitoare la clasificarea substanțelor în funcție de pericol în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006; |
(iv) |
în cazul amestecurilor: fișe cu date de securitate, dacă acestea sunt disponibile. Dacă acestea nu sunt disponibile, se furnizează calculul clasificării amestecului conform normelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, împreună cu informațiile relevante pentru clasificarea amestecurilor în funcție de pericol în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. |
Fișele cu date de securitate (FDS) se completează conform orientărilor prevăzute în secțiunile 2, 3, 9, 10, 11 și 12 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (Cerințe pentru completarea fișelor cu date de securitate). FDS incomplete vor trebui să fie însoțite de informații din declarațiile furnizorilor de substanțe chimice.
Informațiile privind proprietățile intrinseci ale substanțelor pot fi obținute cu ajutorul altor metode decât testele, de exemplu prin folosirea de metode alternative cum ar fi metodele in vitro, prin modele cantitative ale relației structură-activitate sau prin utilizarea grupării sau a trimiterilor încrucișate în conformitate cu anexa XI la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. Schimbul de date relevante în cadrul întregului lanț de aprovizionare este puternic încurajat.
7.2. Substanțele enumerate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006
Nu se acordă nicio derogare de la excluderea prevăzută la articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 66/2010 în ceea ce privește substanțele identificate ca substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită și incluse în lista prevăzută la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, atunci când acestea sunt prezente în amestecuri, într-un articol sau în orice parte omogenă a produsului în concentrații mai mari de 0,10 % în greutate.
La data depunerii cererii trebuie să se facă trimitere la cea mai recentă listă a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Solicitantul prezintă o declarație de conformitate cu criteriul 7.2, împreună cu documentele aferente, printre care și declarații de conformitate semnate de furnizorii materialelor și copii ale FDS relevante pentru substanțe sau amestecuri, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind substanțele și amestecurile. Limitele de concentrație trebuie specificate în fișele cu date de securitate conform articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind substanțele și amestecurile.
Criteriul 8. Eficiența materialelor în procesul de fabricație
Cantitatea de deșeuri generate în cursul fabricării și ambalării produselor, după deducerea fracțiunii care este reutilizată sau transformată în materiale utile și/sau energie, nu depășește:
— |
10 % în greutate din produsele finite pentru tampoanele igienice; |
— |
5 % în greutate din produsele finite pentru toate celelalte produse. |
Solicitantul prezintă dovezi privind cantitatea de deșeuri care nu au fost reutilizate în cadrul procesului de fabricație sau care nu sunt transformate în materiale și/sau energie.
Calculele trebuie prezentate în conformitate cu ISO 14025 și solicitantul trebuie să precizeze toți următorii parametri privind:
— |
greutatea produsului și a ambalajului; |
— |
toate fluxurile de deșeuri generate în cursul fabricării; și |
— |
procesele de tratare respective (de exemplu, reciclare, incinerare), inclusiv fracțiunea de deșeuri recuperate și cea de deșeuri eliminate. |
Deșeurile nete se calculează ca diferența dintre cantitatea de deșeuri produse și cantitatea de deșeuri recuperate.
Criteriul 9. Orientări privind eliminarea produsului
Producătorii înscriu sau indică prin simboluri vizuale pe ambalaj:
— |
că produsul nu trebuie aruncat în toaletă; |
— |
cum trebuie eliminat produsul în mod corect. |
Solicitantul prezintă o mostră a ambalajului.
Criteriul 10. Adecvarea pentru utilizare și calitatea produsului
Eficiența/calitatea produsului trebuie să fie satisfăcătoare și cel puțin echivalentă cu cea a produselor aflate deja pe piață. Adecvarea pentru utilizare se testează în ceea ce privește caracteristicile și parametrii raportați în tabelul 5. În cazul în care au fost identificate pragurile de performanță, acestea trebuie respectate.
Tabelul 5
Caracteristicile și parametrii care descriu adecvarea pentru utilizare a produsului ce urmează să fie testat
Caracteristici |
Practica de testare necesară (prag de performanță) |
||||||
Scutece pentru copii |
Absorbante igienice |
Tampoane igienice |
Tampoane pentru sân |
||||
Teste în condiții de utilizare |
|
Testele unui grup de consumatori (scurgerile survin în mai puțin de 5 % din utilizările produsului) |
|||||
|
Testele unui grup de consumatori (80 % din consumatorii care au testat produsul evaluează rezultatele ca fiind satisfăcătoare) |
Nu se aplică |
La fel ca în cazul scutecelor pentru copii |
||||
|
Testele unui grup de consumatori (80 % din consumatorii care au testat produsul evaluează rezultatele ca fiind satisfăcătoare) |
||||||
|
Testele unui grup de consumatori (80 % din consumatorii care au testat produsul evaluează rezultatele ca fiind satisfăcătoare) |
||||||
Teste tehnice |
|
Rata de absorbție și absorbția înainte de scurgere |
Metoda „Syngina” |
Nicio metodă recomandată |
|||
|
Pierderea transepidermică de apă, metoda reumidificării sau testul de corneometrie |
Nu se aplică |
Nicio metodă recomandată |
Se furnizează un raport de încercare privind testele în condiții de utilizare și testele tehnice care să descrie metodele de testare, rezultatele testelor și datele utilizate. Testele trebuie efectuate de către laboratoare autorizate să pună în aplicare sisteme de control al calității, fie interne, fie externe.
Testele se efectuează pentru tipul și mărimea specifice produselor care solicită obținerea etichetei ecologice a UE. Cu toate acestea, în cazul în care se poate demonstra că produsele au aceeași eficacitate, poate fi suficient să se testeze numai o mărime sau un ansamblu reprezentativ de mărimi pentru fiecare model de produs. Se acordă o atenție specială prelevării de probe, transportului și depozitării produselor, pentru a garanta rezultate reproductibile. Se recomandă să nu se bareze informațiile de pe produse sau să nu se plaseze produsele în ambalaje neutre, având în vedere riscul ca performanța produselor și/sau a ambalajelor să fie afectată.
Informațiile privind testele trebuie puse la dispoziția organismelor competente cu respectarea aspectelor legate de confidențialitate. Rezultatele testelor trebuie să fie clar explicate și prezentate într-un limbaj, în unități și în simboluri care să fie inteligibile pentru utilizatorul datelor. Se menționează următoarele elemente: locul si data testelor; criteriile utilizate pentru a alege produsele testate și măsura în care acestea sunt reprezentative; caracteristicile alese pentru testare și, dacă este cazul, motivele pentru care unele caracteristici nu au fost incluse; metodele de testare utilizate și limitările acestora, dacă există. Se furnizează orientări clare privind utilizarea rezultatelor testelor.
Orientări suplimentare pentru testele efectuate de către utilizatori:
— |
eșantionarea, structurarea testului, recrutarea grupului și analiza rezultatelor testelor trebuie să respecte practicile statistice standard (AFNOR Q 34-019, ASTM E1958-07e1 sau o practică echivalentă); |
— |
fiecare produs se evaluează pe baza unui chestionar. Testul trebuie să dureze cel puțin 72 de ore, o întreagă săptămână dacă este posibil, și se realizează în condiții normale de utilizare a produsului; |
— |
numărul recomandat de persoane care efectuează testele este de cel puțin 30. Toate persoanele care participă la anchetă trebuie să fie utilizatori curenți ai tipurilor/mărimilor specifice ale produselor testate; |
— |
în cazul în care produsul nu este conceput în mod specific pentru un singur sex, raportul dintre cele două sexe trebuie să fie de 1:1; |
— |
la anchetă trebuie să participe un eșantion de persoane care să reprezinte în mod proporțional diferitele grupuri de consumatori de pe piață. Se precizează în mod clar vârsta, țara și sexul; |
— |
persoanele bolnave și cele cu o afecțiune cronică de piele nu ar trebui să participe la test. În cazurile în care persoanele se îmbolnăvesc pe parcursul perioadei de testare a utilizatorilor, acest lucru trebuie să fie precizat în chestionar, iar răspunsurile nu vor fi luate în considerare pentru evaluare; |
— |
în ceea ce privește menținerea uscată a pielii, adecvarea și confortul, precum și performanța globală, 80 % din consumatorii care au testat produsul trebuie să evalueze performanța ca fiind satisfăcătoare, ceea ce ar putea însemna, de pildă, că o notă de peste 60 se atribuie de către consumator (pe o scară cantitativă de la 1 la 100) sau că produsul a fost evaluat ca fiind bun sau foarte bun (din cinci opțiuni calitative: foarte slab, slab, mediu, bun, foarte bun). În ceea ce privește absorbția și protecția împotriva scurgerilor, scurgerea trebuie să survină în mai puțin de 5 % dintre produsele testate; |
— |
rezultatele se evaluează statistic după ce perioada de testare de către utilizatori s-a încheiat; |
— |
factorii externi (precum brandingul, cotele de piață și publicitatea) care ar putea avea un impact asupra percepției în ceea ce privește performanța produselor trebuie comunicați. |
Cerințe suplimentare pentru testele tehnice:
— |
metodele de testare se bazează pe cât posibil pe metode relevante pentru produsul respectiv, reproductibile și riguroase; |
— |
trebuie testate minimum cinci eșantioane. Rezultatele medii se raportează împreună cu indicarea deviației standard. |
Greutatea, dimensiunile și caracteristicile de proiectare ale produsului trebuie descrise și puse la dispoziție în conformitate cu criteriul 1.
Criteriul 11. Aspecte sociale
Solicitanții se asigură că principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, astfel cum sunt stabilite de standardele fundamentale de muncă ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), de inițiativa „Global Compact” a ONU și de Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale sunt respectate de toate unitățile de producție din cadrul lanțului de aprovizionare care participă la fabricarea produsului (produselor) aflat(e) sub incidența licenței. În scopul verificării, se face trimitere la următoarele standarde fundamentale de muncă ale OIM:
029 |
Munca forțată |
087 |
Libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical |
098 |
Dreptul de organizare și negociere colectivă |
100 |
Egalitatea de remunerare |
105 |
Abolirea muncii forțate |
111 |
Discriminarea (ocuparea forței de muncă și exercitarea profesiei) |
138 |
Convenția privind vârsta minimă de încadrare în muncă |
155 |
Sănătatea și securitatea la locul de muncă |
182 |
Eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor |
Aceste standarde se comunică unităților de producție din cadrul lanțului de aprovizionare care participă la fabricarea produsului finit.
Solicitantul demonstrează verificarea conformității efectuată de o parte terță, prin intermediul unei verificări independente sau al unor probe documentare, inclusiv al vizitelor la fața locului efectuate de auditori ca parte a procesului de verificare pentru acordarea etichetei ecologice referitor la unitățile de producție din cadrul lanțului de aprovizionare care participă la fabricarea produsului (produselor) aflat(e) sub incidența licenței. Verificarea se realizează în momentul depunerii cererii și ulterior în cursul perioadei de valabilitate a licenței dacă sunt introduse noi unități de producție.
Criteriul 12. Informațiile care figurează pe eticheta ecologică a UE
Logoul etichetei ecologice a UE se aplică pe ambalajul produsului. Caseta 2 de pe eticheta ecologică a UE include următorul text:
— |
„Impact redus în urma consumului de resurse”; |
— |
„Utilizare restrictivă de substanțe periculoase”; |
— |
„Teste de performanță și de calitate îndeplinite”. |
Pe ambalaj ar mai trebui să figureze următorul text: „Pentru informații suplimentare privind motivele pentru care acest produs a primit eticheta ecologică a UE, vă rugăm să consultați site-ul http://ec.europa.eu/environment/ecolabel/”.
Solicitantul furnizează o declarație de respectare a cerinței și probe vizuale în acest sens.
(*) Calculul ține seama de emisiile nete de fosfor. Fosforul conținut în mod natural în materiile prime lemnoase și în apă poate fi scăzut din emisiile totale de fosfor. Se acceptă reduceri de până la 0,010 kg/TUA.
(1) Conform definiției din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).
(2) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).
(3) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(4) Avizul CSSC privind parfumurile alergene din produsele cosmetice, adoptat în iunie 2012 http://ec.europa.eu/health/scientific_committees/consumer_safety/docs/sccs_o_102.pdf
(5) Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(7) Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (JO 196, 16.8.1967, p. 1).
(1) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.
(2) În conformitate cu Directiva 67/548/CEE și cu Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (JO L 200, 30.7.1999, p. 1).
(3) În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 286/2011 al Comisiei din 10 martie 2011 de modificare, în vederea adaptării la progresul tehnic și științific, a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (JO L 83, 30.3.2011, p. 1).
(**) Această cerință nu se aplică absorbantelor subțiri destinate protejării lenjeriei femeiești (absorbante zilnice).