20.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 149/1

(1)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 13 iulie 2011 intitulată „Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” a prezentat potențialele provocări, obiective și orientări ale politicii comune în domeniul pescuitului (denumită în continuare „PCP”) ulterior anului 2013. În perspectiva dezbaterii care a urmat publicării comunicării menționate, PCP a fost reformată prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Reforma PCP cuprinde toate elementele principale ale PCP, inclusiv aspectele sale financiare. În vederea îndeplinirii obiectivelor acestei reforme, este oportun să se abroge Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului (5), Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului (6), Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului (7) și Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliului (8), precum și să se înlocuiască toate aceste dispoziții cu prezentul regulament.

Fiind recunoscut faptul că toate aspectele legate de oceanele și mările Europei sunt legate între ele, prezentul regulament ar trebui să sprijine, de asemenea, dezvoltarea în continuare a politicii maritime integrate (PMI) menționată în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(2)

Domeniul de aplicare al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) ar trebui să includă sprijin pentru PCP pentru conservarea resurselor biologice marine, pentru gestionarea pescuitului și a flotelor care exploatează respectivele resurse, pentru resursele biologice de apă dulce și acvacultura, precum și pentru prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre, sunt desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii sau de resortisanți ai statelor membre, fără se a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 (10) (CNUDM).

(3)

Succesul PCP depinde de un sistem eficace de control, inspecție și aplicare, precum și de disponibilitatea unor date complete și fiabile, atât în vederea consultanței științifice, cât și în scop de punere în aplicare și control. Prin urmare, FEPAM ar trebui să sprijine politicile respective.

(4)

Domeniul de aplicare al FEPAM ar trebui să includă sprijinul pentru PMI, inclusiv pentru elaborarea și punerea în aplicare a unor operațiuni și a unui proces decizional coordonate în legătură cu oceanele, mările, regiunile costiere și sectoarele maritime, în completarea diferitelor politici ale Uniunii legate de acestea, în special a PCP și a politicilor privind transportul, industria, coeziunea teritorială, mediul, energia și turismul. Ar trebui să se asigure coerența și integrarea în ceea ce privește gestionarea diferitelor politici sectoriale în Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și Coasta Iberică, bazinul maritim al Mării Mediterane și bazinul maritim al Mării Negre.

(5)

Beneficiarii FEPAM, în sensul articolului 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), pot fi operatori în sensul articolului 4 punctul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pescari sau organizații de pescari, dacă nu se specifică altfel în prezentul regulament.

(6)

În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, prin care a fost adoptată noua strategie a Uniunii pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în temeiul Comunicării Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), Uniunea și statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă în Uniune. Ar trebui ca resursele să fie concentrate în vederea atingerii obiectivelor și țintelor Strategiei Europa 2020, îndeosebi a celor legate de ocuparea forței de muncă, de schimbările climatice, de durabilitatea energetică, de combaterea sărăciei și de incluziunea socială, precum și în vederea îmbunătățirii eficacității prin punerea unui accent mai puternic pe rezultate. Includerea PMI în FEPAM contribuie, de asemenea, la îndeplinirea principalelor obiective de politică stabilite în Strategia Europa 2020 și corespunde obiectivelor generale privind creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(7)

Pentru a se garanta faptul că FEPAM contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP, PMI și ale Strategiei Europa 2020, este necesar să se pună accentul pe un număr limitat de priorități esențiale referitoare la încurajarea pescuitului și a acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere, stimulând punerea în aplicare a PCP, sporind ocuparea forței de muncă și coeziunea teritorială, încurajând comercializarea și prelucrarea, precum și punerea în aplicare a PMI.

(8)

În toate etapele punerii în aplicare a FEPAM, Uniunea ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(9)

Obiectivul general al PCP constă în a garanta că activitățile din domeniul pescuitului și acvaculturii contribuie la crearea unor condiții de mediu în măsură să fie sustenabile pe termen lung, care sunt necesare pentru dezvoltarea economică și socială. De asemenea, politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la creșterea productivității, la un nivel de trai echitabil pentru sectorul pescuitului și la piețe stabile și ar trebui să asigure disponibilitatea resurselor și prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.

(10)

Este extrem de important ca aspectele de mediu să fie mai bine integrate în PCP, ceea ce ar conduce la atingerea obiectivelor și țintelor politicii de mediu a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020. PCP vizează o exploatare a resurselor biologice marine vii prin care să se refacă și să se mențină stocurile de pește la niveluri care să permită obținerea producției maxime durabile, până în 2015, dacă este posibil, și cel târziu până în 2020. PCP ar trebui să pună în aplicare abordări preventive și ecosistemice în ceea ce privește gestionarea pescuitului. În consecință, FEPAM ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12).

(11)

Finanțarea prin intermediul unui fond unic, FEPAM, a cheltuielilor aferente PCP și PMI ar trebui să abordeze necesitatea unei simplificări și să consolideze integrarea ambelor politici. Extinderea gestiunii partajate la prelucrare și comercializare, inclusiv la compensațiile pentru regiunile ultraperiferice, la activitățile de control, de colectare de date și de gestionare, precum și la PMI, ar trebui să contribuie în continuare la simplificarea și la reducerea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre și, de asemenea, să ducă la sporirea coerenței și eficienței sprijinului acordat.

(12)

Bugetul Uniunii ar trebui să finanțeze cheltuielile aferente PCP și PMI prin intermediul unui fond unic, FEPAM, fie în mod direct, fie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Gestiunea partajată cu statele membre ar trebui să se aplice nu doar măsurilor de sprijinire a pescuitului, a acvaculturii și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, ci și prelucrării și comercializării, compensațiilor pentru regiunile ultraperiferice și activităților de control și de colectare de date, precum și PMI. Gestiunea directă ar trebui să se aplice consultanței științifice, măsurilor specifice de control și de executare, contribuțiilor voluntare la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, cunoașterii pieței, consiliilor consultative și operațiunilor de punere în aplicare a PMI și activităților de comunicare. Ar trebui să fie precizate tipurile de operațiuni care se califică pentru a fi finanțate prin FEPAM.

(13)

Este necesar să se facă distincția între categoriile de măsuri de control și de punere în aplicare care sunt cofinanțate în cadrul gestiunii partajate și cele cofinanțate în cadrul gestiunii directe. Este esențială rezervarea resurselor care urmează a fi alocate activităților de control și de colectare de date în cadrul gestiunii partajate, permițând o anumită flexibilitate între cele două categorii de măsuri.

(14)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM urmează a fi condiționată de respectarea normelor PCP de către statele membre și de către operatori. Această cerință este menită a reflecta responsabilitatea Uniunii de a garanta, în interes public, conservarea resurselor biologice marine în temeiul PCP, în temeiul articolului 3 din TFUE.

(15)

Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi subminată dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi acordată operatorilor care, ex-ante, nu au îndeplinit cerințele legate de interesul public de a se conserva resursele biologice marine. Prin urmare, cererile prezentate de operatori ar trebui să fie eligibile pentru finanțare în cadrul FEPAM numai cu condiția ca, într-o anumită perioadă înaintea depunerii unei cereri de sprijin, operatorii respectivi să nu fi să nu fi săvârșit nicio încălcare, infracțiune sau fraudă gravă și să nu fi fost implicați în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista Uniunii privind navele angajate în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate (INN) sau al navelor sub pavilionul unor țări identificate ca țări terțe necooperante astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(16)

De asemenea, beneficiarii ar trebui să îndeplinească în continuare cerințele de admisibilitate și după transmiterea cererii pentru sprijin, atât pe întreaga perioadă de punere în aplicare a operațiunii, cât și timp de cinci ani de la efectuarea plății finale către beneficiarul în cauză.

(17)

Ar trebui să se aplice consecințe financiare și corecții în cazul în care beneficiarul nu îndeplinește condițiile de eligibilitate și de durabilitate. Pentru a determina cuantumul unei astfel de corecții financiare, ar trebui să se țină cont de natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv al comiterii încălcărilor, infracțiunilor sau fraudelor de către beneficiar, precum și de importanța contribuției FEPAM la activitatea economică a beneficiarului.

(18)

Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi, de asemenea, subminată dacă sprijinul financiar din partea Uniunii în cadrul FEPAM ar fi furnizată statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute de normele PCP legate de interesul public de a se conserva resursele marine, de exemplu obligațiile referitoare la colectarea de date și la aplicarea controalelor. Mai mult decât atât, în cazul neîndeplinirii obligațiilor respective, există riscul ca statele membre să nu detecteze cererile inadmisibile sau operațiunile neeligibile.

(19)

Ca măsură preventivă, pentru a împiedica efectuarea unor plăți neeligibile, precum și pentru a stimula statele membre să se conformeze normelor PCP, ar trebui să se prevadă dispoziții pentru întreruperea termenului de plată și suspendarea plăților, ca măsuri cu durată și domeniu de aplicare limitate. Corecțiile financiare care au consecințe definitive și irevocabile ar trebui să se aplice numai cheltuielilor afectate de cazurile de neconformare.

(20)

În vederea îmbunătățirii coordonării și a punerii în aplicare armonizate a fondurilor care oferă sprijin în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), a fondurilor pentru dezvoltare rurală și pentru sectorul maritim și al pescuitului, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, respectiv, FEPAM, au fost stabilite dispoziții comune pentru toate aceste fonduri („fondurile ESI”) prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În completarea Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, prezentul regulament conține dispoziții specifice și complementare, datorate particularităților sectoarelor PCP și PMI.

(21)

Principiul proporționalității ar trebui aplicat programului operațional și pe întreg parcursul ciclului de program, ținând cont de dimensiunea administrațiilor respective statelor membre și de cuantumul total al cheltuielilor publice alocat programului operațional.

(22)

Comisia ar trebui să realizeze o defalcare anuală pe stat membru a creditelor de angajament disponibile, aplicând criterii obiective și transparente. Aceste criterii ar trebui să includă indicatori de măsurare a dimensiunii sectorului pescuitului și acvaculturii, a amplorii responsabilităților privind controlul și colectarea de date, a alocărilor istorice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 și a consumului anterior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(23)

Îndeplinirea anumitor condiționalități specifice ex ante este extrem de importantă în contextul PCP, în special în ceea ce privește prezentarea unui raport privind capacitatea de pescuit și a unui plan strategic național multianual pentru acvacultură și capacitatea administrativă dovedită în vederea respectării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescuitului, precum și în vederea punerii în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii.

(24)

În conformitate cu obiectivul de simplificare, toate activitățile în temeiul FEPAM care intră sub incidența gestiunii partajate, inclusiv controlul și colectarea de date, ar trebui să ia forma unui program operațional unic pentru fiecare stat membru, în conformitate cu structura națională a respectivului stat membru. Exercițiul de programare ar trebui să vizeze perioada cu prinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Atunci când întocmesc programul operațional unic, statele membre ar trebui să se asigure că volumul și conținutul programelor lor operaționale reflectă obiectivul de simplificare. Fiecare program ar trebui să stabilească o strategie pentru atingerea țintelor legate de prioritățile Uniunii în cadrul FEPAM și o serie de măsuri. Programarea ar trebui să respecte aceste priorități ale Uniunii, adaptându-se în același timp la contextele naționale, și ar trebui să completeze alte politici ale Uniunii, în special politica de dezvoltare rurală și politica de coeziune.

(25)

În vederea promovării pescuitului costier la scară mică, statele membre care au pescuitul costier la scară semnificativ mică ar trebui să anexeze la programul lor operațional planuri de acțiune pentru dezvoltarea și asigurarea competitivității și a durabilității pescuitului costier la scară mică.

(26)

Pentru a contribui la realizarea obiectivului de simplificare în cadrul punerii în aplicare a FEPAM și pentru a reduce atât costurile cu controalele, cât și rata de eroare, statele membre ar trebui să folosească la maximum posibilitatea de a folosi forme de granturi simplificate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(27)

În vederea punerii în aplicare a obligațiilor în materie de control în temeiul PCP, statele membre ar trebui să elaboreze secțiunea privind controlul din cadrul programului operațional în conformitate cu prioritățile Uniunii adoptate de Comisie în acest domeniu de politică. În vederea ajustării programului operațional la nevoile în continuă schimbare în materie de control și executare, secțiunea privind controlul din cadrul programului operațional ar trebui revizuită regulat, în funcție de schimbările priorităților Uniunii în ceea ce privește politica de control și executare din cadrul PCP. Aceste modificări ar trebui să fie aprobate de Comisie. În vederea asigurării unei flexibilități continue în ceea ce privește programarea activităților în domeniul controlului, revizuirea secțiunii privind controlul din cadrul programului operațional ar trebui să facă obiectul unei proceduri simplificate.

(28)

Statele membre ar trebui să elaboreze secțiunea privind colectarea de date din cadrul programului în conformitate cu programul multianual al Uniunii, astfel cum este menționat în Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (13). Pentru a se adapta la nevoile specifice legate de activitățile de colectare de date, statele membre, în conformitate cu regulamentul menționat, ar trebui să elaboreze un program de activitate care ar trebui să fie aprobat de Comisie.

(29)

Fondurile care intră sub incidența gestiunii directe, cu excepția asistenței tehnice din partea Comisiei, ar trebui să fie predefinite prin obiective cu un grad de flexibilitate de 5 % și să fie reglementate de programe de activitate anuale.

(30)

În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților de pescuit, este esențial să se stimuleze și să se ofere sprijin pentru investiția în inovare. Pentru a încuraja un nivel mai ridicat al participării, procedura de solicitare de sprijin pentru inovare ar trebui să fie simplificată.

(31)

De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și a performanței economice a activităților maritime și de pescuit. Prin urmare, FEPAM ar trebui să susțină serviciile de consultanță, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, și ar trebui să stimuleze diseminarea cunoștințelor, să contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor și să promoveze dialogul social. Recunoscând rolul pe care îl joacă în comunitățile de pescuit, soții, soțiile și partenerii de viață ai pescarilor independenți ar trebui, de asemenea, să primească, în anumite condiții, sprijin pentru formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor și participarea la rețele, care să contribuie la dezvoltarea lor profesională.

(32)

Pentru a ajuta tinerii care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața muncii în sectorul pescuitului pe durata unei crize financiare persistente, FEPAM ar trebui să sprijine programele de stagiu și cursurile privind practicile de pescuit durabile și conservarea resurselor biologice marine.

(33)

Fiind cunoscut potențialul oferit de diversificare celor care practică pescuitul costier la scară mică, precum și rolul esențial al acestora în cadrul comunităților costiere, FEPAM ar trebui să ofere sprijin investițiilor care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea unor activități complementare, incluzând investiții la bord, turismul pentru pescuitul cu undița, restaurante, servicii de mediu aferente pescuitului și activități educaționale referitoare la pescuit.

(34)

Crearea și dezvoltarea unor noi activități economice în sectorul pescuitului de către tinerii pescari reprezintă o provocare din punct de vedere financiar și constituie un element care ar trebui luat în considerare în procesul de alocare și de identificare a fondurilor din cadrul FEPAM. Dezvoltarea respectivă este esențială pentru competitivitatea sectorului pescuitului din Uniune. Prin urmare, ar trebui instituit un sprijin pentru tinerii pescari care demarează activități de pescuit, pentru a facilita inițierea unor astfel de activități de către aceștia. Pentru a asigura viabilitatea noilor activități economice sprijinite în cadrul FEPAM, sprijinul ar trebui să fie condiționat de dobândirea aptitudinilor și competențelor necesare. Sprijinul pentru demararea unei afaceri ar trebui să contribuie doar la achiziționarea primului vas de pescuit.

(35)

În vederea abordării nevoilor în materie de sănătate și securitate la bordul navelor, FEPAM ar trebui să susțină investițiile care vizează garantarea siguranței, a condițiilor de lucru, a sănătății și a igienei la bord, cu condiția ca investiția sprijinită să depășească cerințele prevăzute de dreptul Uniunii sau de cel intern.

(36)

Ar trebui să fie stabilite norme pentru acordarea indemnizațiilor și compensațiilor financiare pescarilor și armatorilor navelor de pescuit în cazul încetării temporare a activităților de pescuit, dacă încetarea temporară a activității este consecința directă a anumitor măsuri de conservare, excluzând stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, este prevăzută în anumite planuri de gestionare a activităților de pescuit la nivel național sau la nivelul Uniunii sau rezultă din nereînnoirea acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului durabil sau a protocoalelor la acestea. Astfel de norme ar trebui să fie stabilite, de asemenea, în cazurile de încetare definitivă a activităților de pescuit.

(37)

Ar trebui ca, în anumite condiții, să fie posibilă contribuția FEPAM la fonduri mutuale care acordă compensații financiare pescarilor pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile, incidente de mediu sau pentru costuri de salvare.

(38)

Pentru a adapta activitățile de pescuit la posibilitățile de pescuit, FEPAM ar trebui să poată sprijini proiectarea, dezvoltarea, monitorizarea, evaluarea și gestionarea sistemelor de alocare a posibilităților de pescuit.

(39)

Sunt extrem de importante integrarea în FEPAM a preocupărilor legate de mediu și sprijinirea aplicării măsurilor de conservare din cadrul PCP, ținând totuși cont de condițiile diferite din diversele ape ale Uniunii. În acest scop, este esențială elaborarea unei abordări pe regiuni a măsurilor de conservare.

(40)

În mod similar, FEPAM ar trebui să poată sprijini reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin, mai ales prin promovarea ecoinovării și a folosirii unor unelte și echipamente de pescuit mai selective, precum și prin măsuri care să vizeze protejarea și refacerea biodiversității și ecosistemelor marine și a serviciilor pe care le furnizează acestea, în conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020.

(41)

În conformitate cu obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește schimbările climatice și eficiența energetică, FEPAM ar trebui să poată sprijini investițiile la bord și auditurile energetice.

(42)

În vederea minimizării efectelor schimbărilor climatice și a ameliorării eficienței energetice a navelor de pescuit, ar trebui să fie posibilă acordarea de sprijin pentru modernizarea și înlocuirea motoarelor principale și secundare, cu condiția ca operatorilor activi în pescuitul costier la scară mică să li se acorde prioritate în procesul de selecție pentru a îmbunătăți accesul acestora la finanțare și cu condiția ca navele de dimensiuni mai mari să contribuie la reducerea puterii motorului.

(43)

Pentru a nu pune în pericol obiectivul referitor la durabilitate al reformei PCP, cuantumul sprijinului financiar care poate fi alocat măsurilor care vizează flota, cum ar fi încetarea temporară și definitivă a activităților, precum și înlocuirea motorului ar trebui să fie plafonat, iar durata pentru care poate fi acordat sprijin financiar pentru încetarea definitivă a activităților ar trebui să fie limitată.

(44)

În conformitate cu interdicția de aruncare înapoi în mare a capturilor, introdusă de PCP, FEPAM ar trebui să susțină investițiile la bord care urmăresc utilizarea optimă a capturilor de pește nedorite și valorificarea componentelor prea puțin utilizate ale capturilor de pește. Având în vedere resursele reduse, pentru a se maximiza valoarea capturilor de pește, FEPAM ar trebui să sprijine, de asemenea, investițiile la bord care urmăresc sporirea valorii adăugate a capturilor de pește.

(45)

Fiind recunoscută importanța porturilor de pescuit, a locurilor de debarcare și a adăposturilor, FEPAM ar trebui să susțină investițiile relevante menite în special să sporească eficiența energetică, protecția mediului, calitatea produselor debarcate, precum și să îmbunătățească condițiile de siguranță și de muncă.

(46)

Este esențial pentru Uniune să se atingă un echilibru sustenabil între resursele de apă dulce și exploatarea acestora. Prin urmare, având în vedere impactul asupra mediului și păstrându-se, totodată, viabilitatea economică a acestor sectoare, ar trebui prevăzute măsuri corespunzătoare care să susțină pescuitul în apele interioare.

(47)

În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 19 septembrie 2002, adresată Consiliului și Parlamentului European, intitulată „Strategia pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene”, și cu Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2013, adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului regiunilor, intitulată „Orientările strategice pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii UE,” cu obiectivele PCP și cu Strategia Europa 2020, FEPAM ar trebui să sprijine dezvoltarea durabilă a sectorului acvaculturii din punct de vedere economic, social și de mediu.

(48)

Datorită impactului pe care l-ar putea avea animalele de crescătorie evadate din cadrul siturilor de acvacultură asupra populațiilor marine sălbatice, FEPAM nu ar trebui să ofere stimulente pentru creșterea de organisme modificate genetic.

(49)

Acvacultura contribuie la creșterea economică și la crearea locurilor de muncă în regiunile costiere și rurale. Prin urmare, este esențial ca FEPAM să fie accesibil întreprinderilor din sectorul acvaculturii, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), și să contribuie la implicarea unor noi producători în afaceri în sectorul acvaculturii. În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților din sectorul acvaculturii, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, FEPAM ar trebui să poată susține operațiunile inovatoare, dezvoltarea afacerilor întreprinderilor din domeniul acvaculturii în general, inclusiv a acvaculturii în scopuri nealimentare și de larg, precum și activități complementare cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undița, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activitățile educaționale.

(50)

De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea competitivității și a performanței economice ale activităților din sectorul acvaculturii. Prin urmare, FEPAM ar trebui să poată sprijini învățarea pe tot parcursul vieții și participarea la rețele, care stimulează diseminarea cunoștințelor, precum și serviciile de consiliere care contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor.

(51)

În vederea aducerii unei contribuții la dezvoltarea siturilor și infrastructurilor de acvacultură, FEPAM ar trebui să poată sprijini autoritățile naționale și regionale în alegerile lor strategice, în special în ceea ce privește definirea și cartografierea zonelor care pot fi considerate cele mai potrivite pentru dezvoltarea acvaculturii.

(52)

În vederea promovării unei acvaculturi durabile din punct de vedere social și economic și din punctul de vedere al mediului, FEPAM ar trebui să poată susține activitățile din sectorul acvaculturii care respectă foarte mult mediul, conversia la managementul de mediu a întreprinderilor din sector, utilizarea sistemelor de audit, precum și conversia la acvacultura ecologică. În mod similar, FEPAM ar trebui, de asemenea, să poată susține acvacultura care furnizează servicii de mediu speciale.

(53)

Fiind cunoscută importanța protecției consumatorilor, FEPAM ar trebui să poată asigura sprijinul corespunzător pentru fermieri în vederea prevenirii și atenuării riscurilor la adresa sănătății publice și a animalelor care pot fi cauzate de creșterea animalelor de acvacultură.

(54)

Fiind recunoscut riscul investițiilor în activitățile din sectorul acvaculturii, FEPAM ar trebui să poată promova securitatea afacerilor prin contribuția la asigurarea stocurilor, garantând, prin urmare, veniturile producătorilor în cazul unor pierderi neobișnuite de producție provocate în special de dezastrele naturale, evenimentele climatice adverse, schimbările bruște în ceea ce privește calitatea apei, bolile sau infestările parazitare și distrugerea instalațiilor de producție.

(55)

Dat fiind că abordarea bazată pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, utilă în promovarea dezvoltării zonelor de pescuit și de acvacultură, precum și a zonelor rurale prin luarea în considerare în totalitate a nevoilor multisectoriale pentru dezvoltarea endogenă, pe viitor este necesar să se continue și să se consolideze sprijinul acordat.

(56)

În sectoarele pescuitului și acvaculturii, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui să încurajeze abordările inovatoare pentru stimularea creșterii economice și crearea locurilor de muncă, în special prin creșterea valorii adăugate a produselor pescărești și prin diversificarea economiei locale către noi activități economice, inclusiv către cele oferite de „creșterea albastră” și sectoarele maritime mai mari.

(57)

Dezvoltarea durabilă a sectoarelor pescuitului și acvaculturii ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei, la crearea de locuri de muncă și la încurajarea inovării la nivel local. De asemenea, as trebui să contribuie la realizarea obiectivului coeziunii teritoriale, care este una dintre principalele priorități ale TFUE.

(58)

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui pusă în aplicare prin intermediul unei abordări ascendente de către parteneriatele locale care sunt compuse din reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai sectorului societății civile și să reflecte în mod corect societatea locală. Acești actori locali se află în poziția ideală pentru a elabora și a pune în aplicare strategii multisectoriale de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, menite să satisfacă nevoile zonei de pescuit locale din care fac parte. Este important să se garanteze că niciun grup cu un anumit interes nu deține mai mult de 49 % din drepturile de vot în cadrul organismelor de luare a deciziilor ale grupurilor locale de acțiune (FLAG-uri) în sectorul pescuitului.

(59)

Interconectarea diferitelor parteneriate locale este o caracteristică esențială a acestei abordări. Cooperarea dintre parteneriatele locale constituie, prin urmare, un instrument important de dezvoltare care ar trebui să fie sprijinit de FEPAM.

(60)

Sprijinul acordat zonelor de pescuit prin intermediul FEPAM ar trebui coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală oferit de alte fonduri ale Uniunii și ar trebui să vizeze toate aspectele care țin de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor FLAG-urilor, precum și costurile de revigorare a zonelor locale și de desfășurare a parteneriatelor locale.

(61)

În vederea asigurării viabilității pescuitului și a acvaculturii pe o piață extrem de competitivă, este necesar să se prevadă dispoziții care să ofere sprijin pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14), precum și pentru activitățile de comercializare și prelucrare efectuate de operatori cu scopul de a maximiza valoarea produselor pescărești și de acvacultură. Ar trebui să se acorde o atenție specială promovării operațiunilor care integrează activitățile de producție, prelucrare și comercializare din cadrul lanțului de aprovizionare sau care constau în procese sau metode inovatoare. La acordarea sprijinului, ar trebui să se acorde prioritate organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători. În ceea ce privește planurile de producție și comercializare, ar trebui să fie eligibile pentru sprijin numai organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători. Pentru a se putea adapta la noua politică privind interdicția de aruncare înapoi în mare a capturilor, FEPAM ar trebui să susțină, de asemenea, prelucrarea capturilor nedorite.

(62)

Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 prevede un mecanism de stocare pentru produsele pescărești destinate consumului uman, în vederea stimulării stabilizării piețelor. Pentru a asigura tranziția de la mecanismele de intervenție pe piață către o nouă abordare axată pe planificarea și gestionarea activităților de producție și de comercializare, sprijinul acordat de FEPAM ar trebui eliminat treptat până la 31 decembrie 2018.

(63)

Fiind recunoscută concurența din ce în ce mai acerbă cu care se confruntă cei care practică pescuitul costier la scară mică, FEPAM ar trebui să poată susține inițiativele antreprenoriale ale acestor pescari, inițiative care conferă o valoare adăugată capturilor de pește ale acestora, în special prin prelucrarea sau comercializarea directă a respectivelor capturi de pește.

(64)

Dat fiind faptul că activitățile de pescuit din regiunile ultraperiferice ale Uniunii întâmpină dificultăți legate, în special, de îndepărtarea acestora și de condițiile climatice deosebite, FEPAM ar trebui să poată lua în considerare dezavantajele specifice ale acestor regiuni, recunoscute la articolul 349 din TFUE.

(65)

În vederea menținerii competitivității anumitor produse pescărești și de acvacultură provenite din regiunile ultraperiferice ale Uniunii în raport cu produsele similare din alte regiuni ale Uniunii, Uniunea a introdus, în 1992, măsuri pentru compensarea costurilor suplimentare conexe din sectorul pescuitului. Măsurile aplicate pentru perioada 2007-2013 sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 791/2007. Este necesar să se acorde în continuare sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare generate de pescuitul, creșterea, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură din regiunile ultraperiferice ale Uniunii, începând cu 1 ianuarie 2014, astfel încât compensația să contribuie la menținerea viabilității economice a operatorilor din respectivele regiuni.

(66)

Având în vedere condițiile de comercializare diferite din regiunile ultraperiferice, fluctuațiile capturilor și ale stocurilor, precum și ținând cont de cererile pieței, deciziile cu privire la produsele pescărești eligibile pentru compensații, cantitățile maxime ale acestora și cuantumurile compensărilor în cadrul alocării totale acordate fiecărui stat membru ar trebui lăsate la latitudinea statelor membre implicate.

(67)

Statele membre ar trebui să fie autorizate să diferențieze lista și cantitățile de produse pescărești în cauză, precum și cuantumurile compensațiilor din alocarea totală pe stat membru. De asemenea, statele membre ar trebui să fie autorizate să își ajusteze planurile de compensare, dacă acest lucru este justificat de schimbarea situației.

(68)

Statele membre ar trebui să stabilească cuantumul compensațiilor la un nivel care să permită o compensare corespunzătoare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice regiunilor ultraperiferice. Pentru a se evita supracompensarea, această sumă ar trebui să fie proporțională cu costurile suplimentare pe care ajutoarele sunt menite să le compenseze. În acest scop, ar trebui de asemenea, luate în considerare alte tipuri de intervenții publice care au un impact asupra nivelului costurilor suplimentare.

(69)

Este extrem de important ca statele membre și operatorii să dețină mijloacele necesare pentru a efectua controale la un standard ridicat, prin urmare asigurându-se respectarea normelor PCP și, în același timp, exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii. Ar trebui să fie posibil, prin urmare, ca FEPAM să sprijine statele membre și operatorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (15). Prin crearea unei culturi a respectării normelor, sprijinul respectiv contribuie la creșterea durabilă.

(70)

Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 cu privire la cheltuielile generate de punerea în aplicare a sistemului de control al Uniunii ar trebui să fie sporit în cadrul FEPAM, urmărindu-se logica care stă la baza unui fond unic.

(71)

În conformitate cu obiectivele politicii Uniunii în materie de control și executare, este oportună alocarea unei durate minime pentru controlul activităților de pescuit în ceea ce privește utilizarea navelor, aeronavelor și elicopterelor de patrulare, durată care trebuie stabilită exact pentru a oferi o bază pentru sprijinul din cadrul FEPAM.

(72)

Având în vedere importanța cooperării dintre statele membre în domeniul controlului, FEPAM ar trebui să poată oferi sprijin în acest sens.

(73)

Ar trebui să se adopte măsuri care sprijină colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului, astfel cum se specifică în programul multianual al Uniunii, în special pentru sprijinirea programelor naționale și a gestionării și utilizării datelor pentru analiza științifică și punerea în aplicare a PCP. Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 pentru cheltuielile suportate în legătură cu colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului ar trebui continuat în temeiul FEPAM, urmărindu-se logica care stă la baza unui fond unic.

(74)

Deciziile bune și eficiente cu privire la gestionarea pescuitului în cadrul PCP ar trebui să fie sprijinite de activități de cercetare și de cooperare, de furnizarea de avize științifice și socioeconomice și de consilierea necesară pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv în zonele sensibile din punct de vedere biogeografic.

(75)

De asemenea, este necesară sprijinirea cooperării între statele membre și, după caz, cu țările terțe, cu privire la colectarea datelor în cadrul aceluiași bazin maritim, precum și cu organismele științifice internaționale relevante.

(76)

Obiectivul PMI este de a sprijini utilizarea durabilă a mărilor și oceanelor și de a dezvolta un proces decizional coordonat, coerent și transparent cu privire la politicile care privesc oceanele, mările, insulele, regiunile costiere și ultraperiferice și sectoarele maritime, astfel cum se reflectă în Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007, adresată Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor, intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană”.

(77)

Este necesară o finanțare susținută pentru punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a PMI pentru Uniune, necesitate reflectată în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011, în declarațiile Consiliului, în rezoluțiile Parlamentului European și în avizele Comitetului Regiunilor. Se preconizează că dezvoltarea sectorului maritim prin acordarea de sprijin financiar pentru acțiunile legate de PMI să aibă un impact semnificativ în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.

(78)

FEPAM ar trebui să susțină promovarea guvernanței maritime integrate la toate nivelurile, în special prin schimburi de bune practici, precum și prin dezvoltarea ulterioară și punerea în aplicare a strategiilor privind bazinele maritime. Aceste strategii urmăresc să stabilească un cadru integrat pentru abordarea provocărilor comune în bazinele maritime europene, să consolideze cooperarea între părțile interesate pentru a maximiza utilizarea instrumentelor financiare și a fondurilor Uniunii, precum și să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. Din perspectiva experienței CISE, acțiunile și mecanismele care vizează îmbunătățirea cooperării între statele membre pot include cooperarea transfrontalieră și trans-sectorială între sectoare maritime, de exemplu activități în cadrul forumului european al serviciilor de pază de coastă, în vederea promovării schimbului de experiență și de bune practici pentru a asigura eficacitatea și coerența în cadrul legislației relevante existente a Uniunii.

(79)

FEPAM ar trebui să susțină dezvoltarea ulterioară a unor instrumente destinate creării de sinergii între inițiativele adoptate în diferite sectoare și care privesc mările, oceanele și coastele. Acesta este cazul supravegherii maritime integrate, care are drept obiectiv o mai bună cunoaștere a situației maritime, prin schimburi de informații consolidate și securizate între sectoare. Totuși, operațiunile legate de supravegherea maritimă care fac obiectul domeniului de aplicare al titlului V din partea a treia din TFUE nu ar trebui finanțate prin FEPAM.

(80)

Interconectarea sistemelor de informații operate de sectoarele respective poate necesita mobilizarea mecanismelor de finanțare proprii ale acestor sisteme într-o manieră coerentă și în conformitate cu TFUE. Pentru dezvoltarea sustenabilă a zonelor marine și a regiunilor costiere sunt esențiale amenajarea spațială maritimă și gestionarea integrată a zonelor costiere, ambele contribuind la îndeplinirea obiectivelor legate de gestionarea bazată pe ecosisteme și la dezvoltarea legăturilor dintre uscat și mare. De asemenea, aceste unelte sunt importante pentru gestionarea diverselor utilizări ale coastelor, mărilor și oceanelor noastre, pentru a permite dezvoltarea economică durabilă a acestora și pentru a stimula investițiile transfrontaliere, iar prin punerea în aplicare a Directivei 2008/56/CE vor fi definite mai exact limitele durabilității activităților umane care au un impact asupra mediului marin. În plus, este necesar să se îmbunătățească cunoștințele despre lumea marină și să se stimuleze inovarea prin facilitarea colectării, partajarea gratuită, reutilizarea și diseminarea datelor referitoare la starea oceanelor și mărilor.

(81)

FEPAM ar trebui să sprijine creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și competitivitatea în cadrul sectoarelor maritime și în regiunile costiere. Este deosebit de important să se identifice atât obstacolele legate de reglementare și deficiențele în materie de competență care împiedică creșterea în sectoarele maritime emergente și viitoare, cât și operațiunile menite să încurajeze investițiile în inovarea tehnologică, necesare pentru a spori potențialul de afaceri al aplicațiilor marine și maritime.

(82)

FEPAM ar trebui să fie complementar și coerent cu instrumentele financiare existente și viitoare puse la dispoziție de Uniune și de statele membre, la nivel național și subnațional, în vederea promovării dezvoltării economice, sociale și teritoriale durabile, a protecției și utilizării durabile a oceanelor, mărilor și coastelor, contribuind la încurajarea unei cooperări mai eficace între statele membre și regiunile costiere, insulare și ultraperiferice ale acestora, luându-se în considerare ordinea priorităților și progresul proiectelor naționale și locale. FEPAM ar trebui să fie armonizat cu alte politici ale Uniunii care pot avea o dimensiune maritimă, în special cu FEDR, cu Fondul de coeziune și cu FSE, precum și cu Programul-cadru pentru cercetare „Orizont 2020” instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(83)

În vederea realizării obiectivelor PCP la nivel global, Uniunea joacă un rol activ în activitățile organizațiilor internaționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să contribuie la activitățile unor astfel de organizații care contribuie la asigurarea conservării și exploatării sustenabile a resurselor piscicole în marea liberă și în apele țărilor terțe. Sprijinul acordat organizațiilor internaționale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 ar trebui continuat în cadrul FEPAM, urmărindu-se astfel logica care stă la baza unui fond unic.

(84)

În vederea îmbunătățirii guvernanței în cadrul PCP și pentru a se asigura funcționarea eficace a consiliilor consultative, este esențial ca acestea să primească fonduri suficiente și permanente pentru a-și putea îndeplini cu eficacitate rolul consultativ în cadrul PCP. Urmărind logica care stă la baza unui fond unic, sprijinul acordat consiliilor consultative în cadrul FEPAM ar trebui să înlocuiască sprijinul acordat consiliilor consultative regionale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006.

(85)

Prin intermediul asistenței tehnice, FEPAM ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a programelor operaționale, prin promovarea, printre altele, a abordărilor și practicilor inovatoare în măsură să asigure o punere în aplicare simplă și transparentă. De asemenea, asistența tehnică ar trebui să includă înființarea unei rețele europene a FLAG-urilor, care să vizeze consolidarea capacităților, diseminarea informațiilor, schimburile de experiență și susținerea cooperării între parteneriatele locale.

(86)

În interesul unui bun parteneriat de muncă și al promovării corespunzătoare a asistenței acordate de Uniune, ar trebui prevăzute acțiuni de informare și publicitate cât mai ample referitor la sprijinul acordat de Uniune. Autoritățile responsabile cu gestionarea asistenței ar trebui să răspundă și de aceste aspecte de informare și publicitate și de informarea Comisiei cu privire la măsurile adoptate în acest scop.

(87)

În ceea ce privește toate operațiunile finanțate în temeiul prezentului regulament, atât în cadrul gestiunii partajate, cât și în cadrul gestiunii directe, este necesar să se asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea corespunzătoare a legislației relevante referitoare la protecția intereselor respective și să se garanteze efectuarea controalelor corespunzătoare de către statele membre și Comisie.

(88)

Pentru a aborda condițiile specifice ale PCP menționate în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a contribui la respectarea normelor PCP, ar trebui prevăzute dispoziții suplimentare față de normele privind întreruperea termenului de plată, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazul în care un stat membru sau un operator nu își îndeplinește obligațiile în temeiul PCP sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugerează o astfel de neîndeplinire a obligațiilor, Comisia ar trebui să poată, ca măsură preventivă, să întrerupă termenele de plată.

(89)

De asemenea, pe lângă posibilitatea de întrerupere a termenelor de plată, și pentru a evita un risc evident de a ajunge să ramburseze cheltuieli neeligibile, Comisia ar trebui să poată suspenda plățile în cazul unei încălcări grave a normelor PCP de către un stat membru.

(90)

Programele operaționale ar trebui să facă obiectul monitorizării și evaluării în vederea îmbunătățirii calității lor și pentru a demonstra realizările acestora. Comisia ar trebui să stabilească cadrul unui sistem comun de monitorizare și evaluare, asigurând, printre altele, disponibilitatea datelor relevante în timp util. În acest context, ar trebui stabilită o listă de indicatori și impactul politicii FEPAM ar trebui să fie evaluat de către Comisie în raport cu obiectivele specifice.

(91)

Responsabilitatea pentru monitorizarea punerii în aplicare a unui program operațional ar trebui partajată între autoritatea de gestionare și un comitet de monitorizare înființat în acest scop. În acest sens, ar trebui să fie precizate responsabilitățile care revin autorității de gestionare și comitetului de monitorizare. Monitorizarea programului operațional ar trebui să implice redactarea unui raport anual de punere în aplicare care trebuie înaintat Comisiei.

(92)

În vederea îmbunătățirii accesibilității și transparenței informațiilor privind oportunitățile de finanțare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru ar trebui să fie disponibil un site sau portal internet unic conținând informații privind programele operaționale, inclusiv listele de operațiuni sprijinite în cadrul fiecărui program operațional. Site-urile internet specifice ale tuturor statelor membre ar trebui să fie accesibile, de asemenea, prin intermediul unui site internet oficial al Uniunii unic, pentru a facilita accesul cetățenilor din diferite state membre la informațiile publicate de toate statele membre. Aceste informații ar trebui să fie rezonabile, clare și concrete, astfel încât să ofere publicului larg și mai ales contribuabililor europeni o înțelegere a modului în care este cheltuită finanțarea din partea Uniunii în cadrul FEPAM. Pe lângă acest obiectiv, publicarea datelor relevante ar trebui să servească informării publicului în legătură cu posibilitatea solicitării de finanțare din partea Uniunii. Fără a aduce atingere punerii în aplicare a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17), respectiva publicare poate include numele persoanelor fizice în conformitate cu dreptul intern al statelor membre.

(93)

Pentru a completa și a modifica anumite elemente neesențiale ale prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește identificarea perioadei de timp și a datelor de începere sau de încheiere relevante ale perioadei cu privire la criteriile de admisibilitate a cererilor, ajustarea procentelor referitoare la alocarea orientativă a fondurilor pentru fiecare obiectiv din cadrul gestionării directe, definirea operațiunilor și costurilor eligibile pentru investițiile privind igiena, sănătatea și siguranța și a investițiilor privind condițiile de muncă la bord sau în echipamente individuale, definirea costurilor eligibile ale operațiilor de protecție și de refacere a biodiversității și ecosistemelor marine în cadrul activităților de pescuit durabile, definirea costurilor eligibile pentru investițiile la bord sau în echipamente care vizează reducerea emisiilor de poluanți sau de gaze cu efect de seră și sporirea eficienței energetice a navelor de pescuit, definirea criteriilor pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor ultraperiferice, definirea cazurilor de neconformare de către statele membre care pot declanșa întreruperea termenului de plată sau suspendarea plăților, definirea criteriilor pentru fixarea nivelului corecției financiare care trebuie aplicată și de criterii pentru aplicarea corecțiilor financiare forfetare sau extrapolate și definirea conținutului și construcției sistemului comun de monitorizare și evaluare.

(94)

Pentru a se realiza o tranziție fără dificultăți de la regimul prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 la regimul prevăzut de prezentul regulament, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește stabilirea unor dispoziții tranzitorii.

(95)

Atunci când adoptă acte delegate în temeiul prezentului regulament, este deosebit de importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în timpul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(96)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea defalcării pe stat membru a resurselor globale disponibile pentru angajamente în cadrul gestiunii partajate, aprobarea programelor operaționale și a modificărilor acestora, aprobarea planurilor de activitate pentru colectarea de date, adoptarea programelor de activitate anuale referitoare la asistența tehnică la inițiativa Comisiei, recunoașterea existenței unor elemente care justifică o constatare de nerespectare gravă a obligațiilor existente în temeiul PCP, constatarea neîndeplinirii de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în temeiul PCP, suspendarea tuturor plăților intermediare aferente programului operațional sau a unei părți a acestora, și efectuarea corecțiilor financiare prin anularea totală sau parțială a sprijinului din partea Uniunii la un program operațional. Comisia ar trebui să adopte aceste acte de punere în aplicare fără a aplica Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (18).

(97)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare și în ceea ce privește prezentarea elementelor programului operațional, normele privind procedurile, formatul și calendarele privind aprobarea, precum și prezentarea și aprobarea modificărilor referitoare la programele operaționale, programul de activitate anual în temeiul titlului VI capitolele I și II, structura planului de compensare pentru regiunile ultraperiferice, aplicarea unor puncte procentuale diferite pentru intensitatea ajutorului de stat, modelul de utilizat de către statele membre pentru prezentarea către Comisie a datelor financiare, stabilirea indicatorilor specifici pentru prioritățile Uniunii, normele privind informațiile care se comunică de către statele membre, precum și datele necesare și sinergiile între posibilele surse de date, formatul și prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare și elementele care trebuie incluse în evaluările ex-ante. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 și să se recurgă la procedura de examinare.

(98)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare și în ceea ce privește adoptarea și precizarea oricăror modificări ale priorităților curente ale Uniunii în ceea ce privește executarea și controlul, de stabilire a unor norme pentru prezentarea datelor furnizate de autoritățile de gestionare, a caracteristicilor tehnice ale măsurilor de informare și publicitate referitoare la operațiune și a instrucțiunilor pentru crearea logoului și definirea culorilor standard. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Pentru a garanta o procedură mai rapidă și mai simplă, ar trebui să se recurgă la procedura de consultare.

(99)

Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, date fiind problemele structurale întâmpinate în dezvoltarea sectorului pescuitului, a sectorului acvaculturii și a sectorului maritim, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre, dar, având în vedere amploarea și efectele operațiunilor care trebuie finanțate în cadrul programelor operaționale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin furnizarea unui sprijin financiar multianual axat pe prioritățile relevante, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(100)

Schema de sprijin prevăzută de prezentul regulament înlocuiește schema de sprijin instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2328/2003, Regulamentul (CE) nr. 861/2006, Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, Regulamentul (CE) nr. 791/2007, Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 și articolul 103 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Prin urmare, regulamentele și dispozițiile menționate ar trebui să fie abrogate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea asistenței aprobate de către Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 sau a oricăror alte dispoziții legislative aplicabile asistenței respective la 31 decembrie 2013.

(101)

Este oportun să fie aliniată durata de aplicare a prezentului regulament cu cea a regulamentului (UE) nr. 1303/2013. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014,

(a)

a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP);

(b)

a măsurilor relevante legate de dreptul mării;

(c)

a dezvoltării durabile a domeniilor pescuitului și acvaculturii și a pescuitului în apele interioare; și

(d)

a politicii maritime integrate (PMI).

1.

„mediul comun pentru schimbul de informații” („CISE”) înseamnă o rețea de sisteme cu structură descentralizată, dezvoltată pentru schimbul de informații între utilizatori în vederea îmbunătățirii gradului lor de cunoaștere a activităților pe mare;

2.

„operațiuni trans-sectoriale” înseamnă acele inițiative reciproc avantajoase pentru diferite sectoare și/sau politici sectoriale, menționate în TFUE, și care nu pot fi realizate în totalitate prin măsurile cuprinse în domeniile de politică respective;

3.

„sistemul electronic de înregistrare și raportare” („ERS”) înseamnă un sistem pentru înregistrarea și raportarea electronică a datelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

4.

„Rețeaua europeană de observare și date privind mediul marin” înseamnă o rețea care integrează într-o resursă europeană comună și accesibilă programele naționale relevante de observare și de date privind mediul marin;

5.

„zonă de pescuit și de acvacultură” înseamnă o zonă cu un țărm marin, fluvial sau lacustru ori incluzând iazuri, un râu sau un bazin hidrografic, cu un nivel semnificativ de ocupare a forței de muncă în domeniul pescuitului sau al acvaculturii, care este coerentă din punct de vedere funcțional în privința aspectelor geografice, economice și sociale și care este desemnată ca atare de statul membru în cauză;

6.

„pescar” înseamnă orice persoană care practică activități de pescuit comercial, astfel cum sunt recunoscute de statul membru în cauză;

7.

„pescuit în apele interioare” înseamnă activități de pescuit desfășurate în scop comercial în apele interioare fie de nave, fie cu alte dispozitive, inclusiv cele utilizate pentru pescuitul la copcă;

8.

„managementul integrat al zonelor costiere” înseamnă strategiile și măsurile astfel cum sunt definite în Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului (19);

9.

„guvernanță maritimă integrată” înseamnă gestionarea coordonată a tuturor politicilor sectoriale la nivelul Uniunii care privesc oceanele, mările și regiunile costiere;

10.

„politica maritimă integrată” („PMI”) înseamnă o politică a Uniunii al cărei scop este să încurajeze un proces decizional coordonat și coerent pentru a maximiza dezvoltarea durabilă, creșterea economică și coeziunea socială a statelor membre și mai ales a regiunilor costiere, insulare și ultraperiferice ale Uniunii, precum și a sectoarelor maritime, prin politici coerente legate de domeniul maritim și printr-o cooperare internațională relevantă;

11.

„supravegherea maritimă integrată” („SMI”) este o inițiativă a Uniunii menită să sporească eficacitatea și eficiența activităților de supraveghere pe mările Europei prin intermediul schimbului de informații și al colaborării trans-sectoriale și transfrontaliere;

12.

„amenajarea spațială maritimă” înseamnă un proces prin care autoritățile relevante ale statului membru analizează și organizează activitățile umane în zonele marine, cu scopul de a îndeplini obiective ecologice, economice și sociale;

13.

„măsură” înseamnă un set de operațiuni;

14.

„pescuitul costier la scară mică” înseamnă activitatea de pescuit desfășurată de nave de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care nu utilizează uneltele de pescuit tractate enumerate în tabelul 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei (20);

15.

„nave care operează exclusiv în apele interioare” înseamnă nave care sunt angajate în pescuitul în scopuri comerciale în apele interioare și care nu sunt incluse în registrul flotei de pescuit a Uniunii.

(a)

promovarea pescuitului și acvaculturii competitive, durabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social;

(b)

încurajarea punerii în aplicare a PCP;

(c)

promovarea unei dezvoltări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultură;

(d)

încurajarea dezvoltării și punerii în aplicare a PMI a Uniunii într-o manieră complementară față de politica de coeziune și de PCP;

1.

promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv și bazat pe cunoaștere, prin intermediul următoarelor obiective specifice:

2.

stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere, prin intermediul următoarelor obiective specifice:

3.

încurajarea punerii în aplicare a PCP prin intermediul următoarelor obiective specifice:

4.

creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale prin intermediul următorului obiectiv specific: promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea inserției profesionale și a mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea activităților din domeniul pescuitului și al altor sectoare ale economiei maritime.

5.

stimularea comercializării și prelucrării prin intermediul următoarelor obiective specifice:

6.

stimularea punerii în aplicare a PMI.

(a)

a săvârșit o încălcare gravă în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (21) sau al articolului 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(b)

a fost implicat în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau a navelor sub pavilionul țărilor identificate ca țări terțe necooperante, astfel cum este prevăzut la articolul 33 din respectivul regulament;

(c)

a săvârșit o încălcare gravă a normelor PCP identificate ca atare în alte acte juridice adoptate de Parlamentul European și de Consiliu; sau

(d)

a comis oricare dintre infracțiunile stabilite la articolele 3 și 4 din Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22), în cazul în care se prezintă o cerere de sprijin în temeiul titlului V capitolul II din prezentul regulament.

(a)

identificarea perioadei menționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol, care trebuie să fie proporțională cu natura, gravitatea, durata și caracterul repetitiv ale încălcării grave. ale infracțiunii în cauză sau ale fraudei, și care trebuie să fie de cel puțin un an;

(b)

datele de începere sau de încheiere relevante ale perioadei menționate la alineatele (1) și (3) din prezentul articol.

(a)

operațiunile care determină creșterea capacității de pescuit a unei nave sau unui echipament care sporește capacitatea navei de a găsi pește;

(b)

construcția de noi nave de pescuit sau importul de nave de pescuit;

(c)

încetarea temporară sau definitivă a activităților de pescuit, în absența unei dispoziții contrare în prezentul regulament;

(d)

pescuitul de explorare;

(e)

transferul dreptului de proprietate asupra unei întreprinderi;

(f)

repopularea directă, cu excepția cazului în care această operațiune este prevăzută în mod explicit de un act juridic al Uniunii ca măsură de conservare sau în cazul repopulării experimentale.

(a)

6 450 000 EUR pentru Insulele Azore și Madeira;

(b)

8 700 000 EUR pentru Insulele Canare;

(c)

12 350 000 EUR pentru regiunile ultraperiferice franceze menționate la articolul 349 din TFUE.

(a)

în ceea ce privește titlul V, cu excepția articolelor 76 și 77:

(b)

În ceea ce privește articolele 76 și 77:

(c)

În ceea ce privește toate măsurile, alocările anterioare de fonduri în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului și consumul anterior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(a)

analiza situației în funcție de punctele forte, de punctele slabe, de oportunități și de amenințări și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică, inclusiv în bazinele maritime, după caz, cuprinse de program.

Analiza este structurată în jurul priorităților relevante ale Uniunii prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament, și, după caz, este consecventă cu planul strategic național multianual pentru acvacultură menționat la articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și în jurul progreselor înregistrate în atingerea stării ecologice bune prin dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiei maritime menționate la articolul 5 din Directiva 2008/56/CE. Nevoile specifice legate de locurile de muncă, de mediu, de atenuarea și de adaptarea la schimbările climatice și de promovarea inovării se evaluează în raport cu prioritățile Uniunii, în vederea identificării răspunsurilor celor mai relevante la nivelul fiecărei priorități asociate cu domeniile respective;

(b)

o descriere a strategiei în sensul articolului 27 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care demonstrează că:

(c)

după caz, nevoile specifice ale zonelor Natura 2000, astfel cum sunt stabilite prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului (25), și contribuția programului la crearea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește, astfel cum se prevede la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(d)

evaluarea condițiilor specifice ex-ante menționate la articolul 9 și în anexa IV la prezentul regulament și, atunci când este necesar, a acțiunilor menționate la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

(e)

o descriere a cadrului de performanță în sensul articolului 22 și al anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

(f)

o listă cu măsurile selectate, în funcție de prioritățile Uniunii;

(g)

o listă a criteriilor aplicate în vederea selectării zonelor de pescuit și de acvacultură în temeiul titlului V capitolul III;

(h)

o listă a criteriilor de selecție pentru strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității prevăzute la titlul V capitolul III;

(i)

în statele membre în care peste 1 000 de nave pot fi considerate nave de pescuit costiere la scară mică, un plan de acțiune pentru dezvoltarea, competitivitatea și sustenabilitatea pescuitului costier la scară mică;

(j)

cerințele de evaluare și planul de evaluare menționat la articolul 56 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, precum și măsurile care trebuie luate în vederea abordării nevoilor identificate;

(k)

un plan de finanțare care trebuie proiectat având în vedere articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în conformitate cu actul de punere în aplicare al Comisiei menționat la articolul 16 alineatul (2) din prezentul regulament, plan care cuprinde:

(l)

informații privind complementaritatea și coordonarea cu fondurile FSE și cu alte instrumente de finanțare relevante la nivelul Uniunii și la nivel național;

(m)

măsuri de punere în aplicare a programului operațional, inclusiv:

(n)

o listă a partenerilor menționați la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și rezultatele consultării cu partenerii respectivi;

(o)

în ceea ce privește obiectivul de a asigura creșterea gradului de respectare a normelor prin intermediul controlului menționat la articolul 6 alineatul (3) litera (b) și în conformitate cu prioritățile reale adoptate de către Comisie în temeiul articolului 17 alineatul (3):

(p)

în vederea îndeplinirii obiectivului privind colectarea de date pentru gestionarea durabilă a pescuitului, menționat la articolul 6 alineatul (3) litera (a) și în conformitate cu programul multianual al Uniunii menționat la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008:

(a)

aprobarea programelor operaționale;

(b)

depunerea și adoptarea modificărilor programelor operaționale, inclusiv intrarea în vigoare a acestora și frecvența transmiterii pe parcursul perioadei de programare;

(c)

transmiterea și aprobarea modificărilor menționate la articolul 20 alineatul (3);

(d)

transmiterea programelor de activitate pentru colectarea de date.

(a)

modificărilor programelor operaționale care privesc un transfer de fonduri între prioritățile Uniunii, cu condiția ca fondurile transferate să nu depășească 10 % din suma alocată priorității Uniunii;

(b)

modificărilor programelor operaționale care privesc introducerea sau retragerea unor măsuri sau a unor tipuri de operațiuni relevante și a indicatorilor și informațiilor conexe;

(c)

modificărilor programelor operaționale care privesc schimbări aduse descrierilor măsurilor, inclusiv modificările aduse condițiilor de eligibilitate;

(d)

modificărilor menționate la articolul 20 alineatul (3), precum și în cazul modificărilor ulterioare ale secțiunii din programul operațional menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (n).

(a)

o descriere a activităților care urmează să fie finanțate și a obiectivelor care urmează a fi urmărite pentru fiecare activitate care respectă obiectivele stabilite la articolele 82 și 85. De asemenea, programul conține o indicare a cuantumului alocat pentru fiecare activitate, un calendar de punere în aplicare orientativ, precum și informații privind punerea în aplicare a activităților;

(b)

în ceea ce privește subvențiile și măsurile conexe, criteriile esențiale de evaluare, care se stabilesc în așa fel încât să asigure cât mai bine realizarea obiectivelor programului operațional, precum și rata maximă de cofinanțare.

(a)

6 000 000 EUR; sau

(b)

15 % din sprijinul financiar din partea Uniunii alocat de statul membru priorităților Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatele (1), (2) și (5).

(a)

studiile de fezabilitate și serviciile de consiliere care evaluează viabilitatea proiectelor potențial eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului capitol;

(b)

furnizarea de consiliere profesională cu privire la sustenabilitatea mediului, având ca obiectiv limitarea și, acolo unde este posibil, eliminarea impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemelor marin, terestru și de apă dulce;

(c)

furnizarea de consiliere profesională cu privire la strategiile de afaceri și de marketing.

(a)

crearea de rețele, acorduri de parteneriat sau asociații între unul sau mai multe organisme științifice independente și pescari ori una sau mai multe organizații de pescari, la care organismele tehnice pot participa;

(b)

activitățile desfășurate în cadrul rețelelor, al acordurilor de parteneriat sau al asociațiilor astfel cum sunt menționate la litera (a).

(a)

formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, proiectele comune, diseminarea cunoștințelor de natură economică, tehnică, de reglementare sau științifică și a practicilor inovatoare, precum și achiziția de noi competențe profesionale legate, în special, de gestionarea durabilă a ecosistemelor marine, igienă, sănătate, siguranță, activitățile din sectorul maritim, inovare și antreprenoriat;

(b)

participarea la rețele și schimbul de experiență și bune practici între părțile interesate, inclusiv între organizațiile care promovează egalitatea de șanse între bărbați și femei, rolul femeilor în cadrul comunităților de pescari și grupurile subreprezentate implicate în pescuit costier la scară mică sau în pescuit „în picioare”;

(c)

dialogul social la nivelul Uniunii sau la nivel național, regional sau local, cu implicarea pescarilor, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante.

(a)

înaintează un plan de afaceri pentru dezvoltarea noilor lor activități;

(b)

dețin competențe profesionale corespunzătoare care pot fi dobândite prin operațiuni finanțate în temeiul articolului 29 alineatul (1) litera (a).

(a)

a cărei lungime totală nu depășește 24 de metri;

(b)

care este echipată pentru pescuitul maritim;

(c)

cu o vechime cuprinsă între 5 și 30 de ani; și

(d)

care aparține unui segment de flotă pentru care raportul privind capacitatea de pescuit menționat la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 indică un echilibru cu posibilitățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv.

(a)

în cazul punerii în aplicare a măsurilor de urgență ale Comisiei sau ale statelor membre, menționate la articolele 12 și 13 din Regulamentul nr. 1380/2013, sau a măsurilor de conservare menționate la articolul 7 din regulamentul menționat, inclusiv a perioadelor de repaus biologic;

(b)

în cazul în care acordurile de parteneriat din domeniul pescuitului durabil sau protocoalele la acestea nu sunt reînnoite;

(c)

în cazul în care încetarea temporară a activităților este prevăzută într-un plan de gestionare adoptat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (27) sau într-un plan multianual adoptat în temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dacă, pe baza avizului științific, sunt necesare reduceri ale efortului de pescuit pentru a realiza obiectivele menționate la articolul 2 alineatul (2) și la articolul 2 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(a)

proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate ca nave active și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau

(b)

pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea temporară a activităților.

(a)

această dezmembrare să fie inclusă în programul operațional menționat la articolul 18; și

(b)

încetarea definitivă a activităților să fie prevăzută ca instrument al planului de acțiune menționat la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care indică și faptul că segmentul de flotă nu este efectiv echilibrat de posibilitățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv.

(a)

proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii înregistrate ca nave active și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 90 de zile pe an pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin; sau

(b)

pescarilor care au lucrat pe mare timp de cel puțin 90 de zile pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea definitivă a activităților.

(a)

să fie acreditat de autoritatea competentă a statului membru, în conformitate cu dreptul intern;

(b)

să urmeze o politică transparentă în ceea ce privește sumele vărsate în fond și retrase din acesta; și

(c)

să prevadă norme clare privind atribuirea răspunderii pentru eventualele datorii realizate.

(a)

proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare și a regionalizării;

(b)

participarea părților interesate și cooperarea între statele membre în materie de proiectare și punere în aplicare a măsurilor de conservare și a regionalizării.

(a)

în echipamente care îmbunătățesc selectivitatea uneltelor de pescuit în funcție de dimensiuni sau specii;

(b)

la bord sau în echipamente care elimină practica de aruncare înapoi în mare a capturilor, prin evitarea și reducerea capturilor nedorite de stocuri comerciale, sau care manipulează capturi nedorite care urmează să fie debarcate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(c)

în echipamente care limitează și, acolo unde este posibil, elimină impactul fizic și biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului mării;

(d)

în echipamente care protejează uneltele și capturile împotriva mamiferelor și a păsărilor protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului sau prin Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (28), cu condiția să nu fie subminată selectivitatea uneltelor de pescuit și să fie introduse toate măsurile corespunzătoare în vederea evitării provocării de daune fizice animalelor de pradă.

(a)

proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii care sunt înregistrate ca nave active și care au desfășurat o activitate de pescuit pe mare timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin;

(b)

pescarilor care dețin uneltele care urmează a fi înlocuite și care au lucrat la bordul unei nave de pescuit a Uniunii timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii pentru sprijin;

(c)

organizațiilor de pescari recunoscute de statul membru.

(a)

colectarea de către pescari a deșeurilor din mare, de exemplu îndepărtarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine;

(b)

construirea, instalarea sau modernizarea unor instalații statice sau mobile destinate să protejeze și să sporească fauna și flora marină, inclusiv pregătirea și evaluarea științifică a acestora;

(c)

contribuția la o mai bună gestionare sau conservare a resurselor biologice marine;

(d)

pregătirea, inclusiv studiile, conceperea, monitorizarea și actualizarea protecției și a planurilor de gestiune pentru activitățile legate de pescuit referitoare la siturile Natura 2000 și zonele de protecție speciale menționate în Directiva 2008/56/CE și referitoare la alte habitate speciale;

(e)

gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE;

(f)

gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor marine protejate în vederea punerii în aplicare a măsurilor speciale de protecție menționate la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE;

(g)

creșterea sensibilizării față de mediu cu implicarea pescarilor în ceea ce privește protejarea și refacerea biodiversității marine;

(h)

scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de către mamifere și păsări protejate prin Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE;

(i)

participarea la alte acțiuni menite să mențină și să îmbunătățească serviciile furnizate de biodiversitate și de ecosisteme, acțiuni precum refacerea habitatelor marine și costiere specifice în vederea sprijinirii unor stocuri de pește durabile, inclusiv pregătirea lor științifică și evaluarea.

(a)

investițiile în echipamente sau la bord menite să reducă emisiile de poluanți sau de gaze cu efect de seră și să sporească eficiența energetică a navelor de pescuit. Investițiile în unelte de pescuit sunt de asemenea eligibile cu condiția să nu submineze selectivitatea acestor unelte;

(b)

auditurile și schemele privind eficiența energetică;

(c)

studiile de evaluare a contribuției sistemelor de propulsie alternative și a proiectelor de cocă alternative la eficiența energetică a navelor de pescuit.

(a)

navelor cu o lungime totală de până la 12 metri, cu condiția ca motorul nou sau modernizat să nu aibă o putere în kW mai mare decât cel vechi; sau

(b)

navelor cu lungimea totală între 12 și 18 metri, cu condiția ca motorul nou sau modernizat să aibă o putere în kW cu cel puțin 20 % mai mică decât cea a motorului actual;

(c)

navelor cu lungimea totală între 18 și 24 metri, cu condiția ca motorul nou sau modernizat să aibă o putere în kW cu cel puțin 30 % mai mică decât cea a motorului actual.

(a)

1 500 000 EUR; sau

(b)

3 % din sprijinul financiar din partea Uniunii alocat de statul membru priorităților Uniunii prevăzute la articolul 6 alineatele (1), (2) și (5).

(a)

investițiile care adaugă valoare produselor pescărești, în special prin autorizarea pescarilor de a-și desfășura activitățile de prelucrare, comercializare și vânzare directă a propriilor capturi;

(b)

investițiile inovatoare la bord care îmbunătățesc calitatea produselor pescărești.

(a)

în promovarea capitalului uman, a creării de locuri de muncă și a dialogului social, astfel cum se menționează la articolul 29, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;

(b)

în echipamentele de la bord sau individuale menționate la articolul 32, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;

(c)

în echipamentele și tipurile de operațiuni menționate la articolele 38 și 39, în condițiile prevăzute la articolele respective;

(d)

ameliorarea eficienței energetice și diminuarea efectelor schimbărilor climatice, menționate la articolul 41, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;

(e)

în îmbunătățirea valorii sau a calității capturilor de pește menționate la articolul 42, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;

(f)

în porturile de pescuit, adăposturile și locurile de debarcare menționate la articolul 43, în condițiile prevăzute la articolul respectiv.

(a)

trimiterile de la articolele 30, 32, 38, 39, 41 și 42 la navele de pescuit se interpretează ca fiind trimiteri la navele care operează exclusiv în apele interioare;

(b)

trimiterile de la articolul 38 la mediul marin se interpretează ca fiind trimiteri la mediul în care operează nava de pescuit din apele interioare.

(a)

gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 care sunt afectate de activitățile de pescuit și reabilitarea apelor interioare în conformitate cu Directiva 60/2000/UE a Parlamentului European și a Consiliului (30), inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație ale speciilor migratoare, fără a aduce atingere articolului 40 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament, cu participarea, acolo unde este cazul, a pescarilor care pescuiesc în apele interioare;

(b)

construirea, modernizarea sau instalarea unor instalații statice sau mobile destinate să protejeze și să sporească fauna și flora acvatică, inclusiv pregătirea, monitorizarea și evaluarea lor științifică.

(a)

dezvoltarea de cunoștințe tehnice, științifice sau organizaționale în cadrul fermelor de acvacultură care reduc, în special, impactul asupra mediului, reduc dependența de făina și uleiul de pește, promovează o utilizare durabilă a resurselor în acvacultură, îmbunătățesc bunăstarea animalelor sau facilitează metode de producție durabile noi;

(b)

dezvoltarea sau introducerea pe piață a unor specii de acvacultură noi cu un bun potențial de piață, a unor produse noi sau substanțial îmbunătățite, a unor procese noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite;

(c)

examinarea fezabilității din punct de vedere tehnic sau economic a produselor sau proceselor inovatoare.

(a)

investițiile productive în acvacultură;

(b)

diversificarea producției de acvacultură și a speciilor de cultură;

(c)

modernizarea unităților de acvacultură, inclusiv îmbunătățirea condițiilor de lucru și de siguranță a lucrătorilor din domeniul acvaculturii;

(d)

îmbunătățirea și modernizarea referitoare la sănătatea și bunăstarea animalelor, inclusiv achiziționarea de echipamente în scopul de a proteja fermele împotriva animalelor sălbatice de pradă;

(e)

investițiile care vizează reducerea impactului negativ sau sporirea efectelor pozitive asupra mediului și creșterea utilizării eficiente a resurselor;

(f)

investițiile care vizează sporirea calității sau a valorii produselor de acvacultură;

(g)

refacerea iazurilor sau a lagunelor existente utilizate pentru acvacultură prin îndepărtarea mâlului sau investițiile menite să prevină depunerea mâlului;

(h)

diversificarea veniturilor obținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii prin dezvoltarea unor activități complementare;

(i)

investiții care au ca rezultat o reducere considerabilă a impactului întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra utilizării și a calității apei, în special prin reducerea cantității de apă sau de substanțe chimice, antibiotice și alte medicamente utilizate sau prin îmbunătățirea calității apei rezultate, inclusiv prin utilizarea sistemelor de acvacultură multitrofice;

(j)

promovarea sistemelor de acvacultură închise în care produsele de acvacultură sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, reducându-se la minimum cantitatea de apă utilizată;

(k)

investiții care sporesc eficiența energetică și promovează conversia întreprinderilor din domeniul acvaculturii la sursele de energie regenerabile.

(a)

crearea de servicii de gestionare, de înlocuire și de consiliere pentru fermele de acvacultură;

(b)

achiziționarea de servicii de consiliere de natură tehnică, științifică, juridică, ecologică sau economică pentru ferme.

(a)

necesitățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultură să respecte legislația Uniunii și a celei naționale privind protecția mediului, precum și cerințele privind amenajarea spațială maritimă;

(b)

evaluarea impactului asupra mediului, astfel cum este menționată în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31) și în Directiva 92/43/CEE;

(c)

necesitățile în materie de gestionare pentru a permite fermelor de acvacultură să respecte legislația Uniunii și cea națională privind sănătatea și bunăstarea animalelor acvatice sau legislația privind sănătatea publică;

(d)

standardele de sănătate și siguranță bazate pe legislația Uniunii și pe cea națională;

(e)

strategiile de marketing și de afaceri.

(a)

formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor științifice și tehnice și a practicilor inovatoare, dobândirea de noi competențe profesionale în domeniul acvaculturii și cu privire la reducerea impactului asupra mediului al operațiunilor din domeniul acvaculturii;

(b)

îmbunătățirea condițiilor de muncă și promovarea securității în muncă;

(c)

participarea la rețele și schimbul de experiență și de bune practici între întreprinderile din domeniul acvaculturii sau organizațiile profesionale și alte părți interesate, inclusiv organismele științifice și tehnice sau cele care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați.

(a)

identificarea și cartografierea celor mai potrivite zone pentru dezvoltarea acvaculturii și, după caz, luarea în considerare a proceselor de amenajare spațială, precum și identificarea și cartografierea zonelor în care acvacultura ar trebui exclusă în vederea menținerii rolului acestor zone în funcționarea ecosistemului;

(b)

îmbunătățirea și dezvoltarea facilităților și infrastructurilor de sprijin necesare în vederea creșterii potențialului siturilor de acvacultură și a reducerii impactului negativ al acvaculturii asupra mediului, inclusiv investițiile în consolidarea terenurilor, aprovizionarea cu energie sau gestionarea apei;

(c)

acțiunile întreprinse și puse în aplicare de autoritățile competente în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2009/147/CE sau în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 92/43/CEE în vederea preîntâmpinării unor daune grave cauzate acvaculturii;

(d)

acțiunile întreprinse și puse în aplicare de autoritățile competente în urma detectării creșterii mortalității sau a bolilor, astfel cum se prevede la articolul 10 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului (32). Respectivele acțiuni pot acoperi adoptarea de planuri de acțiune pentru moluște care vizează protejarea, refacerea și gestionarea, inclusiv sprijinul pentru producătorii de moluște în vederea menținerii bancurilor naturale de moluște și a bazinelor hidrografice naturale.

(a)

să dețină competențele profesionale corespunzătoare;

(b)

să înființeze pentru prima dată o microîntreprindere sau o întreprindere mică în domeniul acvaculturii în calitate de persoană aflată la conducerea întreprinderii respective; și

(c)

să prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților lor în domeniul acvaculturii.

(a)

conversia metodelor de producție ale acvaculturii convenționale la acvacultura ecologică în sensul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (33) și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 710/2009 al Comisiei (34);

(b)

participarea la sistemele de management de mediu și audit ale Uniunii (EMAS) instituite de Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (35).

(a)

pierderilor de venituri sau a costurilor suplimentare suportate pe parcursul perioadei de tranziție de la producția convențională la cea ecologică, în cazul operațiunilor eligibile în temeiul alineatului (1) litera (a); sau

(b)

costurilor suplimentare generate de depunerea cererii și de pregătirea participării la EMAS, pentru operațiunile eligibile în temeiul alineatului (1) litera (b).

(a)

metodele de acvacultură compatibile cu necesitățile specifice de mediu și care fac obiectul cerințelor specifice de management rezultate în urma desemnării zonelor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE;

(b)

participarea, în ceea ce privește costurile direct legate de aceasta, la conservarea și reproducerea ex situ a animalelor acvatice, în cadrul programelor de conservare și refacere a biodiversității elaborate de autoritățile publice sau sub supravegherea acestora;

(c)

operațiunile de acvacultură care includ conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură.

(a)

contaminarea durează mai mult de patru luni consecutive; sau

(b)

pierderea generată de suspendarea capturării depășește 25 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii din ultimii trei ani anteriori celui în care capturarea a fost suspendată.

(a)

costurile legate de controlul și eradicarea bolilor din sectorul acvaculturii în conformitate cu Decizia 2009/470/CE a Consiliului (36), inclusiv costurile operaționale necesare pentru a îndeplini obligațiile unui plan de eradicare;

(b)

dezvoltarea de bune practici atât generale, cât și specifice pentru anumite specii sau a unor coduri de conduită referitoare la biosecuritate sau la necesitățile în materie de sănătate și bunăstare a animalelor în acvacultură;

(c)

inițiative care vizează reducerea dependenței acvaculturii de medicamentele veterinare;

(d)

studii în domeniul veterinar sau farmaceutic și diseminarea și schimbul de informații și bune practici privind bolile veterinare din domeniul acvaculturii, în scopul promovării unei utilizări adecvate a medicamentelor veterinare;

(e)

înființarea și operarea unor grupuri pentru protecția sănătății în sectorul acvaculturii, recunoscute de statele membre;

(f)

compensații pentru crescătorii de moluște pentru suspendarea temporară a activităților lor din cauza unei mortalități excepționale în masă, dacă rata mortalității este mai mare de 20 % sau dacă pierderile generate de suspendarea activității depășesc 35 % din cifra de afaceri anuală a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii din ultimii trei ani anteriori celui în care activitățile au fost suspendate.

(a)

dezastre naturale;

(b)

fenomene climatice nefavorabile;

(c)

schimbări bruște ale calității și cantității apei de care nu este responsabil operatorul;

(d)

boli în sectorul acvaculturii, defectarea sau distrugerea instalațiilor de producție de care nu este responsabil operatorul.

(a)

maximizează participarea sectorului pescuitului și a sectorului acvaculturii la dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit și acvacultură costiere și interioare;

(b)

garantează că comunitățile locale exploatează și beneficiază la maximum de oportunitățile oferite de dezvoltarea maritimă și costieră și a apelor interioare și, în special, ajută porturile de pescuit mici și aflate în declin să își maximizeze potențialul marin prin dezvoltarea unei infrastructuri diversificate.

(a)

reflectă, în mare măsură, obiectivul principal al propriei strategii și structura socioeconomică a zonei printr-o reprezentare echilibrată a principalelor părți interesate, inclusiv a sectorului privat, a sectorului public și a societății civile;

(b)

asigură reprezentarea semnificativă a sectorului pescuitului și/sau a sectorului acvaculturii.

(a)

sprijinul pregătitor;

(b)

punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității;

(c)

activitățile de cooperare;

(d)

costurile de funcționare și revigorarea.

(a)

valoarea adăugată, crearea de locuri de muncă, atragerea tinerilor și promovarea inovării în toate etapele lanțului de aprovizionare cu produse pescărești și din acvacultură;

(b)

sprijinirea diversificării în cadrul sau în afara pescăriilor comerciale, a învățării pe tot parcursul vieții și a creării de locuri de muncă în zonele de pescuit și acvacultură;

(c)

sporirea și capitalizarea atuurilor de mediu ale zonelor de pescuit și de acvacultură, inclusiv operațiunile care vizează atenuarea schimbărilor climatice;

(d)

promovarea bunăstării sociale și a patrimoniului cultural în zonele de pescuit și de acvacultură, inclusiv a pescuitului, a acvaculturii și a patrimoniului cultural maritim;

(e)

consolidarea rolului comunităților pescărești în ceea ce privește dezvoltarea locală și guvernanța resurselor locale de pescuit și a activităților maritime.

(a)

proiectelor de cooperare interteritorială sau transnațională;

(b)

sprijinului tehnic pentru pregătirea proiectelor de cooperare interteritorială și transnațională, cu condiția ca FLAG-urile să poată demonstra că pregătesc punerea în aplicare a unui proiect.

(a)

cuantumul ajutorului pentru depozitare nu depășește suma costurilor tehnice și financiare ale acțiunilor necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauză;

(b)

cantitățile eligibile pentru ajutorul pentru depozitare nu depășesc 15 % din cantitățile anuale ale produselor în cauză scoase la vânzare de organizația de producători;

(c)

sprijinul financiar anual nu depășește 2 % din valoarea medie anuală a producției introduse pe piață a membrilor organizației de producători în perioada 2009–2011.

(a)

costurile tehnice se calculează anual pe baza costurilor directe legate de acțiunile necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauză;

(b)

costurile financiare se calculează anual pe baza ratei dobânzii stabilite anual în fiecare stat membru;

(a)

înființarea de organizații de producători, de asociații de organizații de producători sau de organizații interprofesionale care sunt recunoscute în conformitate cu capitolul II secțiunea II din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013;

(b)

găsirea de noi piețe și îmbunătățirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pescărești și de acvacultură, inclusiv a:

(c)

promovarea calității și a valorii adăugate prin facilitarea:

(d)

contribuția la transparența producției și a piețelor și la desfășurarea de studii de piață și de studii privind dependența de importuri a Uniunii;

(e)

contribuția la trasabilitatea produselor pescărești sau de acvacultură și, după caz, elaborarea unei etichete ecologice la nivelul Uniunii pentru produsele pescărești și de acvacultură, menționată în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013;

(f)

redactarea unor contracte standard pentru IMM-uri care să fie compatibile cu dreptul Uniunii;

(g)

desfășurarea unor campanii regionale, naționale sau transnaționale de promovare și comunicare, în vederea sensibilizării publicului față de produsele pescărești și de acvacultură durabile.

(a)

contribuie la economia de energie sau care reduc impactul asupra mediului, inclusiv în ceea ce privește gestionarea deșeurilor;

(b)

îmbunătățesc siguranța, igiena, sănătatea și condițiile de muncă;

(c)

sprijină prelucrarea capturilor de pește comercial care nu poate fi destinat consumului uman;

(d)

privesc prelucrarea subproduselor care rezultă din activitățile de prelucrare principale;

(e)

privesc prelucrarea produselor obținute din acvacultura ecologică, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(f)

au ca rezultat produse noi sau îmbunătățite, procese noi sau îmbunătățite sau o gestiune și sisteme de organizare noi sau îmbunătățite.

(a)

capturate de nave ale unor țări terțe, cu excepția navelor de pescuit care arborează pavilionul Venezuelei și operează în apele Uniunii;

(b)

capturate de nave de pescuit ale Uniunii care nu sunt înregistrate într-un port din una dintre regiunile menționate la alineatul (1);

(c)

importate din țările terțe.

(a)

persoanele fizice sau juridice care folosesc mijloace de producție în vederea obținerii de produse pescărești sau de acvacultură în scopul introducerii lor pe piață;

(b)

proprietarii sau operatorii de nave înregistrate în porturile din regiunile menționate la alineatul (1) și care operează în aceste regiuni sau asociațiile de astfel de proprietari sau operatori;

(c)

operatorii din sectorul prelucrării și comercializării sau asociațiile de astfel de operatori.

(a)

costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză, pentru fiecare produs sau categorie de produse pescărești sau de acvacultură; și

(b)

orice alt tip de intervenție publică ce afectează nivelul costurilor suplimentare.

(a)

achiziționarea, instalarea și/sau dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software informatic, sisteme de detectare a navelor (VDS), sisteme de televiziune cu circuit închis (CCTV) și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea, gestionarea riscurilor, prezentarea (prin intermediul site-uri internet referitoare la control) și schimbul de date în domeniul pescuitului, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele trans-sectoriale de schimburi de date;

(b)

dezvoltarea, achiziționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura transmiterea de date dinspre actorii implicați în activitățile de pescuit și de comercializare a produselor pescărești spre autoritățile relevante ale statelor membre și ale Uniunii, inclusiv achiziționarea și instalarea componentelor necesare pentru sistemele electronice de înregistrare și raportare (ERS), sistemele de monitorizare a navelor (VMS) și sistemele de identificare automată (AIS) utilizate pentru control;

(c)

dezvoltarea, achiziționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura trasabilitatea produselor pescărești și de acvacultură, astfel cum este menționată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

(d)

punerea în aplicare a unor programe pentru schimbul de date între statele membre și pentru și analiza acestora;

(e)

modernizarea și achiziționarea de nave, de aeronave și de elicoptere de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate pentru controlul activităților de pescuit cel puțin 60 % din perioada lor totală de utilizare pe durata unui an;

(f)

achiziționarea altor mijloace de control, inclusiv a unor dispozitive care permit măsurarea puterii motorului și a echipamentelor de cântărit;

(g)

dezvoltarea de sisteme inovatoare de control și monitorizare și punerea în aplicare a unor proiecte-pilot referitoare la controlul activităților de pescuit, inclusiv analiza ADN la pești sau dezvoltarea de site-uri internet referitoare la control;

(h)

programele de formare și de schimb, inclusiv între statele membre, pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activităților din domeniul pescuitului;

(i)

analiza cost-beneficiu, precum și evaluarea auditurilor efectuate și a cheltuielilor suportate de autoritățile competente pe parcursul monitorizării, controlului și supravegherii;

(j)

inițiativele, inclusiv organizarea de seminare și elaborarea de suporturi informaționale, care vizează sporirea gradului de sensibilizare atât în rândul pescarilor și al altor părți interesate, precum inspectori, procurori și judecători, cât și în rândul publicului, privind necesitatea de a combate pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și de a pune în aplicare normele PCP;

(k)

costurile operaționale suportate în cursul desfășurării unui control mai strict pentru stocurile care fac obiectul unor programe specifice de inspecție și control instituite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și obiectul coordonării controlului în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului (38);

(l)

programele asociate cu punerea în aplicare a unui plan de acțiune stabilit în conformitate cu articolul 102 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, inclusiv eventualele costuri operaționale implicate.

(a)

colectarea, gestionarea și utilizarea datelor pentru analize științifice și punerea în aplicare a PCP;

(b)

programele naționale, transnaționale și subnaționale multianuale de eșantionare, cu condiția să vizeze stocuri care fac obiectul PCP;

(c)

monitorizarea pe mare a pescuitului comercial și recreativ, inclusiv monitorizarea capturilor accidentale de organisme marine precum mamiferele și păsările marine;

(d)

studiile de cercetare pe mare;

(e)

participarea unor reprezentanți ai statelor membre și ai autorităților regionale, la reuniunile regionale de coordonare, la reuniunile organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului la care Uniunea este parte contractantă sau observator sau la reuniunile organismelor internaționale responsabile cu furnizarea de consultanță științifică;

(f)

îmbunătățirea sistemelor de colectare și gestionare a datelor și realizarea unor studii-pilot în vederea îmbunătățirii sistemelor existente de colectare și gestionare a datelor.

(a)

măsurile de asistență tehnică menționate la articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

(b)

instituirea unor rețele naționale care vizează diseminarea de informații, consolidarea capacităților, schimbul de bune practici și sprijinirea cooperării între FLAG-uri pe teritoriul statului membru.

(a)

supravegherea maritimă integrată și, în special, mediul comun pentru schimbul de informații (CISE) pentru supravegherea domeniului maritim al Uniunii;

(b)

promovarea protecției mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, sub rezerva articolului 37 din prezentul regulament, precum și utilizarea sustenabilă a resurselor marine și costiere, urmărind definirea mai în detaliu a limitelor sustenabilității activităților umane care au un impact asupra mediului marin, în special în cadrul Directivei 2008/56/CE.

(a)

care contribuie la îndeplinirea obiectivelor supravegherii maritime integrate și, în special, a obiectivelor CISE;

(b)

pentru protecția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, în conformitate cu obligațiile prevăzute de Directivele 92/43/CEE și 2009/14/CE;

(c)

pentru îmbunătățirea cunoștințelor privind stadiul mediului marin, în vederea stabilirii programelor de monitorizare și a programelor de măsuri prevăzute în Directiva 2008/56/CE, în conformitate cu obligațiile prevăzute în directiva respectivă.

(a)

promovează dezvoltarea și punerea în aplicare a guvernanței integrate a afacerilor maritime și costiere, în special prin:

(b)

contribuie la dezvoltarea inițiativelor trans-sectoriale reciproc avantajoase pentru sectoare maritime și/sau politici sectoriale diferite, ținând cont de instrumentele și inițiativele existente și dezvoltându-le, de exemplu:

(c)

sprijină creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și noile tehnologii în cadrul sectoarelor maritime emergente și viitoare, precum și în regiunile costiere, insulare și ultraperiferice din Uniune, în mod complementar față de activitățile sectoriale și naționale existente;

(d)

promovează protecția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura 2000, precum și utilizarea sustenabilă a resurselor marine și costiere, urmărind definirea mai în detaliu a limitelor sustenabilității activităților umane care au un impact asupra mediului marin, în conformitate cu obiectivele de atingere și menținere a unei stări ecologice bune conform cerințelor din Directiva 2008/56/CE.

(a)

studii;

(b)

proiecte, inclusiv proiectele-pilot și proiectele de cooperare;

(c)

informarea publicului și împărtășirea de bune practici, campanii de sensibilizare și activități de comunicare și diseminare conexe, precum campaniile de publicitate, evenimentele, dezvoltarea și întreținerea site-urilor internet, precum și platforme pentru părțile interesate;

(d)

conferințe, seminare, forumuri și ateliere;

(e)

activități de coordonare, inclusiv rețele de schimb de informații și sprijin pentru dezvoltarea strategiilor din bazinele maritime;

(f)

dezvoltarea, operarea și întreținerea de sisteme și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea și schimbul de date, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele trans-sectoriale de schimburi de date;

(g)

proiecte de formare pentru dezvoltarea cunoștințelor, a calificărilor profesionale și a măsurilor menite să promoveze dezvoltarea profesională în sectorul maritim.

(a)

dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente tehnice pentru supravegherea maritimă integrată, în special pentru sprijinirea utilizării, operării și întreținerii CISE, în vederea promovării schimbului de informații privind supravegherea trans-sectorială și transfrontalieră prin care se creează legături între toate comunitățile de utilizatori, ținând seama de evoluțiile relevante ale politicilor sectoriale în ceea ce privește supravegherea și contribuind, după caz, la evoluția necesară a acestora;

(b)

activitățile multilaterale și bilaterale de coordonare și cooperare între statele membre sau regiuni, cu obiectivul de a dezvolta amenajarea spațială maritimă și supravegherea maritimă integrată, inclusiv cheltuielile legate de sistemele și practicile de partajare și monitorizare a datelor, activitățile de evaluare, instituirea și funcționarea rețelelor de experți și instituirea unui program ce vizează consolidarea capacităților statelor membre de a pune în aplicare amenajarea spațiului maritim;

(c)

inițiativele vizând cofinanțarea, achiziția și întreținerea unui sistem de observare a mediului marin și a unor instrumente tehnice, pentru conceperea, înființarea și operarea unei rețele europene de observare și date privind mediul marin operaționale, ce vizează facilitarea colectării, achiziției, asamblării, prelucrării, controlului calității, reutilizării și distribuției datelor și cunoștințelor privind mediul marin, prin cooperarea între instituțiile statelor membre și/sau instituțiile internaționale implicate.

(a)

colectarea, gestionarea și diseminarea de consultanță științifică în cadrul PCP;

(b)

măsurile specifice de control și executare în cadrul PCP;

(c)

contribuțiile voluntare la organizațiile internaționale;

(d)

consiliile consultative;

(e)

cunoașterea pieței;

(f)

activitățile de comunicare privind PCP și PMI.

(a)

studiile și proiectele-pilot necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv privind tipurile alternative de tehnici de gestionare durabilă a pescuitului și a acvaculturii, inclusiv în cadrul consiliilor consultative;

(b)

elaborarea și furnizarea de avize și de consultanță științifică de către organismele științifice, inclusiv organismele consultative internaționale responsabile cu evaluarea stocurilor, de către experții independenți și de către institutele de cercetare;

(c)

participarea experților la reuniunile grupurilor de lucru privind aspectele științifice și tehnice legate de pescuit, cum ar fi CSTEP, precum și în cadrul organismelor consultative internaționale și la reuniunile la care va fi necesară contribuția unor experți în domeniul pescuitului și acvaculturii;

(d)

studiile de cercetare pe mare, menționate la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, în zonele în care navele din Uniune operează în conformitate cu acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului durabil, conform articolului 31 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;

(e)

cheltuielile suportate de Comisie pentru servicii legate de colectarea, gestionarea și utilizarea datelor, de organizarea și gestionarea reuniunilor experților în domeniul pescuitului și de gestionarea programelor de lucru anuale legate de expertiza științifică și tehnică în domeniul pescuitului, de prelucrarea solicitărilor de date și a seturilor de date, de lucrările pregătitoare care vizează furnizarea de avize și consultanță științifice;

(f)

activitățile de cooperare dintre statele membre în domeniul colectării de date, inclusiv cele între diversele părți interesate de la nivel regional, și inclusiv crearea și funcționarea bazelor de date regionalizate pentru stocarea, gestionarea și utilizarea datelor care vor aduce beneficii pentru cooperarea regională și vor îmbunătăți activitățile de colectare și gestionare a datelor, precum și îmbunătățirea cunoștințelor științifice în sprijinul gestionării pescuitului.

(a)

achiziționarea și/sau navlosirea în comun de către mai multe state membre din aceeași zonă geografică a unor nave, aeronave și elicoptere de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate pentru controlul pescuitului cel puțin 60 % din durata totală de utilizare în decursul unui an;

(b)

cheltuielile legate de evaluarea și dezvoltarea unor noi tehnologii de control, precum și de procesele de schimburi de date;

(c)

toate cheltuielile operaționale legate de controlul și de evaluarea de către Comisie a punerii în aplicare a PCP, în special cele vizând misiunile de verificare, inspecție și audit, echipamentele și formarea pentru funcționarii Comisiei, organizarea de reuniuni sau participarea la acestea, inclusiv schimbul de informații și bune practici între statele membre, studiile, serviciile și furnizorii IT, precum și închirierea sau achiziționarea de către Comisie a mijloacelor de inspecție, în conformitate cu titlurile IX și X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(a)

programele internaționale de formare pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit;

(b)

inițiativele, inclusiv seminare și instrumente mediatice, care vizează uniformizarea interpretării reglementărilor și a controalelor aferente în Uniune.

(a)

contribuțiile financiare oferită organizațiilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite, precum și finanțarea voluntară oferită oricărei organizații internaționale active în domeniul dreptului mării;

(b)

contribuțiile financiare la pregătirile pentru înființarea unor noi organizații internaționale sau la elaborarea de noi tratate internaționale de interes pentru Uniune;

(c)

contribuțiile financiare la lucrări sau programe desfășurate de organizații internaționale și care prezintă un interes special pentru Uniune;

(d)

contribuțiile financiare la orice activitate (inclusiv reuniunile de lucru, neoficiale sau extraordinare ale părților contractante) care susține interesele Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale și care consolidează cooperarea cu partenerii Uniunii Europene în cadrul acestor organizații. În acest sens, atunci când prezența reprezentanților unor țări terțe la negocierile și reuniunile din cadrul forumurilor și organizațiilor internaționale este necesară pentru interesele Uniunii, FEPAM poate să suporte costurile de participare ale acestor reprezentanți.

(a)

costurile generate de activitățile de informare și comunicare legate de PCP și de PMI, inclusiv:

(b)

cheltuielile de călătorie și de cazare ale experților și reprezentanților părților interesate invitați de Comisie la reuniuni;

(c)

costurile generate de comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(a)

măsurile de asistență tehnică specificate la articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

(b)

pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor pentru pescuit durabil și participarea Uniunii la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. Măsurile în cauză constă în studii, reuniuni, intervenții ale experților, costuri cu angajații temporari, activități de informare și orice alte cheltuieli administrative sau legate de asistența științifică sau tehnică efectuate de Comisie.

(c)

instituirea unei rețele europene de FLAG-uri, cu scopul consolidării capacităților, al diseminării de informații, al schimbului de experiență și bune practici și al susținerii cooperării între FLAG-uri. Această rețea cooperează cu organismele care răspund de participarea la rețele și de sprijinul tehnic pentru dezvoltarea locală înființate de FEDR, FSE și FEADR cu privire la activitățile de dezvoltare locală ale acestora și la cooperarea transnațională.

(a)

100 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijin în temeiul ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 67;

(b)

100 % din cheltuielile publice eligibile pentru sistemul de compensații menționat la articolul 70;

(c)

50 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul menționat la articolele 33 și 34 și la articolul 41 alineatul (2);

(d)

70 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 76 alineatul (2) litera (e);

(e)

90 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 76 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(ja);

(f)

80 % din cheltuielile eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 77.

(a)

beneficiarul este un organism de drept public sau o întreprindere însărcinată cu gestionarea unor servicii de interes economic general, menționată la articolul 106 alineatul (2) din TFUE, în cazul în care ajutorul este acordat pentru gestionarea acestor servicii;

(b)

operațiunea este legată de ajutorul pentru depozitare menționat la articolul 67;

(c)

operațiunea este legată de sistemul de compensații menționat la articolul 70;

(d)

operațiunea este legată de colectarea de date menționată la articolul 77;

(e)

operațiunea este legată de sprijinul prevăzut la articolul 33 sau 34 sau de compensația prevăzută la articolul 54, 55 sau 56;

(f)

operațiunea este legată de măsurile de PMI prevăzute la articolul 80.

(a)

atunci când operațiunea este pusă în aplicare în temeiul titlului V capitolele I, II sau IV și îndeplinește toate criteriile următoare:

(b)

atunci când operațiunea este pusă în aplicare în temeiul titlului V capitolul III, îndeplinește unul dintre criteriile de la litera (a) punctul (i), (ii) sau (iii) din prezentul alineat și se asigură accesul publicului la rezultatele sale.

(a)

pune la dispoziția Comisiei, anual, până la 31 martie, datele relevante cumulative privind operațiunile selectate pentru finanțare, până la sfârșitul anului calendaristic anterior, inclusiv caracteristicile-cheie ale beneficiarului și ale operațiuni;

(b)

asigură publicitatea programului operațional prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și a organismelor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de mediu, cu privire la posibilitățile oferite de program și la normele pentru obținerea accesului la finanțare în cadrul programului;

(c)

asigură publicitatea programului operațional prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuția din partea Uniunii și a publicului larg cu privire la rolul pe care îl are Uniunea în cadrul programului.

(a)

cheltuielile cuprinse într-o declarație de cheltuieli certificată sunt afectate de cazuri în care beneficiarul nu respectă obligațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament și nu au fost corectate de statul membru înaintea începerii procedurii de corecție în temeiul prezentului alineat;

(b)

cheltuielile cuprinse într-o declarație de cheltuieli certificată sunt afectate de cazuri de nerespectare gravă de către statul membru a unor norme din PCP care au avut ca rezultat suspendarea plății în temeiul articolului 101 din prezentul regulament și în cazul în care statul membru în cauză în continuare nu demonstrează că a adoptat măsurile corectoare necesare pentru a asigura respectarea și aplicarea în viitor a normelor relevante.

(a)

să demonstreze progresul și realizările PCP și ale PMI, să examineze impactul general și să evalueze eficacitatea, eficiența și relevanța operațiunilor FEPAM;

(b)

să contribuie la un sprijin mai bine orientat pentru PCP și PMI;

(c)

să sprijine un proces comun de învățare legat de monitorizare și evaluare;

(d)

să ofere evaluări solide, bazate pe dovezi, ale operațiunilor FEPAM, evaluări care să contribuie la procesul decizional.

(a)

este consultat și aprobă, în termen de șase luni de la decizia de aprobare a programului, criteriile de selecție a operațiunilor finanțate; criteriile de selecție se revizuiesc în funcție de nevoile în materie de programare;

(b)

examinează activitățile și realizările legate de planul de evaluare al programului;

(c)

examinează acțiunile din cadrul programului referitoare la îndeplinirea condiționalităților ex-ante specifice;

(d)

examinează și aprobă rapoartele anuale de punere în aplicare înainte ca acestea să fie trimise Comisiei;

(e)

examinează acțiunile de promovare a egalității între femei și bărbați, a șanselor egale și a nediscriminării, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap.

(a)

informații privind angajamentele financiare și cheltuielile pentru fiecare măsură;

(b)

un rezumat al activităților desfășurate în legătură cu planul de evaluare;

(c)

informații privind acțiuni întreprinse referitor la cazurile de încălcări grave menționate la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament și la cele de nerespectare a condițiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament, precum și privind măsurile de remediere;

(d)

informații privind acțiunile întreprinse în vederea respectării dispozițiilor articolului 41 alineatul (10) din prezentul regulament;

(e)

informații privind acțiunile întreprinse pentru a asigura publicarea beneficiarilor în conformitate cu anexa V la prezentul regulament, pentru persoanele fizice în conformitate cu dreptul național, inclusiv eventualele praguri aplicabile.

(a)

asigurarea creării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care să ofere informații și acces la programele operaționale din statul membru;

(b)

informarea potențialilor beneficiari despre oportunitățile de finanțare din cadrul programului operațional;

(c)

informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările FEPAM, prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul acordurilor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.

(d)

asigurarea faptului că se pune la dispoziția publicului un rezumat al măsurilor preconizate să asigure respectarea normelor PCP, inclusiv cazurile de nerespectare a normelor de statele membre sau de beneficiari, precum și măsurile de remediere luate, cum ar fi corecțiile financiare.

(a)

un raport de evaluare intermediar privind rezultatele obținute și aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a operațiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, până la 31 martie 2017;

(b)

o comunicare privind continuarea operațiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, până la 31 august 2018.

20.5.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 149/67

(1)

Din 2001, stabilirea țărilor terțe ai căror resortisanți fac obiectul obligației de a deține viză, sau sunt exonerați de această obligație, s-a făcut pe baza criteriilor prevăzute în considerentul 5 din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (2). Natura evolutivă a politicii în materie de vize a Uniunii și necesitatea crescândă de a asigura o coerență sporită între politica în materie de vize și alte politici ale Uniunii justifică luarea în considerare a unor criterii suplimentare atunci când se examinează listele țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001.

(2)

Stabilirea țărilor terțe ai căror resortisanți fac obiectul obligației de a deține viză, sau sunt exonerați de această obligație ar trebui să fie făcută pe baza unei evaluări atente, de la caz la caz. Această evaluare ar trebui să fie efectuată periodic și ar trebui să ducă la propuneri legislative de modificare a anexelor la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, fără a aduce atingere posibilității de a avea, în anumite circumstanțe, amendamente specifice la anexele respective, în funcție de țară, de exemplu ca rezultat al procesului de liberalizare a vizelor sau ca o consecință finală a suspendării temporare a exonerării de obligația de a deține viză.

(3)

Conținutul listelor țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 ar trebui să fie și să rămână conform cu criteriile stabilite în prezentul regulament. Mențiunile referitoare la țările terțe în privința cărora situația s-a modificat în ceea ce privește criteriile respective, ar trebui să fie transferate dintr-o anexă în cealaltă.

(4)

Impunerea obligativității vizelor pentru resortisanții din Dominica, Grenada, Kiribati, Insulele Marshall, Micronezia, Nauru, Palau, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, Insulele Solomon, Timorul de Est, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu, Emiratele Arabe Unite și Vanuatu nu se mai justifică. Aceste țări nu prezintă niciun risc de imigrație ilegală și nicio amenințare pentru ordinea publică și securitatea Uniunii în conformitate cu criteriile stabilite în prezentul regulament. În consecință, resortisanții țărilor respective ar trebui să fie exonerați de obligația de a deține viză în cazul șederilor a căror durată totală nu depășește 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile, iar mențiunile referitoare la țările respective ar trebui să fie transferate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001.

(5)

Comisia ar trebui să evalueze, de asemenea, situația din Columbia și Peru în ceea ce privește criteriile stabilite în prezentul regulament înainte de începerea negocierilor în vederea încheierii unor acorduri bilaterale privind exonerarea de obligația de a deține viză între Uniune și aceste țări.

(6)

Exceptarea de la obligativitatea vizelor pentru resortisanții din Columbia, Dominica, Grenada, Kiribati, Insulele Marshall, Micronezia, Nauru, Palau, Peru, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, Insulele Solomon, Timorul de Est, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu, Emiratele Arabe Unite și Vanuatu nu ar trebui să intre în vigoare înainte de încheierea unor acorduri bilaterale privind exonerarea de obligația de a deține viză între Uniunea Europeană și țările respective, în scopul de se a asigura deplina reciprocitate.

(7)

Din informațiile statistice reiese că grupurile de cetățeni britanici menționați în prezent în partea 3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 nu reprezintă niciun risc în ceea ce privește migrația ilegală către spațiul Schengen și că majoritatea acestora locuiesc în zona Caraibilor, o zonă cu puternice legături și asemănări cu țări învecinate ai căror resortisanți sunt exceptați de la obligativitatea vizelor. Aceste grupuri de cetățeni britanici ar trebui, prin urmare, să fie exonerate de obligația de a deține viză în cazul șederilor a căror durată totală nu depășește 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile și ar trebui să fie transferate în anexa II la respectivul regulament.

(8)

Anexele la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 ar trebui să reflecte evoluția dreptului internațional, care are drept consecință o schimbare a statutului sau a denumirii anumitor state sau entități. Sudanul de Sud ar trebui să fie menționat în anexa I la respectivul regulament, ca urmare a declarării independenței la 9 iulie 2011 și a aderării la Organizația Națiunilor Unite la 14 iulie 2011.

(9)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (3) care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia Consiliului 1999/437/CE (4).

(10)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în înțelesul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se află sub incidența articolului 1 punctele (B) și (C) din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6).

(11)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se află sub incidența articolului 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (8).

(12)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (9); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea acestuia, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(13)

Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (10); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea acestuia, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(14)

În ceea ce privește Cipru, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003.

(15)

În ceea ce privește Bulgaria și România, prezentul regulament constituie un act care se bazează pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005.

(16)

În ceea ce privește Croația, prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 ar trebui modificat în consecință,

1.

Înainte de articolul 1 se introduce următorul articol:

„Articolul -1

Scopul prezentului regulament este să stabilească țările terțe ai căror resortisanți fac obiectul obligației de a deține viză sau sunt exonerați de această obligație, pe baza unei evaluări de la caz la caz a unei serii de criterii legate, printre altele, de imigrația ilegală, de politicile publice și securitate, de avantajele economice, îndeosebi în ceea ce privește turismul și comerțul exterior și relațiile externe ale Uniunii cu țările terțe relevante, incluzând, în special, considerații referitoare la drepturile omului și la libertățile fundamentale, precum și implicațiile pentru coerența regională și reciprocitate.”;

2.

Anexa I se modifică după cum urmează:

3.

Anexa II se modifică după cum urmează: