12.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 109/3

ACORD

între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind participarea acestuia la Biroul European de Sprijin pentru Azil

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „UE”,

pe de o parte, și

REGATUL NORVEGIEI, denumit în continuare „Norvegia”,

pe de altă parte,

având în vedere articolul 49 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil (1), denumit în continuare „regulamentul”,

ÎNTRUCÂT:

(1)

Regulamentul prevede că, pentru a-și duce la îndeplinire misiunea, Biroul European de Sprijin pentru Azil, denumit în continuare „Biroul de sprijin”, ar trebui să fie deschis participării țărilor care au încheiat cu UE acorduri în temeiul cărora acestea au adoptat și aplică dreptul UE în domeniul reglementat de prezentul regulament, în special Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și Elveției, denumite în continuare „țările asociate”.

(2)

Norvegia a încheiat cu UE acorduri în temeiul cărora a adoptat și aplică dreptul UE în domeniul reglementat de prezentul regulament, în special Acordul dintre Comunitatea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei referitor la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse într-un stat membru sau în Islanda ori Norvegia (2),

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Gradul de participare

Norvegia participă pe deplin la activitățile Biroului de sprijin și beneficiază de acțiuni de sprijin din partea Biroului de sprijin, astfel cum se prevede în regulament și în conformitate cu dispozițiile prevăzute de prezentul acord.

Articolul 2

Consiliul de administrație

Norvegia este reprezentată în Consiliul de administrație al Biroului de sprijin în calitate de observator, fără drept de vot.

Articolul 3

Contribuția financiară

(1) Norvegia contribuie la veniturile Biroului de sprijin cu o sumă anuală calculată în funcție de produsul său intern brut (PIB), ca procent din PIB-ul tuturor statelor participante, după formula prevăzută în anexă.

(2) Contribuția financiară menționată la alineatul (1) se percepe începând cu ziua următoare datei intrării în vigoare sau de la data aplicării provizorii a prezentului acord, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (3) din acord. Prima contribuție financiară se reduce proporțional cu perioada cuprinsă între data intrării în vigoare sau a aplicării provizorii a prezentului acord și sfârșitul anului respectiv.

Articolul 4

Protecția datelor

(1) În aplicarea prezentului acord, Norvegia prelucrează datele în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (3).

(2) În sensul prezentului acord, Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (4) se aplică în cazul prelucrării datelor cu caracter personal de către Biroul de sprijin.

(3) Norvegia respectă normele privind confidențialitatea documentelor deținute de Biroul de sprijin, astfel cum prevede Regulamentul de procedură al Consiliului de administrație.

Articolul 5

Statutul juridic

Biroul de sprijin are personalitate juridică în temeiul legislației Norvegiei și beneficiază, în Norvegia, de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice în temeiul legislației Norvegiei. Mai special, acesta poate să achiziționeze sau să înstrăineze bunuri mobile sau imobile și poate avea capacitate procesuală.

Articolul 6

Răspunderea

Răspunderea Biroului de sprijin este reglementată prin articolul 45 alineatele (1), (3) și (5) din regulament.

Articolul 7

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Norvegia recunoaște competența Curții de Justiție a Uniunii Europene în privința Biroului de sprijin, conform articolului 45 alineatele (2) și (4) din regulament.

Articolul 8

Personalul Biroului de sprijin

(1) În conformitate cu articolul 38 alineatul (1) și articolul 49 alineatul (1) din regulament, Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, normele adoptate în comun de către instituțiile Uniunii Europene în aplicarea Statutului funcționarilor și a Regimului aplicabil celorlalți agenți precum și normele de aplicare adoptate de Biroul de sprijin în conformitate cu articolul 38 alineatul (2) din regulament se aplică resortisanților Norvegiei recrutați în cadrul Biroului de sprijin.

(2) Prin derogare de la articolul 12 alineatul (2) litera (a) și de la articolul 82 alineatul (3) litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, resortisanții Norvegiei care beneficiază de drepturi cetățenești depline pot fi angajați prin contract de către directorul executiv al Biroului de sprijin în conformitate cu normele existente pentru selecția și angajarea de personal adoptate de Biroul de sprijin.

(3) Articolul 38 alineatul (4) din regulament se aplică, mutatis mutandis, resortisanților Norvegiei.

(4) Cu toate acestea, în postul de director executiv al Biroului de sprijin nu pot fi numiți resortisanți ai Norvegiei.

Articolul 9

Privilegii și imunități

Norvegia aplică Biroului de sprijin și personalului acestuia Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene (5), precum și toate normele adoptate de Biroul de sprijin în temeiul respectivului protocol cu privire la aspectele referitoare la personal.

Articolul 10

Combaterea fraudei

Se aplică dispozițiile prevăzute la articolul 44 din regulament, iar Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi își pot exercita competențele ce le-au fost conferite.

OLAF și Curtea de Conturi informează Riksrevisjonen la timp cu privire la orice intenție de a efectua controale sau audituri la fața locului, care pot fi organizate împreună cu Riksrevisjonen, în cazul în care autoritățile norvegiene doresc acest lucru.

Articolul 11

Comitetul

(1) Un comitet, compus din reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Norvegiei, supraveghează buna aplicare a acordului și asigură un proces continuu de informare și de schimb de opinii în acest sens. Din motive practice, comitetul se întrunește odată cu comisiile corespondente create cu alte țări asociate care participă în temeiul articolului 49 alineatul (1) din regulament. Acesta se întrunește fie la cererea Norvegiei, fie la cererea Comisiei Europene. Consiliul de administrație al Biroului de sprijin trebuie să fie informat cu privire la lucrările comitetului.

(2) Informațiile despre legislația UE preconizată, care fie afectează direct sau modifică regulamentul, fie se așteaptă să aibă implicații asupra contribuției financiare prevăzute la articolul 3 din prezentul acord, se comunică celeilalte părți, iar un schimb de opinii cu privire la acestea are loc în cadrul comitetului.

Articolul 12

Anexă

Anexa la prezentul acord face parte integrantă din acord.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

(1) Părțile contractante aprobă prezentul acord în conformitate cu propriile proceduri interne și se notifică reciproc cu privire la încheierea respectivelor proceduri.

(2) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a primei luni următoare datei ultimei notificări menționate la alineatul (1).

(3) La semnarea prezentului acord, părțile contractante pot declara, de comun acord, că acordul se aplică, în mod provizoriu, începând cu ziua următoare semnării acestuia.

Articolul 14

Încetare și valabilitate

(1) Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată.

(2) După consultări în cadrul Comitetului, fiecare parte contractantă poate denunța prezentul acord prin notificarea celeilalte părți contractante. Prezentul acord încetează să se aplice la șase luni de la această notificare.

(3) Valabilitatea prezentului acord încetează în cazul denunțării Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei referitor la criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil introduse într-un stat membru sau în Islanda ori Norvegia.

(4) Prezentul acord este întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și norvegiană, toate textele fiind în egală măsură autentice.

Съставено в Брюксел на деветнадесети март две хиляди и четиринадесета година.

Hecho en Bruselas, el diecinueve de marzo de dos mil catorce.

V Bruselu dne devatenáctého března dva tisíce čtrnáct.

Udfærdiget i Bruxelles den nittende marts to tusind og fjorten.

Geschehen zu Brüssel am neunzehnten März zweitausendvierzehn.

Kahe tuhande neljateistkümnenda aasta märtsikuu üheksateistkümnendal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις δέκα εννέα Μαρτίου δύο χιλιάδες δεκατέσσερα.

Done at Brussels on the nineteenth day of March in the year two thousand and fourteen.

Fait à Bruxelles, le dix-neuf mars deux mille quatorze.

Sastavljeno u Bruxellesu devetnaestog ožujka dvije tisuće četrnaeste.

Fatto a Bruxelles, addì diciannove marzo duemilaquattordici.

Briselē, divi tūkstoši četrpadsmitā gada deviņpadsmitajā martā.

Priimta du tūkstančiai keturioliktų metų kovo devynioliktą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizennegyedik év március havának tizenkilencedik napján.

Magħmul fi Brussell, fid-dsatax-il jum ta' Marzu tas-sena elfejn u erbatax.

Gedaan te Brussel, de negentiende maart tweeduizend veertien.

Sporządzono w Brukseli dnia dziewiętnastego marca roku dwa tysiące czternastego.

Feito em Bruxelas, em dezanove de março de dois mil e catorze.

Întocmit la Bruxelles, la nouăsprezece martie două mii paisprezece.

V Bruseli devätnásteho marca dvetisícštrnásť.

V Bruslju, dne devetnajstega marca leta dva tisoč štirinajst.

Tehty Brysselissä yhdeksäntenätoista päivänä maaliskuuta vuonna kaksituhattaneljätoista.

Som skedde i Bryssel den nittonde mars tjugohundrafjorton.

Utferdiget i Brussel den nittende mars to tusen og fjorten.

За Европейския съюз

Por la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

For Den europeiske union

За Кралство Норвегия

Por el Reino de Noruega

Za Norské královstvi

For Kongeriget Norge

Für das Königreich Norwegen

Norra Kuningriigi nimel

Για το Βασίλειο της Νορβηγίας

For the Kingdom of Norway

Pour le Royaume de Norvège

Za Kraljevinu Norvešku

Per il Regno di Norvegia

Norvēģijas Karalistes vārdā –

Norvegijos Karalystės vardu

A Norvég Királyság részéről

Ghar-Renju tan-Norveġja

Voor het Koninkrijk Noorwegen

W imieniu Królestwa Norwegii

Pelo Reino da Noruega

Pentru Regatul Norvegiei

Za Nórske kráľovstvo

Za Kraljevino Norveško

Norjan kuningaskunnan puolesta

För Konungariket Norge

For Kongeriket Norge

(1) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.

(2) JO L 93, 3.4.2001, p. 40.

(3) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(4) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(5) JO C 83, 30.3.2010, p. 266.

ANEXĂ

FORMULA PENTRU CALCULAREA CONTRIBUȚIEI

Contribuția financiară a Norvegiei la veniturile Biroului de sprijin prevăzută la articolul 33 alineatul (3) litera (d) din regulament se calculează astfel:

Valoarea finală cea mai recentă a produsului intern brut (PIB) al Norvegiei disponibil la data de 31 martie a fiecărui an se împarte la suma PIB-urilor tuturor statelor participante la Biroul de sprijin disponibile pentru anul respectiv. Procentul obținut se aplică părții de venituri autorizate ale Biroului de sprijin, prevăzute la articolul 33 alineatul (3) litera (a) din regulament, în anul în cauză pentru a obține suma corespunzătoare contribuției financiare a Norvegiei.

2.	Contribuția financiară se plătește în euro.

Norvegia își achită contribuția financiară în termen de cel mult 45 de zile de la data la care primește nota de debit. Pentru orice întârziere la plata contribuției, Norvegia trebuie să plătească dobânzi penalizatoare pentru suma restantă începând cu data scadenței. Rata dobânzii reprezintă rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi a lunii în care cade data scadenței, majorată cu 3,5 puncte procentuale.

Contribuția financiară a Norvegiei se adaptează în conformitate cu prezenta anexă în cazul în care contribuția financiară din partea UE, înscrisă în bugetul general al UE, astfel cum este definită la articolul 33 alineatul (3) litera (a) din regulament, crește în temeiul articolului 26, 27 sau 41 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (1). În acest caz, diferența trebuie plătită în termen de 45 de zile de la data la care primește nota de debit.

În cazul în care creditele de plată ale Biroului de sprijin primite de la UE în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) litera (a) din regulament referitoare la anul N nu sunt cheltuite anterior datei de 31 decembrie a anului N sau în cazul în care bugetul Biroului de sprijin pentru anul N a fost redus în temeiul articolului 26, 27 sau 41 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, partea din creditele de plată necheltuite sau reduse corespunzătoare procentajului aferent contribuției Norvegiei se transferă la bugetul din anul N + 1 al Biroului de sprijin. Contribuția Norvegiei la bugetul Biroului de sprijin a anului N + 1 se va reduce în mod corespunzător.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

12.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 109/9

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 371/2014 AL CONSILIULUI

din 10 aprilie 2014

de punere în aplicare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 359/2011 al Consiliului din 12 aprilie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran (1), în special articolul 12 alineatul (1),

întrucât:

(1)	La 12 aprilie 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 359/2011.

(2)	Pe baza reexaminării Deciziei 2011/235/PESC a Consiliului (2), Consiliul a decis că măsurile restrictive respective ar trebui reînnoite până la 13 aprilie 2015.

(3)	În plus, rubricile corespunzătoare anumitor persoane incluse pe lista din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 359/2011 ar trebui actualizate în conformitate cu Decizia 2014/205/PESC a Consiliului (3).

(4)	Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 359/2011 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 359/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 aprilie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS

(1) JO L 100, 14.4.2011, p. 1.

(2) Decizia 2011/235/PESC a Consiliului din 12 aprilie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (JO L 100, 14.4.2011, p. 51).

(3) Decizia 2014/205/PESC a Consiliului din 10 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran (a se vedea pagina 25 din prezentul Jurnal Oficial).

ANEXĂ

Rubricile pentru persoanele enumerate mai jos înlocuiesc rubricile corespunzătoare care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 359/2011:

Persoane

	Nume	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
1.	RAJABZADEH Azizollah		Șeful Organizației pentru atenuarea efectelor dezastrului de la Teheran (TDMO). Fost șef al Poliției din Teheran (până în ianuarie 2010). În calitate de comandant al Forțelor de Aplicare a Legii din teritoriul lărgit al Teheranului, Azizollah Rajabzadeh este funcționarul cu cel mai înalt grad acuzat în cazurile de abuzuri de la Centrul de detenție Kahrizak.
2.	DORRI- NADJAFABADI Ghorban-Ali	Locul nașterii: Najafabad (Iran) — Data nașterii: 1945	Membru al Consiliului Oportunităților și reprezentant al Liderului Suprem în provincia Markazi („Centrală”). Fost procuror-general al Iranului până în septembrie 2009 (fost ministru al informațiilor pe durata președinției Khatami). În calitatea de procuror-general al Iranului, a dispus și a supravegheat procesele-simulacru în urma primelor proteste postelectorale, pe parcursul cărora nu au fost respectate drepturile acuzaților și nu li s-a permis un avocat. De asemenea, acesta este responsabil de abuzurile din Kahrizak.
3.	MORTAZAVI Said	Locul nașterii: Meybod, Yazd (Iran) — Data nașterii: 1967	Fost șef al Grupului Operativ al Iranului de Combatere a Contrabandei, fost procuror-general al Teheranului până în august 2009. În calitate de procuror-general al Teheranului, a emis un ordin general utilizat pentru reținerea a sute de activiști, jurnaliști și studenți. A fost suspendat din funcție în august 2010, după o anchetă a Parchetului iranian privind rolul său în decesul a trei persoane reținute la ordinul său, în urma alegerilor.
4.	ZARGAR Ahmad		Șeful „Organizației pentru păstrarea moralității”. Fost judecător, Curtea de Apel din Teheran, secția 36. A confirmat condamnările la perioadele de detenție lungi și condamnările la moarte pronunțate împotriva protestatarilor.
5.	ABBASZADEH- MESHKINI, Mahmoud		Guvernatorul provinciei Ilam. Fost director politic al Ministerului Internelor. În calitate de șef al Comitetului articolului 10 instituit prin Legea privind activitățile partidelor și grupurilor politice, a fost responsabil cu autorizarea demonstrațiilor și a altor evenimente publice, precum și cu înregistrarea partidelor politice. În 2010, a suspendat activitățile a două partide politice reformiste având legături cu Mousavi — Frontul de participare al Iranului islamic și Organizația mujahedină a revoluției islamice. Începând din 2009, a interzis în mod constant și continuu toate adunările cu caracter nonguvernamental, refuzând prin urmare respectarea dreptului constituțional de a protesta și provocând arestarea a numeroși demonstranți pașnici și nerespectarea libertății de întrunire. De asemenea, în 2009 nu a permis opoziției să organizeze o ceremonie de comemorare a persoanelor ucise în protestele împotriva alegerilor prezidențiale.	10.10.2011
6.	General-maior Doctor FIRUZABADI Seyyed Hasan (alias: General-maior Doctor FIRUZABADI Seyed Hassan; General-maior Doctor FIROUZABADI Seyyed Hasan; General-maior Doctor FIROUZABADI Seyed Hassan)	Locul nașterii: Mashad Data nașterii: 3.2.1951	În calitate de șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Iranului, este comandantul militar cu cel mai înalt rang responsabil cu conducerea tuturor diviziilor și polițiilor militare, inclusiv Garda Revoluționară Islamică (IRGC) și poliția. Forțele aflate sub comanda sa formală au desfășurat acțiuni brutale de represiune împotriva protestatarilor pașnici și au efectuat arestări în masă. De asemenea, membru al Consiliului Suprem de Securitate Națională (SNSC) și al Consiliului Oportunităților.	10.10.2011
7.	JOKAR Mohammad Saleh		Din 2011, vicepreședinte al Parlamentului provinciei Yazd. Fost comandant al Forțelor Studențești Basij. În calitatea de comandant al Forțelor Studențești Basij, a fost implicat în mod activ în reprimarea protestelor din școli și universități și în arestarea extrajudiciară a activiștilor și jurnaliștilor.	10.10.2011
8.	SALARKIA Mahmoud	Directorul clubului de fotbal „Persepolis” din Teheran	Șeful Comisiei pentru petrol și transport din Primăria Teheran. Adjunct al procurorului-general al Teheranului pentru probleme legate de închisori în timpul reprimării din 2009. În calitate de adjunct al procurorului-general al Teheranului pentru probleme legate de închisori, a fost direct răspunzător pentru numeroase mandate de arestare împotriva protestatarilor și activiștilor pașnici nevinovați. Numeroase rapoarte ale apărătorilor drepturilor omului arată că, la ordinul acestuia, practic tuturor persoanelor arestate nu li s-a permis nicio formă de comunicare, nu au avut acces la avocat sau la familii și nu au cunoscut capetele de acuzare, pentru intervale de timp diferite, deseori în condiții echivalente dispariției forțate. Deseori familiile acestora nu au fost informate cu privire la arestare.	10.10.2011
9.	SOURI Hojatollah		Vicepreședinte al Parlamentului provinciei Lorestan. Membru al Comisiei parlamentare pentru politica externă și de securitate. Fost comandant al închisorii Evin. În calitate de comandant al închisorii Evin, pe parcursul anului 2009, a fost răspunzător pentru numeroase abuzuri împotriva drepturilor omului în această închisoare pe parcursul mandatului său, precum bătăi și abuzuri psihice și sexuale. Conform unor informații consecvente obținute din diferite surse, în închisoarea Evin se practică în mod curent tortura. În secția 209 sunt închiși mai mulți activiști pentru activitățile lor pașnice împotriva guvernului aflat la putere.	10.10.2011
10.	TALA Hossein (alias: TALA Hosseyn)		Guvernator general adjunct („Farmandar”) al provinciei Teheran până în septembrie 2010, responsabil în special cu intervenția forțelor de poliție și, prin urmare, pentru reprimarea demonstrațiilor. În decembrie 2010, a fost premiat pentru rolul său în represiunea postelectorală.	10.10.2011
11.	TAMADDON Morteza (alias: TAMADON Morteza)	Locul nașterii: Shahr Kord-Isfahan Data nașterii: 1959	Fost guvernator-general al provinciei Teheran și șef al Consiliului provincial de securitate publică al Teheranului, membru al IRGC. În calitatea sa de guvernator și de șef al Consiliului provincial de securitate publică al Teheranului, acesta purta răspunderea generală pentru toate activitățile de represiune, inclusiv reprimarea protestelor politice în iunie 2009. Este cunoscut pentru implicarea personală în hărțuirea liderilor opoziției Karroubi și Moussavi.	10.10.2011
12.	BAKHTIARI Seyyed Morteza	Locul nașterii: Mashad (Iran) Data nașterii: 1952	Fost ministru al Justiției (2009-2013), fost guvernator general al Isfahanului și director al Organizației închisorilor statului (până în iunie 2004). În calitate de ministru al Justiției, a jucat un rol-cheie în amenințarea și hărțuirea diasporei iraniene, prin anunțarea înființării unei instanțe speciale care să se ocupe în mod exclusiv de iranienii care trăiesc în afara țării. Cu eforturile procurorului din Teheran, două secții ale primei instanțe și ale instanței de apel și mai multe secții ale magistraturii vor fi însărcinate cu chestiuni privind expatriații.	10.10.2011
13.	Doctor HOSSEINI Mohammad (alias: Doctor HOSSEYNI Seyyed Mohammad; Seyed, Sayyed și Sayyid)	Locul nașterii: Rafsanjan, Kerman Data nașterii: 1961	Fost ministru al Culturii și Orientării Islamice (2009-2013). Fost membru al IRGC, a fost complice la represiunea împotriva jurnaliștilor.	10.10.2011
14.	MOSLEHI Heydar (alias: MOSLEHI Heidar; MOSLEHI Haidar)	Locul nașterii: Isfahan (Iran) Data nașterii: 1956	Fost ministru al informațiilor (2009-2013). Pe durata conducerii sale, Ministerul Informațiilor din Iran a continuat practicile larg răspândite de detenție arbitrară și persecutare a protestatarilor și a disidenților. Ministerul Informațiilor conduce în continuare secția 209 a închisorii Evin, în care sunt deținuți numeroși militanți pentru activitățile lor pașnice împotriva guvernului aflat la putere. Anchetatorii din Ministerul Informațiilor au supus prizonierii secției 209 la bătăi și la abuzuri psihice și sexuale. În calitate de fost ministru al informațiilor, Moslehi poartă responsabilitatea pentru abuzurile din timpul mandatului său.	10.10.2011
15.	TAGHIPOUR Reza	Locul nașterii: Maragheh (Iran) Data nașterii: 1957	Membru al Consiliului Municipal din Teheran. Fost ministru al informațiilor și comunicațiilor (2009-2012). În calitate de ministru al informațiilor, a fost unul dintre funcționarii de rang înalt responsabili cu cenzurarea și controlul activităților de pe internet, precum și al tuturor celorlalte tipuri de comunicații (în special telefoanele mobile). În cursul interogării deținuților politici, persoanele care realizează interogatoriile utilizează datele cu caracter personal, e-mailurile și comunicațiile acestora. În repetate rânduri, începând de la ultimele alegeri prezidențiale și în cursul demonstrațiilor stradale, liniile de telefonie mobilă și de mesagerie-text au fost întrerupte, canalele de televiziune prin satelit au fost bruiate, internetul a fost suspendat local sau cel puțin viteza a fost redusă.	23.3.2012
16.	EMADI, Hamid Reza (alias: Hamidreza Emadi)	Data nașterii: aproximativ 1973 Locul nașterii: Hamedan Reședință: Teheran Loc de muncă: sediul Press TV, Teheran	Directorul serviciului de știri al Press TV. Fost producător principal la Press TV. Răspunzător de producerea și difuzarea unor mărturii forțate ale deținuților, inclusiv jurnaliști, activiști politici, persoane aparținând minorităților kurdă și arabă, încălcând drepturile recunoscute internațional la un proces echitabil și la respectarea garanțiilor procedurale. Autoritatea independentă de reglementare a media, OFCOM, a amendat Press TV în UK cu 100 000 GBP pentru difuzarea mărturiei jurnalistului și realizatorului de film iraniano-canadian Maziar Bahari, mărturie filmată în închisoare, obținută prin constrângerea lui Bahari. ONG-urile au raportat și alte ocazii în care Press TV a difuzat mărturii forțate. Prin urmare, Emadi este asociat încălcării dreptului la respectarea garanțiilor procedurale și la un proces echitabil.	12.3.2013

12.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 109/25

DECIZIA 2014/205/PESC A CONSILIULUI

din 10 aprilie 2014

de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)	La 12 aprilie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/235/PESC (1).

(2)	Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2011/235/PESC, măsurile restrictive ar trebui reînnoite până la 13 aprilie 2015.

(3)	Rubricile corespunzătoare anumitor persoane incluse în anexa la Decizia 2011/235/PESC ar trebui actualizate.

(4)	Decizia 2011/235/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2011/235/PESC se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Prezenta decizie se aplică până la 13 aprilie 2015. Aceasta se reexaminează permanent. În situația în care Consiliul apreciază că obiectivele sale nu au fost atinse, decizia se reînnoiește sau, după caz, se modifică.”

Articolul 2

Anexa la Decizia 2011/235/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 10 aprilie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS

(1) Decizia 2011/235/PESC a Consiliului din 12 aprilie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (JO L 100, 14.4.2011, p. 51).

ANEXĂ

Rubricile pentru persoanele enumerate mai jos înlocuiesc rubricile corespunzătoare care figurează în anexa la Decizia 2011/235/PESC:

Persoane

	Nume	Informații de identificare	Motive	Data includerii pe listă
1.	RAJABZADEH Azizollah		Șeful Organizației pentru atenuarea efectelor dezastrului de la Teheran (TDMO). Fost șef al Poliției din Teheran (până în ianuarie 2010). În calitate de comandant al Forțelor de Aplicare a Legii din teritoriul lărgit al Teheranului, Azizollah Rajabzadeh este funcționarul cu cel mai înalt grad acuzat în cazurile de abuzuri de la Centrul de detenție Kahrizak.
2.	DORRI- NADJAFABADI Ghorban-Ali	Locul nașterii: Najafabad (Iran) — Data nașterii: 1945	Membru al Consiliului Oportunităților și reprezentant al Liderului Suprem în provincia Markazi („Centrală”). Fost procuror-general al Iranului până în septembrie 2009 (fost ministru al informațiilor pe durata președinției Khatami). În această calitate a dispus și a supravegheat procesele-simulacru în urma primelor proteste postelectorale, pe parcursul cărora nu au fost respectate drepturile acuzaților și nu li s-a permis un avocat. De asemenea, acesta este responsabil de abuzurile din Kahrizak.
3.	MORTAZAVI Said	Locul nașterii: Meybod, Yazd (Iran) — Data nașterii: 1967	Fost șef al Grupului Operativ al Iranului de Combatere a Contrabandei, fost procuror-general al Teheranului până în august 2009. În calitate de procuror-general al Teheranului a emis un ordin general utilizat pentru reținerea a sute de activiști, jurnaliști și studenți. A fost suspendat din funcție în august 2010, după o anchetă a Parchetului iranian privind rolul său în decesul a trei persoane reținute la ordinul său, în urma alegerilor.
4.	ZARGAR Ahmad		Șeful „Organizației pentru păstrarea moralității”. Fost judecător, Curtea de Apel din Teheran, secția 36. A confirmat condamnările la perioadele de detenție lungi și condamnările la moarte pronunțate împotriva protestatarilor.
5.	ABBASZADEH- MESHKINI, Mahmoud		Guvernatorul provinciei Ilam. Fost director politic al Ministerului Internelor. În calitate de șef al Comitetului articolului 10 instituit prin Legea privind activitățile partidelor și grupurilor politice, a fost responsabil cu autorizarea demonstrațiilor și a altor evenimente publice, precum și cu înregistrarea partidelor politice. În 2010, a suspendat activitățile a două partide politice reformiste având legături cu Mousavi — Frontul de participare al Iranului islamic și Organizația mujahedină a revoluției islamice. Începând din 2009 a interzis în mod constant și continuu toate adunările cu caracter nonguvernamental, refuzând prin urmare respectarea dreptului constituțional de a protesta și provocând arestarea a numeroși demonstranți pașnici și nerespectarea libertății de întrunire. De asemenea, în 2009, nu a permis opoziției să organizeze o ceremonie de comemorare a persoanelor ucise în protestele împotriva alegerilor prezidențiale.	10.10.2011
6.	General-maior Doctor FIRUZABADI Seyyed Hasan (Alias: General-maior Doctor FIRUZABADI Seyed Hassan; General-maior Doctor FIROUZABADI Seyyed Hasan; General-maior Doctor FIROUZABADI Seyed Hassan)	Locul nașterii: Mashad Data nașterii: 3.2.1951	În calitate de șef al Statului Major al Forțelor Armate ale Iranului, este comandantul militar cu cel mai înalt rang responsabil cu conducerea tuturor diviziilor și polițiilor militare, inclusiv Garda Revoluționară Islamică (IRGC) și poliția. Forțele aflate sub comanda sa formală au desfășurat acțiuni brutale de represiune împotriva protestatarilor pașnici și au efectuat arestări în masă. De asemenea, membru al Consiliului Suprem de Securitate Națională (SNSC) și al Consiliului Oportunităților.	10.10.2011
7.	JOKAR Mohammad Saleh		Din 2011, vicepreședinte al Parlamentului provinciei Yazd. Fost comandant al Forțelor Studențești Basij. În calitatea de comandant al Forțelor Studențești, Basij a fost implicat în mod activ în reprimarea protestelor din școli și universități și în arestarea extrajudiciară a activiștilor și jurnaliștilor.	10.10.2011
8.	SALARKIA Mahmoud	Directorul clubului de fotbal „Persepolis” din Teheran	Șeful Comisiei pentru petrol și transport din Primăria Teheran. Adjunct al procurorului-general al Teheranului pentru probleme legate de închisori în timpul reprimării din 2009. În calitate de adjunct al procurorului-general al Teheranului pentru probleme legate de închisori, a fost direct răspunzător pentru numeroase mandate de arestare împotriva protestatarilor și activiștilor pașnici nevinovați. Numeroase rapoarte ale apărătorilor drepturilor omului arată că, la ordinul acestuia, practic tuturor persoanelor arestate nu li s-a permis nicio formă de comunicare, nu au avut acces la avocat sau la familii și nu au cunoscut capetele de acuzare, pentru intervale de timp diferite, deseori în condiții echivalente dispariției forțate. Deseori familiile acestora nu au fost informate cu privire la arestare.	10.10.2011
9.	SOURI Hojatollah		Vicepreședinte al Parlamentului provinciei Lorestan. Membru al Comisiei parlamentare pentru politica externă și de securitate. Fost comandant al închisorii Evin. În calitate de comandant al închisorii Evin, pe parcursul anului 2009, a fost răspunzător pentru numeroase abuzuri împotriva drepturilor omului în această închisoare pe parcursul mandatului său, precum bătăi și abuzuri psihice și sexuale. Conform unor informații consecvente obținute din diferite surse, în închisoarea Evin se practică în mod curent tortura. În secția 209, sunt închiși mai mulți activiști pentru activitățile lor pașnice împotriva guvernului aflat la putere.	10.10.2011
10.	TALA Hossein (alias: TALA Hosseyn)		Guvernator general adjunct („Farmandar”) al provinciei Teheran până în septembrie 2010, responsabil în special cu intervenția forțelor de poliție și, prin urmare, pentru reprimarea demonstrațiilor. În decembrie 2010, a fost premiat pentru rolul său în represiunea postelectorală.	10.10.2011
11.	TAMADDON Morteza (alias: TAMADON Morteza)	Locul nașterii: Shahr Kord-Isfahan Data nașterii: 1959	Fost guvernator-general al provinciei Teheran și șef al Consiliului provincial de securitate publică al Teheranului, membru al IRGC. În calitatea sa de guvernator și de șef al Consiliului provincial de securitate publică al Teheranului, acesta purta răspunderea generală pentru toate activitățile de represiune, inclusiv reprimarea protestelor politice în iunie 2009. Este cunoscut pentru implicarea personală în hărțuirea liderilor opoziției Karroubi și Moussavi.	10.10.2011
12.	BAKHTIARI Seyyed Morteza	Locul nașterii: Mashad (Iran) Data nașterii: 1952	Fost ministru al Justiției (2009-2013), fost guvernator general al Isfahanului și director al Organizației închisorilor statului (până în iunie 2004). În calitate de Ministru al Justiției, a jucat un rol-cheie în amenințarea și hărțuirea diasporei iraniene, prin anunțarea înființării unei instanțe speciale care să se ocupe în mod exclusiv de iranienii care trăiesc în afara țării. Cu eforturile procurorului din Teheran, două secții ale primei instanțe și ale instanței de apel și mai multe secții ale magistraturii vor fi însărcinate cu chestiuni privind expatriații.	10.10.2011
13.	Doctor HOSSEINI Mohammad (alias: Doctor HOSSEYNI Seyyed Mohammad; Seyed, Sayyed și Sayyid)	Locul nașterii: Rafsanjan, Kerman Data nașterii: 1961	Fost ministru al Culturii și Orientării Islamice (2009-2013). Fost membru al IRGC, a fost complice la represiunea împotriva jurnaliștilor.	10.10.2011
14.	MOSLEHI Heydar (alias: MOSLEHI Heidar; MOSLEHI Haidar)	Locul nașterii: Isfahan (Iran) Data nașterii: 1956	Fost ministru al informațiilor (2009-2013). Pe durata conducerii sale, Ministerul Informațiilor din Iran a continuat practicile larg răspândite de detenție arbitrară și persecutare a protestatarilor și a disidenților. Ministerul Informațiilor conduce în continuare secția 209 a închisorii din Evin, în care sunt deținuți numeroși activiști pentru activitățile lor pașnice împotriva guvernului aflat la putere. Anchetatorii din Ministerul Informațiilor au supus prizonierii secției 209 la bătăi și la abuzuri psihice și sexuale. În calitate de fost ministru al informațiilor, Moslehi poartă responsabilitatea pentru abuzurile din timpul mandatului său.	10.10.2011
15.	TAGHIPOUR Reza	Locul nașterii: Maragheh (Iran) Data nașterii: 1957	Membru al Consiliului Municipal din Teheran. Fost ministru al informațiilor și Comunicațiilor (2009-2012). În calitate de ministru al informațiilor, a fost unul dintre funcționarii de rang înalt responsabili cu cenzurarea și controlul activităților de pe internet, precum și al tuturor celorlalte tipuri de comunicații (în special telefoanele mobile). În cursul interogării deținuților politici, persoanele care realizează interogatoriile utilizează datele cu caracter personal, e-mailurile și comunicațiile acestora. În repetate rânduri, începând de la ultimele alegeri prezidențiale și în cursul demonstrațiilor stradale, liniile de telefonie mobilă și de mesagerie-text au fost întrerupte, canalele de televiziune prin satelit au fost bruiate, internetul a fost suspendat local sau cel puțin viteza a fost redusă.	23.3.2012
16.	EMADI, Hamid Reza (alias: Hamidreza Emadi)	Data nașterii: aproximativ 1973 Locul nașterii: Hamedan Reședință: Teheran Loc de muncă: sediul Press TV, Teheran	Directorul serviciului de știri al Press TV. Fost producător principal la Press TV. Răspunzător de producerea și difuzarea unor mărturii forțate ale deținuților, inclusiv jurnaliști, activiști politici, persoane aparținând minorităților kurdă și arabă, încălcând drepturile recunoscute internațional la un proces echitabil și la respectarea garanțiilor procedurale. Autoritatea independentă de reglementare a media, OFCOM, a amendat Press TV în UK cu 100 000 GBP pentru difuzarea mărturiei jurnalistului și realizatorului de film iraniano-canadian Maziar Bahari, mărturie filmată în închisoare, obținută prin constrângerea lui Bahari. ONG-urile au raportat și alte ocazii în care Press TV a difuzat mărturii forțate. Prin urmare, Emadi este asociat încălcării dreptului la respectarea garanțiilor procedurale și la un proces echitabil.	12.3.2013

12.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 109/30

DECIZIA COMISIEI

din 6 noiembrie 2013

privind măsurile adoptate de Germania în favoarea întreprinderii HoKaWe Eberswalde GmbH SA.34721 (2012/C) (ex 2012/NN)

[notificată cu numărul C(2013) 7058]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/206/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus (1), și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)

La 30 aprilie 2012, Comisia a primit o plângere din partea unei întreprinderi de prelucrare a lemnului cu sediul în landul Brandenburg, în care se susține că un acord-cadru încheiat pentru o perioadă de 15 ani între landul Brandenburg și HoKaWe Eberswalde GmbH (HoKaWe) constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(2)	La 11 mai 2012, Comisia a prezentat Germaniei o versiune neconfidențială a plângerii și a solicitat informații suplimentare. Prin scrisoarea din data de 6 iunie 2012, Germania a formulat observații cu privire la plângere și a prezentat informațiile suplimentare solicitate.

(3)	La 27 august 2012, Comisia a transmis reclamantului o versiune neconfidențială a răspunsului autorităților germane, solicitându-i să îi comunice dacă dorește să aprofundeze problema. Reclamantul a răspuns la 4 septembrie 2012 că își menține plângerea.

(4)	Prin scrisoarea din 19 decembrie 2013, Comisia a informat Germania că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește ajutorul.

(5)	Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză.

(6)	Prin scrisoarea din 28 februarie 2013, Germania a prezentat observații cu privire la această decizie. Comisia a primit observații de la două părți terțe interesate la 30 aprilie 2013 și din partea reclamantului la 3 mai 2013.

(7)	Versiunile neconfidențiale ale acestor observații au fost transmise Germaniei la 17 mai 2013. Germania a comentat cu privire la aceste observații la 11 iunie 2013 și a completat aceste comentarii prin scrisoarea din 13 iunie 2013.

(8)	Comisia a solicitat informații suplimentare Germaniei prin scrisorile din 2 august 2013, 17 septembrie 2013 și 23 septembrie 2013, la care Germania a răspuns prin scrisorile din 15 august 2013, 20 septembrie 2013 și, respectiv, 1 octombrie 2013.

2. DESCRIEREA AJUTORULUI

2.1. Beneficiarul

(9)

HoKaWe este o societate cu răspundere limitată care operează o centrală electrică pe bază de biomasă din lemn în localitatea Eberswalde din landul Brandenburg. Centrala electrică a fost construită în 2005, iar activitatea acesteia a început în 2006. În iunie 2011, instanța districtuală din Frankfurt pe Odra a deschis procedura de insolvență împotriva HoKaWe. Cu toate acestea, societatea desfășoară încă activități economice.

(10)

Landkreis Barnim (districtul Barnim) a fost interesat să cumpere activele HoKaWe pentru a continua operarea centralei electrice; în mai 2012 tranzacția de cedare a activelor a fost aprobată într-o reuniune a creditorilor HoKaWe și vânzarea a fost legalizată notarial. Cu toate acestea, deoarece landul Brandenburg nu a fost de acord cu transferul acordului-cadru care guvernează aprovizionarea cu masă lemnoasă din domeniul silvic de stat al landului Brandenburg (care face obiectul prezentei decizii) către noul proprietar, districtul Barnim s-a retras din tranzacție.

2.2. Descrierea măsurii

(11)

În iunie 2005, landul Brandenburg și HoKaWe au încheiat un acord-cadru privind aprovizionarea cu masă lemnoasă din domeniul silvic de stat al landului Brandenburg. În acordul în cauză au fost prevăzute cantitatea și condițiile de livrare de masă lemnoasă (3) întreprinderii HoKaWe pentru o perioadă de 15 ani, de la 1 iunie 2006 până la 1 iunie 2021. S-a convenit asupra unui volum anual de 150 000 de metri cubi de masă lemnoasă provenind din pădurile amplasate la o distanță de cel mult 70 km de Eberswalde.

(12)

În acord s-a stabilit un preț de referință inițial pentru anul 2004 de 15,50 EUR/metru cub. În plus, în textul acordului au fost prevăzute ajustări anuale ale prețului, care urmau să fie convenite de părți pe baza evoluției indicelui prețurilor masei lemnoase industriale, astfel cum a fost stabilit de Oficiul Federal de Statistică (4); modificările prețului masei lemnoase față de prețul inițial de referință urmau să fie suportate 50 % de vânzător și 50 % de cumpărător (denumite în continuare „clauza de ajustare a prețurilor”).

(13)	În scopul calculării ajustării corespunzătoare a prețului, în acord s-a stabilit, de asemenea, următoarea formulă (denumită în continuare „formula de ajustare a prețurilor” sau „formula”):

(14)	Prin urmare, este necesar să se facă distincția între clauza de ajustare a prețurilor, astfel cum este stabilită în textul acordului și formula de ajustare a prețurilor.

(15)

Pe de o parte, în conformitate cu informațiile furnizate de Germania, clauza de ajustare a prețurilor trebuie considerată reprezentarea intențiilor părților la acord. Acest lucru este sprijinit de o notă internă a Ministerului Agriculturii, Mediului și Amenajării Teritoriului al landului Brandenburg emisă la 1 octombrie 2003 și referitoare la o reuniune a reprezentanților landului Brandenburg și ai întreprinderii HoKaWe, care demonstrează în mod clar că ajustarea prețurilor avută în vedere de către părți în cursul negocierilor a corespuns cu clauza de ajustare a prețurilor. Acesta este, de asemenea, susținut de o notă emisă la 5 ianuarie 2011 de Ministerul Economiei și Afacerilor Europene al landului Brandenburg, care recomanda ajustarea sau interpretarea acordului-cadru într-un mod care să respecte textul acordului, pentru ca astfel să fie reflectate adevăratele intenții ale părților.

(16)	Pe de altă parte, formula a fost incorectă, după cum au confirmat în 2010 autoritățile Germaniei și două expertize efectuate pentru landul Brandenburg (5), și nu a condus la un rezultat care să corespundă intențiilor părților, astfel cum sunt prevăzute în clauza de ajustare a prețurilor.

(17)

După intrarea în vigoare a acordului, prețul a fost ajustat pe baza formulei. Contrar intențiilor exprimate în textul acordului, ajustările de preț calculate în conformitate cu formula nu au urmat evoluția reală a indicelui prețurilor masei lemnoase industriale și au condus la prețuri care au fost semnificativ mai scăzute decât prețul mediu pentru masa lemnoasă din domeniul silvic de stat al landului Brandenburg. În plus, formula nu a dus la rezultatul scontat al partajării riscurilor fluctuațiilor de preț în mod egal între stat și HoKaWe.

(18)	Aceasta s-a datorat faptului că, după cum s-a menționat mai sus în considerentul 16, formula a fost incorectă și nu a reflectat matematic intențiile părților, așa cum au fost stabilite clauza de ajustare a prețurilor. (6)

(19)

În plus, din scrisoarea Germaniei din 28 februarie 2013 reiese că în cadrul acordului părțile și-au exercitat de mai multe ori competențele discreționare în ceea ce privește parametrii utilizați efectiv pentru calcularea ajustării prețurilor în conformitate cu formula (7). Autoritățile germane au informat Comisia că motivele pentru aceasta nu pot fi reconstituite din dosare.

(20)

Cele două expertize efectuate pentru landul Brandenburg în 2010 (a se vedea considerentul 16) au indicat eventualele probleme în materie de ajutoare de stat și au recomandat modificarea acordului prin schimbarea formulei. În urma negocierilor dintre HoKaWe și landul Brandenburg, părțile au semnat, așadar, o versiune modificată a acordului la 26 august 2011, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2011. Această versiune modificată a remediat problemele semnalate în considerentele 12-19 stabilind că de la 1 iulie 2011 prețurile trebuiau ajustate în conformitate cu clauza de ajustare a prețurilor și, astfel, în conformitate cu intențiile inițiale ale părților. Prin urmare, începând de la această dată, formula a încetat să facă parte din acord și, prin urmare, nu a mai putut fi aplicată.

(21)	Mai mult decât atât, landul Brandenburg a decis să nu continue contractul cu viitorii investitori care vor prelua activele HoKaWe.

2.3. Motivele pentru inițierea procedurii

(22)	La 19 decembrie 2012, Comisia a decis să deschidă o procedură de investigație oficială în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din TFUE (denumită în continuare „decizia de inițiere”).

(23)	În decizia de inițiere, Comisia și-a exprimat opinia preliminară că punerea în aplicare a acordului-cadru încheiat între landul Brandenburg și HoKaWe a implicat un ajutor de stat.

(24)	Comisia se întreba dacă, dintr-o perspectivă ex ante, un vânzător privat de pe piață ar fi acceptat o remunerare ca cea care rezultă din punerea în aplicare a formulei de ajustare a prețurilor, descrisă mai sus.

(25)

În plus, chiar și în cazul în care părțile contractante ar fi avut cunoștință de deficiențele formulei, Comisia s-a îndoit serios că Germania a acționat într-o manieră corespunzătoare cerințelor pieței în timpul punerii în aplicare a acordului. Motivul a fost evoluția prețurilor lemnului vândut în temeiul acordului, care a arătat că prețul calculat pe baza formulei a condus la prețuri semnificativ mai mici decât media prețului lemnului în landul Brandenburg. Un vânzător privat prudent aflat într-o situație similară ar fi utilizat imediat toate posibilitățile pentru modificarea metodei de ajustare. Pe de altă parte, Germania a continuat folosirea formulei până în 2011.

(26)

Pe baza acestor considerații, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că, pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acordului (1 iunie 2006) și data modificării acordului (30 iunie 2011), nu se poate exclude existența unui avantaj pentru HoKaWe și, prin urmare, a unui ajutor de stat. Deoarece un temei juridic pentru compatibilitatea ajutorului nu a fost evident și nici nu a fost invocat de către Germania, Comisia avea, de asemenea, îndoieli cu privire la faptul că măsura ar fi putut fi considerată compatibilă cu piața internă.

3. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(27)	În cursul procedurii oficiale de investigare, Comisia a primit observații de la două părți terțe interesate, precum și de la reclamant.

(28)

Reclamantul a prezentat note interne emise în decembrie 2003 și martie 2004 de Ministerul Agriculturii, Mediului și Amenajării Teritoriului al landului Brandenburg. Potrivit reclamantului, în aceste note erau exprimate, încă înainte de încheierea acordului, îngrijorări cu privire la mai multe aspecte ale acordului: în nota din decembrie 2003, în care erau evaluate consecințele unui acord la momentul respectiv, s-a observat faptul că acordul ar duce, încă din 2004, la un preț cu mult sub prețul masei lemnoase industriale la momentul respectiv. De asemenea, în nota internă din martie 2004 s-a subliniat că metoda de ajustare a prețurilor ar conduce la concesii de preț necorespunzătoare din partea landului Brandenburg și s-a recomandat în mod explicit reexaminarea sau renegocierea acordului.

(29)

Reclamantul a susținut că într-o astfel de situație niciun vânzător privat nu ar fi încheiat un astfel de acord și, în plus, că un vânzător privat ar fi reacționat imediat când a devenit clar că prețurile erau mai mici decât prețul pieței și că nu ar fi așteptat cinci ani. În ceea ce privește ajustarea prețului, reclamantul susține că prețurile stabilite nu au reflectat evoluția efectivă a pieței lemnului și că au avut ca rezultat un avantaj necuvenit pentru HoKaWe. Reclamantul estimează valoarea ajutorului între 2006 și 2011 la 7,3 milioane EUR (estimare efectuată pe baza prețului mediu al lemnului convenit între reclamant și alți furnizori).

(30)

În plus, Comisia a primit observații de la două întreprinderi de prelucrare a lemnului din landul Brandenburg. Aceste întreprinderi au afirmat că din cauza acordului pe termen lung o parte considerabilă din lemnul produs în domeniul silvic de stat al landului Brandenburg a fost retrasă de pe piață lemnului, fapt care a condus la denaturări nejustificate ale concurenței și a pus în pericol existența întreprinderilor mici de prelucrare a lemnului din landul Brandenburg.

4. OBSERVAȚII DIN PARTEA GERMANIEI

(31)	Germania a susținut că acordul-cadru a corespuns cerințelor pieței și că, prin urmare, nu a implicat un ajutor de stat.

(32)

Germania a afirmat că, la momentul semnării acordului, nu exista o piață a lemnului destinat producției de energie (lemn pentru energie, „Energieholz”) și că, în consecință, părțile au convenit să stabilească prețul care urma să fie plătit de către HoKaWe pe baza prețului masei lemnoase industriale și ajustările de preț pe baza evoluției indicelui masei lemnoase industriale. De asemenea, Germania a declarat că textul acordului a reflectat modul de ajustare a prețurilor avut în vedere, dar a admis că aplicarea formulei a condus la rezultate care nu au corespuns partajării vizate a riscului fluctuațiilor de preț între părți.

(33)

Prin urmare, Germania a susținut că prețul de referință inițial și clauza de ajustare a prețurilor prevăzute în textul acordului, adică ajustări de preț bazate pe indicele masei lemnoase industriale din Germania și partajarea echitabilă a riscului fluctuațiilor de preț între părți, trebuie considerate corespunzătoare cu cerințele pieței la data semnării acordului.

(34)

Conform Germaniei, abia în cursul unei reorganizări a administrației pădurilor din landul Brandenburg, efectuată în ianuarie 2009, s-a descoperit că aplicarea formulei a avut ca rezultat plata de către HoKaWe a unor prețuri mai mici decât alte societăți. Prin urmare, în 2010, autoritățile responsabile din landul Brandenburg au solicitat o evaluare externă a acordului, realizată de un expert juridic, RAUE LLP, și au realizat, de asemenea, o evaluare juridică internă a acordului. Ambele expertize au indicat eventuale probleme în materie de ajutoare de stat. În plus, Ministerul Afacerilor Economice și Europene a concluzionat într-o declarație scrisă din 5 ianuarie 2011 că clauza de ajustare a prețurilor corespunde cerințelor pieței, dar că o ajustare a prețurilor pe baza formulei reprezintă ajutor de stat și, prin urmare, a recomandat modificarea acordului într-un mod care să reflecte intențiile reale, de exemplu, prin modificarea formulei. Landul Brandenburg a urmat această recomandare în august 2011.

(35)

În acest sens, Germania a susținut că landul Brandenburg a acționat într-o manieră care corespunde cerințelor pieței prin ajustarea acordului în 2011 și că nu putea reacționa mai rapid, în condițiile în care contractele trebuie să fie îndeplinite și deoarece acordul nu putea fi modificat decât prin acordul părților.

(36)	În plus, potrivit Germaniei, acordul nu denaturează concurența și nici nu afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

5. EVALUARE

5.1. Existența ajutorului

(37)

Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(38)

Conform practicii constante a Comisiei și astfel cum a fost confirmat de jurisprudență, criteriul pentru a determina dacă o tranzacție comercială între un organism public și un agent economic reprezintă ajutor de stat este principiul investitorului în economia de piață. Din acest principiu rezultă că, atunci când desfășoară activități pe piață în calitate de operator comercial, statul trebuie să acționeze la fel ca un operator privat. În cazul în care statul membru nu face acest lucru, ar putea fi implicate ajutoare de stat. Cu alte cuvinte, pentru a aprecia dacă o tranzacție implică ajutor de stat este important să se știe dacă un operator privat aflat într-o situație similară ar fi acționat în același mod, și anume, în cazul de față, dacă ar fi vândut activele, bunurile sau serviciile, la același preț (criteriul vânzătorului privat). Prin aplicarea acestui principiu, rațiunile non-economice nu pot fi luate în considerare ca motive pentru acceptarea unui preț mai mic. Acest principiu a fost aplicat în repetate rânduri de Comisie și a fost confirmat în mod constant de Curte (8).

(39)	Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze în cazul de față dacă un vânzător privat ar fi încheiat un acord cu o durată similară, pe baza unui preț de referință inițial similar și cu un mecanism de ajustare a prețurilor similar.

(40)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 11-12, acordul-cadru cu o durată de 15 ani prevedea că prețurile trebuie să fie ajustate în fiecare an în funcție de evoluția indicelui prețului masei lemnoase industriale și că modificările corespunzătoare ale prețului de referință inițial, care a fost stabilit la 15,50 EUR/metru cub, ar trebui să fie suportate în proporție de 50 % de către stat și de 50 % de către HoKaWe. În plus, acordul conținea o formulă pentru calcularea acestei ajustări a prețurilor.

Durata îndelungată a acordului

(41)	Reclamantul a susținut că durata acordului, adică 15 ani, nu era o durată obișnuită pe piață.

(42)

Cu toate acestea, Comisia nu deține niciun indiciu care să justifice concluzia că această durată nu ar fi corespuns cerințelor pieței. Deși o durată de 15 ani pare destul de lungă, nu este irezonabil ca un vânzător să își asume obligații față de un cumpărător dacă în acest fel este sigur, cum este cazul acordului în chestiune, că va vinde cantități constante de lemn care, în plus, cel puțin parțial, nu îndeplinea cerințele de calitate valabile pentru masa lemnoasă industrială.

(43)	Având în vedere acest fapt și partajarea preconizată a riscului de fluctuații ale prețurilor, nu se poate exclude posibilitatea ca un vânzător privat să fi încheiat un acord cu o durată similară.

Prețul de referință inițial convenit

(44)	În mod similar, în ceea ce privește prețul de referință inițial de 15,50 EUR/metru cub, Comisia nu deține niciun indiciu că acest preț nu a corespuns cerințelor pieței.

(45)

Conform Germaniei, la momentul semnării acordului, nu exista un preț de piață la lemnul pentru energie. Prin urmare, părțile contractante au bazat acordul-cadru pe prețul pentru masa lemnoasă industrială. În conformitate cu o sinteză a prețurilor de piață pentru masa lemnoasă industrială, prezentată de reclamant, prețurile între 15,50 EUR/metru cub și 17,50 EUR/metru cub pentru anul 2004 și între 15,00 EUR/metru cub și 17,00 EUR/metru cub pentru anul 2005 pot fi considerare corespunzătoare cerințelor pieței. Ținând seama, de asemenea, de faptul că acordul era un contract pe termen lung cu un preț convenit de 15,50 EUR/metru cub, prețul de referință inițial al acordului-cadru s-a menținut în intervalul prețurilor care corespund cerințelor pieței pentru masa lemnoasă industrială.

(46)

În plus, dintr-o notă internă a Ministerului Agriculturii, Mediului și Amenajării Teritoriului al landul Brandenburg din 1 octombrie 2003 reiese că, în timpul negocierilor, reprezentanții landului Brandenburg au propus un preț de referință inițial de 15,50 EUR/metru cub, în timp ce HoKaWe viza un preț de 15,00 EUR/metru cub. Părțile au convenit în final asupra prețului mai mare, și anume 15,50 EUR/metru cub.

(47)

Din aceasta rezultă că prețul de referință inițial de 15,50 EUR/metru cub, poate fi considerat corespunzător cerințelor pieței. Având în vedere lipsa unui preț de piață pentru comparație, precum și faptul că cerințele de calitate a lemnului pentru energie nu sunt, cel puțin, mai ridicate decât cele pentru masa lemnoasă industrială, era rezonabil ca landul Brandenburg să încheie un acord conform căruia prețul se baza pe prețul masei lemnoase industriale (preț de referință). Prețul convenit a fost rezultatul negocierilor între părți și s-a înscris, de asemenea, în limitele intervalului prețurilor de piață pentru masa lemnoasă industrială din landul Brandenburg. Acordul s-a încheiat cunoscându-se calitatea masei lemnoase disponibile în domeniul silvic de stat al landului Brandenburg (9) și reprezintă, prin urmare, ceea ce un vânzător privat ar fi considerat acceptabil pentru calitatea masei lemnoase de livrat.

Ajustarea prețurilor

(48)	În ceea ce privește ajustarea prețurilor, conform considerentului 14, este necesar să se facă distincția între clauza de ajustare a prețurilor și ajustările de preț aplicate efectiv pe baza formulei.

(49)

În ceea ce privește clauza de ajustare a prețurilor, Comisia nu deține niciun fel de indicii conform cărora aceasta nu a corespuns cerințelor pieței. În mod similar cu cele menționate în considerentul 45 referitor la prețul de referință inițială, nu a existat niciun indice pentru evoluția prețurilor la lemnul pentru energie. S-a considerat rezonabil, prin urmare, nu numai ca prețul inițial de referință să se bazeze pe prețul masei lemnoase industriale, ci și să se convină asupra unei ajustări a prețului în paralel cu indicele lemnului pentru energie.

(50)

Mai mult, textul acordului prevedea ca părțile să suporte fiecare 50 % din fluctuațiile prețurilor. Întrucât evoluția prețurilor nu era, la momentul semnării, total previzibilă, acest mecanism a avut ca efect suportarea de către ambele părți atât a riscului, cât și a beneficiilor (potențiale), ceea ce ar fi putut determina, de asemenea, un avantaj pentru landul Brandenburg. Având în vedere această nesiguranță, un vânzător privat ar fi putut, de asemenea, să convină asupra unei astfel de clauze. Prin urmare, trebuie să se considere că această clauză corespunde cerințelor pieței.

(51)

Se poate concluziona că clauza de ajustare a prețurilor, prin care se prevedea o evoluție a prețului în paralel cu indicele masei lemnoase industriale și chiar o partajare riscului fluctuațiilor de preț între părți, a corespuns cerințelor pieței și că un vânzător privat rezonabil ar fi încheiat un astfel de acord.

(52)

Cu toate acestea, conform celor menționate mai sus, ajustările de preț efective au fost realizate prin aplicarea formulei. Așa cum se poate observa din prezentarea generală din tabelul de mai jos, prețurile care au rezultat din aplicarea acestei formule au fost în mod semnificativ mai scăzute decât prețurile care ar fi rezultat din aplicarea clauzei de ajustare a prețurilor:

(în EUR pe metru cub)
	Prețul plătit efectiv (calculat pe baza formulei)	Prețul calculat (10) pe baza clauzei de ajustare a prețului	Prețul mediu pentru toate tipurile de lemn din landul Brandenburg
2006	13,00	15,42	17,72
2007	13,21	15,95	21,02
2008	16,55	20,96	22,76
2009	16,42	20,76	19,20
2010	16,14	20,03	24,50
2011	15,79	19,33	n.a.

(53)	De asemenea, din tabel reiese în mod clar că prețurile calculate pe baza formulei au fost nu numai semnificativ mai reduse decât prețurile care ar fi rezultat din aplicarea clauzei de ajustare a prețurilor, ci și considerabil mai scăzute decât prețurile medii din landul Brandenburg.

(54)

În plus, aceste efecte ale formulei erau deja previzibile chiar înainte de semnarea acordului. Acest lucru este deosebit de important, deoarece, pentru a evalua dacă un vânzător privat de pe piață ar fi acționat în același mod sau în mod similar cu landul Brandenburg, este necesar să se efectueze o evaluare ex ante a acordului (11).

(55)	Conform considerentelor 16 și 18, formula a fost incorectă și nu a reflectat intențiile exprimate în clauza de ajustare a prețurilor. Aceste intenții ar fi putut fi reflectate matematic, astfel cum au fost confirmate, de asemenea, de către expertiza RAUE LLP, în următoarea formulă:

(56)

Cu toate acestea, părțile la acord au dedus o sumă fixă în locul Indexn. Deși utilizarea unei deduceri fixe poate fi justificată, în funcție de circumstanțe, o astfel de deducere trebuie, cel puțin, să aibă ca rezultat prețul de referință convenit inițial pentru anul în care acordul a fost încheiat. În acest caz însă, părțile au optat pentru o deducere care, deja în anul semnării, a condus la un preț semnificativ mai mic decât prețul de referință convenit inițial și corespunzător cerințelor pieței, și anume 15,50 EUR/metru cub.

(57)	Prin urmare, încă din momentul semnării era previzibil din punct de vedere obiectiv faptul că formula era incorectă și că ea nu conducea la prețurile stabilite în clauza de ajustare a prețurilor.

(58)

În această situație, un vânzător privat ar fi utilizat o altă formulă sau cel puțin ar fi solicitat o schimbare a formulei, în special în condițiile în care părțile conveniseră în textul acordului că ajustarea prețurilor urma să fie stabilită în conformitate cu indicele pentru masa lemnoasă industrială și cu riscul fluctuațiilor de preț împărțit în mod egal între stat și HoKaWe (conform clauzei de ajustare a prețurilor).

(59)

În acest sens, trebuie, de asemenea, să se sublinieze că evoluțiile de preț în temeiul acordului nu au rezultat pe deplin automat dintr-un calcul matematic stabilit în prealabil pe baza formulei. Conform considerentului 19, din informațiile furnizate de Germania în cadrul procedurii oficiale de investigare reiese în mod repetat faptul că formula a fost modificată de mai multe ori (12) pe durata acordului.

(60)

Așa cum se poate vedea în mod clar în tabelul din considerentul 52, aceste efecte negative previzibile ale aplicării formulei s-au materializat, de asemenea, având în vedere că prețul plătit efectiv de HoKaWe a fost cu mult mai mic decât prețul care trebuia să fie perceput în conformitate cu clauza de ajustare a prețurilor. Acesta a fost, de asemenea, semnificativ mai mic decât prețurile medii plătite pentru masa lemnoasă din domeniul silvic de stat al landului Brandenburg, adică prețurile la care landul Brandenburg a vândut masă lemnoasă altor societăți (13).

(61)	Rezultă că statul cunoștea și a acceptat faptul că aplicarea formulei nu a condus la rezultatul preconizat al unei evoluții a prețului bazată pe indicele pentru masa lemnoasă industrială, cu riscul de fluctuații ale prețului partajat de părți.

Concluzie

(62)

În ceea ce privește clauza de ajustare a prețurilor, se poate concluziona că, deși ar fi condus la prețuri mai mici decât prețul mediu pentru landul Brandenburg, aceste prețuri ar fi corespuns cerințelor pieței. Acestea se bazau pe considerații și negocieri rezonabile între părțile implicate și, prin urmare, nu se poate exclude faptul că și un operator privat de pe piață ar fi încheiat un acord în aceleași condiții sau în condiții similare.

(63)

Cu toate acestea, ajustarea de preț efectivă aplicată de către părți pe baza formulei nu reflecta astfel de condiții corespunzătoare cerințelor pieței și a condus la prețuri semnificativ mai mici decât cele care ar fi rezultat din aplicarea clauzei de ajustare a prețurilor (și, cu atât mai mult, mai mici decât prețul mediu pentru masa lemnoasă din landul Brandenburg).

(64)

Deși evoluția prețurilor pe baza clauzei de ajustare a prețurilor reflectă o decizie comercială rezonabilă și o împărțire echitabile a riscurilor aferente fluctuațiilor de prețuri între părțile contractante, prețurile rezultate din aplicarea formulei au fost în mod semnificativ mai scăzute și nici nu au reflectat împărțirea echitabilă a riscurilor. Spre deosebire de situația care stă la baza Deciziei Comisiei în cazul SA.19045 [Presupusul ajutor acordat landului Bavaria (Domeniul silvic de stat al landului Bavaria) sub formă de acorduri de aprovizionare pe termen lung cu masă lemnoasă încheiate cu societatea Klausner] (14), în care s-a considerat că prețurile mai mici decât media pieței nu comportau un ajutor de stat, deoarece piața prezenta supracapacități și landul Bavaria a încercat să atragă un cumpărător important care să garanteze pe termen lung cantități mari și stabile de cumpărare, niciunul din elementele prezentate în acest caz nu ar justifica prețuri mai mici decât cele care ar fi rezultat din aplicarea clauzei de ajustare a prețurilor. În clauza de ajustare a prețurilor convenită între părți s-a ținut seama de natura unui contract pe termen lung și de calitatea masei lemnoase de vândut și ar fi condus deja la prețuri mai mici decât prețul mediu în landul Brandenburg. Nimic nu indică faptul că un actor privat pe piață ar fi fost de acord cu prețuri chiar mai mici decât acestea.

(65)

Acest lucru este confirmat, de asemenea, de informațiile prezentate de Germania, în care se precizează în mod explicit că clauza de ajustare a prețurilor a reprezentat adevăratele intenții ale părților. În plus, landul Brandenburg a negociat în 2011 o modificare a acordului prin care se desființa formula incorectă, ca reacție la cele două avize juridice din 2010 menționate mai sus în considerentul 16 în care se semnalau probleme legate de potențiala existență a unor ajutoare de stat ca urmare a aplicării formulei. Astfel, landul Brandenburg, a negociat modificarea acordului fără formulă, pentru a pune în aplicare adevăratele intenții ale părților și pentru a pune capăt preocupărilor legate de ajutoarele de stat.

(66)	Rezultă că modul în care acordul a fost pus în aplicare, mai exact ajustările de preț pe baza formulei, nu respectă criteriul vânzătorului privat și nici cerințelor pieței.

(67)

Germania a susținut că administrația regională din landul Brandenburg a aflat, abia în decursul unei reorganizări a administrației pădurilor în 2009, că prețurile plătite efectiv de HoKaWe nu au urmat evoluția prețurilor în conformitate cu clauza de ajustare a prețurilor și că ele erau semnificativ mai mici decât prețurile pentru care masa lemnoasă a fost furnizată celorlalte companii; landul Brandenburg a acționat ulterior într-o manieră care corespunde cerințelor pieței prin comandarea celor două expertize menționate în considerentul 16 și, apoi, prin renegocierea acordului, ceea ce a condus la modificarea acordului respectiv în 2011.

(68)

Aceste argumente nu par însă plauzibile. În primul rând, conform considerentelor 54-57, efectele formulei erau previzibile în momentul semnării acordului. În al doilea rând, un vânzător privat de pe piață care dorește să asigure punerea în aplicare a soluției convenite și rezultate din clauza de ajustare a prețurilor și, prin urmare, monitorizarea atentă a ajustărilor de preț ar fi reacționat imediat prin solicitarea renegocierii prețului. După cum se precizează în considerentul 65, renegocierea cu succes a acordului de către landul Brandenburg confirmă mai degrabă faptul că formula nu reflecta adevăratele intenții ale părților (astfel cum s-a convenit în clauza de ajustare a prețurilor). Se arată, de asemenea, că HoKaWe nu se putea opune desființării formulei ar putea respinge formula.

(69)	În consecință, HoKaWe a beneficiat de un avantaj economic în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a acordului (1 iunie 2006) până la modificarea acordului (30 iunie 2011).

(70)

De asemenea, sunt îndeplinite toate celelalte criterii de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE. A fost vorba de un avantaj selectiv, deoarece acordul a avantajat în mod specific o anumită întreprindere. Avantajul a fost acordat de autoritățile unui stat membru, și anume landul Brandenburg. Cantitatea medie de masă lemnoasă vândută către HoKaWe în condițiile acordului era semnificativă; aprovizionarea cu masă lemnoasă în condiții favorabile a îmbunătățit poziția beneficiarului față de concurenții săi și, prin urmare, a denaturat concurența. Piața lemnului este deschisă concurenței din alte state membre. Chiar luând în considerare faptul că acordul de aprovizionare nu acoperă doar masa lemnoasă provenită din pădurile aflate la o distanță de cel mult 70 km de Eberswalde, Comisia observă că Eberswalde se află foarte aproape de frontiera poloneză (la numai 30 km). Prin urmare, ajutorul afectează, de asemenea, legăturile comerciale dintre statele membre. În consecință, se poate afirma că executarea acordului, care a condus la prețurile plătite pe baza formulei, a constituit un ajutor de stat.

(71)

Trebuie să se considere că modificarea acordului, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2011, a pus capăt măsurii de ajutor de stat. Această modificare prevede că, începând cu 1 iulie 2011, ajustările de preț trebuiau efectuate în conformitate cu clauza de ajustare a prețurilor, ceea ce a reconfirmat și a pus în aplicare în mod corect intențiile părților. Întrucât acordul în această formă corespunde cerințelor pieței, Comisia consideră că, după 30 iunie 2011 HoKaWe nu a mai primit niciun avantaj economic din plățile efectuate în temeiul acordului.

5.2. Compatibilitatea cu piața internă

(72)

Un temei juridic pentru compatibilitatea ajutorului nu este evident și nici nu a fost invocat de către statul membru. Acest lucru conduce la concluzia că avantajul obținut de HoKaWe din executarea acordului în perioada cuprinsă între iunie 2006 și iunie 2011 constituie un ajutor de stat incompatibil.

5.3. Calcularea elementului de ajutor

(73)

După cum s-a explicat deja în considerentele 49-51, clauza de ajustare a prețurilor poate fi considerată corespunzătoare cerințelor pieței. Prin urmare, Comisia consideră că elementul de ajutor constă în diferența dintre prețul efectiv plătit (15) pe baza formulei și prețul care ar fi trebuit plătit în conformitate cu clauza de ajustare a prețurilor.

	(a) Prețul plătit efectiv (în EUR pe metru cub) (16)	(b) Prețul calculat pe baza clauzei de ajustare a prețurilor (în EUR pe metru cub)	(c) Diferența dintre (a) și (b)* (16)	(d) Cantitatea de lemn livrată efectiv (în metri cubi)	(e) Elementul de ajutor: (c) × (d) (în EUR) (16)
2006	13,00	15,42	2,42	13 115,73	31 794
2007	13,21	15,95	2,74	142 792,67	391 452
2008	16,55	20,96	4,41	137 683,00	607 291
2009	16,42	20,76	4,34	141 273,68	613 128
2010	16,14	20,03	3,89	139 045,38	540 699
2011	15,79	19,33	3,54	62 680,29	222 051
Total					2 406 415

(74)	Prin urmare, ajutorul acordat întreprinderii HoKaWe se ridică la 2 406 415EUR.

6. RECUPERARE

(75)

În conformitate cu TFUE și cu jurisprudența consacrată a Curții de Justiție, Comisia are competența de a decide dacă statul membru în cauză trebuie să anuleze sau să modifice măsura de ajutor (17) atunci când constată că aceasta este incompatibilă cu piața internă. De asemenea, Curtea a susținut în mod consecvent că obligația impusă unui stat membru de a elimina ajutorul considerat de Comisie ca fiind incompatibil cu piața comună are rolul de a restabili situația existentă anterior (18). În acest context, Curtea a stabilit că obiectivul este atins odată cu rambursarea de către beneficiar a sumelor acordate sub formă de ajutor ilegal, pierzând astfel avantajul de care beneficiase față de concurenții săi de pe piață, și odată cu restabilirea situației anterioare plății ajutorului (19).

(76)

În conformitate cu jurisprudența, articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (20) al Consiliului prevede: „Atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar […].”

(77)

Astfel, având în vedere că măsura în cauză prin care s-a încălcat articol 108 din TFUE nu a fost notificată Comisiei și, prin urmare, că ea urmează să fie considerată ajutor ilegal și incompatibil, ajutorul trebuie recuperat pentru restabilirea situației care exista pe piață înainte de acordarea ajutorului. Recuperarea ar trebui să acopere intervalul de timp cuprins între data la care beneficiarul a obținut un avantaj, adică data la care ajutorul a fost pus la dispoziția beneficiarului, și data recuperării efectivă, iar la sumele care urmează a fi recuperate ar trebui să se aplice dobândă până la recuperarea efectivă.

7. CONCLUZIE

(78)	Executarea acordului-cadru dintre landul Brandenburg și întreprinderea HoKaWe, de la semnarea sa (1 iunie 2006) până la modificarea sa (30 iunie 2011), implică un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Prin urmare, ajutorul de stat trebuie să fie recuperat de la HoKaWe cu dobânda,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat în valoare de 2 406 415EUR pe care Germania l-a acordat ilegal întreprinderii HoKaWe Eberswalde GmbH cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este incompatibil cu piața internă.

Articolul 2

(1) Germania recuperează de la beneficiar ajutorul menționat la articolul 1.

(2) Sumele care urmează a fi recuperate sunt purtătoare de dobândă începând de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarului până la data recuperării lor efective.

(3) Dobânda se calculează pe o bază compusă, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (21) și Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei (22) de modificare a Regulamentul (CE) nr. 794/2004.

Articolul 3

(1) Recuperarea ajutorului menționat la articolul 1 este imediată și efectivă.

(2) Germania se asigură că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de patru luni de la data notificării prezentei decizii.

Articolul 4

(1) În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Germania transmite Comisiei următoarele informații:

(a)	valoarea totală (principalul și dobânzile de recuperare) care trebuie recuperată de la beneficiar;

(b)	o descriere detaliată a măsurilor adoptate sau prevăzute pentru respectarea prezentei decizii;

(c)	documente din care să reiasă că beneficiarul a fost somat să ramburseze ajutorul.

(2) Germania informează Comisia cu privire la evoluția măsurilor naționale luate în vederea punerii în aplicare a prezentei decizii până la finalizarea recuperării ajutorului menționat la articolul 1. Germania trebuie să prezinte imediat, la simpla solicitare a Comisiei, informații privind măsurile adoptate sau prevăzute pentru respectarea prezentei decizii. De asemenea, Germania furnizează informații detaliate privind sumele ajutorului și dobânzile deja recuperate de la beneficiar.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 6 noiembrie 2013.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Vicepreședinte al Comisiei

(1) JO C 99, 5.4.2013, p. 79.

(2) A se vedea nota de subsol 1.

(3) Acordul se referea la lemnul de esență tare și moale transportabil cu o lungime de 3 m și un diametru între 3 cm și 70 cm. Lemnul a fost preluat de cumpărător la drumul forestier. Se accepta și lemnul putred sau strâmb.

(4) A se vedea Oficiul statistic federal (Statistisches Bundesamt): https://www.destatis.de/DE/ZahlenFakten/GesamtwirtschaftUmwelt/Preise/PreisindizesLandForstwirtschaft/Tabellen/ErzeugerpreiseForstwirtschaft.html.

(5) O expertiză externă a fost realizată de RAUE LLP, un consilier juridic extern al landului Brandenburg; o expertiză internă a fost realizată de Ministerul Economiei și Afacerilor Europene.

(6) Potrivit expertizei efectuate de RAUE LLP, intențiile părților, exprimate în clauza de ajustare a prețurilor, ar fi putut fi reprezentate de următoarea formulă:

Formula

(7) De exemplu, pentru calcularea prețului aplicabil de la 1 iulie 2006 s-a utilizat valoarea indicelui din iulie 2006 în locul valorii indicelui din ianuarie 2005, astfel cum se prevedea în acord.

(8) A se vedea de exemplu cauza C-305/89, Italia/Comisia („Alfa Romeo”), Rec., 1991, p. I-1603, punctele 18 și 19; cauza T-16/96, Cityflyer Express/Comisia, Rec., 1998, p. II-757, punctul 51; cauzele conexate T-129/95, T-2/96 și T-97/96, Neue Maxhütte Stahlwerke și Lech-Stahlwerke/Comisia, Rec., 1999, p. II-17, punctul 104; cauzele conexate T-268/08 și T281/08, Land Burgenland și Austria/Comisia, Rep.,2012, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 48.

(9) În cursul procedurii oficiale de investigare, părțile terțe s-au plâns de faptul că, datorită acordului cu HoKaWe masa lemnoasă este retrasă de pe piață în cantități mari. Aceasta sugerează că masa lemnoasă destinată producerii de energie livrată către HoKaWe a conținut cantități substanțiale de masă lemnoasă industrială.

(10) Calcul prezentat de Germania

(11) A se vedea cauza C-482/99, Franța/Comisia, Rec.,2002, p. I-4397, punctele 70-72; cauza C124/10P, Comisia/EDF, Rec., 2012, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 83-85 și 105.

(12) Acest lucru a fost realizat pe lângă ajustarea formulei care reflectă recalcularea indicelui pentru masa lemnoasă industrială pentru un nou an de bază de către Oficiul Federal German de Statistică.

(13) Conform tabelului de la considerentul 52, cu excepția anului 2009 aplicarea clauzei de ajustare a prețurilor ar fi condus, de asemenea, la prețuri sub prețul mediu din Landul Brandenburg, dar într-o măsură mult mai mică. Așa cum s-a explicat deja cu privire la conformitatea clauzei de ajustare a prețurilor la cerințele pieței, o tranzacție desfășurată în condiții obiective cu un cumpărător important asigurând volume de cumpărare mari și stabile pe termen lung poate conduce la prețuri sub prețul mediu al pieței. A se vedea, de asemenea, Decizia C(2012) 834 final în cauza SA.19045 [Presupusul ajutor acordat landului Bavaria (Domeniul silvic de stat al Landului Bavaria) sub formă de acorduri de aprovizionare pe termen lung cu masă lemnoasă încheiate cu societatea Klausner], punctele 47 și următoarele.

(14) Ibidem.

(15) Prețul plătit efectiv conform informațiilor prezentate de Germania la 1 octombrie 2013.

(16) Valorile din coloanele (a) și (c) au fost rotunjite; coloana (e) a fost calculată pe baza cifrelor exacte, cu rezultatul final rotunjit la cea mai apropiată sumă în EUR.

(17) A se vedea cauza C-70/72, Comisia/Germania, Rec., 1973, p. 813, punctul 13.

(18) A se vedea cauzele conexate C-278/92, C-279/92 și C-280/92, Spania/Comisia, Rec., 1994, p. I-4103, punctul 75.

(19) A se vedea cauza C-75/97, Belgia/Comisia, Rec., 1999, p. I-3671, punctele 64-65.

(20) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).

(21) JO L 140, 30.4.2004, p. 1.

(22) JO L 82, 25.3.2008, p. 1.

12.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 109/43

RECOMANDAREA COMISIEI

din 9 aprilie 2014

privind calitatea raportării cu privire la guvernanța corporativă („conformare sau justificare”)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/208/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Un cadru de guvernanță corporativă eficace este de o importanță esențială pentru societate, deoarece este probabil ca societățile comerciale bine gestionate să fie mai competitive și mai durabile pe termen lung. O bună guvernanță corporativă este, în primul rând, responsabilitatea societății comerciale în cauză și există norme la nivel european și național care să asigure că sunt respectate anumite standarde. Acestea includ legislație și instrumente juridice neobligatorii, și anume codurile naționale de guvernanță corporativă.

(2)

Codurile de guvernanță corporativă au ca scop să stabilească principii de bună guvernanță corporativă în cadrul societăților comerciale cotate la bursă din Europa, pe baza transparenței, a responsabilității și a unei perspective pe termen lung. Acestea oferă standarde și cele mai bune practici pentru societățile comerciale, permițându-le acestora să funcționeze mai bine și, prin urmare, să contribuie la stimularea creșterii economice, a stabilității și a investițiilor pe termen lung.

(3)

Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (1) impune societăților comerciale să includă o declarație de guvernanță corporativă în raportul administratorilor în cazul în care valorile mobiliare ale societăților comerciale sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a oricărui stat membru în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare (2).

(4)

Declarația de guvernanță corporativă ar trebui să ofere informații esențiale privind măsurile adoptate de societate în materie de guvernanță corporativă, cum ar fi informații referitoare la codul/codurile de guvernanță corporativă aplicat(e) de către societatea respectivă, sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor, adunarea generală a acționarilor și competențele sale, drepturile acționarilor, organismele administrative, de conducere și de supraveghere și comitetele acestora.

(5)

Prezentarea de informații de înaltă calitate cu privire la măsurile adoptate de societățile comerciale în materie de guvernanță corporativă oferă informații utile pentru investitori și facilitează deciziile acestora privind investițiile. De asemenea, aceasta oferă investitorilor mai multă încredere în societățile în care investesc. Creșterea transparenței pe piață poate aduce, de asemenea, la un nivel mai general, beneficii legate de reputația societăților și mai multă legitimitate din perspectiva părților interesate și a societății în ansamblu.

(6)

Principiul „conformare sau justificare” prevăzut la articolul 20 din Directiva 2013/34/UE este un element cheie pentru guvernanța corporativă la nivel european. În conformitate cu acest principiu, societățile care se abat de la codul de guvernanță corporativă relevant trebuie să explice în declarația lor de guvernanță corporativă părțile din cod de la care se abat și motivele pentru care fac acest lucru.

(7)

În timp ce conformitatea deplină cu un cod poate transmite un mesaj pozitiv pe piață, s-ar putea să nu fie întotdeauna cea mai bună abordare pentru o societate dintr-o perspectivă de guvernanță corporativă. Abaterea de la o prevedere a codului, în unele cazuri, ar putea permite unei societăți să se gestioneze în mod mai eficace. Abordarea „conformare sau justificare” oferă societăților flexibilitate prin faptul că le permite să își adapteze guvernanța corporativă la dimensiunea societății, structura acționariatului sau particularitățile sectoriale. În același timp, promovează o cultură a responsabilității, încurajând societățile să reflecteze mai mult asupra măsurilor adoptate în materie de guvernanță corporativă.

(8)

Principiul „conformare sau justificare” este recunoscut pe scară largă de către societăți, investitori și organismele de reglementare ca fiind un instrument adecvat în guvernanța corporativă. Cu toate acestea, astfel cum se menționează în Cartea verde din 2011 privind cadrul de guvernanță corporativă al UE (3), se pare că există anumite deficiențe în ceea ce privește modul de punere în practică a principiului, în special în ceea ce privește calitatea explicațiilor furnizate de societăți atunci când se abat de la codurile de guvernanță corporativă. În acest sens, marea majoritate a respondenților la Cartea verde au fost în favoarea obligației impuse societăților de a furniza explicații de mai bună calitate în caz de abateri.

(9)	Conform celor mai recente dovezi colectate de către Comisie, au existat îmbunătățiri treptate în acest domeniu. Mai multe state membre au inițiat discuții, de exemplu, sau au emis linii directoare privind calitatea explicațiilor. Cu toate acestea, există încă loc pentru îmbunătățiri.

(10)

În rezoluția sa din 29 martie 2012 (4), Parlamentul European a considerat abordarea „conformare sau justificare” ca fiind un instrument util pentru guvernanța corporativă. În mod concret, Parlamentul European s-a pronunțat în favoarea aderării obligatorii a societății la un cod relevant și a obligativității de a furniza explicații concludente pentru abaterile semnificative de la un cod, care ar trebui să includă o descriere a măsurii alternative adoptate.

(11)

Planul de acțiune din 2012 privind dreptul european al societăților comerciale și guvernanța corporativă (5) a subliniat importanța explicațiilor de înaltă calitate, în special pentru investitori, și a anunțat o inițiativă a Comisiei privind îmbunătățirea calității rapoartelor de guvernanță corporativă și, în special, a calității explicațiilor.

(12)

Scopul prezentei recomandări este de a oferi îndrumare pentru societăți și de a le oferi asistență în îmbunătățirea calității raportării acestora privind guvernanța corporativă. Dată fiind diversitatea de tradiții și abordări juridice, aceste recomandări oferă un cadru general, care poate fi dezvoltat în continuare și adaptat la contextul național specific.

(13)	Prezenta recomandare se aplică societăților care trebuie să depună o declarație de guvernanță corporativă în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2013/34/UE și care trebuie să ofere explicații în caz de abatere de la recomandările codului/codurilor de guvernanță corporativă.

(14)

Deși prezenta recomandare este destinată în principal societăților cotate la bursă în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2013/34/UE, și alte entități care elaborează o declarație de guvernanță corporativă ar putea beneficia de îmbunătățirea calității informațiilor pe care intenționează să le facă publice.

(15)

Pe lângă informațiile pe care acestea sunt obligate să le furnizeze în declarația lor de guvernanță corporativă, societățile din unele state membre sunt, de asemenea, obligate să transmită rapoarte cu privire la modul în care aplică principiile de bază sau recomandările codului. În vederea îmbunătățirii transparenței, toate societățile europene cotate la bursă sunt încurajate să raporteze cu privire la modul în care au aplicat codurile relevante cu privire la aspecte care pot fi de importanță majoră pentru acționari. În plus, pentru a facilita accesul, societățile ar trebui să ia în considerare punerea acestor informații la dispoziție și online.

(16)

Nu există un format standard de raportare în materie de guvernanță corporativă la nivelul Uniunii Europene. Prezentarea informațiilor într-o declarație generală sau pentru fiecare prevedere în parte este acceptabilă atât timp cât aceasta este instructivă și utilă pentru acționari, investitori și alte părți interesate. Societățile ar trebui să evite declarațiile prea generale, care ar putea să nu acopere aspecte importante din punctul de vedere al acționarilor, dar și declarațiile constând în bifarea variantelor, cu o valoare informativă redusă. De asemenea, acestea ar trebui să evite prezentarea de informații foarte detaliate, care ar putea să nu ofere o perspectivă pertinentă.

(17)

Prezentarea adecvată a informațiilor privind abaterile de la codurile relevante și a motivelor care justifică aceste abateri este foarte importantă pentru a se asigura că părțile interesate pot lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la societățile comerciale. Această prezentare reduce asimetria informațiilor între directorii societății și acționarii acesteia și, prin urmare, diminuează costurile de monitorizare pentru aceștia din urmă. Societățile ar trebui să indice în mod clar de la ce recomandări din cod s-au abătut și să ofere pentru fiecare caz o explicație cu privire la: modul în care societatea s-a abătut, motivele abaterii, modul în care s-a luat decizia de abatere de la o recomandare, intervalul de timp în care s-a produs abaterea și măsurile luate pentru a se garanta că măsurile luate de societate sunt în concordanță cu obiectivele recomandării și cu codul.

(18)

Pentru furnizarea acestor informații, societățile ar trebui să evite să utilizeze un limbaj standardizat și ar trebui să se concentreze pe contextul specific al societății care explică abaterea de la o recomandare. Explicațiile ar trebui structurate și prezentate astfel încât să poată fi ușor de înțeles și de utilizat. Acest lucru va facilita angajarea acționarilor într-un dialog constructiv cu societatea.

(19)

O abordare „conformare sau justificare” eficace necesită o monitorizare eficientă pentru a motiva întreprinderile să respecte un cod de guvernanță corporativă sau să explice nerespectarea. Cartea verde din 2011 a indicat că declarațiile de guvernanță corporativă publicate de societăți păreau a nu fi monitorizate în măsura necesară și doar puține state membre au solicitat organismelor publice sau specializate să verifice dacă informațiile și, în special, explicațiile furnizate sunt complete.

(20)

Diferiți actori, cum ar fi consiliile de administrație, auditorii și acționari, sunt implicați în monitorizarea informațiilor făcute publice de societăți. Consiliile de administrație și acționarii au, de asemenea, un rol important în încurajarea explicațiilor de bună calitate. În special, monitorizarea mai activă din partea acționarilor, în calitate de proprietari ai societăților, ar putea conduce la îmbunătățirea practicilor de guvernanță corporativă.

(21)

Statele membre și organismele responsabile pentru codurile de guvernanță corporativă sunt, de asemenea, încurajate să ia în considerare modul în care ar putea fi acordată o mai mare atenție calității generale a explicațiilor oferite pentru abateri înaintate de societăți în contextul mecanismelor de monitorizare existente în țările lor. Se pot lua în considerare, de asemenea, mijloacele suplimentare de stimulare a societăților și a altor părți implicate pentru a îmbunătăți și mai mult calitatea explicațiilor și a raportării privind guvernanța corporativă în general.

(22)

În vederea asigurării urmăririi eficiente a prezentei recomandări, statele membre ar trebui să o aducă la cunoștința organismelor responsabile cu codurile naționale de guvernanță corporativă, a societăților cotate la bursă și a altor părți interesate. De asemenea, statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în conformitate cu prezenta recomandare,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale

(1)

Scopul prezentei recomandări este de a oferi îndrumare statelor membre, organismelor însărcinate cu codurile naționale de guvernanță corporativă, societăților și altor părți interesate. Îndrumarea urmărește să îmbunătățească calitatea globală a declarațiilor de guvernanță corporativă publicate de societăți în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2013/34/UE și, în special, calitatea explicațiilor furnizate de societăți în caz de abatere de la recomandările din codul de guvernanță corporativă relevant.

(2)

Se recomandă ca, acolo unde este cazul, codurile de guvernanță corporativă să facă o distincție clară între părțile din cod de la care nu se poate deroga, părțile care se aplică pe baza principiului „conformare sau justificare” și cele care se aplică pe bază de pur voluntariat.

SECȚIUNEA II

Calitatea declarațiilor de guvernanță corporativă

(3)

Articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE impune ca societățile cotate la bursă să furnizeze în declarația lor de guvernanță corporativă informații cu privire la aspecte specifice ale acordurilor lor de guvernanță corporativă.

(4)

În scopul de a îmbunătăți și mai mult transparența pentru acționari, investitori și alte părți interesate și în plus față de informațiile cu privire la subiectele menționate la alineatul (3), societățile ar trebui să descrie modul în care au aplicat recomandările codului de guvernanță corporativă relevant cu privire la subiectele de maximă importanță pentru acționari.

(5)

Informațiile menționate la alineatele (3) și (4) ar trebui să fie suficient de clare, precise și exhaustive pentru a permite acționarilor, investitorilor și altor părți interesate să dobândească o bună înțelegere a modului în care este administrată societatea. În plus, ar trebui să se facă referire la caracteristicile și situația specifică a societății, cum ar fi mărimea, structura societății sau structura acționariatului sau orice alte caracteristici relevante.

(6)

În scopul de a facilita accesul pentru acționari, investitori și alte părți interesate, societățile ar trebui să pună la dispoziție periodic informațiile menționate la alineatele (3) și (4) pe site-urile lor și ar trebui să includă o trimitere către site în raportul administratorilor, chiar dacă acestea oferă deja informații prin alte mijloace precizate în Directiva 2013/34/UE.

SECȚIUNEA III

Calitatea explicațiilor în caz de abatere de la un cod

(7)

Articolul 20 alineatul (1) din Directiva 2013/34/UE impune ca societățile cotate la bursă să ofere explicații în caz de abatere de la recomandările codului sub incidența căruia se află sau pe care au decis să îl aplice în mod voluntar.

(8)

În sensul alineatului (7), societățile ar trebui să indice în mod clar de la ce recomandări specifice s-au abătut și, pentru fiecare abatere în parte de la o recomandare individuală:

(a)	să explice în ce mod s-a abătut societatea de la o recomandare;

(b)	să descrie motivele abaterii;

(c)	să descrie modul în care a fost luată decizia de a se abate de la recomandare în cadrul societății;

(d)	dacă abaterea este limitată în timp, să explice când preconizează societatea că se va conforma cu o anumită recomandare;

(e)	să descrie, dacă este cazul, măsura luată în locul conformării și să explice în ce fel măsura respectivă atinge obiectivul care stă la baza recomandării specifice sau a codului în ansamblu, sau să clarifice modul în care contribuie la o bună guvernanță corporativă a societății.

(9)

Informațiile menționate la alineatul (8) ar trebui să fie suficient de clare, exacte și complete astfel încât să permită acționarilor, investitorilor și altor părți interesate să evalueze consecințele care decurg din abaterea de la o anumită recomandare.

Acestea ar trebui să se refere și la caracteristicile și situația specifică a societății, cum ar fi mărimea, structura societății sau structura acționariatului sau orice alte caracteristici relevante.

(10)

Explicațiile pentru abateri ar trebui să fie clar prezentate în declarația de guvernanță corporativă, astfel încât să fie ușor de găsit de către acționari, investitori și alte părți interesate. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, urmând aceeași ordine a recomandărilor ca și în codul relevant sau prin gruparea tuturor explicațiilor privind abaterea din aceeași secțiune din declarația de guvernanță corporativă, atât timp cât metoda utilizată este explicată clar.

SECȚIUNEA IV

Dispoziții finale

(11)

Pentru a încuraja societățile să respecte codul de guvernanță corporativă sau să explice mai bine abaterile de la acesta, trebuie realizată o monitorizare eficientă la nivel național, în cadrul actualelor dispoziții de monitorizare.

(12)

Statele membre ar trebui să aducă prezenta recomandare în atenția organismelor responsabile de coduri naționale de guvernanță corporativă, a societăților cotate la bursă și a altor părți interesate. Statele membre sunt invitate să informeze Comisia cu privire la măsurile luate în conformitate cu prezenta recomandare până la 13 aprilie 2015, pentru a permite Comisiei să monitorizeze și să evalueze situația.

(13)

Prezenta recomandare se adresează statelor membre, organismelor responsabile cu codurile naționale de guvernanță corporativă, societăților cotate la bursă și altor părți interesate.

Adoptată la Bruxelles, 9 aprilie 2014.

Pentru Comisie

Michel BARNIER

Membru al Comisiei

(1) JO L 182, 29.6.2013, p. 19.

(2) JO L 145, 30.4.2004, p. 1.

(3) COM(2011) 164, 5 aprilie 2011.

(4) Rezoluția Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la cadrul de guvernanță corporativă pentru societățile europene, 2011/2181(INI).

(5) COM(2012) 740, 12 decembrie 2012.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 109

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 57 12 aprilie 2014

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
		2014/204/UE
	*	Decizia Consiliului din 11 februarie 2014privind semnarea, în numele Uniunii, și aplicarea provizorie a Acorduluidintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind participareaacestuia la Biroul European de Sprijin pentru Azil	1
		Acord între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind participareaacestuia la Biroul European de Sprijin pentru Azil	3
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 371/2014 al Consiliului din 10 aprilie 2014 de punere în aplicare a articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran	9
	*	Regulamentul (UE) nr. 372/2014 al Comisiei din 9 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 în ceea ce privește calcularea anumitor termene, gestionarea plângerilor, identificarea și protejarea informațiilor confidențiale ( 1 )	14
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 373/2014 al Comisiei din 11 aprilie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	23
		DECIZII
	*	Decizia 2014/205/PESC a Consiliului din 10 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran	25
		2014/206/UE
	*	Decizia Comisiei din 6 noiembrie 2013 privind măsurile adoptate de Germania în favoarea întreprinderii HoKaWe Eberswalde GmbH SA.34721 (2012/C) (ex 2012/NN) [notificată cu numărul C(2013) 7058] ( 1 )	30
		2014/207/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 11 aprilie 2014 privind desemnarea Registrului domeniului de nivel superior .eu ( 1 )	41
		RECOMANDĂRI
		2014/208/UE
	*	Recomandarea Comisiei din 9 aprilie 2014 privind calitatea raportării cu privire la guvernanța corporativă (conformare sau justificare) ( 1 )	43

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	MA	65,2
	TN	123,3
	TR	106,4
	ZZ	98,3
0707 00 05	MK	51,2
	TR	124,4
	ZZ	87,8
0709 93 10	MA	44,0
	TR	93,6
	ZZ	68,8
0805 10 20	EG	47,9
	IL	67,9
	MA	49,8
	TN	48,3
	TR	53,1
	ZZ	53,4
0805 50 10	MA	35,6
	TR	92,4
	ZZ	64,0
0808 10 80	AR	93,3
	BR	104,5
	CL	108,2
	CN	115,5
	MK	25,2
	NZ	132,7
	US	190,8
	ZA	118,5
	ZZ	111,1
0808 30 90	AR	92,3
	CL	123,2
	CN	79,2
	ZA	92,6
	ZZ	96,8