ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2014.038.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 38

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 57
7 februarie 2014


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

 

2014/60/UE

 

*

Decizia Consiliului din 28 ianuarie 2014 privind încheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul de parteneriat privind pescuitul încheiat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Kiribati, pe de altă parte

1

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul delegat (UE) nr. 110/2014 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

2

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 111/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

16

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 112/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

18

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 113/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

20

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 114/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

22

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 115/2014 al Comisiei din 4 februarie 2014 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

24

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 116/2014 al Comisiei din 6 februarie 2014 privind neaprobarea substanței active iodură de potasiu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare ( 1 )

26

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 117/2014 al Comisiei din 6 februarie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

28

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva de punere în aplicare 2014/19/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 de modificare a anexei I la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate

30

 

*

Directiva de punere în aplicare 2014/20/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 privind definirea claselor de cartofi de sămânță de bază și certificați de la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor și denumirilor aplicabile acestor clase ( 1 )

32

 

*

Directiva de punere în aplicare 2014/21/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 de definire a condițiilor minime și a claselor Uniunii pentru cartofii de sămânță de prebază ( 1 )

39

 

 

DECIZII

 

 

2014/61/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 5 februarie 2014 de prelungire a valabilității Deciziei 2006/502/CE de obligare a statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că nu se pot introduce pe piață decât brichete cu caracteristici de siguranță pentru copii și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie [notificată cu numărul C(2014) 493]  ( 1 )

43

 

 

2014/62/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 6 februarie 2014 de abrogare a Deciziei 2003/766/CE privind măsurile de urgență pentru prevenirea răspândirii în cadrul Comunității a Diabrotica virgifera Le Conte [notificată cu numărul C(2014) 467]

45

 

 

RECOMANDĂRI

 

 

2014/63/UE

 

*

Recomandarea Comisiei din 6 februarie 2014 privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezența sa

46

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAȚIONALE

7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/1


DECIZIA CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2014

privind încheierea Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul de parteneriat privind pescuitul încheiat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Kiribati, pe de altă parte

(2014/60/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

La 23 iulie 2007, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 893/2007 privind încheierea Acordului de parteneriat privind pescuitul între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Kiribati, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul”). Un protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în acord a expirat la 15 septembrie 2012.

(2)

Uniunea a negociat cu Republica Kiribati un nou protocol care acordă navelor din UE posibilități de pescuit în apele asupra cărora Republica Kiribati exercită suveranitatea sau jurisdicția (denumit în continuare „protocolul”).

(3)

Noul protocol a fost semnat în conformitate cu Decizia 2012/669/UE a Consiliului (2) și se aplică cu titlu provizoriu începând de la 16 septembrie 2012.

(4)

Noul protocol ar trebui să fie aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se aprobă, în numele Uniunii, Protocolul de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul de parteneriat privind pescuitul încheiat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Kiribati, pe de altă parte (denumit în continuare „protocolul”) (3).

Articolul 2

Președintele Consiliului efectuează, în numele Uniunii, notificarea prevăzută la articolul 16 din protocol (4).

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

G. STOURNARAS


(1)  JO L 205, 7.8.2007, p. 1.

(2)  Decizia 2012/669/UE a Consiliului din 9 octombrie 2012 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea provizorie a Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute în Acordul de parteneriat privind pescuitul încheiat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și Republica Kiribati, pe de altă parte (JO L 300, 30.10.2012, p. 2).

(3)  Protocolul a fost publicat în JO L 300, 30.10.2012, p. 3, împreună cu decizia privind semnarea sa.

(4)  Secretariatul General al Consiliului va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene data intrării în vigoare a protocolului.


REGULAMENTE

7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/2


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 110/2014 AL COMISIEI

din 30 septembrie 2013

privind regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (1), în special articolul 209,

întrucât:

(1)

Pornind de la experiența dobândită în materie de instituționalizare a parteneriatelor public-privat ca organisme ale Uniunii în temeiul articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (2), prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 au fost introduse categorii suplimentare de parteneriate public-privat, în vederea lărgirii ofertei de instrumente și în vederea includerii unor organisme care au norme mai flexibile decât cele ale instituțiilor Uniunii și care sunt astfel mai ușor accesibile partenerilor din sectorul privat. Printre aceste categorii suplimentare se numără organismele menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 cărora le-au fost încredințate sarcini de realizare a unui parteneriat public-privat (denumite în continuare „organisme PPP”).

(2)

Pentru a asigura o bună gestiune financiară a fondurilor Uniunii și pentru a permite organismelor PPP să își adopte propriile norme financiare, este necesar să se adopte un regulament financiar-tip pentru aceste organisme.

(3)

Organismele PPP ar trebui să își stabilească și să își execute bugetele în conformitate cu principiile bugetare ale unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare – care necesită un control intern eficace și eficient – și transparenței.

(4)

Pentru a asigura realizarea completă a sarcinilor și activităților lor, organismele PPP ar trebui să dispună de posibilitatea de a înregistra creditele neutilizate aferente unui anumit exercițiu în situațiile estimative ale veniturilor și cheltuielilor pentru următoarele maximum trei exerciții financiare.

(5)

Dat fiind că fondurile Uniunii puse la dispoziția organismelor PPP trebuie executate în cadrul gestiunii indirecte prevăzute la articolul 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, dispozițiile referitoare la planificarea și raportarea financiară ar trebui să fie în concordanță cu metoda de gestiune indirectă a execuției bugetare. Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului cu privire la contribuția Uniunii la organismele PPP urmează să facă parte din descărcarea de gestiune acordată Comisiei de către Parlamentul European în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, ar trebui să se asigure o raportare anuală adecvată, care să cuprindă și prezentarea unei declarații de gestiune, ceea ce va permite Comisiei să își asume mai bine responsabilitățile în ceea ce privește descărcarea de gestiune.

(6)

Este necesar să se definească competențele și responsabilitățile contabilului și ale ordonatorilor de credite, luându-se în considerare caracterul public-privat al organismelor PPP. Ordonatorii de credite ar trebui să fie pe deplin responsabili de toate operațiunile de venituri și cheltuieli efectuate sub autoritatea lor și să răspundă pentru acțiunile lor, inclusiv, dacă este necesar, prin aplicarea unor proceduri disciplinare.

(7)

Este necesar să se stabilească în mod clar funcțiile de audit intern și de control intern și să se raționalizeze cerințele de raportare. Funcția de audit intern din cadrul organismelor PPP ar trebui să fie îndeplinită de auditorul intern al Comisiei care ar trebui să efectueze audituri atunci când acestea sunt justificate de riscurile implicate. Ar trebui introduse dispoziții privind crearea și funcționarea structurilor de audit intern.

(8)

Pentru a garanta că fiecare organism răspunde de execuția bugetului său și respectă obiectivele care îi sunt atribuite în momentul creării sale, organismele PPP ar trebuie să dispună de posibilitatea de a apela la organisme externe din sectorul privat pentru executarea sarcinilor care le-au fost încredințate numai atunci când este necesar și exclusiv pentru sarcini care nu implică misiuni de serviciu public sau exercitarea puterii de apreciere.

(9)

Ar trebui stabilite principiile de urmat în ceea ce privește operațiunile de venituri și cheltuieli ale organismelor PPP.

(10)

Date fiind caracterul public-privat al organismelor PPP și, în special, contribuția sectorului privat la bugetele organismelor PPP, ar trebui să fie permise proceduri flexibile de atribuire a contractelor de achiziții publice. Procedurile respective ar trebui să respecte principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării, dar să se abată parțial de la dispozițiile relevante stabilite în Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (3). Este necesar ca, printr-o cooperare consolidată a membrilor organismelor PPP, să se asigure o furnizare mai bună și mai ieftină de bunuri și servicii, precum și evitarea costurilor excesive în domeniul procedurilor de achiziții publice. Organismele PPP ar trebui, prin urmare, să aibă și ele posibilitatea de a încheia, fără a recurge la o procedură de achiziții publice, contracte cu alți membri decât Uniunea pentru furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări pe care membrii respectivi le asigură direct, fără a recurge la terți.

(11)

În vederea îmbunătățirii rentabilității, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a partaja servicii sau de a transfera servicii altui organism sau Comisiei, în special prin crearea posibilității ca sarcinile contabilului unui organism PPP să fie încredințate, total sau parțial, contabilului Comisiei.

(12)

Pentru evaluarea cererilor de grant, a proiectelor și a procedurilor de ofertare și pentru emiterea de avize și recomandări în cazuri specifice, organismele PPP ar trebui să dispună de posibilitatea de a recurge la experți externi. Acești experți ar trebui să fie aleși în conformitate cu principiile nediscriminării, egalității de tratament și absenței conflictului de interese.

(13)

La acordarea granturilor și a premiilor ar trebui să se aplice dispozițiile relevante din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva oricărei dispoziții specifice din actele de înființare ale organismelor PPP sau din actul de bază al programului a cărei realizare este încredințată unui organism PPP, în scopul de a se asigura o realizare conformă cu acțiunile gestionate direct de către Comisie.

(14)

În cazul în care conturile organismelor PPP trebuie să fie consolidate în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, normele contabile aplicate de organismele PPP ar trebui să permită o astfel de consolidare.

(15)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru ca regulamentele financiare revizuite ale organismelor PPP să poată fi adoptate la 1 ianuarie 2014, în vederea asigurării unor norme coerente pentru următorul cadru financiar multianual,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL 1

DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

Obiectul

În prezentul regulament sunt stabilite principiile esențiale pe baza cărora organismul de parteneriat public-privat (denumit în continuare „organism PPP”) își adoptă propriile norme financiare. În conformitate cu articolul 209 al patrulea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, normele financiare ale organismului PPP se abat de la prezentul regulament numai când există o nevoie specifică și după ce Comisia și-a dat acordul prealabil.

Organismele PPP includ în normele lor financiare dispoziții detaliate de punere în aplicare a acestor principii.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„consiliu de conducere” înseamnă principalul organ intern de decizie în domeniul financiar și bugetar al organismului PPP, indiferent de denumirea care îi este dată în actul de înființare al organismului PPP;

„director” înseamnă persoana responsabilă cu punerea în aplicare a deciziilor consiliului de conducere și cu executarea bugetului organismului PPP în calitate de ordonator de credite, indiferent de titlul care îi este dat în actul de înființare al organismului PPP;

„membru” înseamnă un membru al organismului PPP în conformitate cu actul de înființare;

„act de înființare” înseamnă actul din legislația Uniunii care guvernează principalele aspecte ale creării și funcționării organismului PPP;

„buget al organismului PPP” înseamnă instrumentul prin care, pentru fiecare exercițiu financiar, se prevăd și se autorizează veniturile și cheltuielile considerate necesare pentru organismul PPP.

Articolul 3

Domeniul de aplicare a bugetului

Bugetul organismului PPP este alcătuit din:

(a)

veniturile organismului PPP, care cuprind:

(i)

contribuția financiară a membrilor săi la costurile administrative;

(ii)

contribuția financiară a membrilor săi la costurile de funcționare;

(iii)

veniturile alocate unor posturi specifice de cheltuieli;

(iv)

toate veniturile generate de organismul PPP;

(b)

cheltuielile organismului PPP, inclusiv cheltuielile administrative.

CAPITOLUL 2

PRINCIPIILE BUGETARE

Articolul 4

Respectarea principiilor bugetare

La întocmirea și execuția bugetului său, organismul PPP respectă principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare - care necesită un control intern eficace și eficient - și transparenței, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 5

Principiile unității și exactității bugetare

(1)   Veniturile pot fi colectate și cheltuielile efectuate numai dacă sunt înscrise într-o linie din bugetul organismului PPP.

(2)   Nu se pot angaja sau ordonanța cheltuieli în plus față de creditele autorizate de bugetul organismului PPP.

(3)   În bugetul organismului PPP nu se pot înregistra decât cheltuielile care corespund unui post de cheltuieli considerat necesar.

(4)   Dobânzile generate de plățile de prefinanțare efectuate din bugetul organismului PPP nu se înscriu în bugetul organismului PPP.

Articolul 6

Principiul anualității

(1)   Creditele înregistrate în bugetul organismului PPP se autorizează pentru un exercițiu financiar; exercițiul financiar începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie.

(2)   Creditele de angajament acoperă costul total al angajamentelor juridice contractate în cursul exercițiului financiar.

(3)   Creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar sau al exercițiilor financiare anterioare.

(4)   În ceea ce privește creditele administrative, cheltuielile nu depășesc veniturile preconizate pentru exercițiul respectiv, astfel cum se prevede la articolul 3 litera (a) punctul (i).

(5)   Având în vedere nevoile organismului PPP, creditele neutilizate pot fi înscrise în situațiile estimative ale veniturilor și cheltuielilor pentru următoarele maximum trei exerciții financiare. Aceste credite trebuie utilizate cu prioritate.

(6)   Alineatele (1)-(5) nu exclud posibilitatea ca angajamentele bugetare pentru acțiunile a căror realizare depășește un exercițiu financiar să fie repartizate în mai multe exerciții, în tranșe anuale, atunci când acest lucru este prevăzut în actul de înființare sau când angajamentele respective corespund unor cheltuieli administrative.

Articolul 7

Principiul echilibrului

(1)   Veniturile și creditele de plată sunt echilibrate.

(2)   Creditele de angajament nu depășesc contribuția anuală relevantă a Uniunii, astfel cum se prevede în acordul de transfer anual de fonduri încheiat cu Comisia, la care se adaugă contribuțiile anuale ale altor membri decât Uniunea, alte venituri eventuale menționate la articolul 3 și valoarea creditelor neutilizate menționate la articolul 6 alineatul (5).

(3)   Organismul PPP nu poate contracta împrumuturi din bugetul propriu.

(4)   Dacă este pozitiv, rezultatul bugetar se înscrie în partea de venituri a bugetului aferent exercițiului financiar următor.

(5)   Dacă este negativ, rezultatul bugetar se înscrie în partea de credite de plată a bugetului aferent exercițiului financiar următor.

Articolul 8

Principiul unității de cont

Bugetul organismului PPP se întocmește și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, contabilul este autorizat să efectueze operațiuni de casă și în alte monede, astfel cum sunt prevăzute în normele financiare ale organismului PPP.

Articolul 9

Principiul universalității

(1)   Fără a aduce atingere alineatului (2), veniturile totale acoperă creditele totale de plată. Toate veniturile și cheltuielile se înregistrează la valoarea brută, fără a fi regularizate între ele, dacă normele financiare ale organismului PPP nu conțin eventuale dispoziții specifice referitoare la posibilitatea de efectua anumite deduceri din suma cererilor de plată, caz în care se înregistrează valoarea netă.

(2)   Veniturile alocate pentru un anumit scop, precum veniturile din fundații, subvenții, cadouri și moșteniri, se utilizează pentru finanțarea diferitelor posturi de cheltuieli.

(3)   Directorul poate accepta orice donație făcută organismului PPP, precum fundații, subvenții, cadouri și moșteniri.

Acceptarea unor donații care pot implica obligații financiare semnificative este supusă aprobării prealabile a consiliului de conducere, care hotărăște în termen de două luni de la data la care i-a fost prezentată solicitarea. În cazul în care consiliul de conducere nu ia o decizie în termenul menționat, se consideră că donația este acceptată.

Limita peste care obligațiile financiare sunt considerate semnificative se stabilește printr-o decizie a consiliului de conducere.

Articolul 10

Principiul specificității

(1)   Creditele se alocă unor scopuri precise, defalcate cel puțin pe titluri și capitole.

(2)   Directorul poate transfera credite de la un capitol la altul fără limită și de la un titlu la altul în limita a maximum 10 % din creditele aferente exercițiului financiar indicat în linia din care se efectuează transferul.

Peste limita prevăzută la primul paragraf, directorul poate propune consiliului de conducere transferuri de credite de la un titlu la altul. Consiliul de conducere are la dispoziție trei săptămâni pentru a se opune unor astfel de transferuri. După expirarea acestui termen, se consideră că transferurile sunt acceptate.

Directorul informează consiliul de conducere cât mai curând posibil cu privire la toate transferurile efectuate în temeiul primului paragraf.

Articolul 11

Principiul bunei gestiuni financiare

(1)   Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

(2)   Principiul economiei prevede că resursele utilizate de organismul PPP pentru desfășurarea activităților sale sunt puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț.

Principiul eficienței se referă la raportul optim dintre resursele utilizate și rezultatele obținute.

Principiul eficacității se referă la îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate.

(3)   Pentru toate sectoarele de activitate incluse în bugetul organismului PPP se stabilesc obiective specifice, măsurabile, realizabile, pertinente și prevăzute cu un termen de îndeplinire. Realizarea acestor obiective se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de performanță stabiliți în funcție de activitate, iar informațiile se comunică consiliului de conducere de către director anual și cel mai târziu în documentele care însoțesc proiectul de buget al organismului PPP.

(4)   Dacă în actul de înființare nu se prevede efectuarea unor evaluări de către Comisie, organismul PPP realizează, în vederea îmbunătățirii procesului decizional, evaluări, inclusiv evaluări ex post, ale programelor și ale activităților sale care presupun cheltuieli semnificative; rezultatele acestor evaluări se transmit consiliului de conducere.

Articolul 12

Controlul intern al execuției bugetare

(1)   Bugetul organismului PPP se execută pe baza principiului unui control intern eficace și eficient.

(2)   În scopul execuției bugetului organismului PPP, controlul intern este definit drept un proces aplicabil la toate nivelurile de gestiune și menit să ofere o garanție rezonabilă pentru realizarea următoarelor obiective:

(a)

eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor;

(b)

fiabilitatea informațiilor;

(c)

protecția activelor și a informațiilor;

(d)

prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea fraudelor și a neregulilor;

(e)

gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținând seama de caracterul multianual al programelor, precum și de natura plăților respective.

(3)   Controlul intern eficace și eficient se bazează pe cele mai bune practici internaționale și include, în special, elementele prevăzute la articolul 32 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, luând în considerare structura și dimensiunea organismului PPP, natura sarcinilor încredințate acestuia, precum și sumele și riscurile financiare și operaționale implicate.

Articolul 13

Principiul transparenței

(1)   Bugetul organismului PPP se întocmește și se execută, iar conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței.

(2)   Bugetul organismului PPP, care cuprinde și schema de personal și bugetele rectificative, în forma adoptată, inclusiv eventualele adaptări, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (1), se publică pe site-ul internet al organismului PPP în termen de patru săptămâni de la adoptare și se transmit Comisiei și Curții de Conturi.

(3)   Organismul PPP publică pe site-ul său internet, cel mai târziu la data de 30 iunie a următorului exercițiu financiar, informații cu privire la beneficiarii fondurilor, astfel cum reies din bugetul său, în conformitate cu articolul 21 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, conform unei prezentări standard.

Informațiile publicate sunt ușor accesibile, transparente și complete. La publicarea acestor informații se respectă cerințele de confidențialitate și de securitate, în special protecția datelor cu caracter personal, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(4)   Numele experților contractați în temeiul articolului 34 din prezentul regulament se publică pe un site internet al Uniunii.

CAPITOLUL 3

PLANIFICAREA FINANCIARĂ

Articolul 14

Situația estimativă a veniturilor și cheltuielilor

(1)   Cel mai târziu la data de 31 ianuarie a exercițiului care precede exercițiul în care bugetul organismului PPP trebuie să fie executat, organismul PPP transmite Comisiei și celorlalți membri o situație estimativă a veniturilor și cheltuielilor sale, precum și orientările generale care stau la baza estimării respective, împreună cu proiectul programului său de lucru menționat la articolul 31 alineatul (4).

(2)   Situația estimativă a veniturilor și cheltuielilor organismului PPP cuprinde:

(a)

o estimare a numărului de posturi permanente și temporare, pe grupe de funcții și pe grade, precum și a numărului de agenți contractuali și de experți naționali detașați, exprimat în echivalent normă întreagă, în limitele creditelor bugetare;

(b)

dacă se modifică numărul persoanelor încadrate, o declarație de justificare a solicitării de noi posturi;

(c)

o estimare trimestrială a plăților și a încasărilor în numerar;

(d)

informații cu privire la realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior pentru diversele activități;

(e)

obiectivele stabilite pentru exercițiul financiar căruia îi corespunde situația estimativă, indicându-se eventualele necesități bugetare specifice realizării obiectivelor în chestiune;

(f)

costurile administrative și bugetul executat de organismul PPP în cursul exercițiului financiar precedent;

(g)

suma contribuțiilor financiare ale membrilor și valoarea contribuțiilor în natură efectuate de alți membri decât Uniunea;

(h)

informații cu privire la creditele neutilizate care sunt înscrise pentru fiecare exercițiu în situația estimativă a veniturilor și cheltuielilor în conformitate cu articolul 6 alineatul (5).

Articolul 15

Întocmirea bugetului

(1)   Bugetul organismului PPP și schema de personal, inclusiv numărul de posturi permanente și temporare, pe grupe de funcții și pe grade, alături de numărul de agenți contractuali și de experți naționali detașați, exprimat în echivalent normă întreagă, se adoptă de către consiliul de conducere, în conformitate cu actul de înființare al organismului PPP. În normele financiare ale organismului PPP pot fi stabilite dispoziții detaliate. Orice modificare a bugetului organismului PPP, inclusiv a schemei de personal, face obiectul unui buget rectificativ al organismului PPP adoptat pe baza aceleiași proceduri ca și bugetul inițial al organismului PPP. Bugetul organismului PPP și, dacă este necesar, bugetele rectificative ale organismului PPP se adaptează pentru a se ține seama de valoarea contribuției Uniunii, stabilită în bugetul Uniunii.

(2)   Bugetul organismului PPP cuprinde o situație a veniturilor și o situație a cheltuielilor.

(3)   În bugetul organismului PPP se indică următoarele:

(a)

în situația veniturilor:

(i)

veniturile estimate ale organismului PPP pentru exercițiul financiar în cauză („exercițiul n”);

(ii)

veniturile estimate pentru exercițiul financiar anterior și veniturile exercițiului n–2;

(iii)

comentarii adecvate pentru fiecare linie de venituri;

(b)

în situația cheltuielilor:

(i)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul n;

(ii)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul financiar anterior și cheltuielile angajate și cheltuielile plătite în exercițiul n–2, acestea din urmă fiind exprimate și ca procentaj din bugetul organismului PPP pentru exercițiul n;

(iii)

o situație rezumativă a plăților scadente în exercițiile financiare ulterioare pentru onorarea angajamentelor bugetare înregistrate în exerciții financiare anterioare;

(iv)

comentarii adecvate pentru fiecare subdiviziune.

(4)   În schema de personal se indică, alături de numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar în cauză, numărul autorizat pentru exercițiul anterior și numărul de posturi efectiv ocupate. Aceleași informații se prezintă și în cazul agenților contractuali și al experților naționali detașați.

CAPITOLUL 4

ACTORII FINANCIARI

Articolul 16

Execuția bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

(1)   Directorul îndeplinește funcțiile unui ordonator de credite. Directorul execută veniturile și cheltuielile din bugetul organismului PPP în conformitate cu normele financiare ale organismului PPP și cu principiul bunei gestiuni financiare, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate. Directorul este responsabil de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate.

Fără a aduce atingere responsabilităților ordonatorului de credite în ceea ce privește prevenirea și detectarea fraudei și a neregulilor, organismul PPP participă la activitățile de prevenire a fraudei desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

(2)   Directorul poate delega competențele de execuție bugetară personalului organismului PPP care intră sub incidența Statutului funcționarilor, atunci când dispozițiile acestui statut se aplică personalului organismului PPP, în condițiile prevăzute de normele financiare ale organismului PPP. Persoanele împuternicite astfel nu pot acționa decât în limitele competențelor care le-au fost delegate în mod expres.

Articolul 17

Competențele și sarcinile ordonatorului de credite

(1)   Bugetul organismului PPP se execută de către director în departamentele aflate sub autoritatea sa.

(2)   Sarcinile de expertiză tehnică și sarcinile administrative, preparatorii și auxiliare care nu implică exercitarea autorității publice sau exercitarea puterii de apreciere pot fi încredințate prin contract unor entități sau organisme externe din sectorul privat, dacă acest lucru se dovedește indispensabil.

(3)   În conformitate cu standardele minime adoptate de consiliul de conducere și ținând seama în mod corespunzător de riscurile specifice mediului de gestiune și naturii acțiunilor finanțate, directorul introduce structura organizatorică și sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Instituirea acestei structuri și a acestor sisteme are loc pe baza unei analize a riscurilor, în care se ține seama de eficacitatea lor din punctul de vedere al costurilor.

Directorul poate înființa, în cadrul departamentelor sale, o funcție de expertiză și consiliere destinată să îl asiste la controlarea riscurilor specifice activităților sale.

(4)   Ordonatorul de credite păstrează documentele justificative ale operațiunilor desfășurate pentru o perioadă de cinci ani de la data deciziei de acordare a descărcării de gestiune Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii pentru exercițiul în cauză. Datele cu caracter personal din documentele justificative se șterg, dacă este posibil, atunci când datele respective nu sunt necesare pentru control sau audit. În orice caz, în ceea ce privește păstrarea datelor privind traficul, se aplică dispozițiile articolului 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Articolul 18

Controalele ex ante

(1)   Fiecare operațiune face obiectul cel puțin al unui control ex ante, bazat pe o examinare a documentelor și pe rezultatele disponibile în urma controalelor deja efectuate referitoare la aspectele operaționale și financiare ale operațiunii.

Controalele ex ante cuprind inițierea și verificarea unei operațiuni.

Inițierea și verificarea unei operațiuni sunt funcții separate.

(2)   Prin inițierea unei operațiuni se înțelege ansamblul operațiunilor de pregătire a adoptării actelor de execuție a bugetului organismului PPP de către ordonatorul de credite competent.

(3)   Prin verificarea ex ante a unei operațiuni se înțelege ansamblul controalelor ex ante instituite de ordonatorul de credite competent pentru verificarea aspectelor operaționale și financiare ale operațiunii.

(4)   În cadrul controalelor ex ante se verifică dacă documentele justificative solicitate și alte informații disponibile sunt coerente.

Frecvența și intensitatea controalelor ex ante sunt determinate de ordonatorul de credite competent pe baza unor considerații care țin seama de analiza riscurilor și de raportul costuri-eficacitate. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent de validarea plății respective solicită informații suplimentare sau efectuează un control la fața locului, în vederea obținerii unei asigurări rezonabile în cadrul controlului ex ante.

Scopul controalelor ex ante este acela de a se constata următoarele:

(a)

regularitatea cheltuielilor și conformitatea acestora cu dispozițiile aplicabile;

(b)

aplicarea principiului bunei gestiuni financiare prevăzut la articolul 11.

În scopul controalelor, o serie de tranzacții individuale similare legate de cheltuielile curente cu salarii, pensii, rambursarea cheltuielilor de delegație și a cheltuielilor medicale pot fi considerate de către ordonatorul de credite competent ca fiind o singură operațiune.

Articolul 19

Controalele ex post

(1)   Ordonatorul de credite competent poate institui controale ex post pentru a verifica operațiunile aprobate deja în urma unor controale ex ante. Aceste controale pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcție de riscuri.

Controalele ex post pot fi efectuate pe bază de documente și, dacă este cazul, la fața locului.

(2)   Controalele ex post sunt efectuate de alți membri ai personalului decât cei care efectuează controalele ex ante. Membrii personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex post nu trebuie să se afle în subordinea membrilor personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex ante.

Personalul responsabil de controlarea gestionării operațiunilor financiare posedă competențele profesionale necesare.

Articolul 20

Raportarea anuală

Ordonatorul de credite prezintă anual consiliului de conducere un raport cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale. În acest scop, ordonatorul de credite prezintă consiliului de conducere și Comisiei, cel mai târziu la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor:

(a)

un raport cu privire la realizarea programului de lucru anual al organismului PPP, la execuția bugetului organismului PPP și la resursele umane;

(b)

conturile provizorii ale organismului PPP, inclusiv raportul privind gestiunea bugetară și financiară, menționat la articolul 39;

(c)

o declarație de gestiune în care se precizează că, exceptând cazul în care există dispoziții contrare, ordonatorul de credite are în mod rezonabil asigurarea că:

(i)

informațiile sunt prezentate în mod adecvat și că ele sunt complete și exacte (imagine fidelă);

(ii)

cheltuielile au fost utilizate în scopul prevăzut;

(iii)

sistemele de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

(d)

un rezumat al rapoartelor finale de audit și al controalelor realizate, inclusiv o analiză a naturii și a amplorii erorilor și deficiențelor de sistem identificate, precum și măsurile corective luate sau planificate.

În raport se indică, în mod proporțional cu natura sarcinilor încredințate și cu sumele implicate, rezultatele operațiunilor prin comparație cu obiectivele stabilite, riscurile specifice operațiunilor respective, modul în care au fost utilizate resursele furnizate, precum și gradul de eficacitate și de eficientă a sistemelor de control intern.

Directorul transmite Comisiei, cel mai târziu la data de 1 iulie a fiecărui exercițiu, documentele menționate la primul paragraf literele (c) și (d) și evaluarea acestora de către consiliul de conducere, raportul anual de activitate aprobat și conturile finale împreună cu aprobarea lor de către consiliul de conducere, în temeiul articolului 43 alineatul (2). Comisia transmite aceste documente Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 21

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară și în controlul operațiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său conține nereguli sau este contrară principiilor bunei gestiuni financiare sau normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta îl informează în scris pe director, care răspunde în scris. Dacă directorul nu ia măsuri sau dacă acesta confirmă decizia sau instrucțiunea inițială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris grupul relevant menționat la articolul 23 alineatul (3). Grupul menționat la articolul 23 alineatul (3) informează de îndată consiliul de conducere.

(2)   În eventualitatea unor activități ilegale, a unor acte de fraudă sau a unor acte de corupție care pot prejudicia interesele organismului PPP sau ale membrilor săi, membrul personalului informează autoritățile și organismele desemnate în legislația aplicabilă. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a organismului PPP se prevede obligația auditorilor externi de a informa ordonatorul de credite cu privire la orice suspiciune de activități ilegale, de acte de fraudă sau de acte de corupție care ar putea prejudicia interesele organismului PPP sau ale membrilor săi.

Articolul 22

Contabilul

(1)   Consiliul de administrație numește un contabil care se supune Statutului funcționarilor, în cazul în care acesta se aplică personalului organismului PPP, și care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale. În cadrul organismului PPP, contabilul este responsabil de:

(a)

execuția corectă a plăților, încasarea corectă a veniturilor și recuperarea corectă a creanțelor constatate;

(b)

ținerea contabilității, precum și întocmirea și prezentarea conturilor, în conformitate cu dispozițiile capitolului 8;

(c)

punerea în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului 8, a normelor contabile și a planului de conturi;

(d)

instituirea și validarea sistemelor contabile și, dacă este cazul, validarea sistemelor instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informațiilor contabile; în acest sens, contabilul este împuternicit să verifice în orice moment conformitatea cu criteriile de validare;

(e)

gestionarea trezoreriei.

(2)   Același contabil poate fi numit de două sau mai multe organisme PPP.

Pe baza unui acord între organismele PPP și Comisie, contabilul Comisiei poate îndeplini și funcția de contabil al unui organism PPP.

De asemenea, organismele PPP pot încredința contabilului Comisiei o parte din sarcinile contabilului unui organism PPP, ținând cont de raportul costuri-beneficii.

În cazul menționat la prezentul alineat, organismele PPP întreprind toate măsurile necesare pentru a evita conflictele de interese.

(3)   Contabilul obține de la ordonatorul de credite toate informațiile necesare pentru întocmirea conturilor care oferă o imagine fidelă a situației financiare a organismului PPP și a execuției bugetare. Ordonatorul de credite garantează fiabilitatea informațiilor.

(4)   Înainte de adoptarea conturilor de către director, contabilul le semnează, certificând astfel că deține asigurarea rezonabilă că aceste conturi prezintă o imagine fidelă a situației financiare a organismului PPP.

În sensul primului paragraf, contabilul verifică dacă la întocmirea conturilor s-au respectat normele contabile prevăzute la articolul 38 și dacă au fost contabilizate toate veniturile și cheltuielile.

Contabilul este împuternicit să verifice informațiile primite și să efectueze verificările suplimentare pe care le consideră necesare pentru semnarea conturilor.

Contabilul formulează rezerve, dacă este necesar, explicând exact natura și sfera de aplicare a acestora.

Sub rezerva alineatului (5), contabilul este singurul împuternicit să gestioneze numerarul și echivalentele de numerar. Contabilul este răspunzător pentru păstrarea în siguranță a acestora.

(5)   În exercitarea funcției sale, contabilul poate să delege anumite sarcini membrilor personalului care se supun Statutului funcționarilor, atunci când acest statut se aplică organismului PPP, în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru exercitarea funcției sale în conformitate cu normele financiare ale organismului PPP.

(6)   Fără să aducă atingere vreunei măsuri disciplinare, contabilul poate fi în orice moment suspendat din funcție, temporar sau definitiv, de către consiliul de conducere. Într-un astfel de caz, consiliul de conducere numește un contabil interimar.

Articolul 23

Răspunderea actorilor financiari

(1)   Articolele 16-25 nu aduc atingere răspunderii penale care poate să revină actorilor financiari, în conformitate cu legislația națională aplicabilă și cu dispozițiile în vigoare privind protecția intereselor financiare ale Uniunii și combaterea actelor de corupție în care sunt implicați funcționari ai Uniunii sau ai statelor membre.

(2)   Fiecare ordonator de credite și contabil răspunde disciplinar și pecuniar în conformitate cu Statutul funcționarilor. În cazul unor activități ilegale, al unor acte de fraudă sau al unor acte de corupție care pot prejudicia interesele organismului PPP sau ale membrilor săi, sunt sesizate autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă, în special OLAF.

(3)   Grupul specializat în domeniul neregulilor financiare, constituit de Comisie sau din care Comisia face parte în conformitate cu articolul 73 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, deține aceleași competențe în ceea ce privește organismul PPP ca și în cazul departamentelor Comisiei, cu excepția cazului în care consiliul de conducere decide să constituie un grup independent din punct de vedere funcțional sau să facă parte dintr-un grup comun creat de mai multe organisme. Pentru cazurile prezentate de organismele PPP, grupul specializat în domeniul neregulilor financiare constituit de Comisie include un membru al personalului organismului PPP.

Pe baza avizului grupului menționat la primul paragraf, directorul decide cu privire la deschiderea unei proceduri disciplinare sau pecuniare. În cazul în care constată probleme sistemice, grupul transmite ordonatorului de credite un raport însoțit de recomandări. Dacă avizul se referă la director, grupul transmite acest raport consiliului de conducere și auditorului intern al Comisiei. În raportul său anual de activitate, întocmit în temeiul articolului 20, directorul face referire sub formă anonimă la avizele grupului și indică măsurile adoptate în urma acestor avize.

(4)   Fiecărui membru al personalului i se poate solicita să suporte, parțial sau integral, daunele cauzate organismului PPP ca urmare a unor erori profesionale grave comise în cursul exercitării funcției sale sau în legătura cu aceasta. Autoritatea de desemnare adoptă o decizie motivată, după îndeplinirea formalităților prevăzute în legislația aplicabilă cu privire la chestiunile disciplinare.

Articolul 24

Conflictul de interese

(1)   Actorilor financiari în sensul articolelor 16-25 și altor persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale organismului PPP.

Dacă există acest risc, persoana în cauză se abține de la astfel de măsuri și prezintă situația directorului, care constată în scris prezența sau absența unui conflict de interese. Persoana în cauză își informează, de asemenea, superiorul direct. Dacă actorul este directorul, acesta trebuie să prezinte situația consiliului de conducere.

În cazul în care se constată existența unui conflict de interese, persoana în cauză își întrerupe toate activitățile în chestiune. Directorul sau consiliul de conducere, în cazul în care actorul este directorul, adoptă toate măsurile suplimentare necesare.

(2)   În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului.

Articolul 25

Separarea sarcinilor

Sarcinile ordonatorului de credite și cele ale contabilului sunt separate și incompatibile între ele.

CAPITOLUL 5

AUDITUL INTERN

Articolul 26

Numirea, competențele și sarcinile auditorului intern

(1)   Organismul PPP dispune de o funcție de audit intern care trebuie se îndeplinește în conformitate cu standardele internaționale relevante.

(2)   Funcția de audit intern este îndeplinită de auditorul intern al Comisiei. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator de credite, nici contabil.

(3)   Auditorul intern consiliază organismul PPP în domeniul gestionării riscurilor, emițând avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune și control și recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a operațiunilor și pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

Auditorului intern îi revin, în special, următoarele sarcini:

(a)

evaluarea caracterului corespunzător și a eficacității sistemelor interne de gestiune și evaluarea performanței serviciilor în realizarea programelor și a acțiunilor, luând în considerare riscurile specifice;

(b)

evaluarea eficienței și a eficacității sistemelor interne de control și de audit aplicabile oricărei operațiuni de execuție bugetară.

(4)   Activitatea auditorului intern vizează toate domeniile de activitate și toate departamentele organismului PPP. Auditorul intern beneficiază de acces deplin și nelimitat la toate informațiile necesare pentru exercitarea funcției sale.

(5)   Auditorul intern ia cunoștință de raportul ordonatorului de credite, întocmit în temeiul articolului 20, și de toate celelalte informații disponibile.

(6)   Auditorul intern informează consiliul de conducere și directorul cu privire la constatările și recomandările sale.

De asemenea, auditorul intern prezintă un raport în următoarele cazuri:

când nu s-a ținut cont de riscurile majore semnalate și de recomandările formulate;

când recomandările formulate în exercițiile precedente sunt puse în aplicare cu întârzieri semnificative.

Consiliul de conducere și directorul asigură monitorizarea periodică a punerii în aplicare a recomandărilor formulate în urma auditurilor. Consiliul de conducere examinează informațiile menționate la articolul 20 și constată dacă recomandările au fost puse în aplicare pe deplin și la timp.

(7)   Organismul PPP pune la dispoziția oricărei persoane fizice sau juridice implicate în operațiuni de cheltuieli datele de contact ale auditorului intern, în scopul contactării confidențiale a acestuia.

(8)   Rapoartele și constatările auditorului intern sunt accesibile publicului numai după ce măsurile adoptate pentru punerea lor în aplicare au fost validate de către auditorul intern.

Articolul 27

Independența auditorului intern

Independența auditorului intern, răspunderea auditorului intern pentru acțiunile întreprinse în exercitarea funcției sale și dreptul auditorului intern de a introduce acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene se stabilesc în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 28

Crearea unei structuri de audit intern

(1)   Consiliul de conducere poate crea, acordând atenția cuvenită eficacității costurilor și valorii adăugate, o structură de audit intern care să își exercite funcția în conformitate cu standardele internaționale relevante.

Scopul, autoritatea și responsabilitatea structurii de audit intern se prevăd în carta de audit intern și se supun aprobării consiliul de conducere.

Planul anual de audit al structurii de audit intern se întocmește de către șeful structurii de audit intern, care ține seama, printre altele, de evaluarea realizată de director în ceea ce privește riscurile din cadrul organismului PPP.

Acest plan se revizuiește și se aprobă de către consiliul de conducere.

Structura de audit intern informează consiliul de conducere și directorul cu privire la constatările și recomandările sale.

Dacă structura de audit intern a unui anumit organism PPP nu este eficace din punct de vedere al costurilor sau nu este în măsură să îndeplinească standardele internaționale, organismul PPP în chestiune poate hotărî să împartă aceeași structură de audit intern cu alte organisme PPP care funcționează în același domeniu de politică.

În astfel de cazuri, consiliile de conducere ale organismelor PPP în cauză convin asupra modalităților practice ale structurilor comune de audit intern.

Actorii auditului intern cooperează în mod eficient prin transmiterea reciprocă de informații și de rapoarte de audit și, dacă este necesar, prin elaborarea unor evaluări comune ale riscurilor și prin efectuarea unor misiuni comune de audit.

(2)   Consiliul de conducere și directorul asigură monitorizarea periodică a punerii în aplicare a recomandărilor formulate de structura de audit intern.

CAPITOLUL 6

OPERAȚIUNILE DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

Articolul 29

Execuția veniturilor

(1)   Execuția veniturilor cuprinde estimarea creanțelor, constatarea creanțelor de recuperat și recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit. Aceasta cuprinde, de asemenea, renunțarea la creanțele constatate, dacă este cazul.

(2)   Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează.

Dacă recuperarea nu s-a efectuat până la scadența prevăzută în nota de debit, contabilul informează ordonatorul de credite competent și inițiază imediat procedura de recuperare prin orice mijloc legal, inclusiv, dacă este cazul, prin compensare și, dacă acest lucru nu este posibil, prin executare forțată.

Atunci când intenționează să renunțe, total sau parțial, la recuperarea unei creanțe constatate, ordonatorul de credite competent se asigură că renunțarea este corectă și conformă cu principiile bunei gestiuni financiare și proporționalității. Decizia de renunțare trebuie să fie motivată. În decizia de renunțare se precizează măsurile întreprinse pentru recuperarea creanței, precum și elementele de drept și de fapt pe care se bazează.

Contabilul ține o listă a creanțelor care trebuie recuperate. Lista de creanțe a organismului PPP se organizează în funcție de data emiterii ordinului de recuperare. Contabilul indică, de asemenea, deciziile de renunțare totală sau parțială la recuperarea sumelor constatate. Lista se anexează la raportul organismului PPP privind gestiunea bugetară și financiară.

(3)   Pentru toate creanțele care nu au fost rambursate la data scadenței prevăzută în nota de debit se calculează dobânzi în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.

(4)   Pentru creanțele organismului PPP față de terți și pentru creanțele terților față de organismul PPP se aplică o perioadă de prescripție de cinci ani.

Articolul 30

Contribuțiile membrilor

(1)   Organismul PPP prezintă membrilor săi cereri de plată integrală sau parțială a contribuției lor în condițiile și la intervalele care sunt prevăzute în actul de înființare sau care au fost convenite cu aceștia.

(2)   Pentru sumele plătite organismului PPP de către membrii săi prin intermediul unei contribuții se calculează dobânzi în beneficiul bugetului organismului PPP.

Articolul 31

Execuția cheltuielilor

(1)   Pentru execuția cheltuielilor, ordonatorul de credite efectuează angajamente bugetare, își asumă angajamente juridice, lichidează cheltuieli, ordonanțează plăți și desfășoară activitățile prealabile necesare executării creditelor.

(2)   Fiecare post de cheltuieli se angajează, se lichidează, se ordonanțează și se plătește.

Lichidarea cheltuielilor este actul prin care ordonatorul de credite competent confirmă o operațiune financiară.

Ordonanțarea cheltuielilor este actul prin care, după ce a verificat disponibilitatea creditelor, ordonatorul de credite competent dă contabilului instrucțiunea de a plăti cheltuielile lichidate.

(3)   Pentru orice măsură care poate genera o cheltuială de la bugetul organismului PPP, ordonatorul de credite competent efectuează un angajament bugetar înainte de a-și asuma o obligație juridică față de terți.

(4)   Prin acceptarea programului de lucru anual al organismului PPP, consiliul de conducere aprobă cheltuielile operaționale ale organismului PPP pentru activitățile derulate, în măsura în care elementele menționate în prezentul paragraf sunt identificate în mod clar.

Programul de lucru anual conține obiective detaliate și rezultate preconizate, inclusiv indicatori de performanță. Acesta cuprinde, de asemenea, descrierea acțiunii (acțiunilor) care urmează să fie finanțată (finanțate) și precizarea sumele alocate fiecărei acțiuni.

Orice modificare substanțială a programului de lucru anual se adoptă pe baza aceleiași proceduri ca și programul de lucrul inițial, în conformitate cu prevederile actului de înființare.

Consiliul de conducere poate să delege ordonatorului de credite al organismului PPP competența de a aduce modificări nesubstanțiale programului de lucru.

Articolul 32

Termenele

Plata cheltuielilor trebuie să se efectueze în termenele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 și în conformitate cu dispozițiile acestor regulamente.

CAPITOLUL 7

EXECUȚIA BUGETULUI ORGANISMULUI PPP

Articolul 33

Achizițiile publice

(1)   În ceea ce privește achizițiile publice, se aplică titlul V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva alineatelor (3)-(6) de la prezentul articol.

(2)   Organismul PPP participă la baza centrală de date privind excluderile, creată și gestionată de Comisie în temeiul articolului 108 din Regulamentul financiar general.

(3)   În cazul contractelor cu o valoare cuprinsă între 60 000 EUR și pragurile prevăzute la articolul 118 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 se poate aplica procedura prevăzută în Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 pentru contractele cu o valoare care nu depășește 60 000 EUR.

(4)   Organismul PPP poate, la cererea sa, să participe în calitate de autoritate contractantă la procedurile Comisiei de atribuire a contractelor, la procedurile interinstituționale de atribuire a contractelor, precum și la procedurile de atribuire a contractelor organizate de alte organisme ale UE sau de alte organisme PPP.

(5)   Organismul PPP poate, fără a recurge la procedura de achiziții publice, să încheie cu Comisia, cu birourile interinstituționale și cu Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, înființat prin Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului (5), contracte având ca obiect furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări de către acestea din urmă.

Organismul PPP poate, fără a recurge la procedura de achiziții publice, să încheie cu membrii săi alții decât Uniunea contracte având ca obiect furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări direct de către membrii respectivi, fără a recurge la terți.

Nu se consideră că bunurile, serviciile sau lucrările prevăzute la primul și la al doilea paragraf fac parte din contribuția membrilor la bugetul organismului PPP.

(6)   Organismul PPP poate să organizeze proceduri de achiziții publice în comun cu autorități contractante din statul membru gazdă, pentru acoperirea nevoilor sale administrative, sau cu autorități contractante din statele membre, din statele Asociației Europene a Liberului Schimb sau din statele candidate la Uniune care sunt membre ale organismului PPP respectiv. În astfel de cazuri se aplică mutatis mutandis articolul 133 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.

Organismul PPP poate să organizeze proceduri de achiziții publice în comun cu membrii săi din sectorul privat sau cu autoritățile contractante din țările participante la programele Uniunii care sunt membre ale organismului PPP respectiv. În astfel de cazuri se aplică mutatis mutandis primul paragraf de la articolul 133 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.

Articolul 34

Experții

În ceea ce privește alegerea experților se aplică mutatis mutandis articolul 287 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva unei proceduri specifice prevăzute în actul de bază al programului a cărui realizare este încredințată organismului PPP. Experții respectivi sunt remunerați pe baza unei sume fixe anunțate în prealabil și sunt aleși pe baza competenței lor profesionale.

Organismul PPP poate să utilizeze listele întocmite de Comisie, de alte organisme ale Uniunii sau de alte organisme PPP.

Organismul PPP poate, dacă este necesar și justificat în mod corespunzător, să selecteze orice persoană care, deși nu figurează pe nicio listă, prezintă competențele adecvate.

Alegerea experților externi se face pe baza competențelor, experienței și cunoștințelor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite și în conformitate cu principiile nediscriminării, egalității de tratament și absenței conflictului de interese.

Articolul 35

Granturile

În ceea ce privește granturile, se aplică titlul VI din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva unor eventuale dispoziții specifice ale actului de înființare.

Articolul 36

Premiile

(1)   În ceea ce privește premiile, se aplică titlul VII din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva alineatului (2) de la prezentul articol.

(2)   Concursurile pentru premii cu o valoare unitară de cel puțin 1 000 000 EUR pot fi publicate numai dacă sunt prevăzute în proiectul de program de lucru menționat la articolul 14 alineatul (1).

Articolul 37

Precizarea căilor de atac

(1)   În cazul în care un act procedural al unui ordonator de credite prejudiciază drepturile unui candidat sau ofertant, beneficiar sau contractant, actul în cauză conține căile de atac administrative și/sau judiciare care pot fi utilizate pentru a contesta actul.

(2)   Se precizează în mod special natura căii de atac, organismul sau organismele la care aceasta poate fi introdusă, precum și termenele pentru exercitarea acesteia.

(3)   Alineatele (1) și (2) se supun procedurii specifice stabilite în actele de bază ale programului a cărui realizare este încredințată organismului PPP.

CAPITOLUL 8

CONTABILITATEA

Articolul 38

Regulile privind conturile

Organismul PPP instituie un sistem de contabilitate care oferă informații exacte, complete și fiabile în timp util.

Contabilitatea organismului PPP respectă regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 39

Structura conturilor

Conturile organismului PPP cuprind următoarele:

(a)

situațiile financiare ale organismului PPP;

(b)

rapoartele privind execuția bugetului organismului PPP (raportul privind gestiunea bugetară și financiară).

Organismul PPP întocmește un raport privind gestiunea bugetară și financiară din exercițiul financiar respectiv. În acest raport se prezintă, atât sub formă de sume absolute, cât și sub formă de procentaje, cel puțin rata de execuție a creditelor, precum și informații rezumative privind transferurile de credite între diverse posturi bugetare.

În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile, menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, organismul PPP trimite raportul privind gestiunea bugetară și financiară Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor.

Articolul 40

Principiile contabile

În situațiile financiare, informațiile, inclusiv cele referitoare la politicile contabile, sunt prezentate astfel încât să se asigure că ele sunt relevante, fiabile, comparabile și inteligibile. Situațiile financiare se întocmesc în conformitate cu principiile contabile general acceptate, care sunt prezentate în regulile privind conturile de la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, sau cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (denumite în continuare „IPSAS”).

Articolul 41

Situațiile financiare

(1)   Situațiile financiare se prezintă în euro și cuprind următoarele:

(a)

bilanțul și contul de rezultat, care reprezintă toate activele și pasivele, situația financiară și rezultatul economic la data de 31 decembrie a exercițiului anterior; acestea sunt prezentate în conformitate cu regulile privind conturile, menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, sau cu IPSAS bazate pe angajamente;

(b)

situația fluxurilor de numerar, care prezintă sumele colectate și plătite în cursul exercițiului și situația finală de trezorerie;

(c)

situația modificărilor de active nete, care prezintă o sinteză a mișcărilor înregistrate în cursul exercițiului la rezerve și la rezultatele acumulate.

(2)   Notele la situațiile financiare completează și detaliază informațiile prezentate în rapoartele menționate la alineatul (1) și oferă toate informațiile suplimentare prevăzute de practica contabilă acceptată pe plan internațional, dacă informațiile în cauză sunt relevante pentru activitățile organismului PPP.

Articolul 42

Rapoartele privind execuția bugetară

Rapoartele privind execuția bugetară se prezintă în euro. Acestea sunt formate din:

(a)

rapoartele care agregă toate operațiunile bugetare ale exercițiului pe venituri și cheltuieli;

(b)

notele explicative, care completează și detaliază informațiile prezentate în rapoarte.

Rapoartele privind execuția bugetară respectă aceeași structură ca și bugetul.

Articolul 43

Conturilor provizorii și aprobarea conturilor finale

(1)   În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, contabilul organismului PPP comunică conturile provizorii Curții de Conturi până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor.

În cazul menționat la primul paragraf, contabilul organismului PPP transmite contabilului Comisiei, tot până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor, un pachet de rapoarte într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

(2)   Contabilul întocmește conturile finale ale organismului PPP. Directorul le transmite alături de avizul auditorului extern menționat la articolul 46 consiliului de conducere spre aprobare, până la data de 15 martie.

În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, contabilul transmite conturile finale alături de avizul auditorului extern menționat la articolul 46 și de aprobarea consiliului de conducere Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului până la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor. Într-un astfel de caz, contabilul organismului PPP transmite contabilului Comisiei, tot până la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor, un pachet de rapoarte într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, contabilul organismului PPP transmite Curții de Conturi, cu o copie în atenția contabilului Comisiei, și o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la aceste conturi finale, la aceeași dată la care se transmit conturile finale.

Conturile finale sunt însoțite de o notă redactată de contabil, prin care acesta declară că respectivele conturi finale au fost întocmite în conformitate cu prevederile prezentului capitol și cu principiile, regulile și metodele contabile aplicabile.

Conturile finale aprobate se publică pe site-ul de internet al organismului PPP în termen de o lună de la aprobarea lor.

Articolul 44

Sistemul contabil

(1)   În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, planul de conturi armonizat pe care trebuie să îl aplice organismul PPP este adoptat de către contabilul Comisiei în conformitate cu articolul 152 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)   Sistemul contabil este format din contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Ambele contabilități au la bază anul calendaristic și sunt ținute în euro.

(3)   În contabilitatea generală se înregistrează, în ordine cronologică, pe baza metodei în partidă dublă, toate evenimentele și operațiunile care au efecte asupra situației economice și financiare, precum și asupra activelor și a pasivelor organismului PPP.

(4)   Contabilitatea bugetară reprezintă o înregistrare detaliată a execuției bugetului organismului PPP. În aceasta se înregistrează toate operațiunile bugetare de venituri și cheltuieli.

Articolul 45

Listele de inventar

Organismul PPP ține liste de inventar în care se precizează cantitatea și valoarea tuturor activelor corporale, necorporale și financiare care constituie proprietatea sa sau proprietatea Uniunii. În cazul în care conturile organismului PPP trebuie să fie consolidate, în conformitate cu regulile privind conturile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, organismul PPP ține listele de inventar respective în conformitate cu un model pregătit de contabilul Comisiei. Organismul PPP se asigură că intrările de inventar corespund situației reale.

CAPITOLUL 9

AUDITUL EXTERN ȘI COMBATEREA FRAUDEI

Articolul 46

Auditul extern

Organismul PPP se supune unui audit extern independent, efectuat în conformitate cu standarde de audit recunoscute la nivel internațional, de către un organism de audit independent. În avizul emis, auditorul extern stabilește dacă conturile redau o imagine fidelă, dacă sistemele de control existente funcționează în mod corespunzător și dacă tranzacțiile subiacente sunt legale și conforme. În aviz se precizează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune menționate la articolul 20. Avizul se prezintă consiliului de conducere. Acesta se transmite Comisiei alături de conturile finale ale organismului PPP, cel mai târziu la data de 15 martie.

Articolul 47

Verificarea conturilor de către Curtea de Conturi

(1)   Cu excepția cazului în care actul de înființare al organismului PPP conține dispoziții contrare, Curtea de Conturi controlează conturile organismului PPP în conformitate cu articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cadrul acestei verificări, Curtea de Conturi poate să țină cont de activitatea de audit desfășurată de auditorul extern independent menționat la articolul 46 din prezentul regulament și de măsurile întreprinse în urma constatărilor acestuia.

(2)   Verificarea realizată de Curtea de Conturi este reglementată de articolele 158-163 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 48

Controalele la fața locului efectuate de Comisie, OLAF și Curtea de Conturi

(1)   Fără a aduce atingere articolului 47 alineatul (1), organismul PPP acordă personalului Comisiei și altor persoane autorizate de aceasta, precum și Curții de Conturi, acces la amplasamentele și localurile sale, precum și la toate informațiile, inclusiv la cele în format electronic, necesare pentru efectuarea auditurilor.

(2)   OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale la fața locului și inspecții, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) No 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (7), pentru a stabili dacă au avut loc fraude, acte de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de organismul PPP.

(3)   Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), contractele, acordurile și deciziile organismului PPP conțin dispoziții prin care Curtea de Conturi Europeană și OLAF sunt împuternicite în mod expres să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

CAPITOLUL 10

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 49

Solicitările de informații

Comisia și membrii organismului PPP, cu excepția Uniunii, pot să solicite organismului PPP toate informațiile sau explicațiile necesare în chestiuni bugetare care intră în domeniile lor de competență.

Articolul 50

Adoptarea normelor financiare ale organismului PPP

Fiecare organism menționat la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 adoptă noi norme financiare care intră în vigoare la 1 ianuarie 2014 sau, în orice caz, în termen de nouă luni de la data la care organismul PPP respectiv intră în sfera de aplicare a articolului 209 din regulament.

Articolul 51

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 septembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).

(3)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (JO L 314, 7.12.1994, p. 1)

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(7)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/16


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 111/2014 AL COMISIEI

din 4 februarie 2014

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, pentru o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un aparat alcătuit dintr-un monitor color cu afișaj cu cristale lichide (LCD) și o suprafață tactilă (denumit „monitor cu ecran tactil”), cu o diagonală a ecranului de aproximativ 38 cm (15 inchi) cu:

o rezoluție nativă de 1 024 × 768 pixeli;

rezoluții acceptate de 640 × 350, 720 × 400, 640 × 480, 800 × 600 și 1 024 × 768 pixeli;

un raport de aspect de 4:3;

o distanță între pixeli de 0,297 mm;

o luminozitate de 250 cd/m2;

un unghi de vizualizare orizontal de 120° și un unghi de vizualizare vertical de 100°;

un timp de răspuns de 17 ms;

un raport de contrast de 400:1;

butoane de pornire/oprire și de reglaj.

Aparatul este echipat cu următoarele interfețe:

D-Sub;

USB și RS-232 pentru conectarea suprafeței tactile la o mașină automată de prelucrare a datelor.

Este prevăzut cu un suport cu mecanism de înclinare și pivotare și o suprafață antireflexie.

Monitorul este destinat utilizării, de exemplu, la terminalele de la punctele de vânzare/punctele de informare a clienților. Suprafața tactilă permite utilizatorilor să introducă date în aceste terminale. Monitorul poate afișa semnale de la mașinile automate de prelucrare a datelor.

8528 51 00

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, pe baza notei 3 din secțiunea XVI, precum și pe baza textului codurilor NC 8528 și 8528 51 00.

Aparatul îndeplinește în același timp funcția unui dispozitiv de introducere în coordonate X-Y, încadrat la poziția 8471, și a unui monitor de la poziția 8528. Pe lângă faptul că afișează informații, aparatul permite utilizatorilor să introducă date. Având în vedere proiectarea, conceptul și caracteristicile obiective ale aparatului, și anume capacitatea monitorului de a-și îndeplini funcția independent de dispozitivul de intrare, funcția de afișare constituie funcția principală a aparatului, în sensul notei 3 din secțiunea XVI. Având în vedere caracteristicile sale obiective, cum ar fi raportul de aspect, distanța între pixeli, adecvată pentru vizualizare prelungită de aproape, luminozitatea, interfețele utilizate în mod obișnuit în sistemele automate de prelucrare a datelor, mecanismele de înclinare și pivotare și suprafața antireflexie, monitorul este considerat ca fiind un monitor de tipul exclusiv sau în principal destinat unei mașini automate de prelucrare a datelor de la poziția 8471.

Prin urmare, aparatul trebuie să fie clasificat la codul NC 8528 51 00 ca alte monitoare de tipul exclusiv sau în principal destinat unei mașini automate de prelucrare a datelor de la poziția 8471.


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/18


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 112/2014 AL COMISIEI

din 4 februarie 2014

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale de interpretare a Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a aceluiași tabel.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, pentru o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Monitor în culori de tipul dispozitivelor de afișare cu cristale lichide (LCD), cu diagonala ecranului de aproximativ 75 cm (30 inchi) și dimensiuni de aproximativ 71 × 45 × 11 cm, având:

o rezoluție nativă de 1 280 × 768 de pixeli;

rezoluții acceptate de 640 × 480, 800 × 600, 1 024 × 768 și 1 280 × 768 de pixeli;

standarde TV acceptate: NTSC, PAL și SECAM;

moduri video acceptate: 480i, 480p, 576i, 576p, 720p și 1 080i;

un raport de aspect de 15:9;

o distanță între pixeli de 0,5025 mm;

un timp de răspuns de 25 ms;

o luminozitate de 450 cd/m2;

un raport de contrast de 350:1;

un unghi de vizualizare orizontal și vertical de 170°;

funcție imagine-în-imagine (PIP);

un amplificator audio încorporat;

un buton de alimentare și butoane de control.

Aparatul este echipat cu următoarele interfețe:

un conector DVI-D;

un conector Mini D-Sub;

BNC (analog RGB);

RCA compozit sau S-video;

BNC component;

2 conectori RCA stereo și 1 Mini stereo;

jackuri pentru difuzoare externe;

un port RS-232 pentru intrarea de comandă.

Monitorul este dotat cu un suport fix fără mecanism de înclinare și pivotare și cu o telecomandă.

El nu este prevăzut cu receptor de semnale video sau cu alte componente electronice de prelucrare a semnalelor de televiziune.

Monitorul este prezentat pentru a fi utilizat în aplicații de afișare a informației, cum ar fi punctele de acces la informații destinate publicului, afișajele publicitare, afișarea schimburilor financiare și afișarea informațiilor în aeroporturi și târguri comerciale. Pentru a îndeplini aceste funcții, monitorul este capabil să afișeze atât semnalele emise de mașinile automate de prelucrare a datelor (ADP), cât și pe cele provenind din alte surse video.

8528 59 31

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8528, 8528 59 și 8528 59 31.

Având în vedere caracteristicile sale obiective, cum ar fi dimensiunea ecranului, standardele TV și modurile video acceptate, distanța dintre pixeli, neadecvată pentru vizionarea prelungită, de la mică distanță, luminozitatea ridicată, prezența unei telecomenzi, dispozitivul de amplificare, circuitele audio cu amplificare, funcția PIP și suportul fix fără mecanism de înclinare și pivotare, monitorul nu este considerat a fi de tipul exclusiv sau în principal destinat unei mașini automate de prelucrarea datelor de la poziția 8471. Clasificarea la subpoziția 8528 51 00 este deci exclusă.

Deoarece monitorul este capabil să afișeze semnale provenind de la o mașină ADP, la un nivel suficient pentru a fi utilizat în mod practic cu respectiva mașină, se consideră că monitorul este capabil să afișeze semnale provenind de la mașini automate de prelucrare a datelor, la un nivel acceptabil de funcționalitate.

Prin urmare, monitorul este clasificat la codul NC 8528 59 31 ca dispozitiv de afișare cu ecran plat capabil să afișeze semnale provenind de la mașini automate de prelucrare a datelor la un nivel acceptabil de funcționalitate, având tehnologia ecranului cu cristale lichide (LCD).


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/20


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 113/2014 AL COMISIEI

din 4 februarie 2014

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, pentru o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un aparat de formă dreptunghiulară (așa-numită „cameră ultrarapidă) care este compus dintr-o lentilă și un circuit electronic și care are dimensiuni de aproximativ 12 × 12 × 11 cm.

Aparatul include o memorie internă volatilă de 2 GB care permite stocarea temporară a imaginilor sub forma unei succesiuni, cu o durată maximă de 1,54 secunde la 1 000 de cadre pe secundă (frames per second – fps) și la o rezoluție deplină. Imaginile captate se pierd atunci când camera este oprită.

Conexiunea prin cablu la o mașină automată de prelucrare a datelor (ADP) este necesară pentru a opera camera și a înregistra imaginile în mașina ADP.

Aparatul este dotat cu un senzor CMOS (Complementary metal–oxide–semiconductor – semiconductor din oxid metalic complementar) prevăzut cu un obturator global electronic de fotografii instantanee, cunoscut de asemenea sub denumirile „flash de durată scurtă” sau „imagistică stroboscopică”.

Camera este concepută pentru a capta o succesiune de imagini la o viteză de obturare cuprinsă între 60 și 1 000 fps la o rezoluție deplină de 1 024 × 1 024 de pixeli sau la o viteză de obturare de 109 500 fps la o rezoluție mai scăzută de 128 × 16 pixeli. Imaginile captate pot fi vizualizate individual sau redate sub formă de conținut video, spre exemplu în mișcare lentă.

Imaginile pot face obiectul unei analize într-un laborator sau într-un mediu similar pentru a studia, spre exemplu, fenomenele de viteză ultrarapidă, cum ar fi testele de impact din industria autovehiculelor.

8525 80 19

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8525, 8525 80 și 8525 80 19.

Stocarea temporară în memoria volatilă nu este considerată înregistrare în cameră deoarece imaginile se pierd după oprirea camerei. În consecință, clasificarea drept aparate fotografice digitale la subpoziția 8525 80 30 sau drept camere video cu înregistrare capabile să înregistreze numai sunetele și imaginile captate de o cameră de televiziune la subpoziția 8525 80 91 este exclusă [a se vedea și notele explicative la Sistemul armonizat (HSEN – Harmonized System Explanatory Notes) aferente poziției 8525, titlul (B) alineatele (1) și (5)].

Prin urmare, aparatul trebuie clasificat la codul NC 8525 80 19 drept „Camere de televiziune, Altele” [a se vedea și notele explicative la Sistemul armonizat aferente poziției 8525, titlul (B) alineatul (4)].


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 114/2014 AL COMISIEI

din 4 februarie 2014

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, pentru o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Monitor color cu ecran cu cristale lichide (LCD), cu o diagonală a ecranului de aproximativ 54 cm (21 de țoli), cu dimensiuni (fără suport) de aproximativ 37 × 47 × 7 cm, având:

o rezoluție de 1 200 × 1 600 de pixeli;

un raport de aspect de 3:4;

o distanță între pixeli de 0,270 mm;

o frecvență de baleiaj orizontal între 31 și 76 kHz;

o frecvență de baleiaj vertical între 49 și 61 kHz;

o luminozitate maximă de 250 cd/m2 care poate fi reglată;

un unghi total de vizualizare, orizontal și vertical, de 170°;

un raport de contrast de 550:1;

un timp de reacție de 30 ms;

butoane de pornire/oprire și control, inclusiv de selectare a modului de reglare.

Aparatul este echipat cu următoarele interfețe:

DVI-I;

D-Sub mini;

1 USB upstream și 2 USB downstream.

Poate pivota până la 90°.

Aparatul are un suport cu mecanism de înclinare și pivotare și o suprafață antireflectorizantă. El poate fi montat și pe perete.

Produsul este conform cu standardele „Digital Imaging and Communications in Medicine” (DICOM), inclusiv cu partea 14, permițând utilizatorului să seteze cu multă precizie corecțiile gama, ale luminozității și ale temperaturii de culoare, monitorul fiind capabil să afișeze gradații ale imaginilor color sau în tonuri de gri, cu acuratețea necesară în diagnosticarea medicală.

Monitorul este destinat utilizării medicale pentru afișarea imaginilor radiografice necesare în diagnosticarea clinică.

8528 59 31

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8528, 8528 59 și 8528 59 31.

Având în vedere caracteristicile sale obiective, și anume conformitatea cu standardele DICOM, oferind utilizatorului posibilitatea de a seta cu multă precizie corecțiile gama, ale luminozității și ale temperaturii de culoare, monitorul fiind capabil să afișeze gradații ale imaginilor color sau în tonuri de gri, cu acuratețea necesară în diagnosticarea medicală, utilizarea prevăzută a monitorului este cea a unui ecran medical folosit în sistemele medicale pentru afișarea imaginilor radiografice necesare diagnosticării clinice. Monitorul nu este considerat a fi un tip de aparat utilizat exclusiv sau în principal în cadrul unui sistem de procesare automată a datelor de la poziția 8471. Clasificarea la subpoziția 8528 51 00 este așadar exclusă.

Deoarece produsul este capabil să afișeze semnale emise de o mașină automată de prelucrare a datelor la un nivel suficient pentru utilizarea practică în combinație cu o mașină automată de prelucrare a datelor, se consideră că este capabil să afișeze semnale de la mașini automate de prelucrare a datelor cu un nivel acceptabil de funcționalitate.

Prin urmare, monitorul trebuie clasificat la codul NC 8528 59 31, ca dispozitiv de afișare cu ecran plat care poate afișa semnale de la mașini automate de prelucrare a datelor cu un nivel acceptabil de funcționalitate, cu tehnologie LCD (ecran cu cristale lichide).


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/24


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 115/2014 AL COMISIEI

din 4 februarie 2014

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Comitetul Codului vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, pentru o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un aparat electric de control pentru tensiuni de maximum 1 000 V, care are încorporat un afișaj cu cristale lichide (LCD) cu ecran tactil. Ecranul are o diagonală de 30,5 cm (12 inchi) și o rezoluție de 800 × 600 pixeli, într-o carcasă cu dimensiuni de aproximativ 30 × 23 × 6 cm.

Aparatul încorporează o mașină automată de prelucrare a datelor (APD), cu un sistem de operare.

Aparatul este dotat cu următoarele interfețe:

un slot pentru carduri de memorie compact flash;

doi conectori USB;

doi conectori RJ-45;

un conector RS-232;

un conector RS-485;

un slot de extensie pentru memorie;

o magistrală de extensie pentru carduri de extensie pentru controlul, de exemplu, al unităților intrare/ieșire (I/O) proprietare.

De asemenea, este echipat cu mai multe drivere integrate pentru conectarea cu diferite tipuri de dispozitive de automatizare și este capabil să execute și să afișeze programe software desktop, cum ar fi aplicații de procesare de text sau de calcul tabelar.

Aparatul este prezentat pentru utilizare la controlul electric al mașinilor în procesele industriale în aplicații care utilizează controlere de automatizare programabile sau controlere logice programabile.

8537 10 10

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 8537, 8537 10 și 8537 10 10.

Având în vedere caracteristicile sale obiective, și anume prezența unor drivere integrate pentru conectarea cu diferite tipuri de dispozitive de automatizare și a unei magistrale de extensie pentru carduri de extensie pentru controlul unităților intrare/ieșire, aparatul este destinat să fie utilizat pentru controlul electric al mașinilor în procesele industriale. Prin urmare, clasificarea la poziția 8471 ca o mașină automată de prelucrare a datelor se exclude.

Deoarece aparatul include o mașină APD, el va fi clasificat la codul NC 8537 10 10 ca panouri de comandă numerică care încorporează o mașină automată de prelucrare a informațiilor, pentru o tensiune de maximum 1 000 V.


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/26


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 116/2014 AL COMISIEI

din 6 februarie 2014

privind neaprobarea substanței active iodură de potasiu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru iodura de potasiu, condițiile de la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2005/751/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, la 6 septembrie 2004 Țările de Jos au primit din partea societății Koppert Beheer B.V. o cerere de includere a substanței active iodură de potasiu în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2005/751/CE a confirmat faptul că dosarul este „complet”, în sensul că se poate considera că îndeplinește, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Au fost evaluate efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La 27 iulie 2007, statul membru raportor desemnat a prezentat un proiect de raport de evaluare. În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 188/2011 al Comisiei (4), solicitantului i s-au cerut informații suplimentare. Solicitantul a informat la 30 mai 2011 că nu deține informații suplimentare.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost reexaminat de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La 22 octombrie 2012, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la evaluarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active iodură de potasiu (5). Autoritatea a identificat mai multe date lipsă în privința cărora ar fi fost necesare contribuții suplimentare din partea solicitantului. Prin scrisoarea din 27 septembrie 2013, societatea Koppert B.V. și-a retras cererea de aprobare a iodurii de potasiu.

(5)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Directiva 91/414/CEE, statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a acorda, pe o perioadă inițială de trei ani, autorizații provizorii pentru produsele de protecție a plantelor care conțin iodură de potasiu. Decizia 2010/457/UE a Comisiei (6) a permis statelor membre să prelungească autorizațiile provizorii pentru iodura de potasiu pentru o perioadă care se încheie cel târziu la 31 august 2012. Decizia de punere în aplicare 2012/363/UE a Comisiei (7) a permis statelor membre să prelungească autorizațiile provizorii pentru iodura de potasiu pentru o perioadă care se încheie cel târziu la 31 iulie 2014.

(6)

Prin urmare, dat fiind că cererea a fost retrasă, iodura de potasiu nu ar trebui aprobată, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(7)

În consecință, autorizațiile provizorii existente ar trebui retrase și nu ar trebui să se mai acorde autorizații noi.

(8)

Statelor membre ar trebui să li se acorde timp pentru a retrage autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin iodură de potasiu.

(9)

În ceea ce privește produsele de protecție a plantelor care conțin iodură de potasiu, în cazul în care statele membre acordă o perioadă de grație în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, această perioadă ar trebui să expire cel târziu la optsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(10)

Prezentul regulament nu exclude prezentarea unei noi cereri referitoare la iodura de potasiu, în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(11)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Neaprobarea substanței active

Nu se aprobă substanța activă iodură de potasiu.

Articolul 2

Măsuri tranzitorii

Statele membre retrag autorizațiile existente pentru produsele de protecție a plantelor care conțin ca substanță activă iodură de potasiu până cel târziu la 27 august 2014.

Articolul 3

Perioada de grație

Orice perioadă de grație acordată de statele membre în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 este cât mai scurtă posibil și expiră cel târziu la 27 august 2015.

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1).

(3)  Decizia 2005/751/CE a Comisiei din 21 octombrie 2005 de recunoaștere, în principiu, a conformității dosarelor transmise pentru examinare detaliată în vederea eventualei înscrieri a acidului ascorbic, a iodurii de potasiu și a tiocianatului de potasiu în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (JO L 282, 26.10.2005, p. 18).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 188/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în ceea ce privește procedura de evaluare a substanțelor active care nu existau pe piață la doi ani de la data notificării directivei menționate (JO L 53, 26.2.2011, p. 51).

(5)  EFSA Journal 2013; 11(6):2923. Disponibil online: www.efsa.europa.eu

(6)  Decizia 2010/457/UE a Comisiei din 17 august 2010 de autorizare a statelor membre să prelungească autorizațiile provizorii pentru noile substanțe active Candida oleophila tulpina O, iodură de potasiu și tiocianat de potasiu (JO L 218, 19.8.2010, p. 24).

(7)  Decizia de punere în aplicare 2012/363/UE a Comisiei din 4 iulie 2012 de autorizare a statelor membre să prelungească autorizațiile provizorii acordate pentru noile substanțe active bixafen, Candida oleophila tulpina O, fluopiram, halosulfuron, iodură de potasiu, tiocianat de potasiu și spirotetramat (JO L 176, 6.7.2012, p. 70).


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/28


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 117/2014 AL COMISIEI

din 6 februarie 2014

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

IL

85,7

MA

48,7

TN

89,6

TR

85,7

ZZ

77,4

0707 00 05

TR

151,0

ZZ

151,0

0709 91 00

EG

91,5

ZZ

91,5

0709 93 10

MA

48,3

TR

101,7

ZZ

75,0

0805 10 20

EG

47,6

MA

54,9

TN

65,7

TR

71,6

ZZ

60,0

0805 20 10

IL

123,4

MA

73,9

ZZ

98,7

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

CN

60,3

EG

21,7

IL

134,7

JM

113,2

KR

144,2

MA

146,4

PK

55,3

TR

98,6

ZZ

96,8

0805 50 10

TR

66,6

ZZ

66,6

0808 10 80

CN

127,8

MK

35,4

US

161,6

ZZ

108,3

0808 30 90

CL

123,5

CN

46,0

TR

131,9

US

135,9

ZA

93,1

ZZ

106,1


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DIRECTIVE

7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/30


DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/19/UE A COMISIEI

din 6 februarie 2014

de modificare a anexei I la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special articolul 14 al doilea paragraf litera (d),

întrucât:

(1)

Din informațiile furnizate de către statele membre a devenit evident că Diabrotica virgifera virgifera Le Conte s-a răspândit și s-a stabilit deja într-o mare parte a teritoriului Uniunii. Dintr-o evaluare de impact efectuată de Comisia Europeană s-a concluzionat că nicio măsură de eradicare a dăunătorului respectiv sau de împiedicare eficientă a răspândirii acestuia nu este fezabilă.

(2)

În plus, există mijloace de control eficiente și durabile vizând reducerea impactului acestui organism dăunător asupra producției de porumb, în special punerea în aplicare a unui sistem de rotație a culturilor.

(3)

Prin urmare, nu este necesară stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție, în conformitate cu Directiva 2000/29/CE cu privire la Diabrotica virgifera virgifera Le Conte. În consecință, organismul respectiv nu ar mai trebui să figureze pe lista organismelor dăunătoare anexată la directiva respectivă.

(4)

Prin urmare, anexa I la Directiva 2000/29/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 2000/29/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre adoptă și publică, până la 31 mai 2014 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare conformării cu prezenta directivă. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 1 iunie 2014.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 169, 10.7.2000, p. 1.


ANEXĂ

Anexa I la Directiva 2000/29/CE se modifică după cum urmează:

la litera (a) din secțiunea II a părții A, se elimină punctul 0.1.


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/32


DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/20/UE A COMISIEI

din 6 februarie 2014

privind definirea claselor de cartofi de sămânță de bază și certificați de la nivelul Uniunii, precum și a condițiilor și denumirilor aplicabile acestor clase

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/56/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea cartofilor de sămânță (1), în special articolul 3 alineatul (3) primul paragraf,

întrucât:

(1)

Directiva 93/17/CEE a Comisiei (2) a introdus norme privind clasele de cartofi de sămânță de bază de la nivelul Uniunii.

(2)

Ca urmare a evoluțiilor rapide de ordin tehnic și științific ale sistemelor de producție a cartofilor de sămânță, precum și ca urmare a creșterii schimburilor comerciale cu cartofi de sămânță în cadrul pieței interne, este de dorit ca normele respective să fie adaptate. Având în vedere evoluțiile sectorului, astfel de norme ar trebui să se aplice, de asemenea, și cartofilor de sămânță certificați.

(3)

Aceste norme ar trebui să vizeze desemnarea unor denumiri uniforme de clase la nivelul Uniunii. Acestea ar trebui să includă, de asemenea, condițiile pentru introducerea pe piață a cartofilor de sămânță și a loturilor de cartofi de sămânță sub oricare dintre denumirile claselor respective de la nivelul Uniunii. Respectivele condiții ar trebui să se refere, după caz, la prezența dăunătorilor, la cartofii din alte soiuri, la cartofii cu pete, zbârciți, la pământ sau la elemente străine.

(4)

Cerința ca planta în creștere să fie cultivată pe un lot de producție pe care timp de trei ani nu au fost cultivați cartofi și ca aceasta să facă obiectul a cel puțin două inspecții oficiale nu mai este necesară având în vedere cerințele mai stricte privind clasele la nivelul Uniunii, stabilite în prezenta directivă.

(5)

De la adoptarea Directivei 2002/56/CE, cunoștințele științifice referitoare la legătura dintre numărul de generații și nivelul de prezență a dăunătorilor la cartofii de sămânță au evoluat. Limitarea numărului de generații este o modalitate necesară de diminuare a riscului fitosanitar prezentat de dăunătorii aflați în formă latentă. Această limitare este necesară pentru diminuarea respectivului risc și nu există alte măsuri mai puțin stricte pentru a o înlocui. Experiența a demonstrat că, pentru clasele S, SE și E de la nivelul Uniunii, ar trebui să fie permis un număr maxim de generații pentru fiecare dintre aceste clase de la nivelul Uniunii. Pentru a asigura conformitatea cu cerințele esențiale, respectivele cerințe nu ar trebui să fie considerate ca fiind îndeplinite pe baza unei inspecții oficiale.

(6)

Prin urmare, este necesară abrogarea Directivei 93/17/CEE.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Clasele de cartofi de sămânță de bază de la nivelul Uniunii

(1)   Statele membre se asigură că, pentru a putea fi comercializați sub eticheta „clasa S de la nivelul Uniunii”, cartofii de sămânță de bază îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

cartofii au fost considerați de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 1 litera (a) din anexa I; și

(b)

loturile compuse din aceștia au fost considerate de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 1 litera (b) din anexa respectivă.

(2)   Statele membre se asigură că, pentru a putea fi comercializați sub eticheta „clasa SE de la nivelul Uniunii”, cartofii de sămânță de bază îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

cartofii au fost apreciați de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (a) din anexa I; și

(b)

loturile compuse din aceștia au fost apreciate de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (b) din anexa respectivă.

(3)   Statele membre se asigură că, pentru a putea fi comercializați sub eticheta „clasa E de la nivelul Uniunii”, cartofii de sămânță de bază îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

cartofii au fost apreciați de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 3 litera (a) din anexa I; și

(b)

loturile compuse din aceștia au fost apreciate de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 3 litera (b) din anexa respectivă.

Articolul 2

Clasele de cartofi de sămânță certificați de la nivelul Uniunii

(1)   Statele membre se asigură că, pentru a putea fi comercializați sub eticheta „clasa A de la nivelul Uniunii”, cartofii de sămânță certificați îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

cartofii au fost apreciați de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 1 litera (a) din anexa II; și

(b)

loturile compuse din aceștia au fost apreciate de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 1 litera (b) din anexa respectivă.

(2)   Statele membre se asigură că, pentru a putea fi comercializați sub eticheta „clasa B de la nivelul Uniunii”, cartofii de sămânță certificați îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

cartofii au fost apreciați de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (a) din anexa II; precum și

(b)

loturile compuse din aceștia au fost apreciate de către o inspecție oficială ca îndeplinind condițiile, astfel cum se prevede la punctul 2 litera (b) din anexa respectivă.

Articolul 3

Informarea Comisiei

Statele membre informează Comisia despre măsura în care aplică clasele respective de la nivelul Uniunii în certificarea producției proprii.

Articolul 4

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2015 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică respectivele dispoziții de la 1 ianuarie 2016.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Abrogare

Directiva 93/17/CEE se abrogă de la 1 ianuarie 2016.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 7

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 193, 20.7.2002, p. 60.

(2)  Directiva 93/17/CEE a Comisiei din 30 martie 1993 privind definirea claselor comunitare de materiale de înmulțire de bază pentru cartofi, precum și condițiile și denumirile aplicabile acestor clase (JO L 106, 30.4.1993, p. 7).


ANEXA I

Condiții pentru cartofii de sămânță de bază

1.

Condițiile pentru cartofii de sămânță de bază din „clasa S de la nivelul Uniunii” se stabilesc după cum urmează:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depășească, în total, 0,1 %;

(ii)

procentul în număr de plante cultivate afectate de râia neagră a cartofului nu trebuie să depășească 0,1 %;

(iii)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depășească 1,0 %;

(iv)

procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic și procentul în număr de plante prezentând simptomele provocate de virusul răsucirii frunzelor nu trebuie să depășească, în total, 0,2 %;

(v)

numărul de generații, inclusiv generațiile de cartofi de prebază și de bază de pe parcelă, este limitat la cinci;

(vi)

dacă generația nu este indicată pe eticheta oficială, cartofii în cauză se consideră ca aparținând generației a cincea;

(b)

toleranțele aplicabile loturilor, în ceea ce privește impuritățile, defectele și bolile:

(i)

cartofii de sămânță afectați de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,5 % din masă, din care cartofii de sămânță afectați de putregaiul umed nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță atinși de rizoctonioză pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță atinși de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță atinși de râia făinoasă pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță acoperit de toleranțele menționate la punctele (i)-(vi) nu trebuie să depășească 6,0 % din masă.

2.

Condițiile pentru cartofii de sămânță de bază din „clasa SE de la nivelul Uniunii” sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depășească, în total, 0,1 %;

(ii)

procentul în număr de plante cultivate afectate de râia neagră a cartofului nu trebuie să depășească 0,5 %;

(iii)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depășească 2,0 %;

(iv)

procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic sau simptomele provocate de virusul răsucirii frunzelor nu trebuie să depășească, în total, 0,5 %;

(v)

numărul de generații, inclusiv generațiile de cartofi de prebază și de bază de pe parcelă, este limitat la șase;

(vi)

dacă generația nu este indicată pe eticheta oficială, cartofii în cauză se consideră ca aparținând generației a șasea;

(b)

toleranțele aplicabile loturilor, în ceea ce privește impuritățile, defectele și bolile:

(i)

cartofii de sămânță atinși de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,5 % din masă, din care cartofii de sămânță atinși de putregaiul umed nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță atinși de rizoctonioză pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță atinși de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță atinși de râia făinoasă pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță acoperit de toleranțele menționate la punctele (i)-(vi) nu trebuie să depășească 6,0 % din masă.

3.

Condițiile pentru cartofii de sămânță de bază din „clasa F de la nivelul Uniunii” sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depășească, în total, 0,1 %;

(ii)

procentul în număr de plante cultivate afectate de râia neagră a cartofului nu trebuie să depășească 1,0 %;

(iii)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depășească 4,0 %;

(iv)

procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic sau simptomele provocate de virusul răsucirii frunzelor nu trebuie să depășească, în total, 0,8 %;

(v)

numărul de generații, inclusiv generațiile de cartofi de prebază și de bază de pe parcelă, este limitat la șapte;

(vi)

dacă generația nu este indicată pe eticheta oficială, cartofii în cauză se consideră ca aparținând generației a șaptea;

(b)

toleranțele aplicabile loturilor, în ceea ce privește impuritățile, defectele și bolile:

(i)

cartofii de sămânță atinși de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,5 % din masă, din care cartofii de sămânță atinși de putregaiul umed nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță atinși de rizoctonioză pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță atinși de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță atinși de râia făinoasă pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță acoperit de toleranțele menționate la punctele (i)-(vi) nu trebuie să depășească 6,0 % din masă.


ANEXA II

Condiții minime pentru cartofii de sămânță certificați

1.

Condițiile pentru cartofii de sămânță certificați din „clasa A de la nivelul Uniunii” sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depășească, în total, 0,2 %;

(ii)

procentul în număr de plante cultivate afectate de râia neagră a cartofului nu trebuie să depășească 2,0 %;

(iii)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depășească 8,0 %;

(iv)

procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic sau simptomele provocate de virusul răsucirii frunzelor nu trebuie să depășească, în total, 2,0 %;

(b)

toleranțele aplicabile loturilor, în ceea ce privește impuritățile, defectele și bolile:

(i)

cartofii de sămânță atinși de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,5 % din masă, din care cartofii de sămânță atinși de putregaiul umed nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță atinși de rizoctonioză pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță atinși de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță atinși de râia făinoasă pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 2,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță acoperit de toleranțele menționate la punctele (i)-(vi) nu trebuie să depășească 8,0 % din masă.

2.

Condițiile pentru cartofii de sămânță certificați din „clasa B de la nivelul Uniunii” sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu trebuie să depășească, în total, 0,5 %;

(ii)

procentul în număr de plante cultivate afectate de râia neagră a cartofului nu trebuie să depășească 4,0 %;

(iii)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu trebuie să depășească 10,0 %;

(iv)

procentul în număr de plante prezentând simptome de mozaic sau simptomele provocate de virusul răsucirii frunzelor nu trebuie să depășească în total, 6,0 %;

(b)

toleranțele aplicabile loturilor, în ceea ce privește impuritățile, defectele și bolile:

(i)

cartofii de sămânță atinși de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,5 % din masă, din care cartofii de sămânță atinși de putregaiul umed nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță atinși de rizoctonioză pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță atinși de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță atinși de râia făinoasă pe mai mult de 10 % din suprafață nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 2,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță acoperit de toleranțele menționate la punctele (i)-(vi) nu trebuie să depășească 8,0 % din masă.


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/39


DIRECTIVA DE PUNERE ÎN APLICARE 2014/21/UE A COMISIEI

din 6 februarie 2014

de definire a condițiilor minime și a claselor Uniunii pentru cartofii de sămânță de prebază

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/56/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea cartofilor de sămânță (1), în special articolul 18 litera (c),

întrucât:

(1)

Cartofii de sămânță acumulează boli progresiv, cu fiecare ciclu de înmulțire. Prin urmare, pentru ca sistemele de producție a cartofilor de sămânță să funcționeze în mod corespunzător sunt necesare materii prime care se înmulțesc cu o rată minimă de degenerescență.

(2)

Existența unor standarde naționale diferite pentru producția de cartofi de sămânță de prebază a blocat comercializarea acestui tip de cartofi în întreaga Uniune și a împiedicat funcționarea pieței interne. Prin urmare, este necesar să se stabilească condițiile minime în care cartofii de sămânță de prebază se pot comercializa în Uniune. Condițiile respective ar trebui să vizeze bolile, simptomele, defectele și cerințele de producție pentru cartofii de sămânță de prebază și pentru loturile de astfel de cartofi, pentru a garanta producția și comercializarea unor cartofi de sămânță de prebază sănătoși și de înaltă calitate.

(3)

Condițiile în cauză ar trebui să țină seama de standardul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) în ceea ce privește comercializarea și controlul calității comerciale a cartofilor de sămânță, precum și de standardele relevante ale Convenției internaționale pentru protecția plantelor (CIPP) și ale Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP), având în vedere progresele tehnice și științifice. Standardele menționate au ca scop sprijinirea comerțului internațional, încurajarea producției de înaltă calitate, îmbunătățirea rentabilității și protejarea intereselor consumatorilor.

(4)

Având în vedere practicile de producție ale furnizorilor, precum și cererea utilizatorilor de cartofi de sămânță de prebază, este oportun să se includă în condițiile minime pentru cartofii de sămânță de prebază și posibilitatea comercializării lor pe clase ale Uniunii. Cartofilor de sămânță de prebază ar trebui să li se aplice două clase ale Uniunii („clasa PBTC a Uniunii” și „clasa PB a Uniunii”), în conformitate cu practicile de producție existente în ceea ce privește cartofii de sămânță de prebază din clasa PBTC și din clasa PB. Prin urmare, ar trebui adoptate condiții diferite pentru fiecare clasă în ceea ce privește bolile, simptomele, defectele, cerințele în materie de producție și generațiile aferente claselor respective.

(5)

Pentru a fi eficace, normele ar trebui să stabilească și dispoziții privind testarea oficială și inspecțiile oficiale pe teren.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.

„plantă parentală” înseamnă o plantă identificată din care se ia material pentru înmulțire;

2.

„micropropagare” înseamnă practica de înmulțire rapidă a materialului vegetal pentru a produce un număr mare de plante, utilizând cultivarea in vitro de muguri vegetativi diferențiați sau de meristem prelevat de la o plantă.

Articolul 2

Condiții minime pentru cartofii de sămânță de prebază

(1)   Statele membre asigură îndeplinirea următoarelor condiții minime în cazul cartofilor de sămânță de prebază:

(a)

provin de la plante parentale care nu prezintă niciunul dintre următorii dăunători: Pectobacterium spp., Dickeya spp., virusul răsucirii frunzelor de cartof, virusul A al cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul X al cartofului și virusul Y al cartofului;

(b)

nu prezintă simptomele râiei negre a cartofului;

(c)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu depășesc, în total, 0,01 %;

(d)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome de viroze nu depășește 0,5 %;

(e)

procentul în număr de plante cu simptome de mozaic sau simptome provocate de virusul răsucirii frunzelor de cartof nu depășește 0,1 %;

(f)

numărul maxim de generații în câmp este patru.

(2)   Statele membre prevăd posibilitatea de a comercializa cartofi de sămânță de prebază sub denumirea „clase PBTC ale Uniunii” și „clasa PB a Uniunii”, în conformitate cu condițiile stabilite în anexă.

(3)   Respectarea cerințelor de la alineatul (1) literele (b), (c) și (e) se stabilește cu ajutorul inspecțiilor oficiale pe teren. În caz de îndoială, inspecțiile respective sunt completate de teste oficiale efectuate pe frunze.

În cazul în care se utilizează metode de micropropagare, conformitatea cu alineatul (1) litera (a) se stabilește printr-o testare oficială a plantei parentale sau prin testarea sub supraveghere oficială a acesteia.

În cazul în care se utilizează metode de selecție clonală, conformitatea cu alineatul (1) litera (a) se stabilește printr-o testare oficială a materialului biologic clonal sau prin testarea sub supraveghere oficială a acestuia.

Articolul 3

Condiții minime pentru loturile de cartofi de sămânță de prebază

Statele membre prevăd ca loturile de cartofi de sămânță de prebază să îndeplinească următoarele condiții minime:

(a)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(b)

cantitatea de cartofi afectați de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(c)

cantitatea de cartofi cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(d)

cantitatea de cartofi afectați de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață, nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(e)

cantitatea de cartofi afectați de rizoctonioză pe mai mult de 10,0 % din suprafață, nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(f)

cantitatea de cartofi afectați de râia făinoasă pe mai mult de 10,0 % din suprafață, nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(g)

cantitatea de tuberculi zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 0,5 % din masă;

(h)

cantitatea totală de cartofi menționați la literele (b)-(g) nu trebuie să depășească 6,0 % din masă.

Articolul 4

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică, cel târziu până la 31 decembrie 2015, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică Comisiei textul acestor acte.

Statele membre aplică aceste acte începând cu 1 ianuarie 2016.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 193, 20.7.2002, p. 60.


ANEXĂ

Condiții pentru introducerea pe piață a cartofilor de sămânță de prebază sub denumirea de clase PBTC și PB ale Uniunii

1.

Condițiile pentru cartofii de sămânță de prebază din clasa PBTC a Uniunii sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

cultura nu trebuie să fie colonizată de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză sau de plante din soiuri diferite;

(ii)

cultura nu trebuie să prezinte plante afectate de râia neagră a cartofului;

(iii)

în descendență directă, cultura nu trebuie să prezinte infecții virale;

(iv)

cultura nu trebuie să prezinte plante cu simptome de mozaic sau simptome provocate de virusul răsucirii frunzelor de cartof;

(v)

plantele, inclusiv tuberculii, se obțin prin micropropagare;

(vi)

plantele, inclusiv tuberculii, se obțin într-un loc protejat și într-un mediu de creștere fără paraziți;

(vii)

tuberculii nu sunt înmulțiți mai departe de prima generație;

(b)

loturile trebuie să nu includă cartofi de sămânță care intră sub incidența oricăruia dintre următoarele subpuncte:

(i)

sunt afectați de putregaiuri;

(ii)

sunt afectați de rizoctonioză;

(iii)

sunt afectați de mana cartofului;

(iv)

sunt afectați de râia făinoasă;

(v)

s-au zbârcit foarte mult din cauza deshidratării;

(vi)

prezintă defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți.

2.

Condițiile pentru cartofii de sămânță de prebază din clasa PB a Uniunii sunt următoarele:

(a)

condiții privind cartofii de sămânță:

(i)

procentul în număr de plante care nu sunt conforme cu soiul în cauză și procentul în număr de plante din soiuri diferite nu depășesc, în total, 0,01 %;

(ii)

plantele nu prezintă simptomele râiei negre a cartofului;

(iii)

procentul în număr de plante cu simptome de mozaic sau simptome provocate de virusul răsucirii frunzelor de cartof nu depășește 0,1 %;

(iv)

în descendență directă, procentul în număr de plante care prezintă simptome provocate de orice virus nu depășește 0,5 %;

(b)

toleranțe aplicabile loturilor, în ceea ce privește următoarele impurități, defecte și boli:

(i)

cartofii de sămânță afectați de putregaiuri, altele decât putregaiul inelar sau putregaiul brun, nu trebuie să depășească 0,2 % din masă;

(ii)

cartofii de sămânță afectați de rizoctonioză pe mai mult de 10,0 % din suprafață nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(iii)

cartofii de sămânță afectați de mana cartofului pe mai mult de o treime din suprafață nu trebuie să depășească 5,0 % din masă;

(iv)

cartofii de sămânță afectați de râia făinoasă pe mai mult de 10,0 % din suprafață nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(v)

tuberculii zbârciți din cauza deshidratării excesive sau a deshidratării cauzate de râia argintie nu trebuie să depășească 0,5 % din masă;

(vi)

cartofii de sămânță cu defecte exterioare, inclusiv tuberculi diformi sau loviți, nu trebuie să depășească 3,0 % din masă;

(vii)

prezența pământului și a materiilor străine nu trebuie să depășească 1,0 % din masă;

(viii)

procentul total de cartofi de sămânță care fac obiectul toleranțelor, în conformitate cu subpunctele (i)-(vi), nu trebuie să depășească 6,0 % din masă.


DECIZII

7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/43


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 5 februarie 2014

de prelungire a valabilității Deciziei 2006/502/CE de obligare a statelor membre să adopte măsuri prin care să se asigure că nu se pot introduce pe piață decât brichete cu caracteristici de siguranță pentru copii și să interzică introducerea pe piață a brichetelor fantezie

[notificată cu numărul C(2014) 493]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/61/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

Decizia 2006/502/CE a Comisiei (2) instituie obligația, pentru statele membre, de a adopta măsuri prin care să se asigure că doar brichetele cu caracteristici de siguranță pentru copii sunt introduse pe piață și de a interzice introducerea pe piață a brichetelor fantezie.

(2)

Decizia 2006/502/CE a fost adoptată în conformitate cu dispozițiile articolului 13 din Directiva 2001/95/CE, care limitează valabilitatea deciziei la o perioadă de cel mult un an, permițând însă prelungirea acesteia pentru perioade suplimentare, niciuna dintre ele neputând fi mai mare de un an.

(3)

Valabilitatea Deciziei 2006/502/CE a fost prelungită cu perioade de câte un an, prima dată până la 11 mai 2008 prin Decizia 2007/231/CE a Comisiei (3), a doua oară până la 11 mai 2009 prin Decizia 2008/322/CE a Comisiei (4), a treia oară până la 11 mai 2010 prin Decizia 2009/298/CE a Comisiei (5), a patra oară până la 11 mai 2011 prin Decizia 2010/157/UE a Comisiei (6), a cincea oară până la 11 mai 2012 prin Decizia 2011/176/UE a Comisiei (7), a șasea oară până la 11 mai 2013 prin Decizia de punere în aplicare 2012/53/UE a Comisiei (8) și a șaptea oară până la 11 mai 2014 prin Decizia de punere în aplicare 2013/113/UE a Comisiei (9).

(4)

Brichetele care nu au caracteristici de siguranță pentru copii continuă să fie introduse pe piață. Consolidarea activităților de supraveghere a pieței, de la prelevarea de probe specifice la luarea de măsuri specifice, ar trebui să reducă, în continuare, prezența acestora.

(5)

În absența altor măsuri satisfăcătoare privind caracteristicile de siguranță pentru copii ale brichetelor, este necesar să se prelungească valabilitatea Deciziei 2006/502/CE pentru o perioadă suplimentară de 12 luni.

(6)

Prin urmare, Decizia 2006/502/CE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului stabilit prin Directiva 2001/95/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 6 din Decizia 2006/502/CE, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Prezenta decizie se aplică până la 11 mai 2015.”

Articolul 2

Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii cel târziu până la 11 mai 2014 și publică măsurile respective. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 februarie 2014.

Pentru Comisie

Neven MIMICA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(2)  JO L 198, 20.7.2006, p. 41.

(3)  JO L 99, 14.4.2007, p. 16.

(4)  JO L 109, 19.4.2008, p. 40.

(5)  JO L 81, 27.3.2009, p. 23.

(6)  JO L 67, 17.3.2010, p. 9.

(7)  JO L 76, 22.3.2011, p. 99.

(8)  JO L 27, 31.1.2012, p. 24.

(9)  JO L 61, 5.3.2013, p. 11.


7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/45


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 6 februarie 2014

de abrogare a Deciziei 2003/766/CE privind măsurile de urgență pentru prevenirea răspândirii în cadrul Comunității a Diabrotica virgifera Le Conte

[notificată cu numărul C(2014) 467]

(2014/62/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special articolul 16 alineatul (3) teza a patra,

întrucât:

(1)

Decizia 2003/766/CE a Comisiei (2) nu a reușit să prevină răspândirea Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, după cum reiese din acțiunile de supraveghere epidemiologică efectuate anual de către statele membre în temeiul deciziei respective. Respectivele acțiuni arată în plus că, în prezent, Diabrotica virgifera virgifera Le Conte este stabilită într-o mare parte a teritoriul Uniunii. În plus, blocarea răspândirii ei în continuare nu este fezabilă și există mijloace de control eficiente și sustenabile prin care se poate minimiza impactul respectivului organism asupra porumbului, mai exact recurgerea la rotația culturilor.

(2)

Prin urmare, Decizia 2003/766/CE ar trebui abrogată.

(3)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2003/766/CE se abrogă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Tonio BORG

Membru al Comisiei


(1)  JO L 169, 10.7.2000, p. 1.

(2)  Decizia 2003/766/CE a Comisiei din 24 octombrie 2003 privind măsurile de urgență pentru prevenirea răspândirii în cadrul Comunității a Diabrotica virgifera Le Conte (JO L 275, 25.10.2003, p. 49).


RECOMANDĂRI

7.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/46


RECOMANDAREA COMISIEI

din 6 februarie 2014

privind măsurile pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte în regiuni ale Uniunii în care se confirmă prezența sa

(2014/63/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (denumită în continuare Diabrotica) este o insectă dăunătoare neindigenă, care atacă porumbul. Aceasta s-a răspândit și s-a stabilit în peste o jumătate din aria de cultivare a porumbului din Uniune.

(2)

Măsurile de prevenire a răspândirii Diabrotica în Uniune, luate în temeiul Deciziei 2003/766/CE a Comisiei (1) nu s-au dovedit eficiente. În plus, în conformitate cu o evaluare a impactului efectuată de Comisie, nici încercarea de a eradica acest dăunător de pe teritoriul Uniunii, nici încercarea de a împiedica răspândirea în arii neafectate în prezent de organismele dăunătoare respective nu sunt fezabile. Prin urmare, Comisia a hotărât, prin Directiva de punere în aplicare 2014/19/UE (2) și prin Decizia de punere în aplicare 2014/62/UE (3) să retragă recunoașterea Diabrotica drept organism dăunător reglementat cu statut de carantină, prin eliminarea sa din anexa I la Directiva 2000/29/CE a Consiliului (4) și, respectiv, să abroge Decizia 2003/766/CE.

(3)

În temeiul Deciziei 2003/766/CE, rotația culturilor era obligatorie doar în vederea eradicării unor focare izolate de Diabrotica. Cu toate acestea, studiile științifice au demonstrat că rotația culturilor constituie tehnica cea mai eficientă pentru a încetini răspândirea Diabrotica și pentru a-i reduce impactul. Pe lângă faptul că reprezintă o metodă eficientă pentru controlul Diabrotica, rotația culturilor are mai multe alte avantaje din punct de vedere al mediului. Printre acestea se numără îmbunătățirea sau menținerea fertilității și a structurii solului, precum și întreruperea ciclului de viață al dăunătorilor și al buruienilor, cu potențialul de a reduce dependența agricultorilor de utilizarea îngrășămintelor chimice și a produselor de protecție a plantelor. În consecință, rotația culturilor are, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității apei și a aerului, precum și asupra biodiversității. Cu toate acestea, din alte studii efectuate asupra acestui dăunător a reieșit că răspândirea în continuare a acestuia poate duce la o creștere a utilizării de insecticide, deoarece în unele cazuri poate fi dificil să se găsească o cultură alternativă atractivă din punct de vedere economic care să înlocuiască porumbul în procesul de rotație.

(4)

Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă în vedere un control eficient și durabil al Diabrotica, chiar și după retragerea recunoașterii acestei insecte drept organism dăunător reglementat cu statut de carantină. Articolul 14 din Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) prevede ca statele membre să instituie măsurile adecvate pentru a-i încuraja pe utilizatorii profesioniști să pună în aplicare în mod voluntar orientările specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor, care ar trebui să fie elaborate de autoritățile publice sau de organizațiile care îi reprezintă pe anumiți utilizatori profesioniști. În conformitate cu principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, prevenirea apariției dăunătorilor are un rol esențial în reducerea necesității de intervenție cu produse de protecție a plantelor. Mai mult, metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile ar trebui preferate metodelor chimice, dacă cele dintâi asigură un control corespunzător al dăunătorilor.

(5)

În conformitate cu aceste principii generale ale gestionării integrate a dăunătorilor, punerea în aplicare a rotației culturilor, monitorizarea corespunzătoare a populațiilor de Diabrotica și alte măsuri relevante menite să prevină răspândirea organismelor dăunătoare, cum ar fi măsurile de igienă de curățare a utilajelor agricole, ar trebui incluse în orientările specifice pentru anumite culturi sau sectoare.

(6)

Mai mult, pentru a consolida respectarea de către utilizatori a articolului 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6), în cazul în care se folosesc insecticide pentru controlul Diabrotica, orientările specifice pentru anumite culturi sau sectoare vizând gestionarea integrată a acestui dăunător ar trebui să fie în conformitate cu normele privind utilizarea adecvată a produselor de protecție a plantelor, astfel cum se menționează în dispoziția respectivă.

(7)

Utilizatorii profesioniști ai produselor de protecție a plantelor ar trebui să aibă la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea Diabrotica, precum și servicii de consultanță privind gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv metode de prevenire și de control specifice pentru Diabrotica. Rezultatele monitorizării ar trebui să-i ajute pe agricultori să decidă dacă și când mai este necesară aplicarea măsurilor de protecție a plantelor. Este important să se stabilească valori-limită clare și fundamentate științific pentru populația de Diabrotica dintr-o anumită regiune, întrucât acestea constituie elemente esențiale ale procesului decizional.

(8)

Statele membre, acționând în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2009/128/CE și asigurând accesul tuturor utilizatorilor profesioniști la sesiuni de formare pe teme specifice, ar trebui, prin urmare, să includă în programul de formare respectiv și dispozițiile din prezenta recomandare.

(9)

Este necesară promovarea cercetării și a dezvoltării tehnologice în materie de instrumente pentru controlul sustenabil al Diabrotica, în vederea asigurării unor măsuri mai eficiente din punct de vedere al costurilor și sustenabile din punct de vedere al mediului împotriva dăunătorului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1.

Statele membre ar trebui să ia în considerare principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor prevăzute în anexa III la Directiva 2009/128/CE pentru controlul Diabrotica virgifera virgifera Le Conte (denumit în continuare Diabrotica) în regiuni ale Uniunii în care s-a confirmat prezența acestui dăunător. În sensul prezentei recomandări, „control” înseamnă reducerea densității populației de dăunători la un nivel care nu cauzează pierderi economice semnificative, pentru a asigura o producție de porumb sustenabilă din punct de vedere economic.

2.

Statele membre ar trebui să se asigure că orientările specifice pentru anumite culturi sau sectoare referitoare la gestionarea integrată a dăunătorilor vizând Diabrotica, elaborate de autoritățile publice sau de organizațiile care îi reprezintă pe anumiți utilizatori profesioniști, adresate fermierilor cultivatori de porumb și utilizatorilor profesioniști de produse de protecție a plantelor, sunt în conformitate cu normele privind utilizarea adecvată a produselor de protecție a plantelor, astfel cum se menționează la articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

3.

Metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile ar trebui preferate metodelor chimice, dacă cele dintâi asigură un control satisfăcător al dăunătorilor. Prin urmare, controlul Diabrotica de către utilizatorii profesioniști ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinit prin intermediul următoarelor măsuri:

(a)

rotația culturilor;

(b)

utilizarea agenților de biocontrol;

(c)

adaptarea datei de semănare a porumbului, pentru a se evita ca procesul de germinare să coincidă cu eclozarea larvelor;

(d)

curățarea utilajelor agricole și eliminarea plantelor spontane de porumb și alte măsuri de igienă.

Rotația culturilor ar trebui să fie preferată, avându-se în vedere înalta sa eficacitate în controlul Diabrotica și avantajele asupra mediului, precum și alte beneficii agronomice pe termen mai lung.

4.

Toate măsurile prezentate la punctul 3 ar trebui însoțite de monitorizarea prezenței Diabrotica pentru a identifica necesitatea și momentul oportun pentru luarea unor măsuri de protecție. Statele membre ar trebui să se asigure că monitorizarea eficientă a populației de Diabrotica se realizează cu ajutorul unor metode și instrumente adecvate. Este necesară stabilirea la nivel regional a unor valori-limită fundamentate științific pentru populația de Diabrotica, întrucât acestea constituie elemente esențiale ale procesului decizional vizând punerea în aplicare a oricăror măsuri de control.

5.

În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE, statele membre ar trebui să se asigure că utilizatorii profesioniști de produse de protecție a plantelor au la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea Diabrotica.

6.

Statele membre ar trebui să se asigure că, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE, serviciile de consiliere privind gestionarea integrată a dăunătorilor furnizează, de asemenea, recomandări specifice privind controlul Diabrotica tuturor utilizatorilor profesioniști de produse de protecție a plantelor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să instituie măsuri adecvate pentru a-i încuraja pe utilizatorii profesioniști să pună în aplicare orientările specifice pentru anumite culturi sau sectoare menționate la punctul 2.

7.

Statele membre ar trebui să asigure accesul tuturor utilizatorilor profesioniști de produse de protecție a plantelor la sesiuni de formare pe tema controlului sustenabil al Diabrotica. Dispozițiile din prezenta recomandare ar trebui să facă parte din formarea asigurată de către statele membre în temeiul articolului 5 din Directiva 2009/128/CE.

8.

Statele membre ar trebui să promoveze cercetarea și dezvoltarea tehnologică în materie de instrumente pentru controlul sustenabil al Diabrotica.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Tonio BORG

Membru al Comisiei


(1)  Decizia 2003/766/CE a Comisiei din 24 octombrie 2003 privind măsurile de urgență pentru prevenirea răspândirii în cadrul Comunității a Diabrotica virgifera Le Conte (JO L 275, 25.10.2003, p. 49).

(2)  Directiva de punere în aplicare 2014/19/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 de modificare a anexei I la Directiva 2000/29/CE a Consiliului privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate. A se vedea pagina 30 din prezentul Jurnal Oficial.

(3)  Decizia de punere în aplicare 2014/62/UE a Comisiei din 6 februarie 2014 de abrogare a Deciziei 2003/766/CE privind măsurile de urgență pentru prevenirea răspândirii în cadrul Comunității a Diabrotica virgifera Le Conte. A se vedea pagina 45 din prezentul Jurnal Oficial.

(4)  Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1).

(5)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).