28.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/22

REGULAMENTUL (UE) NR. 1380/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului (4) a stabilit un sistem comunitar pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP).

(2)

Sfera de aplicare a PCP cuprinde conservarea resurselor biologice marine și gestionarea activităților de pescuit care vizează astfel de resurse. În plus, aceasta cuprinde măsurile de piață și măsurile financiare luate în sprijinul obiectivelor acesteia, resursele biologice de apă dulce și activitățile de acvacultură, precum și prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre sau în apele Uniunii, fiind desfășurate inclusiv de către navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe, sau de către navele de pescuit ale Uniunii, sau de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 (5) (UNCLOS).

(3)	Pescuitul recreativ poate avea un impact semnificativ asupra resurselor piscicole și statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că acesta se desfășoară într-un mod compatibil cu obiectivele PCP.

(4)

PCP ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură contribuie la crearea unor condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung. PCP ar trebui să includă norme care să asigure trasabilitatea, securitatea și calitatea produselor comercializate în Uniune. Mai mult decât atât, politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la creșterea productivității, la un standard de viață echitabil pentru sectorul pescuitului, inclusiv pentru pescuitul la scară mică, la stabilitatea piețelor, precum și să asigure disponibilitatea aprovizionării cu alimente și prețuri rezonabile de livrare către consumatori. PCP ar trebui să contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și să ajute la îndeplinirea obiectivelor stabilite în strategia respectivă.

(5)

Uniunea este parte contractantă la UNCLOS (6) și, în temeiul Deciziei 98/414/CE a Consiliului (7), la Acordul Națiunilor Unite privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din 4 decembrie 1995 (8) (Acordul ONU privind rezervele de pește) și, în temeiul Deciziei 96/428/CE a Consiliului (9), la Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă din 24 noiembrie 1993 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (10).

(6)

Aceste instrumente internaționale prevăd, mai ales, obligații de conservare, inclusiv obligația de a lua măsuri de conservare și gestionare menite a menține sau a restabili resursele marine la niveluri care să permită obținerea producției maxime sustenabile, atât în interiorul zonelor maritime aflate sub jurisdicție națională, cât și în marea liberă, și de a coopera cu alte state în acest scop, obligația de a aplica abordarea precaută pe scară largă în ceea ce privește conservarea, gestionarea și exploatarea stocurilor de pește, obligația de a asigura compatibilitatea măsurilor de conservare și gestionare în cazul în care resursele marine se află în zone marine care țin de jurisdicții diferite și obligația de a ține cont de alte utilizări legitime ale mării. PCP ar trebui, așadar, să contribuie la punerea în aplicare a obligațiilor internaționale ale Uniunii în temeiul acestor instrumente internaționale. În cazul în care adoptă măsuri de conservare și gestionare pentru care au fost împuternicite în cadrul PCP, statele membre ar trebui, de asemenea, să acționeze într-un mod care este întru totul conform cu obligațiile internaționale privind conservarea și cooperarea prevăzute de instrumentele internaționale menționate.

(7)

În cadrul Summitului privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002, Uniunea și statele sale membre s-au angajat să acționeze împotriva reducerii continue a numeroase stocuri de pește. Prin urmare, Uniunea ar trebui să își îmbunătățească PCP prin adaptarea ratelor de exploatare pentru a se asigura că, într-o perioadă rezonabilă de timp, exploatarea resurselor biologice marine reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile. Ratele de exploatare ar trebui atinse până în 2015. Atingerea respectivelor rate de exploatare până la o dată ulterioară ar trebui permisă doar dacă atingerea acestora până în 2015 ar periclita în mod deosebit sustenabilitatea socială și economică a flotelor de pescuit în cauză. După 2015, respectivele rate ar trebui atinse cât mai curând cu putință și în orice caz cel târziu în 2020. Atunci când informațiile științifice sunt insuficiente pentru a stabili aceste niveluri, se pot lua în considerare parametri aproximativi.

(8)

Deciziile de gestionare în materie de producție maximă sustenabilă în cadrul pescuitului mixt ar trebui să ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile din cadrul unui pescuit mixt și de a obține producția maximă sustenabilă în același timp, în special în cazurile în care avizele științifice arată că este foarte dificil să se evite așa-numitele specii de blocaj prin creșterea selectivității uneltelor de pescuit utilizate. Ar trebui să li se solicite organismelor științifice corespunzătoare să ofere recomandări cu privire la nivelurile adecvate ale mortalității prin pescuit în aceste circumstanțe.

(9)

PCP ar trebui să asigure coerența cu țintele în ceea ce privește pescuitul stabilite prin decizia luată de Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică privind planul strategic pentru biodiversitate 2011–2020 și cu țintele privind biodiversitatea adoptate de Consiliul European din 25 și 26 martie 2010.

(10)

Exploatarea durabilă a resurselor biologice marine ar trebui să se bazeze pe abordarea precaută, care derivă din principiul precauției la care se face referire la articolul 191 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ținând cont de datele științifice disponibile.

(11)

PCP ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea durabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020, conform dispozițiilor de la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(12)

PCP ar trebui să contribuie, de asemenea, la aprovizionarea pieței Uniunii cu alimente foarte nutritive și la reducerea dependenței pieței Uniunii de importuri de alimente. PCP ar trebui să stimuleze, în mod direct sau indirect, și crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economică în zonele de coastă.

(13)	În ceea ce privește gestionarea pescuitului, trebuie pusă în aplicare o abordare ecosistemică, impacturile de mediu ale activităților de pescuit ar trebui limitate, iar capturile nedorite ar trebui evitate și reduse în măsura posibilului.

(14)

Este important pentru gestionarea PCP ca aceasta să se ghideze după principiile bunei guvernanțe. Aceste principii includ luarea deciziilor pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, implicarea amplă a părților interesate și o perspectivă pe termen lung. Gestionarea cu succes a PCP depinde și de definirea clară a responsabilităților la nivelul Uniunii, la nivel regional, național și local și de compatibilitatea reciprocă a măsurilor luate și de coerența acestora cu celelalte politici ale Uniunii.

(15)	PCP ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de siguranță și de lucru pentru operatorii din domeniul pescuitului.

(16)	PCP ar trebui să țină cont întru totul, acolo unde este cazul, de sănătatea animalelor, de bunăstarea animalelor și de siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale.

(17)

Deoarece toate aspectele legate de mările și oceanele Europei sunt legate între ele, PCP ar trebui pusă în aplicare astfel încât să fie coerentă cu alte politici ale Uniunii și, în special, să țină cont de interacțiunile cu inițiativele Uniunii în alte domenii de politică maritimă. Ar trebui asigurată coerența în gestionarea diferitelor politici sectoriale din Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și coasta iberică, bazinul Mării Mediterane și cel al Mării Negre.

(18)	Navele de pescuit din Uniune ar trebui să aibă acces egal la apele și la resursele Uniunii care fac obiectul normelor PCP.

(19)

Normele în vigoare de restricționare a accesului la resurse în interiorul zonelor de 12 mile marine ale statelor membre au funcționat în mod satisfăcător, fiind benefice pentru conservare prin limitarea efortului de pescuit în cea mai sensibilă parte a apelor Uniunii. De asemenea, aceste norme au menținut activitățile de pescuit tradiționale de care depinde foarte mult dezvoltarea socială și economică a anumitor comunități costiere. Prin urmare, aceste norme ar trebui să se aplice în continuare. Statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a oferi acces preferențial pescarilor care practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal sau pescuitul costier.

(20)	Teritoriile insulare mici care sunt dependente de pescuit ar trebui să fie recunoscute și sprijinite în mod special, după caz, pentru a li se permite să supraviețuiască și să prospere în viitor.

(21)

Resursele biologice marine din jurul regiunilor ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat ar trebui să beneficieze de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor teritorii, având în vedere situația lor structurală, socială și economică. Anumite activități de pescuit în apele respective ar trebui, prin urmare, limitate la navele de pescuit înregistrate în porturile din teritoriile respective.

(22)

Pentru a contribui la conservarea resurselor acvatice vii și a ecosistemelor marine, Uniunea ar trebui să facă eforturi pentru a proteja zonele sensibile din punct de vedere biologic prin desemnarea acestora ca zone protejate. În aceste zone ar trebui să fie posibilă restricționarea sau interzicerea activităților de pescuit. În luarea deciziilor cu privire la zonele care urmează să fie desemnate ca zone protejate, ar trebui acordată o atenție specială acelor zone pentru care există dovezi clare privind concentrări puternice de pești sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare și de zone de depunere a icrelor, precum și zonelor care sunt considerate a fi sensibile din punct de vedere biologic și geografic. De asemenea, ar trebui să se țină cont de zonele de conservare existente. Pentru a facilita procesul de desemnare, statele membre ar trebui să identifice zonele corespunzătoare, inclusiv zonele care fac parte dintr-o rețea coerentă, și, după caz, ar trebui să coopereze între ele la pregătirea și transmiterea recomandărilor comune către Comisie. Pentru a stabili cu mai multă eficiență zonele protejate, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a fi împuternicită să le stabilească într-un plan multianual. Pentru a asigura un nivel potrivit de responsabilitate și control democratice, Comisia ar trebui să raporteze periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea respectivelor zone protejate.

(23)

Obiectivul exploatării durabile a resurselor biologice marine este îndeplinit cu mai multă eficacitate printr-o abordare multianuală a gestionării pescuitului, în cadrul căreia se instituie în mod prioritar planuri multianuale care să reflecte caracteristicile specifice ale diferitelor activități de pescuit.

(24)

Ori de câte ori este posibil, planurile multianuale ar trebui să cuprindă mai multe stocuri, dacă stocurile respective sunt exploatate împreună. Planurile multianuale ar trebui să constituie cadrul pentru exploatarea durabilă a stocurilor și a ecosistemelor marine în cauză, definind calendare clare și mecanisme de salvgardare pentru situații neprevăzute. Planurile multianuale ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor obiective de gestionare definite în mod clar pentru a contribui la exploatarea durabilă a stocurilor și la protecția ecosistemelor marine în cauză. Aceste planuri ar trebui adoptate în consultare cu consiliile consultative, operatorii din industria pescuitului, oamenii de știință și alți factori interesați în materie de gestionare a pescuitului.

(25)

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12), Directiva 92/43/CEE a Consiliului (13) și Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului impun statelor membre anumite obligații în ceea ce privește zonele de protecție specială, zonele speciale de conservare și, respectiv, zonele marine protejate. Aceste măsuri ar putea necesita adoptarea unor măsuri care intră în cadrul PCP. Prin urmare, este oportun ca statele membre să fie autorizate să adopte, în apele aflate sub suveranitatea sau sub jurisdicția lor, astfel de măsuri de conservare care le sunt necesare pentru a-și îndeplini obligațiile în temeiul acestor acte ale Uniunii, în cazul în care aceste măsuri nu afectează interesele în materie de pescuit ale altor state membre. În cazul în care aceste măsuri ar putea afecta interesele în materie de pescuit ale altor state membre, competența de a adopta aceste măsuri ar trebui conferită Comisiei și ar trebui să se recurgă la cooperarea regională între statele membre vizate.

(26)

Sunt necesare măsuri pentru reducerea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și pentru eliminarea treptată a capturilor aruncate înapoi în mare. Capturile nedorite și aruncarea lor înapoi în mare reprezintă o risipă considerabilă și afectează negativ exploatarea durabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescuitului. Ar trebui stabilită și pusă treptat în aplicare obligația de a debarca integral capturile („obligația de debarcare”) din speciile care fac obiectul unor cote de captură și, în Marea Mediterană, de asemenea capturile de specii care sunt supuse unor norme privind dimensiunile minime, făcute în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii și normele care au obligat până în prezent pescarii să arunce capturile înapoi în mare ar trebui abrogate.

(27)

Obligația de debarcare ar trebui introdusă ținându-se cont de fiecare activitate de pescuit în parte. Pescarilor ar trebui să li se permită să continue să arunce înapoi în mare speciile în cazul cărora, potrivit celor mai bune avize științifice disponibile, rata de supraviețuire este ridicată atunci când sunt aruncate înapoi în mare.

(28)	Pentru ca obligația de a debarcare să fie fezabilă și pentru a atenua efectul structurii anuale variabile a capturilor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea transferului interanual de cote, până la un anumit procent.

(29)

În cadrul gestionării obligației de debarcare, statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce capturile nedorite. În acest scop, trebuie acordată o prioritate crescută îmbunătățirii tehnicilor de pescuit selectiv în vederea evitării și reducerii capturilor nedorite, în măsura posibilului. Este important ca statele membre să aloce cotele în rândul navelor de pescuit într-o combinație care să reflecte cât mai mult cu putință distribuția speciilor estimată la nivelul pescuitului. În cazul unor neconcordanțe dintre cotele disponibile și modelul de pescuit existent, statele membre ar trebui să ia în considerare ajustări prin schimburile de cote cu alte state membre, inclusiv pe bază permanentă. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ia în considerare facilitarea punerii în comun de către armatori a cotelor individuale, de exemplu la nivelul organizațiilor producătorilor sau al grupurilor de armatori. Ca opțiune finală, statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea deducerii speciilor de capturi accidentale din cota speciei vizate, în funcție de statutul de conservare a speciei vizate.

(30)	Destinația debarcărilor de capturi de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare ar trebui să fie limitată și să excludă vânzarea pentru consumul uman.

(31)

Pentru a acoperi situația capturilor nedorite care sunt inevitabile chiar și atunci când se aplică toate măsurile necesare pentru reducerea acestora, ar trebui instituite anumite excepții de minimis de la obligația de debarcare pentru pescuitul căruia i se aplică obligația de debarcare, în special prin intermediul planurilor multianuale.

(32)

Sub rezerva avizelor științifice și fără a pune în pericol obiectivele de producție maximă sustenabilă, sau fără a spori rata mortalității prin pescuit, în cazul în care se aplică o obligație de debarcare, inclusiv obligația de documentare privind capturile, ar trebui să fie posibilă o creștere a posibilităților de pescuit aferente, pentru a ține cont de faptul că peștii care înainte erau aruncați înapoi în mare vor fi debarcați.

(33)

Accesul la o activitate de pescuit ar trebui să se bazeze pe criterii transparente și obiective, inclusiv pe criterii de mediu, sociale și economice. Statele membre ar trebui să promoveze pescuitul responsabil oferind stimulente acelor operatori care, prin activitatea lor de pescuit, cauzează cele mai puține daune mediului și aduc cele mai multe beneficii societății.

(34)

În ceea ce privește stocurile pentru care nu au fost stabilite planuri multianuale, ar trebui asigurate rate de exploatare prin care să se ajungă la producția maximă sustenabilă, prin stabilirea de limite pentru capturi sau pentru efortul de pescuit. Dacă datele disponibile sunt insuficiente, pescuitul ar trebui gestionat utilizându-se parametri aproximativi.

(35)

Având în vedere situația economică precară în care se găsește sectorul pescuitului și dependența de activitățile de pescuit a anumitor comunități costiere, este necesară asigurarea stabilității relative a activităților de pescuit, prin alocarea posibilităților de pescuit între statele membre, pe baza unei cote previzibile din stocurile pentru fiecare stat membru.

(36)

Având în vedere situația biologică temporară a stocurilor, această stabilitate relativă a activităților de pescuit ar trebui să garanteze și să ia în considerare pe deplin nevoile specifice ale regiunilor în care comunitățile locale sunt în mod special dependente de pescuit și de activitățile conexe pescuitului, astfel cum a decis Consiliul în Rezoluția sa din 3 noiembrie 1976 (14), în special anexa VII la respectiva rezoluție.

(37)	Prin urmare, conceptul vizat, acela de stabilitate relativă, ar trebui să fie înțeles în acest sens.

(38)

Comisia ar trebui să fie autorizată să adopte măsuri temporare în cazul unei amenințări grave la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, amenințare care rezultă din activitățile de pescuit și care necesită acțiune imediată. Termenele pentru stabilirea acestor măsuri ar trebui să fie clar definite, iar măsurile ar trebui să se aplice o perioadă de timp determinată.

(39)

Statele membre ar trebui să coopereze la nivel regional pentru a adopta recomandări comune și alte instrumente pentru elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare și a măsurilor care afectează activitățile de pescuit în zonele protejate în temeiul dreptului mediului. În cadrul cooperării regionale, Comisia ar trebui să adopte măsuri de conservare prin acte de punere în aplicare sau acte delegate numai dacă toate statele membre în cauză dintr-o regiune convin asupra unei recomandări comune. În lipsa unei recomandări comune, Comisia ar trebui să înainteze o propunere de măsuri relevante în temeiul tratatului.

(40)	În ceea ce privește stocurile din apele Uniunii, statele membre ar trebui să fie împuternicite să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile exclusiv navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul lor.

(41)

În ceea ce privește propriile zone de 12 mile marine, statele membre ar trebui să fie împuternicite să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile tuturor navelor de pescuit ale Uniunii, cu condiția ca, în cazul în care măsurile respective se aplică navelor de pescuit din Uniune aparținând altor state membre, acestea să fie nediscriminatorii, să fi avut loc o consultare prealabilă cu alte state membre vizate și Uniunea să nu fi adoptat măsuri care să vizeze în mod specific conservarea și gestionarea în respectiva zonă de 12 mile marine.

(42)	Statele membre ar trebui să poată introduce un sistem de concesiuni de pescuit transferabile.

(43)

Statele membre ar trebui să adopte măsuri specifice pentru a adapta numărul navelor de pescuit din Uniune la resursele disponibile, pe baza evaluărilor lor privind raportul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și oportunitățile de pescuit de care dispun. Evaluările ar trebui să fie făcute în conformitate cu orientările Comisiei și prezentate într-un. raport anual care se transmite Comisiei. Rapoartele respective ar trebui publicate. Fiecare stat membru ar trebui să poată alege măsurile și instrumentele pe care dorește să le adopte pentru a reduce capacitatea de pescuit excesivă.

(44)	În plus, ar trebui menținute plafoane obligatorii pentru capacitatea maximă a flotei și programe naționale de intrare/ieșire referitoare la finanțarea pentru dezafectare, în scopul gestionării și ajustării capacității de pescuit.

(45)	Statele membre ar trebui să înregistreze informațiile minime privind caracteristicile și activitățile navelor de pescuit din Uniune care arborează pavilionul lor. Respectivele informații înregistrate ar trebui puse la dispoziția Comisiei în scopul monitorizării dimensiunii flotelor statelor membre.

(46)

Gestionarea pescuitului pe baza celor mai bune avize științifice disponibile necesită seturi de date armonizate, fiabile și exacte. Prin urmare, statele membre ar trebui să colecteze date privind flotele și activitățile lor de pescuit, în special date biologice privind capturile, inclusiv privind capturile aruncate înapoi în mare și informațiile bazate pe studii privind stocurile de pește și potențialul impact de mediu al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Statele membre ar trebui să gestioneze și să pună datele colectate la dispoziția utilizatorilor finali e și altor părți interesate. Statele membre ar trebui să coopereze între ele și cu Comisia pentru a-și coordona activitățile de colectare a datelor. Atunci când este cazul, statele membre ar trebui să coopereze, de asemenea, cu țările terțe în ceea ce privește colectarea datelor. Statele membre ar trebui să pună la dispoziția Comisiei, în scopul evaluării, un raport anual privind activitățile lor de colectare a datelor, care se publică.

(47)

Colectarea datelor ar trebui să includă date care să faciliteze evaluarea economică a întreprinderilor active în sectorul pescuitului, în sectorul acvaculturii și în sectorul prelucrării produselor pescărești și de acvacultură, precum și a evoluției situației ocupării forței de muncă din aceste sectoare.

(48)

Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), astfel cum este instituit prin Decizia 2005/629/CE a Comisiei (15), poate fi consultat cu privire la chestiuni ce țin de conservarea și gestionarea resurselor biologice marine, pentru a asigura asistența necesară din partea unor oameni de știință de înaltă calificare, mai ales în ceea ce privește aplicarea cunoștințelor în materie de biologie, economie, mediu, științe sociale și tehnice.

(49)

Cunoștințele științifice în domeniul pescuitului orientate spre politică ar trebui consolidate cu ajutorul colectării de date științifice în domeniul pescuitului adoptate la nivel național, al programelor de cercetare și inovare puse în aplicare în coordonare cu alte state membre, precum și în contextul cadrelor de cercetare și inovare ale Uniunii. Ar trebui să se stimuleze de asemenea o mai bună cooperare între industrie și oamenii de știință.

(50)

Uniunea ar trebui să promoveze la nivel internațional obiectivele PCP, asigurându-se că activitățile de pescuit ale Uniunii desfășurate în afara apelor Uniunii se bazează pe aceleași principii și standarde ca și cele din legislația Uniunii aplicabilă în domeniu și promovând în același timp condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune și operatorii din țările terțe. În acest sens, Uniunea ar trebui să urmărească ocuparea unei poziții de lider în procesul de consolidare a randamentului organizațiilor regionale și internaționale, pentru a permite o mai bună conservare și gestionare a resurselor marine vii care intră în domeniul de competență al acestora, inclusiv combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN). Uniunea ar trebui să coopereze cu țări terțe și organizații internaționale în scopul îmbunătățirii respectării măsurilor internaționale, inclusiv combaterea INN. Poziția Uniunii ar trebui să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile.

(51)

Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil încheiate cu țările terțe ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe sunt bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile și pe schimburile de informații relevante, asigurând exploatarea durabilă a resurselor biologice marine, transparența în privința stabilirii excedentului și, prin urmare, gestionarea resurselor în conformitate cu obiectivele PCP. Acordurile respective, care prevăd accesul la resurse proporționale cu interesul flotei Uniunii în schimbul unei contribuții financiare din partea Uniunii, ar trebui să contribuie la instituirea unui cadru de guvernanță de înaltă calitate care să garanteze mai ales măsuri eficiente de colectare a datelor, monitorizare, control și supraveghere.

(52)

Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului, prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte instrumente internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, precum și principiul statului de drept ar trebui să constituie un element esențial al acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil care ar trebui să conțină o clauză specifică referitoare la drepturile omului. Introducerea unei clauze referitoare la drepturile omului în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil ar trebui să fie pe deplin compatibilă cu obiectivele generale ale politicii Uniunii în materie de dezvoltare.

(53)

Acvacultura ar trebui să contribuie la menținerea potențialului de producție de alimente pe o bază sustenabilă în întreaga Uniune, astfel încât să se garanteze pe termen lung securitatea alimentară, inclusiv aprovizionarea cu alimente, precum și creșterea economică și ocuparea forței de muncă din rândul cetățenilor Uniunii și să se contribuie la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente de origine acvatică la nivel mondial.

(54)

Strategia Comisiei pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene adoptată în 2009, care a fost salutată și aprobată de Consiliu și primită favorabil de Parlamentul European, a menționat necesitatea creării și promovării unor condiții de concurență echitabile în domeniul acvaculturii, ca bază pentru dezvoltarea sa durabilă.

(55)

Activitățile de acvacultură din Uniune sunt influențate de condițiile diferite din diversele state membre, inclusiv în ceea ce privește autorizațiile pentru operatori. Prin urmare, ar trebui elaborate orientări strategice la nivelul Uniunii privind planurile strategice naționale, pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului acvaculturii, susținând dezvoltarea acestuia și inovarea în cadrul acestuia și încurajând activitatea economică și diversificarea, precum și îmbunătățind calitatea vieții în zonele costiere și interioare. Mai mult decât atât, ar trebui dezvoltate mecanisme pentru schimbul de informații și bune practici între statele membre, printr-o metodă deschisă de coordonare a măsurilor naționale privind securitatea activității economice, accesul la apele și spațiul Uniunii și simplificarea procedurilor de acordare a licențelor.

(56)	Având în vedere natura specifică a acvaculturii, este necesară instituirea unui consiliu consultativ pentru consultarea părților interesate cu privire la elementele politicilor Uniunii care ar putea afecta acvacultura.

(57)

Este necesară consolidarea competitivității sectorului de pescuit și acvacultură al Uniunii și simplificarea în sprijinul unei mai bune gestionări a activităților de producție și comercializare din cadrul sectorului Organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate produsele pescărești și de acvacultură comercializate în Uniune, indiferent de originea acestora, ar trebui să le permită consumatorilor să aleagă în mai bună cunoștință de cauză și să sprijine consumul responsabil și ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească înțelegerea și cunoașterea din punct de vedere economic a piețelor Uniunii de-a lungul lanțului de aprovizionare.

(58)	Organizarea comună a pieței ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii, în special în ceea ce privește dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului.

(59)	Pentru a asigura respectarea normelor PCP, ar trebui să se instituie un sistem eficace de control, inspecție și asigurare a respectării normelor, care să includă lupta împotriva activităților de pescuit INN.

(60)

În cadrul acestui sistem al Uniunii de control, inspecție și asigurare a respectării normelor ar trebui promovată utilizarea unor tehnologii moderne și eficace. Statele membre și Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a desfășura proiecte-pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor.

(61)	Pentru a asigura condiții comparabile în diferite state membre în ceea ce privește aplicarea normelor de control și de executare, ar trebui încurajată cooperarea dintre statele membre cu privire la identificarea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

(62)	Pentru a asigura implicarea operatorilor în sistemul de colectare a datelor, de control, inspecție și executare al Uniunii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita operatorilor lor să contribuie în mod proporțional la costurile operaționale corespunzătoare.

(63)

Obiectivele PCP nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător numai de statele membre, având în vedere problemele întâmpinate în dezvoltarea industriei pescuitului și în gestionarea acesteia, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre. Prin urmare, pentru a contribui la realizarea acestor obiective, ar trebui acordată asistență financiară multianuală din partea Uniunii, concentrată asupra priorităților PCP și adaptată la specificul industriei pescuitului din fiecare stat membru în parte.

(64)

Asistența financiară a Uniunii ar trebui condiționată de respectarea de către statele membre și de către operatori, inclusiv de armatori, a normelor PCP. Sub rezerva unor norme specifice care urmează a fi adoptate, asistența financiară din partea Uniunii ar trebui să fie întreruptă, suspendată sau corectată în cazul unei nerespectări a unei obligații specifice în temeiul PCP de către un stat membru sau în cazul unei încălcări grave a respectivelor norme de către un operator.

(65)

Dialogul cu părțile interesate s-a dovedit esențial pentru îndeplinirea obiectivelor PCP. Având în vedere condițiile diferite existente în apele Uniunii și regionalizarea sporită a politicii comune în domeniul pescuitului, consiliile consultative ar trebui să permită, în cadrul punerii în aplicare a PCP, să se beneficieze de cunoștințele și experiența tuturor părților interesate.

(66)	Având în vedere caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, ale acvaculturii, ale piețelor, precum și ale Mării Negre, se impune instituirea unui nou consiliu consultativ pentru fiecare dintre acestea.

(67)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adoptarea de măsuri de conservare care însoțesc anumite obligații de mediu ale statelor membre, adaptarea obligației de a debarcare în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii, extinderea obligației de debarcare pentru a include alte specii utilizându-se procesul de regionalizare, adoptarea de planuri specifice de aruncare a capturilor înapoi în mare pe baza procesului de regionalizare, adoptarea de excepții de minimis la obligația de debarcare dacă nu s-a adoptat nicio altă măsură de punere în aplicare pentru acea obligație, precum și stabilirea de norme detaliate de funcționare a consiliilor consultative. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(68)

În cazul în care sunt necesare condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament privind măsurile temporare de reducere a unei amenințări grave la adresa conservării resurselor biologice marine, programul de intrare/ieșire în cadrul gestionării flotei și înregistrarea, formatul și transmiterea datelor pentru registrul flotei de pescuit a Uniunii, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(69)	În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

(70)	Decizia nr. 2004/585/CE a Consiliului (17) ar trebui abrogată de la data intrării în vigoare a normelor corespunzătoare în temeiul prezentului regulament.

(71)	Având în vedere numărul și importanța modificărilor care trebuie făcute, Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) cuprinde:

(a)	conservarea resurselor biologice marine și gestionarea pescuitului și a flotelor care exploatează respectivele resurse;

(b)	în cadrul măsurilor referitoare la piețe și al măsurilor financiare care sprijină punerea în aplicare a PCP: resursele biologice de apă dulce, acvacultura și prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură.

(2) PCP cuprinde activitățile menționate la alineatul (1) în cazul în care acestea sunt desfășurate:

(a)	pe teritoriul statelor membre care fac obiectul tratatului;

(b)	în apele Uniunii, inclusiv de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe;

(c)	de navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor Uniunii; sau

(d)	de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion.

Articolul 2

Obiective

(1) PCP garantează că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu sustenabile pe termen lung și sunt gestionate de o manieră consecventă cu obiectivele de realizare de beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și de contribuire la disponibilitatea aprovizionării cu alimente.

(2) PCP aplică abordarea precaută a gestionării pescuitului și urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile.

În vederea atingerii obiectivului de refacere progresivă și menținere a populațiilor de stocuri de pește peste nivelurile de biomasă capabile să obțină producția maximă sustenabilă, rata de exploatare a producției maxime sustenabile trebuie obținută acolo unde este posibil, până în 2015, și în mod progresiv, printr-o creștere incrementală, cel târziu până în 2020, pentru toate stocurile.

(3) PCP pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului, pentru a garanta că impacturile negative ale activităților de pescuit asupra ecosistemului marin sunt reduse la minimum și vizează să asigure faptul că activitățile de acvacultură și pescuit evită degradarea mediului marin.

(4) PCP contribuie la colectarea de date științifice.

(5) PCP, în special:

(a)	elimină treptat aruncarea capturilor înapoi în mare, de la caz la caz, luând în considerare cele mai bune avize științifice disponibile, prin evitarea și reducerea pe cât posibil a capturilor nedorite, și asigură treptat debarcarea capturilor;

(b)	după caz, utilizează optim capturile nedorite, fără a crea o piață pentru respectivele capturi care sunt sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare;

(c)	oferă condiții pentru o industrie a capturii și prelucrării resurselor piscicole și activități desfășurate pe uscat legate de pescuit viabile și competitive din punct de vedere economic;

(d)	prevede măsuri de ajustare a capacității de pescuit a flotelor la niveluri ale posibilităților de pescuit care să fie în concordanță cu alineatul (2), în vederea dezvoltării unor flote viabile din punct de vedere economic, fără a supraexploata resursele biologice marine;

(e)	promovează dezvoltarea de activități sustenabile de acvacultură în Uniune, pentru a contribui la aprovizionarea cu alimente, la securitatea alimentară și la ocuparea forței de muncă;

(f)	contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei ce depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socio-economice;

(g)	contribuie la o piață internă eficientă și transparentă pentru produsele pescărești și de acvacultură și contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru produsele pescărești și de acvacultură comercializate în Uniune;

(h)	ține cont atât de interesele consumatorilor, cât și de cele ale producătorilor;

(i)	promovează activități de pescuit în zonele de coastă, ținând cont de aspectele socioeconomice;

(j)	păstrează coerența cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de atingere a unei stări ecologice bune până în 2020, astfel cum figurează în articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu alte politici ale Uniunii.

Articolul 3

Principiile bunei guvernanțe

PCP este ghidată de următoarele principii de bună guvernanță:

(a)	definirea clară a responsabilităților la nivelurile Uniunii, regional, național și local;

(b)	luarea în considerare a particularităților regionale prin intermediul unei abordări regionalizate;

(c)	stabilirea măsurilor în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile;

(d)	o perspectivă pe termen lung;

(e)	eficiența costurilor administrative;

(f)	implicarea corespunzătoare a părților interesate, în special a consiliilor consultative, în toate etapele, de la conceperea măsurilor și până la punerea lor în aplicare;

(g)	responsabilitatea primară a statului de pavilion;

(h)	consecvența cu alte politici ale Uniunii.

(i)	utilizarea evaluărilor de impact, după caz;

(j)	coerența dintre dimensiunea internă și cea externă a PCP;

(k)

transparența prelucrării datelor în conformitate cu cerințele legale existente, acordând respectul cuvenit vieții private, protecției datelor cu caracter personal și normelor privind confidențialitatea; disponibilitatea datelor pentru organismele științifice corespunzătoare, pentru alte organisme care au un interes științific sau de gestiune și pentru alți utilizatori finali definiți.

Articolul 4

Definiții

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	prin „apele Uniunii” se înțelege apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția apelor adiacente teritoriilor enumerate în anexa II la tratat;

2.	prin „resurse biologice marine” se înțelege specii acvatice marine vii disponibile și accesibile, inclusiv specii anadrome și catadrome, pe durata vieții lor marine;

3.	prin „resurse biologice de apă dulce” se înțelege specii acvatice de apă dulce vii disponibile și accesibile;

4.	prin „navă de pescuit” se înțelege orice navă echipată pentru exploatarea comercială a resurselor biologice marine sau o capcană pentru ton roșu;

5.	prin „navă de pescuit a Uniunii” se înțelege o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;

6.	prin „introducerea în flota de pescuit” se înțelege înregistrarea unei nave de pescuit în registrul navelor de pescuit al unui stat membru;

7.	prin „producție maximă sustenabilă” se înțelege cea mai mare producție echilibrată teoretică care poate fi extrasă în mod continuu în medie dintr-un stoc în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducție;

prin „abordare precaută a gestionării pescuitului”, astfel cum este menționată la articolul 6 din Acordul ONU privind stocurile de pește, se înțelege o abordare conform căreia absența unor informații științifice adecvate nu ar trebui să justifice decizia de a amâna sau a nu lua măsuri de gestionare pentru conservarea speciilor vizate, a speciilor asociate sau dependente, precum și a speciilor care nu sunt vizate și a mediului acestora;

prin „abordare ecosistemică a gestionării pescuitului” se înțelege o abordare integrată a gestionării pescuitului cu limite valabile din punct de vedere ecologic care urmărește să gestioneze utilizarea resurselor naturale, ținând cont de activitățile de pescuit și de alte activități umane, menținând totodată atât bogăția biologică, cât și procesele biologice necesare pentru păstrarea compoziției, structurii și funcționării habitatelor din ecosistemul afectat, ținând cont de cunoștințele și incertitudinile legate de componentele biotice, abiotice și umane ale ecosistemelor;

10.	prin „aruncare înapoi în mare” se înțelege capturile care sunt aruncate înapoi în mare;

11.	prin „pescuit cu impact redus” se înțelege utilizarea unor tehnici de pescuit selective care au un impact negativ minim asupra ecosistemelor marine și/sau care pot produce un nivel scăzut de emisii din combustibili;

12.	prin „pescuit selectiv” se înțelege pescuitul prin metode sau unelte de pescuit care vizează și capturează organisme în funcție de dimensiune sau de specie în cadrul operațiunii de pescuit, permițând evitarea sau eliberarea exemplarelor care nu sunt vizate, fără a le vătăma;

13.	prin „rată de mortalitate prin pescuit” se înțelege rata la care biomasa sau indivizii sunt eliminați dintr-un stoc prin activități de pescuit într-o perioadă dată;

14.	prin „stoc” se înțelege o resursă biologică marină existentă într-o anumită zonă de gestionare;

15.

prin „limită de captură” se înțelege, după caz, fie o limită cantitativă pentru capturile dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă, în cazul în care respectivul stoc de pește sau grup de stocuri de pește face obiectul unei obligații de debarcare, fie o limită cantitativă pentru debarcările dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă care nu face obiectul obligației de debarcare;

16.	prin „nivel de referință pentru conservare” se înțelege valorile parametrilor populației unui stoc de pește (precum biomasa sau rata de mortalitate prin pescuit) utilizate în gestionarea pescuitului, de exemplu cu privire la un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție;

17.

prin „dimensiune minimă de referință pentru conservare” se înțelege dimensiunea unei specii marine acvatice vii, ținând cont de maturitate, astfel cum este stabilită de legislația Uniunii, sub care se aplică restricții sau stimulente care vizează evitarea capturării prin activități de pescuit; această dimensiune înlocuiește, după caz, dimensiunea minimă de debarcare;

18.

prin „stoc în limite sigure din punct de vedere biologic” se înțelege un stoc în cazul căruia există o probabilitate foarte ridicată ca biomasa stocului de reproducere la sfârșitul anului precedent să fie mai mare decât nivelul-limită de referință pentru biomasă (Blim), iar rata estimată a mortalității prin pescuit pentru anul precedent să fie mai mică decât nivelul-limită de referință pentru rata mortalității prin pescuit (Flim);

19.	prin „măsură de salvgardare” se înțelege o măsură de precauție al cărei scop este evitarea unui eveniment nedorit;

20.

prin „măsură tehnică” se înțelege o măsură care reglementează compoziția capturilor în funcție de specii și dimensiuni și impacturile asupra componentelor ecosistemelor generate de activitățile de pescuit prin stabilirea de condiții privind utilizarea și structura uneltelor de pescuit și de restricții privind accesul la zonele de pescuit;

21.	prin „efort de pescuit” se înțelege produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave, este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;

22.

prin „stat membru care are un interes direct de gestionare” se înțelege un stat membru care are un interes care constă fie din posibilități de pescuit, fie dintr-o activitate de pescuit care se desfășoară în zona economică exclusivă a statului membru în cauză sau, în Marea Mediterană, dintr-o activitate de pescuit tradițională în marea liberă;

23.

prin „concesiuni de pescuit transferabile” se înțelege drepturi revocabile de utilizare a unei anumite părți din posibilitățile de pescuit alocate unui stat membru sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de un stat membru în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (18), pe care titularul le poate transfera.

24.	prin „capacitate de pescuit” se înțelege tonajul unei nave exprimat în GT (tonaj brut) și puterea acestuia exprimată în kW (kilowați), astfel cum sunt definite în articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului (19);

25.

prin „acvacultură” se înțelege creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând recoltarea;

26.	prin „licență de pescuit” se înțelege o licență astfel cum este definită la articolul 4 punctul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (20);

27.	prin „autorizație de pescuit” se înțelege o autorizație astfel cum este definită la articolul 4 punctul (10) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;

28.

prin „activitate de pescuit” se înțelege activitățile legate de localizarea peștelui, lansarea, fixarea, remorcarea și tractarea uneltelor de pescuit, ridicarea capturii la bord, transbordarea, păstrarea la bord, prelucrarea la bord, transferul, plasarea în cuști, îngrășarea și debarcarea peștelui și a produselor pescărești;

29.	prin „produse pescărești” se înțelege organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit sau produsele derivate din acestea;

30.

prin „operator” se înțelege persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor pescărești și de acvacultură;

31.	prin „încălcare gravă” se înțelege o încălcare definită ca atare în legislația relevantă a Uniunii, inclusiv la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (21) sau la articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;

32.	prin „utilizator final al datelor științifice” se înțelege un organism care are un interes de cercetare sau de gestiune în analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului;

33.

prin „excedent de captură admisibilă” se înțelege acea parte a capturii admisibile pe care un stat costier nu o recoltează, ducând la o rată globală de exploatare pentru stocurile individuale care rămâne sub nivelurile care permit refacerea acestora și menținând populațiile de specii recoltate peste nivelurile dorite, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;

34.	prin „produse de acvacultură” se înțelege organismele acvatice, în orice stadiu al ciclului lor de viață, care rezultă din orice activitate de acvacultură sau produsele derivate din acestea;

35.	prin „biomasa stocului de reproducere” se înțelege o estimare a masei de pește dintr-un anumit stoc care se reproduce la un anumit moment, cuprinzând atât masculii, cât și femelele, și peștii vivipari;

36.	prin „pescuitul mixt” se înțelege pescuitul în cursul căruia mai mult de o specie este prezentă și în cadrul căruia este probabilă capturarea mai multor specii prin aceeași operațiune de pescuit;

37.

prin „acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil” se înțelege un acord internațional încheiate cu un stat terț în scopul obținerii accesului la ape și resurse pentru a exploata în mod sustenabil o parte din surplusul de resurse biologice marine, în schimbul unei compensații financiare din partea Uniunii, care poate include sprijin sectorial;

(2) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor geografice:

(a)	prin „Marea Nordului” se înțelege zonele ICES (22) IV și IIIa;

(b)	prin „Marea Baltică” se înțelege zonele ICES IIIb, IIIc și IIId;

(c)	prin „apele de nord-vest” se înțelege zonele ICES V (excluzând Va și numai apele Uniunii din zona Vb), VI și VII;

(d)	prin „apele de sud-vest” se înțelege zonele ICES VIII, IX și X (apele din jurul insulelor Azore), și zonele CECAF (23) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare);

(e)	prin „Marea Mediterană” se înțelege apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul 5°36’ longitudine vestică;

(f)	prin „Marea Neagră” se înțelege subzona geografică CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) astfel cum este definită în Rezoluția CGPM/33/2009/2.

PARTEA II

ACCESUL LA APE

Articolul 5

Norme generale privind accesul la ape

(1) Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

(2) În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere regimului aplicabil navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și regimului cuprins în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

(3) Până la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază ale regiunilor ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat, statele membre vizate au dreptul să restricționeze pescuitul la navele înregistrate în porturile teritoriilor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

(4) Măsurile ce se aplică după expirarea regimului prevăzut la alineatele (2) și (3) se adoptă până la 31 decembrie 2022.

PARTEA III

MĂSURI PENTRU CONSERVAREA ȘI EXPLOATAREA DURABILĂ A RESURSELOR BIOLOGICE MARINE

TITLUL I

Măsuri de conservare

Articolul 6

Dispoziții generale

(1) În scopul realizării obiectivelor PCP privind conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2, Uniunea adoptă măsuri de conservare astfel cum sunt prevăzute la articolul 7.

(2) În aplicarea prezentului regulament, Comisia consultă consiliile consultative relevante și organismele științifice relevante. Măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile,inclusiv, atunci când este cazul, de rapoarte elaborate de CSTEP și de alte organisme consultative, de avizele primite din partea consiliilor consultative, precum și de recomandările comune emise de statele membre în temeiul articolului 18.

(3) Statele membre pot coopera în scopul adoptării de măsuri în temeiul articolelor 11, 15 și 18.

(4) Statele membre se coordonează înainte de adoptarea de măsuri naționale în temeiul articolului 20 alineatul (2).

(5) În anumite cazuri, în special în ceea ce privește regiunea mediteraneeană, statelor membre ar trebui să fie împuternicite să adopte acte cu forță juridică obligatorie în domeniul PCP, inclusiv măsuri de conservare. Atunci când este cazul, se aplică articolul 18.

Articolul 7

Tipuri de măsuri de conservare

(1) Măsurile pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor biologice marine pot include, printre altele, următoarele:

(a)	planuri multianuale în temeiul articolelor 9 și 10;

(b)	ținte pentru conservarea și exploatarea durabilă a stocurilor și măsuri conexe de reducere la minimum a impactului pescuitului asupra mediului marin;

(c)	măsuri de adaptare a capacității de pescuit a navelor de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile;

(d)

stimulente, inclusiv de natură economică precum posibilitățile de pescuit, pentru a promova metode de pescuit care să contribuie la un pescuit mai selectiv, la evitarea și reducerea, în măsura posibilului, a capturilor nedorite și la pescuitul cu un impact scăzut asupra ecosistemului marin și asupra resurselor piscicole.

(e)	măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit;

(f)	măsuri pentru realizarea obiectivelor enunțate la articolul 15;

(g)	dimensiunile minime de referință pentru conservare;

(h)	proiecte-pilot privind tipuri alternative de tehnici de gestionare a pescuitului și unelte care cresc selectivitatea sau reduc la minimum impactul negativ al activităților de pescuit asupra mediului marin;

(i)	măsuri necesare pentru respectarea obligațiilor care decurg din legislația Uniunii în domeniul mediului adoptată în temeiul articolului 11;

(j)	măsuri tehnice menționate la alineatul (2).

(2) Măsurile tehnice pot include, printre altele, următoarele:

(a)	caracteristicile uneltelor de pescuit și norme în ceea ce privește utilizarea acestora;

(b)

specificații privind construirea uneltelor de pescuit, inclusiv:

(i)	modificări sau dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea selectivității sau pentru reducerea la minimum a impactului negativ asupra ecosistemului;

(ii)	modificări sau dispozitive suplimentare pentru reducerea capturilor accidentale de specii aflate în pericol, amenințate și protejate, precum și reducerea altor capturi nedorite;

(c)	limitări sau interdicții ale utilizării anumitor unelte de pescuit, precum și ale activităților de pescuit în anumite zone sau perioade;

(d)

cerințe aplicabile navelor de pescuit pentru ca acestea să își înceteze operațiunile într-o anumită zonă pentru o anumită perioadă minimă pentru a proteja agregările temporare ale speciilor aflate în pericol, ale speciilor în curs de reproducere, a peștilor având o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare, precum și a altor resurse marine vulnerabile;

(e)	măsuri specifice de reducere la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra biodiversității marine și a ecosistemelor marine, inclusiv măsuri de evitare sau de reducere pe cât posibil a capturilor nedorite;

Articolul 8

Instituirea zonelor de refacere a stocurilor de pește

(1) Ținând cont în mod corespunzător de zonele de conservare existente, Uniunea depune eforturi pentru a institui zone protejate în temeiul sensibilității lor din punct de vedere biologic, inclusiv zone în cazul cărora există dovezi clare privind concentrări puternice de pești având o dimensiune mai mică decât dimensiunea minimă de referință pentru conservare și zone de depunere a icrelor. În astfel de zone, activitățile de pescuit pot fi limitate sau interzise pentru a contribui la conservarea resurselor acvatice vii și a ecosistemelor marine. Uniunea continuă să ofere protecție suplimentară zonelor existente sensibile din punct de vedere biologic.

(2) În acest sens, statele membre identifică, acolo unde este posibil, zone corespunzătoare care pot face parte dintr-o rețea coerentă și pregătesc, după caz, recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (7), în vederea înaintării de către Comisie a unei propuneri în conformitate cu tratatul.

(3) Comisia poate fi împuternicită printr-un plan multianual să instituie astfel de zone protejate care sunt sensibile din punct de vedere biologic. Se aplică articolul 18 alineatele (1)-(6). Comisia transmite periodic Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind zonele protejate.

TITLUL II

Măsuri specifice

Articolul 9

Principii și obiective ale planurilor multianuale

(1) Planurile multianuale se adoptă în mod prioritar, pe baza avizelor științifice, tehnice și economice, și includ măsuri de conservare pentru refacerea și menținerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot asigura producția maximă sustenabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).

(2) În cazurile în care țintele referitoare la atingerea producției maxime sustenabile menționate la articolul 2 alineatul (2) nu pot fi stabilite din cauza insuficienței datelor, planurile multianuale prevăd măsuri bazate pe abordarea precaută, care să asigure cel puțin un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.

(3) Planurile multianuale vizează:

(a)	specii unice; sau

(b)	în cazul pescuitului mixt sau în cazul în care dinamica stocurilor prezintă legături reciproce, pescuitul prin care se exploatează mai multe stocuri într-o zonă geografică relevantă, ținând seama de cunoștințele privind interacțiunile dintre stocuri, pescuit și ecosistemele marine.

(4) Măsurile care trebuie incluse în planurile multianuale și calendarul punerii lor în aplicare sunt proporționale cu obiectivele și țintele urmărite și cu calendarul preconizat. Înainte de includerea măsurilor în planurile multianuale, se ține seama de posibilul impact economic și social al acestora.

(5) Planurile multianuale pot conține obiective și măsuri de conservare specifice bazate pe abordarea ecosistemică, pentru a aborda problemele specifice ale pescuitului mixt în legătură cu realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) pentru amestecurile de stocuri vizate de plan, în cazurile în care avizele științifice indică faptul că nu se poate obține sporirea selectivității. În cazul în care este necesar, planul multianual include măsuri de conservare alternative specifice, bazate pe abordarea ecosistemică, pentru anumite stocuri vizate de acesta,.

Articolul 10

Conținutul planurilor multianuale

(1) După caz și fără a aduce atingere competențelor respective în temeiul tratatului, un plan multianual include:

(a)	sfera de aplicare din perspectiva stocurilor, a pescuitului și a zonei cărora li se aplică planul multianual;

(b)	obiective care să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 și cu dispozițiile relevante de la articolele 6 și 9;

(c)	ținte cuantificabile cum ar fi ratele de mortalitate prin pescuit și/sau biomasa stocului de reproducere;

(d)	calendare precise pentru atingerea țintelor cuantificabile;

(e)	niveluri de referință pentru conservare compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2;

(f)	obiective de conservare și măsuri tehnice care trebuie luate pentru îndeplinirea țintelor stabilite la articolul 15 și măsuri menite să evite și să reducă pe cât posibil capturile nedorite;

(g)	garanții menite să asigure atingerea țintelor cuantificabile și luarea de măsuri de remediere atunci când este cazul, inclusiv pentru situațiile în care reducerea calității datelor sau lipsa disponibilității acestora creează riscuri pentru sustenabilitatea stocului.

(2) Un plan multianual poate, de asemenea, să includă:

(a)

alte măsuri de conservare, în special măsuri menite să elimine treptat aruncarea capturilor înapoi în mare, luând în considerare cele mai bune avize științifice disponibile, sau să reducă la minimum impactul negativ al pescuitului asupra ecosistemului, respectivele măsuri urmând a fi detaliate, după caz, în conformitate cu articolul 18;

(b)	indicatori cuantificabili pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor legate de atingerea țintelor planului multianual;

(c)	după caz, obiective specifice referitoare la partea de apă dulce a ciclului de viață al speciilor anadrome și catadrome.

(3) Un plan multianual prevede revizuirea sa după o evaluare inițială ex-post, în special pentru a lua în considerare modificările aduse avizelor științifice.

Articolul 11

Măsuri de conservare necesare pentru respectarea obligațiilor care decurg din legislația Uniunii în domeniul mediului

(1) Statele membre sunt împuternicite să adopte măsuri de conservare care să nu afecteze navele de pescuit aparținând altor state membre și care sunt aplicabile apelor aflate sub suveranitatea sau jurisdicția acestora și care sunt necesare în scopul respectării obligațiilor care le revin în temeiul articolului 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE, al articolului 4 din Directiva 2009/147/CE, sau al articolului 6 din Directiva 92/43/CEE, cu condiția ca acele măsuri să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2 din prezentul regulament, să îndeplinească obiectivele legislației relevante a Uniunii pe care intenționează să le pună în aplicare și să fie cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în legislația Uniunii.

(2) În cazul în care un stat membru ("statul membru inițiator") consideră că este necesară adoptarea de măsuri în scopul respectării obligațiilor care menționate la alineatul (1) și alte state membre au un interes direct de gestionare a pescuitului care urmează să fie afectat de astfel de măsuri, Comisia, este împuternicită să adopte aceste măsuri, la cerere, prin intermediul actelor delegate în conformitate cu articolul 46. În acest sens, articolul 18 alineatele (1)-(4) și alineatul (6) se aplică mutatis mutandis.

(3) Statul membru inițiator pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre care au un interes direct de gestionare informațiile relevante în legătură cu măsurile necesare, inclusiv motivele, dovezile științifice pe care se bazează și detaliile privind punerea în aplicare în practică și asigurarea respectării normelor. Statul membru inițiator și celelalte state membre care au un interes direct de gestionare pot prezenta o recomandare comună menționată la articolul 18 alineatul (1) în termen de șase luni de la punerea la dispoziție a unor informații suficiente. Comisia adoptă măsurile, luând în considerare orice avize științifice disponibile, în termen de trei luni de la primirea unei solicitări complete.

În cazul în care nu se ajunge la un acord al tuturor statelor membre privind o recomandare comună care să fie trimisă Comisiei în conformitate cu primul paragraf în termenul prevăzut în acel paragraf, sau în cazul în care recomandarea comună este considerată necompatibilă cu cerințele menționate la alineatul (1), Comisia poate înainta o propunere în conformitate cu tratatul.

(4) Prin derogare de la alineatul (3), în absența unei recomandări comune menționate la alineatul (3), în situații de urgență, Comisia adoptă măsurile. Comisia ia doar acele măsuri fără de care este pusă în pericol realizarea obiectivelor asociate cu stabilirea respectivelor măsuri de conservare, în conformitate cu directivele menționate la alineatul (1) și cu intențiile statului membru.

(5) Măsurile menționate la alineatul (4) se aplică pentru o perioadă maximă de 12 luni care poate fi prelungită cu maxim 12 luni în cazul în care condițiile prevăzute la acel alineat există în continuare.

(6) Comisia facilitează cooperarea dintre statul membru în cauză și celelalte state membre care au un interes direct de gestionare a pescuitului vizat în cadrul procesului de punere în aplicare și de asigurare a respectării măsurilor adoptate în temeiul alineatelor (2), (3) și (4).

Articolul 12

Măsurile Comisiei în caz de amenințare gravă la adresa resurselor biologice marine

(1) Atunci când este necesar din motive imperioase de urgență privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, pe baza unor dovezi,, Comisia, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate adopta acte de punere în aplicare aplicabile imediat, pentru o perioadă maximă de șase luni, în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (3), pentru a reduce amenințarea respectivă.

(2) Statul membru comunică cererea menționată la alineatul (1) simultan Comisiei, celorlalte state membre și consiliilor consultative vizate. Celelalte state membre și consiliile consultative pot transmite observații scrise în termen de șapte zile lucrătoare de la primirea notificării. Comisia decide în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii menționate la alineatul (1).

(3) Înainte de expirarea perioadei inițiale de aplicare a actelor de punere în aplicare aplicabile imediat menționate la alineatul (1), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare aplicabile imediat, în cazul în care condițiile prevăzute la alineatul (1) sunt respectate prin care prelungește aplicarea măsurii de urgență respective cu o perioadă maximă de șase luni, cu efect imediat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 47 alineatul (3).

Articolul 13

Măsuri de urgență adoptate de un stat membru

(1) Pe baza unor dovezi privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin legată de activități de pescuit în ape care se află sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru care necesită o acțiune imediată, respectivul stat membru poate adopta măsuri de urgență pentru atenuarea amenințării. Respectivele măsuri sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și nu sunt mai puțin severe decât cele din legislația Uniunii. Măsurile respective se aplică pentru o perioadă maximă de trei luni.

(2) Dacă măsurile de urgență care urmează să fie adoptate de un stat membru pot afecta navele de pescuit ale altor state membre, astfel de măsuri sunt adoptate numai după consultarea Comisiei, a statului membru relevant și a consiliilor consultative relevante cu privire la un proiect de măsuri, însoțit de o expunere de motive. Statul membru care solicită consultarea poate stabili un termen rezonabil pentru consultare, care nu poate fi totuși mai scurt de o lună.

(3) În cazul în care Comisia consideră că o măsură adoptată în temeiul prezentului articol nu întrunește condițiile stabilite la alineatul (1), aceasta poate solicita, sub rezerva furnizării motivelor corespunzătoare, ca statul membru în cauză să modifice sau să abroge măsura respectivă.

Articolul 14

Evitarea și reducerea la minimum a capturilor nedorite

(1) În vederea facilitării introducerii obligației de debarcare integrală a tuturor capturilor în cadrul activității de pescuit respective în conformitate cu articolul 15 („obligația de debarcare”), statele membre pot realiza proiecte-pilot, pe baza celor mai bune avize științifice și ținând seama de avizele consiliilor consultative relevante, cu scopul de a explora pe deplin toate metodele practicabile de evitare, de minimizare și de eliminare a capturilor nedorite în cadrul unei activități de pescuit.

(2) Statele membre pot elabora un atlas al aruncărilor înapoi în mare, în care prezintă nivelul aruncărilor înapoi în mare în cadrul fiecărei activități de pescuit cărora li se aplică articolul 15 alineatul (1).

Articolul 15

Obligația de debarcare

(1) Toate capturile de specii care fac obiectul unor limite de captură, iar în Marea Mediterană și capturile de specii care fac obiectul unor dimensiuni minime, astfel cum se prevede în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, care sunt capturate în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor Uniunii, în ape care nu fac obiectul suveranității sau jurisdicției unei țări terțe, în cadrul pescuitului și în zonele geografice enumerate mai jos, sunt aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate, debarcate și deduse din cote, după caz, cu excepția cazului în care se utilizează ca momeală vie, în conformitate cu următorul calendar:

(a)

Cel târziu de la 1 ianuarie 2015:

—	pescuitul de specii pelagice mici, de exemplu pescuitul de macrou, hering, stavrid negru, putasu, speciile de caproide, hamsie, argentină, sardine, șprot;

—	pescuitul de specii pelagice mari, de exemplu pescuitul de ton roșu, pește-spadă, ton alb, ton obez, marlin albastru și alb;

—	pescuitul pentru scopuri industriale (inter alia pescuitul de capelin, specii de anghilă și merluciu norvegian);

—	pescuitul de somon din Marea Baltică.

(b)	Cel târziu de la 1 ianuarie 2015 pentru speciile care definesc pescuitul și nu mai târziu de 1 ianuarie 2017 pentru toate celelalte specii în cadrul pescuitului din apele Uniunii din Marea Baltică pentru speciile care fac obiectul unor limite de captură diferite de cele cuprinse la litera (a).

(c)

Cel târziu de la 1 ianuarie 2016 pentru speciile care definesc pescuitul și nu mai târziu de 1 ianuarie 2019 pentru toate celelalte specii din:

(i)

Marea Nordului

—	pescuitul de cod, eglefin, merlan, cod saithe;

—	pescuitul de langustină;

—	pescuitul de limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;

—	pescuitul de merluciu;

—	pescuitul de creveți nordici;

(ii)

Apele nord-vestice

—	pescuitul de cod, eglefin, merlan, cod saithe;

—	pescuitul de langustină;

—	pescuitul de limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;

—	pescuitul de merluciu;

(iii)

Apele sud-vestice

—	pescuitul de langustină;

—	pescuitul de limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;

—	pescuitul de merluciu;

(iv)	alte activități de pescuit de specii care fac obiectul unor limite de captură.

(d)

Cel târziu de la 1 ianuarie 2017 pentru speciile care definesc pescuitul și nu mai târziu de 1 ianuarie 2019 pentru toate celelalte specii din cadrul pescuitului care nu face obiectul literei (a) din Mediterană, din Marea Neagră și din toate celelalte ape ale Uniunii precum și din apele care nu aparțin Uniunii, care nu fac obiectul suveranității sau jurisdicției unei țări terțe.

(2) Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale ale Uniunii. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 în scopul punerii în aplicare a acestor obligații internaționale în dreptul Uniunii, inclusiv, în special, a derogărilor de la obligația de debarcare în temeiul prezentului articol.

(3) Atunci când toate statele membre cu un interes direct de gestionare a unei anumite specii convin că obligația de debarcare ar trebui să se aplice altor specii decât cele menționate la alineatul (1), acestea pot prezenta o recomandare comună pentru extinderea aplicării obligației de debarcare în temeiul alineatului (1) la acele specii. În acest scop, dispozițiile articolului 18 alineatele (1)-(6) se aplică mutatis mutandis. Atunci când se prezintă o astfel de recomandare comună, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 care să conțină aceste măsuri.

(4) Obligația de debarcare menționată la alineatul (1) nu se aplică:

(a)	speciilor în privința cărora pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în domeniul PCP;

(b)	speciilor în privința cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, de practicile de pescuit și de ecosistem;

(c)	capturilor care se încadrează în excepțiile de minimis.

(5) Detalii privind punerea în aplicare a obligației de debarcare menționată la alineatul (1) se specifică în planurile multianuale menționate la articolele 9 și 10 și, după caz, se specifică și în conformitate cu articolul 18, inclusiv:

(a)	dispoziții specifice privind pescuitul sau speciile care fac obiectul obligației de debarcare menționate la alineatul (1);

(b)	specificarea excepțiilor de la obligația de debarcare pentru speciile menționate la alineatul (4) litera (b);

(c)

dispoziții pentru excepțiile de minimis de până la 5 % din capturile totale anuale din toate speciile care fac obiectul unei obligații de debarcare menționate la alineatul (1). Excepția de minimis se aplică în următoarele cazuri:

(i)	în cazul în care dovezile științifice arată că sporirea selectivității este foarte dificil de obținut; sau

(ii)	pentru a evita costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite, pentru acele unelte de pescuit pentru care capturile nedorite per unealtă de pescuit nu depășesc un anumit procentaj, care urmează să fie stabilit în cadrul unui plan, din captura totală anuală a respectivei unelte.

Capturile în temeiul dispozițiilor de la această literă nu se scad din cotele relevante, însă toate aceste capturi sunt înregistrate în integralitate.

În decursul unei perioade de tranziție de patru ani, procentajul din capturile anuale totale menționat la această literă se majorează:

(i)	cu două puncte procentuale în primii doi ani de aplicare a obligației de debarcare; și

(ii)	cu un punct procentual în următorii doi ani;

(d)	dispoziții privind documentarea capturilor;

(e)	după caz, stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare în conformitate cu alineatul (10).

(6) În cazul în care, pentru pescuitul în cauză, nu se adoptă niciun plan multianual sau niciun plan de gestionare în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament, acte delegate în conformitate cu articolul 46 din prezentul regulament, de stabilire cu titlu temporar și pentru o perioadă maximă de trei ani a unui plan specific privind obligația de debarcare care să conțină informațiile menționate la alineatul (5) literele (a)-(e) din prezentul articol. Statele membre pot coopera în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament la elaborarea unui astfel de plan în vederea adoptării de către Comisie a acestor acte sau a prezentării unei propuneri în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

(7) Atunci când nu s-a adoptat nicio măsură pentru specificarea excepției de minimis, fie într-un plan multianual în conformitate cu alineatul (5), fie într-un plan specific privind obligația de debarcare în conformitate cu alineatul (6), Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru specificarea excepției de minimis menționate la alineatul (4) litera (c) care, sub rezerva condițiilor stabilite la alineatul (5) litera (c) punctul (i) sau (ii), să se ridice la maximum 5 % din totalul capturilor anuale din toate speciile pentru care se aplică obligația de debarcare în temeiul alineatului (1). Această excepție de minimis se adoptă astfel încât să se aplice de la data aplicării obligației de debarcare relevante.

(8) Ca derogare de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, în conformitate cu alineatul (1), capturile de specii care fac obiectul unei obligații de debarcare și care depășesc cotele stocurilor în cauză, sau capturile de specii pentru care statul membru nu deține nicio cotă, pot fi deduse din cota speciei vizate cu condiția să nu depășească 9 % din cota speciei vizate. Această dispoziție se aplică numai atunci când stocul de specii care nu sunt vizate se situează între limite biologice sigure.

(9) Pentru stocurile care fac obiectul unei obligații de debarcare, statele membre pot utiliza o flexibilitate de la an la an de până la 10 % din debarcările lor permise. În acest scop, un stat membru poate permite debarcarea de cantități suplimentare din stocul care face obiectul obligației de debarcare, cu condiția ca aceste cantități să nu depășească 10 % din cota alocată statului membru respectiv. Se aplică articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(10) În scopul asigurării protecției puietului de organisme marine, pot fi stabilite dimensiuni minime de referință pentru conservare.

(11) Pentru speciile care fac obiectul unei obligații de debarcare în conformitate cu alineatul (1), utilizarea capturilor de specii situate sub dimensiunile minime de referință pentru conservare este permisă numai în alte scopuri decât consumul uman, incluzând făina de pește, uleiul de pește, hrana pentru animale de companie, aditivii alimentari, produsele farmaceutice și cosmetice.

(12) Pentru speciile care nu fac obiectul unei obligații de debarcare în conformitate cu alineatul (1), capturile de specii situate sub dimensiunile minime de referință pentru conservare nu sunt păstrate la bord ci se aruncă imediat în mare.

(13) În scopul monitorizării respectării obligației de debarcare, statele membre asigură documentarea detaliată și corectă a tuturor campaniilor de pescuit, precum și capacitățile și mijloacele adecvate, precum observatori, televiziune cu circuit închis (CCTV) și altele. În acest demers, statele membre respectă principiul eficienței și al proporționalității.

Articolul 16

Posibilitățile de pescuit

(1) Posibilitățile de pescuit alocate statelor membre asigură fiecărui stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescuit. Interesele fiecărui stat membru sunt luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

(2) Atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, oportunitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de schimbarea de la stabilirea oportunităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile pe baza faptului că, pentru primul an și pentru următorii ani, debarcarea stocului respectiv nu va mai fi permisă.

(3) Atunci când noi dovezi științifice arată că există o discrepanță semnificativă între posibilitățile de pescuit care au fost stabilite pentru un stoc specific și situația reală a stocului respectiv, statele membre cu interes direct de gestionare pot prezenta Comisiei o cerere motivată pentru a prezenta o propunere de atenuare a acestei discrepanțe, respectând, în același timp, obiectivele stabilite la articolul 2 alineatul (2).

(4) Posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) și respectă țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 10 alineatul (1) literele (b) și (c).

(5) Măsurile privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit disponibile țărilor terțe în apele Uniunii se stabilesc în conformitate cu tratatul.

(6) Fiecare stat membru decide modul în care pot fi alocate navelor care arborează pavilionul său posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate și care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile (de exemplu prin crearea unor posibilități de pescuit individuale). Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare.

(7) În cazul alocării posibilităților de pescuit aferente pescuitului mixt, statele membre țin cont de compoziția probabilă a capturilor realizate de navele care participă la respectivul pescuit.

(8) După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

Articolul 17

Criteriile utilizate de statele membre pentru alocarea posibilităților de pescuit

În momentul alocării posibilităților de pescuit disponibile în conformitate cu articolul 16, statele membre utilizează criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice. Criteriile folosite pot include, printre altele, impactul pescuitului asupra mediului, antecedentele în materie de conformitate, contribuția la economia locală și istoricul nivelurilor de capturi. În cadrul posibilităților de pescuit care le sunt alocate, statele membre fac eforturi pentru a oferi stimulente pentru navele de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact scăzut asupra mediului, precum un consum redus de energie sau o deteriorare limitată a habitatelor.

TITLUL III

Regionalizarea

Articolul 18

Cooperarea regională în privința măsurilor de conservare

(1) În cazul în care Comisiei i se conferă competența, inclusiv printr-un plan multianual elaborate în temeiul articolelor 9 și 10, precum și în cazurile prevăzute la articolele 11 și 15 alineatul (6), de a adopta măsuri prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare în ceea ce privește o măsură de conservare a Uniunii care se aplică unei zone geografice relevante, statele membre cu un interes direct de gestionare afectat de măsurile respective, pot conveni, într-un termen care urmează să fie prevăzut în măsura de conservare și/sau în planul multianual relevant, să transmită recomandări comune vizând îndeplinirea obiectivelor măsurilor de conservare relevante ale Uniunii, ale planurilor multianuale sau ale planurilor specifice privind obligația de debarcare. Comisia nu adoptă niciunul dintre actele delegate sau de punere în aplicare respective înainte de expirarea termenului pentru transmiterea recomandărilor comune de către statele membre.

(2) În sensul alineatului (1), statele membre cu un interes direct de gestionare afectat de măsurile menționate la alineatul (1) cooperează în ceea ce privește formularea unor recomandări comune. Acestea consultă, de asemenea, consiliul consultativ/consiliile consultative relevant/relevante. Comisia facilitează cooperarea dintre statele membre, inclusiv, după caz, prin asigurarea posibilității de a obține un sprijin științific din partea organismelor științifice competente.

(3) În cazul în care se înaintează o recomandare comună în temeiul alineatului (1), Comisiei poate adopta respectivele măsuri prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare, cu condiția ca respectiva recomandare să fie compatibilă cu măsura de conservare relevantă și/sau cu planul multianual.

(4) În cazul în care măsura de conservare se aplică unui stoc de pește specific, partajat cu țări terțe și gestionat de organizații multilaterale de pescuit sau în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale, Uniunea depune eforturi pentru a conveni cu partenerii relevanți asupra măsurilor necesare în scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2.

(5) Statele membre se asigură că recomandările comune privind măsurile de conservare care urmează să fie adoptate în temeiul alineatului (1) se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile și îndeplinesc toate cerințele următoare:

(a)	sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2;

(b)	sunt compatibile cu domeniul de aplicare și obiectivele măsurii de conservare relevante;

(c)	sunt compatibile cu domeniul de aplicare și îndeplinesc, în mod eficace, obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planul multianual relevant;

(d)	nu cel puțin la fel de severe ca măsurile prevăzute în legislația Uniunii.

(6) Dacă nu toate statele membre reușesc să convină asupra recomandărilor comune care urmează să fie transmise Comisiei în conformitate cu alineatul (1) într-un termen stabilit sau dacă recomandările comune privind măsurile de conservare nu sunt considerate compatibile cu obiectivele și țintele cuantificabile ale măsurilor de conservare în cauză, Comisia poate înainta o propunere de măsuri corespunzătoare în conformitate cu tratatul.

(7) Pe lângă cazurile menționate la alineatul (1), statele membre cu un interes direct de gestionare a pescuitului într-o zonă delimitată geografic pot, de asemenea, elabora recomandări comune adresate Comisiei privind măsurile care urmează să fie propuse sau adoptate de aceasta.

(8) Ca metodă suplimentară sau alternativă de cooperare regională, printr-o măsură de conservare a Uniunii care se aplică unei zone geografice relevante, inclusiv un plan multianual stabilit în conformitate cu articolele 9 și 10, statele membre vor fi împuternicite să adopte, într-un termen stabilit, măsuri care aduc precizări suplimentare la măsura de conservare respectivă. Statele membre vizate cooperează strâns în vederea adoptării unor astfel de măsuri. Alineatele (2), (4) și (5) din prezentul articol se aplică mutatis mutandis. Se asociază Comisia, iar observațiile acesteia sunt luate în considerare. Statul membru poate adopta respectivele măsuri naționale proprii numai dacă toate statele membre vizate ajung la un acord cu privire la conținutul măsurilor. În cazul în care consideră că o anumită măsură a unui stat membru nu se conformează condițiilor prevăzute în măsura de conservare relevantă, și sub rezerva furnizării motivelor relevante, Comisia poate să solicite statului membru vizat să modifice sau să abroge respectiva măsură.

TITLUL IV

Măsuri naționale

Articolul 19

Măsuri ale statelor membre aplicabile navelor de pescuit care arborează pavilionul acestora sau persoanelor stabilite pe teritoriul acestora

(1) Un stat membru poate adopta măsuri pentru conservarea stocurilor de pește în apele Uniunii, cu condiția ca respectivele măsuri să îndeplinească toate cerințele următoare:

(a)	să se aplice numai navelor de pescuit care arborează pavilionul statului membru respectiv sau, în cazul activităților de pescuit care nu sunt desfășurate de o navă de pescuit, persoanelor stabilite în acea parte a teritoriului acelui stat membru căreia i se aplică tratatul;

(b)	să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolul 2;

(c)	să fie cel puțin la fel de severe ca măsurile în temeiul dreptului Uniunii.

(2) Un stat membru comunică celorlalte state membre în cauză, în scopul controlului, dispozițiile adoptate în temeiul alineatului (1).

(3) Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 20

Măsuri ale statelor membre aplicabile în interiorul zonei de 12 mile marine

(1) Un stat membru poate adopta măsuri nediscriminatorii pentru conservarea și gestionarea stocurilor de pește și menținerea sau îmbunătățirea stadiului de conservare a ecosistemelor marine în limita a 12 mile marine de la liniile sale de bază, cu condiția ca Uniunea să nu fi adoptat măsuri de conservare și gestionare anume pentru zona respectivă sau măsuri de abordare specifică a problemei identificate de statul membru în cauză. Măsurile statului membru trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și să fie cel puțin la fel de severe ca măsurile în temeiul dreptului Uniunii.

(2) În cazul în care măsurile de conservare și gestionare care urmează a fi adoptate de un stat membru riscă să afecteze navele de pescuit ale altor state membre, măsurile respective sunt adoptate numai după consultarea Comisiei, a statelor membre în cauză și a consiliilor consultative relevante cu privire la proiectul măsurilor respective, care este însoțită de o expunere de motive care să demonstreze, inter alia, că aceste măsuri nu sunt discriminatorii. În scopul acestei consultări, statul membru care a inițiat consultarea poate stabili un termen rezonabil, care nu este totuși mai scurt de două luni.

(3) Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile corespunzătoare privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.

(4) În cazul în care Comisia consideră că o măsură adoptată în temeiul prezentului articol nu întrunește condițiile stabilite la alineatul (1), aceasta poate solicita, sub rezerva furnizării motivelor corespunzătoare, ca statul membru în cauză să modifice sau să revoce măsura relevantă.

PARTEA IV

GESTIONAREA CAPACITĂȚII DE PESCUIT

Articolul 21

Instituirea unor sisteme de concesiuni de pescuit transferabile

Statele membre pot institui un sistem de concesiuni de pescuit transferabile. Statele membre care au un astfel de sistem instituie și actualizează un registru al concesiunilor de pescuit transferabile.

Articolul 22

Ajustarea și gestionarea capacității de pescuit

(1) Statele membre instituie măsuri de adaptare în timp a capacității de pescuit a flotelor lor la posibilitățile lor de pescuit, ținând cont de tendințe și bazându-se pe cele mai bune avize științifice, în vederea obținerii unui echilibru stabil și durabil între acestea.

(2) În vederea realizării obiectivului prevăzut la alineatul (1), statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 mai a fiecărui an, un raport privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. În vederea facilitării unei abordări comune în întreaga Uniune, respectivul raport se realizează în conformitate cu orientările comune care pot fi elaborate de Comisie, indicând parametrii tehnici, sociali și economici relevanți.

Raportul conține evaluarea anuală a capacității flotei naționale și a tuturor segmentelor de flotă ale fiecărui stat membru. Raportul urmărește să identifice o eventuală supracapacitate structurală pe segment și să estimeze rentabilitatea segmentului pe termen lung. Rapoartele respective se pun la dispoziția publicului.

(3) În ceea ce privește evaluarea menționată la alineatul (1a) al doilea paragraf, statele membre își bazează analiza pe echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor lor și posibilitățile lor de pescuit. Se întocmesc evaluări separate pentru flotele care operează în regiunile ultraperiferice și pentru nave care operează exclusiv în afara apelor Uniunii.

(4) În cazul în care evaluarea demonstrează cu claritate că nu există un echilibru eficace între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit, statul membru pregătește și include în raportul său un plan de acțiune pentru segmentele de flotă pentru care s-a identificat o supracapacitate structurală semnificativă. Planul de acțiune stabilește țintele de ajustare și instrumentele pentru realizarea echilibrului, precum și un calendar clar pentru punerea sa în aplicare.

Anual, Comisia pregătește un raport pentru Parlamentul European și Consiliu privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotelor statelor membre și posibilitățile de pescuit ale acestora, în conformitate cu orientările menționate la alineatul (1a) primul paragraf. Raportul include planurile de acțiune menționate în primul paragraf al acestui alineat. Primul raport se transmite până la 31 martie 2015.

Neîntocmirea raportului menționat la alineatul (2) și/sau lipsa punerii în aplicare a planului de acțiune menționat la primul paragraf al prezentului alineat pot conduce la o suspendare sau la o întrerupere proporțională a asistenței financiare relevante din partea Uniunii către statul membru respectiv pentru investițiile alocate flotei în ceea ce privește segmentul sau segmentele de flotă în cauză, în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020.

(5) Nu este permisă nicio ieșire din flotă cu ajutor public, cu excepția cazului în care această ieșire este precedată de retragerea licenței de pescuit și a autorizațiilor de pescuit.

(6) Capacitatea de pescuit care corespunde navelor de pescuit retrase cu ajutor public nu poate fi înlocuită.

(7) Statele membre se asigură că de la 1 ianuarie 2014 capacitatea de pescuit a flotelor lor nu depășește în niciun moment plafoanele pentru capacitatea de pescuit care figurează în anexa II.

Articolul 23

Programul de intrare/ieșire

(1) Statele membre își gestionează intrarea în flotele lor și ieșirea din flotele lor în așa fel încât intrarea unei noi capacități în flotă fără ajutor public să fie compensată prin retragerea anterioară, fără ajutor public, a unei capacități de volum cel puțin egal.

(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a dispozițiilor de aplicare a prezentului articol. Respectivele acte se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

(3) Cel târziu la 30 decembrie 2018, Comisia evaluează programul de intrare/ieșire în contextul evoluției relației dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit preconizate și propune, după caz, o modificare a respectivului program.

Articolul 24

Registrele flotelor de pescuit

(1) Statele membre înregistrează informațiile privind proprietatea și caracteristicile navei și ale uneltelor și privind activitatea navelor de pescuit ale Uniunii aflate sub pavilionul lor care sunt necesare pentru gestionarea măsurilor stabilite în temeiul prezentului regulament.

(2) Statele membre prezintă Comisiei informațiile menționate la alineatul (1).

(3) Comisia menține un registru al flotei de pescuit a Uniunii care să conțină informațiile pe care le primește în temeiul alineatului (2). Comisia pune la dispoziția publicului registrul flotei de pescuit a Uniunii, asigurând totodată protecția corespunzătoare a datelor cu caracter personal.

(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare, stabilind cerințe operaționale tehnice pentru înregistrarea, formatul și modalitățile de transmitere a informațiilor menționate la alineatele (1), (2) și (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 47 alineatul (2).

PARTEA V

BAZA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU GESTIONAREA PESCUITULUI

Articolul 25

Cerințe privind datele pentru gestionarea pescuitului

(1) Statele membre, în conformitate cu normele adoptate în materie de colectare a datelor, culeg datele biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice necesare pentru gestionarea pescuitului, le gestionează și le pun la dispoziția utilizatorilor finali, inclusiv a organismelor desemnate de Comisie. Achiziția și gestionarea unor astfel de date este eligibilă pentru finanțare prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020. Datele respective permit, în special, evaluarea:

(a)	stării resurselor biologice marine exploatate;

(b)	nivelului de pescuit și a impactului pe care îl au activitățile de pescuit asupra resurselor biologice marine și asupra ecosistemelor marine; și

(c)	performanțelor socioeconomice ale sectoarelor pescuitului, acvaculturii și prelucrării, în apele Uniunii și în afara acestora.

(2) Colectarea, gestionarea și utilizarea datelor se bazează pe următoarele principii:

(a)	corectitudine, fiabilitate și colectare în timp util;

(b)	utilizarea unor mecanisme de coordonare pentru a evita dublarea colectării datelor pentru diferite scopuri;

(c)	stocarea în siguranță și protecția datelor colectate în baze de date electronice și disponibilitatea lor publică, după caz, inclusiv la nivel agregat, pentru a asigura confidențialitatea;

(d)	accesul Comisiei sau al organismelor desemnate de aceasta la bazele de date și sistemele naționale utilizate pentru prelucrarea datelor colectate, în scopul verificării existenței datelor și a calității acestora;

(e)

disponibilitatea în timp util a datelor relevante și a metodologiilor corespunzătoare prin care acestea sunt obținute, pentru organismele care au un interes de cercetare sau de gestiune în analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului și pentru orice alte părți interesate, cu excepția situațiilor în care sunt necesare protecția și confidențialitatea în conformitate cu legislația UE aplicabilă.

(3) Statele membre transmit anual Comisiei un raport privind executarea programelor lor naționale de colectare a datelor, pe care îl pun la dispoziția publicului.

Comisia evaluează raportul anual privind colectarea datelor după consultarea consiliului său consultativ științific și, după caz, a organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) la care Uniunea este parte contractantă sau observator, precum și a organismelor științifice internaționale relevante.

(4) Statele membre asigură coordonarea națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescuitului, inclusiv a datelor socioeconomice. În acest scop, statele membre desemnează un corespondent național și organizează anual o reuniune națională de coordonare. Comisia este informată cu privire la activitățile de coordonare naționale și este invitată la reuniunile de coordonare.

(5) Statele membre, în strânsă cooperare cu Comisia, își coordonează activitățile de colectare a datelor cu cele ale altor state membre din aceeași regiune și depun toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile cu cele ale țărilor terțe care au suveranitate sau jurisdicție asupra apelor din aceeași regiune.

(6) Colectarea, gestionarea și utilizarea datelor se desfășoară într-o manieră rentabilă.

(7) Necolectarea și/sau nefurnizarea datelor în timp util utilizatorilor finali de către un stat membru poate avea ca rezultat suspendarea sau întreruperea proporțională a asistenței financiare relevante din partea Uniunii către respectivul stat membru, în conformitate cu un act juridic al Uniunii care va fi adoptat în viitor și care va institui condițiile sprijinului financiar pentru politica în domeniul maritim și în domeniul pescuitului pentru perioada 2014 - 2020.

Articolul 26

Consultarea organismelor științifice

Comisia consultă organismele științifice corespunzătoare. CSTEP este consultat, după caz, cu privire la chestiuni ce țin de conservarea și gestionarea resurselor marine vii, inclusiv cu privire la considerente de natură biologică, economică, ecologică, socială și tehnică. Consultările organismelor științifice țin cont de buna gestionare a fondurilor publice, în scopul de a evita dublarea activității respectivelor organisme.

Articolul 27

Cercetare și avize științifice

(1) Statele membre realizează programe de cercetare și inovare în domeniul pescuitului și al acvaculturii. Acestea își coordonează programele de cercetare, inovare și consiliere științifică în domeniul pescuitului cu alte state membre, în strânsă cooperare cu Comisia, în contextul cadrelor de cercetare și inovare ale Uniunii, implicând, după caz, consiliile consultative relevante. Respectivele activități sunt eligibile pentru finanțare din bugetul Uniunii în conformitate cu actele juridice relevante ale Uniunii.

(2) Statele membre asigură, cu implicarea părților interesate relevante, folosind, printre altele, resursele financiare disponibile ale Uniunii și prin intermediul coordonării între ele, disponibilitatea competențelor și a resurselor umane relevante necesare pentru a fi implicate în procesul de consultare științifică.

PARTEA VI

POLITICA EXTERNĂ

Articolul 28

Obiective

(1) Pentru a asigura exploatarea, gestionarea și conservarea durabile a resurselor biologice marine și a mediului marin, Uniunea își dezvoltă relațiile externe în domeniul pescuitului în conformitate cu obligațiile sale internaționale și cu obiectivele sale generale, precum și cu obiectivele și principiile prevăzute la articolele 2 și 3.

(2) În special, Uniunea:

(a)	sprijină și contribuie în mod activ la dezvoltarea cunoștințelor științifice și a elaborării de avize științifice;

(b)	îmbunătățește coerența inițiativelor Uniunii în materie de politici, cu o atenție deosebită acordată activităților de mediu, comerciale și de dezvoltare, și întărește coerența acțiunilor întreprinse în contextul cooperării pentru dezvoltare sau al cooperării științifice, tehnice și economice;

(c)	contribuie la activitățile de pescuit sustenabile care sunt viabile din punct de vedere economic și care promovează ocuparea forței de muncă în Uniune;

(d)

se asigură că activitățile de pescuit ale Uniunii desfășurate în afara apelor Uniunii se bazează pe aceleași principii și standarde ca și cele din legislația Uniunii aplicabilă în sfera PCP, promovând în același timp condiții de concurență echitabile pentru operatorii din Uniune în raport cu operatorii din țări terțe;

(e)	promovează și sprijină, în toate mediile internaționale, măsurile necesare pentru eradicarea pescuitului INN;

(f)	promovează instituirea și consolidarea unor comisii de conformitate ale ORGP, evaluări independente periodice ale performanței și măsuri de remediere adecvate, inclusiv sancțiuni eficace și cu efect de descurajare, care trebuie aplicate într-un mod transparent și nediscriminatoriu.

(3) Dispozițiile prezentei părți nu aduc atingere dispozițiilor specifice adoptate în conformitate cu articolul 218 din tratat.

TITLUL I

Organizații de pescuit internaționale

Articolul 29

Activitățile Uniunii în cadrul organizațiilor de pescuit internaționale

(1) Uniunea sprijină și contribuie în mod activ la activitățile organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit, inclusiv ale ORGP.

(2) Pozițiile Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit și al ORGP se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile, pentru a asigura gestionarea resurselor piscicole în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 și în special la alineatele (4) și (5) litera (c) ale acestuia. Uniunea depune eforturi pentru a conduce procesul de consolidare a randamentului ORGP, pentru a permite o mai bună conservare și gestionare a resurselor marine vii care intră în domeniul de competență al acestora.

(3) Uniunea sprijină în mod activ dezvoltarea unor mecanisme corespunzătoare și transparente de alocare a posibilităților de pescuit.

(4) Uniunea stimulează cooperarea în rândul ORGP, consecvența între cadrele de reglementare corespunzătoare ale acestora și sprijină dezvoltarea cunoștințelor științifice și a elaborării de avize științifice, pentru a se asigura că recomandările lor se bazează pe respectivele avize științifice.

Articolul 30

Respectarea dispozițiilor internaționale

Uniunea cooperează, inclusiv prin intermediul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului („agenția”), cu țările terțe și cu organizațiile internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv cu ORGP, pentru a consolida respectarea măsurilor, în special a celor de combatere a pescuitului INN, pentru a asigura respectarea strictă a măsurilor adoptate de aceste organizații internaționale.

TITLUL II

Acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

Articolul 31

Principiile și obiectivele acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

(1) Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țările terțe creează un cadru de guvernanță juridică, de mediu, economică și socială pentru activitățile de pescuit efectuate de navele de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe.

Astfel de cadre pot include:

(a)	crearea și sprijinirea instituțiilor științifice și de cercetare necesare;

(b)	capacități de monitorizare, control și supraveghere;

(c)	alte elemente de consolidare a capacităților aferente elaborării unei politici sustenabile în domeniul pescuitului în țările terțe.

(2) În scopul asigurării exploatării durabile a excedentului de resurse biologice marine, Uniunea depune eforturi pentru ca acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu țări terțe să prezinte avantaje reciproce, atât pentru Uniune, cât și pentru țara terță vizată, inclusiv pentru populația locală și pentru sectorul pescuitului din țara respectivă, și să contribuie la continuarea activității flotelor Uniunii, precum și să urmărească obținerea unei părți corespunzătoare din excedentul disponibil, proporționale cu interesul flotelor Uniunii.

(3) În scopul de a se asigura că navele Uniunii care pescuiesc în temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil operează, după caz, în conformitate cu standarde similare aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în apele Uniunii, Uniunea face eforturi de a include dispoziții corespunzătoare privind obligațiile de debarcare și a produsele pescărești în acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.

(4) Navele de pescuit ale Uniunii pot captura numai excedentul de captură admisibilă în conformitate cu articolul 62 alineatele (2) și (3) din UNCLOS și identificat, în mod clar și transparent, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și a informațiilor relevante schimbate între Uniune și țara terță în cauză cu privire la efortul de pescuit total exercitat de către toate flotele asupra stocurilor afectate. În ceea ce privește stocurile de pești anadromi sau stocurile de pești mari migratori, stabilirea resurselor disponibile care pot fi accesibile ar trebui să țină seama în mod corespunzător de avizele științifice realizate la nivel regional, precum și de măsurile de conservare și gestionare adoptate de ORGP relevante.

(5) Navele de pescuit ale Uniunii nu pot desfășura activități în apele unei țări terțe cu care există un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil în vigoare, în afară de cazul în care acestea dețin o autorizație de pescuit care a fost emisă în conformitate cu acordul respectiv;

(6) Uniunea se asigură că acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil conțin o clauză referitoare la respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului care constituie un element esențial al acelor acorduri.

În măsura posibilului, respectivele acorduri includ, de asemenea:

(a)

o clauză care interzice acordarea unor condiții mai favorabile altor flote care pescuiesc în apele respective decât cele acordate operatorilor economici din Uniune, inclusiv condiții privind conservarea, dezvoltarea și gestionarea resurselor, acordurile financiare și tarifele și drepturile asociate emiterii autorizațiilor de pescuit;

(b)	o clauză de exclusivitate asociată normei prevăzute la alineatul (5).

(7) La nivelul Uniunii se depun eforturi pentru monitorizarea activităților navelor de pescuit ale Uniunii care operează în apele din afara Uniunii dar nu în cadrul oferit de acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.

(8) Statele membre se asigură că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul și care își desfășoară activitatea în afara apelor Uniunii sunt în măsură să pună la dispoziție documentația detaliată și corectă privind toate activitățile de pescuit și de prelucrare.

(9) O autorizație de pescuit, astfel cum este menționată la alineatul (5), nu se acordă unei nave care s-a retras din registrul flotei de pescuit a Uniunii și care a revenit în perioada de 24 de luni ulterioară, în afara cazului în care armatorul respectivei nave a furnizat autorităților competente din statul membru de pavilion toate datele necesare pentru a constata că, în cursul respectivei perioade, nava și-a desfășurat activitatea în deplină conformitate cu standardele aplicabile unei nave care poartă pavilionul Uniunii.

În cazul în care statul care acordă pavilionul pe perioada în care nava este retrasă din registrul flotei de pescuit a Uniunii este recunoscut, în conformitate cu dreptul Uniunii, drept stat necooperant în ceea ce privește combaterea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN sau drept stat care permite exploatarea nesustenabilă a resurselor marine vii, autorizația de pescuit respectivă se acordă numai dacă se constată că operațiunile de pescuit ale navei au încetat și că armatorul a luat măsuri imediate de scoatere a navei din registrul respectivului stat.

(10) Comisia face demersurile necesare în vederea efectuării de evaluări ex-ante și ex-post independente ale fiecărui protocol la un acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil și le pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului în timp util înainte de a prezenta Consiliului o recomandare de autorizare a deschiderii negocierilor în vederea unui protocol succesor. Rezumatul respectivelor evaluări se pune la dispoziția publicului.

Articolul 32

Asistență financiară

(1) Prin intermediul unor acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, Uniunea oferă asistență financiară țărilor terțe pentru:

(a)

a suporta o parte din costul accesului la resursele piscicole din apele țărilor terțe; partea din costul accesului la resursele piscicole care urmează să fie suportată de armatorii de nave din Uniune trebuie să fie evaluată în cazul fiecărui acord de parteneriat în domeniul pescuitului sau al unui protocol la acesta și trebuie să fie echitabilă, nediscriminatorie și proporțională cu beneficiile obținute pe baza condițiilor de acces;

(b)

a crea cadrul de guvernanță, inclusiv înființarea și menținerea instituțiilor științifice și de cercetare necesare, a promova procesele de consultare cu grupurile de interese și capacitatea de monitorizare, control și supraveghere, precum și alte elemente de consolidare a capacității pentru dezvoltarea unei politici de pescuit sustenabil în țara terță. Această asistență financiară este condiționată de obținerea unor rezultate specifice și este complementară și coerentă cu proiectele și programele de dezvoltare puse în aplicare în țara terță în cauză.

(2) În temeiul fiecărui acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil, asistența financiară pentru sprijinul sectorial se decuplează de plățile aferente accesului la resursele piscicole. Uniunea condiționează plățile efectuate în cadrul asistenței financiare de obținerea unor rezultate specifice și monitorizează îndeaproape evoluția în acest sens.

TITLUL III

Gestionarea stocurilor de interes comun

Articolul 33

Principii și obiective ale gestionării stocurilor de interes comun pentru Uniune și țările terțe și acorduri privind schimbul și gestiunea în comun

(1) În cazul în care stocurile de interes comun sunt exploatate și de țări terțe, Uniunea intră în dialog cu țările terțe în cauză pentru a se asigura că respectivele stocuri sunt gestionate într-un mod durabil în concordanță cu prezentul regulament și în special cu obiectivul prevăzut la articolul 2 alineatul (2). În cazul în care nu se obține un acord oficial, Uniunea depune toate eforturile pentru a ajunge la un regim comun pentru pescuitul acestor stocuri, pentru a face posibilă gestionarea durabilă, mai ales în ceea ce privește obiectivul de la articolul 2 alineatul (2), promovând astfel condiții de concurență echitabilă pentru operatorii din Uniune.

(2) Pentru a asigura o exploatare durabilă a stocurilor partajate cu țările terțe și a garanta stabilitatea operațiunilor de pescuit ale flotelor sale, Uniunea, în conformitate cu UNCLOS, face eforturi de a stabili acorduri bilaterale sau multilaterale cu țări terțe pentru gestionarea în comun a stocurilor, inclusiv stabilirea, după caz, a accesului la ape și la resurse, precum și a condițiilor referitoare la respectivul acces, armonizarea măsurilor de conservare și schimbul de posibilități de pescuit.

PARTEA VII

ACVACULTURA

Articolul 34

Promovarea acvaculturii sustenabile

(1) Comisia elaborează orientări strategice ale Uniunii fără caracter obligatoriu privind prioritățile și țintele comune pentru dezvoltarea activităților sustenabile de acvacultură, cu scopul de a promova sustenabilitatea și de a contribui la siguranța alimentară și aprovizionarea cu alimente, la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă. Aceste orientări strategice țin cont de pozițiile de plecare relative și de condițiile diferite din Uniune, constituie baza pentru planurile strategice naționale multianuale și vizează:

(a)	îmbunătățirea competitivității sectorului acvaculturii și promovarea dezvoltării și inovării acestuia;

(b)	reducerea sarcinii administrative și eficientizarea punerii în aplicare a legislației Uniunii, astfel încât să răspundă mai bine la nevoile părților interesate;

(c)	încurajarea activității economice;

(d)	diversificarea și îmbunătățirea calității vieții în zonele costiere și interioare;

(e)	integrarea activităților de acvacultură în amenajarea spațiului maritim, de coastă și interior.

(2) Statele membre elaborează un plan strategic național multianual pentru dezvoltarea activităților de acvacultură pe teritoriul lor până la 30 iunie 2014.

(3) Planul strategic național multianual include obiectivele statului membru și măsurile și calendarele necesare în vederea îndeplinirii acestora.

(4) Planurile strategice naționale multianuale urmăresc în special următoarele:

(a)	simplificarea administrativă, în special privind evaluările și studiile de impact și licențele;

(b)	securitate rezonabilă pentru operatorii din sectorul acvaculturii în ceea ce privește accesul la ape și spațiu;

(c)	stabilirea unor indicatori de sustenabilitate ecologică, economică și socială;

(d)	evaluarea altor efecte transfrontaliere posibile, în special asupra resurselor biologice marine și a ecosistemelor marine ale statelor membre învecinate;

(e)	crearea de sinergii între programele naționale de cercetare și colaborarea dintre industrie și comunitatea științifică;

(f)	promovarea avantajului competitiv al alimentelor sustenabile, de înaltă calitate;

(g)

promovarea practicilor și cercetărilor în domeniul acvaculturii în vederea sporirii efectelor pozitive asupra mediului și asupra resurselor piscicole și în vederea reducerii impacturilor negative, inclusiv reducerea presiunii asupra stocurilor de pește utilizate pentru producția de hrană pentru animale, precum și în vederea creșterii eficienței resurselor.

(5) Statele membre fac schimb de informații și de bune practici prin intermediul unei metode deschise de coordonare a măsurilor naționale prevăzute în planurile strategice naționale multianuale.

(6) Comisia încurajează schimbul de informații și de cele mai bune practici în rândul statelor membre și facilitează coordonarea măsurilor naționale prevăzute în planul strategic național multianual.

PARTEA VIII

ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEȚELOR

Articolul 35

Obiective

(1) Se instituie o organizare comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, pentru:

(a)	a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2, în special la exploatarea durabilă a resurselor biologice marine vii;

(b)	a permite sectorului pescuitului și acvaculturii să aplice PCP la nivelul corespunzător;

(c)	a consolida competitivitatea sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniune, în special competitivitatea producătorilor;

(d)

a îmbunătăți transparența și stabilitatea piețelor, în special în ceea ce privește cunoștințele economice și înțelegerea piețelor Uniunii pentru produsele pescărești și de acvacultură pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, a asigura că distribuția valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare a sectorului este mai echilibrată, a îmbunătăți informarea și sensibilizarea consumatorilor prin notificări și etichetări care să asigure furnizarea de informații ușor de înțeles;

(e)	a contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate produsele comercializate în Uniune, prin promovarea exploatării durabile a resurselor piscicole;

(f)	a contribui la asigurarea unei oferte variate de produse pescărești și de acvacultură pentru consumatori;

(g)	a furniza consumatorilor informații verificabile și corecte privind originea produsului și modul de fabricare a acestuia, în special prin intermediul marcajului și al etichetării.

(2) Organizarea comună a piețelor se aplică produselor pescărești și de acvacultură comercializate în Uniune și enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24).

(3) Organizarea comună a piețelor cuprinde în special:

(a)	organizarea sectorului, inclusiv măsuri de stabilizare a pieței;

(b)	planurile de producție și de comercializare ale organizațiilor producătorilor din sectorul pescuitului și al acvaculturii;

(c)	standarde de comercializare comune;

(d)	informarea consumatorilor.

PARTEA IX

CONTROL ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR

Articolul 36

Obiective

(1) Respectarea normelor PCP se asigură printr-un sistem eficace al Uniunii pentru controlul pescuitului, inclusiv prin combaterea pescuitului INN.

(2) Controlul și asigurarea respectării PCP include următoarele aspecte, pe care se bazează în mod special:

(a)	o abordare globală, integrată și comună;

(b)	cooperarea și coordonarea dintre statele membre, Comisie și agenția;

(c)	rentabilitate și proporționalitate;

(d)	utilizarea unor tehnologii de control eficiente pentru disponibilitatea și calitatea datelor privind pescuitul;

(e)	un cadru al Uniunii de control, inspecție și asigurarea respectării normelor;

(f)	o strategie bazată pe riscuri, axată pe verificări încrucișate sistematice și automate ale tuturor datelor relevante disponibile;

(g)	dezvoltarea unei culturi de respectare a legii și de cooperare în rândul tuturor operatorilor și pescarilor.

Uniunea adoptă măsuri corespunzătoare în ceea ce privește țările terțe care permit pescuitul nesustenabil.

(3) Statele membre adoptă măsuri corespunzătoare pentru asigurarea controlului, inspecției și asigurarea respectării normelor în ceea ce privește activitățile desfășurate în sfera PCP, inclusiv stabilirea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

Articolul 37

Grupul de experți privind conformitatea

(1) Comisia înființează un grup de experți privind conformitatea pentru a evalua, facilita și consolida punerea în aplicarea a obligațiilor asumate în temeiul sistemului Uniunii de control al pescuitului, precum și conformitatea cu acesta.

(2) Grupul de experți privind conformitatea este format din reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre. La cererea Parlamentului European, Comisia poate invita Parlamentul European să trimită experți care să participe la reuniunile grupului de experți. Agenția poate participa la reuniunile Grupului de experți privind conformitatea în calitate de observator.

(3) În special, grupul de experți:

(a)	controlează periodic aspectele privind conformitatea și punerea în aplicare în temeiul sistemului Uniunii de control al pescuitului și identifică eventualele dificultăți de interes comun în punerea în aplicare a normelor din cadrul PCP;

(b)	consiliază în legătură cu punerea în aplicare a normelor din cadrul PCP, inclusiv considerarea asistenței financiare din partea Uniunii ca aspect prioritar; și

(c)	face schimb de informații în ceea ce privește activitățile de control și inspecție, inclusiv combaterea pescuitului INN.

(4) Grupul de experți privind conformitatea furnizează periodic Parlamentului European și Consiliului informații complete cu privire la activitățile în materie de conformitate menționate la alineatul (3).

Articolul 38

Proiecte-pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor

Comisia și statele membre pot desfășura proiecte-pilot privind noile tehnologii de control și sisteme pentru gestionarea datelor.

Articolul 39

Contribuția la costurile generate de control, inspecții, asigurarea respectării normelor și colectarea datelor

Statele membre pot solicita operatorilor lor să contribuie în mod proporțional la costurile operaționale legate de punerea în aplicare a sistemului Uniunii de control al pescuitului și de colectarea datelor.

PARTEA X

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 40

Obiective

Poate fi acordată asistență financiară din partea Uniunii pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2.

Articolul 41

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru statele membre

(1) Sub rezerva condițiilor care urmează să fie specificate în actele juridice aplicabile ale Uniunii, asistența financiară din partea Uniunii pentru statele membre este condiționată de respectarea de către acestea a normelor PCP.

(2) Nerespectarea de către statele membre a normelor PCP poate duce la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unei corecții financiare a asistenței financiare acordate de Uniune în cadrul PCP. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării.

Articolul 42

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru operatori

(1) Sub rezerva condițiilor care urmează să fie specificate în actele juridice aplicabile ale Uniunii, asistența financiară din partea Uniunii pentru operatori este condiționată de respectarea de către aceștia a normelor PCP.

(2) Sub rezerva normelor specifice care urmează a fi adoptate, încălcările grave de către operatori ale normelor PCP duc la interzicerea temporară sau permanentă a accesului la asistența financiară a Uniunii și/sau la aplicarea unor reduceri financiare. Aceste măsuri, luate de statul membru, sunt cu efect de descurajare, eficace și proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea încălcărilor grave.

(3) Statele membre trebuie să se asigure că asistența financiară din partea Uniunii se acordă numai în cazul în care operatorului în cauză nu i-au fost impuse sancțiuni pentru încălcări grave într-o perioadă de un an înainte de data cererii de asistență financiară din partea Uniunii.

PARTEA XI

CONSILIILE CONSULTATIVE

Articolul 43

Instituirea consiliilor consultative

(1) Se instituie consilii consultative pentru fiecare dintre zonele geografice sau sferele de competență prevăzute în anexa III, pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1), și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 2.

(2) În special, se instituie, în conformitate cu anexa III, următoarele noi consilii consultative:

(a)	un consiliu consultativ pentru regiunile ultraperiferice, împărțit în trei secțiuni, pentru fiecare dintre următoarele bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est și Oceanul Indian;

(b)	un consiliu consultativ pentru acvacultură;

(c)	un consiliu consultativ pentru piețe;

(d)	un consiliu consultativ pentru Marea Neagră.

(3) Fiecare consiliu consultativ își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 44

Sarcinile consiliilor consultative

(1) Atunci când aplică prezentul regulament, Comisia consultă, după caz, consiliile consultative.

(2) Consiliile consultative pot:

(a)	prezenta Comisiei și statului membru în cauză recomandări și sugestii referitoare la gestionarea pescuitului și la aspectele socioeconomice și de conservare ale pescuitului și acvaculturii și în special recomandări privind modalități de simplificare a normelor privind gestionarea pescuitului;

(b)	informa Comisia și statele membre cu privire la problemele referitoare la gestionarea pescuitului și la aspectele socioeconomice și de conservare ale pescuitului și, după caz, ale acvaculturii în zona lor geografică sau sfera lor de competență și propune soluții de depășire a acestor probleme;

(c)	contribui, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, la colectarea, furnizarea și analizarea datelor necesare pentru elaborarea măsurilor de conservare.

În cazul în care o chestiune este de interes comun pentru două sau mai multe consilii consultative, acestea își coordonează pozițiile în vederea adoptării unor recomandări comune cu privire la chestiunea respectivă.

(3) Consiliile consultative sunt consultate cu privire la recomandările comune în temeiul articolului 18. Acestea pot fi de asemenea consultate de Comisie și de statele membre cu privire la alte măsuri. Avizele acestora sunt luate în considerare. Consultările respective nu aduc atingere consultării CSTEP sau a altor organisme științifice. Avizele consiliilor consultative pot fi transmise tuturor statelor membre vizate și Comisiei.

(4) Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză răspund în termen de două luni la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1). În cazul în care măsurile finale adoptate se abat de la avizele, recomandările și sugestiile consiliilor consultative primite în temeiul alineatului (1), Comisia sau statul membru în cauză oferă explicații detaliate cu privire la motivele pentru care se abat.

Articolul 45

Compunerea, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

(1) Consiliile consultative sunt compuse din:

(a)	organizații care reprezintă operatorii din domeniul pescuitului și, după caz, din domeniul acvaculturii și reprezentanții sectoarelor de prelucrare și de comercializare;

(b)	alte grupuri de interese afectate de PCP (de exemplu organizații pentru protecția mediului și grupuri de consumatori).

(2) Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv, inclusiv, după caz, un secretariat și grupuri de lucru menite să abordeze aspecte ale cooperării regionale în temeiul articolului 18, și adoptă măsurile necesare pentru funcționarea sa.

(3) Consiliile consultative funcționează și primesc finanțare astfel cum se prevede în anexa III.

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 46 pentru stabilirea normelor detaliate de funcționare a consiliilor consultative.

PARTEA XII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 46

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 11 alineatul (2), articolul 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și articolul 45 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani începând cu 29 decembrie 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 11 alineatul (2), articolul 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și articolul 45 alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (2), al articolului 15 alineatele (2), (3), (6) și (7) și al articolul 45 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 47

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetul nu emite un aviz cu privire la un proiect de act de punere în aplicare care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 23, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

PARTEA XIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 48

Abrogări și modificări

(1) Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

(2) Decizia 2004/585/CE se abrogă cu efect de la data intrării în vigoare a normelor adoptate în temeiul articolului 45 alineatul (4) din prezentul regulament.

(3) Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului (25) se elimină.

(4) Regulamentul (CE) nr. 639/2004 al Consiliului (26) se abrogă.

(5) La articolul 105 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se introduce următorul alineat:

„(3a) Prin derogare de la alineatele (2) și (3), nu se aplică niciun factor multiplicator capturilor care fac obiectul unei obligații de debarcare a capturilor în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (27), cu condiția ca gradul de depășire în raport cu debarcările permise să nu fie mai mare de 10 %.

Articolul 49

Revizuire

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea PCP nu mai târziu de 31 decembrie 2022.

Articolul 50

Raportul anual

Comisia raportează anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în realizarea producției maxime sustenabile și cu privire la situația stocurilor de pește, cât mai curând posibil după adoptarea regulamentului anual al Consiliului de stabilire a posibilităților de pescuit disponibile în apele Uniunii și în anumite ape din afara Uniunii, pentru navele din Uniune.

Articolul 51

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS

(1) JO C 181, 21.6.2012, p. 183.

(2) JO C 225, 27.7.2012, p. 20.

(3) Poziția Parlamentului European din 6 februarie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și poziția în primă lectură a Consiliului din 17 octombrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 9 decembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4) Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (JO L 358, 31.12.2002, p. 59).

(5) Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării și acordul privind punerea în aplicare a părții XI a acestei convenții (JO L 179, 23.6.1998, p. 3).

(6) Decizia 98/392 CE a Consiliului din 23 martie 1998 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 privind dreptul mării și a Acordului din 28 iulie 1994 privind punerea în aplicare a Părții XI din aceasta (JO L 179, 23.6.1998, p. 1).

(7) Decizia Consiliului din 8 iunie 1998 privind ratificarea de către Comunitatea Europeană a Acordului pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (JO L 189, 3.7.1998, p. 14).

(8) Acordul pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (JO L 189, 3.7.1998, p. 16).

(9) Decizia 96/428/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 privind acceptarea de către Comunitate a Acordului pentru promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (JO L 177, 16.7.1996, p. 24).

(10) Acordul pentru promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă (JO L 177, 16.7.1996, p. 26).

(11) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(12) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.10.2010, p. 7).

(13) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(14) Rezoluția Consiliului din 3 noiembrie 1976 privind anumite aspecte externe ale creării unei zone piscicole de 200 de mile în Comunitate cu aplicare de la 1 ianuarie 1977 (JO C 105, 7.5.1981, p. 1).

(15) Decizia 2005/629/CE a Comisiei din 26 august 2005 de stabilire a unui Comitet științific, tehnic și economic pentru pescuit (JO L 225, 31.8.2005, p. 18).

(16) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(17) Decizia 2004/585/CE a Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 256, 3.8.2004, p. 17).

(18) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

(19) Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului din 22 septembrie 1986 de definire a caracteristicilor vaselor de pescuit (JO L 274, 25.9.1986, p. 1).

(20) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(21) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

(22) Zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).

(23) Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).

(24) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(25) Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind gestionarea efortului de pescuit referitor la anumite zone și resurse de pescuit comunitare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 685/95 și (CE) nr. 2027/95 (JO L 289, 7.11.2003, p. 1).

(26) Regulamentul (CE) nr. 639/2004 al Consiliului din 30 martie 2004 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice ale Comunității (JO L 102, 7.4.2004, p. 9).

(27) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 23)”.

ANEXA I

ACCESUL LA APELE COSTIERE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 5 ALINEATUL (2)

1. Apele costiere ale regatului unit

A. ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 – 12 mile marine)

1.	Berwick-upon-Tweed est Coquet Island est

hering

nelimitat

2.	Flamborough Head est Spurn Head est

hering

nelimitat

3.	Lowestoft est Lyme Regis sud

toate speciile

nelimitat

4.	Lyme Regis sud Eddystone sud

demersale

nelimitat

5.	Eddystone sud Longships sud-vest

demersale

nelimitat

specii de scoici comestibile

nelimitat

homar

nelimitat

langustă

nelimitat

6.	Longships sud-vest Hartland Point nord-vest

demersale

nelimitat

langustă

nelimitat

homar

nelimitat

7.	De la Hartland Point până la o linie trasată de la nordul Insulei Lundy

demersale

nelimitat

8.	De la o linie către vest de Insula Lundy până la Cardigan Harbour

toate speciile

nelimitat

9.	Point Lynas nord Morecambe Light Vessel est

toate speciile

nelimitat

10.	County Down

demersale

nelimitat

11.	New Island nord-est Sanda Island sud-vest

toate speciile

nelimitat

12.	Port Stewart nord Barra Head vest

toate speciile

nelimitat

13.	Latitudine 57°40'N Butt of Lewis vest

toate speciile, cu excepția crustaceelor

nelimitat

14.	St. Kilda, Flannan Islands

toate speciile

nelimitat

15.	La vest de linia ce unește farul de pe Butt of Lewis de punctul 59°30′ N-5°45′ V

toate speciile

nelimitat

B. ACCESUL PENTRU IRLANDA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6–12 mile marine)

1.	Point Lynas nord Mull of Galloway sud

demersale

nelimitat

langustină

nelimitat

2.	Mull of Oa vest Barra Head vest

demersale

nelimitat

langustină

nelimitat

C. ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristici specifice

Coasta Regatului Unit (6–12 mile marine)

1.	La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile trasate spre sud-est de la farul Sumbrugh Head, către nord-est de la farul Skroo și spre sud-vest de la farul Skadan

hering

nelimitat

2.	Berwick-upon-Tweed est, farul de pe Whitby High est

hering

nelimitat

3.	Farul de pe North Foreland est, farul nou de pe Dungeness sud

hering

nelimitat

4.	Zona din jurul St. Kilda

hering

nelimitat

macrou

nelimitat

5.	La vest de farul de pe Butt of Lewis, până la linia ce unește farul de pe Butt of Lewis și punctul 59°30' N-5°45' V

hering

nelimitat

6.	Zona din jurul North Rona și Sulisker (Sulasgeir)

hering

nelimitat

D. ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6–12 mile marine)

1.	La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile spre sud-est de farul Sumburgh Head, către nord-est de farul Skroo și spre sud-vest de farul Skadan

Heringi

nelimitat

2.	Berwick-upon-Tweed est, Flamborough Head est

Heringi

nelimitat

3.	North Foreland est, noul far de pe Dungeness sud

Heringi

nelimitat

E. ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6–12 mile marine)

1.	Berwick-upon-Tweed est Coquet Island est

Heringi

nelimitat

2.	Cromer nord North Foreland est

demersale

nelimitat

3.	North Foreland est Noul far de pe Dungeness sud

demersale

nelimitat

hering

nelimitat

4.	Noul far de pe Dungeness sud, Selsey Bill sud

demersale

nelimitat

5.	Straight Point sud-est, South Bishop nord-vest

demersale

nelimitat

2. Apele costiere ale irlandei

A. ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1.	Erris Head nord-vest Sybil Point vest

demersale

nelimitat

langustină

nelimitat

2.	Mizen Head sud Stags sud

demersale

nelimitat

langustină

nelimitat

macrou

nelimitat

3.	Stags sud Cork sud

demersale

nelimitat

langustină

nelimitat

macrou

nelimitat

hering

nelimitat

4.	Cork sud, Carnsore Point sud

toate speciile

nelimitat

5.	Carnsore Point sud, Haulbowline sud-est

toate speciile, cu excepția crustaceelor

nelimitat

B. ACCESUL PENTRU REGATUL UNIT

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1.	Mine Head sud Hook Point

demersale

nelimitat

hering

nelimitat

macrou

nelimitat

2.	Hook Point Carlingford Lough

demersale

nelimitat

hering

nelimitat

macrou

nelimitat

langustină

nelimitat

specii de scoici comestibile

nelimitat

C. ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1.	Stags sud Carnsore Point sud

Heringi

nelimitat

macrou

nelimitat

D. ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1.	Old Head of Kinsale sud Carnsore Point sud

hering

nelimitat

2.	Cork sud Carnsore Point sud

macrou

nelimitat

E. ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1.	Cork sud Carnsore Point sud

demersale

nelimitat

2.	Wicklow Head sud Carlingford Lough sud-est

demersale

nelimitat

3. Apele costiere ale belgiei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
3–12 mile marine	Țările de Jos	toate speciile	nelimitat
	Franța	hering	nelimitat

4. Apele costiere ale danemarcei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Coasta Mării Nordului (frontiera Danemarca/Germania până la Hanstholm) (6-12 mile marine)

Frontiera Danemarca/Germania până la Blåvands Huk	Germania	pești plați	nelimitat
	Germania	creveți	nelimitat
	Țările de Jos	pești plați	nelimitat
	Țările de Jos	pești rotunzi	nelimitat
Blåvands Huk până la Bovbjerg	Belgia	cod	nelimitat doar de la 1 iunie la 31 iulie
	Belgia	eglefin	nelimitat doar de la 1 iunie la 31 iulie
	Germania	pești plați	nelimitat
	Țările de Jos	cambulă de Baltica	nelimitat
	Țările de Jos	limbă-de-mare	nelimitat
Thyborøn până la Hanstholm	Belgia	merlan	nelimitat doar de la 1 iunie la 31 iulie
	Belgia	cambulă de Baltica	Nelimitat, doar de la 1 iunie la 31 iulie
	Germania	pești plați	nelimitat
		șprot	nelimitat
		cod	nelimitat
		cod saithe	nelimitat
		eglefin	nelimitat
		macrou	nelimitat
		hering	nelimitat
		merlan	nelimitat
	Țările de Jos	cod	nelimitat
		cambulă de Baltica	nelimitat
		limbă-de-mare	nelimitat
Skagerrak (de la Hanstholm până la Skagen) (4-12 mile nautice)	Belgia	cambulă de Baltica	nelimitat doar de la 1 iunie la 31 iulie
	Germania	pești plați	nelimitat
		șprot	nelimitat
		cod	nelimitat
		cod saithe	nelimitat
		eglefin	nelimitat
		macrou	nelimitat
		hering	nelimitat
		merlan	nelimitat
	Țările de Jos	cod	nelimitat
		cambulă de Baltica	nelimitat
		limbă-de-mare	nelimitat
Kattegat (3-12 mile marine)	Germania	cod	nelimitat
		pești plați	nelimitat
		langustină	nelimitat
		hering	nelimitat
La nord de Zeeland până la paralela latitudinii ce traversează farul Forsnæs	Germania	șprot	nelimitat
Marea Baltică (inclusiv Belts, Sound, Bornholm) (3-12 mile marine)	Germania	pești plați	nelimitat
		cod	nelimitat
		hering	nelimitat
		șprot	nelimitat
		anghilă	nelimitat
		somon	nelimitat
		merlan	nelimitat
		macrou	nelimitat
Skagerrak (4-12 mile marine)	Suedia	toate speciile	nelimitat
Kattegat (3 - 12 mile marine (1))	Suedia	toate speciile	nelimitat
Marea Baltică (3 - 12 mile marine)	Suedia	toate speciile	nelimitat

5. Apele costiere ale germaniei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Coasta Mării Nordului (3–12 mile marine) toate coastele	Danemarca	demersale	nelimitat
		șprot	nelimitat
		specii de anghilă	nelimitat
	Țările de Jos	demersale	nelimitat
	Țările de Jos	creveți	nelimitat
Frontiera Danemarca/Germania până la vârful de nord al Amrum la 54°43′N	Danemarca	creveți	nelimitat
Zona din jurul Helgoland	Regatul Unit	cod	nelimitat
Zona din jurul Helgoland	Regatul Unit	cambulă de Baltica	nelimitat
Coasta baltică (3-12 mile marine)	Danemarca	cod	nelimitat
		cambulă de Baltica	nelimitat
		hering	nelimitat
		șprot	nelimitat
		anghilă	nelimitat
		merlan	nelimitat
		macrou	nelimitat

6. Apele costiere ale franței și ale departamentelor de peste mări

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Coasta de nord-est a Atlanticului (6-12 mile marine)
Frontiera Belgia/Franța, până la estul Departamentului Manche (Estuarul Vire-Grandecamp les Bains 49°23′30″N-1°02′VNNE)	Belgia	demersale	nelimitat
	Belgia	specii de scoici comestibile	nelimitat
	Țările de Jos	Toate speciile	nelimitat
Dunkerque (2° 20′ E) până la Cap d'Antifer (0° 10′ E)	Germania	hering	nelimitat doar de la 1 octombrie la 31decembrie
Frontiera Belgia/Franța până la Cap d'Alprech vest (50° 42′ 30″ N-1° 33′ 30″ E)	Regatul Unit	hering	nelimitat
Coasta Atlanticului (6–12 mile marine)
Frontiera Spania/Franța până la 46° 08′ N	Spania	hamsii	pescuit dirijat, nelimitat doar de la 1 martie la 30 iunie
		hamsii	pescuit de momeală vie doar de la 1 iulie la 31 octombrie
		sardine	nelimitat doar de la 1 ianuarie la 28 februarie și de la 1 iulie la 31 decembrie
		sardine	în plus, activitățile legate de speciile menționate mai sus trebuie desfășurate în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984
Coasta mediteraneană (6–12 mile marine)
Frontiera spaniolă Cap Leucate	Spania	toate speciile	nelimitat

7. Apele costiere ale spaniei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Coasta Atlanticului (6–12 mile marine)
Frontiera Franța/Spania până la farul de pe Capul Mayor (3° 47′ V)	Franța	pelagice	nelimitat, în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984
Coasta mediteraneană (6–12 mile marine)
Frontiera franceză/Capul Creus	Franța	toate speciile	nelimitat

8. Apele de coastă ale croației (2)

Zona geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristici specifice
12 mile, limitate la zona maritimă aflată sub suveranitatea Croației, situată la nord de paralela 45°10′ latitudine nordică, de-a lungul coastei de vest a Istriei, de la limita exterioară a apelor teritoriale ale Croației, unde această paralelă atinge teritoriul coastei de vest a Istriei (capul Grgatov rt Funtana)	Slovenia	Speciile demersale și speciile pelagice de mici dimensiuni, inclusiv sardine și hamsii	100 de tone pentru un număr maxim de 25 de nave de pescuit, care include 5 nave de pescuit echipate cu traule

9. Apele costiere ale țărilor de jos

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
(3–12 mile marine) întreaga coastă	Belgia	toate speciile	nelimitat
	Danemarca	demersale	nelimitat
		șprot	nelimitat
		specii de anghilă	nelimitat
		stavrid	nelimitat
	Germania	cod	nelimitat
	Germania	creveți	nelimitat
(6–12 mile marine) întreaga coastă	Franța	toate speciile	nelimitat
Punctul de sud Texel, spre vest până la frontiera Olanda/Germania	Regatul Unit	demersale	nelimitat

10. Apele de coastă ale sloveniei (3)

Zona geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristici specifice
12 mile marine, limitate la zona maritimă aflată sub suveranitatea Sloveniei, situată la nord de paralela 45°10′ latitudine nordică, de-a lungul coastei de vest a Istriei, de la limita exterioară a apelor teritoriale ale Croației, unde această paralelă atinge teritoriul coastei de vest a Istriei (capul Grgatov rt Funtana)	Croația	Speciile demersale și speciile pelagice de mici dimensiuni, inclusiv sardine și hamsii	100 de tone pentru un număr maxim de 25 de nave de pescuit, care include 5 nave de pescuit echipate cu traule

11. Apele costiere ale finlandei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Marea Baltică (4-12 mile marine) (4)	Suedia	toate speciile	nelimitat

12. Apele costiere ale suediei

Aria geografică	Statul membru	Specia	Importanța sau caracteristicile specifice
Skagerrak (4-12 mile marine)	Danemarca	toate speciile	nelimitat
Kattegat (3 -12 mile marine) (5)	Danemarca	toate speciile	nelimitat
Marea Baltică (4-12 mile marine)	Danemarca	toate speciile	nelimitat
Marea Baltică (4-12 mile marine)	Finlanda	toate speciile	nelimitat

(1) Măsurate de la linia țărmului.

(2) Regimul sus-menționat se aplică de la punerea în aplicare deplină a deciziei de arbitraj rezultate în urma Acordului de arbitraj dintre Guvernul Republicii Slovenia și Guvernul Republicii Croația semnat la Stockholm, la 4 noiembrie 2009.

(3) Regimul sus-menționat se aplică de la punerea în aplicare deplină a deciziei de arbitraj rezultate în urma Acordului de arbitraj dintre Guvernul Republicii Slovenia și Guvernul Republicii Croația semnat la Stockholm, la 4 noiembrie 2009.

(4) 3-12 mile marine în jurul Insulelor Bogskär.

(5) Măsurate de la linia țărmului.

ANEXA II

PLAFOANELE PENTRU CAPACITATEA DE PESCUIT

Plafoanele pentru capacitatea de pescuit

Statul membru	GT	kW
Belgia	18 962	51 586
Bulgaria	7 250	62 708
Danemarca	88 762	313 333
Germania	71 117	167 078
Estonia	21 677	52 566
Irlanda	77 568	210 083
Grecia	84 123	469 061
Spania (inclusiv regiunile ultraperiferice)	423 550	964 826
Franța (inclusiv regiunile ultraperiferice)	214 282	1 166 328
Croația	53 452	426 064
Italia	173 506	1 070 028
Cipru	11 021	47 803
Letonia	46 418	58 496
Lituania	73 489	73 516
Malta	14 965	95 776
Țările de Jos	166 859	350 736
Polonia	38 270	90 650
Portugalia (inclusiv regiunile ultraperiferice)	114 549	386 539
România	1 908	6 356
Slovenia	675	8 867
Finlanda	18 066	181 717
Suedia	43 386	210 829
Regatul Unit	231 106	909 141

Plafoanele pentru capacitatea de pescuit

Regiunile ultraperiferice ale Uniunii	GT	kW
Spania
Insulele Canare: L (1)< 12 m. Ape ale Uniunii	2 617	20 863
Insulele Canare: L > 12 m. Ape ale Uniunii	3 059	10 364
Insulele Canare: L > 12 m. Ape internaționale și ale țărilor terțe	28 823	45 593
Franța
Insula Réunion: Specii demersale și pelagice. L < 12 m	1 050	19 320
Insula Réunion: Specii pelagice. L > 12 m	10 002	31 465
Guyana Franceză: Specii demersale și pelagice. Lungime < 12 m	903	11 644
Guyana Franceză: Nave pentru pescuit crevete	7 560	19 726
Guyana Franceză: Specii pelagice. Nave de pescuit în larg.	3 500	5 000
Martinica: Specii demersale și pelagice. L < 12 m	5 409	142 116
Martinica: Specii pelagice. L > 12 m	1 046	3 294
Guadelupa: Specii demersale și pelagice. L < 12 m	6 188	162 590
Guadelupa: Specii pelagice. L > 12 m	500	1 750
Portugalia
Madeira: Specii demersale. L < 12 m	604	3 969
Madeira: Specii demersale și pelagice. L > 12 m	4 114	12 734
Madeira: Specii pelagice. Cu plasă-pungă. L > 12 m	181	777
Azore: Specii demersale. L < 12 m	2 617	29 870
Azore: Specii demersale și pelagice. L > 12 m	12 979	25 721

(1) „L” reprezintă lungimea totală a unei nave.

ANEXA III

CONSILIILE CONSULTATIVE

1. Denumirea consiliilor consultative și zona lor de competență

Denumirea	Zonele de competență
Marea Baltică	Zonele ICES IIIb, IIIc și IIId
Marea Neagră	Subzona geografică CGPM astfel cum este definită în Rezoluția CGPM/33/2009/2
Marea Mediterană	Apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul 5°36′ longitudine vest
Marea Nordului	Zonele ICES IV și IIIa
Apele nord-vestice	Zonele ICES V (excluzând Va și numai apele Uniunii din zona Vb), VI și VII
Apele sud-vestice	Zonele ICES VIII, IX și X (apele din jurul insulelor Azore), și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare)
Regiunile ultraperiferice	Apele Uniunii din jurul regiunilor ultraperiferice astfel cum sunt menționate la articolul 349 primul paragraf din tratat, divizate în trei bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est, Oceanul Indian
Stocuri pelagice (putasu, macrou, stavrid negru, hering, speciile de caproide)	Toate zonele geografice cu excepția Mării Baltice și a Mării Mediterane
Flotă pentru pescuitul în larg/de lungă distanță	Toate apele care nu aparțin Uniunii
Acvacultură	Acvacultura, astfel cum este definită la articolul 4
Piețe	Toate zonele de piață

2. Funcționarea și finanțarea consiliilor consultative

(a)

În cadrul adunării generale și al comitetului executiv, 60 % din numărul locurilor se alocă reprezentanților pescarilor și consiliului consultativ în domeniul acvaculturii, operatorilor din domeniul acvaculturii și reprezentanților sectoarelor de prelucrare și de comercializare, iar 40 % se alocă reprezentanților altor grupuri de interese afectate de politica comună în domeniul pescuitului, de exemplu organizațiilor din domeniul protecției mediului și grupurilor de consumatori.

(b)

Comitetul executiv cuprinde cel puțin câte un reprezentant al subsectorului activității de capturare din fiecare stat membru vizat, cu excepția consiliului consultativ pentru acvacultură și a consiliului consultativ pentru piețe.

(c)

Atunci când este posibil, membrii comitetului executiv adoptă recomandările prin consens. În cazul în care nu se poate ajunge la un consens, opiniile divergente exprimate de către membri se menționează în recomandările adoptate de majoritatea membrilor prezenți și care și-au exercitat dreptul de vot.

(d)

Fiecare consiliu consultativ desemnează un președinte prin consens. Președintele acționează imparțial.

(e)

Fiecare consiliu consultativ adoptă măsurile necesare pentru a se asigura transparența și respectarea tuturor opiniilor exprimate.

(f)

Recomandările adoptate de comitetul executiv sunt puse de îndată la dispoziția adunării generale, a Comisiei, a statelor membre vizate și, la cerere, la dispoziția oricărui membru al publicului.

(g)

Reuniunile adunării generale sunt publice. Reuniunile comitetului executiv sunt publice, cu excepția cazurilor în care comitetul executiv decide contrariul cu majoritate de voturi.

(h)

Organizațiile europene și naționale care reprezintă sectorul pescuitului și alte grupuri de interese pot propune membri statelor membre vizate. Aceste state membre convin asupra membrilor adunării generale.

(i)

Pot participa în calitate de observatori activi la reuniunile consiliului consultativ reprezentanți ai administrațiilor naționale și regionale care au un interes în materie de pescuit în zona în cauză și cercetători din institutele științifice și de cercetare în domeniul pescuitului din statele membre și din instituțiile științifice internaționale care consiliază Comisia. Orice alt cercetător calificat poate fi, de asemenea, invitat.

(j)

Pot participa în calitate de observatori activi la reuniunile consiliilor consultative reprezentanți ai Parlamentului European și ai Comisiei.

(k)

Pot fi invitați să participe în calitate de observatori activi, atunci când se discută chestiuni care îi afectează, reprezentanți ai sectorului de pescuit și ai altor grupuri de interese din țări terțe, inclusiv reprezentanți ai ORGP care au un interes în materie de pescuit în zona în cauză sau în ceea ce privește pescuitul care intră în sfera de competență a unui consiliu consultativ.

(l)

Consiliile consultative pot solicita asistență financiară din partea Uniunii, în calitate de organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general.

(m)

Comisia semnează cu fiecare consiliu consultativ câte un acord de subvenționare pentru a contribui la acoperirea costurilor sale de funcționare, inclusiv cheltuielile cu traducerea și interpretarea.

(n)

Comisia poate efectua toate verificările pe care le consideră necesare pentru a asigura respectarea sarcinilor care le revin consiliilor consultative.

(o)

Fiecare consiliu consultativ transmite anual bugetul și raportul său de activitate Comisiei și statului membru în cauză.

(p)

Comisia sau Curtea de Conturi pot face în orice moment demersurile necesare pentru efectuarea unui audit fie de către un organism extern ales, fie de propriile servicii ale Comisiei sau ale Curții de Conturi.

(q)

Fiecare consiliu consultativ numește câte un auditor certificat pentru perioada în care beneficiază de fonduri din partea Uniunii.

28.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/90

DIRECTIVA 2013/53/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2013

privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice și de abrogare a Directivei 94/25/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Directiva 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcațiunile de agrement (3) a fost adoptată în contextul creării pieței interne în vederea armonizării caracteristicilor în materie de siguranță ale ambarcațiunilor de agrement în toate statele membre și pentru eliminarea obstacolelor în calea comerțului cu ambarcațiunile de agrement între statele membre.

(2)

Inițial, Directiva 94/25/CE nu acoperea decât ambarcațiunile de agrement cu o lungime a corpului minimă de 2,5 m și cu o lungime maximă de 24 m. Directiva 2003/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2003 de modificare a Directivei 94/25/CE (4) a extins domeniul de aplicare al Directivei 94/25/CE astfel încât acesta să includă motovehiculele nautice și a integrat cerințe privind protecția mediului în directiva modificată prin adoptarea de limite pentru emisiile de gaze de eșapament (CO, HC, NOx și particule) și de limite referitoare la zgomot pentru motoarele de propulsie, atât pentru motoarele cu aprindere prin compresie, cât și pentru motoarele cu aprindere prin scânteie.

(3)

Directiva 94/25/CE se bazează pe principiile noii abordări, stabilite prin Rezoluția Consiliului din 7 mai 1985 privind o nouă abordare a armonizării tehnice și a standardelor (5). Prin urmare, directiva stabilește numai cerințele esențiale cu privire la ambarcațiunile de agrement, în timp ce detaliile tehnice sunt adoptate de către Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec), în conformitate cu Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (6). Conformitatea cu standardele armonizate astfel stabilite, ale căror numere de referință sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, oferă prezumția de conformitate cu cerințele Directivei 94/25/CE. Experiența a demonstrat faptul că aceste principii de bază funcționează bine în acest sector și ar trebui să fie menținute și chiar promovate în continuare.

(4)

Progresul tehnologic de pe piață, cu toate acestea, a ridicat noi probleme referitor la cerințele privind mediul înconjurător prevăzute de Directiva 94/25/CE. Pentru a ține seama de progresul tehnologic și pentru a clarifica cadrul de reglementare aplicabil comercializării produselor reglementate prin prezenta directivă, anumite aspecte ale Directivei 94/25/CE ar trebui să fie revizuite și consolidate, iar în scopul clarității directiva respectivă ar trebui să fie abrogată și înlocuită de prezenta directivă.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor (7) stabilește dispoziții orizontale privind acreditarea organismelor de evaluare a conformității, marcajul CE și cadrul de supraveghere a pieței Uniunii și controlarea produselor care intră pe piața Uniunii care se aplică, de asemenea, produselor reglementate prin prezenta directivă.

(6)

Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor (8) stabilește principii comune și dispoziții de referință pentru legislația bazată pe principiile noii abordări. Pentru a asigura coerența cu legislația sectorială privind alte produse, este adecvată alinierea anumitor dispoziții ale prezentei directive la dispozițiile deciziei menționate anterior, în măsura în care particularitățile sectoriale nu necesită soluții diferite. Prin urmare, anumite definiții, obligațiile generale pentru operatorii economici, prezumția de conformitate, normele privind marcajul CE, cerințele privind organismele de evaluare a conformității și procedurile de notificare, precum și dispozițiile privind procedurile de urmat în cazul produselor care prezintă un risc, ar trebui să fie aliniate la decizia respectivă. Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (9) prevede o procedură pentru obiecțiile la standardele armonizate în cazul în care standardele respective nu satisfac în totalitate cerințele prezentei directive.

(7)

Pentru a facilita înțelegerea și aplicarea uniformă a prezentei directive de către operatorii economici și de către autoritățile naționale, domeniul de aplicare și definițiile prevăzute de Directiva 94/25/CE ar trebui clarificate. În special, ar trebui să se precizeze că vehiculele amfibii sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. Este, de asemenea, necesar să se precizeze ce tip de canoe și caiace sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive și să se clarifice că doar motovehiculele nautice sportive și de agrement sunt reglementate de prezenta directivă.

(8)

De asemenea, este necesar să se prevadă definiții pentru noțiunile de „ambarcațiune construită pentru utilizare proprie”, „lungime a corpului” și „importator privat” specifice acestui sector, pentru a facilita înțelegerea și aplicarea uniformă a prezentei directive. Este necesară extinderea definiției actuale a noțiunii „motor de propulsie”, pentru a acoperi și soluțiile inovatoare privind propulsia.

(9)

Produsele care fac obiectul prezentei directive și care sunt introduse pe piața Uniunii sau puse în funcțiune ar trebui să fie conforme cu legislația relevantă a Uniunii, iar operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor, în funcție de rolul respectiv pe care îl au în lanțul de distribuție, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea, siguranța și protecția consumatorilor și a mediului, și să se garanteze concurența loială pe piața Uniunii.

(10)

Toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că produsele reglementate de prezenta directivă nu pun în pericol sănătatea și siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului dacă sunt corect construite și întreținute și că pun la dispoziție pe piață numai produse care sunt în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii. Prezenta directivă ar trebui să prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului fiecărui operator în lanțul de aprovizionare și de distribuție.

(11)

Deoarece anumite sarcini pot fi îndeplinite numai de producător, este necesar să se facă distincția clară între producător și operatorii din avalul lanțului de distribuție. De asemenea, este necesar să se facă o distincție clară între importator și distribuitor, deoarece importatorul introduce produse din țări terțe pe piața Uniunii. Astfel, importatorul ar trebui să se asigure că respectivele produse sunt conforme cu cerințele aplicabile ale Uniunii.

(12)	Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze procedura completă de evaluare a conformității. Evaluarea conformității ar trebui, așadar, să rămână exclusiv obligația producătorului.

(13)

Este necesar să se garanteze că produsele reglementate de prezenta directivă care intră pe piața Uniunii din țări terțe sunt conforme cu toate cerințele aplicabile în Uniune și, în special, că procedurile de evaluare corespunzătoare au fost efectuate de producători în ceea ce privește produsele respective. Prin urmare, ar trebui să se prevadă dispoziții care să impună importatorilor obligația de a se asigura că produsele pe care le introduc pe piață respectă cerințele aplicabile și că nu introduc pe piață produse care nu îndeplinesc cerințele respective sau prezintă riscuri. Pentru aceleași motive, ar trebui să se adopte, de asemenea, dispoziții care să impună importatorilor obligația de a asigura aplicarea procedurilor de evaluare a conformității și disponibilitatea marcajului CE și a documentației elaborate de producător pentru a fi inspectate de autoritățile de supraveghere.

(14)

În cazul în care distribuitorul pune la dispoziție pe piață un produs reglementat de prezenta directivă după ce acesta a fost introdus pe piață de producător sau de importator, acesta ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că prin operațiunile sale de manipulare a produsului nu influențează negativ conformitatea acestuia. Atât importatorii, cât și distribuitorii ar trebui să ia toate măsurile necesare în contextul cerințelor aplicabile atunci când introduc sau pun la dispoziție pe piață produse.

(15)	În cazul în care introduc pe piață un produs reglementat de prezenta directivă, importatorii ar trebui să indice pe produs numele lor și adresa la care pot fi contactați. Ar trebui să fie prevăzute excepții în cazurile în care dimensiunea sau natura unei componente nu permite acest lucru.

(16)	Orice operator economic care introduce pe piață un produs sub numele sau marca sa sau care modifică un produs, într-un mod care ar putea afecta conformitatea acestuia cu cerințele aplicabile, ar trebui să fie considerat ca fiind producător și ar trebui să își asume obligațiile producătorului.

(17)

Distribuitorii și importatorii, fiind aproape de piață, ar trebui implicați în sarcinile de supraveghere a pieței derulate de autoritățile naționale competente și ar trebui să fie pregătiți să participe activ, furnizând autorităților respective toate informațiile necesare legate de produsul respectiv.

(18)

Importul de ambarcațiuni de agrement și motovehicule nautice din țări terțe în Uniune de către persoane fizice sau juridice stabilite pe teritoriul Uniunii este o caracteristică specifică a acestui sector. Cu toate acestea, Directiva 94/25/CE conține puține dispoziții care se aplică sau ar putea fi considerate drept aplicabile importatorilor privați în ceea ce privește efectuarea evaluării conformității (evaluarea postconstrucție). Prin urmare, este necesar să se clarifice celelalte obligații ale importatorilor privați, care ar trebui să fie, în principiu, armonizate cu cele ale producătorilor, cu unele excepții legate de natura necomercială a activităților lor.

(19)

Asigurarea trasabilității unui produs pe tot parcursul lanțului de distribuție contribuie la simplificarea și la eficientizarea supravegherii pieței. Un sistem de trasabilitate eficient facilitează sarcina autorităților de supraveghere a pieței de a identifica operatorii economici care au pus la dispoziție pe piață produse neconforme.

(20)

Din motive de claritate și coerență cu alte directive ale noii abordări, este necesar să se precizeze în mod explicit că produsele reglementate de prezenta directivă pot fi introduse pe piață sau puse în funcțiune numai în cazul în care acestea îndeplinesc cerința generală de a nu periclita sănătatea și siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului și numai în cazul în care respectă cerințele esențiale prevăzute în prezenta directivă.

(21)

În cazul motoarelor adaptate pentru utilizarea în mediul marin ca motoare de propulsie, atunci când motorul inițial a fost deja omologat în conformitate cu Directiva 97/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1997 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile împotriva emisiei de poluanți gazoși și de pulberi provenind de la motoarele cu ardere internă care urmează să fie instalate pe echipamentele mobile fără destinație rutieră (10), sau cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor (11), persoanele care adaptează motoare ar trebui să se poată baza pe declarația de conformitate emisă de producătorul inițial al motorului, cu condiția ca adaptările respective să nu fi modificat caracteristicile emisiilor de gaze de eșapament.

(22)

Opțiuni pentru reducerea suplimentară a limitelor emisiilor de gaze de eșapament ale motoarelor ambarcațiunilor de agrement au fost evaluate în raportul privind posibilitățile de îmbunătățire suplimentară a caracteristicilor motoarelor ambarcațiunilor de agrement în ceea ce privește protecția mediului, prezentat în temeiul articolului 2 din Directiva 2003/44/CE. Raportul respectiv a concluzionat că este oportun să se stabilească limite mai stricte decât cele prevăzute în Directiva 2003/44/CE. Limitele ar trebui stabilite la un nivel care reflectă dezvoltarea tehnologiilor de motoare marine mai ecologice și care permite progresul către armonizarea la nivel mondial a limitelor emisiilor de gaze de eșapament. Cu toate acestea, limitele referitoare la CO ar trebui să fie ridicate pentru a permite reducerea semnificativă a altor poluanți atmosferici în scopul de a reflecta fezabilitatea tehnologică și de a realiza punerea în aplicare în modul cel mai rapid posibil, asigurându-se totodată faptul că impactul socio-economic asupra acestui sector economic este acceptabil.

(23)

În funcție de categoria de combustibil și energie electrică, ar trebui să fie folosite ciclurile de încercare pentru motoarele în aplicații marine descrise în standardul armonizat corespunzător, iar până când acestea vor fi disponibile, ar trebui utilizate cele descrise în standardul ISO corespunzător, ținând seama de valorile stabilite în anexa I partea B punctul 2.3. Ar trebui să se elaboreze cicluri de încercare pentru toate motoarele cu ardere internă care fac parte din sistemul de propulsie, inclusiv instalațiile de propulsie hibride.

(24)

Combustibilii de încercare utilizați pentru evaluarea conformității ambarcațiunii cu limitele pentru emisii de gaze de eșapament ar trebui să reflecte componența combustibililor utilizați pe piața relevantă și, prin urmare, la omologarea de tip în Uniune ar trebui utilizați combustibili europeni de încercare. Cu toate acestea, având în vedere faptul că producătorii din țări terțe nu au acces la combustibili europeni de referință, este necesar să se permită ca autoritățile de omologare să accepte ca motoarele să fie testate cu alți combustibili de referință. Alegerea combustibililor de referință ar trebui, cu toate acestea, să se limiteze la specificațiile prevăzute în standardul ISO corespunzător pentru a asigura calitatea și comparabilitatea rezultatelor încercărilor.

(25)	Pentru a contribui la protecția mediului marin, este oportun să se adopte o cerință care impune instalarea obligatorie de rezervoare de stocare pe ambarcațiunile echipate cu toalete.

(26)

Statisticile referitoare la accidente arată că riscul de răsturnare a ambarcațiunilor de agrement cu mai multe corpuri locuibile este scăzut. În ciuda acestui risc redus, este adecvat să se ia în considerare că există un risc de răsturnare a ambarcațiunilor de agrement cu mai multe corpuri locuibile și, dacă sunt susceptibile de a se răsturna, ar trebui să continue să plutească în poziție răsturnată, iar salvarea să fie realizabilă.

(27)

În conformitate cu principiul subsidiarității, dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a stabili cerințele pe care le pot considera necesare privind navigația în anumite ape pentru a proteja mediul, inclusiv de poluare sonoră, configurația căilor navigabile și asigurarea siguranței acestora, cu condiția ca aceste dispoziții să nu necesite modificarea ambarcațiunilor care sunt conforme cu prezenta directivă și ca aceste dispoziții să fie justificate și proporționale în raport cu obiectivele urmărite.

(28)

Marcajul CE, care indică conformitatea unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE pe ambarcațiuni, componente și motoare de propulsie ar trebui să fie stabilite prin prezenta directivă. Este oportun să se extindă obligația de a aplica marcajul CE, de asemenea, pe toate motoarele inboard și motoarele inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată care sunt considerate conforme cu cerințele esențiale prevăzute în prezenta directivă.

(29)	Este foarte important să se clarifice pentru producători, importatori privați și utilizatori că aplicând marcajul CE, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerințele aplicabile și că își asumă întreaga responsabilitate în acest sens.

(30)

Marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj de conformitate care să indice că produsul reglementat de prezenta directivă este în conformitate cu legislația de armonizare a Uniunii. Cu toate acestea, pot fi utilizate și alte marcaje în măsura în care acestea contribuie la îmbunătățirea protecției consumatorilor și nu intră în domeniul de aplicare a legislației de armonizare a Uniunii.

(31)

Pentru a asigura respectarea cerințelor esențiale, este necesară stabilirea unor proceduri adecvate de evaluare a conformității care urmează să fie urmate de către producător. Aceste proceduri ar trebui să fie stabilite în funcție de modulele de evaluare a conformității prevăzute prin Decizia nr. 768/2008/CE. Aceste proceduri ar trebui să fie concepute în funcție de gradul de risc care poate fi inerent pentru ambarcațiuni, motoare și componente. În consecință, fiecare categorie de conformitate ar trebui să fie completată printr-o procedură adecvată sau prin alegerea între mai multe proceduri echivalente.

(32)

Experiența a arătat că este oportun să se permită o gamă mai largă de module de evaluare a conformității pentru componente. În ceea ce privește evaluarea conformității cu cerințele privind emisiile de gaze de eșapament și de zgomot, ar trebui să se facă o distincție între cazurile în care standardele armonizate au fost utilizate și cele în care acestea nu au fost utilizate, deoarece, în ultimele cazuri, este justificat să se ceară o procedură de evaluare a conformității mai strictă. În plus, posibilitatea de a folosi datele cu privire la ambarcațiunea de referință pentru testarea emisiilor de zgomot ar trebui să fie suprimată, deoarece aceasta este superfluă și nu a fost utilizată în practică.

(33)

Pentru a furniza informații clare despre mediul de funcționare acceptabil al ambarcațiunilor, denumirile categoriilor de proiectare a ambarcațiunilor ar trebui să se bazeze numai pe condițiile de mediu esențiale pentru navigație, și anume forța vântului și înălțimea semnificativă a valurilor. Patru categorii de proiectare, și anume A, B, C și D, precizează intervale de forță a vântului și de înălțime semnificativă a valurilor pentru proiectare cu note explicative.

(34)

Directiva 94/25/CE conține norme privind evaluarea postconstrucție a ambarcațiunilor de agrement, desfășurată de orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul Uniunii care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune, în cazul în care producătorul nu își îndeplinește responsabilitățile privind conformitatea produsului cu directiva. Din motive de coerență, este oportun să se extindă domeniul de aplicare al evaluării postconstrucție astfel încât să acopere nu numai ambarcațiunile de agrement, ci și motovehiculele nautice. Din motive de claritate, ar trebui să se prevadă în ce situații se poate utiliza evaluarea postconstrucție. În plus, în ceea ce privește importul, utilizarea acesteia ar trebui să fie limitată la cazuri de import necomercial de către importatorii privați pentru a împiedica orice abuz legat de utilizarea evaluării postconstrucție în scopuri comerciale. Este, de asemenea, necesar să se extindă obligația persoanei care solicită evaluarea postconstrucție de a prezenta documente către organismul notificat, pentru a se asigura o evaluare fiabilă a conformității produsului de către organismul notificat.

(35)

Deoarece se impune să se asigure pe întregul teritoriu al Uniunii un nivel ridicat uniform de performanță a organismelor care efectuează evaluarea conformității pentru produsele reglementate prin prezenta directivă și deoarece toate aceste organisme ar trebui să își îndeplinească funcțiile la același nivel și în condiții de concurență loială, ar trebui să fie stabilite cerințe obligatorii pentru organismele de evaluare a conformității care doresc să fie notificate pentru a oferi servicii de evaluare a conformității în temeiul prezentei directive.

(36)

Pentru a se asigura un nivel coerent al calității la realizarea evaluării conformității produselor reglementate prin prezenta directivă, este necesar nu numai să se consolideze cerințele care trebuie să fie îndeplinite de către organismele de evaluare a conformității, care doresc să fie notificate, ci și să se stabilească în paralel cerințele care trebuie să fie îndeplinite de autoritățile care notifică și de alte organisme implicate în evaluarea, notificarea și monitorizarea organismelor notificate.

(37)

Regulamentul (CE) nr. 765/2008 completează și consolidează cadrul existent de supraveghere a pieței produselor reglementate de legislația de armonizare a Uniunii, inclusiv a produselor reglementate de prezenta directivă. Prin urmare, statele membre ar trebui să organizeze și să efectueze supravegherea pieței produselor respective, în conformitate cu regulamentul menționat anterior și, după caz, în conformitate cu Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (12).

(38)

Pentru a crește transparența și a reduce timpul de prelucrare, este necesar să se îmbunătățească procedura de salvgardare în vigoare care permite Comisiei să examineze justificarea unei măsuri luate de către un stat membru împotriva produselor pe care le consideră ca fiind neconforme, cu scopul de a o face mai eficientă și de a utiliza expertiza disponibilă în statele membre.

(39)

Sistemul existent ar trebui să fie completat printr-o procedură care să permită părților interesate să fie informate cu privire la măsurile adoptate în privința produselor reglementate prin prezenta directivă, care prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau cu privire la alte aspecte de protecție a interesului public. De asemenea, acest sistem ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de produse.

(40)	În cazul în care statele membre și Comisia sunt de acord cu privire la justificarea unei măsuri luate de un stat membru, nu ar fi necesară intervenția ulterioară a Comisiei.

(41)

Pentru a ține seama de progresul cunoștințelor tehnice și de noile dovezi științifice, competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a modifica punctele 2.3, 2.4 și 2.5, precum și secțiunea 3 din partea B și secțiunea 3 din partea C ale anexei I și anexele V, VII și IX. În viitor, acest lucru va permite Comisiei să includă cicluri de încercare pentru motoarele hibride și să introducă combustibili de încercare amestecați cu biocombustibili în tabelul de combustibili de încercare, după ce combustibilii de încercare respectivi au fost acceptați la nivel internațional. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să efectueze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(42)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (13).

(43)

Procedura de consultare ar trebui să fie utilizată pentru adoptarea de acte de punere în aplicare care necesită adoptarea de către statul membru de notificare a măsurilor corective necesare în ceea ce privește organismele notificate care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc cerințele pentru a fi notificate.

(44)

Procedura de examinare ar trebui să fie folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare pentru a garanta că această directivă va fi aplicată într-un mod uniform, în special în ceea ce privește dispozițiile suplimentare prevăzute la articolul 24 privind procedurile de evaluare a conformității și în ceea ce privește cerințele privind categoriile de proiectare a ambarcațiunilor, identificarea ambarcațiunilor, plăcuța constructorului, manualul proprietarului, sistemul de alimentare cu gaz, prevenirea deversării, chestionarul de raportare și luminile de navigație.

(45)

Prin intermediul actelor de punere în aplicare și, având în vedere natura specială a acestora, acționând fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011, Comisia ar trebui să determine dacă măsurile adoptate de statele membre în ceea ce privește produsele care prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului sunt justificate.

(46)

Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate corespunzător privind evaluarea conformității, categoriile de proiectare a ambarcațiunilor, luminile de navigație, prevenirea deversării și instalațiile alimentate cu gaz care prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență.

(47)	Conform practicii stabilite, comitetul instituit prin prezenta directivă poate juca un rol util în examinarea aspectelor privind aplicarea prezentei directive semnalate fie de președintele său, fie de reprezentanții statelor membre, în conformitate cu regulamentul său de procedură.

(48)	Pentru a asigura monitorizarea și eficiența prezentei directive, statele membre ar trebui să completeze un chestionar privind aplicarea prezentei directive. În acest caz, Comisia ar trebui să redacteze și să publice un raport privind aplicarea prezentei directive.

(49)	Este necesar ca statele membre să stabilească norme referitoare la sancțiuni aplicabile în cazurile în care sunt încălcate dispozițiile prezentei directive și să se asigure că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile respective ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive.

(50)

Pentru a oferi producătorilor și altor operatori economici timp suficient de adaptare la cerințele stabilite în prezenta directivă, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție suficientă după intrarea în vigoare a prezentei directive, perioadă în care produsele care respectă Directiva 94/25/CE pot fi încă introduse pe piață.

(51)

Pentru facilitarea aplicării prezentei directive de către producătorii mici și mijlocii de motoare outboard cu aprindere prin scânteie cu puteri mai mici sau egale cu 15 kW și pentru a le permite acestora să se adapteze la noile cerințe, este adecvat să se prevadă o perioadă de tranziție specifică pentru acești producători.

(52)

Deoarece obiectivul prezentei directive – și anume acela de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței oamenilor, și protecția mediului, garantând în același timp funcționarea pieței interne prin stabilirea unor cerințe armonizate pentru produsele reglementate de prezenta directivă și cerințe minime pentru supravegherea pieței – nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(53)	În consecință, Directiva 94/25/CE ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezenta directivă stabilește cerințe pentru proiectarea și fabricarea produselor menționate la articolul 2 alineatul (1), precum și norme privind libera lor circulație în Uniune.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta directivă se aplică următoarelor produse:

(a)	ambarcațiuni de agrement și ambarcațiuni de agrement parțial finalizate;

(b)	motovehicule nautice și motovehicule nautice parțial finalizate;

(c)	componentele enumerate în anexa II, atunci când sunt introduse separat pe piața Uniunii, denumite în continuare „componentele”;

(d)	motoare de propulsie care sunt instalate sau sunt destinate special pentru a fi instalate pe sau în ambarcațiuni;

(e)	motoare de propulsie instalate pe sau în ambarcațiuni care fac obiectul unei modificări majore a motorului;

(f)	ambarcațiuni care fac obiectul unei transformări majore.

(2) Prezenta directivă nu se aplică următoarelor produse:

(a)

cu privire la cerințele referitoare la proiectare și construire stabilite în anexa I partea A:

(i)	ambarcațiuni concepute exclusiv pentru competiții sportive, inclusiv ambarcațiuni cu vâsle și ambarcațiunile destinate instruirii în canotaj, care au fost desemnate ca atare de către producător;

(ii)	canoe și caiace concepute pentru propulsie exclusiv prin forță umană, gondole și hidrobiciclete;

(iii)

planșe pentru surfing concepute exclusiv pentru propulsie eoliană și pentru a fi acționate de una sau mai multe persoane care stau în picioare;

(iv)	planșe pentru surfing;

(v)	originale și copii individuale ale ambarcațiunilor istorice, concepute înainte de 1950, construite în cea mai mare parte din materiale originale și desemnate ca atare de către producător;

(vi)	ambarcațiuni experimentale, cu condiția să nu fie introduse pe piața Uniunii;

(vii)

ambarcațiuni construite pentru utilizare personală, cu condiția să nu fie ulterior introduse pe piața Uniunii în decursul unei perioade de cinci ani de la punerea în funcțiune a ambarcațiunii;

(viii)

ambarcațiuni special destinate să aibă echipaj și să transporte pasageri în scop comercial, fără a aduce atingere alineatului (3), indiferent de numărul pasagerilor;

(ix)	submersibile;

(x)	ambarcațiuni pe pernă de aer;

(xi)	ambarcațiuni pe aripi portante;

(xii)

ambarcațiuni propulsate cu aburi produși prin combustie externă pe bază de cărbune, cocs, lemn, petrol sau gaz;

(xiii)

vehicule amfibii, de exemplu, autovehicule cu tracțiune pe roți sau pe șenile, care sunt capabile de funcționare atât pe apă, cât și pe uscat;

(b)

cu privire la cerințele privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute în anexa I partea B:

(i)

motoare de propulsie instalate sau destinate în mod special instalării pe următoarele produse:

—	ambarcațiuni concepute exclusiv pentru competiții sportive care au fost desemnate ca atare de către producător;

—	ambarcațiuni experimentale, cu condiția să nu fie introduse pe piața Uniunii;

—	ambarcațiuni special destinate să aibă echipaj și să transporte pasageri în scop comercial, fără a aduce atingere alineatului (3), indiferent de numărul pasagerilor;

—	submersibile;

—	ambarcațiuni pe pernă de aer;

—	ambarcațiuni pe aripi portante;

—	vehicule amfibii, de exemplu, autovehicule cu tracțiune pe roți sau pe șenile, care sunt capabile de funcționare atât pe apă, cât și pe uscat;

(ii)	originale și copii individuale ale motoarelor de propulsie istorice, realizate pe baza unor modele concepute înainte de 1950, care nu sunt produse în serie și sunt instalate pe ambarcațiunile prevăzute la litera (a) punctele (v) sau (vii);

(iii)

motoare de propulsie construite pentru utilizare proprie, cu condiția să nu fie introduse ulterior pe piața Uniunii în decursul unei perioade de cinci ani de la punerea în funcțiune a ambarcațiunii;

(c)

cu privire la cerințele privind emisiile de zgomot prevăzute în anexa I partea C:

(i)	toate ambarcațiunile prevăzute la litera (b);

(ii)	ambarcațiuni construite pentru utilizare personală, cu condiția să nu fie ulterior introduse pe piața Uniunii pe o perioadă de cinci ani de la punerea în funcțiune a ambarcațiunii.

(3) Faptul că aceeași ambarcațiune poate fi utilizată pentru navlosire sau de asemenea pentru pregătirea în scopuri sportive și de agrement nu exclude ca aceasta să intre sub incidența prezentei directive atunci când este introdusă pe piața Uniunii în scopul agrementului.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1.	„ambarcațiune” înseamnă orice ambarcațiune de agrement sau motovehicul nautic;

2.	„ambarcațiune de agrement” înseamnă orice ambarcațiune de orice tip, cu excepția motovehiculelor nautice, destinată a fi utilizată în scopuri sportive și de agrement, având o lungime a corpului între 2,5 m și 24 m, indiferent de modul de propulsie;

„motovehicul nautic” înseamnă o ambarcațiune destinată utilizării în scopuri sportive și de agrement, având o lungime a corpului mai mică de 4 m, care utilizează un motor de propulsie cu o pompă cu jet de apă ca sursă principală de propulsie și concepută să fie operată de către una sau mai multe persoane care stau jos, în picioare sau în genunchi, mai degrabă pe corpul ambarcațiunii decât în interiorul acesteia;

4.	„ambarcațiune construită pentru utilizare proprie” înseamnă o ambarcațiune construită în cea mai mare parte de către viitorul său utilizator, pentru utilizare proprie;

5.	„motor de propulsie” înseamnă orice motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie sau prin compresie, utilizat direct sau indirect pentru propulsie;

6.	„modificare majoră a motorului” înseamnă modificarea unui motor de propulsie care poate eventual cauza depășirea de către motor a limitelor pentru emisii stabilite în anexa I partea B sau poate mări puterea nominală a motorului cu peste 15 %;

„transformări majore ale ambarcațiunii” înseamnă o transformare a unei ambarcațiuni care schimbă modul de propulsie a acesteia, implică o modificare majoră a motorului sau modifică ambarcațiunea într-o asemenea măsură încât ar putea să nu îndeplinească cerințele esențiale aplicabile în materie de siguranță și de mediu prevăzute în prezenta directivă;

8.	„mod de propulsie” înseamnă metoda prin care este propulsată ambarcațiunea;

9.	„familie de motoare” înseamnă gruparea de motoare efectuată de producător, care, prin proiectarea lor, au caracteristici similare privind emisiile de gaze de eșapament sau de zgomot;

10.	„lungime a corpului” înseamnă lungimea corpului măsurată în conformitate cu standardul armonizat;

11.	„punere la dispoziție pe piață” înseamnă orice furnizare a unui produs în vederea distribuirii, consumului sau utilizării pe piața Uniunii, în cadrul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

12.	„introducere pe piață” înseamnă punerea la dispoziție a unui produs pentru prima dată pe piața Uniunii;

13.	„punere în funcțiune” înseamnă folosirea pentru prima dată în Uniune de utilizatorul final a unui produs reglementat de prezenta directivă;

14.	„producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau care comandă proiectarea sau fabricarea unui produs și comercializează produsul respectiv sub numele sau marca comercială proprie;

15.	„reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care a primit un mandat scris din partea producătorului pentru a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;

16.	„importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care introduce pe piața Uniunii un produs dintr-o țară terță;

17.	„importator privat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care importă în Uniune în cursul unei activități necomerciale un produs dintr-o țară terță cu intenția de a-l pune în funcțiune pentru uz propriu;

18.	„distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piață un produs;

19.	„operatori economici” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul și distribuitorul;

20.	„standard armonizat” înseamnă standard armonizat astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

21.	„acreditare” înseamnă acreditare astfel cum este definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

22.	„organism național de acreditare” înseamnă organism național de acreditare, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

23.	„evaluare a conformității” înseamnă procesul care demonstrează dacă au fost respectate cerințele prevăzute în prezenta directivă referitoare la un produs;

24.	„organism de evaluare a conformității” înseamnă un organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, testare, certificare și inspecție;

25.	„rechemare” înseamnă orice măsură ce are scopul de a returna un produs care a fost pus deja la dispoziția utilizatorului final;

26.	„retragere” înseamnă orice măsură ce are scopul de a împiedica punerea la dispoziție pe piață a unui produs în lanțul de aprovizionare;

27.

„supraveghere a pieței” înseamnă activitățile desfășurate și măsurile luate de autoritățile publice pentru a asigura că produsele sunt conforme cerințelor aplicabile stabilite în legislația Uniunii de armonizare și că nu pun în pericol sănătatea, siguranța sau alte aspecte referitoare la protecția intereselor publice;

28.	„marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că produsul este în conformitate cu cerințele aplicabile stabilite în legislația Uniunii de armonizare care prevede aplicarea respectivului marcaj pe produs;

29.	„legislația Uniunii de armonizare” înseamnă orice legislație a Uniunii care armonizează condițiile de comercializare a produselor.

Articolul 4

Cerințe esențiale

(1) Produsele menționate la articolul 2 alineatul (1) pot fi puse la dispoziție sau puse în funcțiune doar în cazul în care nu pun în pericol sănătatea și siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului, dacă sunt corect întreținute și utilizate în conformitate cu scopul căruia îi sunt destinate, și numai cu condiția ca acestea să îndeplinească cerințele esențiale aplicabile enunțate în anexa I.

(2) Statele membre se asigură că produsele menționate la articolul 2 alineatul (1) sunt puse la dispoziție pe piață sau puse în funcțiune numai dacă respectă cerințele de la alineatul (1).

Articolul 5

Dispozițiile naționale privind navigația

Prezenta directivă nu împiedică statele membre să adopte dispoziții privind navigația în anumite ape în scopul protecției mediului, pentru configurarea căilor navigabile, precum și pentru a asigura siguranța căilor navigabile, cu condiția ca aceste dispoziții să nu necesite modificarea ambarcațiunilor conforme cu prezenta directivă și ca dispozițiile respective să fie justificate și proporționale.

Articolul 6

Libera circulație

(1) Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață sau, fără a aduce atingere articolului 5, punerea în funcțiune pe teritoriul lor a ambarcațiunilor care sunt conforme cu prezenta directivă.

(2) Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață a ambarcațiunilor parțial finalizate, în cazul în care producătorul sau importatorul declară, în conformitate cu anexa III, că sunt destinate să fie finalizate de alte persoane.

(3) Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață sau punerea în funcțiune a componentelor care sunt conforme cu prezenta directivă și care sunt destinate încorporării în ambarcațiuni, în conformitate cu declarația producătorului sau a importatorului, astfel cum este menționată la articolul 15.

(4) Statele membre nu pot împiedica punerea la dispoziție pe piață sau punerea în funcțiune a niciunuia din următoarele motoare de propulsie:

(a)	motoare, chiar montate pe ambarcațiuni, conforme cu prezenta directivă;

(b)

motoare montate pe ambarcațiuni și omologate în conformitate cu Directiva 97/68/CE care sunt conforme cu etapele III A, III B sau IV ale limitelor de emisii pentru motoarele AC utilizate în alte aplicații decât propulsia vaselor pentru navigație interioară, locomotivelor, automotoarelor, astfel cum se prevede în anexa I punctul 4.1.2 a directivei respective, conforme cu prezenta directivă, cu excepția cerințelor privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute în anexa I partea B;

(c)	motoarele montate pe ambarcațiuni și omologate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009, conforme cu prezenta directivă, cu excepția cerințelor privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute în anexa I partea B.

Literele (b) și (c) de la primul paragraf se aplică cu condiția ca, atunci când un motor este adaptat pentru instalarea pe o ambarcațiune, persoana care realizează adaptarea să se asigure că s-a ținut pe deplin cont de datele și de alte informații disponibile de la producătorul motorului pentru a se asigura că, atunci când este instalat în conformitate cu instrucțiunile de instalare furnizate de persoana care adaptează motorul, motorul respectiv continuă să îndeplinească cerințele privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute fie în Directiva 97/68/CE, fie în Regulamentul (CE) nr. 595/2009, conform declarației producătorului motorului. Persoana care adaptează motorul declară, astfel cum se menționează la articolul 15, că motorul continuă să îndeplinească cerințele privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute fie în Directiva 97/68/CE, fie în Regulamentul (CE) nr. 595/2009, conform declarației producătorului motorului, atunci când este instalat în conformitate cu instrucțiunile de instalare furnizate de persoana care adaptează motorul.

(5) La târguri, expoziții, demonstrații și la alte evenimente de acest tip, statele membre nu împiedică prezentarea produselor menționate la articolul 2 alineatul (1) care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentei directive, cu condiția ca un semn vizibil să indice clar că aceste produse nu sunt conforme cu prezenta directivă și că nu vor fi puse la dispoziție sau puse în circulație în Uniune înainte ca acestea să devină conforme.

CAPITOLUL II

OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI ȘI ALE IMPORTATORILOR PRIVAȚI

Articolul 7

Obligațiile producătorilor

(1) Atunci când introduc pe piață produsele lor, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I.

(2) Producătorii întocmesc documentația tehnică în conformitate cu articolul 25 și efectuează procedura aplicabilă de evaluare a conformității sau contractează efectuarea acesteia în conformitate cu articolele 19-22 și cu articolul 24.

În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui produs cu cerințele aplicabile prin procedura menționată, producătorii întocmesc o declarație, astfel cum se prevede la articolul 15 și marchează și aplică marcajul CE, astfel cum se prevede la articolele 17 și 18.

(3) Producătorii păstrează documentația tehnică și o copie a declarației, astfel cum se prevede la articolul 15, timp de 10 ani după ce produsul a fost introdus pe piață.

(4) Producătorii se asigură că există proceduri care garantează conformitatea permanentă a producției de serie. Modificările în proiectarea sau caracteristicile produsului și modificările standardelor armonizate în referință cu care se declară conformitatea unui produs se iau în considerare în mod corespunzător.

Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, producătorii testează prin eșantionare produsele puse la dispoziție pe piață, investighează și, după caz, țin un registru de plângeri, produse neconforme și rechemări ale unor produse, și informează distribuitorii privind orice astfel de activități de monitorizare.

(5) Producătorii se asigură de faptul că produsele lor afișează tipul, lotul sau numărul de serie sau alt element de identificare, sau, în cazul în care mărimea sau natura componentelor nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informația solicitată este menționată pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul.

(6) Producătorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul. Adresa indică un singur punct de contact pentru producător.

(7) Producătorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații privind siguranța care se regăsesc în manualul proprietarului într-o limbă sau limbi care pot fi ușor înțelese de către consumatori și alți utilizatori finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

(8) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detalii, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

(9) Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Producătorii cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care aceștia le-au introdus pe piață.

Articolul 8

Reprezentanți autorizați

(1) Un producător poate numi un reprezentant autorizat printr-un mandat scris.

(2) Obligațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și întocmirea documentației tehnice nu sunt incluse în mandatul reprezentantului autorizat.

(3) Reprezentantul autorizat îndeplinește sarcinile specificate în mandatul primit de la producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele sarcini:

(a)	să păstreze o copie a declarației, astfel cum se prevede la articolul 15, și documentația tehnică la dispoziția autorităților naționale de supraveghere timp de 10 ani după ce produsul a fost introdus pe piață;

(b)	în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, să furnizeze acestei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs;

(c)	să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele acoperite de mandatul lor.

Articolul 9

Obligațiile importatorilor

(1) Importatorii introduc pe piața Uniunii numai produse conforme.

(2) Înainte de introducerea unui produs pe piață, importatorii garantează că procedura corespunzătoare de evaluare a conformității a fost efectuată de către producător. Importatorii se asigură că producătorul a întocmit documentația tehnică, că produsul poartă marcajul CE, astfel cum se prevede la articolul 17, că acesta este însoțit de documentele cerute în conformitate cu articolul 15 și cu anexa I partea A punctul 2.5, anexa I partea B punctul 4 și anexa I partea C punctul 2 și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 7 alineatele (5) și (6).

Atunci când un importator consideră sau are motive să creadă că un produs nu este conform cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și anexa I, acesta nu introduce produsul pe piață până când acesta nu a devenit conform. În plus, atunci când produsul prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.

(3) Importatorii indică pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul.

(4) Importatorii se asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații privind siguranța, care se regăsesc în manualul proprietarului într-o limbă sau limbi care pot fi ușor înțelese de către consumatori și alți utilizatori finali, după cum se stabilește de către statul membru în cauză.

(5) Importatorii se asigură de faptul că, atâta timp cât un produs se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acestuia cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I.

(6) Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, pentru a proteja sănătatea și siguranța consumatorilor, importatorii testează prin eșantionare produsele puse la dispoziție pe piață, investighează și, după caz, țin un registru de plângeri, produse neconforme și rechemări ale unor produse, și informează distribuitorii privind orice astfel de activități de monitorizare.

(7) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au introdus pe piață nu este conform prezentei directive, iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detalii, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

(8) Importatorii păstrează o copie a declarației, astfel cum se prevede la articolul 15, la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței timp de 10 ani de la introducerea pe piață a produsului și se asigură că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere.

(9) Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui produs, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Importatorii cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele pe care aceștia le-au introdus pe piață.

Articolul 10

Obligațiile distribuitorilor

(1) În cazul în care pun la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii acționează cu grija cuvenită în ceea ce privește cerințele prevăzute în prezenta directivă.

(2) Înainte de punerea la dispoziție a unui produs pe piață, distribuitorii verifică dacă produsul poartă marcajul CE, astfel cum se prevede la articolul 17, dacă acesta este însoțit de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (7), al articolului 15 și al anexei I partea A punctul 2.5, al anexei I partea B punctul 4 și al anexei I partea C punctul 2, precum și de instrucțiuni și informații privind siguranța într-o limbă sau în limbi care pot fi ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali în statul membru în care produsul va fi pus la dispoziție pe piață, și că producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 7 alineatele (5) și (6) și articolul 9 alineatul (3).

Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I, acesta nu pune la dispoziție produsul pe piață până când acesta nu devine conform. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorul informează în acest sens producătorul sau importatorul, precum și autoritățile de supraveghere a pieței.

(3) Distribuitorii asigură faptul că, atât timp cât un produs se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport nu periclitează conformitatea acestuia cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I.

(4) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este conform prezentei directive iau de îndată măsurile corective necesare pentru a pune în conformitate respectivul produs, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață produsul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.

(5) Distribuitorii, la cererea motivată a unei autorități naționale competente, furnizează respectivei autorități toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune de eliminare a riscurilor prezentate de produsele puse la dispoziție pe piață.

Articolul 11

Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei directive și este supus obligațiilor ce revin producătorului în temeiul articolului 7 atunci când introduce pe piață un produs sub numele său sau marca sa sau modifică un produs deja introdus pe piață într-o manieră care poate afecta conformitatea cu cerințele prezentei directive.

Articolul 12

Obligațiile importatorilor privați

(1) În cazul în care producătorul nu își îndeplinește responsabilitățile privind conformitatea produsului cu prezenta directivă, un importator privat se asigură, înainte de a pune produsul în funcțiune, că acesta a fost proiectat și fabricat în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I și îndeplinește sau contractează îndeplinirea obligațiilor producătorului stabilite la articolul 7 alineatele (2), (3), (7) și (9).

(2) În cazul în care documentația tehnică solicitată nu este pusă la dispoziție de către producător, importatorul privat întocmește documentația respectivă folosind expertiza corespunzătoare.

(3) Importatorul privat se asigură că numele și adresa organismului notificat care a efectuat evaluarea conformității produsului sunt marcate pe produs.

Articolul 13

Identificarea operatorilor economici

(1) Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritățile de supraveghere a pieței datele de identificare ale:

(a)	oricărui operator economic care le-a furnizat un produs;

(b)	oricărui operator economic căruia i-au furnizat un produs.

Operatorii economici sunt în măsură să prezinte informațiile prevăzute la primul paragraf timp de 10 ani după ce produsul le-a fost furnizat și pentru o perioadă de 10 ani după ce au furnizat produsul.

(2) Importatorii privați transmit, la cerere, către autoritățile de supraveghere a pieței datele de identificare a operatorului economic care le-a furnizat produsul.

Importatorii privați sunt în măsură să prezinte informațiile prevăzute la primul paragraf pentru o perioadă de 10 ani după ce produsul le-a fost furnizat.

CAPITOLUL III

CONFORMITATEA PRODUSULUI

Articolul 14

Prezumția de conformitate

Produsele care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate ca fiind conforme cu cerințele aflate sub incidența respectivelor standarde sau a unor părți ale acestora, stabilite la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I.

Articolul 15

Declarația de conformitate UE și declarația în conformitate cu anexa III

(1) Declarația de conformitate UE stipulează faptul că îndeplinirea cerințelor specificate la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I sau a celor menționate la articolul 6 alineatul (4) literele (b) sau (c) a fost demonstrată.

(2) Declarația de conformitate UE se structurează după modelul prevăzut în anexa IV la prezenta directivă, cuprinzând elementele menționate în modulele relevante stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, precum și în anexa V la prezenta directivă, și se actualizează în permanență. Aceasta este tradusă în limba sau în limbile solicitată (solicitate) de statul membru pe piața căruia produsul este pus la dispoziție sau pus în circulație.

(3) Prin redactarea declarației de conformitate UE, producătorul, importatorul privat sau persoana care adaptează motorul menționată la articolul 6 alineatul (4) literele (b) și (c) își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului.

(4) Declarația de conformitate UE menționată la alineatul (3) însoțește următoarele produse atunci când sunt puse la dispoziție pe piață sau puse în funcțiune:

(a)	ambarcațiunile;

(b)	componentele, atunci când sunt introduse pe piață separat;

(c)	motoarele de propulsie.

(5) Declarația din partea producătorului sau a importatorului prevăzută în anexa III pentru ambarcațiunile parțial finalizate conține elementele specificate în anexa respectivă și însoțește ambarcațiunile parțial finalizate. Aceasta este tradusă în limba sau în limbile solicitată (solicitate) de statul membru pe piața căruia produsul este pus la dispoziție.

Articolul 16

Principii generale ale marcajului CE

Marcajul CE este reglementat de principiile generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Articolul 17

Produsele care fac obiectul marcajului CE

(1) Următoarele produse fac obiectul marcajului CE, în cazul în care acestea sunt puse la dispoziție pe piață sau puse în funcțiune:

(a)	ambarcațiunile;

(b)	componentele;

(c)	motoarele de propulsie.

(2) Statele membre presupun că produsele menționate la alineatul (1) care poartă marcajul CE sunt conforme cu prezenta directivă.

Articolul 18

Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE

(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și imposibil de șters pe produsele menționate la articolul 17 alineatul (1). În cazul componentelor, în cazul în care acest lucru nu este posibil sau nu se justifică având în vedere mărimea sau natura produsului respectiv, marcajul poate fi, de asemenea, aplicat pe ambalaj și pe documentele însoțitoare. În cazul ambarcațiunilor, marcajul CE se aplică pe plăcuța producătorului ambarcațiunii, montată separat de numărul de identificare al ambarcațiunii. În cazul unui motor de propulsie, marcajul CE se aplică pe motor.

(2) Marcajul CE se aplică înainte ca produsul să fie introdus pe piață sau pus în funcțiune. Marcajul CE și numărul de identificare menționat la alineatul (3) pot fi urmate de o pictogramă sau orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială.

(3) Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat, în cazul în care un astfel de organism este implicat în faza de control a producției sau în evaluarea postconstrucție.

Numărul de identificare al organismului notificat se aplică chiar de către organismul notificat sau, conform instrucțiunilor acestuia, de către producător sau reprezentantul său autorizat ori de către persoana menționată la articolul 19 alineatele (2), (3) sau (4).

CAPITOLUL IV

EVALUAREA CONFORMITĂȚII

Articolul 19

Procedurile aplicabile de evaluare a conformității

(1) Producătorul aplică procedurile prevăzute în modulele menționate la articolele 20, 21 și 22, înainte de introducerea pe piață a produselor prevăzute la articolul 2 alineatul (1).

(2) Importatorul privat aplică procedura prevăzută la articolul 23, înainte de punerea în funcțiune a unui produs menționat la articolul 2 alineatul (1) în cazul în care producătorul nu a efectuat evaluarea conformității pentru produsul în cauză.

(3) Orice persoană care introduce pe piață sau pune în funcțiune un motor de propulsie sau o ambarcațiune după o modificare ori transformare majoră a acesteia sau orice persoană care schimbă destinația unei ambarcațiuni care nu este reglementată de prezenta directivă astfel încât aceasta să se încadreze în domeniul de aplicare al directivei, aplică procedura prevăzută la articolul 23, înainte de introducerea produsului pe piață sau punerea acestuia în funcțiune.

(4) Orice persoană care introduce pe piață o ambarcațiune construită pentru utilizare proprie înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani menționată la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (vii) aplică procedura prevăzută la articolul 23, înainte de introducerea produsului pe piață.

Articolul 20

Proiectare și construcție

(1) Cu privire la proiectarea și construcția ambarcațiunilor de agrement, următoarele proceduri stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE se aplică:

(a)

pentru categoriile de proiectare A și B menționate în anexa I partea A punctul 1:

(i)

pentru ambarcațiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m și mai puțin de 12 m, oricare din următoarele module:

—	modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului);

—	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

—	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

—	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(ii)

pentru ambarcațiunile de agrement cu lungimea corpului între 12 m și 24 m, oricare din următoarele module:

—	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

—	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

—	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(b)

pentru categoria de proiectare C menționată în anexa I partea A punctul 1:

(i)

pentru ambarcațiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m și mai puțin de 12 m, oricare din următoarele module:

—

atunci când standardele armonizate referitoare la punctele 3.2 și 3.3 din anexa I partea A sunt respectate: modulul A (controlul intern al producției), modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului), modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F, modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs) sau modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

—

atunci când standardele armonizate referitoare la anexa I partea A punctele 3.2 și 3.3 nu sunt respectate: modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului), modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F, modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs) sau modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(ii)

pentru ambarcațiunile de agrement cu lungimea corpului între 12 m și 24 m, oricare din următoarele module:

—	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

—	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

—	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(c)

pentru categoria de proiectare D menționată la punctul 1 din partea A a anexei I:

pentru ambarcațiunile de agrement cu lungimea corpului între 2,5 m și 24 m, oricare din următoarele module:

—	modulul A (controlul intern al producției);

—	modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului);

—	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

—	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

—	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității).

(2) În ceea ce privește proiectarea și construcția motovehiculelor nautice, se aplică oricare din următoarele proceduri prevăzute în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

(a)	modulul A (controlul intern al producției);

(b)	modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului);

(c)	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

(d)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(e)	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității).

(3) În ceea ce privește proiectarea și construcția de componente, se aplică oricare din următoarele proceduri stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

(a)	modulul B (examinarea de tip UE) împreună cu modulul C, D, E sau F;

(b)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(c)	modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității).

Articolul 21

Emisii de gaze de eșapament

În ceea ce privește emisiile de gaze de eșapament, pentru produsele menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (d) și (e), producătorul motorului aplică următoarele proceduri stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

(a)

atunci când testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat, oricare din următoarele module:

(i)	modulul B (examinarea de tip UE), împreună cu modulul C, D, E sau F;

(ii)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(iii)

modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(b)

atunci când testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat, oricare din următoarele module:

(i)	modulul B (examinarea de tip UE), împreună cu modulul C1;

(ii)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs).

Articolul 22

Emisii de zgomot

(1) Cu privire la emisiile de zgomot pentru ambarcațiunile de agrement cu motoare de propulsie inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată sau cu instalații cu motor de propulsie inboard și pentru ambarcațiunile de agrement cu motoare de propulsie inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată sau cu instalații cu motor de propulsie inboard, care fac obiectul unei transformări majore a ambarcațiunilor și sunt introduse ulterior pe piață în termen de cinci ani de la efectuarea transformării, producătorul aplică următoarele proceduri stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

(a)

atunci când testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, oricare din următoarele module:

(i)	modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului);

(ii)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(iii)

modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(b)	atunci când testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(c)

atunci când numărul Froude și metoda raportului putere/deplasament sunt utilizate pentru evaluare, oricare dintre următoarele module:

(i)	modulul A (controlul intern al producției);

(ii)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(iii)

modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității).

(2) Cu privire la emisiile de zgomot pentru motovehiculele nautice și motoarele de propulsie outboard și motoarele de propulsie inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată destinate instalării pe ambarcațiunile de agrement, producătorul motovehiculului nautic sau al motorului aplică următoarele proceduri stabilite în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE:

(a)

atunci când testele sunt efectuate utilizând standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, oricare din următoarele module:

(i)	modulul A1 (controlul intern al producției plus încercarea supravegheată a produsului);

(ii)	modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs);

(iii)

modulul H (conformitatea bazată pe asigurarea totală a calității);

(b)	atunci când testele sunt efectuate fără a se utiliza standardul armonizat pentru măsurarea zgomotului, modulul G (conformitatea bazată pe verificarea unității de produs).

Articolul 23

Evaluarea postconstrucție

Evaluarea postconstrucție, menționată la articolul 19 alineatele (2), (3) și (4) se efectuează în conformitate cu anexa V.

Articolul 24

Cerințe suplimentare

(1) Când se utilizează modulul B din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, examinarea de tip UE se desfășoară astfel cum se prevede la punctul 2 a doua liniuță din modulul menționat.

Un tip de produs menționat în modulul B poate acoperi mai multe variante ale produsului în măsura în care:

(a)	diferențele între variante nu afectează nivelul de siguranță și celelalte cerințe de performanță ale produsului; și

(b)	se menționează variante ale produsului în certificatul de examinare de tip UE corespunzător, dacă este cazul prin intermediul unor modificări ale certificatului original.

(2) Când se utilizează modulul A1 din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, controalele asupra produsului se efectuează pe una sau mai multe ambarcațiuni care reprezintă fabricația producătorului și se aplică cerințele suplimentare prevăzute în anexa VI la prezenta directivă.

(3) Posibilitatea de a utiliza organismele interne acreditate menționate în modulele A1 și C1 din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE nu se aplică.

(4) Când se utilizează modulul F din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, procedura descrisă în anexa VII la prezenta directivă se aplică pentru evaluarea conformității cu cerințele privind emisiile de gaze de eșapament.

(5) Când se utilizează modulul C din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, cu privire la evaluarea conformității cu cerințele privind emisiile de gaze de eșapament prevăzute de prezenta directivă și în cazul în care producătorul nu funcționează în conformitate cu un sistem de calitate relevant, astfel cum este descris în modulul H din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, un organism notificat ales de producător efectuează verificarea produselor sau poate dispune efectuarea acesteia la intervale aleatorii stabilite de organismul respectiv, pentru a verifica calitatea controalelor interne asupra produsului. În cazul în care nivelul calității pare nesatisfăcător sau când se consideră necesar să se verifice valabilitatea datelor prezentate de către producător, se aplică procedura prevăzută în anexa VIII la prezenta directivă.

Articolul 25

Documentația tehnică

(1) Documentația tehnică menționată la articolul 7 alineatul (2) conține toate datele și detaliile relevante referitoare la mijloacele utilizate de producător pentru a garanta faptul că produsul respectă cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I. În special, conține documentele relevante enumerate în anexa IX.

(2) Documentația tehnică permite înțelegerea clară a proiectării, a construcției, a funcționării și a evaluării conformității.

CAPITOLUL V

NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Articolul 26

Notificarea

Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre organismele autorizate să îndeplinească sarcini de evaluare a conformității ca părți terțe în temeiul prezentei directive.

Articolul 27

Autoritățile de notificare

(1) Statele membre desemnează o autoritate de notificare care este responsabilă de instituirea și îndeplinirea procedurilor necesare pentru evaluarea și notificarea organismelor de evaluare a conformității în sensul prezentei directive și pentru monitorizarea organismelor notificate, inclusiv de conformitatea cu dispozițiile articolului 32.

(2) Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea menționate la alineatul (1) să fie efectuate de către un organism național de acreditare în înțelesul și conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008.

(3) În cazul în care autoritatea de notificare deleagă sau încredințează într-un alt mod evaluarea, notificarea sau monitorizarea menționate la alineatul (1) unui organism care nu este entitate guvernamentală, respectivul organism este o persoană juridică care se conformează mutatis mutandis cerințelor stabilite la articolul 28. În plus, un astfel de organism dispune de un regim care acoperă responsabilitățile care decurg din activitățile pe care le desfășoară.

(4) Autoritatea de notificare își asumă întreaga răspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismul menționat la alineatul (3).

Articolul 28

Cerințe referitoare la autoritățile de notificare

(1) Autoritatea de notificare este instituită în așa fel încât să nu apară conflicte de interese cu organismele de evaluare a conformității.

(2) Autoritatea de notificare este organizată și funcționează astfel încât să garanteze obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale.

(3) Autoritatea de notificare este organizată în așa fel încât fiecare decizie cu privire la notificarea unui organism de evaluare a conformității să fie luată de persoane competente, diferite de cele care au efectuat evaluarea.

(4) Autoritatea de notificare nu oferă și nu prestează activități pe care le prestează organismele de evaluare a conformității și nici servicii de consultanță în condiții comerciale sau concurențiale.

(5) Autoritatea de notificare garantează confidențialitatea informațiilor pe care le obține.

(6) Autoritatea de notificare are la dispoziția sa un număr suficient de personal competent pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor sale.

Articolul 29

Obligația de informare a autorităților de notificare

Statele membre informează Comisia în legătură cu procedurile lor de evaluare și notificare a organismelor de evaluare a conformității și de monitorizare a organismelor notificate, precum și în legătură cu orice modificări aduse acestora.

Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective.

Articolul 30

Cerințe cu privire la organismele notificate

(1) În sensul notificării în temeiul prezentei directive, un organism de evaluare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (2)-(11).

(2) Organismul de evaluare a conformității este înființat în baza dreptului intern și are personalitate juridică.

(3) Organismul de evaluare a conformității este un organism terț, independent de organizația sau de produsul pe care îl evaluează.

Un organism care aparține unei asociații de afaceri sau unei federații profesionale care reprezintă întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau întreținerea produselor pe care le evaluează poate fi considerat a fi un astfel de organism, cu condiția să se demonstreze că este independent și că nu există conflicte de interese.

(4) Organismul de evaluare a conformității, personalul de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu acționează ca proiectant, producător, furnizor, instalator, cumpărător, proprietar, utilizator sau operator de întreținere a produselor pe care le evaluează și nici ca reprezentant al vreuneia dintre acele părți. Acest lucru nu împiedică utilizarea produselor evaluate care sunt necesare pentru operațiunile organismului de evaluare a conformității sau utilizarea unor astfel de produse în scopuri personale.

Un organism de evaluare a conformității, personalul din conducerea generală a acestuia și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu pot fi direct implicați în proiectarea sau fabricarea, comercializarea, instalarea, utilizarea sau întreținerea produselor respective și nici nu reprezintă părțile angajate în acele activități. Aceștia nu se implică în activități care le-ar putea afecta imparțialitatea sau integritatea în ceea ce privește activitățile de evaluare a conformității pentru care sunt notificați. Aceste dispoziții se aplică în special serviciilor de consultanță.

Organismele de evaluare a conformității se asigură că activitățile filialelor sau ale subcontractanților lor nu afectează confidențialitatea, obiectivitatea sau imparțialitatea activităților lor de evaluare a conformității.

(5) Organismele de evaluare a conformității și personalul acestora îndeplinesc activitățile de evaluare a conformității la cel mai înalt grad de integritate profesională și de competență tehnică necesară în domeniul respectiv și sunt liberi de orice presiuni și stimulente, îndeosebi financiare, care le-ar putea influența aprecierea sau rezultatele activităților lor de evaluare a conformității, în special în ceea ce privește persoanele sau grupurile de persoane interesate de rezultatele activităților în cauză.

(6) Un organism de evaluare a conformității este capabil să îndeplinească atribuțiile de evaluare a conformității care îi sunt atribuite prin dispozițiile articolelor 19-24 și pentru care a fost notificat, indiferent dacă atribuțiile respective sunt îndeplinite chiar de către organismul de evaluare a conformității sau în numele și sub responsabilitatea acestuia.

De fiecare dată și pentru fiecare procedură de evaluare a conformității și pentru fiecare tip sau categorie de produse pentru care este notificat, organismul de evaluare a conformității are la dispoziție:

(a)	personalul necesar având cunoștințe tehnice și experiență suficientă și corespunzătoare pentru a îndeplini sarcinile de evaluare a conformității;

(b)

descrierile necesare ale procedurilor în conformitate cu care se realizează evaluarea conformității, asigurându-se transparența și posibilitatea de a reproduce procedurile în cauză.

Acesta dispune de politici și proceduri adecvate care fac o distincție între sarcinile îndeplinite ca organism notificat și orice alte activități;

(c)

procedurile necesare pentru a-și desfășura activitățile ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate și structura acesteia, de gradul de complexitate al tehnologiei utilizate pentru realizarea produsului respectiv, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție.

Organismul competent are mijloacele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile tehnice și administrative legate de activitățile de evaluare a conformității în mod corespunzător și are acces la toate echipamentele sau facilitățile necesare.

(7) Personalul responsabil de îndeplinirea activităților de evaluare a conformității dispune de următoarele:

(a)	o pregătire tehnică și profesională solidă care acoperă toate activitățile de evaluare a conformității din domeniul de aplicare relevant pentru care organismul de evaluare a conformității a fost notificat;

(b)	cunoașterea satisfăcătoare a cerințelor evaluărilor pe care le efectuează și autoritatea corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări;

(c)	cunoașterea și înțelegerea corespunzătoare a cerințelor esențiale, a standardelor armonizate aplicabile, a legislației de armonizare relevantă a Uniunii și a legislației naționale relevante;

(d)	capacitatea de a întocmi certificate, evidențe și rapoarte care să demonstreze că au fost realizate evaluări.

(8) Imparțialitatea organismelor de evaluare a conformității, a conducerii generale și a personalului de evaluare al acestora este garantată.

Remunerația conducerii generale și a personalului de evaluare al unui organism de evaluare a conformității nu depinde de numărul de evaluări realizate sau de rezultatele evaluărilor respective.

(9) Organismele de evaluare a conformității încheie o asigurare de răspundere în cazul în care răspunderea nu revine, în conformitate cu dreptului intern, statului membru sau în cazul în care statul membru nu este direct responsabil pentru evaluarea conformității.

(10) Personalul unui organism de evaluare a conformității păstrează secretul profesional referitor la toate informațiile obținute în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul articolelor 19-24 sau al oricărei dispoziții din dreptul intern de punere în aplicare a acestuia, mai puțin față de autoritățile competente ale statului membru în care sunt îndeplinite activitățile sale. Drepturile de autor sunt protejate.

(11) Organismele de evaluare a conformității participă la activitățile de standardizare relevante și la activitățile grupului de coordonare a organismelor notificate înființat în temeiul articolului 42 sau se asigură de informarea personalului lor de evaluare cu privire la aceste activități și pun în aplicare, ca orientare generală, deciziile și documentele administrative produse ca rezultat al activității grupului respectiv.

Articolul 31

Prezumția de conformitate

În cazul în care un organism de evaluare a conformității demonstrează conformitatea sa cu criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante sau în părți din acestea, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră că acesta este în conformitate cu prevederile articolului 30 în măsura în care standardele armonizate aplicabile reglementează aceste cerințe.

Articolul 32

Filiale și subcontractanți ai organismelor notificate

(1) În cazul în care un organism notificat subcontractează anumite sarcini referitoare la evaluarea conformității sau recurge la o filială, acesta se asigură că subcontractantul sau filiala îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 30 și informează autoritatea de notificare în acest sens.

(2) Organismele notificate preiau întreaga responsabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanți sau filiale oriunde ar fi acestea stabilite.

(3) Activitățile pot fi subcontractate sau îndeplinite de o filială doar cu acordul clientului.

(4) Organismele notificate pun la dispoziția autorităților de notificare documentele relevante privind evaluarea calificărilor subcontractantului sau ale filialei și privind activitățile îndeplinite de aceștia în temeiul articolelor 19-24.

Articolul 33

Cererea de notificare

(1) Un organism de evaluare a conformității depune o cerere de notificare către autoritatea de notificare a statului membru în care este constituit.

(2) Cererea menționată la alineatul (1) este însoțită de o descriere a activităților de evaluare a conformității, a modulului sau modulelor de evaluare a conformității și a produsului sau produselor pentru care organismul se consideră a fi competent, precum și de un certificat de acreditare, în cazul în care acesta există, eliberat de un organism național de acreditare, care să ateste că organismul de evaluare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 30.

(3) În cazul în care organismul de evaluare a conformității în cauză nu poate prezenta un certificat de acreditare, acesta prezintă autorității de notificare toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recunoașterea și monitorizarea periodică a conformității acestuia cu cerințele prevăzute la articolul 30.

Articolul 34

Procedura de notificare

(1) Autoritățile de notificare pot notifica numai organismele de evaluare a conformității care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 30.

(2) Autoritățile de notificare înștiințează Comisia și celelalte state membre folosind instrumentul de notificare electronică dezvoltat și administrat de Comisie.

(3) Notificarea include detalii complete ale activităților de evaluare a conformității, ale modulului sau modulelor de evaluare a conformității și ale produsului sau produselor în cauză și atestarea competenței necesare.

(4) În cazul în care o notificare nu se bazează pe un certificat de acreditare menționat la articolul 33 alineatul (2), autoritatea de notificare prezintă Comisiei și celorlalte state membre documentele justificative care atestă competența organismului de evaluare a conformității și măsurile adoptate pentru a se asigura că organismul respectiv va fi monitorizat periodic și că va îndeplini în continuare cerințele prevăzute la articolul 30.

(5) Organismul în cauză poate îndeplini activitățile unui organism notificat numai în cazul în care nu există obiecții din partea Comisiei sau a celorlalte state membre, transmise în termen de două săptămâni de la notificare, în cazul în care se utilizează un certificat de acreditare, sau în termen de două luni de la notificare, în cazul în care nu se utilizează acreditarea.

Numai un astfel de organism este considerat organism notificat în sensul prezentei directive.

(6) Comisia și celelalte state membre sunt înștiințate cu privire la orice modificări relevante ulterioare aduse notificării.

Articolul 35

Numerele de identificare și listele cu organisme notificate

(1) Comisia atribuie un număr de identificare fiecărui organism notificat.

Comisia atribuie un singur astfel de număr, chiar dacă organismul este notificat în baza mai multor acte ale Uniunii.

În plus, statele membre alocă un cod de identificare unui organism notificat care a fost autorizat de o autoritate de notificare să îndeplinească evaluări ale conformității post- construcție.

(2) Comisia pune la dispoziția publicului lista organismelor notificate în temeiul prezentei directive, inclusiv numerele de identificare și, după caz, codurile care le-au fost alocate și activitățile pentru care au fost notificate.

Comisia se asigură că această listă este menținută la zi.

Articolul 36

Modificări aduse notificărilor

(1) În cazul în care o autoritate de notificare a constatat sau a fost informată că un organism notificat nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 30 sau că acesta nu își îndeplinește obligațiile, autoritatea de notificare restricționează, suspendă sau retrage notificarea, după caz, în funcție de gravitatea încălcării cerințelor sau a neîndeplinirii obligațiilor. Statul membru informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta.

(2) În caz de restricționare, suspendare sau retragere a notificării sau în cazul în care organismul notificat și-a încetat activitatea, statul membru notificator ia măsurile adecvate pentru a se asigura că dosarele organismului respectiv sunt fie prelucrate de un alt organism notificat, fie sunt puse la dispoziția autorităților de notificare și de supraveghere a pieței responsabile, la cererea acestora.

Articolul 37

Contestarea competenței organismelor notificate

(1) Comisia investighează toate cazurile în care are îndoieli sau i se aduce la cunoștință o îndoială cu privire la competența unui organism notificat sau la continuarea îndeplinirii de către un organism notificat a cerințelor și a responsabilităților care îi revin.

(2) Statul membru care a transmis notificarea prezintă Comisiei, la cerere, toate informațiile referitoare la motivele notificării sau la menținerea competenței organismului în cauză.

(3) Comisia se asigură că toate informațiile sensibile obținute pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate confidențial.

(4) În cazul în care constată că un organism notificat nu satisface sau nu mai satisface cerințele pentru a fi notificat, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care solicită statului membru care notifică să ia măsurile corective necesare, inclusiv retragerea notificării, după caz.

Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 50 alineatul (2).

Articolul 38

Obligații operaționale ale organismelor notificate

(1) Organismele notificate îndeplinesc evaluări ale conformității în concordanță cu procedurile de evaluare a conformității prevăzute la articolele 19-24.

(2) Evaluarea conformității se efectuează în mod proporțional, evitând sarcinile inutile pentru operatorii economici și importatorii privați. Organismul de evaluare a conformității își desfășoară activitatea ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate și structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei utilizate pentru realizarea produselor, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție.

Procedând astfel, organismele în cauză respectă totuși gradul de precizie și nivelul de protecție necesare pentru conformitatea produsului cu prezenta directivă.

(3) În cazul în care un organism notificat constată că cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și în anexa I sau în standardele armonizate corespunzătoare nu sunt îndeplinite de către un producător sau un importator privat, acesta solicită producătorului sau importatorului privat să ia măsurile corective corespunzătoare și nu emite un certificat de conformitate.

(4) În cazul în care, pe parcursul monitorizării conformității, ulterior eliberării certificatului, un organism notificat constată că un produs nu mai este conform, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare și suspendă sau retrage certificatul, în funcție de necesitate.

(5) În cazul în care nu sunt luate măsuri corective sau acestea nu au efectul necesar, organismul notificat restricționează, suspendă sau retrage orice certificat, după caz.

Articolul 39

Cale de atac

Statele membre se asigură că este disponibilă o cale de atac împotriva deciziilor organismelor notificate.

Articolul 40

Obligația de informare a organismelor notificate

(1) Organismele notificate informează autoritatea de notificare cu privire la:

(a)	orice refuz, restricție, suspendare sau retragere a unui certificat;

(b)	orice circumstanță care afectează domeniul de aplicare și condițiile notificării;

(c)	orice cerere de informare cu privire la activitățile de evaluare a conformității, primită de la autoritățile de supraveghere a pieței;

(d)	la cerere, activitățile de evaluare a conformității realizate în limita domeniului de aplicare al notificării și orice altă activitate realizată, inclusiv activitățile și subcontractările transfrontaliere.

(2) Organismele notificate furnizează celorlalte organisme notificate în temeiul prezentei directive, care îndeplinesc activități similare de evaluare a conformității cu privire la aceleași produse, informații relevante privind aspecte legate de rezultate negative și, la cerere, pozitive ale evaluării conformității.

Articolul 41

Schimbul de experiență

Comisia prevede organizarea schimbului de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de politica privind notificarea.

Articolul 42

Coordonarea organismelor notificate

Comisia se asigură de existența unei coordonări și a unei cooperări adecvate între organismele notificate în temeiul prezentei directive și de buna funcționare a acestora în cadrul unui grup sau unor grupuri sectoriale ale organismelor notificate.

Statele membre se asigură că organismele notificate de acestea participă la activitatea grupului sau grupurilor respective, în mod direct sau prin reprezentanți desemnați.

CAPITOLUL VI

SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL PRODUSELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE

Articolul 43

Supravegherea pieței Uniunii și controlul produselor care intră pe piața Uniunii

Articolul 15 alineatul (3) și articolele 16-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică în cazul produselor reglementate de prezenta directivă.

Articolul 44

Procedura aplicabilă produselor care prezintă un risc la nivel național

(1) În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au motive suficiente să creadă că un produs reglementat prin prezenta directivă reprezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului, acestea efectuează o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind cerințele relevante prevăzute în prezenta directivă. Operatorii economici relevanți sau importatorul privat cooperează, după caz, cu autoritățile de supraveghere a pieței.

În cazul unui operator economic pentru care, pe parcursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul nu este conform cerințelor prevăzute în prezenta directivă, acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă acțiunile corective corespunzătoare pentru a aduce produsul în conformitate cu acele cerințe, să retragă produsul de pe piață sau să îl recheme în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului, pe care o stabilesc acestea.

În cazul unui importator privat pentru care, pe parcursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul nu este conform cerințelor prevăzute în prezenta directivă, importatorul privat este informat de îndată cu privire la acțiunea corectivă corespunzătoare care urmează a fi întreprinsă pentru a aduce produsul în conformitate cu acele cerințe, pentru a suspenda punerea în funcțiune a produsului sau pentru a suspenda utilizarea produsului, proporțional cu natura riscului.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează în consecință organismul notificat pertinent.

Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor menționate la prezentul alineat paragraful al doilea și al treilea.

(2) În cazul în care consideră că neconformitatea nu este limitată la teritoriul lor național, autoritățile de supraveghere a pieței informează Comisia și celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile solicitate să fie întreprinse de operatorul economic relevant.

(3) Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse acțiunile corective adecvate pentru toate produsele vizate pe care acesta le-a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii.

Importatorul privat se asigură că se iau măsurile corective corespunzătoare în ceea ce privește produsul pe care l-a importat în Uniune pentru uz propriu.

(4) În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (1) paragraful al doilea, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a produsului pe piața națională sau a retrage sau a rechema produsul de pe piață.

În cazul în care importatorul privat nu ia măsurile corective adecvate, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii adecvate pentru a interzice punerea în funcțiune a produsului sau pentru a interzice sau a limita utilizarea produsului pe teritoriul lor.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează Comisia și celelalte state membre, fără întârziere, cu privire la astfel de măsuri.

(5) Informațiile menționate la alineatul (4) furnizează toate detaliile disponibile, în special cu privire la datele necesare pentru a identifica produsul neconform, originea produsului, natura neconformității invocate și a riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și punctul de vedere al operatorului economic relevant sau al importatorului privat. În special, autoritățile de supraveghere a pieței precizează dacă neconformitatea se datorează fie:

(a)	neîndeplinirii de către produs a cerințelor cu privire la sănătatea sau siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului prevăzute în prezenta directivă; sau

(b)	deficiențelor existente în standardele armonizate menționate la articolul 14, care conferă o prezumție de conformitate.

(6) Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura în temeiul prezentului articol, informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și informațiile suplimentare referitoare la neconformitatea produsului în cauză aflate la dispoziția lor și cu privire la obiecțiile lor, în caz de dezacord cu măsura națională notificată.

(7) În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4), niciun stat membru și nici Comisia nu ridică vreo obiecție cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.

(8) Statele membre se asigură că se iau măsurile restrictive corespunzătoare în legătură cu produsul în cauză, cum ar fi retragerea fără întârziere a produsului de pe piețele lor.

Articolul 45

Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii

(1) În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 44 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o măsură națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază fără întârziere consultări cu statele membre și cu operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) sau importatorul privat și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care determină dacă măsura națională este justificată sau nu.

Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora și operatorului sau operatorilor economici relevanți sau importatorului privat.

(2) În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că produsul neconform este retras de pe piețele lor și informează Comisia în consecință. În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura.

(3) În cazul în care măsura națională este considerată justificată, iar neconformitatea produsului este atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate, astfel cum sunt menționate la articolul 44 alineatul (5) litera (b) din prezenta directivă, Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

Articolul 46

Neconformitatea formală

(1) Fără a aduce atingere articolului 44, un stat membru solicită operatorului economic relevant sau importatorului privat să pună capăt neconformității în cauză, în cazul în care acesta constată unul dintre următoarele aspecte:

(a)	marcajul CE este aplicat prin încălcarea articolului 16, a articolului 17 sau a articolului 18;

(b)	marcajul CE, astfel cum este menționat la articolul 17, nu este aplicat;

(c)	declarația de conformitate UE sau declarația menționată în anexa III nu este întocmită;

(d)	declarația de conformitate UE sau declarația menționată în anexa III nu este întocmită corect;

(e)	documentația tehnică este fie absentă, fie incompletă;

(f)	informațiile prevăzute la articolul 7 alineatul (6) sau la articolul 9 alineatul (3) sunt fie absente, fie false, fie incomplete;

(g)	orice alte cerințe administrative prevăzute la articolul 7 sau la articolul 9 nu sunt îndeplinite.

(2) În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul (1) se menține, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricționa sau interzice punerea la dispoziție pe piață a produsului sau pentru a se asigura că acesta este rechemat sau retras de pe piață, sau – în cazul unui produs importat de un importator privat pentru utilizarea proprie – că utilizarea acestuia este interzisă sau restricționată.

CAPITOLUL VII

ACTE DELEGATE ȘI ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 47

Delegarea de competențe

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 48, pentru a modifica următoarele:

(a)

pentru a ține seama de progresele cunoștințelor tehnice și de noile dovezi științifice:

(i)	punctele 2.3, 2.4 și 2.5, precum și partea B secțiunea 3 și partea C secțiunea 3 din anexa I;

(ii)	anexele VII și IX; și

(b)	anexa V, pentru a ține seama de progresele cunoștințelor științifice, de adecvarea asigurării conformității echivalente și de noile dovezi științifice.

Articolul 48

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 47 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 17 ianuarie 2014. Comisia întocmește un raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 47 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 47 intră în vigoare doar dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 49

Acte de punere în aplicare

(1) Pentru a ține seama de progresele cunoștințelor tehnice și pentru a se asigura că această directivă se aplică în mod uniform, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare referitoare la:

(a)	proceduri detaliate privind punerea în aplicare a articolului 24, ținând seama de nevoile specifice în materie de evaluare a conformității produselor reglementate de prezenta directivă;

(b)	aplicarea detaliată a categoriilor de proiectare a ambarcațiunilor prevăzute în partea A punctul 1 din anexa I, inclusiv utilizarea terminologiei în domeniul meteorologiei și a scărilor de măsurare utilizate în cadrul acesteia;

(c)	proceduri detaliate pentru identificarea ambarcațiunilor prevăzută în partea A punctul 2.1 din anexa I, inclusiv clarificarea terminologiei și desemnarea și administrarea codurilor care au fost acordate producătorilor stabiliți în afara Uniunii;

(d)	informațiile de pe plăcuța constructorului prevăzute în partea A punctul 2.2 din anexa I;

(e)	aplicarea regulamentelor cu privire la luminile de navigație prevăzute în partea A punctul 5.7 din anexa I;

(f)	măsuri pentru prevenirea deversării, în special în ce privește funcționarea rezervoarelor de stocare, prevăzută în partea A punctul 5.8 din anexa I;

(g)	instalarea și testarea instalațiilor alimentate cu gaz și a sistemelor de alimentare cu gaz instalate permanent pe ambarcațiuni;

(h)	formatul și conținutul manualului proprietarului;

(i)	formatul și conținutul chestionarului de raportare care trebuie să fie completat de statele membre astfel cum se menționează la articolul 51.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 50 alineatul (3).

(2) Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător, atunci când un produs prezintă riscuri grave pentru sănătatea și siguranța persoanelor, a bunurilor sau a mediului, în ceea ce privește alineatul (1) literele (a), (b), (e), (f) și (g), Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile în conformitate cu procedura menționată la articolul 50 alineatul (4).

Articolul 50

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament.

(5) Comisia consultă comitetul cu privire la orice chestiune pentru care Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 sau orice alt act legislativ al Uniunii impune consultarea experților sectoriali.

(6) Comitetul poate să examineze, de asemenea, orice altă chestiune privind aplicarea prezentei directive semnalată fie de președintele său, fie de un reprezentant al unui stat membru, în conformitate cu regulamentul său de procedură.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE SPECIFICE

Articolul 51

Raportare

Până la 18 ianuarie 2021 și, ulterior, la fiecare cinci ani, statele membre completează un chestionar emis de Comisie cu privire la aplicarea prezentei directive.

Până la 18 ianuarie 2022 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia, cu trimitere la răspunsurile statelor membre la chestionarul menționat la primul paragraf, elaborează și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive.

Articolul 52

Reexaminare

Până la 18 ianuarie 2022, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la:

(a)

fezabilitatea din punct de vedere tehnic a reducerii suplimentare a emisiilor motoarelor de propulsie ale ambarcațiunilor și introducerea de cerințe pentru emisiile prin evaporare și sistemele de alimentare care se aplică motoarelor și sistemelor de propulsie, ținând seama de eficiența tehnologiilor din punct de vedere al costului și de necesitatea de a conveni asupra unor valori armonizate la nivel global pentru sector, ținând seama de orice inițiative majore de pe piață; și

(b)

impactul asupra informării consumatorilor și asupra producătorilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, pe care îl au categoriile de proiectare a ambarcațiunilor enumerate în anexa I, care sunt bazate pe rezistența la forța vântului și la înălțimea semnificativă a valurilor, ținând seama de evoluțiile standardizării la nivel internațional. Acest raport cuprinde o evaluare a necesității unor specificații sau subdiviziuni suplimentare pentru categoriile de proiectare a ambarcațiunilor și propune subcategorii suplimentare, după caz.

Rapoartele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) sunt însoțite, dacă este cazul, de propuneri legislative.

Articolul 53

Sancțiuni

Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile, care pot include sancțiuni penale pentru încălcări grave, aplicabile încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.

Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare și pot fi mai severe în cazul în care operatorul economic sau importatorul privat în cauză a comis anterior o încălcare similară a dispozițiilor prezentei directive.

CAPITOLUL IX

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 54

Transpunere

(1) Statele membre adoptă și publică, până la 18 ianuarie 2016, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul respectivelor acte.

Statele membre aplică respectivele acte de la 18 ianuarie 2016. Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 55

Perioada de tranziție

(1) Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau punerea în funcțiune a produselor reglementate prin Directiva 94/25/CE care sunt în conformitate cu directiva menționată și care au fost introduse pe piață sau puse în funcțiune înainte de 18 ianuarie 2017.

(2) Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau punerea în funcțiune a motoarelor de propulsie AS outboard cu o putere inferioară sau egală cu 15 kW care sunt conforme cu limitele de emisii de gaze de eșapament din etapa I prevăzută în anexa I partea B punctul 2.1 și care au fost fabricate de către întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (14) și care au fost introduse pe piață înainte de 18 ianuarie 2020.

Articolul 56

Abrogare

Directiva 94/25/CE se abrogă cu efect de la 18 ianuarie 2016. Trimiterile la directiva abrogată se interpretează drept trimiteri la prezenta directivă.

Articolul 57

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 58

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 20 noiembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS

(1) JO C 43, 15.2.2012, p. 30.

(2) Poziția Parlamentului European din 9 octombrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 noiembrie 2013.

(3) JO L 164, 30.6.1994, p. 15.

(4) JO L 214, 26.8.2003, p. 18.

(5) JO C 136, 4.6.1985, p. 1.

(6) JO L 204, 21.7.1998, p. 37.

(7) JO L 218, 13.8.2008, p. 30.

(8) JO L 218, 13.8.2008, p. 82.

(9) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

(10) JO L 59, 27.2.1998, p. 1.

(11) JO L 188, 18.7.2009, p. 1.

(12) JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(13) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(14) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

ANEXA I

CERINȚE ESENȚIALE

A. Cerințe esențiale pentru proiectare și construcție a produselor menționate la articolul 2 alineatul (1)

1. CATEGORII DE PROIECTARE A AMBARCAȚIUNILOR

Categorie de proiectare	Forța vântului (pe scara Beaufort)	Înălțimea semnificativă a valurilor (H ⅓, metri)
A	peste 8	peste 4
B	până la și inclusiv 8	până la și inclusiv 4
C	până la și inclusiv 6	până la și inclusiv 2
D	până la și inclusiv 4	până la și inclusiv 0,3

Note explicative:

Se consideră că o ambarcațiune de agrement încadrată în categoria de proiectare A este proiectată pentru condiții de vânt cu o forță care poate depăși 8 (pe scara Beaufort) și valuri cu o înălțime semnificativă de cel puțin 4 metri, excluzând totuși situațiile extreme cum ar fi furtunile, furtunile violente, uraganele, tornadele și condițiile extreme pe mare sau valurile gigant.

B.	Se consideră că o ambarcațiune de agrement încadrată în categoria de proiectare B este proiectată pentru condiții de vânt cu o forță de până la 8 inclusiv și valuri cu o înălțime semnificativă de până la 4 metri inclusiv.

C.	Se consideră că o ambarcațiune încadrată în categoria de proiectare C este proiectată pentru condiții de vânt cu o forță de maximum 6 inclusiv și valuri cu o înălțime semnificativă de până la 2 metri inclusiv.

Se consideră că o ambarcațiune încadrată în categoria de proiectare D este proiectată pentru condiții de vânt cu o forță de maximum 4 inclusiv și valuri cu o înălțime semnificativă de până la 0,3 metri inclusiv, cu valuri ocazionale cu o înălțime de maximum 0,5 metri.

Ambarcațiunile din fiecare categorie de proiectare trebuie proiectate și construite pentru a corespunde parametrilor în ceea ce privește stabilitatea, flotabilitatea, precum și celorlalte cerințe esențiale relevante prevăzute în prezenta anexă, precum și caracteristicilor de conducere și manevrare.

2. SPECIFICAȚII GENERALE

2.1. Identificarea ambarcațiunii

Fiecare ambarcațiune se marchează cu un număr de identificare care include următoarele informații:

1.	codul țării producătorului;

2.	codul unic al producătorului, alocat de autoritatea națională a statului membru;

3.	numărul unic de serie;

4.	luna și anul de fabricație;

5.	anul modelului.

Cerințele detaliate privind numărul de identificare menționat la primul paragraf sunt stabilite în standardul armonizat relevant.

2.2. Plăcuța constructorului ambarcațiunii

Fiecare ambarcațiune poartă o plăcuță fixată permanent și separată de numărul de identificare al ambarcațiunii, cuprinzând cel puțin următoarele informații:

(a)	numele producătorului, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată a acestuia, precum și adresa de contact;

(b)	marcajul CE, astfel cum este menționat la articolul 18;

(c)	categoria de proiectare a ambarcațiunii în conformitate cu secțiunea 1;

(d)	capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător, conform punctului 3.6, exclusiv greutatea conținutului rezervoarelor fixe atunci când sunt pline;

(e)	numărul de persoane recomandat de către producător, pentru care a fost proiectată ambarcațiunea.

În cazul unei evaluări după terminarea construcției, datele de contact și cerințele menționate la litera (a) le includ pe cele ale organismului notificat care a efectuat evaluarea conformității.

2.3. Prevenirea căderilor peste bord și mijloace care permit revenirea la bord

Ambarcațiunile se proiectează astfel încât riscul de cădere peste bord să fie redus la minimum și să se faciliteze revenirea la bord. Mijloacele de revenire la bord sunt accesibile pentru o persoană aflată în apă sau pot fi desfășurate de aceasta fără ajutor.

2.4. Vizibilitatea de la postul principal de comandă

Pe ambarcațiunile de agrement, postul principal de comandă oferă conducătorului, în condiții normale de utilizare (viteză și încărcătură), o vizibilitate bună de jur-împrejur.

2.5. Manualul proprietarului

Fiecare produs dispune de un manual al proprietarului în conformitate cu articolul 7 alineatul (7) și cu articolul 9 alineatul (4). Manualul respectiv furnizează toate informațiile necesare pentru utilizarea produsului în condiții de siguranță, atrăgând atenția în mod special asupra instalării, întreținerii, exploatării în condiții normale, prevenirii riscurilor și gestionării riscurilor.

3. CERINȚE REFERITOARE LA INTEGRITATEA ȘI LA CARACTERISTICILE CONSTRUCȚIEI

3.1. Structură

Alegerea și combinarea materialelor, cât și construcția, garantează că ambarcațiunea este suficient de robustă din toate punctele de vedere. O atenție specială se acordă categoriei de proiectare, în conformitate cu secțiunea 1, și capacității maxime de încărcare recomandată de către producător, în conformitate cu punctul 3.6.

3.2. Stabilitatea și bordul liber

Ambarcațiunea are o stabilitate și un bord liber suficiente, ținându-se seama de categoria sa de proiectare în conformitate cu secțiunea 1 și de capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător în conformitate cu punctul 3.6.

3.3. Plutire și flotabilitate

Ambarcațiunea este construită în așa fel încât să i se confere caracteristici de flotabilitate corespunzătoare categoriei sale de proiectare în conformitate cu secțiunea 1 și capacității maxime de încărcare recomandate de producător în conformitate cu punctul 3.6. Toate ambarcațiunile de agrement cu mai multe corpuri locuibile susceptibile de răsturnare au o flotabilitate suficientă pentru a le permite să plutească în poziție răsturnată.

Ambarcațiunile cu o lungime de mai puțin de 6 metri care sunt susceptibile de inundare atunci când sunt utilizate conform categoriei lor de proiectare sunt prevăzute cu mijloace adecvate de plutire în condiții de inundare.

3.4. Deschideri în corp, punte și suprastructură

Deschiderile practicate la nivelul corpului, al punții (sau al punților) și al suprastructurii nu afectează integritatea structurală a ambarcațiunii sau etanșeitatea acesteia atunci când sunt închise.

Ferestrele, hublourile, ușile și bocaporții rezistă la presiunea apei care ar putea să se înregistreze în locul unde acestea sunt amplasate, ca și la sarcini punctuale, aplicate prin greutatea persoanelor care se deplasează pe punte.

Armăturile destinate să permită trecerea apei către sau provenind dinspre interiorul corpului, aflate sub linia de plutire corespunzând capacității maxime de încărcare recomandate de către producător în conformitate cu punctul 3.6, se prevăd cu dispozitive de închidere ușor accesibile.

3.5. Inundare

Toate ambarcațiunile se proiectează astfel încât riscul de scufundare să fie redus la minimum.

Dacă este cazul, se acordă o atenție deosebită:

(a)	cockpiturilor și altor adâncituri de pe punte, care ar trebui să fie cu autodrenare sau să fie prevăzute cu alte mijloace care să împiedice apa să intre în interiorul ambarcațiunii;

(b)	dispozitivelor de ventilare;

(c)	evacuării apei prin pompe sau prin alte mijloace.

3.6. Capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător

Capacitatea maximă de încărcare recomandată de producător [combustibil, apă, provizii, echipamente diverse și persoane (în kilograme)] pentru care a fost proiectată ambarcațiunea se determină în conformitate cu categoria de proiectare (secțiunea 1), stabilitatea și bordul liber (punctul 3.2) și de plutire și flotabilitate (punctul 3.3) acesteia.

3.7. Amplasarea plutei de salvare

Toate ambarcațiunile de agrement din categoriile de proiectare A și B, precum și cele din categoriile de proiectare C și D cu o lungime mai mare de 6 metri sunt prevăzute cu unul sau mai multe amplasamente pentru una sau mai multe plute de salvare, de dimensiuni suficiente pentru a prelua numărul de persoane pe care ambarcațiunea de agrement este destinată să le transporte, în conformitate cu recomandarea producătorului. Acest(e) amplasament(e) pentru pluta (plutele) de salvare este (sunt) ușor accesibil(e) în orice moment.

3.8. Evacuarea

Toate ambarcațiunile de agrement cu mai multe corpuri locuibile sunt prevăzute cu mijloace de evacuare eficiente în caz de răsturnare. Atunci când se prevede un mijloc de evacuare pentru utilizarea în poziție răsturnată, acesta nu compromite structura (punctul 3.1), stabilitatea (punctul 3.2) sau flotabilitatea (punctul 3.3), indiferent dacă ambarcațiunea de agrement este în poziție normală sau răsturnată.

Toate ambarcațiunile de agrement cu mai multe spații locuibile se prevăd cu mijloace de evacuare eficiente în caz de incendiu.

3.9. Ancorarea, amararea și remorcarea

Toate ambarcațiunile, ținându-se seama de categoria lor de proiectare și de caracteristicile lor, se prevăd cu unul sau mai multe puncte de ancorare sau cu alte mijloace capabile să poată îndeplini în deplină siguranță funcții de ancorare, amarare și remorcare.

4. CARACTERISTICI DE CONDUCERE ȘI MANEVRARE

Producătorul se asigură că ambarcațiunea prezintă caracteristici de conducere și manevrare satisfăcătoare atunci când este echipată cu motorul de propulsie cel mai puternic pentru care ambarcațiunea este proiectată și construită. Pentru toate motoarele de propulsie, puterea nominală maximă se declară în manualul proprietarului.

5. CERINȚE DE INSTALARE

5.1. Motoarele și compartimentele motoarelor

5.1.1. Motoarele inboard

Toate motoarele inboard se amplasează într-un loc închis și izolat de spațiul pentru locuit și de o manieră care să reducă la minimum riscurile de incendiu sau de propagare a incendiilor, ca și riscurile cauzate de emanațiile toxice, căldură, zgomot sau vibrații în spațiul pentru locuit.

Părțile și accesoriile motorului, care necesită un control și/sau o întreținere frecvente, sunt ușor accesibile.

Materialele izolante utilizate în interiorul compartimentelor motoarelor nu susțin combustia.

5.1.2. Ventilarea

Compartimentul motorului este ventilat. Trebuie să se reducă la minimum intrarea apei în compartimentul motorului prin deschideri.

5.1.3. Părțile expuse

Atunci când motorul nu este protejat de o carcasă sau nu are un locaș propriu închis, părțile expuse mobile sau fierbinți care ar putea provoca vătămări corporale se protejează efectiv.

5.1.4. Pornirea motorului de propulsie outboard

Orice motoare outboard instalate pe orice ambarcațiuni se prevăd cu un dispozitiv care să prevină pornirea în viteză a motorului, cu excepția cazurilor următoare:

(a)	când forța de tracțiune la punct fix produsă de motor este inferioară valorii de 500 de newtoni (N);

(b)	când motorul este echipat cu un limitator de putere care limitează forța de tracțiune la 500 N în momentul pornirii motorului.

5.1.5. Motovehicule nautice care funcționează fără pilot

Motovehiculele nautice sunt echipate cu un dispozitiv de oprire automată a motorului de propulsie sau cu un dispozitiv automat care să asigure o mișcare circulară înainte cu viteză redusă atunci când pilotul părăsește ambarcațiunea în mod deliberat sau atunci când cade peste bord.

5.1.6. Motoarele de propulsie outboard prevăzute cu eche se echipează cu un dispozitiv de oprire de avarie care poate fi atașat timonierului.

5.2. Sistemul de alimentare

5.2.1. Observații generale

Dispozitivele și echipamentele de umplere, de înmagazinare, de ventilație și de aducție a carburantului se concep și se instalează de o manieră care să reducă la minimum riscurile de incendiu și de explozie.

5.2.2. Rezervoare de combustibil

Rezervoarele, conductele și furtunurile de combustibil sunt fixate în condiții de siguranță și separate sau protejate de orice sursă de căldură importantă. Alegerea materialelor constitutive și a metodelor de fabricație a rezervoarelor se face în conformitate cu conținutul rezervorului și de tipul de combustibil.

Spațiile destinate rezervoarelor de benzină sunt ventilate.

Rezervoarele de benzină nu constituie o parte a corpului și sunt:

(a)	protejate împotriva pericolului de incendiu provocat de orice motor și de alte surse de aprindere;

(b)	izolate de spațiile pentru locuit de la bord.

Rezervoarele de combustibil diesel pot fi integrate în corpul ambarcațiunii.

5.3. Sistemul electric

Circuitele electrice se proiectează și se instalează de o manieră în care să asigure buna funcționare a ambarcațiunii în condiții de utilizare normale și să reducă la minimum riscurile de incendiu și de electrocutare.

Toate circuitele electrice, cu excepția circuitelor de pornire a motorului care provin de la baterii, rămân în siguranță atunci când sunt supuse supraîncărcării.

Circuitele electrice de propulsie nu interacționează cu alte circuite, astfel încât oricare dintre acestea să nu funcționeze astfel cum au fost concepute.

Se asigură ventilație pentru a preveni acumularea de gaze explozive pe care bateriile le-ar putea degaja. Bateriile se fixează solid și se protejează împotriva infiltrării apei.

5.4. Sistemul de guvernare

5.4.1. Observații generale

Sistemul de guvernare și cel de control al propulsiei se proiectează, se construiesc și se instalează astfel încât să permită transmisia forțelor de ghidare, în condiții de funcționare previzibile.

5.4.2. Ghidarea de avarie

Toate velierele de agrement și ambarcațiunile de agrement cu propulsie asigurată doar de un motor echipate cu un sistem de guvernare telecomandat se prevăd cu un sistem de ghidare de avarie care să permită ghidarea ambarcațiunii de agrement la viteză redusă.

5.5. Aparate cu gaz

Aparatele cu gaz de folosință domestică sunt de tipul celor cu evacuare a vaporilor și se proiectează și se instalează de o manieră care să prevină scurgerile și riscurile de explozie și să permită verificări ale etanșeității. Materialele și componentele sunt adecvate gazului specific utilizat pentru a rezista solicitărilor și acțiunilor specifice mediului marin.

Fiecare aparat cu gaz destinat de producător aplicației pentru care este utilizat se instalează în conformitate cu instrucțiunile producătorului. Fiecare aparat cu gaz trebuie să fie alimentat printr-o racordare separată din sistemul de distribuție și fiecare aparat trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de închidere propriu. Trebuie să se asigure o ventilare adecvată pentru a preveni riscurile datorate scurgerilor și produselor rezultate din ardere.

Toate ambarcațiunile dotate cu aparate cu gaz instalate permanent se echipează cu o incintă destinată tuturor buteliilor de gaz. Incinta se izolează față de spațiile pentru locuit de la bord, este accesibilă doar de la exterior și se ventilează către exterior astfel încât gazele care scapă să se evacueze peste bord.

În mod special, orice sistem de alimentare cu gaz instalat permanent se testează după instalare.

5.6. Protecție împotriva incendiilor

5.6.1. Observații generale

Tipurile de echipament instalate și planul de amenajare a ambarcațiunii sunt determinate luând în considerare riscurile de incendiu și de propagare a focului. Se acordă o atenție deosebită zonelor din apropierea dispozitivelor cu flacără liberă, zonelor fierbinți sau motoarelor și mașinilor auxiliare, revărsării de ulei și de combustibil, conductelor de ulei și combustibil neacoperite, precum și direcționării cablajului electric, în special departe de surse de căldură și de zonele calde.

5.6.2. Echipamentul de combatere a incendiilor

Ambarcațiunile de agrement sunt prevăzute cu echipamente de combatere a incendiilor adecvate pericolului de incendiu sau se indică amplasarea și capacitatea echipamentului corespunzătoare pericolului de incendiu. Ambarcațiunea este dată în folosință doar după montarea echipamentelor corespunzătoare de combatere a incendiilor. Compartimentele motoarelor pe benzină se protejează printr-un sistem de stingere a incendiului care evită necesitatea deschiderii lor în caz de incendiu. Extinctoarele portabile se amplasează în locuri ușor accesibile și unul dintre ele se amplasează de așa manieră încât să se poată ajunge ușor la el din postul principal de comandă al ambarcațiunii de agrement.

5.7. Lumini de navigație și semnale optice și sonore

Atunci când sunt instalate lumini de navigație și semnale optice și sonore, acestea se conformează normelor COLREG 1972 (Regulamentele internaționale privind prevenirea coliziunii pe mare) sau CEVNI (Codul european pentru căile navigabile interioare), după caz.

5.8. Prevenirea deversării poluanților și instalațiile care facilitează evacuarea deșeurilor la țărm

Ambarcațiunile se construiesc astfel încât să se prevină orice deversare accidentală de substanțe poluante (ulei, combustibil etc.) peste bord.

Orice grup sanitar instalat pe o ambarcațiune de agrement se conectează doar la un sistem cu rezervor de stocare sau la un sistem de tratare a apei.

Ambarcațiunile de agrement echipate cu rezervoare de stocare sunt prevăzute cu un racord standard de evacuare pentru a permite tubulaturii instalațiilor de recepție să fie racordată la tubulatura de evacuare a ambarcațiunii de agrement.

În plus, orice tubulatură pentru deversarea dejecțiilor în exteriorul ambarcațiunii este prevăzută cu clapete care să poată fi asigurate în poziția închis.

B. Cerințe esențiale pentru emisiile de gaze de eșapament produse de motoarele de propulsie

Motoarele de propulsie respectă cerințele esențiale privind emisiile de gaze de eșapament menționate în prezenta parte.

1. IDENTIFICAREA MOTORULUI DE PROPULSIE

1.1.

Fiecare motor este clar marcat cu următoarele informații:

(a)	numele, marca înregistrată sau denumirea comercială înregistrată și adresa de contact ale producătorului motorului și, după caz, numele și adresa de contact ale persoanei care adaptează motorul;

(b)	tipul motorului, familia de motoare, după caz;

(c)	numărul unic de serie al motorului;

(d)	marcajul CE, astfel cum se prevede la articolul 18.

1.2.

Marcajele menționate la punctul 1.1 trebuie să fie durabile pe durata normală de viață a motorului și trebuie să fie lizibile în mod clar și să nu poată fi șterse. În cazul în care se utilizează etichete sau plăci, acestea trebuie să fie atașate astfel încât fixarea lor să fie durabilă pe durata normală de viață a motorului și să nu poată fi îndepărtate fără să fie distruse sau deformate.

1.3.

Marcajele trebuie să fie fixate pe o componentă a motorului necesară funcționării normale a acestuia și care, în mod normal, nu trebuie înlocuită în cursul duratei de viață a motorului.

1.4.

Marcajele trebuie să fie aplicate în așa fel încât să fie ușor vizibile și după ce motorul a fost asamblat cu toate componentele necesare pentru funcționarea sa.

2. CERINȚELE PRIVIND EMISIILE DE GAZE DE EȘAPAMENT

Motoarele de propulsie sunt proiectate, construite și asamblate astfel încât, atunci când sunt instalate corect și utilizate normal, emisiile să nu depășească valorile limită obținute de la punctul 2.1, tabelul 1 și punctul 2.2, tabelele 2 și 3:

2.1. Valori aplicabile în sensul articolului 55 alineatul (2) și al tabelului 2 punctul 2.2:

Tabelul 1

(g/kWh)
Tip	Monoxid de carbon			Hidrocarburi			Oxizi de azot NOx	Particule PT
	A	B	n	A	B	n
Aprindere prin scânteie în doi timpi	150,0	600,0	1,0	30,0	100,0	0,75	10,0	Nu se aplică
Aprindere prin scânteie în patru timpi	150,0	600,0	1,0	6,0	50,0	0,75	15,0	Nu se aplică
Aprindere prin compresie	5,0	0	0	1,5	2,0	0,5	9,8	1,0

Unde A, B și n sunt constante conform tabelului, PN este puterea nominală a motorului în kW.

2.2. Valori aplicabile după 18 ianuarie 2016:

Tabelul 2

Limitele pentru emisiile de gaze de eșapament produse de motoarele cu aprindere prin compresie (AC) (2)

Cilindree SV (L/cyl)	Puterea nominală a motorului PN (kW)	Particule PT (g/kWh)	Hidrocarburi + oxizi de azot (g/kWh)
		Valorile menționate în tabelul 1
	(1)	0,30	4,7
		0,15	5,8
		0,14	5,8
		0,12	5,8
		0,12	5,8
		0,11	5,8

Tabelul 3

Limitele pentru emisiile de gaze de eșapament produse de motoarele cu aprindere prin scânteie (AS)

Tipul de motor	Puterea nominală a motorului PN (kW)	Monoxid de carbon CO (g/kWh)	Hidrocarburi + oxizi de azot (g/kWh)
Motoare inboard cu propulsor orientabil și motoare inboard		75	5
		350	16
		350	22
Motoare outboard și motoare de PWC			30

		300

2.3. Ciclurile de încercare:

Ciclurile de încercare și coeficienții de ponderare ce trebuie să fie aplicați:

Se utilizează următoarele cerințe ale standardului ISO 8178-4:2007, ținând seama de valorile stabilite în tabelul de mai jos.

Pentru motoarele AC cu turație variabilă, se aplică ciclul de încercare E1 sau E5 sau, alternativ, la peste 130 kW se poate aplica ciclul de încercare E3. Pentru motoarele AS cu turație variabilă, se aplică ciclul de încercare E4.

Ciclul E1, numărul de mod	1	2	3		4	5
Viteză	Nominală		Intermediară			Viteză de mers în gol
Cuplu, %	100	75	75		50	0
Coeficient de ponderare	0,08	0,11	0,19		0,32	0,3
Viteză	Nominală		Intermediară			Viteză de mers în gol
Ciclul E3, numărul de mod	1		2	3	4
Viteză, %	100		91	80	63
Putere, %	100		75	50	25
Coeficient de ponderare	0,2		0,5	0,15	0,15
Ciclul E4, numărul de mod	1		2	3	4	5
Viteză, %	100		80	60	40	Idle
Cuplu, %	100		71,6	46,5	25,3	0
Coeficient de ponderare	0,06		0,14	0,15	0,25	0,40
Ciclul E5, numărul de mod	1		2	3	4	5
Viteză, %	100		91	80	63	Idle
Putere, %	100		75	50	25	0
Coeficient de ponderare	0,08		0,13	0,17	0,32	0,3

Organismele notificate pot accepta încercările efectuate pe baza altor cicluri de încercare specificate într-un standard armonizat și aplicabile pentru ciclul de funcționare al motorului.

2.4. Aplicarea familiei de motoare de propulsie și alegerea motorului de propulsie prototip

Constructorul motorului este răspunzător pentru definirea motoarelor din seria sa, care urmează a fi incluse într-o familie de motoare.

Un motor prototip este selectat dintr-o familie de motoare astfel încât caracteristicile sale în ceea ce privește emisiile să fie reprezentative pentru toate tipurile de motoare din familia de motoare respectivă. Motorul care include acele caracteristici care se preconizează că produc emisiile specifice cele mai ridicate (exprimate în g/kWh), atunci când sunt măsurate în cadrul ciclului de încercare aplicabil, ar trebui în mod normal să fie selectat drept motor prototip pentru o familie.

2.5. Combustibili de încercare

Combustibilul de încercare folosit pentru încercarea emisiilor de gaze de eșapament îndeplinește următoarele caracteristici:

Combustibili pe bază de benzină
Proprietate	RF-02-99 Fără plumb		RF-02-03 Fără plumb
	min	max	min	max
Cifra octanică utilizată la cercetare (RON)	95	—	95	—
Cifra octanică a motorului (MON)	85	—	85	—
Densitatea la 15 °C (kg/m3)	748	762	740	754
Punctul inițial de fierbere (°C)	24	40	24	40
Fracția masică de sulf (mg/kg)	—	100	—	10
Conținut de plumb (mg/l)	—	5	—	5
Presiunea vaporilor (metoda Reid) (kPa)	56	60	—	—
Presiunea vaporilor (DVPE) (kPa)	—	—	56	60
Combustibili diesel
Proprietate	RF-06-99		RF-06-03
	min	max	min	max
Cifra cetanică	52	54	52	54
Densitatea la 15 °C (kg/m3)	833	837	833	837
Punctul final de fierbere (°C)	—	370	—	370
Punct de aprindere (°C)	55	—	55	—
Fracția masică de sulf (mg/kg)	Se raportează	300 (50)	—	10
Fracția masică de cenușă (%)	Se raportează	0,01	—	0,01

Organismele notificate pot accepta încercările efectuate pe baza altor combustibili de încercare specificați într-un standard armonizat.

3. DURABILITATE

Producătorul motorului furnizează instrucțiuni de instalare și întreținere a motorului, a căror aplicare ar trebui să asigure faptul că motorul utilizat normal respectă limitele specificate la punctele 2.1 și 2.2 pe întreaga sa durată de viață normală, în condiții normale de utilizare.

Producătorul motorului obține informațiile în cauză prin încercări prealabile de anduranță, bazate pe cicluri de funcționare normală, și prin calcularea uzurii componentelor, astfel încât să poată elabora instrucțiunile necesare pentru întreținere și să le pună la dispoziția utilizatorilor odată cu prima introducere pe piață a motoarelor noi.

Durata de viață normală a motorului este, după caz, următoarea:

(a)	pentru motoare AC: 480 de ore de funcționare sau 10 ani, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi;

(b)

pentru motoarele AS inboard sau motoarele AS inboard cu propulsor orientabil cu sau fără evacuare integrată:

(i)	pentru categoria de motoare : 480 de ore de funcționare sau 10 ani, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi;

(ii)	pentru motoarele din categoria : 150 de ore de funcționare sau trei ani, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi;

(iii)

pentru categoria de motoare

Formula

: 50 de ore de funcționare sau un an, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi;

(c)	pentru motoarele motovehiculelor nautice: 350 de ore de funcționare sau cinci ani, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi;

(d)	pentru motoare outboard: 350 de ore de funcționare sau 10 ani, în funcție de care dintre acestea survine mai întâi.

4. MANUALUL PROPRIETARULUI

Fiecare motor este însoțit de manualul proprietarului, redactat într-o limbă sau limbi ușor de înțeles de către consumatori și alți utilizatori finali, stabilită (stabilite) de statul membru în care motorul urmează a fi introdus pe piață.

Manualul proprietarului:

(a)	furnizează instrucțiunile în vederea instalării, utilizării și întreținerii necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a motorului în conformitate cu cerințele prevăzute la secțiunea 3 (Durabilitate);

(b)	specifică puterea motorului, atunci când a fost măsurată în conformitate cu standardul armonizat.

C. Cerințe esențiale pentru emisiile de zgomot

Ambarcațiunile de agrement cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată, motovehiculele nautice și motoarele outboard și motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată respectă cerințele esențiale pentru emisiile de zgomot stabilite în prezenta parte.

1. NIVELURILE EMISIILOR DE ZGOMOT

1.1.

Ambarcațiunile de agrement cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată, motovehiculele nautice și motoarele outboard și motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată sunt proiectate, construite și asamblate astfel încât emisiile de zgomot să nu depășească valorile limită din următorul tabel:

Puterea nominală a motorului (motor unic) În kW	Nivelul maxim al presiunii acustice = LpASmax În dB
	67
	72
	75

unde PN = puterea nominală a motorului unic în kW în regim nominal, iar LpASmax = nivelul maxim al presiunii acustice, în dB.

Pentru instalațiile cu două motoare identice și motoare multiple, indiferent de tipul acestora, se poate aplica o toleranță de 3 dB.

1.2.

Ca alternativă la încercările de măsurare acustică, ambarcațiunile de agrement echipate cu motor inboard sau cu motor inboard cu propulsor orientabil, fără evacuare integrată, sunt considerate conforme cu cerințele referitoare la zgomot specificate la punctul 1.1 în cazul în care au un număr Froude ≤ 1,1 și un raport putere/deplasament ≤ 40 și atunci când motorul și sistemul de evacuare sunt instalate în conformitate cu specificațiile producătorului motorului.

1.3.

„Numărul Froude” Fn se calculează prin împărțirea vitezei maxime a ambarcațiunii de agrement V (m/s) la rădăcina pătrată a produsului dintre lungimea liniei de plutire lwl (m) și accelerația gravitațională dată g = 9,8 m/s2.

Formula

„Raportul putere/deplasament” se calculează împărțind puterea nominală a motorului PN (în kW) la deplasamentul ambarcațiunii de agrement D (în tone).

Formula

2. MANUALUL PROPRIETARULUI

Pentru ambarcațiunile de agrement echipate cu motor inboard sau motor inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată și pentru motovehiculele nautice, manualul proprietarului, prevăzut în partea A punctul 2.5 include informațiile necesare pentru menținerea ambarcațiunii de agrement și a sistemului de evacuare într-o stare care, pe cât posibil, să asigure conformitatea cu valorile limită de zgomot specificate, atunci când sunt utilizate în mod normal.

Pentru motoarele outboard și motoarele inboard cu propulsor orientabil cu evacuare integrată, manualul proprietarului prevăzut în partea B secțiunea 4 furnizează instrucțiunile necesare pentru ca motorul să se mențină într-o stare care, pe cât posibil, să asigure conformitatea cu valorile limită de zgomot specificate, atunci când este utilizat în mod normal.

3. DURABILITATE

Dispozițiile privind durabilitatea din partea B secțiunea 3 se aplică mutatis mutandis în cazul conformității cu cerințele privind emisiile de zgomot prevăzute în prezenta parte la secțiunea 1.

(1)

+	Alternativ, motoarele cu aprindere prin compresie cu puterea nominală a motorului mai mare sau egală cu 37 kW, dar mai mică de 75 kW și cu o cilindree sub 0,9 L/cyl nu depășesc o limită a emisiilor de PT de 0,20 g/kWh și o limită a emisiilor combinate de de 5,8 g/kWh.

(2)

++	Orice motor cu aprindere prin compresie nu depășește o limită a emisiilor de monoxid de carbon (CO) de 5,0 g/kWh.

ANEXA II

COMPONENTELE AMBARCAȚIUNILOR

Echipament ignifug pentru motoarele inboard și motoarele inboard cu propulsor orientabil care funcționează pe bază de benzină și pentru spațiile destinate rezervoarelor de benzină;

Dispozitive de protecție contra pornirii motoarelor outboard atunci când schimbătorul de viteze este cuplat;

Timone, mecanisme de ghidare și sisteme de cabluri;

Rezervoare de combustibil destinate instalațiilor fixe și furtunuri pentru combustibil;

Bocaporți prefabricați și hublouri prefabricate.

ANEXA III

DECLARAȚIA DIN PARTEA PRODUCĂTORULUI SAU A IMPORTATORULUI AMBARCAȚIUNII PARȚIAL FINALIZATE [ARTICOLUL 6 ALINEATUL (2)]

Declarația din partea producătorului sau a importatorului stabilit în Uniune, menționată la articolul 6 alineatul (2), conține următoarele:

(a)	numele și adresa producătorului;

(b)	numele și adresa reprezentantului producătorului stabilit în Uniune sau, după caz, ale persoanei responsabile cu introducerea pe piață;

(c)	o descriere a ambarcațiunii parțial finalizate;

(d)

o declarație că ambarcațiunea parțial finalizată respectă cerințele esențiale care se aplică în această etapă de construcție; aceasta include trimiteri la standardele armonizate relevante folosite sau trimiteri la specificațiile în legătură cu care se declară conformitatea, în această etapă de construcție; în plus, declarația este menită să fie completată de alte persoane juridice sau fizice în deplină conformitate cu prezenta directivă.

ANEXA IV

DECLARAȚIA DE CONFORMITATE UE Nr. xxxxx (1)

Nr. xxxxx (Produs: produs, lot, tip sau număr de serie):

Numele și adresa producătorului sau ale reprezentantului său autorizat (reprezentantul autorizat trebuie să specifice, de asemenea, denumirea comercială și adresa producătorului) sau ale importatorului privat.

Această declarație de conformitate este emisă pe răspunderea exclusivă a producătorului sau a importatorului privat sau a persoanei menționate la articolul 19 alineatul (3) sau (4) din Directiva 2013/53/UE.

Obiectul declarației (identificarea produsului permițând trasabilitatea. Poate include și o fotografie, dacă este cazul):

Obiectul declarației descris la punctul 4 este în conformitate cu legislația armonizată relevantă a Uniunii:

Trimiterile la standardele armonizate relevante folosite sau trimiterile la alte specificații tehnice în legătură cu care se declară conformitatea:

După caz, organismul notificat … (denumire, număr) a efectuat … (descrierea intervenției) și a emis certificatul:

Datele de identificare ale persoanei împuternicite să semneze în numele producătorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia

Informații suplimentare:

Declarația de conformitate UE include o declarație a producătorului motorului de propulsie și pe cea a persoanei care adaptează motorul în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) literele (b) și (c) conform căreia:

(a)

atunci când este instalat pe o ambarcațiune în conformitate cu instrucțiunile de instalare care însoțesc motorul, motorul satisface:

(i)	cerințele privind emisiile de gaze de eșapament din prezenta directivă;

(ii)

limitele din Directiva 97/68/CE în ceea ce privește motoarele omologate în conformitate cu Directiva 97/68/CE care sunt conforme cu etapele III A, III B sau IV ale limitelor de emisii pentru motoarele AC utilizate în alte aplicații decât propulsia vaselor pentru navigație interioară, a locomotivelor și a automotoarelor, astfel cum se prevede la punctul 4.1.2 din anexa I la directiva respectivă; sau

(iii)

limitele Regulamentului (CE) nr. 595/2009 în ceea ce privește motoarele omologate în conformitate cu regulamentul respectiv.

Motorul nu trebuie să fie pus în funcțiune decât după ce ambarcațiunea pe care urmează să fie instalat a fost declarată în conformitate, după caz, cu dispozițiile relevante din prezenta directivă.

În cazul în care motorul a fost introdus pe piață pe parcursul perioadei suplimentare de tranziție prevăzute la articolul 55 alineatul (2), declarația de conformitate UE cuprinde o mențiune cu privire la aceasta.

Semnat pentru și în numele:

(locul și data emiterii)

(numele, funcția) (semnătura)

(1) Alocarea unui număr pentru declarația de conformitate este opțională.

ANEXA V

CONFORMITATE ECHIVALENTĂ BAZATĂ PE EVALUAREA POSTCONSTRUCȚIE (MODULUL EPC)

1. Conformitatea bazată pe evaluarea postconstrucție este procedura de evaluare a conformității echivalente a unui produs pentru care producătorul nu își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu prezenta directivă, și prin care o persoană fizică sau juridică prevăzută la articolul 19 alineatul (2), (3) sau (4), care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune pe propria răspundere își asumă responsabilitatea pentru conformitatea echivalentă a produsului. Această persoană îndeplinește obligațiile prevăzute la punctele 2 și 4 și asigură și declară pe răspunderea sa exclusivă că produsul în cauză, care a făcut obiectul dispozițiilor de la punctul 3, este conform cu cerințele aplicabile din prezenta directivă.

2. Persoana care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune depune, la un organism notificat, o cerere pentru o evaluare postconstrucție a produsului și trebuie să furnizeze organismului notificat documentele și dosarul tehnic care permit organismului notificat să evalueze conformitatea produsului cu cerințele prezentei directive, precum și orice informații disponibile privind utilizarea produsului după prima punere în funcțiune a acestuia.

Persoana care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune menține aceste documente și informații la dispoziția autorităților naționale relevante pe o perioadă de 10 ani după ce produsul a fost evaluat cu privire la conformitatea sa echivalentă în conformitate cu procedura de evaluare postconstrucție.

3. Organismul notificat examinează produsul în cauză și efectuează calcule, încercări și alte evaluări, în măsura în care este necesar pentru a asigura demonstrarea conformității echivalente a produsului cu cerințele relevante din prezenta directivă.

Organismul notificat elaborează și prezintă un certificat și un raport aferent de conformitate cu privire la evaluarea efectuată și păstrează o copie a certificatului respectiv, precum și a raportului aferent de conformitate la dispoziția autorităților naționale pe o perioadă de 10 ani de la data la care s-au emis aceste documente.

Organismul notificat aplică numărul său de identificare lângă marcajul CE pe produsul aprobat sau dispune aplicarea acestuia sub responsabilitatea sa.

În cazul în care produsul evaluat este o ambarcațiune, organismul notificat dispune, de asemenea, aplicarea, pe răspunderea sa, a numărului de identificare, astfel cum se menționează în partea A punctul 2.1 din anexa I, unde spațiul destinat codului țării producătorului este utilizat pentru a indica țara în care este stabilit organismul notificat, iar spațiile destinate pentru a indica codul unic al producătorului atribuit de autoritatea națională a statului membru pentru a indica codul de identificare a evaluării postconstruire, urmat de numărul de serie al certificatului de evaluare postconstruire. Spațiile din numărul de identificarea ambarcațiunii destinate lunii și anului de producție, precum și spațiul destinat anului modelului trebuie să fie utilizate pentru a indica luna și anul în care a avut loc evaluarea postconstrucție.

4. Marcajul CE și declarația de conformitate UE

4.1.

Persoana care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune aplică marcajul CE și, pe răspunderea organismului notificat menționat la secțiunea 3, numărul de identificare al acestuia din urmă pe produsul a cărui conformitate echivalentă cu cerințele relevante din prezenta directivă a fost evaluată și certificată de organismul notificat.

4.2.

Persoana care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune elaborează o declarație de conformitate UE și o păstrează la dispoziția autorităților naționale pe o perioadă de 10 ani de la data la care a fost eliberat certificatul de evaluare postconstrucție. Declarația de conformitate identifică produsul pentru care a fost întocmită.

O copie a declarației de conformitate UE este pusă la dispoziția autorităților relevante la cerere.

4.3.

În cazul în care produsul evaluat este o ambarcațiune, persoana care introduce ambarcațiunea pe piață sau o pune în funcțiune aplică pe ambarcațiune plăcuța producătorului descrisă în partea A punctul 2.2 din anexa I, care include cuvintele „evaluare după terminarea construcției” și numărul de identificare al ambarcațiunii descris în anexa I partea A punctul 2.1, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la secțiunea 3.

5. Organismul notificat informează persoana care introduce produsul pe piață sau îl pune în funcțiune asupra obligațiilor care îi revin în conformitate cu prezenta procedură de evaluare după terminarea construcției.

ANEXA VI

CERINȚE SUPLIMENTARE ATUNCI CÂND SE UTILIZEAZĂ CONTROLUL INTERN AL PRODUCȚIEI PLUS TESTĂRILE SUPRAVEGHEATE ASUPRA PRODUCȚIEI PREVĂZUTE ÎN MODULUL A1 [ARTICOLUL 24 ALINEATUL (2)]

Proiectare și construcție

Producătorul efectuează sau dispune efectuarea în numele său, pe una sau mai multe ambarcațiuni care reprezintă fabricația producătorului, unul sau mai multe dintre următoarele teste, calcule sau controale echivalente:

(a)	testul de stabilitate, în conformitate cu partea A punctul 3.2 din anexa I;

(b)	testul caracteristicilor de flotabilitate în conformitate cu partea A punctul 3.3 din anexa I.

Emisii de zgomot

Pentru ambarcațiunile de agrement echipate cu motoare inboard sau motoare inboard cu propulsor orientabil fără evacuare integrată și pentru motovehiculele nautice, testele privind emisiile sonore prevăzute în partea C din anexa I sunt efectuate de către producător, pe una sau mai multe ambarcațiuni reprezentative pentru producția sa, sau în numele acestuia, sub responsabilitatea unui organism notificat ales de producător.

Pentru motoarele outboard și motoarele interioare cu propulsor orientabil cu evacuare integrată, testele privind emisiile sonore prevăzute în partea C din anexa I sunt efectuate de producător, pe unul sau mai multe motoare din fiecare familie de motoare reprezentative pentru producția sa, sau în numele acestuia, sub responsabilitatea unui organism notificat ales de producător.

Atunci când sunt testate mai multe motoare dintr-o familie, se aplică metoda statistică prevăzută în anexa VII pentru a se asigura conformitatea eșantionului.

ANEXA VII

EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI ÎN CE PRIVEȘTE EMISIILE DE GAZE DE EȘAPAMENT ȘI EMISIILE DE ZGOMOT

Pentru verificarea conformității unei familii de motoare, se ia un eșantion de motoare din seria de fabricație. Producătorul stabilește dimensiunea (n) a eșantionului, de comun acord cu organismul notificat.

Media aritmetică X a rezultatelor obținute pe baza eșantionului se calculează pentru fiecare componentă reglementată a emisiilor de gaze și a emisiilor de zgomot. Fabricarea seriilor este considerată în conformitate cu cerințele („decizie pozitivă”) în cazul în care se respectă următoarea condiție:

Formula

S este abaterea standard, unde:

Formula

X	=	media aritmetică a rezultatelor obținute pe baza eșantionului
x	=	rezultatele individuale obținute din eșantion
L	=	valoarea limită relevantă
n	=	numărul de motoare din eșantion
k	=	factorul statistic în funcție de n (a se vedea tabelul de mai jos)

n	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19
k	0,973	0,613	0,489	0,421	0,376	0,342	0,317	0,296	0,279	0,265	0,253	0,242	0,233	0,224	0,216	0,210	0,203	0,198
În cazul în care n ≥ 20, atunci .

ANEXA VIII

PROCEDURA SUPLIMENTARĂ APLICATĂ ÎN TEMEIUL CONFORMITĂȚII DE TIP BAZATĂ PE CONTROLUL INTERN AL PRODUCȚIEI (MODULUL C)

În cazurile menționate la articolul 24 alineatul (5), atunci când nivelul calității pare a nu fi satisfăcător, se aplică următoarea procedură:

Se ia un motor din seria de fabricație și se supune testelor descrise în partea B din anexa I. Motoarele supuse testelor sunt anterior rodate, parțial sau complet, conform specificațiilor producătorului. În cazul în care emisiile de gaze de eșapament specifice ale motorului luat din seria de fabricație depășesc valorile limită în conformitate cu partea B din anexa I, producătorul poate cere efectuarea măsurătorilor pe un eșantion de motoare luat din seria de fabricație care să includă și motorul încercat inițial. Pentru a asigura conformitatea eșantionului de motoare cu cerințele prezentei directive, se aplică metoda statistică descrisă în anexa VII.

ANEXA IX

DOCUMENTAȚIA TEHNICĂ

Documentația tehnică la care se face referire la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 25, în măsura în care este relevantă pentru evaluare, conține următoarele:

(a)	o descriere generală a tipului;

(b)	proiectul de execuție, desenele de fabricație și schemele componentelor, subansamblelor, circuitelor și alte informații relevante;

(c)	descrieri și explicații necesare pentru înțelegerea acestor desene și scheme și a funcționării produsului;

(d)	o listă cu standardele menționate la articolul 14, aplicate integral sau parțial și descrieri ale soluțiilor adoptate pentru a respecta cerințele esențiale, atunci când nu au fost aplicate standardele prevăzute la articolul 14;

(e)	rezultatele calculelor de proiectare efectuate, ale examinărilor efectuate și alte date relevante;

(f)	rapoartele încercărilor efectuate sau calcule, în special privind stabilitatea, în conformitate cu partea A punctul 3.2 din anexa I și privind flotabilitatea, în conformitate cu partea A punctul 3.3 din anexa I;

(g)	rapoartele încercărilor privind emisiile de gaze de eșapament, care demonstrează conformitatea cu partea B secțiunea 2 din anexa I;

(h)	rapoartele încercărilor privind emisiile sonore care demonstrează conformitatea cu partea C secțiunea 1 din anexa I.

28.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/132

DIRECTIVA 2013/55/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2013

de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46, articolul 53 alineatul (1) și articolul 62,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (3) a consolidat un sistem de recunoaștere reciprocă bazat inițial pe 15 directive. Aceasta prevede recunoașterea automată pentru un număr limitat de profesii bazată pe cerințe minime de formare armonizate (profesii sectoriale), un sistem general de recunoaștere a titlurilor de formare și recunoașterea automată a experienței profesionale. De asemenea, Directiva 2005/36/CE a stabilit un nou sistem pentru libertatea de a presta servicii. Ar trebui să se reamintească faptul că membrii de familie din țări terțe ai cetățenilor Uniunii beneficiază de tratament egal în conformitate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (4). Cetățenii din țări terțe pot beneficia, de asemenea, de tratament egal în ceea ce privește recunoașterea diplomelor, certificatelor și altor calificări profesionale, în conformitate cu procedurile naționale relevante, în temeiul actelor juridice specifice ale Uniunii precum cele privind șederea de lungă durată, refugiații, „titularii de Carte Albastră” și cercetătorii științifici.

(2)

În comunicarea sa din 27 octombrie 2010 intitulată „Actul privind piața unică, Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii, «Împreună pentru o nouă creștere» ”, Comisia a identificat necesitatea modernizării dreptului Uniunii în acest domeniu. La 23 octombrie 2011, Consiliul European, în concluziile sale, a susținut o astfel de modernizare și a chemat Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord politic cu privire la revizuirea Directivei 2005/36/CE până la sfârșitul anului 2012. În Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale (5), Parlamentul European a invitat, de asemenea, Comisia să prezinte o propunere. Raportul privind cetățenia UE din 2010, emis la 27 octombrie 2010 și intitulat „Eliminarea obstacolelor în calea drepturilor cetățenilor UE” subliniază necesitatea ușurării sarcinii administrative legate de recunoașterea calificărilor profesionale.

(3)

Notarii care sunt numiți printr-un act oficial al autorităților publice ar trebui să fie excluși din domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE având în vedere regimurile specifice și diferite care le sunt aplicabile în diversele state membre pentru accesul la profesie și pentru exercitarea acesteia.

(4)

Pentru a consolida piața internă și a promova libera circulație a profesioniștilor, asigurând totodată o recunoaștere mai eficientă și transparentă a calificărilor profesionale, un card profesional european ar prezenta o valoare adăugată. Acest card ar fi util în mod special pentru a facilita mobilitatea temporară și recunoașterea în conformitate cu sistemul de recunoaștere automată, precum și pentru a promova un proces simplificat de recunoaștere în conformitate cu sistemul general. Scopul cardului profesional european este de a simplifica procesul de recunoaștere și de a genera reduceri de costuri și eficiență în funcționare în beneficiul profesioniștilor și al autorităților competente. Introducerea cardului profesional european ar trebui să țină seama de punctele de vedere exprimate la nivelul profesiei în cauză și ar trebui să fie precedată de o evaluare a adecvării sale pentru profesia respectivă și a impactului său asupra statelor membre. Evaluarea în cauză ar trebui organizată împreună cu statele membre, dacă este necesar. Cardul profesional european ar trebui să fie eliberat la cererea unui profesionist și după prezentarea documentelor necesare și finalizarea de către autoritățile competente a procedurilor aferente de verificare. Atunci când cardul profesional european este emis în scopul stabilirii, acesta ar trebui să constituie o decizie de recunoaștere și să fie tratat la fel ca orice altă decizie de recunoaștere în temeiul Directivei 2005/36/CE. Acesta ar trebui să completeze, mai degrabă decât să înlocuiască eventualele cerințe de înregistrare asociate cu accesul la o anumită profesie. Nu este necesară introducerea unui card profesional european pentru profesiile juridice pentru care există deja carduri profesionale în temeiul sistemului prevăzut în Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (6) și al Directivei 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea (7).

(5)

Funcționarea cardului profesional european ar trebui să se bazeze pe Sistemul de informare al pieței interne (IMI) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (8). Cardul și IMI ar trebui să îmbunătățească sinergiile și să consolideze încrederea între autoritățile competente, eliminând totodată suprapunerea lucrărilor administrative și a procedurilor de recunoaștere pentru autoritățile competente și generând mai multă transparență și certitudine pentru profesioniști.

(6)

Procedura pentru solicitarea și eliberarea cardului profesional european ar trebui să fie clar structurată și să includă garanții și căile respective de atac pentru solicitant. Actele de punere în aplicare ar trebui să specifice cerințele privind traducerile și metodele de plată pentru eventualele tarife care trebuie furnizate și, respectiv, plătite de solicitant, astfel încât fluxul de activitate în IMI să nu fie întrerupt sau afectat, iar prelucrarea cererii să nu fie întârziată. Stabilirea nivelului tarifelor este de competența statelor membre. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să notifice Comisiei nivelul tarifelor stabilite. Cardul profesional european și fluxul de activitate aferent din cadrul IMI ar trebui să asigure integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor stocate și să evite accesul ilegal și neautorizat la informațiile conținute.

(7)

Directiva 2005/36/CE se aplică numai profesioniștilor care doresc să exercite aceeași profesie într-un alt stat membru. Există cazuri în care, în statul membru gazdă, activitățile în cauză fac parte dintr-o profesie cuprinzând o arie mai extinsă de activități, decât în statul membru de origine. În cazul în care diferențele dintre domeniile de activitate sunt atât de mari, încât ar fi necesar un program complet de educație și formare pentru ca profesionistul să compenseze deficiențele și, dacă profesionistul solicită acest lucru, un stat membru gazdă ar trebui să acorde acces parțial în aceste circumstanțe speciale. Cu toate acestea, în cazul existenței unor motive imperative de interes general, în sensul definiției date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa referitoare la articolele 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care ar putea să evolueze în continuare, un stat membru ar trebui să poată refuza accesul parțial. Această situație ar putea interveni în special în cazul profesiilor din domeniul sănătății, dacă acestea au implicații pentru sănătatea publică sau siguranța pacienților. Acordarea unui acces parțial nu ar trebui să aducă atingere dreptului partenerilor sociali de a se organiza.

(8)

În interesul protejării consumatorilor locali în statul membru gazdă, prestarea temporară sau ocazională de servicii în statul membru ar trebui sa facă obiectul unor garanții, în special al unei cerințe de cel puțin un an de experiență profesională în ultimii zece ani care precedă prestarea serviciilor atunci când profesia nu este reglementată în statul membru de origine. În cazul activităților sezoniere, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua controale pentru a verifica caracterul temporar și ocazional al serviciilor prestate pe teritoriul lor. În acest sens, statul membru gazdă ar trebui să poată solicita, o dată pe an, informații privind serviciile prestate efectiv pe teritoriul său, în cazurile în care aceste informații nu au fost deja comunicate voluntar de către prestatorul de servicii.

(9)

Directiva 2005/36/CE permite statelor membre să verifice calificările profesionale ale prestatorului de servicii înainte de prima prestare în cazul profesiilor reglementate care au implicații în materie de sănătate sau siguranță publică. Acest lucru a dus la incertitudine juridică, lăsând la latitudinea unei autorități competente să decidă cu privire la necesitatea unor astfel de verificări prealabile. Pentru a se asigura securitatea juridică, profesioniștii ar trebui să știe încă de la început dacă este necesară o verificare prealabilă a calificărilor profesionale și momentul la care poate fi pronunțată o decizie. În orice caz, condițiile pentru astfel de verificări prealabile ale calificărilor profesionale în cadrul libertății de a presta servicii nu ar trebui să fie mai stricte decât în cadrul normelor privind stabilirea. În cazul profesiilor reglementate care au implicații în materie de sănătate sau siguranță publică, Directiva 2005/36/CE nu ar trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a impune o obligație de asigurare pentru actele profesionale în conformitate cu normele aplicabile în temeiul Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (9) și al Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (10).

(10)

Sistemele de educație și formare profesională s-au dovedit a fi instrumente utile pentru a asigura încadrarea în muncă a tinerilor și pentru a permite o tranziție lină de la formare la viața profesională. Prin urmare, revizuirea Directivei 2005/36/CE ar trebui să țină seama pe deplin de caracteristicile lor specifice.

(11)

Pentru a aplica mecanismul de recunoaștere pe baza sistemului general, este necesară regruparea pe diferite niveluri a diverselor sisteme naționale de educație și formare. Aceste niveluri, care se stabilesc numai în scopul funcționării sistemului general, nu ar trebui să aibă efect asupra structurilor naționale de educație și formare sau asupra competenței statelor membre în domeniu care include politica națională de punere în aplicare a Cadrului european al calificărilor (CEC). CEC este un instrument de promovare a transparenței și comparabilității calificărilor profesionale și poate fi o sursă suplimentară utilă de informații pentru autoritățile competente care examinează calificările profesionale acordate în alte state membre. Ca urmare a procesului de la Bologna, instituțiile de învățământ superior și-au adaptat structura programelor la un sistem cu două cicluri, licență și master. Pentru a se asigura coerența dintre cele cinci niveluri prevăzute în Directiva 2005/36/CE și această nouă structură privind diplomele, diploma de licență ar trebui clasificată la nivelul d, iar diploma de master la nivelul e. Cele cinci niveluri stabilite pentru funcționarea sistemului general ar trebui, în principiu, să nu mai fie utilizate drept criteriu pentru excluderea cetățenilor Uniunii din domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE atunci când acest lucru ar contraveni principiului învățării pe tot parcursul vieții.

(12)

Cererile de recunoaștere din partea profesioniștilor care provin din state membre în care profesia nu este reglementată și care au un an de experiență profesională ar trebui să fie tratate în același mod ca cele ale profesioniștilor care provin dintr-un stat membru în care profesia este reglementată. Calificările lor profesionale ar trebui să fie comparate cu calificările profesionale solicitate în statul membru gazdă pe baza nivelurilor de calificare profesională prevăzute în Directiva 2005/36/CE. În cazul unor diferențe semnificative, autoritatea competentă ar trebui să poată impune măsuri compensatorii. Mecanismele de evaluare a cunoștințelor teoretice și a abilităților practice care ar putea fi cerute pentru accesul la profesie ca măsuri compensatorii trebuie să garanteze și să respecte principiile transparenței și imparțialității.

(13)

În absența armonizării condițiilor minime de formare pentru accesul la profesiile guvernate de sistemul general, statul membru gazdă ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a impune o măsură compensatorie. Orice astfel de măsură ar trebui să fie proporțională și să aibă în vedere în special cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite de solicitant în decursul experienței sale profesionale sau prin învățarea pe tot parcursul vieții, validate în mod formal în acest scop de către un organism relevant. Decizia de impunere a unei măsuri compensatorii ar trebui justificată în mod adecvat pentru a-i permite solicitantului să înțeleagă mai bine situația sa și să solicite controlul jurisdicțional în fața instanțelor naționale în temeiul Directivei 2005/36/CE.

(14)

Revizuirea Directivei 2005/36/CE a demonstrat necesitatea de a clarifica și actualiza cu mai multă flexibilitate listele de activități industriale, comerciale și artizanale din anexa IV, păstrând, în același timp, un sistem de recunoaștere automată pentru activitățile respective pe baza experienței profesionale. Anexa IV se bazează în prezent pe Clasificarea internațională industrială tip a tuturor ramurilor de activitate economică (ISIC) din 1958 și nu mai reflectă structura actuală a activităților economice. Din 1958, clasificarea ISIC a fost revizuită de mai multe ori. Prin urmare, Comisia ar trebui să poată adapta anexa IV pentru a păstra intact sistemul de recunoaștere automată.

(15)

Dezvoltarea profesională continuă contribuie la siguranța și eficacitatea activităților profesioniștilor care beneficiază de recunoașterea automată a calificărilor lor profesionale. Este important să se încurajeze consolidarea în continuare a dezvoltării profesionale continue pentru profesiile respective. În special, statele membre ar trebui să încurajeze dezvoltarea profesională continuă pentru medici, medici specialiști, medici generaliști, asistenți medicali generaliști, dentiști, dentiști specialiști, medici veterinari, moașe, farmaciști și arhitecți. Măsurile luate de statele membre pentru a promova dezvoltarea profesională continuă pentru profesiile respective ar trebui să fie comunicate Comisiei, iar statele membre ar trebui să facă schimb de bune practici în acest domeniu. Dezvoltarea profesională continuă ar trebui să vizeze evoluțiile tehnicii, științei, reglementărilor și eticii și să motiveze profesioniștii să participe la programe de învățarea pe tot parcursul vieții relevante pentru profesia lor.

(16)

Sistemul de recunoaștere automată pe baza cerințelor minime armonizate de formare depinde de notificarea la timp de către statele membre a titlurilor de calificare noi sau modificate și de publicarea acestora de către Comisie. Altfel, titularii unor astfel de titluri de calificare nu au nicio garanție că pot beneficia de recunoaștere automată. Pentru a spori transparența și pentru a facilita examinarea noilor titluri notificate, statele membre ar trebui să furnizeze informații despre durata și conținutul programelor de formare, care trebuie să îndeplinească cerințele minime de formare prevăzute în Directiva 2005/36/CE.

(17)

Creditele din Sistemul european de credite transferabile (ECTS) se folosesc deja în marea majoritate a instituțiilor de învățământ superior din Uniune, iar utilizarea lor este din ce în ce mai frecventă și în cursurile care conduc la calificările necesare pentru exercitarea unei profesii reglementate. Prin urmare, este necesar să se introducă posibilitatea de a exprima durata unui program și în ECTS. Respectiva posibilitate nu ar trebui să afecteze celelalte cerințe pentru recunoașterea automată. Un credit ECTS corespunde unui număr de 25-30 de ore de studiu, în timp ce în mod normal sunt necesare 60 de credite pentru încheierea unui an universitar.

(18)

Pentru a asigura un nivel ridicat de sănătate publică și siguranță a pacienților în Uniune și pentru a moderniza Directiva 2005/36/CE, este necesar să se modifice criteriile utilizate pentru a defini formarea medicală de bază, astfel încât condițiile legate de numărul minim de ani și de ore să devină cumulative. Obiectivul acestei modificări este de a nu reduce cerințele de formare pentru educația medicală de bază.

(19)

Pentru îmbunătățirea mobilității medicilor specialiști care au obținut deja o calificare de medic specialist și au urmat ulterior o altă formare specializată, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde exceptări de la unele părți ale formării dacă aceste elemente ale formării ulterioare au fost deja finalizate în cursul programului anterior de formare de medic specialist într-un stat membru. Statele membre ar trebui să poată acorda, în anumite limite, astfel de exceptări pentru specialitățile medicale care fac obiectul sistemului de recunoaștere automată.

(20)

Profesia de asistent medical a evoluat în mod semnificativ în ultimele trei decenii: îngrijiri medicale la domiciliu, utilizarea unor terapii mai complexe și evoluția constantă a tehnologiilor presupun o capacitate pentru responsabilități mai importante pentru asistenții medicali. Formarea de asistent medical, a cărei organizare diferă în continuare în funcție de tradițiile naționale, ar trebui să ofere o asigurare mai solidă și direcționată într-o mai mare măsură spre rezultate că profesionistul a dobândit anumite cunoștințe și abilități în cursul formării și că este în măsură să aplice cel puțin anumite competențe pentru a desfășura activitățile relevante pentru profesie.

(21)

Pentru a pregăti moașele să facă față unor necesități de asistență medicală complexe în legătură cu activitățile lor, participanții la formări pentru moașe ar trebui să aibă un fond solid de educație generală înainte de a începe formarea pentru moașe. Prin urmare, condițiile de admitere la formarea pentru moașe ar trebui ridicate la 12 ani de învățământ general sau promovarea unui examen de nivel echivalent, exceptând profesioniștii care sunt deja calificați ca asistenți medicali generaliști. Formarea moașelor ar trebui să ofere asigurări mai solide că profesionistul a dobândit anumite cunoștințe și abilități necesare pentru desfășurarea activităților unei moașe la care se face referire în Directiva 2005/36/CE.

(22)	Pentru simplificarea sistemului de recunoaștere automată a specialităților medicale și de medicină dentară, aceste specialități ar trebui să fie reglementate de Directiva 2005/36/CE, în cazul în care sunt comune pentru cel puțin două cincimi dintre statele membre.

(23)

Un număr semnificativ de state membre au decis să permită accesul la toate activitățile din domeniul farmaciei și desfășurarea acestor activități pe baza recunoașterii calificărilor de farmacist obținute într-un alt stat membru de la data intrării în vigoare a Directivei 2005/36/CE. O astfel de recunoaștere a unei calificări profesionale obținute într-un alt stat membru nu ar trebui totuși să împiedice un stat membru să mențină norme nediscriminatorii privind orice distribuire geografică a farmaciilor pe teritoriul său, Directiva 2005/36/CE necoordonând normele în cauză. Cu toate acestea, orice derogare de la recunoașterea automată a calificărilor care este în continuare necesară pentru un stat membru nu ar trebui să mai excludă farmaciștii care sunt deja recunoscuți de statul membru care aplică derogarea și care au exercitat deja efectiv și legal profesia de farmacist pentru o anumită perioadă pe teritoriul statului membru respectiv.

(24)

Funcționarea sistemului de recunoaștere automată depinde de încrederea în condițiile de formare care stau la baza calificărilor profesioniștilor. Prin urmare, este important ca, pentru arhitecți, condițiile minime de formare să reflecte noile progrese înregistrate în educația în domeniul arhitecturii, în special în ceea ce privește necesitatea recunoscută de a completa formarea academică cu experiența profesională sub supravegherea unor arhitecți calificați. În același timp, condițiile minime de formare ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a se evita limitarea nejustificată a capacității statelor membre de a-și organiza sistemele de educație.

(25)

Prin introducerea unor principii comune de formare, Directiva 2005/36/CE ar trebui să promoveze un caracter mai automat al recunoașterii calificărilor profesionale în cazul profesiilor care nu beneficiază în prezent de aceasta. Aceasta ar trebui să țină cont de competența statelor membre de a stabili calificările profesionale necesare pentru exercitarea profesiilor pe teritoriul lor, precum și conținutul și organizarea sistemelor lor de educație și de formare. Principiile comune de formare ar trebui să ia forma unor cadre comune de formare bazate pe un set comun de cunoștințe, abilități și competențe sau pe teste de formare comune. Ar trebui să fie posibil ca acele cadre comune de formare să acopere și specialități care nu beneficiază în prezent de dispozițiile privind recunoașterea automată în temeiul Directivei 2005/36/CE și care au legătură cu profesiile incluse la capitolul III din titlul III și care au activități specifice clar definite care le sunt rezervate. Cadrele comune de formare pentru astfel de specialități, în special pentru cele medicale, ar trebui să ofere un nivel ridicat de sănătate publică și de siguranță a pacienților. Calificările profesionale obținute în temeiul unor cadre comune de formare ar trebui să fie recunoscute automat de statele membre. Organizațiile profesionale reprezentative la nivelul Uniunii și, în anumite circumstanțe, organizațiile profesionale naționale sau autoritățile competente naționale ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta Comisiei sugestii pentru principiile comune de formare, pentru a permite o evaluare împreună cu coordonatorii naționali a posibilelor consecințe ale unor astfel de principii pentru sistemele naționale de educație și formare, precum și pentru normele naționale care reglementează accesul la profesiile reglementate.

(26)

Directiva 2005/36/CE prevede deja pentru profesioniști obligația de a deține competențele lingvistice necesare. Revizuirea aplicării acestei obligații a demonstrat necesitatea de a clarifica rolul autorităților competente și al angajatorilor în special în scopul de a asigura mai bine siguranța pacienților. Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să aplice controale lingvistice după recunoașterea calificărilor profesionale. Este important ca, în special pentru profesiile care au implicații pentru siguranța pacienților, controalele lingvistice în temeiul Directivei 2005/36/CE să fie aplicate înainte ca profesionistul să aibă acces la profesie în statul membru gazdă. Controalele lingvistice ar trebui, cu toate acestea, să fie rezonabile și necesare pentru profesiile în cauză și nu ar trebui să vizeze excluderea profesioniștilor din alte state membre de pe piața forței de muncă din statul membru gazdă. Pentru a respecta principiul proporționalității și cu scopul de a spori mobilitatea profesioniștilor din Uniune, controalele desfășurate de o autoritate competentă sau sub supravegherea unei autorități competente ar trebui să se limiteze la cunoașterea unei limbi oficiale a statului membru gazdă, sau a unei limbi administrative a statului membru gazdă, cu condiția ca aceasta să fie și o limbă oficială a Uniunii. Acest lucru nu ar trebui să împiedice statele membre gazdă să încurajeze profesioniștii să învețe o altă limbă ulterior, dacă este necesar pentru activitatea profesională care urmează să fie desfășurată. Angajatorii ar trebui, de asemenea, să joace în continuare un rol important în certificarea cunoștințelor lingvistice necesare pentru desfășurarea activităților profesionale la locurile lor de muncă.

(27)

Normele naționale privind accesul la profesiile reglementate nu ar trebui să constituie un obstacol în calea mobilității tinerilor absolvenți. Prin urmare, în cazul în care un absolvent urmează un stagiu profesional într-un alt stat membru, stagiul în cauză ar trebui să fie recunoscut atunci când absolventul depune o cerere pentru accesul la o profesie reglementată în statul membru de origine. Recunoașterea stagiului profesional finalizat într-un alt stat membru ar trebui să se facă pe baza unei descrieri clare în scris a obiectivelor de învățare și a sarcinilor atribuite, care trebuie stabilită de îndrumătorul stagiarului din statul membru gazdă. Stagiile profesionale finalizate în țări terțe ar trebui să fie luate în considerare de statele membre atunci când analizează cererea de acces la o profesie reglementată.

(28)

Directiva 2005/36/CE prevede un sistem de puncte naționale de contact. Ca urmare a intrării în vigoare a Directivei 2006/123/CE și a înființării de ghișee unice în conformitate cu respectiva directivă, există riscul unei suprapuneri. Prin urmare, punctele de contact naționale înființate prin Directiva 2005/36/CE ar trebui să devină centre de asistență care ar trebui să-și concentreze activitățile pe oferirea de consultanță și asistență cetățenilor, inclusiv consultanță directă, pentru a se asigura că aplicarea zilnică a normelor pieței interne în cazuri individuale complexe ale cetățenilor este urmărită la nivel național. Dacă este necesar, centrele de asistență vor colabora cu autoritățile competente și centrele de asistență ale altor state membre. În ceea ce privește cardul profesional european, statele membre ar trebui să fie libere să decidă dacă centrele de asistență urmează să acționeze ca autorități competente în statul membru de origine sau să sprijine autoritatea competentă relevantă la gestionarea cererilor de carduri profesionale europene și la prelucrarea dosarului individual al solicitantului creat în IMI (dosar IMI). În contextul libertății de a presta servicii, dacă profesia în cauză nu este reglementată în statul membru de origine, centrele de asistență pot participa, de asemenea, la schimbul de informații preconizat pentru cooperarea administrativă.

(29)

Prezenta directivă contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății și a consumatorilor. Directiva 2005/36/CE prevede deja obligații detaliate pentru statele membre de a face schimb de informații. Obligațiile în cauză ar trebui consolidate. Pe viitor, statele membre ar trebui nu numai să reacționeze la cererile de informații, ci autoritățile lor competente ar trebui de asemenea să fie împuternicite, în limitele competențelor lor, să alerteze din proprie inițiativă autoritățile competente ale altor state membre cu privire la profesioniștii care nu mai sunt autorizați să își exercite profesia. Un mecanism de alertă specific este necesar pentru profesioniștii din domeniul medical în temeiul Directivei 2005/36/CE. Acesta ar trebui să se aplice și medicilor veterinari, precum și profesioniștilor care exercită activități legate de educația minorilor, inclusiv profesioniștilor care lucrează în domeniul îngrijirii copiilor și al educației copiilor de vârstă mică. Obligația de a trimite o alertă ar trebui să se aplice doar în cazul statelor membre în care profesiile respective sunt reglementate. Toate statele membre ar trebui să fie informate dacă un profesionist nu mai are dreptul, din cauza unei acțiuni disciplinare sau a unei condamnări penale, să exercite, chiar și temporar, activitățile profesionale într-un stat membru. Alerta ar trebui să cuprindă orice informații disponibile cu privire la perioada determinată sau nedeterminată pentru care se aplică restricția sau interdicția. Această alertă ar trebui să fie activată prin intermediul IMI, indiferent dacă profesionistul și-a exercitat oricare dintre drepturile în temeiul Directivei 2005/36/CE sau dacă a solicitat recunoașterea calificărilor sale profesionale prin eliberarea unui card profesional european sau prin orice altă metodă prevăzută în directiva respectivă. Procedura de alertă ar trebui să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal și a drepturilor fundamentale. Procedura de alertă nu ar trebui să fie concepută astfel încât să înlocuiască sau să adapteze eventualele aranjamente între statele membre în materie de cooperare în domeniul justiției și afacerilor interne. Autoritățile competente în temeiul Directivei 2005/36/CE nu ar trebui să fie obligate să contribuie la o astfel de cooperare prin alertele prevăzute în temeiul directivei menționate.

(30)

Printre dificultățile majore cu care se confruntă un cetățean interesat să lucreze într-un alt stat membru se numără complexitatea și incertitudinea procedurilor administrative cărora trebuie să li se conformeze. Directiva 2006/123/CE obligă deja statele membre să asigure accesul facil la informații și să facă posibilă îndeplinirea procedurilor prin intermediul ghișeelor unice. Cetățenii care doresc recunoașterea calificărilor lor profesionale în temeiul Directivei 2005/36/CE pot deja să utilizeze ghișeele unice, în cazul în care intră sub incidența Directivei 2006/123/CE. Cu toate acestea, cei care se află în căutarea unui loc de muncă și personalul medical nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2006/123/CE și informațiile disponibile rămân limitate. Este necesar, prin urmare, din punctul de vedere al utilizatorilor, să se stabilească informațiile respective și să se asigure disponibilitatea facilă a acestor informații. De asemenea, este important ca statele membre să își asume răspunderea nu numai la nivel național, ci să coopereze și între ele și cu Comisia pentru a se asigura că profesioniștii de pe întreg teritoriul Uniunii au acces cu ușurință la informații simplu de utilizat și multilingve și sunt în măsură să îndeplinească cu ușurință procedurile prin intermediul ghișeelor unice sau al autorităților competente relevante. Ar trebui să se pună la dispoziție linkuri prin intermediul altor site-uri internet, precum portalul Europa ta.

(31)

În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale ale Directivei 2005/36/CE, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte legislative, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în ceea ce privește actualizarea cunoștințelor și abilităților menționate la articolul 21 alineatul (6), actualizarea anexei I, actualizarea și clarificarea activităților enumerate în anexa IV, adaptările punctelor 5.1.1-5.1.4., 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 și 5.7.1 din anexa V, adaptarea perioadelor minime de formare pentru medicii specialiști și dentiștii specialiști, includerea de noi specialități medicale la punctul 5.1.3 din anexa V, modificările aduse listei prezentate la punctele 5.2.1, 5.3.1, 5.4.1, 5.5.1 și 5.6.1 din anexa V, includerea de noi specialități de medicină dentară la punctul 5.3.3 din anexa V, precizarea condițiilor de aplicare a cadrelor comune de formare și precizarea condițiilor de aplicare a testelor de formare comune. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(32)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Directivei 2005/36/CE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (11).

(33)

Datorită caracterului tehnic al actelor de punere în aplicare respective, ar trebui să se utilizeze procedura de examinare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind introducerea cardurilor profesionale europene pentru anumite profesii, formatul cardului profesional european, prelucrarea cererilor scrise, traducerile care trebuie furnizate de solicitant în sprijinul oricărei cereri de emitere a unui card profesional european, detaliile documentelor solicitate în temeiul Directivei 2005/36/CE pentru depunerea unei cereri complete, procedurile pentru efectuarea și prelucrarea plăților pentru respectivul card, normele referitoare la modalitățile, situațiile și documentele în cazul cărora autoritățile competente pot solicita copii certificate pentru profesia respectivă, specificațiile tehnice și măsurile necesare pentru a asigura integritatea, confidențialitatea și acuratețea informațiilor conținute în cardul profesional european și în dosarul IMI, condițiile și procedurile pentru emiterea unui card profesional european, normele privind condițiile de acces la dosarul IMI, mijloacele tehnice și procedurile pentru verificarea autenticității și valabilității unui card profesional european și aplicarea mecanismului de alertă.

(34)

Comisia ar trebui, prin intermediul actelor de punere în aplicare și, date fiind caracteristicile lor specifice, fără să aplice Regulamentul (UE) nr. 182/2011, să respingă o actualizare solicitată a anexei I dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Directiva 2005/36/CE, să solicite statului membru relevant să nu aplice derogarea referitoare la alegerea între perioada de adaptare și probele de aptitudine atunci când această derogare este inadecvată sau contravine dreptului Uniunii, să respingă modificările solicitate pentru punctele 5.1.1-5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 sau 5.7.1 din anexa V dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Directiva 2005/36/CE, să enumere calificările profesionale naționale și titlurile profesionale naționale care beneficiază de recunoaștere automată în temeiul cadrului comun de formare, să enumere statele membre în care urmează să fie organizate teste comune de formare, frecvența în cursul unui an calendaristic și alte aranjamente necesare pentru organizarea de teste comune de formare și să permită statului membru în cauză să aplice derogări de la dispozițiile relevante ale Directivei 2005/36/CE pentru o perioadă limitată de timp.

(35)

Ca urmare a experienței pozitive în ceea ce privește evaluările reciproce în temeiul Directivei 2006/123/CE, ar trebui să se includă un sistem similar de evaluare în Directiva 2005/36/CE. Statele membre ar trebui să notifice profesiile pe care le reglementează și motivele pentru care o fac și să analizeze constatările lor în comun. Un astfel de sistem ar contribui la o mai mare transparență pe piața serviciilor profesionale.

(36)

Comisia ar trebui să evalueze, în timp util, regimul de recunoaștere aplicabil titlurilor de calificare de asistent medical generalist emise în România. O astfel de evaluare ar trebui să se bazeze pe rezultatele unui program special de revalorizare pe care România ar trebui să îl realizeze în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative interne și pentru care ar trebui să coopereze cu alte state membre și cu Comisia. Un astfel de program special de revalorizare ar trebui să aibă ca scop oferirea posibilității pentru participanții la program de a își revaloriza calificarea profesională pentru a îndeplini toate cerințele minime de formare stabilite în Directiva 2005/36/CE.

(37)

Având în vedere că obiectivele prezentei directive, și anume raționalizarea, simplificarea și îmbunătățirea normelor de recunoaștere a calificărilor profesionale, nu pot fi realizate într-o măsură suficientă de statele membre, deoarece ar duce inevitabil la cerințe și regimuri procedurale divergente, sporind complexitatea normativă și generând obstacole nejustificate în calea mobilității profesioniștilor, dar, din motive de coerență, transparență și compatibilitate, pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(38)

În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (12), statele membre s-au angajat să însoțească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile echivalente din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(39)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (13) și a emis un aviz la 8 martie 2012 (14).

(40)	Prin urmare, Directiva 2005/36/CE și Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2005/36/CE

Directiva 2005/36/CE se modifică după cum urmează:

1.	La articolul 1, se adaugă următorul paragraf: „Prezenta directivă stabilește, de asemenea, norme referitoare la accesul parțial la o profesie reglementată și recunoașterea stagiilor profesionale desfășurate într-un alt stat membru.”

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)	la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf: „Prezenta directivă se aplică, de asemenea, tuturor resortisanților unui stat membru care au urmat un stagiu profesional în afara statului membru de origine.”;

(b)	se adaugă un alineat cu următorul text: „(4) Prezenta directivă nu se aplică notarilor numiți printr-un act oficial al autorităților publice.”

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (f) și (h) se înlocuiesc cu următorul text:

„(f) «experiență profesională»: exercitarea efectivă și legală cu normă întreagă sau echivalent parțial a respectivei profesii într-un stat membru;

(h) «probă de aptitudini»: un test referitor la cunoștințele, abilitățile și competențele profesionale ale solicitantului, efectuat sau recunoscut de autoritățile competente din statul membru gazdă în scopul evaluării aptitudinii solicitantului de a exercita profesia reglementată în acel stat membru.

Pentru a permite organizarea acestei probe, autoritățile competente întocmesc o listă de discipline care, pe baza unei comparații între educația și formarea impuse în statul membru gazdă și cele pe care le-a urmat solicitantul, nu sunt atestate de diploma sau de alte titluri de calificare pe care le posedă solicitantul.

Proba de aptitudini trebuie să țină seama de faptul că solicitantul este un profesionist calificat în statul membru de origine sau de proveniență. Aceasta privește discipline selectate dintre cele cuprinse în listă și a căror cunoaștere este esențială pentru exercitarea profesiei în cauză în statul membru gazdă. Proba poate viza totodată și cunoașterea normelor deontologice care se aplică activităților respective în statul membru gazdă.

Modalitățile detaliate de organizare a probei de aptitudini, precum și statutul de care beneficiază, în statul membru gazdă, solicitantul care dorește să se pregătească pentru proba de aptitudini în acel stat membru se stabilesc de către autoritățile competente ale respectivului stat membru;”;

(ii)

se adaugă următoarele litere:

„(j) «stagiu profesional»: fără a aduce atingere articolului 46 alineatul (4), o perioadă de practică profesională realizată sub supraveghere, dacă aceasta constituie o condiție de acces la o profesie reglementată, care poate avea loc în cursul sau după finalizarea unui ciclu de învățământ cu obținerea unei diplome;

(k) «card profesional european»: un certificat electronic care atestă fie faptul că profesionistul a îndeplinit toate condițiile necesare pentru a presta temporar și ocazional servicii într-un stat membru gazdă, fie recunoașterea calificărilor profesionale pentru stabilirea într-un stat membru gazdă;

(l) «învățare pe tot parcursul vieții»: toate formele de învățământ general, educație și formare profesională, educație non-formală și învățare informală urmate pe tot parcursul vieții, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, abilităților și competențelor, care pot include etica profesională;

(m) «motive imperative de interes general»: motive recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

(n) «Sistemul european de credite transferabile sau creditele ECTS»: sistemul de credite pentru învățământul superior utilizate în Spațiul european al învățământului superior.”;

(b)

la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„De fiecare dată când un stat membru recunoaște o asociație sau o organizație menționată la primul paragraf, acesta informează Comisia. Comisia verifică dacă asociația sau organizația în cauză îndeplinește condițiile prevăzute la al doilea paragraf. Pentru a ține seama în mod adecvat de evoluția reglementărilor din statele membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c pentru actualizarea anexei I, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la al doilea paragraf.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la al doilea paragraf, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a respinge actualizarea solicitată a anexei I.”

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Recunoașterea calificărilor profesionale de către statul membru gazdă permite beneficiarilor să aibă acces, în respectivul stat membru, la aceeași profesie ca cea pentru care sunt calificați în statul membru de origine și să o exercite în statul membru gazdă în aceleași condiții ca și resortisanții acestuia.”;

(b)	se adaugă un alineat cu următorul text: „(3) Prin derogare de la alineatul (1), accesul parțial la o profesie în statul membru gazdă se acordă în condițiile prevăzute la articolul 4f.”

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 4a

Cardul profesional european

(1) Statele membre eliberează titularilor unei calificări profesionale un card profesional european la cererea acestora și cu condiția adoptării de către Comisie a actelor de punere în aplicare relevante prevăzute la alineatul (7).

(2) Atunci când pentru o anumită profesie a fost introdus un card profesional european prin actele de punere în aplicare relevante adoptate în conformitate cu alineatul (7), titularul unei calificări profesionale vizate poate alege să solicite un astfel de card sau să aplice procedurile prevăzute la titlurile II și III.

(3) Statele membre se asigură că titularul unui card profesional european beneficiază de toate drepturile conferite de articolele 4b - 4e.

(4) Dacă titularul unei calificări profesionale intenționează să presteze, în temeiul titlului II, alte servicii decât cele reglementate de articolul 7 alineatul (4), autoritatea competentă a statului membru de origine emite cardul profesional european în conformitate cu articolele 4b și 4c. Dacă este cazul, cardul profesional european constituie declarația prevăzută la articolul 7.

(5) Dacă titularul unei calificări profesionale intenționează să se stabilească într-un alt stat membru în temeiul capitolelor I - IIIa de la titlul III sau să presteze servicii în temeiul articolului 7 alineatul (4), autoritatea competentă din statul membru de origine realizează toate etapele pregătitoare în legătură cu dosarul individual al solicitantului creat în Sistemul de informare al pieței interne (IMI) (dosarul IMI) în conformitate cu articolele 4b și 4d. Autoritatea competentă din statul membru gazdă emite cardul profesional european în conformitate cu articolele 4b și 4d.

În scopul stabilirii, emiterea unui card profesional european nu conferă dreptul automat de a practica o anumită profesie atunci când există cerințe de înregistrare sau alte proceduri de control deja instituite în statul membru gazdă înainte de introducerea cardului profesional european pentru profesia respectivă.

(6) Statele membre desemnează autoritățile competente pentru gestionarea dosarelor IMI și emiterea de carduri profesionale europene. Autoritățile respective asigură prelucrarea imparțială, obiectivă și la timp a cererilor de carduri profesionale europene. Centrele de asistență menționate la articolul 57b pot și ele să acționeze în calitate de autorități competente. Statele membre se asigură că autoritățile competente și centrele de asistență informează cetățenii, inclusiv solicitanții potențiali, cu privire la funcționarea și valoarea adăugată a unui card profesional european pentru profesiile pentru care acesta este disponibil.

(7) Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, măsurile necesare pentru a asigura punerea uniformă în aplicare a dispozițiilor privind cardurile profesionale europene pentru profesiile care îndeplinesc condițiile prevăzute la al doilea paragraf de la prezentul alineat, inclusiv măsurile privind formatul cardului profesional european, prelucrarea cererilor scrise, traducerile care trebuie furnizate de solicitant în sprijinul oricărei solicitări de card profesional european, detaliile documentelor solicitate în temeiul articolului 7 alineatul (2) sau al anexei VII pentru depunerea unei cereri complete și procedurile pentru efectuarea și prelucrarea plăților pentru un card profesional european, luând în considerare particularitățile profesiei în cauză. Comisia specifică, de asemenea, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile în care, situațiile în care și documentele pentru care autoritățile competente pot solicita copii certificate în conformitate cu articolul 4b alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 4d alineatul (2) și articolul 4d alineatul (3) pentru profesia în cauză.

Introducerea unui card profesional european pentru o anumită profesie prin adoptarea actelor de punere în aplicare relevante menționate la primul paragraf face obiectul următoarelor condiții cumulative:

(a)	să existe o mobilitate semnificativă sau potențial pentru o mobilitate semnificativă în profesia în cauză;

(b)	părțile interesante relevante să-și fi exprimat un interes suficient în acest sens;

(c)	profesia sau educația și formarea destinate exercitării profesiei sunt reglementate într-un număr semnificativ de state membre.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

(8) Orice tarif care poate fi impus solicitanților în legătură cu procedurile administrative de eliberare a unui card profesional european este rezonabil, proporțional și corespunzător cu costurile suportate de statele membre de origine și gazdă și nu acționează ca un factor de descurajare a solicitării unui card profesional european.

Articolul 4b

Cererea pentru un card profesional european și crearea unui dosar IMI

(1) Statul membru de origine permite titularului unei calificări profesionale să solicite un card profesional european printr-un instrument online, pus la dispoziție de Comisie, care creează automat un dosar IMI pentru solicitantul respectiv. În cazul în care un stat membru de origine permite depunerea cererilor și în scris, acesta ia toate măsurile necesare pentru crearea dosarului IMI, transmiterea oricăror informații către solicitant și emiterea cardului profesional european.

(2) Cererile se însoțesc cu documentele necesare în temeiul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 4a alineatul (7).

(3) În termen de o săptămână de la primirea cererii, autoritatea competentă a statului membru de origine confirmă primirea cererii și informează solicitantul cu privire la lipsa oricărui document.

Dacă este cazul, autoritatea competentă din statul membru de origine emite orice certificat justificator necesar în temeiul prezentei directive. Autoritatea competentă a statului membru de origine verifică dacă solicitantul este stabilit legal în statul membru de origine și dacă toate documentele necesare care au fost emise în statul membru de origine sunt valabile și autentice. În caz de îndoieli justificate în mod temeinic, autoritatea competentă a statului membru de origine consultă organismul relevant și poate cere solicitantului copii certificate ale documentelor. În cazul cererilor ulterioare depuse de același solicitant, autoritățile competente ale statului membru de origine și ale statului membru gazdă nu pot solicita redepunerea unor documente care sunt deja incluse în dosarul IMI și care sunt încă valabile.

(4) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor de punere în aplicare, specificațiile tehnice, măsurile necesare pentru a asigura integritatea, confidențialitatea și acuratețea informațiilor conținute în cardul profesional european și în dosarul IMI, precum și condițiile și procedurile pentru emiterea unui card profesional european titularului acestuia, inclusiv posibilitatea de a-l descărca de pe internet sau de a transmite actualizări pentru dosarul IMI. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

Articolul 4c

Cardul profesional european pentru prestarea temporară și ocazională de servicii, altele decât cele prevăzute la articolul 7 alineatul (4)

(1) Autoritatea competentă a statului membru de origine verifică cererea și documentele justificative din dosarul IMI și emite cardul profesional european pentru prestarea temporară și ocazională de servicii, altele decât cele prevăzute la articolul 7 alineatul (4), în termen de trei săptămâni. Termenul începe să curgă de la primirea documentelor lipsă menționate la articolul 4b alineatul (3) primul paragraf sau, dacă nu sunt solicitate documente suplimentare, de la expirarea termenului de o săptămână menționat la respectivul paragraf. Aceasta transmite apoi imediat cardul profesional european către autoritatea competentă din fiecare stat membru gazdă vizat și informează solicitantul în consecință. Statul membru gazdă nu poate solicita o nouă declarație în temeiul articolului 7 pentru următoarele 18 luni.

(2) Decizia autorității competente din statul membru de origine sau absența unei decizii în termenul de trei săptămâni menționat la alineatul (1) se supune căilor de atac în temeiul dreptului intern.

(3) Dacă dorește să presteze servicii în alte state membre decât cele menționate inițial în cererea prevăzută la alineatul (1), un titular de card profesional european poate solicita o astfel de extindere. Dacă dorește să continue să presteze servicii după perioada de 18 luni menționată la alineatul (1), titularul informează autoritatea competentă în acest sens. În ambele cazuri, titularul furnizează, de asemenea, orice informație privind schimbările substanțiale intervenite în situația înregistrată în dosarul IMI care poate fi solicitată de autoritatea competentă din statul membru de origine în conformitate cu actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 4a alineatul (7). Autoritatea competentă din statul membru de origine transmite cardul profesional european actualizat către statele membre gazdă în cauză.

(4) Cardul profesional european este valabil pe întreg teritoriul tuturor statelor membre gazdă în cauză atât timp cât titularul său își păstrează dreptul de practică pe baza documentelor și a informațiilor cuprinse în dosarul IMI.

Articolul 4d

Cardul profesional european pentru stabilire și pentru prestarea temporară și ocazională de servicii în temeiul articolului 7 alineatul (4)

(1) Autoritatea competentă a statului membru de origine verifică, în termen de o lună, autenticitatea și valabilitatea documentelor justificative din dosarul IMI în vederea eliberării unui card profesional european pentru stabilire sau pentru prestarea temporară și ocazională de servicii în temeiul articolului 7 alineatul (4). Termenul începe să curgă de la primirea documentelor lipsă menționate la articolul 4b alineatul (3) primul paragraf sau, dacă nu sunt solicitate documente suplimentare, de la expirarea termenului de o săptămână menționat la respectivul paragraf. Aceasta transmite apoi imediat cererea autorității competente a statului membru gazdă. Statul membru de origine informează solicitantul despre situația cererii sale în momentul în care transmite cererea statului membru gazdă.

(2) În cazurile prevăzute la articolele 16, 21, 49a și 49b, un stat membru gazdă decide dacă eliberează un card profesional european în temeiul alineatului (1) în termen de o lună de la primirea solicitării transmise de statul membru de origine. În cazul unor îndoieli justificate în mod temeinic, statul membru gazdă poate solicita statului membru de origine informații suplimentare sau transmiterea unei copii certificate a unui document, pe care acesta din urmă le transmite cel târziu în două săptămâni de la transmiterea solicitării. Sub rezerva alineatului (5) al doilea paragraf, termenul de o lună se aplică în pofida oricărei astfel de solicitări.

(3) În cazurile prevăzute la articolul 7 alineatul (4) și la articolul 14, un stat membru gazdă decide dacă eliberează cardul profesional european sau dacă supune titularul unei calificări profesionale unor măsuri compensatorii în termen de două luni de la primirea solicitării transmise de către statul membru de origine. În cazul unor îndoieli justificate în mod temeinic, statul membru gazdă poate solicita statului membru de origine informații suplimentare sau transmiterea unei copii certificate a unui document, pe care acesta din urmă le transmite cel târziu în două săptămâni de la transmiterea solicitării. Sub rezerva alineatului (5) al doilea paragraf, termenul de două luni se aplică în pofida oricărei astfel de solicitări.

(4) În cazul în care statul membru gazdă nu primește informațiile necesare pe care le poate solicita în conformitate cu prezenta directivă pentru a lua o decizie cu privire la emiterea cardului profesional european fie din partea statului membru de origine, fie din partea solicitantului, statul membru gazdă poate refuza să emită cardul. Refuzul se justifică în mod corespunzător.

(5) În cazul în care statul membru gazdă nu adoptă o decizie în termenele prevăzute la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol sau nu organizează o probă de aptitudini așa cum se prevede la articolul 7 alineatul (4) cardul profesional european se consideră a fi emis și este transmis în mod automat, prin intermediul IMI, titularului unei calificări profesionale.

Statul membru gazdă are posibilitatea de a prelungi cu două săptămâni termenele prevăzute la alineatele (2) și (3) pentru emiterea automată a cardului profesional european. Statul membru gazdă explică motivele prelungirii și informează solicitantul în consecință. O astfel de prelungire poate fi repetată o singură dată și numai dacă este strict necesar, mai ales din motive ce țin de sănătatea publică sau de siguranța beneficiarilor serviciului.

(6) Acțiunile întreprinse de către statul membru de origine în conformitate cu alineatul (1) înlocuiesc orice cerere de recunoaștere a calificărilor profesionale în temeiul dreptului intern al statului membru gazdă.

(7) Deciziile statului membru de origine și ale statului membru gazdă adoptate în temeiul alineatelor (1) - (5) sau absența deciziei din partea statului membru de origine sunt supuse căilor de atac în temeiul dreptului intern al statului membru în cauză.

Articolul 4e

Prelucrarea și accesul la datele privind cardul profesional european

(1) Fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție, autoritățile competente din statele membre de origine și gazdă actualizează prompt dosarul IMI corespunzător cu informații referitoare la acțiuni disciplinare sau sancțiuni penale relative la o interdicție sau restricție și care pot avea consecințe asupra desfășurării activităților de către titularul unui card profesional european în temeiul prezentei directive. În acest sens, acestea respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (15), precum și din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (16). Aceste actualizări includ ștergerea de informații care nu mai sunt necesare. Titularul cardului profesional european și autoritățile competente ce au acces la dosarul IMI corespunzător sunt informați imediat cu privire la orice actualizări. Această obligație nu aduce atingere obligațiilor de alertă pentru statele membre în temeiul articolului 56a.

(2) Conținutul informațiilor actualizate menționate la alineatul (1) se limitează la următoarele aspecte:

(a)	identitatea profesionistului;

(b)	profesia în cauză;

(c)	informații cu privire la autoritatea sau instanța națională care a adoptat hotărârea privind restricția sau interdicția;

(d)	sfera de aplicare a restricției sau interdicției; și

(e)	perioada în care se aplică restricția sau interdicția.

(3) Accesul la informațiile din dosarul IMI se limitează la autoritățile competente ale statului membru de origine și ale statului membru gazdă, în conformitate cu Directiva 95/46/CE. Autoritățile competente informează titularul cardului profesional european cu privire la conținutul dosarului IMI la solicitarea titularului.

(4) Informațiile incluse în cardul profesional european se limitează la informațiile necesare pentru certificarea dreptului titularului de a exercita profesia pentru care a fost eliberat, și anume prenumele, numele, data și locul nașterii, profesia, calificările titularului și regimul aplicabil, autoritățile competente implicate, numărul de card, elementele de securitate și referința unui act valabil de identitate. Informațiile privind experiența profesională acumulată sau măsurile compensatorii absolvite de titularul cardului profesional european se includ în dosarul IMI.

(5) Datele cu caracter personal incluse în dosarul IMI pot fi prelucrate atât timp cât este necesar pentru procedura de recunoaștere în sine și ca dovadă a recunoașterii sau a transmiterii declarației solicitate la articolul 7. Statele membre asigură titularului unui card profesional european dreptul de a cere în orice moment și fără costuri care să incumbe respectivului titular rectificarea datelor incorecte sau incomplete sau ștergerea și blocarea dosarului IMI respectiv. Titularul este informat cu privire la acest drept la momentul emiterii cardului profesional european și i se readuce la cunoștință la fiecare doi ani. Această readucere la cunoștință se face automat prin intermediul IMI dacă solicitarea inițială pentru cardul profesional european a fost făcută online.

În cazul unei solicitări de ștergere a unui dosar IMI aferent unui card profesional european emis în scopul stabilirii sau al prestării temporare și ocazionale de servicii în temeiul articolului 7 alineatul (4), autoritățile competente ale statului membru gazdă în cauză eliberează titularului de calificări profesionale un titlu care atestă recunoașterea calificărilor sale profesionale.

(6) În legătură cu prelucrarea datelor personale din cardul profesional european și din toate dosarele IMI, autoritățile competente relevante ale statelor membre se consideră operatori în sensul articolului 2 litera (d) din Directiva 95/46/CE. În legătură cu responsabilitățile sale în temeiul alineatelor (1) - (4) de la prezentul articol și cu prelucrarea datelor personale pe care le implică acestea, Comisia se consideră operator în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (17).

(7) Fără a se aduce atingere alineatului (3), statele membre gazdă asigură posibilitatea angajatorilor, clienților, pacienților, autorităților publice și altor părți interesate de a verifica autenticitatea și valabilitatea unui card profesional european prezentat lor de către titularul cardului.

Comisia stabilește, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme privind accesul la dosarul IMI, precum și mijloacele tehnice și procedurile de verificare menționate la primul paragraf. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).

Articolul 4f

Accesul parțial

(1) Autoritatea competentă a statului membru gazdă acordă acces parțial, de la caz la caz, la o activitate profesională pe teritoriul său, doar dacă sunt întrunite toate condițiile următoare:

(a)	profesionistul este calificat pe deplin pentru a exercita în statul membru de origine activitatea profesională pentru care solicită accesul parțial în statul membru gazdă;

(b)

diferențele ca atare dintre activitatea profesională exercitată legal în statul membru de origine și profesia reglementată în statul membru gazdă sunt atât de mari încât aplicarea de măsuri de compensare ar însemna să se ceară solicitantului să urmeze întregul program de educație și formare cerut în statul membru gazdă pentru a avea acces deplin la profesia reglementată în statul membru gazdă;

(c)	activitatea profesională poate fi separată în mod obiectiv de alte activități care intră în cadrul profesiei reglementate în statul membru gazdă.

În sensul literei (c) autoritatea competentă a statului membru gazdă ia în considerare situația în care activitatea profesională poate fi întreprinsă în mod autonom în statul membru de origine.

(2) Accesul parțial poate fi respins dacă un astfel de refuz se justifică prin motive imperative de interes general, este necesară pentru a asigura atingerea obiectivului urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(3) Cererile în vederea stabilirii într-un stat membru gazdă se examinează în conformitate cu capitolele I și IV din titlul III.

(4) Cererile în vederea prestării temporare și ocazionale de servicii în statul membru gazdă privind activități profesionale care au implicații în materie de sănătate sau de siguranță publică se examinează în conformitate cu titlul II.

(5) Prin derogare de la articolul 7 alineatul (4) al șaselea paragraf și de la articolul 52 alineatul (1), după ce se acordă accesul parțial, activitatea profesională se exercită în temeiul titlului profesional al statului membru de origine. Statul membru gazdă poate impune utilizarea respectivului titlu profesional în limbile sale. Profesioniștii cărora li s-a acordat acces parțial indică în mod clar beneficiarilor serviciilor domeniul activităților lor profesionale.

(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică profesioniștilor ce beneficiază de recunoașterea automată a calificărilor lor profesionale în temeiul capitolelor II, III și IIIa de la titlul III.

La articolul 5 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

în cazul deplasării prestatorului de servicii, dacă a exercitat profesia respectivă într-unul sau mai multe state membre pe o perioadă de cel puțin un an în decursul ultimilor zece ani anteriori prestării de servicii, atunci când profesia nu este reglementată în statul membru de stabilire. Condiția de exercitare timp de un an a profesiei nu se aplică în cazul în care profesia sau educația și formarea care conduc la exercitarea profesiei sunt reglementate.”

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (d) și (e) se înlocuiesc cu următorul text:

„(d)	în ceea ce privește cazurile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (b), dovada, prin orice mijloace, că prestatorul de servicii a exercitat activitatea în cauză pe o perioadă de cel puțin un an în decursul ultimilor zece ani;

(e)

în ceea ce privește profesiile din domeniul securității, al sănătății și profesiile legate de educația minorilor, inclusiv îngrijirea copiilor și educația copiilor de vârstă mică, în cazul în care statul membru solicită acest lucru resortisanților săi, o atestare a inexistenței unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale;”

(ii)

se adaugă următoarele litere:

„(f)	în cazul profesiilor care au implicații pentru siguranța pacienților, o declarație privind cunoașterea limbii necesară pentru practicarea profesiei în statul membru gazdă;

(g)

în cazul profesiilor care vizează activitățile prevăzute la articolul 16 și care au fost notificate de un stat membru în conformitate cu articolul 59 alineatul (2), un certificat privind natura și durata activității, emis de autoritatea sau organismul competent al statului membru în care este stabilit prestatorul de servicii”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(2a) Prezentarea unei declarații obligatorii de către prestatorul de servicii în conformitate cu alineatul (1) dă dreptul prestatorului de servicii respectiv de a avea acces la activitatea de servicii sau de a exercita activitatea respectivă pe întreg teritoriul statului membru în cauză. Un stat membru poate solicita informațiile suplimentare enumerate la alineatul (2) privind calificările profesionale ale prestatorului de servicii dacă:

(a)	profesia este reglementată în mod diferit în anumite părți ale teritoriului statului membru respectiv;

(b)	respectivele reglementări sunt aplicabile și tuturor resortisanților statului membru în cauză;

(c)	diferențele de reglementare sunt justificate de motive imperative de interes general referitoare la sănătatea publică sau siguranța beneficiarilor serviciului; și

(d)	statul membru nu dispune de alte mijloace de a obține astfel de informații.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Pentru prima prestare de servicii, în cazul profesiilor reglementate care au implicații în materie de sănătate sau de siguranță publică și care nu beneficiază de o recunoaștere automată în temeiul capitolului II, III sau IIIa de la titlul III, autoritatea competentă din statul membru gazdă poate realiza o verificare a calificărilor profesionale ale prestatorului de servicii înainte de prima prestare de servicii. O astfel de verificare prealabilă este posibilă numai în cazul în care obiectivul său este să evite daunele grave pentru sănătatea sau siguranța beneficiarului serviciului, ca urmare a lipsei de calificare profesională a prestatorului de servicii și cu condiția ca verificarea să nu depășească ceea ce este necesar în acest scop.

În termen de cel mult o lună de la data primirii declarației și a documentelor însoțitoare, prevăzute la alineatele (1) și (2), autoritatea competentă informează prestatorul de servicii cu privire la decizia sa:

(a)	de a nu îi verifica calificările profesionale

(b)

după verificarea calificărilor sale profesionale:

(i)	de a-i solicita prestatorului de servicii să promoveze o probă de aptitudini; sau

(ii)	de a-i permite să presteze serviciile respective.

În cazul întâmpinării unor dificultăți care ar putea conduce la o întârziere în luarea unei decizii în temeiul celui de al doilea paragraf, autoritatea competentă notifică prestatorul de servicii, în același termen, cu privire la motivele întârzierii. Dificultatea se rezolvă în termen de o lună de la notificare și decizia se finalizează în termen de două luni de la rezolvarea dificultății.

În cazul unei diferențe importante între calificările profesionale ale prestatorului de servicii și formarea impusă în statul membru gazdă, în măsura în care această diferență este de natură să afecteze în mod negativ sănătatea sau siguranța publică și nu poate fi compensată de experiența profesională a prestatorului de servicii sau de cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite prin învățarea pe tot parcursul vieții, validată în mod formal în acest scop de un organism relevant, statul membru gazdă oferă prestatorului de servicii respectiv posibilitatea de a demonstra, printr-o probă de aptitudini, astfel cum este menționat la litera (b) al doilea paragraf, că a dobândit cunoștințele, abilitățile și competențele care-i lipseau. Statul membru gazdă ia o decizie pe această bază dacă să permită furnizarea serviciului. În orice caz, prestarea serviciilor trebuie să fie posibilă în termen de o lună de la data deciziei adoptate în conformitate cu al doilea paragraf.

În lipsa unei reacții din partea autorității competente în termenele stabilite la al doilea și al treilea paragraf, serviciul poate fi prestat.

În cazul în care calificările profesionale au fost verificate în temeiul prezentului paragraf, serviciile sunt prestate cu titlul profesional din statul membru gazdă.”

La articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Autoritățile competente din statul membru gazdă pot solicita autorităților competente din statul membru de stabilire, în cazul unor îndoieli justificate, să furnizeze orice informație relevantă pentru legalitatea stabilirii și buna conduită a prestatorului de servicii, precum și absența unor sancțiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. În cazul în care decid să verifice calificările profesionale ale prestatorului de servicii, autoritățile competente din statul membru gazdă pot solicita autorităților competente din statul membru de stabilire informații privind cursurile de formare absolvite de prestator în măsura necesară pentru evaluarea diferențelor semnificative care pot avea efecte negative asupra sănătății sau siguranței publice. Autoritățile competente din statul membru de stabilire comunică aceste informații în conformitate cu articolul 56. În cazul profesiilor nereglementate în statul membru de origine, centrele de asistență prevăzute la articolul 57b pot, de asemenea, furniza astfel de informații.”

Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)

primul paragraf se modifică după cum urmează:

(i)	partea introductivă se înlocuiește cu următorul text: „În sensul articolului 13 și articolului 14 alineatul (6), calificările profesionale se grupează în funcție de următoarele niveluri:”;

(ii)

la litera (c), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

educația și formarea reglementate sau, în cazul profesiilor reglementate, formarea profesională cu o structură specială, cu competențe care depășesc ceea ce se asigură la nivelul b, echivalente cu nivelul de formare prevăzut la punctul (i), în cazul în care o astfel de formare conferă un standard profesional comparabil și pregătește persoana formată pentru un nivel comparabil de responsabilități și funcții, cu condiția ca diploma să fie însoțită de un certificat din partea statului membru de origine;”;

(iii)

literele (d) și (e) se înlocuiesc cu următorul text:

„(d)

diplomă care atestă că titularul a încheiat cu succes o formare la nivel de învățământ post-secundar cu o durată de cel puțin trei ani și cel mult patru ani sau cu o durată echivalentă cu frecvență parțială, care poate fi exprimată în plus printr-un număr echivalent de credite ECTS, în cadrul unei universități sau al unei instituții de învățământ superior sau în cadrul altei instituții de nivel echivalent, precum și, după caz, încheierea cu succes a formării profesionale necesare în plus față de ciclul de studii post-secundare;

(e)

diplomă care atestă că titularul a absolvit un ciclu de studii post-secundare cu o durată de cel puțin patru ani sau cu o durată echivalentă cu frecvență parțială, care poate fi exprimată în plus printr-un număr echivalent de credite ECTS în cadrul unei universități sau al unei instituții de învățământ superior sau în cadrul altei instituții de nivel echivalent și, după caz, că a absolvit formarea profesională necesară în plus față de respectivul ciclu de studii post-secundare.”

(b)	al doilea paragraf se elimină.

10.

La articolul 12, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se consideră titlu de calificare menționat la articolul 11, inclusiv în ceea ce privește nivelul în cauză, orice titlu de calificare sau ansamblu de titluri de calificare care a fost eliberat de o autoritate competentă a unui stat membru, care atestă absolvirea unei formări în cadrul Uniunii, cu frecvență integrală sau parțială, în cadrul sau în afara programelor formale, recunoscută de respectivul stat membru ca având un nivel echivalent și care conferă titularului aceleași drepturi de acces la o profesie sau de exercitare a acesteia sau care pregătește pentru exercitarea respectivei profesii.”

11.

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Condiții de recunoaștere

(1) Atunci când, într-un stat membru gazdă, accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia este condiționat(ă) de deținerea unor calificări profesionale determinate, autoritatea competentă a respectivului stat membru acordă solicitanților accesul la respectiva profesie și dreptul de exercitare a acesteia, în aceleași condiții ca cele pentru resortisanții săi, dacă aceștia dețin un atestat de competență sau titlul de calificare menționat la articolul 11, prevăzut de un al stat membru pentru a avea acces la aceeași profesie sau pentru a o exercita pe teritoriul său.

Atestatele de competență sau titlurile de calificare se eliberează de o autoritate competentă dintr-un stat membru, desemnată în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative ale respectivului stat membru.

(2) Accesul la profesie și exercitarea acesteia, astfel cum se precizează la alineatul (1) se acordă, de asemenea, solicitanților care au exercitat profesia respectivă cu normă întreagă timp de un an sau durată globală echivalentă cu normă redusă în cei zece ani anteriori într-un alt stat membru ce nu reglementează respectiva profesie și care dețin unul sau mai multe atestate de competență sau titluri de calificare emise de un alt stat membru care nu reglementează profesia respectivă

Atestatele de competență sau titlurile de calificare îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	au fost eliberate de o autoritate competentă dintr-un stat membru, desemnată în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative ale respectivului stat membru;

(b)	atestă pregătirea titularului pentru exercitarea profesiei în cauză.

Experiența profesională de un an menționată la primul paragraf nu poate fi solicitată în cazul în care titlurile de calificare deținute de solicitant fac dovada educației și formării reglementate.

(3) Statul membru gazdă acceptă nivelul atestat în temeiul articolului 11 de către statul membru de origine, precum și certificatul prin care statul membru de origine atestă că învățământul și formarea reglementată sau formarea profesională cu o structură specială prevăzută la articolul 11 litera (c) punctul (ii) este echivalentă cu nivelul prevăzut la articolul 11 litera (c) punctul (i).

(4) Prin derogare de la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol și de la articolul 14, autoritatea competentă a statului membru gazdă poate refuza accesul la profesie și exercitarea acesteia titularilor unui atestat de competență clasificat la litera (a) de la articolul 11 atunci când calificarea profesională națională necesară pentru exercitarea profesiei pe teritoriul său este clasificată la litera (e) de la articolul 11.”

12.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Articolul 13 nu aduce atingere dreptului statului membru gazdă de a impune solicitantului să urmeze un stagiu de adaptare de cel mult trei ani sau să susțină o probă de aptitudini în unul dintre următoarele cazuri:

(a)	formarea pe care a urmat-o solicitantul acoperă discipline semnificativ diferite de cele cuprinse în titlul de calificare necesar în statul membru gazdă;

(b)

profesia reglementată în statul membru gazdă cuprinde una sau mai multe activități profesionale reglementate care nu există în profesia similară în statul membru de origine al solicitantului iar formarea care este necesară în statul membru gazdă include discipline semnificativ diferite de cele cuprinse în atestatul de competență sau de titlul de calificare pe care îl posedă solicitantul.”;

(b)

la alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care consideră că derogarea prevăzută la paragraful al doilea nu este adecvată sau că nu este conformă cu dreptul Uniunii, Comisia adoptă un act de punere în aplicare, în termen de trei luni de la primirea tuturor informațiilor necesare, prin care cere statului membru relevant să nu adopte măsura prevăzută. În lipsa unui răspuns din partea Comisiei până la expirarea termenului menționat, derogarea poate fi aplicată.”

(c)

la alineatul (3) se adaugă următoarele paragrafe:

„Prin derogare de la principiul dreptului solicitantului de a alege, așa cum se prevede la alineatul (2), statul membru gazdă poate dispune fie un stagiu de adaptare, fie o probă de aptitudini, dacă:

(a)	titularul unei calificări profesionale menționate la articolul 11 litera (a) solicită recunoașterea calificărilor sale profesionale în cazul în care calificarea profesională națională cerută este clasificată la articolul 11 litera (c); sau

(b)	titularul unei calificări profesionale menționate la articolul 11 litera (b) solicită recunoașterea calificărilor sale profesionale în cazul în care calificarea profesională națională cerută este clasificată la articolul 11 literele (d) sau (e);

În cazul titularului unei calificări profesionale menționate la articolul 11 litera (a) care solicită recunoașterea calificărilor sale profesionale în cazul în care calificarea profesională națională cerută este clasificată la articolul 11 litera (d), statul membru gazdă poate impune atât un stagiu de adaptare, cât și o probă de aptitudini.”;

(d)

alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4) În sensul alineatelor (1) și (5), prin «discipline semnificativ diferite» se înțeleg disciplinele a căror cunoaștere, abilități și competențe dobândite sunt esențiale pentru exercitarea profesiei și în cazul cărora formarea urmată de migrant prezintă diferențe importante, în ceea ce privește conținutul, în raport cu formarea necesară în statul membru gazdă.

(5) Alineatul (1) se aplică respectându-se principiul proporționalității. În special, în cazul în care statul membru gazdă preconizează să îi impună solicitantului finalizarea unui stagiu de adaptare sau promovarea unei probe de aptitudini, trebuie să verifice în prealabil dacă cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite de solicitant în decursul experienței sale profesionale sau prin învățare pe tot parcursul vieții, validată în mod formal în acest scop de un organism relevant, în orice stat membru sau într-o țară terță sunt de natură să acopere, total sau parțial, disciplinele semnificativ diferite definite la alineatul (4).”

(e)

se adaugă următoarele alineate:

„(6) Decizia de impunere a unui stagiu de adaptare sau a unei probe de aptitudini se motivează corespunzător. Solicitantului i se transmit îndeosebi următoarele informații:

(a)	nivelul de calificare profesională necesar în statul membru gazdă și nivelul de calificare profesională deținut de solicitant în conformitate cu clasificarea stabilită la articolul 11; și

(b)

diferențele semnificative menționate la alineatul (4) și motivele pentru care respectivele diferențe nu pot fi compensate prin cunoștințe, abilități și competențe dobândite în decursul experienței sale profesionale sau prin învățare pe tot parcursul vieții, validată în mod formal în acest scop de un organism relevant.

(7) Statele membre se asigură că un solicitant are posibilitatea de a susține proba de aptitudini menționat la alineatul (1) în termen de cel mult 6 luni de la decizia inițială privind obligativitatea unei probe de aptitudini pentru solicitant.”

13.	Articolul 15 se elimină.

14.

Articolul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 20

Adaptarea listelor de activități menționate în anexa IV

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește adaptarea listelor de activități care sunt menționate în anexa IV și care fac obiectul recunoașterii experienței profesionale în temeiul articolului 16, în vederea actualizării sau a clarificării activităților enumerate la anexa IV, îndeosebi a domeniului de aplicare a acestora și în vederea integrării celor mai recente evoluții ale nomenclatoarelor de activități, fără ca respectiva modificare să implice vreo restrângere a domeniului de aplicare a activităților legate de categoriile individuale și fără ca activitățile să fie transferate între actualele liste I, II și III de la anexa IV.”

(15)

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) În ceea ce privește funcționarea unei farmacii care nu face obiectul unor restricții teritoriale, un stat membru poate decide, prin derogare, să nu dea efect titlurilor de calificare menționate la punctul 5.6.2 de la anexa V pentru înființarea de noi farmacii deschise publicului. În sensul aplicării prezentului alineat, farmaciile deschise de mai puțin de trei ani se consideră, de asemenea, farmacii noi.

Respectiva derogare nu poate fi aplicată farmaciștilor ale căror calificări au fost deja recunoscute de către autoritățile competente ale statului membru gazdă în alte scopuri și care au exercitat efectiv și legal activitățile profesionale de farmacist timp de cel puțin trei ani consecutivi în respectivul stat membru.”;

(b)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Fiecare stat membru condiționează accesul la activitățile profesionale de medic, asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moașă și farmacist, precum și exercitarea acestora, de posesia unui titlu de calificare prevăzut în anexa V punctele 5.1.1, 5.1.2, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2 și 5.6.2, care atestă că profesionistul în cauză a dobândit, în decursul perioadei de formare, după caz, cunoștințele, abilitățile și competențele prevăzute la articolul 24 alineatul (3), la articolul 31 alineatul (6), la articolul 31 alineatul (7), la articolul 34 alineatul (3), la articolul 38 alineatul (3), la articolul 40 alineatul (3) și la articolul 44 alineatul (3).

Pentru a se ține cont de progresul științific și tehnic general recunoscut, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c pentru actualizarea cunoștințelor și a aptitudinilor prevăzute la articolul 24 alineatul (3), la articolul 31 alineatul (6), la articolul 34 alineatul (3), la articolul 38 alineatul (3), la articolul 40 alineatul (3), la articolul 44 alineatul (3) și la articolul 46 alineatul (4) pentru a reflecta evoluția dreptului Uniunii care privește în mod direct respectivii profesioniști.

Astfel de actualizări nu determină o modificare a principiilor legislative fundamentale în vigoare în statele membre privind structura profesiilor în ceea ce privește formarea și condițiile de acces ale persoanelor fizice. Astfel de actualizări respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor educaționale, astfel cum se prevede la articolul 165 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).”;

(c)	Alineatul (7) se elimină.

16.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 21a

Procedura de notificare

(1) Comisiei îi sunt notificate de către fiecare stat membru actele cu putere de lege și actele administrative pe care le adoptă acesta în materie de eliberare a titlurilor de calificare în profesiile care fac obiectul prezentului capitol.

În ceea ce privește titlurile de calificare menționate în secțiunea 8, notificarea în conformitate cu primul paragraf se adresează și celorlalte state membre.

(2) Notificarea menționată la alineatul (1) include informații privind durata și conținutul programelor de formare.

(3) Notificarea menționată la alineatul (1) se transmite prin intermediul IMI.

(4) Pentru a ține seama în mod adecvat de evoluția legislativă și administrativă din statele membre, și cu condiția ca actele cu putere de lege și actele administrative notificate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol să fie conforme cu dispozițiile prezentului capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c pentru a modifica punctele 5.1.1-5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 și 5.7.1 din anexa V privind actualizarea denumirilor adoptate de statele membre pentru titlurile de calificare, precum și, după caz, a organismului care eliberează titlurile de calificare, a certificatului care însoțește respectivul titlu de calificare și a titlului profesional omolog.

(5) În cazul în care dispozițiile legislative, de reglementare și administrative notificate în conformitate cu alineatul (1) nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului capitol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a respinge modificările solicitate ale punctelor 5.1.1-5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 sau 5.7.1 din anexa V.”

17.

Articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

Statele membre, în conformitate cu procedurile proprii specifice fiecărui stat membru, se asigură, prin încurajarea dezvoltării profesionale continue, că profesioniștii ale căror calificări profesionale sunt prevăzute la capitolul III din prezentul titlu au posibilitatea să-și actualizeze cunoștințele, abilitățile și competențele pentru a-și exercita profesia în mod sigur și eficient, în pas cu dezvoltările din domeniul lor profesional.”;

(b)	se adaugă un alineat cu următorul text: „Statele membre transmit Comisiei măsurile luate în temeiul literei (b) de la primul alineat până la 18 ianuarie 2016.”

18.

La articolul 24, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Formarea medicală de bază cuprinde un total de cel puțin cinci ani de studii, care se poate exprima în plus prin echivalentul în credite ECTS, și constă în cel puțin 5 500 de ore de formare teoretică și practică asigurate de o universitate sau sub supravegherea unei universități.

În ceea ce privește profesioniștii care și-au început studiile înainte de 1 ianuarie 1972, formarea menționată la primul paragraf poate include o formare practică la nivel universitar de șase luni, efectuată pe bază de program integral sub supravegherea autorităților competente.”

19.

Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Admiterea la formarea de medic specialist este condiționată de absolvirea și validarea unui program de formare de bază în medicină prevăzut la articolul 24 alineatul (2) în decursul căruia persoana formată a dobândit cunoștințele relevante de bază în medicină.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(3a) Statele membre pot dispune în legislațiile lor naționale exceptări parțiale de la părți ale cursurilor de formare în medicina specializată enumerate la punctul 5.1.3 din anexa V, care să se aplice de la caz la caz, dacă acea parte a formării a fost deja urmată în timpul unui alt curs de formare de specialitate enumerat la punctul 5.1.3 din anexa V, pentru care profesionistul să fi obținut deja calificarea profesională într-un stat membru. Statele membre se asigură că excepția acordată nu depășește o jumătate din durata minimă a cursurilor de formare în medicina specializată respectivă.

Fiecare stat membru notifică Comisia și celelalte state membre privind legislația lor națională în cauză pentru astfel de exceptări parțiale.”

(c)	alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text: „(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește adaptarea perioadelor minime de formare menționate la punctul 5.1.3 din anexa V la progresul științific și tehnic.”

20.

La articolul 26, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru a ține seama în mod adecvat de modificările legislației naționale, și în vederea actualizării prezentei directive, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește includerea la punctul 5.1.3 din anexa V de noi specialități medicale comune pentru cel puțin două cincimi dintre statele membre.”

21.

La articolul 27 se adaugă următorul alineat:

„(2a) Statele membre recunosc calificările de medic specialist obținute în Italia și enumerate la punctele 5.1.2 și 5.1.3 din anexa V medicilor care și-au început formarea de specialist după 31 decembrie 1983 și înainte de 1 ianuarie 1991, chiar dacă formarea respectivă nu îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 25, cu condiția ca respectivele calificări să fie însoțite de un certificat emis de autoritățile italiene competente care să ateste că medicul în cauză a exercitat efectiv și legal în Italia activitățile de medic specialist, în același domeniu de specialitate, timp de cel puțin șapte ani consecutivi în cei zece ani care preced emiterea certificatului.”

22.

La articolul 28, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Admiterea la formarea specifică în medicină generală este condiționată de absolvirea și validarea unui program de formare de bază în medicină prevăzut la articolul 24 alineatul (2), în decursul căruia persoana formată a dobândit cunoștințele relevante de bază în medicină.”

23.

Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Admiterea la formarea de asistent medical generalist este condiționată de:

(a)

absolvirea unui ciclu de învățământ general de 12 ani, atestată de o diplomă, un certificat sau un alt titlu eliberat de autoritățile sau organismele competente ale unui stat membru sau de un certificat care atestă promovarea unui examen de nivel echivalent și care permite accesul la universități sau la instituții de învățământ superior de nivel recunoscut ca echivalent; sau

(b)

absolvirea unui ciclu de învățământ general de cel puțin zece ani, atestată de o diplomă, un certificat sau un alt titlu eliberat de autoritățile sau organismele competente ale unui stat membru sau de un certificat care atestă promovarea unui examen de nivel echivalent și care permite accesul la o școală profesională sau la un program de formare profesională de asistenți.”

(b)

la alineatul (2), paragraful al doilea și paragraful al treilea se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește modificările la lista de la punctul 5.2.1 din anexa V în vederea adaptării acesteia la progresul științific și tehnic.”

Modificările menționate la al doilea paragraf nu atrag după sine o modificare a principiilor legislative esențiale existente în statele membre privind structura profesiilor în ceea ce privește formarea și condițiile de acces ale persoanelor fizice. Astfel de amendamente respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor educaționale, prevăzute la articolul 165 alineatul (1) din TFUE.”;

(c)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Formarea de asistent medical generalist constă în total din cel puțin trei ani de studii, care pot fi exprimați în plus prin echivalentul în credite ECTS, și cel puțin 4 600 de ore de formare teoretică și clinică, perioada de formare teoretică reprezentând cel puțin o treime, iar cea de formare clinică cel puțin jumătate din perioada minimă de formare. Statele membre pot acorda exceptări parțiale profesioniștilor care au urmat o parte din formarea lor prin cursuri de nivel cel puțin echivalent.”;

(d)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Educația teoretică se definește ca fiind partea din formarea de asistent medical prin care asistenții medicali formați dobândesc cunoștințele, abilitățile și competențele profesionale necesare în temeiul alineatelor (6) și (7). Această formare este asigurată de personalul didactic calificat în materie de asistență medicală, precum și de alte persoane competente, în cadrul universităților, al instituțiilor de învățământ superior de nivel recunoscut ca echivalent sau în cadrul școlilor profesionale de asistenți medicali sau prin programe de formare profesională pentru asistenți medicali.”;

(e)

la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Formarea clinică se definește ca fiind partea din formarea de asistent medical prin care asistentul medical format învață, în cadrul unei echipe, în contact direct cu un individ sănătos sau bolnav și/sau o colectivitate, să organizeze, să acorde și să evalueze asistența medicală global necesară, pe baza cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite. Asistentul medical format învață nu numai să lucreze în echipă, ci și să coordoneze o echipă și să organizeze asistența medicală globală, inclusiv educația sanitară a indivizilor și a grupurilor mici în cadrul instituțiilor sanitare sau al colectivității.”;

(f)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Formarea de asistent medical generalist oferă garanția că profesionistul respectiv a dobândit următoarele cunoștințe și competențe:

(a)

cunoștințe cuprinzătoare despre științele ce stau la baza asistenței medicale generale, inclusiv o înțelegere suficientă a structurii organismului, funcțiilor fiziologice și comportamentului persoanelor sănătoase și bolnave, precum și a relațiilor dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane;

(b)	cunoștințe despre natura și etica profesiei, precum și despre principiile generale privind sănătatea și asistența medicală;

(c)

experiență clinică adecvată; această experiență, care ar trebui selectată pentru valoarea sa formatoare, ar trebui dobândită sub supravegherea unui personal asistent calificat și în locuri în care numărul personalului calificat și echipamentele sunt adecvate pentru asistența medicală care trebuie acordată pacientului;

(d)	capacitatea de a participa la formarea practică a personalului medical și experiența colaborării cu acest personal;

(e)	experiența colaborării cu alți profesioniști din sectorul medical.”;

(g)

se adaugă următorul alineat:

„(7) Titlurile de calificare de asistent medical generalist demonstrează că profesionistul în cauză este capabil să aplice cel puțin următoarele competențe de bază, indiferent dacă formarea s-a desfășurat în cadrul universităților, al instituțiilor de învățământ superior de nivel recunoscut ca echivalent sau al școlilor profesionale sau printr-un program de formare profesională pentru asistenți medicali:

(a)

competența de a diagnostica în mod independent asistența medicală necesară, pe baza cunoștințelor teoretice și clinice existente, și de a planifica, organiza și pune în aplicare asistența medicală în tratarea pacienților, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite în conformitate cu alineatul (6) literele (a), (b) și (c), în vederea îmbunătățirii practicii profesionale;

(b)	competența de a colabora în mod eficient cu alți actori din sectorul sanitar, inclusiv prin participarea la formarea practică a personalului sanitar, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite în conformitate cu alineatul (6) literele (d) și (e);

(c)	competența de a oferi persoanelor, familiilor și grupurilor de persoane informații care să le permită să aibă un stil de viață sănătos și să se autoîngrijească, pe baza cunoștințelor și competențelor dobândite în conformitate cu alineatul (6) literele (a) și (b);

(d)	competența de iniția în mod independent măsuri imediate pentru menținerea în viață și de a aplica măsuri în situații de criză sau de catastrofă;

(e)	competența de a oferi în mod independent consiliere, indicații și sprijin persoanelor care necesită îngrijire și persoanelor apropiate;

(f)	competența de a asigura în mod independent calitatea îngrijirii medicale și evaluarea acesteia;

(g)	competența de a asigura o comunicare profesională exhaustivă și de a coopera cu membrii altor profesii din domeniul sănătății;

(h)	competența de a analiza calitatea asistenței acordate pentru a-și îmbunătăți practica profesională de asistent medical generalist.”

24.

Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)	alineatul (2) se elimină.

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Statele membre recunosc titlurile de calificare de asistent medical care:

(a)	au fost eliberate în Polonia pentru asistenții medicali care și-au încheiat formarea înainte de 1 mai 2004 și care nu îndeplinesc cerințele minime de formare prevăzute la articolul 31; și

(b)

sunt atestate de o diplomă de «licență» obținută pe baza unui program special de revalorizare descris:

(i)

la articolul 11 din Legea din 20 aprilie 2004 de modificare a Legii privind profesiile de asistent medical și de moașă și privind alte acte juridice (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2004, nr. 92, poz. 885 și din 2007, nr. 176, poz. 1237) și în Regulamentul Ministrului Sănătății din 11 mai 2004 privind condițiile detaliate ale învățământului pentru asistenți medicali și moașe, titulari ai unui certificat de învățământ secundar (examen final - matura) și sunt absolvenți ai unui liceu sanitar sau ai unor școli profesionale sanitare care formează asistenți medicali și moașe (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2004 nr. 110, poz. 1170, și din 2010 nr. 65 poz. 420); sau

(ii)

la articolul 52.3 punctul 2 din Legea din 15 iulie 2011 privind profesiile de asistent medical și de moașă (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2011 nr. 174, poz. 1039) și în Regulamentul Ministrului Sănătății din 14 iunie 2012 privind condițiile detaliate referitoare la cursurile de învățământ superior asigurate pentru asistenți medicali și moașe titulari ai unui certificat de învățământ secundar (examen final – matura) și absolvenți ai unei școli sanitare de nivel secundar sau post-secundar care formează asistenți medicali și moașe (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2012, poz. 770),

cu scopul de a verifica dacă asistentul medical în cauză posedă un nivel de cunoștințe și de competențe comparabil cu cel al asistenților medicali titulari ai calificărilor enumerate pentru Polonia la punctul 5.5.2 din anexa V.”

25.

Articolul 33a se înlocuiește cu următorul text:

„În ceea ce privește calificarea românească de asistent medical generalist, se aplică numai următoarele dispoziții în materie de drepturi dobândite:

În cazul resortisanților statelor membre care au fost formați ca asistenți medicali generaliști în România și a căror formare nu îndeplinește cerințele minime de formare stabilite la articolul 31, statele membre recunosc drept suficiente următoarele titluri de calificare de asistent medical generalist, cu condiția ca titlurile respective să fie însoțite de un certificat care să ateste că respectivii resortisanți ai unui stat membru au exercitat efectiv și legal activitățile de asistent medical generalist în România, inclusiv asumând responsabilitate deplină pentru planificarea, organizarea și acordarea de asistență medicală pacienților, pentru o perioadă de cel puțin trei ani consecutivi în decursul celor cinci ani care preced data eliberării certificatului:

(a)	Certificat de competențe profesionale de asistent medical generalist cu studii post-secundare absolvite în cadrul unei școli postliceale, atestând o formare începută înainte de 1 ianuarie 2007;

(b)	Diplomă de absolvire de asistent medical generalist cu studii universitare de scurtă durată, atestând o formare începută înainte de 1 octombrie 2003;

(c)	Diplomă de licență de asistent medical generalist cu studii universitare de lungă durată, atestând o formare începută înainte de 1 octombrie 2003.”

26.

La articolul 34, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Formarea de bază de medic dentist constă în total din cel puțin cinci ani de studii, care pot fi exprimați în plus prin echivalentul de credite ECTS, și cuprinde cel puțin 5 000 de ore de formare teoretică și practică, care cuprinde cel puțin programa descrisă la punctul 5.3.1 din anexa V și este efectuată într-o universitate, într-o instituție de învățământ superior care asigură formare la un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universități.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește modificările la lista de la punctul 5.3.1 de la anexa V în vederea adaptării acesteia la progresul științific și tehnic.

27.

Articolul 35 se modifică după cum urmează:

(a)	alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Admiterea la formarea de dentist specialist este condiționată de absolvirea și validarea formării de bază în medicină dentară menționate la articolul 34 sau deținerea documentelor menționate la articolele 23 și 37.”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Formarea de medic dentist specialist pe bază de program integral are o durată de cel puțin trei ani și se realizează sub supravegherea autorităților sau organismelor competente. Formarea implică participarea personală a medicului dentist, care este format pentru a deveni specialist, la activitatea și responsabilitățile instituției în cauză.”;

(ii)	al treilea paragraf se elimină;

(c)

se adaugă următoarele alineate:

„(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește adaptarea perioadelor minime de formare menționate la alineatul (2) la progresul științific și tehnic.

(5) Pentru a ține seama în mod adecvat de modificările legislației naționale, și în vederea actualizării prezentei directive, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește includerea la punctul 5.3.3 din anexa V de noi specialități de medicină dentară comune pentru cel puțin două cincimi dintre statele membre.”

28.

La articolul 37 se adaugă următoarele alineate:

„(3) În ceea ce privește titlurile de calificare de medic dentist, statele membre recunosc astfel de titluri în conformitate cu articolul 21 în cazurile în care solicitanții au început formarea lor la 18 ianuarie 2016 sau înainte de această dată.

(4) Fiecare stat membru recunoaște titlurile de calificare de medic eliberate în Spania profesioniștilor care și-au început formarea medicală universitară între 1 ianuarie 1986 și 31 decembrie 1997, însoțite de un certificat eliberat de autoritățile spaniole competente.

Certificatul confirmă că sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	profesionistul în cauză a absolvit cel puțin trei ani de studii, certificate de autoritățile competente spaniole ca fiind echivalente cu formarea menționată la articolul 34;

(b)	profesionistul în cauză a exercitat, în Spania, în mod efectiv, legal și cu titlu principal, activitățile prevăzute la articolul 36, pe o perioadă de cel puțin trei ani consecutivi în decursul ultimilor cinci ani anteriori eliberării certificatului;

(c)	profesionistul în cauză este autorizat să exercite sau exercită, în mod efectiv, legal, cu titlu principal și în aceleași condiții ca și titularii titlului de calificare prevăzut pentru Spania în anexa V punctul 5.3.2, activitățile prevăzute la articolul 36.”

29.

Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Formarea de medic veterinar constă în total din cel puțin cinci ani de instruire teoretică și practică pe bază de program integral, care se poate exprima, în plus, prin echivalentul în credite ECTS, efectuată într-o universitate sau într-o instituție de învățământ superior care asigură formare la un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universități, cuprinzând cel puțin programa prevăzută în anexa V punctul 5.4.1

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește modificarea listei prevăzute la punctul 5.4.1 din anexa V, în vederea adaptării acesteia la progresul științific și tehnic.

Modificările menționate la al doilea paragraf nu atrag după sine o modificare a principiilor legislative esențiale existente în statele membre privind structura profesiilor în ceea ce privește formarea și condițiile de acces ale persoanelor fizice. Astfel de modificări respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor de educație, astfel cum se prevede la articolul 165 alineatul (1) din TFUE.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Formarea de medic veterinar garantează că profesionistul în cauză a dobândit următoarele cunoștințe și aptitudini:

(a)	cunoștințe corespunzătoare despre științele pe care se bazează activitățile de medic veterinar și despre dreptul Uniunii referitor la activitățile respective;

(b)	cunoștințe corespunzătoare despre structura, funcțiile, comportamentul și nevoile psihologice ale animalelor, precum și abilitățile și competențele necesare privind creșterea, alimentația, bunăstarea, reproducerea și igiena acestora în general;

(c)

abilitățile și competențele clinice, epidemiologice și analitice necesare pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor animalelor, inclusiv anestezie, chirurgia aseptică și eutanasiere, considerate individual sau în grup, inclusiv cunoștințe specifice despre bolile transmisibile la oameni;

(d)	cunoștințe, abilități și competențe de medicină preventivă, inclusiv competențe referitoare la anchete și certificare;

(e)

cunoștințe corespunzătoare despre igienă și despre tehnologia producerii, fabricării și punerii în circulație a produselor alimentare destinate animalelor sau a celor de origine animală destinate consumului uman, inclusiv abilitățile și competențele necesare pentru a înțelege și a explica bunele practici în acest domeniu;

(f)	cunoștințele, abilitățile și competențele necesare pentru utilizarea responsabilă și judicioasă a medicamentelor de uz veterinar pentru tratarea animalelor și pentru asigurarea siguranței în lanțul alimentar și a protecției mediului.”

(30)

Articolul 40 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește modificarea listei prevăzută la punctul 5.5.1 din anexa V, în vederea adaptării acesteia la progresul științific și tehnic.

Modificările menționate la al treilea paragraf nu atrag după sine o modificare a principiilor legislative esențiale existente în statele membre privind structura profesiilor în ceea ce privește formarea și condițiile de acces ale persoanelor fizice. Astfel de modificări respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor de educație, astfel cum este prevăzut la articolul 165 alineatul (1) din TFUE.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Admiterea la formarea de moașă face obiectul uneia dintre următoarele condiții:

(a)	absolvirea a cel puțin 12 ani de învățământ general sau deținerea unui certificat care atestă reușita la un examen de nivel echivalent pentru admiterea la o școală de moașe pentru tipul I;

(b)	deținerea unui titlu de calificare de asistent medical generalist menționat la punctul 5.2.2 din anexa V pentru tipul II.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Formarea de moașă garantează că profesionistul în cauză a dobândit următoarele cunoștințe și aptitudini:

(a)	cunoștințe amănunțite despre științele pe care se bazează activitățile de moașă, în special moșit, obstetrică și ginecologie;

(b)	cunoștințe corespunzătoare despre deontologia și legislația relevantă pentru exercitarea profesiei;

(c)

cunoștințe corespunzătoare de medicină generală (funcții biologice, anatomie și fiziologie) și farmacologie în domeniul obstetricii și al nou-născuților, precum și cunoștințe cu privire la relația dintre starea de sănătate și mediul fizic și social al ființei umane și despre comportamentul acestuia;

(d)

experiență clinică adecvată dobândită în instituțiile aprobate care capacitează moașele să acorde îngrijiri antenatale, să asiste la naștere și să se ocupe de urmările acesteia în instituții aprobate, să acorde supraveghere în faza imediat premergătoare nașterii și la naștere, să acorde îngrijiri postnatale și să efectueze manevre de resuscitare neonatală în așteptarea unui medic, în mod independent și pe propria răspundere, în măsura necesară și în afara situațiilor patologice;

(e)	o înțelegere corespunzătoare a formării personalului sanitar și experiența colaborării cu respectivul personal.”

31.

La articolul 41, alineatul (1) se înlocuiește cu textul următor:

„(1) Titlurile de calificare de moașă prevăzute la punctul 5.5.2 din anexa V beneficiază de recunoaștere automată în temeiul articolului 21, în cazul în care îndeplinesc unul dintre următoarele criterii:

(a)	o formare de moașă, pe bază de program integral, de cel puțin trei ani, care poate fi exprimată, în plus, prin echivalentul în credite ECTS, care constă din cel puțin 4 600 de ore de formare teoretică și practică, cu cel puțin o treime din durata minimă constând în formare clinică;

(b)

o formare de moașă, pe bază de program integral de cel puțin doi ani, care poate fi exprimată, în plus, prin echivalentul în credite ECTS, care constă din cel puțin 3 600 de ore, condiționată de deținerea unui titlu de calificare ca asistent medical generalist menționat la punctul 5.2.2 din anexa V;

(c)

o formare de moașă pe bază de program integral de cel puțin 18 luni, care poate fi exprimată în plus prin echivalentul în credite ECTS, care constă în cel puțin 3 000 de ore, condiționată de deținerea unui titlu de calificare de asistent medical generalist prevăzut la punctul 5.2.2 din anexa V, urmată de o practică profesională de un an pentru care se eliberează un certificat în conformitate cu alineatul (2).”

32.

Articolul 43 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a) În ceea ce privește titlurile de calificare de moașă, statele membre recunosc automat calificările respective în cazul în care solicitantul și-a început formarea înainte de 18 ianuarie 2016 și condiția de admitere pentru această formare a fost de zece ani de învățământ general sau un nivel echivalent pentru tipul I sau finalizarea unei formări de asistent medical generalist, atestată prin titlul de calificare menționat la punctul 5.2.2 din anexa V, înainte de a începe o formare de moașă care intră sub incidența tipului II.”

(b)	alineatul (3) se elimină;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Statele membre recunosc titlurile de calificare de moașă care:

(a)	au fost eliberate în Polonia pentru moașele care și-au încheiat formarea înainte de 1 mai 2004 și care nu îndeplinesc cerințele minime de formare prevăzute la articolul 40, și

(b)

sunt atestate de o diplomă de „licență” care a fost obținută pe baza unui program special de revalorizare descris:

(i)

la articolul 11 din Legea din 20 aprilie 2004 de modificare a Legii privind profesiile de asistent medical și de moașă și privind alte acte juridice (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2004, nr. 92, pos. 885 și din 2007 nr. 176 poz. 1237) și în Regulamentul Ministrului Sănătății din 11 mai 2004 privind condițiile detaliate referitoare la cursurile asigurate pentru moașe și asistenți medicali titulari ai unui certificat de studii secundare (examen final – matura) și absolvenți ai unui liceu sanitar sau ai unor școli profesionale sanitare care formează asistenți medicali și moașe (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2004 nr. 110, poz. 1170 și din 2010 nr. 65 poz. 420); sau

(ii)

la articolul 53.3 punctul 3 din Legea din 15 iulie 2011 privind profesiile de asistent medical și de moașă (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2011 nr. 174, poz. 1039) și în Regulamentul Ministrului Sănătății din 14 iunie 2012 privind condițiile detaliate referitoare la cursurile de învățământ superior asigurate pentru moașe și asistenți medicali titulari ai unui certificat de studii secundare (examen final matura) și absolvenți ai unei forme de învățământ secundar sanitar sau post-secundar care formează asistenți medicali și moașe (Jurnalul Oficial al Republicii Polone din 2012, poz. 770),

cu scopul de a verifica dacă moașa în cauză posedă un nivel de cunoștințe și de competențe comparabil cu cel al moașelor titulare ale calificărilor enumerate pentru Polonia, la punctul 5.5.2 din anexa V.”

33.

La articolul 44, alineatul (2) se înlocuiește cu textul următor:

„(2) Titlurile de calificare de farmacist atestă o formare cu o durată de cel puțin cinci ani, care, în plus, se poate exprima și prin echivalentul în credite ECTS, dintre care cel puțin:

(a)	patru ani de formare teoretică și practică cu program integral într-o universitate, într-o instituție de învățământ superior la un nivel recunoscut ca fiind echivalent sau sub supravegherea unei universități;

(b)	în cursul sau la finalul formării teoretice și practice, șase luni de stagiu într-o farmacie deschisă publicului sau într-un spital, sub supravegherea serviciului farmaceutic al respectivului spital.

Ciclul de formare menționat la prezentul alineat include cel puțin programa descrisă în anexa V la punctul 5.6.1 Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c în ceea ce privește modificarea listei de la punctul 5.6.1 din anexa V, în vederea adaptării acesteia la progresul științific și tehnic, inclusiv la evoluția practicii farmacologice.

Modificările menționate la al doilea paragraf nu atrag după sine o modificare a principiilor legislative esențiale existente în statele membre în legătură cu structura profesiilor în ceea ce privește formarea și condițiile de acces ale persoanelor fizice. Astfel de modificări respectă responsabilitatea statelor membre în ceea ce privește organizarea sistemelor de educație, astfel cum se prevede la articolul 165 alineatul (1) din TFUE.”;

34.

La articolul 45, alineatul (2) se înlocuiește cu textul următor:

„(2) Statele membre se asigură că titularii unui titlu de calificare universitar sau de un nivel recunoscut ca fiind echivalent în farmacie, care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 44, pot avea acces cel puțin la activitățile menționate în cele ce urmează și le pot exercita, sub rezerva, după caz, a unei cerințe de experiență profesională suplimentară:

(a)	pregătirea formei farmaceutice a produselor medicamentoase;

(b)	fabricarea și testarea produselor medicamentoase;

(c)	testarea produselor medicamentoase într-un laborator de testare a produselor medicamentoase;

(d)	stocarea, conservarea și distribuirea de produse medicamentoase în comerțul cu ridicata;

(e)	aprovizionarea, pregătirea, testarea, stocarea, distribuirea și administrarea unor medicamente sigure și eficace, de calitatea cerută, în farmacii deschise publicului;

(f)	pregătirea, testarea, stocarea și administrarea unor medicamente sigure și eficace, având calitatea cerută, în spitale;

(g)	furnizarea de informații și consiliere cu privire la medicamente ca atare, inclusiv cu privire la utilizarea lor corespunzătoare;

(h)	raportarea reacțiilor adverse ale produselor farmaceutice către autoritățile competente;

(i)	asistență personalizată pacienților care își administrează singuri medicația;

(j)	contribuirea la campanii locale sau naționale privind sănătatea publică.”

35.

Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46

Formarea arhitecților

(1) Formarea pentru profesia de arhitect cuprinde:

(a)	un total de cel puțin cinci ani de studii pe bază de program integral într-o universitate sau într-o instituție de învățământ de nivel echivalent care să conducă la promovarea unui examen de nivel universitar; sau

(b)

cel puțin patru ani de studii pe bază de program integral într-o universitate sau într-o instituție de învățământ de nivel echivalent, care să conducă la promovarea unui examen de nivel universitar, însoțită de un certificat care să ateste încheierea unui stagiu de formare profesională de doi ani, în conformitate cu alineatul (4).

(2) Arhitectura trebuie să constituie componenta principală a studiilor menționate la alineatul (1). Studiile mențin un echilibru între aspectele teoretice și practice ale formării în arhitectură și asigură cel puțin dobândirea următoarelor cunoștințe, abilități și competențe:

(a)	capacitatea de a concepe proiecte arhitecturale care să corespundă atât cerințelor estetice, cât și cerințelor tehnice;

(b)	cunoștințe corespunzătoare despre istoria și teoriile arhitecturii, precum și despre arte, tehnologii și științe umane conexe;

(c)	cunoștințe despre arte frumoase ca factori ce pot influența calitatea conceperii proiectelor arhitecturale;

(d)	cunoștințe corespunzătoare despre urbanism, planificarea și tehnicile aplicate în procesul de planificare;

(e)	capacitatea de a înțelege relațiile dintre oameni și creațiile arhitecturale, pe de o parte, și creațiile arhitecturale și mediul lor, pe de altă parte, precum și capacitatea de a înțelege necesitatea de a armoniza creațiile arhitecturale și spațiile în funcție de necesitățile și scara umană;

(f)	capacitatea de a înțelege profesia de arhitect și rolul său în societate, în special prin elaborarea de proiecte ținând seama de factorii sociali;

(g)	înțelegerea metodelor de cercetare și de pregătire a proiectului de construcție;

(h)	cunoștințe despre problemele de proiectare structurală și de construcție și de inginerie asociate proiectării clădirilor;

(i)	cunoștințe corespunzătoare despre probleme fizice și tehnologii, precum și despre funcția construcțiilor, astfel încât să le doteze cu toate elementele de confort interior și de protecție climaterică, în cadrul dezvoltării sustenabile;

(j)	capacitatea tehnică care să îi permită să conceapă construcții care să îndeplinească cerințele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget și de reglementările în domeniul construcțiilor;

(k)	cunoștințe corespunzătoare despre industrii, organizații, reglementări și proceduri care intervin în procesul de concretizare a proiectelor în clădiri și de integrare a planurilor în planificarea generală.

(3) Numărul de ani de studiu academic menționat la alineatele (1) și (2) se poate exprima, în plus, prin echivalentul în credite ECTS.

(4) Stagiul profesional menționat la alineatul (1) litera (b) are loc numai după terminarea primilor trei ani de studiu. Cel puțin un an de stagiu profesional se bazează pe cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite în cursul studiilor menționate la alineatul (2). În acest scop, stagiul profesional se desfășoară sub supravegherea unei persoane sau organism care a fost autorizat de către autoritatea competentă din statul membru de origine. Un astfel de stagiu supravegheat poate avea loc în orice țară. Stagiul profesional este evaluat de autoritatea competentă din statul membru de origine.”

36.

Articolul 47 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 47

Derogări de la condițiile de formare ca arhitect

Prin derogare de la articolul 46, se recunosc, de asemenea, ca respectând articolul 21: în cadrul promovării sociale sau al studiilor universitare cu frecvență parțială, formarea care îndeplinește cerințele stabilite la articolul 46 alineatul (2), atestată printr-un examen în arhitectură promovat de către un profesionist care lucrează de șapte ani sau mai mult în domeniul arhitecturii sub supravegherea unui arhitect sau a unui birou de arhitectură. Respectivul examen trebuie să fie de nivel universitar și să fie echivalent cu examenul final menționat la articolul 46 alineatul (1) litera (b).”

37.

Articolul 49 se modifică după cum urmează:

(a)	se introduce următorul alineat: „(1a) Alineatul (1) se aplică și titlurilor de calificare de arhitect prevăzute în anexa V, în cazul în care formarea a început înainte de 18 ianuarie 2016.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(3) Fiecare stat membru îi conferă dovezii următoare aceleași efecte pe teritoriul său ca și dovezii de calificare formală pe care o eliberează el însuși în scopul accesului și exercitării activității profesionale a unui arhitect: dovada terminării formării existente la 5 august 1985 și începută cel târziu la 17 ianuarie 2014, oferită de «Fachhochschulen» în Republica Federală Germania într-o perioada de trei ani, satisfăcând cerințele stabilite la articolul 46 alineatul (2) și dând acces la activitățile menționate la articolul 48 în respectivul stat membru cu titlul profesional de «arhitect», în măsura în care formarea a fost urmată de o perioadă de patru ani de experiență profesională în Republica Federală Germania, atestată de un certificat eliberat de autoritatea competentă pe rolul căreia figurează numele arhitectului care dorește să beneficieze de prevederile prezentei directive.”

38.

În titlul III se inserează următorul capitol:

„Capitolul IIIA

Recunoașterea automată pe baza principiilor comune de formare

Articolul 49a

Cadru comun de formare

(1) În sensul prezentului articol, „cadru comun de formare” înseamnă un set comun de cunoștințe, abilități și competențe minimale necesare pentru exercitarea unei anumite profesii. Un cadru comun de formare nu înlocuiește programele de formare naționale dacă un stat membru nu decide altfel în temeiul dreptului intern. În scopul accesului la această profesie și a exercitării sale într-un stat membru care reglementează respectiva profesie, un stat membru conferă titlurilor de calificare profesională dobândite pe baza unui astfel de cadru același efect pe teritoriul său ca și titlurile de calificare pe care le eliberează el însuși, cu condiția ca acest cadru să îndeplinească condițiile stabilite la alineatul (2).

(2) Un cadru comun de formare îndeplinește următoarele condiții:

(a)	cadrul comun de formare permite mai multor profesioniști să circule dintr-un stat membru în altul;

(b)	profesia la care se aplică cadrul comun de formare sau educația și formarea care conduc la aceasta sunt reglementate în cel puțin o treime din toate statele membre;

(c)

setul comun de cunoștințe, abilități și competențe combină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute în sistemele de educație și formare care se aplică în cel puțin o treime dintre statele membre; este irelevant dacă respectivele cunoștințe, abilități și competențe au fost dobândite în cadrul unui curs de formare generală într-o universitate sau o instituție de învățământ superior sau în cadrul unui curs de formare profesională;

(d)	cadrul comun de formare se bazează pe nivelurile din CEC, astfel cum sunt definite în anexa II la Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (18);

(e)	profesia în cauză nu este acoperită de un alt cadru comun de formare și nici nu este supusă recunoașterii automate în temeiul capitolul III din titlul III;

(f)	cadrul comun de formare a fost elaborat în urma unei proceduri corespunzătoare transparente, inclusiv cu implicarea părților interesate relevante din statele membre în care profesia nu este reglementata;

(g)	cadrul comun de formare permite resortisanților din orice stat membru să fie eligibili pentru obținerea calificării profesionale în temeiul unui astfel de cadru fără a fi obligați ca mai întâi să fie membri ai unei organizații profesionale sau să fie înregistrați la o astfel de organizație.

(3) Organizațiile profesionale reprezentative de la nivelul Uniunii, precum și organizațiile profesionale naționale sau autoritățile competente din cel puțin o treime dintre statele membre pot prezenta Comisiei sugestii cu privire la cadrele comune de formare care satisfac condițiile specificate la alineatul (2).

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c pentru a stabili un cadru comun de formare pentru o profesie dată, pe baza condițiilor specificate la alineatul (2) de la prezentul articol.

(5) Un stat membru este exceptat de la obligația de a introduce pe teritoriul său cadrul comun de formare menționat la alineatul (4) și de la obligația de a recunoaște automat calificările profesionale dobândite în temeiul respectivului cadru comun de formare atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)	pe teritoriul său nu sunt disponibile instituții de învățământ sau de formare care să ofere o astfel de formare pentru profesia în cauză;

(b)	introducerea cadrului comun de formare ar afecta în mod negativ organizarea sistemului său de învățământ și de formare profesională;

(c)	între cadrul comun de formare și formarea obligatorie pe teritoriul său există diferențe substanțiale, care ar atrage după sine riscuri grave la adresa ordinii publice, siguranței publice, sănătății publice sau a siguranței beneficiarilor serviciului sau a protecției mediului.

(6) în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului delegat menționat la alineatul (4), statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre:

(a)	calificările naționale și, dacă este cazul, titlurile profesionale naționale care sunt conforme cu cadrul comun de formare; sau

(b)

orice recurs la exceptarea menționată la alineatul (5), împreună cu o justificare cu privire la care dintre condițiile menționate la alineatul (4) au fost îndeplinite. În termen de trei luni, Comisia poate solicita clarificări suplimentare, în cazul în care consideră că un stat membru nu a justificat sau a furnizat justificări insuficiente privind îndeplinirea uneia dintre aceste condiții. Statele membre răspund unei astfel de solicitări în termen de trei luni.

Comisia poate adopta un act de punere în aplicare pentru a enumera calificările profesionale naționale și titlurile profesionale naționale care beneficiază de recunoaștere automată în temeiul cadrului comun de formare adoptat în conformitate cu alineatul (4).

(7) Prezentul articol se aplică și specializărilor unei profesii, cu condiția ca aceste specializări să privească activitățile profesionale în cazul cărora accesul și exercitarea sunt reglementate în statele membre, atunci când profesia face deja obiectul recunoașterii automate în temeiul capitolului III din titlul III, însă nu și specializarea în cauză.

Articolul 49b

Teste comune de formare

(1) În sensul prezentului articol, „un test comun de formare” înseamnă o probă de aptitudini standardizată, disponibilă în toate statele membre participante și rezervată deținătorilor unei anumite calificări profesionale. Reușita la un astfel de test îndrituiește deținătorul unei calificări profesionale specifice să exercite profesia în orice stat membru interesat în aceleași condiții ca și titularii calificărilor profesionale dobândite în acel stat membru.

(2) Testul comun de formare îndeplinește următoarele condiții:

(a)	testul comun de formare permite mai multor profesioniști să se circule dintr-un stat membru în altul;

(b)	profesia la care se aplică testul comun de formare sau educația și formarea care conduc la aceasta sunt reglementate în cel puțin o treime dintre statele membre;

(c)	testul comun de formare a fost elaborat în urma unei proceduri corespunzătoare transparente, inclusiv cu implicarea părților interesate relevante din statele membre în care profesia nu este reglementata;

(d)	testul comun de formare permite resortisanților din orice stat membru să participe la acest test și la organizarea practică a acestor teste în statele membre fără a fi obligați ca mai întâi să fie membri ai unei organizații profesionale sau să fie înregistrați la o astfel de organizație.

(3) Organizațiile profesionale reprezentative de la nivelul Uniunii, precum și organizațiile profesionale naționale sau autoritățile competente din cel puțin o treime dintre statele membre pot prezenta Comisiei sugestii cu privire la testele comune de formare care satisfac condițiile specificate la alineatul (2).

(4) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 57c pentru a stabili conținutul unui test comun de formare și condițiile necesare pentru participarea la test și promovarea acestuia.

(5) Un stat membru este exceptat de la obligația de a organiza pe teritoriul său testul comun de formare menționat la alineatul (4) și de la obligația de a recunoaște automat profesioniștii care au promovat testul comun de formare atunci când este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(a)	profesia în cauză nu este reglementată pe teritoriul său;

(b)	conținutul testului comun de formare nu reduce suficient riscurile grave la adresa sănătății publice sau a siguranței beneficiarilor serviciului, care sunt relevante pe teritoriul său;

(c)	conținutul testului comun de formare ar reduce semnificativ atractivitatea accesului la profesie în raport cu cerințele naționale.

(6) În termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului delegat menționat la alineatul (4), statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre:

(a)	capacitatea disponibilă pentru organizarea unor astfel de teste; sau

(b)

orice recurs la exceptarea menționată la alineatul (5), împreună cu justificarea cu privire la care dintre condițiile menționate la alineatul respectiv au fost îndeplinite. În termen de trei luni, Comisia poate solicita clarificări suplimentare, în cazul în care consideră că un stat membru nu a justificat sau a furnizat justificări insuficiente privind îndeplinirea uneia dintre aceste condiții. Statele membre răspund unei astfel de solicitări în termen de trei luni.

Comisia poate adopta un act de punere în aplicare, pentru a enumera statele membre în care urmează să fie organizate testele comune de formare adoptate în conformitate cu alineatul (4), frecvența în decursul unui an calendaristic și alte aranjamente necesare pentru organizarea testelor comune de formare în toate statele membre.

39.

La articolul 50 se introduc următoarele alineate:

„(3a) În cazul unor îndoieli justificate, statul membru gazdă poate solicita autorităților competente ale unui stat membru o confirmare a faptului că solicitantul nu este suspendat sau nu are interdicție de exercitare a profesiei ca urmare a unei erori profesionale grave sau a unei condamnări pentru infracțiuni legate de exercitarea activităților sale profesionale.

(3b) Schimbul de informații între autoritățile competente din diferite state membre în temeiul prezentului articol se efectuează prin intermediul IMI.”

40.	La articolul 52, se adaugă următorul alineat: „(3) Un stat membru nu poate rezerva utilizarea titlului profesional pentru titularii calificărilor profesionale dacă nu a notificat asociația sau organizația în cauză Comisiei și celorlalte state membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).”

41.

Articolul 53 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 53

Cunoștințe lingvistice

(1) Profesioniștii care beneficiază de recunoașterea calificărilor profesionale au de asemenea cunoștințe lingvistice necesare pentru exercitarea profesiei în statul membru gazdă.

(2) Un stat membru se asigură că orice control efectuat de către autoritatea competentă să controleze respectarea obligației în temeiul alineatului (1) sau sub supravegherea acesteia se limitează la cunoașterea unei limbi oficiale a statului membru gazdă sau a unei limbi administrative a statului membru gazdă, cu condiția ca aceasta din urmă să fie și o limbă oficială a Uniunii.

(3) Dacă profesia de exercitat prezintă implicații legate de siguranța pacienților, pot fi impuse controale efectuate în conformitate cu alineatul (2). Pot fi impuse controale în legătură cu alte profesii în cazul în care există îndoieli serioase și concrete despre gradul de cunoaștere a limbii de către profesionist în privința activitățile profesionale pe care intenționează să le desfășoare.

Controalele pot fi efectuate numai după emiterea unui card profesional european în conformitate cu articolul 4d sau după recunoașterea unei calificări profesionale, după caz.

(4) Orice control lingvistic este proporțional cu activitatea care urmează a fi desfășurată. Profesionistul în cauză are dreptul de a exercita o cale de atac împotriva acestor acțiuni de control în temeiul dreptului intern.”

42.

În titlul IV se introduce următorul articol:

„Articolul 55a

Recunoașterea stagiului profesional

(1) Dacă accesul la o profesie reglementată în statul membru de origine este condiționat de efectuarea unui stagiu profesional, autoritatea competentă a statului membru de origine recunoaște stagiile profesionale efectuate într-un alt stat membru, atunci când analizează o cerere de autorizare a exercitării profesiei reglementate, cu condiția ca stagiul să fie în acord cu orientările publicate menționate la alineatul (2) și ia în considerare stagiile profesionale efectuate într-o țară terță. Statele membre pot stabili însă, în legislația națională, o limită rezonabilă privind durata părții din stagiul profesional care se poate desfășura în străinătate.

(2) Recunoașterea stagiului profesional nu înlocuiește nicio cerință instituită pentru promovarea unui examen în vederea obținerii accesului la profesia în cauză. Autoritățile competente publică orientări cu privire la organizarea și recunoașterea stagiilor profesionale efectuate într-un alt stat membru sau într-o țară terță, în special cu privire la rolul supraveghetorului stagiului profesional.”

43.	Denumirea titlului V se înlocuiește cu următorul text:

44.

Articolul 56 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile competente ale statului membru gazdă și ale statului membru de origine fac schimb de informații referitoare la măsuri disciplinare sau sancțiuni penale impuse sau orice alte circumstanțe specifice grave care pot avea consecințe asupra desfășurării activităților în temeiul prezentei directive. În acest sens, acestea respectă normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE.”;

(b)	se introduce următorul alineat: „(2a) În sensul alineatelor (1) și (2), autoritățile competente utilizează IMI.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Fiecare stat membru desemnează un coordonator al activităților autorităților competente menționate la alineatul (1) și informează celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta.

Sarcinile coordonatorilor sunt:

(a)	să promoveze o aplicare uniformă a prezentei directive;

(b)	să colecteze toate informațiile relevante pentru punerea în aplicare a prezentei directive, precum cele privind condițiile de acces la profesiile reglementate în statele membre;

(c)	să examineze sugestiile referitoare la cadrele comune de formare și la testele comune de formare;

(d)	să facă schimb de informații și de bune practici în scopul optimizării dezvoltării profesionale continue în statele membre;

(e)	să facă schimb de informații și de bune practici privind aplicarea măsurilor compensatorii menționate la articolul 14.

În scopul îndeplinirii sarcinilor stabilite la litera (b) de la prezentul alineat, coordonatorii pot solicita ajutor de la centrele de asistență menționate la articolul 57b.”

45.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 56a

Mecanismul de alertă

(1) Autoritățile competente dintr-un stat membru informează autoritățile competente din toate celelalte state membre cu privire la un profesionist căruia i s-a restrâns sau interzis de către autoritățile sau instanțele judecătorești naționale să desfășoare, pe teritoriul statului membru respectiv, chiar și cu caracter temporar, următoarele activități profesionale, în întregime sau în parte:

(a)	medic și medic generalist care deține titlul de calificare menționat la punctele 5.1.1. și 5.1.4 din anexa V;

(b)	medic specialist care deține un titlu menționat la punctul 5.1.3 din anexa V;

(c)	asistent medical generalist care deține titlul de calificare menționat la punctul 5.2.2 din anexa V;

(d)	medic dentist care deține un titlu de calificare menționat la punctul 5.3.2 din anexa V;

(e)	dentiști specialiști care dețin titlul de calificare menționat la punctul 5.3.3 din anexa V;

(f)	medic veterinar care deține titlul de calificare menționat la punctul 5.4.2 din anexa V;

(g)	moașă care deține titlul de calificare menționat la punctul 5.5.2 din anexa V;

(h)	farmacist care deține titlul de calificare menționat la punctul 5.6.2 din anexa V;

(i)

titulari ai certificatelor menționate la punctul 2 din anexa VII care atestă că titularul a efectuat o formare care îndeplinește cerințele minime enumerate la articolele 24, 25, 31, 34, 35, 38, 40 sau, respectiv, 44, dar care a început mai devreme decât datele de referință ale calificărilor enumerate la punctele 5.1.3, 5.1.4, 5.2.2, 5.3.2, 5.3.3, 5.4.2, 5.5.2, 5.6.2 din anexa V;

(j)	titulari ai certificatelor de drepturi dobândite astfel cum sunt menționate la articolele 23, 27, 29, 33, 33a, 37, 43 și 43a;

(k)	alți profesioniști care exercită activități care au implicații în ceea ce privește siguranța pacienților, atunci când profesionistul exercită o profesie reglementată în statul membru respectiv;

(l)	profesioniști care desfășoară activități legate de educarea minorilor, inclusiv îngrijirea copiilor și educarea copiilor de vârstă mică, atunci când profesionistul exercită o profesie reglementată în statul membru respectiv.

(2) Autoritățile competente transmit informațiile menționate la alineatul (1) prin alertă în cadrul IMI cel târziu în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activități profesionale de către profesionistul în cauză. Aceste informații se limitează la cele ce urmează:

(a)	identitatea profesionistului;

(b)	profesia în cauză;

(c)	informații cu privire la autoritatea sau instanța națională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicția;

(d)	sfera de aplicare a restricției sau interdicției și

(e)	perioada în cursul căreia se aplică restricția sau interdicția;

(3) Cel târziu în termen de trei zile de la data adoptării hotărârii instanței, autoritățile competente ale unui stat membru interesat informează autoritățile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea profesioniștilor care au solicitat recunoașterea unei calificări în temeiul prezentei directive și în cazul cărora instanțele au constatat ulterior că au făcut uz, în acest context, de titluri falsificate de calificare profesională.

(4) Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul schimbului de informații menționate la alineatele (1) și (3) se realizează în conformitate cu Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie se realizează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(5) Autoritățile competente din toate statele membre sunt informate fără întârziere atunci când expiră o interdicție sau o restricție menționată la alineatul (1). În acest scop, autorității competente a statului membru care furnizează informațiile în conformitate cu alineatul (1) i se solicită, de asemenea, să indice data expirării și orice altă schimbare ulterioară respectivei date.

(6) Statele membre dispun că profesioniștii cu privire la care se trimit alerte altor state membre sunt informați în scris cu privire la deciziile în ceea ce privește alertele, în același timp cu alerta în sine, au posibilitatea de a contesta decizia în conformitate cu legislația națională sau pot solicita rectificarea unor astfel de decizii și au posibilitatea de a obține despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat prin alerte false trimise altor state membre, iar, în astfel de cazuri, decizia privind alerta poate conține precizarea că face obiectul unor proceduri inițiate de către profesionist.

(7) Datele privind alertele pot fi prelucrate în sistemul IMI atâta timp cât sunt valabile. Alertele vor fi șterse în termen de trei zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicției sau restricției menționate la alineatul (1).

(8) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru aplicarea mecanismului de alertă. Actele de punere în aplicare respective includ dispoziții referitoare la autoritățile competente care au dreptul de a trimite sau de a primi alerte și referitoare la retragerea și închiderea alertelor, și măsuri pentru a asigura prelucrarea în siguranță a datelor. Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 58 alineatul (2).”

46.

Articolul 57 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 57

Accesul central online la informații

(1) Statele membre se asigură că următoarele informații sunt disponibile online prin intermediul ghișeelor unice menționate la articolul 6 din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (19) și actualizate regulat:

(a)	o listă a tuturor profesiilor reglementate în statul membru, inclusiv date de contact ale autorităților competente pentru fiecare profesie reglementată și ale centrelor de asistență prevăzute la articolul 57b;

(b)	o listă a profesiilor pentru care este disponibil un card profesional european, funcționarea cardului respectiv, inclusiv toate taxele aferente de plătit de către profesioniști și autoritățile competente pentru eliberarea cardului;

(c)	o listă a tuturor profesiilor pentru care statul membru aplică articolul 7 alineatul (4) în temeiul actelor cu putere de lege și a actelor administrative;

(d)	o listă a formelor de educație și formare reglementate și de formare cu structură specială menționate la articolul 11 litera (c) punctul (ii);

(e)	cerințele și procedurile menționate la articolele 7, 50, 51 și 53 pentru profesiile reglementate în statul membru, inclusiv toate tarifele aferente care trebuie plătite de către cetățeni și documentele care trebuie depuse de către cetățeni la autoritățile competente;

(f)	detalii cu privire la modalitatea de a contesta, în temeiul actelor cu putere de lege și a actelor administrative, deciziile autorităților competente adoptate în temeiul prezentei directive.

(2) Statele membre se asigură că informațiile prevăzute la alineatul (1) se furnizează de o manieră clară și cuprinzătoare pentru utilizatori, că sunt ușor accesibile de la distanță și prin mijloace electronice și că sunt actualizate.

(3) Statele membre se asigură că oricărei solicitări de informații adresate ghișeului unic i se răspunde în cel mai scurt timp posibil.

(4) Statele membre și Comisia iau măsuri de însoțire pentru a încuraja ghișeele unice să pună la dispoziție informațiile prevăzute la alineatul (1) în alte limbi oficiale ale Uniunii. Aceasta nu afectează legislația statelor membre cu privire la utilizarea limbilor pe teritoriile lor.

(5) Statele membre cooperează între ele și cu Comisia în scopul punerii în aplicare a alineatelor (1), (2) și (4).

47.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 57a

Proceduri prin mijloace electronice

(1) Statele membre se asigură că toate cerințele, procedurile și formalitățile legate de accesul la aspecte reglementate de prezenta directivă pot fi îndeplinite cu ușurință, de la distanță și prin mijloace electronice, prin intermediul ghișeului unic relevant sau al autorităților competente relevante. Aceasta nu împiedică autoritățile competente ale statelor membre să solicite ulterior copii certificate, în cazul în care există îndoieli justificate și atunci când este strict necesar.

(2) Alineatul (1) nu se aplică pentru desfășurarea unei perioade de adaptare sau a unei probe de aptitudini.

(3) În cazul în care se justifică solicitarea de către statele membre a semnăturilor electronice avansate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (20), pentru îndeplinirea procedurilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre acceptă semnături electronice în conformitate cu Decizia 2009/767/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 de stabilire a unor măsuri de facilitare a utilizării procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul „ghișeelor unice” în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (21) și asigură mijloace tehnice pentru prelucrarea documentelor cu semnătură electronică avansată în formate definite prin Decizia 2011/130/UE a Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a unor cerințe minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritățile competente în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (22).

(4) Toate procedurile se desfășoară în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2006/123/CE privind ghișeele unice. Termenele procedurale stabilite la articolul 7 alineatul (4) și la articolul 51 din prezenta directivă încep în momentul în care un cetățean a depus o cerere sau orice document lipsă la un ghișeu unic sau direct la autoritatea competentă relevantă. Solicitările de copii certificate menționate la alineatul (1) de la prezentul articol nu sunt considerate drept solicitare de documente lipsă.

Articolul 57b

Centre de asistență

(1) Fiecare stat membru desemnează până la 18 ianuarie 2016 un centru de asistență a cărui sarcină este de a furniza cetățenilor și centrelor de asistență din celelalte state membre asistență privind recunoașterea calificărilor profesionale prevăzută de prezenta directivă, inclusiv informații privind legislația națională care reglementează profesiile și exercitarea acestora, legislația socială și, după caz, normele de deontologie.

(2) Centrele de asistență din statele membre gazdă asistă cetățenii în exercitarea drepturilor conferite de prezenta directivă, după caz, în cooperare cu centrul de asistență din statul membru de origine și autoritățile competente și ghișeele unice din statul membru gazdă.

(3) Orice autoritate competentă din statul membru de origine sau gazdă trebuie să coopereze pe deplin cu centrul de asistență din statul membru gazdă și, dacă este cazul, din statul membru de origine și să ofere, la cererea acestor centre de asistență, toate informațiile relevante cu privire la cazurile individuale cu respectarea normelor de protecție a datelor, în conformitate cu Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE.

(4) La cererea Comisiei, centrele de asistență o informează cu privire la rezultatul anchetelor în care sunt implicate în termen de două luni de la primirea acestei cereri.

Articolul 57c

Exercitarea delegării

(1) Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2) al treilea paragraf, articolul 20, articolul 21 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 21a alineatul (4), articolul 25 alineatul (5), articolul 26 al doilea paragraf, articolul 31 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 34 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 35 alineatele (4) și (5), articolul 38 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 40 alineatul (1) al treilea paragraf, articolul 44 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 49a alineatul (4) și articolul 49b alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 17 ianuarie 2014. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cu cel târziu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2) al treilea paragraf, articolul 20, articolul 21 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 21a alineatul (4), articolul 25 alineatul (5), articolul 26 al doilea paragraf, articolul 31 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 34 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 35 alineatele (4) și (5), articolul 38 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 40 alineatul (1) al treilea paragraf, articolul 44 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 49a alineatul (4) și articolul 49b alineatul (4) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) al treilea paragraf, articolul 20, articolul 21 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 21a alineatul (4), articolul 25 alineatul (5), articolul 26 al doilea paragraf, articolul 31 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 34 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 35 alineatele (4) și (5), articolul 38 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 40 alineatul (1) al treilea paragraf, articolul 44 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 49a alineatul (4) și articolul 49b alineatul (4) intră în vigoare numai dacă Parlamentul European sau de Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

48.

Articolul 58 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 58

Procedura comitetelor

(1) Comisia este asistată de un Comitet pentru recunoașterea calificărilor profesionale. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

49.

Articolul 59 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 59

Transparența

(1) Statele membre notifică Comisiei până la 18 ianuarie 2016 o listă a profesiilor reglementate existente, specificând activitățile acoperite de fiecare profesie, și o listă a formelor de educație și formare reglementate și de formare cu structură specială menționate la articolul 11 litera (c) punctul (ii) pe teritoriul lor. Orice modificare a acestor liste se notifică, de asemenea, Comisiei, fără întârziere nejustificată. Comisia creează și gestionează o bază de date disponibilă publicului a profesiilor reglementate, care include o descriere generală a activităților care corespund fiecărei profesii.

(2) Până la 18 ianuarie 2016, statele membre notifică Comisiei lista profesiilor pentru care, în temeiul articolului 7 alineatul (4) este necesară o verificare prealabilă a calificărilor. Statele membre furnizează Comisiei o justificare specifică pentru includerea pe acea listă a fiecăreia dintre aceste profesii.

(3) Statele membre examinează dacă cerințele din cadrul sistemului lor juridic care restricționează accesul la o profesie sau exercitarea acesteia pentru titularii unei anumite calificări profesionale, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale și activitățile profesionale permise în temeiul acestor titluri, menționate în prezentul articol ca „cerințe”, sunt compatibile cu următoarele principii:

(a)	cerințele nu trebuie să fie direct sau indirect discriminatorii pe bază de cetățenie sau reședință;

(b)	cerințele trebuie să fie justificate prin motive imperative de interes general;

(c)	cerințele trebuie să fie adecvate pentru asigurarea îndeplinirii obiectivului urmărit și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(4) Alineatul (1) se aplică și profesiilor reglementate într-un stat membru de către o asociație sau organizație în sensul articolului 3 alineatul (2) și oricăror cerințe legate de calitatea de membru al asociațiilor sau organizațiilor respective.

(5) Până la 18 ianuarie 2016, statele membre transmit Comisiei informații privind cerințele pe care intenționează să le păstreze și motivele pentru care consideră că cerințele respective sunt conforme cu alineatul (3). Statele membre transmit informații privind cerințele pe care le introduc ulterior și motivele pentru care consideră că cerințele respective sunt conforme cu alineatul (3) în termen de șase luni de la adoptarea măsurii.

(6) Până la 18 ianuarie 2016 și apoi din doi în doi ani, statele membre prezintă, de asemenea, Comisiei un raport privind cerințele pe care le-au înlăturat sau le-au făcut mai puțin stricte.

(7) Comisia înaintează rapoartele menționate la alineatul (6) celorlalte state membre, care își prezintă observațiile în termen de șase luni. În același termen de șase luni, Comisia consultă părțile interesate, inclusiv reprezentanții profesiilor în cauză.

(8) Comisia prezintă un raport de sinteză pe baza informațiilor furnizate de statele membre grupului de coordonatori instituit în temeiul Deciziei 2007/172/CE a Comisiei din 19 martie 2007 de instituire a grupului de coordonatori pentru recunoașterea calificărilor profesionale (23), care poate formula observații.

(9) Având în vedere observațiile menționate la alineatele (7) și (8), Comisia, până a 18 ianuarie 2017, își prezintă constatările finale Parlamentului European și Consiliului, însoțite, după caz, de propuneri pentru inițiative suplimentare.

50.

Articolul 60 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Cu începere de la 18 ianuarie 2016, rezumatul statistic al deciziilor luate menționat la primul paragraf cuprinde informații detaliate privind numărul și tipurile de decizii luate în conformitate cu această directivă, inclusiv tipurile de decizii privind accesul parțial luate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 4f și o descriere a principalelor probleme rezultate din aplicarea prezentei directive.”

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Până la 18 ianuarie 2019 și ulterior din cinci în cinci ani, Comisia publică un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive.

Primul astfel de raport se concentrează, în special, asupra elementelor noi introduse în această directivă și analizează, în special, următoarele aspecte:

(a)	funcționarea cardului profesional european;

(b)	modernizarea cunoștințelor, abilităților și competențelor pentru profesiile acoperite de capitolul III din titlul III, inclusiv lista de competențe menționată la articolul 31 alineatul (7);

(c)	funcționarea cadrelor comune de formare și a testelor comune de formare;

(d)

rezultatele programului special de revalorizare stipulat de actele cu putere de lege și actele administrative românești pentru deținătorii titlurilor de calificare menționate la articolul 33a, precum și pentru deținătorii de titluri de calificare de nivel post-secundar, în vederea evaluării necesității de a revizui dispozițiile actuale care reglementează regimul drepturilor dobândite aplicabil titlurilor de calificare românești de asistent medical generalist.

Statele membre furnizează toate informațiile necesare pentru pregătirea respectivului raport.”

51.	La articolul 61, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „După caz, Comisia adoptă un act de punere în aplicare pentru a permite statului membru respectiv să deroge de la dispoziția în cauză pentru o perioadă limitată.”

52.	Anexele II și III se elimină.

53.

La punctul 1 din anexa VII se adaugă următoarea literă:

„(g)	în cazul în care statul membru solicită aceasta resortisanților săi, o atestare de confirmare a inexistenței unor suspendări temporare sau definitive de la exercitarea profesiei sau a unor condamnări penale.”

Articolul 2

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1024/2012

Punctul 2 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 se înlocuiește cu următorul text:

„2.	Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24): articolele 4a - 4e, articolul 8, articolul 21a, articolul 50, articolul 56 și articolul 56a.

Articolul 3

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 ianuarie 2016.

(2) Orice stat membru care la 17 ianuarie 2014 asigură accesul la formarea ca moașă pentru tipul I în temeiul articolului 40 alineatul (2) din Directiva 2005/36/CE după absolvirea cel puțin a primilor 10 ani de învățământ general asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru conformarea la cerințele privind admiterea la formarea ca moașă în temeiul articolului 40 alineatul (2) litera (a) din respectiva directivă până la 18 ianuarie 2020.

(3) Statele membre comunică de îndată Comisiei textul măsurilor prevăzute la alineatele (1) și (2).

(4) Atunci când statele membre adoptă măsurile menționate la alineatele (1) și (2), ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(5) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor măsuri de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 4

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 5

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 20 noiembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS

(1) JO C 191, 29.6.2012, p. 103.

(2) Poziția Parlamentului European din 9 octombrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 noiembrie 2013.

(3) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.

(4) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(5) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 15.

(6) JO L 78, 26.3.1977, p. 17.

(7) JO L 77, 14.3.1998, p. 36.

(8) JO L 316, 14.11.2012, p. 1.

(9) JO L 88, 4.4.2011, p. 45.

(10) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(11) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(12) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

(13) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(14) JO C 137, 12.5.2012, p. 1.

(15) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(16) JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(17) JO L 8, 12.1.2001, p. 1.”

(18) JO C 111, 6.5.2008, p. 1.”

(19) JO L 376, 27.12.2006, p. 36.”

(20) JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

(21) JO L 274, 20.10.2009, p. 36.

(22) JO L 53, 26.2.2011, p. 66.”

(23) JO L 79, 20.3.2007, p. 38.”

(24) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.”

Declarația Comisiei

În momentul pregătirii actelor delegate menționate la articolul 57c alineatul (2), Comisia va garanta transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu și va desfășura consultări adecvate și transparente cu destul timp înainte, în special cu experți din partea autorităților și organismelor competente, a asociațiilor profesionale și a instituțiilor de învățământ din toate statele membre și, după caz, cu experți din partea partenerilor sociali.

28.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/171

DECIZIA NR. 1386/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 20 noiembrie 2013

privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)	Uniunea și-a stabilit obiectivul de a deveni, până în 2020, o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu un set de politici și acțiuni vizând transformarea într-o economie cu emisii reduse de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor (4).

(2)	Programele succesive de acțiune pentru mediu au furnizat cadrul pentru acțiunea Uniunii în domeniul mediului începând din 1973.

(3)	Al șaselea Program comunitar de acțiune pentru mediu (5) (PAM 6) s-a încheiat în iulie 2012, însă multe măsuri și acțiuni lansate în cadrul acestui program continuă să fie implementate.

(4)

Evaluarea finală a PAM 6 a concluzionat că programul a adus beneficii pentru mediu și a furnizat o direcție strategică generală pentru politica în domeniul mediului. În pofida acestor realizări, există încă tendințe nesustenabile în cele patru sectoare prioritare identificate în cadrul PAM 6: schimbările climatice; natura și biodiversitatea; mediul, sănătatea și calitatea vieții; și resursele naturale și deșeurile.

(5)

Evaluarea finală a PAM 6 a evidențiat unele deficiențe. Atingerea obiectivelor stabilite în cel de al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) necesită, prin urmare, angajamentul deplin al statelor membre și al instituțiilor relevante ale Uniunii și disponibilitatea de preluare a responsabilității pentru asigurarea concretizării beneficiilor preconizate ale programului.

(6)	Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu intitulat „Mediul european – stare și perspective 2010” (SOER 2010), persistă o serie de provocări semnificative în ceea ce privește mediul, cu repercusiuni importante dacă nu se întreprinde nimic pentru a aborda provocările respective.

(7)

Tendințele și provocările sistemice globale legate de dinamica populației, de urbanizare, de boli și pandemii, de accelerarea schimbărilor tehnologice și de creșterea economică nesustenabilă fac și mai dificile soluționarea provocărilor de mediu și realizarea dezvoltării durabile pe termen lung. Asigurarea prosperității pe termen lung a Uniunii necesită luarea de măsuri suplimentare pentru soluționarea provocărilor respective.

(8)

Este esențial să se stabilească obiectivele prioritare pentru 2020 ale Uniunii, în concordanță cu o viziune clară pe termen lung până în 2050. Astfel s-ar crea un mediu stabil pentru investiții și o creștere sustenabile. PAM 7 ar trebui să se bazeze pe inițiativele de politică din strategia Europa 2020 (6), inclusiv pachetul climă și energie al Uniunii (7), Comunicarea Comisiei privind foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 (8), strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 (9), Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic (10), inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” (11) și Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene.

(9)	PAM 7 ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu și de combatere a schimbărilor climatice convenite deja la nivelul Uniunii și la identificarea lacunelor la nivel de politică pentru care ar putea fi necesară stabilirea unor obiective suplimentare.

(10)

Uniunea a convenit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din UE cu cel puțin 20 % până în 2020 (30 %, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze să realizeze reduceri comparabile de emisii și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat, în funcție de responsabilitățile și capacitățile fiecăreia); să garanteze că, până în 2020, 20 % din consumul de energie va proveni din energie din surse regenerabile; și să reducă consumul de energie primară cu 20 % față de nivelurile preconizate prin ameliorarea eficienței energetice (12).

(11)	Uniunea a convenit să oprească declinul biodiversității și deteriorarea serviciilor ecosistemice în Uniune până în 2020 și să le refacă în măsura în care acest lucru este realizabil, sporind totodată contribuția Uniunii la combaterea declinului biodiversității la nivel mondial (13).

(12)	Uniunea sprijină obiectivul de a stopa reducerea, la nivel mondial, a suprafețelor împădurite până cel târziu în 2030 și cel de a reduce, până în 2020, defrișările brute din zonele tropicale cu cel puțin 50 % față de nivelurile din 2008 (14).

(13)	Uniunea a convenit să realizeze, până în 2015, starea bună a tuturor apelor din Uniune, inclusiv a apelor dulci (râuri și lacuri, ape subterane), a apelor de tranziție (estuare/delte) și a apelor costiere până la o distanță de o milă marină de coastă (15).

(14)	Uniunea a convenit să realizeze starea ecologică bună a tuturor apelor marine ale Uniunii până în 2020 (16).

(15)	Uniunea a convenit să atingă niveluri de calitate a aerului care să nu cauzeze impacturi negative semnificative asupra mediului și sănătății umane și nici riscuri pentru acestea (17).

(16)	Uniunea a convenit asupra obiectivului ca, până în 2020, substanțele chimice să fie produse și utilizate astfel încât să se reducă la minimum efectele negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului (18).

(17)

Uniunea a convenit să protejeze mediul și sănătatea umană prin prevenirea sau reducerea impacturilor negative ale generării și gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului global al utilizării resurselor și ameliorarea eficienței utilizării acestora, prin aplicarea următoarei ierarhii în privința deșeurilor: prevenire, pregătire pentru refolosire, reciclare, alte modalități de recuperare și eliminare (19).

(18)	Uniunea a convenit să stimuleze trecerea la o economie verde și să depună eforturi în vederea decuplării absolute a creșterii economice de degradarea mediului (20).

(19)	Uniunea a convenit să depună eforturi în vederea opririi degradării terenurilor în contextul dezvoltării durabile (21).

(20)

În conformitate cu articolul 191 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), politica de mediu a Uniunii urmărește atingerea unui nivel ridicat de protecție ținând seama de diversitatea situațiilor din diferitele regiuni ale Uniunii și se bazează pe principiul precauției și pe principiile acțiunii preventive, a remedierii, cu prioritate la sursă, a daunelor provocate mediului și pe principiul „poluatorul plătește”.

(21)	Măsurile necesare în scopul realizării obiectivelor prioritare ale PAM 7 ar trebui luate la diferite niveluri de guvernanță, în conformitate cu principiul subsidiarității.

(22)	Implicarea într-o manieră transparentă a actorilor neguvernamentali este importantă pentru asigurarea succesului PAM 7 și a atingerii obiectivelor sale prioritare.

(23)

Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor din Uniune au implicații importante nu numai pentru mediu și pentru calitatea vieții oamenilor, ci au impact și asupra viitoarelor generații și sunt costisitoare pentru societate în ansamblul ei, în special pentru actorii economici din sectoarele care depind în mod direct de serviciile ecosistemice.

(24)

Există posibilități ample de reducere a emisiilor de GES și de ameliorare a eficienței utilizării energiei și a resurselor în Uniune. Astfel vor fi atenuate presiunile asupra mediului, competitivitatea va crește și se vor găsi noi surse de creștere și locuri de muncă, prin economii de costuri datorate eficienței ameliorate, comercializării inovațiilor și unei mai bune gestionări a resurselor pe întreaga durată a ciclului lor de viață. În vederea valorificării acestui potențial, în cadrul unei politici mai cuprinzătoare a Uniunii privind schimbările climatice ar trebui să se admită faptul că toate sectoarele economiei trebuie să contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

(25)	Deși problemele de mediu și impacturile asupra acestuia continuă să prezinte riscuri semnificative pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor, măsurile de îmbunătățire a stării mediului pot fi benefice.

(26)	Punerea în aplicare completă și uniformă a acquis-ului în domeniul mediului în întreaga Uniune reprezintă o investiție solidă atât pentru mediu și pentru sănătatea umană, cât și pentru economie.

(27)	Politica Uniunii în domeniul mediului trebuie să se sprijine în continuare pe o bază de cunoștințe solidă și ar trebui să asigure faptul că datele pe care se fondează deciziile politice, inclusiv cazurile în care a fost invocat principiul precauției, pot fi mai bine înțelese la toate nivelurile.

(28)	Obiectivele în materie de mediu și de climă trebuie sprijinite prin investiții adecvate, iar fondurile ar trebui să fie utilizate mai eficace, în conformitate cu obiectivele respective. Ar trebui să se încurajeze recurgerea la inițiativele de tip public-privat.

(29)	Integrarea problemelor de mediu în toate politicile relevante este esențială pentru reducerea presiunilor asupra mediului rezultate din politicile și activitățile din alte sectoare și pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu și de climă.

(30)	Densitatea populației din Uniune este mare și peste 70 % dintre cetățenii săi trăiesc în zone urbane și periurbane, confruntându-se cu provocări în materie de mediu și de climă specifice.

(31)

Multe provocări din domeniul mediului au un caracter global, putând fi tratate integral numai printr-o abordare globală cuprinzătoare, în timp ce alte provocări de mediu au o dimensiune regională accentuată. De aceea, este necesară cooperarea cu țările partenere, inclusiv cu țările învecinate și cu țările și teritoriile de peste mări.

(32)

PAM 7 ar trebui să sprijine punerea în aplicare, în Uniune și la nivel internațional, a rezultatelor și a angajamentelor asumate în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite din 2012 privind dezvoltarea durabilă (Rio+20), și care urmăresc transformarea economiei mondiale într-o economie verde și favorabilă incluziunii în contextul dezvoltării durabile și al reducerii sărăciei.

(33)

O combinație adecvată de instrumente de politică ar permite întreprinderilor și consumatorilor să înțeleagă mai bine ce impact au activitățile lor asupra mediului și cum să gestioneze acest impact. Printre aceste instrumente de politică se numără stimulente economice, instrumente bazate pe piață, cerințe în materie de informații, precum și instrumente și măsuri voluntare care să completeze cadrele legislative și să implice părțile interesate la diferite niveluri.

(34)	Toate măsurile, acțiunile și obiectivele stabilite în PAM 7 ar trebui realizate în conformitate cu principiile reglementării inteligente (22) și, dacă este cazul, ar trebui să facă obiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului.

(35)	Progresele înregistrate pentru atingerea obiectivelor PAM 7 ar trebui monitorizate și evaluate pe baza unor indicatori de comun acord.

(36)	În conformitate cu articolul 192 alineatul (3) din TFUE, obiectivele prioritare ale politicii de mediu a Uniunii ar trebui stabilite într-un program de acțiune cu caracter general.

(37)	În PAM 7 prevăzut în anexă sunt stabilite o serie de măsuri și acțiuni ce vizează realizarea obiectivelor prioritare stabilite în prezenta decizie.

(38)

Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume instituirea unui program general de acțiune pentru mediu al Uniunii care stabilește obiective prioritare, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele respectivului program de acțiune, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se adoptă un program general de acțiune pentru mediu al Uniunii („al șaptelea program de acțiune pentru mediu” sau „PAM 7”) pentru perioada până la 31 decembrie 2020, astfel cum se prevede în anexă.

Articolul 2

(1) Al șaptelea program de acțiune pentru mediu are următoarele obiective prioritare:

(a)	protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii;

(b)	trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(c)	protejarea cetățenilor Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării;

(d)	sporirea la maximum a beneficiilor legislației Uniunii în domeniul mediului prin îmbunătățirea punerii în aplicare a acesteia;

(e)	îmbunătățirea bazei de cunoștințe și de date pentru politica Uniunii în domeniul mediului;

(f)	asigurarea de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și abordarea externalităților de mediu;

(g)	îmbunătățirea integrării considerentelor legate de mediu și a coerenței politicilor;

(h)	ameliorarea sustenabilității orașelor din Uniune;

(i)	creșterea eficacității Uniunii în abordarea provocărilor în materie de mediu și de climă la nivel internațional.

(2) PAM 7 se bazează pe principiul precauției, pe principiile acțiunii preventive și remedierii poluării la sursă și pe principiul „poluatorul plătește”.

(3) PAM 7 contribuie la un nivel ridicat al protecției mediului și la îmbunătățirea calității vieții și bunăstării cetățenilor.

(4) Toate măsurile, acțiunile și obiectivele stabilite în PAM 7 sunt propuse și implementate în conformitate cu principiile reglementării inteligente și fac obiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului, dacă este cazul.

Articolul 3

(1) Instituțiile competente ale Uniunii și statele membre sunt responsabile pentru luarea de măsuri adecvate cu scopul de a asigura atingerea obiectivelor prioritare prevăzute în PAM 7. În conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, măsurile sunt luate ținând seama în mod corespunzător de principiul atribuirii și de principiile subsidiarității și proporționalității.

(2) Autoritățile publice de la toate nivelurile trebuie să coopereze cu întreprinderile și cu partenerii sociali, cu societatea civilă și cu cetățenii în vederea implementării PAM 7.

Articolul 4

(1) Comisia garantează că implementarea elementelor relevante ale PAM 7 este monitorizată în contextul procesului normal de monitorizare din cadrul strategiei Europa 2020. Acest proces are la bază indicatorii utilizați de Agenția Europeană de Mediu pentru a monitoriza starea mediului și indicatorii utilizați pentru monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor legislației în vigoare în domeniul mediului și al climei și obiectivele precum cele în materie de climă și energie, obiectivele privind biodiversitatea și etapele de atins privind utilizarea eficientă a resurselor.

(2) Comisia efectuează de asemenea o evaluare a PAM 7. Evaluarea respectivă se bazează, printre altele, pe raportul Agenției Europene de Mediu privind starea mediului și pe rezultatele consultărilor cu părțile interesate. În timp util înainte ca PAM 7 să ia sfârșit, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport elaborat pe baza evaluării respective.

(3) În lumina evaluării respective și a altor evoluții de politică relevante, Comisia prezintă, după caz, o propunere pentru un al optulea program de acțiune pentru mediu în timp util, astfel încât să se evite orice întreruperi între cel de al șaptelea și cel de al optulea program de acțiune pentru mediu.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Strasbourg, 20 noiembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS

(1) JO C 161, 6.6.2013, p. 77.

(2) JO C 218, 30.7.2013, p. 53.

(3) Poziția Parlamentului European din 24 octombrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 noiembrie 2013.

(4) COM(2010) 2020 și Concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010 (EUCO 13/10).

(5) Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu (JO L 242, 10.9.2002, p. 1).

(6) COM(2010) 2020.

(7) Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1), Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16), Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (JO L 140, 5.6.2009, p. 63), Directiva 2009/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește specificațiile pentru benzine și motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce privește specificațiile pentru carburanții folosiți de navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 93/12/CEE (JO L 140, 5.6.2009, p. 88), Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114), Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(8) COM(2011) 112. Foaia de parcurs a fost menționată de Consiliu în concluziile sale din 17 mai 2011 și a fost aprobată de Parlamentul European în rezoluția sa din 15 martie 2012 (P7_TA(2012)0086).

(9) COM(2011) 244.

(10) COM(2011) 571.

(11) COM(2010) 546.

(12) Consiliul European din 8 și 9 martie 2007.

(13) Concluziile Consiliului European din 25 și 26 martie 2010 (EUCO 7/10); Concluziile Consiliului din 15 martie 2010 (7536/10); COM(2011) 244.

(14) Concluziile Consiliului din 4 decembrie 2008 (16852/08).

(15) Directiva 2000/60/CE, a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(16) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(17) Decizia nr. 1600/2002/CE; Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(18) Decizia nr. 1600/2002/CE; Planul de implementare de la Johannesburg (WSSD 2002).

(19) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(20) Concluziile Consiliului din 11 iunie 2012 (11186/12); COM(2011) 571.

(21) Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite A/Res/66/288 din 27 iulie 2012 referitoare la rezultatele Conferinței Rio+20, intitulată „Viitorul pe care ni-l dorim”.

(22) COM(2010) 543.

ANEXĂ

AL ȘAPTELEA PROGRAM DE ACȚIUNE PENTRU MEDIU PÂNĂ ÎN 2020 – „O VIAȚĂ BUNĂ, ÎN LIMITELE PLANETEI NOASTRE”

Viziunea pentru 2050 prezentată în continuare are ca scop să contribuie la orientarea acțiunii până în 2020 și ulterior.

În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt gestionate în mod durabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să sporească rezistența societății noastre. Creșterea noastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost multă vreme decuplată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei societăți globale sigure și durabile.

UN PROGRAM DE ACȚIUNE PÂNĂ ÎN 2020

În ultimii 40 de ani, au fost elaborate o gamă largă de acte legislative în domeniul mediului care au devenit cele mai cuprinzătoare standarde moderne din lume. Acest lucru a contribuit la abordarea celor mai grave preocupări legate de mediu ale cetățenilor și întreprinderilor din Uniune.

Emisiile de poluanți în aer, apă și sol au fost reduse semnificativ în ultimele decenii, la fel cum s-a întâmplat și în cazul emisiilor de GES în ultimii ani. Legislația Uniunii în domeniul substanțelor chimice a fost modernizată și s-a restricționat utilizarea multor substanțe toxice sau periculoase, precum plumbul, cadmiul și mercurul, în produsele cel mai des folosite în gospodării. Cetățenii Uniunii beneficiază de un nivel al calității apei aflat printre cele mai bune din lume, iar peste 18 % din teritoriul Uniunii și 4 % din mările sale au fost desemnate zone naturale protejate.

Politica de mediu a Uniunii a stimulat inovarea și investițiile în bunuri și servicii de mediu, generând locuri de muncă și oportunități de export (1). Datorită extinderilor succesive, standardele înalte de protecție a mediului se aplică pe o suprafață vastă a continentului european, iar eforturile Uniunii au contribuit la intensificarea angajamentelor la nivel internațional în vederea combaterii schimbărilor climatice și a declinului biodiversității, precum și la succesul eforturilor globale de eliminare a substanțelor care epuizează stratul de ozon și a carburanților cu plumb.

S-au înregistrat progrese considerabile și în ceea ce privește integrarea obiectivelor de mediu în alte politici și activități ale Uniunii. Politica agricolă comună (PAC) reformată a legat, începând din 2003, plățile directe de cerințele privind menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu și respectarea legislației relevante în domeniul mediului de către agricultori. Combaterea schimbărilor climatice a devenit parte integrantă a politicii energetice și s-au înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea preocupărilor legate de utilizarea eficientă a resurselor, de schimbările climatice și de eficiența energetică în alte sectoare-cheie, precum cel al transporturilor și al construcțiilor.

Cu toate acestea, multe tendințe privind mediul în Uniune rămân în continuare un motiv de îngrijorare, nu în ultimul rând din cauza punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii în vigoare în domeniul mediului. Numai 17 % dintre speciile și habitatele evaluate în temeiul Directivei „Habitate” (2) au un statut de conservare favorabil, iar degradarea și declinul capitalului natural pun în pericol eforturile de a atinge obiectivele Uniunii în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Această stare a speciilor și habitatelor, precum și degradarea și declinul capitalului natural generează costuri aferente ridicate, care nu au fost încă valorizate corespunzător în sistemul nostru economic sau social. O parte din teritoriul Uniunii (30 %) este extrem de fragmentată, ceea ce afectează conectivitatea și sănătatea ecosistemelor, precum și capacitatea acestora de a furniza nu numai servicii, ci și habitate viabile pentru specii. Deși în Uniune s-au înregistrat progrese în sensul decuplării creșterii de emisiile de GES, de consumul de resurse și de impacturile asupra mediului, resursele sunt încă utilizate, în mare parte, în mod nesustenabil și ineficient, iar deșeurile nu sunt gestionate în mod corespunzător. Prin urmare, întreprinderile din Uniune nu pot beneficia de oportunitățile semnificative oferite de utilizarea eficientă a resurselor în ceea ce privește competitivitatea, reducerea costurilor, creșterea productivității și securitatea aprovizionării. Nivelurile de calitate a apei și de poluare atmosferică sunt încă problematice în multe părți ale Europei, iar cetățenii Uniunii continuă să fie expuși la substanțe periculoase, ceea ce le poate afecta sănătatea și bunăstarea. Exploatarea nesustenabilă a terenurilor consumă solurile fertile, iar degradarea solului continuă, afectând securitatea alimentară mondială și atingerea obiectivelor în materie de biodiversitate.

Schimbările survenite în materie de mediu și schimbări climatice în Uniune sunt cauzate tot mai frecvent de evoluțiile care au loc la nivel mondial, inclusiv în ceea ce privește demografia, modelele de consum, de producție și cele comerciale, precum și progresul tehnologic rapid. Deși aceste evoluții pot oferi oportunități semnificative de creștere economică și de bunăstare a societății, ele creează provocări și incertitudini pentru economia și societatea Uniunii și cauzează degradarea mediului la nivel mondial (3).

Împreună cu sistemele actuale de producție și de consum care utilizează nesustenabil resursele din economia mondială, creșterea cererii de bunuri și servicii și epuizarea resurselor duc la creșterea costului materiilor prime esențiale, al mineralelor și al energiei, ceea ce generează mai multă poluare și mai multe deșeuri, sporind emisiile globale de GES și cauzând degradarea terenurilor, defrișări și declinul biodiversității. Aproape două treimi din ecosistemele lumii sunt în declin (4) și există dovezi că limitele planetare ale biodiversității, ale schimbărilor climatice și ale ciclului azotului au fost deja încălcate (5). În absența unor progrese în ceea ce privește îmbunătățirea utilizării eficiente a resurselor, este probabil că până în 2030 va exista un deficit de apă de 40 % la nivel mondial. De asemenea, există riscul ca schimbările climatice să agraveze și mai mult aceste probleme, generând costuri ridicate (6). În 2011, dezastrele cauzate parțial de schimbările climatice au avut ca rezultat pierderi economice de peste 300 de miliarde de euro. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a avertizat că degradarea și eroziunea continuă a capitalului natural riscă să cauzeze schimbări ireversibile care ar putea să pună în pericol standardele de trai aflate în creștere în ultimele două secole și să antreneze costuri semnificative (7).

Soluționarea unora dintre aceste probleme complexe necesită valorificarea întregului potențial al tehnologiei existente în domeniul mediului și asigurarea dezvoltării și a adoptării permanente de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile și a inovațiilor emergente, precum și utilizarea mai frecventă a instrumentelor bazate pe piață. De asemenea, sunt necesare progrese rapide în domeniile promițătoare ale științei și tehnologiei. Acestea ar trebui făcute posibile prin încurajarea cercetării și crearea condițiilor care să stimuleze investițiile private legate de cercetare. În același timp, este necesar să se înțeleagă mai bine riscurile potențiale pentru mediu și pentru sănătatea umană asociate noilor tehnologii și să se realizeze o evaluare și o gestionare mai bună a acestor tehnologii. Aceasta este o condiție prealabilă pentru acceptarea de către public a noilor tehnologii, precum și pentru capacitatea Uniunii de a identifica și de a reacționa în mod eficace și la timp la riscurile potențiale asociate evoluției tehnologice. Inovațiile tehnologice importante ar trebui însoțite de dialoguri publice și de procese participative.

10.

Pentru a trăi bine în viitor, trebuie luate în prezent măsuri urgente și concertate pentru a ameliora reziliența ecologică și pentru a maximiza beneficiile pe care politica în domeniul mediului le poate oferi economiei și societății, respectând totodată limitele ecologice ale planetei. PAM 7 reflectă angajamentul Uniunii de a se transforma într-o economie verde favorabilă incluziunii, care să asigure creșterea și dezvoltarea, să protejeze sănătatea și bunăstarea oamenilor, să ofere locuri de muncă decente, să reducă inegalitățile și care să investească în biodiversitate, inclusiv în serviciile ecosistemice pe care le asigură aceasta (capitalul natural) și să le protejeze pentru valoarea lor intrinsecă și pentru contribuția lor esențială la bunăstarea și prosperitatea economică a oamenilor.

11.

Această transformare într-o economie verde favorabilă incluziunii necesită integrarea aspectelor de mediu în alte politici, precum politica în domeniul energiei, al transporturilor, politica agricolă, politica în domeniul pescuitului, al comerțului, al economiei și industriei, al cercetării și inovării, al ocupării forței de muncă, al dezvoltării, politica în domeniul afacerilor externe și securității, politica în domeniul educației și formării, precum și politica socială și în domeniul turismului, pentru a crea o abordare coerentă și coordonată. Acțiunea în interiorul Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie completată de o acțiune consolidată la nivel mondial și de cooperarea cu țările învecinate în vederea soluționării provocărilor comune.

12.

Uniunea a pus în mișcare această transformare prin strategii integrate pe termen lung care vizează oprirea declinului biodiversității (8), eficientizarea utilizării resurselor (9) și accelerarea tranziției către o economie sigură și durabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon (10). Comisia a integrat și mai mult preocupările și obiectivele de mediu în inițiativele recente luate în alte domenii esențiale de politică, inclusiv energia (11) și transporturile (12), și a căutat să sporească beneficiile de mediu prin reformarea politicilor Uniunii în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale, al pescuitului și al coeziunii, bazându-se pe realizările de până acum. În acest sens, prin promovarea protecției ecosistemelor vulnerabile, cum ar fi corpurile de apă, solurile și habitatele anumitor specii, contribuția ecocondiționalității la durabilitatea agriculturii este extrem de importantă.

13.

Uniunea a semnat un număr mare de angajamente obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul acordurilor multilaterale de mediu, precum și angajamente în domeniul mediului obligatorii din punct de vedere politic, inclusiv cele adoptate în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20) (13). Documentul rezultat în urma Rio+20 recunoaște economia verde și favorabilă incluziunii ca instrument important pentru asigurarea unei dezvoltări durabile și pentru eradicarea sărăciei. Documentul stabilește un cadru pentru acțiune care acoperă toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (de mediu, socială și economică), multe dintre care se reflectă în obiectivele prioritare ale PAM 7. La Rio+20 s-a convenit de asemenea dezvoltarea unor obiective de dezvoltare durabilă, consecvente cu agenda de dezvoltare post-2015 a ONU și integrate în aceasta, pentru a consolida cadrul instituțional și pentru a dezvolta strategii de finanțare pentru dezvoltarea durabilă. Rio+20 a adoptat și un cadru global pe 10 ani al programelor pentru o producție și un consum durabile. Uniunea și statele sale membre ar trebui să se asigure că aceste angajamente sunt puse în aplicare în cadrul Uniunii și să promoveze aplicarea lor la nivel mondial.

14.

PAM 7 completează aceste eforturi prin definirea obiectivelor prioritare pe care Uniunea trebuie să le atingă până în 2020. PAM 7 sprijină punerea în aplicare a acestora și încurajează acțiunea la toate nivelurile, promovând investițiile în domeniul mediului și al climei, inclusiv pentru perioada de după 2020.

15.

În multe cazuri, măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor prioritare vor fi necesare în principal la nivel național, regional sau local, în conformitate cu principiul subsidiarității. În alte cazuri, vor fi necesare măsuri suplimentare la nivelul Uniunii și la nivel internațional. Publicul ar trebui, de asemenea, să joace un rol activ și să fie informat corespunzător cu privire la politica de mediu. Deoarece politica în domeniul mediului este un domeniu de competență partajată în Uniune, unul dintre scopurile PAM 7 este să creeze un sentiment de adeziune la obiective comune și să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi și autorități publice. Existența unor obiective clare oferă factorilor de decizie și altor părți interesate, inclusiv regiunilor și orașelor, întreprinderilor și partenerilor sociali, dar și cetățenilor individuali, o direcție și un cadru previzibil pentru acțiune.

16.

Dezvoltarea integrată și coerentă a politicii în domeniul mediului și al climei poate contribui la asigurarea faptului că economia și societatea Uniunii sunt pregătite în mod corespunzător pentru a face față provocărilor menționate mai sus. În acest sens, este necesar să se acorde o atenție deosebită următoarelor trei obiective tematice:

(a)	protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii;

(b)	trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(c)	protejarea cetățenilor Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării.

Aceste trei obiective tematice sunt interrelaționate, iar realizarea lor ar trebui urmărită în paralel. Acțiunea luată în vederea atingerii unuia dintre obiective va contribui la realizarea celorlalte obiective. De exemplu, îmbunătățirea eficienței resurselor va scădea presiunea asupra capitalului natural, în timp ce creșterea rezistenței bazei de capital natural a Uniunii va aduce beneficii pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Acțiunile de atenuare și adaptare la schimbările climatice vor spori rezistența economiei și societății Uniunii, stimulând, în același timp, inovarea și protejarea resurselor naturale ale Uniunii.

PRIORITĂȚI TEMATICE

Obiectivul prioritar nr. 1: Protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural al Uniunii

17.

Prosperitatea și bunăstarea economică a Uniunii se bazează pe capitalul său natural, adică pe biodiversitatea sa, inclusiv pe ecosistemele care oferă bunuri și servicii esențiale, de la soluri fertile și păduri multifuncționale, la terenuri și mări productive, de la ape dulci de înaltă calitate și aer curat, la polenizare și reglarea climei, precum și protecție împotriva dezastrelor naturale. Un ansamblu substanțial de acte legislative ale Uniunii are ca scop protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural, inclusiv Directiva-cadru privind apa (14), Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin (15), Directiva privind apele urbane reziduale (16), Directiva privind nitrații (17), Directiva privind inundațiile (18), Directiva privind substanțele prioritare (19), Directiva privind calitatea aerului și directivele conexe (20), precum și Directivele „Habitate” și „Păsări” (21). Legislația în domeniul schimbărilor climatice, al substanțelor chimice, al emisiilor industriale și al deșeurilor contribuie, de asemenea, la atenuarea presiunii asupra solului și biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor, a speciilor și a habitatelor, precum și la reducerea emisiilor excesive de nutrienți.

18.

Cu toate acestea, evaluările recente arată că biodiversitatea din Uniune este tot în declin și că majoritatea ecosistemelor sunt grav deteriorate (22) ca urmare a diferitelor presiuni. De exemplu, speciile alogene invazive prezintă riscuri mai mari decât s-a estimat în trecut pentru sănătatea plantelor, animalelor și oamenilor, pentru mediu și pentru economie. Strategia UE privind biodiversitatea până în 2020 stabilește obiectivele și acțiunile necesare pentru a inversa aceste tendințe negative, a stopa pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice până în 2020 și pentru a le reface în măsura în care acest lucru este realizabil (23). Pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obiectivul principal pentru 2020 în materie de biodiversitate, este necesar să se accelereze punerea în aplicare a respectivei strategii și să se îndeplinească obiectivele stabilite în aceasta. Deși strategia include măsuri integrate pentru ameliorarea punerii în aplicare a Directivelor „Păsări” și „Habitate”, inclusiv a rețelei Natura 2000, atingerea obiectivului principal va necesita punerea în aplicare integrală a tuturor actelor legislative care vizează protejarea capitalului natural.

19.

În pofida cerinței din Directiva-cadru privind apa de a proteja, îmbunătăți și reface toate corpurile de apă de suprafață și subterane, precum și a eforturilor considerabile de până acum, obiectivul realizării „stării ecologice bune” până în 2015 este susceptibil de a fi îndeplinit numai pentru 53 % din corpurile de apă de suprafață din Uniune (24). Obiectivul Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin de realizare a „stării ecologice bune” până în 2020 este în continuare supus unor presiuni semnificative, inter alia, din cauza pescuitului excesiv permanent, a poluării (inclusiv a poluării fonice submarine și a prezenței deșeurilor marine), precum și a efectelor încălzirii globale, cum ar fi acidifierea, care au loc în mările Europei. În special în Marea Mediterană și în Marea Neagră, unde majoritatea statelor de pe coastă nu sunt state membre ale Uniunii, colaborarea strânsă în interiorul Uniunii, dar și cu vecinii săi va fi esențială pentru abordarea eficace a acestor provocări. În plus, deși politicile Uniunii în domeniul aerului și al emisiilor industriale au contribuit la reducerea multor forme de poluare, ecosistemele sunt în continuare afectate de depunerile excesive de azot și sulf și de poluarea cu ozon asociate emisiilor generate de transporturi, producției de energie și practicilor agricole nesustenabile.

20.

Prin urmare, pentru protejarea, conservarea, ameliorarea și valorificarea capitalului natural al Uniunii este nevoie și de eliminarea cauzelor problemelor la sursă, inter alia, printr-o mai bună integrare a obiectivelor privind capitalul natural în elaborarea și punerea în aplicare a altor politici, garantându-se că politicile sunt coerente și oferă beneficii conexe. Elementele legate de mediu prevăzute în propunerile de reformă ale Comisiei, în special în ceea ce privește politica agricolă, politica în domeniul pescuitului și politica de coeziune a Uniunii, sprijinite de propunerile de ecologizare a bugetului Uniunii în contextul cadrului financiar multianual 2014-2020, sunt concepute pentru a sprijini obiectivele respective. Întrucât agricultura și silvicultura reprezintă împreună 78 % din terenurile din Uniune, acestea au un rol major în conservarea resurselor naturale, în special a apei și a solului de bună calitate, precum și a biodiversității și a peisajelor culturale diverse. Ecologizarea PAC va contribui și la promovarea practicilor agricole și silvicole favorabile mediului, cum ar fi diversificarea culturilor, protecția pășunilor și pajiștilor permanente, agrosilvicultura sustenabilă, și va promova crearea și menținerea unor zone agricole și forestiere valoroase din punct de vedere ecologic, inclusiv prin practici extensive și tradiționale. De asemenea, aceasta va spori capacitatea sectorului de exploatare a terenurilor, de schimbare a destinației terenurilor și de silvicultură să funcționeze ca absorbant de CO2. Un element esențial al agriculturii sustenabile este reprezentat de realizarea activităților agricole într-un mod responsabil față de generațiile viitoare, prin care resursele sunt utilizate eficient, dar totodată se asigură o productivitate ridicată.

21.

Uniunea deține cel mai mare teritoriu maritim din lume, astfel că are o responsabilitate semnificativă în asigurarea protecției mediului marin. În cazul mediului marin, deși sectorul marin oferă oportunități economice, de la pescuit, transport și acvacultură, la materii prime, energie offshore și biotehnologie marină, trebuie să se garanteze compatibilitatea acestora cu conservarea și cu gestionarea sustenabilă a ecosistemelor marine și costiere. Împreună, amenajarea spațiului maritim și gestionarea integrată a zonelor de coastă în interiorul statelor membre și între acestea pot juca un rol eficient în coordonarea utilizării durabile a apelor marine și a zonelor de coastă, dacă abordarea ecosistemică este aplicată la gestionarea diferitelor activități sectoriale în aceste zone. Mediul marin nu este protejat suficient, parțial din cauza întârzierilor legate de realizarea rețelei Natura 2000, ceea ce presupune eforturi suplimentare din partea statelor membre. Zonele marine protejate trebuie, de asemenea, gestionate într-un mod mai eficient.

22.

În cadrul politicii Uniunii în domeniul combaterii schimbărilor climatice trebuie să se recurgă mai frecvent la abordări bazate pe ecosisteme privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, care sunt și ele favorabile biodiversității și furnizării altor servicii ecosistemice, în timp ce la luarea deciziilor legate de energia din surse regenerabile trebuie să se țină seama pe deplin de alte obiective de mediu, precum conservarea biodiversității și protecția solului și a apelor. În fine, va fi necesar să se aplice măsuri vizând soluționarea problemei poluării atmosferice și a emisiilor de CO2 legate de transporturi (25).

23.

Degradarea, fragmentarea și exploatarea nesustenabilă a terenurilor din Uniune periclitează furnizarea mai multor servicii ecosistemice esențiale, amenințând biodiversitatea și sporind vulnerabilitatea Europei la schimbările climatice și la dezastrele naturale, și accentuează, de asemenea, degradarea solului și deșertificarea. Peste 25 % din teritoriul Uniunii este afectat de eroziunea solului de către ape, ceea ce compromite funcțiile solului și afectează calitatea apelor dulci. Alte probleme persistente sunt contaminarea și impermeabilizarea solului. Peste jumătate de milion de situri din întreaga Uniune sunt considerate contaminate și până ce nu vor fi identificate și evaluate, acestea vor continua să prezinte riscuri potențiale grave pentru mediu, economie, societate și sănătate. În fiecare an, o suprafață de peste 1 000 km2 de teren este afectată construirii de locuințe, activităților industriale, transporturilor sau activităților recreative. Este dificil sau costisitor să se pună capăt acestor schimbări pe termen lung și implică aproape întotdeauna compromisuri între diferite necesități sociale, economice și de mediu. Deciziile de planificare legate de exploatarea terenurilor ar trebui să încorporeze aspecte legate de mediu, printre care protecția apelor și conservarea biodiversității, astfel încât să devină mai sustenabile, în vederea realizării de progrese către obiectivul de a nu exista nicio creștere netă a suprafeței terenurilor ocupate până în 2050.

24.

La nivelul statelor membre au fost înregistrate progrese variabile în ceea ce privește protecția solului, inclusiv cu privire la identificarea siturilor contaminate, sensibilizarea publicului, cercetarea și dezvoltarea unor sisteme de monitorizare. Totodată, progresele privind eforturile bazate pe riscuri și alte eforturi de refacere sunt inegale, iar rezultatele și raportarea la nivelul Uniunii sunt limitate. Ca răspuns la preocupări precum impactul negativ asupra ciclului natural al apei, Comisia a elaborat orientări privind impermeabilizarea solului (26). Eforturi suplimentare pentru consolidarea contextului normativ, dezvoltarea de rețele, partajarea de informații, elaborarea de orientări și identificarea unor exemple de cele mai bune practici ar putea și ele contribui la o mai bună protecție a solului. Comisia a prezentat o propunere de directivă de stabilire a cadrului privind protecția solului și de modificare a Directivei 2004/35/CE (27).

25.

Pentru a reduce cele mai semnificative presiuni cauzate de om asupra terenurilor, solului și asupra altor ecosisteme din Europa, se vor lua măsuri pentru a se garanta că deciziile legate de exploatarea terenurilor adoptate la toate nivelurile relevante țin seama în mod corespunzător și de impacturile asupra mediului, nu numai de cele sociale și economice. Rezultatul Rio+20, recunoscând semnificația economică și socială a bunei gestionări a terenurilor, a fost un apel la „o lume în care degradarea terenurilor nu mai constituie o problemă”. Uniunea și statele sale membre ar trebui să analizeze care este modul optim de a face acest angajament funcțional în sferele lor respective de competență. Uniunea și statele sale membre ar trebui, de asemenea, să analizeze cât mai curând posibil în ce mod problemele legate de calitatea solului pot fi tratate în cadrul unei abordări specifice și proporționale, bazate pe riscuri, într-un cadru juridic obligatoriu. Ar trebui să se stabilească, de asemenea, obiective privind exploatarea sustenabilă a terenurilor și solul.

26.

Deși emisiile de azot și fosfor în mediul înconjurător din Uniune au scăzut considerabil în ultimii 20 de ani, emisiile excesive de nutrienți continuă să afecteze calitatea aerului și a apei și să aibă un impact negativ asupra ecosistemelor, cauzând probleme grave pentru sănătatea umană. În special, problema emisiilor de amoniac cauzate de gestionarea ineficientă a îngrășămintelor și de tratarea inadecvată a apelor uzate trebuie soluționată de urgență pentru a se putea realiza și alte reduceri semnificative ale emisiilor de nutrienți. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru gestionarea ciclului nutrienților într-un mod mai rentabil, sustenabil și mai eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, precum și pentru eficientizarea utilizării îngrășămintelor. Aceste eforturi necesită investiții în cercetare, precum și o ameliorare a coerenței și punerii în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului, menită să soluționeze aceste provocări prin înăsprirea standardelor, dacă este cazul, și prin abordarea ciclului nutrienților în cadrul unei abordări mai holistice, care să interconecteze și să integreze politicile Uniunii existente care contribuie la soluționarea problemei eutrofizării și emisiilor excesive de nutrienți și evită situațiile în care emisiile de nutrienți ajung dintr-un mediu natural în altul.

27.

Măsurile din cadrul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru a reface cel puțin 15 % dintre ecosistemele degradate ale Uniunii și pentru a extinde utilizarea infrastructurii verzi (un instrument care oferă avantaje ecologice, economice și sociale prin soluții naturale, încorporând spații verzi și alte caracteristici fizice în zonele terestre și marine) vor contribui la eliminarea fragmentării terenurilor. În combinație cu punerea în aplicare integrală a Directivelor „Păsări” și „Habitate”, sprijinite prin cadrele de acțiune prioritare, astfel de măsuri vor contribui și la creșterea în continuare a capitalului natural și a rezilienței ecosistemelor și pot oferi opțiuni rentabile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și de gestionare a riscurilor de dezastre. Totodată, eforturile statelor membre de a identifica și de a evalua ecosistemele și serviciile furnizate de acestea vor îmbunătăți disponibilitatea informațiilor și vor contribui, alături de inițiativa „nicio pierdere netă” planificată pentru 2015, la menținerea rezervei de capital natural la diverse niveluri. Integrarea valorii economice a serviciilor ecosistemice în sistemele contabile și de raportare la nivelul Uniunii și la nivel național până în 2020 va duce la o mai bună gestionare a capitalului natural al Uniunii.

28.

Pentru a proteja, a conserva și a ameliora capitalul natural al Uniunii, PAM 7 garantează că, până în 2020:

(a)	declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice, inclusiv a polenizării, vor fi stopate, iar ecosistemele și serviciile lor vor fi menținute și cel puțin 15 % din ecosistemele degradate vor fi fost refăcute;

(b)	impactul presiunilor asupra apelor de tranziție, costiere și dulci (inclusiv a apelor de suprafață și subterane) va fi redus semnificativ pentru a realiza, a menține sau a crește starea bună a acestora, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind apa;

(c)	impactul presiunilor asupra apelor marine va fi redus pentru a realiza sau a menține starea ecologică bună, în conformitate cu Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, iar zonele de coastă sunt gestionate sustenabil;

(d)	poluarea atmosferică și impactul său asupra ecosistemelor și biodiversității vor fi reduse, cu obiectivul pe termen lung de a nu se depăși cantitățile și nivelurile critice;

(e)	terenurile vor fi gestionate în mod sustenabil în Uniune, solul va fi protejat în mod adecvat, iar refacerea siturilor contaminate va fi în plină desfășurare;

(f)	ciclul nutrienților (azot și fosfor) va fi gestionat în mod mai sustenabil și mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(g)	gestionarea pădurilor este sustenabilă, iar pădurile, biodiversitatea din acestea și serviciile pe care acestea le furnizează vor fi protejate și, pe cât posibil, îmbunătățite, iar reziliența pădurilor la schimbările climatice, incendii, furtuni, dăunători și boli va fi ameliorată.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)	să fie accelerată, fără întârziere, punerea în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea, în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia;

(ii)

să fie implementat integral Planul de salvgardare a resurselor de apă ale Europei (28), ținându-se seama în mod corespunzător de circumstanțele specifice din statele membre și asigurându-se faptul că obiectivele privind calitatea apei sunt sprijinite în mod corespunzător prin măsuri politice bazate pe sursă;

(iii)

să se intensifice rapid eforturile, inter alia, pentru a se garanta că se obțin stocuri de pești sănătoase, în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului, cu Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și cu obligațiile internaționale; să se combată poluarea și să se stabilească un obiectiv cantitativ principal de reducere la nivelul întregii Uniuni a deșeurilor marine sprijinit de măsuri bazate pe sursă și ținând seama de strategiile pentru mediul marin stabilite de statele membre; să se finalizeze rețeaua Natura 2000 de zone marine protejate și să se asigure că zonele de coastă sunt gestionate sustenabil;

(iv)	să se adopte de comun acord și să se pună în aplicare o strategie UE pentru adaptarea la schimbările climatice (29), inclusiv să se integreze aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice în principalele inițiative și sectoare ale Uniunii;

(v)	să se intensifice eforturile în vederea realizării deplinei conformități cu legislația Uniunii în domeniul calității aerului și să se definească obiectivele și acțiunile strategice pentru perioada de după 2020;

(vi)

să se intensifice eforturile de reducere a eroziunii solului și de creștere a materiei organice din sol, eforturile de refacere a siturilor contaminate și de îmbunătățire a integrării aspectelor legate de exploatarea terenurilor într-un proces decizional coordonat, care să implice toate nivelurile relevante ale autorităților publice, iar aceste eforturi să fie sprijinite prin adoptarea unor obiective referitoare la sol și la terenuri ca resursă și a unor obiective în materie de amenajare a terenurilor;

(vii)

să se ia măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de azot și de fosfor, inclusiv a celor cauzate de tratarea apelor uzate urbane și industriale și de utilizarea îngrășămintelor, inter alia, printr-un control mai bun la sursă și recuperarea deșeurilor de fosfor;

(viii)

să se elaboreze și să se pună în aplicare o strategie reînnoită a Uniunii privind pădurile, care să abordeze numeroasele exigențe și beneficii legate de păduri și să contribuie la adoptarea unei abordări mai strategice în ceea ce privește protecția și valorificarea pădurilor, inclusiv prin gestionarea sustenabilă a pădurilor;

(ix)	îmbunătățirea furnizării de informații publice de către Uniune, a acțiunilor de sensibilizare și a educației în ceea ce privește politica de mediu.

Obiectivul prioritar nr. 2: trecerea Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

29.

Strategia Europa 2020 urmărește să promoveze creșterea sustenabilă prin dezvoltarea unei economii cu emisii reduse de carbon care să fie mai competitivă și în cadrul căreia resursele să fie utilizate sustenabil. Inițiativa sa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” are ca scop să sprijine trecerea la o economie care să fie eficientă prin modul de utilizare a tuturor resurselor, să decupleze în mod absolut creșterea economică de consumul de resurse și energie și de impacturile sale asupra mediului, să reducă emisiile de GES, să crească competitivitatea prin eficiență și inovare și să promoveze o mai mare securitate energetică și a resurselor, inclusiv printr-o utilizare mai redusă a resurselor per ansamblu. Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon (30) sunt elemente esențiale ale inițiativei emblematice, care stabilesc cadrul pentru acțiuni viitoare care să ducă la atingerea obiectivelor respective și ar trebui să fie sprijinite de schimbul de cele mai bune practici între statele membre. În plus, un parteneriat între Uniune, statele sale membre și industrie, în cadrul politicii industriale integrate a Uniunii, va oferi un mijloc pentru creșterea investițiilor și a inovării în ceea ce privește șase piețe emergente legate de economia verde (31).

30.

Inovarea în scopul eficientizării utilizării resurselor este necesară în toate sectoarele economice pentru a îmbunătăți competitivitatea în contextul prețurilor tot mai mari ale resurselor, al insuficienței acestora, al constrângerilor legate de furnizarea materiilor prime și al dependenței de importuri. Sectorul întreprinderilor este principalul factor determinant al inovării, inclusiv al ecoinovării. Cu toate acestea, piețele singure nu vor genera rezultatele dorite, iar pentru a îmbunătăți performanța lor de mediu, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au nevoie de asistență specifică pentru a asimila noile tehnologii, inclusiv prin intermediul parteneriatelor de cercetare și inovare în domeniul deșeurilor (32). Sunt necesare acțiuni la nivel de guverne, la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a crea condițiile-cadru juridice adecvate pentru investiții și ecoinovare, prin stimularea dezvoltării unor întreprinderi sustenabile sau a unor soluții tehnice la provocările de mediu și prin promovarea unor modele sustenabile de utilizare a resurselor (33).

31.

Această cerință esențială pentru a face față provocărilor de mediu aduce, de asemenea, beneficii socioeconomice substanțiale și poate stimula competitivitatea. Creșterea potențială a numărului locurilor de muncă determinată de trecerea la o economie sigură și durabilă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor este esențială pentru atingerea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă stabilite de strategia Europa 2020 (34). Ocuparea forței de muncă în sectorul tehnologiilor și al serviciilor de mediu din Uniune a crescut cu 3 % pe an în ultimii ani (35). Valoarea pieței mondiale a industriilor verzi este estimată la cel puțin un bilion EUR (36) și se prevede că aproape se va dubla în următorii 10 ani. Societățile europene au deja un avans la nivel mondial în ceea ce privește reciclarea și eficiența energetică și trebuie încurajate pentru a beneficia de pe urma acestei creșteri a cererii mondiale, fiind sprijinite de Planul de acțiune privind ecoinovarea (37). De exemplu, se preconizează că numai sectorul european al energiei din surse regenerabile va genera peste 400 000 de noi locuri de muncă până în 2020 (38). O bioeconomie durabilă poate contribui, de asemenea, la o creștere inteligentă și verde în Europa și, în același timp va beneficia de îmbunătățirea eficienței utilizării resurselor.

32.

Punerea în aplicare integrală a pachetului climă și energie al Uniunii este esențială pentru parcurgerea etapelor identificate pentru 2020 și pentru crearea unei economii competitive, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie sigură și sustenabilă, până în 2050. Deși Uniunea este în prezent pe cale de a reduce emisiile interne de GES cu 20 % sub nivelurile din 1990 până în 2020, atingerea obiectivului de 20 % în materie de eficiență energetică va necesita îmbunătățiri mult mai rapide ale eficienței și o schimbare a comportamentului. Se preconizează că Directiva privind eficiența energetică (39) va avea o contribuție semnificativă în acest sens, și aceasta ar putea fi completată prin stabilirea unor cerințe de eficiență privind consumul de energie al tuturor produselor care intră pe piața Uniunii. O evaluare cuprinzătoare a disponibilității biomasei sustenabile este importantă și în contextul creșterii tot mai mari a cererii de energie și al dezbaterilor actuale cu privire la conflictul legat de exploatarea terenurilor pentru hrană și exploatarea terenurilor pentru bioenergie. De asemenea, este esențial să se asigure faptul că biomasa, în toate formele sale, este produsă și utilizată sustenabil și eficient pe întreaga durată a ciclului de viață, astfel încât să se reducă la minimum sau să se evite impactul negativ asupra mediului și climei, ținându-se seama în mod corespunzător de contextul economic al diferitelor utilizări ale biomasei ca resursă. Acest lucru ar contribui la crearea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

33.

Va fi necesar ca toate sectoarele economice să contribuie la reducerea emisiilor de GES pentru ca Uniunea să poată contribui în mod echitabil la eforturile globale. Uniunea trebuie să convină asupra următoarelor etape ale cadrului său privind clima și energia după 2020, pentru a se pregăti în vederea negocierilor internaționale cu privire la un nou acord obligatoriu din punct de vedere juridic, dar și pentru a furniza statelor membre, industriei și altor sectoare un cadru și obiective clare, cu caracter juridic obligatoriu, pentru realizarea investițiilor necesare pe termen mediu și lung în reducerea emisiilor, eficiența energetică și energiile regenerabile. Prin urmare, Uniunea trebuie să examineze opțiunile de politică posibile pentru realizarea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon într-o manieră treptată și rentabilă, ținând seama de etapele orientative stabilite în Foaia de parcurs pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050, care ar trebui să stea la baza lucrărilor viitoare. Cartea verde privind un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei (40) reprezintă un pas important în acest sens. Foaia de parcurs privind energia pentru 2050 și Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor trebuie să aibă la bază cadre de politică mai solide. În plus, statele membre trebuie să elaboreze și să pună în aplicare strategii de dezvoltare pe termen lung rentabile, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să vizeze atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de GES cu 80-95 % până la mijlocul secolului față de nivelurile din 1990, în cadrul efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2 °C față de nivelurile preindustriale și în contextul reducerilor necesare în țările dezvoltate luate în considerare ca grup, în conformitate cu datele furnizate de Comisia interguvernamentală privind schimbările climatice (IPCC). Sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii va rămâne un pilon central al politicii Uniunii în domeniul climei și după 2020 și ar trebui să fie reformat din punct de vedere structural pentru a stimula investițiile care urmăresc reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În concordanță cu angajamentele internaționale, Uniunea, alături de alte părți la Convenția cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), ar trebui să sprijine țările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a atenua schimbările climatice prin consolidarea capacităților, sprijin financiar și transferul de tehnologii.

34.

Adoptarea de către industrie a „celor mai bune tehnici disponibile” în temeiul Directivei privind emisiile industriale (41) va duce la ameliorarea modelelor de utilizare a resurselor și la reducerea emisiilor pentru peste 50 000 de instalații industriale majore din Uniune, contribuind astfel semnificativ la stimularea dezvoltării de tehnici inovatoare, la ecologizarea economiei și la reducerea costurilor aferente sectorului pe termen lung. Această dezvoltare poate fi încurajată în plus prin implementarea sistemelor de management de mediu, precum EMAS (42), de către industrie.

35.

Anumite instrumente de politică existente privind producția și consumul au un domeniu de aplicare limitat. Este nevoie de un cadru care să trimită semnalele adecvate producătorilor și consumatorilor pentru a promova eficiența utilizării resurselor și economia circulară. Se vor lua măsuri pentru a se îmbunătăți și mai mult performanța de mediu a bunurilor și serviciilor de pe piața Uniunii pe durata întregului lor ciclu de viață, inclusiv măsuri de creștere a ofertei de produse și de servicii sustenabile din punctul de vedere al mediului și de stimulare a unei schimbări de direcție semnificative în ceea ce privește cererea consumatorilor pentru aceste produse. Acest lucru se va realiza prin utilizarea unei combinații echilibrate de stimulente pentru consumatori și pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri, instrumente bazate pe piață și reglementări vizând reducerea impacturilor asupra mediului ale operațiunilor și produselor acestora. Cu ajutorul etichetării clare și coerente, consumatorii ar trebui să primească informații precise, ușor de înțeles și fiabile cu privire la produsele pe care le achiziționează, inclusiv cu privire la afirmațiile legate de mediu. Ambalajele ar trebui optimizate pentru a reduce la minimum impactul asupra mediului, iar modelele de afaceri eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum sistemele de servicii pentru produse, inclusiv leasingul de produse, ar trebui să fie, de asemenea, sprijinite. Legislația în vigoare în domeniul produselor, cum sunt Directiva privind proiectarea ecologică și Directiva privind eticheta energetică (43) și Regulamentul privind eticheta ecologică (44), va fi revizuită în vederea îmbunătățirii performanței de mediu și a eficienței energetice a produselor pe durata întregului lor ciclu de viață și a abordării dispozițiilor existente prin intermediul unei politici și al unui cadru legislativ mai coerente pentru producția și consumul sustenabile din Uniune (45). Acest cadru sprijinit de indicatori privind ciclul de viață ar trebui să abordeze fragmentarea și limitările domeniului de aplicare ale acquis-ului privind consumul și producția durabile (CPD) și ar identifica și, după caz, ar elimina lacunele la nivel de politică, stimulente și legislație pentru a asigura existența unor cerințe minime privind performanța de mediu a produselor și a serviciilor.

36.

Întrucât 80 % dintre toate consecințele asupra mediului ale unui produs pe parcursul ciclului său de viață își au originea în etapa de proiectare a acestuia, cadrul de politică al Uniunii ar trebui să garanteze că produsele prioritare introduse pe piața Uniunii sunt proiectate în mod ecologic, în vederea optimizării eficienței utilizării resurselor și a materialelor. Aceasta ar trebui să includă abordarea, inter alia, a unor aspecte precum durabilitatea produsului, posibilitatea de reparare, reutilizare și reciclare, conținutul reciclat și durata de utilizare a produsului. Produsele ar trebui să fie procurate în mod durabil și proiectate astfel încât să poată fi reutilizate și reciclate. Aceste cerințe vor trebui să poată fi implementate și aplicate. Se vor intensifica, la nivelul Uniunii și la nivel național, eforturile de eliminare a barierelor din calea ecoinovării (46) și de valorificare a întregului potențial al industriilor verzi ale Europei, generându-se astfel beneficii pentru crearea de locuri de muncă și creștere verde.

37.

În vederea instituirii unui cadru de măsuri vizând îmbunătățirea aspectelor legate de utilizarea eficientă a resurselor altele decât cele privind emisiile de GES și energia, vor fi stabilite obiective privind reducerea impactului global al consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității (47). Luate împreună, aceste sectoare sunt responsabile de aproape 80 % dintre impacturile consumului asupra mediului. În acest sens, ar trebui să se țină seama și de indicatorii și obiectivele în ceea ce privește amprentele terenurilor, apei, materiilor prime și carbonului, precum și de rolul lor în cadrul semestrului european. Cu ocazia Rio+20 s-a recunoscut necesitatea de a reduce semnificativ pierderile și deșeurile alimentare generate în urma recoltării sau de altă natură de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente. Comisia ar trebui să prezinte o strategie cuprinzătoare privind combaterea deșeurilor alimentare inutile și să conlucreze cu statele membre în vederea combaterii generării excesive de deșeuri alimentare. După caz, în acest sens, ar putea fi utile măsurile de creștere a compostării și a digestiei anaerobe a deșeurilor alimentare.

38.

Pe lângă cerințele obligatorii în materie de achiziții publice verzi pentru anumite categorii de produse (48), majoritatea statelor membre au adoptat planuri de acțiune voluntare și multe dintre ele și-au stabilit obiective cu privire la anumite grupuri de produse. Cu toate acestea, autoritățile publice de la toate nivelurile dispun de o marjă de manevră considerabilă pentru a-și reduce și mai mult impactul asupra mediului prin deciziile lor în materie de achiziții. Statele membre și regiunile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de aplicare a cerințelor în materie de achiziții publice verzi în cel puțin 50 % dintre licitațiile publice. Comisia va evalua posibilitatea de a propune acte legislative sectoriale specifice pentru a stabili cerințe obligatorii în materie de achiziții publice verzi și pentru alte categorii de produse și domeniul de aplicare al monitorizării periodice a progreselor statelor membre pe baza unor date adecvate furnizate de statele membre, ținând seama, totodată, de necesitatea de a reduce la minimum nivelul sarcinii administrative. Ar trebui să se instituie rețele de achizitori ecologici voluntari.

39.

De asemenea, prevenirea și gestionarea deșeurilor în Uniune mai poate fi încă mult îmbunătățită pentru a utiliza mai bine resursele, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de importurile de materii prime, reducând totodată impactul asupra mediului (49). În fiecare an, în Uniune se produc 2,7 miliarde de tone de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone (4 %) sunt deșeuri periculoase. În 2011, media cantității de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor a fost de 503 kg la nivelul Uniunii, variind între 298 și 718 kg la nivelul statelor membre individuale. În medie, numai 40 % dintre deșeurile solide sunt pregătite pentru reutilizare sau reciclare, în timp ce, în unele dintre statele membre, sunt reciclate peste 70 % dintre deșeuri, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile ar putea fi utilizate ca una dintre resursele principale ale Uniunii. În același timp, multe state membre trimit la depozitele de deșeuri peste 75 % din deșeurile lor municipale (50).

40.

Transformarea deșeurilor într-o resursă, așa cum se solicită în Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor în Europa, necesită punerea în aplicare integrală și armonizată a legislației Uniunii în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza ierarhiei deșeurilor și vizând diferite tipuri de deșeuri (51). Sunt necesare eforturi suplimentare pentru reducerea cantității de deșeuri generate pe cap de locuitor și a generării de deșeuri în termeni absoluți. De asemenea, pentru a realiza obiectivele legate de eficiența utilizării resurselor, sunt necesare limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile (52), eliminarea treptată a depozitării deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate (53), asigurarea calității ridicate a reciclării, astfel încât utilizarea materialului reciclat să nu aibă un impact negativ asupra mediului sau asupra sănătății umane și dezvoltarea de piețe pentru materiile prime secundare. Deșeurile periculoase vor trebui gestionate astfel încât să se reducă la minimum efectele negative semnificative asupra sănătății umane și asupra mediului, după cum s-a convenit la Rio+20. Pentru a realiza acest obiectiv, ar trebui ca instrumentele bazate pe piață și orice alte măsuri care favorizează prevenirea, reciclarea și reutilizarea să fie aplicate mai sistematic în întreaga Uniune, inclusiv sub forma creșterii responsabilității producătorilor și a sprijinirii dezvoltării ciclurilor de materiale netoxice. Obstacolele cu care se confruntă activitățile de reciclare pe piața internă a Uniunii ar trebui eliminate, iar obiectivele existente în ceea ce privește reutilizarea, reciclarea, valorificarea și depozitarea deșeurilor ar trebui reexaminate pentru a se putea trece la o economie „circulară” bazată pe ciclul de viață, în care utilizarea succesivă a resurselor și a deșeurilor reziduale ajunge aproape la zero.

41.

Utilizarea eficientă a resurselor în sectorul apei va fi, de asemenea, tratată ca prioritate pentru a se contribui la realizarea stării bune a apelor. Deși secetele și deficitul de apă afectează tot mai multe părți ale Europei, se estimează că 20-40 % din resursele hidrologice disponibile ale Europei continuă să fie irosite, de exemplu, prin scurgerile din sistemul de distribuție sau prin utilizarea neadecvată a tehnologiilor de utilizare eficientă a apei. În conformitate cu modelizarea existentă, există încă foarte multe posibilități de eficientizare a utilizării apei în Uniune. În plus, se preconizează că cererea tot mai mare și impacturile schimbărilor climatice vor spori considerabil presiunea asupra resurselor hidrologice ale Europei. În acest context, Uniunea și statele sale membre ar trebui să ia măsuri pentru a garanta că cetățenii au acces la apă curată și că, până în 2020, operațiunile de captare a apei vor respecta limitele resurselor hidrologice regenerabile disponibile cu scopul de a menține, realiza sau îmbunătăți starea bună a apelor în conformitate cu Directiva-cadru privind apa, inclusiv eficientizând utilizarea apei prin recurgerea la mecanisme de piață precum stabilirea unor prețuri care să reflecte adevărata valoare a apei, precum și la alte instrumente precum educația și sensibilizarea publicului (54). Având în vedere că sunt cei mai mari consumatori, sectoare cum ar fi cel al producției de energie și cel agricol ar trebui să fie încurajate să stabilească priorități pentru a utiliza în modul cel mai eficient posibil rezervele de apă. Progresul va fi facilitat de demonstrarea și punerea în aplicare accelerată a unor sisteme tehnologice inovatoare și a unor modele de afaceri bazate pe planul strategic de implementare a parteneriatului european pentru inovare în domeniul apei.

42.

Un cadru de politică previzibil pe termen lung în toate aceste domenii va contribui la stimularea nivelului investițiilor și al măsurilor necesare pentru dezvoltarea deplină a unor piețe pentru tehnologii verzi și pentru promovarea unor soluții sustenabile pentru întreprinderi. Indicatorii și obiectivele, proveniți în urma colectării unor date solide, privind utilizarea eficientă a resurselor, ar oferi factorilor de decizie din sectorul public și privat orientările necesare în vederea transformării economiei. Odată conveniți la nivelul Uniunii, astfel de indicatori și obiective vor deveni parte integrantă a PAM 7. Metodologiile de măsurare a eficienței utilizării resurselor de apă, terenuri, materiale și carbon ar trebui dezvoltate până în 2015 pentru a contribui la acest proces.

43.

În scopul trecerii Uniunii la o economie verde și competitivă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, PAM 7 garantează că până în 2020:

(a)

Uniunea își va fi atins obiectivele în materie de climă și energie pentru 2020 și se va ocupa de reducerea emisiilor de GES cu 80-95 % până în 2050 față de nivelurile din 1990, ca parte a efortului global de limitare a creșterii medii a temperaturii la sub 2 °C față de nivelurile preindustriale, un acord asupra unui cadru privind clima și energia până în 2030 fiind o etapă esențială în acest proces;

(b)

impactul global asupra mediului al tuturor sectoarelor economiei Uniunii va fi redus semnificativ, iar eficiența utilizării resurselor va crește, fiind disponibile metodologii de măsurare și evaluare. Există stimulente de piață și stimulente la nivelul politicilor care încurajează investițiile de afaceri în eficiența utilizării resurselor, în timp ce creșterea verde este stimulată prin intermediul măsurilor de sprijinire a inovării;

(c)	schimbările structurale din cadrul producției, al tehnologiei și al inovării, precum și modelele de consum și stilurile de viață vor reduce impactul global al producției și consumului asupra mediului, în special în sectorul alimentar, în cel al locuințelor și în cel al mobilității;

(d)

deșeurile vor fi gestionate în condiții de siguranță și în așa fel încât să nu aibă un impact negativ asupra sănătății și a mediului, generarea absolută de deșeuri și generarea de deșeuri pe cap de locuitor vor scădea, depozitarea va fi limitată la reziduuri (materialele care nu pot fi reciclate sau valorificate), având în vedere amânările prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva privind depozitele de deșeuri (55), iar valorificarea energetică va fi limitată la materialele nereciclabile, având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Directiva-cadru privind deșeurile (56).

(e)	stresul hidric din Uniune va fi prevenit sau redus semnificativ.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)

să se pună în aplicare integral pachetul climă și energie și să se convină fără întârziere asupra cadrului strategic al Uniunii în domeniul climei și al energiei pentru 2030, ținându-se seama în mod corespunzător de cel mai recent raport de evaluare al IPCC, de etapele stabilite în Foaia de parcurs pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și de evoluțiile din cadrul CCONUSC și al altor procese în domeniu;

(ii)	să se generalizeze aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” în contextul Directivei privind emisiile industriale și să se intensifice eforturile de promovare a adoptării tehnologiilor, proceselor și serviciilor inovatoare emergente;

(iii)

să se impulsioneze, în sectorul public și în cel privat, eforturile de cercetare și inovare necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemelor tehnologice și a modelelor de afaceri inovatoare care vor accelera tranziția către o economie sigură și durabilă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și vor reduce costurile aferente acestei tranziții. Să se dezvolte în continuare abordarea stabilită în Planul de acțiune privind ecoinovarea, să se identifice prioritățile pentru inovarea progresivă, precum și schimbările la nivelul sistemului, să se promoveze creșterea cotei de piață a tehnologiilor verzi în Uniune și creșterea competitivității industriei ecologice europene. Să se stabilească indicatori și obiective realiste și realizabile privind utilizarea eficientă a resurselor;

(iv)	să se dezvolte, până în 2015, metodologii de măsurare și evaluare a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor a terenurilor, carbonului, apei și materiilor prime și să se evalueze eficacitatea introducerii unui indicator și a unui obiectiv principale în cadrul semestrului european;

(v)

să se stabilească un cadru mai coerent pentru producția și consumul sustenabile, care să includă, după caz, consolidarea instrumentelor existente într-un cadru juridic coerent; să se revizuiască legislația în domeniul produselor în vederea îmbunătățirii performanței de mediu a acestor produse și a utilizării eficiente a resurselor pentru producerea lor, pe durata întregului lor ciclu de viață; să se stimuleze cererea consumatorilor pentru produsele și serviciile durabile din punctul de vedere al mediului prin intermediul unor politici care promovează creșterea disponibilității, a funcționalității și a atractivității acestora; să se elaboreze indicatori și să se stabilească obiective realiste și realizabile privind reducerea impactului global al consumului;

(vi)	să se elaboreze programe de formare pentru meseriile legate de economia verde;

(vii)

să se sporească eforturile pentru atingerea obiectivelor existente și pentru revizuirea modalităților de realizare a achizițiilor publice verzi, inclusiv extinzând domeniul de aplicare al acestora pentru a le spori eficiența. Să se instituie o rețea de achizitori ecologici voluntari pentru întreprinderile din Uniune;

(viii)

să se pună în aplicare integral legislația Uniunii în domeniul deșeurilor. Punerea în aplicare respectivă include aplicarea ierarhiei deșeurilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile și utilizarea eficace a instrumentelor și măsurilor bazate pe piață și a altor măsuri pentru a se asigura că: (1) depozitarea deșeurilor este limitată la deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate sau recuperate), având în vedere amânările prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva privind depozitele de deșeuri; (2) valorificarea energetică este limitată la materiale nereciclabile, având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Directiva-cadru privind deșeurile; (3) deșeurile reciclate sunt utilizate ca sursă majoră și fiabilă de materii prime pentru Uniune, prin dezvoltarea ciclurilor de materiale netoxice; (4) deșeurile periculoase sunt gestionate în condiții de siguranță și generarea lor este redusă; (5) transporturile ilegale de deșeuri sunt eradicate, pe fondul unei monitorizări foarte stricte; și (6) deșeurile provenite din alimente sunt reduse; să se revizuiască legislația în vigoare în domeniul produselor și deșeurilor, inclusiv să se realizeze o revizuire a obiectivelor principale ale directivelor-cheie privind deșeurile, în funcție de Foaia de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor în Europa, în vederea tranziției spre o economie circulară și să se elimine obstacolele de pe piața internă care împiedică desfășurarea activităților de reciclare ecologică. Sunt necesare campanii de informare a publicului cu scopul de a-l sensibiliza și a-l ajuta să înțeleagă politica în domeniul deșeurilor, stimulând schimbarea comportamentului în acest sens;

(ix)

să se eficientizeze utilizarea apei prin stabilirea de obiective la nivel de bazin hidrografic și prin monitorizarea lor pe baza unei metodologii comune privind obiectivele de eficiență a utilizării apei care urmează a fi dezvoltată în cadrul procesului strategiei comune de punere în aplicare și prin utilizarea unor mecanisme de piață precum fixarea prețurilor la apă, astfel cum se prevede la articolul 9 din Directiva-cadru privind apa, precum și, după caz, prin intermediul altor măsuri de piață. Să se dezvolte strategii de gestionare a utilizării apelor reziduale tratate.

Obiectivul prioritar nr. 3: Protejarea cetățenilor Uniunii împotriva presiunilor legate de mediu și împotriva riscurilor la adresa sănătății și a bunăstării

44.

Legislația Uniunii în domeniul mediului a adus beneficii importante pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor. Cu toate acestea, poluarea apei, poluarea atmosferică și substanțele chimice rămân unele dintre principalele preocupări de mediu ale publicului larg din Uniune (57). Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că factorii care afectează mediul sunt responsabili pentru 15-20 % dintre decesele înregistrate în 53 de țări europene (58). Potrivit OCDE, poluarea atmosferică din mediul urban va deveni principala cauză a mortalității la nivel mondial până în 2050.

45.

O parte importantă a populației Uniunii continuă să fie expusă la niveluri de poluare atmosferică, inclusiv la poluarea aerului interior, ce depășesc standardele recomandate ale OMS (59). De exemplu, termoficarea locală pe bază de cărbune și motoarele cu combustie și instalațiile reprezintă o sursă importantă de hidrocarburi aromatice policiclice mutagene și cancerigene (HAP) și de emisii periculoase de pulberi în suspensie (PM 10, PM 2,5 și PM 1). Este necesar să se ia măsuri mai ales în zonele în care oamenii, grupurile sociale deosebit de sensibile sau vulnerabile și ecosistemele sunt expuse unor niveluri ridicate de poluanți, cum ar fi în orașe. Pentru a asigura un mediu sănătos pentru toți, măsurile la nivel local ar trebui completate cu politici adecvate atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii.

46.

Accesul la apă de calitate satisfăcătoare rămâne problematic în mai multe zone rurale din Uniune. Cu toate acestea, asigurarea bunei calități a apelor de scăldat din Europa este benefică atât pentru sănătatea umană, cât și pentru sectorul turismului din Uniune. Consecințele negative ale inundațiilor și secetelor asupra sănătății oamenilor și a activității economice se resimt tot mai frecvent, în parte din cauza modificării ciclului hidrologic și exploatării terenurilor.

47.

Faptul că politica existentă nu este implementată integral nu permite Uniunii să atingă standardele adecvate de calitate a aerului și a apei. Uniunea va actualiza obiectivele în conformitate cu cele mai recente date științifice și va căuta într-un mod mai activ să asigure sinergii cu alte obiective de politică în domenii precum schimbările climatice, mobilitatea, transportul, biodiversitatea și mediul marin și terestru. De exemplu, reducerea anumitor poluanți atmosferici, inclusiv a poluanților cu efect nociv asupra climei cu ciclu de viață scurt, poate contribui semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Intensificarea eforturilor în această direcție va fi alimentată de o revizuire cuprinzătoare a legislației Uniunii în domeniul calității aerului și de implementarea Planului pentru salvgardarea resurselor de apă ale Europei.

48.

Eliminarea cauzelor poluării rămâne o prioritate, iar punerea în aplicare a Directivei privind emisiile industriale va reduce și mai mult emisiile din sectoarele industriale majore. Atingerea obiectivelor stabilite în Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor va determina, la rândul său, o mai mare sustenabilitate a mobilității în Uniune, ceea ce va duce la eliminarea unei surse majore de zgomot și de poluare atmosferică locală.

49.

Potrivit datelor disponibile privind expunerea medie pe termen lung, 65 % dintre europenii care locuiesc în zone urbane importante sunt expuși la niveluri ridicate de zgomot (60), și peste 20 % din aceștia sunt expuși unui nivel de zgomot pe timp de noapte la care apar frecvent consecințe negative asupra sănătății.

50.

Legislația orizontală în domeniul substanțelor chimice [REACH (61) și regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (62)], precum și legislația privind produsele biocide (63) și produsele de protecție a plantelor (64), oferă o protecție de bază pentru sănătatea umană și pentru mediu, asigură stabilitate și previzibilitate pentru operatorii economici și promovează adoptarea unor metode de testare evolutive care să nu implice utilizarea animalelor. Cu toate acestea, persistă incertitudini în ceea ce privește consecințele depline asupra sănătății umane și asupra mediului cauzate de efectele combinate ale diferitelor substanțe chimice (amestecuri), nanomateriale, substanțe chimice care afectează sistemul endocrin (hormonal) (perturbatori endocrini) și substanțele chimice care intră în componența produselor. Potrivit cercetărilor, există produse chimice care au proprietăți de perturbare a sistemului endocrin, putând cauza o serie de efecte adverse asupra sănătății și a mediului, inclusiv asupra dezvoltării copiilor, posibil chiar și în cantități mici, astfel de efecte determinând luarea de măsuri de precauție.

Astfel, este necesară intensificarea eforturilor pentru a garanta că, până în 2020, toate substanțele relevante care prezintă motive de îngrijorare deosebită, inclusiv substanțele cu proprietăți de perturbare a sistemului endocrin, sunt incluse pe lista substanțelor candidate REACH. Sunt necesare măsuri în vederea soluționării acestor provocări, în special dacă Uniunea dorește să atingă obiectivul adoptat de comun acord în cadrul Summit-ului mondial privind dezvoltarea durabilă din 2002, reafirmat cu ocazia Rio+20 și considerat ca obiectiv al abordării strategice a gestionării internaționale a substanțelor chimice, respectiv să asigure „reducerea la minimum a efectelor negative semnificative” ale substanțelor chimice asupra sănătății umane și asupra mediului până în 2020 și să reacționeze la problemele și provocările noi și la cele emergente în mod eficace, eficient, coerent și coordonat.

Uniunea va continua să elaboreze și să implementeze, în întreaga legislație relevantă a Uniunii, abordări menite să soluționeze efectele combinării substanțelor chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini. În special, Uniunea va elabora criterii armonizate bazate pe riscuri pentru identificarea perturbatorilor endocrini. De asemenea, Uniunea va elabora o abordare cuprinzătoare pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale substanțelor periculoase, inclusiv ale substanțelor chimice care intră în componența produselor. Siguranța și gestionarea sustenabilă a nanomaterialelor și a materialelor cu proprietăți similare vor fi garantate în cadrul unei abordări cuprinzătoare care implică evaluarea și gestionarea riscurilor, informarea și monitorizarea. Există și preocupări privind eventualele efecte asupra mediului și a sănătății umane a materialelor care conțin particule care nu intră în domeniul de aplicare al definiției nanomaterialelor, dar care au proprietăți similare cu nanomaterialele. Aceste preocupări ar trebui examinate în continuare la revizuirea de către Comisie a definiției nanomaterialelor, prevăzută pentru 2014, pe baza cunoștințelor acumulate și a evoluțiilor științifice și tehnologice. Împreună, toate aceste abordări vor contribui la mărirea bazei de cunoștințe și vor oferi un cadru previzibil care va impulsiona elaborarea unor soluții mai sustenabile.

51.

Între timp, piața în creștere a bioproduselor, a produselor biochimice și a biomateriilor poate oferi avantaje precum emisii mai reduse de GES și noi oportunități de piață, însă trebuie să se garanteze că întregul ciclu de viață al acestor produse este sustenabil și nu duce la exacerbarea concurenței pentru terenuri și apă sau la creșterea nivelurilor de emisii.

52.

Schimbările climatice vor agrava și mai mult problemele de mediu, cauzând perioade mai lungi de secetă și caniculă, inundații, furtuni, incendii forestiere, eroziunea solului și eroziune costieră, precum și forme noi sau mai virulente de maladii în rândul oamenilor, animalelor și plantelor. Ar trebui luate măsuri specifice pentru a se garanta că Uniunea este pregătită în mod corespunzător să facă față presiunilor și schimbărilor cauzate de schimbările climatice, și pentru a consolida reziliența de mediu, economică și societală a acesteia. Întrucât multe sectoare sunt și vor fi tot mai frecvent supuse efectelor schimbărilor climatice, este necesar ca aspectele legate de adaptare și de gestionarea riscurilor de dezastre să fie integrate și mai mult în politicile Uniunii.

53.

În plus, măsurile de creștere a rezilienței ecologice și climatice, precum refacerea ecosistemelor și infrastructura verde, pot aduce beneficii socioeconomice importante, inclusiv pentru sănătatea publică. Sinergiile și potențialele compromisuri între obiectivele în materie de climă și alte obiective în materie de mediu, cum ar fi calitatea aerului, trebuie gestionate în mod adecvat. De exemplu, trecerea la combustibili care cu siguranță generează emisii mai reduse de dioxid de carbon ca reacție la considerentele legate de climă sau de securitatea aprovizionării ar putea duce la creșteri considerabile ale pulberilor în suspensie și ale emisiilor periculoase, în special în lipsa unor tehnologii de atenuare.

54.

Pentru a proteja cetățenii Uniunii împotriva presiunilor legate de mediu și împotriva riscurilor pentru sănătate și bunăstare, programul garantează că, până în 2020:

(a)	calitatea aerului exterior în Uniune se va fi îmbunătățit semnificativ, apropiindu-se de nivelurile recomandate de OMS, în timp ce calitatea aerului interior se va fi îmbunătățit pe baza orientărilor relevante ale OMS;

(b)	poluarea fonică din Uniune va scădea semnificativ, apropiindu-se de nivelurile recomandate de OMS;

(c)	cetățenii din întreaga Uniune vor beneficia de apă potabilă și de scăldat la standarde înalte;

(d)

efectele combinațiilor de substanțe chimice și preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini vor fi abordate în mod eficient în întreaga legislație relevantă a Uniunii, iar riscurile pentru mediu și sănătate, în special pentru copii, asociate cu utilizarea substanțelor periculoase, inclusiv a substanțelor chimice în componența produselor, vor fi evaluate și reduse la minimum; vor fi identificate măsuri pe termen lung în vederea atingerii obiectivului unui mediu netoxic;

(e)	utilizarea produselor de protecție a plantelor nu va avea efecte negative asupra sănătății umane și nici o influență inacceptabilă asupra mediului; aceste produse vor fi utilizate în mod durabil;

(f)	preocupările în materie de siguranță legate de nanomateriale și de materialele cu proprietăți similare vor fi soluționate în mod eficace în cadrul unei abordări coerente în legislație;

(g)	se vor înregistra progrese semnificative în privința adaptării la impactul schimbărilor climatice.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)

să se implementeze politica Uniunii în domeniul calității aerului, actualizată în conformitate cu cele mai recente date științifice, precum și dezvoltarea și luarea unor măsuri de combatere a cauzelor poluării atmosferice, ținându-se seama de diferențele dintre sursele de poluare la nivelul aerului exterior și interior;

(ii)	să se implementeze politica Uniunii în domeniul poluării fonice, actualizată în conformitate cu cele mai recente date științifice, precum și măsuri de combatere a cauzelor poluării fonice și să se îmbunătățească planificarea urbană;

(iii)

să se intensifice eforturile de punere în aplicare a Directivei-cadru privind apa, a Directivei privind apa de scăldat (65) și a Directivei privind apa potabilă (66), în special în cazul micilor furnizori de apă potabilă;

(iv)

să se continue punerea în aplicare a REACH astfel încât să se asigure un nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului și a liberei circulații a produselor chimice în cadrul pieței interne, sporind, totodată, competitivitatea și inovarea, ținând seama de nevoile specifice ale IMM-urilor. Să se elaboreze până în 2018 o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic, care să conducă la inovare și la dezvoltarea de substitute sustenabile, inclusiv de soluții nechimice, pe baza măsurilor orizontale care trebuie luate până în 2015 pentru a asigura: (1) siguranța nanomaterialelor fabricate și a materialelor cu proprietăți similare; (2) reducerea la minimum a expunerii la perturbatori endocrini; (3) abordări de reglementare corespunzătoare pentru a aborda efectele combinării substanțelor chimice; și (4) reducerea la minimum a expunerii la substanțele chimice din produse, inclusiv, printre altele, din produsele importate, având în vedere promovarea ciclurilor de materiale netoxice și reducerea expunerii interne la substanțe dăunătoare;

(v)	să se monitorizeze punerea în aplicare a legislației Uniunii privind produsele biocide și produsele de protecție a plantelor și să se reexamineze respectiva legislație, după caz, pentru ca aceasta să fie actualizată permanent în funcție de cele mai recente evoluții științifice;

(vi)	să se adopte de comun acord și să se pună în aplicare o strategie UE pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv să se integreze aspectele legate de adaptarea la schimbările climatice și de gestionarea riscurilor de dezastre în principalele inițiative și sectoare ale Uniunii.

CADRUL PERMISIV

55.

Pentru atingerea obiectivelor tematice prioritare menționate anterior este nevoie de un cadru permisiv care să sprijine măsuri eficace. Vor fi luate măsuri pentru ameliorarea a patru piloni esențiali ai acestui cadru permisiv: îmbunătățirea modului de punere în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului în toate domeniile; consolidarea bazei de cunoștințe și date științifice pentru politica în domeniul mediului; protejarea investițiilor și crearea stimulentelor adecvate pentru protecția mediului; și, în final, îmbunătățirea integrării problemelor de mediu și a coerenței politice atât în cadrul politicii în domeniul mediului, cât și între politica în domeniul mediului și alte politici. Aceste măsuri orizontale vor aduce politicii Uniunii în domeniul mediului beneficii care depășesc domeniul de aplicare și intervalul de timp rezervat PAM 7.

Obiectivul prioritar nr. 4: Creșterea la maximum a beneficiilor legislației Uniunii în domeniul mediului prin îmbunătățirea punerii în aplicare a acesteia

56.

Pe lângă avantajele considerabile pentru sănătate și mediu, beneficiile obținute din garantarea punerii în aplicare efective a legislației Uniunii în domeniul mediului sunt de trei feluri: crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru actorii economici care operează în cadrul pieței interne; stimularea inovării; și promovarea avantajului primului venit pentru întreprinderi europene din numeroase sectoare. Costurile aferente nepunerii în aplicare a legislației sunt, prin contrast, ridicate, estimate în mare la aproximativ 50 de miliarde EUR pe an, inclusiv costuri legate de cazurile de încălcări ale dreptului Uniunii (67). Numai în anul 2009, s-au înregistrat 451 de cazuri de încălcări ale legislației Uniunii în domeniul mediului, existând alte 299 de cazuri semnalate în 2011 și fiind inițiate 114 noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (68), ceea ce face ca aquis-ul în domeniul mediului să fie domeniul din dreptul Uniunii cu cele mai multe cazuri de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. De asemenea, Comisia primește numeroase plângeri trimise direct de cetățenii Uniunii, dintre care multe ar putea fi soluționate mai bine la nivelul statelor membre sau la nivel local.

57.

Prin urmare, în anii următori, se va acorda prioritate îmbunătățirii punerii în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului la nivelul statelor membre. Există diferențe semnificative în privința punerii în aplicare între statele membre și în interiorul acestora. Este necesar ca părțile implicate în punerea în aplicare a legislației în domeniul mediului la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local să posede cunoștințele, instrumentele și capacitatea necesară pentru îmbunătățirea obținerii de beneficii de pe urma aplicării respectivei legislații și pentru îmbunătățirea guvernanței procesului de asigurare a respectării legii.

58.

Numărul mare de încălcări, plângeri și petiții din domeniul mediului demonstrează că este nevoie de un sistem funcțional și eficace de control și echilibru la nivel național pentru a contribui la identificarea și soluționarea problemelor legate de punerea în aplicare, precum și de măsuri care să le împiedice în primul rând să apară, de exemplu, crearea de legături între autoritățile competente responsabile de punerea în aplicare și experți în timpul etapei de elaborare a politicii. În această privință, eforturile care se vor depune până în 2020 se vor concentra asupra îmbunătățirilor din patru sectoare principale.

59.

În primul rând, modul de colectare și de diseminare a cunoștințelor privind punerea în aplicare va fi îmbunătățit pentru a ajuta publicul larg și profesioniștii din domeniul mediului să înțeleagă pe deplin obiectivele și beneficiile legislației Uniunii în materie de mediu și modul în care angajamentele Uniunii sunt puse în practică la nivelul autorităților naționale și locale (69). Utilizarea adecvată a instrumentelor disponibile online ar putea contribui la acest obiectiv. Fiecare stat membru va beneficia de asistență pentru provocările în materie de punere în aplicare care îi sunt specifice, în mod similar cu abordarea personalizată urmată în cadrul procesului semestrul european. De exemplu, vor fi elaborate acorduri de parteneriat între Comisie și statele membre privind punerea în aplicare, care vor aborda aspecte precum sprijinul financiar pentru punerea în aplicare și sisteme de informații mai bune pentru a ține evidența progreselor. Pentru a consolida eficacitatea acestui demers, statele membre ar trebui, după caz și în conformitate cu organizarea lor administrativă, să încurajeze participarea autorităților locale și regionale. Platforma tehnică de cooperare în domeniul mediului, creată de Comitetul Regiunilor și de Comisie, va facilita dialogul și schimbul de informații pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a legislației la nivel local.

60.

În al doilea rând, Uniunea va extinde cerințele privind inspecțiile și supravegherea la întreaga legislație a Uniunii în domeniul mediului, va dezvolta în continuare capacitatea de acordare de sprijin pentru inspecții la nivelul Uniunii, utilizând structurile existente, printre altele pentru a răspunde solicitărilor de asistență din partea statelor membre, pentru a putea aborda situații în care există motive întemeiate de îngrijorare și pentru a facilita cooperarea la nivelul întregii Uniuni. Consolidarea evaluărilor inter pares și a schimburilor de bune practici, precum și acordurile privind inspecțiile comune în statele membre, la cererea acestora, trebuie încurajate.

61.

În al treilea rând va fi îmbunătățit, după caz, modul în care sunt tratate și soluționate la nivel național plângerile referitoare la punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului.

62.

În al patrulea rând, cetățenii Uniunii vor obține un acces efectiv la justiție în probleme de mediu și protecție juridică efectivă, în conformitate cu Convenția de la Aarhus și cu evoluțiile determinate de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, soluționarea extrajudiciară a diferendelor va fi promovată ca o alternativă la litigii.

63.

Standardul general al guvernanței de mediu din întreaga Uniune va fi îmbunătățit în continuare, prin creșterea cooperării la nivelul Uniunii și la nivel internațional între profesioniștii din domeniul protecției mediului, cum ar fi avocați publici, procurori, mediatori, judecători și inspectori, printre care se numără și Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării aplicării legislației din domeniul mediului (IMPEL), și prin încurajarea acestora să facă schimb de bune practici.

64.

Pe lângă faptul că ajută statele membre să respecte normele într-o măsură mai mare (70), Comisia va continua să se asigure că legislația reflectă cele mai recente date științifice, ținând seama de experiențele la nivelul statelor membre în ceea ce privește realizarea angajamentelor asumate la nivelul Uniunii, este coerentă și își îndeplinește rolul. Ca regulă generală, în cazul în care obligațiile juridice sunt suficient de clare și de precise și în cazul în care o punere în aplicare armonizată în toate statele membre este considerată cea mai eficace modalitate de a realiza obiectivele Uniunii, respectivele obligații juridice vor fi integrate în regulamente, care au efecte directe și măsurabile și determină mai puține inconsecvențe în punerea în aplicare. Comisia va recurge tot mai frecvent la tablouri de bord și la alte mijloace de monitorizare a progreselor realizate de statele membre în punerea în aplicare a anumitor acte legislative.

65.

Pentru a spori la maximum beneficiile legislației Uniunii în domeniul mediului prin îmbunătățirea punerii sale în aplicare, programul garantează, până în 2020:

(a)	accesul publicului la informații clare cu privire la modul în care se pune în aplicare legislația Uniunii în domeniul mediului în concordanță cu Convenția de la Aarhus;

(b)	creșterea gradului de respectare a legislației specifice a Uniunii în domeniul mediului;

(c)	consolidarea legislației Uniunii în domeniul mediului la toate nivelurile administrative și condiții de concurență echitabile în cadrul pieței interne;

(d)	mai multă încredere din partea cetățenilor în legislația Uniunii în domeniul mediului și în asigurarea respectării sale;

(e)	facilitarea aplicării principiului unei protecții juridice eficace pentru cetățeni și pentru organizațiile acestora.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)	să se garanteze, la nivel național, sisteme care să disemineze activ informații despre modul în care se pune în aplicare legislația Uniunii în domeniul mediului, iar informațiile respective să fie completate de o imagine de ansamblu la nivelul Uniunii a performanțelor statelor membre individuale;

(ii)	să se încheie acorduri de parteneriat pentru punerea în aplicare, pe bază voluntară, între statele membre și Comisie, inclusiv cu participare la nivel local și regional, după caz;

(iii)

să se extindă criteriile obligatorii pentru inspecțiile și supravegherea eficace efectuate de statele membre la întreaga legislație a Uniunii în domeniul mediului și să fie dezvoltată în continuare o capacitate de acordare de sprijin pentru inspecții la nivelul Uniunii, pe baza structurilor existente, cu sprijinul rețelelor de profesioniști, de exemplu IMPEL, prin consolidarea evaluărilor inter pares și a schimburilor de bune practici, astfel încât să se sporească eficiența și eficacitatea inspecțiilor;

(iv)	să se garanteze, la nivel național, mecanisme coerente și eficace pentru tratarea plângerilor legate de punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului;

(v)	să se asigure că dispozițiile naționale privind accesul la justiție reflectă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Să fie promovată soluționarea extrajudiciară a diferendelor ca mijloc de soluționare pe cale amiabilă și eficientă a conflictelor din domeniul mediului.

Obiectivul prioritar nr. 5: Îmbunătățirea bazei de cunoștințe și date pentru politica Uniunii în domeniul mediului

66.

Politica Uniunii în domeniul mediului se bazează pe monitorizarea mediului înconjurător, pe date, indicatori și evaluări legate de punerea în aplicare a legislației Uniunii, precum și pe cercetarea științifică formală și pe inițiative științifice cetățenești. S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește consolidarea acestei baze de cunoștințe, sensibilizarea opiniei publice și îmbunătățirea încrederii factorilor de decizie și a publicului în abordarea bazată pe date a politicii, inclusiv în politicile unde a fost aplicat principiul precauției. Acest lucru a facilitat înțelegerea într-o mai mare măsură a provocărilor în materie de mediu și a provocărilor societale.

67.

Ar trebui luate măsuri la nivelul Uniunii și la nivel internațional pentru a consolida și a ameliora în continuare interfața dintre știință și politică și implicarea cetățenilor în domeniul mediului, de exemplu, prin numirea unor consultanți științifici principali, ceea ce Comisia și unele state membre au și făcut deja, sau prin utilizarea mai eficientă a instituțiilor și organismelor specializate în adaptarea cunoștințelor științifice pentru politicile publice, de exemplu, agențiile naționale de mediu și Agenția Europeană de Mediu, precum și Rețeaua de informare și observare pentru mediu (EIONET).

68.

Cu toate acestea, ritmul evoluțiilor actuale și incertitudinile care planează asupra tendințelor viitoare probabile impun măsuri suplimentare pentru menținerea și consolidarea acestei baze de cunoștințe și date în vederea garantării faptului că politica Uniunii va continua să se bazeze pe o înțelegere solidă a stării mediului, a opțiunilor posibile de reacție și a consecințelor acestora.

69.

În ultimele decenii, modul de colectare și de utilizare a informațiilor și statisticilor de mediu s-a îmbunătățit, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, regional, local, precum și la nivel mondial. Cu toate acestea, colectarea și calitatea datelor rămân variabile, iar multitudinea de surse pot face dificil accesul la acestea. Prin urmare, este nevoie de investiții permanente pentru a se asigura, pentru factorii implicați în definirea și implementarea politicii, disponibilitatea și accesibilitatea unor date și indicatori credibili, comparabili și de o calitate garantată. Sistemele de informații despre mediu trebuie concepute astfel încât să permită încorporarea cu ușurință a unor noi informații legate de teme emergente. Schimbul de date pe cale electronică la nivelul Uniunii ar trebui dezvoltat în continuare și ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a cuprinde noi domenii.

70.

Implementarea aprofundată a principiului „produ o dată, utilizează des” care stă la baza sistemului partajat de informații referitoare la mediu (71), precum și a abordărilor și standardelor comune privind obținerea și colaționarea informațiilor spațiale coerente în cadrul sistemelor INSPIRE (72) și Copernicus (73), precum și al altor sisteme de informații privind mediul pentru Europa (precum BISE și WISE), va contribui la evitarea duplicării eforturilor și la eliminarea sarcinilor administrative inutile ale autorităților publice, la fel ca eforturile de a simplifica obligațiile de raportare în temeiul diferitelor acte legislative relevante. Ar trebui înregistrate progrese și în îmbunătățirea disponibilității și a armonizării datelor statistice, inclusiv privind deșeurile. Statele membre ar trebui să faciliteze și mai mult accesul publicului informațiile colectate pentru evaluarea impacturilor planurilor, programelor și proiectelor asupra mediului (de exemplu, prin evaluări ale impactului asupra mediului sau prin evaluări strategice ale impactului).

71.

Cunoștințele prezintă încă lacune semnificative, unele dintre acestea fiind importante pentru obiectivele prioritare ale PAM 7. Prin urmare, pentru a se asigura că autoritățile publice și întreprinderile dispun de o bază solidă pentru a lua decizii care să reflecte adevăratele beneficii și costuri sociale, economice și de mediu, este esențial să se investească în activități de colectare a datelor și cercetare mai aprofundată pentru a elimina lacunele respective. Există cinci lacune principale:

lacune în ceea ce privește datele și informațiile – sunt necesare activități de cercetare avansată pentru a elimina aceste lacune, precum și instrumente de modelizare adecvate pentru a înțelege mai bine aspectele complexe legate de schimbările pe care le suferă mediul, cum ar fi schimbările climatice și impacturile dezastrelor, implicațiile dispariției speciilor pentru serviciile ecosistemice, pragurile de mediu și punctele critice ecologice. Deși cunoștințele disponibile oferă garanții totale pentru luarea de măsuri de precauție în aceste sectoare, cercetarea aprofundată a limitelor planetare, a riscurilor sistemice și a capacității planetei noastre de a le face față va sprijini dezvoltarea celor mai adecvate reacții. Acestea ar trebui să includă investiții în eliminarea lacunelor existente în ceea ce privește datele și cunoștințele, cartografierea și evaluarea serviciilor ecosistemice, înțelegerea rolului biodiversității în susținerea acestor servicii, precum și a modului în care se adaptează biodiversitatea la schimbările climatice și cum este afectată sănătatea umană de pierderea biodiversității;

tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii necesită analizarea corespunzătoare a interacțiunii dintre factorii socioeconomici și de mediu. Dacă înțelegem mai bine modelele de producție și de consum sustenabile, modul în care pot fi evaluate mai precis costurile și beneficiile acțiunii și costurile inacțiunii, modul în care schimbarea comportamentului individual și societal contribuie la obținerea de rezultate în materie de protecție a mediului și modul în care mediul înconjurător al Europei este afectat de tendințe majore globale, putem contribui la o mai bună orientare a inițiativelor de politică către eficientizarea utilizării resurselor și atenuarea presiunilor asupra mediului;

persistă incertitudini cu privire la implicațiile perturbatorilor endocrini, ale efectelor combinate ale substanțelor chimice, ale anumitor substanțe chimice din componența produselor și ale anumitor nanomateriale pentru sănătatea umană și pentru mediu. Eliminarea acestor lacune care rămân în ceea ce privește cunoștințele poate accelera procesul decizional și poate permite elaborarea ulterioară a acquis-ului în domeniul substanțelor chimice pentru a-l orienta mai bine către sectoarele care fac obiectul preocupărilor, contribuind, de asemenea, la stimularea unei abordări mai sustenabile a utilizării substanțelor chimice. Ar trebui avută în vedere crearea unei baze de date la nivelul întregii Uniuni pentru a crește transparența și controlul reglementării nanomaterialelor. O mai bună înțelegere a factorilor de mediu și a nivelurilor de expunere care afectează sănătatea umană și mediul înconjurător ar permite luarea de măsuri strategice preventive. Biomonitorizarea umană specifică, atunci când este justificată de preocupări concrete, poate furniza autorităților o viziune mai cuprinzătoare asupra expunerii reale a populației la substanțele poluante, în special a grupurilor sensibile ale populației, precum copiii, și poate furniza date mai bune care să orienteze spre adoptarea unor reacții adecvate;

pentru a dezvolta o abordare cuprinzătoare de reducere la minimum a expunerii la substanțele periculoase, în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv copiii și femeile însărcinate, se va crea o bază de cunoștințe privind expunerea la substanțele chimice și toxicitate. Aceasta, împreună cu elaborarea unei documentații de orientare privind metodele de testare și metodologiile de evaluare a riscurilor, va accelera procesul de adoptare a unor decizii eficiente și adecvate, ceea ce va conduce la inovare și la dezvoltarea unor înlocuitori sustenabili, inclusiv a unor soluții care nu sunt chimice;

asigurarea contribuției tuturor sectoarelor la eforturile de combatere a schimbărilor climatice necesită o imagine de ansamblu clară a măsurătorilor, a activităților de monitorizare și a colectării de date privind GES, imagine care este în prezent incompletă în ceea ce privește sectoarele principale.

Inițiativa Orizont 2020 va furniza oportunitatea de a concentra eforturile de cercetare și de a valorifica potențialul de inovare al Europei prin reunirea resurselor și a cunoștințelor din diferite domenii și discipline din Uniune și de pe plan internațional.

72.

Problemele noi și emergente cauzate de evoluțiile tehnologice, mai rapide decât cele din domeniul politicilor, precum nanomaterialele și materialele cu proprietăți similare, sursele de energie neconvenționale, captarea și stocarea dioxidului de carbon și undele electromagnetice, generează provocări în materie de gestionare a riscurilor și pot da naștere unor interese, necesități și așteptări conflictuale. La rândul său, acest lucru poate duce la creșterea preocupărilor în rândul publicului și la ostilitatea potențială a acestuia față de noile tehnologii. Prin urmare, este necesar să se asigure o dezbatere explicită, mai largă, la nivelul întregii societăți, cu privire la riscurile pentru mediu și la posibilele compromisuri în materie pe care suntem gata să le acceptăm pe baza unor informații uneori incomplete sau nesigure legate de riscurile emergente și de modul în care acestea ar trebui gestionate. O abordare sistematică a gestionării riscurilor la adresa mediului va duce la ameliorarea capacității UE de a identifica și de a lua măsuri la timp cu privire la evoluțiile tehnologice, oferind totodată garanții publicului.

73.

Pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe și date pentru legislația Uniunii în domeniul mediului, PAM 7 garantează că, până în 2020:

(a)

factorii de decizie și factorii interesați vor dispune de o bază de date mai temeinică pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul mediului și al climei, inclusiv pentru înțelegerea impacturilor activităților umane asupra mediului și măsurarea costurilor și beneficiilor acțiunii și a costurilor inacțiunii;

(b)	capacitatea de înțelegere și de evaluare și gestiune a riscurilor emergente pentru mediu și climă este ameliorată considerabil;

(c)	interfața dintre știință și politică în domeniul mediului va fi consolidată, inclusiv accesibilitatea datelor pentru cetățeni și contribuția cetățenilor la știință;

(d)	impactul Uniunii și al statelor sale membre în forurile internaționale de elaborare a politicilor în domeniul științei va fi consolidat pentru a îmbunătăți baza de cunoștințe pentru politicile internaționale în domeniul mediului.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)	ca eforturile de cercetare la nivelul Uniunii și al statelor membre să fie coordonate, împărțite și promovate către abordarea principalelor lacune din cunoștințele despre mediu, inclusiv a riscurilor pe care le implică depășirea unor puncte critice ecologice și a limitelor planetare;

(ii)

să se adopte o abordare sistematică și integrată a gestionării riscurilor, în special în legătură cu evaluarea și gestionarea domeniilor noi sau emergente de politică și riscurile aferente, precum și cu adecvarea și coerența măsurilor de reglementare. Aceasta ar putea contribui la stimularea continuării cercetării privind riscurile noilor produse, procese și tehnologii;

(iii)

să se simplifice, să se raționalizeze și să se modernizeze colectarea, gestionarea și partajarea, precum și reutilizarea datelor și a informațiilor privind mediul și schimbările climatice, inclusiv dezvoltarea și punerea în aplicare a unui sistem european partajat de informații referitoare la mediu;

(iv)

să se dezvolte o bază de cunoștințe cuprinzătoare cu privire la expunerea la substanțe chimice și toxicitate, care să se bazeze pe datele generate fără testarea pe animale, dacă este posibil. Să se continue abordarea coordonată a UE privind biomonitorizarea umană și de mediu, inclusiv, dacă este adecvat, să se standardizeze protocoalele de cercetare și criteriile de evaluare;

(v)	să se intensifice cooperarea la niveluri internaționale, ale Uniunii și ale statelor membre cu privire la interfața dintre știință și politică în domeniul mediului.

Obiectivul prioritar nr. 6: Asigurarea de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și abordarea externalităților de mediu

74.

Eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în PAM 7 vor necesita investiții adecvate din surse publice și private. Totodată, în timp ce multe țări se străduiesc să facă față crizei economice și financiare, nevoia de reforme economice și de reducere a datoriilor publice oferă noi oportunități de trecere rapidă la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, sigură și sustenabilă și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

75.

Atragerea investițiilor în unele sectoare este dificilă în prezent, în special din cauza absenței sau denaturării semnalelor de preț de pe piață, rezultate din contabilizarea incorectă a costurilor de mediu sau din acordarea de subvenții publice pentru activități dăunătoare mediului.

76.

Va trebui ca Uniunea și statele sale membre să creeze condițiile necesare pentru a garanta abordarea în mod adecvat a externalităților de mediu, inclusiv asigurând transmiterea unor semnale corecte sectorului privat, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative. Acest lucru va implica aplicarea mai sistematică a principiului „poluatorul plătește”, în special prin eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului la nivelul Uniunii și al statelor membre, sub îndrumarea Comisiei, utilizându-se o abordare bazată pe acțiuni, printre altele prin semestrul european și având în vedere măsurile fiscale pentru sprijinirea utilizării sustenabile a resurselor, cum ar fi deplasarea presiunii fiscale de pe piața muncii către poluatori. Pe măsură ce resursele naturale se împuținează tot mai mult, renta și profiturile economice asociate proprietății asupra acestora sau utilizării lor exclusive pot crește. Intervenția publică în vederea garantării faptului că aceste rente nu sunt excesive și că se ține seama de externalități va determina o utilizare mai eficientă a acestor resurse si va contribui la evitarea denaturării pieței, generând totodată venituri publice. Prioritățile în materie de mediu și de climă vor fi realizate în cadrul semestrului european, inclusiv prin indicatori principali, unde aceste priorități sunt importante pentru perspectivele de creștere sustenabilă ale statelor membre individuale, cărora le sunt adresate recomandări specifice. Alte instrumente bazate pe piață, precum plățile pentru serviciile ecosistemice, ar trebui utilizate mai extensiv la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a stimula implicarea sectorului privat și gestionarea sustenabilă a capitalului natural.

77.

Sectorul privat, în special IMM-urile, ar trebui, de asemenea, să fie încurajat să profite de oportunitățile oferite în noul cadru financiar al Uniunii pentru a-și accelera implicarea în eforturile de atingere a obiectivelor de mediu și privind clima, în special în ceea ce privește activitățile de ecoinovare și adoptarea de noi tehnologii. Inițiativele public-privat în domeniul ecoinovării ar trebui promovate în cadrul parteneriatelor europene pentru inovare, cum este Parteneriatul pentru inovare în domeniul apei (74). Prin intermediul noului cadru pentru instrumente financiare inovatoare (75), ar trebui facilitat accesul sectorului privat la finanțare pentru investiții în domeniul mediului – mai ales în materie de biodiversitate și de combatere a schimbărilor climatice. Întreprinderile europene ar trebui să fie încurajate în continuare să facă publice informațiile privind mediul în cadrul raportării lor financiare, într-o măsură mai mare decât prevede legislația Uniunii în vigoare (76).

78.

În propunerile sale pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii, Comisia a îmbunătățit integrarea obiectivelor de mediu și privind clima în toate instrumentele de finanțare ale Uniunii pentru a oferi statelor membre oportunități de atingere a unor obiective conexe. De asemenea, Comisia a propus creșterea cheltuielilor legate de climă la cel puțin 20 % din întregul buget. În principalele domenii de politică, cum ar fi agricultura, dezvoltarea rurală și politica de coeziune, ar trebui consolidate stimulentele pentru furnizarea de bunuri și servicii benefice pentru mediu, precum și finanțarea legată de crearea unor condiții ex ante de mediu, inclusiv măsurile de sprijinire („însoțire”). Aceasta ar trebui să asigure că fondurile sunt cheltuite mai eficient și în conformitate cu obiectivele în materie de mediu și de climă. Propunerile respective au în vedere corelarea politicilor Uniunii cu resurse financiare coerente pentru punerea în aplicare și cu fonduri suplimentare pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, pentru a genera în mod eficace beneficii tangibile și coerente pe teren.

79.

În plus față de această integrare, programul LIFE (77) va permite combinarea fondurilor și o mai bună aliniere a acestora la prioritățile de politică într-un mod mai strategic și mai rentabil, pentru sprijinirea măsurilor legate de mediu și de climă, prin desfășurarea unor proiecte, inclusiv a unor proiecte „integrate”.

80.

Creșterea capitalului Băncii Europene de Investiții (BEI), ca parte a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă 2012, oferă surse suplimentare de investiții (78), care ar trebui să fie utilizate în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de mediu și de climă.

81.

Experiența dobândită în perioada de programare 2007-2013 demonstrează că, deși pentru protecția mediului sunt disponibile fonduri substanțiale, absorbția lor la toate nivelurile din primii ani a fost foarte eterogenă, ceea ce a reprezentat un pericol potențial pentru atingerea obiectivelor convenite. Pentru a evita repetarea acestei experiențe, statele membre ar trebui să integreze obiectivele în materie de mediu și de climă în strategiile și programele lor de finanțare a politicii de coeziune economică, socială și teritorială, a politicii de dezvoltare rurală și a politicii în domeniul maritim, să acorde prioritate absorbției timpurii a fondurilor pentru protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice și să consolideze capacitatea organismelor de punere în aplicare de a realiza investiții rentabile și sustenabile, în vederea asigurării sprijinului financiar adecvat necesar investițiilor în aceste sectoare.

82.

În plus, cheltuielile legate de biodiversitate și de climă sunt dificil de monitorizat. Pentru a se evalua progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea acestor obiective, ar trebui instituit un sistem de monitorizare și raportare, la nivelul Uniunii și al statelor membre. Acest lucru este important din perspectiva efortului global al Uniunii legat de acordurile multilaterale privind combaterea schimbărilor climatice și biodiversitatea. În acest context, Uniunea va contribui la procesul interguvernamental, lansat cu ocazia Rio+20, de evaluare a necesităților de finanțare și va propune opțiuni cu privire la o strategie eficace de finanțare a dezvoltării durabile.

83.

Ar trebui continuate eforturile de elaborare a unor indicatori pentru monitorizarea progreselor economice care completează și depășesc produsul intern brut (PIB-ul). Asigurarea unor investiții transparente și sustenabile depinde de evaluarea corectă a valorii bunurilor de mediu. Vor fi necesare eforturi suplimentare de măsurare a valorii ecosistemelor noastre și a costurilor aferente declinului acestora, precum și stimulente corespunzătoare, pentru a se putea lua decizii informate în materie de politici și de investiții. Vor trebui accelerate eforturile de elaborare a unui sistem de conturi de mediu, inclusiv conturi fizice și monetare pentru capitalul natural și serviciile ecosistemice. Acest lucru sprijină concluziile Rio+20, în care se recunoaște necesitatea unor măsuri mai ample de progres pentru a evalua nivelul bunăstării și al sustenabilității, care să completeze PIB-ul.

84.

În vederea asigurării de investiții pentru politica în domeniul mediului și al climei și în vederea abordării externalităților de mediu, PAM 7 garantează că, până în 2020:

(a)	obiectivele politicii în domeniul mediului și al climei vor fi atinse în mod rentabil și vor fi sprijinite de o finanțare adecvată;

(b)	va crește finanțarea cheltuielilor legate de mediu și de climă în sectorul public și privat;

(c)	valoarea serviciilor naturale capitale și ecosistemice, precum și costurile degradării acestora, sunt evaluate în mod corespunzător și avute în vedere la elaborarea politicilor și în investiții.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)

să se elimine progresiv subvențiile dăunătoare mediului la nivelul Uniunii și al statelor membre fără întârziere și să se prezinte rapoarte privind progresele, prin programele naționale de reformă; să se utilizeze mai frecvent instrumentele bazate pe piață, cum ar fi politicile statelor membre privind impozitarea, fixarea prețurilor și taxarea și să se extindă piețele pentru servicii și bunuri de mediu, ținând seama în mod corespunzător de eventualele impacturi sociale negative, utilizându-se o abordare bazată pe acțiuni, sprijinită și monitorizată de Comisie, printre altele prin semestrul european;

(ii)	să se faciliteze dezvoltarea de instrumente financiar inovatoare și accesul la acestea, precum și la fondurile pentru ecoinovare;

(iii)

să se reflecte în mod adecvat în cadrul politicilor și strategiilor de finanțare prioritățile în materie de mediu și de climă în vederea sprijinirii coeziunii economice, sociale și teritoriale;

(iv)

să se depună eforturi speciale pentru a se asigura utilizarea integrală și eficientă a fondurilor disponibile ale Uniunii pentru acțiuni în domeniul mediului, inclusiv prin ameliorarea considerabilă a absorbției timpurii a acestor fonduri în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020 al Uniunii și prin alocarea a 20 % din buget pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea prin integrarea politicilor privind schimbările climatice în alte politici și prin asocierea finanțării respective cu aplicarea de indicatori clari, stabilirea de obiective, monitorizarea și raportarea;

(v)	să se elaboreze și să se aplice, până în 2014, un sistem de raportare și de monitorizare a cheltuielilor legate de mediu în cadrul bugetului Uniunii, în special a cheltuielilor privind schimbările climatice și biodiversitatea;

(vi)	să se integreze considerente legate de mediu și climă în procesul semestrului european, acolo unde acest lucru este important pentru perspectivele de creștere sustenabilă ale statelor membre și adecvat pentru recomandările specifice fiecărei țări;

(vii)

să se elaboreze și să se aplice indicatori alternativi care să completeze și să depășească PIB-ul, pentru a monitoriza sustenabilitatea progreselor realizate și să se continue eforturile de integrare a indicatorilor economici cu indicatorii de mediu și sociali, inclusiv prin contabilizarea capitalului natural;

(viii)

să se dezvolte în continuare și să se încurajeze plățile pentru „sistemul de servicii ecosistemice”;

(ix)

să se creeze stimulente și metodologii de stimulare a întreprinderilor pentru a le încuraja să măsoare costurile de mediu ale întreprinderilor lor și profiturile generate de utilizarea serviciilor de mediu, precum și pentru a comunica informații legate de mediu, ca parte a raportărilor lor anuale. Să se încurajeze întreprinderile să acționeze cu prudență, inclusiv prin lanțul lor de aprovizionare.

Obiectivul prioritar nr. 7: Îmbunătățirea integrării considerentelor legate de mediu și a coerenței politicilor

85.

Deși integrarea preocupărilor privind protecția mediului în alte politici și activități ale Uniunii a fost prevăzută în tratate încă din 1997, starea generală a mediului înconjurător din Europa indică faptul că progresele înregistrate până în prezent, deși acceptabile în unele sectoare, nu au fost suficiente pentru a inversa toate tendințele negative. Atingerea multora dintre obiectivele prioritare ale prezentului program va necesita o integrare și mai eficace a considerentelor legate de mediu și climă în alte politici, precum și abordări comune mai coerente la nivelul politicilor, care să genereze beneficii multiple. Acest lucru ar trebui să contribuie la garantarea gestionării din timp a compromisurilor dificile, mai degrabă decât în etapa de implementare, și a posibilității de atenuare mai eficace a impacturilor inevitabile. Măsurile necesare ar trebui dezvoltate în timp util pentru a garanta îndeplinirea obiectivelor relevante. Dacă sunt corect aplicate, Directiva privind evaluarea strategică a impactului (79) și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (80), reprezintă instrumente eficace pentru asigurarea integrării cerințelor în materie de protecție a mediului atât în planuri și programe, cât și în proiecte.

86.

Autoritățile locale și regionale, care sunt în general responsabile pentru luarea deciziilor privind exploatarea terenurilor și a zonelor marine, joacă un rol deosebit de important în evaluarea impacturilor asupra mediului și în protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural, asigurând astfel și o creștere a rezilienței la impactul schimbărilor climatice și la dezastrele naturale.

87.

Expansiunea preconizată a rețelelor energetice și de transport, inclusiv infrastructura offshore, va trebui să fie compatibilă cu necesitățile și obligațiile în materie de protecție a naturii și de adaptare la schimbările climatice. Încorporarea infrastructurii verzi în planuri și programe conexe poate contribui la eliminarea fragmentării habitatelor și la conservarea sau refacerea conectivității ecologice, poate spori reziliența ecosistemelor și, prin urmare, poate asigura furnizarea permanentă a serviciilor ecosistemice, inclusiv sechestrarea dioxidului de carbon și adaptarea la schimbările climatice, oferind totodată cetățenilor medii și spații de recreere mai sănătoase.

88.

PAM 7 include o serie de obiective prioritare concepute pentru a spori integrarea. În propunerile sale privind reforma Politicii agricole comune, a Politicii comune în domeniul pescuitului, a rețelelor transeuropene și a politicii de coeziune, Comisia a inclus măsuri de sprijinire în continuare a integrării și sustenabilității mediului. Pentru ca PAM 7 să dea rezultatele scontate, aceste politici ar trebui să contribuie în continuare la atingerea obiectivelor legate de mediu. În mod similar, eforturile menite inițial să aducă îmbunătățiri în materie de mediu ar trebui concepute astfel încât să aducă beneficii conexe și altor politici, ori de câte ori este posibil. De exemplu, eforturile de refacere a ecosistemelor pot fi orientate astfel încât să favorizeze habitatele și speciile și sechestrarea dioxidului de carbon, îmbunătățind totodată furnizarea de servicii ecosistemice vitale pentru multe sectoare economice, cum ar fi polenizarea sau purificarea apei pentru agricultură, și contribuind la crearea de locuri de muncă verzi.

89.

Pentru a îmbunătăți integrarea aspectelor de mediu și coerența politicilor, PAM 7 garantează că, până în 2020:

(a)	politicile sectoriale de la nivelul Uniunii și al statelor membre vor fi elaborate și implementate astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor relevante legate de mediu și de climă.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)	să se integreze condițiile și stimulentele legate de mediu și de climă în inițiativele de politică, inclusiv revizuiri și reforme ale politicii existente, precum și inițiative noi, la nivelul Uniunii și al statelor membre;

(ii)	să se efectueze evaluări ex ante ale impacturilor sociale, economice și de mediu ale inițiativelor de politică la nivelul adecvat al Uniunii și al statelor membre, pentru a se asigura coerența și eficacitatea acestora;

(iii)

să se pună în aplicare pe deplin Directiva privind evaluarea strategică de mediu și Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului;

(iv)	să se utilizeze informațiile de evaluare ex post legate de experiența punerii în aplicare a acquis-ului de mediu, pentru a îmbunătăți concordanța și coerența acestuia;

(v)	să se abordeze eventuale soluții de compromis în toate politicile, pentru a maximiza sinergiile și a evita, reduce și, dacă este posibil, remedia efectele negative neintenționate asupra mediului.

SOLUȚIONAREA PROBLEMELOR LOCALE, REGIONALE ȘI MONDIALE

Obiectivul prioritar nr. 8: Ameliorarea sustenabilității orașelor din Uniune

90.

Uniunea este dens populată și, până în 2020, probabil că 80 % din populația Uniunii va locui în zone urbane și periurbane. Calitatea vieții va fi direct influențată de starea mediului urban. Impacturile orașelor asupra mediului se resimt și dincolo de limitele fizice ale acestora, întrucât orașele se bazează într-o foarte mare măsură pe zonele periurbane și rurale atât pentru a-și satisface cererea de alimente, de energie, de spațiu și de resurse, cât și pentru a gestiona deșeurile.

91.

Majoritatea orașelor se confruntă cu un ansamblu comun de probleme de mediu centrale, inclusiv preocupări legate de calitatea aerului, nivelurile ridicate de zgomot, congestia traficului, emisiile de GES, pierderea și degradarea biodiversității, deficitul de apă, incendii și furtuni, reducerea zonelor verzi, situri contaminate, situri industriale dezafectate și gestionarea inadecvată a deșeurilor și a energiei. În același timp, orașele din Uniune stabilesc standardele în ceea ce privește sustenabilitatea urbană și sunt adesea primele care găsesc soluții inovatoare la provocările din domeniul mediului (81), inclusiv în ceea ce privește eficiența utilizării resurselor și inițiativele economiei verzi relevante pentru Europa 2020. Un număr tot mai mare de orașe europene pun sustenabilitatea mediului în centrul strategiilor lor de dezvoltare urbană.

92.

Creșterea urbanizării Uniunii a ridicat nivelul conștientizării importanței mediului natural în zonele urbane. Conservarea biodiversității, prin măsuri precum reintroducerea naturii în mediul urban și peisagistica urbană, este din ce în ce mai evidentă. Performanța orașelor europene în ceea ce privește biodiversitatea trebuie evaluată și îmbunătățită. Evaluarea respectivă ar putea să se bazeze pe un index al biodiversității specific urbane, cum ar fi indexul Singapore, prezentat la Conferința ONU privind biodiversitatea, desfășurată la Nagoya, în 2010.

93.

Cetățenii Uniunii, fie că locuiesc la oraș, fie că locuiesc la țară, beneficiază de o serie de politici și inițiative ale Uniunii care sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor urbane. Totuși, această dezvoltare durabilă necesită o coordonare eficace și eficientă între diferitele niveluri ale administrației și dincolo de limitele administrative, precum și o implicare sistematică a autorităților regionale și locale în planificarea, formularea și elaborarea politicilor care au impact asupra calității mediului urban. Mecanismele de coordonare consolidate la nivel național și regional propuse în cadrul Cadrului strategic comun pentru următoarea perioadă de finanțare și crearea unei „Rețele de dezvoltare urbană” (82) ar contribui la garantarea acestui lucru și vor implica mai multe grupuri de părți interesate și publicul larg în deciziile care îi vizează. Autoritățile locale și regionale ar beneficia, de asemenea, de dezvoltarea în continuare a unor instrumente pentru simplificarea colectării și a gestionării datelor privind mediul și pentru facilitarea schimbului de informații și de bune practici, precum și eforturile de ameliorare a punerii în aplicare a legislației în domeniul mediului la nivelul Uniunii, la nivel național, la nivel regional și la nivel local (83). Acest lucru este în conformitate cu angajamentul luat în cadrul Rio+20 de a promova o abordare integrată a planificării, construirii și gestionării unor orașe și așezări urbane sustenabile. Abordările integrate privind amenajarea teritoriului urban, în care se ține seama atât de considerente de mediu pe termen lung, cât și de provocări economice, sociale și teritoriale sunt esențiale pentru garantarea faptului că în comunitățile urbane se poate trăi și lucra în mod sustenabil, eficient și sănătos.

94.

Uniunea ar trebui să promoveze în continuare și, dacă este cazul, să extindă inițiativele existente care sprijină inovarea și bunele practici în orașe, colaborarea în rețea și schimburile și care încurajează orașele să își valorifice poziția de lideri ai dezvoltării durabile urbane (84). Instituțiile Uniunii și statele membre ar trebui să faciliteze și să încurajeze absorbția fondurilor disponibile în cadrul politicii de coeziune și a altor fonduri pentru a sprijini eforturile orașelor de a consolida dezvoltarea durabilă urbană, pentru a sensibiliza populația și pentru a încuraja implicarea actorilor locali (85). Elaborarea unui set de criterii de sustenabilitate pentru orașe, și adoptarea acestora de comun acord, pe baza unei consultări cu statele membre și alți factori interesați relevanți, ar oferi o bază comună de referință pentru astfel de inițiative și ar promova o abordare coerentă și integrată privind dezvoltarea durabilă urbană (86).

95.

Pentru a spori sustenabilitatea orașelor din Uniune, programul garantează că, până în 2020:

(a)	majoritatea orașelor din Uniune vor implementa politici de planificare și design urban sustenabil, inclusiv abordări inovatoare pentru transportul și mobilitatea publică urbană, clădiri sustenabile, eficiența energetică și conservarea biodiversității urbane.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)	să se convină asupra unui set de criterii de evaluare a performanței de mediu a orașelor, ținând seama de impacturile economice, sociale și teritoriale;

(ii)	să se asigure informarea orașelor cu privire la finanțarea măsurilor de ameliorare a sustenabilității urbane, precum și îmbunătățirea accesului lor la această finanțare;

(iii)

să se realizeze un schimb de bune practici între orașe la nivelul Uniunii și la nivel internațional cu privire la dezvoltarea urbană inovatoare și sustenabilă;

(iv)

în contextul inițiativelor în curs de desfășurare și în cadrul rețelelor Uniunii, să se dezvolte și să se promoveze o înțelegere comună a modului în care trebuie să se contribuie la medii urbane mai bune, cu accent pe integrarea planificării urbane cu obiectivele legate de eficiența utilizării resurselor, economia inovatoare sigură și durabilă, cu emisii reduse de carbon, utilizarea durabilă a terenurilor urbane, mobilitatea urbană durabilă, gestionarea și păstrarea biodiversității urbane, rezistența ecosistemului, gestionarea apei, sănătatea umană, participarea publică în procesul decizional și educația și conștientizarea cu privire la mediu.

Obiectivul prioritar nr. 9: Creșterea eficacității Uniunii în confruntarea cu provocările în materie de mediu și climă la nivel internațional

96.

Asigurarea sustenabilității utilizării resurselor este una dintre cele mai presante provocări cu care se confruntă lumea de astăzi și este esențială pentru a pune capăt sărăciei și a asigura un viitor durabil pentru planetă (87). Cu ocazia Rio+20, liderii mondiali și-au reafirmat angajamentul față de dezvoltarea durabilă și de garantarea promovării unui viitor sustenabil din punct de vedere economic, social și ecologic pentru planetă, pentru generațiile prezente și viitoare. Aceștia au recunoscut, de asemenea, faptul că economia verde și favorabilă incluziunii este un instrument important pentru realizarea dezvoltării durabile. Rio+20 a subliniat faptul că, având în vedere creșterea populației și într-o lume tot mai urbanizată, aceste provocări solicită luarea unor măsuri internaționale într-un număr de domenii, cum ar fi apa, oceanele, terenurile și ecosistemele sustenabile, utilizarea eficientă a resurselor (în special a deșeurilor), buna gestionare a substanțelor chimice, energia sustenabilă și schimbările climatice. Eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului, inclusiv a subvențiilor pentru combustibilii fosili necesită, de asemenea, adoptarea unor măsuri suplimentare. Pe lângă transpunerea acestor angajamente în practică la nivel local, național și la nivelul Uniunii, Uniunea se va implica în mod proactiv în eforturile internaționale de elaborare a soluțiilor necesare pentru a se asigura dezvoltarea durabilă la nivel mondial.

97.

Rio+20 a decis să înlocuiască Comisia ONU privind dezvoltarea durabilă cu un Forum politic la nivel înalt, care va crește integrarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile și va monitoriza și revizui progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor Rio+20 și a concluziilor relevante ale altor summituri și conferințe ONU, contribuind astfel la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, ca parte a cadrului general pentru perioada de după 2015.

98.

Multe dintre obiectivele prioritare stabilite în PAM 7 pot fi atinse integral în cadrul unei abordări globale și în cooperare cu țări partenere, precum și cu țările și teritoriile de peste mări. De aceea, Uniunea și statele sale membre ar trebui să se angajeze în procese relevante la nivel internațional, regional și bilateral într-un mod puternic, orientat, unit și coerent. Ar trebui să se acorde o atenție specială regiunilor Mării Negre și Oceanului Arctic, unde se impune o cooperare intensificată și o implicare crescută a Uniunii, inclusiv prin calitatea de membru la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării și prin câștigarea statutului de observator permanent la Consiliul Arctic, pentru a aborda provocări noi și comune în ceea ce privește mediul. Uniunea și statele sale membre ar trebui să continue promovarea unui cadru eficace, bazat pe norme, pentru politica în domeniul mediului la nivel mondial, completat de o abordare mai eficace și mai strategică, în care dialogurile și cooperarea bilaterală și regională la nivel politic sunt adaptate în favoarea partenerilor strategici ai Uniunii, a țărilor candidate și învecinate și, respectiv, a țărilor în curs de dezvoltare, sprijinit de finanțare adecvată.

99.

Intervalul de timp acoperit de PAM 7 corespunde etapelor principale ale politicii internaționale în domeniul climei, al biodiversității și al substanțelor chimice. Pentru a menține temperatura sub pragul de 2 °C, emisiile globale de GES trebuie reduse cu cel puțin 50 % față de nivelurile din 1990 până în 2050. Cu toate acestea, angajamentele pe care și le-au asumat țările până acum pentru a reduce emisiile de GES nu vor produce mai mult de o treime din reducerile necesare până în 2020 (88). În absența unei acțiuni mai hotărâte la nivel mondial, schimbările climatice nu vor putea fi combătute eficient. Chiar și în cel mai bun scenariu, țările se vor confrunta cu impacturile inevitabile ale schimbărilor climatice din cauza emisiilor istorice de GES și vor trebui să elaboreze strategii de adaptare la schimbările climatice. În cadrul Platformei de la Durban pentru o acțiune consolidată, urmează să fie convenit până în 2015 și pus în aplicare până în 2020 un acord cuprinzător și solid, aplicabil tuturor părților. Uniunea va rămâne angajată proactiv în acest proces, inclusiv în discuțiile privind modul de eliminare a decalajului dintre angajamentele actuale în materie de reducere a emisiilor asumate de țările în curs de dezvoltare, precum și privind acțiunile necesare pentru a rămâne pe o traiectorie a emisiilor compatibilă cu obiectivul de menținere a temperaturii sub 2 °C, pe baza celor mai recente informații ale IPCC. Punerea în aplicare a concluziilor Rio+20 trebuie, de asemenea, să asigure coerența și complementaritatea cu acest proces, astfel încât acestea să se consolideze reciproc. Analiza punerii în practică a concluziilor Summitului Rio+20 ar trebui să contribuie și la reducerea emisiilor de GES, sprijinind astfel combaterea schimbărilor climatice. În paralel, Uniunea ar trebui să creeze și să intensifice în continuare parteneriate strategice în domeniul combaterii schimbărilor climatice și să ia măsuri suplimentare pentru a integra considerentele legate de mediu și de climă în politicile sale de comerț și dezvoltare, ținând cont de angajamentele și beneficiile reciproce.

100.

Obiectivele globale în materie de biodiversitate (89) din cadrul Convenției privind diversitatea biologică (CDB) trebuie atinse până în 2020, ele reprezentând baza pentru oprirea și, în final, inversarea declinului biodiversității la nivel mondial. Uniunea va contribui în mod echitabil la aceste eforturi, inclusiv la dublarea totalului fluxurilor de resurse internaționale legate de biodiversitate acordate țărilor în curs de dezvoltare, până în 2015 și, cel puțin, la menținerea acestui nivel până în 2020, așa cum se prevede în obiectivele preliminare convenite în contextul strategiei de mobilizare a resurselor din CDB (90). Este, de asemenea, important ca Uniunea să joace un rol activ în Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), după ce devine membru cu drepturi depline al acesteia, pentru a corela nivelurile locale, regionale și internaționale de guvernanță a biodiversității. Uniunea va sprijini în continuare punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), în special acționând în vederea realizării unei lumi neutre din perspectiva degradării solului, astfel cum s-a convenit în cadrul Rio+20. De asemenea, aceasta va intensifica eforturile în vederea atingerii obiectivului în ceea ce privește buna gestionare a substanțelor chimice pe parcursul ciclului lor de viață și a deșeurilor periculoase, astfel cum a fost consolidat în cadrul Rio+20, și pentru a sprijini convențiile pe această temă. Uniunea va continua să joace un rol activ și constructiv, ajutând la îndeplinirea obiectivelor din cadrul acestor procese.

101.

Uniunea are un bilanț pozitiv în ceea ce privește calitatea de membru în acordurile multilaterale de mediu, deși mai multe state membre nu au ratificat încă acorduri esențiale. Acest lucru compromite credibilitatea Uniunii în cadrul negocierilor conexe. Statele membre și Uniunea ar trebui să asigure ratificarea și, respectiv, aprobarea la timp a tuturor acestor acorduri de mediu pe care le-au semnat.

102.

Uniunea și statele sale membre ar trebui să se implice în mod activ în negocieri internaționale cu privire la probleme noi și emergente, în special în noi convenții, acorduri și evaluări, și, în acest context, își reafirmă hotărârea fermă de a continua eforturile pentru lansarea, cât mai curând posibil, a negocierilor, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în vederea încheierii unui acord de punere în aplicare în temeiul UNCLOS (Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării) privind păstrarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicției naționale și sprijinirea completării primei „Evaluări mondiale a oceanelor”.

103.

De asemenea, Uniunea, care este una dintre cele mai mari piețe din lume, ar trebui să își consolideze această poziție pentru a promova politici și abordări care să scadă presiunea asupra bazei mondiale de resurse naturale. Acest lucru poate fi realizat prin modificarea modelelor de consum și de producție, inclusiv prin adoptarea măsurilor necesare de promovare a gestionării durabile a resurselor la nivel internațional și de punere în funcțiune a Cadrului pe 10 ani de programe privind consumul și producția durabile, precum și prin garantarea faptului că politicile comerciale și cele privind piața internă sprijină atingerea obiectivelor în materie de mediu și de climă și oferă altor țări stimulente în vederea actualizării și aplicării cadrelor și standardelor lor de reglementare în domeniul mediului în vederea combaterii dumpingului ecologic. Uniunea va continua să promoveze dezvoltarea durabilă prin negocierea și punerea în aplicare a dispozițiilor specifice în cadrul acordurilor comerciale internaționale pe care le încheie și acordurile bilaterale de parteneriat voluntar privind aplicarea legislației forestiere, guvernarea și comerțul, care garantează faptul că pe piața Uniunii pătrunde numai lemnul recoltat în mod legal în țările partenere. În acest context, Regulamentul Uniunii Europene privind lemnul (91) servește drept bază juridică pentru ca Uniunea să poată aborda problema mondială a exploatării ilegale a lemnului, prin cererea sa de lemne și produse din lemn. De asemenea, se vor analiza și alte opțiuni de politică pentru a reduce impactul consumului Uniunii asupra mediului la nivel mondial, inclusiv defrișările și degradarea pădurilor.

104.

Uniunea ar trebui să își intensifice, de asemenea, în continuare contribuția la inițiative care facilitează tranziția către o economie verde și favorabilă incluziunii la nivel internațional, precum promovarea unor condiții propice în acest sens, dezvoltarea de instrumente și indicatori de piață în afară de PIB, în conformitate cu politicile sale interne.

105.

Uniunea ar trebui să promoveze în continuare practicile comerciale responsabile din punctul de vedere al mediului. Noile obligații în temeiul Inițiativei Uniunii pentru activități comerciale responsabile (92) aplicabile întreprinderilor extractive și de exploatare a pădurilor primare, care prevăd raportarea plăților pe care acestea le fac guvernelor, vor duce la o mai mare transparență și responsabilitate în modul de exploatare a resurselor naturale. În calitatea sa de furnizor principal de bunuri și servicii de mediu, Uniunea ar trebui să promoveze standarde ecologice la nivel mondial, liberul schimb de bunuri și servicii de mediu, implementarea aprofundată a tehnologiilor favorabile mediului și climei, protecția investițiilor și a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și schimbul de bune practici la nivel internațional.

106.

Pentru a spori eficacitatea Uniunii în ceea ce privește abordarea provocărilor internaționale în materie de mediu și de climă de la nivel regional și mondial, PAM 7 garantează că, până în 2020:

(a)

concluziile Rio+20 vor fi pe deplin integrate în politicile interne și externe ale UE, iar Uniunea va contribui în mod eficace la eforturile globale de punere în practică a angajamentelor convenite, inclusiv a celor asumate în cadrul convențiilor de la Rio și la inițiativele menite să promoveze tranziția mondială spre o economie verde și favorabilă incluziunii, în contextul dezvoltării durabile și al eradicării sărăciei;

(b)	Uniunea va sprijini cu eficacitate eforturile depuse la nivel național, regional și internațional pentru a face față provocărilor în materie de mediu și de climă și pentru a asigura dezvoltarea durabilă;

(c)	impactul consumului din Uniune asupra mediului din afara granițelor Uniunii va fi redus.

În acest scop, este necesar, în special:

(i)

să se depună eforturi ca parte a unei abordări coerente și cuprinzătoare pentru perioada post 2015 cu privire la provocările universale ale eradicării sărăciei și dezvoltării durabile, printr-un proces favorabil incluziunii, de colaborare, în vederea adoptării unor obiective de dezvoltare durabilă care:

—	să fie coerente cu scopurile și obiectivele actuale, convenite la nivel internațional, cu privire, printre altele, la biodiversitate, schimbările climatice, incluziunea socială și nivelurile minime de protecție socială;

—	să abordeze, la nivel național și internațional, sectoarele prioritare, precum energia, apa, securitatea alimentară, oceanele și consumul și producția sustenabile, munca decentă, buna guvernanță și statul de drept;

—	să fie universal aplicabile, acoperind toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile;

—	să fie evaluate și însoțite de obiective și de indicatori, ținând cont de circumstanțele, capacitățile și nivelurile de dezvoltare diferite la nivel național; și

—	să fie coerente și să sprijine îndeplinirea altor angajamente internaționale, precum cele privind schimbările climatice și biodiversitatea;

(ii)

să se depună eforturi în vederea creării, în cadrul ONU, a unei structuri mai eficiente pentru dezvoltarea durabilă, în special la nivelul dimensiunii sale de mediu, prin:

—

consolidarea suplimentară a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM) în conformitate cu concluziile Rio+20, pornind de la decizia Adunării Generale a ONU de a schimba denumirea Consiliului de Administrație al PNUM în Adunarea ONU în domeniul mediului a PNUM (93), continuându-se totodată eforturile de promovare a statutului PNUM la poziția de agenție specializată;

—	sprijinirea eforturilor de creștere a sinergiilor dintre acordurile multilaterale de mediu, în special în domeniul substanțelor chimice, al deșeurilor și al biodiversității; precum și

—	contribuirea la asigurarea unei voci puternice și cu autoritate pentru mediu în activitatea Forumului politic la nivel înalt;

(iii)

să se consolideze impacturile diverselor surse de finanțare, inclusiv ale impozitării și ale mobilizării resurselor interne, ale investițiilor private, ale unor parteneriate noi și ale unor surse noi și inovatoare de finanțare, precum și să se creeze opțiuni privind utilizarea ajutorului pentru dezvoltare pentru a compensa celelalte surse de finanțare în cadrul unei strategii de finanțate a dezvoltării durabile, precum și în cadrul propriilor politici ale Uniunii, inclusiv în cadrul angajamentelor internaționale privind finanțarea biodiversității și a combaterii schimbărilor climatice;

(iv)

ca țările partenere să fie implicate în mod mai strategic, de exemplu prin concentrarea asupra cooperării cu:

—	partenerii strategici, pentru promovarea celor mai bune practici în cadrul politicii și al legislației interne din domeniul mediului, precum și al convergenței în cadrul negocierilor multilaterale legate de mediu;

—	țările acoperite de politica europeană de vecinătate, pentru apropierea progresivă de politicile și de legislația esențială ale Uniunii în domeniul mediului și al climei și pe consolidarea cooperării în scopul soluționării provocărilor în materie de mediu și de climă;

—

țările în curs de dezvoltare, pentru sprijinirea eforturilor acestora de protecție a mediului, de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a dezastrelor naturale, precum și pentru punerea în aplicare a angajamentelor internaționale în domeniul mediului, ca o contribuție la reducerea sărăciei și la dezvoltarea durabilă;

(v)

ca Uniunea să participe activ în cadrul unor procese actuale și noi multilaterale în domeniul mediului și în alte procese relevante, într-un mod mai coerent, mai proactiv și mai eficace, inclusiv prin informarea la timp a țărilor terțe și a altor factori relevanți, pentru a garanta că angajamentele pentru 2020 sunt îndeplinite la nivelul Uniunii și sunt promovate la nivel mondial și pentru a conveni asupra acțiunilor care vor trebui luate la nivel internațional după 2020, precum și să ratifice și să intensifice eforturile de punere în aplicare a tuturor principalelor acorduri multilaterale în domeniul mediului cu mult înainte de 2020. Să se pună în aplicare Cadrul pe 10 ani de programe privind consumul și producția durabile;

(vi)

să se evalueze impactul asupra mediului, într-un context global, atât al consumului și producției, cât și al produselor de bază nealimentare din Uniune și, dacă este cazul, să se dezvolte propuneri de politici pentru a aborda concluziile acestor evaluări, și să se aibă în vedere dezvoltarea unui plan de acțiune al Uniunii privind combaterea defrișării și a degradării pădurilor;

(vii)

să se promoveze dezvoltarea și derularea în continuare a sistemelor de comercializare a cotelor de emisie la nivel mondial și să se faciliteze crearea de legături între aceste sisteme;

(viii)

să asigure realizarea de progrese economice și sociale în limitele capacității planetei, sporind înțelegerea limitelor acesteia, printre altele, dezvoltând cadrul post 2015, în vederea asigurării bunăstării și prosperității umanității pe termen lung.

(1) „The economic benefits of environmental policy” („Beneficiile economice ale politicii în domeniul mediului”) (IES, Vrije Universiteit Amsterdam, 2009); COM(2012) 173; „Implementing EU legislation for Green Growth” („Punerea în aplicare a legislației UE pentru creștere ecologică”) (BIO Intelligence Service 2011).

(2) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(3) SEC(2011)1067; „The European Environment – state and outlook 2010: Assessment of Global Megatrends” („Mediul în Europa – situație și perspective în 2010: Evaluarea megatendințelor globale”) (SOER 2010).

(4) Raportul Grupului la nivel înalt pentru durabilitatea globală al Secretarului General al ONU, „Resilient People, Resilient Planet: A future worth choosing” („Oameni rezilienți, planetă rezilientă: un viitor care merită ales”), 2012.

(5) Au fost identificate praguri asociate cu nouă „limite planetare” care, odată depășite, ar putea duce la schimbări ireversibile cu consecințe potențial dezastruoase pentru oameni, inclusiv: schimbări climatice, declinul biodiversității, epuizarea apei dulci la nivel mondial, acidificarea oceanelor, ciclurile azotului și fosforului și schimbarea destinației terenurilor (Ecology and Society, vol. 14, nr. 2, 2009).

(6) Potrivit Raportului Stern privind economia schimbărilor climatice, fără luarea unor măsuri, costurile globale ale schimbărilor climatice vor fi echivalente cu pierderea a cel puțin 5 % din produsul intern brut global (PIB) în fiecare an. Dacă se include o gamă mai largă de riscuri și impacturi, această valoare ar putea crește la 20 % din PIB.

(7) Perspective privind mediul până în 2050: consecințele inacțiunii (raportul OCDE, 2012).

(8) COM(2011) 244.

(9) COM(2011) 571.

(10) COM(2011) 112.

(11) COM(2011) 885.

(12) COM(2011) 144.

(13) Rezoluția Adunării Generale a ONU A/Res/66/288.

(14) Directiva 2000/60/CE.

(15) Directiva 2008/56/CE.

(16) Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(17) Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(18) Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).

(19) Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 348, 24.12.2008, p. 84).

(20) Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (JO L 23, 26.1.2005, p. 3).

(21) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7) și Directiva 92/43/CEE.

(22) Raportul tehnic al Agenției Europene de Mediu 12/2010.

(23) La punctul 14 din Concluziile Consiliului European din 26 martie 2010 (EUCO 7/10) se afirmă: „Este imperios necesar să se inverseze tendințele continue de pierdere a biodiversității și de degradare a ecosistemelor. Consiliul European a subscris la viziunea pentru 2050 privind biodiversitatea pe termen lung și la obiectivul pentru 2020 definit în Concluziile Consiliului din 15 martie 2010.”

(24) COM(2012) 673.

(25) COM(2011) 144.

(26) SWD(2012) 101.

(27) COM(2006) 232.

(28) COM(2012) 673.

(29) COM(2013) 216.

(30) COM(2011) 112.

(31) COM(2012) 582, intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”.

(32) Principiul IX din cadrul „Small Business Act” pentru Europa propune acțiuni pentru ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunități [COM(2008) 394].

(33) „Fostering Innovation for Green Growth” („Încurajarea inovării în vederea unei creșteri ecologice”) (OCDE 2011) și „The Eco-Innovation Gap: An economic opportunity for business” („Decalajul privind ecoinovarea: o oportunitate economică pentru întreprinderi”) (EIO 2012).

(34) COM(2012) 173.

(35) În sectorul ecoindustrial al UE lucrau aproximativ 2,7 milioane de persoane în 2008, iar în 2012 este posibil ca această cifră să se ridice la 3,4 milioane (Ecorys, 2012).

(36) „The number of Jobs dependent on the Environment and Resource Efficiency improvements” („Numărul de locuri de muncă care depind de îmbunătățirea condițiilor de mediu și a eficienței din punctul de vedere al utilizării resurselor”) (ECORYS 2012).

(37) COM(2011) 899.

(38) „The impact of renewable energy policy on economic growth and employment in the EU” („Impactul politicii în domeniul energiei din surse regenerabile asupra creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE”) (Employ-RES 2009).

(39) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(40) COM(2013) 169.

(41) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(42) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(43) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10) și Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO L 153, 18.6.2010, p. 1).

(44) Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (JO L 27, 30.1.2010, p. 1).

(45) Legislația în domeniul proiectării ecologice, al etichetei energetice, al etichetei ecologice, al EMAS și al practicilor comerciale neloiale urmează să fie revizuită înainte de 2015.

(46) COM(2011) 899.

(47) Producția anuală de deșeuri alimentare din Uniune se ridică la aproximativ 89 de milioane de tone, ceea ce reprezintă 179 kg pe cap de locuitor (BIO Intelligence Service 2010). Impacturile combinate ale sectorului locuințelor și ale infrastructurii reprezintă aproximativ 15-30 % din totalul presiunilor asupra mediului legate de consum din Europa și o contribuție anuală de aproximativ 2,5 tone de echivalent CO2 pe cap de locuitor [SEC(2011) 1067].

(48) Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (JO L 39, 13.2.2008, p. 1); Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5) și Directiva privind eficiența energetică.

(49) De exemplu, punerea în aplicare integrală a legislației Uniunii în domeniul deșeurilor ar determina realizarea unor economii de 72 de miliarde EUR pe an, ar spori cifra de afaceri anuală a sectorului gestionării și reciclării deșeurilor din Uniune cu 42 de miliarde EUR și ar duce la crearea a 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

(50) Eurostat Stat 13/33 Deșeuri municipale 2011.

(51) Directiva 2008/98/CE.

(52) „Reciclarea” este definită la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE ca „orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere;”.

(53) „Valorificarea” este definită la articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE ca „orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general. […];”.

(54) COM(2012) 673.

(55) Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(56) Directiva 2008/98/CE.

(57) Eurobarometru special 365 (2011).

(58) SOER 2010.

(59) SOER 2010.

(60) „Niveluri ridicate de zgomot” înseamnă niveluri de zgomot care depășesc 55 dB Lden și 50 dB Lnight.

(61) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(62) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(63) Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(64) Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).

(65) Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37).

(66) Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(67) „The costs of not implementing the environmental acquis” („Costurile neimplementării acquis-ului în domeniul mediului”) (COWI 2011).

(68) Al 29-lea raport anual al Comisiei privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene (2011) [COM(2012) 714].

(69) COM(2012) 95.

(70) COM(2008) 773.

(71) COM(2008) 46.

(72) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(73) Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1) și COM(2013) 312 privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010.

(74) COM(2012) 216.

(75) COM(2011) 662.

(76) COM(2011) 681.

(77) Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) [COM(2011) 874, 2011/0428(COD)].

(78) Concluziile Consiliului European din 29 iunie 2012 (EUCO 76/12).

(79) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(80) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(81) A se vedea, de exemplu, raportul „Cities of tomorrow” („Orașele de mâine”) (Comisia Europeană, 2011) și SWD(2012) 101.

(82) COM(2011) 615.

(83) De exemplu, Sistemul de informații privind apa (WISE), Sistemul de informații pentru Europa privind biodiversitatea (BISE) și Platforma europeană de adaptare la schimbările climatice (CLIMATE-ADAPT).

(84) Printre exemple se numără Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente, COM(2012) 4701, premiul „Capitala europeană verde” și inițiativa de programare în comun din domeniul cercetării „Europa urbană”.

(85) Comisia a propus să aloce minimum 5 % din Fondul european pentru dezvoltare regională (FEDER) în fiecare stat membru pentru a finanța dezvoltarea durabilă urbană integrată.

(86) Această abordare ar trebui să se bazeze pe inițiativele existente, cum ar fi Agenda locală 21 și alte cele mai bune practici.

(87) Raport privind dezvoltarea umană (PNUD, 2011).

(88) Raportul 2012 privind reducerea decalajelor în ceea ce privește emisiile cu efect de gaz de seră, Programul de mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP) subliniază faptul că angajamentele necondiționate se ridică la reduceri de aproximativ 4 GtCO2e, comparat cu o estimare medie de 14 GtCO2e de reduceri necesare pentru a rămâne sub plafonul de 2 °C.

(89) Planul strategic privind biodiversitatea 2011-2020 din cadrul Convenției privind diversitatea biologică.

(90) Decizia CDB XI/4.

(91) Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).

(92) Propunerile de revizuire a Directivei privind transparența [COM(2011) 683, 2011/0307(COD)] și a Directivelor privind contabilitatea [COM(2011) 684, 2011/0308(COD)].

(93) Decizie adoptată de Adunarea Generală a ONU, A/67/784 din 7 martie 2013, cu privire la recomandarea Consiliului de administrație PNUM.

28.12.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 354/201

REGULAMENTUL (UE) NR. 1387/2013 AL CONSILIULUI

din 17 decembrie 2013

de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole și industriale și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1344/2011

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 31,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Producția Uniunii de anumite produse agricole și industriale specificate în anexa I este în prezent inadecvată sau inexistentă și, prin urmare, necesitățile industriilor utilizatoare din Uniune nu pot fi satisfăcute.

(2)	Prin urmare, este în interesul Uniunii să suspende parțial sau integral taxele vamale autonome prevăzute în Tariful Vamal Comun pentru produsele respective.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 1344/2011 al Consiliului (1) a fost modificat de multe ori. În plus, ca urmare a modificării aduse prin Regulamentul (UE) nr. 1220/2012 al Consiliului (2), produsele pescărești au fost eliminate din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1344/2011 al Consiliului. Prin urmare, din motive de transparență, Regulamentul (UE) nr. 1344/2011 al COnsiliului artrebui să fie înlocuit în întregime.

(4)

Regulamentele de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful Vamal Comun pentru anumite produse industriale și agricole au reînnoit în mare parte măsurile anterioare. Prin urmare, din motive de raționalizare a implementării măsurilor în cauză, este oportun să nu se limiteze termenul de valabilitate al prezentului regulament, dată fiind posibilitatea de a adapta domeniul său de aplicare și de a adăuga sau de a elimina produse din anexa I la prezentul regulament prin intermediul unui regulament al Consiliului.

(5)

Având în vedere caracterul lor temporar, suspendările enumerate în anexa I la prezentul regulament ar trebui reexaminate sistematic, cel târziu la cinci ani de la aplicarea sau reînnoirea lor. Mai mult decât atât, ar putea fi oricând necesar să se înceteze anumite suspendări ca urmare a unei propuneri a Comisiei bazată pe o reexaminare realizată din proprie inițiativă sau la cererea unuia sau a mai multor state membre, dacă menținerea suspendărilor nu mai este în interesul Uniunii sau dacă acest lucru este justificat de evoluțiile tehnice ale produselor, de modificarea circumstanțelor sau de tendințele economice de pe piață.

(6)

Statisticile pentru anumite produse enumerate în anexa I la prezentul regulament sunt deseori exprimate în bucăți, în metri pătrați sau în alte unități de măsură decât greutatea. Astfel de unități suplimentare nu există însă în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (3). Ca atare, este necesar ca pentru importurile produselor vizate să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar greutatea în kilograme sau tone, ci și unitățile suplimentare corespunzătoare.

(7)	Având în vedere că suspendările prevăzute de prezentul regulament trebuie să se aplice cu începere de la 1 ianuarie 2014, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și să se aplice de la 1 ianuarie 2014.

(8)

În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar și adecvat ca, pentru atingerea obiectivelor de bază legate de îmbunătățirea competitivității industriei Uniunii, ceea ce se traduce prin menținerea sau crearea de locuri de muncă și modernizarea infrastructurilor, să se stabilească norme privind suspendarea taxelor vamale prevăzute în Tariful Vamal Comun pentru produsele prevăzute în anexa I. În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Taxele vamale autonome prevăzute în Tariful Vamal Comun pentru produsele agricole și industriale enumerate în anexa I se suspendă.

Articolul 2

(1) Comisia poate, în orice moment, să reexamineze suspendările aplicabile produselor enumerate în anexa I, în următoarele cazuri:

(a)	din proprie inițiativă;

(b)	la cererea statelor membre.

(2) Comisia reexaminează suspendările în anul prevăzut în anexa I.

Articolul 3

În cazul în care se prezintă o declarație de punere în liberă circulație în ceea ce privește produsele care intră sub incidența codurilor NC sau a codurilor TARIC menționate în anexa II, unitatea suplimentară prevăzută în anexa menționată se înscrie în câmpul relevant al respectivei declarații.

Articolul 4

Regulamentul (UE) nr. 1344/2011 se abrogă.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

L. LINKEVIČIUS

(1) Regulamentul (UE) nr. 1344/2011 al Consiliului din 19 decembrie 2011 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful Vamal Comun pentru anumite produse agricole, pescărești și industriale (JO L 349, 31.12.2011, p. 1).

(2) Regulamentul (UE) nr. 1220/2012 al Consiliului din 3 decembrie 2012 privind măsurile legate de comerț pentru garantarea aprovizionării cu anumite produse pescărești a prelucrătorilor din Uniune în perioada 2013-2015, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 104/2000 și (UE) nr. 1344/2011 (JO L 349, 19.12.2012, p. 4).

(3) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

ANEXA I

Codul NC

TARIC

Descrierea

Nivelul taxei autonome

Data prevăzută pentru reexaminarea obligatorie

ex 0710 21 00

Mazăre păstăi, din specia Pisum sativum, din soiul Hortense axiphium, congelată, cu o grosime totală de maximum 6 mm, destinată a fi utilizată, cu păstaie, în fabricarea mâncărurilor preparate (1) (2)

0 %

31.12.2018

ex 0710 80 95

Lăstari de bambus, congelați, necondiționați pentru vânzarea cu amănuntul

0 %

31.12.2018

ex 0711 59 00

Ciuperci, excluzând ciupercile din speciile Agaricus, Calocybe, Clitocybe, Lepista, Leucoagaricus, Leucopaxillus, Lyophyllum și Tricholoma, conservate provizoriu în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluții de conservare dar improprii consumului ca atare, destinate industriei de conserve alimentare (1)

0 %

31.12.2016

ex 0712 32 00

ex 0712 33 00

ex 0712 39 00

Ciuperci, cu excepția celor din specia Agaricus uscate, întregi, în bucăți sau felii ușor de identificat, destinate a fi supuse unor alte operațiuni altele decât cele de simplă reambalare pentru vânzarea cu amănuntul (1) (2)

0 %

31.12.2018

ex 0804 10 00

Curmale, proaspete sau uscate, folosite la fabricarea (cu excepția ambalării) produselor din industria alimentară sau a băuturilor (1)

0 %

31.12.2018

ex 0810 40 50

Merișoare din specia Vaccinium macrocarpon, proaspete, folosite la fabricarea (cu excepția ambalării) produselor din industria alimentară sau a băuturilor (1)

0 %

31.12.2018

0811 90 50

0811 90 70

ex 0811 90 95

Fructe din specia Vaccinium, negătite sau gătite prin fierbere în apă sau în abur, congelate, care nu conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0 %

31.12.2018

ex 0811 90 95

Fructe Boysenberries, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

0 %

31.12.2018

ex 0811 90 95

Ananas (Ananas comosus), în bucăți, congelate

0 %

31.12.2018

ex 0811 90 95

Măceșe negătite sau gătite prin fierbere în apă sau în abur, congelate, care nu conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0 %

31.12.2018

ex 1511 90 19

ex 1511 90 91

ex 1513 11 10

ex 1513 19 30

ex 1513 21 10

ex 1513 29 30

Ulei de palmier, ulei de cocos (copra), ulei de sâmburi de palmier, destinate fabricării de:

—	acizi grași monocarboxilici industriali, încadrați la codul 3823 19 10,

—	esteri metilici de acizi grași de la pozițiile 2915 sau 2916,

—	alcooli grași de la subpozițiile 2905 17, 2905 19 și 3823 70 utilizați la fabricarea produselor cosmetice, pentru spălat sau a produselor farmaceutice

—	alcooli grași de la subpoziția 2905 16, în stare pură sau în amestec, utilizați la fabricarea produselor cosmetice, pentru spălat sau a produselor farmaceutice

—	acid stearic de la codul 3823 11 00 sau

—	produse încadrate la poziția 3401 (1)

0 %

31.12.2018

ex 1515 90 99

Ulei vegetal, rafinat, cu un conținut de acid arahidonic de minimum 35 %, dar de maximum 50 %, din greutate sau cu un conținut de acid docosahexaenoic de minimum 35 %, dar de maximum 50 %, din greutate

0 %

31.12.2018

ex 1516 20 96

Ulei de jojoba, hidrogenat și intersterificat, nesupus niciunei alte modificări chimice și niciunui proces de texturizare

0 %

31.12.2014

ex 1517 90 99

Ulei vegetal rafinat care conține în greutate minimum 25 % dar maximum 50 % acid arahidonic sau minimum 12 % dar maximum 50 % acid docosahexaenoic și normalizat cu ulei de turnesol cu un conținut ridicat de acid oleic (HOSO-High oleic sunflower oil)

0 %

31.12.2016

ex 1902 30 10

ex 1903 00 00

Tăiței transparenți, tăiați în bucăți, obținuți din fasole, din specia (Vigna radiata (L.) Wilczek), necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul

0 %

31.12.2018

ex 2005 91 00

Muguri de bambus, preparați sau conservați, în ambalaje imediate cu un conținut net peste 5 kg

0 %

31.12.2018

ex 2007 99 50

Piure concentrat de acerola:

—	din genul Malpighia spp.,

—	cu un conținut de zahăr în greutate de minimum 13 %, dar de maximum 30 %

utilizat la fabricarea produselor în industria alimentară sau a băuturilor (1)

9 % (3)

31.12.2017

ex 2007 99 50

Piure concentrat de banană acidifiat, obținut prin fierbere:

—	din genul Musa cavendish.,

—	cu un conținut de zahăr în greutate de minimum 13 %, dar de maximum 30 %

utilizat la fabricarea produselor în industria alimentară sau a băuturilor (1)

11,5 % (3)

31.12.2017

ex 2007 99 50

ex 2007 99 93

Piure concentrat de mango, obținut prin fierbere:

—	din genul Mangifera spp.,

—	cu un conținut de zahăr în greutate de maximum 30 %

utilizat la fabricarea produselor în industria alimentară sau a băuturilor (1)

6 % (3)

31.12.2017

ex 2007 99 50

Piure concentrat de papaia, obținut prin fierbere:

—	din genul Carica spp.,

—	cu un conținut de zahăr în greutate de minimum 13 %, dar de maximum 30 %

utilizat la fabricarea produselor în industria alimentară sau a băuturilor (1)

7,8 % (3)

31.12.2017

ex 2007 99 50

Piure concentrat de guave, obținut prin fierbere:

—	din genul Psidium spp.,

—	cu un conținut de zahăr în greutate de minimum 13 %, dar de maximum 30 %

utilizat la fabricarea produselor în industria alimentară sau a băuturilor (1)

6 % (3)

31.12.2017

ex 2008 93 91

Merișoare uscate îndulcite, exceptând prelucrarea numai prin ambalare, pentru fabricarea produselor industriilor de prelucrare a alimentelor (4)

0 %

31.12.2017

ex 2008 99 48

Piure concentrat de mango:

—	care nu este obținut din concentrat,

—	din genul Mangifera,

—	cu o valoare Brix de minimum 14, dar maximum 20,

folosit la fabricarea produselor din industria băuturilor (1)

6 %

31.12.2015

ex 2008 99 49

ex 2008 99 99

Piure de boysenberry fără semințe, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr

0 %

31.12.2014

ex 2008 99 49

ex 2008 99 99

Frunze de viță de vie albite, din genul Karakishmish, în saramură, conținând în greutate:

—	concentrație de sare mai mare de 6 %,

—	minimum 0,1 % și maximum 1,4 % aciditate exprimată ca acid citric monohidrat și

—	benzoat de sodiu absent sau prezent, dar în concentrație maximă de 2 000 mg/kg conform CODEX STAN 192-1995

utilizate la producerea frunzelor de viță de vie umplute cu orez (1)

0 %

31.12.2017

ex 2009 41 92

ex 2009 41 99

Suc de ananas:

—	care nu este obținut din concentrat,

—	din genul Ananas,

—	cu o valoare Brix de minimum 11, dar maximum 16,

folosit la fabricarea produselor din industria băuturilor (1)

8 %

31.12.2015

ex 2009 49 30

Suc de ananas, altfel decât sub formă de pulbere:

—	cu o valoare Brix de minimum 20, dar maximum 67,

—	cu o valoare de peste 30 EUR la 100 de kg greutate netă,

—	cu adaos de zahăr

folosit la fabricarea produselor din industria alimentară sau a băuturilor (1)

0 %

31.12.2014

ex 2009 81 31

Suc concentrat de merișoare:

—	cu o valoare Brix de minimum 40, dar maximum 66,

—	în ambalaje imediate cu un conținut de minimum 50 l

0 %

31.12.2014

ex 2009 89 79

Suc de mure varietatea Boysen concentrat, cu o valoare Brix cuprinsă între 61 și 65, congelat, în ambalaje imediate cu un conținut minim de 50 l

0 %

31.12.2016

ex 2009 89 79

Concentrat de suc de acerola congelat:

—	cu o valoare Brix de peste 48, dar maximum 67,

—	în ambalaje directe cu un conținut de minimum 50 litri

0 %

31.12.2018

ex 2009 89 79

Suc de fructe de acai concentrat:

—	din specia Euterpe oleracea,

—

congelat,

—	neîndulcit,

—	nu sub formă de pudră,

—	cu o valoare Brix de minimum 23, dar maximum 32,

în ambalaje directe cu un conținut de minimum 10 kg

0 %

31.12.2016

ex 2009 89 99

Apă de cocos netratată, congelată, în ambalaje imediate cu un conținut minim de 50 l

0 %

31.12.2016

ex 2106 10 20

Izolat proteic de soia, cu un conținut de fosfat de calciu de minimum 6,6 %, dar de maximum 8,6 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2106 90 92

Preparat conținând în greutate:

—	peste 30 %, dar nu mai mult de 35 % extract de lemn-dulce,

—	peste 65 %, dar nu mai mult de 70 % tricaprilină,

standardizat în greutate la minimum 3 %, dar nu mai mult de 4 % glabridin

0 %

31.12.2016

ex 2519 90 10

Magnezie topită cu o puritate de minimum 97 % în greutate

0 %

31.12.2016

ex 2804 50 90

Telur de o puritate în greutate de 99,99 % sau mai mult, dar nu mai mult de 99,999 % (CAS RN 13494-80-9)

0 %

31.12.2018

2804 70 00

Fosfor

0 %

31.12.2018

ex 2805 19 90

Litiu (metal) cu o puritate în greutate de minimum 99,7 % (CAS RN 7439-93-2)

0 %

31.12.2017

ex 2805 30 10

Aliaj de ceriu și alte metale din pământuri rare, cu un conținut de ceriu de minimum 47 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2805 30 90

Metale din pământuri rare, scandiu și ytriu cu o puritate de minimum 95 % din greutate

0 %

31.12.2015

ex 2811 19 80

Acid sulfamidic (CAS RN 5329-14-6)

0 %

31.12.2018

ex 2811 19 80

Iodură de hidrogen (CAS RN 10034-85-2)

0 %

31.12.2016

ex 2811 19 80

Acid fosforos (CAS RN 10294-56-1)/acid fosfonic (CAS RN 13598-36-2) utilizat ca ingredient pentru producția de aditivi utilizați în industria policlorurii de vinil (1)

0 %

31.12.2017

ex 2811 22 00

Dioxid de siliciu (CAS RN 7631-86-9) sub formă de pulbere, destinat a fi utilizat în fabricarea coloanelor de cromatografie lichidă de performanță ridicată (HPLC) și a cartușelor de preparare a eșantioanelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 2811 22 00

Bile de siliciu alb poros cu un diametru mai mare de 1 μm, destinate fabricării de cosmetice (1)

0 %

31.12.2016

ex 2812 90 00

Trifluorură de azot (CAS RN 7783-54-2)

0 %

31.12.2018

ex 2816 40 00

Hidroxid de bariu (CAS RN 17194-00-2)

0 %

31.12.2017

ex 2818 10 91

Corindon sinterizat cu structură microcristalină, cu un conținut în greutate de:

—	minimum 94 %, dar maximum 98,5 % α-Al2O3 (CASRN1344-28-1),

—	2 %(± 1,5 %) spinel de magneziu (CASRN1309-48-4),

—	1 %(± 0,6 %) oxid de ytriu (CASRN1314-36-9),

și

—	fie 2 %(± 1,2 %) oxid de lantan (CASRN1312-81-8)

—	fie 2 %(± 1,2 %) oxid de lantan (CASRN1312-81-8) și oxid de neodim (CASRN1313-97-9)

cu sub 50 % din greutatea totală având mărimea particulelor de peste 10 mm

0 %

31.12.2015

ex 2818 20 00

Alumină activată cu o suprafață specifică de minim 350 m2/g

0 %

31.12.2014

ex 2818 30 00

Hidroxid-oxid de aluminiu sub formă de pseudo-boehmită

4 %

31.12.2018

2819 10 00

Trioxid de crom (CAS RN 1333-82-0)

0 %

31.12.2016

ex 2819 90 90

Trioxid de dicrom destinat utilizării în metalurgie (CAS RN 1308-38-9) (1)

0 %

31.12.2016

ex 2823 00 00

Dioxid de titan (CAS RN 13463-67-7):

—	cu o puritate, în greutate, de minimum 99,9 %,

—	cu granule de minimum 1,2 μm și maximum 1,8μm

—	cu o suprafață specifică de minimum 5,0 m2/g și maximum 7,5 m2/g

0 %

31.12.2017

ex 2823 00 00

Dioxid de titan (CAS RN 13463-67-7) cu o puritate de minimum 99,7 % și conținând, în greutate:

—	maximum 0,005 % cumulat potasiu și sodiu (exprimate ca sodiu și potasiu elementar),

—	maximum 0,01 % fosfor (exprimat ca fosfor elementar),

destinat utilizării în metalurgie (1)

0 %

31.12.2017

ex 2825 10 00

Clorură de hidroxilamoniu (CAS RN 5470-11-1)

0 %

31.12.2017

ex 2825 50 00

Oxid de cupru (I sau II), cu un conținut de cupru de minimum 78 % din greutate, dar cu un conținut de clorură de maximum 0,03 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2825 60 00

Dioxid de zirconiu (CAS RN 1314-23-4)

0 %

31.12.2017

ex 2826 19 90

Hexafluorid de tungsten cu o puritate în greutate de 99,9 % sau superioară (CAS RN 7783-82-6)

0 %

31.12.2015

ex 2826 90 80

Hexafluorofosfat de litiu (CAS RN 21324-40-3)

0 %

31.12.2016

ex 2827 39 85

Monoclorură de cupru de puritate minimum 96 % dar maximum 99 % (CAS RN 7758-89-6)

0 %

31.12.2018

ex 2827 39 85

Pentaclorură de stibiu cu puritate de minimum 99 % în greutate (CAS RN 7647-18-9)

0 %

31.12.2016

ex 2827 39 85

Diclorură de mangan (CAS RN 7773-01-5)

0 %

31.12.2014

ex 2827 49 90

Oxidiclorură de zirconiu hidratat

0 %

31.12.2018

ex 2830 10 00

Tetrasulfură de disodiu, cu un conținut de sodiu în greutate de maximum 38 % calculat în substanță uscată

0 %

31.12.2018

ex 2833 29 80

Sulfat de mangan monohidrat (CAS RN 10034-96-5)

0 %

31.12.2018

ex 2833 29 80

Sulfat de zirconiu (CAS RN 14644-61-2)

0 %

31.12.2015

ex 2835 10 00

Hipofosfit de sodiu monohidrat (CAS RN 10039-56-2)

0 %

31.12.2017

ex 2836 91 00

Carbonat de litiu, conținând una sau mai multe din impuritățile următoare, în concentrațiile indicate:

—	arsen: minimum 2 mg/kg,

—	calciu: minimum 200 mg/kg,

—	cloruri: minimum 200 mg/kg,

—	fier: minimum 20 mg/kg,

—	magneziu: minimum 150 mg/kg,

—	metale grele: minimum 20 mg/kg,

—	potasiu: minimum 300 mg/kg,

—	sodiu: minimum 300 mg/kg,

—	sulfați: minimum 200 mg/kg,

determinate conform metodelor prevăzute în Farmacopea Europeana

0 %

31.12.2018

ex 2836 99 17

Carbonat bazic de zirconiu (IV) (CAS RN 15667-84-2)

0 %

31.12.2018

ex 2837 19 00

Cianură de cupru (CAS RN 544-92-3)

0 %

31.12.2018

ex 2837 20 00

Hexacianoferat (II) de tetrasodiu (CAS RN 13601-19-9)

0 %

31.12.2016

ex 2837 20 00

Hexacianoferat (II) de amoniu feric (III) (CAS RN 25869-00-5)

0 %

31.12.2017

ex 2839 19 00

Disilicat de disodiu (CAS RN 13870-28-5)

0 %

31.12.2017

ex 2839 90 00

Silicat de calciu (CAS RN 1344-95-2)

0 %

31.12.2018

2841 30 00

Dicromat de sodiu (CAS RN 10588-01-9)

0 %

31.12.2018

ex 2841 80 00

Wolframat de diamoniu (paratungstat de amoniu) (CAS RN 11120-25-5)

0 %

31.12.2017

ex 2841 90 85

Oxid de cobalt (III) și de litiu, cu un conținut de cobalt de cel puțin 59 % (CAS RN 12190-79-3)

0 %

31.12.2017

ex 2841 90 85

Oxid de potasiu-titan sub formă de pulbere, cu o puritate de cel puțin 99 % (CAS RN 12056-51-8)

0 %

31.12.2018

ex 2842 10 00

Pudră de zeolit beta sintetic

0 %

31.12.2018

ex 2842 10 00

Pulbere de chabazit-zeolit sintetic

0 %

31.12.2014

ex 2842 90 10

Selenat de sodium (CAS RN 13410-01-0)

0 %

31.12.2014

ex 2843 29 00

Oxid de argint, fără conținut de nitrați și carbonați, cu un conținut de argint de minimum 99,99 % în greutate raportat la conținutul de metal, destinat fabricării bateriilor cu oxid de argint (1)

0 %

31.12.2016

2845 10 00

Apă grea (oxid de deuteriu) (Euratom) (CAS RN 7789-20-0)

0 %

31.12.2018

2845 90 10

Deuteriu și compuși de deuteriu; hidrogen și compușii săi, îmbogățiți în deuteriu; amestecuri și soluții conținând aceste produse (Euratom)

0 %

31.12.2018

ex 2845 90 90

Heliu-3 (CAS RN 14762-55-1)

0 %

31.12.2016

ex 2845 90 90

Apă îmbogățită la 95 % sau mai mult cu oxigen-18 (CAS RN 14314-42-2)

0 %

31.12.2018

ex 2845 90 90

(13C)Monoxid de carbon (CAS RN 1641-69-6)

0 %

31.12.2016

ex 2845 90 90

Borură de fier îmbogățită cu bor-10 la un nivel de peste 95 % din greutate (CAS RN 200513-39-9)

0 %

31.12.2018

ex 2846 10 00

ex 3824 90 97

Concentrat de pământuri rare, cu un conținut de oxizi din pământuri rare de minimum 60 %, dar de maximum 95 % din greutate, cu un conținut de oxid de zirconiu, oxid de aluminiu sau oxid de fier de maximum 1 % din fiecare și având o pierdere prin calcinare de minimum 5 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2846 10 00

Tricarbonat de diceriu, chiar hidratat (CAS RN 537-01-9)

0 %

31.12.2018

ex 2846 10 00

Carbonat de ceriu și de lantan, chiar hidratat

0 %

31.12.2018

ex 2846 10 00

Carbonat de ceriu, de lantan, de neodim și de praseodim, chiar hidratat

0 %

31.12.2014

2846 90 00

Compuși anorganici sau organici, ai metalelor rare de ytriu și scandiu ori ai amestecurilor acestor metale, alții decât cei de la subpoziția 2846 10 00

0 %

31.12.2018

ex 2848 00 00

Fosfină (CAS RN 7803-51-2)

0 %

31.12.2018

ex 2850 00 20

Silan (CAS RN 7803-62-5)

0 %

31.12.2018

ex 2850 00 20

Arsină (CAS RN 7784-42-1)

0 %

31.12.2018

ex 2850 00 20

Nitrură de titan având dimensiunea unei particule mai mici de 250 nm (CAS RN 25583-20-4)

0 %

31.12.2017

ex 2850 00 20

Tetrahidrură de germaniu (CAS RN 7782-65-2)

0 %

31.12.2016

ex 2850 00 20

Tetrahidroborat de sodiu (CAS RN 16940-66-2) cu:

—	puritatea în greutate de minimum 98 % și

—	maximum 10 ppm fier

pentru utilizarea ca aditiv la fabricarea articolelor polimerice pentru bariera de oxigen (1)

0 %

31.12.2017

ex 2850 00 60

Azidă de sodiu (CAS RN 26628-22-8)

0 %

31.12.2018

ex 2853 00 90

Izocianat de clorosulfonil (CAS RN 1189-71-5)

0 %

31.12.2016

ex 2903 39 90

Tetrafluorura de carbon (tetrafluormetan) (CAS RN 75-73-0)

0 %

31.12.2018

ex 2903 39 90

Perfluor(4-metil-2-penten) (CAS RN 84650-68-0)

0 %

31.12.2016

ex 2903 39 90

2,3,3,3-Tetrafluor -1- propenă (CAS RN 754-12-1)

0 %

31.12.2017

ex 2903 39 90

Perfluoretan (CAS RN 76-16-4)

0 %

31.12.2018

ex 2903 39 90

1,1-Difluoretan (CAS RN 75-37-6)

0 %

31.12.2018

ex 2903 39 90

1,1,1,3,3-Pentafluorpropan (CAS RN 460-73-1)

0 %

31.12.2018

ex 2903 39 90

1,1,1,2-Tetrafluoretan, certificat fără miros, conținând în greutate maximum:

—	600 ppm 1,1,2,2-tetrafluoretan

—	2 ppm pentafluoretan

—	2 ppm clordifluormetan

—	2 ppm clorpentafluoretan

—	2 ppm diclordifluormetan

utilizat pentru fabricarea propulsorului cu grad farmaceutic pentru dozele exacte de inhalanți de uz medical (CAS RN 811-97-2) (1)

0 %

31.12.2016

ex 2903 39 90

Trans-1,3,3,3-tetrafluorprop-1-enă (CAS RN 1645-83-6)

0 %

31.12.2018

ex 2903 39 90

Hexafluorpropenă (CAS RN 116-15-4)

0 %

31.12.2016

ex 2903 77 30

1,1,1-Triclortrifluoretan (CAS RN 354-58-5)

0 %

31.12.2018

ex 2903 77 90

Clortrifluoretilenă (CAS RN 79-38-9)

0 %

31.12.2016

ex 2903 89 90

1,6,7,8,9,14,15,16,17,17,18,18-Dodecacloropentaciclo[12.2.1.16,9.02,13.05,10]octadeca-7,15-diena (CAS RN 13560-89-9)

0 %

31.12.2018

ex 2903 89 90

Octafluorciclopentenă (CAS RN 559-40-0)

0 %

31.12.2016

ex 2903 89 90

Hexabromociclododecan

0 %

31.12.2016

ex 2903 89 90

Clorociclopentan (CAS RN 930-28-9)

0 %

31.12.2017

ex 2903 99 90

1,2-Bis(pentabromfenil)etan (CAS RN 84852-53-9)

0 %

31.12.2018

ex 2903 99 90

2,6-Diclortoluen, cu o puritate de minimum 99 % din greutate și cu un conținut de:

—	maximum 0,001 mg/kg tetraclordibenzodioxine,

—	maximum 0,001 mg/kg tetraclordibenzofurani,

—	maximum 0,2 mg/kg tetraclorbifenili

0 %

31.12.2018

ex 2903 99 90

Fluorobenzen (CAS RN 462-06-6)

0 %

31.12.2018

ex 2903 99 90

α,α,α′,α′-Tetracloro-o-xilen (CAS RN 25641-99-0)

0 %

31.12.2015

ex 2903 99 90

1-Brom-3,4,5-trifluor benzen (CAS RN 138526-69-9)

0 %

31.12.2018

ex 2903 99 90

2-Bromo-9H-fluoren(CAS RN 1133-80-8)

0 %

31.12.2018

ex 2904 10 00

p-Stirensulfonat de sodiu (CAS RN 2695-37-6)

0 %

31.12.2014

ex 2904 10 00

2-Metilprop-2-enă-1-sulfonat de sodiu (CAS RN 1561-92-8)

0 %

31.12.2014

ex 2904 20 00

Nitrometan (CAS RN 75-52-5)

0 %

31.12.2015

ex 2904 20 00

Nitroetan (CAS RN 79-24-3)

0 %

31.12.2015

ex 2904 20 00

1-Nitropropan (CAS RN 108-03-2)

0 %

31.12.2015

ex 2904 20 00

2-Nitropropan (CAS RN 79-46-9)

0 %

31.12.2014

ex 2904 90 40

Trichloronitrometan, destinat fabricării produselor clasificate la subpoziția tarifară 3808 92 (CAS RN 76-06-2) (1)

0 %

31.12.2014

ex 2904 90 95

1-Clor-2,4-dinitrobenzen (CAS RN 97-00-7)

0 %

31.12.2014

ex 2904 90 95

Clorura de tosil (CAS RN 98-59-9)

0 %

31.12.2014

ex 2904 90 95

Clorură de 4-clorobenzensulfonil (CAS RN 98-60-2)

0 %

31.12.2017

ex 2904 90 95

Clorură de etan-sulfonil (CAS RN 594-44-5)

0 %

31.12.2018

ex 2905 19 00

Terț-butanolat de potasiu (CAS RN 865-47-4), chiar sub formă de soluție în tetrahidrofuran în conformitate cu nota 1e de la capitolul 29 din NC

0 %

31.12.2018

ex 2905 19 00

2,6-Dimetil-4-heptanol (CAS RN 108-82-7)

0 %

31.12.2018

ex 2905 19 00

2,6-Dimetilheptan-2-ol (CAS RN 13254-34-7)

0 %

31.12.2014

ex 2905 19 00

Tetrabutanolat de titan (CAS RN 5593-70-4)

0 %

31.12.2017

ex 2905 19 00

Tetraisopropoxid de titan (CAS RN 546-68-9)

0 %

31.12.2017

ex 2905 19 00

Tetraetanolat de titan (CAS RN 3087-36-3)

0 %

31.12.2018

ex 2905 29 90

3,5-Dimetilhex-1-in-3-ol (CAS RN 107-54-0)

0 %

31.12.2014

ex 2905 29 90

Dec-9-een-1-ol (CAS RN 13019-22-2)

0 %

31.12.2014

ex 2905 29 90

Dodeca-8,10-dien-1-ol (CAS RN 33956-49-9)

0 %

31.12.2015

ex 2905 39 95

Propan-1,3-diol (CAS RN 504-63-2)

0 %

31.12.2015

ex 2905 39 95

Butan-1,2-diol (CAS RN 584-03-2)

0 %

31.12.2016

ex 2905 39 95

2,4,7,9-Tetrametil-4,7-decandiol (CAS RN 17913-76-7)

0 %

31.12.2016

ex 2905 39 95

1,10-Decandiol (CAS RN 112-47-0)

0 %

31.12.2017

ex 2905 39 95

2-Metil-2-propilpropan-1,3-diol (CAS RN 78-26-2)

0 %

31.12.2018

ex 2905 49 00

Etilidintrimetanol (CAS RN 77-85-0)

0 %

31.12.2014

ex 2905 59 98

2,2,2-Trifluoroetanol (CAS RN 75-89-8)

0 %

31.12.2014

2906 11 00

Mentol (CAS RN 1490-04-6)

0 %

31.12.2018

ex 2906 19 00

Ciclo-1,4-hexilendimetanol (CAS RN 105-08-8)

0 %

31.12.2018

ex 2906 19 00

4,4′-Izopropilidendiciclohexanol (CAS RN 80-04-6)

0 %

31.12.2018

ex 2906 29 00

2,2′-(m-Fenilen)-2-dipropanol (CAS RN 1999-85-5)

0 %

31.12.2014

ex 2906 29 00

1-Hidroximetil-4-metil-2,3,5,6-tetrafluorbenzen (CAS RN 79538-03-7)

0 %

31.12.2018

ex 2906 29 00

2-Feniletanol (CAS RN 60-12-8)

0 %

31.12.2017

ex 2907 15 90

2-Naftol (CAS RN 135-19-3)

0 %

31.12.2016

ex 2907 19 90

2,3,5-Trimetilfenol (CAS RN 697-82-5)

0 %

31.12.2014

ex 2907 19 90

Bifenil-4-ol (CAS RN 92-69-3)

0 %

31.12.2018

ex 2907 21 00

Rezorcinol (CAS RN 108-46-3)

0 %

31.12.2018

ex 2907 23 00

4,4′-Izopropilidendifenol (CAS RN 80-05-7)

0 %

31.12.2017

ex 2907 29 00

6,6′-Di-terț-butil-4,4′-butilidenedi-m-cresol (CAS RN 85-60-9)

0 %

31.12.2018

ex 2907 29 00

4,4′-(3,3,5-Trimetilciclohexiliden)difenol (CAS RN 129188-99-4)

0 %

31.12.2018

ex 2907 29 00

4,4′,4″-Etilidintrifenol (CAS RN 27955-94-8)

0 %

31.12.2018

ex 2907 29 00

4-[2-(4-Hidroxi-3-prop-2-enilfenil)propan-2-il]-2-prop-2-enilfenol (CAS RN 1745-89-7)

0 %

31.12.2016

ex 2907 29 00

2,3,5-Trimetilhidrochinonă (CAS RN 700-13-0)

0 %

31.12.2016

ex 2907 29 00

2-Metilhidrochinonă (CAS RN 95-71-6)

0 %

31.12.2016

ex 2907 29 00

6,6′,6"-Triciclohexil-4,4′,4"-butan-1,1,3-triyltri(m-crezol) (CAS RN 111850-25-0)

0 %

31.12.2018

ex 2907 29 00

Bifenil-2,2′-diol (CAS RN 1806-29-7)

0 %

31.12.2017

ex 2907 29 00

2,2′,2″,6,6′,6″-Hexa-tert-butil-a,a′,a″-(mesitilen-2,4,6-triyl)tri-p-crezol (CAS RN 1709-70-2)

0 %

31.12.2018

ex 2907 29 00

Floroglucinol, chiar hidratat

0 %

31.12.2018

ex 2908 19 00

Pentafluorofenol (CAS RN 771-61-9)

0 %

31.12.2018

ex 2908 19 00

4,4′-(Perfluoroizopropiliden)difenol (CAS RN 1478-61-1)

0 %

31.12.2018

ex 2908 99 00

4-Nitrofenol (CAS RN 100-02-7)

0 %

31.12.2018

ex 2908 99 00

Acid 4,5-dihidroxinaftalen-2,7-disulfonic (CAS RN 148-25-4)

0 %

31.12.2017

ex 2909 19 90

Oxid de bis(2-cloretil) (CAS RN 111-44-4)

0 %

31.12.2018

ex 2909 19 90

Amestecuri de izomeri de oxid de nonafluorbutil și de metil sau de oxid de nonafluorbutil și de etil, cu o puritate minimum 99 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2909 19 90

3-Etoxi-perfluor-2-metilhexan (CAS RN 297730-93-9)

0 %

31.12.2016

ex 2909 19 90

1-Metoxiheptafluoropropan (CAS RN 375-03-1)

0 %

31.12.2018

ex 2909 20 00

8-Metoxicedran (CAS RN 19870-74-7)

0 %

31.12.2016

ex 2909 30 38

Oxid de bis(pentabromfenil) (CAS RN 1163-19-5)

0 %

31.12.2018

ex 2909 30 38

1,1′-Propan-2,2-diilbis[3,5-dibromo-4-(2,3-dibromopropoxi)benzen] (CAS RN 21850-44-2)

0 %

31.12.2016

ex 2909 30 90

2-(Fenilmetoxi)naftalină (CAS RN 613-62-7)

0 %

31.12.2014

ex 2909 30 90

1,2-Bis(3-metilfenoxi)etan (CAS RN 54914-85-1)

0 %

31.12.2014

ex 2909 30 90

3,4,5-Trimetoxitoluen (CAS RN 6443-69-2)

0 %

31.12.2015

ex 2909 50 00

4-(2-Metoxietil)fenol (CAS RN 56718-71-9)

0 %

31.12.2018

ex 2909 50 00

Ubichinol (CAS RN 992-78-9)

0 %

31.12.2015

ex 2909 60 00

Peroxid de bis(α,α-dimetilbenzil) (CAS RN 80-43-3)

0 %

31.12.2018

ex 2909 60 00

1,4-Di(2-tert-butilperoxi-izopropil)benzen (CAS RN 25155-25-3)

0 %

31.12.2016

ex 2910 90 00

1,2-Epoxiciclohexan (CAS RN 286-20-4)

0 %

31.12.2018

ex 2910 90 00

2,3-Epoxi-1-propanol (glicidol) (CAS RN 556-52-5)

0 %

31.12.2018

ex 2910 90 00

Oxid de alil și glicidil (CAS RN 106-92-3)

0 %

31.12.2016

ex 2912 29 00

(2E,4E,6E,8E,10E,12E)-2,7,11-Trimetil-13-(2,6,6-trimetil-1-ciclohexen-1-il)-2,4,6,8,10,12-tridecahexaenal (CAS RN 1638-05-7)

0 %

31.12.2016

ex 2912 29 00

4-Izobutilbenzaldehidă (CAS RN 40150-98-9)

0 %

31.12.2017

ex 2912 29 00

3,4-Dimetilbenzaldehidă (CAS RN 5973-71-7)

0 %

31.12.2018

ex 2912 49 00

3-Fenoxibenzaldehidă (CAS RN 39515-51-0)

0 %

31.12.2018

ex 2912 49 00

4-Hidroxibenzaldehidă (CAS RN 123-08-0)

0 %

31.12.2017

ex 2912 49 00

Salicilaldehidă (CAS RN 90-02-8)

0 %

31.12.2015

ex 2914 19 90

Heptan-2-onă (CAS RN 110-43-0)

0 %

31.12.2017

ex 2914 19 90

3-Metilbutanonă (CAS RN 563-80-4)

0 %

31.12.2017

ex 2914 19 90

Pentan-2-onă (CAS RN 107-87-9)

0 %

31.12.2017

ex 2914 29 00

Ciclohexa-8-decanonă (CAS RN 3100-36–5)

0 %

31.12.2018

ex 2914 29 00

(R)-p-Menta-1(6),8-dien-2-onă (CAS RN 6485-40-1)

0 %

31.12.2015

ex 2914 29 00

Camfor

0 %

31.12.2018

ex 2914 29 00

trans-β-Damascon (CAS RN 23726-91-2)

0 %

31.12.2016

ex 2914 39 00

Benzofenonă (CAS RN 119-61-9)

0 %

31.12.2017

ex 2914 39 00

4-Fenilbenzofenonă (CAS RN 2128-93-0)

0 %

31.12.2018

ex 2914 39 00

4-Metilbenzofenonă (CAS RN 134-84-9)

0 %

31.12.2018

ex 2914 39 00

Benzil (CAS RN 134-81-6)

0 %

31.12.2017

ex 2914 39 00

4′-Metilacetofenonă (CAS RN 122-00-9)

0 %

31.12.2017

ex 2914 50 00

3′-Hidroxiacetofenonă (CAS RN 121-71-1)

0 %

31.12.2015

ex 2914 50 00

4′-Metoxi-acetofenonă (CAS RN 100-06-1)

0 %

31.12.2018

ex 2914 50 00

2′-Hidroxiacetofenonă (CAS RN 118-93-4)

0 %

31.12.2018

ex 2914 50 00

2,7-Dihidroxi-9-fluorenonă (CAS RN 42523-29-5)

0 %

31.12.2018

ex 2914 50 00

4-(4-Hidroxifenil)butan-2-onă (CAS RN 5471-51-2)

0 %

31.12.2016

ex 2914 50 00

3,4-Dihidroxibenzofenonă (CAS RN 10425-11-3)

0 %

31.12.2017

ex 2914 50 00

2,2-Dimetoxi-2-fenilacetatofenonă (CAS RN 24650-42-8)

0 %

31.12.2017

ex 2914 50 00

16α,17α-Epoxi-3β-hidrogenpregn-5-en-20-onă (CAS RN 974-23-2)

0 %

31.12.2017

ex 2914 50 00

2′,6′-Dihidroxiacetofenonă (CAS RN 699-83-2)

0 %

31.12.2018

ex 2914 69 90

2-Etilantrachinonă (CAS RN 84-51-5)

0 %

31.12.2018

ex 2914 69 90

2-Pentilantrachinonă (CAS RN 13936-21-5)

0 %

31.12.2014

ex 2914 69 90

1,4-Dihidroxiantrachinonă (CAS RN 81-64-1)

0 %

31.12.2018

ex 2914 69 90

p-Benzochinonă (CAS RN 106-51-4)

0 %

31.12.2016

ex 2914 70 00

2,4′-Difluorbenzofenonă (CAS RN 342-25-6)

0 %

31.12.2017

ex 2914 70 00

Perfluor (2-metil-3-pentanona) (CAS RN 756-13-8)

0 %

31.12.2018

ex 2914 70 00

3′-Clorpropiofenonă (CAS RN 34841-35-5)

0 %

31.12.2018

ex 2914 70 00

4′-terț-Butil-2′,6′-dimetil-3′,5′-dinitroacetofenonă (CAS RN 81-14-1)

0 %

31.12.2015

ex 2914 70 00

4-Cloro-4′-hidroxibenzofenonă (CAS RN 42019-78-3)

0 %

31.12.2016

ex 2915 29 00

Triacetat de antimoniu (CAS RN 6923-52-0)

0 %

31.12.2018

ex 2915 39 00

Acetat de izopentil (CAS RN 123-92-2)

0 %

31.12.2017

ex 2915 39 00

tert-Butil acetat (CAS RN 540-88-5)

0 %

31.12.2018

ex 2915 39 00

3-Acetilfenil acetat (CAS RN 2454-35-5)

0 %

31.12.2014

ex 2915 39 00

Acetat de dodec-8-enil (CAS RN 28079-04-1)

0 %

31.12.2015

ex 2915 39 00

Acetat de dodeca-7,9-dienil (CAS RN 54364-62-4)

0 %

31.12.2015

ex 2915 39 00

Acetat de dodec-9-enil (CAS RN 16974-11-1)

0 %

31.12.2015

ex 2915 39 00

Acetat de izobornil (CAS RN 125-12-2)

0 %

31.12.2016

ex 2915 39 00

Acetat de 1- feniletil (CAS RN 93-92-5)

0 %

31.12.2016

ex 2915 39 00

2-terț-Butilciclohexil acetat (CAS RN 88-41-5)

0 %

31.12.2018

ex 2915 60 19

Butirat de etil (CAS RN 105-54-4)

0 %

31.12.2017

ex 2915 90 70

Clorură de 3,3-dimetilbutiril (CAS RN 7065-46-5)

0 %

31.12.2017

ex 2915 90 70

Acid nonanoic (acid pelargonic) (CAS RN 112-05-0)

0 %

31.12.2018

ex 2915 90 70

Heptanoat de alil (CAS RN 142-19-8)

0 %

31.12.2014

ex 2915 90 70

Trietil ortoformat (CAS RN 122-51-0)

0 %

31.12.2018

ex 2915 90 70

Etil-6,8-diclorooctanoat (CAS RN 1070-64-0)

0 %

31.12.2015

ex 2915 90 70

Complexe de neodecanoat borat de cobalt, cu o puritate de minimum 92 % în greutate (CAS RN 68457-13-6)

0 %

31.12.2016

ex 2915 90 70

Clorură de 2,2-dimetilbutiril (CAS RN 5856-77-9)

0 %

31.12.2017

ex 2915 90 70

Difluoroacetat etilic (CAS RN 454-31-9)

0 %

31.12.2016

ex 2916 12 00

Acrilat de 2-tert-butil-6-(3-tert-butil-2-hidroxi-5-metilbenzil)-4-metilfenil (CAS RN 61167-58-6)

0 %

31.12.2018

ex 2916 12 00

Acrilat de 2,4-di-tert-pentil-6-[1-(3,5-di-tert-pentil-2-hidroxifenil)etil]fenil (CAS RN 123968-25-2)

0 %

31.12.2018

ex 2916 12 00

Acrilat de 2-(2-viniloxietoxi)etil (CAS RN 86273-46-3)

0 %

31.12.2017

ex 2916 13 00

Metacrilat de hidroxizinc, sub formă de pulbere (CAS RN 63451-47-8)

0 %

31.12.2014

ex 2916 13 00

Dimetacrilat de zinc, sub formă de pulbere (CAS RN 13189-00-9)

0 %

31.12.2018

ex 2916 14 00

Metacrilat de 2,3-epoxipropil (CAS RN 106-91-2)

0 %

31.12.2018

ex 2916 19 95

Metil 3,3-dimetilpent-4-enoat (CAS RN 63721-05-1)

0 %

31.12.2018

ex 2916 19 95

Acid sorbic utilizat la fabricarea hranei pentru animale (CAS RN 110-44-1) (1)

0 %

31.12.2018

ex 2916 20 00

2,2-Dimetil-3-(2-metilpropenil)ciclopropancarboxilat de etil (CAS RN 97-41-6)

0 %

31.12.2018

ex 2916 20 00

Acid 3-ciclohexilpropionic (CAS RN 701-97-3)

0 %

31.12.2015

ex 2916 31 00

Benzoat de benzil (CAS RN 120-51-4)

0 %

31.12.2016

ex 2916 39 90

Acid 2,3,4,5-tetrafluorobenzoic (CAS RN 1201-31-6)

0 %

31.12.2016

ex 2916 39 90

Acid 2-cloro-5-nitrobenzoic (CAS RN 2516-96-3)

0 %

31.12.2016

ex 2916 39 90

Clorura de 3,5-Diclorbenzoil (CAS RN 2905-62-6)

3,6 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Clorură de 2-metil-3-(4-fluorofenil)-propionil (CAS RN 1017183-70-8)

0 %

31.12.2015

ex 2916 39 90

Clorură de 2,4,6-trimetilbenzoil (CAS RN 938-18-1)

0 %

31.12.2015

ex 2916 39 90

Metil 4-terț-butilbenzoat (CAS RN 26537-19-9)

0 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Acid 6-bromonaftalen-2-carboxilic (CAS RN 5773-80-8)

0 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Acid 2-clorobenzoic (CAS RN 118-91-2)

0 %

31.12.2016

ex 2916 39 90

Clorură de 3,5-dimetilbenzoil (CAS RN 6613-44-1)

0 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Acid 4-tert-butilbenzoic (CAS RN 98-73-7)

0 %

31.12.2017

ex 2916 39 90

Clorură de 4-etilbenzoil (CAS RN 16331-45-6)

0 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Ibuprofen (DCI) (CAS RN 15687-27-1)

0 %

31.12.2018

ex 2916 39 90

Acid m-toluic (CAS RN 99-04-7)

0 %

31.12.2017

ex 2916 39 90

Acid (2,4,5-trifluorofenil)acetic (CAS RN 209995-38-0)

0 %

31.12.2017

ex 2917 11 00

Oxalat de bis(p-metilbenzil) (CAS RN 18241-31-1)

0 %

31.12.2018

ex 2917 11 00

Oxalat de cobalt (CAS RN 814-89-1)

0 %

31.12.2014

ex 2917 19 10

Malonat de dimetil (CAS RN 108-59-8)

0 %

31.12.2014

ex 2917 19 10

Malonat de dietil (CAS RN 105-53-3)

0 %

31.12.2017

ex 2917 19 90

1,2-Bis(ciclohexiloxicarbonil)etansulfonat de sodiu (CAS RN 23386-52-9)

0 %

31.12.2018

ex 2917 19 90

Brasilat de etilen (CAS RN 105-95-3)

0 %

31.12.2014

ex 2917 19 90

Acid tetradecanedioic (CAS RN 821-38-5)

0 %

31.12.2015

ex 2917 19 90

Acid itaconic (CAS RN 97-65-4)

0 %

31.12.2018

ex 2917 20 00

Anhidridă 1,4,5,6,7,7-hexaclor-8,9,10-trinorborn-5-ena-2,3-dicarboxilică (CAS RN 115-27-5)

0 %

31.12.2018

ex 2917 20 00

Anhidridă 3-metil-1,2,3,6-tetrahidroftalică (CAS RN 5333-84-6)

0 %

31.12.2018

ex 2917 34 00

Dialil ftalat (CAS RN 131-17-9)

0 %

31.12.2018

ex 2917 39 95

Dibutil-1,4-benzendicarboxilat (CAS RN 1962-75-0)

0 %

31.12.2015

ex 2917 39 95

Dianhidrida benzen-1,2:4,5-tetracarboxilica (CAS RN 89-32-7)

0 %

31.12.2015

ex 2918 16 00

Digluconat de calciu monohidrat (CAS RN 66905-23-5), utilizat la fabricarea de gluconat lactat de calciu (CAS RN 11116-97-5) (1)

0 %

31.12.2018

ex 2918 19 98

L-Acid malic (CAS RN 97-67-6)

0 %

31.12.2018

ex 2918 29 00

Acizi monohidroxinaftoici

0 %

31.12.2018

ex 2918 29 00

3,4,5-Trihidroxibenzoat de propil (CAS RN 121-79-9)

0 %

31.12.2017

ex 2918 29 00

Bis[3-(3,5-di-tert-butil-4-hidroxifenil)propionat] de hexametilenă (CAS RN 35074-77-2)

0 %

31.12.2018

ex 2918 29 00

Esteri metil-, etil-, propil- sau butil ai acidului 4-hidroxibenzoic sau sărurile de sodiu ale acestora (CAS RN 35285-68-8, 99-76-3, 5026-62-0, 94-26-8, 94-13-3, 35285-69-9, 120-47-8, 36457-20-2 or 4247-02-3)

0 %

31.12.2016

ex 2918 30 00

2-benzoilbenzoat de metil (CAS RN 606-28-0)

0 %

31.12.2018

ex 2918 30 00

Acetoacetat de etil (CAS RN 141-97-9)

0 %

31.12.2017

ex 2918 99 90

3,4-Epoxiciclohexilmetil 3,4-epoxiciclohexancarboxilate (CAS RN 2386-87-0)

0 %

31.12.2018

ex 2918 99 90

2,3-Epoxi-3-fenilbutirat de etil (CAS RN 77-83-8)

0 %

31.12.2017

ex 2918 99 90

Metil 3-metoxiacrilat (CAS RN 5788-17-0)

0 %

31.12.2014

ex 2918 99 90

Metil 2-(4-hidroxifenoxi)propionat (CAS RN 96562-58-2)

0 %

31.12.2018

ex 2918 99 90

trans-4-Hidroxi-3-metoxicinamic acid (CAS RN 1135-24-6)

0 %

31.12.2018

ex 2918 99 90

Metil 3,4,5-trimetoxibenzoat (CAS RN 1916-07-0)

0 %

31.12.2018

ex 2918 99 90

3,4,5-Trimetoxibenzoic acid (CAS RN 118-41-2)

0 %

31.12.2018

ex 2918 99 90

(3-Metilbutoxi)-acetat de alil (CAS RN 67634-00-8)

0 %

31.12.2014

ex 2918 99 90

5-[2-Clor-4-(trifluorometil)fenoxi]-2-nitrobenzoat de sodiu (CAS RN 62476-59-9)

0 %

31.12.2016

ex 2919 90 00

2,2′-Metilenbis(4,6-di-tert-butilfenil) fosfat, sare monosodiu (CAS RN 85209-91-2)

0 %

31.12.2018

ex 2919 90 00

Hidroxibis[2,2′-metilenbis(4,6-di-tert-butilfenil)fosfat] de aluminiu (CAS RN 151841-65-5)

0 %

31.12.2018

ex 2919 90 00

Tri-n-hexilfosfat (CAS RN 2528-39-4)

0 %

31.12.2018

ex 2919 90 00

Fosfat de trietil (CAS RN 78-40-0)

0 %

31.12.2016

ex 2920 19 00

Fenitrotion (ISO) (CAS RN 122-14-5)

0 %

31.12.2018

ex 2920 19 00

Tolclofos-metil (ISO) (CAS RN 57018-04-9)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 10

Sulfat de dietil (CAS RN 64-67-5)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 10

Dicarbonat de dialil și de 2,2′-oxidietil (CAS RN 142-22-3)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 10

Carbonat de dimetil (CAS RN 616-38-6)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 10

Dicarbonat de di-tert-butil (CAS RN 24424-99-5)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 10

Metil carbonat de 2,4-di-terț-butil-5-nitrofenil (CAS RN 873055-55-1)

0 %

31.12.2017

2920 90 30

Fosfit de trimetil (trimetoxifosfina) (CAS RN 121-45-9)

0 %

31.12.2018

2920 90 40

Fosfit de trietil (CAS RN 122-52-1)

0 %

31.12.2016

ex 2920 90 85

O,O′-Dioctadecilbis(fosfit) de pentaeritritol (CAS RN 3806-34-6)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 85

Fosfit de tris(metilfenil) (CAS RN 25586-42-9)

0 %

31.12.2015

ex 2920 90 85

2,2′-[[3,3′,5,5′-Tetrakis(1,1-dimetiletil)[1,1′-bifenil]-2,2′-diil]bis(oxi)]bis[bifenil-1,3,2-dioxafosfepină], (CAS RN 138776-88-2)

0 %

31.12.2015

ex 2920 90 85

Difosfit de bis(2,4-dicumilfenil) pentaeritritol (CAS RN 154862-43-8)

0 %

31.12.2015

ex 2920 90 85

Fosetil de aluminiu (CAS RN 39148-24-8)

0 %

31.12.2018

ex 2920 90 85

Bis(neopentilglicolat)diboron (CAS RN 201733-56-4)

0 %

31.12.2018

ex 2921 19 50

ex 2929 90 00

Dietilamino-trietoxisilan (CAS RN 35077-00-0)

0 %

31.12.2014

ex 2921 19 60

Clorură de 2-(N,N-dietilamino)etil, clorhidrat (CAS RN 869-24-9)

0 %

31.12.2017

ex 2921 19 99

Etil(2-metilalil)amină (CAS RN 18328-90-0)

0 %

31.12.2018

ex 2921 19 99

Alilamină (CAS RN 107-11-9)

0 %

31.12.2018

ex 2921 19 99

Tetrakis(etilmetilamino) zirconiu (IV), (CAS RN 175923-04-3)

0 %

31.12.2018

ex 2921 19 99

Triclorură (N,N-Dimetiloctilamină) de bor (1:1) (CAS RN 34762-90-8)

0 %

31.12.2017

ex 2921 29 00

Tris[3-(dimetilamino)propil]amină (CAS RN 33329-35-0)

0 %

31.12.2018

ex 2921 29 00

Bis[3-(dimetilamino)propil]metilamină (CAS RN 3855-32-1)

0 %

31.12.2018

ex 2921 29 00

Decametilendiamină (CAS RN 646-25-3)

0 %

31.12.2015

ex 2921 29 00

N′-[3-(Dimetilamino)propil]-N,N-dimetilpropan-1,3-diamină, (CAS RN 6711-48-4)

0 %

31.12.2016

ex 2921 30 99

1,3-Ciclohexandimetanamină (CAS RN 2579-20-6)

0 %

31.12.2015

ex 2921 30 99

Ciclopropilamină (CAS RN 765-30-0)

0 %

31.12.2017

ex 2921 42 00

Acid 4-Amino-3-nitrobenzensulfonic (CAS RN 616-84-2)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

3-Cloranilină (CAS RN 108-42-9)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

Hidrogen-2-aminobenzen-1,4-disulfonat de sodiu (CAS RN 24605-36-5)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

2-Nitroanilină (CAS RN 88-74-4)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

2,4,5-Tricloranilină (CAS RN 636-30-6)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

Acid 3-aminobenzensulfonic (CAS RN 121-47-1)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

Acid 2-aminobenzen-1,4-disulfonic (CAS RN 98-44-2)

0 %

31.12.2014

ex 2921 42 00

4-Clor-2-nitroanilină (CAS RN 89-63-4)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

2-Cloro-4-nitroanilină (CAS RN 121-87-9)

0 %

31.12.2015

ex 2921 42 00

3,5-dicloranilină (CAS RN 626-43-7)

0 %

31.12.2018

ex 2921 42 00

2,5-Dicloranilină de o puritate de minimum 99,5 % în greutate (CAS RN 95-82-9)

0 %

31.12.2017

ex 2921 42 00

N-Metilanilină (CAS RN 100-61-8)

0 %

31.12.2017

ex 2921 42 00

Acid 3,4-dicloranilină-6-sulfonic (CAS RN 6331-96-0)

0 %

31.12.2017

ex 2921 43 00

Acid 4-amino-6-clortoluen-3-sulfonic (CAS RN 88-51-7)

0 %

31.12.2018

ex 2921 43 00

3-Nitro-p-toluidină (CAS RN 119-32-4)

0 %

31.12.2018

ex 2921 43 00

Acid 4-aminotoluen-3-sulfonic (CAS RN 88-44-8)

0 %

31.12.2018

ex 2921 43 00

4-Aminobenzotrifluorură (CAS RN 455-14-1)

0 %

31.12.2015

ex 2921 43 00

3-Trifluorometilanilină (CAS RN 98-16-8)

0 %

31.12.2015

ex 2921 43 00

N-Etil-m-toluidină (CAS RN 102-27-2)

0 %

31.12.2016

ex 2921 43 00

6-Cloro-α,α,α-trifluoro-m-toluidină (CAS RN 121-50-6)

0 %

31.12.2017

ex 2921 44 00

Difenilamină (CAS RN 122-39-4)

0 %

31.12.2018

ex 2921 45 00

Hidrogeno-3-aminonaftalen-1,5-disulfonat de sodiu (CAS RN 4681-22-5)

0 %

31.12.2014

ex 2921 45 00

Acid 2-aminonaftalen-1,5-disulfonic (CAS RN 117-62-4) sau una dintre sărurile sale de sodiu (CAS RN 19532-03-7) sau (CAS RN 62203-79-6)

0 %

31.12.2018

ex 2921 45 00

1-Naftilamină (CAS RN 134-32-7)

0 %

31.12.2014

ex 2921 45 00

Acid 7-aminonaftalen-1,3,6-trisulfonic (CAS RN 118-03-6)

0 %

31.12.2018

ex 2921 49 00

Pendimetalină (ISO) (CAS RN 40487-42-1)

3,5 %

31.12.2018

ex 2921 49 00

N-1-Naftilanilină (CAS RN 90-30-2)

0 %

31.12.2018

ex 2921 49 00

N-Benzil-N-etilanilină (CAS RN 92-59-1)

0 %

31.12.2014

ex 2921 49 00

2-Clorobenzilamină (CAS RN 89-97-4)

0 %

31.12.2015

ex 2921 49 00

4-Heptafluoroisopropil-2-metilanilină (CAS RN 238098-26-5)

0 %

31.12.2015

ex 2921 49 00

4-Izopropilanilină (CAS RN 99-88-7)

0 %

31.12.2017

ex 2921 51 19

Toluen diamina (TDA), cu un conținut de 4-metil-meta-fenilendiamină de minimum 78 %, dar maximum 82 % din greutate, cu un conținut de 2-metil-meta-fenilendiamină de minimum 18 %, dar de maximum 22 % din greutate și cu un conținut rezidual (reziduu) de gudron de maximum 0,23 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 2921 51 19

Sulfat de 2-metil-p-fenilendiamină (CAS RN 615-50-9)

0 %

31.12.2018

ex 2921 51 19

p-Fenilendiamină (CAS RN 106-50-3)

0 %

31.12.2016

ex 2921 51 19

Derivați mono- și diclorurați ai p-fenilenediaminei și ai p-diaminotoluenului

0 %

31.12.2014

ex 2921 51 19

Acid 2,4-diaminobenzensulfonic (CAS RN 88-63-1)

0 %

31.12.2018

ex 2921 59 90

Amestec de izomeri de 3,5-dietiltoluendiamină

0 %

31.12.2018

ex 2921 59 90

Diclorhidrat de 3,3′-diclorbenzidină (CAS RN 612-83-9)

0 %

31.12.2017

ex 2921 59 90

Acid 4,4′-diaminostilben-2,2′-disulfonic (CAS RN 81-11-8)

0 %

31.12.2018

ex 2921 59 90

N-Etil-N′,N′-dimetil-N-fenil-etilen-1,2-diamină (CAS RN 27692-91-7)

0 %

31.12.2014

ex 2921 59 90

Diclorhidrat de (2R,5R)-1,6-difenilhexan-2,5-diamină (CAS RN 1247119-31-8)

0 %

31.12.2017

ex 2922 19 85

Clorhidrat de 2-(2-metoxifenoxi) etilamină (CAS RN 64464-07-9)

0 %

31.12.2017

ex 2922 19 85

Bis(trietanolamin)diizopropoxid de titan (CAS RN 36673-16-2)

0 %

31.12.2017

ex 2922 19 85

N,N,N′,N′-Tetrametil-2,2′-oxibis(etilamină) (CAS RN 3033-62-3)

0 %

31.12.2018

ex 2922 19 85

Benzoat de 2-(dimetilamino)etil (CAS RN 2208-05-1)

0 %

31.12.2014

ex 2922 19 85

2-[2-Hidroxietil(octadecil)amino]etanol (CAS RN 10213-78-2)

0 %

31.12.2016

ex 2922 19 85

2-(2-Metoxifenoxi)etilamină (CAS RN 1836-62-0)

0 %

31.12.2018

ex 2922 19 85

N,N,N′-trimetil-N′-(2-hidroxi-etil) 2,2′-oxibis(etilamină), (CAS RN 83016-70-0)

0 %

31.12.2018

ex 2922 19 85

trans-4-Aminociclohexanol (CAS RN 27489-62-9)

0 %

31.12.2018

ex 2922 19 85

D-(-)-treo-2-amino-1-(p-nitrofenil)propan-1,3-diol (CAS RN 716-61-0)

0 %

31.12.2016

ex 2922 19 85

2-Etoxietilamină (CAS RN 110-76-9)

0 %

31.12.2018

ex 2922 19 85

N-[2-[2-(Dimetilamino)etoxi]etil]-N-metil-1,3-propandiamină, (CAS RN 189253-72-3)

0 %

31.12.2014

ex 2922 19 85

(1S,4R)-cis-4-Amino-2-ciclopenten-1-metanol-D-tartrat (CAS RN 229177-52-0)

0 %

31.12.2018

ex 2922 21 00

Acid 2-amino-5-hidroxinaftalină-1,7-disulfonic (CAS RN 6535-70-2)

0 %

31.12.2018

ex 2922 21 00

Acid 6-amino-4-hidroxinaftalen-2-sulfonic (CAS RN 90-51-7)

0 %

31.12.2014

ex 2922 21 00

Acid 7-amino-4-hidroxinaftalen-2-sulfonic (CAS RN 87-02-5)

0 %

31.12.2018

ex 2922 21 00

Hidrogeno-4-amino-5-hidroxinaftalen-2,7-disulfonat de sodiu, c(CAS RN 5460-09-3)

0 %

31.12.2014

ex 2922 21 00

Acid 4-amino-5-hidroxinaftalen-2,7-disulfonic cu o puritate de minimum 80 % în greutate (CAS RN 90-20-0)

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

3-Aminofenol (CAS RN 591-27-5)

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

5-Amino-o-crezol (CAS RN 2835-95-2)

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

Anisidine

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

Acid 3-amino-4-hidroxibenzensulfonic (CAS RN 98-37-3)

0 %

31.12.2014

ex 2922 29 00

4-Trifluormetoxianilină (CAS RN 461-82-5)

0 %

31.12.2014

ex 2922 29 00

4-Nitro-o-anisidina (CAS RN 97-52-9)

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

4-(2-Aminoetil)fenol (CAS RN 51-67-2)

0 %

31.12.2015

ex 2922 29 00

3-Dietilaminofenol (CAS RN 91-68-9)

0 %

31.12.2018

ex 2922 29 00

Clorhidrat de 4-benziloxianilină (CAS RN 51388-20-6)

0 %

31.12.2018

ex 2922 39 00

Acid 1-amino-4-brom-9,10-dioxoantracen-2-sulfonic și sărurile lui

0 %

31.12.2018

ex 2922 39 00

2-Amino-5-clorobenzofenonă (CAS RN 719-59-5)

0 %

31.12.2015

ex 2922 39 00

p-[(2-Cloroetil)etilamino]benzaldehidă (CAS RN 2643-07-4)

0 %

31.12.2016

ex 2922 43 00

Acid antranilic (CAS RN 118-92-3)

0 %

31.12.2018

ex 2922 49 85

Aspartat de ornitina (DCIM) (CAS RN 3230-94-2)

0 %

31.12.2018

ex 2922 49 85

Acid DL-aspartic utilizat la fabricarea suplimentelor alimentare, (CAS RN 617-45-8) (1)

0 %

31.12.2014

ex 2922 49 85

Acid 3-amino-4-clorobenzoic (CAS RN 2840-28-0)

0 %

31.12.2017

ex 2922 49 85

Norvalină

0 %

31.12.2018

ex 2922 49 85

Glicină (CAS RN 56-40-6)

0 %

31.12.2015

ex 2922 49 85

D-(-)-Dihidrofenilglicină (CAS RN 26774-88-9)

0 %

31.12.2014

ex 2922 49 85

Etil-4-diaminobenzoat de etil (CAS RN 10287-53-3)

0 %

31.12.2017

ex 2922 49 85

4-Dimetilaminobenzoat de 2-etilhexil (CAS RN 21245-02-3)

0 %

31.12.2018

ex 2922 50 00

1-[2-Amino-1-(4-metoxifenil)-etil]-ciclohexanol clorhidrat, (CAS RN 130198-05-9)

0 %

31.12.2014

ex 2922 50 00

Acetat de 2-(1-hidroxiciclohexil)-2-(4-metoxifenil)etilamoniu

0 %

31.12.2018

ex 2923 90 00

Hidroxid de tetrametilamoniu, sub formă de soluție apoasă conținând 25 % (± 0,5 %) în greutate hidroxid de tetrametilamoniu

0 %

31.12.2018

ex 2923 90 00

Tetrakis(dimetilditetradecilamoniu) molibdat, (CAS RN 117342-25-3)

0 %

31.12.2018

ex 2923 90 00

Hidroxid de tetrabutilamoniu sub formă de soluție apoasă conținând 55 % (± 1 %) în greutate de hidroxid de tetrabutilamoniu, (CAS RN 2052-49-5)

0 %

31.12.2014

ex 2923 90 00

Hidroxid de tetrapropilamoniu, sub formă de soluție apoasă conținând:

—	hidroxid de tetrapropilamoniu: 40 % (± 2 %) din greutate,

—	carbonat: maximum 0,3 % din greutate,

—	tripropilamină: maximum 0,1 % din greutate,

—	bromură: maximum 500 mg/kg și

—	potasiu și sodiu luate împreună: maximum 25 mg/kg

0 %

31.12.2018

ex 2923 90 00

Hidroxid de tetraetilamoniu, sub formă de soluție apoasă, care conține:

—	35 % (± 0,5 %) din greutate hidroxid de tetraetilamoniu,

—	maximum 1 000 mg/kg de clorură,

—	maximum 2 mg/kg de fier și

—	maximum 10 mg/kg de potasiu

0 %

31.12.2015

ex 2923 90 00

Clorură de dialildimetilamoniu, sub formă de soluție apoasă, cu un conținut de clorură de dialildimetilamoniu de minimum 63 %, dar de maximum 67 % din greutate, (CAS RN 7398-69-8)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

Acid 2-acrilamido-2-metilpropansulfonic (CAS RN 15214-89-8) sau sarea sa de sodiu (CAS RN 5165-97-9) sau sarea sa de amoniu (CAS RN 58374-69-9)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

2-Acetamido-3-clorpropionat de metil (CAS RN 87333-22-0)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

N-(1,1-Dimetil-3-oxobutil)acrilamidă (CAS RN 2873-97-4)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

Acrilamidă (CAS RN 79-06-1)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

N,N-Dimetil acrilamidă (CAS RN 2680-03-7)

0 %

31.12.2016

ex 2924 19 00

Carbamat de metil (CAS RN 598-55-0)

0 %

31.12.2018

ex 2924 19 00

Tetrabutiluree (CAS RN 4559-86-8)

0 %

31.12.2017

ex 2924 21 00

Acid 4,4′-dihidroxi-7,7′-ureilendi(naftalen-2-sulfonic) și sărurile lui de sodiu

0 %

31.12.2018

ex 2924 21 00

Clorhidrat de (3-aminofenil)uree (CAS RN 59690-88-9)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Alaclor (ISO), (CAS RN 15972-60-8)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Acid 4-(acetilamino)-2-aminobenzensulfonic (CAS RN 88-64-2)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Acetoclor (ISO), (CAS RN 34256-82-1)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

2-Cloro-N-(2-etil-6-metilfenil)-N-(propan-2-iloximetil)acetamidă, (CAS RN 86763-47-5)

0 %

31.12.2014

ex 2924 29 98

2-Bromo-4-fluoroacetanilidă (CAS RN 1009-22-9)

0 %

31.12.2016

ex 2924 29 98

N,N′-1,4-Fenilenăbis[3-oxobutiramidă], (CAS RN 24731-73-5)

0 %

31.12.2015

ex 2924 29 98

Propoxur (ISO) (CAS RN 114-26-1)

0 %

31.12.2015

ex 2924 29 98

N,N′-(2,5-Dicloro-1,4-fenilenă)bis[3-oxobutiramidă], (CAS RN 42487-09-2)

0 %

31.12.2015

ex 2924 29 98

2-Amino-4-[[(2,5-diclorofenil)amino]carbonil]benzoat de metil (CAS RN 59673-82-4)

0 %

31.12.2017

ex 2924 29 98

4-Amino-N-[4-(aminocarbonil)fenil]benzamidă (CAS RN 74441-06-8)

0 %

31.12.2017

ex 2924 29 98

N,N′-(2,5-Dimetil-1,4-fenilenă)bis[3-oxobutiramidă], (CAS RN 24304-50-5)

0 %

31.12.2015

ex 2924 29 98

N,N′-(2-Cloro-5-metil-1,4-fenilenă)bis[3-oxobutiramidă], (CAS RN 41131-65-1)

0 %

31.12.2015

ex 2924 29 98

N-Etil-2-(isopropil)-5-metilciclohexancarboxamidă (CAS RN 39711-79-0)

0 %

31.12.2016

ex 2924 29 98

2-(4-Hidroxifenil)acetamidă (CAS RN 17194-82-0)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

3-Amino-p-anisanilida (CAS RN 120-35-4)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

5′-Clor-3-hidroxi-2′,4′-dimetoxi-2-naftanilida (CAS RN 92-72-8)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

p-Aminobenzamidă (CAS RN 2835-68-9)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Antranilamida cu o puritate de peste 99,5 % din greutate (CAS RN 88-68-6)

0 %

31.12.2017

ex 2924 29 98

Paracetamol (INN) (CAS RN 103-90-2)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

5′-Clor-3-hidroxi-2′-metil-2-naftanilidă (CAS RN 135-63-7)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Flutolanil (ISO) (CAS RN 66332-96-5)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

3-hidroxi-2′-metoxi-2-naftanilidă (CAS RN 135-62-6)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

3-Hidroxi-2-naftanilidă (CAS RN 92-77-3)

0 %

31.12.2014

ex 2924 29 98

3-Hidroxi-2′-metil-2-naftanilidă (CAS RN 135-61-5)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

2′-Etoxi-3-hidroxi-2-naftanilidă (CAS RN 92-74-0)

0 %

31.12.2018

ex 2924 29 98

Monoamida acidului 1,1-ciclohexandiacetic (CAS RN 99189-60-3)

0 %

31.12.2018

ex 2925 11 00

Zaharină și sarea ei de sodiu

0 %

31.12.2018

ex 2925 19 95

N-Fenilmaleimidă (CAS RN 941-69-5)

0 %

31.12.2018

ex 2925 19 95

4,5,6,7-Tetrahidroizoindol-1,3-dionă (CAS RN 4720-86-9)

0 %

31.12.2017

ex 2925 19 95

N,N′-(m-Fenilen)dimaleimidă (CAS RN 3006-93-7)

0 %

31.12.2017

ex 2925 29 00

Diciclohexilcarbodiimidă (CAS RN 538-75-0)

0 %

31.12.2018

ex 2925 29 00

Clorhidrat de N-[3-(dimetilamino)propil]-N′-etilcarbodiimidă (CAS RN 25952-53-8)

0 %

01.01.2018

ex 2926 90 95

alfa-Bromo-o-toluonitril (CAS RN 22115-41-9)

0 %

31.12.2018

ex 2926 90 95

2-(m-Benzoilfenil)propiononitril (CAS RN 42872-30-0)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

2,2-Dibromo-3-nitrilopropionamidă (CAS RN 10222-01-2)

0 %

31.12.2016

ex 2926 90 95

Clorhidrat de 2-amino-3-(3,4-dimetoxifenil)-2-metilpropannitril, (CAS RN 2544-13-0)

0 %

31.12.2015

ex 2926 90 95

Esteri alchilici sau alcoxialchilici ai acidului cianoacetic

0 %

31.12.2018

ex 2926 90 95

2-Ciano-2-fenilbutirat de metil (CAS RN 24131-07-5)

0 %

31.12.2016

ex 2926 90 95

Acid cianoacetic, sub formă cristalină (CAS RN 372-09-8)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

Acid m-(1-cianoetil)benzoic (CAS RN 5537-71-3)

0 %

31.12.2016

ex 2926 90 95

1-(Cianoacetil)-3-etiluree (CAS RN 41078-06-2)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

Esfenvalerat cu o puritate de minim 83 % în greutate în amestec cu proprii izomeri (CAS RN 66230-04-4)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

Malononitril (CAS RN 109-77-3)

0 %

31.12.2018

ex 2926 90 95

Metacrilonitril (CAS RN 126-98-7)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

Clorotalonil (ISO) (CAS RN 1897-45-6)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

2-Ciano-2-etil-3-metilhexanoat de etil (CAS RN 100453-11-0)

0 %

31.12.2014

ex 2926 90 95

2-Ciano-2-fenilbutirat de etil (CAS RN 718-71-8)

0 %

31.12.2018

ex 2926 90 95

Etilendiaminotetraacetonitril (CAS RN 5766-67-6)

0 %

31.12.2018

ex 2926 90 95

Butironitril (CAS RN 109-74-0)

0 %

31.12.2018

ex 2927 00 00

Diclorhidrat de 2,2′-dimetil-2,2′-azodipropionamidină

0 %

31.12.2018

ex 2927 00 00

Hidrogenosulfat de 4-anilino-2-metoxibenzendiazoniu (CAS RN 36305-05-2)

0 %

31.12.2018

ex 2927 00 00

Acid 4′-aminoazobenzen-4-sulfonic (CAS RN 104-23-4)

0 %

31.12.2018

ex 2927 00 00

3,3′-[Azoxibis[(2-metoxi-4,1-fenilen)azo]]bis[4,5-dihidroxinaftalenă-2,7-disulfonat] de tetrasodiu, (CAS RN 83968-64-3)

0 %

31.12.2014

ex 2927 00 00

Acid 4-[(2,5-diclorofenil)azo]-3-hidroxi-2-naftoic (CAS RN 51867-77-7)

0 %

31.12.2017

ex 2928 00 90

3,3′-Bis(3,5-di-tert-butil-4-hidroxifenil)-N,N′-bipropionamidă (CAS RN 32687-78-8)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Acetaldehidă oximă în soluție apoasă (CAS RN 107-29-9)

0 %

31.12.2015

ex 2928 00 90

N-Isopropilhidroxilamină (CAS RN 5080-22-8)

0 %

31.12.2016

ex 2928 00 90

2-Cloro-N-metoxi-N-metilacetamidă (CAS RN 67442-07-3)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

O-Etilhidroxilamina, sub formă de soluție apoasă (CAS RN 624-86-2)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Tebufenozid (ISO) (CAS RN 112410-23-8)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Carbonat acid de aminoguanidină (CAS RN 2582-30-1)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Adipohidrazida (CAS RN 1071-93-8)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Butanon-oximă (CAS RN 96-29-7)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Metaflumizonă (ISO) (CAS RN 139968-49-3)

0 %

31.12.2016

ex 2928 00 90

Ciflufenamid (ISO) (CAS RN 180409-60-3)

0 %

31.12.2018

ex 2928 00 90

Daminozidă (ISO) cu o puritate de minimum 99 % în greutate (CAS RN 1596-84-5)

0 %

31.12.2016

ex 2929 10 00

Diizocianați de metilendiciclohexil (CAS RN 28605-81-4)

0 %

31.12.2018

ex 2929 10 00

Diisocianat de 3,3′-dimetilbifenil-4,4′-diil (CAS RN 91-97-4)

0 %

31.12.2014

ex 2929 10 00

Izocianat de butil (CAS RN 111-36-4)

0 %

31.12.2017

ex 2929 10 00

Izocianat de m-izopropenil-α,α-dimetilbenzil (CAS RN 2094-99-7)

0 %

31.12.2018

ex 2929 10 00

Diizocianat de m-fenilenediizopropilidenă (CAS RN 2778-42-9)

0 %

31.12.2018

ex 2929 10 00

2,5 (și 2,6)-Bis(isocianatometil)biciclo[2.2.1]heptan (CAS RN 74091-64-8)

0 %

31.12.2015

ex 2929 10 00

Amestec de izomeri de diizocianat de trimetilhexametilenă

0 %

31.12.2018

ex 2929 10 00

1,3-Bis(izocianatometil)benzen (CAS RN 3634-83-1)

0 %

31.12.2016

ex 2930 20 00

Prosulfocarb (ISO) (CAS RN 52888-80-9)

0 %

31.12.2017

ex 2930 20 00

2-Izopropiletiltiocarbamat (CAS RN 141-98-0)

0 %

31.12.2016

ex 2930 90 99

2,3-Bis((2-mercaptoetil)tio)-1-propanetiol (CAS RN 131538-00-6)

0 %

31.12.2015

ex 2930 90 99

Clorhidrat de mercaptamină (CAS RN 156-57-0)

0 %

31.12.2016

ex 2930 90 99

4-(metiltio)benzaldehidă (CAS RN 3446-89-7)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Etoprofos (ISO) (CAS RN 13194-48-4)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Sulfat acid de 2-(3-aminofenilsulfonil)etil (CAS RN 2494-88-4)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

1-Metil-5-[3-metil-4-[4-[(trifluorometil)tio]fenoxi]fenil]biuret (CAS RN 106310-17-2)

0 %

31.12.2016

ex 2930 90 99

2-Metoxi-N-[2-nitro-5-(feniltio)fenil]acetamidă (CAS RN 63470-85-9)

0 %

31.12.2015

ex 2930 90 99

Dimetil [(metilsulfanil)metililiden]biscarbamat (CAS RN 34840-23-8)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Tiofanat-metil (ISO), (CAS RN 23564-05-8)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

4-(4-Isopropoxifenilsulfonil)fenol (CAS RN 95235-30-6)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Glutation (CAS RN 70-18-8)

0 %

31.12.2016

ex 2930 90 99

3,3′-Tiodi(acid propionic) (CAS RN 111-17-1)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

2-[(p-Aminofenil)sulfonil]etil hidrogen sulfate (CAS RN 2494-89-5)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

[S-(R*,R*)]-2-Amino-1-[4-(metiltio)-fenil]-1,3-propandiol, (CAS RN 23150-35-8)

0 %

31.12.2015

ex 2930 90 99

Tiouree (CAS RN 62-56-6)

0 %

31.12.2015

ex 2930 90 99

Metil fenil sulfură (CAS RN 100-68-5)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Bis(benzensulfinat) de zinc (CAS RN 24308-84-7)

0 %

31.12.2014

ex 2930 90 99

3-Cloro-2-metilfenil sulfură de metal (CAS RN 82961-52-2)

0 %

31.12.2014

ex 2930 90 99

Tetrakis(3-mercaptopropionat) de pentaeritritol (CAS RN 7575-23-7)

0 %

31.12.2015

ex 2930 90 99

Sulfură de difenil (CAS RN 139-66-2)

0 %

31.12.2017

ex 2930 90 99

Acid 3-bromometil-2-cloro-4-(metilsulfonil)-benzoic (CAS RN 120100-05-2)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Clethodim (ISO) (CAS RN 99129-21-2)

0 %

31.12.2017

ex 2930 90 99

4-[4-(2-Propeniloxi)fenilsulfonil]fenol (CAS RN 97042-18-7)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

4-Mercaptometil-3,6-ditia-1,8-octanditiol (CAS RN 131538-00-6)

0 %

31.12.2016

ex 2930 90 99

Captan (ISO) (CAS RN 133-06-2)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Hexametilen-1,6-bitiosulfat de disodiu dihidrat (CAS RN 5719-73-3)

3 %

31.12.2014

ex 2930 90 99

Metil-p-tolil sulfonă (CAS RN 3185-99-7)

0 %

31.12.2017

ex 2930 90 99

Acid 2-cloro-4-(metilsulfonil)-benzoic (CAS RN 53250-83-2)

0 %

31.12.2014

ex 2930 90 99

3-Sulfinobenzoic acid (CAS RN 15451-00-0)

0 %

31.12.2018

ex 2930 90 99

Sare de potasiu sau de sodiu a ditiocarbonaților de O-etil-, O-izopropil-, O-butil-, O-izobutil- sau O-pentil

0 %

31.12.2016

ex 2931 90 90

Butiletilmagneziu (CAS RN 62202-86-2), sub formă de soluție în heptan

0 %

31.12.2018

ex 2931 90 90

Dietilmetoxiboran (CAS RN 7397-46-8), chiar sub formă de soluție în tetrahidrofuran în conformitate cu nota 1e de la capitolul 29 din NC

0 %

31.12.2015

ex 2931 90 90

Diizobutilditiofosfinat de sodiu (CAS RN 13360-78-6) în soluție apoasă

0 %

31.12.2017

ex 2931 90 90

Trietilboran (CAS RN 97-94-9)

0 %

31.12.2015

ex 2931 90 90

Oxid de trioctilfosfină (CAS RN 78-50-2)

0 %

31.12.2016

ex 2931 90 90

Metilciclopentadienil mangan tricarbonil, conținând în greutate nu mai mult de 4,9 % ciclopentadienil mangan tricarbonil, (CAS RN 12108-13-3)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

3-Cloro-2-metilfenil sulfură de metil (CAS RN 37859-55-5)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Izopropoxid de dietilboran(CAS RN 74953-03-0)

0 %

31.12.2015

ex 2931 90 90

Acid (1Z)-1-propenilfosfonic (CAS RN 25383-06-6)

0 %

31.12.2017

ex 2931 90 90

Acid N-(fosfonometil)iminodiacetic (CAS RN 5994-61-6)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Acid bis(2,4,4-trimetilpentil)fosfinic (CAS RN 83411-71-6)

0 %

31.12.2018

ex 2931 90 90

Dimetil[dimetilsilildiindenil]hafniu (CAS RN 220492-55-7)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Tetrachis(pentafluorofenil)borat de N,N-dimetilaniliniu (CAS RN 118612-00-3)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Diclorură fenilfosfonică (CAS RN 824-72-6)

0 %

31.12.2016

ex 2931 90 90

Clorură de tetrakis(hidroxymetil)fosfoniu (CAS RN 124-64-1)

0 %

31.12.2016

ex 2931 90 90

Amestec de izomeri 9-icosil-9-fosfabiciclo[3.3.1]nonan și 9-icosil-9-fosfabiciclo[4.2.1]nonan

0 %

31.12.2018

ex 2931 90 90

Tris(4-metilpentan-2-oximino)metilsilan (CAS RN 37859-57-7)

0 %

31.12.2018

ex 2931 90 90

Acetat de tetrabutilfosfoniu, sub formă de soluție apoasă (CAS RN 30345-49-4)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Trimetilsilan (CAS RN 993-07-7)

0 %

31.12.2016

ex 2931 90 90

Trimetilborano (CAS RN 593-90-8)

0 %

31.12.2014

ex 2931 90 90

Acid propionic de 3-(hidroxifenilfosfinoil) (CAS RN 14657-64-8)

0 %

31.12.2018

ex 2932 13 00

Alcool tetrahidrofurfurilic (CAS RN 97-99-4)

0 %

31.12.2018

ex 2932 19 00

Furan (CAS RN 110-00-9) cu o puritate de peste 99 % din greutate

0 %

31.12.2014

ex 2932 19 00

2,2 di(tetrahidrofuril)propan (CAS RN 89686-69-1)

0 %

31.12.2014

ex 2932 19 00

1,6-Dicloro-1,6-dideoxi-β-D-fructofuranozil-4-cloro-4 deoxi-α-D-galactopiranozid, (CAS RN 56038-13-2)

0 %

31.12.2014

ex 2932 19 00

2-Metilfuran (CAS RN 534-22-5)

0 %

31.12.2015

ex 2932 19 00

Furfurilamină (CAS RN 617-89-0)

0 %

31.12.2014

ex 2932 19 00

Tetrahidro-2-metilfuran (CAS RN 96-47-9)

0 %

31.12.2018

ex 2932 19 00

Di(acetat) de 5-nitrofurfuriliden (CAS RN 92-55-7)

0 %

31.12.2016

ex 2932 20 90

2′-Anilino-6′-[etil(izopentil)amino]-3′-metilspiro[izobenzofuran-1(3H),9′-xanten]-3-onă (CAS RN 70516-41-5)

0 %

31.12.2018

ex 2932 20 90

Cumarină (CAS RN 91-64-5)

0 %

31.12.2016

ex 2932 20 90

Etil 6′-(dietilamino)-3-oxo-3H-spiro[2-benzofuran-1,9′-xanten]-2′-carboxilat (CAS RN 154306-60-2)

0 %

31.12.2017

ex 2932 20 90

6′-Dietilamino-3′-metil-2′-(2,4-xilidino)spiro[izobenzofuran-1(3H),9′-xanten]-3-onă (CAS RN 36431-22-8)

0 %

31.12.2018

ex 2932 20 90

(S)-(-)-α-Amino-γ-butirolactonă, bromhidrat (CAS RN 15295-77-9)

0 %

31.12.2017

ex 2932 20 90

6-Dimetilamino-3,3-bis(4-dimetilaminofenil)ftalidă (CAS RN 1552-42-7)

0 %

31.12.2018

ex 2932 20 90

6′-(Dietilamino)-3′-metil-2′-(fenilamino)-spiro[izobenzofuran-1(3H),9′-[9H]xanten]-3-onă (CAS RN 29512-49-0)

0 %

31.12.2016

ex 2932 20 90

3′,6′-Bis(etilamino)-2′,7′-dimetilspiro[izobenzofuran-1(3H),9′-[9H]-xanten]-3-onă

0 %

31.12.2018

ex 2932 20 90

6′-(Dibutilamino)-3′-metil-2′-(fenilamino)-spiro[izobenzofuran-1(3H),9′-[9H]xanten]-3-onă (CAS RN 89331-94-2)

0 %

31.12.2016

ex 2932 20 90

2′-[Bis(fenilmetil)amino]6′-(dietilamino)-spiro[izobenzofuran-1(3H),9′-[9H]xanten]-3-onă (CAS RN 34372-72-0)

0 %

31.12.2016

ex 2932 20 90

Acid gibberelic, cu puritate în greutate minimum 88 % (CAS RN 77-06-5)

0 %

31.12.2018

ex 2932 20 90

Decahidro-3a,6,6,9a-tetrametilnaft [2,1-b] furan-2 (1H)-onă (CAS RN 564-20-5)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

Bendiocarb (ISO) (CAS RN 22781-23-3)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

1,3,4,6,7,8-Hexahidro-4,6,6,7,8,8-hexametilindeno[5,6-c]piran (CAS RN 1222-05-5)

0 %

31.12.2016

ex 2932 99 00

2-Metil-1,3-dioxolan-2-acetat de etil (CAS RN 6413-10-1)

0 %

31.12.2016

ex 2932 99 00

Acid 1-(2,2-difluorobenzo[d][1,3]dioxol-5-il)ciclopropancarboxilic (CAS RN 862574-88-7)

0 %

31.12.2017

ex 2932 99 00

1,2,3-Trideoxi-4,6:5,7-bis-O-[(4-propilfenil)metilen]-nonitol, (CAS RN 882073-43-0)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

1,3:2,4-Bis-O-(3,4-dimetilbenzilidena)-D-glucitol (CAS RN 135861-56-2)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

2-Butilbenzofuran (CAS RN 4265-27-4)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

7-Metil-3,4-dihidro-2H-1,5-benzodioxepin-3-onă (CAS RN 28940-11-6)

0 %

31.12.2015

ex 2932 99 00

Acid 6-fluoro-3,4-dihidro-2H-1-benzopiran-2-carboxilic (CAS RN 99199-60-7)

0 %

31.12.2018

ex 2932 99 00

1,3:2,4-bis-O-Benziliden-D-glucitol (CAS RN 32647-67-9)

0 %

31.12.2016

ex 2932 99 00

3-(3,4-Metilendioxifenil)-2-metilpropanal (CAS RN 1205-17-0)

0 %

31.12.2016

ex 2932 99 00

1,3:2,4-bis-O-(4-Metilbenziliden)-D-glucitol (CAS RN 32647-67-9)

0 %

31.12.2016

ex 2933 19 90

3-Metil-1-p-tolil-5-pirazolon (CAS RN 86-92-0)

0 %

31.12.2018

ex 2933 19 90

Edaravona (DCI) (CAS RN 89-25-8)

0 %

31.12.2018

ex 2933 19 90

Fenpiroximat (ISO) (CAS RN 134098-61-6)

0 %

31.12.2014

ex 2933 19 90

Piraflufen-etil (ISO) (CAS RN 129630-19-9)

0 %

31.12.2014

ex 2933 19 90

Sulfat de 4,5-diamino-1-(2-hidroxietil)-pirazol (CAS RN 155601-30-2)

0 %

31.12.2018

ex 2933 19 90

Acid 3-(4,5-dihidro-3-metil-5-oxo-1H-pirazol-1-il)benzensulfonic (CAS RN 119-17-5)

0 %

31.12.2017

ex 2933 19 90

5-Amino-4-(2-metilfenil)-3-oxo-2,3-dihidro-1H-1-pirazolcarbotioat de alil (CAS RN 473799-16-5)

0 %

31.12.2017

ex 2933 21 00

1-Brom-3-clor-5,5-dimetilhidantoină (CAS RN 16079-88-2)

0 %

31.12.2016

ex 2933 21 00

DL-p-Hidroxifenilhidantoină (CAS RN 2420-17-9)

0 %

31.12.2016

ex 2933 21 00

α-(4-Metoxibenzoil)-α-(1-benzil-5-etoxi-3-hidantoinil)-2-cloro-5-dodeciloxicarbonilacetanilid, (CAS RN 70950-45-7)

0 %

31.12.2016

ex 2933 21 00

5,5-Dimetilhidantoină (CAS RN 77-71-4)

0 %

31.12.2015

ex 2933 29 90

4-(1-hidroxi-1-metiletil)-2-propilimidazol-5-carboxilat de etil (CAS RN 144689-93-0)

0 %

31.12.2018

ex 2933 29 90

Procloraz (ISO) (CAS RN 67747-09-5)

0 %

31.12.2018

ex 2933 29 90

1-tritil-4-formilimidazol (CAS RN 33016-47-6)

0 %

31.12.2018

ex 2933 29 90

Triflumizol (ISO) (CAS RN 68694-11-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 29 90

Procloraz·clorură de cupru (ISO) (CAS RN 156065-03-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 29 90

1,3-Dimetilimidazolidin-2-onă (CAS RN 80-73-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 29 90

1-Ciano-2-metil-1-[2-(5-metilimidazol-4-ilmetiltio)etil]izotiouree (CAS RN 52378-40-2)

0 %

31.12.2016

ex 2933 29 90

Ciazofamid (ISO) (CAS RN 120116-88-3)

0 %

31.12.2016

ex 2933 29 90

Imazalil (ISO) (CAS RN 35554-44-0)

0 %

31.12.2017

ex 2933 39 99

2,3-Dicloropiridină (CAS RN 2402-77-9)

0 %

31.12.2017

ex 2933 39 99

Acid piridin-2,3-dicarboxilic (CAS RN 89-00-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

6-Cloro-3-nitropiridin-2-ilamină (CAS RN 27048-04-0)

0 %

31.12.2017

ex 2933 39 99

Pudră de piritionă de cupru (CAS RN 14915-37-8)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

Clorhidrat de 2-Clorometil-4-metoxi-3,5-dimetilpiridină (CAS RN 86604-75-3)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

Imazetapir (ISO) (CAS RN 81335-77-5)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

Fluazinam (ISO) (CAS RN 79622-59-6)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

2-Clor-metil-3,4-dimetoxipiridiniu clorura (CAS RN 72830-09-2)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

Aminopiralid (ISO) (CAS RN 150114-71-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

Soluție apoasă de piridin-2-tiol-1-oxid, sare de sodiu (CAS RN 3811-73-2)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

2-Cloropiridină (CAS RN 109-09-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

2,2,6,6-Tetrametilpiperidină (CAS RN 768-66-1)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

5-Difluorometoxi-2-[[(3,4-dimetoxi-2-piridil)metil]tio]-1H-benzimidazol, (CAS RN 102625-64-9)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

(-)-trans-4-(4′-Fluorofenil)-3-hidroximetil-N-metilpiperidină (CAS RN 105812-81-5)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

Flonicamid (ISO) (CAS RN 158062-67-0)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

2-[[[3-Metil-4-(2,2,2-trifluoroetoxi)-2-piridinil]metil]tio]-1H-benzimidazol, (CAS RN 103577-40-8)

0 %

31.12.2015

ex 2933 39 99

Tetrafluorborat de N-fluoro-2,6-dicloropiridinium (CAS RN 140623-89-8)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

3-Bromopiridin (CAS RN 626-55-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

Piriproxifen (ISO) cu o puritate de minim 97 % în greutate (CAS RN 95737-68-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 39 99

Terț-butil 3-(6-amino-3-metilpiridin-2-il)benzoat (CAS RN 1083057-14-0)

0 %

31.12.2017

ex 2933 39 99

2-Fluoro-6-(trifluorometil)piridină (CAS RN 94239-04-0)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

Clorhidrat de 2-aminometil-3-cloro-5-trifluorometilpiridin (CAS RN 326476-49-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

Acetamiprid (ISO) (CAS RN 135410-20-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

(1R,3S,4S)-terț-butil 3-(6-bromo-1H-benzo[d]imidazol-2-il)-2-azabiciclo[2.2.1]heptan-2-carboxilat (CAS RN 1256387-74-2)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

2,3-Diclor-5-trifluorometilpiridin (CAS RN 69045-84-7)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

5,6-Dimetoxi-2-[(4-piperidinil)metil]indan-1-onă (CAS RN 120014-30-4)

0 %

31.12.2016

ex 2933 39 99

Imazamox (ISO) (CAS RN 114311-32-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 39 99

2-Cloro-5-clorometilpiridină (CAS RN 70258-18-3)

0 %

31.12.2015

ex 2933 49 10

Chinmerac (ISO) (CAS RN 90717-03-6)

0 %

31.12.2018

ex 2933 49 10

Acid 3-hidroxi-2-metilchinolină-4-carboxilic (CAS RN 117-57-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 49 10

Etil 4-oxo-1,4-dihidrochinolin-3-carboxilat (CAS RN 52980-28-6)

0 %

31.12.2017

ex 2933 49 90

Chinoleină (CAS RN 91-22-5)

0 %

31.12.2015

ex 2933 49 90

Izochinoleină (CAS RN 119-65-3)

0 %

31.12.2015

ex 2933 49 90

5,6,7,8-Tetrahidrochinolină (CAS RN 10500-57-9)

0 %

31.12.2014

ex 2933 49 90

Chinolin-8-ol (CAS RN 148-24-3)

0 %

31.12.2018

ex 2933 52 00

Maloniluree (acid barbituric) (CAS RN 67-52-7)

0 %

31.12.2016

ex 2933 59 95

Fosfat monohidrat de sitagliptină (CAS RN 654671-77-9)

0 %

01.07.2014

ex 2933 59 95

N,N′-(4,6-dicloropirimidin-2,5-diil)diformamidă (CAS RN 116477-30-6)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

2,4-Diamino-6-clorpirimidină (CAS RN 156-83-2)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

6-Cloro-3-metiluracil (CAS RN 4318-56-3)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

2-[(2-amino-6-oxo-1,6-dihidro-9H-purin-9-il)metoxi]-3-hidroxipropilacetat (CAS RN 88110-89-8)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

Mepanipirim (ISO) (CAS RN 110235-47-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

1-[3-(Hidroximetil)piridin-2-il]-4-metil-2-fenilpiperazină (CAS RN 61337-89-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 59 95

2-(2-Piperazin-1-iletoxi)etanol (CAS RN 13349-82-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 59 95

Tiopental (INNM) (CAS RN 76-75-5)

0 %

31.12.2014

ex 2933 59 95

2,6-Diclor-4,8-dipiperidinopirimido[5,4-d]pirimidină (CAS RN 7139-02-8)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

Bis(tetrafluoroborat) de 1-clorometil-4-fluoro-1,4-diazoniabiciclo[2.2.2]octan, (CAS RN 140681-55-6)

0 %

31.12.2014

ex 2933 59 95

N-(4-Etil-2,3-dioxopiperazin-1-ilcarbonil)-D-2-fenilglicină (CAS RN 63422-71-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 59 95

Triacetilganciclovir (CAS RN 86357-14-4)

0 %

31.12.2016

ex 2933 59 95

Clorhidrat de (2R,3S/2S,3R)-3-(6-cloro-5-fluoro pirimidin-4-il)-2-(2,4-difluorofenil)-1-(1H-1,2,4-triazol-1-il)butan-2-ol, (CAS RN 188416-20-8)

0 %

31.12.2014

ex 2933 59 95

Clorhidrat de 3-(trifluorometil)-5,6,7,8-tetrahidro[1,2,4]triazolo[4,3-a]pirazină (1:1) (CAS RN 762240-92-6)

0 %

31.12.2017

ex 2933 69 80

Monofosfat de 1,3,5-triazin-2,4,6-triamină (CAS RN 20208-95-1)

0 %

31.12.2016

ex 2933 69 80

Troclosen sodic (INNM) (CAS RN 2893-78-9)

0 %

31.12.2016

ex 2933 69 80

1,3,5-Tris(2,3-dibromopropil)-1,3,5-triazinan-2,4,6-trionă (CAS RN 52434-90-9)

0 %

31.12.2018

ex 2933 69 80

Terbutrină (ISO) (CAS RN 886-50-0)

0 %

31.12.2015

ex 2933 69 80

Acid cianuric (CAS RN 108-80-5)

0 %

31.12.2015

ex 2933 69 80

Tris(2-hidroxietil)-1,3,5-triazintrionă (CAS RN 839-90-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 79 00

5-Vinil-2-pirolidonă (CAS RN 7529-16-0)

0 %

31.12.2017

ex 2933 79 00

6-Bromo-3-metil-3H-dibenz(f,ij)isochinolină-2,7-dionă (CAS RN 81-85-6)

0 %

31.12.2018

ex 2933 79 00

3,3-pentametilen-4-butirolactam (CAS RN 64744-50-9)

0 %

31.12.2014

ex 2933 79 00

(S)-N-[(Dietilamino)metil]-alfa-etil-2-oxo-1-pirrolidinacetamidă L-(+)-tartrat, (CAS RN 754186-36-2)

0 %

31.12.2015

ex 2933 99 80

2-(2H-Benzotriazol-2-il)-4,6-di-tert-butilfenol (CAS RN 3846-71-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

5-Difluormetoxi-2-mercapto-1-H-benzimidazol (CAS RN 97963-62-7)

0 %

31.12.2016

ex 2933 99 80

2-(2H-Benzotriazol-2-il)-4,6-di-tert-pentilfenol (CAS RN 25973-55-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

4,4′-[(9-Butil-9H-carbazol-3-il)metilen]bis[N-metil-N-fenilanilină] (CAS RN 67707-04-4)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

2-(2H-Benzotriazol-2-il)-4,6-bis(1-metil-1-pheniletil)fenol (CAS RN 70321-86-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

(2S)-2-Benzil-N,N-dimetilaziridină-1-sulfonamidă (CAS RN 902146-43-4)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

1,3-Dihidro-5,6-diamino-2H-benzimidazol-2-onă (CAS RN 55621-49-3)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

N-(2,3-Dihidro-2-oxo-1H-benzimidazol-5-il)-3-hidroxinaftalen-2-carboxamidă (CAS RN 26848-40-8)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

Chizalofop-P-etil (ISO) (CAS RN 100646-51-3)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

5-[4′-(Bromometil)bifenil-2-il]-2-tritil-2H-tetrazol (CAS RN 133051-88-4)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

1,3,3-Trimetil-2-metilenindolină (CAS RN 118-12-7)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

8-Cloro-5,10-dihidro-11H-dibenzo[b,e][1,4]diazepin-11-onă (CAS RN 50892-62-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

trans-4-Hidroxi-L-prolină (CAS RN 51-35-4)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

2,3-Dihidro-1H-pirol[3,2,1-ij]chinolină (CAS RN 5840-01-7)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

Hidrazidă maleică (ISO) (CAS RN 123-33-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Paclobutrazol (ISO) (CAS RN 76738-62-0)

0 %

31.12.2017

ex 2933 99 80

Metconazol (ISO) (CAS RN 125116-23-6)

3,2 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

(S)-5-(terț-butoxicarbonil)-5-azaspiro[2.4]heptan-6-carboxilat de potasiu (CUS0133723-1) (5)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Piridaben (ISO) (CAS RN 96489-71-3)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

2-(5-metoxiindol-3-il)etilamină (CAS RN 608-07-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Acid 1H-indol-6-carboxilic (CAS RN 1670-82-2)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Clorhidrat de (3R)-1-{(1R,2R)-2-[2-(3,4-Dimetoxifenil) etoxi]ciclohexil}pirrolidin-3-ol, (CAS RN 748810-28-8)

0 %

31.12.2015

ex 2933 99 80

Ester etilic de candesartan (DCIM) (CAS RN 139481-58-6)

0 %

31.12.2016

ex 2933 99 80

10-Metoxiiminostilben (CAS RN 4698-11-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

1,4,7-trimetil-1,4,7-triazaciclononană

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Imidazo[1,2-b] piridazin-hidrochlorid (CAS RN 18087-70-2)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

Mangan(2+), bis(octahidro-1,4,7-trimetil-1H-1,4,7-triazonin-N1,N4,N7) tri-μ-oxodi-, acetat (1:2) (CAS RN 916075-10-0)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

Hidroclorură 3-amino-3-azabiciclo (3.3.0) octan (CAS RN 58108-05-7)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

1,2,3-Benzotriazol (CAS RN 95-14-7)

0 %

31.12.2016

ex 2933 99 80

Toliltriazol (CAS RN 29385-43-1)

0 %

31.12.2018

ex 2933 99 80

2,6-Diclorchinoxalină (CAS RN 18671-97-1)

0 %

31.12.2014

ex 2933 99 80

Carbendazim (ISO) (CAS RN 10605-21-7)

0 %

31.12.2018

ex 2934 10 00

Hexitiazox (ISO) (CAS RN 78587-05-0)

0 %

31.12.2018

ex 2934 10 00

Carbonat de 4-nitrofenil și de tiazol-5-ilmetil (CAS RN 144163-97-3)

0 %

31.12.2017

ex 2934 10 00

2-(4-Metiltiazol-5-il)etanol (CAS RN 137-00-8)

0 %

31.12.2018

ex 2934 10 00

Oxalat de (S)-etil-2-(3-((2-izopropiltiazol-4-il)metil)-3-metilureido)-4-morfolinobutanoat (CAS RN 1247119-36-3)

0 %

31.12.2017

ex 2934 10 00

Diclorhidrat de (2-izopropiltiazol-4-il)-N-metilmetanamină (CAS RN 1185167-55-8)

0 %

31.12.2017

ex 2934 10 00

Acid (Z)-2-(2-t-butoxicarbonilaminotiazol-4-il)-2-pentenoic (CAS RN 86978-24-7)

0 %

31.12.2018

ex 2934 10 00

Fostiazat (ISO) (CAS RN 98886-44-3)

0 %

31.12.2014

ex 2934 10 00

Clorură de 2-(formilamino)-4-tiazolacetil, clorhidrat (CAS RN 372092-18-7)

0 %

31.12.2016

ex 2934 10 00

3,4-Dicloro-5-carboxiizotiazol (CAS RN 18480-53-0)

0 %

31.12.2016

ex 2934 20 80

S-1,3-Benzotiazol-2-il (2Z)-(5-amino-1,2,4-tiadiazol-3-il)(metoxiimino)etantioat (CAS RN 89604-91-1)

0 %

31.12.2016

ex 2934 20 80

Acid 2-[[(Z)-[1-(2-amino-4-tiazolil)-2-(2-benzotiazoliltio)-2-oxoetiliden]amino]oxy]-acetic, ester de metil (CAS RN 246035-38-1)

0 %

31.12.2016

ex 2934 20 80

1,2-Benzotiazol-3(2H)-onă (Benziothiazolinon (BIT)) (CAS RN 2634-33-5)

0 %

31.12.2017

ex 2934 20 80

S-(1,3-Benzotiazol-2-il)-(Z)-2-(2-aminotiazol-4-il)-2-(acetiloxiimino)tioacetat, (CAS RN 104797-47-9)

0 %

31.12.2018

ex 2934 20 80

Benzotiazol-2-il-(Z)-2-tritiloxiimino-2-(2-aminotiazol-4-il)-tioacetat (CAS RN 143183-03-3)

0 %

31.12.2015

ex 2934 20 80

N,N-Bis(1,3-benzotiazol-2-ilsulfanil)-2-metilpropan-2-amină (CAS RN 3741-80-8)

0 %

31.12.2015

ex 2934 30 90

2-Metiltiofenotiazină (CAS RN 7643-08-5)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

Metil 3-{1,4-dioxaspiro[4.5]dec-8-il[(trans-4-metilciclohexil)carbonil]amino}-5-iodotiofen-2-carboxilat (CAS RN 1026785-65-8)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Dimetomorf (ISO) (CAS RN 110488-70-5)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Buprofezin (ISO) cu o puritate de minimum 98,5 % în greutate (CAS RN 953030-84-7)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Etil N-{[1-metil-2-({[4-(5-oxo-4,5-dihidro-1,2,4-oxadiazol-3-il)fenil]amino}metil)-1H-benzimidazol-5-il]carbonil}-N-piridin-2-il-b-alaninat (CAS RN 872728-84-2)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

Carboxina (ISO) (CAS RN 5234-68-4)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Metil(1,8-dietil-1,3,4,9-tetrahidropirano[3,4-b]indol-1-il)acetat (CAS RN 122188-02-7)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

3,3-Bis(2-Metil-1-octil-1H-indol-3-il)ftalidă (CAS RN 50292-95-0)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

Tiofen (CAS RN 110-02-1)

0 %

31.12.2014

ex 2934 99 90

7-[4-(Dietilamino)-2-etoxifenil]-7-(2-metil-1-octil-1H-indol-3-il) furo[3,4-b]piridin-5(7H)-onă (CAS RN 87563-89-1)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

Bromuconazol (ISO) cu o puritate de minimum 96 % în greutate (CAS RN 116255-48-2)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

2,4-Dietil-9H-tioxanten-9-onă (CAS RN 82799-44-8)

0 %

31.12.2015

ex 2934 99 90

Diclorhidrat de 11-(piperazin-1-il)dibenzo[b,f][1,4]tiazepină (CAS RN 111974-74-4)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Dibenzo[b,f][1,4]tiazepin-11(10H)-onă (CAS RN 3159-07-7)

0 %

31.12.2014

ex 2934 99 90

[2,2′-Tio-bis(4-terț-octilfenolato)]-n-butilamină nichel (CAS RN 14516-71-3)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Dimetenamidă (ISO) (CAS RN 87674-68-8)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

4-Propan-2-ilmorfolină (CAS RN 1004-14-4)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

2-Tiofen etilamină (CAS RN 30433-91-1)

0 %

31.12.2015

ex 2934 99 90

Clopidogrel acid, clorhidrat (CAS RN 144750-42-5)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Tris(2,3-epoxipropil)-1,3,5-triazinanetrionă (CAS RN 2451-62-9)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Propan-2-ol – 2-metil-4-(4-metilpiperazin-1-il)-10H-tieno[2,3-b][1,5]benzodiazepină (1:2), dihidrat (CAS RN 864743-41-9)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Hexafluorofosfat de 10-[1,1′-bifenil]-4-il-2-(1-metiletil)-9-oxo-9H-tioxantenium, (CAS RN 591773-92-1)

0 %

31.12.2015

ex 2934 99 90

Olmesartan medoxomil (DCI) (CAS RN 144689-63-4)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Clorhidrat de DL-homocisteină tiolactonă (CAS RN 6038-19-3)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

1,1-Dioxid de tetrahidrotiofen (CAS RN 126-33-0)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

1-[3-(5-Nitro-2-furil)alilidenamino]imidazolidina-2,4-dionă (CAS RN 1672-88-4)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

2-Izopropil tioxantonă (CAS RN 5495-84-1)

0 %

31.12.2017

ex 2934 99 90

(4R-cis)-1,1-Dimetiletil-6-[2[2-(4-fluorfenil)-5-(1-izopropil)-3-fenil-4-[(fenilamino)carbonil]-1H-pirol-1-il]etil]-2,2-dimetil-1,3-dioxan-4-acetat (CAS RN 125971-95-1)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

ex 3204 20 00

2,5-Tiofenediilbis(5-terț-butil-1,3-benzoxazol) (CAS RN 7128-64-5)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Potasiu 5-metil-1,3,4-oxadiazol-2-carboxilat (CAS RN 888504-28-7)

0 %

31.12.2016

ex 2934 99 90

Tiofen-2-etanol (CAS RN 5402-55-1)

0 %

31.12.2018

ex 2934 99 90

Flumioxazin (ISO) cu o puritate de minim 96 % în greutate (CAS RN 103361-09-7)

0 %

31.12.2014

ex 2934 99 90

Etoxazol (ISO) cu o puritate de minim 94,8 % în greutate (CAS RN 153233-91-1)

0 %

31.12.2014

ex 2934 99 90

N2-[1-(S)-Etoxicarbonil-3-fenilpropil]-N6-trifluoroacetil-L-lisil-N2-carboxi anhidridă (CAS RN 126586-91-2)

0 %

31.12.2015

ex 2934 99 90

Ditianon (ISO) (CAS RN 3347-22-6)

0 %

31.12.2015

ex 2934 99 90

2,2′-(1,4-Fenilenă) bis(4H-3,1-benzoxazin-4-onă) (CAS RN 18600-59-4)

0 %

31.12.2015

ex 2935 00 90

Flupirsulfuron-metil-sodiu (ISO) (CAS RN 144740-54-5)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

6-metil-4-oxo-5,6-dihidro-4H-tieno[2,3-b]tiopiran-2-sulfonamidă (CAS RN 120279-88-1)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Toluensulfonamide

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

N-[4-(2-Cloroacetil)fenil]metansulfonamidă (CAS RN 64488-52-4)

0 %

31.12.2016

ex 2935 00 90

Triflusulfuron-metil (ISO) (CAS RN 126535-15-7)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

(3R,5S,6E)-7-{4-(4-Fluorofenil)-6-izopropil-2-[metil(metilsulfonil)amino]pirimidin-5-il}-3,5-dihidroxihept-6-enoat de metil (CAS RN 147118-40-9)

0 %

31.12.2016

ex 2935 00 90

N-fluorobenzensulfonimidă (CAS RN 133745-75-2)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Amestec de izomeri alcătuit din N-etiltoluen-2-sulfonamidă și N-etiltoluen-4-sulfonamidă

0 %

31.12.2014

ex 2935 00 90

Clorsulfuron (ISO) (CAS RN 64902-72-3)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Imazosulfuron (ISO), cu o puritate de cel puțin 98 % în greutate (CAS RN 122548-33-8)

0 %

31.12.2015

ex 2935 00 90

Penoxsulam (ISO) (CAS RN 219714-96-2)

0 %

31.12.2015

ex 2935 00 90

Rimsulfuron (ISO) (CAS RN 122931-48-0)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Acid (3R,5S,6E)-7-[4-(4-fluorofenil)-2-[metil(metilsulfonil)amino]-6-(propan-2-il)pirimidin-5-il]-3,5-dihidroxihept-6-enoic – 1-[(R)-(4-clorofenil)(fenil)metil]piperazină (1:1) (CAS RN 1235588-99-4)

0 %

31.12.2016

ex 2935 00 90

4,4′-Oxidi(benzensulfonohidrazidă) (CAS RN 80-51-3)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Acid 2,4-Dicloro-5-sulfamoilbenzoic (CAS RN 2736-23-4)

0 %

31.12.2014

ex 2935 00 90

Tifensulfuron-metil (ISO) (CAS RN 79277-27-3)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Nicosulfuron (ISO), cu o puritate de minim 91 % în greutate (CAS RN 111991-09-4)

0 %

31.12.2014

ex 2935 00 90

Tribenuron-metil (ISO) (CAS RN 101200-48-0)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Metsulfuron-metil (ISO) (CAS RN 74223-64-6)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Ester etilic al acidului [[4-[2-[[(3-etil-2,5-dihidro-4-metil-2-oxo-1H-pirol-1-il)carbonil]amino] etil]fenil]sulfonil]-carbamic, (CAS RN 318515-70-7)

0 %

31.12.2014

ex 2935 00 90

N-(5,7-Dimetoxi[1,2,4]triazolo[1,5-a]pirimidin-2-il)-2-metoxi-4-(trifluorometil)piridin-3-sulfonamidă, (CAS RN 422556-08-9)

0 %

31.12.2014

ex 2935 00 90

Clorhidrat de N-[4-(izopropilaminoacetil)fenil]metansulfonamidă

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

Seschisulfat monohidrat de N-(2-(4-amino-N-etil-m-toluidino)etil)metansulfonamidă, (CAS RN 25646-71-3)

0 %

31.12.2018

ex 2935 00 90

3-(3-Brom-6-fluor-2-metilindol-1-ilsulfonil)-N,N-dimetil-1,2,4-triazol-1-sulfonamidă (CAS RN 348635-87-0)

0 %

31.12.2016

ex 2938 90 30

Glicirizat de amoniu (CAS RN 53956-04-0)

0 %

31.12.2015

ex 2938 90 90

Hesperidin (CAS RN 520-26-3)

0 %

31.12.2018

ex 2938 90 90

Etilvanillin beta-D-glucopiranozidă (CAS RN 122397-96-0)

0 %

31.12.2018

ex 2941 20 30

Sulfat de dihidrostreptomicină (CAS RN 5490-27-7)

0 %

31.12.2016

ex 3102 50 00

Nitrat de sodiu natural

0 %

31.12.2017

3201 20 00

Extract de salcâm australian (de mimoză)

0 %

31.12.2018

ex 3201 90 90

Extracte tanante obținute din fructe de gambier și mirobalan

0 %

31.12.2018

ex 3204 11 00

Colorant C.I. Disperse Yellow 241 (CAS RN 83249-52-9), cu o puritate de minimum 97 % determinată prin cromatografie lichidă la presiune înaltă

0 %

31.12.2015

ex 3204 11 00

Preparate de coloranți dispersați care conțin:

—	C.I. Disperse Orange 61,

—	C.I. Disperse Blue 291:1,

—	C.I. Disperse Violet 93:1,

—	C.I. Disperse Red 54

0 %

31.12.2015

ex 3204 11 00

Colorant C.I. Disperse Red 60 (CAS RN 17418-58-5)

0 %

31.12.2016

ex 3204 11 00

Colorant C.I. Disperse Blue 72 (CAS RN 81-48-1)

0 %

31.12.2016

ex 3204 11 00

Colorant C.I. Disperse Blue 359 (CAS RN 213328-78-0)

0 %

31.12.2016

ex 3204 11 00

Colorant C.I. Disperse Red 343 (CAS RN 99035-78-6)

0 %

31.12.2017

ex 3204 11 00

Preparat pe bază de coloranți, non-ionogen, care conține:

—	N-[5-(acetilamino)-4-[(2-clor-4,6-dinitrofenil)azo]-2-metoxifenil]- 2-oxo-2-(fenilmetoxi)etil-β-alanină (CAS RN 159010-67-0)

—	N-[4-[(2-ciano-4-nitrofenil)azo]fenil]-N-metil-2-(1,3-dihidro-1,3-dioxo-2H-izoindol-2-il)etil-β-alanină (CAS RN 170222-39-6) și

—	N-[2-cloro-4-[(4-nitrofenil)azo]fenil]-2-[2-(1,3-dihidro-1,3-dioxo-2H-izoindol-2-il)etoxi]-2-oxoetil-β-alanină (CAS RN 371921-34-5)

0 %

31.12.2017

ex 3204 12 00

Colorant C.I. Acid Blue 9 (CAS RN 3844-45-9)

0 %

31.12.2016

ex 3204 12 00

Preparat pe bază de coloranți, anionic, cu un conținut de minimum 75 % în greutate de 7-((4-cloro-6-(dodecilamino)-1,3,5-triazin-2-il)amino)-4-hidroxi-3-((4-((4-sulfofenil)azo)fenil)azo)-2-naftalensulfonat disodic (CAS RN 145703-76-0)

0 %

31.12.2017

ex 3204 12 00

Preparat acid pe bază de coloranți acizi, anionic, care conține:

—	amino-4-(4-terț-butilanilino)antrachinon-2-sulfonat de litiu (CAS RN 125328-86-1),

—	C.I. Acid Green 25 (CAS RN 4403-90-1) și

—	C.I. Acid Blue 80 (CAS RN 4474-24-2)

0 %

31.12.2017

ex 3204 12 00

Preparat lichid pe bază de coloranți, care conține colorantul acid anionicC.I. Acid Blue 182 (Nr. CAS 12219-26-0)

0 %

31.12.2018

ex 3204 13 00

Colorant C.I. Basic Red1(CAS RN 989-38-8)

0 %

31.12.2016

ex 3204 13 00

Acetat și lactat de (2,2′-(3,3′-dioxidobifenil-4,4′-diildiazo)bis(6-(4-(3-(dietilamino)propilamino)-6-(3-(dietilamoniu)propilamino)-1,3,5-triazin-2-ilamino)-3-sulfonato-1-naftolato))dicupru(II) (CAS RN 159604-94-1)

0 %

31.12.2017

ex 3204 13 00

Colorant C.I. Basic Blue 7 (CAS RN 2390-60-5)

0 %

31.12.2017

ex 3204 13 00

Colorant C.I. Basic Violet 1 (CAS RN 603-47-4)/(CAS RN 8004-87-3)

0 %

31.12.2017

ex 3204 15 00

Colorant C.I. Vat Orange 7 (C.I. Pigment Orange 43) (CAS RN 4424-06-0)

0 %

31.12.2017

ex 3204 15 00

Colorant C.I. Vat Blue 4 (CAS RN 81-77-6)

0 %

31.12.2018

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 81 (CAS RN 22094-93-5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Green 7 (CAS RN 1328-53-6)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Blue 15:3 (CAS RN 147-14-8)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 14 (CAS RN 5468-75-7)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 97 (CAS RN 12225-18-2)

0 %

31.12.2017

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Red 202 (CAS RN 3089-17-6)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 120 (CAS RN 29920-31-8)

0 %

31.12.2014

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 180 (CAS RN 77804-81-0)

0 %

31.12.2014

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Red 53:1 (CAS RN 5160-02-1)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Red 53 (CAS RN 2092-56-0)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Yellow 13 (CAS RN 5102-83-0)

0 %

31.12.2016

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Orange 5 (CAS RN 3468-63-1)

0 %

31.12.2017

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Red 207 (CAS RN 71819-77-7)

0 %

31.12.2017

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Blue 61(CAS RN 1324-76-1)

0 %

31.12.2017

ex 3204 17 00

Colorant C.I. Pigment Violet 3 (CAS RN 1325-82-2)

0 %

31.12.2017

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic,3-(4-butoxifenil-6,7-dimetoxi-3-(4-metoxifenil)-13,13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-11-carbonitril

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic 4-(3-(4-butoxifenil)-6-metoxi-3-(4-metoxifenil)-13,13-dimetil-11-(trifluorometil)-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-7-il)morfolină (CAS RN 1021540-64-6)

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, N-hexil -6,7-dimetoxi-3,3-bis(4-metoxifenil)-13,13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-11-carboxamidă

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 4,4′-(13,13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-3,3-diil)difenol

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, decanodioat de bis(2-(4-(7-metoxi-3-(4-metoxifenil)-11-fenil-13, 13-dipropil-3, 13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-3-il)fenoxi)etil) (CUS 0133724-2) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 4-(4-(13,13-dimetil-3,11-difenil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f] cromen-3-il)fenil)morfolină (CUS 0133726-4) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic,4-(4-(6,11-difluoro-13,13-dimetil-3-fenil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f ]cromen-3-il)fenil)morfolină(CAS RN 1360882-72-6)

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 3-(4-butoxifenil)-3-(4-fluorofenil)-6,7-dimetoxi-13,13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-11-carbonitril (CUS 0133725-3) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 4, 4′-(7-metoxi-11-fenil-13, 13-dipropil-3, 13-dihidrobenzo[h]indeno[2, 1-f]cromen-3, 3-diil)difenol (CUS 0133728-6) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, bis(2-{4-[11-ciano-3-(4-flourofenil)-6,7-dimetoxi-13,13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-3-il]fenoxi}etil)decanodioat (CUS 0133729-7) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 3-(4-butoxifenil)-6,7-dimetoxi-3-(4-metoxifenil)-13,13-dimetil-11-(trifluorometil)-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f ]cromen (CAS RN 1021540-61-3)

0 %

31.12.2014

ex 3204 19 00

Colorant fotocromic, 1-{4-(6-metoxi-3-(4-metoxifenil)-13, 13-dimetil-3,13-dihidrobenzo[h]indeno[2,1-f]cromen-3-il)fenil}piperidină (CUS 0133727-5) (5)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Red 49 (CAS RN 509-34-2)

0 %

31.12.2018

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Brown 53 (CAS RN 64696-98-6)

0 %

31.12.2015

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Blue 104 (CAS RN 116-75-6) cu o puritate de minimum 97 % determinată prin cromatografie lichidă la presiune înaltă

0 %

31.12.2015

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Yellow 98 (CAS RN 27870-92-4)

0 %

31.12.2016

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Blue 67 (CAS RN 12226-78-7)

0 %

31.12.2017

ex 3204 19 00

Colorant C.I. Solvent Red HPR

0 %

31.12.2017

ex 3204 20 00

Colorant C.I. Fluorescent Brightener 71 (CAS RN 16090-02-1)

0 %

31.12.2016

ex 3204 20 00

Colorant C.I. Fluorescent Brightener 351 (CAS RN 38775-22-3)

0 %

31.12.2016

ex 3204 20 00

Benzen sulfonat disodic 5-[[4-anilino-6-[2-hidroxietil(metil)amino]-1,3,5-triazin-2-il]amino]-2-[(E)-2-[4-[[4-anilino-6-[2-hidroxietil(metil)amino]-1,3,5-triazin-2-il]amino]-2-sulfonatfenil]etenil] (CAS RN 13863-31-5)

0 %

31.12.2018

ex 3205 00 00

Lacuri aluminici preparați din coloranți, destinați a fi utilizați în fabricarea de pigmenți pentru industria farmaceutică (1)

0 %

31.12.2018

ex 3205 00 00

Colorant C.I. Carbon Black 7 Lake

0 %

31.12.2016

ex 3206 11 00

Dioxid de titan acoperit cu triizostearat de izopropoxititan, cu un conținut de triizostearat de izopropoxititan de minimum 1,5 %, dar de maximum 2,5 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3206 19 00

Preparat conținând în greutate:

—	72 % (± 2 %) mică (CAS RN 12001-26-2) și

—	28 % (± 2 %) dioxid de titan (CAS RN 13463-67-7)

0 %

31.12.2016

ex 3206 42 00

Litopon (CAS RN 1345-05-7)

0 %

31.12.2018

3206 50 00

Produse anorganice de tipul celor utilizate ca luminofori

0 %

31.12.2018

ex 3207 30 00

Preparat conținând:

—	în greutate de maximum 85 % argint,

—	în greutate minimum 2 % paladiu,

—	titanat de bariu,

—	terpineol, și

—	etil celuloză,

utilizat pentru imprimarea serigrafică în fabricarea condensatorilor ceramici multistrat (1)

0 %

31.12.2018

ex 3207 40 85

Sticlă sub formă de fulgi, acoperită cu argint, cu un diametru mediu de 40 (± 10) μm

0 %

31.12.2018

ex 3207 40 85

Fulgi de sticlă (CAS RN 65997-17-3):

—	cu o grosime de minimum 0,3 μm, dar de maximum 10 μm și

—	acoperiți cu dioxid de titan (CAS RN 13463-67-7) sau oxid de fier (CAS RN 18282-10-5)

0 %

31.12.2017

ex 3208 10 90

ex 3707 90 90

Înveliș antireflectorizant alcătuit dintr-un polimer pe bază de esteri, modificat cu un grup cromofor, sub formă de soluție de acetat de 2-metoxi-1-propanol, de acetat de 2-methoxi-1-metiletil sau de 2-hidroxiizobutirat de metil, cu un conținut de polimer de maximum 10 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3208 20 10

Copolimer de N-vinilcaprolactam, de N-vinil-2-pirrolidon și de metacrilat de dimetilaminoetil, sub formă de soluție în etanol, cu un conținut de copolimer de minimum 34 %, dar de maximum 40 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3208 20 10

Soluție pentru straturi de finisare prin imersare conținând în greutate 0,5 % sau mai mult, dar nu mai mult de 15 % acrilat-metacrilat-alchensulfonat-copolimeri cu catene laterale fluorurate, într-o soluție de n-butanol și/sau 4-metil-2-pentanol și/sau diisoamileter

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

Copolimer de acid maleic și de eter de metil și de vinil, monoesterifiat cu grupele de etil și/sau izopropil și/sau butil, sub formă de soluție în etanol, de etanol și butanol, de izopropanol sau de izopropanol și butanol

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

ex 3902 90 90

Poliolefine modificate, clorurate, chiar într-o soluție sau într-o dispersie

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

ex 3208 90 91

Copolimer de tetrafluoretilenă în soluție de butilacetat cu un conținut de solvent de 50 % (± 2 %) în greutate

0 %

31.12.2017

ex 3208 90 19

Siliconi care conțin în greutate cel puțin 50 % xilen de tipul celui utilizat pentru fabricarea implanturilor chirurgicale pe termen lung

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

Polimer de metilsiloxan, sub formă de soluție într-un amestec de acetona, butanol, etanol și izopropanol, cu un conținut de polimer de metilsiloxan de minimum 5 %, dar de maximum 11 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

Soluție cu un conținut de:

—	γ-butirolactonă: (65 ± 10) %,

—	rașină poliamidă: (30 ± 10) %,

—	derivat de ester de naftochinonă: (3,5 ± 1,5) % și

—	acid arilsilicic: (1,5 ± 0,5) %

0 %

31.12.2018

ex 3208 90 19

Copolimer al hidroxistirenului cu unul sau mai multe din următoarele:

—

stiren,

—	alcoxistiren,

—	alchilacrilați,

dizolvat în lactat de etil

0 %

31.12.2016

ex 3208 90 19

Copolimer de acenaftalenă în soluție de lactat de etil

0 %

31.12.2017

ex 3208 90 99

Soluție pe bază de polimeri naturali modificați chimic, conținând doi sau mai mulți din următorii coloranți:

—	8′-acetoxi-1,3,3,5,6-pentametil-2,3-dihidrospiro[1H-indol-2,3′-nafto[2,1-b][1,4]oxazin]-9′-carboxilat de metil,

—	6-(izobutiriloxi)-2,2-difenil-2H-benzo[h]cromen-5-carboxilat de metil,

—	13-izopropil-3,3-bis(4-metoxipenil)-6,11-dimetil-3,13-dihidrobenzo [h]indeno[2,1-f]cromen-13-ol,

—	8-metil-2,2-difenil-2H-benzo[h]cromen-5-carboxilat de etoxicarbonilmetil,

—	13-etil-3-[4-(morfolino)fenil]-3-fenil-3,13-dihidrobenzo [h]indeno[2,1-f]cromen-13-ol

0 %

31.12.2018

ex 3215 11 00

ex 3215 19 00

Cerneală de imprimat, lichidă, alcătuită dintr-o dispersie a unui copolimer de acrilat de vinil și de pigmenți coloranți în izoparafine, conținând în greutate maximum 13 % copolimer de acrilat de vinil și de pigmenți coloranți

0 %

31.12.2018

ex 3215 19 00

Cerneală:

—	constând dintr-un polimer de poliester și o dispersie de argint (CAS RN 7440-22-4) și de clorură de argint (CAS RN 7783-90-6) în metil propil cetonă (CAS RN 107-87-9),

—	cu un conținut total de substanță uscată în greutate de minimum 55 %, dar de maximum 57 %, și

—	cu o greutate specifică de minimum 1,40 g/cm3, dar de maximum 1,60 g/cm3,

utilizată pentru imprimarea electrozillor (1)

0 %

31.12.2017

ex 3215 90 00

Preparat de cerneală, destinat a fi utilizat în fabricarea cartușelor de imprimantă cu jet de cerneală (1)

0 %

31.12.2018

ex 3215 90 00

Cerneală termosensibilă fixată pe un film din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 3215 90 00

Cerneală pentru cartușe de unică folosință, care conține în greutate:

—	minimum 5 %, dar maximum 10 % dioxid de siliciu amorf, sau

—	minimum 3,8 % colorant C.I. Solvent Black 7 în solvenți organici

pentru utilizare la marcarea circuitelor integrate (1)

0 %

31.12.2018

ex 3215 90 00

Cerneală uscată sub formă de pulbere pe bază de rașină hibridă (pe bază de rașină acrilică polistirenică și din rașină poliester) amestecată cu:

—

ceară;

—	un polimer pe bază de vinil și

—	un agent colorant

destinată utilizării la fabricarea de cartușe de toner pentru fotocopiatoare, faxuri, imprimante, chiar combinate între ele (1)

0 %

31.12.2015

3301 12 10

Ulei esențial de portocale, nedeterpenizat

0 %

31.12.2018

ex 3402 11 90

Lauril metil isetionat de sodiu

0 %

31.12.2015

ex 3402 13 00

Copolimer vinilic tensioactiv pe bază de polipropilen glicol

0 %

31.12.2018

ex 3402 13 00

Agent tensioactiv, conținând 1,4-dimetil-1,4-bis(2-metilpropil)-2-butină-1,4-diil eter, polimerizat cu oxiran, terminat cu metil

0 %

31.12.2017

ex 3402 13 00

Acid polioxietilat-12-hidroxistearic (CAS RN 70142-34-6)

0 %

31.12.2018

ex 3402 90 10

Amestec de docusat sodic (DCI) și de benzoat de sodiu

0 %

31.12.2018

ex 3402 90 10

Preparat tensioactiv format dintr-un amestec de docusat sodic (DCI) și 2,4,7,9-tetrametildec-5-ină-4,7-diol etoxilat (CAS RN 577-11-7 și 9014-85-1)

0 %

31.12.2015

ex 3402 90 10

Preparat tensioactiv, constând într-un amestec de polisiloxan și poli(etilen glicol)

0 %

31.12.2015

ex 3402 90 10

Preparat tensioactiv conținând 2-etilhexiloximetil oxiran

0 %

31.12.2014

ex 3402 90 10

Preparat tensioactiv conținând 2,4,7,9-tetrametil-5-decin-4,7-diol etoxilat (CAS RN 9014-85-1)

0 %

31.12.2014

ex 3403 99 00

Fluid de tăiat (lichid de răcire folosit la tăierea materialelor) pe bază de soluție apoasă de polipeptide sintetice

0 %

31.12.2018

ex 3504 00 90

Avidin (CAS RN 1405-69-2)

0 %

31.12.2014

ex 3505 10 50

Derivat O-(2-hidroxietil)- de amidon de porumb hidrolizat (CAS RN 9005-27-0)

0 %

31.12.2018

ex 3506 91 00

Adeziv pe bază de dispersie apoasă dintr-un amestec de colofoniu dimerizat și dintr-un copolimer de etilenă și de acetat de vinil (EVA)

0 %

31.12.2018

ex 3506 91 00

Microcapsule de adeziv epoxi bicomponent, dispersat într-un solvent

0 %

31.12.2018

ex 3506 91 00

Auto-adeziv acrilic sensibil la presiune cu o grosime de minimum 0,076 mm și maximum 0,127 mm, ambalat sub formă de role cu o lățime minimă de 45,7 cm și maximă de 132 cm, pe bandă protectoare antiadezivă cu o forță de dezlipire minimă de 15 N/25 mm (măsurată conform ASTM D3330)

0 %

31.12.2014

ex 3601 00 00

Pulbere pirotehnică sub formă de granule de formă cilindrică, compusă din azotat de stronțiu sau azotat de amoniu în soluție de nitroguanidină, lianți și aditivi, utilizată ca parte componentă a dispozitivului de umflare a airbagului (1)

0 %

31.12.2016

ex 3701 30 00

Placă pentru tipărire în relief, de tipul celor utilizate la tipărirea ziarelor, constând dintr-un suport metalic acoperit cu un strat de fotopolimer cu grosimea de minimum 0,2 mm dar de maximum 0,8 mm, neacoperit de o folie protectoare amovibilă, având grosimea totală de maximum 1 mm

0 %

31.12.2018

ex 3701 30 00

Placă fotosensibilă constând dintr-o folie de poliester acoperită cu un strat de fotopolimer cu grosimea totală de peste 0,43 mm, dar nu mai mult de 3,18 mm

0 %

31.12.2014

ex 3701 99 00

Placă de cuarț sau de sticlă, acoperită cu o peliculă de crom și învelită cu un strat de rașină fotosensibilă sau electrosensibilă, de tipul celor utilizate pentru fabricarea mărfurilor de la poziția 8541 sau 8542

0 %

01.07.2014

ex 3705 90 90

Măști pentru transferul fotografic al schemelor de circuit pe plachete de semiconductori

0 %

31.12.2014

ex 3707 10 00

Emulsie fotosensibilă destinată sensibilizării discurilor de siliciu (1)

0 %

31.12.2018

ex 3707 10 00

Emulsie pentru sensibilizarea suprafețelor conținând:

—	în greutate, maximum 12 % ester de acid diazooxonaftalensulfonic

—	rășini fenolice

într-o soluție conținând cel puțin acetat de 2-metoxi-1-metiletil sau lactat de etil sau metil 3-metoxipropionat sau 2-heptanonă

0 %

31.12.2018

ex 3707 10 00

Emulsie pentru sensibilizarea suprafețelor conținând:

—	rășini fenolice sau acrilice

—	precursor acid fotosensibil: maximum 2 % din greutate,

într-o soluție conținând acetat de 2-metoxi-1-metiletil sau lactat de etil

0 %

31.12.2018

ex 3707 10 00

Preparat pe baza acrilică fotosensibilă constituit dintr-un polimer cu pigmenți coloranți, metoxi-1-metiletilacetat și ciclohexanonă, cu sau fără etil-3-etoxipropionat

0 %

31.12.2018

ex 3707 10 00

ex 3707 90 90

Emulsie sau preparat pentru sensibilizarea suprafețelor constituită dintr-una sau mai multe dintre substanțele următoare:

—	polimeri de acrilat

—	polimeri de metacrilat

—	derivați ai polimerilor de stiren

care conține maximum 7 % în greutate precursori de acid fotosensibil dizolvați într-un solvent organic conținând cel puțin 2-metoxi-1-metiletil acetat

0 %

31.12.2016

ex 3707 10 00

Emulsie destinată sensibilizării suprafețelor la lumină, ce conține

—	cel mult 10 % din greutate esteri de naftochinonediazide,

—	între 2 și 20 % din greutate copolimeri de hidroxistiren și

—	cel mult 7 % din greutate derivați epoxidici

dizolvați în 1-etoxi-2-propilacetat și/sau lactat de etil

0 %

31.12.2016

ex 3707 10 00

Emulsie fotosensibilă formată din poliizopren ciclic care conține:

—	minim 55 %, dar nu mai mult de 75 % din greutate xilen și

—	minim 12 %, dar nu mai mult de 18 % din greutate etilbenzen

0 %

31.12.2014

ex 3707 10 00

Emulsie fotosensibilă conținând în greutate:

—	minim 20 %, dar nu mai mult de 45 % copolimeri de acrilați și/sau metacrilați și derivați de hidroxistiren

—	minim 25 %, dar nu mai mult de 50 % solvent organic conținând cel puțin lactat de etil și/sau propilenglicol metil eter acetat

—	minim 5 % dar nu mai mult de 30 % acrilați

—	nu mai mult de 12 % fotoinițiator

0 %

31.12.2014

ex 3707 10 00

Depunere dielectrică, amortizând presiunea mecanică, constând într-un precursor poliamidă care conține carbon nesaturat în lanțurile sale laterale și care este fotostructurabil prin reacție radicală și convertibil într-o poliimidă, sub formă de soluție din N-metil-2-pirolidonă sau N-etil-2-pirolidonă, cu un conținut de polimeri de cel puțin 10 % în greutate

0 %

31.12.2018

ex 3707 90 20

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, alcătuită dintr-un copolimer de stiren și acrilat de butil și fie magnetită, fie negru de fum, destinată a fi utilizată ca revelator în fabricarea de cartușe pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3707 90 20

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, pe bază de rașină de poliol, destinată a fi utilizată ca revelator în fabricarea de cartușe pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3707 90 20

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, pe bază de rașină de poliester, obținută prin polimerizare, destinată a fi utilizată ca revelator în fabricarea de cartușe pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3707 90 20

Amestec de cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, constând din:

—	copolimer de stiren acrilat/butadienă

—	fie negru de fum, fie un pigment organic

—	cu sau fără conținut poliolefină sau silice amorfă

destinată a fi utilizată ca revelator în fabricarea de sticle sau cartușe cu cerneală/toner pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2017

ex 3707 90 90

Înveliș antireflectorizant, constând într-un polimer metacrilic modificat, conținând în greutate maximum 10 % polimer, sub forma unei soluții în două sau trei din următoarele substanțe:

—	acetat de 2-metoxi-1-metiletil (CAS RN 108-65-6)

—	1-metoxipropan-2-ol (CAS RN 107-98-2)

—	lactat de etil (CAS RN 97-64-3)

0 %

31.12.2018

ex 3707 90 90

Strat exterior antireflectorizant sub formă de soluție apoasă, conținând în greutate maximum:

—	2 % acid alchilsulfonic fără halogen, și

—	5 % polimer fluorurat

0 %

31.12.2014

ex 3707 90 90

Înveliș antireflectorizant, format dintr-un polimer de siloxan sau dintr-un polimer organic cu un grup hidroxifenolic modificat cu un grup cromofor, sub formă de soluție de solvent organic care conține acetat de 1-etoxi-2-propanol sau 2-metoxi-1 metiletil cu un conținut de polimer de maximum 10 % din greutate

0 %

31.12.2015

ex 3707 90 90

Rulouri conținând:

—	un strat uscat de rașină acrilică fotosensibilă,

—	pe o parte folie de protecție din poli(etilenă tereftalat) și

—	pe cealaltă parte o folie de protecție din polietilenă

0 %

31.12.2014

ex 3801 90 00

Grafit expandabil (CAS RN 90387-90-9 și CAS RN 12777-87-6)

0 %

31.12.2016

ex 3802 90 00

Diatomit calcinat cu flux de sodă, spălat cu acid, destinat utilizării ca adjuvant de filtrare în fabricarea produselor farmaceutice și/sau biochimice (1)

0 %

31.12.2017

3805 90 10

Ulei de pin

1,7 %

31.12.2018

ex 3806 10 00

ex 3909 40 00

Rașină fenolică modificată cu colofoniu,

—	conținând minimum 60 % și maximum 75 % colofoniu,

—	cu o aciditate de maximum 25,

de tipul celor utilizate la tipărirea offset

0 %

31.12.2016

ex 3808 91 90

Indoxacarb (ISO) și izomerii lui (R), fixat pe un suport de dioxid de siliciu

0 %

31.12.2018

ex 3808 91 90

Preparat care conține endospori sau spori și cristale proteice derivate fie din:

—	Bacillus thuringiensis Berliner subspecia aizawai și kurstaki, sau

—	Bacillus thuringiensis subspecia kurstaki sau

—	Bacillus thuringiensis subspecia israelensis sau

—	Bacillus thuringiensis subspecia aizawai sau

—	Bacillus thuringiensis subspecia tenebrionis

0 %

31.12.2014

ex 3808 91 90

Spinosad (ISO)

0 %

31.12.2018

ex 3808 91 90

Spinetoram (ISO) (CAS RN 935545-74-7), preparat alcătuit din doi compuși ai spinosinului (3′-etoxi-5,6-dihidro spinosin J) și (3′-etoxi-spinosin L)

0 %

31.12.2017

ex 3808 92 90

Fungicid sub formă de pudră, conținând în greutate minimum 65 % dar maximum 75 % himexazol (ISO), neambalat pentru vânzarea cu amănuntul

0 %

31.12.2018

ex 3808 92 90

Preparat constând dintr-o suspensie de piritionă de zinc (DCI) în apă, conținând în greutate:

—	minimum 24 % și maximum 26 % piritionă de zinc (DCI), sau

—	minimum 39 % și maximum 41 % piritionă de zinc (DCI)

0 %

31.12.2018

ex 3808 92 90

Preparate pe bază de piritionă de cupru (CAS RN 14915-37-8)

0 %

31.12.2014

ex 3808 93 15

Preparare pe baza unui concentrat cu un conținut egal sau mai mare de 45 %, însă care nu depășește 55 % din greutate, de materie activă erbicidă Penoxsulam în suspensie apoasă

0 %

31.12.2017

ex 3808 93 23

Erbicid cu conținut de flazasulfuron (ISO) ca substanță activă

0 %

31.12.2014

ex 3808 93 27

Preparat constând dintr-o suspensie de tepraloxidim (ISO), conținând în greutate:

—	minim 30 % tepraloxidim (ISO),

—	maximum 70 % fracție petrolieră compusă din hidrocarburi aromatice

0 %

31.12.2016

ex 3808 93 90

Preparat sub formă de granule, conținând în greutate:

—	cel puțin 38,8 % dar nu mai mult de 41,2 % giberelină A3, sau

—	cel puțin 9,5 % dar nu mai mult de 10,5 % giberelină A4 și A7

0 %

31.12.2014

ex 3808 93 90

Preparat constând în benzil(purin-6-il)amină în soluție de glicol, conținând în greutate:

—	minimum 1,88 dar maximum 2,00 % benzil(purin-6-il)amină

de tipul celor utilizate la regulatorii de creștere pentru plante

0 %

31.12.2015

ex 3808 93 90

Soluție apoasă cu un conținut în greutate de:

—	1,8 % paranitrofenolat de sodiu,

—	1,2 % ortonitrofenolat de sodiu,

—	0,6 % 5-nitroguaiacolat de sodiu,

folosit la fabricarea regulatorilor de creștere pentru plante (1)

0 %

31.12.2015

ex 3808 93 90

Amestec de pudră albă conținând în greutate:

—	minimum 3 % dar maximum 3,6 % 1-metilciclopropen cu o puritate mai mare de 96 % și

—	sub 0,05 % din fiecare dintre impuritățile 1-cloro-2-metilpropen și 3-cloro-2-metillpropen

pentru utilizarea la fabricarea unui regulator de creștere post-recoltare a fructelor, legumelor și plantelor ornamentale cu un generator specific (1)

0 %

31.12.2015

ex 3808 93 90

Preparat sub formă de pulbere, conținând în greutate:

—	minimum 55 % giberelină A4,

—	minimum 1 %, dar maximum 35 % giberelină A7,

—	minimum 90 % giberelină A4 și giberelină A7 combinate,

—	maximum 10 % o combinație de apă și alte gibereline prezente în mod natural

de tipul celor utilizate la regulatorii de creștere pentru plante

0 %

31.12.2015

ex 3808 99 90

Oxamil (ISO) (CAS RN 23135-22-0) în soluție de ciclohexanonă și apă

0 %

31.12.2015

ex 3808 99 90

Abamectină (ISO) (CAS RN 71751-41-2)

0 %

31.12.2018

ex 3809 91 00

Amestec de metilfosfonat de metil și de 5-etil-2-metil-2-oxo-1,3,2? 5-dioxafosforan-5-ilmetil și de metilfosfonat de bis(5-etil-2-metil-2-oxo-1,3,2? 5-dioxafosforan-5-ilmetil)

0 %

31.12.2018

ex 3809 92 00

Despumant format dintr-un amestec de oxidipropanol și 2,5,8,11-tetrametildodec-6-in-5,8-diol

0 %

31.12.2014

ex 3810 10 00

Pastă de lipit sau de sudat, constând într-un amestec de metale și rășini, conținând în greutate:

—	minimum 70 %, dar maximum 90 % staniu

—	maximum 10 % din unul sau mai multe dintre metalele: argint, cupru, bismut, zinc sau indiu

destinată utilizării în industria electrotehnică (1)

0 %

31.12.2018

ex 3811 19 00

Soluție de peste 61 %, dar nu mai mult de 63 % în greutate de metilciclopentadienil mangan tricarbonil în solvent de hidrocarburi aromatice, conținând în greutate nu mai mult de:

—	4,9 % 1,2,4-trimetil-benzen,

—	4,9 % naftalină, și

—	0,5 % 1,3,5-trimetil-benzen

0 %

31.12.2014

ex 3811 21 00

Săruri de acid dinonilnaftalensulfonic, sub formă de soluție în uleiuri minerale

0 %

31.12.2018

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, pe baza de compuși organici complecși de molibden, sub formă de soluție în ulei mineral

0 %

31.12.2018

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, care conțin uleiuri minerale, constând din săruri de calciu ale produselor de reacție ale fenolului substituit de poliizobutilenă cu acid salicilic și formaldehidă, folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, care conțin uleiuri minerale, pe bază de amestec de săruri de calciu de dodecilfenol sulfurat (CAS RN 68784-26-9), folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante,

—	pe bază de alchilbenzensulfonați de calciu C16-24 (CAS RN 70024-69-0),

—	conținând uleiuri minerale,

folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, conținând uleiuri minerale,

—	pe bază de benzensulfonat substituit cu polipropilenil de calciu (CAS RN 75975-85-8) cu un conținut în greutate cuprins între minimum 25 % și maximum 35 %,

—	cu un indice de bază cuprins între minimum 280 și maximum 320,

folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 21 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante,

—	conținând succinimidă de poliizobutilenă derivată din produse de reacție ale poliaminelor de polietilenă cu anhidridă poliizobutenil succinică (CAS RN 84605-20-9)

—	conținând uleiuri minerale,

—	cu un conținut de clor în greutate cuprins între minimum 0,05 % și maximum 0,25 %,

—	cu un indice de bază de minimum 20,

folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 29 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, constând din produși de reacție ai acidului bis(2-metilpentan-2-il)ditiofosforic cu oxid de propilenă, oxid de fosfor și amine cu lanț alchil C12-14, folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 29 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, constând din produși de reacție ai carboxilatului de butil-ciclohex-3-ene, sulfului și fosfitului de trifenil (CAS RN 93925-37-2), folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 29 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, constând din produși de reacție ai 2-metil-prop-1-ene cu monoclorură de sulf și sulfură de sodiu (CAS RN68511-50-2), cu un conținut de clorină în greutate cuprins între minimum 0,05 % și maximum 0,5 %, folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 29 00

Aditivi pentru uleiuri lubrifiante, constând dintr-un amestec de N,N-dialchil -2-hidroxiacetamide cu lungimea lanțului alchil cuprinsă între 12 și 18 atomi de carbon (CAS RN 866259-61-2), folosiți ca aditivi concentrați pentru fabricarea uleiurilor de motor printr-un proces de amestecare

0 %

31.12.2017

ex 3811 90 00

Sare de acid dinonilnaftilsulfonic, sub formă de soluție în ulei mineral

0 %

31.12.2018

ex 3811 90 00

Soluție de sare cuaternară de amoniu pe bază de succinimidă de poliizobutenil, cu un conținut de 2-etilhexanol cuprins între minimum 20 % și maximum 29,9 % din greutate

0 %

31.12.2017

ex 3812 10 00

Accelerator de vulcanizare pe bază de granule de difenil-guanidină (CAS RN 102-06-7)

0 %

31.12.2016

ex 3812 20 90

Plastifiant, care conține:

—	bis(2-etilhexil)-1,4-benzendicarboxilat (CAS RN 6422-86-2)

—	minimum 10 % și maximum 60 % în greutate de tereftalat de dibutil (CAS RN 1962-75-0)

0 %

31.12.2018

ex 3812 30 80

Amestec cu un conținut predominant de sebasat de (2,2,6,6-tetrametil-1-octiloxi-4-piperidil)

0 %

31.12.2018

ex 3812 30 80

Fotostabilizator UV care conține:

—	α-[3-[3-(2H-Benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropil]-ω-hidroxipoli(oxi-1,2-etandiil) (CAS RN 104810-48-2);

—	α-[3-[3-(2H-Benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropil]-ω-[3-[3-(2H-benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropoxi]poli(oxi-1,2-etandiil) (CAS RN 104810-47-1)

—	Polietilen glicol cu o masă moleculară medie gravimetrică (Mw) de 300 (CAS RN 25322-68-3)

—	sebacat de bis(1,2,2,6,6-pentametil-4-piperidil) (CAS RN 41556-26-7) și

—	sebacat de metil-1,2,2,6,6-pentametil-4- piperidil (CAS RN 82919-37-7)

0 %

31.12.2018

ex 3812 30 80

Stabilizatori compuși conținând în greutate minimum 15 %, dar maximum 40 % perclorat de sodiu și maximum 70 % 2-(2-metoxietoxi)etanol

0 %

31.12.2014

ex 3812 30 80

Amestec conținând în greutate:

—	minimum 25 %, dar maximum 50 % dintr-un amestec de esteri de tetrametilpiperidinil C15-18 (CAS RN 86403-32-9)

—	maximum 20 % alți compuși organici

—	pe un substrat de polipropilenă (CAS RN 9003-07-0)

0 %

31.12.2018

ex 3812 30 80

Amestec:

—	conținând în greutate 80 % (± 10 %) 10-etil-4,4-dimetil-7-oxo-8-oxa-3,5-ditia-4-stanattetradecanoat de 2-etilhexil și

—	conținând în greutate 20 % (± 10 %) 2-etilhexil 10-etil-4-[[2-[(2-etilhexil)oxi]-2-oxoetil]tio]-4-metil-7-oxo-8-oxa-3,5-ditia-4-stanattetradecanoat

0 %

31.12.2018

ex 3812 30 80

Stabilizator UV care conține:

—	2-(4,6-bis(2,4-dimetilfenil)-1,3,5-triazin-2-il)-5-(octiloxi)-fenol (CAS RN 2725-22-6) și

—	fie N,N′-bis(1,2,2,6,6-pentametil-4-piperidinil)-1,6-hexandiamină, polimer cu 2,4- diclor-6-(4-morfolinil)-1,3,5-triazină (CAS RN 193098-40-7), fie

—	N,N′-bis(2,2,6,6-tetrametil-4-piperidinil)-1,6-hexandiamină, polimer cu 2,4- diclor-6-(4-morfolinil)-1,3,5-triazină (CAS RN 82451-48-7)

0 %

31.12.2016

ex 3812 30 80

Fotostabilizator, format din esteri alchilici ramificați și liniari ai acidului 3-(2H-Benzotriazolil)-5-(1,1-di-metiletil)-4-hidroxi-benzenpropanoic (CAS RN 127519-17-9)

0 %

31.12.2016

ex 3812 30 80

Stabilizator pentru materiale plastice care conține:

—	10-etil-4,4-dimetil-7-oxo-8-oxa-3,5-ditia-4-stanatetradecanoat de 2-etilhexil (CASRN57583-35-4),

—	10-etil-4-[[2-[(2-etilhexil)oxi]-2-oxoetil]tio]-4-metil-7-oxo-8-oxa-3,5-ditia-4-stanatetradecanoat de 2-etilhexil (CASRN57583-34-3) și

—	mercaptoacetat de 2-etilhexil (CAS RN 7659-86-1)

0 %

31.12.2016

ex 3812 30 80

Fotostabilizator care conține:

—	esteri alchilici ramificați și liniari ai acidului 3-(2H-benzotriazolil)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxibenzenpropanoic (CAS RN 127519-17-9) și

—	acetat de 1-metoxi-2-propil (CAS RN 108-65-6)

0 %

31.12.2016

ex 3812 30 80

N,N′-Bis(1,2,2,6,6-pentametil-4-piperidinil)-1,6-hexandiamină, polimer cu 2,4-dicloro-6-(4-morfolinil)-1,3,5-triazină (CAS RN 193098-40-7)

0 %

31.12.2017

ex 3812 30 80

Stabilizator UV, constând din:

—	o amină împiedicată steric: N,N′-bis(1,2,2,6,6-pentametil-4-piperidinil)-1,6-hexandiamină, polimer cu 2,4-dicloro-6-(4-morfolinil)-1,3,5-triazină (CAS RN 193098-40-7) și

—	fie un absorbant de raze UV cu o-hidroxifenil triazină sau

—	un compus fenolic modificat chimic

0 %

31.12.2017

ex 3814 00 90

Amestec conținând în greutate:

—	minimum 69 %, dar maximum 71 % 1-metoxipropan-2-ol,

—	minimum 29 %, dar maximum 31 % acetat de 2-metoxi-1-metiletil

0 %

31.12.2018

ex 3814 00 90

Amestecuri azeotrope conținând izomeri de eter metilic de nonafluorbutil și/sau de eter etilic de nonafluorobutil

0 %

31.12.2018

ex 3815 12 00

Catalizator, sub formă de granule sau inele cu un diametru de minimum 3 mm, dar de maximum 10 mm, alcătuit din argint fixat pe un suport de oxid de aluminiu, cu un conținut de argint de minimum 8 %, dar de maximum 40 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator compus din trioxid de crom, trioxid de dicrom sau din compuși organometalici ai cromului, fixat pe un suport de dioxid de siliciu, cu un volum al porilor determinat după metoda de absorbție a azotului, de peste 2 cm3/g

0 %

31.12.2016

ex 3815 19 90

Catalizator, sub formă de pulbere, alcătuit dintr-un amestec de oxizi de metal, fixați pe un suport de dioxid de siliciu, conținând în greutate minimum 20 %, dar maximum 40 % molibden, bismut și fier evaluate împreună, destinat a fi utilizat la fabricarea de acrilonitril (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator sub formă de sfere cu un diametru de minimum 4,2 mm, dar de maximum 9 mm, alcătuit dintr-un amestec de oxizi de metal cu un conținut predominat de oxizi de molibden, nichel, cobalt și fier, fixat pe un suport de oxid de aluminiu, destinat a fi utilizat la fabricarea aldehidei acrilice (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, cu un conținut de tetraclorură de titan, fixată pe un suport de diclorură de magneziu, destinat a fi utilizat la fabricarea polipropilenei (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, sub formă de sfere cu un diametru de minimum 4,2 mm, dar de maximum 9 mm, alcătuit dintr-un amestec de oxizi de metal, cu un conținut predominat de oxizi de molibden, vanadiu și cupru, fixat pe un suport de dioxid de siliciu și/sau de oxid de aluminiu, destinat a fi utilizat la fabricarea de acid acrilic (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, cu un conținut de trioxid de dicrom, fixat pe un suport de oxid de aluminiu

0 %

31.12.2014

ex 3815 19 90

Catalizator compus din acid fosforic legat chimic la un suport de dioxid de siliciu

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, alcătuit din compuși organo-metalici de aluminiu și zirconiu, fixați pe un suport de dioxid de siliciu

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, alcătuit din compuși organo-metalici de aluminiu și crom, fixați pe un suport de dioxid de siliciu

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, alcătuit din compuși organo-metalici de magneziu și titan, fixați pe un suport de dioxid de siliciu, sub formă de suspensie în ulei mineral

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, alcătuit din compuși organo-metalici de aluminiu, magneziu și titan, fixați pe un suport de dioxid de siliciu, sub formă de pulbere

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

Catalizator, cu un conținut de tetraclorură de titan, fixata pe un suport de diclorură de magneziu, destinat a fi utilizat la fabricarea poliolefinelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 19 90

ex 8506 90 00

Catod, în rulouri, pentru baterii zinc-aer de tip „nasture” (baterii pentru proteze auditive) (1)

0 %

31.12.2016

ex 3815 90 90

Inițiator pe baza de dimetilaminopropil uree

0 %

31.12.2017

ex 3815 90 90

Catalizator de oxidare conținând un ingredient activ compus din di[mangan (1+)], 1,2-bis(octahidro-4,7-dimetil-1H-1,4,7-triazonin-1-yl-kN1, kN4, kN7)etan-di-μ-oxo-μ-(etanoato-kO, kO′)-, di[clorură(1-)], folosit la accelerarea oxidării chimice sau a înălbirii (CAS RN 1217890-37-3)

0 %

31.12.2017

ex 3815 90 90

Catalizator, sub formă de pulbere, compus dintr-un amestec de triclorură de titan și clorură de aluminiu, conținând în greutate:

—	minimum 20 %, dar maximum 30 % titan și

—	minimum 55 %, dar maximum 72 % clor

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator, sub formă de cilindri goi pe dinăuntru cu o lungime de minimum 5 mm și maximum 9 mm, constând într-un amestec de oxizi metalici conținând în principal oxizi de molibden, bismut, fier și nichel și conținând, de asemenea, o încărcătură de dioxid de siliciu, destinat utilizării la fabricarea de acid acrilic (1)

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator, sub formă de suspensie în ulei mineral, compus din:

—	complecși de tetrahidrofuran de clorură de magneziu și clorură de titan (III); și

—	dioxid de siliciu

—	conținând în greutate 6,6 % (± 0,6 %) magneziu și

—	conținând în greutate 2,3 % (± 0,2 %) titan

0 %

31.12.2015

ex 3815 90 90

Catalizator, constând într-un amestec de diferiți acizi sulfonici de alchilnaftalină, cu lanțuri de hidrocarburi alifatice, conținând 12 – 56 atomi de carbon

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator conținând triclorura de titan sub formă de suspensie în hexan sau heptan, cu un conținut de titan de minimum 9 %, dar de maximum 30 % din greutate, calculat pe produs fără hexan sau heptan

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator compus dintr-un amestec de formiat de (2-hidroxipropil)trimetilamoniu și de dipropilen glicoli

0 %

31.12.2014

ex 3815 90 90

Catalizator, conținând N-(2-hidroxipropilamoniu)diazabiciclo[2,2,2]octan-2-etil hexanoat, dizolvat în etan-1,2-diol

0 %

31.12.2016

ex 3815 90 90

Catalizator cu un conținut predominant de acid dinonilnaftalendisulfonic, sub formă de soluție în izobutanol

0 %

31.12.2014

ex 3815 90 90

Catalizator, cu un conținut de 2-etilhexanoat de (2-hidroxi-1-metiletil)trimetilamoniu de minimum 69 %, dar de maximum 79 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator pe bază de aluminosilicat (zeolit), destinat pentru alchilarea hidrocarburilor aromatice, pentru transalchilarea hidrocarburilor alchilaromatice sau pentru oligomerizarea olefinelor (1)

0 %

31.12.2017

ex 3815 90 90

Catalizator, sub formă de batoane rotunde, alcătuit dintr-un silicat de aluminiu (zeolit), conținând în greutate minimum 2 %, dar maximum 3 % oxizi metalici din pământuri rare și maximum 1 % oxid de disodiu

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Catalizator compus din clorură de titan și clorură de magneziu, cu un conținut în greutate, calculat pe un amestec fără ulei și fără hexan:

—	de minimum 4 %, dar de maximum 10 % titan și

—	de minimum 10 %, dar de maximum 20 % magneziu

0 %

31.12.2018

ex 3815 90 90

Bacterie de Rhodococcus rhodocrous J1, conținând enzime, intro suspensie de gel poliacrilamidic sau in apă, utilizata drept catalizator în fabricarea acrilamidei pentru hidratarea acrilonitrilei (1)

0 %

31.12.2016

ex 3817 00 50

Alchilbenzeni în amestec (C14-26) conținând în greutate:

—	minim 35 %, dar maxim 60 % eicosilbenzen,

—	minim 25 %, dar maxim 50 % docosilbenzen,

—	minim 5 %, dar maxim 25 % tetracosilbenzen

0 %

31.12.2018

ex 3817 00 80

Amestec de alchil-naftaline, conținând în greutate:

—	minimum 88 %, dar maximum 98 % hexadecilnaftalină

—	minimum 2 %, dar maximum 12 % dihexadecilnaftalină

0 %

31.12.2018

ex 3817 00 80

Amestec de alchilbenzeni cu catene ramificate conținând în principal dodecilbenzeni

0 %

31.12.2018

ex 3817 00 80

Alchil-naftaline în amestec, modificate cu lanțuri alifatice, cu catene al căror număr de atomi de carbon variază între 12 și 56

0 %

31.12.2016

ex 3819 00 00

Fluid hidraulic rezistent la foc pe baza de esterfosforic

0 %

31.12.2018

ex 3823 19 30

Distilat de acizi grași de palmier, hidrogenat sau nu, cu un conținut de acizi grași liberi de minimum 80 %, destinat utilizării la fabricarea de:

—	acizi grași monocarboxilici industriali de la subpoziția 3823,

—	acid stearic de la subpoziția 3823,

—	acid stearic de la subpoziția 2915,

—	acid palmitic de la subpoziția 2915 sau

—	preparate furajere de la subpoziția 2309 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3823 19 90

Uleiuri acide de rafinare de palmier, destinate utilizării la fabricarea de:

—	acizi grași monocarboxilici industriali de la subpoziția 3823,

—	acid stearic de la subpoziția 3823,

—	acid stearic de la subpoziția 2915,

—	acid palmitic de la subpoziția 2915 sau

—	preparate furajere de la subpoziția 2309 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 15

Silicat de aluminiu acid (zeolit artificial de tip Y), sub formă de sodiu, conținând în greutate maximum 11 % sodiu, evaluat ca oxid de sodiu, sub formă de batoane rotunde

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Amestec de monomer metilmetacrilat și monomer butilacrilat într-o soluție de xilen și butilacetat, cu un conținut de solvenți în greutate mai mare de 54 % dar mai mic sau egal cu 56 %

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Parafină cu un nivel de clorinare de minimum 70 %

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Folie conținând oxizi de bariu sau de calciu, combinați cu oxizi de titan sau de zirconiu, într-un liant acrilic

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Amestec de izomeri de divinilbenzen și de izomeri de etilvinilbenzen, conținând în greutate minimum 56 %, dar maximum 85 % divinilbenzen (CAS RN 1321-74-0)

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Preparat anti-coroziune constând din săruri ale acidului dinonilnaftalensulfonic, fie:

—	pe un suport de ceară minerală, chiar modificată chimic, sau

—	sub formă de soluție într-un solvent organic

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Bauxită calcinată (grad refractar)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Amestec de fitosteroli, nu sub formă de pudră, cu un conținut în greutate de:

—	40 % sau mai mult, dar nu mai mult de 58 % beta-sitosteroli

—	20 % sau mai mult, dar nu mai mult de 28 % campesteroli

—	14 % sau mai mult, dar nu mai mult de 23 % stigmasteroli

—	0 % sau mai mult, dar nu mai mult de 15 % alți steroli

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Oligomer of tetrafluoretilenă, având o grupa terminală de tipul iodură de etil

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Preparate care conțin minimum 92 % dar maximum 96,5 % în greutate 1,3:2,4-bis-O-(4-metilbenziliden)-D-glucitol și care conțin și derivați de acid carboxilic și un alchil sulfat

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Fosfonat-fenat de calciu, dizolvat în ulei mineral

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Silicoaluminofosfat structurat

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Amestec de bis{4-(3-(3-fenoxicarbonilamino)tolil)ureido}fenilsulfonă, difeniltoluen-2,4-dicarbamat și 1-[4-(4-aminobenzensulfonil)-fenil]-3-(3-fenoxicarbonilamino-tolil)-uree

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Amestec de acetați de 3-butilenă-1,2-diol cu un conținut în greutate de 65 % sau mai mult, dar nu mai mult de 90 %

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Poli(tetrametilen glicol) bis[(9-oxo-9H-tioxanten-1-iloxi)acetat] cu o lungime medie a lanțului polimeric sub 5 unități monomerice (CAS RN 515136-48-8)

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Preparat conținând în greutate minimum 83 % 3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden (diciclopentadienă), un cauciuc sintetic, chiar cu un conținut de minimum 7 % triciclopentadienă, și:

—	fie un compus aluminiu-alchil,

—	sau un complex organic de tungsten

—	sau un complex organic de molibden

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Amestec de acid 2-propenoic, (1-metiletiliden)bi(4,1-fenilenoxi-2,1-etandiiloxi-2,1-etandiil)ester cu acid 2-propenoic, (2,4,6-trioxo-1,3,5-triazin-1,3,5(2H,4H,6H)-triil)tri-2,1-etandiil ester și 1-hidroxi-ciclohexil-fenil cetonă în soluție de metil etil cetonă și toluen

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Preparate care conțin minimum 47 % în greutate 1,3:2,4-bis-O-benziliden-D-glucitol

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Amestec de acrilați de uretan, tripropilenglicol diacrilat, bisfenol A etoxilat acrilat și poli(etilenglicol) 400 diacrilat

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Soluție de (clorometil)bis(4-fluorofenil)metilsilan în toluen cu o concentrație nominală de 65 %

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

Dispersie apoasă, care conține în greutate:

—	76 % (± 0,5 %) carburi de siliciu (CAS RN 409-21-2)

—	4,6 % (± 0,05 %) oxid de aluminiu (CAS RN 1344-28-1) și

—	2,4 % (± 0,05 %) oxid de ytriu (CAS RN 1314-36-9)

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Preparat, constând într-un amestec de 2,4,7,9-tetrametildec-5-ină-4,7-diol și propan-2-ol

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

Preparat conținând în greutate:

—	85 % sau mai mult, dar nu mai mult de 95 %, α-4-(2-ciano-2-butoxicarbonil)vinil-2-metoxi-fenil-ω-hidroxihexa(oxietilenă) și

—	5 % sau mai mult, dar nu mai mult de 15 %, polioxietilenă (20) sorbitan monopalmitat

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

Preparat constând predominant din γ-butirolactonă și săruri cuaternare de amoniu, pentru fabricarea condensatorilor electrolitici (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

2,4,7,9-Tetrametildec-5-ina-4,7-diol, hidroxietilat

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Dietilmetoxiboran (CAS RN 7397-46-8) sub formă de soluție în tetrahidrofuran

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

Amestec de:

—	carbonat bazic de zirconiu (CAS RN 57219-64-4) și

—	carbonat de ceriu (CAS RN 537-01-9)

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Preparat care conține:

—	oxid de trioctilfosfină (CAS RN 78-50-2),

—	oxid de dioctilhexilfosfină (CAS RN 31160-66-4),

—	oxid de octildihexilfosfină (CAS RN 31160-64-2) și

—	oxid de trihexilfosfină (CAS RN 9084-48-8)

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Amestec de:

—	3,3-bis(2-metil-1-octil-1H-indol-3-il)ftalidă (CAS RN 50292-95-0)

—	etil-6′-(dietilamino)-3-oxo-spiro-[izobenzofuran-1(3H),9′-[9H]xanten]-2′-carboxilat (CAS RN 154306-60-2)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Preparat pe bază de etoxilat de 2,5,8,11-tetrametil-6-dodecin-5,8-diol (CAS RN 169117-72-0)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec de cristale lichide destinat fabricării de ecrane (1)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Preparat pe bază de carbonați de alchil conținând și un absorbant de ultraviolete, folosit în fabricarea lentilelor de ochelari (1)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec conținând în greutate minimum 40 % dar maximum 50 % 2-hidroxietil metacrilat și minimum 40 % dar maximum 50 % ester de glicerina cu acid boric

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Acid azelaic cu puritate în greutate minimum 75 % dar maximum 85 %

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Preparat constând din:

—	dipropilen glicol

—	tripropilen glicol

—	tetrapropilen glicol și

—	pentapropilen glicol

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec de oxizi metalici, sub formă de pulbere, conținând în greutate:

—	fie minimum 5 % bariu, neodimiu sau magneziu și minimum 15 % titan,

—	sau minimum 30 % plumb și minimum 5 % niobiu,

pentru utilizare în fabricarea filmelor dielectrice sau pentru utilizare ca materiale dielectrice în fabricarea condensatoarelor multistrat ceramice (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Hidroxid de nichel, dopat cu hidroxid de zinc și hidroxid de cobalt în procent de minimum 12 % și maximum 18 % în greutate, de tipul celui folosit la producerea electrozilor pozitivi pentru acumulatoare

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec de fitosteroli, nu sub formă de pudră, conținând în greutate:

—	minimum 75 % steroli,

—	maximum 25 % stanoli,

utilizat la fabricarea stenolilor/sterolilor sau a esterilor de stenoli/steroli (1)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Preparate constând predominant din etilen glicol și:

—	fie dietilen glicol, acid dodecandioic și soluție amoniac,

—	sau N,N-dimetilformamida,

—	sau γ-butirolactona,

—	sau oxid de siliciu,

—	sau hidrogenoazelat de amoniu,

—	sau hidrogenoazelat de amoniu și oxid de siliciu,

—	sau acid dodecandioic, soluție de amoniac și oxid de siliciu,

pentru fabricarea condensatoarelor electrolitice (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Oxid de platină (CAS RN 12035-82-4) fixat pe un suport poros de oxid de aluminiu (CAS RN 1344-28-1), care conține, în greutate

—	platină în proporție de minimum 0,1 %, dar de maximum 1 % și

—	diclorură de etilaluminiu în proporție de minimum 0,5 %, dar de maximum 5 % (CAS RN 563-43-9)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Preparat conținând:

—	C,C′-azodi(formamidă) (CAS RN 123-77-3),

—	oxid de magneziu (CAS RN 1309-48-4) și

—	bis(p-toluen sulfinat) de zinc (CAS RN 24345-02-6)

în care formarea gazului de C,C′-azodi(formamidă) are loc la 135 °C

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec pudră, conținând în greutate:

—	minimum 85 % diacrilat de zinc (CAS RN 14643-87-9)

—	și maximum 5 % 2,6-di-terț-butil-alfa-dimetilamino-p-cresol (CAS RN 88-27-7)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Complexe de dietilenglicol propilenglicol și titanat de trietanolamină (CAS RN 68784-48-5) dizolvați în dietilenglicol (CAS RN 111-46-6)

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Poli(tetrametilen glicol) bis[(2-benzoil-fenoxi)acetat] cu o lungime medie a lanțului polimeric de mai puțin de 5 unități monomerice

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Poli (etilen glicol) bis(p-dimetil)aminobenzoat cu o lungime medie a lanțului polimeric de mai puțin de 5 unități monomerice

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

2-Hidroxibenzonitril, sub formă de soluție în N,N-dimetilformamidă, conținând în greutate minimum 45 % dar maximum 55 % 2-hidroxibenzonitril

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Preparat constând:

—	în 50 % (± 2 %) în greutate chelați etil-acetoacetați de aluminiu bis-alcoxilați,

—	într-un solvent de ulei de cerneală (ulei mineral alb)

cu un punct de fierbere cuprins între minimum 160 °C și maximum 180 °C

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Terț-butanolat de potasiu (CAS RN 865-47-4) sub formă de soluție în tetrahidrofuran

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

N2-[1-(S)-Etoxicarbonil-3-fenilpropil]-N6-trifluoroacetil-L-lisil-N2-carboxi anhidridă în soluție de diclormetan 37 %

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

3′,4′,5′-Trifluorobifenil-2-amină, în forma unei soluții în toluen conținând în greutate minimum 80 % dar maximum 90 % 3′,4′,5′-trifluorobifenil-2-amină

0 %

31.12.2015

ex 3824 90 97

a-Fenoxicarbonil-?-fenoxipoli[oxi(2,6-dibromo-1,4-fenilen) izopropiliden(3,5-dibromo-1,4-fenilen)oxicarbonil]

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Magnezie topită conținând în greutate minimum 15 % trioxid de dicrom

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Silicat de aluminiu și sodiu, sub formă de sfere de diametru de:

—	fie minimum 1,6 mm dar maximum 3,4 mm,

—	sau minimum 4 mm dar maximum 6 mm

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Preparat conținând în greutate:

—	minimum 89 % și maximum 98,9 % 1,2,3-trideoxi-4,6:5,7-bis-O-[(4-propilfenil) metilen]-nonitol

—	minimum 0,1 % și maximum 1 % coloranți

—	minimum 1 % și maximum 10 % fluoropolimeri

0 %

31.12.2016

ex 3824 90 97

Amestec de tert-alchilamine primare

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Amestec de fitosteroli derivați din uleiuri de lemn sau uleiuri pe bază de lemn (ulei de tal), sub formă de praf având dimensiunea unei particule mai mici de 300 μm, conținând în greutate:

—	60 % sau mai mult de sitosteroli, însă care nu depășește 80 %,

—	cel mult 15 % campesteroli,

—	cel mult 5 % stigmasteroli,

—	cel mult 15 % betasitostanoli

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Amestec de 80 % (± 10 %) de 1-[2-(2-aminobutoxi)etoxi]but-2-ilamină și 20 % (± 10 %) de 1-({[2-(2-aminobutoxi)etoxi]metil} propoxi)but-2-ilamină

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

α-(2,4,6-Tribromofenil)-ω-(2,4,6-tribromofenoxi)poli[oxi(2,6-dibromo- 1,4-fenilen)izopropiliden(3,5-dibromo-1,4-fenilen)oxicarbonil]

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Produs de reacție, conținând în greutate:

—	minimum 1 % dar maximum 40 % oxid de molibden,

—	minimum 10 % dar maximum 50 % oxid de nichel,

—	minimum 30 % dar maximum 70 % oxid de tungsten

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Pastă cu un conținut, în greutate, de:

—	cupru în proporție de minimum 75 %, dar de maximum 85 %,

—	oxizi anorganici,

—	etilceluloză și

—	un solvent

0 %

31.12.2017

ex 3824 90 97

Produs de reacție oligomeric constituit din bis(4-hidroxifenil) sulfonă și 1,1′-oxibis(2-cloretan)

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Oligomer de tetrafluoretilenă, având grupe terminale tetrafluoriodetil

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Sfere găurite din aluminosilicat topit, conținând 65-80 % aluminosilicat amorf, cu următoarele caracteristici:

—	punct de topire între 1 600 °C și 1 800 °C,

—	densitate 0,6 - 0,8 g/cm3,

pentru utilizare la fabricarea filtrelor cu particule pentru autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Preparat compus din 2,4,7,9-tetrametildec-5-in-4,7-diol și dioxid de siliciu

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Particule de dioxid de siliciu pe care sunt legate covalent compuși organici, utilizate la fabricarea coloanelor pentru cromatografie lichidă de înalta performanță (HPLC) și a cartușelor de preparare a eșantioanelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 3824 90 97

Amestec de fitosteroli, sub forma de fulgi și sfere, conținând în greutate minimum 80 % steroli și maximum 4 % stanoli

0 %

31.12.2014

ex 3824 90 97

Preparat conținând în greutate sau minimum 10 % dar maximum 20 % hexafluorofosfat de litiu sau minimum 5 % dar maximum 10 % perclorat de litiu, în amestec cu solvenți organici

0 %

31.12.2018

ex 3826 00 10

Amestec de esteri metilici de acizi grași conținând în greutate:

—	minimum 65 %, dar maximum 75 % EMAG C12,

—	minimum 21 %, dar maximum 28 % EMAG C14,

—	minimum 4 %, dar maximum 8 % EMAG C16,

destinat utilizării la fabricarea de detergenți și de produse de îngrijire personală și a locuinței (1)

0 %

31.12.2018

ex 3826 00 10

Amestec de esteri metilici de acizi grași conținând în greutate:

—	minimum 50 %, dar maximum 58 % EMAG C8

—	minimum 35 %, dar maximum 50 % EMAG C10

destinat utilizării la fabricarea de produse chimice agricole, ingrediente pentru alimente de uz uman și pentru hrana animalelor, aditivi pentru lubrifianți, solvenți, petrol lampant și componente pentru aprinzătoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3826 00 10

Amestec de esteri metilici de acizi grași conținând în greutate:

—	minimum 15 %, dar maximum 32 % EMAG C16

—	minimum 65 %, dar maximum 85 % EMAG C18

destinat utilizării la fabricarea de detergenți și de produse de îngrijire personală și a locuinței, produse chimice agricole, ingrediente pentru alimente de uz uman și pentru hrana animalelor, aditivi pentru lubrifianți, solvenți, petrol lampant și componente pentru aprinzătoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3901 10 90

Polietilenă, sub formă de granule, cu o densitate specifică de 0,925 (± 0,0015), cu un indice de fluiditate la topire (melt flow index) de 0,3 g/10 min (± 0,05 g/10 min), destinată fabricării de folii suflante, cu o valoare a turbidității de maximum 6 % și cu o alungire la rupere (MD/TD) de 210/340 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3901 10 90

Granule de polietilenă, conținând în greutate minimum 10 % și maximum 25 % cupru

0 %

31.12.2016

ex 3901 20 90

Polietilenă, în una din formele menționate în Nota 6 (b) a Capitolului 39, cu o densitate specifică de minimum 0,945, dar de maximum 0,985, destinată fabricării panglicilor (riboanelor) pentru mașini de scris sau alte riboane similar (1)

0 %

31.12.2018

ex 3901 20 90

Poloietilenă, cu un conținut de mică de minimum 35 %, dar de maximum 45 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3901 30 00

Copolimer de etilenă și acetat de vinil,

—	cu un conținut de acetat de vinil în greutate cuprins între minimum 27,8 % și maximum 29,3 %

—	cu un indice de fluiditate la topire cuprins între minimum 22 g/10 min și maximum 28 g/10 min

—	cu un conținut de monomer de acetat de vinil de maximum 15 mg/kg

0 %

31.12.2015

ex 3901 30 00

Copolimer de etilenă și acetat de vinil,

—	cu un conținut de acetat de vinil în greutate cuprins între minimum 9,8 % și maximum 10,8 %

—	cu un indice de fluiditate la topire cuprins între minimum 2,5 g/10 min și maximum 3,5 g/10 min

—	cu un conținut de monomer de acetat de vinil de maximum 15 mg/kg

0 %

31.12.2015

ex 3901 90 90

Copolimer bloc de etilenă și octenă, sub formă de pelete:

—	cu o densitate specifică de minimum 0,862 și de maximum 0,865,

—	cu o capacitate de alungire de minimum 200 % din lungimea sa inițială,

—	cu un histerezis de 50 % (± 10 %),

—	cu o deformare permanentă de maximum 20 %,

utilizat la fabricarea garniturii scutecelor pentru copii (1)

0 %

31.12.2015

ex 3901 90 90

Copolimer de etilenă și acid metacrilic

0 %

31.12.2015

ex 3901 90 90

Rașină de ionomer alcătuită dintr-o sare a unui terpolimer de etilenă și de acid metacrilic

4 %

31.12.2018

ex 3901 90 90

Polietilenă clorosulfonată

0 %

31.12.2018

ex 3901 90 90

Copolimer de etilenă, de acetat de vinil și de monoxid de carbon, destinat a fi utilizat ca plastifiant în fabricarea acoperișurilor (1)

0 %

31.12.2018

ex 3901 90 90

Amestecuri de copolimer de polistiren de tip bloc A-B, copolimer de etilenă-butilenă și copolimer de polistiren de tip bloc A-B-A, copolimer de etilenă-butilenă și polistiren, conținând în greutate maximum 35 % stiren

0 %

31.12.2018

ex 3901 90 90

Polietilenă clorată, sub formă de pulbere

0 %

31.12.2018

ex 3902 10 00

Polipropilenă, fără plastifiant și cu un conținut de:

—	maximum 7 mg/kg aluminiu,

—	maximum 2 mg/kg fier,

—	maximum 1 mg/kg magneziu,

—	maximum 8 mg/kg clorură

0 %

31.12.2018

ex 3902 10 00

Polipropilenă, fără aplastifiant,

—	cu un punct de topire de maximum 150 °C (determinat după metoda ASTM D 3 417),

—	cu o energie calorică de topire de minimum 15 J/g, dar de maximum 70 J/g,

—	cu o alungire la rupere de peste 1 000 % (determinată după metoda ASTM D 638),

—	cu un modul de rezistență la rupere (tensile modulus) de minimum 69 MPa, dar de maximum 379 MPa (determinat după metoda ASTM D 638)

0 %

31.12.2018

ex 3902 10 00

Polipropilenă conținând maximum 1 mg/kg de aluminiu, 0,05 mg/kg de fier, 1 mg/kg de magneziu și 1 mg/kg de clorură, destinată a fi utilizată la fabricarea de ambalaje pentru lentile de contact detașabile (1)

0 %

31.12.2018

ex 3902 10 00

Polipropilenă fără plastifiant:

—	cu o rezistență la tracțiune de 32-60 MPa (determinată prin metoda ASTM D638);

—	cu o rezistență la îndoire de 50-90 MPa (determinată prin metoda ASTM D790);

—	cu un indice de fluiditate la cald (MFR)la 230 °C/ 2,16 kg de 5-15 g/10 min (determinat prin metoda ASTM D1238);

—	care conține în greutate 40 % sau mai mult dar maximum 80 % polipropilenă,

—	care conține în greutate 10 % sau mai mult dar maximum 30 % fibră de sticlă,

—	care conține în greutate 10 % sau mai mult dar maximum 30 % mică

0 %

31.12.2014

ex 3902 10 00

Polipropilenă izotactică (HIPP), chiar și colorată, destinate fabricării de componente din plastic pentru purificatoare de aer, având următoarele proprietăți:

—	o densitate de cel puțin 0,880 g/cm3, dar nu mai mare de 0,913 g/cm3 (determinată conform metodei de testare ASTM D1505),

—	o rezistență la tracțiune de cel puțin 350 kg/cm2, dar nu mai mare de 390 kg/cm2 (determinată conform metodei de testare ASTM D638)

—	o temperatură de deformare la căldură de cel puțin 135 °C sub sarcină de 0,45 MPa (determinată conform metodei de testare ASTM 648) (1)

0 %

31.12.2015

ex 3902 20 00

Poliizobutilenă, cu o masă moleculară medie numerică (Mn) de minimum 700, dar de maximum 800

0 %

31.12.2018

ex 3902 20 00

Poliizobutena hidrogenată, în formă lichidă

0 %

31.12.2018

ex 3902 30 00

Copolimer de polistiren de tip bloc A-B și copolimer de etilenă-propilenă, conținând în greutate maximum 40 % stiren, în una din formele menționate în Nota 6(b) a Capitolului 39

0 %

31.12.2018

ex 3902 30 00

Copolimer de tip bloc A-B-A, constând din:

—	un copolimer de propilenă și etilenă și

—	21 % (± 3 %) polistiren în greutate

0 %

31.12.2016

ex 3902 30 00

Copolimer de etilenă-propilenă în formă lichidă, având:

—	un punct de aprindere de minimum 250 °C,

—	un indice de viscozitate de minimum 150,

—	o greutate moleculară medie (Mn) de minimum 650

0 %

31.12.2016

ex 3902 90 90

Amestec copolimeric amorf poli-alfa-olefin format din poli(propilen-co-1-buten) și rașină din hidrocarburi petroliere

0 %

31.12.2018

ex 3902 90 90

Elastomer termoplastic cu o structură de copolimer bloc tip A-B-A de polistiren, poliisobutilenă și polistiren, conținând în greutate 10 % sau mai mult, dar nu mai mult de 35 % polistiren

0 %

31.12.2018

ex 3902 90 90

Rașină 100 % alifatică nehidrogenată (polimer), cu următoarele caracteristici:

—	lichidă la temperatura camerei

—	obținută prin polimerizarea cationică a monomerilor de alchene C-5

—	cu o masă moleculară medie numerică (Mn) de 370 (± 50)

—	cu o masă moleculară medie gravimetrică (Mw) de 500 (± 100)

0 %

31.12.2014

ex 3902 90 90

Amestec de copolimer bloc hidrogenat stirenic, ceară de polietilenă și rășini antiderapante sub formă de pelete, conținând în greutate:

—	70 (± 5) % copolimer bloc stirenic,

—	15 (± 5) % ceară de polietilenă și

—	15 (± 5) % rașină antiderapantă

având următoarele proprietăți fizice:

—	cu o capacitate de alungire de minimum 200 % din lungimea sa inițială

—	cu un histerezis de 50 (± 10) %

—	cu o deformare permanentă de maximum 20 %

utilizat la fabricarea scutecelor și a garniturii scutecelor pentru copii (1)

0 %

31.12.2015

ex 3902 90 90

Polimeri de 4-metilpent-1-ena

0 %

31.12.2018

ex 3902 90 90

Poli-alfa olefină sintetică, cu o vâscozitate peste 38 × 10–6m2s–1 (38 centistokes) la 100 °C, măsurată după metoda ASTM D 445

0 %

31.12.2016

ex 3902 90 90

Poli-alfa-olefine sintetice cu vâscozitatea la 100 grade Celsius (măsurată conform metodei ASTM D 445) cuprinsă între 3 și 9 centistokși, obținute prin polimerizarea unui amestec de dodecenă și tetradecenă și care conține maximum 40 % tetradecenă

0 %

31.12.2016

ex 3903 11 00

Granule albe de polistiren expandabil cu o conductivitate termică nu mai mare de 0,034 W/mK la o densitate de 14,0 kg/m3 (± 1,5), cu conținut de material reciclat de 50 %

0 %

31.12.2018

ex 3903 19 00

Polistiren cristalin cu punctul de topire cuprins între 268 °C și 272 °C și punctul de solidificare cuprins între 232 °C și 242 °C, care conține sau nu aditivi și excipienți

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Copolimer stiren-butadienic sub formă de pelete sau granule, având:

—	o greutate specifică de 1,05 (± 0,02),

—	un indice de fluiditate la topire de 13 g/10 min (± 1 g/10 min) la 200 °C/5 kg

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, constând dintr-un copolimer de stiren, acrilat de n-butil, metacrilat de n-butil, acid metacrilic și ceară poliolefinică, destinat(ă) utilizării ca developator la fabricarea cartușelor de toner pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, constând dintr-un copolimer de stiren, acrilat de n-butil, metacrilat de n-butil și ceară poliolefinică, destinat(ă) utilizării ca developator la fabricarea cartușelor de toner pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Cerneală uscată sub formă de pulbere sau amestec de toner, constând dintr-un copolimer de stiren, acrilat de n-butil, acid metacrilic și ceară poliolefinică, destinat(ă) utilizării ca developator la fabricarea cartușelor de toner pentru faxuri, imprimante de calculatoare sau copiatoare (1)

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Copolimer stiren-butadienic sub formă de pelete sau granule, cu un punct de topire de 85 °C(± 5 °C), conținând în greutate:

—	minimum 2 % și maximum 4 % tris(tribromofenil) triazină,

—	minimum 5 % și maximum 10 % 1,2-bis(pentabromofenil) etan,

—	minimum 3 % și maximum5 % trioxid de antimoniu

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

ex 3911 90 99

Copolimer de a-metilstiren și de stiren, cu un punct de plasticizare (înmuiere) de 113 °C

0 %

31.12.2018

ex 3903 90 90

ex 3911 90 99

Copolimer de stiren cu α-metilstiren și acid acrilic, cu o masă moleculara medie numerică (Mn) de minimum 500, dar de maximum 6 000

0 %

31.12.2018

ex 3903 90 90

Copolimer de stiren sub formă de granule în forme primare, conținând în greutate:

—	91 % (± 0,5 %) stiren,

—	8 % (± 0,8 %) butadienă,

—	1 % (± 0,04 %) aditivi (colorant)

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Copolimer cristalin de stiren și de p-metilstiren:

—	cu punctul de topire de cel puțin 240 °C, dar nu mai mare de 260 °C,

—	conținând p-metilstiren în proporție de cel puțin 5 % dar nu mai mult de 15 % din greutate

0 %

31.12.2015

ex 3903 90 90

ex 3911 90 99

Copolimer de stiren cu anhidridă maleică, fie parțial esterificat, fie complet modificat chimic, cu o greutate moleculară medie (Mn) de maximum 4 500, sub formă de fulgi sau praf

0 %

31.12.2016

ex 3903 90 90

Copolimer de stiren și de pirrolidona de vinil, conținând în greutate maximum 1 % sulfat de sodiu și de dodecil, sub formă de emulsie apoasă, destinată fabricării produselor încadrate la codul 3305 20 00 sau a vopselelor de par de la codul 3305 90 (1)

0 %

31.12.2014

ex 3903 90 90

Granule de polimer de stiren și de divinilbenzen, cu un diametru de minimum 150 μm, dar de maximum 800 μm și conținând în greutate:

—	minimum 65 % stiren,

—	maximum 25 % divinilbenzen

pentru fabricarea rășinilor pentru schimbători de ioni (1)

0 %

31.12.2018

ex 3903 90 90

Amestec conținând în greutate:

—	minimum 45 %, dar maximum 65 % polimeri de stiren

—	minimum 35 %, dar maximum 45 % poli(fenilen eter)

—	maximum 10 % alți aditivi,

cu unul sau mai multe efecte cromatice speciale:

—	metalic sau sidefiu, cu metamerie angulară vizuală provocată de conținutul de minimum 0,3 % pigment pe bază de fulgi

—	fluorescent, caracterizat de emiterea luminii în timpul absorbției de radiații ultraviolete

—	alb strălucitor, caracterizat de L* nu mai puțin de 92 și b* nu mai mare de 2 și a* între -5 și 7 pe scara cromatică CIELab

0 %

31.12.2018

ex 3904 10 00

Pulbere de poli(clorură de vinil), neamestecată cu alte substanțe sau care nu conține monomeri de acetat de vinil, care prezintă:

—	un grad de polimerizare de 1 000 (± 300) unități monomere,

—	un coeficient de conductivitate termică (valoarea K) de minimum 60 și de maximum 70,

—	un conținut de material volatil de mai puțin de 2,00 % în greutate,

—	un rest pe sită de granulație de 120 μm de cel mult 1 % din greutate,

pentru fabricarea separatoarelor de baterii (1)

0 %

31.12.2014

ex 3904 30 00

Copolimer de clorură de vinil, de acetat de vinil și de acid maleic, conținând în greutate:

—	minimum 80,5 %, dar maximum 81,5 % clorură de vinil,

—	minimum 16,5 %, dar maximum 17,5 % acetat de vinil și

—	minimum 1,5 %, dar maximum 2,5 % acid maleic,

destinat pentru termosudarea materialelor plastice pe suporți de oțel, pentru utilizare industrială (1)

0 %

31.12.2014

ex 3904 30 00

ex 3904 40 00

Copolimer de clorură de vinil, de acetat de vinil și de alcool vinilic, conținând în greutate:

—	minimum 87 %, dar maximum 92 % clorură de vinil,

—	minimum 2 %, dar maximum 9 % acetat de vinil și

—	minimum 1 %, dar maximum 8 % alcool vinilic,

în una din formele menționate în Nota 6 (a) sau (b) a Capitolului 39, destinată fabricării produselor de la poziția 3215 sau 8523, sau pentru fabricarea învelișurilor de recipienți și sisteme de închidere de tipul celor utilizate pentru păstrarea produselor alimentare și băuturilor (1)

0 %

31.12.2018

ex 3904 40 00

Copolimer de clorură de vinil și de acrilat de metil, conținând în greutate 80 % (± 1 %) clorură de vinil și 20 % (± 1 %) acrilat de metil, sub formă de emulsie apoasă

0 %

31.12.2018

ex 3904 50 90

Copolimer de clorură de viniliden și de metacrilat pentru fabricarea monofilamentelor (1)

0 %

31.12.2014

ex 3904 61 00

Copolimer de tetrafluoroetilenă și de trifluoro(heptafluoropropoxi)etilenă, conținând în greutate minimum 3,2 %, dar maximum 4,6 % trifluoro(heptafluoropropoxi)etilenă și maximum 1 mg/kg de ioni de florură extractibilă

0 %

31.12.2018

ex 3904 61 00

Politetrafluoroetilenă, sub formă de pulbere, cu o suprafața specifică de minimum 8 m2/g, dar de maximum 12 m2/g, cu o distribuție a dimensiunii particulelor de 10 %, la dimensiuni de maximum 10 μm și de 90 %, la dimensiuni de maximum 35 μm și cu o medie a dimensiunii particulelor de 20 μm

0 %

31.12.2018

ex 3904 69 80

Polifluorură de viniliden (CAS RN 24937-79-9)

0 %

31.12.2015

ex 3904 69 80

Copolimer de etilenă cu clorotrifluoretilen, modificat sau nu cu hexafluorizobutilen, sub formă de pulbere, cu sau fără materiale de umplutură

0 %

31.12.2017

ex 3904 69 80

Copolimer de etilenă și de clortrifluoretilenă, în una din formele menționate în Nota 6 (b) a Capitolului 39

0 %

31.12.2018

ex 3904 69 80

Copolimer de etilenă și de tetrafluoroetilenă

0 %

31.12.2018

ex 3904 69 80

Policlortrifluoretilenă, în una din formele menționate în Nota 6 (a) sau (b) a Capitolului 39

0 %

31.12.2018

ex 3904 69 80

Copolimer de clortrifluoretilenă și de difluorură de viniliden

0 %

31.12.2018

ex 3905 30 00

Preparat vâscos, compus în principal din poli(alcool vinilic) (CAS RN 9002-89-5), un solvent organic și apă, utilizat ca înveliș de protecție a plachetelor în procesul de fabricație a semiconductoarelor (1)

0 %

31.12.2017

ex 3905 91 00

Copolimer de etilenă și alcool vinilic hidrosolubil, care conține în greutate maximum 13 % etilenă ca unitate monomerică (CAS RN 026221-27-2)

0 %

31.12.2017

ex 3905 99 90

Polimer de vinilpirrolidonă și de metacrilat de dimetilaminoetil, conținând în greutate minimum 97 %, dar maximum 99 % vinilpirrolidonă, sub formă de soluție în apă

0 %

31.12.2018

ex 3905 99 90

Polivinilpirrolidona hexadecilat sau eicosilat

0 %

31.12.2018

ex 3905 99 90

Polimer formal de vinil, în una din formele menționate în Nota 6(b) a Capitolului 39, cu o masă moleculară medie gravimetrică (Mw) de minimum 25 000, dar de maximum 150 000 și conținând în greutate:

—	minimum 9,5 %, dar maximum 13 % grupări acetil evaluate ca acetat de vinil și

—	minimum 5 %, dar maximum 6,5 % grupări hidroxi evaluate ca alcool vinilic

0 %

31.12.2018

ex 3905 99 90

Povidon (DCI)-iod (CAS RN 25655-41-8)

0 %

31.12.2018

ex 3905 99 90

Poli(pirrolidonă de vinil) înlocuită parțial cu grupări triacontil, conținând în greutate minimum 78 %, dar maximum 82 % grupări triacontil

0 %

31.12.2018

3906 90 60

Copolimer de acrilat de metil cu etilenă și un monomer conținând ca substituent o grupă carboxi neterminală, conținând în greutate minimum 50 % acrilat de metil, combinat sau nu cu silice

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Produs de polimerizare de acid acrilic cu o cantitate mică de monomer polinesaturat, utilizat la fabricarea medicamentelor de la poziția 3003 sau 3004 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Rașină fotosensibilă compusă din acrilat modificat, monomer acrilic, catalizator (fotoinițiator) și stabilizator

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Copolimer de metacrilat de stearil, acrilat de izooctil și acid acrilic, dizolvat în palmitat de izopropil

0 %

31.12.2017

ex 3906 90 90

Copolimer de stiren, de metacrilat de hidroxietil și de acrilat de 2-etilhexil, cu o greutate moleculară medie numerică (Mn) de minimum 500, dar de maximum 6 000

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Pudră albă de copolimer de 1,2-etandiol dimetacrilat de metacrilat de metil cu particule care nu măsoară mai mult de 18 μm, insolubil în apă

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Polimer acrilic transparent în pachete de maximum 1 kg neambalat pentru vânzarea cu amănuntul, cu:

—	vâscozitate de maximum 50 000 Pa·s la 120 °C, conform determinării prin metoda de analiză ASTM D 3835

—	greutate moleculară medie (Mw) mai mare de 500 000 dar de maximum 1 200 000 la testul GPC (cromatografie pe gel permeabil)

—	conținut de monomer rezidual mai mic de 1 %

0 %

31.12.2015

ex 3906 90 90

Poli(alchil acrilat) cu un lanț de alchil ester de C10 - C30

0 %

31.12.2014

ex 3906 90 90

Copolimer acrilonitril-butadien-stiren-metilmetacrilat sub formă de granule, având:

—	un punct de topire de 96 °C (± 3 °C),

—	o greutate specifică de minimum 1,03 și maximum 1,07 și

conținând în greutate:

—	minimum 25 % și maximum 50 % acrilonitril-butadien-stiren și

—	minimum 50 % și maximum 75 % metimetacrilat

0 %

31.12.2016

ex 3906 90 90

Polimeri de esteri ai acidului acrilic, cu unul sau mai mulți din următorii monomeri din lanțul:

—	eter de clormetil și de vinil,

—	eter de cloretil și de vinil,

—	clormetilstiren,

—	cloroacetat de vinil,

—	acid metacrilic,

—	ester monobutilic de acid butendioic,

conținând în greutate maximum 5 % din fiecare dintre unitățile monomerice, în una din formele menționate în Nota 6 (b) a Capitolului 39

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Polialchilacrilat, modificat chimic cu cobalt, cu un punct de topire (Tm) de 65 °C (± 5 °C), măsurată prin calorimetrie diferențială dinamică (DSC)

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Polidimetilsiloxan-graft-(poliacrilati; polimetacrilati)

0 %

31.12.2018

ex 3906 90 90

Dispersie neapoasă de polimeri pe bază de esteri de acid acrilic, cu o grupă silil hidrolizabil în una sau în ambele terminale (extremități) ale polimerilor

0 %

31.12.2014

ex 3907 20 11

Poli(oxid de etilenă), cu masă moleculară medie numerică (Mn) de peste 100 000

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 11

Bis[Metoxipoli[etilenglicol)]-maleimidopropionamidă, modificată chimic cu lizină, cu o masă moleculară medie numerică (Mn) de 40 000

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 11

Polietilen glicol cu o lungime a catenei de oxid de etilen de maximum 30, cu grupări terminale de acrilat de butil-2-ciano 3-(4-hidroxifenil), utilizat ca barieră împotriva razelor UV în preamestecuri lichide (1)

0 %

31.12.2015

ex 3907 20 11

[3-[3-(2H-Benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropil]-hidroxipoli(oxo-1,2-etandiil) (CAS RN 104810-48-2)

0 %

31.12.2016

ex 3907 20 11

Preparat care conține:

—	α-[3-[3-(2H-Benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropil]-ω-hidroxipoli(oxi-1,2-etandiil) (CAS RN 104810-48-2) și

—	α-[3-[3-(2H-Benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropil]-ω-[3-[3-(2H-benzotriazol-2-il)-5-(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]-1-oxopropoxi]poli(oxi-1,2-etandiil) (CAS RN 104810-47-1)

0 %

31.12.2016

ex 3907 20 20

Politetrametilen eter glicol cu o masă moleculară medie în masă (Mw) de minimum 2 700, dar de maximum 3 100 (CAS RN 25190-06-1)

0 %

31.12.2017

ex 3907 20 20

Amestec care conține în greutate minimum 70 %, dar maximum 80 % un polimer de glicerol și de 1,2-epoxipropan și care conține în greutate minimum 20 %, dar maximum 30 % un copolimer de maleat de dibutil și de N-vinil-2-pirrolidonă

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 20

Copolimer de tetrahidrofuran și de 3-metil tetrahidrofuran cu masă moleculară medie numerică (Mn) de 3 500 (± 100)

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Poli(oxipropilenă), cu o grupa terminală alcoxisilil

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Homopolimer de 1-cloro-2,3-epoxipropan (epiclorhidrina)

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Polietilen-glicol, modificat chimic cu o grupă izocianat, conținând o grupă carbodiimidă, sub formă de soluție în acetat de 2-metoxi-1-metiletil

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Copolimer de oxid de etilena și de oxid de propilena, cu grupe terminale aminopropil și metoxi

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Polimer de tip perfluoropolieter cu grupe terminale vinil-silil sau un ansamblu de două elemente constând din același polimer de tip de perfluoropolieter cu grupe terminale vinil-silil ca ingredient principal

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Succinimidil ester de acid metoxi poli(etilenglicol)propionic, cu masă moleculară medie numerică (Mn) de 5 000

0 %

31.12.2018

ex 3907 20 99

Oxid di-p-aminobenzoat de politetrametilenă

0 %

31.12.2016

ex 3907 20 99

L-Lizină N-hidroxisuccinimidil ester.alpha.,.epsilon.-bis(polietilenglicol monometileter carbamat) (CAS RN 266318-38-1) cu o masă molară medie numerică (Mn) de minimum 38 000 și maximum 40 000

0 %

31.12.2018

ex 3907 30 00

ex 3926 90 97

Rașină epoxidica, conținând în greutate peste 70 % dioxid de siliciu, destinată pentru încapsularea bunurilor de la pozițiile 8533, 8535, 8536, 8541, 8542 sau 8548 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3907 30 00

Rașină epoxidica lichida compusă dintr-un copolimer pe bază de 2-propilen nitril/1,3-butadien-epoxid, care nu conține solvent și care conține

—	maximum 40 % în greutatea hidrat de borat de zinc și

—	5 % în greutate trioxid de diantimoiu

0 %

31.12.2018

ex 3907 30 00

Rașină de poliglicidil poliglicerol eter (CAS RN 105521-63-9)

0 %

31.12.2017

ex 3907 40 00

Policarbonat sub formă de pelete sau granule, având:

—	un conținut de minimum 7 %, dar de maximum 15 % în greutate agent de ignifugare fără halogen și,

—	o greutate specifică de 1,20 (± 0,01)

0 %

31.12.2016

ex 3907 40 00

Policarbonat sub formă de pelete sau granule, cu o greutate specifică de 1,32(± 0,03), conținând 20 %(± 5 %) fibră de sticlă

0 %

31.12.2016

ex 3907 40 00

Policarbonat sub formă de pelete sau granule, cu o greutate specifică de minimum 1,18 și maximum 1,25, conținând în greutate:

—	minimum 77 % și maximum 90 % policarbonat,

—	minimum 8 % și maximum 20 % ester al acidului fosforic,

—	minimum 0,1 % și maximum 1 % antioxidant și

indiferent dacă conține sau nu minimum 1 % și maximum 5 % agent de ignifugare

0 %

31.12.2016

ex 3907 40 00

Policarbonat sub formă de granule, având:

—	un indice de fluiditate la topire de 18 g/10 min/300 °C/1,2 kg (conform ASTM D 1238)

—	o rezistență la tracțiune de 69 MPa conform ASTM D 638 și

—	o rezistență la îndoire de 112 MPa conform ASTM D 790

0 %

31.12.2016

ex 3907 40 00

Rașină policarbonat, sub formă de pelete sau granule, având

—	o greutate specifică de 1,20 (± 0,05),

—	o temperatură de deformare la căldură de 146 °C (± 3 °C) la 4,6 kgf/cm2 și

—	un indice de fluiditate la topire de 20 (± 10)g/10 min la 300 °C/1,2 kg

0 %

31.12.2016

ex 3907 40 00

Policarbonat acrilonitril-butadien-stirenic sub formă de pelete sau granule, cu greutate specifică de 1,20 (± 0,05), conținând în greutate:

—	minimum 65 % și maximum 90 % policarbonat,

—	minimum 5 % și maximum 15 % acrilonitril-butadien-stiren,

—	minimum 5 % și maximum 20 % ester al acidului fosforic și

—	minimum 0,1 % și maximum 5 % antioxidant

0 %

31.12.2016

ex 3907 60 80

Copolimer de acid tereftalic și de acid izoftalic cu etilen-glicol, butan-1,4-diol și hexan-1,6-diol

0 %

31.12.2018

ex 3907 60 80

Concentrat fixator de oxigen format dintr-un amestec de:

—	copolimer obținut din poli(etilen tereftalat), dianhidridă piromelitică (PMDA) și un polibutadien hidroxil substituit

—	o barieră copolimerică [determinată conform metodei ASTM F1115-95 (2001)] obținută din xililen diamine și acid adipic, și

—	vopsele organice și/sau pigmenți organici și anorganici

în care predomină primul copolimer

0 %

31.12.2014

ex 3907 60 80

Poli(etilenă tereftalat) sub formă de pelete sau granule:

—	cu o greutate specifică de minimum 1,23 și maximum 1,27 la 23 °C și

—	conținând maximum 10 % în greutate alți modificatori sau aditivi

0 %

31.12.2016

ex 3907 60 80

Ambalaje flexibile (pentru polimeri sensibili la oxigen) fabricate dintr-un laminat de:

—	maximum 75 μm de polietilenă,

—	maximum 50 μm de poliamidă,

—	maximum 15 μm de polietilenă tereftalată și

—	maximum 9 μm de aluminiu

cu o forță la rupere superioară valorii de 70 N/15 mm și o permeabilitate la oxigen inferioară valorii de 0,1 cm3/m2/24 h la 0,1 MPa

0 %

31.12.2017

3907 70 00

Poli(acid lactic)

0 %

31.12.2018

ex 3907 91 90

Prepolimer de ftalat de dialil, sub formă de pulbere

0 %

31.12.2014

ex 3907 99 90

Poli(oxi-1,4-fenilencarbonil) (CAS RN 26099-71-8), sub formă de pulbere

0 %

31.12.2018

ex 3907 99 90

Copoliester cristal lichid, cu un punct de topire peste 270 °C, cu sau fără adaosuri

0 %

31.12.2018

ex 3907 99 90

Copolimer cu un conținut minim de acid tereftalic și/sau izomeri ai acestuia și de ciclohexandimetanol de minimum 72 % din greutate

0 %

31.12.2017

ex 3907 99 90

ex 3913 90 00

Poli(hidroxi alcanoat), cu un conținut predominant de poli(3-hidroxibutirat)

0 %

31.12.2015

ex 3907 99 90

Copolimer de acid tereftalic și acid izoftalic cu bisfenol A

0 %

31.12.2017

ex 3907 99 90

Copolimer de etilenă tereftalat și de ciclohexan dimetanol, cu un conținut de ciclohexan dimetanol mai mare de 10 % în greutate

0 %

31.12.2014

ex 3907 99 90

Copolimer, compus din minimum 72 % în greutate acid tereftalic și/sau derivați ai acestuia și ciclohexadimetanol, completat cu dioli liniari și/sau ciclici

0 %

31.12.2015

ex 3908 90 00

Poli(iminometilen-1,3-fenilenmetileniminoadipoil), în una din formele menționate în Nota 6 (b) a Capitolului 39

0 %

31.12.2018

ex 3908 90 00

Produs de reacție din amestecuri de acizi octadecancarboxilici polimerizati cu o polieteramină alifatică

0 %

31.12.2018

ex 3908 90 00

Concentrat fixator de oxigen format dintr-un amestec de:

—	copolimer obținut din poli(etilentereftalat), dianhidridă piromelitică (PMDA) și un polibutadien hidroxil substituit

—	o barieră copolimerică [determinată conform metodei ASTM F1115-95 (2001)] obținută din xililen diamine și acid adipic, și

—	vopsele organice și/sau pigmenți organici și anorganici

în care predomină al doilea copolimer

0 %

31.12.2014

ex 3908 90 00

Copolimer constând din:

—	acid hexandioic

—	acid 12-aminododecanoic

—	hexahidro-2H-azepin-2-on și

—	1,6-hexandiamină

0 %

31.12.2017

ex 3909 40 00

Produs de policondensare de fenol și de formaldehidă, sub formă de sfere scobite, cu un diametru de maximum 150 μm

0 %

31.12.2018

ex 3909 40 00

Pulbere de rașină termorigidă cu particule magnetice distribuite în mod uniform, destinată utilizării la fabricarea cernelii pentru fotocopiatoare, faxuri, imprimante și aparate multifuncționale (1)

0 %

31.12.2015

ex 3909 40 00

Amestec de:

—	rașină de alchilfenol-formaldehidă, bromurată sau nu și

—	oxid de zinc

0 %

31.12.2017

ex 3909 40 00

Polimer sub formă de pulbere cu un conținut:

—	de polimer de rașină fenolică (CAS RN 9003-35-4) de 80 % în greutate sau mai mult, dar nu mai mult de 90 %

—	de fenol (CAS RN 108-95-2) de cel mult 5 % și

—	de hexametilentetramină (CAS RN 100-97-0) de 5 % în greutate sau mai mult, dar nu mai mult de 15 %

0 %

31.12.2018

ex 3909 50 90

Fotopolimer lichid solubil în apă, care se întărește în prezența UV, constând într-un amestec de:

—	minimum 60 % în greutate oligomeri de poliuretan acrilat bifuncționali și

—	30 % (± 8 %) în greutate met(acrilați) mono și trifuncționali, și

—	10 % (± 3 %) în greutate met(acrilați) monofuncționali cu funcție hidroxilică

0 %

31.12.2014

ex 3910 00 00

Copolimer în bloc de poli(metil-3,3,3-trifluoropropilsiloxan) și de poli[metil(vinil)siloxan]

0 %

31.12.2018

ex 3910 00 00

Siliconi biocompatibili destinați pentru fabricarea implanturilor chirurgicale pe termen lung (1)

0 %

31.12.2016

ex 3910 00 00

Adeziv sensibil la presiune pe bază de silicon în solvent conținând copoli(dimetil siloxan/difenil siloxan)

0 %

31.12.2017

ex 3910 00 00

Polidimetilsiloxan, substituit sau nu cu polietilenglicol și trifluorpropil, cu grupări terminale metacrilat

0 %

31.12.2014

ex 3910 00 00

Strat de pasivare constând din silicon în formă primară, utilizat pentru protejarea muchiilor dispozitivelor cu semiconductori și pentru prevenirea apariției scurtcircuitelor acestora

0 %

31.12.2018

ex 3911 10 00

Rașină de hidrocarburi nehidrogenate, obținută prin polimerizarea a peste 75 % în greutate alchene cicloalifatice de la C-5 la C-12 și a peste 10 %, dar maximum 25 % în greutate alchene aromatice ducând la obținerea unei rășini de hidrocarburi având:

—	un indice de iod de peste 120 și

—	o culoare Gardner mai mare de 10 pentru produsul pur sau

—	o culoare Gardner mai mare de 8 pentru 50 % soluție per volum în toluen (determinat conform metodei ASTM D6166)

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 19

Poli(oxi-1,4-fenilensulfonil-1,4-fenilenoxi-4,4′-bifenilena)

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 19

Copolimer de etilenimină și ditiocarbamat de etileneimină, în soluție apoasă de hidroxid de sodiu

0 %

31.12.2017

ex 3911 90 19

Rașină m-xilen formaldehidică

0 %

31.12.2016

ex 3911 90 99

Copolimer de viniltoluen și de α-metilstiren

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 99

1,4:5,8- dimetano-naftalină, 2-etiliden-1,2,3,4,4a,5,8,8a-octahidro- polimer cu 3a,4,7,7a- tetrahidro- 4,7-metano-1H-inden,hidrogenat

0 %

31.12.2015

ex 3911 90 99

Copolimeri de butadienă și acid maleic, cu sau fără sărurile sale de amoniu

0 %

31.12.2014

ex 3911 90 99

Copolimer alternant de etilenă și anhidridă maleică (EMA)

0 %

31.12.2015

ex 3911 90 99

Sare mixtă de calciu si sodiu, a unui copolimer de acid maleic și de eter de metil și de vinil, cu un conținut de calciu de minimum 9 %, dar de maximum 16 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 99

Copolimer de acid maleic și de eter de metil și de vinil

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 99

Polimer hidrogenat de 1,2,3,4,4a,5,8,8a-octahidro-1,4:5,8-dimetanonaftalină cu 3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metano-1H-inden și 4,4a,9,9a-tetrahidro-1,4-metano-1H-fluoren (CAS RN 503442-46-4)

0 %

31.12.2017

ex 3911 90 99

Polimer hidrogenat de 1,2,3,4,4a,5,8,8a-octahidro-1,4:5,8-dimetanonaftalină cu 4,4a,9,9a-tetrahidro-1,4-metano-1H-flouren (CAS RN 503298-02-0)

0 %

31.12.2017

ex 3911 90 99

Sare de calciu și de zinc a unui copolimer de acid maleic și de eter de metil și de vinil

0 %

31.12.2018

ex 3911 90 99

Soluție apoasă conținând în greutate:

—	minimum 30 % și maximum 40 % N-oxid poli-4-vinilpiridină

—	minimum 0,1 % și maximum 4 % N-oxid acid izonicotinic

—	minimum 0,1 % și maximum 3,5 % sulfat de sodiu

—	minimum 0,1 % și maximum 2 % N-oxid 4-acetilpiridină

0 %

31.12.2016

ex 3911 90 99

Copolimer de eter metilvinilic și anhidridă a acidului maleic (CAS RN 9011-16-9)

0 %

31.12.2016

ex 3912 11 00

Triacetat de celuloză (CAS RN 9012-09-3)

0 %

31.12.2016

ex 3912 11 00

Diacetat de celuloză pulbere

0 %

31.12.2015

ex 3912 20 11

Nitroceluloză (CAS RN 9004-70-0)

0 %

31.12.2016

ex 3912 39 85

Etilceluloză, neplastifiată

0 %

31.12.2018

ex 3912 39 85

Etilceluloză, sub formă de dispersie apoasă, compusă din hexadecan-1-ol și sulfat de sodiu și de dodecil, cu un conținut de etilceluloză de (27 +/- 3) % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 3912 39 85

Celuloză, hidroxietilată și alchilată, cu un lanț de alchil de o lungime de peste 3 atomi de carbon

0 %

31.12.2018

ex 3912 39 85

Hipromeloză (INN) (CAS RN 9004-65-3)

0 %

31.12.2016

ex 3912 90 10

Acetat propionat de celuloză, neplastifiat, sub formă de pulbere:

—	conținând în greutate peste 25 % propionil (determinat după metoda ASTM D 817-72) și

—	cu o vâscozitate de maximum 120 poise (determinată după metoda ASTM D 817-72),

destinat fabricării cernelurilor de tipografie, vopselelor, lacurilor și a altor materiale de acoperit, precum și pentru acoperiri în reprografiere (1)

0 %

31.12.2018

ex 3912 90 10

Ftalat de hidroxipropil metilceluloza

0 %

31.12.2018

ex 3913 90 00

Hialuronat de sodiu steril (CAS RN 9067-32-7)

0 %

31.12.2018

ex 3913 90 00

Proteină, modificată chimic prin carboxilare și/sau prin adăugare de acid ftalic, cu o masă moleculară medie gravimetrică (Mw) de la 100 000 la 300 000

0 %

31.12.2018

ex 3913 90 00

Granule care conțin în greutate:

—	minimum 35 % dar maximum 75 % biopolimer extrudat cu conținut ridicat de amiloză obținut din amidon de porumb,

—	minimum 5 % dar maximum 16 % alcool polivinilic,

—	minimum 10 % dar maximum 46 % plastifianți pe bază de poliol,

—	minimum 0,25 % dar maximum 3 % acid stearic,

—	conținând sau nu 30 % (± 10 %) rașină poliester biodegradabilă dar într-o cantitate care să nu depășească conținutul în biopolimerul cu conținut ridicat de amiloză

0 %

31.12.2016

ex 3913 90 00

Acid condroitinosulfuric, sare de sodiu (CAS RN 9082-07-9)

0 %

31.12.2018

ex 3913 90 00

Pudră care conține 90 % (± 5 %) în greutate biopolimer extrudat cu conținut ridicat de amiloză obținut din amidon de porumb, 10 % (± 5 %) în greutate un polimer sintetic și 0,5 % (± 0,25 %) acid stearic

0 %

31.12.2016

ex 3916 20 00

Profiluri din poli(clorură de vinil) de tipul celor utilizate pentru fabricarea de palplanșe și căptușeli, conținând următorii aditivi:

—	dioxid de titan

—	poli(metacrilat de metil)

—	carbonat de calciu

—

lianți

0 %

31.12.2014

ex 3916 90 10

Tije cu structură celulară, conținând în greutate

—	poliamidă-6 sau poli(epoxi anhidridă)

—	minimum 7 % și maximum 9 % politetrafluoretilenă, dacă aceasta este prezentă

—	minimum 10 % și maximum 25 % agenți de umplere anorganici

0 %

31.12.2018

ex 3917 32 00

Tub constituit dintr-un copolimer bloc din politetrafluoretilenă și poliperfluoralcoxitrifluoretilenă, de lungime maximum 600 mm, cu diametrul maximum 85 mm și grosimea peretelui minimum 30 μm și maximum 110 μm

0 %

31.12.2018

ex 3917 40 00

Conectori din plastic conținând garnituri inelare, o clamă de fixare și un sistem de deblocare care se introduc în furtunurile pentru combustibil ale automobilelor

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 19

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie reflectorizantă, constând dintr-un strat de poliuretan care, pe una din fețe, are imprimat un semn distinctiv împotriva contrafacerii, modificării sau înlocuirii datelor sau duplicării, sau o marcă oficială pentru o utilizare determinată, și sfere de sticlă încastrate și, pe alta fată, un strat de adeziv, acoperită pe una din fețe sau pe ambele fețe cu o folie de protecție

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 19

Bandă adezivă pe ambele părți în rulouri:

—	acoperită cu cauciuc natural sau sintetic nevulcanizat

—	cu o lățime de minim 20 mm, dar maxim 40 mm

—	care conține silicon, hidroxid de aluminiu, acril și uretan

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

ex 3920 61 00

Folie reflectorizantă, constituită din:

—	un strat de policarbonat sau polimer acrilic încastrat total pe una din fețe într-o formă regulată

—	acoperită pe ambele fețe cu unul sau mai multe straturi de material plastic

—	pe una din fețe acoperită sau nu cu un strat autoadeziv și o folie de protecție

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

Folie reflectorizantă, constituită din mai multe straturi incluzând:

—	poli(clorură de vinil);

—	poliuretan care, pe una din fețe are imprimat un semn distinctiv împotriva contrafacerii, modificării sau înlocuirii datelor sau duplicării, iar pe cealaltă față are un strat de microsfere din sticlă

—	un strat care include o marcă de securitate și/sau oficială care își schimbă aspectul în funcție de unghiul din care este privită;

—	aluminiu metalizat;

—	un adeziv acoperit pe o față cu un strat antiadeziv

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie de poliester:

—	acoperită pe o față cu un adeziv acrilic termodetașabil care se dezlipește la temperaturi cuprinse între 90 °C și 200 °C, și un strat de poliester și

—	pe cealaltă față neacoperită sau acoperită cu un adeziv acrilic sensibil la presiune sau cu un adeziv acrilic termodetașabil care se dezlipește la temperaturi cuprinse între 90 °C și 200 °C, și un strat de poliester

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 80

Film din rașină epoxidică modificată, autoadeziv pe ambele fețe, prezentat în rulouri cu lățimea de 10-20 cm, lungimea de 10-210 m și grosimea totală de 10-50 μm, neambalat pentru vânzarea cu amănuntul

0 %

31.12.2016

ex 3919 10 80

Folie de politetrafluoroetilenă:

—	cu o grosime de minimum 110 μm,

—	cu o rezistență superficială între 102-1014 ohmi determinată prin metoda ASTM D 257,

—	acoperită pe una din fețe cu un adeziv acrilic sensibil la presiune

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 80

Film reflectorizant constituit dintr-un strat de poli(clorura de vinil), un strat de poliester alchida, prezentând pe una din fețe un semn distinctiv de securitate împotriva contrafacerii, modificării sau înlocuirii datelor sau duplicării, sau o marca oficială pentru o utilizare determinata, vizibila numai prin iluminare retroreflectorizantă, și încastrate mici sfere de sticla și, pe cealaltă față, un strat adeziv, acoperit pe una sau pe ambele fețe cu o folie protectoare detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

Folie de politetrafluoroetilenă:

—	cu o grosime de minimum 110 μm,

—	cu o alungire la rupere de maximum 100 %,

—	acoperită pe una din fețe cu un adeziv din silicon sensibil la presiune

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie neagră din poli(clorură de vinil):

—	cu o strălucire de peste 30 de grade măsurată prin metoda ASTM D 2457,

—	acoperită sau nu pe una din fețe cu o folie de protecție din poli(etilen tereftalat) și, pe cealaltă față, cu un strat canelat de adeziv sensibil la presiune și un strat antiadeziv

0 %

31.12.2016

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie de etilen-vinil acetat:

—	cu o grosime de minimum 100 μm,

—	acoperită pe o parte cu un adeziv acrilic sensibil la presiune sau sensibil la UV și un strat protector din poliester

0 %

31.12.2014

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Bandă armată din spumă de polietilen, acoperită pe ambele fețe cu adeziv autocolant cu microcanale sensibil la presiune și dublat, pe una din fețe, de o bandă protectoare cu o grosime minimă de 0,38 mm și maximă de 1,53 mm

0 %

31.12.2017

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie de poliester, poliuretan sau policarbonat:

—	cu adeziv din polimer de silicon sensibil la presiune

—	cu o grosime totală de maximum 0,7 mm,

—	cu o lățime totală de minimum 1 cm, dar de maximum 1 m,

—	sub formă de rulouri sau nu

de tipul celor utilizate pentru protejarea suprafeței produselor de la pozițiile 8521 și 8528

0 %

31.12.2017

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

ex 3920 10 89

Film adeziv constituit dintr-o bază de copolimer de etilenă și acetat de vinil (EVA) cu grosime de minimum 70 μm și o parte adezivă de tip acrilic cu grosime de minimum 5 μm, utilizat la polizarea și/sau la decuparea discurilor de siliciu (1)

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

ex 3920 10 28

ex 3920 10 89

Folie de polietilenă:

—	cu adeziv sensibil la presiune, fără cauciuc, destinate numai suprafețelor curate și netede,

—	cu o grosime totală de minimum 0,025 mm dar de maximum 0,7 mm,

—	cu o lățime totală de minimum 6 cm dar de maximum 1 m,

—	chiar sub formă de rulouri,

de tipul celor utilizate pentru protejarea suprafeței produselor de la pozițiile 8521 și 8528

0 %

31.12.2017

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Banda din spuma acrilica, acoperita pe una din fete cu un adeziv termoactivabil sau un adeziv sensibil la presiune și pe cealaltă fată cu un adeziv acrilic sensibil la presiune și o folie detașabila, cu lipire prin exfoliere (peel adhesion) la un unghi de 90 ° la mai mult de 25 N/cm (determinat prin metoda ASTM D 3330)

0 %

31.12.2017

ex 3919 10 80

Folii reflectorizante laminate prezentând un motiv regulat, constituite dintr-o succesiune de un strat de poli(metilmetacrilat), un strat de polimer acrilic conținând microprisme, un strat de poli(metilmetacrilat), un strat de adeziv și o folie detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folii stratificate reflectorizante autoadezive, segmentate sau nu

—	care prezintă un motiv regulat

—	cu sau fără un strat de bandă de aplicare

—	constând dintr-un strat de polimer acrilic, urmat de un strat de poli(metil metacrilat) care conține microprisme

—	cu sau fără un strat suplimentar de poliester

—	un strat de adeziv și o folie protectoare detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Role de folie de polietilenă:

—	cu o față autoadezivă,

—	cu o grosime totală de minimum 0,025 mm și maximum 0,09 mm,

—	cu o lățime totală de minimum 60 mm și maximum 1 110 mm,

de tipul celor utilizate pentru protejarea suprafeței produselor de la pozițiile 8521sau 8528

0 %

31.12.2016

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie reflectorizantă autoadezivă, constituită din mai multe straturi, inclusiv:

—	un copolimer de rașină acrilică,

—	poliuretan,

—	un strat metalizat care, pe una din fețe, este imprimat cu laser împotriva contrafacerii, modificării sau înlocuirii datelor sau duplicării, sau prezintă o marcă oficială pentru o utilizare determinată,

—	microsfere din sticlă și

—	un strat adeziv cu o bandă protectoare antiadezivă pe una sau pe ambele fețe

0 %

31.12.2016

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Bandă acrilică în rulouri:

—	autoadezivă pe ambele părți,

—	cu o grosime totală de minimum 0,04 mm, dar de maximum 1,25 mm,

—	cu o lățime totală de minimum 5 mm, dar de maximum 1 205 mm

utilizate la fabricarea produselor de la pozițiile 8521 și 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 3919 10 80

ex 3919 90 00

Folie de poli(clorură de vinil) sau polietilenă sau orice altă poliolefină:

—	cu grosimea de minimum 65 μm,

—	acoperită pe o parte cu un adeziv acrilic sensibil la UV și un strat de poliester

0 %

31.12.2014

ex 3919 90 00

Film autoadeziv transparent din poli(etilen tereftalat):

—	fără impurități sau defecte,

—	acoperit pe o parte cu un adeziv acrilic sensibil la presiune și o căptușeală protectoare, pe cealaltă parte având un strat antistatic din compus de colină organică pe bază ionică,

—	cu sau fără un strat imprimabil rezistent la praf de compus organic alchilic cu lanț lung modificat,

—	cu o grosime totală fără căptușeală de minim 54μm, dar maxim 64μm, și

—	o lățime de minim 1 295 mm, dar maxim 1 305 mm

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie neagră din polipropilenă:

—	cu strălucire de peste 20 de grade măsurată prin metoda ASTM D2457,

—	acoperită sau nu pe una din fețe cu o bandă de protecție din poli(etilen tereftalat) și pe cealaltă față cu un strat canelat de adeziv sensibil la presiune și un strat antiadeziv

0 %

31.12.2014

ex 3919 90 00

Folie laminată constând din 1 până la 3 straturi de poli(etilen tereftalat) și un copolimer de acid tereftalic, acid sebacic și etilen glicol, acoperit pe una din fețe cu un start acrilic rezistent la abraziune și pe cealaltă față cu un adeziv acrilic sensibil la presiune, un strat de metilceluloză solubilă în apă și o folie de protecție din poli(etilentereftalat)

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie laminată reflectorizantă:

—	constând dintr-un strat de acrilat epoxidic imprimat pe una din fețe cu un model regulat,

—	acoperită pe ambele fețe cu unul sau mai multe straturi de material plastic și

—	acoperită pe una din fețe cu un strat adeziv și o folie detașabilă

0 %

31.12.2014

ex 3919 90 00

Film multistrat de poli(etilen tereftalat) și copolimer de acrilat de butil și metacrilat de metil, acoperit pe o față cu un strat acrilic rezistent la abraziune încorporând nanoparticule de oxid de staniu cu antimoniu și negru de fum, iar pe cealaltă față cu un adeziv sensibil la presiune autocolant și de o bandă protectoare de poli(etilen tereftalat)

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

Film de poli(etilen tereftalat) cu putere de lipire maximă de 0,147 N/25 mm și descărcare electrostatică maximă de 500 V

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Film poliester acoperit pe ambele fețe cu un auto-adeziv acrilic sau pe bază de cauciuc sensibil la presiune, prezentat sub formă de role cu o lățime minimă de 45,7 cm și maximă de 132 cm (pe bandă protectoare)

0 %

31.12.2014

ex 3919 90 00

Film autoadeziv transparent din poli(etilenă), fără impurități sau defecte, căptușit pe o parte cu un adeziv acrilic sensibil la presiune, cu o grosime de minim 60 μm, dar maxim 70 μm, și cu o lățime mai mare de 1 245 mm, dar maxim 1 255 mm

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie stratificată reflectorizantă în rulouri, cu o lățime mai mare de 20 cm, prezentând un model regulat în relief, compusă dintr-o folie de poli(clorură de vinil) acoperită pe o parte cu:

—	un strat de poliuretan cu microgranule de sticlă,

—	un strat de poli(acetat de etilen vinil),

—	un strat de adeziv și

—	o folie de protecție

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

ex 3920 49 10

Folie laminată imprimată, cu un strat central din poli(clorură de vinil), acoperită pe ambele fețe cu un strat de poli(fluorură de vinil)

—	chiar cu un strat adeziv sensibil la presiune sau căldură

—	chiar cu o folie protectoare detașabilă

—

cu o toxicitate (conform metodei de testare ABD 0031) de maximum 70 ppm fluorură de hidrogen, de maximum 120 ppm clorură de hidrogen, de maximum 10 ppm cianură de hidrogen, de maximum 10 ppm oxizi de azot, de maximum 300 ppm monoxid de carbon și de maximum 10 ppm hidrogen sulfurat și dioxid de sulf luate împreună

—	cu o inflamabilitate în 60 de secunde de maximum 130 mm (conform metodei de testare FAR 25 App.F Pt. I Amdt.83)

—	cu o greutate (fără folia protectoare detașabilă) de 240 g/m2 (± 30 g/m2) fără strat adeziv, de 340 g/m2 (± 40 g/m2) cu strat adeziv termosensibil sau de 330 g/m2 (± 40 g/m2) cu strat sensibil la presiune

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

Folie de poli(clorură de vinil) cu absorbție UV:

—	cu o grosime de 78 μm sau mai mult,

—	acoperită pe o parte cu un strat adeziv și cu o folie protectoare detașabilă,

—	cu o forță de lipire de 1 764 mN / 25 mm sau mai mult

0 %

31.12.2014

ex 3919 90 00

Folie autocolantă compusă din:

—	un strat superior compus predominant din poliuretan amestecat cu emulsii de polimer acrilic și dioxid de titan,

—	conținând chiar un al doilea strat compus dintr-un amestec de copolimer de etilenă și acetat de vinil, și emulsii de polimer de acetat de vinil, reticulabil

—	maximum 6 % din greutate alți aditivi,

—	un strat adeziv sensibil la presiune; și

—	acoperită pe o față cu un strat protector detașabil,

—	chiar cu o folie protectoare laminată autocolantă separată,

—	cu o grosime totală de maximum 400 μm

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

Folie din poli(clorura de vinil), cu grosimea sub 1 mm, acoperită cu un adeziv în care sunt înglobate sfere de sticlă cu diametru de maximum 100 μm

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie, cu o grosime totală de minimum 40 μm, formată dintr-una sau mai multe straturi de poliester transparent:

—	conținând cel puțin un strat care reflectă razele infraroșii, cu un factor de reflexie normală totală conform EN 12898 de minimum 80 %

—	având pe o față un strat cu o emisivitate normală conform EN 12898 de maximum 0,2

—	acoperită pe cealaltă față cu un adeziv sensibil la presiune și un strat protector detașabil

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

Folie autocolantă compusă din:

—	un prim strat conținând un amestec de poliuretan termoplastic și agent antiaderent,

—	un al doilea strat conținând un copolimer de anhidridă maleică,

—	un al treilea strat conținând un amestec de polietilenă cu densitate scăzută, dioxid de titan și aditivi,

—	un al patrulea strat conținând un amestec de polietilenă cu densitate scăzută, dioxid de titan, aditivi și pigmenți de culoare,

—	un strat adeziv sensibil la presiune; și

—	acoperită pe o față cu un strat protector detașabil

—	chiar cu o folie protectoare laminată autocolantă separată

—	cu o grosime totală de maximum 400 μm

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

ex 3921 90 60

Folie laminată imprimată

—	cu un strat central de țesătură din sticlă, acoperită pe ambele fețe cu un strat de poli(clorură de vinil),

—	acoperită pe o față cu un strat de poli(fluorură de vinil),

—	chiar cu un strat adeziv sensibil la presiune și o folie protectoare detașabilă pe cealaltă față,

—

cu o toxicitate (conform metodei de testare ABD 0031) de maximum 50 ppm fluorură de hidrogen, de maximum 85 ppm clorură de hidrogen, de maximum 10 ppm cianură de hidrogen, de maximum 10 ppm oxizi de azot, de maximum 300 ppm monoxid de carbon și de maximum 10 ppm hidrogen sulfurat și dioxid de sulf luate împreună,

—	cu o inflamabilitate în 60 de secunde de maximum 110 mm (conform metodei de testare FAR 25 App.F Pt. I Amdt.83) și

—	cu o greutate (fără folia protectoare detașabilă) de 490 g/m2 (± 45 g/m2) fără strat adeziv sau de 580 g/m2 (± 50 g/m2) cu strat sensibil la presiune

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

ex 9001 20 00

Peliculă polarizantă, sub formă de role, compusă dintr-o peliculă din alcool polivinilic multistratificată, susținută la fiecare capăt de o peliculă din triacetil-celuloză, prevăzută la unul din capete cu o peliculă adezivă fixă și sensibilă la presiune

0 %

31.12.2017

ex 3919 90 00

Folie laminată reflectorizantă care este formată dintr-un film de poli(metil metacrilat) imprimat pe o parte cu un model de formă regulată, un film dintr-un polimer care conține microsfere de sticlă, un strat adeziv și o folie detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie orientată biaxial din poli(metil metacrilat), cu grosime de minimum 50 μm, dar de maximum 90 μm, acoperită pe una dintre fețe cu un strat adeziv și o folie protectoare

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie reflectorizantă, constând din:

—	un strat de poli(clorură de vinil),

—	un strat de poliuretan,

—	un strat de microsfere din sticlă,

—	un strat care include o marcă de securitate și/sau oficială care își schimbă aspectul în funcție de unghiul din care este privită,

—	un strat de aluminiu metalizat și

—	un adeziv acoperit pe o față cu un strat antiadeziv

0 %

31.12.2015

ex 3919 90 00

Folie coextrudată tristratificată,

—	fiecare strat conținând un amestec de polipropilenă și polietilenă,

—	cu un conținut de maximum 3 % în greutate de alți polimeri,

—	conținând sau nu dioxid de titan în stratul central,

—	acoperită cu un adeziv acrilic sensibil la presiune și

—	cu o peliculă antiadezivă

—	cu grosimea totală de maximum 110 μm

0 %

31.12.2015

ex 3919 90 00

Folie autoadezivă cu o grosime de minim 40 μm, dar maxim 400 μm formată dintr-unul sau mai multe straturi de poli(etilen tereftalat) transparent, metalizat sau colorat, acoperit pe o parte cu o căptușeală rezistentă la zgâriere și pe cealaltă parte cu un adeziv sensibil la presiune și un strat antiadeziv

0 %

31.12.2015

ex 3919 90 00

Discuri de polizat autoadezive din poliuretan microporos, prevăzute sau nu cu flanșă

0 %

31.12.2015

ex 3919 90 00

Peliculă de grosime medie de 0,36 mm, constând din următoarele:

—	un strat de poliester gofrat

—	un strat de copolimer izocianat caprolactonă-ciclohexilenă

—	un adeziv sensibil la presiune,

având una din fețe acoperită cu o peliculă antiadezivă

0 %

31.12.2018

ex 3919 90 00

Folie stratificată de poli(metil metacrilat) și straturi metalizate de argint și cupru:

—	cu un factor de reflexie de minimum 93,5 %, determinat prin ASTM G173-03,

—	acoperită pe o parte cu un strat detașabil de polietilenă,

—	acoperită pe cealaltă parte cu un adeziv acrilic sensibil la presiune și cu un strat protector din poliester siliconat

0 %

31.12.2016

ex 3919 90 00

Folie autoadezivă transparentă, cu o transmitanță de minimum 90 % și un grad de opacitate de maximum 3 % (determinate prin ASTM D1003), care constă din mai multe straturi inclusiv:

—	un strat de adeziv acrilic cu o grosime de minimum 20 μm, dar de maximum 70 μm,

—	un strat pe bază de poliuretan cu o grosime de minimum 100 μm, dar de maximum 300 μm

0 %

31.12.2016

ex 3920 10 25

ex 3920 10 89

Folie cu grosime de maximum 0,20 mm, dintr-un amestec de polietilenă și un copolimer de etilenă cu 1-octena, având ștanțate forme regulate romboidale, pentru acoperirea pe ambele fețe a cauciucului nevulcanizat (1)

0 %

31.12.2018

ex 3920 10 25

Folie din polietilenă, de tipul celor utilizate pentru panglici pentru mașini de scris

0 %

31.12.2018

ex 3920 10 28

Folie de poli(etilenă) imprimată cu un model grafic obținut prin utilizarea de cerneală în patru culori de bază plus culori speciale pentru a obține culori multiple pe o parte a foliei și cu o singură culoare pe partea opusă; modelul grafic prezintă, de asemenea, următoarele caracteristici:

—	se repetă și este dispus la distanțe egale pe toată lungimea foliei

—	este aliniat egal și vizibil când este privit din spatele sau din fața foliei

0 %

31.12.2018

ex 3920 10 40

Film coextrudat cu șapte până la nouă straturi, alcătuit predominant din copolimeri de etilenă sau polimeri de etilenă funcționalizați, constând din:

—	o barieră triplustratificată, al cărei strat central este alcătuit predominant din alcool etilen-vinil, acoperit pe ambele părți cu un strat alcătuit predominant din polimeri olefinici ciclici,

—	acoperită pe ambele părți cu două sau mai multe straturi de material polimeric,

și având o grosime generală totală de maximum 110 μm

0 %

31.12.2017

ex 3920 10 89

Folie de etilen vinil acetat (EVA), având:

—	o suprafață ieșită în relief cu onduleuri gofrate și

—	o grosime de minimum 0,125 mm

0 %

31.12.2016

ex 3920 10 89

Folie multistratificată cu acoperire acrilică și laminată cu un strat din polietilenă de înaltă densitate, cu grosime totală de minimum 0,8 mm dar maximum 1,2 mm

0 %

31.12.2016

ex 3920 20 21

Folie din polipropilenă orientată biaxial, acoperită (coextrudată) cu un strat exterior de polietilenă, cu o grosime totală de minimum 11,5 μm dar de maximum 13,5 μm

0 %

31.12.2018

ex 3920 20 21

Folii din polipropilenă orientată biaxial:

—	cu o grosime de maximum 0,1 mm,

—	imprimate pe ambele părți cu straturi specializate pentru a permite tipărirea de securitate a bancnotelor

0 %

31.12.2016

ex 3920 20 29

ex 8507 90 30

Foaie de polipropilenă sub formă de rulou:

—	cu grosimea de maximum 30 μm,

—	cu lățimea de maximum 210 mm,

—	conformă cu ASTM D882,

care se utilizează la fabricarea separatoarelor pentru bateriile cu litiu-ion pentru vehicule electrice (1)

0 %

31.12.2016

ex 3920 20 29

ex 3920 20 80

Film coextrudat cu șapte până la nouă straturi, alcătuit predominant din copolimeri de propilenă, constând din:

—	o barieră triplustratificată, al cărei strat central este alcătuit predominant din alcool etilen-vinil, acoperit pe ambele părți cu un strat alcătuit predominant din polimeri olefinici ciclici,

—	acoperită pe ambele părți cu două sau mai multe straturi de material polimeric,

și având o grosime generală totală de maximum 110 μm

0 %

31.12.2017

ex 3920 20 29

Film orientat monoaxial, cu o grosime totală de maxim 75 μm, format din două sau trei straturi, fiecare strat conținând un amestec de polipropilenă și polietilenă, cu un strat central care conține sau nu conține dioxid de titaniu, având:

—	o rezistență la întindere în direcția utilajului de minim 140 MPa, dar maxim 270 MPa și

—	o rezistență la întindere în direcție transversală de minim 20 MPa, dar maxim 40 MPa

conform metodei de testare ASTM D882/ISO 527-3

0 %

31.12.2018

ex 3920 20 29

Folie orientată mono-axial, formată din trei straturi, fiecare strat fiind constituit dintr-un amestec de polipropilenă și de copolimer de etilenă și vinil acetat, având:

—	grosime de minimum 55 μm dar maximum 97 μm,

—	coeficient de elasticitate în direcția mașină de minimum 0,75 GPa dar maximum 1,45 GPa și

—	coeficient de elasticitate în direcția transversală de minimum 0,20 GPa dar maximum 0,55 GPa

0 %

31.12.2014

ex 3920 20 29

Folie coextrudată tristratificată,

—	fiecare strat conținând un amestec de polipropilenă și polietilenă,

—	conținând în greutate maximum 3 % alți polimeri,

—	conținând sau nu dioxid de titan în stratul central,

—	cu grosimea totală de maximum 70 μm

0 %

31.12.2016

ex 3920 20 80

Folie sau bandă laminată constituită dintr-o folie de grosime minimum 181 μm dar maximum 223 μm, compusă dintr-un amestec de copolimer de propilena și etilena cu un copolimer stiren-etilen-butilen-stiren (SEBS) acoperită pe una din fețe cu un strat de copolimer stiren-etilen-butilen-stiren (SEBS) și un strat de poliester

0 %

31.12.2018

ex 3920 20 80

Folie de polipropilenă, prezentată în rulouri, cu:

—	clasa ignifugă UL 94V-0 pentru o grosime a materialului de minimum 0,25 mm și clasa ignifugă UL94VTM-0 pentru o grosime a materialului de minimum 0,05 mm, dar de maximum 0,25 mm (determinată pe baza standardului de inflamabilitate UL-94)

—	tensiune de străpungere a dielectricului de minimum 13,1kV,dar de maximum 60,0kV (determinată prin metoda ASTMD149)

—	rezistență la tracțiune în sens longitudinal de minimum 30 MPa, dar de maximum 33 MPa (determinată prin metoda ASTMD882)

—	rezistență la tracțiune în sens transversal de minimum 22 MPa,dar de maximum 25 MPa (determinată prin metoda ASTMD882)

—	interval de densitate de minimum 0,988 g/cm3dar de maximum 1,035 g/cm3 (determinat prin metoda ASTMD792)

—	absorbție a apei de minimum 0,01 % dar de maximum 0,06 % (determinată prin metoda ASTMD570)

destinată utilizării la fabricarea izolatorilor utilizați în industria electronică și electrică (1)

0 %

31.12.2017

ex 3920 43 10

Folie din poli(clorura de vinil) stabilizată împotriva razelor ultraviolete, fără găuri, nici microscopice, cu grosimea de minimum 60 μm dar maximum 80 μm, conținând minimum 30 dar maximum 40 părți de plastifiant la 100 părți de poli(clorura de vinil)

0 %

31.12.2018

ex 3920 43 10

ex 3920 49 10

Folie cu luciu cu reflexie de minimum 70, măsurat la un unghi 60 ° utilizând un aparat pentru măsurarea strălucirii (determinată conform metodei ISO 2813:2000), constituită din unul sau două straturi de poli(clorură de vinil) acoperite pe ambele fețe cu un strat de material plastic, cu grosimea de minimum 0,26 mm dar maximum 1,0 mm, acoperită pe suprafața lucioasă cu o folie protectoare de polietilenă, prezentată în rulouri cu lățimea de minimum 1 000 mm dar maximum 1 450 mm, utilizată la fabricarea produselor clasificate la poziția tarifară 9403 (1)

0 %

31.12.2018

ex 3920 43 10

Folie laminată reflectorizantă, constând dintr-o peliculă din poli(clorura de vinil) și o peliculă din alt material plastic cu forme regulate piramidale ștanțate, acoperită pe una din fețe cu o folie de protecție detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3920 49 10

Peliculă de copolimer de policlorură de vinil

—	conținând în greutate cel puțin 45 % agenți de umplere

—	pe un suport (1)

0 %

31.12.2018

ex 3920 51 00

Placă din poli(metacrilat de metil) conținând hidroxid de aluminiu, cu grosimea de minimum 3,5 mm dar maximum 19 mm

0 %

31.12.2018

ex 3920 51 00

Folie orientată biaxial din poli(metil metacrilat), cu grosime de minimum 50 μm, dar de maximum 90 μm

0 %

31.12.2018

ex 3920 51 00

Foi de polimetilmetacrilat conform standardului EN 4366 (MIL-PRF-25690)

0 %

31.12.2018

ex 3920 59 90

Folie necelulară și nelaminată de copolimer modificat de acrilonitril-metil-acrilat cu o grosime cuprinsă între 0,1 mm și 1,3 mm, rulată

0 %

31.12.2016

ex 3920 59 90

Folie stratificată reflectorizantă, formată dintr-un strat de epoxiacrilat ștanțată pe o față în formă regulată, acoperită pe ambele fețe cu unul sau mai multe straturi de material plastic

0 %

31.12.2014

ex 3920 59 90

Folie reflectorizantă neautoadezivă, constituită din mai multe straturi, inclusiv:

—	un copolimer de rașină acrilică

—	poliuretan

—	un strat metalizat care, pe una din fețe, este imprimat cu laser împotriva contrafacerii, modificării sau înlocuirii datelor sau duplicării, sau prezintă o marcă oficială pentru o utilizare determinată

—	microsfere din sticlă și

—	un strat permanent din poli(etilentereftalat)

0 %

31.12.2016

ex 3920 62 19

Folie opacă coextrudată din poli(etilen tereftalat), cu grosimea de minimum 50 μm dar maximum 350 μm, constând în principal dintr-un strat conținând negru de cărbune

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Peliculă din poli(etilen tereftalat), neacoperită cu adeziv, cu grosime maximum 25 μm, care:

—	fie este numai colorată în masă, sau

—	este colorată în masă și metalizată pe una din fețe

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folie numai din poli(etilen tereftalat), cu grosime maximum 120 μm, constând din unul sau doua straturi care fiecare conține în masă un material colorat și/sau un material absorbant UV, neacoperită cu adeziv sau cu alt material

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folie laminată numai din poli(etilen tereftalat), cu grosime totală maximum 120 μm, constând dintr-un strat numai metalizat și unul sau două straturi care fiecare conține în masă un material colorat și/sau un material absorbant UV, neacoperită cu adeziv sau cu alt material

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Pelicula reflectorizantă din poliester, având ștanțate forme piramidale, pentru fabricarea autocolantelor și semnelor distinctive de siguranța, a îmbrăcămintei de protecție și accesoriile pentru aceasta, a servietelor, pungilor, genților sau obiectelor similare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folie din poli(etilen tereftalat) cu o grosime de minimum 186 μm, dar de maximum 191 μm acoperită pe una din fețe cu un strat acrilic cu imprimeuri în formă de matrice

0 %

31.12.2014

ex 3920 62 19

Folie de poli(etilen tereftalat), cu grosime maximum 12 μm, acoperită pe una din fețe cu un strat de oxid de aluminiu cu grosime de maximum 35 nm

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folii sau rulouri din poli(etilenă tereftalată)

—	acoperite pe ambele părți cu un strat de rașină epoxiacrilică

—	cu grosime totală de 37 μm (± 3 μm)

0 %

31.12.2015

ex 3920 62 19

Folie din poli(etilen tereftalat), poli(etilen naftalat) sau dintr-un poliester similar, acoperită pe una din fețe cu metal și/sau oxizi metalici, conținând sub 0,1 % în greutate aluminiu, cu grosime maximum 300 μm si având o rezistivitate de suprafața maximum 10 000 ohms (pe pătrat)(determinată prin metoda ASTM D 257-99)

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

ex 3920 69 00

Folie iridescentă (fluorescenă) din poli(metil metacrilat)

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folie transparentă din poli(etilen tereftalat):

—	acoperită pe ambele părți cu straturi de substanțe organice pe bază de acril cu o grosime de minimum 7 nm și maximum 80 nm,

—	cu o tensiune superficială de minimum 36 dyn/cm și maximum 39 dyn/cm,

—	cu o transmisie a luminii de peste 93 %,

—	cu o valoare a turbidității de maximum 1,3 %,

—	cu o grosime totală de minimum 10 μm și maximum 350 μm,

—	cu o lățime de minimum 800 mm și maximum 1 600 mm

0 %

31.12.2018

ex 3920 62 19

Folie de poli(etilenă) tereftalat:

—	cu o grosime de maximum 20 μm,

—	acoperită pe cel puțin o față cu un strat etanș de gaz care constă într-o matrice polimeră în care s-a presărat siliciu și cu o grosime de maximum 2 μm

0 %

31.12.2017

ex 3920 69 00

Folie din poli(etilen naftalen-2,6-dicarboxilat)

0 %

31.12.2018

ex 3920 91 00

Folie din polivinil butiral conținând în greutate minimum 25 % și maximum 28 % fosfat de tri-isobutil utilizat ca plastifiant

0 %

31.12.2014

ex 3920 91 00

Folie de poli(butiral de vinil):

—	conținând în greutate minimum 26 % și maximum 30 % bi(2-etilhexanoat) de trietilenglicol destinat a fi utilizat ca plastifiant,

—	cu o grosime de minimum 0,73 mm și maximum 1,50 mm

0 %

31.12.2014

ex 3920 91 00

Folie din poli(butiral de vinil) prezentând o bandă colorată gradat

3 %

31.12.2018

ex 3920 91 00

Folie plasticizată din polivinil butiral, conținând în greutate:

—	fie minimum 14,5 % dar maximum 17,5 % adipat de dihexil,

—	sau minimum 14,5 % dar maximum 28,5 % sebacat de dibutil

0 %

31.12.2014

ex 3920 91 00

Folie din poli(etilen tereftalat), metalizată sau nu pe una sau pe ambele fețe, sau folie laminată din folii de poli(etilen tereftalat) metalizată numai pe fețele exterioare, cu următoarele caracteristici:

—	grad de transmisie a luminii vizibile de minimum 50 %,

—	acoperită pe una sau pe ambele fețe cu un strat de poli(vinil butiral), dar neacoperită cu adeziv sau alt material cu excepția poli(vinil butiral),

—	grosime totală de maximum 0,2 mm fără a se lua în considerare prezența poli(vinil butiral) și cu o grosime a poli(vinil butiral) de peste 0,2 mm

destinate pentru fabricarea sticlei stratificate reflectoare de căldură sau decorativă (1)

0 %

31.12.2014

ex 3920 91 00

Folie de poli(butiral de vinil) coextrudată triplu stratificată cu o bandă colorată gradual conținând în greutate 29 % sau mai mult, dar nu mai mult de 31 % 2,2′-etilendioxidietil bis(2-etilhexanoat) ca plastifiant

0 %

31.12.2018

ex 3920 92 00

Folie de poliamidă:

—	cu o grosime de maximum 20 μm,

—	acoperită pe cel puțin o față cu un strat etanș de gaz care constă într-o matrice polimeră în care s-a presărat siliciu și cu o grosime de maximum 2 μm

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 28

Folii de polieterimidă, în rulouri, cu

—	o grosime de minimum 5 μm și maximum 14 μm,

—	o lățime de minimum 478 mm și maximum 532 mm

—	o rezistență la rupere prin tracțiune de minimum 78 MPa (determinată conform normei JIS C-2318, calculată pentru o grosime a peliculei de 50 μm),

—	alungire la rupere de minimum 50 % (determinată conform normei JIS C-2318, calculată pentru o grosime a peliculei de 50 μm)

—	o temperatură de tranziție vitroasă (Tg) de 226 °C,

—	o temperatură în regim continuu de 180 °C (determinată conform normei UL-746 B, calculată pentru o grosime a peliculei de 50 μm),

—	clasă de inflamabilitate VTM-0 (determinată conform normei UL-94, calculată pentru o grosime a peliculei de 25 μm),

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 28

Film fabricat dintr-un polimer care conține următorii monomeri:

—	poli (tetrametilen eter glicol),

—	bis (4-izocianotociclohexil) metan,

—	1,4-butandiol sau 1,3-butandiol,

—	cu grosime de minimum 0,25 mm dar maximum 5,0 mm,

—	ștanțat cu formă regulată pe una din fețe,

—	și acoperit cu o folie de protecție detașabilă

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 28

Peliculă transparentă de poliuretan, având una din fețe metalizată:

—	cu o strălucire de peste 90 de grade măsurată prin metoda ASTM D2457

—	acoperită pe fața metalizată cu un strat de adeziv termoaderent din copolimer polietilenă/polipropilenă

—	acoperită pe cealaltă față cu o peliculă de poli(etilen tereftalat)

—	cu o grosime totală de peste 204 μm și maximum 244 μm

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 28

Peliculă termoplastică din poliuretan cu o grosime cuprinsă între 250 μm și 350 μm, acoperită pe o parte cu o peliculă protectoare detașabilă

0 %

31.12.2016

ex 3920 99 28

Peliculă termoplastică din poliuretan extrudat cu următoarele caracteristici:

—	nu este autoadezivă

—	un indice de galben de minimum 1,0, dar de maximum 2,5 pentru 10 mm de pelicule suprapuse (determinat conform metodei de testare ASTM E313-10),

—	o transmisie a luminii de peste 87 % pentru 10 mm de pelicule suprapuse (determinată prin metoda de testare ASTM D 1003-11)

—	o grosime totală de minimum 0,38 mm, dar de maximum 7,6 mm,

—	o lățime de minimum 99 cm, dar de maximum 305 cm,

de tipul celor utilizate la producția de sticlă securit formată din foi lipite

0 %

31.12.2017

ex 3920 99 28

Silicon sub formă de benzi, plăci sau fâșii:

—	cu o grosime totală de minimum 2 mm și maximum9 mm,

—	cu o lățime totală de minimum 12 mm și maximum 65 mm,

utilizat la fabricarea produselor de la pozițiile 8521sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 3920 99 28

Foi rulate, constituite din rașină epoxidică, cu proprietăți conductoare, conținând:

—	microsfere cu un strat metalic, aliat sau nu cu aur,

—	un strat adeziv,

—	cu un strat protector din silicon sau poli(etilen tereftalat) pe o parte,

—	cu un strat protector din poli(etilen tereftalat) pe cealaltă parte și

—	cu o lățime de minimum 5 cm și maximum 100 cm și

—	cu o lungime de maximum 2 000 m

0 %

31.12.2016

ex 3920 99 59

Peliculă din poli(1-clortrifluoretilenă)

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 59

Folie din politetrafluoretilenă, fără micropori, sub formă de rulouri, cu grosime minimum 0,019 mm dar maximum 0,14 mm, impermeabilă la vapori de apă

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 59

Membrane schimbătoare de ioni din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 59

Folie din copolimer de alcool vinilic, solubilă în apă rece, cu grosime minimum 34 μm dar maximum 90 μm, cu rezistență la rupere prin tracțiune de minimum 20 MPa dar maximum 45 MPa și elongație la rupere de minimum250 % dar maximum 900 %

0 %

31.12.2018

ex 3920 99 90

Film conductor anizotrop, în rulouri, cu lățimea de minim 1,5 mm, dar maxim 3,15 mm și lungime de maxim 300 m, utilizat pentru unirea componentelor electronice în fabricarea ecranelor cu cristale lichide (LCD) sau cu plasmă

0 %

31.12.2018

ex 3921 13 10

Folie din spumă de poliuretan, cu grosime de 3 mm (± 15 %) și densitate minimum 0,09435 dar maximum 0,10092

0 %

31.12.2018

ex 3921 13 10

Rulouri din spumă de poliuretan cu celule deschise:

—	cu o grosime de 2,29 mm (± 0,25 mm),

—	tratate la suprafață cu un promotor de aderență poros și

—	laminate cu o folie de poliester și un strat de material textil

0 %

31.12.2017

ex 3921 19 00

Blocuri cu structură celulară, conținând în greutate:

—	poliamidă-6 sau poli(epoxi anhidridă)

—	minimum 7 % și maximum 9 % politetrafluoretilenă, dacă aceasta este prezentă

—	minimum 10 % și maximum 25 % agenți de umplere anorganici

0 %

31.12.2018

ex 3921 19 00

Folie din polipropilenă microporoasă cu grosimea maximum 100 μm

0 %

31.12.2018

ex 3921 19 00

Bandă din politetrafluoretilenă microporoasă, pe un suport nețesut, utilizată la fabricarea filtrelor pentru echipamente de dializă renală (1)

0 %

31.12.2018

ex 3921 19 00

Folie din polietersulfonă, cu grosime maximum 200 μm

0 %

31.12.2018

ex 3921 19 00

Folie alveolară, constând dintr-un strat de polietilenă cu grosime de minimum 90 μm dar maximum 140 μm și un strat de celuloză regenerată cu grosime minimum 10 μm dar maximum 40 μm

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 10

Placă compozită din poli(etilen tereftalat) sau poli(butilen tereftalat), ranforsată cu fibre de sticlă

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 10

Film din poli(etilenă tereftalat), laminat pe o parte sau pe ambele părți, cu un strat de poli(etilenă tereftalat) unidirecțional fără țesătură și impregnat cu poliuretan sau rașină epoxidică

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 55

Fibră de sticlă armată pre-impregnată cu conținut de rașină cianat ester sau rașină bismaleimidă (B) triazină (T) amestecate cu rașină epoxidică, cu dimensiunile:

—	469,9 mm (± 2 mm) × 622,3 mm (± 2 mm), sau

—	469,9 mm (± 2 mm) × 414,2 mm (± 2 mm), sau

—	546,1 mm (± 2 mm) × 622,3 mm (± 2 mm)

utilizată la fabricarea plăcilor cu circuite imprimate (1)

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 55

ex 7019 40 00

Folii sau rulouri preimpregnate cu conținut de rașină poliimidă

0 %

31.12.2014

ex 3921 90 55

Folii sau rulouri pre-impregnate conținând rașină epoxidică brominată întărită cu sticlă, având

—	un flux de maximum 3,6 mm (conform metodei IPC-TM 650.2.3.17.2), și

—	o temperatură de tranziție vitroasă (Tg) de peste 170 °C (conform metodei IPC-TM 650.2.4.25)

utilizate la fabricarea plăcilor de circuite imprimate (1)

0 %

31.12.2014

ex 3921 90 60

ex 5407 71 00

ex 5903 90 99

Țesătură din politetrafluoretilenă, acoperită sau îmbrăcată cu copolimer de tetrafluoretilenă și trifluoretilenă cu catene laterale alcoxi-perfluorurate la grupele de acid carboxilic sau acid sulfonic, chiar sub formă de sare de sodiu sau potasiu

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 60

Folie cu un nivel de strălucire de minimum 30 dar maximum 60, măsurat la un unghi de 60 ° utilizând un aparat pentru măsurarea strălucirii (determinat conform metodei ISO 2819:2000), constând dintr-un strat de poli(etilentereftalat) și un strat de poli(clorura de vinil) colorata, îmbinate prin acoperire cu un adeziv metalizat, utilizată pentru acoperirea panourilor și a ușilor în amenajări interioare (1)

0 %

31.12.2018

ex 3921 90 90

ex 8507 90 80

Rulou de laminat polimer-metal care cuprinde:

—	un strat de poli(etilenă tereftalat),

—	un strat de aluminiu,

—	un strat de polipropilenă,

—	cu lățimea de maximum 275 mm,

—	cu o grosime totală de maximum 165 μm și

—	conform cu ASTM D1701-91 și cu ASTM D882-95A

care se utilizează la fabricarea bateriilor cu litiu-ion pentru vehicule electrice (1)

0 %

31.12.2016

ex 3923 10 00

Carcase pentru fotomăști sau pentru plachete:

—	constând în materiale antistatice sau într-un amestec de materiale termoplastice cu proprietăți specifice de descărcare electrostatică (ESD) și de degazare,

—	cu o suprafață neporoasă, rezistentă la abraziune sau la impact,

—	dotate cu un sistem de retenție specific proiectat, care protejează fotomasca sau plachetele de deteriorări la suprafață sau estetice și

—	cu sau fără o garnitură de etanșare,

de tipul celor utilizate în producția fotolitografică sau în alt tip de producție de semiconductori pentru a încastra fotomăști sau plachete

0 %

31.12.2016

ex 3923 30 90

Rezervor din polietilenă pentru hidrogen comprimat:

—	având bosaje de aluminiu la ambele capete,

—	încorporat integral într-un înveliș de fibre de carbon impregnate cu rașină epoxidică,

—	cu un diametru de minimum 213 mm, dar nu mai mare de 368 mm,

—	o lungime de minimum 860 mm, dar nu mai mare de 1 260 mm și

—	o capacitate cuprinsă între minimum18 și maximum 50 de litri

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 92

Peliculă sau folie reflectorizantă constituită dintr-o față superioară din poli(clorura de vinil) având ștanțate forme piramidale regulate, termosudată în linii paralele sau sub formă de grilă de o parte inferioară din material plastic, sau dintr-un material croșetat sau țesut, acoperită pe una din fețe cu material plastic

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Microsfere din polimer de divinilbenzen, cu diametru minimum 4,5 μm dar maximum 80 μm

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Resort cu lame cu traversă din material plastic ranforsat cu fibră de sticlă destinat pentru fabricarea sistemelor de suspensie pentru autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Microsfere neexpansibile dintr-un copolimer de acrilonitril, metacrilonitril și metacrilat de izobornil, cu diametru minimum 3 μm dar maximum 4,6 μm

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Placă din polietilenă, perforată în direcții opuse, cu grosime minimum 600 μm dar maximum 1 200 μm și greutate minimum 21 g/m2 dar maximum 42 g/m2

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Element de decorațiuni obținut prin turnare, confecționat din rașină policarbonat, acoperit

—	cu o vopsea acrilică de culoare argintie și de

—	o vopsea transparentă rezistentă la zgârieturi,

de tipul celui folosit pentru producerea panourilor frontale ale unui radio auto

0 %

31.12.2018

ex 3926 90 97

Părți din panourile frontale ale unui radio auto

—	din acrilonitril-butadien-stiren cu sau fără policarbonat,

—	acoperit cu straturi de cupru, nichel și crom,

—	cu o grosime totală a straturilor de acoperire de minimum 5,54 μm, dar de maximum 22,3 μm

0 %

31.12.2016

ex 4007 00 00

Fire și corzi din cauciuc vulcanizat siliconat

0 %

31.12.2018

ex 4016 99 97

Dop de etanșare din cauciuc flexibil, destinat fabricării condensatorilor electrolitici (1)

0 %

31.12.2018

ex 4016 99 97

Cameră de aer pentru vulcanizarea anvelopelor

0 %

31.12.2016

ex 4104 41 19

Piele de bivol, șpăltuită, tăbăcită cu crom, retăbăcită sintetic („piele semifinită”), uscată

0 %

31.12.2017

4105 10 00

4105 30 90

Piei de oi sau berbeci, epilate, tăbăcite sau retăbăcite dar fără prelucrări ulterioare chiar spăltuite, altele decât cele de la poziția 4114

0 %

31.12.2018

4106 21 00

4106 22 90

Piei de caprine, epilate, tăbăcite sau retăbăcite dar fără prelucrări ulterioare chiar spăltuite, altele decât cele de la poziția 4114

0 %

31.12.2018

4106 31 00

4106 32 00

4106 40 90

4106 92 00

Piei de alte animale, epilate, fără alte prelucrări ulterioare cu excepția tăbăcirii, altele decât cele de la poziția 4114

0 %

31.12.2018

ex 5004 00 10

Fir de mătase (în afară decât firul tors din deșeurile de mătase), neprelucrat pentru vânzarea cu amănuntul, nealbit, degomat sau albit, integral din mătase

0 %

31.12.2016

ex 5005 00 10

ex 5005 00 90

Fire în întregime din deșeuri de mătase (deșeuri din pieptănătură)

0 %

31.12.2018

ex 5205 31 00

Fir răsucit din bumbac albit cu 6 fire cu un titru de minimum 925 decitex, dar de maximum 989 decitex, pentru fabricarea tampoanelor (1)

0 %

31.12.2018

5208 11 10

Tifon pentru pansamente

5,2 %

31.12.2018

ex 5402 45 00

Fire si fibre textile sintetice compuse numai din poliamide aromatice, obținute prin policondensare de m-fenilendiamină și de acid izoftalic

0 %

31.12.2018

ex 5402 47 00

Fir din filamente bicomponente sintetice, netexturat, netorsionat, măsurând minimum 1 650 decitex dar maximum 1 800 decitex, constituit din minimum 110 filamente dar maximum 120 filamente, fiecare filament având interiorul din poli(etilen tereftalat) și exteriorul din poliamidă-6, conținând minimum 75 % dar maximum 77 % în greutate poli(etilen tereftalat), pentru utilizare la fabricarea materialelor pentru acoperiș (1)

0 %

31.12.2016

ex 5402 47 00

Fir monofilament bicomponent măsurând maximum 30 decitex, având:

—	interiorul din poli(etilentereftalat), și

—	exteriorul dintr-un copolimer de poli(etilentereftalat) și poli(etilenizoftalat),

utilizat pentru fabricarea de țesături de filtrare (1)

0 %

31.12.2015

ex 5402 49 00

Fire dintr-un copolimer de acid glicolic și acid lactic, destinate fabricării de suturi chirurgicale (1)

0 %

31.12.2018

ex 5402 49 00

Fire din poli(alcool vinilic), netexturat

0 %

31.12.2018

ex 5402 49 00

Fire din filamente sintetice, nerăsucite, conținând în greutate peste 85 % acrilonitril, sub formă de meșă (fitil), cu minimum 1 000 filamente continue, dar maximum 25 000 filamente continue, cu o greutate per metru de minimum 0,12 g, dar de maximum 3,75 g și cu o lungime peste 100 m, destinate pentru fabricarea firelor din fibre de carbon (1)

0 %

31.12.2018

ex 5404 19 00

Monofilament din poli(1,4-dioxanona)

0 %

31.12.2018

ex 5404 19 00

Monofilament nesterilizat dintr-un copolimer de 1,3-dioxan-2-onă și de 1,4-dioxan-2,5-dionă, destinat fabricării firelor pentru suturi chirurgicale (1)

0 %

31.12.2014

ex 5404 19 00

Monofilamente din poliester sau din poli(butilena tereftalată), cu o dimensiune a secțiunii transversale de minimum 0,5 mm, dar de maximum 1 mm, destinate fabricării fermoarelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 5404 90 90

Benzi de poliamidă

0 %

31.12.2018

ex 5407 10 00

Material textil constituit din fire de urzeală din poliamidă-6,6 și din fire de țesătură din poliamidă-6,6, poliuretan și un copolimer de acid tereftalic, p-fenilendiamină și 3,4′–oxibis (fenil enamină)

0 %

31.12.2017

ex 5503 11 00

ex 5601 30 00

Fibre sintetice discontinue, compuse dintr-un copolimer de acid tereftalic, din p-fenilendiamină și din 3,4′-oxibis(fenilenamina), cu o lungime de maximum 7 mm

0 %

31.12.2018

ex 5503 40 00

Fibre discontinue tubulare din polipropilenă:

—	care măsoară minimum 6 decitex și maximum 10 decitex,

—	cu o tenacitate de minimum 3,5 cN/dtex

—	cu un diametru de minimum 30 μm

utilizate la fabricarea de scutece pentru copii și articole igienice similare (1)

0 %

31.12.2016

ex 5503 90 00

ex 5506 90 00

ex 5601 30 00

Fibre din poli(alcool vinilic), chiar acetalizate

0 %

31.12.2018

ex 5603 11 10

ex 5603 11 90

ex 5603 12 10

ex 5603 12 90

ex 5603 91 10

ex 5603 91 90

ex 5603 92 10

ex 5603 92 90

Nețesute, din poli(alcool vinilic), în articole (bucăți) sau doar decupate în formă pătrată sau dreptunghiulară:

—	cu o grosime de minimum 200 μm, dar de maximum 280 μm și

—	cu o greutate de minimum 20 g/m2, dar de maximum 50 g/m2

0 %

31.12.2018

ex 5603 11 10

ex 5603 11 90

Materiale nețesute care nu cântăresc mai mult de 20 g/m2 și care conțin filamente obținute prin filare directă și prin pulverizare de polimer topit, asamblate în straturi suprapuse, cu cele două straturi exterioare care conțin filamente subțiri continue (cu un diametru cuprins între 10 μm și 20 μm), iar straturile interioare care conțin filamente ultrasubțiri continue (cu un diametru cuprins între 1 μm și 5 μm), pentru fabricarea scutecelor pentru copii și a altor articole de igienă similare (1)

0 %

31.12.2017

ex 5603 12 90

ex 5603 13 90

ex 5603 14 90

ex 5603 92 90

ex 5603 93 90

ex 5603 94 90

Nețesute, din fibre de poliamida aromatică, obținute prin policondensare de m-fenilendiamină și de acid izoftalic, în articole (bucăți) sau doar decupate în formă pătrată sau dreptunghiulară

0 %

31.12.2018

ex 5603 12 90

Materiale nețesute:

—	cu o greutate de minim 30 g/m2, dar care nu depășește 60 g/m2,

—	conținând fibre de polipropilenă sau fibre de polipropilenă și polietilenă,

—	chiar imprimate cu:

—	pe o parte, 65 % din suprafața totală cu excrescențe circulare cu diametrul de 4 mm din fibre ancorate, proeminente, neîntărite și buclate, care pot servi la fixarea croșetelor extrudate iar restul de 35 % din suprafață fiind întărită,

—	iar pe partea cealaltă o suprafață netedă netexturată,

destinate a fi utilizate la producerea de scutece, a garniturii pentru scutece și a articolelor igienice similare (1)

0 %

31.12.2017

ex 5603 12 90

ex 5603 13 90

Nețesute, conținând fibre obținute prin filare directă de polietilenă, cu o greutate de minimum 60 g/m2, dar de maximum 80 g/m2 și cu o rezistență la aer (Gurley) de minimum 8 s, dar de maximum 36 s (determinată după metoda ISO 5636/5)

0 %

31.12.2018

ex 5603 12 90

ex 5603 13 90

ex 5603 92 90

ex 5603 93 90

Materiale nețesute din polipropilenă,

—	cu un strat de fibre obținute prin pulverizare de polimer topit, laminate pe ambele părți cu un strat de filamente de polipropilenă obținute prin filare directă,

—	cu greutatea de maximum 150 g/m2,

—	la bucată sau pur și simplu tăiate în bucăți de formă pătrată sau rectangulară și

—	neimpregnate

0 %

31.12.2018

ex 5603 13 10

ex 5603 14 10

Material nețesut care nu conduce electricitatea, constând dintr-o peliculă centrală de poli(etilen tereftalat), acoperită pe fiecare parte cu fibre de poli(etilen tereftalat) aliniate unidirecțional, cu ambele părți acoperite de rașină care nu conduce electricitatea și rezistentă la temperaturi ridicate, cântărind între 147 g/m2 și 265 g/m2, cu o rezistență neizotropă la tracțiune în ambele direcții, pentru utilizarea în calitate de material de izolație electrică

0 %

31.12.2018

ex 5603 13 10

Nețesute din polietilenă obținută prin filare directă, cu un strat de acoperire

—	cu greutatea de peste 80 g/m2 dar de cel mult 105 g/m2 și

—	cu o rezistență la aer (Gurley) cuprinsă între minimum 8 s și maximum 75s (determinată prin metoda ISO 5636/5)

0 %

31.12.2015

ex 5603 14 90

Materiale nețesute, compuse din aglomerate de fibre din poli(etilen tereftalat):

—	cu greutatea de cel puțin 160 g/m2 dar nu mai mare de 300 g/m2,

—	laminate sau nelaminate pe o parte cu o membrană sau cu o membrană și aluminiu

de tipul celor utilizate pentru fabricarea filtrelor industriale

0 %

31.12.2018

ex 5603 92 90

ex 5603 93 90

Nețesute, alcătuite dintr-un strat central obținut prin pulverizarea unui elastomer termoplastic topit, laminate (acoperite) pe ambele părți cu un strat de filamente de polipropilenă

0 %

31.12.2018

ex 5603 92 90

ex 5603 94 90

Materiale nețesute, compuse din straturi multiple alcătuite dintr-un amestec de fibre obținute prin pulverizare de polimer topit și fibre discontinue de polipropilenă și poliester, laminate sau nu pe o parte sau pe ambele părți cu filamente de polipropilenă

0 %

31.12.2018

ex 5603 92 90

ex 5603 93 90

Material nețesut din poliolefină, compus dintr-un strat elastomeric, laminat pe ambele părți cu filamente de poliolefină:

—	având greutatea de minimum 25 g/m2 și maximum 150 g/m2,

—	la bucată sau pur și simplu tăiat în bucăți de formă pătrată sau rectangulară

—	neimpregnat

—	cu proprietăți de întindere pe direcția bătăturii sau pe direcția urzelii,

destinat utilizării la fabricarea produselor de îngrijire a sugarilor și copiilor (1)

0 %

31.12.2016

ex 5603 94 90

Tije din fibre acrilice, cu o lungime de maximum 50 cm, destinate fabricării vârfurilor de marcatoare (marker) (1)

0 %

31.12.2018

ex 5607 50 90

Fire nesterilizate din poli(acid glicolic) sau din poli(acid glicolic) și copolimeri ai acestuia cu acid lactic, împletite, cu un miez interior, destinate fabricării firelor pentru suturi chirurgicale (1)

0 %

31.12.2014

ex 5803 00 10

Țesături tip tifon, din bumbac, cu o lățime de maximum 1 500 mm

0 %

31.12.2018

ex 5903 10 90

ex 5903 20 90

ex 5903 90 99

Tricotaje sau țesături, îmbrăcate sau acoperite pe o parte cu materiale plastice artificiale, în care sunt încorporate microsfere (bile)

0 %

31.12.2018

ex 5906 99 90

Țesătura cauciucată, compusă din fire textile paralelizate (urzeală) din poliamida-6,6 si din fire paralelizate (bătătură) din poliamidă -6,6, din poliuretan și dintr-un copolimer de acid tereftalic de p-fenilendiamină și de 3,4′-oxibis(fenilenamină)

0 %

31.12.2018

ex 5907 00 00

Țesături, acoperite cu materiale adezive în care sunt încorporate sfere cu un diametru de maximum 150 μm

0 %

31.12.2016

ex 5911 10 00

Pâsla compactizată cu plăci cu ace, din fibre sintetice, fără poliester, conținând chiar particule catalitice fixate (prinse) în fibrele sintetice, îmbrăcată sau acoperită pe o parte cu o peliculă de politetrafluoroetilenă, destinată fabricării produselor de filtrare (1)

0 %

31.12.2018

ex 5911 90 90

ex 8421 99 00

Părți de aparate pentru filtrarea sau purificarea apei prin osmoza inversă, alcătuite în principal din membrane din material plastic ranforsate în interior cu materiale textile țesute sau nețesute, înfășurate în jurul unui tub perforat introdus într-un cilindru din material plastic, cu o grosime a învelișului (pereților) de maximum 4 mm, ansamblul putând fi chiar introdus într-un cilindru cu pereți groși de peste 5 mm

0 %

31.12.2018

ex 5911 90 90

Paduri abrazive din poliester, nețesute, cu mai multe straturi, impregnate cu poliuretan

0 %

31.12.2014

ex 6813 89 00

Garnituri de fricțiune, cu o grosime de maximum 20 mm, nemontate, destinate fabricării componentelor de fricțiune de tipul celor utilizate la cutii de viteze și ambreiaje automate (1)

0 %

31.12.2018

ex 6814 10 00

Hârtie de mică, cu o grosime de maximum 0,15 mm, în rulouri, calcinată sau nu, ranforsată sau nu cu fibre de aramidă, destinată utilizării la fabricarea de produse izolante pentru aplicațiile de înaltă tensiune (1)

0 %

31.12.2018

ex 6903 90 90

Tuburi și suporți de reactori din carbura de siliciu, de tipul celor utilizați pentru echiparea cuptoarelor de difuziune și oxidare, pentru producția materialelor semiconductoare

0 %

31.12.2018

ex 6909 19 00

Inel ceramic cu secțiunea transversală dreptunghiulară, având un diametru exterior de minimum 19 mm (+ 0,00 mm/- 0,10 mm) și maximum 29 mm (+ 0,00 mm/- 0,20 mm), un diametru interior de minimum 10 mm (+ 0,00 mm/- 0,20 mm) și maximum 19 mm (+ 0,00 mm/- 0,30 mm), o grosime care variază între 2 mm (± 0,10 mm) și 3,70 mm (± 0,20 mm) și o rezistență la căldură de minimum 240 °C, conținând, în greutate:

—	90 % (± 1,5 %) oxid de aluminiu

—	7 % (± 1 %) oxid de titan

0 %

31.12.2017

ex 6909 19 00

Bile sau role din nitrură de siliciu (Si3N4)

0 %

31.12.2015

ex 6909 19 00

Suport pentru catalizatori, compus din elementele ceramice poroase din cordierit sau din mulit, cu un volum total de maximum 65 l, prevăzut, pe cm2 de secțiune transversală, cu un canal continuu deschis la capete sau închis la un capăt

0 %

31.12.2018

ex 6909 19 00

ex 6914 90 00

Articole ceramice din filamente continue de oxizi ceramici, conținând în greutate:

—	peste 2 % trioxid de dibor,

—	maximum 28 % dioxid de siliciu și

—	peste 60 % trioxid de dialuminiu

0 %

31.12.2018

ex 6909 19 00

Suporți pentru catalizatori, compuși din piese ceramice poroase, cu un amestec de carbură de siliciu și siliciu, cu o duritate de maximum 9 pe scala Mohs, cu un volum total de maximum 65 litri, având unul sau mai multe canale deschise la capete pe fiecare cm2 de secțiune transversală

0 %

31.12.2018

ex 6909 19 00

Suporturi pentru catalizatori sau filtre, din materiale ceramice poroase fabricate în principal din oxizi de aluminiu și titan, cu un volum total de cel mult 65 de litri și prevăzute cu cel puțin un tub (deschis la un capăt sau la ambele) pe cm2 de secțiune transversală

0 %

31.12.2018

ex 6909 19 00

Absorbante de căldură din ceramică, conținând în greutate:

—	minimum 66 % carbură de siliciu,

—	minimum 15 % oxid de aluminiu

pentru menținerea temperaturii de lucru a tranzistorilor, a diodelor și a circuitelor integrate din produsele de la pozițiile 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 6914 90 00

Microsfere ceramice, transparente, obținute din dioxid de siliciu și din dioxid de zirconiu, cu un diametru peste 125 μm

0 %

31.12.2018

ex 7005 10 30

Sticlă flotată:

—	cu o grosime cuprinsă între 4,0 mm și maximum 4,2 mm,

—	cu o transmisie a luminii de 91 % sau mai mult, măsurată cu o sursă de lumină de tip D,

—	acoperită pe o față cu un strat reflectorizant de casiterit dopat cu fluor

0 %

31.12.2017

ex 7006 00 90

Sticlă flotată:

—	cu o grosime de minimum 1,7 mm și maximum 1,9 mm,

—	cu un grad de transmisie a luminii de minimum 91 %, măsurat cu o sursă de lumină de tip D,

—	acoperită pe o față cu un strat reflectorizant de casiterit dopat cu fluor,

—	cu marginile prelucrate

0 %

31.12.2016

ex 7007 19 20

Ecran din sticla, cu o diagonala de minimum 81,28 cm (± 1,5 cm), dar de maximum 185,42 cm (± 1,5 cm), alcătuit din sticla călită; acoperit fie cu o structura sub forma de rețea si o pelicula care absoarbe razele infraroșii, fie cu un înveliș conductor aplicat prin pulverizare catodica, eventual acoperit cu un strat antireflectorizant aplicat pe o fata sau pe ambele fete, destinat fabricării monitoarelor video si televizoarelor PDP (1)

0 %

31.12.2018

ex 7007 29 00

Ecran din sticla, cu o diagonala de minimum 81,28 cm (± 1,5 cm), dar de maximum 185,42 cm (± 1,5 cm), alcătuit din doua placi stratificate din sticla; acoperit fie cu o structura sub forma de rețea si o pelicula care absoarbe razele infraroșii, fie cu un înveliș conductor aplicat prin pulverizare catodica, eventual acoperit cu un strat antireflectorizant aplicat pe o fata sau pe ambele fete

0 %

31.12.2018

ex 7009 10 00

Oglindă de sticlă electrocromatică cu atenuare automată a intensității luminoase pentru oglinzile retrovizoare ale autovehiculelor:

—	indiferent dacă este sau nu echipată cu plăcuță de suport din material plastic,

—	indiferent dacă este sau nu echipată cu un element de încălzire,

—	indiferent dacă este sau nu echipată cu afișare Blind Spot Module(BSM) (modul pentru unghi mort)

0 %

31.12.2017

ex 7009 91 00

Oglinzi de sticlă neînrămate, având:

—	lungimea de 1 516 mm (± 1 mm);

—	lățimea de 553 mm (± 1 mm);

—	grosimea de 3 mm (± 0,1 mm);

—	spatele oglinzii acoperit cu o folie protectoare de polietilenă (PE) cu grosimea cuprinsă între minimum 0,11 mm și maximum 0,13 mm;

—	un conținut de plumb de maximum 90 mg/kg și

—	o rezistență la coroziune de minimum 72 ore, determinată prin încercare în ceață salină, conform ISO 9227

0 %

31.12.2015

7011 20 00

Învelișuri din sticlă (inclusiv bulbii și tuburile), deschise, și părți ale acestora din sticlă, fără garnituri, pentru tuburi catodice

0 %

31.12.2018

ex 7014 00 00

Elemente optice din sticlă (altele decât cele de la poziția 7015), neprelucrate optic, altele decât articolele din sticlă pentru semnalizare

0 %

31.12.2018

ex 7019 12 00

Semitort (rovings), cu un titru de minimum 2 600 tex, dar de maximum 3 300 tex și cu o pierdere prin calcinare de minimum 4 %, dar de maximum 8 % din greutate (determinată după metoda ASTM D 2584-94)

0 %

31.12.2018

ex 7019 12 00

Semitort (rovings), cu un titru de minimum 650 tex, dar de maximum 2 500 tex, acoperit cu un strat de poliuretan, amestecat sau nu cu alte materiale

0 %

31.12.2018

ex 7019 12 00

Semitort (rovings), cu un titru de minimum 392 tex, dar de maximum 2 884 tex, acoperit cu un strat de copolimer acrilic

0 %

31.12.2018

ex 7019 12 00

Semitort de 1 980 până la 2 033 tex, alcătuit din filamente de sticlă continue de 9 μm (± 0,5 μm)

0 %

31.12.2017

ex 7019 19 10

Fire de 33 tex sau de un multiplu de (± 7,5 %), obținute din filamente din fibra de sticlă cu un diametru nominal de 3,5 μm sau de 4,5 μm, unde predomină fibrele cu un diametru de minimum 3 μm, dar de maximum 5,2 μm, altele decât cele tratate pentru fixarea elastomerilor

0 %

31.12.2018

ex 7019 19 10

Fire din sticlă S de 33 tex sau un multiplu al acestei valori (± 13 %), fabricate din filamente de fibră de sticlă continue, cu un diametru al fibrelor de 9 μm (- 1 μm / + 1,5 μm)

0 %

31.12.2017

ex 7019 19 10

Fire, măsurând între minimum 10,3 tex și maximum 11,9 tex, obținute din filamente de sticlă continue filate cu diametrul predominant cuprins între minimum 4,83 μm și maximum 5,83 μm

0 %

31.12.2015

ex 7019 19 10

Fire, măsurând între minimum 5,1 tex și maximum 6,0 tex, obținute din filamente de sticlă continue filate cu diametrul predominant cuprins între minimum 4,83 μm și maximum 5,83 μm

0 %

31.12.2015

ex 7019 19 10

Fire de 22 tex (± 1,6 tex), obținute din filamente din fibra de sticlă cu un diametru nominal de 7 μm, unde predomină fibrele cu un diametru de minimum 6,35 μm, dar de maximum 7,61 μm

0 %

31.12.2014

ex 7019 19 10

Fire de 11 tex sau un multiplu al acestei valori (± 7,5 %), obținute din filamente continue de fibră de sticlă, conținând în greutate minimum 93 % dioxid de siliciu, cu un diametru nominal de 6 μm sau 9 μm, altele decât cele tratate

0 %

31.12.2016

ex 7019 19 10

Coardă din sticlă impregnată cu cauciuc sau material plastic, obținută din filamente din sticlă tip K sau U, compusă din:

—	9 % sau mai mult, dar nu mai mult de 16 % oxid de magneziu,

—	19 % sau mai mult, dar nu mai mult de 25 % oxid de aluminiu,

—	0 % sau mai mult, dar nu mai mult de 2 % trioxid de bor,

—	fără oxid de calciu,

—	acoperită cu un latex conținând cel puțin o rașină rezorcină-formaldehidă și polietilenă clorosulfonată

0 %

31.12.2014

ex 7019 19 10

ex 7019 90 00

Coardă din sticlă cu modul ridicat (elastic) (tip K), impregnată cu cauciuc sau material plastic, obținută din fire de filamente din sticlă, răsucite, acoperite cu un latex, care conține o rașină resorcinol-formaldehida, cu sau fără vinilpiridina și/sau cu un cauciuc acrilonitril-butadiena hidrogenată (HNBR)

0 %

31.12.2018

ex 7019 19 10

ex 7019 90 00

Corzi din sticlă, impregnate cu cauciuc sau material plastic, obținute din fire și filamente răsucite din sticlă, acoperite cu un latex, conținând cel puțin o rașină resorcinol-formaldehida-vinilpiridina și un cauciuc acrilonitril-butadienă (NBR)

0 %

31.12.2018

ex 7019 19 10

ex 7019 90 00

0 %

31.12.2018

ex 7019 39 00

Produs nețesut din fibre de sticlă netextile, utilizat la fabricarea filtrelor de aer sau a catalizatorilor (1)

0 %

31.12.2016

ex 7019 40 00

Țesătură din fibră de sticlă impregnată cu rașină epoxidică, având, în intervalul de temperaturi cuprins între 30 °C și 120 °C (conform metodei IPC-TM-650), un coeficient de dilatare termică în lungime și lățime de cel puțin:

—	10ppm pe°C, dar nu mai mare de 12ppm pe°C și de

—	20ppm pe°C sau mai mare, în grosime, dar fără să depășească 30ppm pe°C, precum și o temperatură de tranziție vitroasă de cel puțin 152 °C, dar nu mai mare de 153 °C (conform metodei IPC-TM-650)

0 %

31.12.2018

ex 7019 90 00

Fibre din sticlă, din alte materiale decât cele textile, cu majoritatea fibrelor de un diametru de maximum 4,6 μm

0 %

31.12.2018

ex 7020 00 10

ex 7616 99 90

Stand pentru televizor cu sau fără suport pentru fixarea și stabilizarea carcasei/corpului televizorului

0 %

31.12.2016

ex 7201 10 11

Lingouri din fontă brută cu lungime maximum 350 mm, lățime maximum 150 mm și înălțime maximum 150 mm

0 %

31.12.2016

ex 7201 10 30

Lingouri din fontă brută cu lungime maximum 350 mm, lățime maximum 150 mm și înălțime maximum 150 mm, care conține în greutate maximum 1 % siliciu

0 %

31.12.2016

7202 50 00

Ferosiliciu-crom

0 %

31.12.2018

ex 7202 99 80

Aliaj fier-dysprosiu, cu un conținut în greutate de:

—	78 % sau mai mult dysprosiu

—	18 % sau mai mult, dar nu mai mult de 22 % fier

0 %

31.12.2015

ex 7318 14 99

Bulon de ancorare în rocă:

—	sub forma unui șurub autofiletant,

—	cu o lungime de peste 300 mm,

de tipul ancorelor de mină

0 %

31.12.2016

ex 7320 90 10

Arc spiral plan din oțel călit-revenit, având:

—	o grosime de minimum 2,67 mm și maximum 4,11 mm,

—	o lățime de minimum 12,57 mm și maximum 16,01 mm,

—	un cuplu de minimum 18,05Nm și maximum 73,5Nm

—	unghiul dintre poziția liberă și poziția nominală de funcționare de minimum 76o și maximum 218o

pentru a fi folosit în fabricația dispozitivelor de tensionare ale curelelor de transmisie din construcția motoarelor cu ardere internă (1)

0 %

31.12.2018

ex 7325 99 10

Cap de ancoră din fontă ductilă galvanizată la cald de tipul celor utilizate la fabricarea ancorelor de pământ

0 %

31.12.2014

ex 7326 20 00

Lână (pâslă) metalică care constă dintr-o masă de fire fine de oțel inoxidabil cu diametru între 0,017 mm și 0,070 m, comprimate prin sinterizare și laminare

0 %

31.12.2016

ex 7410 11 00

ex 8507 90 80

ex 8545 90 90

Rulou de folie laminată din grafit și cupru, cu:

—	lățimea cuprinsă între minimum 610 mm și maximum 620 mm și

—	cu diametrul cuprins între minimum 690 mm și maximum 710 mm,

care se utilizează la fabricarea bateriilor cu litiu-ion pentru vehicule electrice (1)

0 %

31.12.2016

ex 7410 21 00

Foi sau plăci din politetrafluoretilenă, conținând oxid de aluminiu sau dioxid de titan ca umplutură sau ca armatură țesută din fibră de sticlă, laminate (acoperite) pe ambele fețe cu o peliculă (strat) din cupru

0 %

31.12.2018

ex 7410 21 00

Film de poliamidă, cu sau fără conținut de rășini epoxidice și/sau fibră de sticlă, acoperit pe o parte sau pe ambele părți cu o folie de cupru

0 %

31.12.2018

ex 7410 21 00

Foi sau benzi:

—	alcătuite din cel puțin un strat central din hârtie sau dintr-un strat central din orice fibră nețesută acoperit pe ambele fețe cu o țesătură din fibre de sticlă impregnată cu rașină epoxidică sau

—	alcătuite din mai multe straturi din hârtie, impregnate cu rașină fenolică,

acoperite pe o față sau pe ambele fețe cu o folie din cupru cu o grosime de maximum 0,15 mm

0 %

31.12.2018

ex 7410 21 00

Plăci

—	alcătuite din cel puțin un strat de material din fibră de sticlă impregnat cu rașină epoxidică,

—	acoperite pe una sau pe ambele părți cu folie de cupru cu o grosime de cel mult 0,15 mm și

—	cu o constantă dielectrică (DK) mai mică de 3,9 și cu un factor de pierdere (Df) mai mic de 0,015 la o frecvență de măsurare de 10GHz, măsurată în conformitate cu IPC-TM-650

0 %

31.12.2018

ex 7410 21 00

Tablă, rulouri și foi din rașină sintetică sau artificială:

—	cu o grosime de maximum 25 μm,

—	acoperite pe ambele fețe cu o peliculă de cupru de maximum 0,15 mm,

—	cu o capacitate de minimum 1,09 pF/mm2,

pentru utilizare la fabricarea plăcilor de circuit (1)

0 %

31.12.2018

ex 7410 21 00

Tablă, rulouri și foi

—	cu cel puțin un strat de țesătură din fibră de sticlă, impregnate cu o rașină artificială sau sintetică ignifugă cu o temperatură de tranziție vitroasă (Tg) mai mare de 170 °C (determinată prin IPC-TM-650, metoda 2.4.25),

—	acoperite pe o față sau pe ambele fețe cu o peliculă de cupru cu o grosime de maximum 0,15 mm,

pentru utilizare la fabricarea plăcilor de circuit (1)

0 %

31.12.2018

ex 7419 99 90

ex 7616 99 90

Disc (target) cu materiale de depunere (sedimentare), alcătuit din siliciură de molibden:

—	cu un conținut de sodiu de maximum 1 mg/kg și

—	montat (fixat) pe un suport de cupru sau aluminiu

0 %

31.12.2018

7601 20 20

Brame și țagle din aliaje de aluminiu sub formă brută

4 %

31.12.2018

ex 7601 20 20

Brame și țagle din aliaj de aluminiu, conținând litiu

0 %

31.12.2017

ex 7604 21 00

ex 7604 29 90

Profiluri din aliaj de aluminiu EN AW-6063 T5

—

eloxate

—	lăcuite sau nu

—	cu grosimea peretelui de 0,5 mm (± 1,2 %) sau mai mult, dar nu mai mare de 0,8 mm (± 1,2 %)

pentru a fi utilizate în fabricarea mărfurilor de la poziția 8302 (1)

0 %

31.12.2018

ex 7604 29 10

ex 7606 12 99

Foi și bare din aliaje de aluminiu-litiu

0 %

31.12.2015

ex 7605 19 00

Sârmă din aluminiu nealiat, cu un diametru de minimum 2 mm, dar de maximum 6 mm, acoperită cu un strat de cupru cu o grosime de minimum 0,032 mm, dar de maximum 0,117 mm

0 %

31.12.2018

ex 7606 12 92

ex 7607 11 90

Bandă din aliaj de aluminiu și de magneziu:

—	sub formă de role,

—	cu o grosime de minimum 0,14 mm și maximum 0,40 mm,

—	cu o lățime de minimum 12,5 mm și maximum 359 mm,

—	cu o rezistență la tracțiune de minimum 285 N/mm2 și

—	cu o alungire la rupere de minimum 1 % și

conținând în greutate:

—	minimum 93,3 % aluminiu,

—	minimum 2,2 % și maximum 5 % magneziu, precum și

—	maximum 1,8 % alte elemente

0 %

31.12.2017

ex 7607 11 90

Folie netedă de aluminiu cu următoarele caracteristici:

—	conținutul de aluminiu minimum 99,98 %,

—	grosime minimum 0,070 mm dar maximum 0,125 mm,

—	o textură cubică,

utilizate pentru gravură la tensiune înaltă (1)

0 %

31.12.2016

ex 7607 11 90

Folie de aluminiu, în rulouri:

—	cu o puritate de 99,99 % în greutate,

—	cu o grosime de minimum 0,021 mm, dar de maximum 0,2 mm,

—	cu o lățime de 500 mm,

—	cu un strat de suprafață de oxid cu o grosime de 3 până la 4 nm,

—	și cu o textură cubică de peste 95 %

0 %

31.12.2016

ex 7607 19 90

ex 8507 90 80

Folie sub formă de rulou care constă din laminat de litiu și mangan legat chimic de aluminiu, cu:

—	lățimea cuprinsă între minimum 595 mm și maximum 605 mm și

—	cu diametrul cuprins între minimum 690 mm și maximum 710 mm,

care se utilizează la fabricarea catozilor bateriilor cu litiu-ion pentru vehicule electrice (1)

0 %

31.12.2016

ex 7607 20 90

Folie stratificată din aluminiu, a cărei grosime totală nu depășește 0,123 mm, formată dintr-un strat de aluminiu cu o grosime de maximum 0,040 mm, din câte un suport din poliamidă și respectiv polipropilenă și dintr-un înveliș de protecție împotriva coroziunii provocate de acidul fluorhidric, destinată utilizării în fabricarea bateriilor litiu-polimer (1)

0 %

31.12.2017

ex 7607 20 90

Folie lubrifiată care facilitează găurirea, având grosimea totală de maximum 350 μm, compusă din:

—	un strat de folie din aluminiu cu grosimea cuprinsă între minimum 70 μm și maximum 150 μm,

—	un strat de lubrificant solubil în apă cu grosimea cuprinsă între minimum 20 μm și maximum 200 μm, aflat în stare solidă la temperatura camerei

0 %

31.12.2015

ex 7613 00 00

Recipiente din aluminiu, nesudate, pentru gaz natural comprimat sau pentru hidrogen comprimat, acoperite în întregime cu un înveliș de compozit epoxi-fibre de carbon, cu o capacitate de 172 l (± 10 %) și cu o greutate fără încărcătură (recipiente goale) de maximum 64 kg

0 %

31.12.2018

ex 7616 99 90

Blocuri din aluminiu cu formă alveolară, de tipul celor utilizate la fabricarea pieselor de aeronave

0 %

31.12.2018

ex 7616 99 90

ex 8482 80 00

ex 8803 30 00

Elemente de legătură utilizate în producția de arbori pentru rotoare anticuplu de elicoptere (1)

0 %

31.12.2016

ex 7616 99 90

Piese în formă de cadru dreptunghiular:

—	din aluminiu vopsit,

—	cu lungimea de minimum 1 011 mm, dar maximum 1 500 mm,

—	cu lățimea de minimum 622 mm, dar maximum 900 mm,

—	cu grosimea de 0,6 mm (± 0,1 mm),

de tipul celor utilizate la fabricarea televizoarelor

0 %

31.12.2017

ex 8102 10 00

Molibden pulbere

—	cu o puritate de 99,90 % în greutate sau mai mult, și

—	cu mărimea particulelor de minimum 1,0 μm, dar maximum 5,0 μm

0 %

31.12.2017

8104 11 00

Magneziu sub formă brută, cu un conținut de magneziu de minimum 99,8 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 8104 30 00

Pudră de magneziu:

—	cu o puritate în greutate de minimum 99,5 %,

—	având particule cu dimensiunea cuprinsă între minimum 0,2 mm și maximum 0,8 mm

0 %

31.12.2015

ex 8104 90 00

Placi de magneziu, șlefuite și lustruite, cu dimensiuni sub 1 500 mm × 2 000 mm, acoperite pe o față cu o rașină epoxidică insensibilă la lumină

0 %

31.12.2018

ex 8105 90 00

Bare sau fire din aliaj de cobalt care conțin, în greutate:

—	35 % (± 2 %) cobalt,

—	25 % (± 1 %) nichel,

—	19 % (± 1 %) crom și

—	7 % (± 2 %) fier

în conformitate cu specificațiile referitoare la materiale AMS 5842, de tipul celor utilizate în industria aerospațială

0 %

31.12.2017

ex 8108 20 00

Burete de titan

0 %

31.12.2018

ex 8108 20 00

Pudră de titan cu un grad de trecere prin sita cu ochiuri largi de 0,224 mm de cel puțin 90 % din greutate

0 %

31.12.2018

ex 8108 30 00

Deșeuri și resturi din titan și din aliaje de titan, cu excepția celor care au în greutate un conținut de aluminiu de minimum 1 %, dar de maximum 2 %

0 %

31.12.2018

ex 8108 90 30

Bare din aliaj de titan în conformitate cu normele EN 2002-1, EN 4267 sau DIN 65040

0 %

31.12.2014

ex 8108 90 30

Bare, tije și sârme din aliaj de titan și aluminiu, conținând în greutate între 1 % și maximum 2 % aluminiu, pentru fabricarea amortizoarelor de zgomot și a țevilor de eșapament de la subpozițiile 8708 92 sau 8714 10 00 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8108 90 30

Sârmă din aliaj de titan-aluminiu-vanadiu (TiAl6V4), care respectă standardele AMS 4928 și 4967

0 %

31.12.2015

ex 8108 90 30

Fir din aliaj de titan conținând în greutate:

—	22 % (± 3 %) vanadiu și

—	4 % (± 0,5 %) aluminiu

0 %

31.12.2016

ex 8108 90 50

Aliaj de titan și de aluminiu, conținând în greutate minimum 1 %, dar maximum 2 % aluminiu, sub formă de folii sau rulouri, cu o grosime de minimum 0,49 mm, dar de maximum 3,1 mm, cu o lățime de minimum 1 000 mm, dar de maximum 1 254 mm, destinat fabricării produselor încadrate la codul 8714 10 00 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8108 90 50

Tablă sau bandă din aliaj pe bază de titan și siliciu, care conține în greutate minimum 0,15 % și maximum 0,60 % siliciu, utilizate la fabricarea:

—	sistemelor de eșapament pentru motoarele cu ardere internă

—	tuburilor și țevilor de la subpoziția 8108 90 60 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8108 90 50

Plăci, foi, benzi sau folii din aliaj de titan, cupru și niobiu conținând în greutate între 0,8 % și maxim 1,2 % cupru și între 0,4 % și maximum 0,6 % niobiu

0 %

31.12.2017

ex 8108 90 50

Plăci, foi, benzi și folii din aliaj de titan, aluminiu, siliciu și niobiu, conținând în greutate

—	cel puțin 0,4 %, dar nu mai mult de 0,6 % aluminiu,

—	cel puțin 0,35 %, dar nu mai mult de 0,55 % siliciu și

—	0,1 %, dar nu mai mult de 0,3 % niobiu

0 %

31.12.2018

ex 8108 90 50

Bandă din aliaj de titan, conținând în greutate:

—	15 % (± 1 %) vanadiu

—	3 % (± 0,5 %) crom

—	3 % (± 0,5 %) staniu și

—	3 % (± 0,5 %) aluminiu

0 %

31.12.2016

ex 8108 90 50

Plăci, foi, benzi și folie din aliaj de titan, conținând în greutate:

—	cel puțin 0,3 %, dar cel mult 0,7 % aluminiu, și

—	cel puțin 0,25 %, dar cel mult 0,6 % siliciu

0 %

31.12.2016

ex 8108 90 50

Table, benzi și foi de titan nealiat

0 %

31.12.2017

ex 8108 90 90

ex 9003 90 00

Părți de rame și monturi de ochelari, inclusiv șuruburi de tipul celor folosite pentru ramele și monturile de ochelari, din aliaj de titan

0 %

31.12.2016

ex 8109 20 00

Bureți sau lingouri de zirconiu nealiat conținând în greutate peste 0,01 % hafniu destinate utilizării la fabricarea de tuburi, bare sau lingouri elaborate prin retopire, pentru industria chimică (1)

0 %

31.12.2018

ex 8110 10 00

Antimoniu (stibiu) sub formă de lingouri

0 %

31.12.2018

ex 8112 99 30

Aliaj din niobiu (columbiu) și titan, sub formă de bare și tije

0 %

31.12.2018

ex 8113 00 20

Cermet sub formă de blocuri, conținând în greutate cel puțin 60 % aluminiu și cel puțin 5 % carbură de bor

0 %

31.12.2016

ex 8113 00 90

Placă suport din carbură de aluminiu siliciu (AlSiC-9) pentru circuite electronice

0 %

31.12.2017

ex 8207 30 10

Set de unelte de presare cu transfer și/sau în tandem pentru profilare la rece, presare, desenare, tăiere, ștanțare, îndoire, calibrare, bordurare și gâtuire a colilor de metal, destinat utilizării la fabricarea elementelor cadrului autovehiculelor (1)

0 %

31.12.2017

ex 8301 60 00

ex 8413 91 00

ex 8419 90 85

ex 8438 90 00

ex 8468 90 00

ex 8476 90 00

ex 8479 90 80

ex 8481 90 00

ex 8503 00 99

ex 8515 90 00

ex 8531 90 85

ex 8536 90 85

ex 8543 90 00

ex 8708 91 99

ex 8708 99 97

ex 9031 90 85

Tastaturi numerice realizate în întregime fie din silicon, fie din policarbonat, cu taste imprimate având elemente de contact electric

0 %

31.12.2015

ex 8309 90 90

Capace pentru cutii din aluminiu, cu sistem de deschidere prin tragere a inelului, cu un diametru de 136,5 mm (± 1 mm)

0 %

31.12.2018

ex 8401 30 00

Cartușe (elemente) combustibile hexagonale neiradiate, destinate fabricării reactoarelor nucleare (1)

0 %

31.12.2018

ex 8405 90 00

ex 8708 21 10

ex 8708 21 90

Carcasă metalică pentru generatorul de gaze folosit de întinzătoarele pentru centura de siguranță în automobile

0 %

31.12.2014

ex 8407 33 00

ex 8407 90 80

ex 8407 90 90

Motoare cu piston alternativ sau rotativ, cu aprindere prin scânteie, cu cilindree minimum 300 cm3, cu putere de minimum 6 kW dar maximum 20,0 kW, destinate pentru fabricarea:

—	mașinilor de tuns gazonul autopropulsate, prevăzute cu scaun, clasificate la subpoziția 8433 11 51, și a mașinilor de tuns gazonul acționate manual clasificate la poziția 8433 11 90,

—	tractoarelor clasificate la codul 8701 90 11, a căror funcție principală este aceea de tuns gazonul,

—	secerătorilor cu 4 pistoane cu motor de minimum 300 cm3 cilindree clasificate la codul 8433 20 10 sau

—	plugurilor de zăpadă și dispozitivelor de îndepărtat zăpadă de la subpoziția 8430 20 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8407 90 10

Motoare cu benzină în patru timpi cu o capacitate cilindrică maximă de 250 cm3 destinate fabricării mașinilor pentru tuns gazonul de la subpoziția 8433 11, motosecerătoare de la subpoziția 8433 20 10, cultivatoare rotative de la subpoziția 8432 29 50, tocătoare pentru grădină de la subpoziția 8436 80 90 sau scarificatoare de la subpoziția 8432 29 10 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8407 90 90

Sistem compact format dintr-un motor cu gaz petrolier lichefiat (GPL) având:

—	6 cilindri,

—	o putere cuprinsă între minimum 75 kW și maximum 80 kW,

—	supapele de admisie și de eșapament modificate pentru funcționare continuă în aplicații de mare putere,

utilizat la fabricarea vehiculelor de la poziția 8427 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8408 90 41

Motoare diesel, cu putere de maximum 15 kW, cu 2 sau 3 cilindri, destinate fabricării sistemelor de reglare a temperaturii în autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 8408 90 43

Motoare diesel, cu putere de maximum 30 kW, cu 4 cilindri, destinate fabricării sistemelor de reglare a temperaturii în autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 8408 90 43

ex 8408 90 45

ex 8408 90 47

Motor cu patru cilindri în patru timpi, cu aprindere prin compresie și răcire cu lichid, având:

—	o cilindree de maximum 3 850 cm3 și

—	o putere nominală de minimum 15 kW, dar maximum 55 kW,

destinat fabricării vehiculelor de la poziția 8427 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8408 90 47

Motor cu aprindere prin compresie, cu 4 cilindri, în 4 timpi, răcit cu lichid, cu

—	o capacitate de maximum 3 850 cm3,

—	o putere nominală de minimum 55 kW și maximum 85 kW,

pentru utilizare la fabricarea vehiculelor de la poziția 8427 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8409 91 00

ex 8409 99 00

Colector de evacuare conform standardului DIN EN 13835, cu sau fără carcasă de turbină, cu patru canale de admisie, utilizat în producția de colectoare de evacuare strunjite, frezate, perforate și/sau prelucrate prin alte mijloace (1)

0 %

31.12.2016

ex 8409 99 00

ex 8479 90 80

Injectoare cu ventil electromagnetic pentru atomizare optimizată în camera de ardere a motorului

0 %

31.12.2016

ex 8411 99 00

Componentă cu lame a turbinei cu gaz în formă de roată, de tipul celor utilizate în turbocompresoare:

—	dintr-un aliaj pe bază de nichel cu turnare de precizie conform cu standardul DIN G- NiCr13Al16MoNb sau DIN NiCo10W10Cr9AlTi sau AMS AISI:686,

—	cu o rezistență la căldură de maximum 1 100 °C;

—	cu un diametru de 30 mm sau mai mult, dar nu peste 80 mm;

—	cu o înălțime de 30 mm sau mai mult, dar nu peste 50 mm

0 %

31.12.2017

ex 8411 99 00

Componentă a turbinei cu gaz în formă de spirală, utilizată pentru turbocompresoare:

—	din aliaj inoxidabil,

—	cu o rezistență la căldură de cel mult 1 050 °C;

—	cu un diametru de 100 mm sau mai mult, dar nu mai mult de 200 mm,

—	cu o înălțime de 100 mm sau mai mult, dar nu mai mult de 150 mm,

—	cu sau fără galerie de evacuare a motorului

0 %

31.12.2018

ex 8411 99 00

Sistem de acționare pentru turbocompresoare cu un singur etaj de compresie:

—	cu supapă și manșon de racordare integrate,

—	din aliaj de oțel inoxidabil,

—	cu supape a căror cursă este de 20 mm,

—	cu o lungime de cel mult 350 mm,

—	cu un diametru de cel mult 75 mm,

—	cu o înălțime de cel mult 50 mm

0 %

31.12.2018

ex 8413 70 35

Pompă centrifugă monoetajată:

—	cu un debit de evacuare de cel puțin 400 cm3 de fluid pe minut,

—	cu un nivel de zgomot limitat la 6 dBA,

—	cu diametrul interior al orificiului de admisie/evacuare de cel mult 15 mm

—	cu funcționare la temperaturi ambientale de până la -10 °C

0 %

31.12.2015

ex 8414 30 81

Compresor electric ermetic sau semi-ermetic cu spirală și cu viteză variabilă, cu o putere nominală cuprinsă între 0,5 kW și 10 kW și o capacitate cilindrică de maximum 35 cm3, de tipul celor utilizate în echipamentele frigorifice

0 %

31.12.2014

ex 8414 30 89

Componentă pentru sistemul de climatizare a autovehiculelor, cu un compresor alternativ cu arbore deschis, cu o putere de minimum 0,4 kW, dar de maximum 10 kW

0 %

31.12.2018

ex 8414 59 20

Ventilator axial:

—	având un motor electric

—	cu o putere de maximum 125 W

, folosit la fabricarea calculatoarelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 8414 59 20

Ventilator axial cu motor electric, cu putere de ieșire de cel mult 2 W, destinat utilizării la fabricarea produselor de la pozițiile 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8414 59 80

ex 8414 90 00

Ventilator tangențial, cu următoarele caracteristici:

—	înălțime de minimum 575 mm (± 1,0 mm), dar de maximum 850 mm (± 1,0 mm),

—	diametru de 95 mm (± 0,6 mm) sau de 102 mm (± 0,6 mm),

—	din material plastic antistatic, antibacterian și termorezistent, ranforsat cu 30 % fibră de sticlă, cu rezistență la temperaturi de minimum 70 °C (± 5 °C),

utilizat la fabricarea unităților interioare ale aparatelor pentru condiționarea aerului cu elemente separate (de tip „split”) (1)

0 %

31.12.2016

ex 8414 90 00

Piston din aluminiu, destinat a fi încorporat într-un compresor de aparat de aer condiționat pentru autovehicule (1)

0 %

31.12.2014

ex 8414 90 00

Sistem regulator de presiune, destinat a fi încorporat într-un compresor de aparat de aer condiționat pentru autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 8414 90 00

Element de transmisie, destinat a fi încorporat într-un compresor de aparat de aer condiționat pentru automobile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8415 90 00

Evaporator din aluminiu, destinat pentru fabricarea aparatelor de climatizare pentru automobile (1)

0 %

31.12.2016

ex 8418 99 10

Evaporator compus din aripioare din aluminiu și o serpentină din cupru, de tipul celor utilizate în echipamentele frigorifice

0 %

31.12.2014

ex 8418 99 10

Condensator compus din două tuburi concentrice din cupru, de tipul celor utilizate în echipamentele frigorifice

0 %

31.12.2014

ex 8421 99 00

Părți de aparate pentru purificarea apei prin osmoza inversă, alcătuite dintr-un fascicul (mănunchi) de fibre găurite, din material plastic artificial, cu pereți permeabili, fixat la un capăt cu un element din material plastic artificial și traversat la celalalt capăt de un element din material plastic artificial, totul fiind introdus sau nu într-un cilindru

0 %

31.12.2018

ex 8421 99 00

Componente de aparate pentru separarea sau purificarea gazului din amestecuri gazoase, alcătuit dintr-un fascicul de fibre găurite si permeabile, introduse într-un recipient, perforat sau nu, cu o lungime totala de minimum 300 mm, dar de maximum 3 700 mm si cu un diametru de maximum 500 mm

0 %

31.12.2018

ex 8422 30 00

ex 8479 89 97

Mașini și aparate, destinate fabricării cartușelor pentru imprimante cu jet de cerneală, cu excepția mașinilor de turnare prin injecție (1)

0 %

31.12.2018

ex 8424 90 00

Recipiente din poli(etilen tereftalat), cu o capacitate de minimum 50 ml și maximum 600 ml, echipate cu o duză, de tipul celor utilizate ca părți ale dispozitivelor mecanice de pulverizat lichide

0 %

31.12.2018

ex 8431 20 00

Ansamblu de transmisie care conține diferențial, ansambluri reductoare, coroană dințată, arbori de transmisie, butuci de roți, frâne și brațe pentru montajul coloanei, utilizat la fabricarea vehiculelor de la poziția 8427 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8439 99 00

Rulouri aspirante, fabricate prin turnare centrifugală, neperforate, sub formă de tuburi din oțel aliat cu o lungime de minimum 3 000 mm și un diametru exterior de cel puțin 550 mm

0 %

31.12.2018

ex 8467 99 00

ex 8536 50 11

Întrerupătoare mecanice pentru conectarea circuitelor electrice cu:

—	un voltaj de minimum 14,4 V și maximum 42 V,

—	o intensitate de minimum 10 A și maximum 42 A,

utilizate la fabricarea uneltelor care se încadrează la poziția nr. 8467 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8477 80 99

Mașini de turnat sau de modificat suprafața membranelor din material plastic de la poziția 3921

0 %

31.12.2018

ex 8479 89 97

Schimbător de presiune izobar cu un debit care nu depășește 50 m3/h, cu sau fără pompă auxiliară

0 %

31.12.2014

ex 8479 89 97

ex 8479 90 80

Mașini reprezentând componente ale unei linii de producție pentru fabricarea bateriilor cu litiu-ion pentru autoturismele echipate cu motor electric, utilizate la construirea unei astfel de linii de producție (1)

0 %

31.12.2015

ex 8481 30 91

Supape de reținere din oțel:

—	cu presiune de deschidere de cel mult 800 kPa

—	diametru extern de cel mult 37 mm

0 %

31.12.2014

ex 8481 80 59

Vane de reglare a aerului, alcătuite dintr-un motor pas cu pas și o valva cu ventil (jiclor), pentru reglarea ralantiului în motoarele cu injecție de carburant

0 %

31.12.2018

ex 8481 80 69

Valvă patru căi pentru agenți frigorifici, constând în:

—	un ventil electromagnetic pilot

—	un corp al ventilului din alamă, incluzând un glisor de ventil și conexiuni de cupru

cu o presiune de serviciu de până la 4,5 MPa

0 %

31.12.2017

ex 8481 80 79

Ventil electromagnetic cu o rezistență la presiune de 875 bar

0 %

31.12.2018

ex 8481 80 99

Robinet de serviciu, format prin combinarea unui robinet cu două căi pe traseul de lichid și a unui alt robinet cu trei căi pe traseul de gaz, care are:

—	o presiune interioară minimală de 30 kgf/cm2,

—	o presiune exterioară minimală de 45 kgf/cm2,

destinat a fi utilizat la fabricarea aparatelor exterioare de aer condiționat (1)

0 %

31.12.2016

ex 8481 80 99

Robinet cu patru căi, care are:

—	un piston central, un piston de etanșare,

—	un solenoid 220V-240V CA 50/60 Hz,

—	o presiune de lucru de până la 4,3 MPa,

—	o carcasă;

robinetul are rolul de a dirija fluxul de refrigerant și e utilizat la fabricarea aparatelor exterioare de aer condiționat (1)

0 %

31.12.2016

ex 8483 30 38

Carcasă cilindrică pentru rulmenți:

—	din fontă cenușie cu turnare de precizie conform cu standardul DIN EN 1561,

—	cu camere de ulei,

—	fără rulmenți,

—	cu un diametru de 60 mm sau mai mult, dar nu peste 180 mm;

—	cu o înălțime de 60 mm sau mai mult, dar nu peste 120 mm;

—	cu sau fără camere de apă și conectori

0 %

31.12.2017

ex 8483 40 29

Angrenaj de tip cicloidal, având:

—	un cuplu nominal de minimum 50 Nm și maximum 7 000 Nm,

—	rapoarte standard de minimum 1:50 și maximum 1:270,

—	absorbția mișcării de maximum un minut de arc,

—	o eficiență de minimum 80 %,

de tipul celor utilizate la brațele robotice

0 %

31.12.2016

ex 8483 40 29

Dispozitiv de transmisie planetară, de tipul celor utilizate în uneltele electrice portabile, având

—	un cuplu nominal de minimum 25 Nm și maximum 70 Nm,

—	un raport standard de transmisie de minimum 1:12,7 și maximum 1:64,3

0 %

31.12.2018

ex 8483 40 51

Cutie de viteză, dotată cu un diferențial cu axe, destinată pentru fabricarea de mașini autopropulsate pentru tuns gazon, echipate cu un scaun încadrat la codul tarifar 8433 11 51 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8483 40 59

Schimbător hidrostatic de viteză, dotat cu o pompa hidraulică și cu un diferențial cu axe, destinat pentru fabricarea de mașini autopropulsate pentru tuns gazon, echipate cu un scaun încadrat la codul tarifar 8433 11 51 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8483 40 90

Cutie de viteze, având:

—	maximum 3 viteze,

—	un sistem automat de decelerare și

—	un sistem de inversare a sensului de rotație,

utilizată la fabricarea mărfurilor de la poziția 8427 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8501 10 99

Motor de curent continuu, fără perii colectoare, cu un diametru exterior de maximum 25,4 mm, o viteză nominală de 2 260 (± 15 %) sau 5 420 (± 15 %) rotații pe minut și o tensiune de alimentare de 1,5 sau 3 V

0 %

31.12.2018

ex 8501 10 99

Motor de curent continuu

—	cu o viteză a rotorului de minimum 3 500 rpm, dar de maximum 5 000 rpm mers în sarcină și de maximum 6 500 rpm mers în gol.

—	cu o tensiune de alimentare de minimum 100 V, dar de maximum 240 V

care se utilizează la fabricarea de friteuze electrice (1)

0 %

31.12.2017

ex 8501 10 99

Motor de curent continuu cu perii și rotor intern cu înfășurare trifazică, echipat sau nu cu angrenaj cu melc, cu o plajă de temperatură specificată care acoperă cel puțin intervalul de la -20 °C până la + 70 °C

0 %

31.12.2018

ex 8501 10 99

Motor pas cu pas de curent continuu, cu

—	un unghi de pas de 7,5 ° (± 0,5 °),

—	un cuplu de pornire de cel puțin 25 mNm la 25 °C,

—	o frecvență de pornire de cel puțin 1 960impulsuri pe secundă,

—	o înfășurare bifazată și

—	o tensiune nominală de cel puțin 10,5V, dar nu de mai mult de 16,0V

0 %

31.12.2018

ex 8501 10 99

Motor pas cu pas de curent continuu, cu un unghi al pasului de minimum 18 o, un cuplu static de minimum 0,5 mNm, un suport de cuplare a cărui dimensiuni exterioare nu depășesc 22 mm × 68 mm, o bobinare în doua faze și o putere de maximum 5 W

0 %

31.12.2018

ex 8501 10 99

Motor de curent continuu, fără perii colectoare, cu un diametru exterior de maximum 29 mm, o viteză nominală de 1 500 (± 15 %) sau 6 800 (± 15 %) rotații pe minut și o tensiune de alimentare de 2 sau 8 V

0 %

31.12.2014

ex 8501 31 00

Motor de curent continuu fără perii, cu înfășurare trifazică, cu un diametru exterior de 85 mm sau mai mult, dar care nu depășește 115 mm, cu o turație nominală de 2,23 Nm (± 1,0 Nm), cu o putere mai mare de 120 W fără să depășească 520 W, calculată cu 1 550 rpm (± 350 rpm) la o tensiune de alimentare de 12 V, echipat cu un circuit electronic cu senzori cu efect Hall, destinat a fi folosit cu un mecanism de control a servodirecției electrice (motor pentru servodirecție) (1)

0 %

31.12.2016

ex 8501 31 00

Motor cu curent continuu cu excitație permanentă, având

—	un bobinaj multifazic,

—	un diametru exterior de minimum 30 mm și maximum 80 mm,

—	o viteză de rotație de maximum 15 000 rpm,

—	o putere de minimum 45 W și maximum 300 W și

—	o tensiune de alimentare de minimum 9 V și maximum 25 V

0 %

31.12.2014

ex 8501 31 00

Motor de curent continuu, fără perii, cu

—	un dimetru exterior de minimum 90 mm și maximum 110 mm,

—	o turație nominală de maximum 3 680 rpm,

—	o putere de minimum 600 W, dar care nu depășește 740 W la 2 300 rpm și la 80 °C,

—	o tensiune de alimentare de 12 V,

—	un cuplu de maximum 5,67 Nm,

—	un senzor de poziție a rotorului,

—	un releu electronic in conexiune stea

—	destinat a fi folosit cu un mecanism de control al servodirecției electrice

0 %

31.12.2018

ex 8501 31 00

Motor de curent continuu cu comutator, cu

—	un diametru exterior de minimum 27,5 mm și maximum 45 mm,

—	o turație nominală de minimum 11 000 rpm și maximum 23 200 rpm,

—	o tensiune de alimentare nominală de minimum 3,6 V și maximum 230 V,

—	o putere de ieșire de cel mult 529 W,

—	un curent de mers in gol de cel mult 3,1 A,

—	un randament maxim de minimum 54 %,

pentru uneltele electrice portabile

0 %

31.12.2018

ex 8501 31 00

Motor de curent continuu fără perii care se poate roti în sens contrar acelor de ceasornic (CCW), cu:

—	tensiune de intrare de 264 V sau mai mare, dar mai mică de 391 V,

—	diametru exterior de 81 mm (± 2,5 mm) sau mai mare, dar mai mic de 150 mm (± 0,8 mm),

—	putere de ieșire mai mică sau egală cu 125 W,

—	izolația bobinajului de clasă E sau B,

pentru utilizarea la fabricarea unităților interioare sau exterioare ale instalațiilor de aer condiționat de tip split (1)

0 %

31.12.2016

ex 8501 31 00

Modul cu pile de combustie alcătuit cel puțin din pile de combustie cu membrană electrolitică din polimeri, încorporate într-o carcasă cu sistem integrat de răcire, destinat fabricării sistemelor de propulsie pentru automobile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8501 31 00

Motoare de curent continuu fără perii colectoare, cu:

—	un diametru exterior de 80 mm sau mai mult, dar nu peste 100 mm,

—	o tensiune de alimentare de 12 V,

—	o putere la 20 °C de 300 W sau mai mult, dar nu peste 550 W,

—	o turație la 20 °C de 2,90 Nm sau mai mult, dar nu peste 5,30 Nm,

—	o viteză de rotație nominală la 20 °C de 600 rpm sau mai mult, dar nu peste 1 200 rpm,

—	echipat cu senzor de poziție al unghiului rotorului de tip resolver sau de tip efect Hall

de genul utilizat în cadrul sistemelor servodirecție pentru autoturisme

0 %

31.12.2017

ex 8501 33 00

ex 8501 40 80

ex 8501 53 50

Sistem de propulsie electric pentru autovehicule, cu o putere de cel mult 315 kW, cu următoarele caracteristici:

—	motor CA sau CC cu sau fără transmisie,

—	sistem electronic de putere

0 %

31.12.2016

ex 8501 51 00

ex 8501 52 20

Servomotor sincron cu curent alternativ, cu traductor de poziție (resolver) și frâne, pentru o viteză maximă de 6 000 rpm, având:

—	o producție de minimum 340 W și maximum 7,4 kW,

—	o flanșă cu dimensiuni de maximum 180 mm × 180 mm și

—	lungimea măsurată de la flanșă până la capătul traductorului de poziție de maximum 271 mm

0 %

31.12.2016

ex 8501 62 00

Sistem de pile de combustie

—	constituit cel puțin din pile de combustie cu acid fosforic,

—	într-o carcasă cu gestionarea apei și prelucrarea gazelor integrate,

—	pentru alimentarea cu energie fixă permanentă

0 %

31.12.2017

ex 8503 00 91

ex 8503 00 99

Rotor, prevăzut în interior cu unul sau două inele magnetice, chiar încorporate într-un inel de oțel

0 %

31.12.2018

ex 8503 00 99

Colector ștanțat al unui motor electric, cu un diametru exterior de maximum 16 mm

0 %

31.12.2018

ex 8503 00 99

Stator pentru motor fără perii cu servodirecție electrică și toleranță la circularitate de 50 μm

0 %

31.12.2016

ex 8503 00 99

Rotor pentru motor fără perii cu servodirecție electrică și toleranță la circularitate de 50 μm

0 %

31.12.2016

ex 8503 00 99

Selsin transmițător pentru electromotoarele fără perii din sistemul de servodirecție electrică

0 %

31.12.2014

ex 8503 00 99

Membrane pentru pile de combustie, sub formă de role sau folii, cu o lățime de maximum 150 cm, de tipul celor utilizate la fabricarea pilelor de combustie de la poziția 8501

0 %

31.12.2017

ex 8504 31 80

Transformator utilizat la fabricarea invertorilor pentru module LCD (1)

0 %

31.12.2017

ex 8504 31 80

Transformatoare de comutare cu o putere de maximum 1 kVA utilizate în construcția convertizoarelor statice (1)

0 %

31.12.2018

ex 8504 31 80

Transformatoare electrice:

—	cu capacitatea de maximum 1 kVA

—	fără prize sau cabluri,

de uz intern, folosite la fabricarea set top boxurilor și a televizoarelor (1)

0 %

31.12.2017

ex 8504 40 82

Circuit imprimat echipat cu o punte redresoare și cu alte componente active și pasive, cu următoarele caracteristici:

—	doi conectori de ieșire

—	doi conectori de intrare, disponibili și utilizabili în paralel

—	posibilitatea de comutare între modul de funcționare luminos (bright) și întunecat (dimmed)

—	o tensiune de intrare de 40 V (+ 25 % -15 %) sau de 42 V (+ 25 % -15 %) în regimul de funcționare luminos și o tensiune de intrare de 30 V (± 4 V) în modul de funcționare întunecat, sau

—	o tensiune de intrare de 230 V (+ 20 % -15 %) în modul de funcționare luminos și o tensiune de intrare de 160 V (± 15 %) în modul de funcționare întunecat, sau

—	o tensiune de intrare de 120 V (+ 15 % -35 %) în regimul de funcționare luminos și o tensiune de intrare de 60 V (± 20 %) în modul de funcționare întunecat

—	curentul de intrare atinge 80 % din valoarea sa nominală în 20 ms

—	frecvența de intrare de minimum 45 Hz, dar de maximum 65 Hz pentru tensiunile de 42 V și de 230V, și de 45 Hz – 70 Hz pentru versiunile cu tensiune de 120 V

—	valoarea de vârf a curentului la anclanșare este de maximum 250 % din valoarea curentului de intrare

—	durata curentului de vârf la anclanșare nu depășește 100 ms

—	valoarea curentului la anclanșare este de minimum 50 % din valoarea curentului de intrare

—	durata curentului la anclanșare este de maximum 20 ms

—	curent de ieșire presetabil

—	curentul de ieșire atinge 90 % din valoarea sa nominală presetată în 50 ms

—	curentul de ieșire ajunge la valoarea zero în 30 ms după întreruperea tensiunii de intrare

—	stare de avarie definită pentru lipsă sarcină sau suprasarcină (funcția de sfârșit de durată de viață – end-of-life)

0 %

31.12.2017

ex 8504 40 82

Redresor într-o carcasă cu

—	o putere nominală de maximum 250 W

—	o tensiune la intrare de minimum 90 V, dar de maximum 305 V

—	o frecvență de certificată de alimentare de minimum 47 Hz, dar de maximum 440 Hz

—	un curent de ieșire constant de minimum 350 mA, dar de maximum 15 A

—	un curent de închidere a circuitului de maximum 10 A

—	temperaturi de funcționare de la -40 °C până la + 85 °C,

—	adecvat pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu LED-uri

0 %

31.12.2017

ex 8504 40 90

Convertizor de curent continuu în curent continuu

0 %

31.12.2018

ex 8504 40 90

Convertizor static, care conține un comutator de putere cu tranzistor bipolari cu conectori electronici izolați (IGBTs), introduși într-o carcasă, folosit la producerea cuptoarelor cu microunde de la codul 8516 50 00 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8504 40 90

Module semiconductoare de putere având:

—	tranzistoare de putere,

—	circuite integrate,

—	cu sau fără diode și cu sau fără termistoare,

—	o tensiune de funcționare de cel mult 600V,

—	cel mult trei ieșiri electrice, fiecare conținând două întrerupătoare (MOSFET (Metal Oxide Semiconductor Field-Effect Transistor, tranzistor cu efect de câmp cu metal oxid) sau IGBT (Insulated Gate Bi-polar Transistors, tranzistor bipolar cu grilă izolată)) și unități interne, și

—	un curent nominal cu RMS (root mean square, valoare medie pătratică) de cel mult 15,7A

0 %

31.12.2018

ex 8504 40 90

Dispozitiv de comandă pentru roboți industriali cu:

—	una sau șase ieșiri trifazate cu maximum 3 × 32 A,

—	o alimentare principală de minimum 220V AC și maximum 480 V AC, sau de minimum 280 V DC și maximum 800 V DC

—	o alimentare logică de 24 V DC,

—	o interfață de comunicație EtherCat,

—	și o dimensiune de minimum 150 × 140 × 120 mm și maximum 335 × 430 × 179 mm

0 %

31.12.2018

ex 8504 40 90

Modul de alimentare cu semiconductoare obținute prin tehnologia turnării prin transfer cu

—	tranzistoare de putere,

—	circuite integrate,

—	care conțin sau nu diode, cu sau fără termistori,

—	o configurație a circuitului

—	care conține fie un etaj de comandă directă cu o tensiune de funcționare de cel puțin 600 V,

—	fie un etaj de comandă directă cu o tensiune de funcționare de maximum 600 V și o valoare RMS a curentului mai mare de 15,7 A,

—	fie care include unul sau mai multe module de corecție a factorului de putere

0 %

31.12.2018

ex 8504 50 95

Inductor cu o inductanță de maximum 62 mH

0 %

31.12.2018

ex 8504 50 95

Bobină de impedanță cu:

—	inductanță de 4,7 μH (± 20 %),

—	rezistență la CC de maxim 0,1 ohmi,

—	izolanță de cel puțin 100 Mohmi la 500 V (CC)

pentru utilizarea la fabricarea de plăci de putere pentru module LCD și LED (1)

0 %

31.12.2015

ex 8504 50 95

Solenoid cu

—	o putere consumată de maximum 6 W,

—	o rezistență a izolației de minimum 100 M ohmi și

—	un orificiu de introducere cu diametrul de minimum 11,4 mm și maximum 11,8 mm

0 %

31.12.2017

ex 8504 90 11

Miezuri de ferita, altele decât cele pentru jugurile de deflecție

0 %

31.12.2018

ex 8505 11 00

Magnet permanent cu o remanență de 455 mT (± 15 mT)

0 %

31.12.2018

ex 8505 11 00

Magneți permanenți constând în discuri de aliaj de neodymium, fier și bor, fie sub forma unui dreptunghi rotunjit cu dimensiunile de maximum 15 mm × 10 mm × 2 mm, fie sub forma unui cerc cu diametrul de maximum 90 mm, prezentând sau nu un orificiu central

0 %

31.12.2018

ex 8505 11 00

Magneți permanenți dintr-un aliaj de neodim, fier și bor sau dintr-un aliaj de samariu și cobalt, acoperiți prin pasivizare anorganică (acoperire anorganică) utilizând fosfat de zinc, destinați fabricării industriale de produse pentru aplicații în domeniul motoarelor sau senzorilor (1)

0 %

31.12.2017

ex 8505 11 00

Bare cu formă specifică, care urmează să devină magneți permanenți după magnetizare, care conțin neodim, fier și bor, cu următoarele dimensiuni:

—	lungimea de minimum 15 mm și maximum 52 mm,

—	lățimea de minimum 5 mm și maximum 42 mm,

de tipul celor utilizate în fabricarea servomotoarelor electrice pentru automatizări industriale

0 %

31.12.2017

ex 8505 11 00

Inele, tuburi, bucșe și gulere fabricate dintr-un aliaj de neodim, fier și bor, cu

—	diametrul de maximum 45 mm,

—	înălțimea de maximum 45 mm,

de tipul celor utilizate la fabricarea magneților permanenți după magnetizare

0 %

31.12.2017

ex 8505 11 00

Disc:

—	cu un diametru de maximum 90 mm,

—	prezentând sau nu un orificiu în centru,

—	dintr-un aliaj de neodim, fier și bor, acoperit de nichel, care, după magnetizare, este destinat să devină magnet permanent, de tipul celor utilizați pentru

difuzoarele autovehiculelor

0 %

31.12.2018

ex 8505 11 00

Articole în formă de triunghi, pătrat sau dreptunghi, destinate să devină magneți permanenți după magnetizare, care conțin neodim, fier și bor, cu următoarele dimensiuni:

—	lungime de minimum 15 mm și maximum105 mm,

—	lățime de minimum 5 mm și maximum 105 mm,

—	înălțime de minimum 3 mm și maximum 55 mm

0 %

31.12.2018

ex 8505 19 90

Articole din ferită aglomerată, cu formă de disc cu diametru de maximum 120 mm, cu un orificiu în centru, destinate să devină magneți permanenți după magnetizare, cu o remanență cuprinsă între 350 mT și 470 mT

0 %

31.12.2018

ex 8505 20 00

Ambreiaj electromagnetic, destinat fabricării compresoarelor pentru aparate de aer condiționat de automobile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8505 90 20

Solenoid cu miez mobil, care lucrează la o tensiune de alimentare nominală de 24 V, la o intensitate nominală de curent continuu de 0,08 A, utilizate la obținerea produselor încadrate la poziția 8517 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8506 50 90

Baterie cu lithiu-iod ale cărei dimensiuni sunt de maximum 9 mm × 23 mm × 45 mm și o tensiune de maximum 2,8 V

0 %

31.12.2018

ex 8506 50 90

Unitate compusă din maximum 2 baterii de litiu încastrate într-un soclu de circuite integrate (battery-buffered socket), cu până la 32 conexiuni și care incorporează un circuit de control

0 %

31.12.2018

ex 8506 50 90

Baterie litiu-iod sau litiu-argint-oxid de vanadiu cu dimensiunea de maximum 28 mm × 45 mm × 15 mm și o capacitate de minimum 1,05 Ah E19393

0 %

31.12.2018

ex 8507 10 20

Acumulator de demarare cu plumb-acid, având:

—	o capacitate de încărcare de minimum 200 % comparativ cu nivelul unui acumulator cu electrolit lichid convențional pe durata primelor 5 secunde de încărcare,

—	un electrolit lichid,

utilizat la fabricarea automobilelor și a vehiculelor utilitare ușoare dotate cu regulator de alternator puternic regenerativ sau cu sisteme start/stop cu regulatoare de alternator puternic regenerative (1)

0 %

31.12.2015

ex 8507 30 20

Acumulator nichel-cadmium, cu o lungime de 65,3 mm (± 1,5 mm) și un diametru de 14,5 mm (± 1 mm), cu o capacitate nominală de minimum 1 000 mAh, destinate producerii bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8507 50 00

ex 8507 60 00

Acumulator rectangular, cu o lungime de maximum 69 mm, a lățime de maximum 36 mm și cu o grosime de maximum 12 mm, destinate producerii bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8507 50 00

Acumulator cilindric cu hidrură de nichel, cu un diametru de maximum 14,5 mm, destinate producerii bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2018

ex 8507 60 00

Module dreptunghiulare pentru încorporarea de baterii de acumulatori electricilitiu-ion, reîncărcabili:

—	cu o lățime: 352,5 mm (± 1 mm) sau 367,1 mm (± 1 mm)

—	cu o adâncime de: 300 mm (± 2 mm) sau 272,6 mm (± 1 mm)

—	cu o înălțime: 268,9 mm (± 1,4 mm) sau 229,5 mm (± 1 mm)

—	cu o greutate de: 45,9 kg sau 46,3 kg

—	cu o capacitate de: 75Ah și

—	o tensiune nominală de: 60V

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Acumulator cilindric litiu-ion, cu o lungime de minimum 63 mm și un diametru de minimum 17,2 mm, cu o capacitate nominală de minimum 1 200 mAh, destinate fabricării bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2014

ex 8507 60 00

Baterii de acumulatori electricilitiu-ion reîncărcabili, având:

—	lungimea de minimum 1 475 mm,dar de maximum 2 200 mm,

—	lățimea de minimum 935 mm,dar de maximum 1 400 mm,

—	înălțimea de minimum 260 mm, dar de maximum 310 mm,

—	o greutate de 320 kg, dar de maximum 390 kg,

—	o capacitate nominală de minimum 18,4 Ah, dar de maximum 130 Ah,

—	sub formă de pachet de 12 sau 16 module

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Baterii reîncărcabile de acumulatori electrici cu litiu-ion, prezentând următoarele caracteristici:

—	o lungime de1 203 mm sau mai mult, dar nu peste 1 297 mm,

—	o lățime de 282 mm sau mai mult, dar nu peste 772 mm,

—	o înălțime de 792 mm sau mai mult, dar nu peste 839 mm,

—	o greutate de 260 kg sau mai mult, dar nu peste 293 kg,

—	putere de 22 kWh sau 26 kWh, și

—	constituite din 24 sau 48 de module

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Module pentru asamblarea bateriilor de acumulatori electrici cu litiu-ion cu:

—	o lungime de minimum 298 mm, dar de maximum 408 mm,

—	o lățime de minimum 33,5 mm, dar de maximum 209 mm,

—	o înălțime de minimum 138 mm, dar de maximum 228 mm,

—	o greutate de minimum 3,6 kg, dar de maximum 17 kg și

—	o putere de minimum 458 kWh, dar de maximum 2 158 kWh

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Acumulator cilindric litiu-ion:

—	cu o bază asemănătoare cu o elipsă presată la mijloc,

—	cu o lungime de minimum 49 mm (fără a include conexiunile),

—	cu o lățime de minimum 33,5 mm,

—	cu o grosime de minimum 9,9 mm,

—	cu o capacitate nominală de minimum 1,75 Ah și

—	o tensiune nominală de 3,7 V,

pentru fabricarea bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Acumulator cilindric litiu-ion în formă cubică:

—	cu unele colțuri rotunjite,

—	cu o lungime de minimum 76 mm (fără a include conexiunile),

—	cu o lățime de minimum 54,5 mm,

—	cu o grosime de minimum 5,2 mm,

—	cu o capacitate nominală de minimum 3 100 mAh și

—	o tensiune nominală de 3,7 V,

pentru fabricarea bateriilor reîncărcabile (1)

0 %

31.12.2017

ex 8507 60 00

Baterii reîncărcabile litiu-ion, având:

—	lungimea cuprinsă între minimum 1 213 mm și maximum 1 575 mm,

—	lățimea cuprinsă între minimum 245 mm și maximum 1 200 mm,

—	înălțimea cuprinsă între minimum 265 mm și maximum 755 mm,

—	greutatea cuprinsă între minimum 265 kg și maximum 294 kg,

—	capacitatea nominală de 66,6 Ah,

în pachete de 48 de module

0 %

31.12.2015

ex 8507 60 00

Baterie cilindrică litiu-ion cu:

—	tensiune 3,5 VCC - 3,8 VCC

—	capacitate 300 mAH - 900 mAh și

—	diametru 10 mm - 14,5 mm

0 %

31.12.2016

ex 8507 60 00

Module dreptunghiulare pentru încorporarea în acumulatori litiu-ion:

—	cu lungime de 350 sau 312 mm,

—	cu lățime de 79,8 sau 225 mm,

—	cu înălțime de 168 sau 35 mm,

—	cu greutate de 6,2 sau 3,95 kg,

—	cu capacitate nominală de 129 sau 66,6 Ah

0 %

31.12.2015

ex 8507 60 00

Acumulator cu litiu-ion de formă dreptunghiulară, cu:

—	carcasă metalică

—	lungimea de 173 mm (± 0,15 mm);

—	lățimea de 21 mm (± 0,1 mm);

—	înălțimea de 91 mm (± 0,15 mm);

—	tensiune nominală de 3,3 V și

—	capacitate nominală de 21 Ah sau mai mare

0 %

31.12.2016

ex 8507 60 00

Acumulator litiu-ion de formă dreptunghiulară, cu

—	o carcasă metalică,

—	lungimea de 171 mm (± 3 mm),

—	lățimea de 45,5 mm (± 1 mm),

—	înălțimea de 115 mm (± 1 mm),

—	tensiunea nominală de 3,75 V și

—	capacitatea nominală de 50 Ah

utilizat la fabricarea bateriilor reîncărcabile pentru vehiculele cu motor (1)

0 %

31.12.2015

ex 8507 90 80

Placă tăiată dintr-o folie de cupru nichelat, cu:

—	lățimea de 70 mm (± 5 mm),

—	grosimea de 0,4 mm (± 0,2 mm);

—	lungimea de maximum 55 mm,

care se utilizează la fabricarea bateriilor cu litiu-ion pentru vehicule electrice (1)

0 %

31.12.2016

ex 8508 70 00

ex 8537 10 99

Card cu circuite electronice fără carcasă separată pentru acționarea și comandarea periilor de aspirator cu o putere de maximum 300 W

0 %

31.12.2015

ex 8508 70 00

ex 8537 10 99

Carduri cu circuite electronice:

—	conectate între ele și conectate la cardul de control al motorului prin fir sau prin radiofrecvență și care

—	reglează funcționarea aspiratoarelor (pornirea/oprirea și capacitatea de aspirare) conform unui program înregistrat,

—	echipate sau nu cu indicatoare care afișează funcționarea aspiratorului (capacitatea de aspirare și/sau umplerea sacului și/sau saturarea filtrului)

0 %

31.12.2015

ex 8512 40 00

ex 8516 80 20

Folie de încălzire pentru oglinzi retrovizoare laterale:

—	cu două contacte electrice,

—	cu un strat adeziv pe ambele părți (pe partea suportului de plastic al oglinzii și pe partea oglinzii),

—	cu o folie de protecție de hârtie pe ambele părți

0 %

31.12.2018

ex 8516 90 00

Subansamblu de ventilație pentru friteuză electrică

—	echipat cu un motor cu putere de 8 W și 4 600 rpm,

—	comandat de un circuit electronic,

—	care funcționează la temperaturi ambiante de 110 °C sau mai mult,

—	echipat cu un termostat

0 %

31.12.2014

ex 8516 90 00

Cuvă interioară:

—	cu deschideri laterale și centrale,

—	din aluminiu recopt,

—	cu o acoperire ceramică, rezistentă la temperaturi de peste 200 ° Celsius

pentru a fi utilizată la fabricarea de friteuze electrice (1)

0 %

31.12.2017

ex 8518 29 95

Difuzoare cu:

—	o impedanță de 4 Ohm sau mai mult, dar nu peste16 Ohm,

—	o putere nominală de 2 W sau mai mult, dar nu peste20 W,

—	cu sau fără arc din plastic și

—	cu sau fără cablu electric dotat cu conectori,

de felul celor utilizate pentru fabricarea televizoarelor și a monitoarelor video

0 %

31.12.2017

ex 8518 30 95

Difuzoare și căști pentru aparate auditive, conținute într-o carcasă al căror dimensiuni exterioare, excluzând racordurile de conectare, sunt de maximum 5 mm × 6 mm × 8 mm

0 %

31.12.2018

ex 8518 40 80

Subansamblu de plăci cu circuite electronice, incluzând decodarea semnalului audio digital, procesarea și amplificarea semnalului audio, cu funcționare pe două și/sau mai multe canale

0 %

31.12.2014

ex 8518 40 80

Subansamblu de circuit imprimat, format din sursă de alimentare, egalizator activ și circuite de amplificare

0 %

31.12.2015

ex 8518 90 00

Placă dintr-o bucată pentru formarea miezului, din otel refulat la rece, în formă de disc, care este prevăzută pe o parte cu un cilindru, destinată fabricării difuzoarelor (1)

0 %

31.12.2018

ex 8521 90 00

Aparat de înregistrare video digital:

—

fără HDD,

—	cu sau fără DVD-RW,

—	cu detector de mișcare sau cu capacitatea de detectare a mișcării prin conectivitate IP via un conector LAN

—	cu sau fără port USB serial,

pentru fabricare sistemelor de supraveghere CCTV (cu circuit închis) (1)

0 %

31.12.2014

ex 8522 90 49

Ansamblu electronic pentru capete de citire laser a compact-discurilor, care cuprind:

—	un circuit imprimat,

—	un foto-detector, în formă de circuit integrat monolitic, conținut într-o carcasă,

—	maximum 3 conectori,

—	maximum 1 tranzistor,

—	maximum 3 rezistențe variabile și 4 fixe,

—	maximum 5 condensatoare,

totul fiind montat pe un suport

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 49

ex 8527 99 00

ex 8529 90 65

Ansamblu de circuite imprimate (PCBA) cuprinzând:

—	un tuner radio (capabil să primească și să decodeze semnale radio și să le transmită în cadrul ansamblului) fără capacitatea de procesare a semnalelor,

—	un microprocesor capabil să primească semnale de la o telecomandă și să controleze ansamblul de circuite integrate ale tunerului

utilizat la fabricarea sistemelor de divertisment la domiciliu (1)

0 %

31.12.2014

ex 8522 90 49

ex 8527 99 00

ex 8529 90 65

Subansamblu de circuite imprimate cuprinzând:

—	un tuner radio, capabil să primească și să decodeze semnale radio și să le transmită în cadrul ansamblului, cu un decodor de semnal,

—	un receiver cu control la distanță prin radiofrecvență,

—	un transmițător de semnal cu control la distanță prin infraroșu,

—	un generator de semnal SCART

—	un senzor de stare TV

utilizat la fabricarea sistemelor de divertisment la domiciliu (1)

0 %

31.12.2014

ex 8522 90 49

Asamblaj, care conține cel puțin un circuit imprimat flexibil, un circuit integrat cu comanda laser și un circuit integrat de convertire a semnalelor

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Disipator termic și aripioare de răcire din aluminiu pentru menținerea temperaturii de lucru a tranzistorilor și/sau a circuitelor integrate în produse de la poziția 8521

0 %

31.12.2017

ex 8522 90 80

ex 8529 90 92

Suport, element de fixare sau element intern de rigidizare din metal, utilizat la fabricarea televizoarelor, monitoarelor și cititoarelor video (1)

0 %

31.12.2016

ex 8522 90 80

Ansamblu pentru discuri optice, care conține cel puțin o unitate optica și motoare de curent continuu, capabile sau nu de înregistrare în dublu strat

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Ansamblu de înregistrare sau de reproducere videofonică, care conține cel puțin un motor și o placă de circuite integrate cu funcții de comandă și control, chiar conținând un transformator, destinat fabricării produselor încadrate la poziția 8521 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Cap optic de citire pentru cititor de CD, constituit dintr-o diodă laser, un circuit integrat de fotodetectie și un separator de fascicule

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Ansamblu de unități de comandă optică cu laser (așa numite "unități mecanice") pentru înregistrarea si/sau reproducerea semnalelor video si/sau audio digitale, care conține cel puțin o unitate laser de citire sau scriere, unul sau mai multe motoare de curent continuu și care nu conține circuite imprimate sau conține circuite imprimate incapabile de procesare a sunetelor și a imaginilor, destinate fabricării produselor încadrate la pozițiile 8519, 8520, 8521, 8526, 8527, 8528 sau 8543 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Unitate pick up cu laser optic destinată reproducerii semnalelor optice emise de CD sau DVD și înregistrării semnalelor optice pe DVD, constituită cel puțin din:

—	o diodă laser,

—	un circuit integrat cu comandă laser,

—	un circuit integrat fotodetector,

—	un circuit integrat pentru afișaj frontal și un organ de comandă,

unitate care se utilizează la fabricarea produselor clasificate la poziția 8521 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8522 90 80

Unitate optică Blu-ray, înregistrabilă sau nu, utilizabilă cu discuri Blu-ray, DVD sau CD, constituită cel puțin din:

—	diode laser care funcționează cu trei lungimi de undă diferite,

—	un circuit integrat foto-detector și

—	un element de acționare,

utilizată la fabricarea produselor care se încadrează la poziția nr.8521 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Mecanism de antrenare Blu-ray, înregistrabil sau nu, utilizabil cu discuri Blu-ray, DVD sau CD, constituit cel puțin din:

—	doză de picup cu diode laser care funcționează cu trei lungimi de undă diferite,

—	un motor cu ax,

—	un motor pas cu pas

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Cilindru pentru cap video, cu capete video sau cu capete video și audio și un motor electric, destinat fabricării produselor încadrate la poziția 8521 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8522 90 80

Unitate de hard disk destinată încorporării în produsele de la poziția 8521 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8522 90 80

ex 8529 90 65

Tuner care transformă semnalele de înaltă frecvență în semnale de medie frecvență, destinat fabricării aparatelor de televiziune (1)

0 %

31.12.2016

ex 8525 80 19

Ansamblu pentru cameră de televiziune cu dimensiuni de maximum 10 mm × 15 mm × 18 mm, care conține un senzor (captator) de imagini, un obiectiv și un procesor de culoare, cu o rezoluția a imaginii de maximum 1 024 × 1 280 pixel, chiar dotat cu un cablu si/sau carcasă, destinat fabricării produselor de la codul 8525 20 20 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8525 80 19

Cameră cu infraroșu cu lungime mare de undă (LWIR - Long wavelength infrared, conform ISO/TS 16949), având:

—	o sensibilitate în gama lungimii de undă de minimum 8 μm și maximum 14 μm,

—	o rezoluție de 324 × 256 pixeli,

—	o greutate de maximum 400 g,

—	dimensiunile maxime 70 mm × 67 mm × 75 mm,

—	o carcasă impermeabilă și o priză adaptată pentru autovehicule și

—	o deviație a semnalului de ieșire în întreaga gamă de temperaturi de lucru de cel mult 20 %

0 %

31.12.2014

ex 8525 80 19

ex 8525 80 91

Cameră video pentru televiziunea în circuit închis (CCTV):

—	cu greutatea de maximum 5,9 kg,

—	fără carcasă,

—	cu dimensiunea maximă de 405 mm×315 mm,

—	cu senzor unic CCD (Charge-Couple-Device) sau CMOS (Complementary metal–oxide–semiconductor),

—	cu un număr maxim de pixeli efectivi care nu depășește 5 megapixeli,

destinată utilizării în sistemele de supraveghere CCTV (1)

0 %

01.07.2014

ex 8525 80 19

Camere de scanare imagini care utilizează:

—	un sistem „Dynamic overlay lines“,

—	un semnal video de ieșire NTSC,

—	o tensiune de 6,5 V,

—	o iluminare de 0,5 lux sau mai mult

0 %

31.12.2014

ex 8525 80 19

Ansamblu pentru camere foto utilizat pentru calculatoare portabile (notebooks) de dimensiuni care nu depășesc 15 mm × 25 mm × 25 mm, care cuprinde un senzor de imagine, un obiectiv și un procesor de culoare, având o rezoluție a imaginii sub 1 600 × 1 200 pixel, chiar având cablu și/sau carcasă, fixate sau nu pe un suport și conținând un circuit cu LED (diodă electroluminiscentă) (1)

0 %

31.12.2016

ex 8525 80 19

Modul de cameră cu o rezoluție de 1 280 * 720 P HD, cu două microfoane, utilizat la fabricarea produselor de la poziția 8528 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8526 91 20

ex 8527 29 00

Modul audio integrat (IAM) cu ieșire video digitală pentru conectarea la un ecran tactil cu cristale lichide (LCD), cu interfață la rețeaua MOST (Media Oriented Systems Transport) și utilizând protocolul de înaltă performanță MOST, cu sau fără:

—	o placă cu circuite imprimate care conține un receptor GPS (Global Positioning System - sistem de geolocalizare prin satelit),un giroscop și un tuner TMC (Traffic Message Channel),

—	o unitate de hard disk care suportă hărți multiple,

—	un receptor radio HD,

—	un sistem de recunoaștere vocală,

—	un cititor CD și DVD,

și incluzând

—	conectivitate Bluetooth, MP3și USB,

—	o tensiune cuprinsă între minimum 10V și maximum 16V,

destinat utilizării la fabricarea vehiculelor de la capitolul 87 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8527 91 99

ex 8529 90 65

Ansamblu constituit cel puțin din:

—	un dispozitiv de amplificare a audiofrecvenței, incluzând cel puțin un amplificator de audiofrecvență și un generator de sunet,

—	un transformator și

—	un radioreceptor

0 %

31.12.2014

ex 8528 49 10

Video monitor care conține:

—	un tub catodic plat monocrom cu o diagonală a ecranului de maximum 110 mm și echipat cu o bobină deflectoare, si

—	un circuit imprimat pe care este montată o unitate de deflecție, un amplificator video și un transformator,

totul montat pe un cadru, destinat fabricării de "video entry-phones", video telefoane sau aparate de supraveghere (1)

0 %

31.12.2018

ex 8528 59 70

Monitoare video color cu ecran cu cristale lichide, cu excepția celor combinate cu alte aparate, având o tensiune de intrare de minimum 7 V c.c. și maximum 30 V c.c., cu o diagonală a ecranului de maximum 33,2 cm,

—	fie fără carcasă, cu capac posterior și cadru de montare,

—	fie cu carcasă,

utilizate pentru încorporare permanentă sau montare permanentă, în cursul montajului industrial, în articolele de la capitolele 84 - 90 și 94 (1)

0 %

30.06.2014

ex 8529 10 80

Ansamblu de filtre ceramice, care este compus din 2 filtre ceramice și 1 un rezonator ceramic, pentru o frecvență de 10,7 MHz (± 30 kHz), conținute într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8529 10 80

Filtru ceramic pentru o frecvență centrală de 450 kHz (± 1,5 kHz) or 455 kHz (± 1,5 kHz), cu o lărgime de bandă de maximum 30 kHz la 6 dB și de maximum 70 kHz la 40 dB, conținut într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8529 10 80

Filtre, excluzând filtrele acustice de suprafață, pentru o frecvență centrala de minimum 485 MHz, dar de maximum 1 990 MHz, cu o atenuare de inserție de maximum 3,5 dB, conținute într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 65

ex 8548 90 90

Părți de receptoare de televiziune, care au funcții de micro-procesor și de video-procesor, care conțin cel puțin un micro-controler și un video-procesor, montate pe o grila de conexiuni (leadframe) și conținute într-o carcasă din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 65

Modul de recepție radio prin satelit (receiver) care transformă semnalele de înaltă frecvență transmise de satelit în semnale audio digitale codate, folosit la fabricarea produselor care se încadrează la poziția nr. 8527 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8529 90 65

Placă LED pentru lumină ambientală, care urmează a fi încorporată în mărfurile de la poziția 8528 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8529 90 65

Tuner care transformă semnalele de înaltă frecvență în semnale de medie frecvență, destinat fabricării sateliților sau a receptoarelor TV terestre pentru unități centrale de reglaj (1)

0 %

31.12.2016

ex 8529 90 65

Placă de circuite imprimate pentru distribuirea tensiunii de alimentare și a semnalelor de comandă direct pe un circuit de comandă aflat pe un panou de sticlă TFT dintr-un modul LCD

0 %

31.12.2015

ex 8529 90 65

Unitate motrice formată dintr-un circuit electronic integrat și un circuit imprimat flexibil, folosită la fabricarea modulelor LCD (1)

0 %

31.12.2016

ex 8529 90 65

Module formate cel puțin din cipuri semiconductoare pentru:

—	generarea de semnale conducătoare pentru adresarea pixelilor

—	comanda de adresare a pixelilor

0 %

31.12.2017

ex 8529 90 92

Module LCD, necombinate cu particularități de ecran sensibil la atingere, formate doar din:

—	una sau mai multe celule TFT de sticlă sau plastic,

—	un mediu absorbant de căldură turnat sub presiune,

—	o unitate de retroiluminare,

—	o placă de circuite imprimate cu microcontroler

—	interfață LVDS (Low Voltage Differential Signaling),

pentru utilizarea la fabricarea de aparate radio pentru autovehicule (1)

0 %

31.12.2015

ex 8529 90 92

Unitate optică pentru proiecția video, care conține un sistem de separare a culorilor, un mecanism de poziționare și lentile, destinate fabricării de produse încadrate la poziția 8528 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Ansamblu care conține prisme, circuite cu micro-oglinzi (DMD) și circuite electronice de comandă, destinate fabricării echipamentelor de proiecție de televiziune sau a proiectoarelor video (1)

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Componente digitale cu micro-oglinzi (DMD), destinate fabricării proiectoarelor video (1)

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Absorbante de căldură și aripioare de răcire din aluminiu, pentru menținerea temperaturii de lucru a transistorilor și a circuitelor integrate ale aparatelor de televiziune (1)

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Module de vizualizare cu plasmă, care încorporează numai electrozi de adresare și afișare, chiar cu elemente de acționare și/sau electronică de comandă numai pentru direcționarea pixelilor, chiar cu racord de alimentare la rețea

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Module cu dispozitive cu cristale lichide (LCD modules), care constau exclusiv din una sau mai multe placi din sticla sau din material plastic TFT, necombinate cu un dispozitiv "touch screen", cu sau fără retro-iluminare, cu sau fără alimentare pentru retro-iluminare, cu una sau mai multe placi de circuite imprimate care permit numai controlul electronic al trimiterii pixelilor

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Bloc de circuite integrate cu funcțiuni de recepție TV, care conține un cip de decodare a canalelor, un cip tuner, un cip de comandă a puterii (power management), filtre GSM și elemente pentru circuite pasive discrete și încorporate în circuite pentru recepția semnalelor digitale ele emisiunilor de formate DVB-T și DVB-H

0 %

31.12.2018

ex 8529 90 92

Senzori de imagine de zonă (senzor Interline CCD sau CMOS cu scanare progresivă) pentru camere video digitale, sub formă de circuit integrat monolitic analogic sau digital, cu pixeli de cel mult 12 μm × 12 μm, în versiunea monocromă cu microlentile aplicate individual fiecărui pixel (rețea de microlentile) sau în versiune policromă cu un filtru de culoare, având de asemenea o rețea de microlentile („lenslets”), cu câte o microlentilă montată individual pe fiecare pixel

0 %

31.12.2014

ex 8529 90 92

Mediu absorbant de căldură (radiator) din aluminiu turnat sub presiune, destinat menținerii temperaturii de funcționare a tranzistorilor și a circuitelor integrate, utilizat la fabricarea produselor care se încadrează la poziția nr. 8527 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8529 90 92

ex 8536 69 90

O priză de alimentare cu curent alternativ cu filtru de zgomot compusă din:

—	priză de curent alternativ (pentru conectarea cablului de alimentare) de 230 V,

—	filtru integrat de zgomot, format din condensatori și bobine de inducție

—	conector de cablu pentru conectarea unei prize de curent alternativ la sursa de alimentare la rețea a ecranului plasma

prevăzut sau nu cu un suport metalic pentru conectarea prizei de curent alternativ la televizorul cu ecran plasma

0 %

31.12.2014

ex 8529 90 92

Ecran color LCD pentru monitoarele LCD de la poziția 8528:

—	cu diagonala ecranului cuprinsă între minimum 14,48 cm și maximum 31,24 cm,

—	cu iluminare de fond, microcontroler,

—	cu un controler CAN (Controller area network) cu interfață LVDS (Low-voltage differential signaling – semnalizare diferențială la tensiune joasă) și interfață CAN/priză de curent sau cu un controler APIX (Automotive Pixel Link) dotat cu interfață APIX,

—	într-o carcasă echipată cu sau fără disipator termic din aluminiu în partea din spate,

—	fără modul de procesare a semnalului,

utilizat la fabricarea autovehiculelor de la poziția 87 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8529 90 92

Ramă dreptunghiulară de fixare și acoperire:

—	dintr-un aliaj de aluminiu care conține siliciu și magneziu,

—	cu lungimea de minimum 900 mm, dar maximum 1 500 mm,

—	cu o lățime de minimum 600 mm, dar maximum 950 mm,

utilizată pentru producția de televizoare

0 %

31.12.2017

ex 8531 80 95

Traductor electro-acustic

0 %

31.12.2018

ex 8535 90 00

Circuit imprimat sub formă de plăci din material izolant cu legături electrice și puncte de lipire, utilizat în fabricarea unităților de retroiluminare pentru module LCD (1)

0 %

31.12.2018

ex 8535 90 00

ex 8536 50 80

Modul semiconductor de comutare încastrat:

—	constând dintr-un cip de tranzistor IGBT si un cip de diodă cuplate la unul sau mai multe terminale,

—	destinat funcționării la o tensiune de 600 sau 1 200 V

0 %

31.12.2015

ex 8536 30 30

Întrerupător termo-electric (thermo-electric switch) cu o intensitate a curentului de declanșare de minimum 50 A, care conține un întrerupător electro-mecanic cu acțiune bruscă, destinat montării directe pe bobinajul unui motor electric, conținut într-o carcasă închisa ermetic

0 %

31.12.2018

ex 8536 49 00

Releu termic conținut într-o fiolă de sticlă închisă ermetic, de maximum 35 mm înălțime, excluzând firele, a cărui rată maximă de diminuare este de 10-6cm3 He/s la 1 bar, la o temperatură cuprinsă între 0 °C și 160 °C, destinat încorporării în compresoare sau echipamente de refrigerare (1)

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 11

Comutator de tipul celor pentru montare pe un circuit imprimat, care lucrează la o forța de 4,9 N (± 0,9 N), conținut într-o carcasă din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 11

Întrerupător tactil mecanic pentru conectarea circuitelor electronice, care lucrează la o tensiune de maximum 60V și la o intensitate a curentului de maximum 50 mA, destinat utilizării la fabricarea produselor de la pozițiile 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 19

Întrerupătoare cu efect Hall, care conțin 1 magnet, 1 senzor cu efect Hall și 2 condensatoare, conținute într-o carcasa cu 3 conexiuni

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 19

ex 8536 50 80

Dispozitive cu funcții reglabile de comandă și conectare, care au unul sau mai multe circuite integrate monolitice asociate sau nu elementelor cu semiconductori, montate împreună pe un suport de conexiune și conținute într-o cutie din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 80

Comutatoare mecanice cu regulator de viteză pentru conectarea circuitelor electrice cu:

—	un voltaj de minimum 240 V și maximum 250 V,

—	o intensitate de minimum 4 A și maximum 6 A,

utilizate la fabricarea uneltelor care se încadrează la poziția nr. 8467 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8536 50 80

Întrerupătoare mecanice pentru conectarea circuitelor electrice cu:

—	un voltaj de minimum 240 V și maximum 300 V,

—	o intensitate de minimum 3 A și maximum 15 A,

utilizate la fabricarea uneltelor care se încadrează la poziția nr. 8467 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8536 50 80

Întrerupător pentru cablu coaxial, care conține 3 întrerupătoare electromagnetice, ce au timpul de întrerupere de maximum 50 ms și un curent de comandă de maximum 500 mA la o tensiune de 12 V

0 %

31.12.2018

ex 8536 50 80

Întrerupător cu atingere sau cu buton mecanic pentru conectarea circuitelor electronice, care funcționează la o tensiune de minimum 220V, dar de maximum 250V și la o intensitate a curentului de maximum 5A, destinat utilizării la fabricarea produselor de la pozițiile 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8536 69 90

Conectori de tip SCART, încorporați într-o carcasă din plastic sau din metal, cu 21 de pini grupați pe 2 rânduri, utilizați la fabricarea produselor care se încadrează la pozițiile 8521 și 8528. (1)

0 %

31.12.2017

ex 8536 69 90

Conector cu pas variabil utilizat la fabricarea aparatelor de recepție pentru televizoare cu cristale lichide (LCD) (1)

0 %

31.12.2017

ex 8536 69 90

Priză sau fișă modulară pentru rețelele locale de calculatoare, combinată sau nu cu alte prize, cuprinzând cel puțin:

—	un transformator de impulsuri, incluzând un miez de ferită cu bandă largă,

—	o bobină comună,

—	un rezistor,

—	un condensator,

utilizată la fabricarea produselor care se încadrează la poziția 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2014

ex 8536 69 90

Priză sau fișă USB (Universal serial bus) simplă sau multiplă pentru conectarea la alte dispozitive USB, utilizată la fabricarea mărfurilor încadrate la poziția 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8536 69 90

Priză sau fișă, încorporată într-o carcasă din plastic sau metal, cu cel mult 8 ace, utilizată la fabricarea produselor care se încadrează la poziția 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8536 69 90

Priză sau mufă HDMI (interfață multimedia de înaltă definiție), încorporată într-o carcasă din plastic sau metal, cu 19sau 20de pini grupați pe 2rânduri, destinată utilizării la fabricarea produselor care se încadrează la pozițiile 8521sau8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8536 69 90

Priză sau mufă D-subminiature (D-sub), încorporată într-o carcasă din plastic sau metal, cu 15pini grupați pe 3rânduri, destinată utilizării la fabricarea produselor care se încadrează la pozițiile 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8536 69 90

Conectori Secure Digital (SD), Compact Flash, „Smart Card” și conectori mamă pentru carduri PC cu 64 de pini, de tipul celor utilizați pentru lipirea pe plăcile cu circuite imprimate, pentru conectarea aparatelor și a circuitelor electrice și comutarea sau protejarea circuitelor electrice cu o tensiune de maximum 1 000 V

0 %

31.12.2017

ex 8536 70 00

Priză sau fișă optică, utilizată la fabricarea produselor care se încadrează la poziția 8521 sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8536 70 00

Fișe de metal, prize și conectori în carcasă din plastic sau metal pentru alinierea optică și mecanică a cablurilor din fibre optice, având:

—	temperatura de lucru de minimum – 20 °C și maximum 70 °C,

—	viteza de transmitere a semnalului de maximum 25 Mbps,

—	tensiunea de alimentare de minimum - 0,5 V și maximum 7 V,

—	tensiunea de intrare de minimum - 0,5 V și maximum 7,5 V,

—	fără circuit integrat,

utilizate la fabricarea produselor de la pozițiile 8521 și 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8536 90 85

Bandă metalică ambutisată, cu conexiuni

0 %

31.12.2018

ex 8536 90 85

ex 8544 49 93

Conector elastometric, din cauciuc sau silicon, prevăzut cu unul sau mai multe elemente conductoare

0 %

31.12.2018

ex 8536 90 85

Slot pentru carduri de memorie Secure Digital (SD) de tip push-push sau push-pull, destinat utilizării la fabricarea produselor care se încadrează la pozițiile 8521sau 8528 (1)

0 %

31.12.2016

ex 8537 10 91

Modul de control pentru prelucrarea și evaluarea datelor la bordul autovehiculelor, funcționând prin protocolul CAN-bus, compus cel puțin din:

—	microprocesoare de releu,

—	un motor pas cu pas,

—	memorie EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only) și

—	alte componente pasive (de exemplu conectori, diode, stabilizatori de tensiune, rezistori, condensatori, tranzistori)

cu o tensiune de 13,5 V

0 %

31.12.2017

ex 8537 10 99

Ecran tactil, alcătuit dintr-o rețea conductoare inserată între două plăci sau două foi din material plastic sau din sticlă, format din conductori și din elemente electrice de contact

0 %

31.12.2018

ex 8537 10 99

Unitate electronică de comandă pentru o tensiune de 12 V, destinat fabricării sistemelor de reglare a temperaturii, montate în autovehicule (1)

0 %

31.12.2018

ex 8537 10 99

ex 8543 70 90

Unitate compusă din doi tranzistori cu efect de câmp de joncțiune, încorporată într-o carcasa dublă pentru rețeaua de legături

0 %

31.12.2018

ex 8537 10 99

Card electronic de comandă pentru acționarea și comandarea unui motor electric de curent alternativ monofazic cu colector cu puterea utilă de minimum 750 W și puterea absorbită cuprinsă între minimum 1 600 W și maximum 2 700 W

0 %

31.12.2015

ex 8538 90 99

Parte de siguranță electrotermică, alcătuita dintr-o sârmă de cupru acoperită cu staniu (cositorită), încorporată într-o capsulă, cu dimensiuni exterioare de maximum 5 mm × 48 mm

0 %

31.12.2018

ex 8538 90 99

Placă de bază de cupru, similară celor utilizate ca disipator termic pentru fabricarea modulelor IGBT de la pozițiile 8535 sau 8536 la o tensiune de 650 V sau mai mult, dar nu mai mult de 1 200 V (1)

0 %

31.12.2018

ex 8539 39 00

Lămpi fluorescente cu catod rece (CCFL) sau cu electrod extern (EEFL), având diametrul maxim de 5 mm și lungimea de peste 120 mm dar nu mai mare de 1 570 mm

0 %

31.12.2016

ex 8540 11 00

Tub catodic în culori prevăzut cu tunuri electronice dispuse unul lângă altul (tehnologie in-line), cu o diagonală a ecranului de cel puțin 79 cm

0 %

31.12.2016

ex 8540 20 80

Fotomultiplicator

0 %

31.12.2016

ex 8540 71 00

Magnetron cu efect continuu, cu frecvență fixa de 2 460 MHz, cu magnet încorporat și cu ieșire pentru sondă, destinat fabricării produselor de la codul tarifar 8516 50 00 (1)

0 %

31.12.2018

ex 8540 89 00

Displayuri (indicatori), alcătuite dintr-un tub de sticlă montat pe un tablou (cadru) cu dimensiuni de maximum 300 × 350 mm, excluzând cablurile. Tubul conține unul sau mai multe rânduri de caractere sau de linii dispuse în rânduri, fiecare caracter sau linie fiind compusă din elemente fluorescente sau fosforescente. Aceste elemente sunt montate pe un suport metalizat, acoperit cu substanțe fluorescente sau cu săruri fosforescente care devin luminoase atunci când sunt supuse unui bombardament cu electroni

0 %

31.12.2018

ex 8540 89 00

Tub fluorescent de vizualizare cu vid

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

ex 9405 40 39

ex 9405 40 99

Dispozitiv cu semiconductori pentru transformarea energiei electrice în raze din spectrul vizibil, infraroșu sau ultraviolet,

—	prevăzut sau nu cu o carcasă,

—	prevăzut cu contacte electrice,

—	care include unul sau mai multe cipuri semiconductoare electroluminiscente, care pot fi conectate electric între ele și care, pentru a fi protejate, pot fi prevăzute cu una sau mai multe diode de protecție,

—	construit ca o unitate indivizibilă,

—	utilizat pentru fabricarea corpurilor de iluminat pentru uz general (1)

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Amplificator, alcătuit din elemente active și pasive fixate pe un circuit imprimat, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Modulator de frecvențe radio (RF), care funcționează cu o gamă de frecvență de minimum 43 MHz, dar de maximum 870 MHz, permițând schimbarea semnalelor VHF și UHF, alcătuit din elemente active și pasive fixate pe un circuit imprimat, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Amplificator de înaltă frecvență format dintr-unul sau mai multe circuite integrate și cipuri de condensatoare discrete pe suport metalic, încastrat

0 %

31.12.2015

ex 8543 70 90

Oscilator cu cristal piezo-electric cu frecvență fixa, cu o bandă de frecvență de la 1,8 MHz la 67 MHz, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Circuit opto-electronic, alcătuit din una sau din mai multe diode emițătoare de lumină (LEDs), echipate sau nu cu un circuit integrat de control și cu o fotodiodă cu circuit amplificator, cu sau fără circuit integrat de porți logice (gate arrays), sau din una sau din mai multe diode emițătoare de lumină (LEDs), cu cel puțin două fotodiode cu circuit amplificator, cu sau fără circuit integrat de porți logice (gate arrays) sau alte circuite integrate, circuitul fiind inserat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Oscilator, cu o frecvență centrală de minimum 20 GHz, dar de maximum 42 GHz, alcătuit din elemente active și pasive fixate pe un suport, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Circuit de înregistrare și redare audio, care permite memorarea datelor audio stereo precum și înregistrarea și redarea simultană, alcătuit din două sau trei circuite integrate monolitice fixate pe un circuit imprimat sau pe un cadru conductor (numit lead frame), încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Oscilator de compensare termica, alcătuit dintr-un circuit imprimat, pe care sunt montate cel puțin un cristal piezo-electric și un condensator de reglare, încorporat într-o carcasa

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Oscilator pentru controlul tensiunii (VCO), cu excepția oscilatoarelor de compensare termică, alcătuit din elemente active și pasive fixate pe un circuit imprimat, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 70 90

Modul de vizualizare și comandă pentru telefoane mobile, compus din:

—	o priză de curent/interfață CAN (Controller area network),

—	un port USB (Universal Serial Bus) și porturi de intrare/ieșire audio și

—	un dispozitiv de selectare video pentru interfața dintre sistemele de operare ale telefoanelor inteligente și MOST (Media Orientated Systems Transport network),

utilizat la fabricarea vehiculelor de la capitolul 87 (1)

0 %

31.12.2015

ex 8543 90 00

Catod din otel inoxidabil sub formă unei placi cu o bară de suspensie, chiar cu benzi laterale din material plastic

0 %

31.12.2014

ex 8543 90 00

Ansamblu de produse încadrate la poziția 8541 sau 8542, montate pe un circuit imprimat, încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8543 90 00

Parte a unui aparat de electroliză, formată dintr-un panou din nichel echipat cu o plasă metalică din nichel, fixat cu nervuri din nichel, și un panou din titan echipat cu o plasă metalică din titan, fixat cu nervuri din titan, cele două panouri fiind fixate împreună spate în spate

0 %

31.12.2017

ex 8544 20 00

ex 8544 42 90

ex 8544 49 93

ex 8544 49 95

Cablu flexibil, izolat, din PET/PVC cu:

—	o tensiune de maxim 60 V,

—	o intensitate a curentului de maxim 1 A,

—	o rezistență termică de maxim 105 °C,

—	fire individuale cu o grosime de maxim 0,1 mm (± 0,01 mm) și cu o lățime de maxim 0,8 mm (± 0,03 mm),

—	distanță între conductori de maxim 0,5 mm și

—	un pas (distanța dintre axele conductorilor) de maxim 1,25 mm

0 %

31.12.2018

ex 8544 42 90

Cablu de date, cu o capacitate de transmisie de cel puțin 600 Mbiți/s, cu:

—	tensiune de 1,25 V (± 0.25V)

—	conectori prevăzuți la unul sau la ambele capete, dintre care cel puțin unul conține pini dispuși la o distanță de1 mm,

—	ecranaj exterior,

utilizat exclusiv la comunicarea între panourile LCD, PDP sau OLED și circuitele electronice de videoprocesare

0 %

31.12.2018

ex 8544 42 90

Conductor electric izolat PET cu:

—	10 sau 80 de fire individuale,

—	o lungime de minimum 50 mm, dar de maximum 800 mm,

—	conector(conectori) și/sau mufă(mufe) montată(montate) la un capăt sau la ambele capete,

utilizat la fabricarea produselor care se încadrează la pozițiile 8521 și 8528 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8545 19 00

Electrozi din carbon, destinați fabricării bateriilor de zinc-carbon (1)

0 %

31.12.2018

ex 8545 90 90

Hârtie din fibră de carbon de tipul celei utilizate pentru straturile de difuzie a gazului ale electrozilor celulelor de combustie

0 %

31.12.2015

ex 8547 10 00

Piesă izolată din ceramica, conținând în greutate peste 90 % oxid de aluminiu, metalizată, sub formă unui corp tubular, cu un diametru exterior de minimum 20 mm, dar de maximum 250 mm, destinată fabricării întrerupătoarelor de vid (1)

0 %

31.12.2018

ex 8548 10 29

Acumulatori electrici hibrizi litiu-ion sau nichel-metal, descărcați

0 %

31.12.2016

ex 8548 90 90

Unitate, compusă dintr-un rezonator, care funcționează într-o bandă cu frecvență de minimum 1,8 MHz, dar de maximum 40 MHz și dintr-un condensator, încorporată într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 8548 90 90

Receptor de imagine prin contact

0 %

31.12.2018

ex 8548 90 90

Unitate, alcătuită din două sau mai multe cipuri pentru diode emițătoare de lumină (electroluminiscente), care funcționează pentru lungimi de undă de minimum 440 nm, dar de maximum 660 nm, inserate într-un cadru de legături (numit lead frame), cu o deschidere circulară cu dimensiuni exterioare, fără legături, de maximum 12 mm × 12 mm

0 %

31.12.2018

ex 8548 90 90

Bloc optic, alcătuit cel puțin dintr-o diodă laser și o fotodiodă, care funcționează pentru lungimi de undă de minimum 635 nm, dar de maximum 815 nm

0 %

31.12.2018

ex 8548 90 90

Modul cu dispozitiv de afișaj cu cristale lichide (LCD), alcătuit în exclusivitate din una sau mai multe plăci din sticlă sau material plastic TFT, combinat cu un ecran tactil, cu sau fără o unitate de iluminare din spate (imagine luata cu camera spre lumina), cu sau fără alimentator pentru unitatea de iluminare din spate (retroproiector) și din unul sau mai multe circuite imprimate ce permit numai controlul electronic de adresare a pixelilor

0 %

31.12.2018

ex 8548 90 90

Filtre cu miez feromagnetic pentru eliminarea zgomotului de înaltă frecvență în circuitele electronice, folosite la fabricarea televizoarelor și a monitoarelor de la poziția 8528 (1)

0 %

31.12.2017

ex 8704 23 91

Șasiu de motor cu capacitate de autoaprindere de cel puțin 8 000 cm3, instalat într-o cabină cu 3, 4 sau 5 roți cu ampatament de cel puțin 480 cm, care nu este prevăzut cu angrenaje, destinat instalării pe vehicule cu o lățime de cel puțin 300 cm (1)

0 %

31.12.2017

ex 8708 30 91

Frână de staționare cu tambur:

—	funcționând în interiorul discului frânei de serviciu,

—	cu un diametru cuprins între minimum 170 mm și maximum 175 mm,

utilizată la fabricarea autovehiculelor (1)

0 %

31.12.2015

ex 8708 99 97

Capsule metalice destinate a fi încorporate într-un braț de echilibrare sau în rulmenți sferici pentru suspensiile automobilelor (1)

0 %

31.12.2016

ex 8803 30 00

Arbori prefabricați pentru rotoare de elicopter

—	cu secțiune transversală circulară

—	cu lungimea de 1 249,68 mm sau mai mult, dar maxim 1 496,06 mm

—	cu diametrul extern de 81,356 mm sau mai mult, dar maxim 82,2198 mm

—	cu ambele extremități reduse la un diametru extern de 63,8683 mm sau mai mult, dar maxim 66,802 mm

—	tratați termic în conformitate cu standardele MIL-H-6088, AMS 2770 sau AMS 2772

0 %

31.12.2016

ex 9001 10 90

Inversor de imagini, alcătuit dintr-un ansamblu de fibre optice

0 %

31.12.2018

ex 9001 10 90

Fibră optică din polimer cu:

—	miez din polimetilmetacrilat,

—	înveliș din polimer fluorurat,

—	un diametru de maximum 3,0 mm și

—	lungime de peste 150 m

de tipul celor folosite la fabricarea cablurilor de fibră din polimer

0 %

31.12.2016

ex 9001 20 00

Material constând dintr-un film polarizant, sub formă de rulou sau nu, prevăzut pe una sau pe ambele fețe cu un strat din material transparent, având sau nu un strat adeziv, acoperit pe una sau pe ambele fețe cu o peliculă antiaderentă

0 %

31.12.2017

ex 9001 20 00

ex 9001 90 00

Folii optice, reflectante, refractive sau prismatice, plăcuțe reflectorizante neimprimate, cu sau fără proprietăți de polarizare, tăiate special pentru

0 %

31.12.2018

ex 9001 90 00

Folie cu drum optic multiplu sub formă de rulouri, pe bază de poli(etilenă tereftalată) (PET):

—	cu o grosime cuprinsă între 100 μm și 240 μm,

—	având o transmitanță totală de cel puțin 55 % și cel mult 65 % determinată prin metoda standard JIS K7105 referitoare la ASTM D1003 și

—	opacitate de cel puțin 70 % dar cel mult 80 %, determinată prin metoda standard JIS K7105 referitoare la ASTM D1003

0 %

31.12.2014

ex 9001 90 00

Elementele optice nemontate fabricate din sticlă calcogenică turnată transparentă în domeniul infraroșu sau o combinație de sticlă calcogenică transparentă în domeniul infraroșu și un alt material pentru lentile

0 %

31.12.2017

ex 9001 90 00

Ecran de retroproiector, echipat cu o placa lenticulara din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 9001 90 00

Bară din granat (material granulat) de itriu- aluminiu (YAG) dopat cu neodim, lustruită pe ambele fețe

0 %

31.12.2018

ex 9001 90 00

Folii reflectorizante sau refractive sub formă de role

0 %

31.12.2018

ex 9001 90 00

Film optic cu minimum 5 structuri multistrat, incluzând un reflector posterior, un înveliș anterior și un filtru de contrast cu o acoperire de maximum 0,65 μm, utilizat la fabricarea ecranelor de proiecție (1)

0 %

31.12.2014

ex 9001 90 00

Peliculă de tereftalat de polietilenă cu o grosime totală de cel mult 300 μm, conformă cu standardul ASTM D2103, având pe o parte prisme de rașină acrilică cu un unghi de prismă de 90 ° și o distanță de prismă de 50 μm

0 %

31.12.2016

ex 9001 90 00

Filtru frontal compus din panouri din sticlă supuse unor procese de imprimare și de aplicare a unei pelicule speciale, utilizat la fabricarea modulelor de afișare cu plasmă (1)

0 %

31.12.2017

ex 9001 90 00

Panouri dispersie lumină din polimetil metacrilat,

—	tăiate sau nu,

—	imprimate sau nu,

pentru utilizarea la fabricarea unităților de retroiluminare pentru ecrane TV plate (1)

0 %

31.12.2015

ex 9002 11 00

Obiectiv cu o distanță focală de minimum 90 mm, dar de maximum 180 mm, alcătuit din 4 până la 8 lentile din sticlă sau din metacrilat, cu un diametru de minimum 120 mm, dar de maximum 180 mm, acoperite, cel puțin pe o față, cu un strat de fluorură de magneziu, destinat fabricării proiectoarelor video (1)

0 %

31.12.2018

ex 9002 11 00

Obiective

—	cu dimensiuni care nu depășesc 80 mm × 55 mm × 50 mm,

—	cu o rezoluție de cel puțin 160 linii/mm și

—	cu un factor de zoom de 18x,

de tipul celor utilizate pentru fabricarea de vizualizatoare sau de camere pentru transmiterea de imagini în direct

0 %

31.12.2017

ex 9002 11 00

Obiective

—	cu dimensiuni care nu depășesc 180 mm × 100 mm × 100 mm la o distanță focală maximă de peste 200 mm,

—	cu o rezoluție de cel puțin 130 linii/mm și

—	cu un factor de zoom de 18x

de tipul celor utilizate pentru fabricarea de vizualizatoare sau de camere pentru transmiterea de imagini în direct

0 %

31.12.2017

ex 9002 11 00

Obiective

—	cu dimensiuni care nu depășesc 125 mm × 65 mm × 65 mm,

—	cu o rezoluție de cel puțin 125 linii/mm și

—	cu un factor de zoom de 16x,

de tipul celor utilizate pentru fabricarea de vizualizatoare sau de camere pentru transmiterea de imagini în direct

0 %

31.12.2017

ex 9002 11 00

Obiectiv cu o distanță focală de minimum 25 mm, dar de maximum 150 mm, alcătuit din lentile din sticlă sau din material plastic, cu un diametru de minimum 60 mm, dar de maximum 190 mm

0 %

31.12.2018

ex 9002 11 00

Obiective

—	cu dimensiuni care nu depășesc 180 mm×100 mm×100 mm la o distanță focală maximă de peste 200 mm,

—	cu o valoare de cel puțin 7 steradieni mm2 și

—	cu un factor de zoom de 16x

de tipul celor utilizate pentru fabricarea de vizualizatoare sau de camere pentru transmiterea de imagini în direct

0 %

31.12.2017

ex 9002 20 00

Filtru, alcătuit dintr-o membrană polarizantă din material plastic, dintr-o placă de sticlă și dintr-o peliculă transparentă de protecție, montat pe un cadru metalic, destinat fabricării produselor de la codul 8528 (1)

0 %

31.12.2018

ex 9002 90 00

Lentile, montate, cu o distanță focală fixă de 3,8 mm (± 0,19 mm) sau 8 mm (± 0,4 mm), cu o deschizătură de aproximativ F2.0 și cu un diametru de maximum 33 mm, destinate fabricării camerelor de captare a imaginii prin transfer de sarcină (CCD) (1)

0 %

31.12.2018

ex 9002 90 00

Unitate optică, alcătuita dintr-unul sau din două rânduri de fibre optice din sticlă în formă de lentilă și cu un diametru de minimum 0,85 mm, dar de maximum 1,15 mm, introdusă între două plăci din material plastic

0 %

31.12.2018

ex 9002 90 00

Lentile montate fabricate din sticlă calcogenică transparentă în domeniul infraroșu sau o combinație de sticlă calcogenică transparentă în domeniul infraroșu și un alt material pentru lentile

0 %

31.12.2017

ex 9012 90 90

Filtre de energie care se montează pe coloana microscoapelor electronice

0 %

31.12.2016

ex 9013 20 00

Lasere de înaltă frecvență cu bioxid de carbon, având o putere de ieșire de cel puțin 12 W, însă nu mai mare de 200 W

0 %

31.12.2018

ex 9013 20 00

Ansamble de capete de laser utilizate în fabricarea aparatelor de măsură și control pentru dispozitive sau plăcuțe semiconductoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 9013 20 00

Lasere utilizate în fabricarea aparatelor de măsură și control pentru dispozitive sau plăcuțe semiconductoare (1)

0 %

31.12.2018

ex 9022 90 00

Panouri pentru aparate cu raze X (senzori cu panou plat cu raze X/ senzori cu raze X) constând dintr-o placă de sticlă cu o matrice din tranzistoare cu filme subțiri, acoperită cu un film din silicon amorf placat cu un strat scintilator din iodură de cesiu și cu un strat de protecție metalizat, având suprafața activă de 409,6 mm2 × 409,6 mm2 și mărimea pixelului de 200 μm2 × 200 μm2

0 %

31.12.2018

ex 9025 80 40

Senzor electronic de presiune barometrică cu semiconductoare, într-o carcasă, compus în principal

—	dintr-o asociere între unul sau mai multe circuite integrate monolitice speciale, produse pentru o anumită aplicație (ASIC) cu

—	unul sau mai mulți senzori microelectromecanici (MEMS) fabricați prin tehnologia semiconductorilor, cu componente mecanice dispuse în structuri tridimensionale pe materialul semiconductor

0 %

31.12.2018

ex 9027 10 90

Element senzorial pentru analizarea gazului sau fumului din automobile, alcătuit în special dintr-un element din ceramică-zirconiu, încorporat într-o carcasă metalică

0 %

31.12.2018

ex 9029 10 00

Dispozitiv pentru măsurarea vitezei de rotație a roților la autovehicule (Senzor cu semiconductori pentru viteza de rotație a roților) care constă din:

—	un circuit integrat monolitic într-o carcasă și

—	unul sau mai mulți condensatori SMD discreți, conectați în paralel la circuitul integrat

—	cu (sau fără) magneți permanenți integrați

pentru detectarea mișcării unui generator de impulsuri

0 %

31.12.2018

ex 9031 80 34

Aparat pentru măsurarea unghiului de rotație și a sensului de rotație la automobile, alcătuit cel puțin dintr-un senzor de viteză de deviație, sub forma unui cuarț microcristalin, chiar combinat cu unul sau mai mulți senzori, totul fiind încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 9031 80 38

Dispozitiv pentru măsurarea accelerației la automobile, alcătuit din unul sau mai multe elemente active și/sau pasive și din unul sau mai mulți senzori, totul fiind încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 9031 80 38

Accelerometru electronic semiconductor într-o carcasă, constând în principal:

—	dintr-o asociere între unul sau mai multe circuite integrate monolitice speciale, produse pentru o anumită aplicație (ASIC) și

—	unul sau mai mulți senzori microelectromecanici (MEMS) fabricați prin tehnologia semiconductorilor, cu componente mecanice dispuse în structuri tridimensionale pe materialul semiconductor

destinat să fie montat în produsele de la capitolele 84 - 90 și 94

0 %

31.12.2018

ex 9031 90 85

Ansamblu pentru senzor de aliniere cu laser, sub forma unui circuit imprimat compus din filtre optice și a unui captator de imagine prin transfer de sarcină (CCD) (CDD = dispozitiv electronic care face conversia imaginii optice în informație electronică), totul fiind încorporat într-o carcasă

0 %

31.12.2018

ex 9032 89 00

Senzor de șoc pentru pernele de aer de siguranță (airbag-uri) pentru automobile, alcătuit dintr-un contact care permite schimbarea unui curent de 12 A într-o tensiune de 30 V, cu o rezistență la contact tipic de 80 mOhm

0 %

31.12.2018

ex 9032 89 00

Comandă electronică pentru servodirecție electrică (controler EPS)

0 %

31.12.2018

ex 9032 89 00

Controler digital de supapă, pentru reglarea lichidelor și gazelor

0 %

31.12.2017

ex 9401 90 80

Discuri cu clichet de tipul celor utilizate la fabricarea scaunelor rabatabile pentru automobile

0 %

31.12.2015

ex 9401 90 80

Lonjeron cu o grosime de minimum 0,8 mm și maximum 3,0 mm, utilizat la fabricarea scaunelor de automobil cu spătar înclinabil (1)

0 %

31.12.2018

ex 9401 90 80

Elemente de ancorare din oțel pentru scaune de autovehicule prevăzute cu dispozitive de siguranță, cu o grosime de minimum 1 mm și maximum 2,5 mm, folosite la fabricarea scaunelor de automobil cu spătar înclinabil (1)

0 %

31.12.2018

ex 9401 90 80

Mânere din oțel pentru acționarea mecanismului de reglare a scaunelor de automobil, folosite la fabricarea scaunelor de automobil cu spătar înclinabil (1)

0 %

31.12.2018

ex 9405 40 35

Aparate de iluminat electric din materiale sintetice, conținând 3 tuburi fluorescente (RBG), cu un diametru de 3,0 mm (± 0,2 mm) și cu o lungime de minimum 420 mm (± 1 mm), dar de maximum 600 mm (± 1 mm), destinate fabricării produselor încadrate la poziția 8528 (1)

0 %

31.12.2018

ex 9405 40 39

Modul pentru iluminare ambiantă, cu o lungime de 300 mm sau mai mult (maximum) 600 mm, care constă dintr-un dispozitiv de iluminat compus dintr-o serie de 3 până la 9 diode specifice emițătoare de lumină roșie, verde și albastră, integrate într-un cip montat pe o placă de circuit imprimat, cu lumina cuplată la partea din față și/sau din spate a unui televizor cu ecran plat (1)

0 %

31.12.2018

ex 9405 40 39

Dispozitiv electric pentru iluminat, din silicon alb, constând în principal dintr-un:

—	modul matrice din leduri cu dimensiunea de 38,6 mm×20,6 mm(± 0,1 mm), dotat cu 128 de cipuri pentru leduri roșii și verzi, precum și

—	o placă flexibilă cu circuite imprimate, dotată cu un termistor cu coeficient negativ de temperatură

0 %

31.12.2018

ex 9405 40 39

Componente LED, echipate cu diode electroluminiscente, care includ

—	o carcasă din plastic

—	unul sau mai multe cipuri cu diode electroluminiscente fie cipuri fabricate utilizând tehnologia cu peliculă subțire, fie așa-numitele cipuri emițătoare din safir

—	opțional, unul sau mai multe cipuri semiconductoare cu funcție de protecție electrică

—	utilizate pentru fabricarea corpurilor de iluminat pentru uz general (1)

0 %

31.12.2018

ex 9405 40 99

Componente LED, echipate cu diode electroluminiscente, care includ

—	o carcasă din material ceramic sau material pentru circuite integrate

—	unul sau mai multe cipuri cu diode electroluminiscente fie cipuri fabricate utilizând tehnologia cu peliculă subțire, fie așa-numitele cipuri emițătoare din safir

—	opțional, unul sau mai multe cipuri semiconductoare cu funcție de protecție electrică

—	utilizate pentru fabricarea corpurilor de iluminat pentru uz general (1)

0 %

31.12.2018

ex 9503 00 75

ex 9503 00 95

Machete teleferic din plastic, cu sau fără motor, pentru tipărire (1)

0 %

31.12.2015

ex 9608 91 00

Penițe nefibroase din material plastic pentru marcatoare, cu canal interior

0 %

31.12.2018

ex 9608 91 00

Penițe nefibroase din material plastic pentru marcatoare, fără canal interior

0 %

31.12.2018

ex 9612 10 10

Panglici (riboane) din material plastic, cu segmente de culori diferite, unde substanțele colorante pătrund prin încălzire într-un suport (așa-numita sublimație a substanțelor colorante)

0 %

31.12.2018

(1) Suspendarea taxei face obiectul articolelor 291 - 300 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (JO L 253 11.10.1993, p. 1).

(2) Cu toate acestea, măsura nu este permisă în cazul în care prelucrarea este efectuată de întreprinderi de comerț cu amănuntul sau care desfășoară activități de catering.

(3) Se aplică taxa specifică.

(4) Se stabilește, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 308d din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, supravegherea importurilor de mărfuri care fac obiectul acestei suspendări tarifare.

(5) Numărul CUS (Customs Union and Statistics Number) se atribuie fiecărei intrări (produs) din ECICS.ECICS (Inventarul vamal european al substanțelor chimice) este un instrument informatic gestionat de Comisia Europeană, Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală. Informații suplimentare se găsesc la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/databases/ecics/index_en.htm

ANEXA II

Cod NC	TARIC	Unitate suplimentară
ex 6909 19 00	15	Număr de bucăți (p/st)
ex 7020 00 10	10	p/st
ex 7616 99 90	77	p/st
ex 6909 19 00	80	p/st
ex 7006 00 90	70	p/st
ex 7009 91 00	10	p/st
7011 20 00		p/st
ex 7320 90 10	91	p/st
ex 7325 99 10	20	p/st
ex 7604 21 00	10	p/st
ex 7604 29 90	30	p/st
ex 7613 00 00	20	p/st
ex 7616 99 90	15	p/st
ex 7616 99 90	70	p/st
ex 8482 80 00	10	p/st
ex 8803 30 00	40	p/st
ex 7616 99 90	75	p/st
ex 8108 90 90	20	p/st
ex 9003 90 00	10	p/st
ex 8207 30 10	10	p/st
ex 8301 60 00	10	p/st
ex 8413 91 00	20	p/st
ex 8419 90 85	20	p/st
ex 8438 90 00	10	p/st
ex 8468 90 00	10	p/st
ex 8476 90 00	10	p/st
ex 8479 90 80	87	p/st
ex 8481 90 00	20	p/st
ex 8503 00 99	45	p/st
ex 8515 90 00	20	p/st
ex 8531 90 85	20	p/st
ex 8536 90 85	96	p/st
ex 8543 90 00	50	p/st
ex 8708 91 99	10	p/st
ex 8708 99 97	30	p/st
ex 9031 90 85	30	p/st
ex 8309 90 90	10	p/st
ex 8405 90 00	10	p/st
ex 8409 91 00	10	p/st
ex 8409 99 00	20	p/st
ex 8409 99 00	10	p/st
ex 8479 90 80	85	p/st
ex 8411 99 00	30	p/st
ex 8414 90 00	20	p/st
ex 8414 90 00	30	p/st
ex 8414 90 00	40	p/st
ex 8415 90 00	20	p/st
ex 8418 99 10	50	p/st
ex 8418 99 10	60	p/st
ex 8421 99 00	91	p/st
ex 8421 99 00	93	p/st
ex 8422 30 00	10	p/st
ex 8479 89 97	30	p/st
ex 8431 20 00	30	p/st
ex 8439 99 00	10	p/st
ex 8467 99 00	10	p/st
ex 8536 50 11	35	p/st
ex 8477 80 99	10	p/st
ex 8479 89 97	40	p/st
ex 8479 89 97	50	p/st
ex 8479 90 80	80	p/st
ex 8481 30 91	91	p/st
ex 8481 80 59	10	p/st
ex 8481 80 69	60	p/st
ex 8481 80 79	20	p/st
ex 8481 80 99	50	p/st
ex 8481 80 99	60	p/st
ex 8483 30 38	30	p/st
ex 8483 40 29	50	p/st
ex 8483 40 51	20	p/st
ex 8483 40 59	20	p/st
ex 8483 40 90	80	p/st
ex 8503 00 91	31	p/st
ex 8503 00 99	32	p/st
ex 8503 00 99	31	p/st
ex 8503 00 99	33	p/st
ex 8503 00 99	34	p/st
ex 8503 00 99	35	p/st
ex 8503 00 99	40	p/st
ex 8504 40 82	40	p/st
ex 8504 40 82	50	p/st
ex 8504 40 90	20	p/st
ex 8504 40 90	30	p/st
ex 8504 40 90	40	p/st
ex 8504 50 95	20	p/st
ex 8504 50 95	40	p/st
ex 8504 50 95	50	p/st
ex 8504 90 11	10	p/st
ex 8505 11 00	31	p/st
ex 8505 11 00	33	p/st
ex 8505 11 00	35	p/st
ex 8505 11 00	50	p/st
ex 8505 20 00	30	p/st
ex 8505 90 20	91	p/st
ex 8507 90 80	70	p/st
ex 8508 70 00	10	p/st
ex 8508 70 00	96	p/st
ex 8516 90 00	60	p/st
ex 8516 90 00	70	p/st
ex 8518 30 95	20	p/st
ex 8518 90 00	91	p/st
ex 8522 90 49	50	p/st
ex 8522 90 49	60	p/st
ex 8529 90 65	25	p/st
ex 8522 90 49	65	p/st
ex 8529 90 65	40	p/st
ex 8522 90 49	70	p/st
ex 8522 90 80	15	p/st
ex 8522 90 80	30	p/st
ex 8529 90 92	30	p/st
ex 8522 90 80	65	p/st
ex 8522 90 80	70	p/st
ex 8522 90 80	75	p/st
ex 8522 90 80	80	p/st
ex 8522 90 80	81	p/st
ex 8522 90 80	83	p/st
ex 8522 90 80	84	p/st
ex 8522 90 80	85	p/st
ex 8522 90 80	96	p/st
ex 8522 90 80	97	p/st
ex 8529 90 65	50	p/st
ex 8529 10 80	20	p/st
ex 8529 10 80	50	p/st
ex 8529 10 80	60	p/st
ex 8529 90 65	30	p/st
ex 8548 90 90	44	p/st
ex 8529 90 65	45	p/st
ex 8529 90 65	55	p/st
ex 8529 90 65	60	p/st
ex 8529 90 65	65	p/st
ex 8529 90 65	70	p/st
ex 8529 90 65	75	p/st
ex 8529 90 92	25	p/st
ex 8529 90 92	32	p/st
ex 8529 90 92	40	p/st
ex 8529 90 92	41	p/st
ex 8529 90 92	42	p/st
ex 8529 90 92	43	p/st
ex 8529 90 92	44	p/st
ex 8529 90 92	45	p/st
ex 8529 90 92	47	p/st
ex 8529 90 92	48	p/st
ex 8529 90 92	49	p/st
ex 8536 69 90	83	p/st
ex 8529 90 92	50	p/st
ex 8529 90 92	70	p/st
ex 8531 80 95	40	p/st
ex 8535 90 00	20	p/st
ex 8535 90 00	30	p/st
ex 8536 50 80	83	p/st
ex 8536 30 30	11	p/st
ex 8536 49 00	91	p/st
ex 8536 50 11	31	p/st
ex 8536 50 11	32	p/st
ex 8536 50 19	91	p/st
ex 8536 50 19	93	p/st
ex 8536 50 80	97	p/st
ex 8536 50 80	81	p/st
ex 8536 50 80	82	p/st
ex 8536 50 80	93	p/st
ex 8536 50 80	98	p/st
ex 8536 69 90	51	p/st
ex 8536 69 90	81	p/st
ex 8536 69 90	82	p/st
ex 8536 69 90	84	p/st
ex 8536 69 90	85	p/st
ex 8536 69 90	86	p/st
ex 8536 69 90	87	p/st
ex 8536 69 90	88	p/st
ex 8536 70 00	10	p/st
ex 8536 70 00	20	p/st
ex 8536 90 85	92	p/st
ex 8536 90 85	94	p/st
ex 8544 49 93	10	p/st
ex 8536 90 85	97	p/st
ex 8537 10 91	30	p/st
ex 8537 10 99	92	p/st
ex 8537 10 99	93	p/st
ex 8537 10 99	94	p/st
ex 8543 70 90	20	p/st
ex 8537 10 99	97	p/st
ex 8538 90 99	92	p/st
ex 8543 70 90	30	p/st
ex 8543 70 90	35	p/st
ex 8543 70 90	40	p/st
ex 8543 70 90	45	p/st
ex 8543 70 90	55	p/st
ex 8543 70 90	60	p/st
ex 8543 70 90	65	p/st
ex 8543 70 90	80	p/st
ex 8543 70 90	85	p/st
ex 8543 70 90	95	p/st
ex 8543 90 00	20	p/st
ex 8543 90 00	30	p/st
ex 8543 90 00	40	p/st
ex 8544 42 90	10	p/st
ex 8545 19 00	20	p/st
ex 8547 10 00	10	p/st
ex 8548 90 90	41	p/st
ex 8548 90 90	43	p/st
ex 8548 90 90	47	p/st
ex 8548 90 90	48	p/st
ex 8548 90 90	49	p/st
ex 8548 90 90	50	p/st
ex 8708 30 91	10	p/st
ex 8708 99 97	20	p/st
ex 8803 30 00	50	p/st
ex 9001 90 00	75	p/st
ex 9002 90 00	20	p/st
ex 9002 90 00	30	p/st
ex 9002 90 00	40	p/st
ex 9012 90 90	10	p/st
ex 9013 20 00	10	p/st
ex 9013 20 00	20	p/st
ex 9013 20 00	30	p/st
ex 9022 90 00	10	p/st
ex 9031 80 34	30	p/st
ex 9031 80 38	10	p/st
ex 9031 90 85	20	p/st
ex 9032 89 00	20	p/st
ex 9032 89 00	30	p/st
ex 9032 89 00	40	p/st
ex 9401 90 80	10	p/st
ex 9405 40 35	10	p/st
ex 9405 40 39	10	p/st
ex 9405 40 39	20	p/st
ex 9503 00 75	10	p/st
ex 9503 00 95	10	p/st
ex 3919 90 00	36	Metru pătrat (m2)
ex 3919 90 00	44	m2
ex 3920 49 10	95	m2
ex 3921 90 60	95	m2
ex 5603 11 10	10	m2
ex 5603 11 10	20	m2
ex 5603 11 90	10	m2
ex 5603 11 90	20	m2
ex 5603 12 10	10	m2
ex 5603 12 90	10	m2
ex 5603 12 90	50	m2
ex 5603 12 90	60	m2
ex 5603 12 90	70	m2
ex 5603 13 10	10	m2
ex 5603 13 10	20	m2
ex 5603 13 90	60	m2
ex 5603 13 90	70	m2
ex 5603 14 10	10	m2
ex 5603 91 10	10	m2
ex 5603 91 90	10	m2
ex 5603 92 10	10	m2
ex 5603 92 90	10	m2
ex 5603 92 90	40	m2
ex 5603 92 90	80	m2
ex 5603 93 90	10	m2
ex 5603 93 90	50	m2
ex 3824 90 97	90	Metru cub (m3)
ex 3901 10 90	20	m3
ex 3901 20 90	10	m3
ex 3902 10 00	50	m3
ex 3903 11 00	10	m3
ex 3903 90 90	10	m3
ex 3907 40 00	50	m3
ex 3907 40 00	60	m3
ex 3907 60 80	40	m3
ex 3920 20 80	95	m3
ex 5402 49 00	70	Metru (m)
ex 3215 19 00	20	Litru (l)

		ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2013.354.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 354

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 56 28 decembrie 2013

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului	22
	*	Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului Drepturi, egalitate și cetățenie pentru perioada 2014-2020 ( 1 )	62
	*	Regulamentul (UE) nr. 1382/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului Justiție pentru perioada 2014-2020 ( 1 )	73
	*	Regulamentul (UE) nr. 1383/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 99/2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 ( 2 )	84
	*	Regulamentul (UE) nr. 1384/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferințe comerciale autonome pentru Republica Moldova	85
	*	Regulamentul (UE) nr. 1385/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009, (UE) nr. 1379/2013, (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, ca urmare a schimbării statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană	86
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2013/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice și de abrogare a Directivei 94/25/CE ( 1 )	90
	*	Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (Regulamentul IMI) ( 1 )	132
		DECIZII
	*	Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 O viață bună, în limitele planetei noastre ( 1 )	171

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul (UE) nr. 1387/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole și industriale și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1344/2011	201
*	Regulamentul (UE) nr. 1388/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind deschiderea și modul de gestionare a unor contingente tarifare autonome ale Uniunii pentru anumite produse agricole și industriale și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 7/2010	319

Codul NC		Denumirea produselor
(a)	0301	Pești vii
	0302	Pește proaspăt sau refrigerat, cu excepția fileului de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304
	0303	Pești congelați, cu excepția fileurilor de pește și a cărnii de pește de la poziția 0304
	0304	Fileuri de pește și carne de pește (chiar tocată), proaspete, refrigerate sau congelate
(b)	0305	Pește, uscat, sărat sau în saramură; pește afumat, chiar fiert, înainte sau în timpul afumării; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de pește, proprii alimentației umane
(c)	0306	Crustacee, chiar decorticate, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; crustacee nedecorticate, fierte în apă sau în aburi, refrigerate sau nu, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de crustacee, proprii alimentației umane
(c)	0307	Moluște, chiar separate de cochilie, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele și moluștele, vii, proaspete, refrigerate, congelate, uscate, sărate sau în saramură; făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete de nevertebrate acvatice, altele decât crustaceele, proprii alimentației umane
(d)		Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte menționate la capitolul 1 sau 3, improprii alimentației umane:
		Altele:
		Produse din pește sau din crustacee, din moluște sau din alte nevertebrate acvatice; animale moarte menționate la capitolul 3:
	0511 91 10	Deșeuri de pește
	0511 91 90	Altele
(e)	1212 20 00	Alge
(f)		Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:
	1504 10	Uleiuri din ficat de pește și fracțiunile acestora
	1504 20	Grăsimi și uleiuri de pește și fracțiunile lor, altele decât uleiurile din ficat de pește
(g)	1603 00	Extracte și sucuri de carne, de pești sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice
(h)	1604	Preparate și conserve din pește; caviar și înlocuitorii acestuia preparați din icre de pește
(i)	1605	Crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate
(j)		Paste alimentare, fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau nu, sau altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lasagna, gnochi, ravioli, canneloni; cușcuș, preparat sau nu
	1902 20	Paste alimentare umplute (chiar fierte sau altfel preparate):
	1902 20 10	Care conțin pești, crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice în proporție de peste 20 % din greutate
(k)		Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne sau organe, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice, improprii pentru alimentația umană; jumări:
(k)	2301 20 00	Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete, din pește sau crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice
(l)		Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor
	2309 90	Altele:
	ex 2309 90 10	Emulsie de pește

Cod NC	Descrierea produselor
0302 22 00	Cambula (Pleuronectes platessa)
ex 0302 29 90	Limandă (Limanda limanda)
0302 29 10	Calcan mic (Lepidorhombus spp.)
ex 0302 29 90	Cambula (Platichthys flesus)
0302 31 10 și 0302 31 90	Ton alb (Thunnus alalunga)
ex 0302 40	Hering din specia Clupea harengus
0302 50 10	Cod din specia Gadus morhua
0302 61 10	Sardine din specia Sardina pilchardus
ex 0302 61 80	Șprot (sprattus sprattus)
0302 62 00	Eglefin (haddock) (Melanogramnus aeglefinus)
0302 63 00	Cod negru (Pollachius virens)
ex 0302 64	Macrou din speciile Scomber scombrus și Scomber japonicus
0302 65 20 și 0302 65 50	Câine de mare (Squalus acanthias și Scyliorhinus spp.)
0302 69 31 și 0302 69 33	Sebastă (pești roșii) (Sebastes spp.)
0302 69 41	Merlan (Merlangius merlangus)
0302 69 45	Mihalț-de-mare (Molva spp.)
0302 69 55	Hamsie (anșoa) (Engraulis spp.)
ex 0302 69 68	Merluciu din specia Merluccius merluccius
0302 69 81	Pești pediculați (Lophius spp.)
ex 0302 69 99	Corifenă (Coryphaena hippurus)
ex 0307 41 10	Sepie (Sepia officinalis și Rossia macrosoma)
ex 0306 23 10 ex 0306 23 31 ex 0306 23 39	Creveți din specia Crangon crangon și creveți nordici (Pandalus borealis)
0302 23 00	Calcan (Solea spp.)
0306 24 30	Crab comestibil (Cancer pagurus)
0306 29 30	Homar norvegian (Nephrops norvegicus)
0303 31 10	Halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides)
0303 78 11 0303 78 12 0303 78 13 0303 78 19 și 0304 29 55 0304 29 56 0304 29 58	Merluciu din genul Merlucius
0303 79 71	Dorade de mare (Dentex dentex și Pagellus spp.)
0303 61 00 0304 21 00 0304 91 00	Pește-spadă (Xiphias gladius)
0306 13 40 0306 13 50 ex 0306 13 80	Creveți din familia Penaeidae
0307 49 18 0307 49 01	Sepii din speciile Sepia officinalis, Rossia macrosoma și Sepiola rondeletti
0307 49 31 0307 49 33 0307 49 35 și 0307 49 38	Calmar (Loligo spp.)
0307 49 51	Calmar (Ommastrephes sagittatus)
0307 59 10	Caracatiță (Octopus spp.)
0307 99 11	Illex spp.
0303 41 10	Ton alb (Thunnus alalunga)
0302 32 10 0303 42 12 0303 42 18 0303 42 42 0303 42 48	Ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares)
0302 33 10 0303 43 10	Pești săritori sau bonită cu abdomenul vărgat (Katsuwomus pelamis)
0303 45 10	Ton roșu (Thunnus thynnus)
0302 39 10 0302 69 21 0303 49 30 0303 79 20	Alte specii din genurile Thunnus și Euthynnus
ex 0302 29 90	Limandră (Microstomus kitt)
0302 35 10 și 0302 35 90	Ton roșu (Thunnus thynnus)
ex 0302 69 51	Polac (Pollachius pollachius)
0302 69 75	Pești din specia Brama (Brama spp.)
ex 0302 69 82	Merlani albaștri (Micromesistius poutassou sau Gadus poutassou)
ex 0302 69 99	Trisopterus luscus și cod mediteranean (Trisopterus minutus)
ex 0302 69 99	Hupa (Boops boops)
ex 0302 69 99	Picarel (Spicara smaris)
ex 0302 69 99	Țipar de mare (Conger conger)
ex 0302 69 99	Rândunică-de-mare (Trigla spp.)
ex 0302 69 91 ex 0302 69 99	Stavrid negru (Trachurus spp.)
ex 0302 69 99	Chefal (Mugil spp.)
ex 0302 69 99 și ex 0304 19 99	Raja spp.
ex 0302 69 99	Pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo)
ex 0307 21 00	Scoica Saint-Jacques (Pecten maximus)
ex 0307 91 00	Melc-de-mare (Buccinum undatum)
ex 0302 69 99	Barbun sau barbun vărgat (Mullus barbatus, Mullus surmuletus)
ex 0302 69 99	Cantar (Spondyliosoma cantharus)


	(1) Text cu relevanță pentru SEE
	(2) Text cu relevanță pentru SEE și Elveția

Informații obligatorii privind categoria de unelte de pescuit	Informații mai detaliate privind uneltele și codurile corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei (1) și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (2)
Năvoade	Năvoade de plajă	SB
	Năvoade cu ancoră	SDN
	Năvoade scoțiene	SSC
	Năvoade cu tractare dublă	SPR
Traule	Traul lateral	TBB
	Traul de fund cu panouri	OTB
	Traule de fund cu tractare dublă	PTB
	Traule pelagice cu panouri	OTM
	Traule pelagice cu tractare dublă	PTM
	Traule îngemănate cu panouri	OTT
Setci și plase similare	Setci ancorate (fixate)	GNS
	Setci (în derivă)	GND
	Setci de încercuire	GNC
	Setci cu sirec	GTR
	Setci simple și setci cu sirec combinate	GTN
Setci înconjurătoare și năvoade elevatoare	Plase-pungă	PS
	Năvoade lampara	LA
	Năvoade elevatoare manevrate de navă	LNB
	Năvoade elevatoare staționare acționate de pe țărm	LNS
Cârlige și undițe	Undițe și lansete (manevrate manual)	LHP
	Undițe și lansete (mecanizate)	LHM
	Paragate de fund	LLS
	Paragate flotante	LLD
	Undițe tractate	LTL
Drage	Drage remorcate de navă	DRB
	Drage manuale utilizate la bordul unei nave	DRH
	Drage mecanizate care includ drage de aspirație	HMD
Vârșe și capcane	Vârșe (capcane)	FPO

Regulamentul (CE) nr. 104/2000	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolele 1-5
Articolele 2 și 3	Articolele 33 și 34
Articolul 4	Articolele 35-39
Articolul 5 alineatul (1)	Articolele 6, 7, 8,
Articolul 5 alineatele (2), (3) și (4) și articolul 6	Articolele 14, 18–21
Articolul 7	Articolele 22 și 24-27
Articolul 8	—
Articolele 9-12	Articolele 28, 29
Articolul 13	Articolele 11, 12, 13, 16, 18, 20 și 21
Articolul 14	Articolul 41 alineatul (2)
Articolul 15	Articolul 23
Articolul 16	Articolele 24-27
Articolele 17- 27	Articolele 30, 31 și 32
Articolul 33	—
Articolul 34	Articolele 20 alineatul (2), 21 și 32
Articolul 35	—
Articolul 36	—
Articolul 37	Articolul 43
Articolele 38 și 39	Articolul 43
Articolul 40	—
Articolul 41	Articolul 48
Articolul 42	Articolele 44, 45 și 46
Articolul 43	Articolul 49
—	Articolul 40
—	Articolul 41 alineatul (1)
—	Articolul 42

Grupuri de obiective specifice	Cota din pachetul financiar (in %)
Grupul 1	57 %

	Obiective specifice	Cota din pachetul financiar (în %)
(a)	facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală	30 %
(b)	sprijinirea și promovarea formării judiciare, inclusiv a formării lingvistice privind terminologia juridică, pentru a favoriza o cultură juridică și judiciară comună	35 %
(c)	facilitarea accesului efectiv al tuturor la justiție, inclusiv promovarea și sprijinirea drepturilor victimelor infracțiunilor, respectând totodată dreptul la apărare	30 %
(d)	sprijinirea inițiativelor în domeniul politicii privind drogurile, în ceea ce privește aspectele referitoare la cooperarea judiciară și prevenirea criminalității care au o strânsă legătură cu obiectivul general al programului, în măsura în care nu intră sub incidența instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă sau a programului „Sănătate pentru creștere economică”.	5 %.