ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2013.347.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 347

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 56
20 decembrie 2013


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE

25

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE ( 1 )

33

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii Erasmus +: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE ( 1 )

50

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1289/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

74

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 ( 1 )

81

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE ( 1 )

104

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1292/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 294/2008 de înființare a Institutului European de Inovare și Tehnologie ( 1 )

174

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 ( 1 )

185

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE

209

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului Europa creativă (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE ( 1 )

221

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și de abrogare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială ( 1 )

238

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1297/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave cu privire la stabilitatea lor financiară, la normele privind dezangajarea pentru anumite state membre și la normele privind plata soldului final

253

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1298/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește alocarea financiară din Fondul social european pentru anumite state membre

256

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

259

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006

281

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

289

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări

303

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

320

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

470

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului

487

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului

549

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului

608

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului

671

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014 – 2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006

855

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește resursele și repartizarea acestora pentru anul 2014 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește aplicarea acestora în anul 2014

865

 

*

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 - 2020

884

 

 

DECIZII

 

*

Decizia nr. 1312/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT): contribuția EIT la o Europă mai inovatoare ( 1 )

892

 

*

Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii ( 1 )

924

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul Consiliului (Euratom) nr. 1314/2013 din 16 decembrie 2013 privind Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice (2014-2018) de completare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020

948

 

 

DECIZII

 

 

2013/743/UE

 

*

Decizia Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE and 2006/975/CE ( 1 )

965

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

REGULAMENTE

20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1


REGULAMENTUL (UE) NR. 1285/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS. Fiecare dintre cele două infrastructuri este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2)

Programul Galileo urmărește punerea în funcțiune și exploatarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii.

(3)

Programul EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit existente (denumite în continuare „GNSS”), precum și a semnalelor recepționate de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira.

(4)

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru programele Galileo și EGNOS.

(5)

Deoarece programele Galileo și EGNOS se află într-un stadiu avansat de dezvoltare implicând sisteme în etapă de exploatare, este necesar un instrument juridic specific, care să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța și securitatea, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare, precum și să promoveze utilizarea sistemelor.

(6)

Sistemele sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la o gamă largă de activități sociale și economice, inclusiv la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7)

Programele Galileo și EGNOS constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – atribuirea celui mai important rol competitivității și viabilității”. Acestea sunt menționate, de asemenea, în comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”. Programele respective, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(8)

Un mare număr de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de aceste sisteme în diferite domenii cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor. Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit aduce avantaje enorme economiei, societății și mediului înconjurător. Aceste avantaje socio-economice sunt defalcate în trei categorii principale: avantaje directe ce decurg din creșterea pieței spațiale, avantaje directe ce decurg din creșterea pieței din aval pentru aplicații și servicii bazate pe GNSS și avantaje indirecte ce decurg din apariția unor noi aplicații în alte sectoare, sau a unor transferuri de tehnologie către acestea, conducând la noi oportunități de piață în alte sectoare, creșteri ale productivității pe ansamblul sectorului și avantaje publice generate de reducerea poluării sau de niveluri îmbunătățite de siguranță și securitate.

(9)

Prin urmare, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sisteme. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sisteme, asigurându-se, totodată, menținerea încrederii populației în programele Galileo și EGNOS. Instrumentul adecvat de finanțare a activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea aplicațiilor bazate pe GNSS este Orizont 2020 - Programul-cadru pentru cercetare și inovare (denumit în continuare „Orizont 2020”) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Totuși, o parte foarte specifică din amonte a activităților de cercetare și dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu prezentul regulament, în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Cu toate acestea, o asemenea finanțare nu ar trebui, să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor.

(10)

Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și să ducă la pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, ar trebui să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, dezvoltarea, desfășurarea și exploatarea infrastructurilor create în cadrul programelor Galileo și EGNOS în concordanță cu practicile standard.

(11)

Programul Galileo cuprinde o etapă de definire care a fost finalizată, o etapă de dezvoltare și de validare până în 2013, o etapă de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o etapă de exploatare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020. Primii patru sateliți operaționali au fost construiți și lansați în etapa de dezvoltare și validare, întreaga constelație de sateliți ar trebui finalizată în etapa de desfășurare, iar completarea ar trebui să aibă loc în etapa de exploatare. Infrastructura terestră aferentă ar trebui dezvoltată și utilizată în mod corespunzător.

(12)

Programul EGNOS se află în etapa de exploatare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011. În limita constrângerilor tehnice și financiare și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de sistemul EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Totuși, o astfel de extindere la alte regiuni ale lumii nu ar trebui finanțată din creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului (3) și nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii la toate teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

(13)

Conceptul inițial al serviciului privind siguranța vieții al Galileo, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a fost modificat pentru a se asigura interoperabilitatea cu alte GNSS, pentru a se răspunde în mod eficace necesităților utilizatorilor serviciului privind siguranța vieții și pentru a se reduce complexitatea, riscurile și costurile infrastructurii necesare.

(14)

Pentru a maximiza utilizarea serviciului privind siguranța vieții al EGNOS, acesta ar trebui să fie oferit fără taxe de utilizare directe. De asemenea, Serviciul public reglementat al Galileo (PRS) ar trebui oferit în mod gratuit următorilor participanți la PRS, în sensul Deciziei nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5): statele membre, Consiliul, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) și agențiile Uniunii autorizate în mod corespunzător. Absența costurilor nu ar trebui înțeleasă ca aducând atingere prevederilor privind costul funcționării unei autorități PRS competente, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 1104/2011/UE.

(15)

În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice.

(16)

Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor Galileo și EGNOS, este necesar să se prevadă că Uniunea deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor respective. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispozițiile referitoare la proprietatea activelor necorporale stabilite prin prezentul regulament nu reglementează drepturile necorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale relevante. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat necesar pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția părților terțe sau să dispună de acestea. În special, Uniunea ar trebui să poată transfera către părți terțe proprietatea sau poate concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile desfășurate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Pentru a facilita preluarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programele Galileo și EGNOS și aparținând Uniunii, inclusiv pe plan economic și social.

(17)

Activele create sau dezvoltate în afara programelor Galileo și EGNOS nu sunt afectate de dispozițiile privind proprietatea stabilite în prezentul regulament. Totuși, aceste active ar putea, ocazional, să fie relevante pentru desfășurarea programelor. Pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii în afara programelor Galileo și EGNOS, Comisia ar trebui să încurajeze țările terțe să îi atragă atenția asupra activelor necorporale pertinente și, în cazul în care acestea ar fi avantajoase pentru programe, ar trebui să negocieze termeni cu privire la utilizarea corespunzătoare a acestora.

(18)

Etapele de desfășurare și exploatare a programului Galileo și etapa de exploatare a programului EGNOS ar trebui să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor Galileo și EGNOS fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare legate de potențialele obiective specifice ale statelor membre în cauză. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(19)

Pentru a garanta continuitatea și stabilitatea programelor Galileo și EGNOS și ținând seama de dimensiunea europeană a acestora și de valoarea lor adăugată europeană intrinsecă, este nevoie de finanțare suficientă și consecventă în cadrul perioadelor de planificare financiară. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării etapei de desfășurare a programului Galileo, precum și a etapelor de exploatare ale programelor Galileo și EGNOS.

(20)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 alocă maximum 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programele Galileo și EGNOS în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Pentru claritate și pentru a facilita controlarea costurilor, această sumă totală ar trebui defalcată pe categorii diferite. Cu toate acestea, în interesul flexibilității și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programelor, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta. Programul activităților ar trebui să cuprindă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile serviciilor capabile să ofere o astfel de protecție ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor Galileo și EGNOS în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei maxime menționată mai sus și fixată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. O astfel de contribuție ar trebui utilizată numai pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor Galileo și EGNOS, un pachet financiar care constituie valoarea de referință principală, în sensul punctului 17 al Acordului interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară (7) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(21)

Ar trebui să fie specificate în prezentul regulament activitățile pentru care urmează să fie acordate credite bugetare ale Uniunii programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale etapei de exploatare a programului respectiv, precum și pentru activitățile legate de exploatarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS, în special sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare ale elementelor fundamentale, precum chipset-urile și receptoare bazate pe Galileo, inclusiv, după caz, module de software pentru monitorizarea poziționării și integrității. Aceste elemente constituie interfața dintre serviciile oferite de infrastructuri și aplicațiile din aval și facilitează dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Dezvoltarea lor acționează ca un catalizator pentru maximizarea avantajelor socio-economice deoarece facilitează introducerea pe piață a serviciilor oferite. Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a costurilor.

(22)

Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de exploatare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014 – 2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii, având în vedere activitatea serviciilor sau faptul că sistemele sunt în proprietatea Uniunii, în special pentru cazurile de funcționare defectuoasă a sistemelor. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(23)

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate pentru Orizont 2020, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor Galileo și EGNOS, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Comisia ar trebui să asigure transparența și claritatea în ce privește diferitele surse de finanțare pentru diferite aspecte ale programelor.

(24)

Ar trebui, de asemenea, ca veniturile generate de sisteme, provenite, în special din serviciile comerciale furnizate de sistemul instituit în cadrul programului Galileo, să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea parțială a investițiilor realizate în prealabil de aceasta, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(25)

Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor Galileo și EGNOS în trecut, ar trebui intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri și/sau întârzieri suplimentare, astfel cum a fost solicitat de Parlamentul European prin Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare (8) și prin concluziile Consiliului din 31 martie 2011 și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(26)

Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS necesită, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a responsabilităților și sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană (ESA), iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(27)

Dat fiind că Comisia reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor Galileo și EGNOS și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor respective și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și să garanteze o distribuție clară a responsabilităților și sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și ESA. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, sarcini specifice. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(28)

Având în vedere importanța pentru programele Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre a sistemelor și impactul acesteia asupra securității acestora, stabilirea situării acestei infrastructuri ar trebui să fie una dintre sarcinile specifice atribuite Comisiei. Desfășurarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să continue să urmeze un proces deschis și transparent. Stabilirea situării unei astfel de infrastructuri ar trebui să se efectueze ținând seama de limitările geografice și tehnice asociate cu distribuirea geografică optimă a acestei infrastructuri terestre și prezența posibilă a unor instalații și echipamente existente adecvate sarcinilor relevante, precum și asigurând conformitatea cu nevoile de securitate ale fiecărei stații terestre și cu cerințele naționale în materie de securitate ale fiecărui stat membru.

(29)

Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și al executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor și de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă. De asemenea, ar trebui să contribuie la promovarea și comercializarea sistemelor, inclusiv prin stabilirea unor legături cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai serviciilor furnizate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, și ar trebui să strângă informații cu privire la cerințele și evoluțiile de pe piața radionavigației prin satelit. În plus, este necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, în special sarcinile legate de etapele de exploatare a sistemelor, inclusiv gestionarea operațională a programelor, promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit și promovarea dezvoltării elementelor fundamentale legate de programe. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, respectivele acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

Transferul responsabilității pentru sarcinile legate de gestionarea operațională și exploatarea programelor Galileo și EGNOS către Agenția GNSS European ar trebui să fie treptat și condiționat de finalizarea cu succes a unei examinări adecvate a transferului, precum și de disponibilitatea Agenției GNSS European de a prelua aceste sarcini pentru a asigura continuitatea programelor respective. Pentru EGNOS, acest transfer ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2014; pentru Galileo, se așteaptă ca acesta să aibă loc în 2016.

(30)

Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo, Uniunea ar trebui să încheie un acord de delegare cu ASE în care să stabilească sarcinile acesteia în etapa respectivă. În calitate de reprezentant al Uniunii, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia acest acord de delegare în termen de șase luni de la data aplicării prezentului Regulament. Pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care ESA ar fi o agenție a Uniunii.

(31)

Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui să încheie acorduri de lucru cu ESA, în care să stabilească sarcinile acesteia din urmă în dezvoltarea generațiilor viitoare de sisteme și în furnizarea de sprijin tehnic în raport cu generația actuală de sisteme. Acordurile respective ar trebui să fie conforme Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Ele nu ar trebui să includă rolul ESA în ceea ce privește activitățile referitoare la cercetare și la dezvoltarea tehnologică, și la etapele timpurii ale evoluției, precum și activitățile de cercetare referitoare la infrastructurile create în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Astfel de activități ar trebui finanțate în afara bugetului alocat programelor, de exemplu, prin fonduri alocate pentru Orizont 2020.

(32)

Responsabilitatea derulării programelor Galileo și EGNOS include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului (10), care trebuie să fie revizuită pentru a reflecta adaptarea la evoluția programelor Galileo și EGNOS, la guvernanța acestora și la modificările Tratatului privind Uniunea Europeană și ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene rezultate din Tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(33)

În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu experții relevanți din statele membre în domeniul securității în ce privește chestiunile legate de securitate.

(34)

Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11). Comisia ar trebui să asigure că SEAE este pe deplin asociat activităților sale în punerea în aplicare a sarcinilor referitoare la securitate în domeniul relațiilor externe. În acest scop, ar trebui să se acorde SEAE tot sprijinul tehnic necesar.

(35)

Pentru a asigura circularea în condiții de securitate a informațiilor, în cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament, reglementările de securitate pertinente ar trebui să ofere un grad de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent celui asigurat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia Comisiei 2001/844/CE, CECO, Euratom (12) și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE a Consiliului (13). Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate UE referitoare la programele Galileo și EGNOS. Reglementările în materie de securitate ale ESA și Decizia din 15 iunie 2011 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (14) ar trebui considerate ca fiind echivalente cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2013/488/UE.

(36)

Prezentul regulament nu aduce atingere normelor existente și viitoare privind accesul la documente adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui înțeles ca impunând o obligație statelor membre de a ignora cerințele lor constituționale în ceea ce privește accesul la documente.

(37)

Pentru alocarea fondurilor Uniunii atribuite programelor Galileo și EGNOS, cu un plafon total pe care Comisia nu ar trebui să îl depășească, ar trebui să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contracte pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă relevantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(38)

Întrucât programele Galileo și EGNOS vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor respective ar trebui să respecte normele Uniunii privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri de poziție dominantă sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de radionavigația prin satelit în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Riscul executării deficitare a contractului sau al neexecutării ar trebui diminuat pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionărilor și a furnizării de servicii.

În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(39)

Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului său operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, oricând acest lucru este adecvat, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire cel mai avantajos din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.

(40)

Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele Galileo și EGNOS, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(41)

Este necesar să fie observat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS sau a serviciilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre înființate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, precum și cu alte organisme și autorități de reglementare internaționale pentru a asigura că spectrul radio necesar sistemului instituit în cadrul programului Galileo este disponibil și protejat pentru a permite dezvoltarea și punerea în aplicare integrale ale aplicațiilor bazate pe acest sistem, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(42)

Având în vedere caracterul global al sistemelor, este esențial ca Uniunea să încheie acorduri cu țările terțe și cu organizațiile internaționale în cadrul programelor Galileo și EGNOS, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a trata anumite chestiuni legate de securitate și taxe, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor Galileo și EGNOS. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul SEAE, al ESA și al Agenției GNSS European.

(43)

Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Alte entități implicate în guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(44)

Uniunea are la bază respectarea drepturilor fundamentale și în special a articolului 7 și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care sunt recunoscute în mod clar dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul programelor Galileo și EGNOS ar trebui să fie asigurată.

(45)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni de ordin administrativ și financiar în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(46)

Este necesar, de asemenea, să se asigure ca Parlamentul European și Consiliul sunt informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, în special cu privire la gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo publicată împreună cu prezentul regulament.

(47)

Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS.

(48)

Pentru a garanta securitatea sistemelor și a funcționării acestora, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește obiectivele de înalt nivel necesare asigurării securității sistemelor și a funcționării acestora. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(49)

Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(50)

Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programelor Galileo și EGNOS, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”) instituit pentru a oferi asistență Comisiei. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului sub rezerva restricțiilor în materie de securitate, în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai ESA, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(51)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume punerea în aplicare și exploatarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(52)

Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului (17) și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006. Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui, prin urmare, să fie abrogat.

(53)

Ținând cont de necesitatea evaluării programelor Galileo și EGNOS, de numărul modificărilor care trebuie efectuate în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 și din motive de claritate și securitate juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

Articolul 2

Sistemele și programele europene de radionavigație prin satelit

(1)   Programele europene de radionavigație prin satelit, Galileo și EGNOS, acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, exploatarea, reînnoirea și îmbunătățirea sistemelor europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității și interoperabilității acestora.

Aceste programe vizează, de asemenea, să maximizeze beneficiile socio-economice ale sistemelor europene de radionavigație prin satelit, îndeosebi prin promovarea utilizării sistemelor și încurajarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe aceste sisteme.

(2)   Sistemul constituit în cadrul programului Galileo este un sistem civil aflat sub control civil și o infrastructură globală de radionavigație prin satelit (GNSS) autonomă care cuprinde o constelație de sateliți și o rețea globală de stații terestre.

(3)   Sistemul EGNOS este o infrastructură bazată pe un sistem regional de radionavigație prin satelit care monitorizează și corectează semnalele deschise emise de sistemele globale de radionavigație prin satelit existente, precum și semnalele de la serviciul deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Acesta cuprinde stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geostaționari.

(4)   Obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul creat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor funcții:

(a)

oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

(b)

contribuția, prin intermediul semnalelor serviciului deschis Galileo și/sau în cooperare cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, la serviciile de monitorizare a integrității destinate utilizatorilor aplicațiilor privind siguranța vieții în conformitate cu standardele internaționale;

(c)

oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(d)

oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate. Chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie;

(e)

contribuția la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

(5)   Obiectivele specifice ale programului EGNOS sunt asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul EGNOS pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor funcții:

(a)

oferirea unui serviciu deschis (OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului EGNOS;

(b)

oferirea unui „serviciu de diseminare de informații cu caracter comercial”, și anume „EGNOS Data Access Service” (EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul său deschis;

(c)

oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde în special cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate sau de semnale „în cadrul și în afara limitelor de toleranță” în sisteme îmbunătățite de sistemul EGNOS în zona de acoperire.

Ca prioritate, funcțiile respective sunt furnizate, cât mai curând posibil, pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.

În limita constrângerilor tehnice și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a sistemului EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe asociate la programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Costul unei asemenea extinderi, incluzând costurile de exploatare, nu sunt suportate de resursele prevăzute la articolul 9. O astfel de extindere nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii geografice a sistemului EGNOS la ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 3

Etapele programului Galileo

Programul Galileo cuprinde următoarele etape:

(a)

o etapă de definire în cursul căreia a fost proiectată structura sistemului și au fost determinate componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001;

(b)

o etapă de dezvoltare și de validare, programată să fie finalizată până la 31 decembrie 2013, care cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită;

(c)

o etapă de desfășurare care trebuie să se încheie până la 31 decembrie 2020 și care cuprinde:

(i)

construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor spațiale, în special a sateliților necesari pentru realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2 alineatul (4), a sateliților de rezervă necesari, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(ii)

construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor terestre, în special a infrastructurilor necesare pentru controlul sateliților și prelucrarea datelor de radionavigație prin satelit și a centrelor de servicii și a altor centre terestre, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(iii)

pregătirile pentru etapa de exploatare, inclusiv activitățile pregătitoare referitoare la furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(d)

o etapă de exploatare care cuprinde:

(i)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(ii)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special centrele de servicii și alte centre, rețele și site-uri terestre, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(iii)

dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(iv)

operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(v)

furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(vi)

cooperarea cu alte GNSS; precum și

(vii)

toate celelalte activități necesare dezvoltării sistemului și asigurării bunei derulări a programului.

Etapa de exploatare începe progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii pentru serviciul deschis, serviciul de căutare și salvare și serviciul public reglementat. Aceste prime servicii sunt îmbunătățite progresiv și celelalte funcții specificate în cadrul obiectivelor specifice menționate la articolul 2 alineatul (4) sunt puse în aplicare treptat, cu obiectul atingerii unei capacități operaționale depline până la 31 decembrie 2020.

Articolul 4

Etapa de exploatare a sistemului EGNOS

Etapa de exploatare a sistemului EGNOS cuprinde, în principal:

(a)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(b)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, site-uri și instalații de asistență, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(c)

dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(d)

operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(e)

furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(f)

totalitatea elementelor care asigură fiabilitatea sistemului și a operării acestuia;

(g)

activități de coordonare legate de îndeplinirea obiectivelor specifice în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf.

Articolul 5

Compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor

(1)   Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic.

(2)   Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile cu alte sisteme de radionavigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, dacă astfel de cerințe de comparabilitate și interoperabilitate sunt prevăzute într-un acord internațional încheiat în temeiul articolului 29.

Articolul 6

Proprietatea

Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale sau necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor Galileo și EGNOS. În acest scop, se încheie acorduri cu părți terțe, dacă este cazul, cu privire la drepturile de proprietate existente.

Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor menționate la prezentul articol; în special, Comisia gestionează drepturile de proprietate intelectuală legate de programele Galileo și EGNOS în cel mai eficient mod posibil, ținând seama de necesitatea de a proteja și de a valorifica drepturile de proprietate intelectuală ale Uniunii, de interesele tuturor părților interesate, precum și de necesitatea de a asigura dezvoltarea armonioasă a piețelor și a noilor tehnologii. În acest sens, Comisia se asigură că contractele încheiate în cadrul programelor Galileo și EGNOS includ posibilitatea de a transfera sau concesiona către părți terțe drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile derulate în cadrul programelor respective.

CAPITOLUL II

CONTRIBUȚIE ȘI MECANISME BUGETARE

Articolul 7

Activități

(1)   Creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu prezentul regulament, se acordă în scopul de a finanța activități legate de:

(a)

finalizarea etapei de desfășurare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (c);

(b)

etapa de exploatare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (d);

(c)

etapa de exploatare a programului EGNOS menționate la articolul 4;

(d)

gestionarea și monitorizarea programelor Galileo și EGNOS.

(2)   Creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS se acordă, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), și pentru finanțarea activităților legate de cercetare și de dezvoltarea elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile sau receptoarele bazate pe Galileo.

(3)   Aceste credite bugetare ale Uniunii alocate programelor Galileo și EGNOS acoperă, de asemenea, cheltuielile Comisiei referitoare la activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare necesare pentru administrarea programelor și pentru realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5). Aceste cheltuieli pot acoperi în special:

(a)

studiile și reuniunile experților;

(b)

activitățile de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici relevante ale Uniunii;

(c)

rețelele de tehnologie a informațiilor („IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații;

(d)

orice altă formă de asistență tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea programelor.

(4)   Costurile programelor Galileo și EGNOS și ale diferitelor etape ale programelor respective sunt clar identificate. Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 36 (denumit în continuare „comitetul”) cu privire la alocarea fondurilor Uniunii, inclusiv rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, precum și cu privire la utilizarea fondurilor respective.

Articolul 8

Finanțarea programelor Galileo și EGNOS

(1)   În conformitate cu articolul 9, Uniunea finanțează activitățile legate de programele Galileo și EGNOS menționate la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3), în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2, fără a aduce atingere unei eventuale contribuții din alte surse de finanțare, inclusiv din sursele menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.

(2)   Statele membre pot solicita să furnizeze finanțare suplimentară pentru programele Galileo și EGNOS, pentru a acoperi elemente suplimentare în cazuri specifice, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu creeze vreo sarcină financiară sau tehnică sau eventuale întârzieri în ceea ce privește programul în cauză. Pe baza unei solicitări din partea unui stat membru, Comisia decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3), dacă cele două condiții precedente au fost îndeplinite. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programelor Galileo și EGNOS.

(3)   Finanțarea suplimentară a programelor Galileo și EGNOS poate fi asigurată, de asemenea, de țări terțe și organizații internaționale. Acordurile internaționale menționate la articolul 29 stabilesc condițiile și modalitățile participării acestora.

(4)   Finanțarea suplimentară menționată la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 9

Resurse

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a activităților prevăzute la articolul 7 alineatele (1), (2) și (3) și pentru acoperirea riscurilor asociate cu aceste activități este de 7 071,73 milioane EUR în prețuri curente pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Creditele alocate anual sunt autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în limitele cadrului financiar multianual.

Suma menționată la primul paragraf este defalcată pe următoarele categorii de cheltuieli în prețuri curente:

(a)

pentru activitățile menționate la litera (a) de la articolul 7 alineatul (1), 1 930 milioane EUR;

(b)

pentru activitățile menționate la litera (b) de la articolul 7 alineatul (1), 3 000 milioane EUR;

(c)

pentru activitățile menționate la litera (c) de la articolul 7 alineatul (1), 1 580 milioane EUR;

(d)

pentru activitățile menționate la litera (d) de la articolul 7 alineatul (1), precum și la articolul 7 alineatul (2), 561,73 milioane EUR.

(2)   Fără a aduce atingere sumelor alocate dezvoltării de aplicații bazate pe sistemele din cadrul Orizont 2020, creditele bugetare alocate programelor Galileo și EGNOS, inclusiv veniturile alocate, finanțează activitățile menționate la articolul 7 alineatul (2) până la un nivel maxim de 100 de milioane EUR în prețuri constante.

(3)   Comisia poate realoca fonduri dintr-o categorie de cheltuieli, astfel cum se prevede la alineatul (1) al treilea paragraf literele (a)-(d), unei alte categorii, până la un prag de 10 % din suma menționată la alineatul (1) primul paragraf. În cazul în care realocarea ajunge la o sumă totală mai mare de 10 % din suma menționată la alineatul (1) primul paragraf, Comisia consultă comitetul în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2).

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli.

(4)   Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor aplicabile ale prezentului regulament și ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(5)   Angajamentele bugetare privind programele Galileo și EGNOS se efectuează în tranșe anuale.

(6)   Comisia gestionează resursele financiare menționate la alineatul (1) într-un mod transparent și rentabil. Comisia transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a cheltuielilor.

Articolul 10

Venituri generate de programele Galileo și EGNOS

(1)   Veniturile generate de exploatarea sistemelor sunt colectate de Uniune, vărsate la bugetul Uniunii și alocate programelor Galileo și EGNOS, în special obiectivelor menționate la articolul 2 alineatul (1). Dacă veniturile se dovedesc a fi mai ridicate decât cele necesare pentru finanțarea etapelor de exploatare a programelor, orice adaptare a principiului alocării acestor venituri este supusă aprobării de către Parlamentul European și Consiliu pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

(2)   Un mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(3)   Dobânzile generate de prefinanțările plătite entităților responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect sunt alocate activităților care fac obiectul acordului de delegare sau al contractului încheiat între Comisie și entitatea în cauză. Conform principiului bunei gestiuni financiare, entitățile responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect deschid conturi care permit identificarea fondurilor și a dobânzilor aferente.

CAPITOLUL III

GUVERNANȚA PUBLICĂ A PROGRAMELOR GALILEO ȘI EGNOS

Articolul 11

Principii de guvernanță a programelor Galileo și EGNOS

Guvernanța publică a programelor Galileo și EGNOS se bazează pe principiile următoare:

(a)

repartizarea strictă a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și ESA, sub responsabilitatea generală a Comisiei;

(b)

cooperarea sinceră între entitățile menționate la litera (a) și statele membre;

(c)

controlul ferm al programelor, inclusiv pentru respectarea strictă a costurilor și a termenelor de către toate entitățile implicate, în cadrul domeniilor lor de competență, în ceea ce privește obiectivele programelor Galileo și EGNOS;

(d)

optimizarea și raționalizarea utilizării structurilor existente, în vederea prevenirii unor eventuale duplicări în ceea ce privește expertiza tehnică;

(e)

utilizarea de sisteme și tehnici de gestionare a proiectelor bazate pe cele mai bune practici pentru a supraveghea punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS, în lumina cerințelor specifice și cu sprijinul experților din domeniu.

Articolul 12

Rolul Comisei

(1)   Comisia are responsabilitatea generală pentru programele Galileo și EGNOS. Aceasta gestionează fondurile care sunt alocate în temeiul prezentului regulament și supraveghează punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul programelor, în special în ceea ce privește costurile, termenele și performanța.

(2)   În afară de responsabilitatea generală menționată la alineatul (1) și de sarcinile specifice menționate în prezentul regulament, Comisia:

(a)

asigură o distribuție clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în programele Galileo și EGNOS și încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor de delegare, Agenției GNSS European și ESA sarcinile menționate la articolul 14 alineatul (2) și, respectiv, articolul 15;

(b)

asigură punerea în aplicare la timp a programelor Galileo și EGNOS în limitele resurselor alocate programelor și în conformitate cu obiectivele menționate la articolul 2.

În acest scop, instituie și pun în aplicare instrumentele corespunzătoare și măsurile structurale necesare pentru identificarea, controlul, atenuarea și monitorizarea riscurilor asociate programelor;

(c)

gestionează, în numele Uniunii și în domeniul său de competență, relațiile cu țările terțe și organizațiile internaționale;

(d)

furnizează statelor membre și Parlamentului European, la timp, toate informațiile relevante referitoare la programele Galileo și EGNOS, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de exploatare anuale ale fiecărui element semnificativ al infrastructurii Galileo, veniturile, calendarul și performanța, precum și o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor menționate la litera (e) de la articolul 11;

(e)

evaluează posibilitățile de promovare și de asigurare a utilizării sistemelor europene de radionavigație prin satelit în cadrul diferitelor sectoare economice, inclusiv analizând modalitățile de fructificare a beneficiilor generate de sisteme.

(3)   Pentru buna derulare a etapelor de desfășurare și exploatare ale programului Galileo și a etapei de exploatare a programului EGNOS menționate la articolele 3 și, respectiv, 4, Comisia stabilește, atunci când este necesar, măsurile care se impun pentru:

(a)

gestionarea și reducerea riscurilor inerente desfășurării programelor Galileo și EGNOS;

(b)

definirea etapelor de decizie determinante pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a programelor;

(c)

poziționarea infrastructurii terestre a sistemelor în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea funcționării acesteia;

(d)

determinarea specificațiilor tehnice și operaționale necesare pentru îndeplinirea funcțiilor menționate la literele (b) și (c) de la articolul 2 alineatul (4) și pentru punerea în aplicare a evoluțiilor sistemelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

Articolul 13

Securitatea sistemelor și a operării lor

(1)   Comisia asigură securitatea programelor Galileo și EGNOS, inclusiv securitatea sistemelor și a operării lor. În acest scop, Comisia:

(a)

ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări în toate programele a cerințelor și standardelor în materie de securitate;

(b)

asigură că efectul global al acestor cerințe și standarde va susține desfășurarea cu succes a programelor, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul;

(c)

stabilește mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate;

(d)

ține seama de cerințele și standardele în materie de securitate care sunt în vigoare pentru a nu scădea nivelul general de securitate și a nu afecta funcționarea sistemelor existente bazate pe respectivele standarde și cerințe.

(2)   Fără a aduce atingere articolelor 14 și 16 din prezentul regulament și articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 35, care precizează obiectivele de nivel înalt necesare pentru asigurarea securității programelor Galileo și EGNOS menționate la alineatul (1).

(3)   Comisia stabilește specificațiile tehnice și alte măsuri necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor de nivel înalt menționate la alineatul (2). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

(4)   SEAE asistă în continuare Comisia, în exercitarea funcțiilor sale din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2010/427/UE.

Articolul 14

Rolul Agenției GNSS European

(1)   În conformitate cu orientările formulate de Comisie, Agenția GNSS European:

(a)

asigură, în ceea ce privește securitatea programelor Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere articolelor 13 și 16:

(i)

prin biroul său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 912/2010; în acest scop, inițiază și urmărește punerea în aplicare a procedurilor de securitate și efectuează audituri ale securității sistemului;

(ii)

operarea Centrului de monitorizare a securității Galileo, astfel cum este menționat la articolul 6 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 912/2010, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament, precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC;

(b)

îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 5 din Decizia nr. 1104/2011/UE și asistă Comisia în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din decizia respectivă;

(c)

contribuie, în contextul etapei de desfășurare și al etapei de exploatare a programului Galileo și al etapei de exploatare a programului EGNOS, la promovarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), inclusiv prin efectuarea analizelor de piață necesare, în special prin intermediul raportului de piață elaborat anual de Agenția GNSS European privind piața aplicațiilor și serviciilor, prin stabilirea de contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai sistemelor în vederea colectării de informații cu privire la nevoile lor, prin urmărirea evoluțiilor piețelor de radionavigație prin satelit din aval, precum și prin elaborarea unui plan de acțiune pentru preluarea de către comunitatea utilizatorilor a serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), care să cuprindă în special acțiuni relevante legate de standardizare și acreditare.

(2)   Agenția GNSS European execută, de asemenea, alte sarcini legate de punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS, inclusiv sarcini de gestionare a programelor, și răspunde pentru ele. Aceste sarcini îi sunt încredințate de Comisie prin intermediul unui acord de delegare adoptat pe baza unei decizii de delegare, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, și includ:

(a)

activitățile operaționale, inclusiv legate de gestionarea infrastructurii sistemelor, întreținerea și îmbunătățirea continuă, operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor și furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5);

(b)

activitățile de dezvoltare și de desfășurare privind evoluția și viitoarele generații de sisteme, precum și contribuția la definirea evoluțiilor serviciilor, inclusiv activitățile referitoare la achiziții;

(c)

promovarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe sisteme, precum și sensibilizarea cu privire la aceste aplicații și servicii, inclusiv identificarea, conectarea și coordonarea rețelei de centre europene de excelență specializate în aplicații și servicii GNSS, utilizarea competențelor din sectorul public și cel privat, precum și evaluarea măsurilor legate de o astfel de promovare și sensibilizare;

(d)

promovarea dezvoltării elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele bazate pe Galileo.

(3)   Acordul de delegare menționat la alineatul (2) conferă Agenției GNSS European un nivel corespunzător de autonomie și autoritate, cu o referință specială la autoritatea contractantă, în cadrul articolului 58 alineatul (1) litera (c) și al articolului 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În plus, respectivul acord stabilește condițiile generale pentru gestionarea fondurilor încredințate Agenției GNSS European și, mai ales, acțiunile care vor fi puse în aplicare, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul executării necorespunzătoare a contractelor din punctul de vedere al costurilor, calendarului și al performanței, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de monitorizare și control prevăd, în special, un sistem de anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și la calendar și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute, acțiuni corective care să asigure realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

(4)   Agenția GNSS European stabilește cu ESA acorduri de lucru care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor respective în temeiul prezentului regulament pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) în legătură cu asemenea acorduri de lucru încheiate de Agenția GNSS European și cu eventualele modificări aduse acestora. Dacă este cazul, Agenția GNSS European poate lua în considerare și posibilitatea de a recurge la alte entități din sectorul public sau privat.

(5)   În afară de sarcinile menționate la alineatele (1) și (2) și în cadrul domeniului de aplicare al misiunii care i-a fost încredințată, Agenția GNSS European asistă Comisia contribuind cu competențele sale tehnice și furnizând toate informațiile necesare executării sarcinilor în temeiul prezentului regulament, inclusiv cele necesare pentru evaluarea posibilității de a promova și a asigura utilizarea sistemelor menționate la litera (e) de la articolul 12 alineatul (2).

(6)   Comitetul este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordurile de delegare care urmează a fi încheiate de Uniune, reprezentată de Comisie, și Agenția GNSS European.

(7)   Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror cereri de ofertă sau contracte care urmează a fi încheiate cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

Articolul 15

Rolul Agenției Spațiale Europene

(1)   Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo menționată la articolul 3 litera (c), Comisia încheie fără întârziere un acord de delegare cu ESA, care detaliază sarcinile acesteia din urmă, în special în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și achizițiile sistemului. Acordul de delegare cu ESA se încheie pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Acordul de delegare stabilește, în măsura necesară pentru executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA și, în special, acțiunile pe care trebuie să le pună în aplicare în ceea ce privește proiectarea și achizițiile sistemului, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul punerii în aplicare necorespunzătoare a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și performanța, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de monitorizare și control prevăd, în special, un sistem de anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și termene și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute pentru acțiuni corective care să garanteze realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

(2)   Comitetul este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 36 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordul de delegare care urmează a fi încheiat de Uniune, reprezentată de Comisie, și ESA.

(3)   Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării cererilor de ofertă și a contractelor care urmează a fi încheiate de ESA cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

(4)   Pentru etapa de exploatare a programelor Galileo și EGNOS menționată la articolul 3 litera (d) și la articolul 4, acordurile de lucru dintre Agenția GNSS European și ESA menționate la articolul 14 alineatul (4) abordează rolul ESA pe parcursul etapei respective și cooperarea sa cu Agenția GNSS European, în special în ceea ce privește:

(a)

conceperea, proiectarea, monitorizarea, achizițiile și validarea în cadrul dezvoltării viitoarelor generații de sisteme;

(b)

asistența tehnică în cadrul operării și întreținerii generației de sisteme existente.

Acordurile respective respectă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și măsurile stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 12 alineatul (3).

(5)   Fără a aduce atingere acordului de delegare și acordurilor de lucru menționate la alineatele (1) și, respectiv, (4), Comisia poate solicita ESA expertiza tehnică și informațiile necesare executării sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND SECURITATEA UNIUNII SAU A STATELOR SALE MEMBRE

Articolul 16

Acțiune comună

În toate cazurile în care exploatarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC.

Articolul 17

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)

fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE;

(b)

statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)

persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la programele Galileo și EGNOS numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)

fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale UE, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

CAPITOLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de exploatare a programului galileo și în etapa de exploatare a programului egnos

Articolul 18

Principii generale

Fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru a proteja interesele fundamentale în materie de securitate a Uniunii sau de securitate publică sau pentru a asigura conformitatea cu cerințele Uniunii privind controlul exporturilor, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 se aplică în cadrul etapelor de desfășurare și de exploatare a programului Galileo și al etapei de exploatare a programului EGNOS. În plus, se aplică de asemenea etapelor de desfășurare și de exploatare a programului Galileo și etapei de exploatare a programului EGNOS următoarele principii generale: concurența deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații pertinente care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți.

Articolul 19

Obiective specifice

Pe parcursul procedurii de achiziții, sunt vizate următoarele obiective de către autoritățile contractante în cadrul cererilor de ofertă:

(a)

promovarea în întreaga Uniune a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil din partea tuturor operatorilor economici, în special a celor care au intrat recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv prin încurajarea recurgerii la subcontractarea de către ofertanți;

(b)

evitarea posibilelor abuzuri de poziție dominantă și a dependenței de furnizori unici;

(c)

utilizarea investițiilor publice anterioare și a experienței acumulate, precum și a experienței și competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire, de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor Galileo și EGNOS, asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura competitivă de licitație;

(d)

urmărirea unei surse multiple de aprovizionare, oricând acest lucru este adecvat pentru asigurarea unui control general mai bun asupra programelor Galileo și EGNOS, a costurilor și a calendarelor acestora;

(e)

luarea în considerare, oricând acest lucru este adecvat, a costului total legat de durata de viață utilă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul licitației.

SECȚIUNEA 2

Dispoziții speciale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de exploatare a programului galileo și în etapa de exploatare a programului egnos

Articolul 20

Stabilirea unor condiții echitabile de concurență

Autoritatea contractantă adoptă măsurile corespunzătoare pentru stabilirea unor condiții echitabile de concurență atunci când participarea prealabilă a unei societăți la activități legate de cele care fac obiectul cererii de ofertă:

(a)

poate aduce acestei întreprinderi beneficii considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și, prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării principiului egalității de tratament sau

(b)

afectează condițiile normale de concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii sau executării contractelor.

Aceste măsuri nu aduc atingere concurenței loiale, egalității de tratament sau confidențialității informațiilor colectate cu privire la întreprinderi, relațiile comerciale și structura de costuri a acestora. În acest context, măsurile țin seama de natura și termenii contractului preconizat.

Articolul 21

Securitatea informațiilor

În cazul în care este vorba despre contracte care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate, autoritatea contractantă precizează în documentația de achiziție măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

Articolul 22

Fiabilitatea aprovizionării

Autoritatea contractantă specifică în documentația de achiziție cerințele sale referitoare la fiabilitatea aprovizionărilor sau a furnizării de servicii pentru executarea contractului.

Articolul 23

Contracte cu tranșe condiționate

(1)   Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

(2)   Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, aprovizionărilor sau serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate din punctul de vedere al bugetului sau al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Aceasta definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a lucrărilor, prestațiilor și serviciilor din fiecare tranșă.

(3)   Prestațiile din tranșa fermă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru prestațiile din fiecare tranșă condiționată, având în vedere prestațiile din toate tranșele anterioare.

(4)   Executarea fiecărei tranșe condiționate se supune deciziei autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract. Atunci când o tranșă condiționată este consolidată cu întârziere sau nu este consolidată, contractantul poate beneficia, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile pe care le stabilește, de o compensație de așteptare sau de o compensație de reziliere.

(5)   Atunci când, în cazul unei anumite tranșe, autoritatea contractantă constată că lucrările, prestațiile sau serviciile convenite pentru tranșa respectivă nu au fost realizate, aceasta poate solicita daune și poate rezilia contractul, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile stabilite în cuprinsul său.

Articolul 24

Contracte cu costuri suplimentare

(1)   Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare, în limita unui plafon tarifar, în condițiile prevăzute la alineatul (2).

Prețul care urmează a fi achitat pentru astfel de contracte este constituit din rambursarea tuturor cheltuielilor efective suportate de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile pentru forța de muncă, materiale, consumabile, utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului. La aceste cheltuieli se adaugă, fie o sumă forfetară care acoperă cheltuielile generale și beneficiul, fie o sumă care acoperă cheltuielile generale și un stimulent bazat pe atingerea obiectivelor legate de rezultate și calendarul de realizare.

(2)   Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare atunci când nu se poate stabili în mod obiectiv un preț ferm exact și dacă se poate dovedi în mod rezonabil că un astfel de preț ferm ar fi anormal de ridicat, având în vedere incertitudinile inerente realizării contractului pentru că:

(a)

contractul vizează elemente foarte complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare, implică riscuri tehnice importante; sau

(b)

din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

(3)   Plafonul tarifar al unui contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare este prețul maxim plătibil. Acesta nu poate fi depășit decât în cazuri excepționale motivate corespunzător și cu acordul prealabil al autorității contractante.

(4)   Documentația contractelor plătite integral sau parțial cu costuri suplimentare precizează:

(a)

natura contractului, și anume dacă este vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în limita unui plafon tarifar;

(b)

pentru un contract plătit parțial cu costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor suplimentare;

(c)

cuantumul plafonului tarifar;

(d)

criteriile de atribuire, care trebuie să permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat, a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a costurilor respective și a beneficiilor menționate în ofertă;

(e)

tipul de majorare menționată la alineatul (1) care urmează să se aplice cheltuielilor;

(f)

normele și procedurile de stabilire a eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5);

(g)

normele contabile pe care trebuie să le respecte ofertanții;

(h)

în cazul unui contract plătit parțial cu costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț ferm și definitiv, parametrii acestei transformări.

(5)   Cheltuielile efectuate de contractant în cursul executării unui contract cu costuri suplimentare total sau parțial sunt eligibile doar dacă:

(a)

sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot fi considerate ca fiind eligibile până la valoarea totală de cumpărare a acestora;

(b)

sunt menționate în bugetul estimativ eventual revizuit prin actele adiționale la contractul inițial;

(c)

sunt necesare pentru executarea contractului;

(d)

rezultă din executarea contractului și sunt direct imputabile acesteia;

(e)

pot fi identificate și verificate, sunt înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și în contract;

(f)

respectă dreptul fiscal și social aplicabil;

(g)

nu sunt exceptate de la termenii contractului;

(h)

sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Contractantul este responsabil pentru contabilizarea costurilor, păstrarea unei bune evidențe contabile sau a oricărui alt document necesar pentru a dovedi faptul că cheltuielile a căror rambursare o solicită sunt efectuate și sunt în conformitate cu principiile definite la prezentul articol. Cheltuielile pe care contractantul nu le poate justifica sunt considerate neeligibile, iar rambursarea acestora este refuzată.

(6)   Autoritatea contractantă îndeplinește următoarele sarcini pentru a asigura buna execuție a contractelor cu costuri suplimentare:

(a)

stabilește cel mai realist plafon tarifar, permițând în același timp o flexibilitate necesară integrării riscurilor sale tehnice;

(b)

transformă un contract plătit parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului, se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv. În acest scop, stabilește parametrii de conversie pentru trecerea de la un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm și definitiv;

(c)

pune în aplicare măsuri de urmărire și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare a costurilor;

(d)

stabilește principiile, instrumentele și procedurile adecvate pentru executarea contractului, în special pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul executării contractului și pentru introducerea de acte adiționale la contract;

(e)

verifică dacă contractantul și subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute în contract și obligația de a furniza documentele contabile care trebuie să aibă forță probantă;

(f)

asigură în permanență, în cursul executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și procedurilor menționate la litera (d).

Articolul 25

Acte adiționale

Autoritatea contractantă și contractanții pot modifica contractul printr-un act adițional sub rezerva ca modificarea să îndeplinească următoarele condiții:

(a)

să nu schimbe obiectul contractului;

(b)

să nu perturbe echilibrul economic al contractului;

(c)

să nu introducă condiții care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta decât cea reținută inițial.

Articolul 26

Subcontractarea

(1)   Autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură competitivă de licitație la niveluri adecvate de subcontractare unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care ofertantul face parte, în special firmelor nou-apărute și IMM-urilor.

(2)   Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim. Aceasta se asigură că respectivele procente sunt proporționale cu obiectul și valoarea contractului, având în vedere natura sectorului de activitate în cauză și, în special, situația concurenței și potențialul industrial observat.

(3)   Dacă ofertantul indică în oferta sa că intenționează să nu subcontracteze nicio parte din contract sau să subcontracteze o parte inferioară minimului din intervalul menționat la alineatul (2), ofertantul indică motivele pentru aceasta autorității contractante. Autoritatea contractantă transmite informațiile respective Comisiei.

(4)   Autoritatea contractantă poate să respingă subcontractanții selectați de candidat în stadiul procedurii de atribuire a contractului principal sau de ofertantul reținut în momentul executării contractului. Autoritatea justifică în scris această respingere, care nu poate fi întemeiată decât pe criteriile aplicate pentru selecția ofertanților pentru contractul principal.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 27

Programarea

Comisia adoptă un program de lucru anual sub forma unui plan de punere în aplicare a acțiunilor necesare pentru a atinge obiectivele specifice ale programului Galileo stabilite la articolul 2 alineatul (4) conform etapelor prevăzute la articolul 3 și obiectivele specifice ale programului EGNOS stabilite la articolul 2 alineatul (5). Programul de lucru anual prevede, de asemenea, finanțarea acestor acțiuni.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3).

Articolul 28

Acțiunea statelor membre

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programelor Galileo și EGNOS, inclusiv măsuri pentru asigurarea protecției stațiilor terestre instituite pe teritoriile lor, care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului (18). Statele membre nu adoptă niciun fel de măsuri care ar putea aduce prejudicii programelor sau serviciilor oferite prin exploatarea acestora, în special în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor.

Articolul 29

Acorduri internaționale

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, Galileo și EGNOS în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE.

Articolul 30

Asistența tehnică

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 12 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența tehnică necesară, în special la capacitățile și la expertiza agențiilor naționale competente în domeniul spațial, sau la asistența experților independenți și a entităților capabile să furnizeze analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor Galileo și EGNOS

Entitățile implicate în guvernanța publică a programelor, altele decât cele ale Comisiei, în special Agenția GNSS European și ESA, pot să beneficieze, de asemenea, de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

Articolul 31

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

(1)   Comisia asigură protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private în momentul conceperii, punerii în aplicare și operării sistemelor, precum și integrarea unor garanții adecvate în acestea.

(2)   Orice prelucrare de date cu caracter personal în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (19) și Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20).

Articolul 32

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

(1)   Comisia ia măsuri adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și descurajante.

(2)   Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii subvențiilor, contractanții și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în temeiul prezentului regulament.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale și verificări la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (22), în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de acordare a unei subvenții sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf, acordurile internaționale încheiate cu țări terțe și organizații internaționale, acordurile și deciziile de acordare a unei subvenții și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament mandatează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și controale în conformitate cu competențele specifice ale acestora.

Articolul 33

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

(1)   Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a programelor Galileo și EGNOS. Raportul respectiv conține toate informațiile referitoare la programe, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de exploatare anuale, veniturile, termenele și performanța, astfel cum se prevede la litera (d) de la articolul 12 alineatul (2), precum și în ceea ce privește funcționarea acordurilor de delegare încheiate în temeiul articolelor 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (1). Raportul cuprinde:

(a)

o prezentare generală a alocării și utilizării fondurilor alocate programelor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (4);

(b)

informații privind strategia de gestionare a costurilor adoptată de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6);

(c)

o evaluare a gestionării drepturilor de proprietate intelectuală;

(d)

o prezentare generală privind punerea în aplicare a sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor, inclusiv a sistemelor și tehnicilor de gestionare a riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (2) la litera (d);

(e)

o evaluare a măsurilor luate pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programelor.

(2)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării ofertelor de achiziții în cazul contractelor cu entități din sectorul privat încheiate de Agenția GNSS European și ESA în temeiul articolului 14 alineatul (7) și, respectiv, al articolului 15 alineatul (3).

De asemenea, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu:

(a)

orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli realizată în temeiul articolului 9 alineatul (3);

(b)

eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea articolului 8 alineatul (2) asupra programelor Galileo și EGNOS.

Articolul 34

Evaluarea aplicării prezentului regulament

(1)   Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2017, un raport de evaluare privind punerea în aplicare a prezentului regulament, în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

(a)

îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor;

(b)

eficacitatea utilizării resurselor;

(c)

valoarea adăugată europeană.

Evaluarea abordează, în plus, evoluțiile tehnologice legate de sisteme, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Evaluarea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

(2)   Evaluarea ia în considerare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor specifice ale programelor Galileo și EGNOS stabilite la articolul 2 alineatele (4) și, respectiv, (5), pe baza unor indicatori de performanță precum:

(a)

în ceea ce privește Galileo și referitor la:

(i)

infrastructura de desfășurare a acestuia:

numărul de sateliți operaționali și disponibilitatea acestora, precum și numărul de sateliți de rezervă la sol care sunt disponibili versus numărul de sateliți preconizați menționați în acordul de delegare;

disponibilitatea efectivă a elementelor infrastructurii terestre (cum ar fi stațiile terestre, centrele de control) versus disponibilitatea preconizată;

(ii)

nivelul serviciilor:

harta de disponibilitate a serviciilor pentru fiecare serviciu versus documentul de definire a serviciului;

(iii)

costuri:

indicele de performanță a costurilor pentru fiecare cost major din cadrul programului, pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)

calendar:

indicele de performanță a planificării pentru fiecare element major al programului, bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate;

(v)

nivelul pieței:

evoluția pieței pe baza procentului de receptoare Galileo și EGNOS din numărul total al modelelor de receptoare incluse în raportul de piață furnizat de Agenția GNSS European care este menționat la litera (c) de la articolul 14 alineatul (1).

(b)

în ceea ce privește EGNOS și referitor la:

(i)

extinderea acoperirii acestuia:

progrese în extinderea acoperirii versus planul convenit de extindere a acoperirii;

(ii)

nivelul serviciilor:

indicele privind disponibilitatea serviciilor bazat pe numărul de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS cu un stadiu operațional versus numărul total de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS;

(iii)

costuri:

indicele de performanță a costurilor pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)

termene:

indicele de performanță a planificării bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate.

(3)   Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite urmărirea și evaluarea acțiunilor în cauză.

CAPITOLUL VII

DELEGARE ȘI MĂSURI DE EXECUTARE

Articolul 35

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 1 ianuarie 2014.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 36

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)   Reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA participă în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

(5)   Acordurile internaționale încheiate de Uniune în conformitate cu articolul 29 pot prevedea participarea, după caz, a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

(6)   Comitetul se întrunește regulat, preferabil de patru ori pe an, pe o bază trimestrială. Comisia furnizează un raport referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește programele în cadrul fiecărei reuniuni. Aceste rapoarte oferă o imagine generală asupra stadiului și evoluțiilor programelor, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costuri, calendar și performanță. Cel puțin o dată pe an, rapoartele respective includ indicatorii de performanță menționați la articolul 34 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 37

Abrogări

(1)   Regulamentele (CE) nr. 876/2002 și (CE) nr. 683/2008 se abrogă de la 1 ianuarie 2014.

(2)   Toate măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 876/2002 sau al Regulamentului (CE) nr. 683/2008 rămân în vigoare.

(3)   Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 683/2008 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 38

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 181, 21.6.2012, p. 179.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311 /2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) (JO L 196, 24.7.2008, p. 1).

(5)  Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în cadrul programului Galileo (JO L 287, 4.11.2011, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(7)  JO C 420 20.12.2013, p. 1

(8)  JO C 380 E, 11.12.2012, p. 84.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 276, 20.10.2010, p. 11).

(10)  Acțiunea comună 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene (JO L 246, 20.7.2004, p. 30).

(11)  Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).

(12)  2001/844/CE, CECO, Euratom: Decizia Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (JO L 317, 3.12.2001, p. 1).

(13)  2013/488/UE: Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(14)  JO C 304, 15.10.2011, p. 7.

(15)  Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).

(16)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(17)  Regulamentul (CE) nr. 876/2002 din 21 mai 2002 de constituire a întreprinderii comune Galileo (JO L 138, 28.5.2002, p. 1).

(18)  Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (JO L 345, 23.12.2008, p. 75).

(19)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(20)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(21)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(22)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE) nr. 683/2008

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 1

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 8

Articolul 5

Articolul 4

Articolul 6

Articolul 8

Articolul 7

Articolul 5

Articolul 8

Articolul 6

Articolul 9

Articolul 7

Articolul 10

Articolul 9

Articolul 11

Articolul 10

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 11

Articolul 12 alineatele (2) și (3)

Articolul 12

Articolul 13 alineatele (1), (2) și (3)

Articolul 13

Articolul 13 alineatul (4)

Articolul 16

Articolul 14

Articolul 17

Articolul 15

Articolul 27

Articolul 16

Articolul 14

Articolul 17

Articolele 18-26

Articolul 18

Articolul 15

Articolul 19 alineatele (1) - (4)

Articolul 36

Articolul 19 alineatul (5)

Articolul 35

Articolul 20

Articolul 31

Articolul 21

Articolul 32

Articolul 22

Articolul 33

Articolul 23

 

Articolul 24

Articolul 38

Anexă

Articolul 1


Declarația comună

a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind Grupul INTERINSTITUȚIONAL PENTRU GALILEO (GIP)

1.

Având în vedere importanța, unicitatea și complexitatea programelor europene GNSS, proprietatea Uniunii asupra sistemelor rezultate în urma programelor, finanțarea completă de la bugetul Uniunii a programelor pentru perioada 2014-2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană recunosc necesitatea unei cooperări strânse între cele trei instituții.

2.

Un Grup interinstituțional pentru Galileo (GIP) se va întruni în vederea facilitării exercitării de către fiecare instituție a competențelor proprii. În acest scop, se va institui GIP pentru a urmări îndeaproape:

(a)

progresele înregistrate în aplicarea programelor europene GNSS, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor privind achizițiile și contractele, în special cu privire la ESA;

(b)

acordurile internaționale cu țări terțe fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

(c)

pregătirea piețelor de radionavigație prin satelit;

(d)

eficiența acordurilor privind guvernanța și

(e)

revizuirea anuală a programului de lucru.

3.

În conformitate cu normele existente, GIP va respecta necesitatea discreției, în special având în vedere natura confidențială și delicată a anumitor date.

4.

Comisia va ține seama de opiniile exprimate de GIP.

5.

GIP va fi compus din șapte reprezentanți, dintre care:

trei reprezentanți ai Consiliului,

trei reprezentanți ai PE,

un reprezentant al Comisiei,

și se va întruni periodic (în principiu de patru ori pe an).

6.

GIP nu aduce atingere responsabilităților deja stabilite sau relațiilor interinstituționale.


20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/25


REGULAMENTUL (UE) NR. 1286/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Programul de acțiune multianual pentru domeniul fiscal aplicat înainte de 2014 a contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării între autoritățile fiscale în cadrul Uniunii. Valoarea adăugată a acestui program, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor a fost recunoscută de către administrațiile fiscale din țările participante. Provocările identificate pentru deceniul următor nu pot fi abordate dacă statele membre nu privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ sau nu cooperează intens cu omoloagele lor. Programul Fiscalis, pus în aplicare de Comisie în cooperare cu țările participante, oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte respectivele activități de cooperare, și este mai rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea programului menționat prin instituirea unui nou program în același domeniu.

(2)

Programul stabilit în temeiul prezentului regulament, „Fiscalis 2020”, precum și succesul acestuia, sunt esențiale în actualul context economic și ar trebui să sprijine cooperarea în materie fiscală.

(3)

Se preconizează că activitățile din cadrul Fiscalis 2020, și anume sistemele de informații europene astfel cum sunt definite în prezentul regulament, acțiunile comune pentru funcționarii din administrațiile fiscale și inițiativele comune de formare profesională, vor contribui la îndeplinirea strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin consolidarea funcționării pieței interne, oferirea unui cadru pentru sprijinirea activităților de sporire a capacității administrative a autorităților fiscale și încurajarea progresului tehnic și a inovării. Prin asigurarea unui cadru care să cuprindă activitățile care urmăresc să sporească eficiența autorităților fiscale, să consolideze competitivitatea întreprinderilor, să promoveze ocuparea forței de muncă și să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor, Fiscalis 2020 va consolida în mod activ funcționarea sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne, contribuind totodată la eliminarea treptată a barierelor și a distorsiunilor existente în cadrul pieței interne.

(4)

Sfera de aplicare a Fiscalis 2020 ar trebui să fie adaptată la necesitățile actuale pentru a viza toate impozitele armonizate la nivelul Uniunii și alte impozite în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața internă și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre.

(5)

Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, Fiscalis 2020 ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a țărilor potențial candidate și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate dacă sunt îndeplinite anumite condiții, iar prin participarea lor, țările respective sprijină numai activitățile din cadrul Fiscalis 2020 care urmăresc combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale și abordarea planificării fiscale agresive. Având în vedere rata tot mai pronunțată de interconectare a economiei mondiale, Fiscalis 2020 ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a invita experți externi să contribuie la activități în cadrul Fiscalis 2020. Experții externi, precum reprezentanți ai autorităților guvernamentale, operatori economici și organizații ale acestora sau reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ar trebui invitați numai în cazul în care contribuția lor este considerată a fi esențială pentru realizarea obiectivelor Fiscalis 2020.

(6)

Obiectivele și prioritățile Fiscalis 2020 țin cont de problemele și provocările identificate în domeniul fiscal în următorul deceniu. Fiscalis 2020 ar trebui să continue să joace un rol în sectoare vitale cum ar fi punerea în aplicare coerentă a dreptului Uniunii în domeniul impozitării, asigurarea schimbului de informații și sprijinirea cooperării administrative și consolidarea capacității administrative a autorităților fiscale. Având în vedere dinamica noilor provocări identificate, ar trebui pus mai mult accent pe susținerea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive. De asemenea, ar trebui acordată atenție reducerii sarcinii administrative a autorităților fiscale și a costurilor de asigurare a conformității aplicabile contribuabililor și prevenirii cazurilor de dublă impunere.

(7)

La nivel operațional, Fiscalis 2020 ar trebui să pună în aplicare, să funcționeze și să sprijine sistemele de informații europene și să susțină activitățile de cooperare administrativă, să consolideze aptitudinile și competențele funcționarilor din administrațiile fiscale, să sporească înțelegerea dreptului Uniunii în domeniul fiscal și să faciliteze punerea în aplicare a acestuia, precum și să sprijine îmbunătățirea procedurilor administrative și partajarea și diseminarea bunelor practici în domeniul administrativ. În realizarea acestor obiective ar trebui să se pună accentul pe susținerea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive.

(8)

Instrumentele programului care se aplicau înainte de Fiscalis 2020 ar trebui suplimentate pentru a răspunde în mod corespunzător provocărilor cu care se vor confrunta autoritățile fiscale în următorul deceniu și pentru a ține pasul cu evoluția legislației Uniunii. Fiscalis 2020 ar trebui să acopere: controale bilaterale sau multilaterale și alte forme de cooperare administrativă, astfel cum sunt instituite în dreptul relevant al Uniunii privind cooperarea administrativă; echipe de experți; acțiuni de consolidare a capacității administrației publice prin care se oferă instruire specifică și specializată în domeniul impozitării pentru statele membre care se confruntă cu circumstanțe speciale și excepționale care justifică astfel de acțiuni specifice și, dacă este cazul, studii și activități comune de comunicare pentru a sprijini punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul impozitării.

(9)

Sistemele de informații europene joacă un rol vital în interconectarea autorităților fiscale și, ca atare, în consolidarea sistemelor fiscale din cadrul Uniunii și ar trebui, prin urmare, să fie finanțate și îmbunătățite în continuare în cadrul Fiscalis 2020. În plus, ar trebui să existe posibilitatea includerii în Fiscalis 2020 a unor noi sisteme de informații legate de domeniul fiscal, înființate în temeiul legislației Uniunii. Sistemele de informații europene ar trebui, dacă este cazul, să se bazeze pe modele de dezvoltare și pe o arhitectură IT partajate.

(10)

În contextul îmbunătățirii cooperării administrative la o scară mai largă și al sprijinirii luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, poate fi utilă încheierea de către Uniune a unor acorduri cu țări terțe pentru a le permite țărilor respective să utilizeze componentele UE aferente sistemelor de informații europene pentru a sprijini schimbul de informații în condiții de siguranță între acestea și statele membre în cadrul acordurilor fiscale bilaterale.

(11)

De asemenea, în cadrul Fiscalis 2020 ar trebui să se desfășoare activități comune de formare profesională. Fiscalis 2020 ar trebui să sprijine în continuare țările participante în consolidarea aptitudinilor și a cunoștințelor profesionale în domeniul impozitării prin intermediul unui conținut de formare profesională elaborat în comun și îmbunătățit care să vizeze funcționarii din administrațiile fiscale și operatorii economici. În acest scop, actuala abordare comună a formării profesionale în cadrul Fiscalis 2020, care s-a bazat în principal pe dezvoltarea formării online (e-learning) centralizate, ar trebui să se transforme într-un program complex de sprijin pentru formarea profesională în Uniune.

(12)

Fiscalis 2020 ar trebui să acopere o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (2).

(13)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a Fiscalis 2020, care să constituie cadrul de referință prioritar pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (3).

(14)

În conformitate cu angajamentul Comisiei stabilit în Comunicarea privind revizuirea bugetului din 2010, de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, dacă activitățile preconizate în cadrul Fiscalis 2020 urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu celelalte instrumente de finanțare ale Uniunii, excluzând totuși dubla finanțare.

(15)

Măsurile necesare pentru aplicarea financiară a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (5).

(16)

Țările participante ar trebui să suporte costurile aferente elementelor naționale ale Fiscalis 2020, care ar include, printre altele, componentele non-UE ale sistemelor de informații europene și orice curs de formare care nu se numără printre inițiativele comune de formare profesională.

(17)

Având în vedere importanța participării depline a țărilor participante la acțiunile comune, este posibilă stabilirea unei rate de cofinanțare de 100 % din costurile eligibile în ceea ce privește cheltuielile aferente deplasării și cazării, organizării de evenimente și diurnelor, atunci când acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii în totalitate a obiectivelor Fiscalis 2020.

(18)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui protejate prin măsuri adecvate de-a lungul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni.

(19)

Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în vederea stabilirii programelor de lucru anuale. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(20)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui program multianual care să îmbunătățească funcționarea sistemelor de impozitare din cadrul pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre întrucât acestea nu pot asigura în mod eficient cooperarea și coordonarea necesare pentru îndeplinirea obiectivului menționat, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)

Comisia ar trebui să fie sprijinită de către Comitetul Fiscalis 2020 pentru punerea în aplicare a Fiscalis 2020.

(22)

Pentru a facilita evaluarea Fiscalis 2020, ar trebui instituit încă de la început un cadru adecvat de monitorizare a rezultatelor obținute prin Fiscalis 2020. Comisia, alături de țările participante, ar trebui să stabilească indicatori ajustabili și să fixeze valori de referință predefinite pentru monitorizarea rezultatelor activităților din cadrul Fiscalis 2020. Ar trebui efectuată o evaluare la jumătatea perioadei care să vizeze gradul de îndeplinire a obiectivelor Fiscalis 2020, eficiența acestuia și valoarea adăugată la nivel european. În plus, o evaluare finală ar trebui să analizeze impactul pe termen lung și durabilitatea efectelor Fiscalis 2020. Ar trebui să se asigure o transparență deplină prin întocmirea periodică de rapoarte privind monitorizarea și transmiterea de rapoarte de evaluare către Parlamentul European și Consiliu.

(23)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament, sub supravegherea autorităților competente din statele membre, în special a autorităților publice independente desemnate de statele membre. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către Comisie în scopul prezentului regulament, sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 95/46/CE, și orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie ar trebui să respecte normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(24)

Prezentul regulament înlocuiește Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9). Prin urmare, decizia respectivă ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

(1)   Se instituie un program de acțiune multianual „Fiscalis 2020” (denumit în continuare „programul”) cu scopul de a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în cadrul pieței interne și de a sprijini cooperarea în legătură cu acestea.

(2)   Programul acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„autorități fiscale” înseamnă autoritățile publice și alte organisme din țările participante care sunt responsabile cu administrarea impozitării sau cu activități aferente impozitării;

2.

„experți externi” înseamnă:

(a)

reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei din țările care nu participă la program, în temeiul articolului 3 alineatul (2);

(b)

operatori economici și organizațiile care reprezintă operatorii economici;

(c)

reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante;

3.

„impozitare” înseamnă următoarele:

(a)

taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE a Consiliului (10);

(b)

accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE a Consiliului (11);

(c)

accizele la produse din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului (12);

(d)

impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE a Consiliului (13);

(e)

alte impozite și taxe care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE a Consiliului (14) în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața internă și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre.

4.

„controale bilaterale sau multilaterale” înseamnă verificarea coordonată a obligațiilor fiscale ale unui contribuabil sau ale mai multor contribuabili între care există legături, organizat de două sau mai multe țări participante cu interese comune sau complementare, printre care se numără cel puțin două state membre.

Articolul 3

Participarea la program

(1)   Țările participante sunt statele membre și țările menționate la alineatul (2), în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul respectiv.

(2)   Programul este deschis participării oricăreia dintre țările următoare:

(a)

țările în curs de aderare, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru respective, în deciziile Consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare;

(b)

țările partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii.

Țările partenere menționate la primul paragraf litera (b) participă la program, în conformitate cu dispozițiile care urmează a fi stabilite împreună cu aceste țări ca urmare a încheierii acordurilor-cadru privind participarea lor la programele Uniunii. Prin participarea lor, țările respective sprijină numai activitățile din cadrul programului care urmăresc combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, precum și abordare planificării fiscale agresive.

Articolul 4

Participarea la activitățile din cadrul programului

La anumite activități organizate în cadrul programului pot fi invitați să contribuie experți externi, ori de câte ori acest lucru este esențial pentru realizarea obiectivelor menționate la articolele 5 și 6. Experții externi sunt selectați de Comisie în colaborare cu țările participante, pe baza competențelor acestora, a experienței și a cunoștințelor relevante pentru activitățile avute în vedere, ținându-se seama de orice conflict de interese posibil și realizându-se un echilibru între reprezentanții întreprinderilor și alți experți ai societății civile. O listă a experților externi selectați se publică și se actualizează periodic.

Articolul 5

Obiectivul general și obiectivul specific

(1)   Obiectivul general al programului este de a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare pe piața internă printr-o cooperare extinsă între țările participante, autoritățile fiscale ale acestora și funcționarii lor.

(2)   Obiectivul specific al programului este de a sprijini lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive și punerea în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul impozitării prin asigurarea schimbului de informații, prin sprijinirea cooperării administrative și, atunci când este necesar și oportun, prin consolidarea capacității administrative a țărilor participante, cu scopul de a contribui la reducerea sarcinii administrative a autorităților fiscale și a costurilor de asigurare a conformității aplicabile contribuabililor.

(3)   Realizarea obiectivelor menționate în prezentul articol se măsoară în special având la bază:

(a)

disponibilitatea rețelei comune de comunicații pentru sistemele de informații europene și accesul deplin la aceasta;

(b)

reacțiile primite din partea țărilor participante cu privire la rezultatele acțiunilor din cadrul programului.

Articolul 6

Obiective operaționale și priorități ale programului

(1)   Obiectivele operaționale și prioritățile programului sunt următoarele:

(a)

punerea în aplicare, îmbunătățirea, operarea și sprijinirea sistemelor de informații europene în domeniul fiscal;

(b)

sprijinirea activităților de cooperare administrativă;

(c)

consolidarea aptitudinilor și competențelor funcționarilor din administrațiile fiscale;

(d)

consolidarea înțelegerii și punerii în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal a acestuia;

(e)

sprijinirea îmbunătățirii procedurilor administrative și partajarea bunelor practici în domeniul administrativ.

(2)   În realizarea obiectivelor și priorităților menționate la alineatul (1), se pune un accent deosebit pe sprijinirea luptei împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive.

CAPITOLUL II

Acțiuni eligibile

Articolul 7

Acțiuni eligibile

(1)   Programul furnizează, în condițiile stabilite în programul anual de lucru menționat la articolul 14, sprijin financiar pentru:

(a)

acțiuni comune:

(i)

seminare și ateliere;

(ii)

grupuri de proiect, compuse în general dintr-un număr limitat de țări, care funcționează o perioadă limitată de timp și lucrează la realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate descrise cu precizie;

(iii)

controale bilaterale sau multilaterale și alte activități prevăzute în dreptul Uniunii privind cooperarea administrativă, organizate de două sau mai multe țări participante, care includ cel puțin două state membre;

(iv)

vizite de lucru organizate de țările participante sau de o altă țară pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte competențele sau cunoștințele în domeniul fiscal;

(v)

echipe de experți, și anume forme structurate de cooperare, cu un caracter temporar, care pun în comun cunoștințele necesare pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice, în special în domeniul sistemelor de informații europene, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

(vi)

consolidarea capacității administrației publice și acțiuni de sprijin;

(vii)

studii;

(viii)

proiecte de comunicare;

(ix)

orice altă activitate în sprijinul obiectivului general, al obiectivului specific și al obiectivelor operaționale și al priorităților stabilite la articolele 5 și 6, cu condiția ca activitatea respectivă să fie justificată în mod corespunzător;

(b)

construirea de Sisteme de Informații Europene: dezvoltarea, întreținerea, operarea și controlul calității componentelor UE aferente sistemelor de informații europene prevăzute la punctul A din anexă și noilor sisteme de informații europene instituite în temeiul dreptului Uniunii, în vederea interconectării în mod eficient a autorităților fiscale;

(c)

activități comune de formare profesională: acțiuni de formare profesională elaborate în comun, care să sprijine competențele și cunoștințele profesionale necesare în domeniul fiscal.

Vizitele de lucru menționate la primul paragraf litera (a) punctul (iv) nu pot depăși o lună. Pentru vizitele de lucru organizate în țări terțe, sunt eligibile în cadrul programului doar cheltuielile de deplasare și de ședere (cazare și diurnă).

Echipele de experți menționate la primul paragraf litera (a) punctul (v) sunt organizate de Comisie în cooperare cu țările participante, iar durata de funcționare a acestora nu poate depăși un an, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.

(2)   Resursele aferente acțiunilor eligibile menționate la prezentul articol se alocă în mod echilibrat și proporțional cu necesitățile reale ale acțiunilor respective.

(3)   Atunci când evaluează programul, Comisia analizează necesitatea introducerii unor plafoane bugetare pentru diferitele acțiuni eligibile.

Articolul 8

Dispoziții specifice de punere în aplicare pentru acțiunile comune

(1)   Participarea la acțiunile comune menționate la articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (a) este voluntară.

(2)   Țările participante se asigură că funcționarii desemnați să participe la acțiunile comune au un profil și o calificare adecvate, inclusiv competențe lingvistice.

(3)   Țările participante adoptă măsurile necesare, dacă este cazul, pentru a spori nivelul de informare cu privire la acțiunile comune și pentru a asigura utilizarea realizărilor obținute.

Articolul 9

Dispoziții de punere în aplicare specifice pentru sistemele de informații europene

(1)   Comisia și țările participante se asigură că sistemele de informații europene menționate la punctul A din anexă sunt dezvoltate, exploatate și întreținute în mod adecvat.

(2)   Comisia coordonează, în cooperare cu țările participante, aspectele legate de instituirea și funcționarea componentelor din Uniune și din afara Uniunii ale sistemelor de informații europene menționate la punctul A din anexă, care sunt necesare în vederea asigurării operabilității, interconexiunii și îmbunătățirii constante a acestora.

(3)   Utilizarea componentelor din Uniune aferente sistemelor de informații europene menționate la punctul A din anexă de către țările neparticipante face obiectul unor acorduri cu aceste țări, care urmează să fie încheiate în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 10

Dispoziții de punere în aplicare specifice pentru activitățile comune de formare profesională

(1)   Participarea la activitățile comune de formare profesională menționate la articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este voluntară.

(2)   Țările participante se asigură că funcționarii desemnați să participe la activitățile comune de formare profesională au un profil și o calificare adecvate, inclusiv competențe lingvistice.

(3)   Țările participante integrează, după caz, în programele lor naționale de formare, conținutul de formare profesională dezvoltat în comun, inclusiv modulele de învățare online (e-learning), programele de formare și standardele de formare convenite în comun.

CAPITOLUL III

Cadrul financiar

Articolul 11

Cadrul financiar

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului este de 223 366 000 EUR în prețuri curente.

(2)   Resursele financiare alocate programului pot acoperi și cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, verificare, audit și evaluare care sunt necesare în mod periodic pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia; în mod concret, sunt acoperite studiile, reuniunile de experți, activitățile de informare și comunicare legate de obiectivele prevăzute în prezentul regulament, cheltuielile legate de rețelele IT specializate în schimbul și prelucrarea de informații, împreună cu toate celelalte tipuri de cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului.

Cheltuielile administrative nu depășesc, per ansamblu, 5 % din costul total al programului.

Articolul 12

Forme de intervenție

(1)   Comisia pune în aplicare programul în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)   Sprijinul financiar al Uniunii pentru activitățile prevăzute la articolul 7 se acordă sub formă de:

(a)

granturi;

(b)

contracte de achiziții publice;

(c)

rambursarea cheltuielilor efectuate de experții externi menționați la articolul 4.

(3)   Rata de cofinanțare pentru granturi este de până la 100 % din costurile eligibile, în cazul cheltuielilor de deplasare și de cazare, cheltuielilor aferente organizării de evenimente și diurnelor.

Această rată se aplică tuturor acțiunilor eligibile cu excepția echipelor de experți prevăzute la articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (v). Rata de cofinanțare pentru echipele de experți aplicabilă în cazul în care aceste acțiuni necesită acordarea de granturi se precizează în programele anuale de lucru.

(4)   Componentele din Uniune aferente sistemelor de informații europene sunt finanțate prin program. Țările participante suportă, în special, costurile legate de achiziționarea, dezvoltarea, instalarea, întreținerea și operarea curentă a componentelor din afara Uniunii ale Sistemelor de Informații Europene.

Articolul 13

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror alte activități ilegale, prin verificări eficace și, dacă se descoperă nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

(2)   Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi dețin competența de a realiza audituri, pe baza documentelor și la fața locului, în cazul tuturor beneficiarilor de granturi, contractanților și subcontractanților care au primit fonduri europene prin prezentul regulament.

(3)   Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (16) pentru a stabili existența fraudei, a corupției sau a oricăror alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de acordare a unui grant sau un contract finanțat prin prezentul regulament.

CAPITOLUL IV

Competențe de executare

Articolul 14

Programul de lucru

În vederea punerii în aplicare a programului, Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, programe de lucru anuale care stabilesc obiectivele urmărite, rezultatele preconizate, metoda de punere în aplicare și cuantumul total al acestora. De asemenea, programele conțin o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o precizare a sumei alocate fiecărui tip de acțiune și un calendar orientativ al punerii în aplicare. În cazul granturilor, programele de lucru anuale includ prioritățile, criteriile esențiale de evaluare și rata maximă de cofinanțare. Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe rezultatele anilor anteriori și se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 15

Procedura comitetelor

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL V

Monitorizare și evaluare

Articolul 16

Monitorizarea acțiunilor din cadrul programului

(1)   Comisia, în cooperare cu țările participante, monitorizează programul și acțiunile din cadrul acestuia.

(2)   Comisia și țările participante stabilesc indicatori calitativi și cantitativi și, dacă este necesar, adaugă noi indicatori în cursul desfășurării programului. Indicatorii sunt utilizați pentru a măsura efectele programului în raport cu valori de referință predefinite.

(3)   Comisia publică rezultatul monitorizării menționate la alineatul (1) și indicatorii menționați la alineatul (2).

(4)   Rezultatele monitorizării se utilizează pentru evaluarea programului în conformitate cu articolul 17.

Articolul 17

Evaluare și revizuire

(1)   Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului rapoarte de evaluare la jumătatea perioadei și de evaluare finală cu privire la chestiunile la care se face referire la alineatele (2) și (3). Rezultatele acestor evaluări trebuie să fie integrate în deciziile privind posibila reînnoire, modificare sau suspendare a programului pentru perioadele ulterioare. Aceste evaluări sunt efectuate de un evaluator extern independent.

(2)   Până la 30 iunie 2018, Comisia întocmește un raport de evaluare la jumătatea perioadei privind realizarea obiectivelor acțiunilor din cadrul programului, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată la nivel european a programului. Acest raport va aborda, în plus, simplificarea și relevanța constantă a obiectivelor, precum și contribuția programului la prioritățile Uniunii referitoare la creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

(3)   Până la 31 decembrie 2021, Comisia întocmește un raport de evaluare final privind aspectele la care se face referire la alineatul (2), precum și cu privire la impactul pe termen lung și la durabilitatea efectelor programului,.

(4)   La solicitarea Comisiei, țările participante prezintă acesteia toate datele și informațiile disponibile relevante pentru a contribui la rapoartele de evaluare la jumătatea perioadei și finale.

CAPITOLUL VI

Dispoziții finale

Articolul 18

Abrogare

Decizia nr. 1482/2007/CE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.

Cu toate acestea, obligațiile financiare legate de măsurile luate în temeiul respectivei decizii sunt reglementate în continuare de aceasta până la îndeplinirea lor.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 143, 22.5.2012, p. 48 și JO C 11, 15.1.2013, p. 84.

(2)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial).

(3)  JO C 37, 20.12.2013, p. 1

(4)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(5)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(7)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(9)  Decizia nr. 1482/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de instituire a unui program comunitar pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor de impozitare pe piața internă (Fiscalis 2013) și de abrogare a Deciziei nr. 2235/2002/CE (JO L 330, 15.12.2007, p. 1).

(10)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(11)  Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21).

(12)  Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).

(13)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

(14)  Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).

(15)  Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (JO L 136, 31.5.1999, p. 1).

(16)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


ANEXĂ

SISTEMELE DE INFORMAȚII EUROPENE ȘI COMPONENTELE UE AFERENTE ACESTORA

A.

Sistemele de informații europene sunt următoarele:

1.

rețeaua comună de comunicații / interfața comună a sistemelor (CCN/CSI – CCN2), CCN mail3, CSI bridge, http bridge, CCN LDAP și alte instrumente conexe, portalul web CCN, monitorizarea CCN;

2.

sistemele de sprijin, în special instrumentul de configurare pentru CCN, instrumentul de raportare a activităților (ART2), instrumentul de gestionare electronică a proiectelor online ale DG TAXUD (Taxud Electronic Management of Project Online - TEMPO), instrumentul de gestionare a serviciilor (Service Management Tool - SMT), instrumentul de gestionare a utilizatorilor (User Management System - UM), sistemul BPM, panoul de afișare a disponibilității (availability dashboard) și AvDB, portalul de gestionare a serviciilor informatice, instrumentul de gestionare a accesului la registre și a accesului utilizatorilor;

3.

spațiul de informare și comunicare a programelor (PICS);

4.

sistemele legate de TVA, în special sistemul de schimb de informații privind TVA (VIES) și rambursarea TVA, inclusiv aplicația inițială VIES, instrumentul de monitorizare VIES, sistemul statistic privind impozitarea, VIES-pe-web, instrumentul de configurare VIES-pe-web, instrumentele de testare pentru VIES și pentru rambursarea TVA, algoritmii pentru numerele de TVA, schimbul de formulare electronice privind TVA, sistemul privind TVA pentru servicii electronice (VoeS); instrumentul de testare pentru VoeS, instrumentul de testare a formularelor electronice pentru TVA, minighișeul unic (MoSS);

5.

sistemele legate de recuperare, în special formularele electronice de recuperare a creanțelor, formularele electronice pentru instrumentul uniform care permite executarea (UIPE) și pentru formularul uniform de notificare (UNF);

6.

sistemele legate de impozitarea directă, în special impozitarea veniturilor din economii, instrumentul de testare pentru impozitarea veniturilor din economii, formularele electronice pentru impozitarea directă, numărul de identificare fiscală TIN-pe-web, schimburile legate de articolul 8 din Directiva 2011/16/UE a Consiliului (1) și instrumentele de testare aferente;

7.

alte sisteme legate de impozitare, în special baza de date „Taxes in Europe” (TEDB);

8.

sistemele referitoare la accize, în special sistemul de schimb de date privind accizele (SEED), sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor (EMCS), formularele electronice MVS, aplicația de testare (TA);

9.

alte sisteme centrale, în special sistemul de comunicare și informare a statelor membre privind impozitarea (Member States Communication and Information System - TIC), sistemul de testare cu autoservire (Self-Service Testing System - SSTS), sistemul de statistici privind impozitarea, aplicația centrală pentru formularele web, serviciile centrale/sistemul informatic de administrare aferent accizelor (aplicația Central Services/Management Information System for Excise) (CS/MISE);

B.

Componentele din Uniune aferente sistemelor de informații europene sunt:

1.

bunurile IT precum elementele de hardware, de software și conexiunile de rețea dintre sisteme, inclusiv infrastructura de date aferentă;

2.

serviciile IT necesare pentru a sprijini dezvoltarea, întreținerea, îmbunătățirea și exploatarea sistemelor; și

3.

orice alt element care, din motive de eficiență, de securitate și de raționalizare, este identificat de către Comisie ca fiind comun țărilor participante.


(1)  Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).


20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/33


REGULAMENTUL (UE) NR. 1287/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 173 și 195,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)

Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” în martie 2010 („Strategia Europa 2020”). Comunicarea a fost aprobată de Consiliul European din iunie 2010. Strategia Europa 2020 este o reacție la criza economică și are ca scop să pregătească Uniunea pentru următorul deceniu. Aceasta stabilește cinci obiective ambițioase privind clima și energia, ocuparea forței de muncă, inovarea, educația și incluziunea socială, care urmează să fie atinse până în 2020 și identifică factorii-cheie pentru creșterea economică, care vizează să facă Uniunea mai dinamică și mai competitivă. Strategia subliniază, de asemenea, importanța consolidării creșterii economiei europene, realizând în același timp un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor și al energiei, precum și coeziune socială. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) ar trebui să joace un rol esențial în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Faptul că IMM-urile sunt menționate în șase din cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 evidențiază rolul acestora.

(2)

Pentru a se asigura că întreprinderile, în special IMM-urile, joacă un rol central în realizarea creșterii economice în Uniune, care reprezintă o prioritate de vârf, Comisia a adoptat în octombrie 2010 o comunicare intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, care a fost aprobată de Consiliu în decembrie 2010. Aceasta este o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020. Comunicarea stabilește o strategie care are ca scop să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin menținerea și susținerea unei baze industriale puternice, diversificate și competitive în Europa, în special prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderi și prin consolidarea mai multor aspecte ale pieței interne, inclusiv serviciile de afaceri.

(3)

În iunie 2008, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică - Un «Small Business Act» pentru Europa”, care a fost salutată de Consiliul din decembrie 2008. „Small Business Act” (SBA) oferă un cadru cuprinzător de politică pentru IMM-uri, promovează antreprenoriatul și ancorează principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în legislație și politică cu scopul de a consolida competitivitatea IMM-urilor. SBA stabilește zece principii și prezintă acțiuni de politică și legislative pentru promovarea potențialului IMM-urilor de a se dezvolta și de a crea locuri de muncă. Punerea în aplicare a SBA contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Mai multe acțiuni pentru IMM-uri au fost deja prevăzute în inițiativele emblematice.

(4)

Până în prezent, SBA a făcut obiectul unei revizuiri, publicată în februarie 2011, pe baza căreia Consiliul a adoptat concluziile la 30 și 31 mai 2011. Revizuirea respectivă face bilanțul punerii în aplicare a SBA și evaluează nevoile IMM-urilor care activează în mediul economic actual, în care întâmpină tot mai multe dificultăți în a obține acces la finanțare și la piețe. Revizuirea prezintă o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate în primii doi ani de punere în aplicare a SBA, definește noi acțiuni pentru a răspunde provocărilor determinate de criza economică și semnalate de părțile interesate și propune moduri de îmbunătățire a adoptării și a punerii în aplicare a SBA, atribuind părților interesate un rol clar și plasând organizațiile de afaceri în prim-plan. Obiectivele specifice ale unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să reflecte prioritățile menționate în revizuirea în cauză. Este important să se asigure faptul că punerea în aplicare a unui astfel de program este coordonată cu punerea în aplicare a SBA. În special, acțiunile cuprinse în obiectivele specifice ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a celor zece principii sus-menționate și a noilor acțiuni identificate în procesul de revizuire a SBA.

(5)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (3) stabilește cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020. Acest cadru financiar multianual descrie modul în care vor fi atinse obiectivele de politică în ceea ce privește sporirea creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în Europa și crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și mai ecologice, precum și a unei Uniuni mai vizibile pe plan internațional.

(6)

Pentru a contribui la consolidarea competitivității și a durabilității întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, pentru a sprijini IMM-urile existente, pentru a încuraja o cultură antreprenorială, precum și pentru a promova dezvoltarea IMM-urilor, progresul societății cunoașterii și dezvoltarea bazată pe o creștere economică echilibrată, ar trebui instituit un program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor („programul COSME”).

(7)

Programul COSME ar trebui să acorde prioritate sporită agendei de simplificare, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 8 februarie 2012 intitulată „O agendă de simplificare pentru CFM pentru perioada 2014-2020”. Cheltuielile realizate de Uniune și de statele membre pentru promovarea competitivității întreprinderilor și a IMM-urilor ar trebui să fie coordonate mai bine pentru a se asigura complementaritatea și a se îmbunătăți eficiența și vizibilitatea, precum și pentru a obține sinergii bugetare mai bune.

(8)

Comisia s-a angajat să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să dedice cel puțin 20 % din bugetul Uniunii unor obiective legate de climă. Este important să se asigure faptul că atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și prevenirea riscurilor sunt promovate în cursul pregătirii, conceperii și punerii în aplicare a programului COSME. Măsurile incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să contribuie la promovarea tranziției către o economie și o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice.

(9)

Potrivit Deciziei 2001/822/CE a Consiliului (4), entitățile și organismele din țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile să participe la programul COSME.

(10)

Politica de competitivitate a Uniunii are ca scop punerea în aplicare a dispozițiilor instituționale și politice care să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Realizarea competitivității și a durabilității presupune capacitatea de a realiza și menține competitivitatea economică și dezvoltarea întreprinderilor în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă. O productivitate îmbunătățită, inclusiv în ceea ce privește resursele și energia, reprezintă sursa principală de creștere durabilă a veniturilor. De asemenea, competitivitatea depinde de capacitatea întreprinderilor de a profita din plin de oportunități precum piața internă. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri, care reprezintă 99 % din întreprinderile din Uniune, asigură două din trei locuri de muncă existente în sectorul privat și 80 % din locurile de muncă nou create și contribuie cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din Uniune. IMM-urile sunt un factor-cheie pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și integrarea socială.

(11)

În comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” se estimează că politicile care promovează o tranziție către o economie ecologică, precum politicile privind utilizarea eficientă a resurselor, eficiența energetică și combaterea schimbărilor climatice, ar putea genera peste cinci milioane de locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul IMM-urilor. Ținând seama de acest lucru, acțiunile specifice din cadrul programului COSME ar putea include promovarea dezvoltării de produse, servicii, tehnologii și procese durabile, precum și promovarea eficienței resurselor, eficienței energetice și responsabilității sociale a întreprinderilor.

(12)

Competitivitatea s-a aflat în centrul atenției în cadrul elaborării politicilor Uniunii în ultimii ani, din cauza disfuncționalităților politice, instituționale și de piață care subminează competitivitatea întreprinderilor Uniunii, în special a IMM-urilor.

(13)

Prin urmare, programul COSME ar trebui să se ocupe de disfuncționalitățile pieței care afectează competitivitatea economiei Uniunii la nivel mondial și care subminează capacitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, de a concura cu întreprinderi similare din alte părți ale lumii.

(14)

Programul COSME ar trebui să se adreseze în special IMM-urilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (5). În cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile care reprezintă IMM-urile. O atenție deosebită ar trebui acordată microîntreprinderilor, întreprinderilor implicate în activități de artizanat, activităților independente, profesiilor liberale și întreprinderilor sociale. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție antreprenorilor potențiali, antreprenorilor noi, antreprenorilor tineri, antreprenorilor din rândul femeilor și altor grupuri-țintă specifice, cum ar fi persoanele în vârstă, migranții și antreprenorii care aparțin unor grupuri vulnerabile sau defavorizate din punct de vedere social, cum ar fi persoanele cu handicap, precum și promovării transferului de întreprinderi, întreprinderilor de tip „spin-off” și „spin-out” și acordării unei a doua șanse antreprenorilor.

(15)

Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor în a obține acces la finanțare, deoarece acestea luptă pentru a-și demonstra bonitatea și întâmpină dificultăți în a obține acces la capitalul de risc. Aceste dificultăți au un efect negativ asupra numărului și calității întreprinderilor nou create și asupra dezvoltării și ratei de supraviețuire a întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua societăți viabile în contextul unei succesiuni sau al unui transfer de întreprinderi. Instrumentele financiare ale Uniunii instituite în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) au o valoare adăugată dovedită și au adus o contribuție pozitivă pentru cel puțin 220 000 de IMM-uri. Valoarea adăugată sporită pentru Uniune a instrumentelor financiare propuse constă, printre altele, în consolidarea pieței interne pentru capitalul de risc, în dezvoltarea unei piețe financiare paneuropene pentru IMM-uri, precum și în remedierea disfuncționalităților pieței care nu pot fi soluționate la nivelul statelor membre. Acțiunile Uniunii ar trebui să fie coerente, consecvente și complementare instrumentelor financiare ale statelor membre pentru IMM-uri, să asigure un efect de pârghie și să evite denaturarea pieței, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7). Entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a acțiunilor ar trebui să asigure adiționalitatea și să evite dubla finanțare prin resursele Uniunii.

(16)

Comisia ar trebui să acorde atenție vizibilității finanțării acordate prin intermediul instrumentelor financiare ale prezentului regulament, astfel încât să asigure faptul că disponibilitatea sprijinului din partea Uniunii este cunoscută și că sprijinul oferit este recunoscut pe piață. În acest scop, intermediarii financiari ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a preciza în mod explicit beneficiarilor finali faptul că finanțarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat prin instrumentele financiare din cadrul prezentului regulament. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri corespunzătoare, inclusiv crearea de sisteme online ușor de utilizat, pentru diseminarea în rândul IMM-urilor și al intermediarilor a informațiilor privind instrumentele financiare disponibile. Sistemele respective, care ar putea include un singur portal, nu ar trebui să fie o duplicare a sistemelor deja existente.

(17)

Rețeaua întreprinderilor europene (denumită în continuare „rețeaua”) și-a dovedit valoarea adăugată pentru IMM-urile europene în calitate de ghișeu unic pentru sprijinirea întreprinderilor, ajutând întreprinderile să își îmbunătățească competitivitatea și să analizeze oportunitățile de afaceri de pe piața internă și din afara ei. Simplificarea metodologiilor și a metodelor de lucru și asigurarea unei dimensiuni europene a serviciilor de sprijin în afaceri pot fi realizate numai la nivelul Uniunii. În special, rețeaua a ajutat IMM-urile să găsească parteneri pentru cooperare sau pentru transferul de tehnologie, atât pe piața internă, cât și în țările terțe, precum și să primească consiliere cu privire la sursele de finanțare ale Uniunii, la dreptul Uniunii, la drepturile de proprietate intelectuală și la programele Uniunii de încurajare a ecoinovării și a producției durabile. Aceasta a obținut, de asemenea, feedback cu privire la dreptul și standardele Uniunii. Know-how-ul său unic este deosebit de important pentru depășirea asimetriilor informaționale și pentru reducerea costurilor tranzacțiilor asociate cu activitățile transfrontaliere.

(18)

Este necesar un efort neîntrerupt în vederea optimizării în continuare a calității serviciilor și a performanței rețelei, în special în ceea ce privește cunoașterea și adoptarea ulterioară de către IMM-uri a serviciilor propuse, printr-o mai mare integrare a serviciilor de internaționalizare și de inovare, sporirea cooperării dintre rețea și părțile interesate de la nivelul IMM-urilor regionale și locale, consultarea organizațiilor-gazdă și o mai bună implicare a acestora, reducerea birocrației, îmbunătățirea sprijinului IT și sporirea vizibilității rețelei și a serviciilor acesteia în regiunile geografice acoperite.

(19)

Internaționalizarea limitată a IMM-urilor, atât în interiorul, cât și în afara Europei, afectează competitivitatea. Potrivit unor estimări, în prezent 25 % dintre IMM-urile din Uniune exportă sau au exportat la un moment dat în ultimii trei ani, în timp ce doar 13 % dintre IMM-urile din Uniune exportă în afara Uniunii în mod regulat și doar 2 % au investit în afara țării lor de origine. De asemenea, ancheta Eurobarometru din 2012 evidențiază potențialul neexploatat de creștere de care dispun IMM-urile pe piețele ecologice din interiorul și din afara Uniunii în ceea ce privește internaționalizarea și accesul la achizițiile publice. În conformitate cu SBA, care a făcut un apel la Uniune și la statele membre să sprijine și să încurajeze IMM-urile să profite de creșterea piețelor din afara Uniunii, Uniunea oferă asistență financiară mai multor inițiative, printre care Centrul pentru cooperare industrială UE-Japonia și serviciul de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală pentru IMM-uri din China. Valoarea adăugată a Uniunii este creată prin promovarea cooperării și prin oferirea unor servicii la nivel european care să completeze, fără a duplica, serviciile principale de promovare a comerțului ale statelor membre și care să consolideze efortul combinat al furnizorilor de servicii din sectorul public și din sectorul privat în acest domeniu. Aceste servicii ar trebui să includă informații privind drepturile de proprietate intelectuală, standardele, precum și normele și oportunitățile în materie de achiziții publice. Partea a doua a concluziilor Consiliului din 6 decembrie 2011 intitulate „Consolidarea punerii în aplicare a politicii industriale în întreaga UE”, referitoare la comunicarea Comisiei intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”, ar trebui să fie luată în considerare în întregime. În acest sens, o strategie europeană bine definită referitoare la grupuri ar trebui să vină în completarea eforturilor naționale și regionale de a încuraja grupurile să atingă obiectivele de excelență și de cooperare internațională, ținând seama de faptul că gruparea IMM-urilor poate fi un mijloc-cheie de consolidare a capacității acestora de a inova și de a-și lansa activitatea pe piețele externe.

(20)

Pentru a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, statele membre și Comisia trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil. Trebuie să se acorde o atenție deosebită intereselor IMM-urilor, precum și sectoarelor în care acestea sunt cele mai active. De asemenea, inițiativele la nivelul Uniunii sunt necesare pentru a face schimb de informații și de cunoștințe la scară europeană, iar serviciile digitale pot fi deosebit de rentabile în acest domeniu. Astfel de acțiuni pot contribui la dezvoltarea unor condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri.

(21)

Decalajele, fragmentarea și birocrația nejustificată din cadrul pieței interne împiedică cetățenii, consumatorii și întreprinderile, în special IMM-urile, să profite din plin de avantajele oferite de această piață. Prin urmare, este absolut necesar un efort concertat din partea statelor membre, a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei în vederea eliminării deficiențelor legate de punerea în aplicare, de legislație și de informare. În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, statele membre, Parlamentul European, Consiliul și Comisia ar trebui, de asemenea, să coopereze în vederea reducerii și a evitării sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate impuse IMM-urilor. Acțiunile din cadrul programului COSME, singurul program al Uniunii axat în mod special pe IMM-uri, ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a acestor obiective, îndeosebi prin sprijinirea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru întreprinderi. Verificările de conformitate și evaluările de impact finanțate în temeiul programului COSME ar trebui să contribuie la acest efort.

(22)

Un alt factor care afectează competitivitatea este spiritul antreprenorial relativ slab în cadrul Uniunii. Doar 45 % dintre cetățenii Uniunii (și mai puțin de 40 % dintre femei) ar dori să desfășoare activități independente, comparativ cu 55 % din populația Statelor Unite ale Americii și 71 % din cea a Chinei (potrivit anchetei Eurobarometru din 2009 privind spiritul antreprenorial). Conform SBA, ar trebui acordată atenție tuturor situațiilor cu care se confruntă antreprenorii, inclusiv înființării, dezvoltării, transferului de întreprinderi și falimentului (a doua șansă). Promovarea educației pentru antreprenoriat, precum și măsurile care sporesc coerența și consecvența, cum ar fi analiza comparativă și schimburile de bune practici, cresc valoarea adăugată a Uniunii.

(23)

Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori a fost lansat pentru a permite antreprenorilor noi și celor în devenire să dobândească experiență de afaceri într-un alt stat membru decât cel din care provin și, astfel, să își consolideze talentul antreprenorial. În ceea ce privește obiectivul de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale, Comisia ar trebui să poată lua măsuri pentru a ajuta noii antreprenori să își amelioreze abilitățile de dezvoltare a cunoștințelor, competențelor și atitudinilor lor în materie de antreprenoriat, precum și a capacității lor tehnologice și de gestionare a întreprinderilor.

(24)

Concurența la nivel mondial, schimbările demografice, constrângerile în materie de resurse și tendințele sociale emergente generează provocări și oportunități pentru diferitele sectoare care se confruntă cu provocări mondiale și sunt caracterizate printr-o pondere ridicată a IMM-urilor. De exemplu, sectoarele bazate pe proiectare trebuie să se adapteze pentru a profita de potențialul neexploatat al cererii mari de produse personalizate, creative, favorabile incluziunii. Deoarece aceste provocări sunt valabile pentru toate IMM-urile Uniunii din aceste sectoare, este necesar un efort concertat la nivelul Uniunii pentru a determina o creștere suplimentară, prin inițiative care să accelereze apariția de noi produse și servicii.

(25)

În vederea susținerii acțiunilor întreprinse în statele membre, programul COSME poate sprijini, la nivelul sectorial și transsectorial la care există un potențial semnificativ de creștere și de activitate antreprenorială și în special o proporție mare de IMM-uri, inițiativele care accelerează apariția de industrii competitive și durabile, bazate pe cele mai competitive modele de afaceri, pe produse și procese îmbunătățite, pe structuri organizaționale sau pe lanțuri de valori modificate. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, care a fost salutată de Consiliul din octombrie 2010, turismul este un sector important al economiei Uniunii. Întreprinderile din acest sector contribuie în mod direct cu 5 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște importanța turismului și subliniază competențele Uniunii din acest domeniu. Inițiativele europene din domeniul turismului pot completa acțiunile statelor membre prin încurajarea creării unui mediu favorabil și prin promovarea cooperării între statele membre, în special prin intermediul schimbului de bune practici. Acțiunile pot include îmbunătățirea bazei de cunoștințe în domeniul turismului prin furnizarea de date și de analize și elaborarea de proiecte de cooperare transnațională, în strânsă cooperare cu statele membre, evitând în același timp aplicarea unor cerințe obligatorii pentru întreprinderile Uniunii.

(26)

Programul COSME indică acțiuni pentru atingerea obiectivelor, pachetul financiar total prevăzut pentru urmărirea acestor obiective, un pachet financiar minim pentru instrumentele financiare, diferitele tipuri de măsuri de punere în aplicare, precum și modalități transparente de monitorizare și de evaluare, precum și de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.

(27)

Programul COSME completează alte programe ale Uniunii, recunoscând în același timp că fiecare instrument ar trebui să funcționeze în conformitate cu propriile proceduri specifice. Astfel, aceleași costuri eligibile nu ar trebui să primească dublă finanțare. Pentru ca finanțarea din partea Uniunii să aducă valoare adăugată și să aibă un impact substanțial, ar trebui dezvoltate sinergii strânse între programul COSME, Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) ("programul Orizont 2020"), Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) ("fondurile structurale") și alte programe ale Uniunii.

(28)

Toate inițiativele și acțiunile relevante care fac obiectul programului COSME ar trebui să țină seama de principiul transparenței și al egalității de șanse între femei și bărbați. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți cetățenii ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare în aceste inițiative și acțiuni.

(29)

Acordarea de granturi IMM-urilor ar trebui precedată de un proces transparent. Acordarea acestor granturi și plata acestora ar trebui să fie transparente, lipsite de birocrație și în conformitate cu normele comune.

(30)

Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului COSME, un pachet financiar care constituie suma principală de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (10) pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(31)

Pentru a se asigura că finanțarea se limitează la combaterea disfuncționalităților politice, instituționale și de piață și pentru a evita denaturarea pieței, finanțarea din cadrul programului COSME ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat.

(32)

Acordul privind Spațiul Economic European și protocoalele la acordurile de asociere prevăd participarea țărilor în cauză la programele Uniunii. Participarea altor țări terțe ar trebui să fie posibilă, în cazul în care acordurile și procedurile indică acest lucru.

(33)

Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului COSME, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficient posibil, orientat către utilizatori, garantându-se în același timp securitatea juridică și accesibilitatea programului COSME pentru toți participanții.

(34)

Programul COSME ar trebui să fie monitorizat și evaluat, astfel încât să se permită efectuarea de ajustări. Ar trebui să se întocmească un raport anual cu privire la punerea în aplicare a acestuia, în care să se prezinte progresele înregistrate și activitățile planificate.

(35)

Punerea în aplicare a programului COSME ar trebui să fie monitorizată anual prin intermediul unor indicatori-cheie destinați evaluării rezultatelor și efectelor. Acești indicatori, care includ bazele de referință relevante, ar trebui să ofere o bază minimă pentru a evalua măsura în care au fost îndeplinite obiectivele programului COSME.

(36)

Raportul intermediar privind realizarea obiectivelor tuturor acțiunilor sprijinite în cadrul programului COSME, întocmit de Comisie, ar trebui să includă și o evaluare a ratelor scăzute de participare a IMM-urilor, dacă acest fenomen este sesizat într-un număr semnificativ de state membre. După caz, statele membre ar putea lua în considerare rezultatele raportului intermediar în elaborarea politicilor lor relevante.

(37)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe întreaga durată a ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, alocate în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(38)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, în vederea adoptării unor programe anuale de lucru pentru punerea în aplicare a programului COSME. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Unele dintre acțiunile incluse în programul de lucru anual necesită coordonare la nivel național. În acest sens, ar trebui să se aplice articolul 5 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(39)

Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește suplimentarea indicatorilor, modificări aduse anumitor detalii specifice în legătură cu instrumentele financiare și modificări ale sumelor orientative care le-ar depăși pe acestea cu mai mult de 5 % din valoarea pachetului financiar în fiecare caz. Este deosebit de important ca în cursul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(40)

Din motive de certitudine juridică și de claritate, Decizia nr. 1639/2006/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Obiect

Articolul 1

Stabilire

Se stabilește un program pentru acțiunile Uniunii destinate îmbunătățirii competitivității întreprinderilor, cu accent special pe întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) („programul COSME”), pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020.

Articolul 2

Definiție

În sensul prezentului regulament, „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE.

Articolul 3

Obiective generale

(1)   Programul COSME contribuie la următoarele obiective generale, acordând o atenție deosebită nevoilor specifice ale IMM-urilor stabilite în Uniune și ale IMM-urilor stabilite în țările terțe participante la programul COSME în conformitate cu articolul 6:

(a)

consolidarea competitivității și a durabilității întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor;

(b)

încurajarea unei culturi antreprenoriale și promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor.

(2)   Realizarea obiectivelor menționate la alineatul (1) se măsoară prin următorii indicatori:

(a)

performanța IMM-urilor în ceea ce privește durabilitatea;

(b)

modificări ale sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate impuse atât IMM-urilor noi, cât și celor deja existente;

(c)

modificări ale proporției de IMM-uri care exportă pe teritoriul Uniunii sau în afara acesteia;

(d)

modificări în dezvoltarea IMM-urilor;

(e)

modificări ale proporției de cetățeni ai Uniunii care doresc să desfășoare o activitate independentă.

(3)   Lista detaliată a indicatorilor și a țintelor programului COSME este prevăzută în anexă.

(4)   Programul COSME sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și contribuie la realizarea obiectivului de „creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”. În special, programul COSME contribuie la obiectivul principal privind ocuparea forței de muncă.

CAPITOLUL II

Obiective specifice și domenii de acțiune

Articolul 4

Obiective specifice

(1)   Obiectivele specifice ale programului COSME sunt:

(a)

îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare sub formă de capitaluri proprii și datorii;

(b)

îmbunătățirea accesului la piețe, în special în interiorul Uniunii, dar și la nivel mondial;

(c)

îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, inclusiv în sectorul turismului;

(d)

promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale.

(2)   Necesitatea ca întreprinderile să se adapteze la o economie cu emisii scăzute, rezistentă la schimbările climatice și eficientă din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, este promovată în punerea în aplicare a programului COSME.

(3)   Pentru a măsura impactul programului COSME în ceea ce privește realizarea obiectivelor specifice prevăzute la alineatul (1), se utilizează indicatorii prevăzuți în anexă.

(4)   Programele de lucru anuale menționate la articolul 13 specifică în detaliu toate acțiunile care urmează să fie puse în aplicare în conformitate cu programul COSME.

Articolul 5

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului COSME este de 2 298,243 milioane EUR în prețuri curente, dintre care nu mai puțin de 60 % sunt alocate instrumentelor financiare.

Creditele anuale se autorizează de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul limitelor cadrului financiar multianual.

(2)   Pachetul financiar instituit în temeiul prezentului regulament poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea programului COSME și realizarea obiectivelor sale. În special, acesta acoperă, într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv comunicare corporativă a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale programului COSME, cheltuieli legate de rețelele IT care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, precum și toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului COSME.

Cheltuielile respective nu depășesc 5 % din valoarea pachetului financiar.

(3)   În cadrul pachetului financiar al programului COSME, se alocă următoarele sume orientative: 21,5 % din valoarea pachetului financiar pentru obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b), 11 % pentru obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (c) și 2,5 % pentru obiectivele specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (d). Comisia se poate abate de la aceste sume orientative, dar nu cu mai mult de 5 % din valoarea pachetului financiar în fiecare caz. Dacă depășirea acestei limite se dovedește totuși necesară, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 prin care să modifice sumele orientative respective.

(4)   Alocația financiară poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între programul COSME și măsurile adoptate în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE. Dacă este necesar, în bugetul pentru perioada de după 2020 pot fi introduse credite pentru acoperirea unor cheltuieli similare, permițându-se astfel gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

Articolul 6

Participarea țărilor terțe

(1)   Programul COSME este deschis spre participare pentru:

(a)

țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile prevăzute de Acordul SEE, precum și alte țări europene, în cazul în care acordurile și procedurile permit acest lucru;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialele candidate, în conformitate cu principiile generale și cu condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru respective și în deciziile Consiliului de asociere sau în documente similare;

(c)

țările care intră în domeniul de aplicare a politicilor europene de vecinătate, în cazul în care acordurile și procedurile permit acest lucru și în conformitate cu principiile generale și cu condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii Europene stabilite în acordurile-cadru respective, în protocoalele la acordurile de asociere și în deciziile Consiliului de asociere.

(2)   O entitate stabilită într-o țară menționată la alineatul (1) poate participa la părți ale programului COSME în cazul în care respectiva țară participă în conformitate cu condițiile stabilite de respectivele acorduri menționate la alineatul (1).

Articolul 7

Participarea entităților din țările neparticipante

(1)   Entitățile stabilite în una dintre țările terțe menționate la articolul 6 pot participa la părțile programului COSME la care țara respectivă nu participă. Entitățile stabilite în alte țări terțe pot, de asemenea, participa la acțiunile din cadrului programului COSME.

(2)   Entitățile menționate la alineatul (1) nu au dreptul să primească contribuții financiare din partea Uniunii, cu excepția cazului în care acest lucru este indispensabil pentru programul COSME, în special în ceea ce privește competitivitatea și accesul la piețe al întreprinderilor din Uniune. Această excepție nu se aplică în cazul entităților care au scop lucrativ.

Articolul 8

Acțiuni de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la finanțare

(1)   Comisia sprijină acțiuni care au ca scop facilitarea și îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, în etapele de înființare, dezvoltare și transfer, care sunt complementare utilizării de instrumente financiare pentru IMM-uri de către statele membre la nivel național și regional. Pentru a se asigura complementaritatea, astfel de acțiuni sunt strâns coordonate cu cele întreprinse în cadrul politicii de coeziune, al programului Orizont 2020 și la nivel național sau regional. Astfel de acțiuni vizează stimularea acordării de finanțare atât sub formă de capital propriu, cât și sub formă de datorie, precum și a absorbției acestei finanțări, care poate cuprinde fonduri de demarare, fonduri acordate de investitori providențiali și finanțare de cvasi-capital, sub rezerva cererii de pe piață și excluzând totodată dezmembrarea activelor.

(2)   În plus față de acțiunile descrise la alineatul (1), Uniunea poate acorda sprijin și acțiunilor de îmbunătățire a finanțării transfrontaliere și multinaționale, în funcție de cererea de pe piață, sprijinind în consecință IMM-urile să își internaționalizeze activitățile, în conformitate cu dreptul Uniunii.

Comisia poate, de asemenea, să examineze posibilitatea de a crea mecanisme financiare inovatoare, cum ar fi finanțarea participativă (crowdfunding), în funcție de cererea de pe piață.

(3)   Detalii privind acțiunile menționate la alineatul (1) sunt prevăzute la articolul 17.

Articolul 9

Acțiuni de îmbunătățire a accesului la piețe

(1)   Pentru a îmbunătăți în continuare competitivitatea și accesul la piețe al întreprinderilor din Uniune, Comisia poate sprijini acțiuni de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la piața internă, precum furnizarea de informații (inclusiv prin intermediul serviciilor digitale) și creșterea gradului de conștientizare cu privire la, printre altele, programele, dreptul și standardele Uniunii.

(2)   Printr-o serie de măsuri specifice se vizează facilitarea accesului IMM-urilor la piețele din afara Uniunii. Astfel de măsuri pot include furnizarea de informații privind obstacolele existente la intrarea pe piață, oportunitățile de afaceri, achizițiile publice și procedurile vamale, precum și îmbunătățirea serviciilor de sprijin cu privire la standarde și la drepturile de proprietate intelectuală în țări terțe prioritare. Măsurile respective completează, fără a le duplica, activitățile de bază pentru promovarea comerțului desfășurate de statele membre.

(3)   Acțiunile întreprinse în temeiul programului COSME pot avea drept scop stimularea cooperării internaționale, inclusiv a dialogurilor cu țările terțe în domeniul industrial și al reglementării. Măsurile specifice pot avea scopul de a reduce diferențele dintre Uniune și alte țări în ceea ce privește cadrele de reglementare pentru produse, de a contribui la dezvoltarea politicii pentru întreprinderi și a celei industriale și de a contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri.

Articolul 10

Rețeaua întreprinderilor europene

(1)   Comisia sprijină Rețeaua întreprinderilor europene (denumită în continuare „rețeaua”) în vederea furnizării de servicii integrate de sprijin pentru IMM-urile din Uniune care încearcă să exploreze oportunități pe piața internă și în țări terțe. Acțiunile întreprinse prin intermediul rețelei pot include următoarele:

(a)

furnizarea de servicii de informare și de consultanță cu privire la inițiativele și dreptul Uniunii; sprijin pentru consolidarea capacităților de gestionare în vederea creșterii competitivității IMM-urilor; sprijin destinat îmbunătățirii cunoștințelor financiare ale IMM-urilor, inclusiv servicii de informare și de consiliere privind posibilitățile de finanțare și accesul la finanțare, precum și scheme de formare și de mentorat conexe; măsuri de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la expertiză în domeniul eficienței energetice, al climei și al mediului; promovarea programelor de finanțare și a instrumentelor financiare ale Uniunii (inclusiv programul Orizont 2020, în cooperare cu punctele de contact naționale, precum și fondurile structurale);

(b)

facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul afacerilor, a cercetării și dezvoltării, a transferului de tehnologie și de cunoștințe, precum și a parteneriatelor în domeniile tehnologiei și inovării;

(c)

furnizarea unui canal de comunicare între IMM-uri și Comisie.

(2)   Rețeaua poate fi utilizată și în scopul furnizării de servicii în numele altor programe ale Uniunii, cum ar fi programul Orizont 2020, inclusiv servicii de consiliere dedicate încurajării participării IMM-urilor la alte programe ale Uniunii. Comisia se asigură că diferitele resurse financiare ale rețelei sunt coordonate în mod eficient și că serviciile furnizate de rețea în numele altor programe ale Uniunii sunt finanțate de programele respective.

(3)   Punerea în aplicare a rețelei este coordonată în strânsă colaborare cu statele membre, pentru a evita suprapunerea activităților, în conformitate cu principiul subsidiarității.

Comisia evaluează rețeaua din punctul de vedere al guvernanței eficacității și al furnizării de servicii de înaltă calitate pe întreg teritoriul Uniunii.

Articolul 11

Acțiuni de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor

(1)   Comisia sprijină acțiunile de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, pentru a spori eficacitatea, coerența, coordonarea și consecvența politicilor naționale și regionale de promovare a competitivității, a durabilității și a dezvoltării întreprinderilor din Uniune.

(2)   Comisia poate sprijini acțiuni specifice de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru întreprinderi, în special IMM-uri, prin reducerea și evitarea sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate. Acțiunile respective pot include măsurarea în mod periodic a impactului dreptului relevant al Uniunii asupra IMM-urilor, dacă este cazul cu ajutorul unui tablou de bord, sprijin pentru grupurile de experți independenți și schimbul de informații și de bune practici, inclusiv cu privire la aplicarea sistematică a testului IMM la nivelul Uniunii și al statelor membre.

(3)   Comisia poate sprijini acțiuni menite să dezvolte noi strategii pentru competitivitate și pentru dezvoltarea întreprinderilor. Aceste acțiuni pot include următoarele:

(a)

măsuri pentru a îmbunătăți elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care se referă la competitivitatea și la durabilitatea întreprinderilor, inclusiv prin schimbul de bune practici privind condițiile-cadru și privind gestionarea grupurilor de nivel mondial și a rețelelor de întreprinderi, precum și prin promovarea colaborării transnaționale între grupuri și rețele de întreprinderi, a dezvoltării de produse, servicii, tehnologii și procese durabile, a eficienței în utilizarea resurselor, a eficienței energetice și a responsabilității sociale a întreprinderilor;

(b)

măsuri pentru a aborda aspectele internaționale ale politicilor de competitivitate, care să se concentreze îndeosebi pe cooperarea în materie de politici între statele membre, alte țări care participă la programul COSME și partenerii comerciali ai Uniunii la nivel mondial;

(c)

măsuri pentru a îmbunătăți elaborarea politicilor pentru IMM-uri, cooperarea între responsabilii politici, evaluările inter pares și schimbul de bune practici în rândul statelor membre, ținând seama, după caz, de dovezile disponibile și de opiniile părților interesate, în special în vederea facilitării accesului IMM-urilor la programele și măsurile Uniunii, în conformitate cu planul de acțiune din cadrul SBA.

(4)   Prin promovarea coordonării, Comisia poate sprijini acțiunile întreprinse în statele membre în vederea accelerării apariției unor industrii competitive cu potențial de piață. Un astfel de sprijin poate include acțiuni de promovare a schimbului de bune practici și identificarea cerințelor din partea industriilor, în special a IMM-urilor, privind aptitudinile și formarea, în special în materie de competențe informatice. De asemenea, sprijinul poate include acțiuni de încurajare a adoptării unor noi modele de afaceri, a cooperării IMM-urilor în cadrul noilor lanțuri de valori, precum și a utilizării comerciale a ideilor relevante pentru noi produse și servicii.

(5)   Comisia poate completa acțiunile statelor membre pentru sporirea competitivității și a durabilității IMM-urilor din Uniune în domeniile caracterizate printr-un potențial de creștere semnificativ, în special în cele cu un procent ridicat de IMM-uri, cum ar fi sectorul turismului. Printre aceste activități se poate număra promovarea cooperării între statele membre, în special prin intermediul schimbului de bune practici.

Articolul 12

Acțiuni de promovare a antreprenoriatului

(1)   Comisia contribuie la promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale prin îmbunătățirea condițiilor-cadru care influențează dezvoltarea antreprenoriatului, inclusiv prin reducerea obstacolelor din calea înființării de întreprinderi. Comisia sprijină un mediu și o cultură de afaceri favorabile întreprinderilor durabile, înființării de întreprinderi, dezvoltării acestora, transferului de întreprinderi, acordării unei a doua șanse (relansării), precum și întreprinderilor de tip „spin-off” și „spin-out”.

(2)   O atenție deosebită se acordă antreprenorilor potențiali, antreprenorilor noi, antreprenorilor tineri și antreprenorilor din rândul femeilor, precum și altor grupuri-țintă specifice.

(3)   Comisia poate adopta acțiuni precum programe de mobilitate pentru noii antreprenori, destinate îmbunătățirii abilității acestora de a-și dezvolta cunoștințele, competențele și atitudinile în materie de antreprenoriat, precum și a capacității lor tehnologice și de gestionare a întreprinderilor.

(4)   Comisia poate sprijini măsurile adoptate de statele membre pentru a dezvolta și a facilita educația, formarea, competențele și atitudinile în materie de antreprenoriat, în special în rândul antreprenorilor potențiali și al celor noi.

CAPITOLUL III

Punerea în aplicare a programului COSME

Articolul 13

Programele de lucru anuale

(1)   În vederea punerii în aplicare a programului COSME, Comisia adoptă programe de lucru anuale, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (2). Fiecare program de lucru anual pune în aplicare obiectivele stabilite în prezentul regulament și menționează în detaliu:

(a)

o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, obiectivele urmărite pentru fiecare acțiune, care sunt în conformitate cu obiectivele generale și cu cele specifice prevăzute la articolele 3 și 4, rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare, indicarea sumei alocate fiecărei acțiuni, o sumă totală pentru toate acțiunile, un calendar orientativ al punerii în aplicare și un profil de plată;

(b)

indicatori calitativi și cantitativi adecvați pentru fiecare acțiune, în scopul analizării și al monitorizării eficacității în ceea ce privește obținerea rezultatelor și atingerea obiectivelor acțiunii în cauză;

(c)

în ceea ce privește granturile și măsurile conexe, criteriile esențiale de evaluare, care se stabilesc în așa fel încât să asigure cât mai bine realizarea obiectivelor programului COSME, precum și rata maximă de cofinanțare;

(d)

un capitol detaliat separat privind instrumentele financiare, care reflectă, în conformitate cu articolul 17 din prezentul regulament, obligațiile de informare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, inclusiv repartizarea preconizată a pachetului financiar între mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere și mecanismul de garantare a împrumuturilor menționate la articolul 18 și respectiv articolul 19 din prezentul regulament, precum și informații cum ar fi nivelul de garantare și relația cu programul Orizont 2020.

(2)   Comisia pune în aplicare programul COSME în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(3)   Programul COSME este pus în aplicare astfel încât să asigure că acțiunile sprijinite țin seama de evoluțiile și de nevoile viitoare, în special după evaluarea intermediară menționată la articolul 12 alineatul (3), și că acestea sunt relevante pentru piețele, economia și schimbările din societate aflate în continuă evoluție.

Articolul 14

Măsuri de sprijin

(1)   În plus față de măsurile prevăzute de programele anuale de lucru menționate la articolul 13, Comisia ia în mod regulat măsuri de sprijin, inclusiv următoarele:

(a)

îmbunătățirea analizei și monitorizării aspectelor privind competitivitatea sectorială și intersectorială;

(b)

identificarea și diseminarea bunelor practici și a abordărilor de politică, precum și dezvoltarea în continuare a acestora;

(c)

verificări ale conformității dreptului existent și evaluări ale impactului noilor măsuri ale Uniunii care au o importanță deosebită pentru competitivitatea întreprinderilor, în vederea identificării domeniilor din dreptul existent care trebuie să fie simplificate și în vederea asigurării reducerii la minimum a sarcinilor impuse IMM-urilor în domeniile în care sunt propuse noi măsuri legislative;

(d)

evaluarea legislației referitoare la întreprinderi, în special la IMM-uri, a politicii industriale și a măsurilor referitoare la competitivitate;

(e)

promovarea unor sisteme online integrate și ușor de utilizat care să ofere informații privind programele relevante pentru IMM-uri, asigurându-se totodată faptul că acestea nu sunt o duplicare a portalurilor deja existente.

(2)   Costul total al acestor măsuri de sprijin nu depășește 2,5 % din pachetul financiar al programului COSME.

Articolul 15

Monitorizare și evaluare

(1)   Comisia monitorizează punerea în aplicare și gestionarea programului COSME.

(2)   Comisia elaborează un raport anual de monitorizare care să analizeze eficiența și eficacitatea acțiunilor sprijinite din perspectiva execuției financiare, a rezultatelor, a costurilor și, în cazul în care este posibil, a impactului. Raportul include informații privind beneficiarii, acolo unde este posibil, pentru fiecare cerere de propuneri, informații privind valoarea cheltuielilor legate de climă și impactul sprijinului acordat obiectivelor în materie de schimbări climatice, precum și date relevante privind împrumuturile furnizate de mecanismul de garantare a împrumuturilor având o valoare mai mare sau mai mică de 150 000 EUR, în măsura în care colectarea unor astfel de informații nu creează sarcini administrative nejustificate pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri. Raportul de monitorizare include raportul anual cu privire la fiecare instrument financiar în temeiul articolului 140 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(3)   Până în anul 2018 cel târziu, Comisia întocmește un raport de evaluare intermediar privind realizarea obiectivelor tuturor acțiunilor sprijinite în cadrul programului COSME, la nivelul rezultatelor și al impactului, precum și privind eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană, în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor. Raportul de evaluare intermediar abordează, de asemenea, posibilitățile de simplificare, coerența internă și externă a acesteia, continuarea relevanței tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acesta ia în considerare rezultatele evaluării privind impactul pe termen lung al măsurilor precedente și stă la baza unei decizii privind o posibilă reînnoire, modificare sau suspendare a unei măsuri ulterioare.

(4)   Comisia întocmește un raport final de evaluare cu privire la impactul pe termen lung și cu privire la durabilitatea efectelor măsurilor.

(5)   Toți beneficiarii de granturi și alte părți implicate care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile corespunzătoare, necesare pentru a permite monitorizarea și evaluarea măsurilor în cauză.

(6)   Comisia prezintă rapoartele menționate la alineatele (2), (3) și (4) Parlamentului European și Consiliului și le face publice.

CAPITOLUL IV

Dispoziții financiare și forme de asistență financiară

Articolul 16

Forme de asistență financiară

Asistența financiară acordată de Uniune în cadrul programului COSME poate fi pusă în aplicare în mod indirect prin delegarea unor sarcini de execuție bugetară entităților enumerate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 17

Instrumente financiare

(1)   Instrumentele financiare din cadrul programului COSME, instituite în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, sunt gestionate în scopul facilitării accesului la finanțare al IMM-urilor, în etapele de înființare, de creștere și de transfer. Instrumentele financiare includ un mecanism de capitaluri proprii și un mecanism de garantare a împrumuturilor. Pentru alocarea fondurilor către facilitățile respective, se ia în considerare cererea din partea intermediarilor financiari.

(2)   Instrumentele financiare pentru IMM-uri pot, după caz, să fie combinate cu următoarele instrumente și să le completeze pe acestea:

(a)

alte instrumente financiare instituite de către statele membre și autoritățile lor de gestionare, finanțate din fondurile naționale sau regionale sau în contextul operațiunilor din cadrul fondurilor structurale, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013

(b)

alte instrumente financiare instituite de către statele membre și autoritățile lor de gestionare finanțate din programele naționale sau regionale în afara operațiunilor din cadrul fondurilor structurale;

(c)

granturi finanțate de Uniune, inclusiv în temeiul prezentului regulament.

(3)   Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere și mecanismul de garantare a împrumuturilor, menționate la articolul 18 și respectiv la articolul 19, pot fi complementare utilizării de către statele membre a instrumentelor financiare pentru IMM-uri în cadrul politicii de coeziune a Uniunii.

(4)   Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere și mecanismul de garantare a împrumuturilor pot permite, după caz, punerea în comun a resurselor financiare cu statele membre și/sau regiunile care doresc să dedice o parte din fondurile structurale care le sunt alocate în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013

(5)   Instrumentele financiare pot genera profituri acceptabile pentru a îndeplini obiectivele altor parteneri sau investitori. Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere poate funcționa pe bază de subordonare, dar are ca scop menținerea valorii activelor puse la dispoziție din bugetul Uniunii.

(6)   Mecanismele de capitaluri proprii și de garantare a împrumuturilor sunt puse în aplicare în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr. 1268/2012 al Comisiei (12).

(7)   Instrumentele financiare din cadrul programului COSME sunt elaborate și puse în aplicare în mod complementar și în coerență cu cele instituite pentru IMM-uri în cadrul programului Orizont 2020.

(8)   În conformitate cu articolul 60 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, entitățile însărcinate cu punerea în aplicare a instrumentelor financiare asigură vizibilitatea acțiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, entitatea responsabilă se asigură că intermediarii financiari informează în mod explicit beneficiarii finali cu privire la faptul că finanțarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat prin instrumentele financiare din cadrul programului COSME. Comisia se asigură că informațiile cu privire la beneficiari publicate ex-post în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 sunt ușor de accesat de către potențialii beneficiari finali.

(9)   Rambursările generate de cea de a doua secțiune a Instrumentului financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare instituit în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE, și primite după 31 decembrie 2013 se alocă, în conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, mecanismului de capitaluri proprii pentru creștere instituit în temeiul articolului 18 al prezentului regulament.

(10)   Instrumentele financiare se pun în aplicare în conformitate cu normele relevante ale Uniunii privind ajutoarele de stat.

Articolul 18

Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere

(1)   Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere (EFG) este pus în aplicare ca element al unui instrument financiar de capitaluri proprii unic al Uniunii pentru sprijinirea creșterii întreprinderilor din Uniune și a cercetării și inovării (C&I), din faza inițială, inclusiv „seed”, până în faza de creștere. Instrumentul financiar de capitaluri proprii unic al Uniunii este sprijinit financiar de programul Orizont 2020 și programul COSME.

(2)   EFG se concentrează asupra fondurilor care furnizează: capital de risc și finanțare de tip mezanin, cum ar fi împrumuturile subordonate și cele participative, unor întreprinderi aflate în curs de extindere sau în faza de creștere, în special celor care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, având totodată posibilitatea de a efectua investiții în fonduri aflate în faza inițială, împreună cu mecanismul de capitaluri proprii pentru C&I din cadrul programului Orizont 2020, și care oferă scheme de coinvestiții pentru investitorii providențiali. În cazul investițiilor într-o fază timpurie, investiția din partea EFG nu depășește 20 % din investițiile totale ale Uniunii, cu excepția fondurilor în mai multe faze și al fondurilor de fonduri, pentru care finanțarea de către EFG și mecanismul de capitaluri proprii pentru C&I din cadrul programului Orizont 2020 se furnizează în mod proporțional, pe baza politicii de investiții a fondurilor. Comisia poate decide să modifice pragul de 20 % în funcție de evoluția condițiilor pieței. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 21 alineatul (2).

(3)   EFG și mecanismul de capitaluri proprii pentru C&I din cadrul programului Orizont 2020 utilizează același mecanism de aplicare.

(4)   Sprijinul din partea EFG este acordat sub forma uneia dintre următoarele investiții:

(a)

direct de către Fondul european de investiții sau de alte entități însărcinate cu punerea în aplicare a EFG în numele Comisiei; sau

(b)

de către fonduri de fonduri sau vehicule investiționale care investesc la nivel transfrontalier, instituite de Fondul european de investiții sau de alte entități (inclusiv administratori din sectorul privat sau public) însărcinate cu punerea în aplicare a EFG în numele Comisiei, împreună cu investitori din cadrul instituțiilor financiare private și/sau publice.

(5)   EFG investește în fonduri intermediare cu capital de risc, inclusiv în fonduri de fonduri, furnizând investiții pentru IMM-uri îndeosebi în etapa de extindere și de creștere. Investițiile din cadrul EFG sunt investiții pe termen lung, care de obicei implică participații cu o durată de 5 până la 15 ani în fonduri cu capital de risc. În orice caz, durata de viață a investițiilor efectuate în cadrul EFG nu depășește 20 de ani de la data semnării acordului dintre Comisie și entitatea însărcinată cu punerea lui în aplicare.

Articolul 19

Mecanismul de garantare a împrumuturilor

(1)   Mecanismul de garantare a împrumuturilor (LGF) oferă:

(a)

contragaranții și alte modalități de partajare a riscurilor pentru schemele de garantare, inclusiv, după caz, cogaranții;

(b)

garanții directe și alte modalități de partajare a riscurilor pentru orice alt intermediar financiar care îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate la alineatul (5).

(2)   LGF este pus în aplicare ca element al unui instrument financiar unic al Uniunii pentru finanțarea prin împrumut a creșterii și a C&I pentru întreprinderile din Uniune, utilizând același mecanism de aplicare ca și elementul orientat spre cerere al mecanismului de împrumut al IMM-urilor pentru C&I din cadrul programului Orizont 2020 (RSI II).

(3)   LGF constă în:

(a)

garanții pentru finanțarea prin îndatorare (inclusiv prin împrumuturi subordonate și participative, prin leasing sau prin garanții bancare), care reduc dificultățile specifice cu care se confruntă IMM-urile viabile la accesarea finanțării, fie din cauza riscului ridicat cu care sunt percepute, fie din cauză că nu dispun de garanții colaterale suficiente;

(b)

securitizarea portofoliilor de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor, care mobilizează finanțarea suplimentară prin îndatorare pentru IMM-uri în cadrul unor modalități adecvate de partajare a riscului cu instituțiile vizate. Sprijinul pentru tranzacțiile de securitizare respective este condiționat de un angajament al instituțiilor emitente de a utiliza o parte semnificativă a lichidității care rezultă sau a capitalului mobilizat pentru a acorda noi împrumuturi IMM-urilor într-o perioadă rezonabilă de timp. Valoarea acestei noi finanțări prin îndatorare se calculează în raport cu valoarea riscului de portofoliu garantat. Această valoare, precum și perioada, se negociază individual cu fiecare instituție emitentă.

(4)   LGF este gestionat de Fondul european de investiții sau de alte entități însărcinate cu punerea în aplicare a LGF în numele Comisiei. Scadența maximă a garanțiilor distincte în cadrul LGF nu poate depăși 10 ani.

(5)   Eligibilitatea în cadrul LGF este stabilită pentru fiecare intermediar pe baza activităților acestuia și în funcție de eficiența cu care ajută IMM-urile să acceseze finanțare pentru proiecte viabile. LGF poate fi utilizat de intermediarii care asigură servicii de sprijin în afaceri pentru finanțarea, printre altele, a achiziției de active corporale și necorporale și a capitalului circulant, precum și pentru transferuri de întreprinderi. Criteriile referitoare la securitizarea portofoliilor de finanțare prin îndatorare a IMM-urilor includ tranzacții individuale și cu mai mulți parteneri, precum și tranzacții cu mai multe țări. Eligibilitatea se determină pe baza bunelor practici de pe piață, în special în ceea ce privește calitatea creditului și diversificarea riscurilor portofoliului securitizat.

(6)   Cu excepția împrumuturilor incluse în portofoliul securitizat, LGF acoperă împrumuturile de până la 150 000 EUR și cu o scadență minimă de 12 luni. De asemenea, LGF acoperă împrumuturile care sunt mai mari de 150 000 EUR, în situațiile în care IMM-urile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate din cadrul programului COSME nu îndeplinesc și criteriile de eligibilitate ale componentei pentru IMM-uri a facilității de împrumut din cadrul programului Orizont 2020, și care au o scadență minimă de 12 luni.

În cazul în care se depășește acest prag, responsabilitatea de a demonstra dacă IMM-ul este sau nu eligibil în conformitate cu componenta pentru IMM-uri a facilității de împrumut din cadrul programului Orizont 2020 le revine intermediarilor financiari.

(7)   LGF este conceput astfel încât să se poată prezenta rapoarte privind IMM-urile sprijinite, atât în ceea ce privește numărul, cât și volumul împrumuturilor.

Articolul 20

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și, dacă sunt identificate nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, iar dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(2)   Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competențe de audit, pe baza documentelor și a controalelor la fața locului, asupra tuturor beneficiarilor de granturi, contractanților și subcontractanților și a altor părți terțe care au beneficiat de fonduri din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

(3)   Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (14), pentru a stabili dacă au avut loc fraude, acte de corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii cu privire la un acord de grant sau la o decizie de acordare a unui grant sau la un contract finanțat în temeiul prezentului regulament.

(4)   Fără a aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, precum și contractele, acordurile de grant și deciziile de acordare a unui grant rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, conțin dispoziții care autorizează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în limitele competențelor care le revin.

CAPITOLUL V

Comitetul și dispoziții finale

Articolul 21

Procedura comitetelor

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) paragraful al treilea din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 22

Acte delegate

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 cu privire la adăugirile făcute la indicatorii prevăzuți în anexă, în cazul în care acei indicatori ar putea contribui la măsurarea progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor generale și specifice ale programului COSME.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23 cu privire la modificările aduse anumitor detalii referitoare la instrumentele financiare. Detaliile respective reprezintă ponderea investiției din partea EFG în investițiile totale ale Uniunii în fondurile cu capital de risc în faza inițială, precum și componența portofoliilor de împrumuturi securitizate.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23, referitoare la acele modificări ale sumelor orientative menționate la articolul 5 alineatul (3) care ar depăși aceste sume cu mai mult de 5 % din valoarea pachetului financiar în fiecare caz, dacă depășirea acestei limite se dovedește totuși necesară.

Articolul 23

Exercitarea delegării

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 22 este conferită Comisiei pentru o perioadă de șapte ani de la 23 decembrie 2013.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 22 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară, specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 22 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 24

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)   Decizia nr. 1639/2006/CE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.

(2)   Cu toate acestea, acțiunile inițiate în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE și obligațiile financiare legate de aceste acțiuni continuă să fie reglementate de decizia respectivă până la încheierea lor.

(3)   Alocația financiară menționată la articolul 5 poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între programul COSME și măsurile adoptate în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE.

Articolul 25

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 181, 21.6.2012, p. 125.

(2)  JO C 391, 18.12.2012, p. 37.

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (A se vedea pagina 884 din prezentul Jurnal Oficial).

(4)  Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(JO L 314, 30.11.2001, p. 1).

(5)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(6)  Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013) (JO L 310, 9.11.2006, p. 15).

(7)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (A se vedea pagina 104 din prezentul Jurnal Oficial)

(9)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2013al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial)

(10)  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(11)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(12)  Regulamentul delegat (UE, Euratom) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(14)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


ANEXĂ

INDICATORI PENTRU OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE ȘI ȚINTE

Obiectivul general:

1.

Consolidarea competitivității și a durabilității întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor

A.

Indicator de impact (1)

Situația actuală

Ținta pe termen lung și etapele principale (2020)

A.1.

Performanța IMM-urilor în ceea ce privește durabilitatea

Va fi măsurată în mod periodic, de exemplu prin intermediul unei anchete Eurobarometru

Creșterea proporțieiIMM-urilor din Uniune care produc produse verzi (2), adică ecologice, în comparație cu baza de referință (măsurarea inițială)

A.2.

Modificări ale sarcinilor administrative și de reglementare nejustificate impuse atât IMM-urilor noi, cât și celor deja existente (3)

Numărul de zile necesar pentru înființarea unei IMM noi în 2012: 5,4 zile lucrătoare

Reducerea semnificativă a numărului de zile necesar pentru înființarea unei IMM noi

Costul înființării în 2012: 372 EUR

Reducerea semnificativă a costurilor medii de înființare în Uniune, în comparație cu baza de referință

Numărul statelor membre în care timpul necesar obținerii de licențe și autorizații (inclusiv autorizații de mediu) pentru demararea și desfășurarea activității specifice a unei întreprinderi este de o lună: 2

Creșterea semnificativă a numărului statelor membre în care timpul necesar obținerii de licențe și autorizații (inclusiv autorizații de mediu) pentru demararea și desfășurarea activității specifice a unei întreprinderi este de o lună

Numărul statelor membre în care, în 2009, exista un ghișeu unic pentru înființarea de noi întreprinderi, astfel încât antreprenorii să poată desfășura toate procedurile necesare (de exemplu, înregistrarea propriu-zisă, înregistrarea fiscală și în scopuri de TVA și înregistrarea la asigurările sociale) printr-un singur punct de contact administrativ, fie fizic (un birou), fie virtual (pe internet), fie ambele: 18

Creșterea semnificativă a numărului statelor membre în care există un ghișeu unic pentru înființarea de noi întreprinderi

A.3.

Modificări ale proporției de IMM-uri care exportă pe teritoriul Uniunii sau în afara acesteia

25 % dintre IMM-uri exportă, 13 % exportând în afara Uniunii (2009) (4)

Creșterea proporției IMM-urilor care exportă și creșterea proporției IMM-urilor care exportă în afara Uniunii, în comparație cu baza de referință


Obiectivul general:

2.

Încurajarea unei culturi antreprenoriale și promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor

Indicator de impact

Situația actuală

Ținta pe termen lung și etapele principale (2020)

B.1.

Modificări în dezvoltarea IMM-urilor

În 2010, IMM-urile au reprezentat mai mult de 58 % din valoarea adăugată brută a Uniunii

Creșterea producției IMM-urilor (valoare adăugată) și a numărului de angajați în comparație cu baza de referință

Numărul total al angajaților din cadrul IMM-urilor în 2010: 87,5 milioane (67 % dintre locurile de muncă din sectorul privat din Uniune)

B.2.

Modificări ale proporției de cetățeni ai Uniunii care doresc să desfășoare o activitate independentă

Această cifră este măsurată o dată la doi sau trei ani printr-o anchetă Eurobarometru. Ultima cifră disponibilă este de 37 % în 2012 (45 % în 2007 și 2009).

Creșterea proporției de cetățeni ai Uniunii care ar dori să desfășoare o activitate independentă, în comparație cu baza de referință


Obiectiv specific:

Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare sub formă de capitaluri proprii și datorii

C.

Instrumente financiare pentru creștere

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

C.1.

Numărul de societăți care beneficiază de finanțare prin îndatorare

Începând cu 31 decembrie 2012, au fost mobilizate finanțări de 13,4 miliarde EUR către 219 000 de IMM-uri (Fondul de garantare pentru IMM-uri(SMEG))

Valoarea finanțărilor mobilizate să fie cuprinsă între14,3 miliarde EUR și 21,5 miliarde EUR; numărul societăților care primesc finanțări care beneficiază de garanții în cadrul programului COSME să fie cuprins între 220 000 și 330 000

C.2.

Numărul de investiții cu capital de risc în cadrul programului COSME și volumul total investit

Începând cu 31 decembrie 2012, au fost mobilizate finanțări cu capital de risc de 2,3 miliarde EUR către 289 de IMM-uri (Instrumentul financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare, GIF)

Valoarea totală a investițiilor cu capital de risc să fie cuprinsă între 2,6 miliarde EUR și 3,9 miliarde EUR; numărul de societăți care beneficiază de investiții cu capital de risc în cadrul programului COSME să fie cuprins între 360 și 540

C.3.

Efectul de levier

Efectul de levier pentru mecanismul SMEG 1:32

Efectul de levier pentru GIF 1:6,7

Instrument de datorie 1:20 - 1:30

Instrument de capitaluri proprii 1:4 - 1:6 (5)

C.4.

Adiționalitatea EFG și LGF

Adiționalitatea mecanismului SMEG: 64 % din beneficiarii finali au indicat că sprijinul a fost crucial pentru găsirea finanțării necesare

Adiționalitatea GIF: 62 % din beneficiarii finali au indicat că sprijinul a fost crucial pentru găsirea finanțării necesare

Creșterea proporției beneficiarilor finali care au în vedere EFG sau LGF pentru furnizarea finanțării care nu ar fi putut fi obținută prin alte mijloace, în comparație cu baza de referință


Obiectiv specific:

Îmbunătățirea accesului la piețe, în special în interiorul Uniunii, dar și la nivel mondial

D.

Cooperarea industrială internațională

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

D.1.

Numărul cazurilor de îmbunătățire a alinierii între reglementările Uniunii și cele ale țărilor terțe privind produsele industriale

Se estimează că, în cooperarea în domeniul reglementării cu principalii parteneri comerciali (SUA, Japonia, China, Brazilia, Rusia, Canada, India), există o medie de 2 domenii relevante de aliniere semnificativă a reglementărilor tehnice

4 domenii relevante de aliniere semnificativă la reglementările tehnice cu principalii parteneri comerciali (SUA, Japonia, China, Brazilia, Rusia, Canada, India)

E.

Rețeaua întreprinderilor europene

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

E.1.

Numărul de acorduri de parteneriat semnate

Numărul de acorduri de parteneriat semnate: 2 475 (2012)

Numărul de acorduri de parteneriat semnate: 2 500 pe an

E.2.

Recunoașterea rețelei în rândul IMM-urilor

Recunoașterea rețelei în rândul IMM-urilor va fi măsurată în 2015

O creștere a recunoașterii rețelei în rândul IMM-urilor, în comparație cu baza de referință

E.3.

Rata de satisfacție a clienților (procentul de IMM-uri care se declară satisfăcute, valoarea adăugată a serviciilor specifice furnizate de rețea)

Rata de satisfacție a clienților (procentul de IMM-uri care se declară satisfăcute, valoarea adăugată a serviciilor specifice): 78 %

Rata de satisfacție a clienților (procentul de IMM-uri care se declară satisfăcute, valoarea adăugată a serviciilor specifice): > 82 %

E.4.

Numărul IMM-urilor care beneficiază de servicii de sprijin

Numărul IMM-urilor care beneficiază de servicii de sprijin: 435 000 (2011)

Numărul IMM-urilor care beneficiază de servicii de sprijin: 500 000 pe an

E.5.

Numărul IMM-urilor care utilizează servicii digitale (inclusiv servicii de informații electronice) furnizate de rețea

2 milioane de IMM-uri pe an care utilizează servicii digitale

2,3 milioane de IMM-uri pe an care utilizează servicii digitale


Obiectiv specific:

Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, inclusiv în sectorul turismului

F.

Activități de îmbunătățire a competitivității

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

F.1.

Numărul de măsuri de simplificare adoptate

5 măsuri de simplificare pe an (2010)

Cel puțin 7 măsuri de simplificare pe an

F.2.

Adaptarea cadrului de reglementare la obiective

Verificările de conformitate au fost lansate în 2010. Până în prezent, singura verificare de conformitate relevantă este proiectul-pilot în curs privind „omologarea de tip pentru autovehicule”

Urmează să fie lansate până la 5 verificări de conformitate pe parcursul programului COSME

F.3.

Numărul de state membre care utilizează testul de competitivitate

Numărul de state membre care utilizează testul de competitivitate: 0

Creșterea semnificativă a numărului de state membre care utilizează testul de competitivitate

F.4.

Acțiuni întreprinse de IMM-uri privind utilizarea eficientă a resurselor (care pot include energia, materiile, apa, reciclarea etc.)

Vor fi măsurate în mod periodic, de exemplu prin intermediul unei anchete Eurobarometru

Creșterea proporției IMM-urilor din Uniune care întreprind cel puțin o acțiune pentru utilizarea mai eficientă a resurselor (care pot include energia, materiile, apa, reciclarea etc.), în comparație cu baza de referință (măsurarea inițială)

Creșterea proporției IMM-urilor din Uniune care plănuiesc să pună în aplicare acțiuni suplimentare de utilizare eficientă a resurselor (care pot include energia, materiile, apa, reciclarea etc.) o dată la doi ani, în comparație cu baza de referință (măsurarea inițială)

G.

Dezvoltarea politicii privind IMM-urile

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

G.1.

Numărul de state membre care utilizează testul IMM

Numărul de state membre care utilizează testul IMM: 15

Creșterea semnificativă a numărului de state membre care utilizează testul IMM


Obiectiv specific:

Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru competitivitatea și durabilitatea întreprinderilor din Uniune, în special a IMM-urilor, inclusiv în sectorul turismului

H.

Turism

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

H.1.

Participarea la proiecte de cooperare transnațională

Trei țări acoperite de fiecare proiect în 2011

Creșterea numărului de state membre participante la proiectele de cooperare transnațională finanțate de programul COSME în comparație cu baza de referință

H.2.

Numărul de destinații care au adoptat modelele durabile de dezvoltare a turismului promovate de „Destinațiile europene de excelență”

Au fost acordate în total 98 de „Destinații europene de excelență” (în medie 20 pe an – în 2007 - 10, în 2008 - 20, în 2009 - 22, în 2010 - 25, în 2011 - 21)

Mai mult de 200 de destinații adoptă modelele durabile de dezvoltare a turismului promovate de „Destinațiile europene de excelență” (aproximativ 20 în fiecare an)

I.

Noi concepte în domeniul afacerilor

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

I.1.

Numărul de produse/servicii noi de pe piață

Va fi măsurat periodic.

(Până în prezent, această activitate a fost limitată la activitatea analitică la scară mică)

Creșterea numărului cumulat de noi produse/servicii în comparație cu baza de referință (măsurarea inițială)


Obiectiv specific:

Promovarea antreprenoriatului și a culturii antreprenoriale

J.

Sprijin pentru antreprenoriat

Cel mai recent rezultat cunoscut (baza de referință)

Ținta pe termen lung (2020)

J.1.

Numărul de state membre care pun în aplicare soluții antreprenoriale pe baza bunelor practici identificate prin intermediul programului

Numărul de state membre care pun în aplicare soluții antreprenoriale: 22 (2010)

Creșterea semnificativă a numărului de state membre care pun în aplicare soluții antreprenoriale

J.2.

Numărul de state membre care pun în aplicare soluții antreprenoriale având ca țintă antreprenorii potențiali, antreprenorii tineri, antreprenorii noi și antreprenorii din rândul femeilor, precum și alte grupuri-țintă specifice

În momentul de față, 12 state membre participă la Rețeaua europeană a mentorilor pentru antreprenorii din rândul femeilor. În prezent, 6 state membre și 2 regiuni dispun de o strategie specifică pentru educația pentru antreprenoriat, 10 state membre au inclus obiective naționale referitoare la educația pentru antreprenoriat în strategiile mai ample privind învățarea pe tot parcursul vieții, iar în 8 state membre strategiile antreprenoriale sunt în prezent în discuție

Creșterea semnificativă a numărului de state membre care pun în aplicare soluții antreprenoriale având ca țintă antreprenorii potențiali, antreprenorii tineri, antreprenorii noi și antreprenorii din rândul femeilor, precum și alte grupuri-țintă specifice, în comparație cu baza de referință


(1)  Acești indicatori se referă la evoluțiile din domeniul de politică al întreprinderilor și industriei. Comisia nu este singura responsabilă pentru atingerea țintelor. O serie de alți factori în afara controlului Comisiei afectează, de asemenea, rezultatele în acest domeniu.

(2)  Produsele și serviciile „verzi” sunt acelea a căror funcție predominantă este de a reduce riscul de mediu și de a minimiza poluarea și utilizarea resurselor. De asemenea, sunt incluse produsele cu caracteristici de mediu (proiectate în manieră ecologică, care poartă eticheta ecologică, produse în mod ecologic, cu un important conținut de material reciclat). Sursa: Flash Eurobarometru 342, „IMM-urile, eficiența resurselor și piețele ecologice”.

(3)  Concluziile din 31 mai 2011 ale Consiliului includ un apel prin care statele membre sunt încurajate să reducă, după caz, numărul zilelor necesare pentru înființarea unei întreprinderi noi la trei zile lucrătoare și costurile aferente la 100 EUR până în 2012, iar până la sfârșitul anului 2013 să reducă la trei luni timpul necesar obținerii de licențe și autorizații pentru demararea și desfășurarea activității specifice a unei întreprinderi.

(4)  „Internationalisation of European SMEs” (Internaționalizarea IMM-urilor europene), EIM, 2010, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/files/internationalisation_of_european_smes_final_en.pdf

(5)  1 EUR din bugetul Uniunii va avea ca rezultat finanțare de 20-30 EUR și investiții în capitaluri proprii de 4-6 EUR pe întreaga durată a programului COSME.


20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/50


REGULAMENTUL (UE) NR. 1288/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 165 alineatul (4) și articolul 166 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” solicită crearea unui program unic în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, inclusiv aspectele internaționale din învățământul superior, reunind programul de acțiune din domeniul învățării pe tot parcursul vieții (denumit în continuare „Învățarea pe tot parcursul vieții”), instituit prin Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), programul „Tineret în acțiune” (denumit în continuare „Tineret în acțiune”), instituit prin Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), programul de acțiune „Erasmus Mundus” (denumit în continuare „Erasmus Mundus”), instituit prin Decizia nr. 1298/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), programul „ALFA III”, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și programele „Tempus” și „Edulink” pentru a asigura o mai mare eficiență, o concentrare strategică mai solidă și sinergii care să fie exploatate între diferitele aspecte ale programului unic. În plus, sportul este propus ca parte a acestui program unic (denumit în continuare „programul”).

(2)

Rapoartele intermediare de evaluare a programelor existente „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus” și consultarea publică privind viitorul acțiunii Uniunii în domeniul educației, formării și tineretului, precum și în domeniul învățământului superior au arătat o necesitate puternică și în anumite privințe în creștere pentru continuarea cooperării și a mobilității în aceste domenii la nivel european. Rapoartele de evaluare au subliniat importanța creării unor legături mai strânse între programele Uniunii și evoluțiile politicilor în domeniul educației, formării și tineretului, au exprimat dorința ca acțiunea Uniunii să fie structurată în așa fel încât să răspundă mai bine paradigmei învățării pe tot parcursul vieții și au solicitat o abordare mai simplă, mai ușor de utilizat și mai flexibilă pentru punerea în aplicare a unei astfel de acțiuni și încetarea fragmentării programelor de cooperare internațională în domeniul învățământului superior.

(3)

Programul ar trebui să se axeze pe accesibilitatea finanțării și pe transparența procedurilor administrative și financiare, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și a digitalizării. Raționalizarea și simplificarea organizării și a gestionării programului și acordarea unei atenții deosebite reducerii cheltuielilor administrative sunt, de asemenea, esențiale pentru succesul acestuia.

(4)

Consultarea publică privind alegerile strategice ale Uniunii pentru punerea în aplicare a noii competențe a Uniunii în domeniul sportului și raportul de evaluare al Comisiei privind acțiunile pregătitoare din domeniul sportului au furnizat indicații utile cu privire la domeniile prioritare de acțiune ale Uniunii, și au ilustrat valoarea adăugată pe care o poate aduce Uniunea în sprijinirea activităților care au drept scop generarea, împărtășirea și diseminarea experiențelor și cunoștințelor legate de diferite aspecte care afectează sportul la nivel european, cu condiția să vizeze în special sportul de masă.

(5)

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii definește strategia de creștere a Uniunii pentru următorii zece ani pentru a sprijini o asemenea creștere, stabilind cinci obiective ambițioase ce urmează a fi atinse până în 2020, în special în domeniul educației, unde obiectivul este de a reduce nivelurile de părăsire timpurie a școlii la un nivel sub 10 % și de a permite ca cel puțin 40 % din populația în vârstă de 30-34 de ani să fi finalizat învățământul terțiar sau unul echivalent. Acest lucru include, de asemenea, inițiativele sale emblematice, în special „Tineretul în mișcare” și „Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.

(6)

În concluziile sale din 12 mai 2009, Consiliul a făcut apel la un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), stabilind patru obiective strategice pentru a răspunde la provocările care rămân în ceea ce privește crearea unei Europe bazate pe cunoaștere și transformarea învățării pe tot parcursul vieții într-o realitate pentru toți.

(7)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, programul promovează inter alia egalitatea între femei și bărbați și măsuri de combatere a discriminării bazate pe sex, origine etnică sau rasială, religie sau convingere, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Este necesară extinderea accesului pentru a include membrii grupurilor dezavantajate și a celor vulnerabile, precum și luarea în considerare în mod activ a nevoilor de învățare speciale ale persoanelor cu handicap în punerea în aplicare a programului.

(8)

Programul ar trebui să includă o puternică dimensiune internațională, în special în ceea ce privește învățământul superior, nu numai pentru a spori calitatea învățământului superior european în urmărirea obiectivelor ET 2020 mai largi și atractivitatea Uniunii ca destinație de studiu, dar, de asemenea, pentru a promova înțelegerea între oameni și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a învățământului superior în țările partenere, precum și la dezvoltarea lor socioeconomică mai largă, stimulând inter alia „circulația creierelor”, prin acțiuni de mobilitate cu resortisanți ai țărilor partenere. În acest sens, finanțarea ar trebui pusă la dispoziție prin Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul european de vecinătate (IEV), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IAP) și Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țări terțe(IP). Fonduri ar putea fi puse la dispoziție și prin Fondul european de dezvoltare (FED), în conformitate cu procedurile aplicabile. Prevederile prezentului regulament ar trebui să se aplice în cazul utilizării acestor fonduri, asigurându-se totodată conformitatea cu regulamentele care instituie respectivele instrumente și respectivul fond.

(9)

În rezoluția sa din 27 noiembrie 2009 privind cadrul reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018), Consiliul a subliniat necesitatea de a considera toți tinerii ca resursă în cadrul societății și a căutat să faciliteze participarea lor la elaborarea de politici care îi afectează prin intermediul unui dialog structurat continuu între factorii de decizie și tineri și organizațiile de tineret la toate nivelurile.

(10)

Reunirea învățării formale, non-formale și informale într-un program unic ar trebui să creeze sinergii și să încurajeze cooperarea transsectorială între diferitele sectoare ale educației, formării și tineretului. În timpul punerii în aplicare a programului, nevoile specifice ale diferitelor sectoare și, dacă este cazul, rolul autorităților locale și regionale ar trebui luate în considerare în mod corespunzător.

(11)

Pentru a promova mobilitatea, echitatea și excelența studiilor, Uniunea ar trebui să instituie, ca un proiect-pilot, un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru studenți, pentru a le permite acestora, indiferent de mediul lor social, să își obțină diploma de masterat într-o altă țară către care este deschisă participarea în program (denumită în continuare „țara din program”). Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să fie pus la dispoziția instituțiilor financiare care sunt de acord să ofere împrumuturi pentru studii de masterat în alte țări din program în condiții avantajoase pentru studenți. Acest instrument suplimentar și inovator pentru mobilitatea educațională nu ar trebui nici să înlocuiască vreun sistem actual de granturi sau împrumuturi care sprijină mobilitatea studenților la nivel local, național și la nivelul Uniunii, nici să împiedice dezvoltarea unui viitor sistem de acest fel. Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți ar trebui să facă obiectul unei monitorizări și evaluări atente, în special în ceea ce privește accesul său pe piață în diferite țări. În conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3), ar trebui prezentat un raport interimar de evaluare Parlamentului European și Consiliului până cel târziu la sfârșitul lui 2017, în vederea obținerii de orientări politice cu privire la funcționarea în continuare a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți.

(12)

Statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a adopta toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului. Aceasta include soluționarea, dacă este posibil, a chestiunilor administrative care creează dificultăți în ceea ce privește obținerea vizelor și a permiselor de ședere. În conformitate cu Directiva 2004/114/CE a Consiliului (8), statele membre sunt încurajate să stabilească proceduri de admisie accelerată.

(13)

Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” stabilește un cadru în care Uniunea, statele membre și instituțiile de învățământ superior pot coopera pentru mărirea numărului de absolvenți, îmbunătățirea calității educației și maximizarea contribuției pe care învățământul superior și cercetarea o pot aduce la sprijinirea economiilor și societăților statelor membre ca să iasă mai puternice din criza economică mondială.

(14)

Pentru a aborda mai eficient șomajul în rândul tinerilor în cadrul Uniunii, ar trebui acordată o atenție deosebită cooperării transnaționale între instituțiile de învățământ superior și profesional și întreprinderi, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a studenților și de a dezvolta competențele antreprenoriale.

(15)

Declarația de la Bologna, semnată de miniștrii educației din 29 de țări europene la 19 iunie 1999, a stabilit un proces interguvernamental care are ca scop să creeze un spațiu european al învățământului superior, care necesită un sprijin constant la nivelul Uniunii.

(16)

Rolul esențial pe care îl joacă educația și formarea profesională (EFP), prin contribuția pe care și-o aduc la realizarea mai multor obiective stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020 este larg recunoscut și definit în procesul reînnoit de la Copenhaga (2011-2020), având în vedere, în special, potențialul EFP în abordarea nivelului ridicat al șomajului din Europa, îndeosebi al șomajului în rândul tinerilor și al șomajului de lungă durată, prin promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții, prin combaterea excluziunii sociale și prin încurajarea cetățeniei active. Stagiile și uceniciile de calitate, inclusiv cele efectuate în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii, sunt necesare pentru a reduce discrepanța dintre cunoștințele dobândite prin educație și formare și aptitudinile și competențele necesare pe piața muncii, precum și pentru a spori capacitatea de inserție profesională a tinerilor.

(17)

Este necesar să se consolideze intensitatea și volumul cooperării europene între școli și al mobilității cadrelor didactice și cursanților, pentru a aborda prioritățile stabilite în Agenda de cooperare europeană pe plan școlar pentru secolul XXI, și anume, pentru a ameliora calitatea educației școlare în Uniune în domeniile de dezvoltare a competențelor și pentru a îmbunătăți echitatea și includerea în cadrul sistemelor și instituțiilor școlare, precum și pentru a consolida și oferi sprijin pentru meseria de profesor și conducerea instituțiilor școlare. În acest context, obiectivele strategice privind reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii, îmbunătățirea performanței calificărilor de bază, și îmbunătățirea participării la educația și îngrijirea preșcolară și a calității acestora ar trebui să devină prioritare, la fel ca obiectivele care consolidează competențele profesionale ale cadrelor didactice și ale directorilor unităților de învățământ și care îmbunătățesc oportunitățile educaționale ale copiilor proveniți din familii de migranți și a celor cu un dezavantaj socioeconomic.

(18)

Agenda europeană reînnoită pentru învățământul pentru adulți inclusă în rezoluția Consiliului din 28 noiembrie 2011 are drept scop să permită tuturor adulților să își dezvolte și să își îmbunătățească aptitudinile și competențele pe tot parcursul vieții. Ar trebui acordată o atenție specială îmbunătățirii oportunităților de învățare ale unui număr mare de europeni slab calificați, în special îmbunătățind rata de alfabetizare și cea a competențelor numerice și promovând parcursuri de învățare flexibile și măsuri de acordare a unei a doua șanse la educație.

(19)

Acțiunea Forumului european al tineretului, a centrelor naționale de informare pentru recunoașterea academică (NARIC), a rețelelor Eurydice, Euroguidance și Eurodesk, a serviciilor de sprijin înființate la nivel național pentru acțiunea eTwinning, a centrelor naționale Europass și a birourilor naționale de informare din țările din vecinătate este esențială pentru atingerea obiectivelor programului, în special furnizând Comisiei informații regulate și actualizate referitoare la diversele domenii ale activității lor și prin intermediul diseminării rezultatelor programului în Uniune și în țările partenere.

(20)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile internaționale în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, în special cu Consiliul Europei, ar trebui consolidată.

(21)

Pentru a contribui la dezvoltarea excelenței în studiile de integrare europeană la nivel mondial și pentru a răspunde nevoii din ce în ce mai mari de cunoaștere a procesului de integrare europeană și a evoluției sale, precum și de dialog pe această temă, este importantă promovarea, în acest domeniu, a excelenței în predare, cercetare și reflecție, sprijinind instituțiile academice, asociațiile active în domeniul integrării europene,și asociațiile care urmăresc îndeplinirea unui obiectiv de interes european prin intermediul Acțiunii Jean Monnet.

(22)

Cooperarea în cadrul programului cu organizațiile societății civile în domeniul educației, formării, tineretului și sportului, la nivel național și al Uniunii, este deosebit de importantă pentru a crea un sentiment de apartenență în legătură cu adoptarea la scară largă a strategiilor și politicilor privind educația pe tot parcursul vieții și pentru a ține seama, la toate nivelurile, de ideile și preocupările părților interesate.

(23)

Comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2011 intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” stabilește ideile Comisiei pentru o acțiune la nivelul Uniunii în domeniul sportului, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și propune o listă de acțiuni concrete pentru Comisie și statele membre în scopul de a consolida identitatea europeană a sportului în trei mari capitole: rolul sportului în societate, dimensiunea economică a sportului și organizarea sportului. Este necesar, de asemenea, să se ia în considerare valoarea adăugată a sportului, inclusiv a sportului autohton, și contribuția sa la patrimoniul cultural și istoric al Uniunii.

(24)

Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă și pe voluntariatul în sport, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a activității fizice benefice pentru sănătate.

(25)

Mai buna transparență a calificărilor și competențelor și recunoașterea acestora și acceptarea extinsă a instrumentelor de asigurare a transparenței și de recunoaștere ale Uniunii ar trebui să contribuie la dezvoltarea educației și formării de calitate și să faciliteze mobilitatea în scopul formării pe tot parcursul vieții și în scopuri profesionale în întreaga Europă, atât între țări, cât și între sectoare. Deschiderea accesului la metode, practici și tehnologii utilizate în alte țări va contribui la îmbunătățirea capacității lor de inserție profesională.

(26)

În acest scop, este recomandată utilizarea extinsă a cadrului unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), instituit prin Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), a Registrului European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și a Asociației Europene pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA), instituită prin Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), a Cadrului european al calificărilor (CEC), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 (11), a Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (12), a Cadrului European de Referință pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională (EQAVET), instituit prin Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 (13) și a Sistemului european de credite transferabile (ECTS).

(27)

Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public și o sinergie mai amplă și mai puternică între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(28)

Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor efectuate în cadrul programului și complementaritatea lor cu activitățile statelor membre, în conformitate cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu alte activități, în special cele în domeniul culturii și mass-mediei, ocupării forței de muncă, cercetării și inovării, industriei și întreprinderilor, politicii de coeziune și de dezvoltare, precum și al politicii de extindere și al inițiativelor, instrumentelor și strategiilor din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(29)

Programul este conceput pentru a avea un impact pozitiv și durabil asupra politicilor și practicilor din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Respectivul impact sistemic ar trebui să se realizeze prin diferite acțiuni și activități prevăzute în program, care vizează încurajarea schimbărilor la nivel instituțional și, dacă este cazul, inovarea la nivel de sistem. Proiectele individuale care urmăresc obținerea unui sprijin financiar din partea programului nu trebuie să aibă un impact sistemic, ca atare. Rezultatul cumulativ al acestor proiecte ar trebui să contribuie la realizarea acestui impact sistemic.

(30)

Gestionarea eficace a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupune elaborarea unor indicatori de performanță specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp și care reflectă logica intervenției.

(31)

Comisia și statele membre ar trebui să optimizeze utilizarea TIC și a noilor tehnologii pentru a facilita accesul la acțiunile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului. Acestea ar putea include mobilitatea virtuală, care ar trebui să completeze, dar nu să înlocuiască, mobilitatea în scopul învățării.

(32)

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (14).

(33)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului pentru funcționarea organismelor, Comisia ar trebui, în cursul fazei inițiale a programului, să poată considera ca fiind eligibile pentru finanțare costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea au fost suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(34)

Este necesară stabilirea unor criterii de performanță pe care ar trebui să se bazeze alocarea fondurilor bugetare între statele membre pentru acțiunile gestionate de agențiile naționale.

(35)

Țările candidate pentru aderare la Uniune și acele țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) care fac parte din Spațiul Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii pe baza acordurilor-cadru, a deciziilor de asociere ale Consiliului sau a unor acorduri similare.

(36)

Confederația Elvețiană poate participa la programele Uniunii în conformitate cu acordul care urmează să fie semnat între Uniune și țara respectivă.

(37)

Persoanele fizice din țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și organismele și instituțiile publice și/sau private competente ale unei TTPM pot participa la programe în conformitate cu Decizia Consiliului 2001/822/CE (15). Constrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a TTPM ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a programului.

(38)

Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în comunicarea lor comună din 25 mai 2011 intitulată „Un nou răspuns la o vecinătate în schimbare”, au subliniat, printre altele, scopul de a facilita și mai mult participarea țărilor din vecinătate la acțiunile Uniunii de mobilitate și dezvoltare a capacităților în învățământul superior și deschiderea viitorului program de educație către țările învecinate.

(39)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, sancțiuni. În timp ce nevoile de finanțare privind asistența externă ale Uniunii cresc, situația economică și bugetară a Uniunii limitează resursele disponibile pentru astfel de asistență. Prin urmare, Comisia ar trebui să caute cea mai eficientă și sustenabilă utilizare a resurselor disponibile, în special prin utilizarea unor instrumente financiare cu efect de levier.

(40)

Pentru a spori accesul la program, granturile acordate pentru sprijinirea mobilității persoanelor ar trebui adaptate în funcție de costul vieții și subzistenței din țara gazdă. În conformitate cu legislația națională, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxe sau contribuții sociale. Aceeași scutire ar trebui să se aplice organismelor publice sau private care acordă un astfel de sprijin financiar persoanelor în cauză.

(41)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16), timpul acordat activităților de voluntariat poate fi considerat cofinanțare sub forma unor contribuții în natură.

(42)

În comunicarea sa din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a subliniat angajamentul său de a simplifica finanțarea din partea Uniunii. Crearea unui program unic privind educația, formarea, tineretul și sportul ar trebui să determine o simplificare semnificativă, raționalizare și sinergii în gestionarea programului. Punerea în aplicare ar trebui să fie simplificată în continuare prin utilizarea sumei forfetare, a costului unitar sau a finanțării forfetare, precum și prin reducerea cerințelor formale și birocratice pentru beneficiari și statele membre.

(43)

Îmbunătățirea punerii în aplicare și a eficienței cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.

(44)

Este important să se asigure buna gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare într-un mod cât mai eficient și mai accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.

(45)

Pentru a asigura o reacție rapidă la evoluția necesităților pe întreaga durată a programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește dispozițiile referitoare la acțiunile suplimentare gestionate de agențiile naționale. Este deosebit de importantă realizarea de către Comisie a unor consultări adecvate în timpul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod adecvat a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.

(46)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se acorde competențe de executare. Competențele de executare respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(47)

Programul ar trebui să acopere trei domenii diferite, iar comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie responsabil atât de chestiunile orizontale, cât și de cele sectoriale. Statele membre sunt competente să se asigure că trimit reprezentanții potriviți pentru a participa la reuniunile comitetului, în funcție de subiectele de pe ordinea sa de zi, iar președintele comitetului se asigură că ordinile de zi ale reuniunilor indică în mod clar sectorul sau sectoarele implicate și subiectele pentru fiecare sector care urmează să fie discutate în cadrul fiecărei reuniuni. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul intern al comitetului și în mod ad hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, ar trebui să poată fi invitați să participe la reuniunile comitetului ca observatori.

(48)

Este oportun să se asigure o închidere corectă a programului, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2014, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, în cazul în care este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt încă finalizate în cadrul programelor precedente până la sfârșitul anului 2013.

(49)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea programului, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită amplorii și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(50)

Deciziile nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE ar trebui prin urmare abrogate.

(51)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Domeniul de aplicare a programului

(1)   Prezentul regulament instituie un program pentru acțiunea Uniunii în domeniul educației, formării, tineretului și sportului numit „Erasmus+” (denumit în continuare „programul”).

(2)   Programul este pus în aplicare pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020.

(3)   Programul acoperă următoarele domenii, respectând, în același timp, structurile și nevoile specifice ale diferitelor sectoare din statele membre:

(a)

educația și formarea la toate nivelurile, într-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv învățământul preuniversitar (Comenius), învățământul superior (Erasmus), învățământul superior internațional (Erasmus Mundus), educația și formarea profesională (Leonardo da Vinci) și învățarea în rândul adulților (Grundtvig);

(b)

tineretul (Tineret în acțiune), în special în contextul învățării non-formale și informale;

(c)

sportul, în special sportul de masă.

(4)   Programul include o dimensiune internațională menită să sprijine acțiunea externă a Uniunii, inclusiv obiectivele sale în materie de dezvoltare, prin cooperarea dintre Uniune și țările partenere.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă toate tipurile de învățământ general, educație și formare profesională, învățare non-formală și învățare informală întreprinse pe toată durata vieții, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, abilităților și competențelor sau a participării în societate dintr-o perspectivă personală, civică, culturală, socială și/sau legată de ocuparea forței de muncă, inclusiv furnizarea de servicii de consiliere și de orientare;

2.

„învățare non-formală” înseamnă învățarea care se desfășoară prin intermediul unor activități planificate (în materie de obiective de învățare și de timp de învățare) și în cazul căreia există un anumit sprijin pentru învățare (de exemplu, relația student-profesor), dar care nu face parte din sistemul formal de educație și formare;

3.

„învățare informală” înseamnă învățarea care rezultă din activitățile zilnice legate de muncă, familie sau activitățile recreative care nu este organizată sau structurată din punctul de vedere al obiectivelor, al timpului sau al sprijinului pentru învățare; ea poate fi involuntară din punctul de vedere al persoanei care învață;

4.

„dialog structurat” înseamnă dialogul cu tinerii și cu organizațiile de tineret, care servește drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, punerii în aplicare și monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului;

5.

„transnațional” se referă, cu excepția cazului în care se prevede altfel, la orice acțiune care implică cel puțin două țări din program, astfel cum sunt definite la articolul 24 alineatul (1);

6.

„internațional” se referă la orice acțiune care implică cel puțin o țară din program și cel puțin o țară terță (denumită în continuare „țară parteneră”);

7.

„mobilitate în scopul învățării” înseamnă acțiunea de a se deplasa fizic în altă țară decât țara de reședință, în vederea efectuării de studii, formare sau alt tip de învățare non-formală sau informală; ea se poate realiza sub formă de stagii de formare, ucenicii, schimburi între tineri, voluntariat, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională, și poate include activități pregătitoare, cum ar fi formare în limba țării gazdă, precum și activități de trimitere, de găzduire și de monitorizare;

8.

„cooperare pentru inovare și schimb de bune practici” înseamnă proiecte de cooperare transnațională și internațională care implică organizații active în domeniul educației, formării și/sau al tineretului și pot include alte organizații;

9.

„sprijin pentru reformarea politicilor” înseamnă orice tip de activitate care are drept obiectiv sprijinirea și facilitarea modernizării sistemelor de educație și formare, precum și sprijinirea dezvoltării politicii europene în domeniul tineretului, prin intermediul procesului de cooperare politică între statele membre, în special metoda deschisă de coordonare și dialogul structurat cu tinerii;

10.

„mobilitate virtuală” înseamnă un set de activități sprijinite de tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv e-learning, organizate la nivel instituțional, care realizează sau facilitează experiențe transnaționale și/sau internaționale de colaborare într-un context de predare și/sau învățare;

11.

„personal” se referă la persoanele care, pe bază voluntară sau profesională, sunt implicate în educație, formare sau învățarea non-formală în rândul tinerilor și poate include cadre didactice universitare, profesori, formatori, directori pentru unități de învățământ, lucrători de tineret și personal nedidactic;

12.

„lucrător de tineret” înseamnă un profesionist sau un voluntar implicat în învățarea non-formală care îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor socioeducativă și profesională personală;

13.

„tineri” înseamnă persoane cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani;

14.

„instituție de învățământ superior” înseamnă:

(a)

orice tip de instituție de învățământ superior care, în conformitate cu legislația sau practica națională, eliberează diplome recunoscute sau alte calificări recunoscute de nivel terțiar, oricare ar fi denumirea acestor instituții;

(b)

orice instituție care, în conformitate cu legislația sau practica națională, oferă educație sau formare profesională la nivel terțiar;

15.

„diplomă comună” înseamnă un program de studii integrat, oferit de cel puțin două instituții de învățământ superior, care are drept rezultat o diplomă unică eliberată și semnată în comun de către toate instituțiile participante și recunoscută oficial în țările în care sunt situate instituțiile participante;

16.

„diplomă dublă/diplomă multiplă” înseamnă un program de studii oferit de cel puțin două (dublă) sau mai multe (multiplă) instituții de învățământ superior prin care studentul primește, după terminarea programului de studii, câte o diplomă separată de la fiecare dintre instituțiile participante;

17.

„activitate de tineret” înseamnă o activitate extrașcolară (cum ar fi schimburile de tineri, voluntariatul sau formarea tinerilor) efectuată de către un tânăr, fie individual, fie în grup, în special prin intermediul organizațiilor de tineret, și caracterizată printr-o abordare de învățare non-formală;

18.

„parteneriat” înseamnă un acord între un grup de instituții și/sau organizații din diferite țări din program pentru a desfășura activități europene comune în domeniul educației, formării, tineretului și sportului sau pentru a institui o rețea formală sau informală într-un domeniu relevant, cum ar fi proiectele comune de învățare pentru elevi și profesorii lor sub formă de schimburi între clase și mobilitate individuală pe termen lung, programele intensive din învățământul superior și cooperarea dintre autoritățile regionale și locale pentru încurajarea cooperării interregionale, inclusiv transfrontaliere; acesta poate fi extins la instituțiile și/sau organizațiile din țările partenere în vederea consolidării calității parteneriatului;

19.

„competențe-cheie” înseamnă setul fundamental de cunoștințe, aptitudini și atitudini de care au nevoie toate persoanele pentru realizarea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, astfel cum este prevăzut în Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18);

20.

„metoda deschisă de coordonare” (MDC) înseamnă o metodă interguvernamentală care oferă un cadru de cooperare între statele membre, ale căror politici naționale pot fi astfel direcționate spre anumite obiective comune; în domeniul de aplicare al prezentului program, MDC se aplică educației, formării și tineretului;

21.

„instrumente de transparență și recunoaștere ale Uniunii” înseamnă instrumente care ajută părțile interesate să înțeleagă, să aprecieze și, dacă este cazul, să recunoască rezultatele învățării și calificările în întreaga Uniune;

22.

„țări din vecinătate” înseamnă țările și teritoriile acoperite de politica europeană de vecinătate;

23.

„carieră dublă” înseamnă combinarea antrenamentelor sportive la nivel înalt cu învățământul general sau cu munca;

24.

„sport de masă” înseamnă sportul organizat, practicat la nivel local de sportivi amatori, precum și sportul pentru toți.

Articolul 3

Valoare adăugată europeană

(1)   Programul sprijină numai acele acțiuni și activități care prezintă o valoare adăugată europeană potențială și care contribuie la realizarea obiectivului general, astfel cum se menționează la articolul 4.

(2)   Valoarea adăugată europeană a acțiunilor și activităților programului se asigură, în special, prin:

(a)

caracterul lor transnațional, în special cu privire la mobilitate și la cooperarea care vizează realizarea unui impact sistemic sustenabil;

(b)

complementaritatea și sinergia lor cu alte programe și politici la nivel național, internațional și la nivelul Uniunii;

(c)

contribuția acestora la utilizarea efectivă a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.

Articolul 4

Obiectivul general al programului

Programul contribuie la realizarea:

(a)

obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv a obiectivului principal din domeniul educației;

(b)

obiectivelor cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020), incluzând criteriile de referință corespunzătoare;

(c)

unei dezvoltări sustenabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior;

(d)

obiectivelor generale ale cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010 - 2018);

(e)

obiectivului dezvoltării dimensiunii europene în domeniul sportului, în special a sportului de masă, în conformitate cu planul de acțiune al Uniunii pentru sport; și

(f)

promovării valorilor europene în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

CAPITOLUL II

Educația și formarea

Articolul 5

Obiective specifice

(1)   În conformitate cu obiectivul general al programului stabilit la articolul 4, în special cu obiectivele ET 2020, precum și pentru sprijinirea dezvoltării durabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior, programul urmărește următoarele obiective specifice:

(a)

să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor cheie în ceea ce privește, în special, relevanța acestora pentru piața forței de muncă și contribuția la o societate coezivă, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării și prin cooperarea consolidată dintre sectorul educației și formării și sectorul ocupațional;

(b)

să favorizeze îmbunătățiri calitative, inovarea, excelența și internaționalizarea la nivelul instituțiilor de educație și formare, în special prin intensificarea cooperării transnaționale între furnizorii de educație și formare și alte părți interesate;

(c)

să promoveze apariția unui spațiu european al învățării pe tot parcursul vieții și să crească nivelul de conștientizare cu privire la acesta, să completeze reforma politicilor la nivel național și să sprijine modernizarea sistemelor de educație și de formare, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii și prin diseminarea de bune practici;

(d)

să consolideze dimensiunea internațională a educației și a formării, în special prin cooperarea dintre instituțiile din Uniune și cele din țările partenere în domeniul EFP și în cel al învățământului superior, prin creșterea atractivității instituțiilor de învățământ superior europene și susținerea acțiunii externe a Uniunii, inclusiv obiectivele sale de dezvoltare, prin promovarea mobilității și a cooperării între instituțiile de învățământ superior din Uniune și cele din țări partenere și prin acțiuni dedicate de consolidare a capacităților în țările partenere;

(e)

să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor și să promoveze larga diversitate lingvistică a Uniunii și conștientizarea dimensiunii interculturale;

(f)

să promoveze excelența privind activitățile de predare și cercetare în domeniul integrării europene, prin activitățile Jean Monnet la nivel mondial, astfel cum se menționează la articolul 10.

(2)   Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 6

Acțiuni ale programului

(1)   În domeniul educației și formării, programul își urmărește obiectivele prin următoarele tipuri de acțiuni:

(a)

mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b)

cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici; și

(c)

sprijin pentru reformarea politicilor.

(2)   Activitățile specifice Jean Monnet sunt descrise la articolul 10.

Articolul 7

Mobilitatea persoanelor în scopul învățării

(1)   Acțiunea de mobilitate a persoanelor sprijină următoarele activități în țările din program menționate la articolul 24 alineatul (1).

(a)

mobilitatea studenților din toate ciclurile învățământului superior și a cursanților, ucenicilor și elevilor din învățământul și formarea profesionale. Această mobilitate poate lua forma studiilor în cadrul unei instituții partenere sau a stagiilor, precum și a dobândirii unei experiențe ca ucenic, asistent sau stagiar în străinătate. Mobilitatea în vederea obținerii diplomei la nivel de masterat poate fi sprijinit prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum se menționează la articolul 20;

(b)

mobilitatea personalului, în țările din program, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1). Această mobilitate poate lua forma predării, a unei activități de asistent sau a participării la activități de dezvoltare profesională în străinătate.

(2)   Această acțiune va sprijini, de asemenea, mobilitatea internațională a studenților și personalului spre și dinspre țări partenere în ceea ce privește învățământul superior, inclusiv mobilitatea organizată pe baza unor programe de înaltă calitate care conduc la diplome comune, duble sau multiple sau a apelurilor comune.

Articolul 8

Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici

(1)   Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici sprijină:

(a)

parteneriatele strategice între organizațiile și/sau instituțiile implicate în educație și formare sau în alte sectoare relevante, care au drept scop elaborarea și transpunerea în practică a inițiative comune și promovarea învățării reciproce și a schimburilor de experiență;

(b)

parteneriatele între sectorul ocupațional și instituțiile de educație și formare, sub formă de:

alianțe ale cunoașterii, în special între instituții de învățământ superior și sectorul ocupațional, care urmăresc promovarea creativității, a inovării, învățării prin muncă și a spiritului antreprenorial prin oferirea de oportunități de învățare relevante, inclusiv elaborarea unor programe de învățământ și abordări pedagogice noi;

alianțe ale competențelor sectoriale între furnizorii de educație și formare și sectorul ocupațional, care urmăresc promovarea capacității de inserție profesională, contribuind la crearea de noi programe educaționale specifice unor sectoare sau transsectoriale, la elaborarea de modalități inovatoare de predare și formare profesională și la punerea în practică a instrumentelor de transparență și de recunoaștere ale Uniunii;

(c)

platformele informatice de sprijin din toate sectoarele educației și formării, inclusiv, în special, eTwinning, care permit învățarea reciprocă, mobilitatea virtuală, schimbul de bune practici și deschiderea accesului pentru participanții din țările din vecinătate.

(2)   Această acțiune sprijină, de asemenea, dezvoltarea, consolidarea capacităților, integrarea regională, schimburile de cunoștințe și procesele de modernizare prin intermediul parteneriatelor internaționale între instituțiile de învățământ superior din Uniune și din țări partenere, în special pentru învățarea reciprocă și proiectele de educație comune, precum și prin promovarea cooperării regionale și a birourilor naționale de informare, în special cu țările din vecinătate.

Articolul 9

Sprijin pentru reformarea politicilor

(1)   Sprijinul pentru reforma politicilor include activitățile inițiate la nivelul Uniunii legate de:

(a)

punerea în aplicare a agendei politice a Uniunii privind educația și formarea în contextul MDC, precum și cele legate de procesele de la Bologna și Copenhaga;

(b)

punerea în aplicare, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special cadrul unic al Uniunii pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass), Cadrul european al calificărilor (CEC), Sistemul european de credite transferabile (ECTS), Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET), Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR) și Asociația europeană pentru asigurarea calității în învățământul superior (ENQA), precum și acordarea de sprijin rețelelor de la nivelul Uniunii și organizațiilor neguvernamentale (ONG) europene active în domeniul educației și formării;

(c)

dialogul politic cu părți interesate relevante din Europa în domeniul educației și formării;

(d)

NARIC, rețelele Eurydice și Eurodesk, și centrele naționale Europass.

(2)   Această acțiune sprijină, de asemenea, dialogul politic cu țări partenere și organizații internaționale.

Articolul 10

Activitățile Jean Monnet

Activitățile Jean Monnet au drept scop:

(a)

să promoveze predarea și cercetarea privind integrarea europeană la nivel mondial în rândul specialiștilor universitari, al cursanților și al cetățenilor, în special prin crearea de catedre Jean Monnet și alte activități academice, precum și prin furnizarea de ajutor pentru alte activități de consolidare a cunoștințelor la nivelul instituțiilor de învățământ superior;

(b)

să sprijine activitățile instituțiilor academice sau ale asociațiilor active în domeniul studiilor de integrarea europeană și să sprijine eticheta Jean Monnet pentru excelență;

(c)

să sprijine următoarele instituții care urmăresc un obiectiv de interes european:

(i)

Institutul Universitar European de la Florența;

(ii)

Colegiul Europei (campusurile din Bruges și Natolin)

(iii)

Institutul European de Administrație Publică (IEAP), Maastricht;

(iv)

Academia de Drept European, Trier;

(v)

Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale, Odense;

(vi)

Centrul Internațional de Formare Europeană (CIFE), Nisa.

(d)

să promoveze dezbaterea politică și schimburile între lumea academică și factorii de decizie privind prioritățile politice ale Uniunii.

CAPITOLUL III

Tineret

Articolul 11

Obiective specifice

(1)   În conformitate cu obiectivul general al programului așa cum este stabilit la articolul 4, în special cu obiectivele cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010–2018), programul vizează următoarele obiective specifice:

(a)

să îmbunătățească nivelul competențelor și aptitudinilor-cheie ale tinerilor, inclusiv ale celor care beneficiază de mai puține oportunități, precum și să promoveze participarea acestora la viața democratică din Europa și pe piața forței de muncă, cetățenia activă, dialogul intercultural, incluziunea socială și solidaritatea, în special prin multiplicarea oportunităților de mobilitate în scopul învățării pentru tineri, pentru cei implicați în activități sau în organizații de tineret și pentru liderii de tineret, precum și prin legături mai puternice între domeniul tineretului și piața forței de muncă;

(b)

să favorizeze îmbunătățiri calitative în activitățile de tineret, în special prin intensificarea cooperării dintre organizațiile din domeniul tineretului și/sau alte părți interesate;

(c)

să completeze reforma politicilor la nivel local, regional și național și să susțină dezvoltarea unei politici pentru tineret bazate pe cunoaștere și pe dovezi, precum și recunoașterea învățării non-formale și informale, în special prin intensificarea cooperării la nivelul politicilor, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii și prin răspândirea de bune practici;

(d)

să consolideze dimensiunea internațională a activităților din domeniul tineretului și rolul lucrătorilor și organizațiilor de tineret ca structuri de sprijin pentru tineri, în complementaritate cu acțiunea externă a Uniunii, în special prin promovarea mobilității și a cooperării dintre Uniune și părțile interesate din țările partenere și organizațiile internaționale, precum și printr-o consolidare precis orientată a capacităților în țările partenere.

(2)   Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 12

Acțiuni ale programului

Obiectivele programului se urmăresc prin următoarele tipuri de acțiuni:

(a)

mobilitatea persoanelor în scopul învățării;

(b)

cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici;

(c)

sprijinul pentru reforma politicilor.

Articolul 13

Mobilitatea persoanelor în scopul învățării

(1)   Mobilitatea persoanelor în scopul învățării susține:

(a)

mobilitatea tinerilor care participă la activități de învățare non-formală și informală între țările din program; această mobilitate poate lua forma schimburilor de tineri și a voluntariatului prin intermediul Serviciului european de voluntariat, precum și a activitățile inovatoare bazate pe dispozițiile actuale privind mobilitatea;

(b)

mobilitatea persoanelor implicate în activități de tineret sau în organizații de tineret, precum și a liderilor de tineret; această mobilitate poate lua forma activităților de formare și de colaborare în rețea.

(2)   Această acțiune sprijină totodată mobilitatea tinerilor, a persoanelor implicate în activități sau în organizații de tineret și a liderilor de tineret dinspre și înspre țări partenere, în special țările învecinate.

Articolul 14

Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici

(1)   Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici susțin:

(a)

parteneriate strategice vizând elaborarea și punerea în aplicare a unor inițiative comune, inclusiv inițiative ale tineretului și proiecte pe tema cetățeniei care promovează cetățenia activă, inovarea socială, participarea la viața democratică și spiritul antreprenorial, prin învățarea reciprocă și prin schimburi de experiență;

(b)

platforme informatice de sprijin care să permită învățarea reciprocă, activități de tineret bazate pe cunoaștere, mobilitatea virtuală și schimburile de bune practici.

(2)   Această acțiune sprijină, de asemenea, dezvoltarea, consolidarea capacităților și schimburile de cunoștințe prin intermediul parteneriatelor dintre organizațiile din țările din program și țările partenere, în special prin învățare reciprocă.

Articolul 15

Sprijin pentru reforma politicilor

(1)   Sprijinul pentru reforma politicilor include activități legate de:

(a)

implementarea agendei politice a Uniunii privind tineretul, prin MDC;

(b)

implementarea, în țările din program, a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii, în special Youthpass, și sprijinirea rețelelor la nivelul Uniunii și a ONG-urilor europene pentru tineret;

(c)

dialogul politic cu părțile interesate europene relevante și dialogul structurat cu tinerii;

(d)

Forumul European al Tineretului, centrele de resurse pentru dezvoltarea activităților de tineret și rețeaua Eurodesk.

(2)   Această acțiune sprijină, de asemenea, dialogul politic cu țările partenere și organizațiile internaționale.

CAPITOLUL IV

Sport

Articolul 16

Obiective specifice

(1)   În conformitate cu obiectivul general al programului, astfel cum este stabilit la articolul 4, și cu planul de acțiune al Uniunii pentru sport, programul se axează în principal pe sportul de masă și are următoarele obiective specifice:

(a)

contracararea amenințărilor transfrontaliere la adresa integrității sportului, cum ar fi dopajul, meciurile aranjate și violența, precum și toate formele de intoleranță și discriminare;

(b)

promovarea și susținerea bunei guvernanțe în domeniul sportului, precum și a carierelor duble ale sportivilor;

(c)

promovarea activităților de voluntariat în sport, precum și a incluziunii sociale, a oportunităților egale și a conștientizării importanței activității fizice pentru întărirea sănătății, prin creșterea participării și un acces egal la activități sportive pentru toți.

(2)   Pentru evaluarea programului, în anexa I se stabilesc indicatori măsurabili și relevanți pentru fiecare obiectiv specific stabilit la alineatul (1).

Articolul 17

Activități

(1)   Obiectivele cooperării se urmăresc prin activitățile transnaționale menționate mai jos, axate în special pe sportul de masă:

(a)

sprijin pentru parteneriatele de colaborare;

(b)

sprijin pentru evenimente sportive europene nonprofit la care participă mai multe țări din program și care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 16 alineatul (1) litera (c);

(c)

sprijin pentru consolidarea bazei de informații faptice în vederea elaborării politicilor;

(d)

dialog cu părți interesate relevante din Europa.

(2)   Activitățile menționate la alineatul (1) pot mobiliza o finanțare suplimentară de la părți terțe, cum ar fi întreprinderile private.

CAPITOLUL V

Dispoziții financiare

Articolul 18

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului începând cu 1 ianuarie 2014 este de 14 774 524 000 EUR în prețuri curente.

Creditele anuale se autorizează de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul limitelor cadrului financiar multianual.

(2)   Suma menționată la alineatul (1) se alocă pentru acțiunile programului după cum urmează, cu o marjă de flexibilitate care nu depășește 5 % din fiecare sumă alocată:

(a)

77,5 % pentru educație și formare, din care se alocă minimum:

(i)

43 % învățământului superior, reprezentând 33,3 % din bugetul total;

(ii)

22 % formării profesionale, reprezentând 17 % din bugetul total;

(iii)

15 % învățământului preuniversitar, reprezentând 11,6 % din bugetul total;

(iv)

5 % învățării în rândul adulților, reprezentând 3,9 % din bugetul total;

(b)

10 % pentru tineret;

(c)

3,5 % pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(d)

1,9 % pentru „Jean Monnet”;

(e)

1,8 % pentru sport, din care maximum 10 % pentru activitățile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (b);

(f)

3,4 % ca granturi de funcționare pentru agențiile naționale; și

(g)

1,9 % pentru acoperirea cheltuielilor administrative.

(3)   În ceea ce privește alocările menționate la alineatul (2) literele (a) și (b), cel puțin 63 % se alocă pentru mobilitatea persoanelor în scopul învățării, cel puțin 28 % pentru cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici și 4,2 % ca sprijin pentru reforma politicilor.

(4)   În plus față de pachetul financiar indicat la alineatul (1) și în scopul promovării dimensiunii internaționale a învățământului superior, finanțări suplimentare așa cum se prevede în diferitele instrumente externe (Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare ICD, Instrumentul european de vecinătate IEV, Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe IP și Instrumentul de asistență pentru preaderare IAP) se alocă pentru acțiuni de mobilitate în scopul învățării către sau din țări partenere, precum și pentru cooperare și dialog politic cu autorități, instituții și organizații din respectivele țări. Prezentul regulament se aplică utilizării fondurilor respective, asigurând totodată conformitatea cu regulamentele care reglementează respectivele instrumente externe și, în cazul ICD, îndeplinirea criteriilor pentru asistența publică pentru dezvoltare, stabilite de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Finanțarea este pusă la dispoziție prin intermediul a două alocări multianuale care acoperă primii patru ani și, respectiv, cei trei ani care mai rămân. Alocarea finanțării respective se stabilește în programarea estimativă multianuală a instrumentelor externe menționate la primul paragraf, în conformitate cu nevoile și prioritățile identificate ale țărilor în cauză. Cooperarea cu țările partenere se poate baza, după caz, pe credite suplimentare de la țările respective care urmează să fie puse la dispoziție în conformitate cu procedurile care urmează să fie convenite cu acestea.

Acțiunile de mobilitate a studenților și a personalului între țările din program și țările partenere, finanțate prin alocări de la ICD se axează pe domenii relevante pentru o dezvoltarea sustenabilă și favorabilă incluziunii a țărilor în curs de dezvoltare.

(5)   Alocația financiară pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studiile, reuniunile experților, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament, cheltuielile legate de domeniul informatic care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea programului.

(6)   Alocația financiară poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE. Dacă este necesar, în bugetul pentru perioada de după 2020 ar putea fi introduse credite pentru acoperirea unor cheltuieli similare, permițându-se astfel gestionarea acțiunilor și activităților nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

(7)   Fondurile pentru mobilitatea persoanelor în scopul învățării menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și articolul 12 litera (a) care urmează să fie gestionate de o agenție națională sau de agenții naționale (denumite în continuare „agenție națională”) se alocă în funcție de populație și de costul vieții în statul membru, de distanța dintre capitalele statelor membre și de performanță. Parametrul de performanță reprezintă 25 % din totalul fondurilor în conformitate cu criteriile menționate la alineatele (8) și (9). În ceea ce privește fondurile pentru parteneriatele strategice menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) și la articolul 10d alineatul (1) litera (a), care urmează să fie selectate și gestionate de o agenție națională, fondurile se alocă pe baza criteriilor ce urmează a fi stabilite de Comisie, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3). În măsura posibilului, respectivele formule sunt neutre în raport cu diferitele sisteme de educație și formare din statele membre, evită reduceri substanțiale în bugetul anual alocat statelor membre de la un an la altul și reduc la maximum dezechilibrele excesive la nivelul granturilor alocate.

(8)   Alocarea fondurilor pe baza performanței se aplică pentru a promova o utilizare eficientă și eficace a resurselor. Criteriile utilizate pentru măsurarea performanței se bazează pe cele mai recente date disponibile și se axează în special pe:

(a)

nivelul rezultatelor anuale obținute; și

(b)

nivelul plăților anuale realizate.

(9)   Alocarea de fonduri pentru anul 2014 se bazează pe cele mai recente date disponibile privind acțiunile desfășurate și rata de absorbție a bugetului pentru programele „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus” până la 31 decembrie 2013 inclusiv.

(10)   Programul poate oferi sprijin prin modalități inovatoare de finanțare specifice, în special cele stabilite la articolul 20.

Articolul 19

Modalități de finanțare specifice

(1)   Comisia pune în aplicare sprijinul financiar al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)   Comisia poate lansa apeluri comune cu țările partenere sau organizațiile și agențiile acestora pentru a finanța proiecte pe baza complementarității fondurilor. Proiectele pot fi evaluate și selectate prin proceduri comune de evaluare și selecție, care sunt convenite de către agențiile de finanțare implicate, în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(3)   Organismele publice, precum și școlile, instituțiile de învățământ superior și organizațiile din domeniul educației, formării, tineretului și sportului care au primit peste 50 % din veniturile lor anuale de la surse publice în ultimii doi ani sunt considerate ca având capacitatea financiară, profesională și administrativă necesară pentru a desfășura activități în cadrul programului. Ele nu au obligația să prezinte documentație suplimentară pentru a demonstra această capacitate.

(4)   Prin derogare de la articolul 130 alineatul (2) al Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate considera ca fiind eligibile pentru finanțare începând cu 1 ianuarie 2014 costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor care beneficiază de sprijin și care au fost suportate în primele șase luni ale anului 2014, chiar dacă acestea au fost suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(5)   Suma menționată la articolul 137 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 nu se aplică sprijinului financiar pentru mobilitatea în scopul învățării acordat persoanelor.

Articolul 20

Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți

(1)   Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți oferă garanții parțiale intermediarilor financiari pentru împrumuturile acordate, în cele mai favorabile condiții posibile, studenților înscriși pentru obținerea unei diplome de ciclul al doilea, cum ar fi cea de master, într-o o instituție recunoscută de învățământ superior dintr-o țară din program, astfel cum se menționează la articolul 24 alineatul (1), care nu este nici țara lor de reședință, nici țara în care au obținut calificarea necesară pentru accesul la programul de master.

(2)   Garanțiile oferite prin mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți acoperă împrumuturile eligibile noi ale studenților în limita a maximum 12 000 EUR pentru un program de un an și în limita a maximum 18 000 EUR pentru un program care durează până la doi ani, sau echivalentul în moneda locală.

(3)   Managementul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți la nivelul Uniunii este încredințat Fondului european de investiții (FEI), în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012, pe baza unui acord de delegare cu Comisia, care stabilește în detaliu normele și cerințele implementării mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, și obligațiile respective ale părților. Pe această bază, FEI încheie acorduri cu intermediari financiari, precum băncile, instituțiile naționale și/sau regionale de credite pentru studenți sau alte instituții financiare recunoscute, și face tot posibilul pentru a selecta un intermediar financiar din fiecare țară din program, pentru a se asigura că studenți din toate țările din program au acces la mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți într-un mod coerent și nediscriminatoriu.

(4)   Anexa II precizează informațiile tehnice referitoare la funcționarea mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți.

CAPITOLUL VI

Performanță, rezultate și diseminarea lor

Articolul 21

Monitorizarea și evaluarea performanței și rezultatelor

(1)   Comisia, în cooperare cu statele membre, monitorizează și prezintă periodic rapoarte privind performanța și rezultatele programului măsurate în raport cu obiectivele acestuia, în special în ceea ce privește:

(a)

valoarea adăugată europeană, menționată la articolul 3;

(b)

distribuirea fondurilor asociate cu sectoarele educației, formării și tineretului, pentru a asigura, până la sfârșitul programului, o alocare a finanțării care să garanteze un impact sistemic sustenabil;

(c)

utilizarea fondurilor provenite din instrumentele externe, conform dispozițiilor articolului 18 alineatul (4), precum și contribuția lor la obiectivele și principiile instrumentelor respective.

(2)   În plus față de desfășurarea activităților continue de monitorizare, Comisia întocmește un raport intermediar de evaluare până la 31 decembrie 2017, pentru a evalua eficacitatea măsurilor luate pentru atingerea obiectivelor programului, și pentru a evalua eficiența programului și valoarea adăugată europeană a acestuia, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. Raportul intermediar de evaluare abordează domeniul de aplicare al simplificării programului, coerența internă și externă a acestuia, continuarea relevanței tuturor obiectivelor sale, și contribuția măsurilor luate la realizarea Strategiei Europa 2020. Acesta ia, de asemenea, în considerare rezultatele unei evaluări privind impactul pe termen lung al programelor precedente („Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune”, „Erasmus Mundus” și alte programe internaționale în domeniul învățământului superior).

(3)   Comisia transmite raportul intermediar de evaluare menționat la alineatul (2) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

(4)   Fără a aduce atingere cerințelor prevăzute în capitolul VIII și obligațiilor agențiilor naționale, astfel cum se menționează la articolul 28, statele membre prezintă Comisiei, până la 30 iunie 2017, un raport cu privire la implementarea și impactul programului pe teritoriile lor respective.

(5)   Comisia transmite o evaluare finală a programului către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, până la 30 iunie 2022.

Articolul 22

Comunicare și diseminare

(1)   Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură diseminarea informațiilor, publicitatea și monitorizarea cu privire la toate acțiunile și activitățile sprijinite în cadrul programului, precum și diseminarea rezultatelor programelor anterioare „Învățarea pe tot parcursul vieții”, „Tineret în acțiune” și „Erasmus Mundus”.

(2)   Beneficiarii proiectelor care beneficiază de sprijin prin acțiunile și activitățile menționate la articolele 6, 10, 12 17 și articolul 20 ar trebui să asigure o bună comunicare și diseminare a rezultatelor și impactului obținute. Aceasta poate include oferirea reciprocă de informații privind oportunitățile de mobilitate.

(3)   Agențiile naționale menționate la articolul 28 elaborează o politică coerentă în privința diseminării și exploatării eficace a rezultatelor activităților sprijinite în cadrul acțiunilor pe care le gestionează în cadrul programului, sprijină Comisia în sarcina generală de a disemina informații cu privire la program, inclusiv informații cu privire la acțiuni și activități gestionate la nivel național și la nivelul Uniunii, și rezultatele sale, și informează grupurile țintă relevante cu privire la acțiunile întreprinse în țara lor.

(4)   Organismele publice și private din cadrul sectoarelor care fac obiectul programului utilizează marca „Erasmus+” în acțiunile de comunicare și de diseminare a informațiilor referitoare la program. Pentru diferitele sectoare ale programului se utilizează următoarele mărci sectoriale:

„Comenius”, pentru învățământul preuniversitar;

„Erasmus”, pentru toate tipurile de învățământ superior din țările din program;

„Erasmus Mundus”, pentru toate tipurile de activități de învățământ superior dintre țările din program și țările partenere;

„Leonardo da Vinci”, pentru formarea profesională;

„Grundtvig”, pentru învățarea în rândul adulților;

„Tineret în acțiune”, pentru învățarea non-formală și informală în domeniul tineretului;

„Sport”, pentru activitățile din domeniul sportului.

(5)   Activitățile de comunicare contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, dacă acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

CAPITOLUL VII

Accesul la program

Articolul 23

Acces

(1)   Orice organism public sau privat activ în domenii precum educația, formarea, tineretul și sportul de masă poate solicita finanțare în cadrul programului. În cazul activităților menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) și la articolul 14 alineatul (1) litera (a), programul vizează, de asemenea, susținerea participării grupurilor de tineri implicate în activități de tineret, dar nu neapărat în cadrul unei organizații de tineret.

(2)   La punerea în aplicare a programului, inclusiv în privința selectării participanților și a atribuirii burselor, Comisia și statele membre se asigură că sunt depuse eforturi deosebite pentru a promova incluziunea socială și participarea persoanelor cu nevoi speciale sau care beneficiază de mai puține oportunități.

Articolul 24

Participarea țărilor

(1)   Programul este deschis participării următoarelor țări (denumite în continuare „țările din program”):

(a)

statele membre;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în deciziile consiliilor de asociere sau în alte acorduri similare;

(c)

țările AELS care sunt părți la Acordul SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv;

(d)

Confederația Elvețiană, pe baza unui acord bilateral care urmează a fi încheiat cu țara respectivă;

(e)

țările care fac obiectul politicii europene de vecinătate, care au încheiat acorduri cu Uniunea în care se prevede posibilitatea participării lor la programele Uniunii, cu condiția încheierii unui acord bilateral cu Uniunea privind condițiile participării lor la program.

(2)   Țările din program se supun tuturor obligațiilor și își îndeplinesc toate atribuțiile prevăzute în prezentul regulament cu privire la statele membre.

(3)   Programul sprijină cooperarea cu țările partenere, în special țările din vecinătate, cu privire la acțiunile și activitățile menționate la articolele 6, 10 și 12.

CAPITOLUL VIII

Sistemul de gestionare și audit

Articolul 25

Complementaritate

Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea globală a programului cu:

(a)

politicile și programele relevante, în special cele legate de cultură și mass-media, ocuparea forței de muncă, cercetare și inovare, industrie și întreprinderi, politica de coeziune și dezvoltare, precum și cu politicile și inițiativele de extindere, instrumentele și strategiile din domeniul politicii regionale și al relațiilor externe.

(b)

celelalte surse de finanțare relevante ale Uniunii pentru politicile privind educația, formarea, tineretul și sportul, în special Fondul social european și celelalte instrumente financiare referitoare la ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, Fondul european de dezvoltare regională și „Orizont 2020” - programul cadru pentru cercetare și inovare, precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și cetățenie, sănătate, programele de cooperare externă și asistența de preaderare.

Articolul 26

Organismele de implementare

Programul este implementat în mod coerent de următoarele organisme:

(a)

Comisia, la nivelul Uniunii;

(b)

agențiile naționale, la nivel național în țările din program.

Articolul 27

Autoritatea națională

(1)   Termenul „autoritate națională” se referă la una sau mai multe autorități naționale, în conformitate cu legislația și practicile de la nivel național.

(2)   Până la 22 ianuarie 2014, statele membre notifică Comisiei, prin intermediul unei notificări formale transmise de către reprezentanța lor permanentă, cu privire la persoana (persoanele) autorizată (autorizate) legal să acționeze în numele lor în calitate de „autoritate națională”, în sensul prezentului regulament. În cazul înlocuirii autorității naționale în decursul programului, statul membru în cauză notifică aceasta imediat Comisiei în conformitate cu aceeași procedură.

(3)   Statele membre iau toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative din calea bunei funcționări a programului, inclusiv, atunci când este posibil, măsuri vizând rezolvarea problemelor care creează dificultăți la obținerea vizelor.

(4)   Până la 22 martie 2014, autoritatea națională desemnează una sau mai multe agenții naționale. În cazul în care există mai mult de o agenție națională, statele membre instituie un mecanism adecvat pentru gestionarea coordonată a implementării programului la nivel național, în special în scopul de a asigura o implementare coerentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor și de a stabili contacte eficiente cu Comisia în această privință, precum și de a facilita un posibil transfer al fondurilor între agenții, asigurând astfel flexibilitate și o mai bună utilizare a fondurilor alocate statelor membre. Fără a aduce atingere articolului 29 alineatul (3), fiecare stat membru decide modul în care organizează relația dintre autoritatea sa națională și agenția națională, inclusiv sarcinile precum stabilirea programului anual de activitate al agenției naționale.

Autoritatea națională transmite Comisiei o evaluare ex ante corespunzătoare a conformității care arată dacă agenția națională respectă articolul 58 alineatul (1) litera (c), punctele (v) și (vi), ale articolului 60 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr 966/2012 și ale articolului 38 din Regulamentul delegat (UE) nr 1268/2012 al Comisiei (19), precum și cerințele Uniunii pentru standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele de gestionare a fondurilor programului pentru sprijinul sub formă de granturi.

(5)   Autoritatea națională desemnează un organism independent de audit, astfel cum se menționează la articolul 30.

(6)   Autoritatea națională își fundamentează evaluarea ex ante a conformității pe propriile controale și audituri și/sau pe controalele și auditurile efectuate de organismul independent de audit menționat la articolul 30.

(7)   În cazul în care agenția națională desemnată pentru program este aceeași cu agenția națională desemnată pentru programul precedent „Învățarea pe tot parcursul vieții” sau „Tineret în acțiune”, domeniul de aplicare a controalelor și a auditurilor pentru evaluarea ex ante a conformității poate fi limitat la cerințele care sunt noi și specifice pentru program.

(8)   Autoritatea națională monitorizează și supervizează gestionarea programului la nivel național. Aceasta informează și consultă Comisia în timp util înainte de luarea oricărei decizii care poate avea un impact semnificativ asupra gestionării programului, în special în ceea ce privește propria agenție națională.

(9)   Autoritatea națională oferă cofinanțare adecvată pentru funcționarea agenției sale naționale pentru a se asigura că programul este gestionat cu respectarea normelor aplicabile ale Uniunii.

(10)   În cazul în care Comisia respinge desemnarea agenției naționale în urma efectuării unei examinări a evaluării ex ante a conformității, autoritatea națională se asigură că sunt întreprinse măsuri de remediere necesare pentru ca agenția națională să respecte cerințele minime stabilite de Comisie sau desemnează un alt organism ca agenție națională.

(11)   Pe baza declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale, a avizului de audit independent cu privire la acest subiect și a analizei Comisiei privind conformitatea și performanța agenției naționale, autoritatea națională informează Comisia până la data de 31 octombrie a fiecărui an cu privire la activitățile sale de monitorizare și supervizare privind programul.

(12)   Autoritatea națională își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a fondurilor Uniunii transferate de Comisie către agenția națională pentru sprijinul sub formă de granturi care urmează să fie acordat în cadrul programului.

(13)   În caz de nereguli, neglijență sau fraudă care pot fi imputate agenției naționale, sau în cazul unor lacune grave sau a unor rezultate insuficiente din partea agenției naționale, atunci când această situație duce la reclamații depuse de Comisie împotriva agenției naționale, autoritatea națională este răspunzătoare să ramburseze Comisiei fondurile nerecuperate.

(14)   În circumstanțele menționate la alineatul (13), autoritatea națională poate revoca mandatul agenției naționale, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea Comisiei. În cazul în care autoritatea națională dorește să revoce acel mandat pentru alte motive justificate, aceasta notifică revocarea Comisiei cel puțin șase luni înaintea datei prevăzute pentru încetarea mandatului agenției naționale. În acest caz, autoritatea națională și Comisia ajung la un acord în mod formal cu privire la măsuri de tranziție specifice și termenele corespunzătoare.

(15)   În caz de revocare, autoritatea națională desfășoară controalele necesare privind fondurile Uniunii încredințate agenției naționale al cărei mandat a fost revocat și asigură un transfer fără probleme, către noua agenție națională, al acestor fonduri, precum și al tuturor documentelor și instrumentelor de gestionare necesare pentru gestionarea programului. Autoritatea națională furnizează agenției naționale al cărei mandat a fost revocat sprijinul financiar necesar pentru a continua îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(16)   În cazul în care Comisia solicită acest lucru, autoritatea națională desemnează instituțiile sau organizațiile sau tipurile de instituții și organizații care sunt considerate eligibile pentru participarea la acțiuni specifice ale programului în teritoriile lor respective.

Articolul 28

Agenția națională

(1)   Termenul „agenție națională” se referă la una sau mai multe agenții naționale, în conformitate cu legislația și practicile la nivel național.

(2)   Agenția națională:

(a)

are personalitate juridică sau este parte a unei entități care are personalitate juridică și este reglementată de legislația statului membru în cauză; un minister nu poate fi desemnat ca agenție națională;

(b)

dispune de capacitate adecvată de gestionare, personal și infrastructură ca să își îndeplinească sarcinile în mod satisfăcător, asigurând o gestionare eficientă și eficace a programului și buna gestionare financiară a fondurilor Uniunii;

(c)

dispune de mijloacele juridice și operaționale pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)

oferă garanții financiare adecvate, emise de preferință de către o autoritate publică, care corespund nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze;

(e)

este desemnată pentru durata programului.

(3)   Agenția națională este responsabilă de gestionarea tuturor etapelor ciclului de viață al proiectului ale următoarelor acțiuni ale programului, în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (v) și punctul (vi) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu articolul 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012:

(a)

„mobilitatea persoanelor în scopul învățării”, cu excepția mobilității organizate pe baza diplomelor comune sau duble/multiple, a proiectelor de voluntariat de mare anvergură și a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți;

(b)

„parteneriate strategice” din cadrul acțiunii „cooperare pentru inovare și schimbul de bune practici”;

(c)

gestionarea activităților de mică anvergură care sprijină dialogul structurat în domeniul tineretului, în cadrul acțiunii „sprijin pentru reformarea politicilor”.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3), deciziile de selecție și de atribuire pentru parteneriatele strategice menționate la alineatul (3) litera (b) pot fi luate la nivelul Uniunii, dacă se ia o decizie în acest sens în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3), și numai în cazurile specifice în care există motive clare pentru această centralizare.

(5)   Agenția națională acordă beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, fie prin intermediul unui acord de grant, fie prin intermediul unei decizii de grant, astfel cum este specificat de către Comisie pentru acțiunea programului în cauză.

(6)   Agenția națională prezintă, în fiecare an, un raport Comisiei și propriei autorități naționale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Agenția națională este responsabilă de punerea în aplicare a observațiilor emise de Comisie în urma analizei declarației anuale privind gestionarea,și a avizului de audit independent cu privire la acest subiect.

(7)   Agenția națională nu poate delega unui terț nicio sarcină care îi este conferită privind implementarea programului sau bugetului, fără autorizare scrisă prealabilă din partea autorității naționale și a Comisiei. Agenția națională își păstrează răspunderea exclusivă pentru orice sarcină delegată către un terț.

(8)   În cazul în care mandatul unei agenții naționale este revocat, agenția națională respectivă rămâne responsabilă din punct de vedere juridic pentru îndeplinirea obligațiilor sale contractuale față de beneficiarii programului și Comisie până la transferul acestor obligații către o nouă agenție națională.

(9)   Agenția națională este responsabilă de gestionarea și încheierea acordurilor financiare cu privire la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineret în acțiune” care vor fi încă deschise la începutul programului.

Articolul 29

Comisia Europeană

(1)   În termen de două luni de la primirea evaluării ex ante a conformității din partea autorității naționale, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (4), Comisia acceptă, acceptă condiționat sau respinge desemnarea agenției naționale. Comisia nu se angajează într-o relație contractuală cu agenția națională înainte de acceptarea evaluării ex ante a conformității. În cazul unei acceptări condiționate, Comisia poate aplica măsuri de precauție proporționale în raportului său contractual cu agenția națională.

(2)   În momentul în care acceptă evaluarea ex ante a conformității de către agenția națională desemnată pentru program, Comisia formalizează responsabilitățile juridice cu privire la acordurile financiare referitoare la programele precedente „Învățarea pe tot parcursul vieții” și „Tineret în acțiune” și care sunt încă deschise la începutul programului.

(3)   În conformitate cu articolul 27 alineatul (4), documentul care reglementează relația contractuală între Comisie și agenția națională:

(a)

stipulează standardele de control intern pentru agențiile naționale și normele pentru gestionarea fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi de către agențiile naționale;

(b)

include programul de lucru al agenției naționale, care cuprinde sarcinile de gestionare ale agenției naționale pentru care se furnizează sprijin din partea Uniunii;

(c)

precizează cerințele de raportare pentru agenția națională.

(4)   Comisia pune la dispoziția agenției naționale, în fiecare an, următoarele fonduri ale programului:

(a)

fonduri pentru sprijin sub formă de granturi în statul membru, pentru acțiunile programului, a căror gestionare este încredințată agenției naționale;

(b)

o contribuție financiară în sprijinul sarcinilor agenției naționale privind gestionarea programului. Aceasta este acordată sub forma unei contribuții forfetare la costurile operaționale ale agenției naționale. Ea este stabilită pe baza cuantumului fondurilor Uniunii pentru sprijinul sub formă de granturi încredințat agenției naționale.

(5)   Comisia stabilește cerințele pentru programul de lucru al agenției naționale. Comisia nu pune la dispoziția agenției naționale fonduri ale programului decât după aprobarea oficială a programului de lucru al agenției naționale relevante de către Comisie.

(6)   Pe baza cerințelor privind conformitatea pentru agențiile naționale menționate la articolul 27 alineatul (4), Comisia revizuiește sistemele naționale de gestionare și control, în special pe baza evaluării ex ante a conformității furnizate acesteia de către autoritatea națională, a declarației anuale privind gestionarea a agenției naționale și a avizului organismului independent de audit cu privire la acest subiect, ținând seama în mod corespunzător de informațiile anuale din partea autorității naționale privind activitățile sale de monitorizare și supervizare privind programul.

(7)   După evaluarea declarației anuale privind gestionarea și a avizului organismului independent de audit cu privire la acest subiect, Comisia adresează avizul și observațiile sale cu privire la acest subiect agenției naționale și autorității naționale.

(8)   În cazul în care Comisia nu poate accepta declarația anuală privind gestionarea sau avizul de audit independent cu privire la acest subiect sau în cazul unei implementări nesatisfăcătoare a observațiilor Comisiei de către agenția națională, Comisia poate pune în aplicare orice măsuri de precauție și corective necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în conformitate cu articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(9)   Comisia organizează reuniuni periodice cu rețeaua agențiilor naționale pentru a asigura o implementare coerentă a programului în toate țările din program.

Articolul 30

Organismul independent de audit

(1)   Organismul independent de audit emite un aviz de audit referitor la declarația anuală privind gestionarea menționată la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(2)   Organismul independent de audit:

(a)

are competențele profesionale necesare pentru desfășurarea auditurilor din sectorul public;

(b)

garantează că auditurile sale iau în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional;

(c)

nu este în situația unui conflict de interese cu privire la entitatea juridică din care face parte agenția națională. În special, organismul este independent din punct de vedere al funcționării, în raport cu entitatea juridică din care face parte agenția națională.

(3)   Organismul independent de audit furnizează Comisiei și reprezentanților săi, precum și Curții de Conturi acces deplin la toate documentele și rapoartele în sprijinul avizului de audit pe care îl emite referitor la declarația anuală privind gestionarea a agenției naționale.

CAPITOLUL IX

Sistemul de control

Articolul 31

Principiile sistemului de control

(1)   Comisia ia măsurile adecvate pentru a se asigura că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace și, dacă sunt detectate nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, prin aplicarea de sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(2)   Comisia este responsabilă de controalele de supervizare cu privire la acțiunile și activitățile programului gestionate de agențiile naționale. Ea stabilește cerințele minime pentru controalele agenției naționale și ale organismului independent de audit.

(3)   Agenția națională este responsabilă de controalele primare ale beneficiarilor de granturi pentru acțiunile și activitățile programului, astfel cum se menționează la articolul 28 alineatul (3). Aceste controale oferă o asigurare rezonabilă că granturile acordate sunt utilizate în conformitate cu destinația lor și cu normele aplicabile ale Uniunii.

(4)   În ceea ce privește fondurile programului transferate către agențiile naționale, Comisia va asigura coordonarea adecvată a controalelor sale cu autoritățile naționale și cu agențiile naționale, pe baza principiului auditului unic și în urma unei analize bazate pe riscuri. Prezenta dispoziție nu se aplică investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 32

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1)   Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii de granturi, contractanții, subcontractanții și alți terți care au primit fonduri din partea Uniunii. Ele pot, de asemenea, să efectueze audituri și controale ale agențiilor naționale.

(2)   OLAF poate efectua controale și inspecții la fața locului asupra operatorilor economici vizați direct sau indirect de astfel de finanțări în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96 (20) în vederea stabilirii posibilelor cazuri de fraudă, corupție sau altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de subvenționare sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

(3)   Fără a se aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile de cooperare cu țări terțe și organizații internaționale, precum și acordurile de grant, deciziile de grant și contractele care rezultă din aplicarea prezentului regulament împuternicesc în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și controale și inspecții la fața locului.

CAPITOLUL X

Delegarea de competențe și dispozițiile de punere în aplicare

Articolul 33

Delegarea de competențe Comisiei

Pentru ca gestionarea sarcinilor să aibă loc la nivelul cel mai adecvat, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34 în ceea ce privește modificarea articolului 28 alineatul (3), numai în scopul de a dispune acțiuni suplimentare care urmează a fi gestionate de agențiile naționale.

Articolul 34

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate îi este conferită Comisiei sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 33 este conferită Comisiei pe durata programului.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 33 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în respectiva decizie. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate deja în vigoare.

(4)   Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 33 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 35

Implementarea programului

Pentru a implementa programul, Comisia adoptă programele de lucru anuale prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 36 alineatul (3). Fiecare program de lucru anual asigură că obiectivele generale și specifice stabilite la articolele 4, 5, 11 și 16 sunt puse în aplicare anual, în mod coerent și evidențiază rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și suma sa totală. programele de lucru anuale conțin, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumei alocate fiecărei acțiuni, precum și distribuirea fondurilor între statele membre pentru acțiunile gestionate prin intermediul agențiilor naționale, și un calendar indicativ de implementare. Acestea includ, pentru granturi, rata maximă de cofinanțare, care ia în considerare caracteristicile specifice ale grupurilor-țintă, în special capacitatea lor de cofinanțare și posibilitățile lor de a atrage finanțare din partea terților. În mod special, pentru acțiuni care privesc organizațiile cu capacități financiare limitate, rata de cofinanțare se stabilește la minimum 50 %.

Articolul 36

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Comitetul se poate reuni în configurații specifice pentru a se ocupa de aspecte sectoriale. Dacă este cazul, în conformitate cu regulamentul său de procedură, pe bază ad hoc, experți externi, inclusiv reprezentanți ai partenerilor sociali, pot fi invitați să participe la reuniunile sale ca observatori;

(3)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL XI

Dispoziții finale

Articolul 37

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)   Deciziile nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

(2)   Acțiunile inițiate la sau înainte de 31 decembrie 2013 pe baza Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE sunt gestionate, acolo unde este cazul, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.

(3)   Statele membre asigură la nivel național tranziția fără probleme între acțiunile derulate în contextul programelor anterioare în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al tineretului și al cooperării internaționale în cadrul învățământului superior și acelea care urmează să fie implementate în cadrul programului.

Articolul 38

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013

Pentru Parlamentul European,

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 181, 21.6.2012, p. 154.

(2)  JO C 225, 27.7.2012, p. 200.

(3)  Poziția Parlamentului European din 19 noiembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 3 decembrie 2013.

(4)  Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue (JO L 327, 24.11.2006, p. 45).

(5)  Decizia nr. 1719/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a programului „Tineretul în acțiune” pentru perioada 2007-2013 (JO L 327, 24.11.2006, p. 30).

(6)  Decizia nr. 1298/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 de stabilire a programului de acțiune Erasmus Mundus 2009-2013 pentru ameliorarea calității învățământului superior și promovarea înțelegerii interculturale prin cooperare cu țări terțe (JO L 340, 19.12.2008, p. 83).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (JO L 378, 27.12.2006, p. 41).

(8)  Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat (JO L 375, 23.12.2004, p. 12).

(9)  Decizia nr. 2241/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind un cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și competențelor (Europass) (JO L 390, 31.12.2004, p. 6).

(10)  Recomandarea 2006/143/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind continuarea cooperării europene în vederea asigurării calității în învățământul superior (JO L 64, 4.3.2006, p. 60).

(11)  Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (JO C 111, 6.5.2008, p. 1).

(12)  Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP) (JO C 155, 8.7.2009, p. 11).

(13)  Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (JO C 155, 8.7.2009, p. 1).

(14)  JO C 373, 20.12.2013, p. 1

(15)  Decizia Consiliului 2001/822/CE din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („decizie de asociere peste mări”) (JO L 314, 30.11.2001, p. 1).

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(18)  Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele fundamentale în procesul de învățare continuă (JO L 394, 30.12.2006, p. 10).

(19)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(20)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


ANEXA I

INDICATORII DE EVALUARE A PROGRAMULUI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.

Europa 2020 Obiective principale în domeniul educației

Procentul celor cu vârsta între 18 si 24 de ani care au absolvit doar primul ciclu al învățământului secundar și nu sunt înscriși într-un program de educație sau formare

Procentul celor cu vârsta între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar sau echivalent

Criteriul de referință privind mobilitatea, în conformitate cu concluziile Consiliului referitoare la un criteriu de referință privind mobilitatea în scopul învățării

Procentul de absolvenți de învățământ superior care au urmat o perioadă de studiu sau de formare legată de învățământul superior (inclusiv stagii de practică) în străinătate

Procentul celor cu vârstă între 18 și 34 de ani cu formare profesională inițială și calificare profesională, care au urmat o perioadă de formare profesională inițială și studiu legat de formare sau o perioadă de formare (inclusiv stagii de practică) în străinătate

Cantitative (generale)

Numărul de membri ai personalului sprijiniți de program, în funcție de țară și sector

Numărul de participanți cu nevoi speciale sau cu oportunități reduse

Numărul și tipul de organizații și proiecte, în funcție de țară și acțiune

Educația și formarea

Numărul de elevi, cursanți și stagiari care participă la program, în funcție de țară, sector, acțiune și gen

Numărul de studenți din învățământul superior care primesc sprijin pentru a studia într-o țară parteneră, precum și numărul de studenți veniți dintr-o țară parteneră să studieze într-o țară din program

Numărul de instituții de învățământ superior din țările partenere, implicate în acțiunile de mobilitate și cooperare

Numărul de utilizatori ai Euroguidance

Procentul de participanți care au primit un certificat, o diplomă sau o altă formă de recunoaștere oficială a participării lor în program

Procentul de participanți care declară că și-au dezvoltat competențele-cheie

Procentul de participanți la programele de mobilitate pe termen lung, care declară că și-au îmbunătățit competențele lingvistice

Jean Monnet

Numărul de studenți care beneficiază de formare prin activități Jean Monnet

Tineret

Numărul de tineri implicați în acțiuni de mobilitate, sprijinite de program, în funcție de țară, acțiune și gen

Numărul de organizații de tineret din țările din program și țările partenere, implicate în acțiuni de mobilitate și cooperare internațională

Numărul de utilizatori ai rețelei Eurodesk

Procentul de participanți care au primit un certificat, de exemplu Youthpass, o diplomă sau o altă formă de recunoaștere oficială a participării lor în program

Procentul de participanți care declară că și-au dezvoltat competențele-cheie

Procentul de participanți la activitățile de voluntariat care declară că și-au îmbunătățit competențele lingvistice

Sport

Numărul de membri ai organizațiilor sportive care candidează la program sau care participă la acesta, în funcție de țară

Procentul de participanți care au utilizat rezultatele proiectelor transfrontaliere pentru:

(a)

a combate amenințările la adresa sportului;

(b)

a îmbunătăți buna guvernanță și carierele duble

(c)

a crește incluziunea socială, egalitatea de șanse și ratele de participare.


ANEXA II

INFORMAȚII TEHNICE PRIVIND MECANISMUL EUROPEAN DE GARANTARE A ÎMPRUMUTURILOR PENTRU STUDENȚI

1.   Selectarea intermediarilor financiari

În urma unui apel de exprimare a interesului, intermediarii financiari sunt selectați în conformitate cu cele mai bune practici de pe piață în ceea ce privește, printre altele:

(a)

volumul de finanțare pusă la dispoziția studenților;

(b)

condițiile cele mai favorabile oferite studenților, cu condiția respectării standardelor minime de creditare stabilite la punctul 2;

(c)

accesul la finanțare pentru toți rezidenții țărilor din program, în conformitate cu definițiile de la articolul 24 alineatul (1);

(d)

măsuri de prevenire a fraudelor; și

(e)

respectarea Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

2.   Protecția debitorilor

Următoarele garanții constituie condițiile minime care trebuie oferite de intermediarii financiari care doresc să acorde împrumuturi pentru studenți garantate prin mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți:

(a)

nu se solicită nicio garanție colaterală sau din partea părinților;

(b)

împrumuturile se acordă în mod nediscriminatoriu;

(c)

ca parte a procesului de evaluare, intermediarul financiar ia în considerare riscul de supraîndatorare a studentului, pe baza nivelurilor de acumulare a datoriilor și a oricăror hotărâri judecătorești privind creanțele nerecuperate; și

(d)

rambursarea se bazează pe un model hibrid, care combină plățile standardizate de tip ipotecar cu garanții sociale, în special:

(i)

o rată a dobânzii în mod semnificativ mai redusă în comparație cu ratele de pe piață;

(ii)

o perioadă inițială de grație, înainte de începerea rambursărilor, care să dureze minimum 12 luni după sfârșitul programului de studiu, sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de întârzieri, o dispoziție privind efectuarea unor rambursări simbolice pe durata acestei perioade de 12 luni;

(iii)

o dispoziție pentru o „pauză de rambursare”, pentru o durată minimă de 12 luni pe toată perioada împrumutului, care poate fi invocată la cererea absolventului sau, în cazul în care dreptul intern nu prevede astfel de întârzieri, o dispoziție privind efectuarea unor rambursări simbolice în cursul acestei perioade de 12 luni;

(iv)

o opțiune de suspendare a dobânzii în cursul perioadei de studiu;

(v)

asigurare de viață sau pentru invaliditate; și

(vi)

absența penalităților pentru plata totală sau parțială în avans.

Intermediarii financiari pot oferi rambursări în funcție de venit, precum și condiții îmbunătățite, cum ar fi perioade de grație mai lungi, pauze de rambursare mai mari sau scadențe mai târzii, pentru a ține cont de necesitățile specifice ale absolvenților, cum ar fi ale celor care urmează ulterior studii de doctorat sau pentru a lăsa mai mult timp absolvenților să-și găsească un loc de muncă. În procedura de selecție a intermediarilor financiari, se ține seama de furnizarea unor astfel de condiții avantajoase.

3.   Monitorizarea și evaluarea

Mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți face obiectul monitorizării și al evaluării, în conformitate cu articolul 21 din prezentul regulament și pe baza articolului 140 alineatul (8) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Ca parte a acestui proces, Comisia prezintă rapoarte privind efectele mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți asupra beneficiarilor și asupra sistemelor de învățământ superior. Raportul Comisiei include, printre altele, măsurile propuse pentru gestionarea tuturor domeniilor de preocupare și datele privind:

(a)

numărul de studenți care au primit împrumuturi prin intermediul mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, inclusiv date privind ratele de absolvire;

(b)

volumul împrumuturilor acordate de intermediarii financiari;

(c)

nivelul ratelor de dobândă;

(d)

nivelurile datoriei restante și ale incapacității de plată, inclusiv toate măsurile adoptate de intermediarii financiari contra debitorilor în insolvență;

(e)

măsuri de prevenire a fraudelor, adoptate de intermediarii financiari;

(f)

profilul studenților beneficiari, inclusiv mediul lor de proveniență socioeconomic, domeniul de studii, țara de origine și țara de destinație, în conformitate cu legislația națională privind protecția datelor;

(g)

echilibrul geografic al utilizării; și

(h)

acoperirea geografică a intermediarilor financiari.

Fără a aduce atingere competențelor conferite Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 140 alineatul (9) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Comisia are în vedere adoptarea unor modificări adecvate de reglementare, inclusiv modificări legislative, dacă răspunsul așteptat al pieței sau participarea intermediarilor financiari nu sunt satisfăcătoare.

4.   Buget

Alocările bugetare acoperă costul integral al mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, inclusiv obligațiile de plată către intermediarii financiari participanți care solicită garanții parțiale și taxe de gestionare pentru FIE.

Bugetul alocat mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, astfel cum menționează articolul 18 alineatul (2) litera (c) nu este mai mare de 3,5 % din bugetul total al programului.

5.   Vizibilitate și sensibilizare

Fiecare intermediar financiar participant contribuie la promovarea mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți, prin furnizarea de informații potențialilor studenți. În acest scop, Comisia, printre altele, furnizează agențiilor naționale din țările din program informațiile necesare pentru a le permite acestora să acționeze ca centre de informare privind mecanismul de garantare a împrumuturilor pentru studenți.


(1)  Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).


20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/74


REGULAMENTUL (UE) NR. 1289/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)

Este necesar ca mecanismul de reciprocitate care urmează să fie pus în aplicare în cazul în care o țară terță care figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului (2) aplică obligativitatea vizei pentru resortisanții a cel puțin unui stat membru să fie adaptat ținându-se cont de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind temeiurile juridice secundare. În plus, este necesară adaptarea mecanismului respectiv pentru ca acesta să ofere un răspuns al Uniunii ca act de solidaritate, în cazul în care o țară terță care figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 aplică obligativitatea vizei pentru resortisanții a cel puțin unui stat membru.

(2)

La primirea unei notificări din partea unui stat membru privind aplicarea de către o țară terță care figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 a obligativității vizei pentru resortisanții statului membru respectiv, toate statele membre ar trebui să reacționeze în comun, oferind astfel un răspuns al Uniunii la o situație care afectează întreaga Uniune și care supune cetățenii acesteia unui tratament diferit.

(3)

Reciprocitatea deplină a vizelor este un obiectiv pe care Uniunea ar trebui să îl urmărească în mod activ în relațiile sale cu țările terțe, contribuind astfel la îmbunătățirea credibilității și a coerenței politicii externe a Uniunii.

(4)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească un mecanism privind suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru o țară terță care figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 („mecanismul de suspendare”), într-o situație de urgență, atunci când este necesară o reacție promptă pentru soluționarea dificultăților cu care se confruntă cel puțin un stat membru și ținând cont de impactul general al situației de urgență asupra Uniunii în ansamblul său.

(5)

În sensul mecanismului de suspendare, o creștere bruscă și substanțială indică o creștere care depășește un prag de 50 %. Aceasta poate indica, de asemenea, o creștere mai redusă dacă Comisia consideră că se aplică în cazul special notificat de statul membru în cauză.

(6)

În sensul mecanismului de suspendare, o rată de recunoaștere scăzută indică o rată de recunoaștere a cererilor de azil de aproximativ 3-4 %. Aceasta poate indica, de asemenea, o rată de recunoaștere mai ridicată dacă Comisia consideră că se aplică în cazul special notificat de statul membru în cauză.

(7)

Este necesar să se evite și să se contracareze orice abuz ca urmare a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru șederi de scurtă durată ale resortisanților unei țări terțe, dacă aceștia pun în pericol ordinea publică și securitatea internă a statelor membre în cauză.

(8)

Prezentul regulament ar trebui să ofere temeiul juridic pentru obligativitatea vizelor sau pentru exceptarea de la această obligație a titularilor de documente de călătorie eliberate de anumite entități recunoscute de statul membru în cauză ca subiecți de drept internațional și care nu sunt organizații internaționale interguvernamentale.

(9)

Întrucât regulile aplicabile refugiaților și apatrizilor introduse de Regulamentul (CE) nr. 1932/2006 al Consiliului (3) nu se aplică acestor persoane atunci când își au reședința pe teritoriul Regatului Unit sau al Irlandei, este necesar să se clarifice situația privind obligativitatea vizelor impusă anumitor refugiați și apatrizi care își au reședința pe teritoriul Regatului Unit sau al Irlandei. Prezentul regulament ar trebui să lase statelor membre libertatea de a decide cu privire la acordarea unei exceptări de la obligativitatea vizelor pentru această categorie de persoane în conformitate cu obligațiile lor internaționale. Statele membre ar trebui să notifice astfel de decizii Comisiei.

(10)

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 nu ar trebui să aducă atingere aplicării acordurilor internaționale încheiate de Comunitatea Europeană înainte de intrarea în vigoare a regulamentului respectiv, care implică necesitatea de a deroga de la normele comune în materie de vize, ținându-se totodată cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(11)

Pentru a asigura implicarea corespunzătoare a Parlamentului European și a Consiliului în cea de-a doua etapă a aplicării mecanismului de reciprocitate, dată fiind natura politică deosebit de sensibilă a suspendării exceptării de la obligativitatea vizelor pentru toți resortisanții unei țări terțe care figurează pe lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 și implicațiile orizontale ale acestei chestiuni pentru statele membre, pentru țările asociate spațiului Schengen și pentru Uniune în sine, în special pentru relațiile lor externe și pentru funcționarea globală a spațiului Schengen, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește anumite elemente ale mecanismului de reciprocitate. Conferirea acestor competențe Comisiei ia în considerare necesitatea dezbaterilor politice privind politica Uniunii în materie de vize în spațiul Schengen. De asemenea, aceasta reflectă necesitatea asigurării transparenței și a securității juridice corespunzătoare în aplicarea mecanismului de reciprocitate tuturor resortisanților țării terțe în cauză, în special prin modificarea temporară corespunzătoare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(12)

Pentru a asigura aplicarea eficientă a mecanismului de suspendare și a anumitor dispoziții din mecanismul de reciprocitate și în special pentru a permite tuturor factorilor relevanți și a posibilelor implicații ale aplicării acestor mecanisme să fie luate în considerare în mod corespunzătort, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește stabilirea categoriilor de resortisanți ai țării terțe în cauză care ar trebui să fie supuși unei suspendări temporare a exceptării de la obligativitatea vizelor în cadrul mecanismului de reciprocitate și a duratei corespunzătoare a suspendării respective, precum și competențele pentru punerea în aplicare a mecanismului de suspendare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Procedura utilizată pentru adoptarea acestor acte de punere în aplicare ar trebui să fie procedura de examinare.

(13)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5) care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(14)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7) care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(15)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(16)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (11); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea acestuia, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(17)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (12); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea acestuia, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(18)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 539/2001 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Atunci când o țară terță care figurează pe lista din anexa II aplică obligativitatea vizelor pentru resortisanții a cel puțin unui stat membru se aplică următoarele dispoziții:

(a)

în termen de 30 de zile de la momentul punerii în aplicare de către țara terță a obligativității vizelorsau, în cazurile în care obligativitatea vizelor existentă la 9 ianuarie 2014 este menținută, în termen de 30 de zile de la data respectivă, statul membru în cauză notifică acest lucru în scris Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Respectiva notificare:

(i)

menționează data punerii în aplicare a obligativității vizelor și tipurile documentelor de călătorie și ale vizelor respective;

(ii)

include o explicație detaliată a măsurilor preliminare luate de statul membru în cauză în vederea asigurării unui regim de călătorii fără viză pentru țara terță în cauză, precum și toate informațiile relevante;

Informațiile privind această notificare se publică fără întârziere de către Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, inclusiv informațiile privind data punerii în aplicare a exceptării de la obligativitatea vizelorși tipurile documentelor de călătorie și ale vizelor respective.

În cazul în care țara terță decide să ridice obligativitatea vizelor înainte de expirarea termenului menționat la primul paragraf din prezenta literă, notificarea nu se efectuează sau este retrasă, iar informațiile nu se publică;

(b)

Comisia, imediat după data publicării menționată la litera (a) al treilea paragraf și în consultare cu statul membru în cauză, ia măsuri împreună cu autoritățile țării terțe în cauză, în special în domeniile politic, economic și comercial, pentru a reintroduce sau a introduce un regim de călătorii fără viză și informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la respectivele măsuri;

(c)

dacă în termen de 90 de zile de la data publicării menționată la litera (a) al treilea paragraf și în ciuda tuturor măsurilor luate în conformitate cu litera (b), țara terță nu elimină obligativitatea vizelor, statul membru în cauză poate solicita Comisiei să suspende exceptarea de la obligativitatea vizelorpentru anumite categorii de resortisanți ai respectivei țări terțe. În cazul în care un stat membru formulează o astfel de solicitare, acesta informează Parlamentul European și Consiliul;

(d)

când are în vedere măsuri suplimentare în conformitate cu literele (e) (f) sau (h), Comisia ține seama de rezultatul măsurilor luate de statul membru în cauză în vederea asigurării unui regim de călătorii fără viză pentru țara terță în cauză, de măsurile luate în conformitate cu litera (b) și de consecințele suspendării exceptării de la obligativitatea vizelorasupra relațiilor externe ale Uniunii și ale statelor sale membre cu țara terță în cauză;

(e)

dacă țara terță în cauză nu a eliminat obligativitatea vizelor, Comisia, în termen de cel târziu șase luni de la data publicării menționată la litera (a) al treilea paragraf și ulterior la intervale care să nu depășească șase luni pe o perioadă totală care nu poate fi extinsă peste data la care actul delegat menționat la litera (f) produce efecte sau la care se formulează obiecții în privința acestuia:

(i)

adoptă, la solicitarea statului membru în cauză sau din proprie inițiativă, un act de punere în aplicare prin care să se suspende temporar, pentru o perioadă de până la șase luni, exceptarea de la obligativitatea vizelorpentru anumite categorii de resortisanți ai țării terțe în cauză. Respectivul act de punere în aplicare stabilește o dată, în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare, la care suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelorproduce efecte, ținând seama de resursele disponibile în consulatele statelor membre. Când adoptă acte de punere în aplicare ulterioare, Comisia poate prelungi perioada suspendării respective cu perioade suplimentare de până la șase luni și poate modifica categoriile de resortisanți ai țării terțe în cauză pentru care se suspendă exceptarea de la obligativitatea vizelor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 4a alineatul (2). Fără a se aduce atingere aplicării articolului 4, pe perioadele de suspendare toate categoriile de resortisanți ai țării terțe la care se face referire în actul de punere în aplicare au obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre;sau

(ii)

înaintează comitetului prevăzut la articolul 4a alineatul (1) un raport de evaluare a situației, precizând motivele pentru care a hotărât să nu suspende exceptarea de la obligativitatea vizelor și informează Parlamentul European și Consiliul.

În raportul respectiv sunt luați în considerare toți factorii relevanți, precum cei menționați la litera (d). Parlamentul European și Consiliul pot avea o discuție politică pe baza respectivului raport;

(f)

dacă în termen de 24 de luni de la data publicării menționată la litera (a) al treilea paragraf țara terță în cauză nu ridică obligativitatea vizelor, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 4b prin care se suspendă temporar, pentru o perioadă de 12 luni, aplicarea anexei II pentru resortisanții țării terțe respective. Actul delegat stabilește o dată, în termen de 90 de zile de la intrarea sa în vigoare, de la care suspendarea aplicării anexei II produce efecte, ținând seama de resursele disponibile în consulatele statelor membre, și modifică anexa II în consecință. Modificarea respectivă se efectuează prin introducerea, lângă numele țării terțe în cauză, a unei note de subsol care precizează că exceptarea de la obligativitatea vizelor este suspendată în ceea ce privește țara terță respectivă și care specifică perioada respectivei suspendări.

Începând de la data la care suspendarea aplicării anexei II pentru resortisanții țării terțe în cauză produce efecte sau de la data la care este formulată o obiecție la actul delegat în temeiul articolului 4b alineatul (5), orice act de punere în aplicare adoptat în temeiul literei (e) care vizează țara terță respectivă expiră.

În cazul în care Comisia transmite o propunere legislativă în conformitate cu litera (h), perioada de suspendare prevăzută în primul paragraf din prezenta literăse prelungește cu șase luni. Nota de subsol la care face trimitere respectivul paragraf se modifică în mod corespunzător.

Fără a se aduce atingere aplicării articolului 4, pe perioadele suspendării respective resortisanții țării terțe care fac obiectul actului delegat au obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre;

(g)

orice notificare ulterioară efectuată de un alt stat membru în temeiul literei (a), referitor la aceeași țară terță, pe perioada aplicării măsurilor adoptate în conformitate cu litera (e) sau (f) în ceea ce privește țara terță respectivă, se integrează în procedurile respective în curs, fără ca termenele sau perioadele stabilite la respectivele litere să fie prelungite;

(h)

dacă în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului delegat menționat la litera (f), țara terță în cauză nu elimină obligația de a deține viză, Comisia poate înainta o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea transferării trimiterii la țara terță din anexa II în anexa I;

(i)

procedurile menționate la literele (e), (f) și (h) nu afectează dreptul Comisiei de a prezenta în orice moment o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament în vederea transferării trimiterii la țara terță în cauză din anexa II în anexa I;

(j)

în cazul în care țara terță în cauză ridică obligativitatea vizelor, statul membru în cauză notifică imediat acest lucru Parlamentului European, Consiliului și Comisiei. Notificarea se publică fără întârziere de către Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Orice act de punere în aplicare sau act delegat adoptat în temeiul literei (e) sau (f) în ceea ce privește țara terță în cauză expiră la șapte zile de la publicarea menționată la primul paragraf din prezenta literă. În cazul în care țara terță în cauză a introdus obligativitatea vizelorpentru resortisanții a două sau mai multe state membre, actul de punere în aplicare sau actul delegat referitor la țara terță respectivă expiră la șapte zile de la publicarea notificării referitoare la ultimul stat membru ai cărui resortisanți au fost supuși obligativității vizelorde către țara terță respectivă. Nota de subsol menționată în primul paragraf al literei (f) se elimină ca urmare a expirării actului delegat în cauză. Informația referitoare la expirarea respectivă se publică fără întârziere de către Comisie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În cazul în care țara terță în cauză ridică obligativitatea vizeloriar statul membru în cauză nu notifică acest lucru în conformitate cu primul paragraf din prezenta literă, Comisia procedează din proprie inițiativă, fără întârziere, la publicarea menționată la paragraful respectiv și se aplică al doilea paragraf din prezenta literă.”;

(b)

alineatul (5) se elimină;

2.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 1a

(1)   Prin derogare de la articolul 1 alineatul (2), exceptarea de la obligativitatea vizelorpentru resortisanții unei țări terțe care figurează pe lista din anexa II se suspendă temporar în situații de urgență, ca soluție de ultim resort, în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Un stat membru poate să notifice Comisia dacă se confruntă, într-o perioadă de șase luni, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent sau cu ultimele șase luni care preced punerea în aplicare a exceptării de la obligativitatea vizelorpentru resortisanții unei țări terțe care figurează pe lista din anexa II, cu una sau mai multe dintre următoarele circumstanțe care duc la o situație de urgență care nu poate fi remediată de statul membru, și anume o creștere bruscă și substanțială a numărului de:

(a)

resortisanți ai respectivei țări terțe care s-au dovedit a fi în situație de ședere pe teritoriul statului membru fără a avea acest drept;

(b)

solicitări de azil din partea resortisanților respectivei țări terțe pentru care rata de recunoaștere este scăzută, în cazul în care o astfel de creștere duce la presiuni deosebite asupra sistemului de azil al statului membru;

(c)

cereri de readmisie respinse trimise de statul membru respectivei țări terțe pentru resortisanții proprii.

Comparația cu perioada de șase luni care precede punerea în aplicare a exceptării de la obligativitatea vizelor, așa cum este menționată în primul paragraf, este aplicabilă doar pe o perioadă de șapte ani de la data punerii în aplicare a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru resortisanții țării terțe respective.

Notificarea menționată în primul paragraf precizează motivele pe care aceasta se întemeiază și cuprinde date și statistici pertinente, precum și o explicație detaliată a măsurilor preliminare pe care statul membru în cauză le-a luat în vederea remedierii situației. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul de îndată ce primește o astfel de notificare.

(3)   Comisia examinează orice notificare transmisă în temeiul alineatului (2), luând în considerare:

(a)

existența oricăreia dintre situațiile descrise la alineatul (2);

(b)

numărul de state membre afectate de oricare dintre situațiile descrise la alineatul (2);

(c)

impactul la nivel general al creșterilor menționate la alineatul (2) asupra situației migrației în Uniune, astfel cum aceasta rezultă din datele furnizate de statele membre;

(d)

rapoartele întocmite de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, de Biroul European de Sprijin pentru Azil sau de Oficiul European de Poliție (Europol), dacă circumstanțele o impun în cazul specific notificat;

(e)

chestiunea generală a ordinii publice și a securității interne, cu consultarea statului membru în cauză.

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul asupra rezultatelor examinării sale.

(4)   În cazul în care Comisia, pe baza examinării menționate la alineatul (3), și luând în considerare consecințele unei suspendări a exceptării de la obligativitatea vizelorpentru relațiile externe ale Uniunii și statelor membre ale acesteia cu țara terță în cauză, lucrând în strânsă cooperare cu țara terță respectivă pentru a găsi soluții alternative pe termen lung, stabilește că se impun acțiuni, aceasta adoptă, în termen de trei luni de la primirea notificării menționate la alineatul (2), un act de punere în aplicare care suspendă temporar exceptarea de la obligativitatea vizelorpentru resortisanții țării terțe în cauză pentru o perioadă de șase luni. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 4a alineatul (2). Actul de punere în aplicare stabilește data la care produce efecte suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Fără a se aduce atingere aplicării articolului 4, pe perioadele suspendării respective resortisanții țării terțe care fac obiectul actului de punere în aplicare au obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre.

(5)   Înainte de expirarea perioadei de valabilitate a actului de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (4), Comisia, în cooperare cu statul membru în cauză, prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul poate fi însoțit de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, în vederea transferării trimiterii la țara terță în cauză din anexa II în anexa I.

(6)   În cazul în care Comisia a înaintat o propunere legislativă în temeiul alineatului (5), aceasta poate prelungi valabilitatea actului de punere în aplicare adoptat în temeiul alineatului (4) cu o perioadă care să nu depășească 12 luni. Decizia de prelungire a valabilității actului de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 4a alineatul (2).

Articolul 1b

Până la 10 ianuarie 2018, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului în care evaluează eficiența mecanismului de reciprocitate prevăzut la articolul 1 alineatul (4) și a mecanismului de suspendare prevăzut la articolul 1a și, după caz, transmite o propunere legislativă pentru modificarea prezentului regulament. Parlamentul European și Consiliul hotărăsc asupra acestei propuneri prin procedura legislativă ordinară.”;

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Un stat membru poate prevedea excepții de la obligativitatea vizelor, prevăzută la articolul 1 alineatul (1), sau de la exceptări de la obligativitatea vizelor, prevăzută la articolul 1 alineatul (2), în ceea ce privește:

(a)

titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu/oficiale sau de pașapoarte speciale;

(b)

membrii echipajului civil al aeronavelor și navelor aflați în exercițiul funcțiunii;

(c)

membrii echipajului civil al navelor, atunci când aceștia coboară pe uscat, care dețin un act de identitate pentru personal navigant eliberat în conformitate cu convențiile Organizației Internaționale a Muncii nr. 108 din 13 mai 1958 sau nr. 185 din 16 iunie 2003, sau cu Convenția Organizației Maritime Internaționale privind facilitarea traficului maritim internațional din 9 aprilie 1965;

(d)

echipajul și membrii misiunilor de urgență sau de salvare în caz de dezastru sau de accident;

(e)

echipajul civil al navelor care navighează pe apele interioare internaționale;

(f)

titularii de documente de călătorie eliberate de organizații internaționale interguvernamentale dintre care cel puțin un stat membru are statut de membru, sau de alte entități recunoscute de statele membre vizate ca subiecți de drept internațional, pentru funcționarii respectivelor organizații sau entități.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă:

„(d)

fără a se aduce atingere cerințelor care decurg din Acordul european privind suprimarea vizelor pentru refugiați, semnat la Strasbourg la 20 aprilie 1959, refugiații recunoscuți, apatrizii și alte persoane care nu dețin cetățenia niciunei țări și care își au reședința pe teritoriul Regatului Unit sau al Irlandei și sunt titulari ai unui document de călătorie eliberat de Regatul Unit sau de Irlanda, care este recunoscut de statul membru vizat.”;

4.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 4a

(1)   Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)   În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 4b

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul 1 alineatul (4) litera (f) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 9 ianuarie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioadede timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (4) litera (f) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (4) litera (f) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de patru luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(13)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”."

Articolul 2

Articolul 1a din Regulamentul (CE) nr. 539/2001, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament, și în special dispozițiile de la alineatul (2) paragraful al doilea se aplică, de asemenea, țărilor terțe referitor la resortisanții cărora a fost introdusă exceptarea de la obligativitatea vizelor înainte de 9 ianuarie 2014.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg, 11 decembrie 2013

Pentru Parlamentul European,

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu,

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  Poziția Parlamentului European din 12 septembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din 5 decembrie 2013.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1932/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 405, 30.12.2006, p. 23).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(5)  JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6)  Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7)  JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8)  Decizia Consiliului 2008/146/CE din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9)  JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10)  Decizia Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(11)  Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(12)  Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).


20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/81


REGULAMENTUL (UE) NR. 1290/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – „Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 173 și 183, precum și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014 - 2020) ‒ Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) este instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Regulamentul respectiv trebuie să fie completat cu norme referitoare la participarea la acțiunile indirecte din cadrul Orizont 2020, precum și la exploatarea și diseminarea rezultatelor respectivelor acțiuni.

(2)

Orizont 2020 ar trebui să fie pus în aplicare pentru a contribui în mod direct la consolidarea poziției de lider în sectorul industrial, la creșterea economică și ocuparea forței de muncă, precum și la bunăstarea cetățenilor în Europa și ar trebui să reflecte viziunea strategică din Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020”, prin care Comisia se angajează să simplifice radical accesul participanților.

(3)

Orizont 2020 ar trebui să sprijine realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare în cadrul căruia cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile circulă liber, prin consolidarea cooperării atât între Uniune și statele membre, cât și între statele membre, în special prin aplicarea unui set coerent de norme.

(4)

Normele referitoare la participare, la exploatare și la diseminare în cadrul Orizont 2020 stabilite în prezentul regulament (denumite în continuare „normele”) ar trebui să reflecte în mod adecvat recomandările din rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare (5) și pe cele ale Consiliului cu privire la simplificarea cerințelor administrative și financiare pentru programele-cadru privind cercetarea. Normele ar trebui să ofere continuitate măsurilor de simplificare deja puse în aplicare în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Normele ar trebui să preia recomandările menționate în raportul final din 12 noiembrie 2010 al grupului de experți, intitulat „Evaluarea intermediară a celui de Al șaptelea program-cadru” și ar trebui să permită realizarea de progrese privind reducerea sarcinii administrative pentru participanți și a complexității dispozițiilor financiare în scopul facilitării participării și al reducerii numărului erorilor financiare. Normele ar trebui, de asemenea, să reflecte în mod adecvat preocupările și recomandările comunității de cercetare care au rezultat în urma dezbaterii inițiate prin Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2010 intitulată „Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare” și cartea verde ulterioară din 9 februarie 2011 intitulată „De la provocări la oportunități: către crearea unui cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării în UE”.

(5)

Evaluarea intermediară a Orizont 2020 ar trebui să includă o evaluare a noului model de finanțare, inclusiv impactul acestuia asupra nivelurilor de finanțare, participarea la Orizont 2020 și atractivitatea acestuia.

(6)

Comisia sau organismul finanțator relevant ar trebui să se asigure că, la momentul publicării cererii de propuneri, sunt puse la dispoziția eventualilor participanți îndrumări și informații.

(7)

Pentru a se asigura coerența cu alte programe de finanțare ale Uniunii, Orizont 2020 ar trebui să fie pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (8), ținându-se seama în mod corespunzător de natura specifică a activităților de cercetare și inovare.

(8)

Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007 - 2013) adoptate prin Decizia nr. 1982/2006/CE cu cele din Programul-cadru pentru competitivitate și inovare instituit prin Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) și a celor ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) înființat prin Regulamentul (CE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (10), pentru a facilita participarea, a crea un set de instrumente mai coerent și a mări impactul științific și economic, evitând, în același timp, dublarea eforturilor și fragmentarea. Ar trebui să se aplice norme comune pentru a asigura un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele care primesc o contribuție financiară din partea Uniunii prin bugetul Orizont 2020, inclusiv participarea la programe gestionate de EIT, întreprinderi comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și participarea la programe realizate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE.

Cu toate acestea, ar trebui să se asigure flexibilitatea de a adopta norme specifice în cazul în care acest lucru se justifică prin necesitățile specifice ale acțiunilor respective. Pentru a se ține seama de nevoile specifice de operare, astfel cum au fost identificate în actul de bază relevant al organismelor instituite în temeiul articolului 187 din TFUE, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Este foarte important ca, pe durata lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(9)

Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, ca de exemplu informarea Comisiei din 28 iunie 2013 (11), precum și cu principiile etice, inclusiv evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării.

(10)

În concordanță cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe, precum și a organizațiilor internaționale. Punerea în aplicare a normelor ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în conformitate cu articolele 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte legislația internațională. În plus, punerea în aplicare a normelor ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător condițiile de participare a entităților Uniunii la respectivele programe ale țărilor terțe.

(11)

Normele ar trebui să ofere un cadru coerent, cuprinzător și transparent pentru a asigura o punere în aplicare cât mai eficientă posibil, ținând seama de necesitatea unui acces facil pentru toți participanții, prin proceduri simplificate, în special, în ceea ce privește microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Asistența financiară din partea Uniunii ar putea fi furnizată sub diferite forme.

(12)

În conformitate cu principiul transparenței și pe lângă cerința de publicitate prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și în Regulamentul (UE) nr. 1268/2012, Comisia ar trebui să publice cereri deschise de oferte pe paginile de internet ale Orizont 2020, prin canale de informare specifice și ar trebui să asigure diseminarea pe scară largă a acestora, inclusiv prin punctele de contact naționale și, la cerere, în formate accesibile, în măsura posibilului.

(13)

Criteriile de selecție și de atribuire stabilite în prezentul regulament ar trebui să fie aplicate în mod transparent și în temeiul unor parametri obiectivi și măsurabili, ținând seama de obiectivul global al Orizont 2020, pentru realizarea unei bune funcționări a Spațiului european de cercetare.

(14)

În general, perioada cuprinsă între data limită pentru depunerea propunerilor complete și semnarea acordurilor de grant de către solicitanți sau notificarea deciziilor de grant acestora ar trebui să fie mai scurtă decât perioada prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În cazuri justificate în mod corespunzător și pentru acțiuni ale Consiliului European pentru Cercetare, ar trebui prevăzută o perioadă mai lungă.

(15)

Comisia ar trebui să își continue eforturile de simplificare a procedurilor prin modalități permise de îmbunătățire a sistemelor informatice, ca de exemplu extinderea suplimentară a portalului participanților care ar trebui să funcționeze ca punct unic de acces, de la publicarea cererilor pentru propuneri, urmată de prezentarea propunerilor, până la punerea în aplicare a acțiunii, cu scopul de a înființa un ghișeu unic. De asemenea, sistemul poate oferi feedback solicitanților privind stadiul și calendarul candidaturii lor.

(16)

Manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată dreptul relevant al Uniunii, inclusiv regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (12) care stabilește dispozițiile privind securitatea informațiilor clasificate ale Uniunii Europene.

(17)

Este necesar să se stabilească condițiile minime de participare, atât ca normă generală, cât și având în vedere elementele specifice ale acțiunilor din cadrul Orizont 2020. În special, ar trebui să se stabilească normele privind numărul de participanți și locul de stabilire. În cazul unei acțiuni la care nu participă o entitate stabilită într-un stat membru, ar trebui să se urmărească realizarea obiectivelor prevăzute la articolele 173 și 179 din TFUE.

(18)

În conformitate cu Decizia 2001/822/CE a Consiliului (13), persoanele juridice din țările și teritoriile de peste mări sunt eligibile în vederea participării la Orizont 2020 sub rezerva condițiilor specifice respectivului program.

(19)

Comisia ar trebui să aibă în vedere programul cererilor de propuneri și solicitărilor de informații, luând în considerare, atunci când este posibil, perioadele standard de concediu.

(20)

Comisia ar trebui să ofere feedback solicitanților în cazul în care propunerile acestora sunt respinse.

(21)

Existența unor mecanisme clare și transparente de elaborare a cererilor de propuneri pe teme specifice ar trebui să creeze un mediu concurențial echitabil, să sporească atractivitatea Orizont 2020 și să sporească participarea la acesta.

(22)

În privința tuturor aspectelor legate de Orizont 2020, Comisia ar trebui să acționeze în conformitate cu principiile Codului European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2000/633/CE, CECO, Euratom a Comisiei (14).

(23)

Este adecvat să se stabilească termenii și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul „Orizont 2020”. Pentru a reduce complexitatea actualelor norme de finanțare, ar trebui să se adopte un sistem simplificat de rambursare a costurilor cu o utilizare mai extinsă a sumelor forfetare, a ratelor fixe și a costurilor unitare.

(24)

Ratele de rambursare prevăzute de prezentul regulament sunt menționate ca fiind maxime pentru a se respecta cerința lipsei scopului lucrativ și principiul cofinanțării și pentru a permite participanților să solicite o rată mai mică. În principiu, ratele de rambursare ar trebui să fie, totuși, 100 % sau 70 %.

(25)

Definițiile OCDE cu privire la nivelul de pregătire tehnologică ar trebui luate în considerare pentru clasificarea cercetării tehnologice, a dezvoltării de produse și a activităților demonstrative.

(26)

Problemele specifice în domeniul cercetării și inovării ar trebui abordate prin noi forme de finanțare, cum sunt premiile, achizițiile publice înainte de comercializare, achizițiile publice de soluții inovatoare, instrumentul pentru IMM-uri și acțiunea „Calea rapidă spre inovare”, care necesită norme speciale.

(27)

Pentru a menține condiții de concurență egale pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită prin Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturările pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor nerentabile. Ar trebui să se procedeze cu atenție pentru a se asigura că finanțarea acțiunilor de inovare nu denaturează concurența și nici nu conduce la intervenții pe piață fără motive suficiente.

(28)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, asigurând un echilibru adecvat între încredere și control.

(29)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, normele ar trebui să constituie baza unei acceptări mai largi a practicilor uzuale de contabilitate ale beneficiarilor.

(30)

Fondul de garantare pentru participanți înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și gestionat de Comisie s-a dovedit a fi un important mecanism de salvgardare care micșorează riscurile asociate sumelor datorate și nerambursate de participanții care nu își îndeplinesc obligațiile. Prin urmare, ar trebui să se înființeze un nou fond de garantare pentru participanți (denumit în continuare „Fondul”). Pentru a se asigura o gestionare mai eficientă și o mai bună acoperire a riscurilor participanților, Fondul ar trebui să acopere acțiuni din cadrul programului instituit în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE, din cadrul programului instituit în temeiul Deciziei 2006/970/Euratom a Consiliului (16), din cadrul programului instituit prin Decizia 2012/93/Euratom a Consiliului (17), precum și acțiuni în temeiul Orizont 2020 și al Regulamentului (Euratom) nr. 1314/2013 al Consiliului (18). Programele gestionate de alte entități decât organismele de finanțare ale Uniunii nu ar trebui să fie acoperite de Fond.

(31)

Pentru creșterea transparenței, numele experților care au asistat Comisia sau organismele de finanțare relevante la aplicarea prezentului regulament ar trebui să fie publicate. În cazul în care publicarea numelui ar pune în pericol securitatea sau integritatea expertului sau ar aduce prejudicii nejustificate intimității sale, Comisia sau organismele de finanțare ar trebui să aibă posibilitatea de a evita publicarea acestor nume.

(32)

Datele cu caracter personal privind experții ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (19).

(33)

Ar trebui să fie elaborate norme care să reglementeze exploatarea și diseminarea rezultatelor pentru a asigura protejarea, exploatarea și diseminarea de către participanți a acestor rezultate în mod corespunzător și să ofere posibilitatea unor condiții de exploatare suplimentare în interesul strategic european. Participanții care au primit finanțare din partea Uniunii și care intenționează să exploateze rezultatele obținute în urma acestei finanțări, în special în țări terțe care nu sunt asociate la Orizont 2020, ar trebui să indice modul în care finanțarea din partea Uniunii va aduce beneficii competitivității globale a Europei (principiul reciprocității), astfel cum este stabilit în acordul de grant.

(34)

În cazul cercetării care ar putea fi dezvoltată în continuare pentru a deveni o tehnologie medicală inovatoare (de exemplu medicamente, vaccinuri și diagnostic medical), ar trebui să se ia măsuri pentru a se asigura exploatarea și diseminarea rezultatelor, după caz.

(35)

În ciuda succesului instrumentelor financiare existente de capitaluri proprii și de împrumut ale Uniunii pentru cercetare, dezvoltare, inovare și creștere economică, accesul la finanțarea de risc rămâne o problemă esențială, în special pentru IMM-urile inovatoare. Pentru a permite cea mai eficace utilizare a instrumentelor financiare de capitaluri proprii și de împrumut, acestea ar trebui să poată fi combinate atât între ele, cât și cu granturi finanțate din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul Orizont 2020. În plus, Comisia ar trebui să asigure în special continuitatea Mecanismului de finanțare cu partajarea riscului (MFPR), instituit în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE, și a fazei inițiale a Instrumentului financiar destinat IMM-urilor cu o rată mare de creștere și capacitate de inovare (GIF1), instituit în temeiul Deciziei nr. 1639/2006/CE, în cadrul instrumentelor financiare de capitaluri proprii și de împrumut care vor urma în temeiul Orizont 2020, și anume „Serviciul Uniunii de garantare și creditare pentru cercetare și inovare” și „Instrumente de capitaluri proprii ale Uniunii pentru cercetare și inovare”. În acest context, veniturile și rambursările generate de oricare dintre instrumentele financiare menționate ar trebui să aibă beneficii directe asupra instrumentelor financiare stabilite în conformitate cu Orizont 2020.

(36)

Comisia ar trebui să asigure complementarități suficiente între instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020 și instrumentele financiare din cadrul Orizont 2020 și Programul COSME instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), precum și schemele și instrumentele înființate împreună cu statele membre, de exemplu programul comun Eurostars (21).

(37)

Din motive de certitudine juridică și claritate, Regulamentul (CE) nr. 1906/2006 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește norme specifice pentru participarea la acțiuni indirecte în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013, inclusiv participarea la acțiuni indirecte finanțate de organisme de finanțare în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din respectivul regulament.

Prezentul regulament stabilește, de asemenea, normele care reglementează exploatarea și diseminarea rezultatelor.

(2)   Sub rezerva normelor specifice stabilite de prezentul regulament, se aplică normele relevante prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și în Regulamentul (UE) nr. 1268/2012.

(3)   Regulamentul (CE) nr. 294/2008 sau orice act de bază care încredințează sarcini de execuție bugetară unui organism de finanțare în temeiul articolului 185 din TFUE poate stabili norme diferite de cele stabilite de prezentul regulament. Pentru a se ține seama de nevoile lor specifice de operare, astfel cum au fost identificate în actul de bază relevant, se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 56, în legătură cu organismele de finanțare instituite în temeiul articolului 187 din TFUE privind:

(a)

condițiile de participare la cereri de propuneri emise de organisme de finanțare din domeniul aeronauticii în vederea reducerii numărului minim de participanți prevăzut la articolul 9 alineatul (1);

(b)

eligibilitatea pentru finanțare, astfel cum este prevăzută la articolul 10, permițând organismelor de finanțare din domeniul industriilor bazate pe conceptul bio și al medicamentelor inovatoare să limiteze eligibilitatea pentru finanțare la finanțarea tipurilor specifice de participanți;

(c)

normele care reglementează exploatarea și diseminarea rezultatelor, permițând organismelor de finanțare din domeniul medicamentelor inovatoare:

(i)

să extindă posibilitățile de transfer al rezultatelor și al informațiilor preexistente, precum și de acordare a licențelor pentru entitățile afiliate, achizitori și orice entități care îi succed acesteia, în conformitate cu acordul de grant și fără consimțământul altor participanți menționați la articolul 44 alineatele (1) și (2);

(ii)

să permită acorduri specifice privind drepturile de acces la informații preexistente pentru dezvoltarea comercializării sau comercializarea rezultatelor propriu-zise (exploatare directă) menționate la articolul 48 alineatele (2) - (4);

(iii)

să completeze normele prin introducerea unor dispoziții privind dreptul de proprietate și accesul la date, cunoștințe și informații aflate în afara obiectivelor unei acțiuni și care sunt necesare pentru punerea în aplicare și exploatarea acțiunii (informații suplimentare) menționate la articolul 41 alineatul (2) și la articolele 45 - 48;

(iv)

să extindă normele asupra exploatării în alte scopuri în afara punerii în aplicare a acțiunii (utilizarea cercetării) sau a dezvoltării pentru comercializare sau a comercializării rezultatelor propriu-zise (exploatare directă) menționate la articolul 48;

(v)

să stabilească criterii specifice care să permită acordarea de sub-licențe de la un participant către altul în cadrul aceleiași acțiuni menționate la articolul 46 alineatul (2);

(vi)

să extindă, în condițiile definite în cadrul acordului de consorțiu menționat la articolul 24 alineatul (2), drepturile de acces ale participanților, ale entităților afiliate ale acestora și ale terților în calitate de posesori ai licențelor, asupra rezultatelor sau informațiilor preexistente în alte scopuri decât punerea în aplicare a acțiunii (utilizarea cercetării) în condiții corespunzătoare, inclusiv termenii financiari, sau dezvoltarea comercializării sau comercializarea rezultatelor propriu-zise (exploatarea directă) menționate la articolele 46 - 48;

(vii)

să condiționeze drepturile de acces pentru exploatarea directă de acordul între participanții în cauză, menționat la articolul 48;

(viii)

să facă opțională diseminarea prin intermediul publicațiilor științifice sub forma accesului liber, menționată la articolul 43 alineatul (2);

(d)

finanțarea acțiunilor, permițând organismelor de finanțare în domeniul componentelor și sistemelor electronice să aplice rate de rambursare diferite față de cele stabilite la articolul 28 alineatul (3), în situații în care unul sau mai multe state membre cofinanțează un participant sau o acțiune.

Un organism de finanțare, căruia i s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (i) sau (ii) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, poate aplica norme diferite de cele stabilite de prezentul regulamentul, sub rezerva obținerii acordului Comisiei, dacă nevoile specifice de operare ale acestuia o impun. Acordul Comisiei se obține în astfel de cazuri numai dacă normele respective respectă principiile generale stabilite prin prezentul regulament.

(4)   Prezentul regulament nu se aplică acțiunilor directe desfășurate de către Centrul Comun de Cercetare (CCC).

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)

„drepturi de acces” înseamnă drepturi de utilizare a rezultatelor sau a informațiilor preexistente ținând cont de termenii și condițiile stabilite în conformitate cu prezentul regulament;

(2)

„entitate afiliată” înseamnă orice entitate juridică aflată sub controlul direct sau indirect al unui participant sau sub același control direct sau indirect ca participantul, sau care controlează direct sau indirect un participant. Controlul poate lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 8 alineatul (2);

(3)

„țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord internațional încheiat cu Uniunea, după cum se menționează la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013;

(4)

„informații preexistente” înseamnă orice date, cunoștințe sau informații, indiferent de forma sau natura acestora, tangibile sau intangibile, inclusiv orice drepturi, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală, care sunt (i) deținute de participanți înainte de aderarea acestora la acțiune, (ii) necesare pentru desfășurarea acțiunii sau pentru exploatarea rezultatelor acțiunii și (iii) identificate de către participanți în conformitate cu articolul 45;

(5)

„act de bază” înseamnă un act juridic adoptat de către instituțiile Uniunii sub forma unui regulament, a unei directive sau a unei decizii în sensul articolului 288 din TFUE care asigură temeiul juridic al acțiunii;

(6)

„acțiune de inovare” înseamnă o acțiune care constă în principal în activități care vizează în mod direct elaborarea unor planuri și dispozitive sau modele pentru conceperea de produse, procese sau servicii noi, modificate sau îmbunătățite. În acest sens, activitățile respective pot include crearea de prototipuri, testare, demonstrații, creare de proiecte-pilot, validare pe scară largă a produselor și replicare pe piață;

(7)

„acțiune de coordonare și sprijin” înseamnă o acțiune care constă în principal din măsuri complementare precum standardizarea, diseminarea, sensibilizarea și comunicarea, crearea de rețele, servicii de coordonare sau sprijin, dialoguri privind politicile și exercițiile de învățare reciprocă și studii, inclusiv studiile de proiectare pentru noi infrastructuri și poate include, de asemenea, activități complementare de colaborare în rețea și coordonare între programe din diferite țări;

(8)

„diseminare” înseamnă comunicarea publică a rezultatelor prin orice mijloace adecvate (altele decât cele care rezultă din protejarea sau exploatarea rezultatelor), inclusiv prin publicații științifice în orice mijloc de informare;

(9)

„exploatare” înseamnă utilizarea rezultatelor în viitoarele activități de cercetare, diferite de cele acoperite de acțiunea vizată, sau pentru elaborarea, crearea și comercializarea unui produs sau proces ori pentru crearea și furnizarea unui serviciu sau în activități de standardizare;

(10)

„condiții echitabile și rezonabile” înseamnă condițiile corespunzătoare, inclusiv termenii financiari posibili sau condiții de scutire de redevențe, având în vedere circumstanțele specifice ale solicitării de acces, de exemplu, valoarea reală sau potențială a rezultatelor sau a informațiilor preexistente pentru care se solicită accesul și/sau sfera de aplicare, durata sau alte caracteristici ale utilizării prevăzute;

(11)

„organism de finanțare” înseamnă un organism sau o autoritate, altele decât Comisia, astfel cum sunt menționate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, căruia/căreia Comisia i-a încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013;

(12)

„organizație internațională de interes european” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau țări asociate și al cărei obiectiv principal este promovarea cooperării științifice și tehnologice în Europa;

(13)

„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau orice persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să dețină obligații;

(14)

„entitate juridică nonprofit” înseamnă o entitate juridică care, prin forma sa juridică, nu are scop lucrativ sau care are o obligație juridică sau statutară de a nu distribui profituri acționarilor sau membrilor săi;

(15)

„participant” înseamnă orice entitate juridică care desfășoară o acțiune sau parte a unei acțiuni în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013 care deține drepturi și obligații față de Uniune sau alt organism de finanțare în temeiul prezentului regulament;

(16)

„acțiune de cofinanțare de program” înseamnă o acțiune finanțată printr-un grant, al cărei scop principal este de a completa cererile sau programele individuale finanțate de către entități de gestionare a programelor de cercetare și inovare, altele decât organismele de finanțare ale Uniunii. O acțiune de cofinanțare de program poate include totodată activități conexe de creare de rețele și coordonare de programe din diferite țări;

(17)

„achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței, și dezvoltarea competitivă în etape, în cazul în care există o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și desfășurarea de produse finite la scară comercială;

(18)

„achiziție publică de soluții inovatoare” înseamnă o achiziție publică în cadrul căreia autoritatea contractantă acționează în calitate de client care lansează bunuri sau servicii inovatoare care nu sunt încă comercializate pe scară largă și poate include teste de conformitate;

(19)

rezultate” înseamnă orice contribuție tangibilă sau intangibilă a acțiunii, precum date, cunoștințe sau informații, generate în cadrul acțiunii, oricare ar fi forma sau natura acestora, indiferent dacă sunt sau nu protejate, precum și orice drepturi conexe acestora, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

(20)

„IMM-uri” înseamnă microîntreprinderile, precum și întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (22);

(21)

„program de activitate” înseamnă documentul adoptat de Comisie pentru punerea în aplicare a programului specific în conformitate cu articolul 5 din Decizia 2013/743/UE a Consiliului (23);

(22)

„plan de activitate” înseamnă documentul similar cu programul de activitate al Comisiei adoptat de organismele de finanțare însărcinate, parțial, cu punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013.

(2)   În sensul prezentului regulament, o entitate care nu are personalitate juridică în conformitate cu dreptul național aplicabil se interpretează ca fiind asimilată unei entități juridice dacă se respectă condițiile stabilite la articolul 131 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și la articolul 198 din Regulamentul delegat nr. 1268/2012.

(3)   În sensul prezentului regulament, beneficiarii de granturi nu sunt considerați organisme de finanțare.

Articolul 3

Confidențialitate

Sub rezerva condițiilor stabilite în acordurile, deciziile sau contractele de punere în aplicare, orice date, cunoștințe și informații comunicate cu restricții de confidențialitate în cadrul unei acțiuni rămân confidențiale, ținând cont, în mod corespunzător, de dreptul Uniunii referitor la protecția informațiilor clasificate și la accesul la acestea.

Articolul 4

Informații care trebuie puse la dispoziție

(1)   Fără a se aduce atingere articolului 3, Comisia pune la dispoziția instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a oricărui stat membru sau a oricărei țări asociate, la cerere, orice informații utile care se află în posesia sa cu privire la rezultatele generate de un participant în cadrul unei acțiuni care a primit finanțare din partea Uniunii, dacă se îndeplinesc simultan următoarele condiții:

(a)

informațiile respective sunt relevante pentru politica publică;

(b)

participanții nu au prezentat motive solide și suficiente pentru păstrarea confidențialității informațiilor respective.

În acțiunile din cadrul obiectivului specific „Societăți sigure – protejarea libertății și a securității Europei și a cetățenilor săi”, Comisia pune la dispoziția instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii sau a autorităților naționale ale statelor membre, la cererea acestora, orice informație utilă aflată în posesia sa cu privire la rezultatele generate de un participant în cadrul unei acțiuni care a beneficiat de finanțare din partea Uniunii. Comisia notifică participantului o astfel de comunicare. În cazul în care un stat membru sau o instituție, un organism, un oficiu sau o agenție a Uniunii solicită comunicarea informațiilor, Comisia notifică, respectiva comunicare tuturor statelor membre.

(2)   Furnizarea de informații în temeiul alineatului (1) nu poate transfera destinatarului vreun drept sau vreo obligație a Comisiei sau a participanților. Cu toate acestea, destinatarul păstrează caracterul confidențial al informațiilor în cauză, cu excepția cazului în care informațiile devin publice sau sunt puse la dispoziția publicului de participanți sau au fost comunicate Comisiei fără restricții privind confidențialitatea. În ceea ce privește informațiile clasificate, se aplică normele Comisiei privind securitatea.

Articolul 5

Îndrumări și informații pentru eventualii participanți

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu Regulamentul (UE) nr. 1268/2012, Comisia sau organismul de finanțare relevant se asigură că se pun la dispoziția eventualilor participanți îndrumări și informații suficiente, în momentul publicării cererii de propuneri, în special modelul de acord de subvenție aplicabil.

TITLUL II

NORME DE PARTICIPARE

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 6

Forme de finanțare

În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, finanțarea poate lua una sau mai multe dintre formele prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special granturi, premii, achiziții publice sau instrumente financiare.

Articolul 7

Entități juridice care pot participa la acțiuni

(1)   Orice entitate juridică, indiferent de locul său de stabilire sau organizațiile internaționale pot participa la o acțiune cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute în prezentul regulament, precum și a oricăror condiții prevăzute în programul de activitate sau planul de activitate relevant.

(2)   Programul de activitate relevant poate restricționa participarea la Orizont 2020 sau la părți din acesta a entităților juridice stabilite în țări terțe în cazul în care condițiile de participare a entităților juridice din statele membre sau a entităților lor afiliate stabilite într-o țară terță, la programele de cercetare și inovare ale țării terțe sunt considerate ca fiind prejudiciabile față de interesele Uniunii.

(3)   Programul de activitate sau planul de activitate relevant poate exclude entitățile care nu pot să furnizeze garanții satisfăcătoare de securitate, inclusiv în ceea ce privește autorizarea de securitate a personalului, în cazul în care aceasta se justifică din motive de securitate.

(4)   CCC poate participa la acțiuni cu aceleași drepturi și obligații precum o entitate juridică stabilită într-un stat membru.

Articolul 8

Independența

(1)   Două entități juridice sunt considerate independente una de cealaltă dacă niciuna nu se află sub controlul direct sau indirect al celeilalte sau sub același control direct sau indirect ca cealaltă.

(2)   În sensul alineatului (1), controlul poate lua, în special, una dintre următoarele forme:

(a)

deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului subscris al entității juridice în cauză sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților entității respective;

(b)

deținerea directă sau indirectă, în fapt sau în drept, a unor puteri de decizie în cadrul entității juridice în cauză.

(3)   În sensul alineatului (1), se consideră că următoarele relații între entitățile juridice nu constituie în sine relații de control:

(a)

deținerea directă sau indirectă a peste 50 % din valoarea nominală a capitalului subscris sau a majorității drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților de către același organism de investiții publice, același investitor instituțional sau aceeași societate cu capital de risc;

(b)

entitățile juridice în cauză sunt deținute sau supervizate de același organism public.

CAPITOLUL II

Granturi

Secțiunea I

Procedura de atribuire

Articolul 9

Condiții de participare

(1)   Se aplică următoarele condiții minime:

(a)

cel puțin trei entități juridice participă la o acțiune;

(b)

fiecare dintre cele trei entități juridice este stabilită într-un alt stat membru sau într-o țară asociată; și

(c)

cele trei entități juridice menționate la litera (b) sunt independente una de cealaltă în sensul articolului 8.

(2)   În sensul alineatului (1), în cazul în care unul dintre participanți este CCC sau o organizație internațională de interes european sau o entitate creată în temeiul legislației Uniunii, se consideră că este stabilit într-un stat membru sau țară asociată alta decât oricare dintre statele membre sau țările asociate în care este stabilit un alt participant la aceeași acțiune.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), condiția minimă o reprezintă participarea unei entități juridice stabilite într-un stat membru sau țară asociată în cazul:

(a)

acțiunilor de cercetare de frontieră ale Consiliului European pentru Cercetare (CEC);

(b)

instrumentului pentru IMM-uri, atunci când acțiunea are o valoare adăugată europeană clară;

(c)

acțiunilor de cofinanțare de program; și

(d)

în cazuri justificate, prevăzute în programul de activitate sau în planul de activitate.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), în cazul acțiunilor de coordonare și sprijin și al acțiunilor de formare profesională și mobilitate, condiția minimă este participarea unei entități juridice.

(5)   Dacă este oportun și justificat în mod corespunzător, programele de activitate sau planurile de activitate pot prevedea condiții suplimentare în conformitate cu cerințele specifice politicii sau cu natura și obiectivele acțiunii, inclusiv, inter alia, condiții privind numărul de participanți, tipul de participanți și locul de stabilire.

Articolul 10

Eligibilitatea pentru finanțare

(1)   Următorii participanți sunt eligibili pentru finanțare din partea Uniunii:

(a)

orice entitate juridică stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată sau înființată în temeiul dreptului Uniunii;

(b)

orice organizație internațională de interes european;

(c)

orice persoană juridică stabilită într-o țară terță desemnată în programul de activitate.

(2)   În cazul participării unei organizații internaționale sau în cazul participării unei entități juridice stabilite într-o țară terță, niciuna dintre ele nefiind eligibilă pentru finanțare în conformitate cu alineatul (1), se poate acorda finanțare din partea Uniunii numai dacă se îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

participarea este considerată de către Comisie sau organismul de finanțare relevant esențială pentru desfășurarea acțiunii;

(b)

această finanțare este prevăzută într-un acord științific și tehnologic bilateral sau în orice alt acord dintre Uniune și organizația internațională sau, în cazul entităților stabilite în țări terțe, țara în care este stabilită entitatea juridică.

Articolul 11

Cereri de propuneri

(1)   Cererile de propuneri se lansează în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu Regulamentul (UE) nr. 1268/12, luând în considerare în special nevoia de transparență și de nediscriminare, precum și de flexibilitate specifică naturii diverse a sectoarelor cercetării și inovării.

(2)   Ca excepție și fără a se aduce atingere celorlalte cazuri prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de Regulamentul (UE) nr. 1268/2012, nu se lansează cereri de propuneri pentru acțiuni de coordonare și sprijin și acțiuni de cofinanțare de program care să fie executate de entități juridice desemnate în programele de activitate sau în planurile de activitate dacă acțiunea nu intră în domeniul de aplicare al unei cereri de propuneri.

(3)   În conformitate cu normele relevante prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de Regulamentul (UE) nr. 1268/2012, se stabilesc perioade cu durată suficientă pentru elaborarea propunerilor, anunțându-se cu suficient timp înainte viitoarele cereri de propuneri prin publicarea unui program de activitate și existând un interval de timp rezonabil între publicarea unei cereri de propuneri și termenul pentru prezentarea propunerii.

Articolul 12

Cereri de propuneri comune cu țări terțe sau organizații internaționale

(1)   Se pot emite cereri de propuneri comune cu țări terțe sau organizațiile și agențiile lor științifice și tehnologice sau cu organizații internaționale, pentru finanțarea de acțiuni în comun, în domenii prioritare de interes comun și când se preconizează avantaje reciproce, în cazul în care există o valoare adăugată clară pentru Uniune. Propunerile se evaluează și se selectează prin proceduri comune de evaluare și selecție care urmează a fi convenite. Aceste proceduri de evaluare și selecție asigură respectarea principiilor stabilite în titlul VI din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și implică un grup echilibrat de experți independenți numiți de fiecare parte.

(2)   Entitățile juridice care primesc finanțare din partea Uniunii încheie un acord de grant cu Uniunea sau organismul de finanțare relevant. Acordul de grant respectiv include o descriere a activităților care urmează să fie realizate de participanții în cauză și de entitățile juridice participante din țările terțe implicate.

(3)   Entitățile juridice care primesc finanțare din partea Uniunii încheie un acord de coordonare cu entitățile juridice participante care beneficiază de finanțare din partea țărilor terțe sau organizațiilor internaționale relevante.

Articolul 13

Propuneri

(1)   Propunerile cuprind un proiect de plan pentru exploatarea și diseminarea rezultatelor, în cazul în care acest lucru este prevăzut în programul de activitate sau în planul de activitate.

(2)   Orice propunere de cercetare a celulelor stem embrionare umane include, după caz, detalii privind obținerea licenței și măsurile de control care vor fi luate de autoritățile competente ale respectivelor state membre, precum și detalii ale aprobărilor etice care urmează să fie acordate. În ceea ce privește prelevarea celulelor stem embrionare umane, instituțiile, organizațiile și cercetătorii vor fi supuși unor proceduri stricte de obținere a licențelor și de control în conformitate cu cadrul legal existent în respectivele state membre.

(3)   O propunere care contravine principiilor etice sau oricărei legislații aplicabile sau care nu îndeplinește condițiile stabilite în Decizia nr. /2013/UE, în programul de activitate sau planul de activitate sau în cererea de propuneri poate fi exclusă în orice moment din procedurile de evaluare, selecție și atribuire a grantului.

(4)   După caz și în măsura în care se menționează în programul de activitate sau în planul de activitate, propunerile explică cum și în ce măsură analiza pe criterii de gen este relevantă pentru conținutul proiectului preconizat.

Articolul 14

Evaluare etică

(1)   Comisia efectuează în mod sistematic evaluări din punct de vedere etic ale propunerilor care ar putea ridica probleme de natură etică. Respectivele evaluări verifică respectarea principiilor etice și a legislației și, în cazul cercetării efectuate în afara Uniunii, se verifică că aceeași cercetare ar fi fost autorizată într-un stat membru.

(2)   Comisia se asigură că procesul de evaluare etică este cât mai transparent posibil și că se desfășoară în timp util, evitându-se, pe cât posibil, depunerea din nou a documentelor.

Articolul 15

Criterii de selecție și de atribuire

(1)   Propunerile prezentate sunt evaluate pe baza următoarelor criterii de atribuire:

(a)

excelență;

(b)

impact;

(c)

calitatea și eficiența punerii în aplicare.

(2)   În cazul propunerilor de acțiuni ale CEC privind cercetarea de frontieră, se aplică numai criteriul menționat la alineatul (1) litera (a).

(3)   Criteriul menționat la alineatul (1) litera (b) poate primi o pondere mai mare în cazul propunerilor de acțiuni inovatoare.

(4)   Programul de activitate sau planul de activitate stabilește detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor de atribuire prevăzute la alineatul (1) și precizează ponderările și plafoanele aplicabile.

(5)   Comisia ia în calcul posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape prevăzută în dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și ale Regulamentului (UE) nr. 1268/2012, după caz și în concordanță cu obiectivele cererii de propuneri.

(6)   Propunerile se clasifică în funcție de rezultatele evaluării. Selecția se realizează pe baza acestui clasament.

(7)   Evaluarea este efectuată de către experți independenți.

(8)   În cazul unei entități juridice menționate la articolul 11 alineatul (2) sau în alte circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător, evaluarea se poate desfășura prin derogare de la alineatul (7). În fiecare caz al unei astfel de evaluări, Comisia comunică statelor membre informații detaliate privind procedura de evaluare utilizată și rezultatul acesteia.

(9)   Atunci când finanțarea solicitată din partea Uniunii pentru acțiune este egală sau mai mare de 500 000 EUR, Comisia sau organismul de finanțare relevant verifică, prin mijloace conforme cu legislația națională, în prealabil numai capacitatea financiară a coordonatorilor. Cu toate acestea, în cazul în care, pe baza informațiilor disponibile, există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară a coordonatorului sau a altor participanți, Comisia sau organismul de finanțare relevant verifică capacitatea financiară a acestora.

(10)   Capacitatea financiară nu va fi verificată în cazul entităților juridice a căror viabilitate este garantată de un stat membru sau o țară asociată și nici în cazul instituțiilor de învățământ secundar și superior.

(11)   Capacitatea financiară poate fi garantată de orice altă entitate juridică, a cărei capacitate financiară se verifică ulterior în conformitate cu alineatul (9).

Articolul 16

Procedura de reexaminare a evaluării

(1)   Comisia sau organismul de finanțare relevant prevede o procedură transparentă de reexaminare a evaluării pentru solicitanții care consideră că evaluarea propunerii lor nu a fost efectuată în conformitate cu procedurile stabilite în prezentul regulament, în programul de activitate, în planul de activitate relevant sau în cererea de propuneri.

(2)   Cererea de reexaminare se referă la o propunere specifică și este prezentată de coordonatorul propunerii în termen de 30 de zile de la data la care Comisia sau organismul de finanțare relevant comunică coordonatorului rezultatele evaluării.

(3)   Comisia sau organismul de finanțare relevant este responsabilă/responsabil de examinarea cererii menționate la alineatul (2). Această reexaminare acoperă numai aspectele procedurale ale evaluării, nu și meritele propunerii.

(4)   Un comitet de reexaminare a evaluării, alcătuit din personalul Comisiei sau personalul organismului de finanțare relevant, emite o opinie privind aspectele procedurale ale procesului de evaluare. Comitetul este prezidat de un funcționar al Comisiei sau al organismului de finanțare relevant, din alt departament decât cel responsabil pentru cererea de propuneri. Comitetul poate recomanda una dintre următoarele acțiuni:

(a)

reevaluarea propunerii, în special de către evaluatori care nu au fost implicați în evaluarea anterioară;

(b)

confirmarea evaluării inițiale.

(5)   Pe baza recomandării menționate la alineatul (4), Comisia sau organismul de finanțare relevant adoptă o decizie și o comunică coordonatorului propunerii. Comisia sau organismul de finanțare relevant adoptă decizia în cauză fără întârzieri nejustificate.

(6)   Procedura de reexaminare nu întârzie procesul de selecție a propunerilor care nu fac obiectul cererilor de reexaminare.

(7)   Procedura de reexaminare nu împiedică orice alte acțiuni pe care participanții le pot efectua în conformitate cu dreptul Uniunii.

Articolul 17

Cereri și reclamații

(1)   Comisia se asigură că există o procedură prin care participanții prezintă cereri sau reclamații în legătură cu participarea lor în cadrul Orizont 2020.

(2)   Comisia se asigură că informațiile privind modalitatea de înregistrare a preocupărilor, a întrebărilor sau a reclamațiilor este pusă la dispoziția tuturor participanților și este publicată on-line.

Articolul 18

Acordul de grant

(1)   Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, elaborează un model de acord de grant între Comisie sau organismul de finanțare relevant și participanți, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, revizuiește în mod corespunzător modelul de acord de grant, în cazul în care este necesară o modificare semnificativă a acestuia.

(2)   Comisia sau organismul de finanțare relevant încheie un acord de grant cu participanții. Justificarea eliminării sau a înlocuirii unei entități înainte de semnarea acordului de grant se face în mod corespunzător.

(3)   Acordul de grant stabilește drepturile și obligațiile participanților, precum și ale Comisiei sau ale organismului de finanțare relevant, în conformitate cu prezentul regulament. Acesta stabilește, de asemenea, drepturile și obligațiile entităților juridice care devin participanți în cursul perioadei de punere în aplicare a acțiunii, precum și rolul și sarcinile unui coordonator de consorțiu.

(4)   Pe baza unei cerințe dintr-un program de activitate sau plan de activitate, acordul de grant poate stabili drepturile și obligațiile participanților privind drepturile de acces, exploatarea și diseminarea rezultatelor, în plus față de cele prevăzute în prezentul regulament.

(5)   Acordul de finanțare reflectă, dacă este cazul și în măsura posibilităților, principiile generale stabilite în Recomandarea Comisiei privind Carta Europeană a Cercetătorilor și Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor, principiile de integritate în domeniul cercetării, în Recomandarea Comisiei privind gestionarea proprietății intelectuale în activitățile de transfer de cunoștințe și Codul de bune practici pentru universități și alte instituții publice de cercetare, precum și principiul egalității de gen prevăzut la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013.

(6)   Acordul de grant cuprinde, dacă este cazul, dispoziții care să asigure respectarea principiilor etice, inclusiv instituirea unui consiliu independent de etică și dreptul Comisiei de a efectua un audit privind aspectele de etică realizat de către experți independenți.

(7)   În cazurile justificate în mod corespunzător, anumite granturi pentru acțiuni pot face parte dintr-un parteneriat-cadru în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu Regulamentul (UE) nr. 1268/2012.

Articolul 19

Deciziile de acordare a granturilor

Dacă este cazul și se justifică în mod corespunzător, Comisia, în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, sau organismul de finanțare relevant poate notifica decizii de acordare a granturilor în loc să încheie acorduri de grant. Dispozițiile prezentului regulament referitoare la acorduri de grant se aplică mutatis mutandis.

Articolul 20

Durata procedurilor de acordare a granturilor

(1)   În conformitate cu articolul 128 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, cererile de propuneri specifică termenul până la care toți solicitanții sunt informați despre rezultatul evaluării candidaturii lor și data orientativă pentru semnarea acordurilor de grant sau notificarea deciziilor de acordare a granturilor.

(2)   Termenele menționate la alineatul (1) se bazează pe următoarele perioade:

(a)

pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării științifice a candidaturilor lor, o perioadă maximă de cinci luni de la data limită pentru depunerea propunerilor complete;

(b)

pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții sau pentru notificarea deciziilor de acordare a granturilor către aceștia, o perioadă maximă de trei luni de la data informării solicitanților acceptați.

(3)   Perioadele menționate la alineatul (2) pot fi depășite pentru acțiuni ale CEC și în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, în special pentru acțiuni complexe, atunci când există un număr mare de propuneri sau întârzieri imputabile solicitanților.

(4)   Participanții beneficiază de un termen rezonabil pentru a pregăti informațiile și documentația cerute pentru semnarea acordului de grant. Comisia ia decizii și solicită informații pe cât de prompt este posibil. Se evită depunerea din nou a documentelor, pe cât este posibil.

Articolul 21

Durata procedurilor de plată

Participanții primesc plata în timp util, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. De îndată ce coordonatorul a primit o plată, Comisia sau organismul de finanțare relevant notifică participanții cu privire la aceasta.

Articolul 22

Sistemul electronic securizat

Toate schimburile cu participanții, inclusiv încheierea acordurilor de grant, notificarea deciziilor de acordare a granturilor și eventualele modificări ale acestora, pot fi realizate prin intermediul unui sistem electronic de schimb instituit de către Comisie sau de către organismul de finanțare relevant, astfel cum prevede articolul 179 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.

Secțiunea II

Implementare

Articolul 23

Implementarea acțiunilor

(1)   Participanții implementează acțiunile în conformitate cu toate condițiile și obligațiile prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în Regulamentul (UE) nr. 1268/2012, în Decizia 2013/743/UE, în programul de activitate sau planul de activitate, în cererea de propuneri și în acordul de grant.

(2)   Participanții nu își iau angajamente care sunt incompatibile cu prezentul regulament sau cu acordul de grant. În cazul în care un participant nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în legătură cu implementarea tehnică a acțiunii, ceilalți participanți respectă obligațiile fără nicio contribuție suplimentară a Uniunii, cu excepția cazului în care Comisia sau organismul de finanțare relevant îi exonerează în mod expres de această obligație. În cazul în care un participant nu și-a îndeplinit obligațiile, Comisia poate transfera, în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) litera (a), către coordonatorul acțiunii suma datorată din Fondul de garantare pentru participanți menționat la articolul 38. Responsabilitatea financiară a fiecărui participant se limitează la propria sa datorie, sub rezerva dispozițiilor privind Fondul de garantare pentru participanți. Participanții asigură informarea în timp util a Comisiei sau a organismului de finanțare relevant cu privire la orice eveniment care ar putea afecta în mod semnificativ punerea în aplicare a acțiunii sau interesele Uniunii.

(3)   Participanții implementează acțiunea și iau toate măsurile necesare și rezonabile în acest scop. Aceștia dispun în timp util de resursele necesare desfășurării acțiunii. În cazul în care acest lucru este necesar pentru implementarea acțiunii, participanții pot face apel la părți terțe, inclusiv subcontractanți, pentru a realiza lucrări în cadrul acțiunii sau pot folosi resursele puse la dispoziție de părți terțe prin intermediul unor contribuții în natură în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul de grant. Participantul își asumă responsabilitatea pentru activitatea desfășurată față de Comisie sau de organismul de finanțare relevant.

(4)   Folosirea subcontractării pentru îndeplinirea anumitor elemente ale acțiunii se limitează la cazurile prevăzute în acordul de grant și la cazurile justificate corespunzător care nu au putut fi prevăzute clar la data intrării în vigoare a acordului de grant.

(5)   Terțe părți, altele decât subcontractanții, pot realiza lucrări în cadrul acțiunii în condițiile descrise în acordul de grant. Partea terță și lucrările care urmează a fi efectuate se identifică în acordul de grant.

Costurile suportate de către aceste părți terțe pot fi considerate eligibile dacă partea terță îndeplinește toate condițiile menționate în continuare:

(a)

ar fi eligibilă pentru finanțare, în cazul în care ar fi un participant;

(b)

este o entitate afiliată sau are o legătură juridică cu un participant și aceasta implică o colaborare care nu se limitează la acțiune;

(c)

este desemnată în acordul de grant;

(d)

respectă normele aplicabile participantului în conformitate cu acordul de grant cu privire la eligibilitatea costurilor și controlul cheltuielilor;

(e)

acceptă răspunderea solidară cu participantul pentru contribuția Uniunii corespunzătoare valorii declarate de partea terță, dacă i se solicită de către Comisie sau organismul de finanțare relevant.

(6)   Părțile terțe pot, de asemenea, să pună resurse la dispoziția participantului prin intermediul contribuțiilor în natură pentru realizarea acțiunii. Costurile suportate de părți terțe în ceea ce privește contribuțiile în natură care sunt efectuate gratuit sunt eligibile pentru finanțare dacă îndeplinesc condițiile stabilite în acordul de grant.

(7)   Acțiunea poate implica sprijin financiar pentru părți terțe în condițiile stabilite de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și Regulamentul (UE) nr. 1268/2012. Sumele menționate la articolul 137 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 pot fi depășite în cazul în care acest lucru este necesar pentru a atinge obiectivele unei acțiuni.

(8)   Acțiunea efectuată de participanții care sunt autorități contractante în sensul Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24), al Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25) și al Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26) poate implica sau poate avea ca scop principal achizițiile publice înainte de comercializare și achizițiile publice de soluții inovatoare, în cazul în care acest lucru este prevăzut în programul de activitate sau în planul de activitate și este necesar pentru implementarea sa. În aceste cazuri, normele stabilite la articolul 51 alineatele (2), (4) și (5) din prezentul regulament se aplică procedurilor privind achizițiile publice urmate de către participanți.

(9)   Participanții respectă legislația națională, reglementările și normele etice din țările în care va fi efectuată acțiunea. Atunci când este cazul, participanții solicită aprobarea comitetelor relevante de etică de la nivel național sau local, înainte de a demara acțiunea.

(10)   Activitățile care implică utilizarea animalelor se realizează în conformitate cu articolul 13 din TFUE și respectă cerința de a înlocui, reduce și perfecționa utilizarea animalelor în scopuri științifice în conformitate cu dreptul Uniunii și în special cu Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului (27).

Articolul 24

Consorțiu

(1)   Membrii unui consorțiu care doresc să participe la o acțiune desemnează unul dintre membri în calitate de coordonator. Acesta este menționat în acordul de grant. Coordonatorul este principalul punct de contact între membrii consorțiului în raport cu Comisia sau cu organismul de finanțare relevant, cu excepția unor dispoziții contrare în acordul de grant sau în cazul neîndeplinirii obligațiilor care îi revin în temeiul acordului de grant.

(2)   Membrii unui consorțiu care participă la o acțiune încheie un acord intern („acordul de consorțiu”) care stabilește drepturile și obligațiile lor privind implementarea acțiunii în conformitate cu acordul de grant, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător prevăzute în programul de activitate sau în planul de activitate sau în cererea de propuneri. Comisia publică orientări cu privire la principalele aspecte care pot fi abordate de participanți în cadrul acordurilor de consorțiu.

(3)   Acordul de consorțiu poate prevedea, printre altele, următoarele:

(a)

organizarea internă a consorțiului;

(b)

distribuția finanțării din partea Uniunii;

(c)

normele privind drepturile de diseminare, utilizare și acces, în plus față de cele de la titlul III capitolul I din prezentul Regulament și de dispozițiile acordului de grant;

(d)

acorduri de soluționare a litigiilor interne;

(e)

înțelegeri privind răspunderea, indemnizarea și confidențialitatea între participanți.

Membrii consorțiului pot lua orice măsuri pe care le consideră adecvate în cadrul consorțiului, în măsura în care acestea nu intră în conflict cu acordul de grant sau cu prezentul regulament.

(4)   Consorțiul poate propune adăugarea sau eliminarea unui participant sau schimbarea coordonatorului în conformitate cu dispozițiile relevante din acordul de grant, cu condiția ca această modificare să fie în conformitate cu condițiile de participare, să nu afecteze în mod negativ implementarea acțiunii și să nu fie în contradicție cu principiul egalității de tratament.

Secțiunea III

Tipuri de granturi și reguli de finanțare

Articolul 25

Tipuri de granturi

Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 123 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, luând în considerare obiectivele acțiunii.

Articolul 26

Eligibilitatea costurilor

(1)   Condițiile de eligibilitate a costurilor sunt definite în articolul 126 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Costurile suportate de părțile terțe în cadrul acțiunii pot fi eligibile în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament și ale acordului de grant.

(2)   Costurile neeligibile sunt cele care nu respectă condițiile menționate la alineatul (1), în special, dispozițiile privind posibile viitoare pierderi sau cheltuieli, pierderi datorate cursului de schimb, costuri legate de rentabilitatea capitalului, costuri rambursate legate de o altă acțiune sau un alt program al Uniunii, costuri aferente datoriei și serviciului datoriei, cheltuieli excesive sau abuzive.

Articolul 27

Costurile cu personalul directe eligibile

(1)   Fără a aduce atingere condițiilor prevăzute la articolul 26, costurile cu personalul directe eligibile se limitează la salarii plus cheltuieli de asigurări sociale și la alte costuri incluse în remunerarea personalului alocat acțiunii, care derivă din legislația națională sau din contractul de muncă.

(2)   Fără a aduce atingere condițiilor prezentate la articolul 26, se poate lua în considerare drept cost cu personalul direct eligibil și remunerarea suplimentară a personalului participanților care sunt entități juridice nonprofit, alocat acțiunii, inclusiv plățile pe bază de contracte suplimentare, indiferent de natura acestora, până la valoarea stabilită la alineatul (3), în cazul în care acestea îndeplinesc următoarele condiții suplimentare:

(a)

fac parte din practicile uzuale de remunerare ale participantului și se plătesc în mod constant ori de câte ori este necesar același tip de lucrare sau expertiză;

(b)

criteriile utilizate la calcularea plăților suplimentare sunt obiective și cu aplicare generală de către participant, independent de sursa de finanțare utilizată.

(3)   Remunerația suplimentară poate fi eligibilă până la 8 000 EUR pe an și pe persoană. În cazul persoanelor care nu lucrează exclusiv pentru acțiune se aplică o limită orară. Limita orară se calculează împărțind 8 000 EUR la numărul de ore productive dintr-un an, calculat în conformitate cu articolul 31.

Articolul 28

Finanțarea acțiunii

(1)   Finanțarea acțiunii nu poate depăși costurile eligibile totale minus încasările generate de acțiune.

(2)   Sunt considerate încasări generate de acțiune:

(a)

resursele puse la dispoziția participanților de către părțile terțe prin intermediul unor transferuri financiare sau contribuții în natură, în mod gratuit, a căror valoare a fost declarată drept costuri eligibile de către participant, cu condiția că acestea să fi fost furnizate de părțile terțe special pentru a fi folosite în cadrul acțiunii;

(b)

veniturile generate de acțiune, cu excepția veniturilor generate de exploatarea rezultatelor acțiunii;

(c)

veniturile generate de vânzarea activelor achiziționate în temeiul acordului de grant, până la valoarea costurilor atribuite inițial acțiunii de către participant.

(3)   O rată unică de rambursare a costurilor eligibile se aplică pe acțiune pentru toate activitățile finanțate de aceasta. Rata maximă este stabilită în programul de activitate și planul de activitate.

(4)   Grantul „Orizont 2020” poate atinge un maxim de 100 % din costurile eligibile totale, fără a aduce atingere principiului de cofinanțare.

(5)   Grantul „Orizont 2020” se limitează la maximum 70 % din costurile eligibile totale pentru acțiuni de inovare; și acțiuni de cofinanțare a programului.

Pentru acțiunile de inovare, prin derogare de la alineatul (3), grantul Orizont 2020 poate atinge un maxim de 100 % din totalul costurilor eligibile pentru persoanele juridice fără scop lucrativ, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.

(6)   Ratele de rambursare stabilite în prezentul articol se aplică, de asemenea, în cazul acțiunilor în care finanțarea pe baza ratei fixe, a sumei unitare sau forfetare se stabilește pentru întreaga acțiune sau o parte a acesteia.

Articolul 29

Costuri indirecte

(1)   Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare și costurile pentru resursele puse la dispoziție de părți terțe care nu sunt utilizate la sediul beneficiarului, precum și sprijinul financiar acordat unor părți terțe.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), costurile indirecte pot fi declarate sub formă de sumă forfetară sau de costuri unitare în cazul în care acest lucru este prevăzut în programul de activitate sau în planul de activitate.

Articolul 30

Evaluarea nivelurilor de finanțare

Evaluarea intermediară a Orizont 2020 include o evaluare a impactului diferitelor caracteristici introduse odată cu noile niveluri de finanțare stabilite la articolele 27, 28 și 29 din prezentul regulament, cu scopul de a se evalua dacă noua abordare a dus la situații nedorite care afectează negativ atractivitatea Orizont 2020.

Articolul 31

Orele productive anuale

(1)   Costurile eligibile cu personalul acoperă numai orele efective de muncă prestate de persoanele care realizează activități în mod direct în cadrul acțiunii. Participantul face dovada orelor lucrate efectiv, în mod obișnuit printr-un sistem de înregistrare a timpului de lucru.

(2)   Pentru persoanele care lucrează exclusiv pentru acțiune, nu este necesară înregistrarea timpului de lucru. În astfel de cazuri, participantul semnează o declarație care să confirme că persoana în cauză a lucrat exclusiv pentru acțiune.

(3)   Acordul de grant conține:

(a)

cerințele minime privind sistemul de înregistrare a timpului de lucru;

(b)

opțiunea de a alege între un număr anual fix de ore productive și metoda de determinare a numărului anual de ore productive care urmează a fi utilizate pentru calculul tarifelor orare pentru personal, ținând cont de practicile contabile uzuale ale participantului.

Articolul 32

Proprietarii de IMM-uri și persoanele fizice nesalariate

Proprietarii de IMM-uri care nu primesc un salariu și alte persoane fizice nesalariate pot să factureze costurile cu personalul pe baza unor costuri unitare.

Articolul 33

Costurile unitare

(1)   În conformitate cu articolul 124 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, Comisia poate stabili metode de stabilire a unor costuri unitare pe baza:

(a)

unor date statistice sau a unor mijloace obiective similare;

(b)

datelor istorice verificabile ale participantului.

(2)   Costurile directe eligibile cu personalul pot fi finanțate pe baza costurilor unitare stabilite în conformitate cu practicile obișnuite de contabilitate ale participantului, cu condiția ca ele să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

(a)

sunt calculate pe baza totalului costurilor reale cu personalul, înregistrate în contabilitatea generală a participantului, care pot fi ajustate de către participant pe baza elementelor estimative sau înscrise în buget, în conformitate cu condițiile definite de către Comisie;

(b)

respectă articolele 26 și 27;

(c)

asigură respectarea cerinței privind activitățile fără scop lucrativ și evitarea dublei finanțări a costurilor;

(d)

sunt calculate cu respectarea articolului 31.

Articolul 34

Certificat privind declarațiile financiare

Certificatul privind situațiile financiare acoperă suma totală a grantului solicitat de un participant sub forma rambursării costurilor reale și sub forma unor costuri unitare menționate la articolul 33 alineatul (2), excluzând cuantumurile declarate pe baza sumelor forfetare, a ratelor fixe și a costurilor unitare, altele decât cele stabilite în conformitate cu practicile contabile curente ale participanților. Certificatul este prezentat doar în cazul în care suma respectivă este mai mare sau egală cu 325 000 EUR la momentul solicitării plății soldului grantului.

Articolul 35

Certificate privind metodologia

(1)   Participanții care calculează și solicită costurile directe cu personalul pe baza unor costuri unitare în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) pot prezenta Comisiei un certificat privind metodologia. Metodologia respectivă respectă condițiile stabilite la articolul 33 alineatul (2) și să îndeplinească cerințele prevăzute în acordul de grant.

(2)   În cazul în care Comisia acceptă un certificat privind metodologia, acesta este valabil pentru toate acțiunile finanțate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013. Participantul va calcula și va solicita plata costurilor pe baza acestuia. Odată ce Comisia a acceptat un certificat privind metodologia, aceasta nu pune nicio eroare sistemică sau recurentă pe seama metodologiei acceptate.

Articolul 36

Auditori responsabili de certificare

(1)   Certificatele privind declarațiile financiare și privind metodologia prevăzute la articolele 34 și 35 sunt elaborate de un auditor independent calificat să efectueze audituri legale ale documentelor contabile în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (28) sau în conformitate cu reglementări naționale similare sau de un funcționar public competent și independent, căruia autoritățile naționale relevante i-au conferit capacitatea juridică de a audita participanții și care nu a fost implicat în întocmirea declarațiilor financiare.

(2)   La cererea Comisiei, a Curții de Conturi sau a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), auditorul care eliberează certificatul privind declarațiile financiare sau privind metodologia va acorda acces la documentele justificative și documentele de lucru privind auditul pe baza cărora a fost eliberat certificatul privind declarațiile financiare sau privind metodologia.

Articolul 37

Finanțarea cumulativă

O acțiune pentru care s-a acordat un grant de la bugetul Uniunii poate beneficia, de asemenea, de un grant în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1291/2013, cu condiția ca granturile să nu acopere aceleași elemente de cost.

Secțiunea IV

Garanții

Articolul 38

Fondul de garantare pentru participanți

(1)   Un fond de garantare pentru participanți („Fondul”) este înființat pentru a acoperi riscul legat de nerecuperarea sumelor datorate Uniunii în cadrul acțiunilor finanțate prin intermediul unor granturi acordate de Comisie în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE și de Comisie sau de organisme de finanțare ale Uniunii în temeiul Orizont 2020, în conformitate cu normele prevăzute în prezentul regulament. Fondul înlocuiește Fondul de garantare pentru participanți înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1906/2006.

(2)   Fondul este gestionat în conformitate cu articolul 39. Orice dobândă de natură financiară generată de Fond se adaugă la acesta