ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2013.328.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 328

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 56
7 decembrie 2013


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

 

2013/720/UE

 

*

Decizia Consiliului din 15 noiembrie 2013 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc

1

 

 

Protocol între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc

2

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1270/2013 al Consiliului din 15 noiembrie 2013 privind alocarea posibilităților de pescuit în temeiul protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc

40

 

*

Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

42

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1272/2013 al Comisiei din 6 decembrie 2013 de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește hidrocarburile aromatice policiclice ( 1 )

69

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1273/2013 al Comisiei din 6 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 454/2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul aplicații telematice pentru serviciile de călători al sistemului feroviar transeuropean ( 1 )

72

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1274/2013 al Comisiei din 6 decembrie 2013 de modificare și rectificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește anumiți aditivi alimentari ( 1 )

79

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1275/2013 al Comisiei din 6 decembrie 2013 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsenic, cadmiu, plumb, nitriți, ulei de muștar volatil și impurități botanice dăunătoare ( 1 )

86

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1276/2013 al Comisiei din 6 decembrie 2013 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

93

 

 

DECIZII

 

 

2013/721/UE

 

*

Decizia Parlamentului European din 9 octombrie 2013 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2011, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

95

Rezoluția Parlamentului European din 9 octombrie 2013 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2011, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul

97

 

 

2013/722/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 29 noiembrie 2013 de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2014 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Uniunii la aceste programe [notificată cu numărul C(2013) 8417]

101

 

 

2013/723/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 4 decembrie 2013 privind contribuția financiară a Uniunii Europene în 2013 la programele naționale a trei state membre (Spania, Croația și Regatul Unit) pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului [notificată cu numărul C(2013) 8498]

118

 

 

2013/724/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 5 decembrie 2013 privind contribuția financiară a Uniunii la măsurile de urgență în vederea combaterii bolii de Newcastle în Cipru în 2013 [notificată cu numărul C(2013) 8560]

121

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAȚIONALE

7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/1


DECIZIA CONSILIULUI

din 15 noiembrie 2013

privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc

(2013/720/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43, coroborat cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 22 mai 2006, Consiliul a aprobat Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc (1) (denumit în continuare „acordul de parteneriat”) prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 764/2006 (2).

(2)

Aplicarea ultimului protocol la acordul de parteneriat, de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat (3), a încetat la 20 decembrie 2011.

(3)

Consiliul a autorizat Comisia să negocieze un nou protocol care să acorde navelor din Uniune posibilități de pescuit în apele relevante asupra cărora Regatul Maroc își exercită suveranitatea sau jurisdicția în sectorul pescuitului. După încheierea negocierilor, a fost parafat un nou protocol la 24 iulie 2013.

(4)

Este oportun să se semneze noul protocol sub rezerva încheierii acestuia,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Semnarea în numele Uniunii a protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc (denumit în continuare „protocolul”) se autorizează sub rezerva încheierii protocolului menționat.

Textul protocolului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana (persoanele) împuternicită (împuternicite) să semneze protocolul în numele Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 15 noiembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

R. ŠADŽIUS


(1)  JO L 141, 29.5.2006, p. 4.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 764/2006 din 22 mai 2006 privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc (JO L 141, 29.5.2006, p. 1).

(3)  Protocol între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Regatul Maroc (JO L 202, 5.8.2011, p. 3).


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/2


PROTOCOL

între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc


Articolul 1

Principii generale

Protocolul, împreună cu anexa și apendicele la aceasta, face parte integrantă din Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Maroc la 28 februarie 2007 – denumit în continuare „acordul privind pescuitul”, care se înscrie în cadrul Acordului euro-mediteranean de stabilire a unei asocieri între Uniunea Europeană și Regatul Maroc din 26 februarie 1996 – denumit în continuare „acordul de asociere”. Protocolul contribuie la realizarea obiectivelor generale din acordul de asociere și are scopul de a asigura sustenabilitatea resurselor piscicole pe plan ecologic, economic și social.

Punerea în aplicare a prezentului protocol se face în conformitate cu articolul 1 din acordul de asociere privind dezvoltarea dialogului și a cooperării și cu articolul 2 din același acord privind respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului.

Articolul 2

Perioada de aplicare, durata și posibilitățile de pescuit

Începând cu data punerii în aplicare și pentru o perioadă de patru ani, posibilitățile de pescuit acordate în temeiul articolului 5 din acordul privind pescuitul sunt cele stabilite în tabelul anexat la prezentul protocol.

Primul paragraf se aplică sub rezerva dispozițiilor articolelor 4 și 5 din prezentul protocol.

În temeiul articolului 6 din acordul privind pescuitul, navele care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene (UE) pot desfășura activități de pescuit în zona de pescuit marocană numai dacă dețin o licență de pescuit emisă în cadrul prezentului protocol, în condițiile descrise în anexa la acesta.

Articolul 3

Contribuția financiară

(1)   Valoarea totală anuală estimată a protocolului se ridică la 40 000 000 EUR pentru perioada prevăzută la articolul 2. Suma este repartizată după cum urmează:

(a)

30 000 000 EUR corespunzând contribuției financiare prevăzute la articolul 7 din acordul privind pescuitul, alocați după cum urmează:

(i)

16 000 000 EUR reprezentând compensația financiară pentru accesul la resurse;

(ii)

14 000 000 EUR reprezentând sprijinul pentru politica sectorială în domeniul pescuitului din Maroc;

(b)

10 000 000 EUR corespunzând sumei estimate a redevențelor datorate de armatori în baza licențelor de pescuit emise în temeiul articolului 6 din acordul privind pescuitul și în condițiile prevăzute în capitolul I secțiunile D și E din anexa la prezentul protocol.

(2)   Alineatul (1) se aplică sub rezerva dispozițiilor articolelor 4, 5, 6 și 8 din prezentul protocol.

(3)   Sub rezerva dispozițiilor articolului 6 alineatul (9), plata de către Uniunea Europeană a contribuției financiare menționate la alineatul (1) litera (a) se efectuează, pentru primul an, cel târziu în termen de trei luni de la data aplicării prezentului protocol și, pentru anii următori, cel târziu la data aniversară a protocolului.

(4)   Contribuția financiară menționată la alineatul (1) litera (a) se plătește trezorierului general al Regatului Maroc în contul deschis la Trezoreria Generală a Regatului Maroc, ale cărui referințe sunt comunicate de către autoritățile marocane.

(5)   Sub rezerva dispozițiilor articolului 6 din prezentul protocol, destinația acestei contribuții financiare este de competența exclusivă a autorităților marocane.

Articolul 4

Coordonarea în domeniul științific și pescuitul experimental

(1)   În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din acord, părțile se angajează să asigure, în mod regulat și în cazul în care este necesar, organizarea unor reuniuni științifice în vederea analizării problemelor de ordin științific invocate de comisia mixtă pentru gestiunea și monitorizarea tehnică a prezentului protocol. Mandatul, structura și funcționarea reuniunilor științifice sunt stabilite de comisia mixtă prevăzută la articolul 10 din acordul privind pescuitul.

(2)   Cele două părți se angajează să promoveze un pescuit responsabil în zona de pescuit marocană pe baza principiului nediscriminării între diferitele flote prezente în aceste ape.

(3)   În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din acordul privind pescuitul, pe baza concluziilor reuniunilor comitetului științific, cele două părți se consultă în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 10 din acordul privind pescuitul pentru a adopta, dacă este cazul și de comun acord, măsuri care vizează gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.

(4)   La cererea comisiei mixte, se poate practica pescuitul experimental în zona de pescuit marocană, în scopul cercetării și al ameliorării cunoștințelor științifice. Detaliile privind punerea în aplicare a pescuitului experimental sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile prevăzute în capitolul IV din anexa la prezentul protocol.

Articolul 5

Revizuirea posibilităților de pescuit

(1)   Posibilitățile de pescuit prevăzute la articolul 2 pot fi revizuite de comun acord de către comisia mixtă, în măsura în care revizuirea vizează sustenabilitatea resurselor piscicole marocane.

(2)   În cazul unei majorări, contribuția financiară prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) este majorată proporțional cu posibilitățile de pescuit și pro rata temporis. Cu toate acestea, majorarea este ajustată astfel încât valoarea totală a contribuției financiare plătite de UE să nu depășească dublul sumei menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i). În cazul în care părțile convin să reducă posibilitățile de pescuit menționate la articolul 2, contribuția financiară se reduce proporțional cu posibilitățile de pescuit și pro rata temporis.

(3)   Repartizarea posibilităților de pescuit între diferitele categorii de nave poate fi, de asemenea, revizuită de comun acord între cele două părți, având în vedere condițiile de sustenabilitate a stocurilor care ar putea fi afectate de redistribuire. Părțile convin asupra ajustării corespunzătoare a contribuției financiare în cazul în care redistribuirea posibilităților de pescuit justifică acest lucru.

Articolul 6

Sprijin pentru politica sectorială în domeniul pescuitului în Maroc

(1)   Contribuția financiară prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din prezentul protocol contribuie la dezvoltarea și la punerea în aplicare a politicii sectoriale în domeniul pescuitului în Maroc în cadrul strategiei „Halieutis” de dezvoltare a sectorului pescuitului.

(2)   Alocarea și gestionarea de către Maroc a acestei contribuții se bazează pe identificarea de către cele două părți, de comun acord în cadrul comisiei mixte, a obiectivelor care trebuie atinse și a planificării anuale și multianuale aferente, în conformitate cu strategia „Halieutis”, precum și pe o estimare a impactului scontat al proiectelor propuse.

(3)   Pentru primul an de aplicare a protocolului, modul de alocare de către Maroc a contribuției prevăzute la alineatul (1) este comunicat Uniunii Europene imediat după aprobarea, în cadrul comisiei mixte, a orientărilor, a obiectivelor, a criteriilor și a indicatorilor de evaluare. Pentru fiecare dintre anii următori, Marocul notifică alocarea respectivă Uniunii Europene până la data de 30 septembrie din anul anterior.

(4)   Orice modificare a orientărilor, a obiectivelor, a criteriilor și a indicatorilor de evaluare este aprobată de cele două părți în cadrul comisiei mixte.

(5)   Marocul prezintă un raport privind progresele înregistrate de proiectele puse în aplicare în cadrul sprijinului sectorial prevăzut în temeiul prezentului protocol, care este prezentat și analizat în cadrul comisiei mixte.

(6)   În funcție de natura proiectelor și de durata realizării acestora, Marocul prezintă în cadrul comisiei mixte un raport referitor la punerea în aplicare a proiectelor al căror termen a expirat în cadrul sprijinului sectorial prevăzut în temeiul prezentului protocol, incluzând efectele economice și sociale scontate, în special efectele asupra ocupării forței de muncă și asupra investițiilor, precum și orice impact cuantificabil al acțiunilor realizate și distribuția geografică a acestora. Datele sunt elaborate pe baza unor indicatori care trebuie definiți în mod mai detaliat în cadrul comisiei mixte.

(7)   În plus, înainte de expirarea protocolului, Marocul prezintă un raport final cu privire la punerea în aplicare a sprijinului sectorial prevăzut în temeiul prezentului protocol, incluzând elementele menționate în alineatele precedente.

(8)   Cele două părți continuă monitorizarea punerii în aplicare a sprijinului sectorial, dacă este necesar, după expirarea prezentului protocol, precum și, dacă este cazul, în timpul perioadelor de suspendare a aplicării acestuia în condițiile prevăzute în prezentul protocol.

(9)   Plata contribuției financiare specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din prezentul protocol se face în tranșe, pe baza unei abordări fondate pe analiza rezultatelor punerii în aplicare a sprijinului sectorial și a necesităților identificate în momentul realizării planificării.

(10)   Cadrul operațional de punere în aplicare este definit în cadrul comisiei mixte.

Articolul 7

Integrarea economică a operatorilor UE în sectorul pescuitului din Maroc

În conformitate cu legislația și cu regulamentele în vigoare, cele două părți încurajează contactele și contribuie la cooperarea între operatorii economici în următoarele domenii:

dezvoltarea industriei conexe legate de pescuit, în special construcțiile și reparațiile navale, fabricarea materialelor și a uneltelor de pescuit;

dezvoltarea schimburilor în materie de cunoștințe profesionale și formarea cadrelor pentru sectorul pescuitului maritim;

comercializarea produselor pescărești;

marketing;

acvacultură.

Articolul 8

Suspendarea aplicării protocolului ca urmare a litigiilor cauzate de interpretarea sau de aplicarea acestuia

(1)   Orice litigiu apărut între părți cu privire la interpretarea dispozițiilor prezentului protocol sau la aplicarea acestuia face obiectul unor consultări între părți în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 10 din acordul privind pescuitul, convocată, dacă este necesar, în ședință extraordinară.

(2)   Aplicarea prezentului protocol poate fi suspendată la inițiativa uneia dintre părți, atunci când se consideră că litigiul dintre cele două părți este grav, iar consultările desfășurate în cadrul comisiei mixte în conformitate cu alineatul (1) nu au permis soluționarea acestuia pe cale amiabilă.

(3)   Suspendarea aplicării protocolului se face în urma unei notificări scrise în acest sens, efectuată de partea interesată, cu cel puțin trei luni înainte de data prevăzută pentru intrarea în vigoare a respectivei suspendări.

(4)   În caz de suspendare, părțile continuă consultările în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă. Atunci când se ajunge la o astfel de soluționare, aplicarea protocolului se reia. Valoarea compensației financiare se reduce proporțional și pro rata temporis în funcție de perioada în care a fost suspendată aplicarea protocolului.

Articolul 9

Nerespectarea obligațiilor tehnice care decurg din protocol

Conform dispozițiilor prezentului protocol și ale legislației în vigoare, Marocul își rezervă dreptul de a aplica sancțiunile prevăzute în anexe în cazul nerespectării dispozițiilor și a obligațiilor care decurg din aplicarea prezentului protocol.

Articolul 10

Schimbul de date pe cale electronică

Marocul și UE se angajează să pună în aplicare în cel mai scurt timp sistemele necesare pentru schimbul electronic al tuturor informațiilor și documentelor legate de gestiunea tehnică a protocolului, cum ar fi datele privind capturile, pozițiile VMS ale navelor și notificările de intrare și de ieșire din zona de pescuit.

Articolul 11

Legislația națională aplicabilă

Activitățile navelor care operează în temeiul prezentului protocol și al anexei la acesta, în special transbordarea, utilizarea serviciilor portuare, achiziția de provizii etc., sunt reglementate de legislația aplicabilă în Maroc.

Articolul 12

Intrarea în vigoare

Prezentul protocol și anexa la acesta intră în vigoare la data la care părțile își notifică reciproc îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest sens.

Posibilități de pescuit

Pescuit artizanal

Pescuit demersal

Pescuit pelagic industrial

Pescuit pelagic industrial cu nave nefrigorifice

Pescuit pelagic/nord: plase-pungă

Pescuit artizanal/sud: linii și undițe

Pescuit artizanal/nord: paragate de fund

Pescuit artizanal de ton: undițe

Paragate de fund și traule de fund

Traule pelagice sau semi-pelagice

Traule pelagice sau semi-pelagice

 

 

 

 

 

Stoc C

Cotă

80 000 tone

20 nave

10 nave

35 nave

27 nave

16 nave

18 nave

Съставено в Брюксел на осемнадесети ноември две хиляди и тринадесета година.

Hecho en Bruselas, el dieciocho de noviembre de dos mil trece.

V Bruselu dne osmnáctého listopadu dva tisíce třináct.

Udfærdiget i Bruxelles den attende november to tusind og tretten.

Geschehen zu Brüssel am achtzehnten November zweitausenddreizehn.

Kahe tuhande kolmeteistkümnenda aasta novembrikuu kaheksateistkümnendal päeval Brüsselis.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις δέκα οκτώ Νοεμβρίου δύο χιλιάδες δεκατρία.

Done at Brussels on the eighteenth day of November in the year two thousand and thirteen.

Fait à Bruxelles, le dix-huit novembre deux mille treize.

Sastavljeno u Bruxellesu osamnaestog studenoga dvije tisuće trinaeste.

Fatto a Bruxelles, addì diciotto novembre duemilatredici.

Briselē, divi tūkstoši trīspadsmitā gada astoņpadsmitajā novembrī.

Priimta du tūkstančiai tryliktų metų lapkričio aštuonioliktą dieną Briuselyje.

Kelt Brüsszelben, a kétezer-tizenharmadik év november havának tizennyolcadik napján.

Magħmul fi Brussell, fit-tmintax-il jum ta’ Novembru tas-sena elfejn u tlettax.

Gedaan te Brussel, de achttiende november tweeduizend dertien.

Sporządzono w Brukseli dnia osiemnastego listopada roku dwa tysiące trzynastego.

Feito em Bruxelas, em dezoito de novembro de dois mil e treze.

Întocmit la Bruxelles la optsprezece noiembrie două mii treisprezece.

V Bruseli osemnásteho novembra dvetisíctrinásť.

V Bruslju, dne osemnajstega novembra leta dva tisoč trinajst.

Tehty Brysselissä kahdeksantenatoista päivänä marraskuuta vuonna kaksituhattakolmetoista.

Som skedde i Bryssel den artonde november tjugohundratretton.

Image

За Европейския съюз

Por la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l'Union européenne

Za Europsku uniju

Per l'Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

Image

Image

За Кралство Мароко

Por el Reino de Marruecos

Za Marocké království

For Kongeriget Marokko

Für das Königreich Marokko

Maroko Kuningriigi nimel

Για τo Βασιλείου του Μαρόκου

For the Kingdom of Marocco

Pour le Royaume du Maroc

Za Kraljevinu Maroko

Per il Regno de Marocco

Marokas Karalistes vārdā –

Maroko Karalystės vardu

A Marokkói Királyság részéről

Għar-Renju tal-Marokk

Voor het Koninkrijk Marokko

W imieniu Królestwa Marokańskiego

Pelo Reino de Marrocos

Pentru Regatul Maroc

Za Marocké král'ovstvo

Za Kraljevino Maroko

Marokon kuningaskunnan puolesta

För Konungariket Marocko

Image

Image


ANEXĂ

CONDIȚII DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR DE PESCUIT DE CĂTRE NAVELE UNIUNII EUROPENE ÎN ZONA DE PESCUIT MAROCANĂ

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII APLICABILE PENTRU CEREREA ȘI ELIBERAREA LICENȚELOR

A.   Cererea de licențe

1.

Numai navele eligibile pot obține o licență de pescuit în zona de pescuit marocană.

2.

Pentru ca o navă să fie eligibilă, armatorul, comandantul și nava propriu-zisă nu trebuie să aibă interdicție de a desfășura activități de pescuit în Maroc și nu trebuie să fie incluși în mod legal în lista navelor INN.

3.

Aceștia trebuie să aibă o situație legală față de autoritățile marocane, în sensul că trebuie să fi îndeplinit toate obligațiile anterioare care decurg din activitățile lor de pescuit desfășurate în Maroc în cadrul acordurilor privind pescuitul încheiate cu Uniunea Europeană.

4.

Autoritățile competente ale Uniunii Europene (denumite în continuare „Comisia”) prezintă Ministerului Agriculturii și Pescuitului Maritim – Departamentul pentru Pescuit Maritim (denumit în continuare „departamentul”) listele de nave care solicită să desfășoare activități de pescuit în limitele prevăzute în fișele tehnice anexate protocolului, cu cel puțin 20 de zile înainte de data începerii perioadei de valabilitate a licențelor solicitate. Listele sunt transmise pe cale electronică, într-un format compatibil cu programele informatice utilizate de către departament.

În listele respective se indică numărul de nave pe categorie de pescuit și pe zonă, precum și, pentru fiecare navă, caracteristicile principale, valoarea plăților defalcate pe rubrici și echipamentul sau echipamentele care urmează a fi utilizate în perioada pentru care se face solicitarea.

Pentru categoria „pescuit pelagic industrial”, în listă se menționează, de asemenea, pentru fiecare navă, cota solicitată, în tone de captură, sub forma unor previziuni lunare. În cazul în care, într-o anumită lună, capturile ating cota lunară estimativă a navei înainte de sfârșitul lunii în cauză, armatorul are posibilitatea de a transmite departamentului, prin intermediul Comisiei, o adaptare a previziunilor lunare privind capturile și o cerere de extindere a cotei lunare estimative.

În cazul în care, într-o anumită lună, capturile rămân sub cota lunară estimativă a navei, cantitatea corespunzătoare a cotei sau a redevenței este creditată în luna următoare.

5.

Cererile individuale de licență, grupate pe categorii de pescuit, sunt trimise departamentului în același timp cu transmiterea listelor menționate la punctele 4 și 5, în conformitate cu modelul de formular care figurează în apendicele 1.

6.

Fiecare cerere de licență este însoțită de următoarele documente:

o copie a certificatului de tonaj autentificat în mod corespunzător de statul membru de pavilion;

o fotografie color recentă și legalizată reprezentând nava din lateral în starea sa actuală. Dimensiunile minime ale fotografiei sunt de 15 cm × 10 cm;

dovada efectuării plății taxei pentru licența de pescuit, a redevențelor și a costurilor pentru observatori. În cazul categoriei „pescuit pelagic industrial”, dovada efectuării plății redevențelor trebuie transmisă înaintea datei de 1 a lunii pentru care este prevăzută desfășurarea unei activități în zona de pescuit autorizată, astfel cum se menționează în fișa tehnică corespunzătoare;

orice alt document sau certificat necesar în conformitate cu dispozițiile speciale aplicabile în funcție de tipul de navă, în temeiul prezentului protocol.

7.

În cazul reînnoirii unei licențe de la an la an în temeiul prezentului protocol, pentru o navă ale cărei caracteristici tehnice nu au fost modificate, cererea de reînnoire este însoțită numai de dovezile efectuării plății taxei pentru licența de pescuit, a redevențelor și a costurilor pentru observatori.

8.

Formularele de cerere de licență, precum și toate documentele menționate la punctul 6 care cuprind informațiile necesare elaborării licențelor de pescuit, pot fi transmise pe cale electronică într-un format compatibil cu programele informatice utilizate de către departament.

B.   Eliberarea licențelor

1.

Licențele de pescuit pentru toate navele sunt emise de către departament Comisiei, prin intermediul Delegației Uniunii Europene în Maroc (denumită în continuare „delegația”) în termen de 15 zile de la primirea tuturor documentelor menționate la punctul 6 de mai sus. După caz, departamentul comunică Comisiei motivele pentru care se refuză acordarea licenței.

2.

Licențele de pescuit se elaborează în conformitate cu informațiile cuprinse în fișele tehnice anexate la protocol și menționează în special zona de pescuit, distanța față de coastă, datele referitoare la sistemul de poziționare și de localizare continue care utilizează comunicarea prin satelit (numărul de serie al sistemului VMS), echipamentele autorizate, speciile principale, dimensiunile autorizate ale ochiurilor de plasă, capturile secundare admisibile precum și, pentru categoria „pescuit pelagic industrial”, cotele lunare estimative de capturi autorizate ale navei. O extindere a cotei lunare estimative a navei poate fi atribuită în limitele de capturi prevăzute în fișa tehnică corespunzătoare.

3.

Licențele de pescuit se emit numai pentru navele care au îndeplinit toate formalitățile administrative necesare.

4.

Cele două părți sunt de acord să promoveze instituirea unui sistem electronic de licențe.

C.   Valabilitatea și utilizarea licențelor

1.

Perioadele de valabilitate a licențelor corespund anului calendaristic, cu excepția primei perioade, care începe la data aplicării și se încheie la 31 decembrie, precum și a ultimei perioade, care începe la 1 ianuarie și se încheie la data expirării protocolului.

2.

Licența de pescuit este valabilă numai pe perioada pentru care s-a plătit redevența și pentru zona de pescuit, tipurile de echipamente și categoria de pescuit specificate în licența respectivă.

3.

Fiecare licență de pescuit se emite pentru o anumită navă și nu este transferabilă. Cu toate acestea, în caz de forță majoră dovedită, cum ar fi pierderea sau imobilizarea prelungită a unei nave din cauza unei avarii tehnice grave constatate de către autoritățile competente ale statului de pavilion și la cererea Uniunii Europene, licența unei nave este înlocuită, cât de repede posibil, printr-o licență eliberată pentru o altă navă care aparține aceleiași categorii de pescuit și al cărei tonaj nu îl depășește pe cel al navei avariate.

4.

Armatorul navei avariate sau agentul acestuia returnează departamentului licența de pescuit anulată.

5.

Licența de pescuit trebuie păstrată în permanență la bordul navei beneficiare și prezentată, în cazul unui control, autorităților abilitate.

6.

Licențele de pescuit sunt valabile timp de un an calendaristic, un semestru sau un trimestru. Un semestru corespunde uneia dintre perioadele de șase luni care încep fie la 1 ianuarie, fie la 1 iulie, cu excepția primei și a ultimei perioade a protocolului. Un trimestru corespunde uneia dintre perioadele de trei luni care încep la 1 ianuarie, la 1 aprilie, la 1 iulie sau la 1 octombrie, cu excepția primei și a ultimei perioade a protocolului.

D.   Taxe pentru licențele de pescuit și redevențe

1.

Taxele anuale pentru licențele de pescuit sunt stabilite de legislația marocană în vigoare.

2.

Taxa pentru licență acoperă anul calendaristic în care este emisă licența și se plătește în momentul primei cereri de licență din anul respectiv. Suma taxei de licență include orice alte taxe aferente, cu excepția taxelor portuare sau pentru prestări de servicii.

3.

Pe lângă taxa pentru licența de pescuit, se calculează redevențe pentru fiecare navă pe baza nivelului stabilit în fișele tehnice anexate la protocol.

4.

Redevențele se calculează proporțional cu perioada de valabilitate efectivă a licenței de pescuit, ținând cont de eventualele perioade de repaus biologic.

5.

Orice modificare a legislației care reglementează licențele de pescuit se notifică Comisiei cu cel puțin două luni înainte de data intrării sale în vigoare.

E.   Modalități de plată

Taxele pentru licențele de pescuit, redevențe și costurile observatorilor se plătesc, în numele trezorierului ministerial al Ministerului Agriculturii și Pescuitului Maritim, în contul bancar numărul 0018100078000 20110750201 deschis la Bank Al Maghrib – Maroc, înainte de emiterea licențelor de pescuit.

Plata redevenței pentru cotele atribuite traulerelor din categoria „pescuit pelagic industrial” se face în modul următor:

redevența corespunzătoare cotei lunare estimative a navei solicitate de către armator este plătită înainte de începutul activității de pescuit, și anume la data de 1 a fiecărei luni;

în cazul extinderii cotei lunare estimative, astfel cum este prevăzută în capitolul I secțiunea A punctul 4, autoritățile marocane trebuie să perceapă redevența corespunzătoare extinderii înainte de continuarea activităților de pescuit;

în cazul depășirii cotei lunare estimative și a eventualei extinderi a acesteia, valoarea redevenței corespunzătoare depășirii este majorată cu un factor de 3. Soldul lunar, calculat pe baza capturilor efective, este plătit cel târziu în cele doua luni care urmează lunii în care s-au efectuat capturile respective.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII APLICABILE NAVELOR DE PESCUIT TON

1.

Redevența este de 35 EUR pe tonă capturată în zona de pescuit marocană.

2.

Licențele sunt emise pentru un an calendaristic după plata unui avans forfetar în valoare de 7 000 EUR pe navă.

3.

Avansul este calculat pro rata în funcție de perioada de valabilitate a licenței.

4.

Comandanții de nave care dețin licențe pentru pescuitul speciilor de pești cu migrație extinsă păstrează un jurnal de bord actualizat în conformitate cu modelul din apendicele 6 la anexă.

5.

De asemenea, aceștia transmit autorităților lor competente o copie a jurnalului de bord menționat, în termen de maxim 15 zile după debarcarea capturilor. Autoritățile transmit imediat copiile Comisiei, care le transmite departamentului.

6.

Până la data de 30 aprilie, Comisia prezintă departamentului un decont al redevențelor datorate pentru anul de pescuit anterior pe baza declarațiilor de captură întocmite de fiecare armator și verificate de institutele științifice abilitate din statele membre și din Maroc precum IRD (Institut de recherche pour le développement), IEO (Instituto Español de Oceanografía), IPMA (Instituto Português do Mar e da Atmosfera) și INRH (Institut National de Recherche Halieutique).

7.

Pentru ultimul an de aplicare a protocolului, decontul redevențelor datorate pentru campania de pescuit precedentă se notifică în termen de patru luni de la expirarea protocolului.

8.

Decontul final se transmite armatorilor în cauză, care au la dispoziție 30 de zile de la notificarea aprobării cifrelor de către departament pentru a-și achita obligațiile financiare. Dovada plății de către armator, efectuată în euro, în numele trezorierului general al Marocului în contul menționat în capitolul I secțiunea E, este transmisă departamentului de către Comisie în termen de o lună și jumătate de la notificarea respectivă.

9.

Cu toate acestea, în cazul în care suma decontului este mai mică decât avansul menționat anterior, diferența aferentă nu este rambursabilă.

10.

Armatorii iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că sunt trimise copiile jurnalului de bord și că eventualele plăți suplimentare sunt efectuate în termenele indicate la punctele 5 și 8.

11.

Nerespectarea de către armator a obligațiilor prevăzute la punctele 5 și 8 atrage suspendarea automată a licenței de pescuit până la îndeplinirea obligațiilor respective.

CAPITOLUL III

ZONE DE PESCUIT

Înainte de data aplicării protocolului, Marocul comunică Uniunii Europene coordonatele geografice ale liniilor de bază și ale zonei sale de pescuit, precum și ale tuturor zonelor din interiorul acesteia unde pescuitul este interzis, exceptând zona mediteraneană a Marocului situată la est de 35°47′18″N – 5°55′33″V (Capul Spartel), care este exclusă din prezentul protocol.

Zonele de pescuit pentru fiecare categorie de pescuit în zona atlantică a Marocului sunt definite în fișele tehnice (apendicele 2).

CAPITOLUL IV

PUNEREA ÎN APLICARE A PESCUITULUI EXPERIMENTAL

Cele două părți convin cu privire la: (i) operatorii europeni care să practice pescuitul experimental; (ii) cea mai favorabilă perioadă în acest scop; și (iii) condițiile aplicabile. Pentru a facilita activitățile experimentale ale navelor, departamentul transmite orice informații științifice și alte date de bază disponibile. Cele două părți convin asupra protocolului științific care este pus în aplicare în sprijinul pescuitului experimental și care este transmis operatorilor în cauză.

Sectorul pescuitului din Maroc trebuie să fie implicat îndeaproape (coordonare și dialog privind condițiile de desfășurare a pescuitului experimental).

Durata campaniilor este de minimum trei luni și maximum șase luni, cu excepția cazului în care perioada este modificată de comun acord de către cele două părți.

Comisia comunică autorităților marocane cererile de licențe pentru pescuit experimental. Aceasta furnizează un dosar tehnic specificând:

caracteristicile tehnice ale navei,

nivelul de expertiză al ofițerilor navei în ceea ce privește activitățile de pescuit;

propunerea referitoare la parametrii tehnici ai campaniei (durată, echipamente, regiuni de explorare etc.);

modul de finanțare.

Dacă este necesar, departamentul organizează un dialog cu privire la aspectele tehnice și financiare cu Comisia și, eventual, cu armatorii în cauză.

Înainte de a începe campania de pescuit experimental, nava Uniunii Europene trebuie să se prezinte într-un port marocan pentru a se supune inspecțiilor prevăzute la capitolul IX punctele 1.1 și 1.2 din prezenta anexă.

Înainte de începerea campaniei, armatorii prezintă departamentului și Comisiei:

o declarație privind capturile deja aflate la bord;

caracteristicile tehnice ale echipamentelor de pescuit care urmează a fi utilizate în cursul campaniei,

o asigurare a respectării legislației marocane în domeniul pescuitului.

În cursul campaniei de pescuit experimental, armatorii navelor în cauză:

trimit departamentului și Comisiei un raport săptămânal privind capturile zilnice efectuate pentru fiecare lansare, specificând parametrii tehnici ai campaniei de pescuit (poziție, adâncime, dată și oră, capturi și alte observații sau comentarii);

comunică poziția, viteza și direcția navei prin VMS (sistem de monitorizare a navelor),

se asigură că la bord se află un observator științific marocan sau un observator ales de autoritățile marocane. Rolul observatorului este de a culege informații științifice din capturi, precum și de a eșantiona capturile. Observatorul este tratat în același mod ca și un ofițer al navei, iar armatorul suportă cheltuielile de întreținere pe durata șederii acestuia pe navă. Decizia privind timpul petrecut la bord de către observator, durata șederii lui la bord și portul de îmbarcare și debarcare se ia de comun acord cu autoritățile marocane. Cu excepția cazului în care există un acord în sens contrar între părți, nava nu este niciodată obligată să revină în port mai des decât o dată la două luni;

își supun nava unei inspecții înainte de părăsirea zonei de pescuit marocane, în cazul în care autoritățile marocane cer acest lucru,

respectă legislația în domeniul pescuitului a Regatului Maroc.

Capturile, inclusiv capturile secundare, efectuate în cursul campaniei științifice rămân proprietatea armatorului, cu condiția ca acestea să respecte dispozițiile adoptate în acest sens de către comisia mixtă și dispozițiile din protocolul științific.

Departamentul desemnează o persoană de contact responsabilă cu abordarea oricăror probleme neprevăzute care ar putea împiedica dezvoltarea pescuitului experimental.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII PRIVIND MONITORIZAREA PRIN SATELIT A NAVELOR DE PESCUIT ALE UE CARE OPEREAZĂ ÎN ZONA DE PESCUIT MAROCANĂ ÎN TEMEIUL PREZENTULUI ACORD

Dispoziții generale

1.

Legislația din Maroc care reglementează funcționarea dispozitivelor de poziționare și de localizare prin satelit se aplică navelor Uniunii Europene care desfășoară sau au intenția de a desfășura activități în zona de pescuit marocană în temeiul prezentului protocol. Statul de pavilion se asigură că navele care arborează pavilionul său respectă dispozițiile legislației respective.

2.

În scopul monitorizării prin satelit, autoritățile marocane comunică părții europene coordonatele (latitudine și longitudine) zonei de pescuit marocane, precum și ale tuturor zonelor unde pescuitul este interzis.

(i)

Departamentul transmite Comisiei informațiile înainte de data aplicării prezentului protocol.

(ii)

Informațiile sunt transmise în format electronic, exprimate în format zecimal N/S DD.ddd (WGS84).

(iii)

Orice modificare a coordonatelor trebuie comunicată imediat.

3.

Statul de pavilion și Marocul desemnează fiecare un corespondent VMS care va servi ca punct de contact.

(i)

Centrele de Monitorizare și Control al Pescuitului (CMP) din statul de pavilion și din Maroc își comunică reciproc, înainte de data aplicării protocolului, coordonatele (nume, adresă, telefon, telex, e-mail) corespondentului lor VMS.

(ii)

Orice modificare a coordonatelor corespondentului VMS trebuie comunicată imediat.

Date privind sistemul VMS

4.

Poziția navelor este determinată cu o marjă de eroare mai mică de 100 m și cu un interval de încredere de 99 %.

5.

Atunci când o navă care pescuiește în cadrul acordului și care face obiectul unei monitorizări prin satelit în temeiul prezentului protocol intră în zona de pescuit marocană, rapoartele ulterioare de poziție sunt transmise imediat de către CMP-ul statului de pavilion CMP-ului din Maroc. Mesajele sunt transmise după cum urmează:

(i)

pe cale electronică într-un protocol securizat;

(ii)

cu o frecvență mai mică sau egală cu 2 ore;

(iii)

în formatul menționat în apendicele 3;

(iv)

ca rapoarte de poziție.

6.

În plus, pozițiile VMS se identifică după cum urmează:

(i)

prima poziție înregistrată după intrarea în zona de pescuit marocană se identifică prin codul „ENT”;

(ii)

toate pozițiile următoare se identifică prin codul „POS”;

(iii)

prima poziție înregistrată după ieșirea din zona de pescuit marocană se identifică prin codul „EXI”;

(iv)

pozițiile transmise manual, în conformitate cu punctul 13, se identifică prin codul „MAN”.

7.

Componentele software și hardware ale sistemului de monitorizare prin satelit trebuie să fie:

(i)

fiabile, să nu permită falsificarea pozițiilor și nici manipularea manuală a datelor;

(ii)

în întregime automatizate și operaționale în orice moment și independent de condițiile de mediu și meteorologice.

8.

Sunt interzise deplasarea, deconectarea, distrugerea, deteriorarea sau transformarea într-un sistem neoperațional a sistemului de localizare continuă care utilizează comunicațiile prin satelit, aflat la bordul navei pentru transmiterea datelor, sau modificarea voluntară, deturnarea sau falsificarea datelor emise sau înregistrate de sistemul menționat.

9.

Comandanții navelor se asigură în orice moment că:

(i)

datele nu sunt viciate;

(ii)

antena sau antenele conectate la echipamentele de monitorizare prin satelit nu sunt obstrucționate în niciun fel;

(iii)

alimentarea cu energie electrică a echipamentelor de monitorizare prin satelit nu este întreruptă;

(iv)

echipamentele de monitorizare prin satelit nu sunt demontate de pe navă.

10.

Părțile sunt de acord să schimbe, la cerere, informații privind echipamentul utilizat pentru monitorizarea prin satelit, pentru a verifica faptul că fiecare echipament este perfect compatibil cu cerințele formulate de cealaltă parte în sensul prezentelor dispozițiilor și, de asemenea, pentru a întocmi eventuale protocoale de schimburi în cazul integrării unor caracteristici tehnice care să permită transferul datelor privind capturile.

Defecțiune tehnică sau pană care afectează echipamentul de monitorizare de la bordul navei

11.

Atunci când echipamentul de monitorizare continuă prin satelit instalat la bordul navei de pescuit are o defecțiune tehnică sau o pană, statul de pavilion informează imediat departamentul și Comisia cu privire la acest aspect.

12.

Echipamentul defect este înlocuit în termen de 10 zile lucrătoare de la data confirmării defecțiunii acestuia. După acest termen, nava în cauză trebuie să părăsească zona de pescuit marocană sau să revină într-un port marocan pentru reparații.

13.

Atât timp cât echipamentul nu este înlocuit, comandantul navei transmite manual, la fiecare 4 ore, pe cale electronică, prin radio sau fax un raport de poziție global care include rapoartele de poziție înregistrate de către comandantul navei în condițiile prevăzute la punctul 5

14.

Mesajele manuale sunt transmise CMP-ului statului de pavilion, care le transmite imediat CMP-ului marocan.

Nerecepționarea datelor VMS de către CMP-ul marocan

15.

În cazul în care CMP-ul marocan stabilește că statul de pavilion nu transmite informațiile specificate la punctul 5, Comisia și statul de pavilion în cauză sunt informate imediat în legătură cu acest lucru.

16.

CMP-ul statului de pavilion care a înregistrat defecțiunea și/sau CMP-ul marocan trebuie să comunice imediat orice anomalie de funcționare în ceea ce privește comunicarea și recepționarea mesajelor de poziție între CMP-uri pentru a identifica o soluție tehnică cât mai repede posibil. Cele două CMP-uri trebuie să informeze Comisia cu privire la soluția identificată.

17.

Toate mesajele netransmise în timpul întreruperii comunicării trebuie retransmise imediat ce se restabilește comunicarea între CMP-ul statului de pavilion și CMP-ul marocan.

18.

CMP-ul statului de pavilion și CMP-ul marocan convin de comun acord, înainte de intrarea în vigoare a prezentului protocol, cu privire la mijloacele de comunicare electronice alternative care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor VMS în cazul unor eventuale defecțiuni la nivelul CMP și se informează reciproc fără întârziere cu privire la orice modificare.

19.

Disfuncționalitățile de comunicare între CMP-ul marocan și cele ale statelor de pavilion ale UE nu trebuie să afecteze funcționarea normală a activităților de pescuit ale navelor. Cu toate acestea, tipul de transmisie stabilit în cadrul punctului 18 trebuie să fie utilizat imediat.

20.

Marocul își informează serviciile de control competente pentru ca navele UE să nu fie trase la răspundere pentru netransmiterea datelor VMS ca urmare a defecțiunilor intervenite la nivelul unuia dintre CMP-uri și la mijlocul de transmisie stabilit în cadrul punctului 18.

Protecția datelor VMS

21.

Toate datele de supraveghere comunicate de către o parte celeilalte părți, în conformitate cu prezentele dispoziții, sunt destinate exclusiv autorităților marocane în scopul monitorizării, controlării și supravegherii flotei europene care pescuiește în cadrul prezentului acord, precum și al studiilor de cercetare conduse de partea marocană pentru gestionarea și amenajarea zonelor de pescuit.

22.

Este interzisă comunicarea datelor respective unor părți terțe, indiferent de motiv.

23.

Orice litigiu legat de interpretarea sau de punerea în aplicare a prezentelor dispoziții face obiectul unor consultări între părți, în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 10 din acord, care pronunță o hotărâre în această privință.

24.

Părțile convin să modifice, în caz de necesitate, prezentele dispoziții în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 10 din acord.

CAPITOLUL VI

DECLARAREA CAPTURILOR

1.   Jurnalul de bord

1.

Comandanții navelor sunt obligați să utilizeze jurnalul de bord special conceput pentru pescuitul în zona de pescuit marocană, în conformitate cu modelul din apendicele 7 la anexă, și să actualizeze jurnalul de bord în conformitate cu dispozițiile notei explicative privind jurnalul de bord.

2.

Armatorii sunt obligați să transmită o copie a jurnalului de bord autorităților lor competente, în termen de 15 zile de la debarcarea capturilor. Autoritățile transmit imediat copiile Comisiei, care le transmite departamentului.

3.

Nerespectarea de către armatori a obligațiilor prevăzute la subpunctele 1 și 2 de mai sus atrage suspendarea automată a licenței de pescuit până la îndeplinirea obligațiilor respective. Comisia este informată imediat cu privire la o astfel de decizie.

2.   Declarații trimestriale de captură

1.

Până la sfârșitul celei de a treia luni a fiecărui trimestru, Comisia notifică departamentul cu privire la cantitățile capturate în trimestrul precedent de către toate navele UE, în conformitate cu modelul din apendicele 8 și 9 la prezenta anexă.

2.

Informațiile respective sunt defalcate pe lună, pe categorie de pescuit, pe navă și pe speciile specificate în jurnalul de bord.

3.

Datele sunt, de asemenea, transmise departamentului, prin intermediul unui fișier informatic realizat într-un format compatibil cu programele utilizate de minister.

3.   Fiabilitatea datelor

Informațiile din documentele prevăzute la punctele 1 și 2 de mai sus trebuie să reflecte situația reală a activităților de pescuit pentru a constitui una dintre bazele pentru monitorizarea evoluției stocurilor.

4.   Tranziția către un sistem electronic

Cele două părți au elaborat un protocol pentru schimbul electronic al tuturor datelor privind capturile și declarațiile („Electronic Reporting System”), denumite „date ERS”, care figurează în apendicele 11. Cele două părți prevăd punerea în aplicare a protocolului respectiv și înlocuirea versiunii tipărite a declarației de captură cu datele ERS imediat ce Marocul se va dota cu echipamentele și programele informatice necesare.

5.   Debarcări în afara Marocului

Armatorii sunt obligați să transmită autorităților lor competente declarațiile de debarcare a capturilor efectuate în cadrul prezentului protocol, în termen de 15 zile de la debarcare. Autoritățile transmit de îndată copiile delegației, care le transmite mai departe.

CAPITOLUL VII

ÎMBARCAREA MARINARILOR MAROCANI

1.

Armatorii care dețin licențe de pescuit în cadrul prezentului acord iau la bord, pentru întreaga perioadă a prezenței lor în zona de pescuit marocană, marinari marocani, conform dispozițiilor stabilite în fișele tehnice prezentate în apendicele 2.

2.

Armatorii selectează marinarii pe care să îi ia la bordul navelor lor din lista oficială a laureaților școlilor de formare maritimă transmisă de către departament Comisiei și comunicată de către aceasta din urmă statelor de pavilion în cauză. Lista este actualizată în fiecare an la 1 februarie. Dintre laureați, armatorii îi selectează în mod liber pe candidații care dispun de cele mai bune competențe și de experiența cea mai adecvată.

3.

Contractele de muncă ale marinarilor marocani, din care un exemplar se înmânează semnatarilor, se încheie între agentul sau agenții armatorilor și marinari și/sau sindicatele sau reprezentanții acestora în consultare cu autoritățile marocane competente. Contractele garantează marinarilor accesul la regimul de asigurări sociale aplicabil, care include asigurare de deces, de boală și de accident.

4.

Armatorul sau agentul acestuia trebuie să transmită departamentului, prin intermediul delegației, o copie a contractului, imediat ce autoritățile competente ale statului membru în cauză au vizat contractul respectiv.

5.

Armatorul sau agentul său informează departamentul, prin intermediul delegației, cu privire la numele marinarilor marocani luați la bordul navei în cauză, menționând funcția acestora în cadrul echipajului.

6.

Delegația transmite departamentului, la 1 februarie și la 1 august, o listă recapitulativă semestrială, pentru fiecare navă, a marinarilor marocani luați la bordul navelor UE, cu menționarea numărului matricol al acestora.

7.

Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă se aplică de drept pentru marinarii îmbarcați pe navele de pescuit din UE. Aceasta se referă, în special, la libertatea de asociere și la recunoașterea efectivă a dreptului la negociere colectivă al lucrătorilor, precum și la eliminarea discriminării cu privire la încadrarea în muncă și profesie.

8.

Salariile marinarilor marocani sunt plătite de către armatori. Acestea sunt stabilite, înainte de emiterea licențelor, de comun acord între armatori sau agenții acestora și marinarii marocani în cauză sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, condițiile salariale acordate marinarilor marocani nu trebuie să fie mai mici decât cele aplicate echipajelor marocane și trebuie să respecte standardele OIM și în niciun caz să nu fie sub aceste standarde.

9.

Dacă unul sau mai mulți marinari angajați la bord nu se prezintă la ora stabilită pentru plecarea navei, nava este autorizată să înceapă ieșirea în larg planificată după informarea autorităților competente ale portului în care are loc îmbarcarea cu privire la numărul insuficient de marinari necesari și după ce au fost redistribuite rolurile în cadrul echipajului. Autoritățile respective informează departamentul cu privire la aceasta.

10.

Armatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că nava sa ia la bord numărul de marinari prevăzut de prezentul acord cel târziu cu ocazia următoarei ieșiri în larg.

11.

Atunci când nu sunt luați la bord marinari marocani din alte motive decât cele specificate la punctul anterior, armatorii navelor în cauză din Uniunea Europeană sunt obligați să plătească o sumă forfetară de 20 EUR per marinar marocan neîmbarcat și pe zi de pescuit în zona de pescuit marocană, în termen de maximum trei luni.

12.

Suma respectivă va fi utilizată pentru formarea marinarilor pescari marocani și va fi plătită în contul bancar numărul 0018100078000 20110750201 deschis la Bank Al Maghrib – Maroc.

13.

Cu excepția celor prevăzute la punctul 9, nerespectarea repetată de către armatori a obligației de a îmbarca numărul prevăzut de marinari marocani conduce la suspendarea automată a licenței de pescuit a navei până la îndeplinirea obligației respective. Delegația este informată imediat cu privire la o astfel de decizie.

CAPITOLUL VIII

MONITORIZAREA ȘI OBSERVAREA PESCUITULUI

A.   Observarea pescuitului

1.

Navele autorizate să pescuiască în zona de pescuit marocană în temeiul prezentului protocol iau la bord observatori numiți de către Maroc în condițiile stabilite mai jos.

1.1.

25 % din navele autorizate cu tonaj de peste 100 GT iau la bord observatori în fiecare trimestru.

1.2.

Navele de pescuit pelagic industrial iau la bord un observator științific pe întreaga perioadă de activitate în zona de pescuit marocană.

1.3.

Celelalte nave de pescuit din Uniunea Europeană cu un tonaj care nu depășește 100 GT sunt observate pe parcursul a maximum zece ieșiri în larg pe an și pe categorie de pescuit.

1.4.

Departamentul întocmește o listă de nave desemnate să ia un observator la bord și o listă de observatori desemnați pentru a fi luați la bord. Listele sunt trimise delegației de îndată ce au fost întocmite.

1.5.

Departamentul informează armatorii în cauză, prin intermediul delegației, cu privire la numele observatorului numit să fie luat la bordul navei acestora în momentul emiterii licenței sau cu cel puțin 15 zile înainte de data planificată de îmbarcare a observatorului.

2.

Observatorii se află permanent la bordul traulerelor pelagice. Pentru celelalte categorii de pescuit, observatorii petrec la bord o ieșire în larg per navă.

3.

Condițiile în care observatorii sunt luați la bord sunt stabilite de comun acord între armatori sau agenții lor și autoritățile marocane.

4.

Îmbarcarea observatorului se efectuează în portul ales de către armator și are loc la începutul primei ieșiri în larg în zona de pescuit marocană în urma comunicării listei navelor desemnate.

5.

Cu cel puțin două săptămâni în prealabil, armatorii în cauză fac cunoscut în ce porturi marocane și la ce date intenționează să ia observatori la bord.

6.

În cazul în care observatorul este luat la bord într-o țară străină, costurile de călătorie ale acestuia vor fi suportate de către armator. În cazul în care o navă care are la bord un observator marocan părăsește zona de pescuit marocană, trebuie luate toate măsurile pentru a se asigura întoarcerea observatorului în Maroc cât mai repede posibil, pe cheltuiala armatorului.

7.

În cazul deplasărilor inutile ale observatorilor, din cauza nerespectării de către armatori a angajamentelor lor, armatorii le plătesc acestora cheltuielile de deplasare și diurnele egale cu cele primite de către funcționarii naționali marocani cu grad echivalent, pentru zilele de inactivitate ale observatorilor. În mod similar, în cazul unei întârzieri la îmbarcare care se datorează armatorului, armatorul plătește observatorului diurnele descrise anterior.

Orice modificare a reglementărilor privind diurnele este comunicată delegației cel târziu cu două luni înainte de intrarea sa în vigoare.

8.

În cazul în care observatorul nu este prezent în momentul și la locul convenit și nici în cursul celor 12 ore imediat următoare orei convenite, armatorul este scutit automat de obligația sa de a lua observatorul la bord.

9.

La bord, observatorul trebuie tratat ca un ofițer. Acesta îndeplinește următoarele sarcini:

9.1.

observă activitățile de pescuit ale navelor;

9.2.

verifică poziția navelor angajate în operațiuni de pescuit;

9.3.

desfășoară operațiuni de eșantionare biologică în cadrul unor programe științifice;

9.4.

consemnează echipamentele de pescuit utilizate;

9.5.

verifică datele privind capturile efectuate în zona de pescuit marocană înregistrate în jurnalul de bord;

9.6.

verifică procentajele de capturi secundare și estimează cantitatea de capturi aruncate înapoi în mare din speciile de pește, crustacee și cefalopode comercializabile;

9.7.

raportează, prin fax sau radio, datele privind pescuitul, inclusiv cantitatea de capturi și capturi secundare care se află la bord.

10.

Comandantul ia toate măsurile care țin de competența sa pentru a garanta siguranța fizică și morală a observatorului aflat în exercițiul funcțiunii.

11.

Se pun la dispoziția observatorului toate facilitățile necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor sale. Comandantul îi facilitează accesul la mijloacele de comunicare necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, la documentele legate direct de activitățile de pescuit ale navei, în special la jurnalul de bord și la jurnalul de navigație, precum și la părțile navei necesare pentru a facilita exercitarea sarcinilor sale.

12.

Pe durata șederii la bordul navei, observatorul:

1.

ia toate măsurile adecvate pentru ca nici condițiile îmbarcării sale și nici prezența sa la bordul navei să nu întrerupă și să nu împiedice operațiunile de pescuit;

2.

are grijă de materialul și echipamentul aflat la bord și respectă confidențialitatea tuturor documentelor care aparțin navei respective.

13.

La sfârșitul perioadei de observație și înainte de părăsirea navei, observatorul redactează un raport de activitate care este transmis autorităților competente din Maroc, cu o copie către delegație. Observatorul îl semnează în prezența comandantului, care poate adăuga sau poate dispune adăugarea tuturor observațiilor pe care le consideră utile, sub care aplică propria semnătură. În momentul debarcării, observatorul înmânează o copie a raportului comandantului navei.

14.

Armatorul asigură, pe propria cheltuială, cazarea și masa observatorilor în aceleași condiții ca cele de care beneficiază ofițerii de pe navă, ținând seama de posibilitățile existente pe navă.

15.

Salariul și contribuțiile sociale ale observatorului sunt suportate de către autoritățile marocane competente.

16.

Pentru a rambursa Marocului costurile care decurg din prezența observatorilor la bordul navelor, în plus față de redevența plătită de către armatori, se plătesc „costurile observatorilor” la nivelul de 5,5 EUR per GT per trimestru pentru fiecare navă care își desfășoară activitatea în zona de pescuit marocană.

Costurile respective sunt plătite conform modalităților de plată prevăzute în capitolul I secțiunea E din prezenta anexă.

17.

Nerespectarea de către armator a obligațiilor prevăzute la punctul 4 de mai sus conduce la suspendarea automată a licenței de pescuit până la îndeplinirea obligațiilor respective. Delegația este informată imediat cu privire la o astfel de decizie.

B.   Sistemul de monitorizare comună a pescuitului

1.

Părțile contractante instituie un sistem de monitorizare și observare comună a controalelor la debarcare, în vederea ameliorării eficacității controlului pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului protocol.

2.

Părțile elaborează o planificare anuală de monitorizare comună care include toate categoriile de pescuit prevăzute în prezentul protocol.

3.

În acest scop, autoritățile competente ale fiecărei părți contractante desemnează un reprezentant care să ia parte la verificările la debarcare și să observe modalitățile de derulare a controalelor, notificând numele acestuia celeilalte părți contractante.

4.

Reprezentantul autorității marocane ia parte, în calitate de observator, la inspecțiile la debarcare pentru navele care au operat în zona de pescuit marocană, desfășurate de autoritățile naționale de control ale statelor membre.

5.

Reprezentantul însoțește inspectorii naționali în vizitele acestora în porturi, la bordul navelor, pe chei, la licitații, la magazinele de pește ale angrosiștilor, la antrepozitele frigorifice și alte spații de debarcare și depozitare a peștelui înainte de introducerea acestuia pe piață și are acces la documentele care fac obiectul inspecțiilor.

6.

Reprezentantul autorității marocane întocmește și prezintă un raport privind inspecția sau inspecțiile la care a luat parte. O copie a raportului este trimisă delegației.

7.

Departamentul invită delegația să asiste la inspecțiile programate în porturile de debarcare cu un preaviz de o lună.

8.

La cererea Comisiei, inspectorii de pescuit europeni pot asista în calitate de observatori la inspecțiile desfășurate de către autoritățile marocane cu privire la operațiunile de debarcare ale navelor din Uniunea Europeană în porturile marocane.

9.

Modalitățile practice ale operațiunilor respective sunt stabilite de comun acord între autoritățile competente ale celor două părți.

CAPITOLUL IX

CONTROL

1.   Inspecțiile tehnice

1.1.

O dată pe an, precum și după orice modificare a caracteristicilor tehnice sau în urma unei cereri de schimbare a categoriei de pescuit care implică utilizarea unor tipuri diferite de echipamente de pescuit, navele din Uniunea Europeană care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol trebuie să se prezinte într-un port marocan pentru a fi supuse inspecțiilor prevăzute de legislația în vigoare. Inspecțiile se efectuează în mod obligatoriu într-un interval de 48 de ore de la intrarea navei în port.

1.2.

După finalizarea în mod satisfăcător a inspecției, comandantului navei i se eliberează un certificat având o valabilitate egală cu cea a licenței și prelungită de facto în cazul navelor care își reînnoiesc licența în cursul anului respectiv. Cu toate acestea, valabilitatea maximă nu poate depăși un an. Certificatul trebuie să fie păstrat în permanență la bordul navei.

1.3.

În cadrul inspecției tehnice se controlează conformitatea caracteristicilor tehnice ale navei și ale echipamentelor de pescuit de la bord, se verifică funcționarea dispozitivului de poziționare și de localizare prin satelit instalat la bord și respectarea dispozițiilor referitoare la membrii marocani ai echipajului navei.

1.4.

Costurile inspecției sunt suportate de către armator după baremul prevăzut de legea marocană. Acestea nu pot fi mai mari decât sumele plătite în mod normal de celelalte nave pentru servicii identice.

1.5.

Nerespectarea de către armator a dispozițiilor prevăzute la punctele 1.1 și 1.2 de mai sus conduce la suspendarea automată a licenței de pescuit până la îndeplinirea obligațiilor respective. Delegația este informată imediat cu privire la o astfel de decizie.

2.   Intrarea și ieșirea din zonă

2.1.

Navele din Uniunea Europeană care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol transmit departamentului, cu cel puțin 6 ore înainte, intenția lor de a intra sau de a ieși din zona de pescuit marocană, precum și informațiile următoare:

2.1.1.

data și ora transmiterii mesajului;

2.1.2.

poziția navei în conformitate cu capitolul V punctul 5;

2.1.3.

greutatea exprimată în kilograme și capturile din fiecare specie deținute la bord, identificate prin codul alfa-3;

2.1.4.

tipurile de mesaje, cum ar fi „capturi la intrare” (COE) și „capturi la ieșire” (COX).

2.2.

Informațiile sunt comunicate de preferință prin fax sau, pentru navele care nu sunt echipate cu fax, prin radio (a se vedea, în acest sens, referințele stabilite în apendicele 10).

2.3.

În cazul navelor din categoria „pescuit pelagic industrial”, ieșirea definitivă din zona de pescuit marocană trebuie să fie autorizată, în prealabil, de către departament. Autorizația este eliberată în termen de 24 de ore de la cererea formulată de comandant sau de agentul navei, excepție făcând cererile care sunt depuse la sfârșit de săptămână, în cazul cărora autorizația este eliberată în lunea imediat următoare. În cazul respingerii cererii de autorizare, departamentul aduce imediat la cunoștința armatorului navei și a Comisiei Europene motivele respingerii.

2.4.

Dacă se constată că o navă desfășoară activități de pescuit fără a fi informat departamentul, aceasta este considerată navă fără licență.

2.5.

Numerele de fax și de telefon ale navei, precum și adresa de e-mail a comandantului sunt menționate de către armator în formularul de cerere a licenței de pescuit.

3.   Procedurile de control

3.1.

Comandanții navelor de pescuit din Uniunea Europeană care dețin o licență în temeiul prezentului protocol permit și facilitează îmbarcarea și îndeplinirea sarcinilor oricărui funcționar marocan responsabil de inspecția și controlul activităților de pescuit.

3.2.

Prezența la bord a funcționarilor respectivi nu trebuie să depășească timpul necesar pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

3.3.

La încheierea fiecărei inspecții și a fiecărui control, comandantului navei i se eliberează un certificat.

4.   Inspecția la bord

4.1.

Departamentul informează delegația în cel mai scurt timp și în termen de maximum 48 de ore cu privire la toate inspecțiile la bord și sancțiunile impuse navelor Uniunii Europene în zona de pescuit marocană.

4.2.

Comisia primește în același timp un scurt raport cu privire la împrejurările și motivele care au condus la inspecția la bord.

5.   Procesul-verbal de inspecție la bord

5.1.

După ce autoritățile marocane responsabile cu inspecția au întocmit un proces-verbal de constatare, comandantul navei îl semnează.

5.2.

Semnarea procesului-verbal nu aduce atingere drepturilor și mijloacelor de apărare la care comandantul poate recurge pentru a răspunde respectivei acuzații de infracțiune.

5.3.

Comandantul duce nava în portul indicat de către autoritățile marocane responsabile cu inspecția. Nava care a încălcat legislația marocană în vigoare privind pescuitul maritim este reținută în port până la îndeplinirea formalităților administrative uzuale referitoare la inspecția la bord.

6.   Soluționarea infracțiunii

6.1.

Înaintea oricărei proceduri judiciare, se încearcă soluționarea presupusei infracțiuni prin procedură de conciliere. Procedura de conciliere se încheie în cel mult trei zile lucrătoare de la inspecția la bord.

6.2.

În cazul unei soluționări prin procedură de conciliere, valoarea amenzii aplicate este determinată în conformitate cu legislația marocană în domeniul pescuitului.

6.3.

În eventualitatea în care cauza nu poate fi soluționată printr-o procedură de conciliere și trebuie prezentată unei instanțe judiciare competente, armatorul depune într-un cont bancar specificat de către autoritățile marocane competente o cauțiune bancară stabilită ținând seama de costurile inspecției la bord și de amenzile și despăgubirile de care sunt pasibile părțile responsabile de infracțiune.

6.4.

Cauțiunea bancară este irevocabilă până la finalizarea procedurii judiciare. Aceasta este eliberată în momentul în care procedura se încheie fără condamnare. În mod similar, în cazul unei condamnări care conduce la o amendă mai mică decât garanția depusă, soldul restant este eliberat de către autoritățile marocane competente.

6.5.

Nava este autorizată să părăsească portul:

fie după îndeplinirea obligațiilor care decurg din procedura de conciliere;

fie atunci când cauțiunea bancară prevăzută la punctul 6.3 a fost depusă și acceptată de către autoritatea marocană competentă, în așteptarea îndeplinirii procedurii judiciare.

7.   Transbordări

7.1.

Orice operațiune de transbordare pe mare a capturilor este interzisă în zona de pescuit marocană. Cu toate acestea, traulerele pelagice industriale din Uniunea Europeană care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol și care doresc să transbordeze capturile în zona de pescuit marocană fac acest lucru într-un port marocan sau în alt loc desemnat de către autoritățile marocane competente după ce au primit autorizare din partea departamentului. Transbordarea are loc sub supravegherea observatorului sau a unui reprezentant al delegației de pescuit maritim și al autorităților de control. Orice persoană care încalcă această dispoziție este pasibilă de sancțiunile prevăzute de legislația marocană în vigoare.

7.2.

Înainte de orice operațiune de transbordare, armatorii navelor respective trebuie să notifice departamentului următoarele informații, cu cel puțin 24 de ore înainte:

denumirile navelor de pescuit care trebuie să efectueze transbordarea;

denumirea cargobotului transportator, pavilionul acestuia, numărul matricol și indicativul de apel;

tonajul de transbordat, pe specii;

destinația capturilor;

data și ziua transbordării.

7.3.

Partea marocană își rezervă dreptul de a refuza transbordarea în cazul în care nava transportatoare a desfășurat activități de pescuit ilegale, nedeclarate sau nereglementate în interiorul sau în exteriorul zonei de pescuit marocane.

7.4.

Transbordarea este considerată o ieșire din zona de pescuit marocană. Prin urmare, navele trebuie să transmită departamentului declarațiile de captură și să notifice dacă intenționează să continue pescuitul sau să părăsească zona de pescuit marocană.

7.5.

Comandanții traulerelor pelagice industriale din Uniunea Europeană care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol și care sunt angajați în operațiuni de debarcare sau de transbordare într-un port marocan permit și facilitează inspectarea operațiunilor respective de către inspectorii marocani. După fiecare inspecție și control realizate în port, comandantului navei i se eliberează un certificat.

CAPITOLUL X

DEBARCAREA CAPTURILOR

Părțile contractante, conștiente de beneficiile unei integrări sporite în vederea dezvoltării comune a sectoarelor pescuitului ale fiecăreia dintre ele, convin să adopte următoarele dispoziții privind debarcarea în porturile marocane a unei părți a capturilor efectuate în zona de pescuit marocană de către navele din Uniunea Europeană care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol.

Partea de captură care face obiectul debarcării obligatorii este indicată în fișele tehnice anexate la prezentul protocol.

Stimulente financiare:

1.

Debarcări

Navele din Uniunea Europeană de tipul tonieră și de tipul RSW (care operează pe stocurile C de pești pelagici mici), care dețin o licență în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol și care debarcă într-un port marocan o cantitate de peste 25 % din captura care face obiectul debarcării obligatorii prevăzute în fișele tehnice nr. 5 și 6, beneficiază de o reducere de 5 % a redevenței pentru fiecare tonă debarcată peste pragul obligatoriu.

2.

Norme de aplicare

În timpul operațiunilor de debarcare, piețele de pește completează un tichet de cântar, ca bază pentru trasabilitatea produselor.

Este elaborată o adeverință privind „situația vânzărilor și deducerilor” pentru vânzările în piețele de pește.

Copiile tichetelor de cântar și ale adeverințelor menționate anterior sunt trimise delegației de pescuit maritim din portul de debarcare. După ce acestea au fost aprobate de către departament, armatorii în cauză sunt informați cu privire la sumele care le vor fi rambursate. Sumele vor fi deduse din redevențele datorate pentru cererile viitoare de licență.

3.

Evaluare

Nivelul stimulentelor financiare este ajustat în cadrul comisiei mixte, în conformitate cu impactul socio-economic al debarcărilor efectuate.

4.

Penalități în cazul nerespectării obligațiilor de debarcare

Navele din categoriile supuse debarcării obligatorii care nu respectă această obligație, astfel cum este prevăzută în fișele tehnice corespunzătoare acestora, sunt pasibile de o majorare cu 5 % a redevenței următoare. În caz de recidivă, penalitățile menționate sunt reexaminate în cadrul comisiei mixte.

Apendice

1.

Formular de cerere de licență

2.

Fișe tehnice

3.

Comunicarea mesajelor VMS către Maroc, raport de poziție

4.

Coordonatele zonelor de pescuit

5.

Coordonatele Centrului de Monitorizare și Control al Pescuitului (CMP) din Maroc

6.

Jurnal de bord ICCAT pentru pescuitul de ton

7.

Jurnal de pescuit (altul decât pescuitul de ton)

8.

Formular de declarație de captură (pescuit pelagic industrial)

9.

Formular de declarație de captură (alte activități de pescuit decât pescuitul pelagic industrial și de ton)

10.

Detaliile stației radio a Departamentului pentru Pescuit Maritim din Maroc

11.

Protocolul ERS

Apendicele 1

ACORDUL PRIVIND PESCUITUL MAROC – UNIUNEA EUROPEANĂ

CERERE DE LICENȚĂ DE PESCUIT

NUMĂRUL CATEGORIEI DE PESCUIT

Image

Apendicele 2

Condițiile de pescuit pentru fiecare categorie sunt definite de comun acord în fiecare an înainte de emisia licențelor.

Fișă tehnică de pescuit nr. 1

Pescuit artizanal în nord: pentru pești pelagici

Număr de nave autorizate

20

Echipament autorizat

Plasă-pungă

Dimensiuni maxime autorizate în funcție de condițiile din zonă: 500 m × 90 m

Interzicerea pescuitului cu plase lampara

Tipul navei:

< 100 GT

Redevență

75 EUR pe GT și pe trimestru

Limita geografică a zonei autorizate

La nord de 34°18′00″ N

Se permite o extindere până la paralela 33°25′00″ pentru 5 nave simultan, care operează prin rotație, cu condiția observației științifice.

La peste 2 mile marine

Specii țintă

Sardină, hamsie și alte specii mici pelagice

Cerințe de debarcare în Maroc

30 % din capturile declarate

Repaus biologic

Două luni: februarie și martie

Obligația de îmbarcare

3 marinari marocani per navă

Observații

Extinderea activității pentru 5 nave cu plasă-pungă la sud de paralela 34°18′00″ N face obiectul unei evaluări după un an de aplicare, pentru a se măsura efectul eventualelor interacțiuni cu flota națională și impactul asupra resursei.

Fișă tehnică de pescuit nr. 2

Pescuit artizanal în nord

Număr de nave autorizate

35

Echipament autorizat

Paragat de fund.

Cat. (a) < 40 GT – număr maxim autorizat de cârlige per paragat: 10 000 de cârlige armate, montate și gata de utilizare, cu maximum 5 paragate de fund

Cat. (b) ≥ 40 GT și < 150 GT – 15 000 de cârlige armate, montate și gata de utilizare, cu maximum 8 paragate de fund

Tipul navei:

(a)

< 40 GT: 32 licențe

(b)

≥ 40 GT și < 150 GT: 3 licențe

Redevență

67 EUR pe GT pe trimestru

Limita geografică a zonei autorizate

La nord de 34°18′00″ N

Se permite o extindere până la paralela 33°25′00″ N pentru 4 nave simultan (1), care operează prin rotație, cu condiția observației științifice

La peste 6 mile marine

Specii țintă

Pește sabie, Sparidae și alte specii demersale

Cerințe de debarcare în Maroc

Debarcare voluntară

Repaus biologic

De la 15 martie până la 15 mai

Capturi secundare

0 % pești-spadă et rechini de suprafață

Obligația de îmbarcare

< 100 GT: voluntară

≥ 100 GT: 1 marinar marocan

Observații

Extinderea activității pentru 4 nave cu paragate la sud de paralela 34°18′00 N face obiectul unei evaluări după un an de aplicare, pentru a se măsura efectul eventualelor interacțiuni cu flota națională și impactul asupra resurselor.

Fișă tehnică de pescuit nr. 3

Pescuit artizanal în sud

Număr de nave autorizate

10

Echipament autorizat

Linie și undiță

Tipul navei:

< 80 GT

Redevență

67 EUR pe GT și pe trimestru

Limita geografică a zonei autorizate

La sud de 30°40′00″ N

La peste 3 mile marine

Specii țintă

Argyrosomus regius, Sparidae

Cerințe de debarcare în Maroc

Debarcare voluntară

Repaus biologic

Plasă-pungă autorizată pentru captura momelii vii

Dimensiunea ochiului de plasă de 8 mm pentru captura momelii vii

Plasă-pungă utilizată la peste 3 mile marine

Capturi secundare

0 % cefalopode și crustacee

5 % alte specii demersale

Obligația de îmbarcare

2 marinari marocani per navă

Fișă tehnică de pescuit nr. 4

Pescuit demersal

Număr de nave autorizate

16 nave: 5 traulere și 11 nave cu paragate

Echipament autorizat

Pentru traulere:

traul de fund:

dimensiunea ochiului mătcii de 70 mm;

se interzice dublarea mătcii traulului,

se interzice dublarea firelor care formează matca traulului.

Pentru navele cu paragate:

paragate de fund:

maximum 20 000 de cârlige per navă

Tipul navei:

 

Traulere:

tonaj maxim de 600 GT per navă;

 

Nave cu paragate:

tonaj maxim de 150 GT per navă.

Redevență

60 EUR pe GT și pe trimestru

Limita geografică a zonei autorizate

La sud de 29° N

Dincolo de izobata de 200 m pentru traulere

La peste 12 mile marine pentru navele cu paragate

Specii țintă

Merluciu senegalez, pește-sabie, Lichia amia/pălămidă argintie

Cerințe de debarcare în Maroc

30 % din capturi per ieșire în larg

Repaus biologic

Capturi secundare

0 % cefalopode, crustacee și 5 % rechini de adâncime.

Obligația de îmbarcare

4 marinari marocani pentru navele cu paragate

7 marinari marocani pentru traulere

Fișă tehnică de pescuit nr. 5

Pescuitul de ton

Număr de nave autorizate

27

Echipament autorizat

Undiță și linie tractată

Limita geografică a zonei autorizate

La peste 3 mile

Toată zona atlantică a Marocului, cu excepția perimetrului de protecție situat în estul liniei care unește punctele 33°30′N/7°35′V și 35°48′N/6°20′V

Specie țintă

Specii de ton

Cerințe de debarcare în Maroc

25 % din capturile declarate alcătuite din ton dungat (Katsuwonus pelamis), pălămidă (Sarda sarda) și ton fregată (Auxis thazard) per ieșire în larg.

Repaus biologic

Plasă-pungă autorizată pentru captura momelii vii

Dimensiunea ochiului de plasă de 8 mm pentru captura momelii vii, plasă-pungă utilizată la peste 3 mile marine

Redevență

35 EUR pe tonă pescuită

Avans

Cu ocazia cererii anuale de licență se plătește un avans forfetar de 7 000 EUR

Obligația de îmbarcare

3 marinari marocani per navă

Fișă tehnică de pescuit nr. 6

Pescuit pelagic industrial

Număr de nave autorizate

18

Echipament autorizat

Traul pelagic sau semipelagic

Cotă alocată

80 000 tone pe an,

în limita a 10 000 de tone pe lună pentru întreaga flotă;

cu excepția lunilor august-octombrie, în care limita maximă lunară pentru capturi este de 15 000 de tone.

Tip de navă

Trauler pelagic industrial

Numărul navelor autorizate

Repartizarea navelor autorizate să pescuiască:

10 nave cu un tonaj de peste 3 000 GT

3 nave cu un tonaj de 150-3 000 GT

5 nave cu un tonaj mai mic de 150 GT

Tonaj maxim autorizat per navă

7 765 GT, ținând cont de structura flotei de pescuit a Uniunii Europene

Limita geografică a zonei autorizate

La sud de 29°N.

la peste 15 mile marine pentru traulerele frigorifice

la peste 8 mile marine pentru traulerele RSW

Specii țintă

Sardină, sardinelă, macrou, stavrid și hamsie

Compoziția capturilor (pe grup de specii)

stavrid/macrou/hamsie: 65 %;

sardină/sardinelă: 33 %;

capturi secundare: 2 %.

Această compoziție a capturilor poate fi revăzută în cadrul comisiei mixte.

Cerințe de debarcare în Maroc

25 % din capturi per ieșire în larg

Repaus biologic

Navele de pescuit autorizate trebuie să respecte toate perioadele de repaus biologic stabilite de departament în zona de pescuit autorizată și să înceteze orice activitate în interiorul acesteia (2).

Plase autorizate

Dimensiunea minimă a ochiului traulului pelagic sau semipelagic, măsurată cu plasa întinsă, este de 40 mm.

Sacul traulului pelagic sau semipelagic poate fi întărit cu plasă având dimensiunea minimă a ochiurilor, măsurată cu plasa întinsă, de 400 mm și cu parâme la distanță de cel puțin un metru și jumătate (1,5 m) una de alta, cu excepția parâmei situate în partea posterioară a traulului, care nu poate fi situată la mai puțin de 2 m de gura sacului.

Este interzisă întărirea sau dublarea sacului cu orice alt dispozitiv, iar traulul nu trebuie în niciun caz să vizeze alte specii decât peștii pelagici mici autorizați.

Capturi secundare

Maximum 2 % din alte specii.

Lista speciilor autorizate pentru capturile secundare este stabilită de legislația din Maroc privind „pescuitul peștilor pelagici mici din Atlanticul de Sud”.

Prelucrare industrială

Prelucrarea industrială a capturilor în făină și/sau ulei de pește este strict interzisă.

Cu toate acestea, peștele deteriorat sau alterat și deșeurile rezultate din manipularea capturilor pot fi prelucrate în făină de pește sau ulei de pește fără a se depăși pragului maxim de 5 % din capturile totale admisibile.

Redevență

Pentru traulerele pelagice industriale frigorifice:

100 EUR/tonă plătibili în avans sau pe bază lunară.

Pentru traulerele pelagice industriale nefrigorifice:

35 EUR/tonă plătibili în avans sau pe bază lunară.

În cazul depășirii capturii autorizate, redevența este majorată cu un factor de 3.

Obligația de îmbarcare

Tonajul navei < 150 GT:

2 marinari marocani

150 GT ≤ Tonajul navei < 1 500 GT:

4 marinari marocani

1 500 GT ≤ Tonajul navei < 5 000 GT:

8 marinari marocani

5 000 GT ≤ Tonajul navei < 7 765 GT:

16 marinari marocani.


(1)  După trecerea unui an, dacă situația este favorabilă și în urma avizului comisiei mixte, se poate modifica numărul navelor autorizate să opereze în zona de extindere.

(2)  Departamentul notifică în prealabil această decizie Comisiei, precizând perioada sau perioadele de încetare a activităților de pescuit, precum și zonele în cauză.

Apendicele 3

COMUNICAREA MESAJELOR VMS CĂTRE MAROC

RAPORT DE POZIȚIE

Date

Cod

Obligatoriu/Facultativ

Cuprins

Începutul înregistrării

SR

O

Detaliu despre sistem – indică începutul înregistrării

Destinatar

AD

O

Detaliu despre mesaj – Destinatar codul Alpha 3 al țării (ISO-3166)

Expeditor

FR

O

Detaliu despre mesaj – Expeditor codul Alpha 3 al țării (ISO-3166)

Statul de pavilion

FS

O

Detaliu despre mesaj –codul Alpha 3 al statului de pavilion (ISO-3166)

Tipul mesajului

TM

O

Detaliu despre mesaj – Tipul mesajului (ENT, POS, EXI)

Indicativ de apel radio (IRCS)

RC

O

Detaliu despre navă – Indicativul de apel radio internațional al navei (IRCS)

Număr de referință intern al părții contractante

IR

F

Detaliu despre navă – Numărul unic al părții contractante cod alfa-3 (ISO-3166) urmat de număr

Numărul de înmatriculare extern

XR

O

Detaliu despre navă – număr marcat pe partea laterală a navei (ISO 8859.1)

Latitudine

LT

O

Detaliu despre poziția navei – poziția în grade și grade zecimale N/S DD.ddd (WGS84)

Longitudine

LG

O

Detaliu despre poziția navei – poziția în grade și grade zecimale E/V DD.ddd (WGS84)

Curs

CO

O

Cursul navei pe scala de 360°

Viteză

SP

O

Viteza navei în zeci de noduri

Data

DA

O

Detaliu despre poziția navei – data de înregistrare a poziției UTC (AAAALLZZ)

Ora

TI

O

Detaliu despre poziția navei – ora de înregistrare a poziției UTC (OOMM)

Sfârșitul înregistrării

ER

O

Detaliu despre sistem – indică sfârșitul înregistrării

Informațiile următoare sunt necesare în timpul transmisiei pentru a permite CMP-ului marocan să identifice CMP-ul emițător:

adresa IP a serverului CMP și/sau referințe DNS;

certificat SSL (întregul lanț al autorităților de certificare).

O transmisie de date este structurată după cum urmează:

1.

caracterele utilizate trebuie să fie conforme cu standardul ISO 8859.1;

2.

o bară oblică dublă (//) și codul „SR” marchează începutul mesajului;

3.

fiecare element de date este identificat prin codul său și este separat de celelalte elemente de date printr-o bară oblică dublă (//);

4.

o bară oblică simplă (/) separă codul de câmp și datele;

5.

codul „ER” urmat de o bară oblică dublă (//) indică sfârșitul mesajului;

6.

elementele de date facultative trebuie introduse între începutul și sfârșitul mesajului.

Apendicele 4

COORDONATELE ZONELOR DE PESCUIT

Fișă tehnică

Categoria

Zonă de pescuit (latitudine)

Distanță față de coastă

1

Pescuit artizanal în nord: specii pelagice

34°18′00″N-35°48′00″N (extindere până la 33°25′00″N, conform condițiilor prevăzute în fișa tehnică nr. 1)

La peste 2 mile

2

Pescuit artizanal în nord: paragat

34°18′00″N-35°48′00″N (extindere până la 33°25′00″N, conform condițiilor prevăzute în fișa tehnică nr. 2)

La peste 6 mile

3

Pescuit artizanal/sud

La sud de 30°40′00″

La peste 3 mile

4

Pescuit demersal

La sud de 29°00′00″

Nave de pescuit cu paragate: la peste 12 mile

Traulere: dincolo de izobata de 200 de metri

5

Pescuitul tonului

Întregul Atlantic, în afara zonei delimitate de: 35°48′N; 6°20′V/33°30′N; 7°35′V

La peste 3 mile și 3 mile pentru momeală

6

Pescuit pelagic industrial

La sud de 29°00′00″N

La peste 15 mile (congelatoare)

La peste 8 mile (nave RSW)

Înainte de intrarea în vigoare, departamentul comunică Comisiei coordonatele geografice ale liniei de bază marocane, ale zonei de pescuit marocane și ale zonelor interzise pentru navigație și pescuit. De asemenea, departamentul comunică, cu cel puțin o lună în prealabil, orice modificare privind delimitările respective.

Apendicele 5

COORDONATELE CENTRULUI DE MONITORIZARE ȘI CONTROL AL PESCUITULUI (CMP) DIN MAROC

Denumirea cmp-ului Marocan: CNSNP [Centre National de Surveillance des Navires de Pêche (Centrul Național de Supraveghere a Navelor de Pescuit)]

Telefon CNSNP: +212 5 37 68 81 45/46

Fax CNSNP: +212 5 37 68 83 29/82

Adresa de e-mail a CNSNP:

 

cnsnp@mpm.gov.ma

 

cnsnp.radio@mpm.gov.ma

Coordonatele stației radio:

Indicativul de apel: CNM

Benzi

Frecvența de emisie a navei

Frecvența de recepție a navei

8

8 285 khz

8 809 khz

12

12 245 khz

13 092 khz

16

16 393 khz

17 275 khz

Adresele de e-mail ale responsabililor protocolului de transmisie a datelor VMS:

 

boukhanfra@mpm.gov.ma

 

belhad@mpm.gov.ma

 

abida@mpm.gov.ma

Apendicele 6

JURNAL DE BORD ICCAT PENTRU PESCUITUL DE TON

Image

Apendicele 7

JURNAL DE PESCUIT (ALTUL DECÂT PESCUITUL DE TON)

Formatul jurnalului de pescuit corespunzător celorlalte activități de pescuit decât pescuitul de ton se stabilește de comun acord înainte de intrarea în vigoare a prezentului protocol.

Image

Apendicele 8

Image

Apendicele 9

Image

Apendicele 10

DETALIILE STAȚIEI RADIO A DEPARTAMENTULUI PENTRU PESCUIT MARITIM DIN MAROC

MMSI:

242 069 000

Indicativ de apel:

CNM

Amplasament:

Rabat

Gamă de frecvență:

1,6-30 mHz

Clasă de emisie:

SSB-AIA-J2B

Putere de emisie:

800 W


Frecvențe de lucru

Benzi

Canale

Emisie

Recepție

Banda 8

831

8 285 kHz

8 809 kHz

Banda 12

1206

12 245 kHz

13 092 kHz

Banda 16

1612

16 393 kHz

17 275 kHz


Orar de funcționare a stației

Perioada

Orar

Zile lucrătoare

de la 8.30 la 16.30

Sâmbătă, duminică și sărbători legale

de la 9.30 la 14.00


VHF:

Canalul 16

Canalul 70 ASN

Radio telex:

 

 

 

Tip:

DP-5

 

Clasă de emisie:

ARQ-FEC

 

Numărul:

31356

Fax:

 

 

 

Numere

212 5 37 68 8329

Apendicele 11

PROTOCOL CU PRIVIRE LA ADMINISTRAREA ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A SISTEMULUI ELECTRONIC DE RAPORTARE A DATELOR PRIVIND ACTIVITĂȚILE DE PESCUIT (SISTEM ERS)

Dispoziții generale

1.

Orice navă de pescuit a UE trebuie să fie dotată cu un sistem electronic, denumit în continuare „sistem ERS”, capabil să înregistreze și să transmită date referitoare la activitățile de pescuit ale navei, denumite în continuare „date ERS”, atunci când nava pescuiește în zona de pescuit marocană.

2.

O navă a UE care nu este echipată cu sistem ERS sau al cărei sistem ERS nu este în funcțiune nu este autorizată să intre în zona de pescuit marocană pentru a desfășura activități de pescuit.

3.

Datele ERS sunt transmise, conform procedurilor statului de pavilion al navei, Centrului de Monitorizare și Control al Pescuitului (denumit în continuare CMP) al statului de pavilion.

4.

CMP-ul statului de pavilion transmite în mod automat și fără întârziere mesajele cu caracter instantaneu (COE, COX, PNO) provenind de la navă CMP-ului din Maroc. Declarațiile zilnice de captură (FAR) sunt puse în mod automat și fără întârziere la dispoziția CMP-ului din Maroc.

5.

Statul de pavilion și Marocul se asigură că CMP-urile lor sunt echipate cu material informatic și cu programele informatice necesare transmiterii automate a datelor ERS în formatul XML disponibil pe site-ul Direcției Generale Pescuit și Afaceri Maritime a Comisiei Europene și dispun de proceduri de salvare capabile să înregistreze și să stocheze datele ERS într-un format lizibil pe calculator pentru o perioadă de cel puțin 3 ani.

6.

Orice modificare sau actualizare a formatului este identificată și datată și trebuie să fie operațională la șase luni de la punerea sa în aplicare.

7.

Transmiterea datelor ERS trebuie să utilizeze mijloacele electronice de comunicare gestionate de Comisia Europeană în numele UE, identificate ca DEH (Data Exchange Highway).

8.

Statul de pavilion și Marocul desemnează fiecare un corespondent ERS care servește ca punct de contact.

9.

Corespondenții ERS sunt desemnați pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

10.

CMP-ul statului de pavilion și cel din Maroc își comunică reciproc coordonatele (nume, adresă, telefon, telex, e-mail) corespondentului lor ERS, îndată ce sistemul ERS este operațional. Orice modificare a coordonatelor corespondentului ERS trebuie comunicată fără întârziere.

Stabilirea și comunicarea datelor ERS

11.

Nava de pescuit a UE are următoarele obligații:

(a)

să stabilească zilnic datele ERS pentru fiecare zi petrecută în zona de pescuit marocană;

(b)

să înregistreze, pentru fiecare aruncare de plasă-pungă sau traul sau pentru fiecare ridicare de paragat, cantitățile din fiecare specie capturată și reținută la bord ca specie țintă sau captură secundară sau respinsă;

(c)

pentru fiecare specie identificată în autorizația de pescuit eliberată de Maroc, capturile nule trebuie, la rândul lor, declarate;

(d)

să identifice fiecare specie prin codul său alfa-3 al FAO;

(e)

să exprime cantitățile în kilograme greutate în viu și, dacă se cere, în număr de indivizi;

(f)

să înregistreze printre datele ERS, pentru fiecare specie, cantitățile transbordate și/sau debarcate;

(g)

să înregistreze, printre datele ERS, pentru fiecare intrare (mesaj COE) și ieșire (mesaj COX) în și din zona de pescuit marocană, un mesaj specific care să conțină, pentru fiecare specie identificată în autorizația de pescuit eliberată de Maroc, cantitățile deținute la bord în momentul trecerii;

(h)

să transmită zilnic datele ERS CMP-ului statului de pavilion, prin mijloace electronice și în formatul XML menționat la punctul 4, cel târziu la ora 23.59 UTC.

12.

Responsabilitatea pentru exactitatea datelor ERS înregistrate și transmise îi revine comandantului.

13.

CMP-ul statului de pavilion transmite, automat și în cel mai scurt timp, datele ERS CMP-ului din Maroc, în formatul XML menționat la punctul 5.

14.

CMP-ul din Maroc trebuie să confirme primirea tuturor mesajelor ERS trimițând un mesaj de recepționare (RET).

15.

CMP-ul din Maroc tratează toate datele ERS în mod confidențial.

Defectarea sistemului ERS de la bordul navei și/sau a transmisiei de date ERS între navă și CMP-ul statului de pavilion

16.

Statul de pavilion îl informează imediat pe comandantul și/sau proprietarul unei nave care arborează pavilionul său, sau pe reprezentantul acestuia, în legătură cu orice defecțiune tehnică a sistemului ERS instalat la bordul navei sau în legătură cu nefuncționarea transmisiei de date ERS între navă și CMP-ul statului de pavilion.

17.

Statul de pavilion informează Marocul în legătură cu defecțiunea detectată și cu măsurile corective care au fost luate.

18.

În caz de pană a sistemului ERS de la bordul navei, comandantul și/sau proprietarul asigură repararea sau înlocuirea sistemului ERS în termen de 10 zile lucrătoare. Dacă nava efectuează o escală în intervalul de 10 zile lucrătoare, aceasta nu-și va putea relua activitățile de pescuit în zona de pescuit marocană decât în momentul în care sistemul ERS este în perfectă stare de funcționare, cu excepția cazului în care primește o autorizație în acest sens din partea Marocului.

19.

O navă de pescuit nu poate părăsi un port în urma unei defecțiuni tehnice a sistemului ERS:

(a)

înainte ca sistemul să redevină funcțional, conform condițiilor impuse de statul de pavilion, sau

(b)

decât dacă primește autorizație în acest sens din partea statului de pavilion. În acest ultim caz, statul de pavilion informează Marocul cu privire la decizia sa înainte de plecarea navei.

20.

Orice navă a UE care desfășoară activități în zona de pescuit marocană cu un sistem ERS defect transmite zilnic, până cel târziu la ora 23.59 UTC, datele ERS CMP-ului statului de pavilion prin orice alt mijloc de comunicare electronică disponibil.

21.

Datele ERS menționate la punctul 11 care nu au putut fi puse la dispoziția Marocului din cauza unei defecțiuni sunt transmise de către CMP-ul statului de pavilion CMP-ului din Maroc printr-un mijloc alternativ de comunicare electronică stabilit de comun acord. Transmisia alternativă va fi considerată prioritară, subînțelegându-se că termenele de transmisie aplicabile în mod normal ar putea să nu fie respectate.

22.

Dacă CMP-ul din Maroc nu primește datele ERS ale unei nave timp de 3 zile consecutive, Marocul poate cere navei să se deplaseze imediat într-un port desemnat de Maroc pentru anchetă.

Defecțiuni la nivelul CMP – Nerecepționarea datelor ERS de către CMP-ul din Maroc

23.

Dacă un CMP nu primește date ERS, corespondentul ERS al acestuia informează imediat corespondentul ERS al celuilalt CMP în legătură cu acest lucru și, dacă este necesar, colaborează în vederea rezolvării problemei atât timp cât este necesar.

24.

CMP-ul statului de pavilion și CMP-ul din Maroc convin de comun acord cu privire la mijloacele de comunicare electronice alternative care trebuie utilizate pentru transmiterea datelor ERS în cazul unor eventuale defecțiuni la nivelul CMP și se informează reciproc, fără întârziere, cu privire la orice modificare.

25.

Dacă CMP-ul din Maroc semnalează faptul că datele ERS nu au fost recepționate, CMP-ul statului de pavilion identifică cauzele problemei și ia măsurile corespunzătoare în vederea rezolvării problemei. CMP-ul statului de pavilion informează CMP-ul din Maroc și UE cu privire la rezultatele analizei sale și la măsurile luate în termen de 24 de ore.

26.

Dacă rezolvarea problemei necesită mai mult de 24 de ore, CMP-ul statului de pavilion transmite imediat CMP-ului din Maroc datele ERS care lipsesc, utilizând mijloacele electronice alternative menționate la punctul 24.

27.

Marocul își informează serviciile de control competente, pentru ca navele UE să nu fie trase la răspundere pentru netransmiterea datelor ERS ca urmare a defecțiunilor intervenite la nivelul unuia dintre CMP.

Mentenanța CMP

28.

Operațiunile de mentenanță planificate în cadrul unui CMP (program de întreținere) care ar putea afecta schimburile de date ERS trebuie notificate celuilalt CMP cu cel puțin 72 de ore în avans, indicându-se pe cât posibil data și durata activităților respective. Pentru operațiunile neplanificate, informațiile trebuie transmise celuilalt CMP cât mai curând posibil.

29.

Pe durata operațiunilor de mentenanță, punerea la dispoziție a datelor ERS poate fi amânată până la reluarea funcționării sistemului. Datele ERS sunt puse la dispoziție imediat după ce ia sfârșit operațiunea de mentenanță.

30.

Dacă operațiunea de mentenanță durează mai mult de 24 de ore, datele ERS sunt transmise celuilalt CMP utilizându-se mijloacele electronice alternative menționate la punctul 24.

31.

Marocul își informează serviciile de control competente, pentru ca navele UE să nu fie trase la răspundere pentru netransmiterea datelor ERS ca urmare a operațiunilor de mentenanță desfășurate la nivelul unuia dintre CMP.


REGULAMENTE

7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/40


REGULAMENTUL (UE) NR. 1270/2013 AL CONSILIULUI

din 15 noiembrie 2013

privind alocarea posibilităților de pescuit în temeiul protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 22 mai 2006, Consiliul a aprobat Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc (1) (denumit în continuare „acordul de parteneriat”) prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 764/2006 (2).

(2)

Uniunea a negociat cu Regatul Maroc un nou protocol la acordul de parteneriat care acordă navelor din Uniune posibilități de pescuit în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Regatului Maroc în sectorul pescuitului. Noul protocol a fost parafat la 24 iulie 2013.

(3)

La 15 noiembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia nr. 2013/1270/UE (3) privind semnarea noului protocol.

(4)

Este nevoie să se definească metoda de repartizare a posibilităților de pescuit între statele membre pentru perioada de aplicare a noului protocol.

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (4), în cazul în care se constată că posibilitățile de pescuit acordate Uniunii în temeiul noului protocol nu sunt utilizate pe deplin, Comisia informează statele membre în cauză. Se consideră că absența unui răspuns într-un termen care se stabilește de către Consiliu echivalează cu confirmarea faptului că navele statului membru în cauză nu utilizează pe deplin posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate în perioada respectivă. Consiliul ar trebui să stabilească termenul respectiv.

(6)

Este necesar ca prezentul regulament să se aplice începând cu intrarea în vigoare a noului protocol.

(7)

Având în vedere caracterul urgent al acestei chestiuni, ar trebui să se aplice o derogare de la termenul de opt săptămâni menționat la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Posibilitățile de pescuit stabilite în temeiul protocolului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniunea Europeană și Regatul Maroc (denumit în continuare „protocolul”) sunt alocate statelor membre după cum urmează:

Categoria de pescuit

Tipul navei

Stat membru

Licențe sau cote

Pescuit artizanal în nord, specii pelagice

Nave cu plasă-pungă < 100 GT

Spania

20

Pescuit artizanal în nord

Nave de pescuit cu paragate de fund < 40 GT

Spania

25

Portugalia

7

Nave de pescuit cu paragate de fund, ≥ 40 GT < 150 GT

Portugalia

3

Pescuit artizanal în sud

Linii și undițe < 80 GT

Spania

10

Pescuit demersal

Nave de pescuit cu paragate de fund

Spania

7

Portugalia

4

Traulere

Spania

5

Italia

0

Pescuitul tonului

Nave de pescuit cu undițe

Spania

23

Franța

4

Pescuit pelagic industrial

80 000 de tone pe an

în limita a 10 000 de tone pe lună pentru întreaga flotă,

cu excepția lunilor august-octombrie în care plafonul lunar al capturilor este de 15 000 de tone

Repartizarea navelor autorizate să pescuiască:

 

10 nave cu un tonaj mai mare de 3 000 GT

 

3 nave cu un tonaj cuprins între 150 și 3 000 GT

 

5 nave cu un tonaj mai mic de 150 GT

Germania

6 467 t

Lituania

20 693 t

Letonia

11 640 t

Țările de Jos

24 567 t

Irlanda

2 917 t

Polonia

4 525 t

Regatul Unit

4 525 t

Spania

467 t

Portugalia

1 555 t

Franța

2 644 t

(2)   Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 se aplică fără a se aduce atingere acordului de parteneriat.

(3)   În cazul în care, în urma cererilor de autorizare a pescuitului din partea statelor membre menționate la alineatul (1) din prezentul articol, nu se epuizează posibilitățile de pescuit stabilite prin protocol, Comisia ia în considerare cererile de autorizare a pescuitului din partea oricărui alt stat membru, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008.

(4)   Termenul în care statele membre sunt obligate să confirme că nu utilizează pe deplin posibilitățile de pescuit care le-au fost acordate, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1006/2008, se stabilește la zece zile lucrătoare de la data la care Comisia informează statele membre că posibilitățile de pescuit nu sunt epuizate complet.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la data intrării în vigoare a protocolului.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 noiembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

R. ŠADŽIUS


(1)  JO L 141, 29.5.2006, p. 4.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 764/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 privind încheierea Acordului de parteneriat în domeniul pescuitului între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc (JO L 141, 29.5.2006, p. 1).

(3)  A se vedea pagina 40 din prezentul Jurnal Oficial.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizațiile pentru activitățile de pescuit ale navelor de pescuit comunitare în afara apelor comunitare și accesul navelor țărilor terțe în apele comunitare, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93 și (CE) nr. 1627/94 și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3317/94 (JO L 286, 29.10.2008, p. 33).


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/42


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1271/2013 AL COMISIEI

din 30 septembrie 2013

privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (1), în special articolul 208,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei (2) privind regulamentul financiar cadru pentru organismele instituite de Comunități a avut drept bază Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (3). Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 a fost înlocuit de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Prin urmare, este necesar să se revizuiască Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002. Din motive de claritate, este necesar să se înlocuiască Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002.

(2)

Este necesar să se ia în considerare Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012.

(3)

Este necesar ca anumite dispoziții ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2343/2002 să fie revizuite, pentru a se lua în considerare experiența dobândită în aplicarea acestuia.

(4)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească principiile generale și normele de bază aplicabile organismelor instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom (denumite în continuare „organisme ale Uniunii”) care beneficiază de contribuții de la buget, fără a se aduce atingere actului constitutiv. Pe baza prezentului regulament, organismele Uniunii ar trebui să adopte propriile norme financiare care nu se pot îndepărta de regulament decât în cazul în care nevoile lor specifice impun acest lucru și cu acordul prealabil al Comisiei.

(5)

Totuși organismele Uniunii care se autofinanțează integral, cărora nu li se aplică prezentul regulament, ar trebui să stabilească, pentru a asigura coerența, norme similare atunci când este cazul. În conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 iulie 2012, aceste organisme ar trebui să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport anual privind execuția bugetului lor și să țină seama cu strictețe de cererile și recomandările acestora.

(6)

Organismele Uniunii ar trebui să-și întocmească bugetul și să realizeze execuția acestuia în conformitate cu cele cinci principii fundamentale ale legislației bugetare (unitate, exactitate, universalitate, specificitate și anualitate, precum și cu principiile echilibrului, unității de cont, bunei gestiuni financiare și transparenței.

(7)

Ar trebui să fie evidențiat caracterul de element de echilibru al contribuției Uniunii. Partea din rezultatul pozitiv al bugetului organismului Uniunii care depășește valoarea contribuției Uniunii plătite în timpul exercițiului trebuie returnată bugetului Uniunii.

(8)

În cazul în care actul constitutiv prevede că veniturile constau în redevențe și taxe în plus față de contribuția Uniunii, și că veniturile rezultate din redevențe și taxe sunt alocate pentru finanțarea unor anumite cheltuieli, organismele Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a reporta soldul sub formă de venituri alocate.

(9)

Este necesar să se asigure că redevențele sunt stabilite la un nivel adecvat pentru a acoperi costurile furnizării serviciilor și pentru a se evita excedente semnificative.

(10)

Delegarea de sarcini de execuție bugetară organismelor Uniunii trebuie să fie justificată în mod corespunzător de caracteristicile sarcinilor și de expertiza specifică a organismului Uniunii, asigurându-se totodată o bună gestiune financiară și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Sarcinile delegate ar trebui să fie compatibile cu actul constitutiv.

(11)

Organismelor Uniunii ar trebui să li se permită să primească granturi ad-hoc numai în cazul în care acest lucru este prevăzut în mod expres în actele de bază relevante și este autorizat prin actul constitutiv.

(12)

În temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, organismul Uniunii trebuie să ia parte la o analiză comparativă realizată împreună cu alte organisme și instituții ale UE.

(13)

Este necesar să se stabilească norme privind planul de acțiune în urma concluziilor evaluărilor periodice generale, pentru a se asigura punerea în aplicare eficientă a acestuia.

(14)

În scopul de a asigura o programare coerentă, organismul Uniunii ar trebui să elaboreze un document care să conțină programarea anuală și multianuală luându-se în considerare orientările Comisiei.

(15)

Organismul Uniunii ar trebui să alinieze calendarul programării anuale și multianuale la procedura bugetară pentru a asigura eficiența și coerența tuturor documentelor de programare.

(16)

Este necesar să se clarifice actuala arhitectură a auditului intern și a funcțiilor de control intern și să se raționalizeze cerințele în materie de raportare. Funcția de audit intern din cadrul organismului Uniunii ar trebui să fie îndeplinită de auditorul intern al Comisiei, care ar trebui să efectueze audituri în cazul în care riscurile implicate le justifică. Este necesar să se prevadă norme privind stabilirea și funcționarea capacităților de audit intern.

(17)

Obligațiile în materie de raportare ar trebui să fie raționalizate. Organismele Uniunii ar trebui să furnizeze un raport anual de activitate consolidat care să includă informații complete cu privire la punerea în aplicare a programului său de lucru, la buget, la planul de politică de personal, la sistemele de gestiune și de control intern.

(18)

În vederea îmbunătățirii eficienței din punctul de vedere al costurilor a organismelor Uniunii, este necesar să se prevadă posibilitatea de a partaja servicii sau de a le transfera unui alt organism al Uniunii sau Comisiei. În special eficiența din punctul de vedere al costurilor poate fi îmbunătățită, permițându-i contabilului Comisiei să preia toate sarcinile contabilului organismului Uniunii sau o parte a acestora.

(19)

Astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, posibilitatea de a defalca în tranșe anuale angajamente care se întind pe mai mulți ani ar trebui să fie permisă numai în cazul în care actul constitutiv sau actul de bază prevede acest lucru sau în cazul în care acestea sunt legate de cheltuieli administrative.

(20)

Pentru a alinia normele privind veniturile alocate la cele din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, este necesar să se prevadă norme pentru o diferențierea veniturilor alocate (interne și externe) și pentru reportarea lor.

(21)

Pentru a alinia normele privind regimul aplicat dobânzii generate de contribuția Uniunii la organismul Uniunii la cele din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, este necesar să se prevadă că dobânda nu revine bugetului.

(22)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede posibilitatea de a se încheia un angajament juridic înaintea unui angajament bugetar, în anumite cazuri. Organismele Uniunii ar trebui, de asemenea, să prevadă această posibilitate.

(23)

Pentru a asigura coerența dintre Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, nu ar trebui să fie permise dispoziții specifice privind achizițiile publice și granturile. Aplicarea unui set unic de norme asigură simplificarea activității organismului Uniunii și permite utilizarea orientărilor și modelelor pregătite de Comisie.

(24)

Posibilitatea de a se acorda premii de către organismul Uniunii ar trebui să fie introdusă pentru a alinia dispozițiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2343/2002 la Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(25)

Pentru a identifica și gestiona în mod corect riscul de conflict de interese real sau perceput, organismele Uniunii ar trebui să fie obligate să adopte norme privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese. Astfel de norme ar trebui să țină seama de orientările elaborate de Comisie în urma declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 iulie 2012.

(26)

Dispozițiile privind politica imobiliară, inclusiv introducerea posibilității și condițiilor care permit organismelor Uniunii să contracteze împrumuturi, ar trebui să fie aliniate la Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 pentru a se asigura o aplicare coerentă a noilor norme de către toate organismele și instituțiile Uniunii.

(27)

Este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii în materie de programare și raportare, având în vedere faptul că este necesar un anumit timp pentru Comisie, pentru a elabora orientări corespunzătoare în cooperare cu organismele Uniunii.

(28)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru a permite adoptarea la timp, de la 1 ianuarie 2014, a regulamentelor financiare revizuite ale organismelor Uniunii, astfel încât să se asigure norme coerente pentru următorul cadru financiar multianual,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele financiare esențiale pe baza cărora organismul Uniunii își adoptă propriile norme financiare. Normele financiare ale organismului Uniunii nu se depărtează de la prezentul regulament decât în cazul în care nevoile sale specifice impun acest lucru și cu acordul prealabil al Comisiei.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„act constitutiv” înseamnă instrumentul legislativ al Uniunii care reglementează principalele aspecte ale creării și funcționării organismului Uniunii;

„bugetul organismului Uniunii” înseamnă un instrument care, pentru fiecare exercițiu financiar, prevede și autorizează toate veniturile și cheltuielile considerate necesare pentru organismul Uniunii;

„organism al Uniunii” înseamnă orice organism menționat la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

„consiliu de administrație” înseamnă principala entitate internă a organismului Uniunii care este responsabilă pentru luarea deciziilor în domeniul financiar și bugetar, indiferent de denumirea dată în actul constitutiv;

„director” înseamnă persoana responsabilă pentru punerea în aplicare a deciziilor consiliului de administrație și pentru execuția bugetului organismului Uniunii în calitate de ordonator de credite, indiferent de titlul atribuit persoanei respective în actul constitutiv;

„comitet executiv” înseamnă entitatea internă a organismului Uniunii care asistă consiliul de administrație și ale cărui responsabilități și norme de procedură sunt stabilite în actul constitutiv.

Articolul 3

Perioade, date și termene

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (4) se aplică în termenele prevăzute de prezentul regulament.

Articolul 4

Protecția datelor cu caracter personal

Prezentul regulament nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) și ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Articolul 5

Respectarea principiilor bugetare

Bugetul organismului Uniunii se întocmește și se execută în conformitate cu principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare, care necesită un control intern eficace și eficient, precum și al transparenței, în conformitate cu prezentul regulament.

TITLUL II

PRINCIPII BUGETARE

CAPITOLUL 1

Principiile unității și exactității bugetare

Articolul 6

Domeniul de aplicare al bugetului organismului Uniunii

(1)   Bugetul organismului Uniunii cuprinde:

(a)

venituri proprii constituite din redevențe și taxe pe care organismul Uniunii este autorizat să le colecteze în temeiul sarcinilor care i-au fost încredințate, precum și orice alte venituri;

(b)

venituri constituite din orice contribuții financiare ale statelor membre gazdă;

(c)

o contribuție acordată de Uniune;

(d)

venituri alocate unor cheltuieli specifice în conformitate cu articolul 23 alineatul (1);

(e)

cheltuielile organismului Uniunii, inclusiv cheltuieli administrative.

(2)   Veniturile constituite din redevențe și taxe nu se alocă decât în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător menționate în actul constitutiv.

(3)   Atunci când unul sau mai multe acte constitutive prevăd că unele sarcini clar definite sunt finanțate separat sau atunci când organismul Uniunii execută sarcini care îi sunt încredințate printr-un acord de delegare, acesta deține conturi separate privind operațiunile de venituri și cheltuieli. Organismul Uniunii identifică în mod clar fiecare grup de sarcini în programarea resurselor sale umane care este inclusă în documentul de programare anuală și multianuală menționat la articolul 32.

Articolul 7

Granturi ad hoc

(1)   Organismele Uniunii nu pot primi granturi ad hoc de la buget, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în actul constitutiv și prevăzut în mod expres în actul de bază.

(2)   În cazul în care organismul Uniunii a fost autorizat să primească granturi ad hoc, sarcinile finanțate de aceste granturi se includ în programul de lucru anual menționat la articolul 32 alineatul (3).

Articolul 8

Acorduri de delegare

(1)   Organismului Uniunii nu i se pot încredința sarcini de execuție bugetară de către Comisie, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat în mod corespunzător de natura specială a acțiunii și de expertiza specifică a organismului Uniunii.

(2)   Alegerea organismului Uniunii ține seama în mod corespunzător de:

(a)

eficiența din punctul de vedere al costurilor a încredințării acestor sarcini;

(b)

impactul asupra structură de guvernanță a organismului și asupra resurselor sale financiare și umane.

(3)   În cazul în care Comisia încredințează în mod excepțional sarcini organismului Uniunii:

(a)

pentru fondurile alocate acestor sarcini se aplică articolul 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 organismului Uniunii, nu articolele 108 și 109 din prezentul regulament;

(b)

sarcinile încredințate ar trebui să fie prevăzute în programul de lucru anual al organismului Uniunii, menționat la articolul 32 alineatul (3), numai în scop informativ.

(4)   Fără a se aduce atingere alineatului (2), ordonatorul de credite se consultă cu consiliul de administrație înainte de semnarea acordului de delegare.

Articolul 9

Norme speciale privind principiile unității și exactității bugetare

(1)   Nu se colectează venituri și nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate la o linie din bugetul organismului Uniunii.

(2)   Nu poate fi angajată sau autorizată nicio cheltuială în plus față de creditele autorizate prin bugetul organismului Uniunii.

(3)   Nici un credit nu poate fi înregistrat în buget organismului Uniunii decât dacă se referă la un articol de cheltuieli considerat necesar.

(4)   Dobânzile generate de plăți de prefinanțare efectuate de la bugetul organismului Uniunii nu revin organismului Uniunii.

CAPITOLUL 2

Principiul anualității

Articolul 10

Definiție

Creditele înregistrate în bugetul organismului Uniunii se autorizează pentru exercițiul financiar care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie.

Articolul 11

Tipuri de credite

(1)   Bugetul organismului Uniunii conține credite nediferențiate și, în cazul în care este justificat de necesități operaționale, credite diferențiate. Creditele diferențiate sunt formate din credite de angajament și credite de plată.

(2)   Creditele de angajament acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar.

(3)   Creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar sau al exercițiilor financiare anterioare.

Articolul 12

Contabilizarea veniturilor și a creditelor

(1)   Veniturile organismului Uniunii menționate la articolul 6 se înregistrează în contabilitate pentru un exercițiu financiar pe baza sumelor colectate în cursul exercițiului financiar respectiv.

(2)   Veniturile organismului Uniunii dau naștere unor credite de plată în cuantum echivalent.

(3)   Creditele autorizate pentru un exercițiu financiar se utilizează numai pentru acoperirea cheltuielilor angajate și plătite în exercițiul financiar în cauză, și pentru acoperirea sumelor datorate pentru angajamente din exercițiile financiare anterioare.

(4)   Angajamentele se înregistrează în contabilitate în temeiul angajamentelor juridice asumate până la data de 31 decembrie.

(5)   Plățile se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar pe baza plăților efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză.

Articolul 13

Angajarea creditelor

Creditele înscrise în bugetul organismului Uniunii pot fi angajate cu efect de la 1 ianuarie de îndată ce bugetul organismului Uniunii a fost adoptat definitiv.

Articolul 14

Anularea și reportarea creditelor

(1)   Creditele care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înregistrate se anulează. Totuși, acestea pot fi reportate, dar numai pentru exercițiul financiar următor, printr-o decizie adoptată până la 15 februarie de către consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite aceasta, de către comitetul executiv, în conformitate cu alineatele (3) și (4), sau pot fi reportate în mod automat, în conformitate cu alineatul (5).

(2)   Creditele de cheltuieli cu personalul nu pot fi reportate.

(3)   Pentru creditele de angajament diferențiate și pentru creditele de angajament nediferențiate încă neangajate la sfârșitul exercițiului financiar pot fi reportate:

(a)

sumele corespunzătoare creditelor de angajament;

(b)

sumele corespunzătoare creditelor de angajament nediferențiate legate de proiecte imobiliare pentru care majoritatea etapelor pregătitoare ale procedurii de angajament au fost finalizate până la 31 decembrie; etapa pregătitoare a procedurii de angajament se precizează în normele de aplicare a regulamentului financiar al fiecărui organism al Uniunii.

Sumele în cauză pot fi angajate până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor sau până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor pentru sume destinate proiectelor imobiliare.

(4)   Creditele de plată se pot reporta pentru sumele necesare pentru acoperirea angajamentelor existente sau a angajamentelor legate de creditele de angajament reportate, dacă creditele de plată prevăzute pentru liniile relevante din bugetul pentru exercițiul financiar următor nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile.

Organismul Uniunii respectiv utilizează mai întâi creditele autorizate pentru exercițiul financiar în curs și nu utilizează creditele reportate înainte de epuizarea primelor credite.

(5)   Creditele nediferențiate care corespund unor obligații contractate în mod corespunzător la sfârșitul exercițiului financiar se reportează automat numai pentru exercițiul financiar următor.

(6)   Creditele reportate care nu au fost angajate până la data de 31 martie a anului N + 1 se anulează automat și se identifică în contabilitate.

Articolul 15

Norme privind reportarea veniturilor alocate

Reportarea veniturilor alocate menționate la articolul 23 și a creditelor neutilizate, disponibile la data de 31 decembrie, provenind din veniturile alocate se efectuează în conformitate cu următoarele norme:

(a)

veniturile alocate externe se reportează în mod automat și se utilizează în totalitate până la efectuarea tuturor operațiunilor legate de programul sau de acțiunea pentru care acestea au fost alocate; veniturile alocate externe încasate în ultimul an al programului sau al acțiunii pot fi utilizate în primul an al programului sau al acțiunii următoare;

(b)

veniturile alocate interne se reportează numai în limita unui an, cu excepția veniturilor interne alocate menționate la articolul 23 alineatul (3) litera (f), care se reportează automat.

Cel târziu până la 1 iunie a anului N + 1, organismul Uniunii informează Comisia cu privire la execuția veniturilor alocate reportate.

Articolul 16

Dezangajarea creditelor

În cazul în care se dezangajează credite în orice exercițiu financiar ulterior celui în care creditele au fost înregistrate în bugetul organismului Uniunii ca urmare a neaplicării totale sau parțiale a acțiunilor pentru care fuseseră afectate, creditele corespunzătoare se anulează.

Articolul 17

Angajamente

(1)   Începând cu data de 15 octombrie a fiecărui an, cheltuielile administrative curente pot fi angajate în avans din creditele prevăzute pentru exercițiul financiar următor. Cu toate acestea, astfel de angajamente nu depășesc un sfert din creditele stabilite de consiliul de administrație în cadrul liniei bugetare corespunzătoare pentru exercițiul financiar curent. Angajamentele respective nu se aplică unui nou tip de cheltuieli, care nu a fost, de principiu, aprobat încă în ultimul buget al organismului Uniunii, adoptat în mod corespunzător.

(2)   Cheltuielile care se plătesc în avans, de exemplu chiriile, pot genera plăți începând cu data de 1 decembrie, care vor fi contabilizate în contul creditelor pentru exercițiul financiar următor. În acest caz, limita menționată la alineatul (1) nu se aplică.

Articolul 18

Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului organismului Uniunii

(1)   În cazul în care bugetul organismului Uniunii nu a fost adoptat definitiv la începutul exercițiului financiar, se aplică normele prevăzute la alineatele (2)-(6).

(2)   Angajamentele și plățile se pot efectua în limitele prevăzute la alineatul (3).

(3)   Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant pentru exercițiul financiar anterior, plus o douăsprezecime pentru fiecare lună scursă.

Nu se depășește limita creditelor prevăzute în situația estimărilor de venituri și cheltuieli.

Plățile se pot efectua lunar pe capitole până la cel mult o douăsprezecime din creditele autorizate în capitolul relevant pentru exercițiul financiar anterior. Cu toate acestea, suma nu depășește o douăsprezecime din creditele prevăzute pentru același capitol în situația estimărilor de venituri și cheltuieli.

(4)   Creditele autorizate în capitolul relevant din exercițiul financiar anterior, după cum se menționează la alineatele (2) și (3), se interpretează ca referindu-se la creditele votate în bugetul organismului Uniunii, inclusiv prin bugete rectificative, și în urma ajustării pentru transferurile efectuate în cursul exercițiului financiar respectiv.

(5)   La solicitarea directorului, dacă este necesar pentru continuitatea acțiunilor organismului Uniunii și pentru necesitățile de gestiune, consiliul de administrație poate autoriza cheltuieli care depășesc o douăsprezecime provizorie, dar care nu depășesc totalul de patru douăsprezecimi provizorii, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, atât pentru angajamente, cât și pentru plăți, în plus față de cele puse în mod automat la dispoziție în conformitate cu alineatele (2) și (3).

Douăsprezecimile suplimentare se autorizează integral și nu sunt divizibile.

(6)   Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru douăsprezecimi provizorii acordate în conformitate cu alineatul (5) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a se evita o întrerupere a acțiunii organismului Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepțional depășirea valorii creditelor înscrise în capitolul corespunzător din bugetul exercițiului financiar anterior al organismului Uniunii. Consiliul administrativ hotărăște în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (5). Cu toate acestea, valoarea globală a creditelor disponibile în bugetul organismului Uniunii al exercițiului financiar anterior sau în proiectul de buget al organismului Uniunii, astfel cum sunt propuse, nu poate fi depășită în nici un caz.

CAPITOLUL 3

Principiul echilibrului

Articolul 19

Definiție și domeniul de aplicare

(1)   Veniturile și creditele de plată sunt echilibrate.

(2)   Creditele de angajament nu pot depăși cuantumul contribuției Uniunii, la care se adaugă veniturile proprii și orice alte venituri menționate la articolul 6.

(3)   Pentru organismele pentru care veniturile sunt constituite din redevențe și taxe, în plus față de contribuția Uniunii, redevențele ar trebui stabilite la un nivel care să evite o acumulare importantă a surplusului. În cazul în care un rezultat bugetar pozitiv sau negativ important, în sensul articolului 97, devine recurent, nivelul redevențelor și taxelor este revizuit.

(4)   Organismul Uniunii nu poate realiza împrumuturi în cadrul bugetului său.

(5)   Contribuția Uniunii la organismul Uniunii constituie pentru bugetul organismului Uniunii o contribuție de echilibrare și poate fi împărțită în mai multe plăți.

(6)   Organismul Uniunii aplică o gestiune riguroasă a numerarului, ținând seama de veniturile alocate, pentru a se asigura că soldurile sale de numerar se limitează la cerințele justificate în mod corespunzător. Odată cu solicitările sale de plată, organismul prezintă previziuni detaliate și actualizate ale necesarului său de numerar pe parcursul unui an, inclusiv informații privind veniturile alocate.

Articolul 20

Rezultatul bugetar din exercițiul financiar

(1)   În cazul în care rezultatul bugetar în sensul articolului 97 este pozitiv, acesta este rambursat Comisiei până la valoarea contribuției plătite în cursul exercițiului. Partea rezultatului bugetar care depășește valoarea contribuției Uniunii plătite în cursul exercițiului se înregistrează în bugetul organismului Uniunii pentru exercițiul financiar următor ca venit.

Primul paragraf se aplică, de asemenea, atunci când veniturile organismului Uniunii sunt constituite din redevențe și taxe în plus față de contribuția Uniunii.

Diferența dintre contribuția înscrisă în buget și cea plătită efectiv organismului Uniunii se anulează.

Organismul Uniunii prezintă, până la data de 31 ianuarie a exercițiului N cel târziu, o estimare a rezultatului bugetar din exercițiul N - 1, care trebuie restituit bugetului ulterior în exercițiul N, pentru a completa informațiile deja disponibile privind rezultatul bugetar din exercițiul N - 2. Comisia ține seama în mod corespunzător de aceste informații atunci când evaluează nevoile financiare ale organismului Uniunii aferente exercițiului N + 1.

(2)   În situații excepționale, în cazul în care actul constitutiv prevede că veniturile rezultate din redevențe și taxe sunt alocate pentru anumite cheltuieli, organismul Uniunii poate reporta soldul redevențelor și taxelor ca venituri alocate pentru activitățile legate de furnizarea serviciilor pentru care se datorează redevențe.

(3)   În cazul în care rezultatul bugetar în sensul articolului 97 este negativ, acesta se înregistrează în bugetul organismului Uniunii pentru exercițiul următor drept credite de plată sau, după caz, este dedus din rezultatul bugetar pozitiv al organismului Uniunii din următoarele exerciții financiare.

(4)   Veniturile sau creditele de plată se înregistrează în bugetul organismului Uniunii în cursul procedurii bugetare recurgându-se la procedura scrisorii rectificative prevăzută la articolul 39 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 sau, în timpul execuției bugetului organismului Uniunii, prin intermediul unui buget rectificativ.

CAPITOLUL 4

Principiul unității de cont

Articolul 21

Utilizarea monedei euro

Bugetul organismului Uniunii se întocmește și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru fluxurile de numerar, contabilul și, în cazul conturilor de avans, administratorii de avans sunt autorizați să efectueze operațiuni în alte monede, în conformitate cu normele financiare ale fiecărui organism al Uniunii.

CAPITOLUL 5

Principiul universalității

Articolul 22

Definiție și domeniul de aplicare

Fără a se aduce atingere articolului 23, veniturile totale acoperă creditele totale de plată. Fără a se aduce atingere articolului 25, toate veniturile și cheltuielile se înregistrează integral fără a fi compensate între ele.

Articolul 23

Venituri alocate

(1)   Veniturile alocate externe și veniturile alocate interne se utilizează pentru finanțarea unor cheltuieli specifice.

(2)   Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:

(a)

contribuțiile financiare din partea statelor membre și a țărilor terțe, inclusiv, în ambele cazuri, din partea agențiilor publice ale acestora, a entităților sau a persoanelor fizice pentru anumite activități ale organismelor Uniunii, în măsura în care acest lucru este prevăzut în acordul încheiat între organismul Uniunii și statele membre, țările terțe sau agențiile publice, entitățile sau persoanele fizice în cauză;

(b)

veniturile alocate pentru o anumită destinație, precum veniturile din fundații, subvenții, donații și moșteniri;

(c)

contribuțiile financiare, altele decât cele de la litera (a), la activitățile organismelor Uniunii din partea țărilor terțe sau a unor diverse alte organisme care nu sunt ale Uniunii:

venituri din granturile ad hoc menționate la articolul 7;

venituri provenite din acordurile de delegare menționate la articolul 8;

(d)

veniturile alocate interne menționate la alineatul (3), în măsura în care sunt auxiliare celorlalte venituri menționate la literele (a)-(c) ale prezentului alineat;

(e)

veniturile provenite din redevențe și taxe menționate la articolul 6 alineatul (2).

(3)   Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:

(a)

venituri de la terți pentru bunuri, servicii sau activități prestate la cererea acestora, cu excepția redevențelor și taxelor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a);

(b)

veniturile din vânzarea de vehicule, echipamente, instalații, materiale și aparatură științifică și tehnică, înlocuite sau casate după amortizarea completă a valorii contabile a acestora;

(c)

veniturile obținute din rambursarea, în conformitate cu articolul 62, a sumelor plătite în mod necuvenit;

(d)

încasările din livrări de bunuri, prestări de servicii sau efectuarea de lucrări pentru instituțiile Uniunii sau pentru alte organisme ale Uniunii;

(e)

plățile asigurărilor încasate;

(f)

veniturile din închirieri;

(g)

veniturile din vânzarea publicațiilor și a filmelor, inclusiv a celor pe suport electronic;

(h)

venituri provenite din rambursări ulterioare ale impozitelor, în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) litera (b).

(4)   Fără a se aduce atingere articolului 23 alineatul (2) litera (e), actul constitutiv relevant poate, de asemenea, să aloce venitul care este prevăzut pentru cheltuieli specifice. În absența unor dispoziții contrare în actul constitutiv relevant, respectivele venituri constituie venituri alocate interne.

(5)   Toate veniturile în sensul alineatului (2) literele (a)-(c) și al alineatului (3) literele (a) și (d) acoperă toate cheltuielile directe sau indirecte efectuate pentru activitatea sau scopul respectiv.

(6)   Bugetul organismului Uniunii include linii pentru înregistrarea veniturilor alocate externe și a veniturilor alocate interne și, în măsura posibilului, precizează valoarea acestora.

Veniturile alocate pot fi incluse în estimările de venituri și cheltuieli numai în limita valorilor care sunt sigure la data întocmirii estimării.

Articolul 24

Donații

(1)   Directorul poate accepta orice donație făcută organismului Uniunii, precum fundații, subvenții, cadouri și moșteniri.

(2)   Acceptarea unor donații care pot implica obligații financiare este supusă aprobării prealabile a consiliului de administrație sau, când actul constitutiv permite aceasta, a comitetului executiv care hotărăște în termen de două luni de la data la care i-a fost prezentată solicitarea. Dacă consiliul de administrație sau, când actul constitutiv permite aceasta, comitetul executiv nu reușește să ia o hotărâre în această perioadă, donația se consideră a fi acceptată.

Articolul 25

Norme privind deducerile și regularizări datorate cursului de schimb

(1)   Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanțate în sumă netă:

(a)

penalități impuse părților la contracte de achiziții publice sau beneficiarilor;

(b)

sconturi, rambursări și rabaturi la facturi și declarații de cheltuieli individuale;

(c)

regularizări ale sumelor plătite în mod necuvenit.

Regularizările menționate la primul paragraf litera (c) se pot face prin deducere directă dintr-o nouă plată interimară sau din plata soldului către același beneficiar în cadrul capitolului, articolului și exercițiului financiar în care s-a efectuat plata excedentară.

Deducerilor menționate la alineatul (1) litera (c) li se aplică normele contabile ale Uniunii.

(2)   Costul produselor și serviciilor furnizate organismului Uniunii care includ impozite rambursate de statele membre în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, se impută bugetului organismului Uniunii pentru suma fără impozite, cu condiția ca acestea să se aplice organismului Uniunii.

(3)   Costul produselor și serviciilor furnizate organismului Uniunii care includ impozite rambursate de țări terțe în temeiul unor acorduri relevante, se poate imputa bugetului organismului Uniunii pentru oricare din următoarele:

(a)

suma fără impozite;

(b)

suma care include impozitele. În acest caz, rambursările ulterioare ale impozitelor sunt considerate venituri alocate interne.

(4)   Orice impozite naționale suportate temporar de către organismul Uniunii în temeiul alineatelor (2) și (3) se înregistrează într-un cont de așteptare până la rambursarea lor de către statul în cauză.

(5)   Orice rezultat bugetar negativ se înregistrează în bugetul organismului Uniunii drept cheltuieli.

(6)   Se pot face regularizări cu privire la diferențele de curs de schimb apărute în execuția bugetară a organismului Uniunii. Rezultatul final – profit sau pierdere – se înregistrează în rezultatul bugetar al exercițiului.

CAPITOLUL 6

Principiul specificității

Articolul 26

Dispoziții generale

Creditele se alocă unor destinații specifice pe titluri și capitole. Capitolele sunt subîmpărțite în articole și rubrici.

Articolul 27

Transferuri

(1)   Directorul poate efectua transferuri de credite:

(a)

de la un titlu la altul, în limita a 10 % din creditele exercițiului financiar indicat în linia din care se efectuează transferul;

(b)

de la un capitol la altul și de la un articol la altul, nelimitat.

(2)   Peste limita prevăzută la alineatul (1), directorul poate propune consiliului de administrație sau, când actul constitutiv permite aceasta, comitetului executiv, transferuri de credite de la un titlu la altul. Consiliul de administrație sau, când actul constitutiv permite aceasta, comitetul executiv are trei săptămâni la dispoziție pentru a se opune unor astfel de transferuri. După expirarea acestui termen, se consideră că transferurile au fost acceptate.

(3)   Propunerile de transferuri și transferurile efectuate în temeiul alineatelor (1) și (2) sunt însoțite de documente justificative corespunzătoare și detaliate care prezintă execuția creditelor și estimarea necesarului până la sfârșitul exercițiului financiar, atât pentru rubricile bugetare care urmează să fie creditate, cât și pentru acelea din care se repartizează creditele.

(4)   Directorul informează consiliul de administrație, cât mai curând posibil, cu privire la toate transferurile efectuate. Directorul informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate transferurile efectuate în temeiul alineatului (2).

Articolul 28

Norme speciale privind transferurile

(1)   Creditele pot fi transferate numai la linii din bugetul organismului Uniunii pentru care bugetul organismului Uniunii a autorizat credite sau care poartă o mențiune simbolică „pro memoria”.

(2)   Creditele corespunzătoare veniturilor alocate pot fi transferate numai dacă aceste venituri sunt utilizate în scopul pentru care sunt alocate.

CAPITOLUL 7

Principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 29

Principiile economiei, eficienței și eficacității/principiul bunei gestiuni financiare

(1)   Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

(2)   Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de organismul Uniunii pentru desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț.

Principiul eficienței privește raportul optim dintre resursele utilizate și rezultatele obținute.

Principiul eficacității privește îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate.

(3)   Organismul Uniunii efectuează un exercițiu de analiză comparativă, menționată la articolul 50 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Analiza comparativă include:

o examinare a eficienței serviciilor orizontale ale organismului Uniunii;

o analiză costuri-beneficii a schimbului de servicii sau a transferului lor integral la alte organisme ale Uniunii sau la Comisie.

Atunci când efectuează analiza comparativă menționată la primul și al doilea paragraf, organismul Uniunii ia măsurile necesare pentru a se evita orice conflict de interese.

(4)   Pentru toate sectoarele de activitate acoperite de bugetul organismului Uniunii se stabilesc obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și datate. Realizarea acestor obiective se monitorizează prin indicatori de performanță pentru fiecare activitate, iar directorul transmite aceste informații consiliului de administrație. Aceste informații sunt furnizate anual și, cel mai târziu, în documentele care însoțesc proiectul de buget al organismului Uniunii.

(5)   Pentru a îmbunătăți procesul decizional, organismul Uniunii efectuează evaluări ex ante și ex post, în conformitate cu orientările furnizate de Comisie. Respectivele evaluări se aplică tuturor programelor și activităților care implică cheltuieli semnificative, iar rezultatele evaluării se transmit consiliului de administrație.

(6)   Directorul pregătește un plan de acțiune pentru a da curs concluziilor evaluărilor menționate la alineatul (5) și trimite rapoarte cu privire la progresele înregistrate de două ori pe an Comisiei și periodic consiliului de administrație.

(7)   Consiliul de administrație examinează aplicarea planului de acțiune menționat la alineatul (6)

Articolul 30

Controlul intern al execuției bugetare

(1)   Execuția bugetului organismului Uniunii se realizează în conformitate cu un control intern efectiv și eficient.

(2)   În scopul execuției bugetului organismului Uniunii, controlul intern este definit drept un proces aplicabil la toate nivelurile gestiunii și menit să asigure în mod rezonabil realizarea următoarelor obiective:

(a)

eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor;

(b)

fiabilitatea informațiilor;

(c)

protecția activelor și a informațiilor;

(d)

prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea fraudelor și a neregulilor;

(e)

buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, avându-se în vedere caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților respective.

(3)   Eficacitatea controlului intern se bazează pe cele mai bune practici internaționale și include, în special, următoarele:

(a)

separarea sarcinilor;

(b)

o strategie adecvată de gestionare și de control al riscurilor, inclusiv prin controale la nivelul beneficiarilor;

(c)

evitarea conflictelor de interese;

(d)

piste de audit corespunzătoare și integritatea datelor în sistemele de date;

(e)

proceduri pentru monitorizarea rezultatelor și de adoptare a măsurilor necesare ulterioare în ceea ce privește vulnerabilitățile constatate în materie de control intern și excepțiile;

(f)

evaluarea periodică a bunei funcționări a sistemului de control intern.

(4)   Eficiența controlului intern se bazează pe următoarele elemente:

(a)

punerea în aplicare a unei strategii adecvate de gestionare și control al riscurilor, în urma coordonării între actorii interesați implicați în lanțul de control;

(b)

accesibilitatea rezultatelor controalelor efectuate la nivelul tuturor părților adecvate implicate în lanțul de control;

(c)

utilizarea, după caz, a avizelor de audit independent, cu condiția ca, în ceea ce privește activitatea subiacentă, calitatea acesteia să fie adecvată și acceptabilă și ca aceste activități să fi fost realizate în conformitate cu standardele convenite;

(d)

aplicarea la timp a unor măsuri corective, inclusiv, după caz, a unor sancțiuni disuasive;

(e)

eliminarea controalelor multiple;

(f)

ameliorarea raportului cost-beneficiu al controalelor.

CAPITOLUL 8

Principiul transparenței

Articolul 31

Publicarea conturilor, a bugetelor și a rapoartelor

(1)   Bugetul organismului Uniunii se întocmește și se execută, iar conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței.

(2)   Un rezumat al bugetului organismului Uniunii și orice modificare a bugetului organismului Uniunii, astfel cum au fost adoptate definitiv, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în termen de trei luni de la adoptarea lor.

Rezumatul cuprinde principalele cinci linii bugetare de venituri, principalele cinci linii bugetare de cheltuieli pentru bugetul administrativ și operațional al organismului Uniunii, schema de personal și o estimare a numărului de agenți contractuali exprimat în echivalent normă întreagă pentru care se înscriu credite în buget, precum și a numărului de experți naționali detașați. De asemenea, indică cifrele pentru anul precedent.

(3)   Bugetul organismului Uniunii, inclusiv schema de personal și bugetele rectificative ale organismului Uniunii, în forma finală în care au fost adoptate, precum și precizarea numărului de agenți contractuali exprimat în echivalent normă întreagă pentru care se înscriu credite în buget, precum și al experților naționali detașați, se transmit spre informare Parlamentului European și Consiliului, Curții de Conturi și Comisiei și se publică pe site-ul internet al organismului Uniunii respectiv în termen de patru săptămâni de la adoptarea lor.

(4)   Organismul Uniunii pune la dispoziție pe site-ul său internet până cel târziu la data de 30 iunie a următorului exercițiu financiar, informații cu privire la beneficiarii fondurilor provenite din bugetul organismului Uniunii, inclusiv cu privire la experții contractați în temeiul articolului 89, în conformitate cu articolul 21 alineatele (2), (3) și (4) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (7), într-un format standard. Informațiile publicate sunt ușor accesibile, transparente și complete. Informațiile se pun la dispoziție cu respectarea întocmai a cerințelor de confidențialitate și securitate, în special cu privire la protecția datelor cu caracter personal, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

TITLUL III

ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1

Întocmirea bugetului organismului Uniunii

Articolul 32

Programare anuală și multianuală

(1)   Organismul Uniunii elaborează un document de programare care conține programare multianuale și anuale luând în considerare orientările stabilite de către Comisie.

(2)   Programul multianual stabilește:

programarea strategică generală, inclusiv obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță;

programarea resurselor, care include bugetul multianual și resursele de personal.

Programarea resurselor include informații calitative și cantitative privind resursele umane și aspecte bugetare pentru raportare, în special:

pentru anii N - 1 și N, informațiile referitoare la numărul de funcționari, agenți temporari sau contractuali, astfel cum sunt definiți în statut, precum și la experții naționali detașați.

pentru anul N - 1, o estimare a operațiunilor bugetare în sensul articolului 97 și informații privind contribuțiile în natură ale statului membru gazdă acordate organismului Uniunii;

pentru anul N + 1 o estimare a numărului de funcționari, agenți temporari sau contractuali, astfel cum sunt definiți în statut;

pentru anii următori, un buget indicativ și programarea resurselor de personal.

Comisia trimite organismului Uniunii avizul serviciilor sale relevante cu privire la programarea resurselor umane.

În cazul în care organismul Uniunii nu ține seama pe deplin de avizele serviciilor Comisiei, acesta furnizează Comisiei explicații adecvate.

Programarea resurselor se actualizează anual. Programarea strategică se actualizează dacă este cazul, și în special pentru a reflecta rezultatul evaluărilor globale menționate în actul constitutiv.

(3)   Programul anual de lucru al organismului Uniunii cuprinde obiective detaliate și rezultate preconizate, inclusiv indicatori de performanță. Acesta cuprinde, de asemenea, o descriere a acțiunii (acțiunilor) care urmează să fie finanțate și precizarea valorii resurselor financiare și a resurselor umane alocate fiecărei acțiuni. Programul de lucru anual se stabilește în concordanță cu programul de lucru multianual menționat la alineatul (1).

Acesta indică în mod clar ce sarcini ale organismului Uniunii au fost adăugate, modificate sau anulate față de exercițiul financiar anterior.

(4)   Orice modificare substanțială a programului de lucru anual se adoptă în conformitate cu aceeași procedură folosită pentru programul de lucrul inițial, în conformitate cu dispozițiile actului constitutiv și cu articolul 33 din prezentul regulament.

Consiliul de administrație poate delega competența de a face modificări nesubstanțiale la programul de lucru anual ordonatorului de credite al organismului Uniunii.

Articolul 33

Întocmirea bugetului

(1)   Bugetul se întocmește în conformitate cu dispozițiile actului constitutiv.

(2)   Organismul Uniunii trimite Comisiei un proiect provizoriu de estimare a veniturilor și cheltuielilor sale și orientările generale care stau la baza estimării, până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

(3)   În conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în fiecare an, organismul Uniunii transmite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului o estimare a veniturilor și a cheltuielilor sale, astfel cum se precizează în actul constitutiv.

(4)   Estimarea veniturilor și cheltuielilor organismului Uniunii include:

(a)

o schemă de personal care stabilește numărul de posturi permanente și temporare autorizate în limitele creditelor bugetare, pe grade și categorii;

(b)

dacă se modifică numărul persoanelor încadrate, o declarație de justificare a solicitării de noi posturi;

(c)

o estimare trimestrială a plăților și încasărilor în numerar;

(d)

informații privind realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior pentru diversele activități. Rezultatele evaluărilor sunt consultate și utilizate pentru a demonstra eventualele avantaje ale unei creșteri sau diminuări a bugetului propus al organismului Uniunii în comparație cu bugetul pentru anul N.

(5)   Organismul Uniunii trimite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului proiectul documentului de programare menționat la articolul 32 nu mai târziu de data de 31 ianuarie a fiecărui an, precum și orice versiune ulterioară actualizată a respectivului document.

(6)   Ca parte a procedurii de adoptare a bugetului, Comisia trimite estimarea organismului Uniunii către Parlamentul European și Consiliu și propune valoarea contribuției pentru organismul Uniunii și numărul de angajați de care consideră că are nevoie organismul. Comisia furnizează proiectul de schemă de personal al organismelor Uniunii și o estimare a numărului de agenți contractuali și de experți naționali detașați exprimată în echivalent normă întreagă pentru care sunt propuse credite, imediat după ce Comisia a stabilit proiectul de buget.

(7)   Parlamentul European și Consiliul adoptă schema de personal a organismului Uniunii și orice modificare ulterioară a acesteia, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1). Schema de personal se publică într-o anexă la secțiunea III – Comisia – a bugetului.

(8)   Bugetul organismului Uniunii și schema de personal, împreună cu documentul de programare menționat la articolul 32 se adoptă de către consiliul de administrație. Acestea devin definitive după adoptarea finală a bugetului care stabilește valoarea contribuției și schema de personal, iar dacă este nevoie, bugetul organismului Uniunii și schema de personal se modifică în mod corespunzător.

(9)   Atunci când încredințează sarcini noi unui organism al Uniunii, Comisia, fără a aduce atingere procedurilor legislative de modificare a actului constitutiv, prezintă Parlamentului European și Consiliului informațiile necesare pentru a evalua impactul noilor sarcini asupra resurselor organismului Uniunii, pentru a se revizui, în cazul în care este necesar, finanțarea acestuia.

Articolul 34

Bugete rectificative

Orice modificare a bugetului organismului Uniunii, inclusiv a schemei de personal, face obiectul unui buget rectificativ adoptat pe baza aceleași proceduri ca și bugetul inițial al organismului Uniunii, în conformitate cu dispozițiile actului constitutiv și cu articolul 33 al prezentului regulament.

CAPITOLUL 2

Structura și prezentarea bugetului organismului uniunii

Articolul 35

Structura bugetului organismului Uniunii

Bugetul organismului Uniunii cuprinde o situație a veniturilor și o situație a cheltuielilor.

Articolul 36

Nomenclatorul bugetar

În măsura în care acest lucru se justifică prin natura activităților organismului Uniunii, situația cheltuielilor trebuie stabilită pe baza unui nomenclator cu o clasificare în funcție de destinație. Acest nomenclator se determină de organismul Uniunii și face o distincție clară între creditele administrative și creditele de funcționare.

Articolul 37

Prezentarea bugetului organismului Uniunii

Bugetul organismului Uniunii prezintă:

1.

în situația veniturilor:

(a)

veniturile estimate ale organismului Uniunii în exercițiul financiar respectiv („exercițiul N”);

(b)

veniturile estimate pentru exercițiul financiar anterior și veniturile exercițiului N - 2;

(c)

comentarii adecvate pentru fiecare linie de venituri;

2.

în situația cheltuielilor:

(a)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul N;

(b)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul financiar anterior și cheltuielile angajate și cheltuielile plătite în exercițiul N - 2, acestea din urmă fiind exprimate, de asemenea, ca procentaj din bugetul organismului Uniunii pentru exercițiul N;

(c)

un raport sintetic al plăților scadente de efectuat în exercițiile financiare ulterioare pentru acoperirea angajamentelor bugetare înregistrate în exerciții financiare anterioare;

(d)

comentarii adecvate pentru fiecare subdiviziune.

Articolul 38

Norme privind schemele de personal

(1)   Schema de personal menționată la articolul 33 prezintă, în paralel cu numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar, numărul autorizat pentru exercițiul anterior și numărul de posturi efectiv ocupate. Schema de personal reprezintă o limită absolută pentru organismul Uniunii; nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.

Cu toate acestea, cu excepția gradelor AD 16, AD 15, AD 14 și AD 13, consiliul de administrație poate modifica schema de personal cu până la 10 % din posturile autorizate, cu următoarele condiții:

(a)

să nu fie afectat volumul creditelor pentru personal corespunzător unui exercițiu financiar complet;

(b)

să nu fie depășită limita numărului total de posturi autorizate de schema de personal;

(c)

organismul Uniunii respectiv să fi participat la o analiză comparativă realizată împreună cu alte organisme ale Uniunii, analiză inițiată prin exercițiul Comisiei de evaluare a personalului.

(2)   Prin derogare de la al doilea paragraf al alineatului (1), efectele desfășurării de activități cu program parțial autorizate de autoritatea de numire în conformitate cu Statutul personalului pot fi compensate cu alte numiri. În cazul în care un angajat solicită retragerea autorizației înainte de expirarea perioadei pentru care a fost acordată, organismul Uniunii ia, în cel mai scurt timp posibil, măsurile adecvate pentru respectarea limitei prevăzute de alineatul (1) litera (b) al doilea paragraf.

TITLUL IV

EXECUȚIA BUGETULUI ORGANISMULUI UNIUNII

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 39

Execuție bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

(1)   Directorul îndeplinește îndatoririle de ordonator de credite. Acesta execută veniturile și cheltuielile bugetare în conformitate cu normele financiare ale organismului Uniunii și cu principiul bunei gestiuni financiare pe propria sa răspundere și în limitele creditelor autorizate.

(2)   Fără a se aduce atingere responsabilităților ordonatorului de credite în ceea ce privește prevenirea și detectarea fraudei și a neregulilor, organismul Uniunii participă la activitățile de prevenire a fraudei ale Oficiului European de Luptă Antifraudă.

Articolul 40

Delegarea competențelor de execuție bugetară

(1)   Directorul poate delega competențele de execuție bugetară unor membri ai personalului organismului Uniunii care intră sub incidența Statutului funcționarilor, în conformitate cu condițiile stabilite în normele financiare ale organismului Uniunii adoptate de către consiliul de administrație. Cei împuterniciți în acest mod pot acționa numai în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite în mod expres.

(2)   Delegatul poate subdelega atribuțiile primite în conformitate cu normele de aplicare a prezentului regulament menționate la articolul 114. Fiecare act de subdelegare necesită acordul explicit al directorului.

Articolul 41

Conflictul de interese

(1)   Actorilor financiari, în sensul capitolului 2 din prezentul titlu, și altor persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului, le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale organismului Uniunii.

Dacă există acest risc, persoana în cauză se abține de la astfel de măsuri și prezintă situația autorității competente care constată în scris prezența sau absența unui conflict de interese. În cazul în care se constată existența unui conflict de interese, persoana în cauză își întrerupe toate activitățile legate de subiectul în cauză. Autoritatea competentă ia orice măsuri suplimentare necesare.

(2)   În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, astfel cum sunt menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului.

(3)   Autoritatea competentă menționată la alineatul (1) este superiorul direct al angajatului în cauză. Dacă membrul personalului este directorul, autoritatea competentă este consiliul de administrație sau, când actul constitutiv permite aceasta, comitetul executiv.

(4)   Organismul Uniunii adoptă norme privind prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.

Articolul 42

Metoda de execuție bugetară a organismului Uniunii

(1)   Bugetul organismului Uniunii se execută de către director în cadrul departamentelor aflate sub autoritatea sa.

(2)   Sarcinile de expertiză tehnică și sarcinile administrative, preparatorii și auxiliare care nu implică exercitarea autorității publice sau utilizarea competenței de apreciere discreționară pot fi încredințate prin contract unor entități sau organisme externe din sectorul privat, dacă acest lucru se dovedește indispensabil.

CAPITOLUL 2

Actorii financiari

Secțiunea 1

Principiul separării sarcinilor

Articolul 43

Separarea sarcinilor

Sarcinile ordonatorului de credite și cele ale contabilului sunt separate și incompatibile între ele.

Secțiunea 2

Ordonatorul de credite

Articolul 44

Competențele și sarcinile ordonatorului de credite

(1)   Ordonatorul de credite răspunde de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, precum și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate.

(2)   În sensul alineatului (1), ordonatorul de credite, în conformitate cu standardele minime adoptate de consiliul de administrație și, când actul constitutiv permite aceasta, de comitetul executiv, pe baza unor standarde echivalente stabilite de Comisie pentru propriile departamente și ținând cont în mod adecvat de riscurile asociate mediului de gestionare și de natura acțiunilor finanțate, instituie structura organizațională, precum și sistemele de control intern adaptate executării sarcinilor ordonatorului de credite.

Instituirea acestei structuri și a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ține seama de raportul lor cost-eficacitate.

Ordonatorul de credite poate institui, în cadrul departamentelor sale, o funcție de expert și consilier care să îl ajute să controleze riscurile aferente activităților sale.

(3)   Pentru execuția cheltuielilor, ordonatorul de credite procedează la angajamente bugetare și juridice, lichidează cheltuieli și ordonanțează plăți și desfășoară activitățile preliminare în vederea execuției creditelor.

(4)   Execuția veniturilor include estimarea creanțelor, constatarea creanțelor de recuperat și emiterea ordinelor de recuperare. Această operațiune implică, de asemenea, renunțarea la creanțele constatate, dacă este cazul.

(5)   Ordonatorul de credite păstrează documentele justificative pentru operațiunile desfășurate pentru o perioadă de cinci ani de la data deciziei de aprobare a descărcării de gestiune pentru execuția bugetară a organismului Uniunii. Datele cu caracter personal conținute de documentele justificative se șterg, dacă este posibil, atunci când datele respective nu mai sunt necesare în scopul descărcării bugetare, al controlului și al auditului. În orice caz, în ceea ce privește păstrarea datelor privind traficul, se aplică dispozițiile articolului 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Articolul 45

Controalele ex ante

(1)   Fiecare operațiune menționată la articolul 44 face obiectul a cel puțin unui control ex ante, bazat pe o analiză a documentelor și a rezultatelor disponibile în urma controalelor efectuate deja, referitoare la aspectele operaționale și financiare ale operațiunii.

Controalele ex ante constau în inițierea și verificarea unei operațiuni.

(2)   Prin inițierea unei operațiuni se înțelege ansamblul operațiunilor de pregătire a adoptării actelor de execuție bugetară ale organismului Uniunii de către ordonatorii de credite menționați la articolele 33 și 34.

(3)   Prin verificarea ex ante a unei operațiuni se înțelege ansamblul controalelor ex ante instituite de ordonatorul de credite pentru verificarea aspectelor operaționale și financiare ale operațiunii.

(4)   Prin controalele ex ante se verifică coerența documentelor justificative solicitate și orice alte informații disponibile. Frecvența și intensitatea controalelor ex ante se stabilesc de ordonatorul de credite competent, ținând seama de considerații bazate pe analiza riscurilor și raportul cost-eficacitate. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite responsabil pentru validarea plății respective solicită informații suplimentare sau efectuează un control la fața locului în vederea obținerii unei asigurări rezonabile în cadrul controlului ex ante.

Scopul controalelor ex ante este acela de a stabili dacă:

(a)

cheltuielile sunt în ordine și respectă dispozițiile aplicabile;

(b)

s-a aplicat principiul bunei gestiuni financiare prevăzut la articolul 29.

În scopul controalelor, o serie de tranzacții individuale similare legate de cheltuielile curente cu salarii, pensii, rambursarea cheltuielilor de delegație și a cheltuielilor medicale pot fi considerate de către ordonatorul de credite ca fiind o singură operațiune.

(5)   Pentru o operațiune dată, verificarea se realizează de membri ai personalului, alții decât cei care au inițiat operațiunea. Membrii personalului care efectuează verificarea nu pot fi în subordinea membrilor personalului care au inițiat operațiunea.

Articolul 46

Controalele ex post

(1)   Ordonatorul de credite poate institui controale ex post pentru a verifica operațiunile aprobate deja în urma controalelor ex ante. Aceste controale pot fi organizate prin sondaj, în funcție de riscuri.

(2)   Controalele ex post pot fi efectuate pe baza documentelor și, dacă este cazul, la fața locului.

Controalele ex post verifică dacă operațiunile finanțate de la bugetul organismului Uniunii sunt executate în mod corect și, în special, dacă sunt respectate criteriile menționate la articolul 45 alineatul (4).

Rezultatele controalelor ex post se revizuiesc cel puțin anual de către ordonatorul de credite pentru a identifica orice potențială problemă sistemică. Ordonatorul de credite ia măsuri pentru a soluționa aceste probleme.

Analiza de risc menționată la alineatul (1) se examinează luându-se în considerare rezultatele controalelor și alte informații relevante.

În cazul programelor multianuale, ordonatorul de credite stabilește o strategie de control multianuală, care precizează natura și amploarea controalelor în perioada respectivă și modul în care rezultatele vor fi măsurate de la un an la altul în vederea procesului anual de asigurare.

(3)   Controalele ex ante se efectuează de alți membri ai personalului decât cei care efectuează controalele ex post. Membrii personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex post nu trebuie să se afle în subordinea membrilor personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex ante.

Atunci când ordonatorul de credite execută audituri financiare ale beneficiarilor sub formă de controale ex post, normele de audit aplicabile sunt precise, coerente și transparente și respectă atât drepturile organismului Uniunii, cât și ale celor auditați.

(4)   Personalul responsabil de controlul gestionării operațiunilor financiare menționate la alineatul (3) are competențele profesionale necesare. Acesta respectă un anumit cod de standarde profesionale adoptat de organismul Uniunii și bazat pe standardele stabilite de Comisie pentru propriile servicii.

Articolul 47

Raportul anual de activitate consolidat

(1)   Ordonatorul de credite raportează consiliului de administrație cu privire la îndeplinirea sarcinilor sale sub forma unui raport anual de activitate consolidat care conține:

(a)

informații privind:

punerea în aplicare a programului de lucru anual al organismului, bugetul și resursele de personal menționate la articolul 38;

sistemele de gestionare și de control intern, inclusiv un rezumat al numărului și tipului auditurilor interne efectuate de auditorul intern, structurile de audit intern, recomandările făcute și acțiunile întreprinse pe baza acestor recomandări și pe recomandările din anii anteriori, astfel cum se menționează la articolele 82 și 83;

orice observații ale Curții de Conturi și acțiunile întreprinse ca urmare a acestor observații;

situația contabilă și raportul privind gestiunea bugetară și financiară, fără a se aduce atingere articolelor 92, 96 și 97;

(b)

o declarație a ordonatorului de credite în care precizează dacă a obținut asigurări rezonabile privind faptul că, exceptând cazul în care există dispoziții contrare referitoare la domeniile precise ale veniturilor și cheltuielilor:

informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și fidelă;

resursele alocate activităților descrise în raport au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Raportul anual de activitate consolidat precizează rezultatele operațiunilor în raport cu obiectivele stabilite, riscurile aferente operațiunilor respective, utilizarea resurselor furnizate, precum și funcționarea eficace și eficientă a sistemelor de control intern, inclusiv o evaluare globală a costurilor și beneficiilor controalelor.

Raportul anual consolidat se prezintă consiliului de administrație în vederea evaluării.

(2)   Până la data de 1 iulie a fiecărui an, cel târziu, raportul anual de activitate consolidat, împreună cu evaluarea acestuia se transmit de către consiliul de administrație Curții de Conturi, Comisiei, Parlamentului European și Consiliului.

(3)   Pot fi prevăzute cerințe suplimentare de raportare în actul constitutiv în cazuri justificate în mod corespunzător, în special atunci când natura domeniului în care organismul își desfășoară activitatea impune acest lucru.

Articolul 48

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

(1)   Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară și în controlul operațiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau este contrară principiilor bunei gestiuni financiare sau normelor profesionale pe care trebuie să le respecte acel membru al personalului, acesta își informează în scris directorul, care, la rândul lui, îi răspunde tot în scris. În cazul în care directorul nu ia măsuri sau confirmă decizia sau instrucțiunea inițială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris grupul de experți menționat la articolul 54 alineatul (5) și comitetul executiv.

(2)   În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă. Contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a organismului Uniunii prevăd obligația care revine auditorului extern de a informa ordonatorul de credite despre orice activitate bănuită a fi ilegală, de fraudă sau de corupție, care poate prejudicia interesele Uniunii.

Articolul 49

Delegarea competențelor de execuție bugetară

În cazul în care atribuțiile privind execuția bugetară sunt delegate sau subdelegate în temeiul articolului 40, în cazul ordonatorilor de credite cu delegație sau subdelegație se aplică, mutatis mutandis, articolul 44 alineatele (1), (2) și (3).

Secțiunea 3

Contabilul

Articolul 50

Competențele și sarcinile contabilului

(1)   Consiliul de administrație numește un contabil care intră sub incidența Statutului personalului și care acționează pe deplin independent în îndeplinirea sarcinilor sale. În cadrul organismului Uniunii, contabilul este responsabil de:

(a)

execuția corectă a plăților, încasarea veniturilor și recuperarea creanțelor constatate;

(b)

pregătirea și prezentarea conturilor în conformitate cu titlul IX;

(c)

ținerea contabilității în conformitate cu titlul IX;

(d)

punerea în aplicare, în conformitate cu titlul IX, a normelor contabile, precum și a planului de conturi, în conformitate cu dispozițiile adoptate de contabilul Comisiei;

(e)

instituirea și validarea sistemelor contabile și, dacă este cazul, validarea sistemelor instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informațiilor contabile; în acest sens, contabilul este împuternicit să verifice în orice moment conformitatea cu criteriile de validare;

(f)

gestionarea trezoreriei.

(2)   Două sau mai multe organisme ale Uniunii pot numi același contabil.

Organismele Uniunii pot, de asemenea, conveni cu Comisia ca contabilul acesteia să acționeze și în calitate de contabil al organismului Uniunii.

Organismele Uniunii pot, de asemenea, să încredințeze contabilului Comisiei o parte din sarcinile unui contabil al organismului Uniunii, ținând seama de analiza costuri-beneficii menționată la articolul 29.

În cazul menționat în prezentul paragraf, acestea fac demersurile necesare pentru a se evita orice conflict de interese.

(3)   Contabilul obține de la ordonatorul de credite toate informațiile necesare pentru întocmirea conturilor care oferă o imagine reală și corectă a situației financiare a organismului Uniunii și a execuției bugetare. Ordonatorul de credite garantează fiabilitatea informațiilor.

(4)   Înainte ca directorul să adopte conturile, contabilul le semnează, în acest fel certificând faptul că are garanția necesară conform căreia conturile prezintă o imagine fidelă și corectă a situației financiare a organismului Uniunii.

În sensul primului paragraf, contabilul se asigură că întocmirea conturilor s-a făcut în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și că toate veniturile și cheltuielile sunt înregistrate în conturi.

Ordonatorul de credite transmite toate informațiile care îi sunt necesare contabilului pentru a-și îndeplini obligațiile.

Ordonatorii de credite continuă să fie pe deplin răspunzători de utilizarea corectă a fondurilor pe care le gestionează, de legalitatea și regularitatea cheltuielilor supuse controlului lor și de exhaustivitatea și exactitatea informațiilor transmise contabilului.

(5)   Contabilul este împuternicit să verifice informațiile primite și să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare pentru semnarea conturilor.

Contabilul formulează rezerve, după caz, și oferă explicații cu privire la natura și sfera de aplicare a acestora.

(6)   Sub rezerva aplicării alineatului (7) din prezentul articol și a articolului 51, contabilul este singurul împuternicit să gestioneze numerar și echivalent în numerar. Contabilul este răspunzător pentru păstrarea în siguranță a acestora.

(7)   Dacă este indispensabil pentru îndeplinirea sarcinilor, contabilul poate să delege anumite sarcini unor subordonați care se află sub incidența Statutului personalului.

(8)   Instrumentul de delegare prevede sarcinile încredințate delegaților, precum și drepturile și obligațiile acestora.

Secțiunea 4

Administratorul contului de avans

Articolul 51

Conturi de avans

Dacă acest lucru se dovedește indispensabil pentru plata unor sume mici și pentru colectarea altor venituri menționate la articolul 6, se pot constitui conturi de avans. Conturile de avans se alimentează de către contabil și reprezintă responsabilitatea administratorilor de avans desemnați de acesta.

Cuantumul maxim al fiecărei cheltuieli sau încasări, care poate fi plătit de către administratorul de avans unor terțe părți, nu depășește 60 000 EUR și este precizat de fiecare organism al Uniunii pentru fiecare sumă cheltuită sau încasată. Plățile din conturile de avans pot fi efectuate prin virament bancar, inclusiv prin sistemul de debitare directă menționat la articolul 74 alineatul (1), prin cec sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu instrucțiunile stabilite de contabil.

CAPITOLUL 3

Răspunderea actorilor financiari

Secțiunea 1

Reguli generale

Articolul 52

Retragerea delegațiilor și suspendarea sarcinilor acordate actorilor financiari

(1)   Ordonatorilor de credite delegați și subdelegați li se poate retrage în orice moment, temporar sau definitiv, delegarea sau subdelegarea de către autoritatea care i-a numit. Ordonatorul de credite își poate retrage în orice moment acordul pentru o anumită subdelegare.

(2)   Contabilul și/sau administratorul conturilor de avans pot fi suspendați din funcție în orice moment, temporar sau definitiv, de către consiliul de administrație. În acest caz, consiliul de administrație numește un contabil interimar.

(3)   Alineatele (1) și (2) se aplică fără a se aduce atingere eventualelor măsuri disciplinare luate cu privire la actorii financiari menționați la alineatele respective.

Articolul 53

Răspunderea actorilor financiari în cazul unei activități ilegale, al fraudei sau al corupției

(1)   Articolele 52-56 nu aduc atingere răspunderii penale care poate să revină actorilor financiari menționați la articolul 52, în conformitate cu legislația națională aplicabilă și cu dispozițiile în vigoare privind protecția intereselor financiare ale Uniunii și combaterea corupției care implică funcționari ai Uniunii sau ai statelor membre.

(2)   Fără a se aduce atingere articolelor 54, 55 și 56, fiecare ordonator de credite, contabil sau administrator al conturilor de avans răspunde disciplinar și pecuniar în conformitate cu Statutul funcționarilor. În cazul unor activități ilegale, al fraudei sau al corupției care pot prejudicia interesele Uniunii, sunt sesizate autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă, în special Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Secțiunea 2

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite

Articolul 54

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite

(1)   Ordonatorul de credite răspunde pecuniar în conformitate cu Statutul funcționarilor.

(2)   Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite, în mod intenționat sau dintr-o neglijență gravă:

(a)

stabilește drepturile de recuperat sau emite ordine de recuperare, angajează cheltuieli sau semnează un ordin de plată fără respectarea prezentului regulament și, după caz, a normelor de punere în aplicare a Regulamentului financiar al organismului Uniunii;

(b)

omite să întocmească un document de constatare a unei creanțe, neglijează să emită un ordin de recuperare sau îl emite cu întârziere sau emite cu întârziere un ordin de plată, angajând astfel răspunderea civilă a organismului Uniunii față de terți.

(3)   Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care consideră că o decizie care îi revine implică nereguli sau este contrară principiului bunei gestiuni financiare informează în scris autoritatea de delegare. Dacă autoritatea de delegare dă în scris o dispoziție motivată ordonatorului de credite delegat sau subdelegat de a lua decizia în cauză, acesta din urmă este exonerat de răspundere.

(4)   În cazul delegării, ordonatorul de credite continuă să fie răspunzător de eficacitatea și eficiența sistemelor interne de gestiune și control instituite și de alegerea ordonatorului de credite delegat.

(5)   Grupul specializat în domeniul neregulilor financiare instituit de Comisie sau din care Comisia face parte în conformitate cu articolul 73 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 exercită aceleași atribuții în ceea ce privește organismul Uniunii ca în cazul departamentelor Comisiei, cu excepția cazului în care consiliul de administrație sau, dacă este permis prin actul constitutiv, comitetul executiv decide să constituie un grup independent din punct de vedere funcțional sau să facă parte dintr-un grup comun instituit de mai multe organisme. Pentru cazurile prezentate de organisme ale Uniunii, grupul specializat în domeniul neregulilor financiare instituit de Comisie sau în care Comisia participă include un membru al personalului aparținând unui organism al Uniunii.

Pe baza avizului grupului menționat la primul paragraf, directorul decide cu privire la inițierea procedurii care impune răspunderea disciplinară sau pecuniară. În cazul în care constată probleme sistemice, grupul înaintează un raport însoțit de recomandări atât ordonatorului de credite, cât și auditorului intern al Comisiei. Dacă avizul se referă la director, grupul transmite acest raport comitetului director și auditorului intern al Comisiei. În raportul său anual de activitate, directorul face referire, sub formă anonimă, la avizele grupului și indică măsurile de monitorizare luate.

(6)   Fiecărui angajat i se poate solicita să repare, parțial sau integral, prejudiciul cauzat organismului Uniunii ca urmare a comiterii unor erori profesionale grave în timpul exercitării atribuțiilor sale sau legat de acestea. Autoritatea de desemnare adoptă o decizie motivată, după îndeplinirea formalităților prevăzute de Statutul personalului cu privire la măsurile disciplinare.

Secțiunea 3

Reguli aplicabile contabililor și administratorilor conturilor de avans

Articolul 55

Reguli aplicabile contabililor

Contabilul răspunde disciplinar și pecuniar, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor. Următoarele fapte, în special, reprezintă acte susceptibile să antreneze răspunderea sa:

(a)

pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa ori care riscă să fie pierdute sau deteriorate în urma neglijenței sale;

(b)

modificarea nejustificată a unor conturi bancare sau a unor conturi curente poștale;

(c)

recuperarea sau plata unor sume care nu sunt conforme cu ordinele de recuperare sau de plată corespunzătoare;

(d)

necolectarea veniturilor exigibile.

Articolul 56

Reguli aplicabile administratorilor conturilor de avans

Administratorul contului de avans răspunde disciplinar și pecuniar, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor. Următoarele fapte ale administratorului contului de avans, reprezintă, în special, acte susceptibile să antreneze răspunderea sa:

(a)

pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa ori care riscă să fie pierdute sau deteriorate în urma neglijenței sale;

(b)

incapacitatea de a furniza documente justificative adecvate cu privire la plățile pe care le-a efectuat;

(c)

efectuarea de plăți către alți beneficiari decât cei îndreptățiți la astfel de plăți;

(d)

necolectarea veniturilor exigibile.

CAPITOLUL 4

Operațiuni de venituri

Articolul 57

Solicitare de plată

Organismul Uniunii prezintă Comisiei solicitări pentru plata integrală sau parțială a contribuției Uniunii în temeiul articolului 19 alineatul (6), în condițiile și la intervalele convenite cu Comisia.

Articolul 58

Tratamentul dobânzilor

Dobânzile generate de fondurile plătite organismului Uniunii de către Comisie prin intermediul contribuției nu sunt datorate bugetului.

Articolul 59

Estimarea creanțelor

(1)   Atunci când ordonatorul de credite dispune de informații suficiente și fiabile cu privire la orice măsură sau situație de natură să dea naștere unei creanțe față de Uniune, ordonatorul de credite efectuează o estimare a creanței respective.

(2)   Valoarea estimativă a creanței se ajustează de către ordonatorul de credite de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura ori situația care a condus la efectuarea estimării.

În momentul emiterii ordinului de recuperare cu privire la o măsură sau o situație care a condus anterior la efectuarea unei estimări a creanțelor, estimarea respectivă se ajustează în mod corespunzător de către ordonatorul de credite.

Atunci când ordinul de recuperare este întocmit pentru o aceeași sumă ca cea prevăzută în estimarea inițială, valoarea estimativă a creanțelor se reduce la zero.

Articolul 60

Constatarea creanțelor

(1)   Constatarea unei creanțe este actul prin care ordonatorul de credite:

(a)

verifică existența datoriei;

(b)

determină sau verifică realitatea și cuantumul datoriei;

(c)

verifică condițiile de exigibilitate a datoriei.

(2)   Orice creanță identificată ca fiind certă, în sumă fixă și exigibilă, este constatată printr-un ordin de recuperare înaintat contabilului, urmat de o notă de debit transmisă debitorului, ambele documente fiind întocmite de ordonatorul de credite.

(3)   Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează.

(4)   Creanța care nu a fost rambursată la data scadenței prevăzute în nota de debit este purtătoare de dobândă în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012.

(5)   În cazuri justificate corespunzător, unele venituri curente pot face obiectul unei constatări cu caracter estimativ. Constatarea estimativă se referă la recuperarea mai multor sume individuale care, prin urmare, nu fac obiectul unei constatări individuale. Înainte de sfârșitul exercițiului financiar, ordonatorul de credite este obligat să opereze modificările necesare în sumele constatate cu caracter estimativ pentru ca acestea să fie egale cu creanțele constatate.

Articolul 61

Ordonanțarea recuperărilor

Ordonanțarea recuperărilor este actul prin care ordonatorul de credite dă dispoziție contabilului, prin emiterea unui ordin de recuperare, să recupereze o creanță pe care a constatat-o respectivul ordonator de credite.

Articolul 62

Reguli privind recuperările

(1)   Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanțelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că organismul Uniunii își încasează veniturile și, de asemenea, veghează că drepturile acestuia sunt respectate.

(2)   În cazul în care recuperarea nu s-a efectuat până la scadența prevăzută în nota de debit, contabilul informează ordonatorul de credite și inițiază imediat procedura de recuperare prin orice mijloace legale, inclusiv, dacă este cazul, prin compensare și, dacă acest lucru nu este posibil, prin executare silită.

(3)   Contabilul recuperează sumele prin compensarea lor cu creanțele echivalente pe care organismul Uniunii le are asupra oricărui debitor care, la rândul lui, are o creanță asupra organismului Uniunii. Aceste creanțe trebuie să fie certe, în sumă fixă și exigibile.

(4)   Atunci când intenționează să renunțe, total sau parțial, la recuperarea unei creanțe constatate, ordonatorul de credite se asigură că renunțarea este corectă și conformă cu principiul bunei gestiuni financiare și al proporționalității. Decizia de renunțare trebuie motivată. Ordonatorul de credite poate delega decizia de renunțare numai pentru creanțe mai mici de 5 000 EUR.

Decizia de renunțare menționează eforturile de recuperare, precum și elementele de drept și de fapt pe care se bazează.

(5)   Ordonatorul de credite anulează o creanță constatată, integral sau parțial, în cazul în care în urma descoperii unei greșeli rezultă că respectiva creanță nu fusese corect constatată. Anularea se exprimă prin decizia ordonatorului de credite și se motivează corespunzător.

Articolul 63

Formalitățile de încasare

(1)   Recuperarea efectivă a unei creanțe exigibile implică înregistrarea ei în contabilitate de către contabil și informarea ordonatorului de credit.

(2)   Plata în numerar efectuată la casieria contabilului este însoțită de eliberarea unei chitanțe.

(3)   Rambursarea parțială de către un debitor care face obiectul mai multor ordine de recuperare se impută în primul rând asupra creanței celei mai vechi, cu excepția cazului în care se specifică altfel de către debitor.

Orice plată parțială acoperă mai întâi dobânda.

Articolul 64

Termen suplimentar pentru efectuarea plății

(1)   Contabilul, în colaborare cu ordonatorul de credite, poate acorda un termen suplimentar pentru efectuarea plății numai la cererea scrisă și motivată corespunzător a debitorului și sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiții:

(a)

debitorul se angajează să plătească dobândă, la rata specificată la articolul 83 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, pentru întreaga perioadă suplimentară acordată, începând cu scadența prevăzută la articolul 80 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012;

(b)

pentru protejarea drepturilor organismului Uniunii, debitorul depune o garanție financiară, acceptată de contabilul organismului Uniunii, care acoperă creanța exigibilă, atât în ceea ce privește suma principală, cât și dobânda.

Garanția menționată în primul paragraf litera (b) poate fi înlocuită cu o garanție personală și solidară depusă de un terț aprobat de contabilul organismului Uniunii.

(2)   În circumstanțe excepționale, în urma unei solicitări din partea debitorului, contabilul poate renunța la cerința unei garanții menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (b) în cazul în care, pe baza evaluării sale, debitorul este dispus și în măsură să efectueze plata în perioada suplimentară, dar nu mai poate depune o astfel de garanție și se află într-o situație dificilă.

Articolul 65

Lista creanțelor

(1)   Contabilul păstrează o listă a sumelor scadente care trebuie recuperate. Creanțele organismului Uniunii se grupează în listă în funcție de data emiterii ordinului de recuperare. Contabilul precizează, de asemenea, deciziile de renunțare totală sau parțială la recuperarea sumelor constatate. Lista se anexează la raportul organismului Uniunii privind gestiunea bugetară și financiară.

(2)   Organismul Uniunii întocmește lista creanțelor sale, precizând numele debitorilor și cuantumul datoriei, atunci când debitorul a fost somat printr-o hotărâre judecătorească având forță de res judicata să ramburseze suma și atunci când nu s-a efectuat nicio rambursare substanțială în termen de un an de la pronunțarea hotărârii. Lista se publică, ținând seama în mod corespunzător de protecția datelor cu caracter personal, în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

În ceea ce privește datele cu caracter personal care se referă la persoane fizice, informațiile publicate se elimină după rambursarea integrală a sumei datorate. Aceeași dispoziție se aplică în cazul datelor cu caracter personal care se referă la persoane juridice a căror denumire oficială identifică una sau mai multe persoane fizice.

Decizia de includere a debitorului pe lista creanțelor organismului Uniunii se ia în conformitate cu principiul proporționalității și ține seama, în special, de importanța sumei.

Articolul 66

Termen de prescripție

Creanțele organismului Uniunii față de terți și creanțele terților față de organismul Uniunii fac obiectul unei perioade de prescripție de cinci ani.

Articolul 67

Dispoziții specifice aplicabile redevențelor și taxelor

Atunci când organismul Uniunii colectează redevențele și taxele menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a), la începutul fiecărui exercițiu financiar se întocmește o estimare provizorie generală a acestor redevențe și taxe.

Atunci când redevențele și taxele sunt determinate în întregime prin legislație sau decizii ale consiliului de administrație, ordonatorul de credite poate să se abțină de la emiterea de ordine de recuperare și poate întocmi direct note de debit în urma constatării creanței de recuperat. În acest caz se înregistrează toate detaliile privind creanța organismului Uniunii. Contabilul păstrează o listă a tuturor notelor de debit și furnizează numărul acestora și valoarea globală în raportul organismului Uniunii privind gestiunea bugetară și financiară.

Dacă organismul Uniunii utilizează un sistem separat de facturare, contabilul va înregistra în mod regulat, cel puțin o dată pe lună, în conturi suma acumulată a redevențelor și taxelor încasate.

Organismul Uniunii prestează servicii în temeiul sarcinilor care i-au fost încredințate numai după plata integrală a redevenței sau taxei corespunzătoare. Cu toate acestea, în situații excepționale, un serviciu poate fi furnizat fără plata prealabilă a taxei sau redevenței corespunzătoare. În cazurile în care au fost furnizate servicii fără plata prealabilă a taxei sau redevenței corespunzătoare, se aplică articolele 60-66.

CAPITOLUL 5

Operațiuni de cheltuieli

Articolul 68

Deciziile de finanțare

(1)   Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanțează și se plătește.

(2)   Orice angajare a unei cheltuieli se face în temeiul unei decizii de finanțare.

(3)   Programul de lucru anual al organismului Uniunii este echivalent cu o decizie de finanțare a activităților derulate, cu condiția ca elementele menționate la articolul 32 alineatul (3) să fie clar identificate.

(4)   Creditele administrative pot fi executate fără o decizie prealabilă de finanțare.

Articolul 69

Tipuri de angajamente

(1)   Angajamentul bugetar este operațiunea de rezervare a creditului necesar pentru acoperirea plăților ulterioare de onorare a angajamentelor juridice.

(2)   Angajamentul juridic este actul prin care ordonatorul de credite creează sau constată o obligație care determină o cheltuială.

(3)   Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele trei categorii:

(a)

individuale: angajamentul bugetar este individual dacă se cunosc beneficiarul și cuantumul cheltuielii;

(b)

globale: angajamentul bugetar este global dacă cel puțin unul dintre elementele necesare identificării angajamentului individual este necunoscut;

(c)

provizorii: angajamentul bugetar este provizoriu dacă este destinat acoperirii cheltuielilor administrative curente și dacă nu se cunoaște definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

Angajamentul bugetar provizoriu se execută prin încheierea unuia sau mai multor angajamente juridice individuale care implică dreptul la plăți ulterioare sau, în cazuri excepționale privind cheltuielile cu gestionarea personalului, direct prin plăți.

(4)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni a căror realizare necesită mai mult de un exercițiu financiar nu se pot repartiza pe mai multe exerciții în tranșe anuale decât în cazurile prevăzute în actul constitutiv ori în actul de bază sau în cazul în care se referă la cheltuieli administrative.

Articolul 70

Reguli aplicabile angajamentelor

(1)   Pentru orice măsură care poate genera o cheltuială în bugetul organismului Uniunii, ordonatorul de credite procedează la un angajament bugetar înainte de a stabili un angajament juridic față de terți.

(2)   Obligația de a efectua un angajament bugetar înainte de a proceda la un angajament juridic, astfel cum se prevede la alineatul (1), nu se aplică angajamentelor juridice încheiate în urma unei declarații cu privire la o situație de criză în cadrul planului de continuitate a activității, în conformitate cu procedurile adoptate de organismul Uniunii.

(3)   Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice individuale corespunzătoare, încheiate până la data de 31 decembrie a exercițiului N + 1.

Sub rezerva articolului 69 alineatul (4) și a articolului 87 alineatul (2), angajamentele juridice individuale referitoare la angajamente bugetare individuale sau provizorii se încheie până la data de 31 decembrie a exercițiului N.

La expirarea termenelor prevăzute la primul și la al doilea paragraf, soldul neutilizat al acestor angajamente bugetare este dezangajat de ordonatorul de credite.

Cuantumul fiecărui angajament juridic individual adoptat în urma unui angajament bugetar global este înregistrat în contabilitatea bugetară de către ordonatorul de credite înainte de semnarea sa și se contabilizează la angajamentul bugetar global.

(4)   Angajamentele bugetare și juridice încheiate pentru acțiuni desfășurate pe parcursul a mai mult de un exercițiu financiar au, cu excepția cheltuielilor cu personalul, o dată finală de execuție stabilită în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Orice parte a acestor angajamente care nu a fost executată în termen de șase luni de la data menționată la primul paragraf al prezentului alineat se dezangajează în conformitate cu articolul 16.

Cuantumul unui angajament bugetar corespunzător unui angajament juridic care nu a antrenat nicio plată în sensul articolului 75 într-o perioadă de doi ani de la semnarea angajamentului juridic face obiectul unei dezangajări, cu excepția cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acțiuni judiciare aflate pe rolul unei instanțe de judecată sau al unui organism arbitral sau a cazului în care există dispoziții speciale în actele de bază.

Articolul 71

Verificări aplicabile angajamentelor

(1)   La adoptarea unui angajament bugetar, ordonatorul de credite se asigură că:

(a)

cheltuiala a fost contabilizată la postul corect din bugetul organismului Uniunii;

(b)

creditele sunt disponibile;

(c)

cheltuiala este conformă cu dispozițiile în vigoare, în special cele ale actului constitutiv, ale normelor financiare ale fiecărui organism al Uniunii și ale tuturor actelor adoptate în temeiul acestora;

(d)

se respectă principiul bunei gestiuni financiare.

(2)   La înregistrarea unui angajament juridic prin semnătură olografă sau electronică, ordonatorul de credite se asigură că:

(a)

angajamentul este acoperit de un angajament bugetar corespunzător;

(b)

cheltuiala este legală, corectă și conformă cu dispozițiile în vigoare, în special cu dispozițiile actului constitutiv, ale normelor financiare ale fiecărui organism al Uniunii și ale tuturor actelor adoptate în temeiul acestora;

(c)

se respectă principiul bunei gestiuni financiare.

Articolul 72

Lichidarea cheltuielilor

Lichidarea cheltuielilor este acțiunea prin care ordonatorul de credite:

(a)

verifică existența dreptului creditorului;

(b)

determină sau verifică realitatea și cuantumul creanței;

(c)

verifică îndeplinirea condițiilor de exigibilitate a creanței.

Articolul 73

Lichidarea și acordarea mențiunii „bun de plată”

(1)   Lichidarea oricărei cheltuieli se bazează pe documente justificative care atestă dreptul creditorului, pe baza unei situații a serviciilor efectiv prestate, a bunurilor efectiv livrate sau a lucrărilor efectiv executate ori pe baza altor documente care justifică plata, inclusiv plățile recurente aferente abonamentelor sau cursurilor de formare.

(2)   Ordonatorul de credite verifică personal documentele justificative sau atestă, pe propria răspundere, efectuarea verificării, înainte de luarea deciziei de lichidare a cheltuielii.

(3)   Decizia de lichidare se exprimă prin semnarea unei mențiuni „bun de plată” de către ordonatorul competent.

(4)   Într-un sistem necomputerizat, mențiunea „bun de plată” ia forma unei ștampile care include semnătura ordonatorului de credite.

Într-un sistem computerizat, mențiunea „bun de plată” ia forma lichidării prin utilizarea parolei personale a ordonatorului de credite.

Articolul 74

Ordonanțarea cheltuielilor

(1)   Ordonanțarea cheltuielilor este actul prin care ordonatorul de credite, după verificarea disponibilității creditelor și prin emiterea unui ordin de plată, dispune contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli pe care ordonatorul de credite a lichidat-o.

Atunci când se efectuează plăți periodice pentru serviciile prestate, inclusiv pentru serviciile de închiriere sau livrări de bunuri, și în funcție de analiza riscului pe care o efectuează, ordonatorul de credite poate decide aplicarea unui sistem de debitare directă.

(2)   Ordinul de plată se datează și se semnează de către ordonatorul de credite, apoi se trimite contabilului. Documentele justificative se păstrează de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 44 alineatul (5).

(3)   Dacă este cazul, la ordinul de plată trimis contabilului se anexează un document care certifică înregistrarea bunurilor în inventarele menționate la articolul 106 alineatul (1).

Articolul 75

Tipuri de plăți

(1)   Plata se efectuează după ce s-a demonstrat faptul că acțiunea relevantă este conformă cu dispozițiile actului de bază, ale contractului sau ale acordului de grant și acoperă una dintre următoarele operațiuni:

(a)

plata întregii sume datorate;

(b)

plata sumei datorate în oricare dintre următoarele moduri:

1.

prefinanțare, care poate fi împărțită în mai multe plăți după semnarea contractului sau a acordului de grant sau după comunicarea deciziei de grant;

2.

una sau mai multe plăți intermediare cu titlu de contrapartidă a executării parțiale a acțiunii;

3.

plata soldului sumelor datorate atunci când acțiunea a fost executată în întregime.

Prefinanțarea furnizează un fond de trezorerie. Aceasta poate fi defalcată în mai multe plăți, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

O plată intermediară, care poate fi repetată, poate acoperi cheltuielile suportate pentru punerea în aplicare a deciziei sau acordului sau pentru plata serviciilor, bunurilor sau lucrărilor realizate și/sau livrate în etapele intermediare ale contractului. Aceasta poate solda prefinanțarea integral sau parțial, fără să aducă atingere dispozițiilor actului de bază.

Închiderea cheltuielilor se realizează sub forma plății soldului, care nu poate fi repetată și care soldează toate plățile precedente, sau a unui ordin de recuperare.

(2)   În contabilitatea bugetară se face o distincție între diferitele tipuri de plăți menționate la alineatul (1) în momentul efectuării fiecărei plăți.

Articolul 76

Plata în limita fondurilor disponibile

Plata cheltuielilor se efectuează de către contabil în limitele fondurilor disponibile.

Articolul 77

Termene

Plata cheltuielilor se efectuează în termenele prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 și în conformitate cu acestea.

CAPITOLUL 6

Sisteme Informatice

Articolul 78

Gestionarea electronică a operațiunilor

În cazul în care operațiunile de venituri și cheltuieli sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică.

Articolul 79

e-guvernare

Organismul Uniunii stabilește și aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informații cu terții care participă la procedurile de achiziții și de atribuire a granturilor. În special, acestea elaborează și aplică, în măsura posibilului, soluții pentru prezentarea, stocarea și prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de achiziții și de atribuire a granturilor și, în acest scop, creează un spațiu unic pentru schimburi de date electronice destinat solicitanților, candidaților și ofertanților.

Articolul 80

Buna gestiune

(1)   Ordonatorul de credite face cunoscută, fără întârziere, necesitatea de a prezenta elemente justificative și/sau documente, forma acestora și conținutul lor obligatoriu, precum și, după caz, calendarul orientativ pentru finalizarea procedurii de atribuire.

(2)   În cazul în care, din cauza unei erori administrative evidente comisă de candidat sau de ofertant, acesta nu prezintă documente justificative sau nu face declarații, comitetul de evaluare sau, după caz, ordonatorul de credite solicită, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător, candidatului sau ofertantului să furnizeze informațiile lipsă sau să clarifice documentele justificative. Informațiile sau clarificările respective nu pot modifica substanțial propunerea sau termenii ofertei.

Articolul 81

Precizarea căilor de atac

În cazul în care un act procedural al unui ordonator de credite prejudiciază drepturile unui candidat sau ofertant, beneficiar sau contractant, actul în cauză precizează căile de atac administrative și/sau judiciare care pot fi utilizate pentru contestarea acestui act.

Se precizează în mod special natura căii de atac, organismul sau organismele în fața cărora se poate înainta acțiunea, precum și termenele pentru exercitarea acesteia.

CAPITOLUL 7

Auditorul Intern

Articolul 82

Competențele și sarcinile auditorului intern

(1)   Organismul Uniunii dispune de o funcție de audit intern care se îndeplinește în conformitate cu standardele internaționale relevante.

(2)   Funcția de audit intern se îndeplinește de auditorul intern al Comisiei. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator de credite, nici contabil în cadrul organismului Uniunii sau al Comisiei.

(3)   Auditorul intern consiliază organismul Uniunii în domeniul gestionării riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune și de control și a unor recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de aplicare a operațiunilor și pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

În principal, răspunderea auditorului intern constă în:

(a)

a evalua dacă sistemele de gestiune internă sunt corespunzătoare și eficace, precum și performanța serviciilor în realizarea programelor și acțiunilor, în strânsă legătură cu riscurile asociate acestora;

(b)

a evalua eficiența și eficacitatea sistemelor de control intern și a sistemelor de audit aplicabile fiecărei operațiuni de execuție a bugetului organismului Uniunii.

(4)   Auditorul intern își îndeplinește sarcinile privind toate activitățile și departamentele organismului Uniunii. Auditorul intern beneficiază de acces complet și nelimitat la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(5)   Auditorul intern ia notă de raportul anual de activitate consolidat al ordonatorului de credite și de orice alte informații identificate.

(6)   Auditorul intern raportează consiliului de administrație și directorului cu privire la constatările și recomandările sale.

Auditorul intern prezintă, de asemenea, un raport în oricare dintre următoarele cazuri:

nu au fost soluționate riscuri și recomandări importante;

există întârzieri semnificative în punerea în aplicare a recomandărilor formulate în anii precedenți.

Consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, comitetul executiv și directorul asigură monitorizarea periodică a punerii în aplicare a recomandărilor de audit. Consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, comitetul executiv examinează informațiile menționate la articolul 47 alineatul (1) litera (a) și dacă recomandările au fost puse în aplicare în totalitate și la timp.

(7)   Organismul Uniunii pune la dispoziția oricărei persoane fizice sau juridice implicate în operațiunile de cheltuieli datele de contact ale auditorului intern, în scopul contactării confidențiale a acestuia.

(8)   Rapoartele și constatările auditorului intern sunt accesibile publicului numai după validarea de către auditorul intern a măsurilor adoptate pentru punerea lor în aplicare.

Articolul 83

Independența auditorului intern

Independența auditorului intern, răspunderea acestuia pentru acțiunile întreprinse în îndeplinirea sarcinilor sale și dreptul auditorului intern de a iniția acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene se stabilesc în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 84

Înființarea structurilor de audit intern

(1)   Consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, comitetul executiv, ținând cont de eficiența costurilor și de valoarea adăugată, poate înființa structuri de audit intern, care își îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu standardele internaționale relevante.

Scopul, autoritatea și responsabilitatea structurilor de audit intern sunt prevăzute în carta de audit intern și sunt supuse aprobării consiliului de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, a comitetului executiv.

Planul anual de audit al structurilor de audit intern se întocmește de directorul acestor structuri, care ia în considerare, printre altele, evaluarea riscurilor în cadrul organismului Uniunii, efectuată de către director.

Acest plan se revizuiește și se aprobă de consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, de către comitetul executiv.

Structurile de audit intern raportează consiliului de administrație și directorului cu privire la constatările și recomandările sale.

(2)   Dacă structurile de audit intern ale unui singur organism al Uniunii nu sunt eficiente din punct de vedere al costurilor sau nu sunt în măsură să se conformeze standardelor internaționale, organismul Uniunii poate decide să împartă structurile de audit intern cu alte organisme ale Uniunii care funcționează în același domeniu de politică.

În astfel de cazuri, consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, comitetul executiv al organismelor în cauză ale Uniunii convin asupra modalităților practice ale structurilor comune de audit intern.

(3)   Actorii de audit intern cooperează în mod eficient prin schimburi de informații și rapoarte de audit și, după caz, prin stabilirea de evaluări comune ale riscurilor, precum și prin realizarea de misiuni comune de audit.

Consiliul de administrație sau, în cazul în care actul constitutiv permite acest lucru, comitetul executiv și directorul asigură monitorizarea periodică a punerii în aplicare a recomandărilor formulate de structurile de audit intern.

TITLUL V

ACHIZIȚII

Articolul 85

Dispoziții generale

(1)   În ceea ce privește achizițiile, se aplică titlul V din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012, sub rezerva dispozițiilor de la articolul 86.

(2)   Organismul Uniunii poate fi asociat, la cererea acestuia, în calitate de autoritate contractantă, la atribuirea de contracte ale Comisiei sau de contracte interinstituționale, precum și la atribuirea de contracte ale altor organisme ale Uniunii.

(3)   Organismul Uniunii participă la baza centrală de date privind excluderile, care este creată și administrată de către Comisie în temeiul articolului 108 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 86

Proceduri de achiziții

(1)   Organismul Uniunii poate încheia, fără a recurge la procedura de achiziții publice, un contract cu Comisia, cu birourile interinstituționale și cu Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene înființat prin Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului (8) pentru furnizare de bunuri, prestare de servicii sau alte activități prevăzute de regulament.

(2)   Organismul Uniunii poate să recurgă la procedurile comune de achiziții cu autoritățile contractante din statul membru gazdă pentru acoperirea nevoilor sale administrative. În acest caz, se aplică mutatis mutandis articolul 133 al Regulamentului delegat (UE) nr. 1268/2012.

TITLUL VI

DISPOZIȚII SPECIALE PRIVIND CREDITELE ADMINISTRATIVE

Articolul 87

Credite administrative

(1)   Creditele administrative sunt credite nediferențiate.

(2)   Cheltuielile administrative rezultate din contracte încheiate pentru perioade care depășesc durata exercițiului, fie în conformitate cu practica locală, fie pentru furnizarea de echipamente, se contabilizează în bugetul organismului Uniuni aferent exercițiului financiar în care sunt efectuate.

(3)   Organismul Uniunii prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la data de 1 iulie a fiecărui an, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conține următoarele informații:

(a)

pentru fiecare clădire, cheltuielile și suprafața vizată de creditele de la liniile corespunzătoare în bugetul organismului Uniunii;

(b)

evoluția preconizată a programării generale a suprafeței și a locațiilor pentru anii viitori, cu o descriere a proiectelor imobiliare în faza de planificare, care sunt deja identificate;

(c)

condițiile și costurile finale, precum și informații pertinente privind punerea în aplicare a noilor proiecte imobiliare depuse anterior la Parlamentul European și la Consiliu în conformitate cu procedura stabilită la articolul 88 și neincluse în documentele de lucru aferente exercițiului anterior.

Articolul 88

Proiecte imobiliare

(1)   În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare importante pentru bugetul organismului Uniunii, acesta informează în cel mai scurt timp Parlamentul European și Consiliul cu privire la suprafața de construcție necesară și la planificarea provizorie înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieței locale, în cazul contractelor de construcție, și înainte de a se lansa invitații la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcție.

(2)   În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare importante pentru bugetul organismului Uniunii, acesta prezintă proiectul de construcție, inclusiv estimarea detaliată a costurilor și finanțarea, precum și o listă a proiectelor de contracte preconizate pentru proiectul în cauză și solicită aprobarea Parlamentului European și a Consiliului înainte de a încheia contracte. La cererea organismului Uniunii, documentele prezentate care se referă la proiectul de construcție se tratează în condiții de confidențialitate.

Cu excepția situațiilor de forță majoră, Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de patru săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții.

Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.

În cazul în care Parlamentul European și/sau Consiliul exprimă preocupări justificate în termenul de patru săptămâni, acesta se prelungește o singură dată cu două săptămâni.

În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă cu privire la proiectul imobiliar, organismul Uniunii își retrage propunerea și poate depune o altă propunere.

(3)   În caz de forță majoră, informațiile prevăzute la alineatul (4) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European și/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.

(4)   Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicații financiare semnificative pentru bugetul organismului Uniunii următoarele:

(a)

orice achiziție de terenuri;

(b)

achiziția, vânzarea, renovarea structurală, construcția de clădiri sau orice proiect în care se combină aceste elemente și care urmează să fie implementat în aceleași termene, în valoare de peste 3 000 000 EUR;

(c)

toate contractele imobiliare noi (inclusiv uzufructul, închirierile pe termen lung și reînnoirea contractelor imobiliare existente în condiții mai puțin favorabile) care nu sunt menționate la litera (b), cu o taxă anuală de cel puțin 750 000 EUR;

(d)

prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente (inclusiv uzufructul și închirierile pe termen lung) în aceleași condiții sau în condiții mai favorabile, cu o taxă anuală de cel puțin 3 000 000 EUR.

(5)   Fără a aduce atingere articolului 19 alineatul (4), un proiect de achiziție imobiliară poate fi finanțat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European și Consiliu.

Împrumuturile sunt contractate și rambursate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și în interesul financiar suprem al Uniunii.

În cazul în care organismul Uniunii propune ca achiziția să fie finanțată prin intermediul unui împrumut, în planul de finanțare, care trebuie depus de organismul Uniunii împreună cu cererea de aprobare prealabilă, se precizează, în special, nivelul maxim al finanțării, perioada de finanțare, tipul finanțării, condițiile de finanțare și economiile în raport cu alte tipuri de mecanisme contractuale.

Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea cererii de aprobare prealabilă în termen de patru săptămâni de la data primirii acesteia de către ambele instituții, termenul putând fi prelungit o singură dată cu două săptămâni. Achiziția prin intermediul unui împrumut se consideră respinsă în cazul în care Parlamentul European și Consiliul nu au aprobat-o în mod explicit în termenul menționat.

TITLUL VII

EXPERȚI

Articolul 89

Experți remunerați

Pentru selectarea experților se aplică, mutatis mutandis, articolul 287 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012. Experții respectivi vor fi remunerați pe baza unei sume fixe anunțate în prealabil și vor fi aleși pe baza capacității lor profesionale. Selecția se va face pe baza criteriilor de selecție, cu respectarea principiilor privind nediscriminarea, egalitatea de tratament și absența conflictului de interese.

TITLUL VIII

GRANTURI ATRIBUITE ȘI PREMII ACORDATE DE ORGANISMUL UNIUNII

Articolul 90

Granturi

În cazul în care organismul Uniunii poate atribui granturi în conformitate cu actul constitutiv sau prin delegare din partea Comisiei în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, se aplică dispozițiile relevante din respectivul regulament și din Regulamentului delegat (UE) nr. 1268/2012.

Articolul 91

Premii

În cazul în care organismul Uniunii poate acorda premii în conformitate cu actul constitutiv sau prin delegare din partea Comisiei în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, se aplică dispozițiile relevante din respectivul regulament și din Regulamentului delegat (UE) nr. 1268/2012.

TITLUL IX

PREZENTAREA CONTURILOR ȘI CONTABILITATEA

CAPITOLUL 1

Prezentarea conturilor

Articolul 92

Structura conturilor

Conturile organismului Uniunii cuprind:

(a)

situațiile financiare ale organismului Uniunii;

(b)

rapoartele privind execuția bugetară a organismului Uniunii.

Articolul 93

Raportul privind gestiunea bugetară și financiară

(1)   Fiecare organism al Uniunii elaborează un raport privind gestiunea bugetară și financiară din timpul exercițiului financiar.

(2)   Directorul transmite acest raport Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi până la data de 31 martie a următorului exercițiu financiar.

(3)   Raportul menționat la alineatul (2) prezintă, atât în termeni absoluți, cât și relativi, cel puțin rata de execuție a creditelor, precum și informații sintetice privind transferurile de credite între diverse posturi bugetare.

Articolul 94

Reguli privind conturile

(1)   Contabilul organismului Uniunii aplică normele adoptate de contabilul Comisiei pe baza standardelor contabile acceptate la nivel internațional pentru sectorul public.

(2)   Conturile organismului Uniunii menționat la articolul 92 respectă principiile bugetare stabilite la articolele 5-31. Acestea prezintă o imagine reală și corectă a operațiunilor bugetare de venituri și cheltuieli.

Articolul 95

Principii contabile

Situațiile financiare menționate la articolul 92 prezintă informații, inclusiv cu privire la politicile contabile, într-un mod de natură să asigure furnizarea unor informații relevante, fiabile, comparabile și inteligibile. Situațiile financiare se întocmesc în conformitate cu principiile contabile general acceptate, definite în normele contabile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 96

Situații financiare

(1)   Situațiile financiare se prezintă în euro și cuprind:

(a)

bilanțul și contul de rezultat, care reprezintă toate activele și pasivele și situația financiară, precum și rezultatul economic la data de 31 decembrie a exercițiului anterior; acestea sunt prezentate în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 143 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

(b)

situația fluxurilor de numerar, care prezintă sumele colectate și plătite în cursul exercițiului și situația finală de trezorerie;

(c)

situația privind modificările activelor nete, în care se prezintă o sinteză a mișcărilor înregistrate în cursul exercițiului la rezerve și la rezultatele acumulate.

(2)   Notele la situațiile financiare completează și comentează informațiile prezentate în situațiile menționate la alineatul (1) și furnizează toate informațiile suplimentare prevăzute de practica contabilă acceptată la nivel internațional, în cazul în care aceste informații sunt relevante pentru activitățile organismului Uniunii.

Articolul 97

Rapoarte privind execuția bugetară

(1)   Rapoartele privind execuția bugetară se prezintă în euro. Acestea sunt formate din:

(a)

rapoartele care agregă toate operațiunile bugetare ale exercițiului, defalcate pe venituri și cheltuieli;

(b)

notele explicative, care completează și comentează informațiile prezentate în rapoarte.

(2)   Rezultatul bugetar constă din diferența dintre:

totalul veniturilor colectate în exercițiul financiar respectiv; și

valoarea plăților efectuate în contul creditelor exercițiului financiar respectiv, majorată cu valoarea creditelor reportate, aferente aceluiași exercițiu financiar.

Diferența prevăzută la primul paragraf se majorează sau se diminuează, pe de o parte, cu valoarea netă a creditelor reportate din exercițiile financiare anterioare care au fost anulate și, pe de altă parte, prin:

valoarea plăților efectuate în plus față de creditele nediferențiate reportate din exercițiul financiar precedent, ca urmare a modificării cursului de schimb al euro;

soldul care rezultă din câștigurile și pierderile de schimb în cursul exercițiului financiar, atât realizate, cât și nerealizate.

(3)   Rapoartele privind execuția bugetară au aceeași structură ca și bugetul organismului Uniunii în sine.

Articolul 98

Conturi provizorii

(1)   Contabilul organismului Uniunii transmite conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a exercițiului următor.

(2)   Contabilul organismului Uniunii trebuie, de asemenea, să trimită până la data de 1 martie a exercițiului următor, un pachet de rapoarte adresate contabilului Comisiei, într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

Articolul 99

Aprobarea conturilor finale

(1)   În conformitate cu articolul 148 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, până la data de 1 iunie a exercițiului următor, cel târziu, Curtea de Conturi formulează observații cu privire la conturile provizorii ale organismului Uniunii.

(2)   La primirea observațiilor Curții de Conturi cu privire la conturile provizorii ale organismului Uniunii, contabilul întocmește conturile finale ale organismului Uniunii în conformitate cu articolul 50. Directorul le trimite consiliului de administrație, care emite un aviz cu privire la conturile în cauză.

(3)   Contabilul trimite conturile finale, însoțite de avizul consiliului de administrație, contabilului Comisiei, Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului, până la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor.

De asemenea, contabilul organismului Uniunii trimite până la data de 1 iulie un pachet de rapoarte adresate contabilului Comisiei, într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

(4)   Contabilul organismului Uniunii transmite, de asemenea, Curții de Conturi și, în copie, contabilului Comisiei, la aceeași dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la aceste conturi finale.

Conturile finale sunt însoțite de o notă redactată de contabil, prin care acesta declară că respectivele conturi finale au fost întocmite în conformitate cu prevederile prezentului titlu și cu principiile, normele și metodele contabile aplicabile.

Conturile finale ale organismului Uniunii se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a exercițiului financiar următor.

(5)   Directorul trimite Curții de Conturi până cel târziu la 30 septembrie a exercițiului financiar următor un răspuns la observațiile formulate cu privire la raportul său anual. Răspunsul organismului Uniunii se trimite concomitent și Comisiei.

CAPITOLUL 2

Contabilitatea și inventarierea patrimoniului

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 100

Sistemul contabil

(1)   Sistemul contabil al organismului Uniunii are scopul de a organiza informațiile bugetare și financiare în așa fel încât cifrele să poată fi introduse, clasate și înregistrate.

(2)   Sistemul contabil este format din contabilitatea generală și din contabilitatea bugetară. Aceste contabilități se țin în euro, pe baza anului calendaristic.

(3)   Ordonatorul de credite poate ține, de asemenea, o contabilitate analitică.

Articolul 101

Cerințe comune privind sistemul contabil al instituțiilor

Normele contabile și planul de conturi armonizat care urmează să fie aplicate de organismul Uniunii se adoptă de contabilul Comisiei în conformitate cu articolul 152 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012.

Secțiunea 2

Contabilitatea generală și bugetară

Articolul 102

Contabilitatea generală

Contabilitatea generală înregistrează, în ordine cronologică, prin aplicarea metodei în partidă dublă, toate evenimentele și operațiunile care afectează situația economică și financiară, precum și activele și pasivele organismului Uniunii.

Articolul 103

Înregistrările în contabilitatea generală

(1)   Mișcările din conturi și soldurile din conturile generale se înregistrează în registre contabile.

(2)   Toate înregistrările contabile, inclusiv ajustările contabile, se bazează pe documente justificative, la care fac trimitere.

(3)   Sistemul contabil permite urmărirea clară prin audit a tuturor înregistrărilor contabile.

Articolul 104

Ajustări contabile

După încheierea exercițiului financiar și până la data prezentării conturilor finale, contabilul organismului Uniunii face orice ajustări care, fără să implice plăți sau încasări pentru exercițiul în cauză, sunt necesare pentru o prezentare fidelă și corectă a conturilor respective. Aceste ajustări se fac cu respectarea normelor contabile menționate la articolul 101.

Articolul 105

Contabilitatea bugetară

(1)   Contabilitatea bugetară prezintă o înregistrare detaliată a execuției bugetului aferent organismului Uniunii.

(2)   În sensul alineatului (1), contabilitatea bugetară înregistrează toate operațiunile de venituri și cheltuieli prevăzute în titlul IV.

Articolul 106

Inventarierea patrimoniului

(1)   Organismul Uniunii ține inventarul tuturor activelor corporale, incorporale și financiare care constituie patrimoniul Uniunii, cu prezentarea cantității și a valorii acestora, în conformitate cu modelul întocmit de contabilul Comisiei.

Organismul Uniunii verifică dacă intrările de inventar corespund situației reale.

(2)   Vânzarea bunurilor corporale ale organismului Uniunii face obiectul unei publicități adecvate.

TITLUL X

AUDITUL EXTERN, DESCĂRCAREA DE GESTIUNE ȘI COMBATEREA FRAUDEI

Articolul 107

Auditul extern

(1)   Conturile anuale ale organismului Uniunii, prezentarea corespunzătoare a veniturilor, a cheltuielilor și a poziției financiare a organismului Uniunii se verifică de un auditor extern independent înainte de consolidare în conturile finale ale organismului respectiv.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul constitutiv, Curtea de Conturi întocmește un raport anual specific pentru organismul Uniunii, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE.

La elaborarea raportului menționat la al doilea paragraf, Curtea ia în considerare activitatea de audit desfășurată de auditorul extern independent, menționat la primul paragraf, precum și măsurile luate pe baza constatărilor acestuia.

(2)   Organismul Uniunii transmite bugetul său Curții de Conturi, în forma finală în care a fost adoptat. Acesta informează Curtea de Conturi, cât mai curând posibil, cu privire la toate deciziile și actele adoptate în temeiul articolelor 10, 14, 19 și 23.

(3)   Verificarea efectuată de Curtea de Conturi este reglementată de articolele 158-163 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Articolul 108

Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

(1)   La recomandarea Consiliului, Parlamentul European aprobă, înaintea datei de 15 mai a exercițiului N + 2, în afara cazului în care există dispoziții contrare în actul constitutiv, descărcarea de gestiune a directorului pentru execuția bugetară a exercițiului N. Directorul informează consiliul de administrație cu privire la observațiile formulate de Parlamentul European, incluse în rezoluția care însoțește decizia de descărcare de gestiune.

(2)   În cazul în care nu poate fi respectată data prevăzută la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul informează directorul asupra motivelor amânării.

(3)   În cazul în care Parlamentul European amână luarea deciziei de descărcare de gestiune, directorul, în cooperare cu consiliul de administrație, depune toate eforturile pentru a lua, cât mai curând posibil, măsuri prin care să înlăture ori să faciliteze înlăturarea obstacolelor la decizia în cauză.

Articolul 109

Procedura de descărcare de gestiune

(1)   Decizia de descărcare de gestiune se referă la conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor organismului Uniunii, rezultatul bugetar, activele și pasivele organismului Uniunii prezentate în situația financiară.

(2)   În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile și situațiile financiare ale organismului Uniunii, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoțit de răspunsurile directorului organismului Uniunii, precum și rapoartele speciale relevante ale Curții de Conturi cu privire la exercițiul financiar în cauză și declarația de asigurare a Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente.

(3)   Directorul prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, în modul prevăzut la articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 orice informații necesare pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză.

Articolul 110

Măsuri adoptate în urma descărcării de gestiune

(1)   Directorul ia toate măsurile necesare pentru a da curs atât observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European, cât și comentariilor anexate recomandării de descărcare adoptate de Consiliu.

(2)   La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, directorul prezintă un raport privind măsurile luate ca urmare a observațiilor și a comentariilor respective. Directorul transmite Comisiei și Curții de Conturi o copie a raportului.

Articolul 111

Controale la fața locului efectuate de Comisie, Curtea de Conturi și OLAF

(1)   Organismul Uniunii acordă personalului Comisiei și altor persoane autorizate de aceasta, precum și Curții de Conturi, accesul la locațiile și sediile sale și la toate datele și informațiile, inclusiv la datele și informațiile în format electronic, necesare pentru efectuarea auditurilor.

(2)   Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv controale la fața locului și inspecții, în conformitate cu dispozițiile și procedurile prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și de Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (10), obiectivul fiind acela de a stabili dacă au avut loc fraude, cazuri de corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau contract atribuit în conformitate cu prezentul regulament.

(3)   Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), acordurile cu țări terțe și organizații internaționale, contractele, subvențiile și achizițiile publice ale organismului UE conțin dispoziții care mandatează în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în conformitate cu competențele lor respective.

TITLUL XI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 112

Cereri de informații din partea Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt împuternicite să obțină din partea organismului Uniunii informațiile sau explicațiile necesare privind probleme bugetare în domeniile lor de competență.

Articolul 113

Adoptarea noului Regulament financiar al organismului Uniunii

Fiecare organism menționat la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 adoptă un nou Regulament financiar care să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014 sau, în orice caz, în termen de șase luni de la data la care un organism intră în domeniul de aplicare al articolului 208 din regulamentul respectiv, ulterior acordării unei contribuții de la buget.

Articolul 114

Normele de punere în aplicare a Regulamentului financiar al organismului Uniunii

La propunerea directorului, consiliul de administrație adoptă, atunci când este necesar și cu acordul prealabil al Comisiei, norme detaliate de punere în aplicare a Regulamentului financiar al organismului Uniunii.

Articolul 115

Abrogare

Începând cu 1 ianuarie 2014, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 se abrogă. Cu toate acestea, articolul 40 continuă să se aplice până la 31 decembrie 2014, iar articolul 27 alineatele (4) și (7) continuă să se aplice până la 31 decembrie 2015.

Articolul 116

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, articolele 47 și articolul 82 alineatul (5) se aplică de la 1 ianuarie 2015, iar articolul 32 și articolul 33 alineatele (5) și (8) se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 septembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2)  Regulamentul nr. 2343/2002 (CE, Euratom) al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul nr. 1605/2002 (CE, Euratom) al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 72).

(3)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).

(4)  Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

(5)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(7)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

(8)  Regulamentul (CE) nr. 2965/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 de înființare a Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (JO L 314, 7.12.1994, p. 1).

(9)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(10)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/69


REGULAMENTUL (UE) NR. 1272/2013 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2013

de modificare a anexei XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește hidrocarburile aromatice policiclice

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (1), în special articolul 68 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Substanțele benz[a]piren, benz[e]piren, benz[a]antracen, chrysen, benz[b]fluoranten, benz[j]fluoranten, benz[k]fluoranten și dibenz[a,h]antracen, denumite în continuare hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), sunt clasificate drept substanțe cancerigene de categoria 1B, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (2).

(2)

Aceste HAP pot fi găsite în elementele din plastic și cauciuc ale unei game largi de articole de consum. Ele sunt prezente ca impurități în unele materii prime utilizate în producția acestor articole, în special în uleiurile de diluție și în negrul de fum. Ele nu sunt adăugate în mod intenționat la articole și nu au nicio funcție specifică drept compuși ai elementelor lor din plastic sau cauciuc.

(3)

Vânzarea acestor HAP către publicul larg, sub formă de substanțe sau în amestecuri, este interzisă în temeiul rubricii 28 din anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. În plus, rubrica 50 din anexa XVII la respectivul regulament limitează prezența HAP în uleiurile de diluție utilizate pentru fabricarea de anvelope.

(4)

Informațiile transmise Comisiei de Germania arată că articolele ce conțin HAP pot reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor prin ingestie, absorbție cutanată și, în unele cazuri, prin inhalare.

(5)

Concluziile privind riscurile pentru consumatori s-au bazat pe estimarea expunerii cutanate la HAP care decurge din utilizarea anumitor articole de consum, în conformitate cu condițiile de utilizare corespunzătoare scenariului realist cel mai nefavorabil. S-a constatat că expunerea depășește nivelurile calculate cu efect minim (DMEL) (3) pentru benz[a]piren, care a fost utilizat ca indicator pentru toxicitatea celorlalte hidrocarburi aromatice policiclice (HAP).

(6)

Comisia a evaluat informațiile furnizate de Germania și a concluzionat că articolele care conțin HAP prezintă riscuri pentru consumatori reprezentat de articolele care conțin HAP, indicând că o restricție ar limita riscurile. Comisia a consultat, de asemenea, industria și alte părți interesate cu privire la impactul limitării prezenței HAP în articolele care ar putea fi folosite de către consumatori.

(7)

Pentru a proteja sănătatea consumatorilor împotriva riscurilor generate de expunerea la HAP prezente în articolele de consum, ar trebui să fie stabilite limite privind conținutul de HPA în elementele accesibile din plastic sau cauciuc ale articolelor, iar introducerea pe piață a articolelor care conțin oricare dintre HAP în concentrații mai mari de 1 mg/kg în elementele respective ar trebui să fie interzisă.

(8)

Având în vedere vulnerabilitatea copiilor ar trebui să se stabilească o valoare limită mai redusă. Prin urmare, ar trebui să fie interzisă introducerea pe piață a jucăriilor și a articolelor pentru îngrijirea copilului care conțin oricare dintre HAP în concentrații mai mari de 0,5 mg/kg în elementele lor accesibile de plastic sau cauciuc.

(9)

Această restricție ar trebui să se aplice numai acelor elemente ale articolelor care vin în contact direct și prelungit sau în contact direct, scurt și repetat cu pielea sau cavitatea bucală în condiții de folosire normale sau rezonabil previzibile. Articolele sau elementele acestora care intră în contact cu pielea intră în contact cu pielea sau cavitatea bucală pentru perioade scurte de timp și în mod ocazional nu ar trebui să fie incluse în domeniul de aplicare al restricției, deoarece expunerea la HAP care ar rezulta ar fi nesemnificativă. Ar trebui să se elaboreze orientări mai detaliate în acest sens.

(10)

Pe piața Uniunii au fost identificate materii prime alternative cu conținut scăzut de HAP. Printre acestea se numără negrul de fum și uleiurile care îndeplinesc cerințele Regulamentului (UE) nr. 10/2011 al Comisiei din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare (4).

(11)

Comisia ar trebui să revizuiască valorile-imită existente adoptate prin această restricție, în special în lumina noilor informații științifice, inclusiv a informațiilor privind migrația HAP din materialele plastice și de cauciuc ale articolelor menționate, și a informațiilor privind materiile prime alternative. Disponibilitatea și fiabilitatea metodelor de testare ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în cadrul revizuirii efectuate în lumina noilor informații științifice.

(12)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui modificat în consecință.

(13)

Este adecvat să se prevadă o perioadă de timp rezonabilă pentru ca părțile interesate în cauză să ia măsurile care pot fi necesare pentru a se conforma măsurilor menționate în prezentul regulament.

(14)

Ar putea să apară dificultăți în punerea în aplicare a restricției privind introducerea pe piață a articolelor second-hand și a articolelor aflate în lanțul de aprovizionare la data aplicării prezentul regulament. Prin urmare, restricția nu ar trebui să se aplice articolelor introduse pe piață pentru prima oară înainte de data respectivă.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului înființat în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 27 decembrie 2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(2)  JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(3)  http://www.echa.europa.eu/documents/10162/13643/information_requirements_part_b_ro.pdf

(4)  JO L 12, 15.1.2011, p. 1.


ANEXĂ

În anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în coloana 2 din rubrica 50, se adaugă următoarele paragrafe 5, 6, 7 și 8:

 

„5.

Articolele nu trebuie să fie introduse pe piață în vederea comercializării către publicul larg, în cazul în care oricare dintre elementele lor componente din cauciuc sau plastic care intră în contact direct și prelungit sau în contact direct, scurt și repetat cu pielea sau cavitatea bucală, în condiții de folosire normale sau rezonabil previzibile, conține mai mult de 1 mg/kg (0,0001 % din greutatea elementului) din oricare dintre HAP enumerate.

Aceste articole includ, printre altele:

echipamente sportive cum ar fi biciclete, crose de golf, rachete;

articole de gospodărie, cărucioare, cadre de mers;

ustensile de uz casnic;

îmbrăcăminte, încălțăminte, mănuși și articole de îmbrăcăminte de sport;

curele de ceas, manșete pentru protecția încheieturilor, măști, benzi pentru garnituri interioare.

6.

Jucăriile, inclusiv jucăriile pentru activități, precum și articolele de îngrijire a copilului nu trebuie să fie introduse pe piață în cazul în care oricare dintre elementele lor componente din cauciuc sau plastic care intră în contact direct și prelungit, sau în contact direct, scurt și repetat cu pielea sau cavitatea bucală, în condiții de folosire normale sau rezonabil previzibile, conțin mai mult de 0,5 mg/kg (0,00005 % din greutatea elementului) din oricare dintre HAP enumerate.

7.

Prin derogare de la dispozițiile paragrafelor 5 și 6, aceste paragrafe nu se aplică în cazul articolelor introduse pe piață pentru prima dată înainte de 27 decembrie 2015.

8.

Până la 27 decembrie 2017, Comisia revizuiește valoarea limită de la paragrafelor 5 și 6 în lumina noilor informații științifice, inclusiv a informațiilor privind migrația HAP din materialele plastice și de cauciuc ale articolelor menționate, precum și a informațiilor privind materiile prime alternative și, dacă este cazul, modifică respectivele paragrafe în consecință.”


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/72


REGULAMENTUL (UE) NR. 1273/2013 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2013

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 454/2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (1), în special articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei din 5 mai 2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul „aplicații telematice pentru serviciile de călători” al sistemului feroviar transeuropean (2) (denumit în continuare „STI TAP”) prevede că regulamentul ar trebui modificat prin luarea în considerare a rezultatelor din etapa întâi definite în secțiunea 7.2 din anexa I la STI TAP.

(2)

Secțiunea 7.2.2.2 din anexa I la STI TAP prevede ca Agenția Europeană a Căilor Ferate (denumită în continuare „AEF”) trebuie să evalueze rezultatele obținute de părțile interesate în ceea ce privește specificațiile informatice, gestionarea și planul general pentru a stabili dacă obiectivele vizate în etapa întâi au fost atinse.

(3)

Comisia a primit din partea Agenției Europene a Căilor Ferate recomandarea ERA/REC/09-2012/INT din 31 octombrie 2012, care include mai multe propuneri de modificare a STI TAP.

(4)

Comitetul director înființat în temeiul secțiunii 7.2.1 a STI TAP a discutat recomandarea AEF și, în special, statutul juridic al elementelor rezultate din etapa întâi. Acesta a decis să modifice statutul unor specificații informatice care vor deveni ghiduri de aplicare.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 454/2011 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Directiva 2008/57/CE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 454/2011 se modifică după cum urmează:

(a)

articolul 4 se înlocuiește cu următoarea dispoziție:

„Articolul 4

Întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură, gestionarii de gară, vânzătorii de legitimații de transport și agenția sprijină activitățile din etapa a doua, astfel cum sunt specificate în secțiunea 7.3 din anexa I, prin furnizarea de informații și expertiză funcțională și tehnică.”;

(b)

articolul 5 se înlocuiește cu următoarea dispoziție:

„Articolul 5

Organismele reprezentative din sectorul feroviar care acționează la nivel european, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), împreună cu un reprezentant al vânzătorilor de legitimații de transport și un reprezentant al călătorilor europeni, dezvoltă în continuare subsistemul «aplicații telematice pentru serviciile de călători», astfel cum se indică în secțiunea 7.3 din anexa I. Elementele rezultate din etapa întâi (ghidurile de aplicare, arhitectura, gestionarea și planul general) sunt puse la dispoziția publicului de către Agenția Europeană a Căilor Ferate pe site-ul său web.

(3)  JO L 164, 30.4.2004, p. 1.”;"

(c)

articolul 6 se înlocuiește cu următoarea dispoziție:

„Articolul 6

Statele membre se asigură că întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură, gestionarii de gară și vânzătorii de legitimații de transport sunt informați cu privire la prezentul regulament și desemnează un punct de contact național (PCN) pentru monitorizarea punerii în aplicare a acestuia. Rolul PCN este descris în anexa VI.”;

(d)

articolul 7 se înlocuiește cu următoarea dispoziție:

„Articolul 7

(1)   Prezentul regulament se modifică prin luarea în considerare a rezultatelor din etapa a doua menționate în secțiunea 7.3 din anexa I.

(2)   Agenția Europeană a Căilor Ferate modifică documentul tehnic B.60 (arhitectură) prin luarea în considerare a rezultatelor din etapa întâi și prin aplicarea procedurii prevăzute la articolul 3.”

Articolul 2

Anexele la Regulamentul (UE) nr. 454/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 191, 18.7.2008, p. 1.

(2)  JO L 123, 12.5.2011, p. 11.


ANEXĂ

Anexele la Regulamentul (UE) nr. 454/2011 se modifică după cum urmează.

1.

Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

secțiunea 4.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.1.   Schimbul de date cu privire la orar

Acest parametru de bază stabilește modul în care întreprinderea feroviară efectuează schimbul de date cu privire la orar.

Acest parametru de bază garantează faptul că se pun la dispoziție orare care conțin elementele de date definite mai jos.

De asemenea, acest parametru de bază asigură furnizarea de date exacte și actualizate cu privire la orar de către fiecare întreprindere feroviară.

Dispozițiile acestui parametru de bază se aplică serviciilor de călători ale întreprinderii feroviare.

Acest parametru de bază prezintă următorul proces:”;

(b)

secțiunea 4.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.   Schimbul de date privind tarifele

Acest parametru de bază stabilește modul în care întreprinderea feroviară realizează schimbul de date privind tarifele.

Acest parametru de bază garantează faptul că datele privind tarifele se pun la dispoziție în formatul definit mai jos.

Dispozițiile acestui parametru de bază se aplică tuturor tarifelor pentru călători ale întreprinderii feroviare în vederea vânzărilor naționale, internaționale și străine.

Acest parametru de bază prezintă următorul proces:”;

(c)

secțiunea 4.2.2.1 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.2.1.   Întreprinderea feroviară pune tarifele proprii la dispoziția altor întreprinderi feroviare, organisme publice autorizate și părți terțe

Fără a aduce atingere drepturilor călătorilor și în conformitate cu acordurile de distribuție, fiecare întreprindere feroviară pune la dispoziție tarifele sale (inclusiv tabelele cu tarife) prin garantarea accesului întreprinderilor feroviare pe care le autorizează să vândă legitimații de transport, al părților terțe pe care le autorizează să vândă legitimații de transport și al organismelor publice autorizate. Întreprinderea feroviară se asigură că datele privind tarifele sunt exacte și actualizate. În cazul în care o întreprindere feroviară operează un serviciu de transport pentru care este unul dintre transportatorii comuni, întreprinderea feroviară se asigură, împreună cu toți ceilalți transportatori comuni, că datele sale privind tarifele sunt exacte și actualizate.

Conținutul principal al datelor privind tarifele destinate vânzărilor internaționale sau străine este definit în anexa IV.

Datele privind tarifele destinate vânzărilor internaționale sau străine se pun la dispoziție cu un interval de timp în avans cel puțin egal cu cel prevăzut în anexa IV.

Procesul de mai sus și informațiile aferente respectă, pentru datele privind tarifele destinate vânzărilor internaționale sau străine, documentul (documentele) tehnic(e):

B.1 (a se vedea anexa III);

B.2 (a se vedea anexa III);

B.3 (a se vedea anexa III).

Procesul de mai sus și informațiile aferente referitoare la datele privind tarifele destinate vânzărilor interne respectă documentele tehnice care urmează să fie elaborate de agenție (a se vedea anexa II).”;

(d)

în secțiunea 4.2.6 se elimină următoarea teză:

„Dispozițiile acestui parametru de bază privind solicitarea/confirmarea electronică se aplică dacă există un acord prealabil între părțile solicitante și părțile destinatare.”;

(e)

în secțiunea 4.2.6.1, teza:

„Acest site respectă orientările privind accesibilitatea conținutului web care iau în considerare nevoile persoanelor cu deficiențe auditive și/sau vizuale.”

se înlocuiește cu următorul text:

„Acest site web trebuie să fie accesibil persoanelor cu handicap.”;

(f)

secțiunea 4.2.6.2 se înlocuiește cu următorul text:

„4.2.6.2.   Dacă întreprinderea feroviară sau vânzătorul de legitimații de transport utilizează comunicarea informatică în scopul trimiterii unei solicitări privind disponibilitatea/rezervarea serviciului de asistență destinat PMR, solicitarea trebuie să respecte dispozițiile relevante

Sistemul de distribuție solicitant trimite sistemului solicitări privind disponibilitatea/rezervarea trenului relevant în ceea ce privește tipul de asistență specificat.

Principalele tipuri de solicitări sunt:

solicitarea privind disponibilitatea;

solicitarea de rezervare;

solicitarea de anulare parțială;

solicitarea de anulare integrală.

Acest proces se efectuează în urma solicitării transmise de către un client sistemului care aparține întreprinderii feroviare sau vânzătorului de legitimații de transport.

Elementele de date și conținutul informațiilor din mesajul utilizat pentru îndeplinirea obligațiilor respectă:

fie elementele definite în documentul tehnic B.10 (a se vedea anexa III), caz în care toate sistemele destinatare trebuie să fie capabile să înțeleagă solicitarea și să răspundă;

fie alte tipuri de standarde, caz în care sistemul destinatar trebuie să fie capabil să înțeleagă solicitarea și să răspundă.”;

(g)

secțiunea 7.2.3 din anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„7.2.3.   Rezultate

Printre elementele rezultate din etapa întâi se numără următoarele:

1.

ghidurile de aplicare care descriu specificațiile funcționale, tehnice și de performanță, datele asociate, cerințele privind interfața, cerințele privind securitatea și calitatea;

2.

schița arhitecturii globale a sistemului;

3.

planul general, care include:

identificarea activităților necesare pentru implementarea cu succes a sistemului;

un plan de migrare, care include o serie de etape ce conduc la rezultate intermediare verificabile și tangibile, de la cadrul actual al sistemelor de informare și comunicare ale părților interesate la sistemul în sine;

un plan detaliat pe etape;

o evaluare a riscurilor privind etapele esențiale ale planului general;

o evaluare a costurilor totale legate de ciclul de viață (LCC – lifecycle costs) asociate cu introducerea și exploatarea sistemului, împreună cu planul de investiții aferent și analiza cost-beneficiu relevantă;

4.

rezultatul de obținut în domeniul gestionării, care include identificarea structurilor, metodelor și procedurilor de gestionare corespunzătoare pentru a susține dezvoltarea și validarea sistemului, precum și ulterior, introducerea, exploatarea pe teren și gestionarea sa pe parcursul întregului ciclu de viață (inclusiv gestionarea disputelor dintre părțile implicate în conformitate cu dispozițiile prezentei STI).”;

(h)

capitolul 7.3 din anexa I se înlocuiește cu următorul text:

„7.3.   Etapa a doua – Dezvoltare

Toți actorii vizați dezvoltă sistemul conform celor descrise în elementele rezultate din etapa întâi, după cum urmează:

(a)

Gestionarea proiectului

Pentru a garanta dezvoltarea corespunzătoare a sistemului, actorii trebuie să implementeze treptat structura de gestionare descrisă în documentul tehnic B.61 (a se vedea anexa V).

Rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor trebuie să evolueze odată cu implementarea noii structuri de gestionare descrisă în documentul tehnic B.61.

Comitetul director înființat în etapa întâi va fi păstrat în etapa a doua până când structura de gestionare descrisă în documentul tehnic B.61 va fi pe deplin funcțională. Regulamentul de procedură al acestuia va fi de asemenea actualizat pentru a ține seama de noul său rol de a monitoriza progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea noii structuri de gestionare, arhitectura dezvoltată în etapa întâi și dezvoltarea sistemului de către fiecare societate, acordând o atenție deosebită respectării ghidurilor de aplicare publicate și ținute la zi de AEF. Înainte de a confirma sfârșitul etapei a doua, comitetul director va emite un aviz referitor la statutul juridic al ghidurilor de aplicare și la dreptul de proprietate asupra lor.

Dacă noua structură de gestionare va fi pe deplin conformă cu documentul tehnic B.61 se va considera că este conformă și cu cerințele prezentului regulament. Cu toate acestea, dată fiind natura documentului și necesitatea de a adapta în permanență structura de gestionare la nevoile reale ale pieței, orice abatere de la dispozițiile acestuia trebuie raportată imediat comitetului director, care va evalua respectiva abatere și va decide dacă documentul tehnic și/sau statutul juridic al acestuia trebuie să evolueze la sfârșitul etapei a doua.

(b)

Planul general

Pentru a garanta dezvoltarea corespunzătoare a sistemului, toți actorii în cauză cooperează și implementează sistemul cu respectarea deplină a planului general, astfel cum se specifică în documentul tehnic B.62 al AEF (a se vedea anexa V).

(c)

Dezvoltarea sistemului

Toți actorii în cauză cooperează și dezvoltă arhitectura detaliată a sistemului în conformitate cu dispozițiile privind arhitectura descrise în documentul tehnic B.60 al AEF (a se vedea anexa V).

Toți actorii în cauză cooperează și dezvoltă sistemul și părțile acestuia, astfel încât să respecte cât mai mult posibil ghidurile de aplicare descrise în documentele tehnice:

 

B.50 (a se vedea anexa III);

 

B.51 (a se vedea anexa III);

 

B.52 (a se vedea anexa III);

 

B.53 (a se vedea anexa III);

 

B.54 (a se vedea anexa III);

 

B.55 (a se vedea anexa III);

 

B.56 (a se vedea anexa III).

Dacă sistemul respectă pe deplin documentele tehnice menționate se va considera că acesta respectă și cerințele tehnice ale prezentului regulament. Orice abatere de la ghidurile de aplicare trebuie raportată comitetului director, care o va evalua în contextul rolului său descris la litera (a). Având în vedere că ghidurile de aplicare B50-B56 menționate în anexa III nu sunt specificații obligatorii, acestea nu se supun procedurii de gestionare a controlului asupra modificărilor.”

2.

Anexa III se înlocuiește cu următoarea anexă III:

„ANEXA III

Lista documentelor tehnice

Referință

Etichetă

B.1. (V1.1.1)

Generarea și schimbul computerizat de date privind tarifele destinate vânzărilor internaționale sau străine – legitimații de transport cu rezervare neintegrată (NRT)

B.2. (V1.1)

Generarea și schimbul computerizat de date privind tarifele destinate vânzărilor internaționale sau străine – legitimații de transport cu rezervare integrată (IRT)

B.3. (V1.1)

Generarea și schimbul computerizat de date destinate vânzărilor internaționale sau străine – oferte speciale

B.4. (V1.1.1)

Ghidul de punere în aplicare a mesajelor EDIFACT care reglementează schimbul de date privind orarul

B.5. (V1.1)

Rezervarea electronică a locurilor/cușetelor și producerea electronică a documentelor de transport – schimb de mesaje

B.6. (V1.1)

Rezervarea electronică a locurilor/cușetelor și producerea electronică a documentelor de transport (standarde RCT2)

B.7. (V1.1.1)

Imprimarea la domiciliu a legitimațiilor internaționale de transport feroviar

B.8. (V1.1)

Codificarea numerică standard a întreprinderilor feroviare, a administratorilor de infrastructură și a altor societăți implicate în lanțurile de transport feroviar

B.9. (V1.1)

Codificarea numerică standard a locațiilor

B.10 (V1.1)

Rezervarea electronică a serviciului de asistență pentru persoanele cu mobilitate redusă – schimb de mesaje

B.30. (V1.1)

Schema – catalogul de mesaje/seturi de date necesare pentru comunicarea IF/AI din STI TAP

B.50. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru orare

B.51. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru tarife

B.52. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru rezervări

B.53. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru realizările directe

B.54. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru realizările indirecte

B.55. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru serviciul de asistență destinat PMR

B.56. (V1.0)

Ghid de aplicare pentru comunicarea ÎF/AI”

3.

Textul secțiunii C.1 din anexa IV se înlocuiește cu următorul text:

„C.1.   Tarife NRT

Datele privind tarifele NRT trebuie să conțină, în principal, următoarele:

seria;

produsele;

serviciile;

codurile transportatorilor;

tabelele cu tarife;

lista gărilor.

Tarifele NRT trebuie furnizate în avans, în conformitate cu condițiile de vânzare.”

4.

Se adaugă următoarea anexă V:

„ANEXA V

Lista documentelor tehnice pentru arhitectura detaliată, gestionare și planul general

Referință

Etichetă

B.60 (V1.0)

Arhitectura detaliată a TAP

B.61 (V1.0)

Gestionarea TAP

B.62 (V1.0)

Planul general TAP”

5.

Se adaugă următoarea anexă VI:

„ANEXA VI

Sarcini care trebuie îndeplinite de către punctul național de contact (PNC) pentru TAF/TAP

1.

Să acționeze ca punct de contact între AEF, comitetul director pentru TAF/TAP și actorii din sectorul feroviar (administratorii de infrastructură, întreprinderile feroviare și deținătorii de vagoane, gestionarii de gară, vânzătorii de legitimații de transport și asociațiile relevante) din statul membru, pentru a garanta că actorii din sectorul feroviar joacă un rol activ în TAF și TAP și cunosc noutățile generale și deciziile comitetului director.

2.

Să comunice preocupările și problemele actorilor din sectorul feroviar din statul membru comitetului director pentru TAF/TAP prin intermediul copreședinților, în măsura în care respectivele preocupări sunt cunoscute și se dorește să fie supuse atenției comitetului.

3.

Să mențină legătura cu reprezentantul statului membru în cadrul Comitetului pentru interoperabilitate și siguranță feroviară (RISC), asigurând informarea respectivului membru al RISC în privința chestiunilor naționale legate de TAF/TAP înainte de fiecare reuniune a RISC, precum și să comunice în mod corespunzător deciziile luate de RISC în privința TAF/TAP actorilor din sectorul feroviar vizați.

4.

Statul membru se asigură că toate întreprinderile feroviare autorizate și ceilalți actori din sectorul feroviar (administratorii de infrastructură, întreprinderile feroviare, deținătorii de vagoane, gestionarii de gară, vânzătorii de legitimații de transport) sunt contactați, primesc detaliile de contact ale PNC și sunt sfătuiți să ia legătura cu PNC în cazul în care nu sunt deja în contact cu acesta.

5.

În măsura în care actorii din sectorul feroviar din statul membru sunt cunoscuți, să le aducă la cunoștință obligațiile care le revin în temeiul regulamentelor TAF și TAP și faptul că trebuie să le respecte.

6.

Să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că se desemnează o entitate responsabilă cu popularea domeniului de referință central cu coduri de localizare primară. Identitatea entității desemnate trebuie comunicată DG MOVE în vederea unei distribuții corespunzătoare.

7.

Să faciliteze schimbul de informații între actorii din sectorul feroviar ai statului membru (administratori de infrastructură, întreprinderi feroviare, deținătorii de vagoane, gestionari de gară, vânzători de legitimații de transport și asociații relevante) în statul membru.”


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/79


REGULAMENTUL (UE) NR. 1274/2013 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2013

de modificare și rectificare a anexelor II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce privește anumiți aditivi alimentari

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3), articolul 14 și articolul 30 alineatul (5),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), în special articolul 7 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora.

(2)

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în aditivi alimentari, enzime alimentare, nutrienți și arome alimentare, precum și condițiile de utilizare a acestora.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei (3) stabilește specificațiile pentru aditivii alimentari enumerați în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(4)

Listele respective pot fi actualizate în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(5)

În momentul actualizării specificațiilor este necesar să se țină seama de specificațiile și tehnicile analitice pentru aditivi alimentari, astfel cum sunt stabilite în specificațiile Comitetului mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari adoptate de Comisia Codex Alimentarius și, de asemenea, de sistemul internațional de numerotare pentru aditivii alimentari, și anume, în denumirea INS (4).

(6)

Colorantul alimentar autorizat în prezent „Negru briliant BN, negru PN” (E 151) ar trebui să fie redenumit „Negru briliant PN” în lista Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora și în specificațiile pentru acest aditiv, din motive de claritate și pentru aliniere la denumirea înregistrată în INS.

(7)

În prezent, în definiția aditivului alimentar „caroteni din alge” [E 160a (iv)] din specificații menționează că „amestecul de caroteni se poate obține și din speciile de alge Dunaliella salina, care cresc în marile lacuri sărate din Whyalla, Australia de Sud. (…)” făcând referire la un amplasament specific în care algele sunt cultivate, și anume, Whyalla. Cu toate acestea, în ultimii ani, cererea mondială de caroten din alge a crescut și au fost realizate alte lacuri sărate în Australia și în alte țări. Nu există nicio mențiune sau nicio restricție cu privire la locul (locurile) în care se cultivă Dunaliella salina în actualele specificații pentru caroten din alge ale Comitetului mixt FAO/OMS de experți pentru aditivi alimentari (5) și în avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară privind reevaluarea amestecului de caroteni [E 160a (i)] și a beta-carotenului [E 160a (ii)] ca aditivi alimentari (6). Prin urmare, pentru a se evita perturbarea piețelor, descrierea carotenilor din alge [E 160a (iv)] din specificații ar trebui să fie modificată.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 conține erori în specificațiile pentru bisulfitul de calciu (E 227) și bisulfitul de potasiu (E 228). Aceste erori ar trebui corectate.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 231/2012 stabilește, de asemenea, specificații pentru celuloza microcristalină [E 460(i)] care indică faptul că sinonimul pentru acest tip de aditiv alimentar este gel de celuloză. Întrucât în Codex Alimentarius s-a adoptat o denumire dublă pentru celuloza microcristalină [E 460(i)], denumirea sa INS este „Celuloză microcristalină (Gel de celuloză)”. Luând în considerație practicile precedente (7) și pentru asigurarea coerenței, precum și evitarea oricărei perturbări a comerțului, denumirea dublă de Celuloză microcristalină, Gel de celuloză ar trebui să fie adoptată pentru aditivul alimentar [E 460(i)]. În consecință, denumirea „Gel de celuloză” ar trebui să fie eliminată din rubrica „Sinonime” din specificațiile pentru acest aditiv alimentar, iar denumirea sa ar trebui modificată în consecință în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(10)

Aditivul alimentar „Carboximetilceluloză, Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză” (E 466) ar trebui să fie redenumit „Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză” în lista Uniunii de aditivi alimentari cuprinsă în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 și în specificațiile pentru acest aditiv din motive de claritate și pentru alinierea sa la denumirea înregistrată în INS.

(11)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizările în cauză nu sunt susceptibile de a avea un efect asupra sănătății oamenilor. Întrucât actualizările în listele Uniunii menționate mai sus nu sunt susceptibile de a avea un efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul autorității.

(12)

Prin urmare, Regulamentele (CE) nr. 1333/2008 și (UE) nr. 231/2012 ar trebui modificate și rectificate în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele II și III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Aditivii alimentari „Negru briliant BN, negru PN” (E 151) sau „Carboximetilceluloză, Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză” (E 466) și alimentele care conțin aditivii alimentari respectivi, etichetate sau introduse pe piață până la douăzeci și patru de luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament și care nu sunt în conformitate cu cerințele prezentului regulament, pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 354, 31.12.2008, p. 16.

(2)  JO L 354, 31.12.2008, p. 1.

(3)  JO L 83, 22.3.2012, p. 1.

(4)  Sistemul internațional de numerotare pentru aditivii alimentari (INS).

(5)  Monografia 4 (2007) privind CAROTENII (alge) disponibilă la http://www.fao.org/ag/agn/jecfa-additives/specs/Monograph1/Additive-114.pdf

(6)  Grupul pentru aditivi alimentari și surse nutritive adăugate în alimente al EFSA (ANS); Aviz științific privind reevaluarea amestecului de caroteni [E 160a (i)] și a beta-carotenului [E 160a (ii)] ca aditivi alimentari. EFSA Journal 2012; 10(3):2593.

(7)  Modificarea propusă este coerentă cu alte cazuri similare, cum ar fi Carboximetilceluloza de sodiu (E 466), Celuloza carboximetilică de sodiu cu structură reticulată (E 468) și Carboximetil celuloza hidrolizată enzimatic (E 469), cărora le-au fost atribuite denumiri duble.


ANEXA I

A.

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:

1.

În partea A, în tabelul 3, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru briliant PN”

2.

În partea B:

(a)

la punctul 1 „Culori”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru briliant PN”

(b)

la punctul 3 „Aditivi alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză”

3.

În partea C:

(a)

în grupa III: Coloranți alimentari cu limită maximă combinată, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru briliant PN”

(b)

în grupa I, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

4.

În partea E:

(a)

în categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee”, rubrica referitoare la aditivul E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru Briliant PN

100

(35)

numai pastă de pește și pastă de crustacee”

(b)

în categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee”, rubrica referitoare la aditivul E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru Briliant PN

250

(36)

numai crustacee semipreparate”

(c)

în categoria de produse alimentare 09.2 „Pește și produse de pescărie prelucrate, inclusiv moluște și crustacee”, rubrica referitoare la aditivul E 151 se înlocuiește cu următorul text:

„E 151

Negru Briliant PN

100

(37)

numai pește afumat”

(d)

în categoria de produse alimentare 11.4.1 „Îndulcitori de masă sub formă lichidă”, rubrica referitoare la aditivul E 460(i) se înlocuiește cu următorul text:

„E 460(i)

Celuloză microcristalină, Gel de celuloză

quantum satis

 

 

(e)

în categoria de produse alimentare 11.4.3 „Îndulcitori de masă sub formă de tablete”, rubrica referitoare la aditivul E 460(i) se înlocuiește cu următorul text:

„E 460(i)

Celuloză microcristalină, Gel de celuloză

quantum satis

 

 

(f)

în categoria de produse alimentare 01.6.1 „Smântână pasteurizată nearomatizată (cu excepția smântânii cu conținut redus de grăsime)”, rubrica referitoare la aditivul E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

 

(g)

în categoria de produse alimentare 01.6.2 „Produse nearomatizate de smântână fermentate cu fermenți vii și produse de substituție cu un conținut de grăsime mai mic de 20 %”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

 

(h)

în categoria de produse alimentare 11.4.1 „Îndulcitori de masă sub formă lichidă”, rubrica referitoare la aditivul E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

 

(i)

în categoria de produse alimentare 11.4.2 „Îndulcitori de masă sub formă de pudră”, rubrica referitoare la aditivul E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

 

(j)

în categoria de produse alimentare 11.4.3 „Îndulcitori de masă sub formă de tablete”, rubrica referitoare la aditivul E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

 

(k)

în categoria de produse alimentare 13.1.5.1 „Alimente dietetice pentru sugari, destinate unor scopuri medicale speciale, și formule speciale pentru sugari”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

10 000

 

Începând de la naștere, în produse destinate tratamentului dietetic al tulburărilor metabolice”

(l)

în categoria de produse alimentare 13.1.5.2 „Alimente dietetice pentru sugari și copii de vârstă mică, destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite în Directiva 1999/21/CE”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

10 000

 

Începând de la naștere, în produse destinate tratamentului dietetic al tulburărilor metabolice”

(m)

în categoria de produse alimentare 14.1.3 „Nectaruri de fructe, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/112/CE, și nectaruri de legume și alte produse similare”, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

 

numai siropuri tradiționale suedeze și finlandeze din citrice”

B.

Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică după cum urmează:

1.

În partea 1, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză

quantum satis

Toți aditivii alimentari”

2.

În partea 3, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu,

Gumă de celuloză

quantum satis

quantum satis

quantum satis

Da”

3.

În partea 5 secțiunea A, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu,

Gumă de celuloză

quantum satis

Toți nutrienții

Da”

4.

În partea 5 secțiunea B, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu,

Gumă de celuloză

Pentru utilizări în preparate nutritive cu condiția ca nivelul maxim în produsele alimentare menționate la punctul 13.1 din partea E din anexa II să nu fie depășit

Toți nutrienții

Alimentele dietetice utilizate pentru sugari și copii mici în scopuri medicale, astfel cum sunt definite în Directiva 1999/21/CE”

5.

În partea 6, în tabelul 1, rubrica referitoare la aditivul alimentar E 466 se înlocuiește cu următorul text:

„E 466

Carboximetilceluloză de sodiu, Gumă de celuloză”


ANEXA II

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La rubrica referitoare la E 160a (iv) caroteni din alge, specificația în ceea ce privește definiția se înlocuiește cu următorul text:

Definiția

Amestecul de caroteni se poate obține și din speciile de alge Dunaliella salina. Beta-carotenul se extrage prin utilizarea unui ulei esențial. Preparatul este o suspensie de 20-30 % în ulei comestibil. Raportul de izomeri trans și cis se situează în intervalul 50/50-71/29.

Principiul de colorare de bază constă în principal din carotenoizi, beta-carotenul fiind predominant. Pot fi prezenți alfa-carotenul, luteina, zeaxantina și beta-criptoxantina. În afara pigmenților de culoare, această substanță poate conține uleiuri, grăsimi și ceruri prezente în mod natural în materia primă.”

2.

Rubrica pentru E 151 Negru briliant BN, Negru PN, se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„E 151 NEGRU BRILIANT PN”

(b)

specificația în ceea ce privește definiția se înlocuiește cu următorul text:

Definiția

Negrul briliant PN constă în principal din 4-acetamido-5-hidroxi-6-[7-sulfonato-4-(4-sulfonatofenilazo)-1-naftilazo]naftalen-1,7-disulfonat tetrasodic și substanțe colorante auxiliare împreună cu clorură de sodiu și/sau sulfat de sodiu ca principale componente incolore.

Negrul briliant PN este descris ca o sare de sodiu.

Sărurile de calciu și potasiu sunt, de asemenea, permise.”

3.

în rubrica referitoare la bisulfitul de calciu E 227, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„E 227 SULFIT ACID DE CALCIU”

4.

în rubrica referitoare la bisulfitul de potasiu E 228, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„E 228 SULFIT ACID DE POTASIU”

5.

Rubrica pentru E 460(i) Celuloză microcristalină se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„E 460(i) CELULOZĂ MICROCRISTALINĂ, GEL DE CELULOZĂ”

(b)

specificația în ceea ce privește sinonimele se înlocuiește cu următorul text:

„Sinonime”

 

6.

Rubrica pentru E 466 Carboximetilceluloză de sodiu, Carboximetilceluloză, Gumă de celuloză se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„E 466 CARBOXIMETILCELULOZĂ DE SODIU, GUMĂ DE CELULOZĂ”

(b)

specificația în ceea ce privește sinonimele se înlocuiește cu următorul text:

Sinonime

NaCMC; CMC de sodiu”

(c)

specificația în ceea ce privește definiția se înlocuiește cu următorul text:

Definiția

Carboximetilceluloza de sodiu este sarea de sodiu parțială a unui eter carboximetilic al celulozei, celuloza fiind obținută direct din material vegetal fibros”


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/86


REGULAMENTUL (UE) NR. 1275/2013 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2013

de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsenic, cadmiu, plumb, nitriți, ulei de muștar volatil și impurități botanice dăunătoare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje (1), în special articolul 8 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În conformitate cu Directiva 2002/32/CE, este interzisă utilizarea produselor destinate hranei pentru animale al căror nivel de substanțe nedorite depășește nivelurile maxime stabilite în anexa I la directiva respectivă.

(2)

Anumite formule de furaje complementare destinate unor scopuri nutriționale specifice și unei administrări pe termen lung, cu o concentrație ridicată de oligoelemente, conțin în mod inevitabil cantități de arsenic, cadmiu și plumb care depășesc nivelurile maxime stabilite pentru aceste metale grele în furajele complementare. Prezența unor niveluri maxime mai mari pentru aceste metale grele în formulele destinate administrării pe termen lung nu implică, totuși, un risc pentru sănătatea animalelor, sănătatea publică sau pentru mediu, întrucât expunerea animalelor la metale grele prin utilizarea acestor formule specifice destinate administrării pe termen lung este semnificativ mai redusă decât în cazul altor furaje complementare care conțin oligoelemente. Prin urmare, este necesară stabilirea unor niveluri maxime mai mari pentru metalele grele respective din aceste formule destinate administrării pe termen lung, care conțin niveluri ridicate de oligoelemente.

(3)

Au fost primite informații care indică faptul că nivelul de arsenic în aditivul furajer „carbonat feros” depășește în anumite cazuri, în urma schimbării zonei de producție, nivelul maxim actual. Pentru a garanta furnizarea de carbonat feros pe piața europeană, este necesar să se mărească nivelul maxim de arsenic în carbonatul feros. Această creștere nu afectează în mod negativ sănătatea animalelor și sănătatea publică sau mediul întrucât nivelul maxim stabilit pentru arsenic în furajele complementare și furajele complete rămâne neschimbat.

(4)

Recent, laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru metalele grele din hrana pentru animale și din produsele alimentare (EURL-HM) a identificat o diferență semnificativă între rezultatele analizelor obținute prin aplicarea unor metode diferite de extracție utilizate în prezent pentru determinarea plumbului în argila caolinitică și în furajele care conțin argilă caolinitică (2). Până în prezent, nu s-au observat diferențe importante între nivelurile de metale grele în furajele minerale prin aplicarea diferitor metode de extracție (3). Nivelurile maxime de metale grele în furaje se referă „la o determinare analitică a plumbului, extracția efectuându-se în acid azotic (5 % procente de greutate), timp de treizeci de minute, la temperatura de fierbere”. Prin urmare, este necesar să se prevadă utilizarea acestei metode de extracție pentru determinarea plumbului în argila caolinitică.

(5)

În ceea ce privește nitriții, pentru produsele și subprodusele din sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, precum și pentru cei din producția de amidon, nu se aplică în prezent niciun nivel maxim. Ținând cont de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice, același nivel ar trebui să se aplice și în cazul produselor și subproduselor rezultate din producția de băuturi alcoolice.

(6)

Având în vedere evoluția cunoștințelor științifice și tehnice, este necesar să se stabilească nivelul maxim pentru uleiul de muștar volatil în Camelina sativa și produsele derivate la același nivel ca nivelul maxim pentru turtele din semințe de rapiță.

(7)

Soiurile Brassica sunt enumerate în categoria impurităților botanice dăunătoare din cauza conținutului lor ridicat de ulei de muștar volatil (exprimat ca izotiocianat de alil). Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat în avizul său privind glucosinolații (izotiocianați de alil) ca substanțe nedorite (4) că efectele adverse asupra animalelor au fost în general corelate cu cantitatea totală de glucosinolați din dietă. În cazul în care ar fi măsurată cantitatea totală de glucosinolați, ar fi detectate, de asemenea, impuritățile cauzate de prezența produselor din Brassica juncea ssp., Brassica nigra și Brassica carinata. Prin urmare, este necesar să se elimine produsele din aceste specii, cu excepția semințelor, din secțiunea VI a anexei I privind impuritățile botanice dăunătoare și să se stabilească pentru materiile prime furajere derivate din aceste specii de Brassica același nivel pentru uleiul de muștar volatil ca nivelul maxim pentru turtele din semințe de rapiță.

(8)

Este necesar să se utilizeze denumirea pentru materiile prime pentru furaje prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 68/2013 al Comisiei din 16 ianuarie 2013 privind Catalogul cu materii prime pentru furaje (5).

(9)

Prin urmare, Directiva 2002/32/CE ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 2002/32/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 140, 30.5.2002, p. 10.

(2)  Determinarea cantității totale și extractibile de plumb din argila caolinitică. Asistență tehnică din partea laboratorului de referință al UE pentru metalele grele destinată Direcției Generale Sănătate și Consumatori – JRC 69122 – Centrul Comun de Cercetare – Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători.

(3)  IMEP-111: Cantitatea totală de cadmiu, plumb, arsenic, mercur și cupru și cantitatea totală de cadmiu și plumb extractibile din furajele minerale. Report of the eleventh interlaboratory comparison organised by the European Union Reference Laboratory for heavy metals in Feed and Food [Raportul celei de-a unsprezecea comparații interlaboratoare organizate de Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru metalele grele din hrana pentru animale și din produsele alimentare]. – EUR 24758 EN – Centrul Comun de Cercetare – Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători.

(4)  Avizul Grupului științific pentru contaminanții din lanțul alimentar privind glucosinolații în calitate de/ca substanțe nedorite în furaje, ca urmare a solicitării Comisiei Europene, The EFSA Journal (2008) 590, p. 1.

(5)  JO L 29, 30.1.2013, p. 1.


ANEXĂ

Anexa I la Directiva 2002/32/CE se modifică după cum urmează:

1.

punctul 1 din secțiunea I, „Arsenic”, se înlocuiește cu următorul text:

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

„1.

Arsenic (1)

Materii prime furajere

2

cu excepția:

 

făinii din iarbă, lucernă uscată și trifoi uscat, a pulpei de sfeclă de zahăr uscată și a pulpei de sfeclă de zahăr melasată, uscată;

4

turtei din miez de palmier;

4 (2)

fosfaților și algelor marine calcaroase;

10

carbonatului de calciu; carbonatului de calciu și de magneziu (10);

15

oxidului de magneziu; carbonatului de magneziu;

20

peștelui, a altor animale acvatice și a produselor derivate din acestea;

25 (2)

făinii de alge și a materiilor prime furajere derivate din alge.

40 (2)

Particule de fier utilizate ca marcator.

50

Aditivi pentru hrana animalelor aparținând grupei funcționale a compușilor de oligoelemente

30

cu excepția:

 

sulfatului de cupru, pentahidrat; carbonatului de cupru; trihidroxiclorurii dicuprice; carbonatului feros;

50

oxidului de zinc; oxidului manganos; oxidului de cupru.

100

Furaje complementare

4

cu excepția:

 

furajelor minerale;

12

furajelor complementare pentru animale de companie care conțin pește, alte animale acvatice și produse derivate și/sau făină de alge și materii prime furajere derivate din alge;

10 (2)

formulelor de furaje destinate unor scopuri nutriționale specifice și administrării pe termen lung, cu o concentrație de oligoelemente de 100 de ori mai mare decât conținutul maxim stabilit pentru furajele complete.

30

Furaje complete

2

cu excepția:

 

furajelor complete pentru pești și animale cu blană;

10 (2)

furajelor complete pentru animale de companie care conțin pește, alte animale acvatice și produse derivate și/sau făină de alge și materii prime furajere derivate din alge.

10 (2)”;

2.

punctul 2 din secțiunea I, „Cadmiu”, se înlocuiește cu următorul text:

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

„2.

Cadmiu

Materii prime furajere de origine vegetală.

1

Materii prime furajere de origine animală.

2

Materii prime furajere de origine minerală

2

cu excepția:

 

fosfaților.

10

Aditivi pentru hrana animalelor aparținând grupei funcționale a compușilor de oligoelemente

10

cu excepția:

 

oxidului de cupru, a oxidului de mangan, a oxidului de zinc și a sulfatului de mangan monohidrat.

30

Aditivi pentru hrana animalelor aparținând grupelor funcționale ale lianților și agenților antiaglomeranți.

2

Preamestecuri (6)

15

Furaje complementare

0,5

cu excepția:

 

furajelor minerale

 

– –

conținând < 7 % fosfor (8);

5

– –

conținând ≥ 7 % fosfor (8);

0,75 pentru 1 % fosfor (8), cu un maxim de 7,5

furajelor complementare pentru animalele de companie;

2

formulelor de furaje destinate unor scopuri nutriționale specifice și administrării pe termen lung, cu o concentrație de oligoelemente de 100 de ori mai mare decât conținutul maxim stabilit pentru furajele complete.

15

Furaje complete

0,5

cu excepția:

 

furajelor complete pentru bovine (cu excepția vițeilor), ovine (cu excepția mieilor), caprine (cu excepția iezilor) și pești;

1

hranei complete pentru animalele de companie.

2”;

3.

punctul 4 din secțiunea I, „Plumb”, se înlocuiește cu următorul text:

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

„4.

Plumb (1)

Materii prime furajere

10

cu excepția:

 

nutrețului (3);

30

fosfaților și algelor marine calcaroase;

15

carbonatului de calciu; carbonatului de calciu și de magneziu (10);

20

drojdiilor.

5

Aditivi pentru hrana animalelor aparținând grupei funcționale a compușilor de oligoelemente

100

cu excepția:

 

oxidului de zinc;

400

oxidului de mangan, a carbonatului feros, a carbonatului de cupru.

200

Aditivi pentru hrana animalelor aparținând grupelor funcționale ale lianților și agenților antiaglomeranți

30

cu excepția:

 

clinoptilolitului de origine vulcanică; natrolit-fonolitului.

60

Preamestecuri (6)

200

Furaje complementare

10

cu excepția:

 

furajelor minerale;

15

formulelor de furaje destinate unor scopuri nutriționale specifice și administrării pe termen lung, cu o concentrație de oligoelemente de 100 de ori mai mare decât conținutul maxim stabilit pentru furajele complete.

60

Furaje complete.

5

4.

punctul 6 din secțiunea I, „Nitriți”, se înlocuiește cu următorul text:

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

„6.

Nitriți (5)

Materii prime furajere

15

cu excepția:

 

făinii de pește;

30

furajelor însilozate;

produselor din și subproduselor de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, precum și a celor rezultate din producția de amidon și de băuturi alcoolice.

Furaje complete

15

cu excepția:

 

hranei complete pentru câini și pisici cu un conținut de umiditate mai mare de 20 %.

—”;

5.

punctul 5 din secțiunea III, „Ulei de muștar volatil”, se înlocuiește cu următorul text:

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

„5.

Ulei de muștar volatil (1)

Materii prime furajere

100

cu excepția:

 

Semințe de camelină și produse derivate din aceasta (2), produse derivate din semințe de muștar, semințe de rapiță și produse derivate din acestea.

4 000

Furaje complete

150

cu excepția:

 

furajelor complete pentru bovine (cu excepția vițeilor), ovine (cu excepția mieilor) și pentru caprine (cu excepția iezilor);

1 000

furajelor complete pentru porci (cu excepția purceilor) și păsări de curte.

500

6.

secțiunea VI: „Impurități botanice dăunătoare” se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA VI: IMPURITĂȚI BOTANICE DĂUNĂTOARE

Substanța nedorită

Produse destinate furajelor

Conținut maxim în mg/kg (ppm) cu privire la furaje cu un conținut de umiditate de 12 %

1.

Semințe de buruieni și fructe nemăcinate și nezdrobite care conțin alcaloizi, glucozide sau alte substanțe toxice separate sau în combinații, conținând:

Materii prime furajere și furaje combinate

3 000

Datura sp.

 

1 000

2.

Crotalaria spp.

Materii prime furajere și furaje combinate

100

3.

Semințe și coji de Ricinus communis L., Croton tiglium L. și Abrus precatorius L., precum și derivatele provenite din prelucrarea acestora (3), separat sau în combinații

Materii prime furajere și furaje combinate

10 (4)

4.

Fructe de fag nedecorticate – Fagus sylvatica L.

Materii prime furajere și furaje combinate

Semințele și fructele, precum și produsele derivate din acestea prin prelucrare pot fi prezente în furaje numai în cantități nedeterminabile cantitativ.

5.

Purghera – Jatropha curcas L.

Materii prime furajere și furaje combinate

Semințele și fructele, precum și produsele derivate din acestea prin prelucrare pot fi prezente în furaje numai în cantități nedeterminabile cantitativ.

6.

Semințe de Ambrosia spp.

Materii prime furajere

50

cu excepția:

 

meiului (semințe de Panicum miliaceum L.) și a sorgului [semințe de Sorghum bicolor (L.) Moench s.l.] neadministrate direct animalelor

200

Furaje combinate care conțin grăunțe și semințe nemăcinate

50

7.

Semințe de:

muștar indian – Brassica juncea (L.) Czern. și Coss. ssp. integrifolia (West.) Thell.;

muștar sareptian – Brassica juncea (L.) Czern. și Coss. ssp. juncea;

muștar chinezesc – Brassica juncea (L.) Czern. și Coss. ssp. juncea var. lutea Batalin;

muștar negru – Brassica nigra (L.) Koch;

muștar etiopian – Brassica carinata A. Braun.

Materii prime furajere și furaje combinate

Semințele pot fi prezente în furaje numai în cantități nedeterminabile cantitativ.


(1)  Pentru determinarea plumbului în argila caolinitică și în furajele conținând argilă caolinitică, limita maximă se referă la o determinare analitică a plumbului, extracția efectuându-se în acid azotic (5 % procente de greutate), timp de treizeci de minute, la temperatura de fierbere. Se pot utiliza metode de extracție echivalente, în cazul în care se demonstrează că acestea au o eficiență egală de extracție.”;

(2)  La cererea autorităților competente, operatorul responsabil trebuie să efectueze o analiză care să demonstreze un conținut total de glucosinolați mai mic de 30 mmol/kg Metoda de analiză de referință este EN-ISO 9167-1:1995.”;

(3)  În măsura în care acestea se pot determina prin microscopie analitică.

(4)  Include, de asemenea, fragmente de coji de semințe.”


7.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/93


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1276/2013 AL COMISIEI

din 6 decembrie 2013

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

45,1

MA

75,2

TN

78,7

TR

84,0

ZZ

70,8

0707 00 05

AL

59,9

MA

154,0

TR

118,1

ZZ

110,7

0709 93 10

MA

147,0

TR

94,4

ZZ

120,7

0805 10 20

AR

28,0

AU

88,3

MA

36,7

TR

54,5

UY

36,0

ZA

56,9

ZW

22,6

ZZ

46,1

0805 20 10

AU

135,6

MA

57,8

ZZ

96,7

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

TR

58,3

ZZ

58,3

0805 50 10

TR

68,2

ZZ

68,2

0808 10 80

BA

42,7

MK

32,3

NZ

160,5

US

165,4

ZA

199,9

ZZ

120,2