27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/1

(1)

La 23 martie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 267/2012 privind măsuri restrictive împotriva Iranului.

(2)

Prin hotărârea sa din 16 septembrie 2013 în cauza T-489/10 (2), Tribunalul Uniunii Europene a anulat deciziile Consiliului privind includerea Islamic Republic of Iran Shipping Lines, Bushehr Shipping Co. Ltd, Hafize Darya Shipping Lines (HDSL), Irano – Misr Shipping Co., Irinvestship Ltd, IRISL (Malta) Ltd, IRISL Club, IRISL Europe GmbH, IRISL Marine Services and Engineering Co., ISI Maritime Ltd, Khazar Shipping Lines, Leadmarine, Marble Shipping Ltd, Safiran Payam Darya Shipping Lines (SAPID), Shipping Computer Services Co., Soroush Saramin Asatir Ship Management, South Way Shipping Agency Co. Ltd și Valfajr 8th Shipping Line Co. pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012.

(3)

Islamic Republic of Iran Shipping Lines, Bushehr Shipping Co. Ltd, Hafize Darya Shipping Lines (HDSL), Irano – Misr Shipping Co., Irinvestship Ltd, IRISL (Malta) Ltd, IRISL Europe GmbH, IRISL Marine Services and Engineering Co., ISI Maritime Ltd, Khazar Shipping Lines, Marble Shipping Ltd, Safiran Payam Darya Shipping Lines (SAPID), Shipping Computer Services Co., Soroush Saramin Asatir Ship Management, South Way Shipping Agency Co. Ltd și Valfajr 8th Shipping Line Co. ar trebui să fie incluse din nou pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012, pe baza unor noi expuneri de motive referitoare la respectivele entități.

(4)

Informațiile de identificare referitoare la o entitate din lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012 ar trebui să fie modificate.

(5)

Trei entități ar trebui să fie eliminate din lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 267/2012.

(6)

Pentru a asigura eficacitatea măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/6

(1)

Directiva 2002/99/CE stabilește normele generale de sănătate animală care reglementează producția, prelucrarea, distribuția în Uniune și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman provenind din țări terțe și prevede stabilirea unor norme și a unei certificări specifice pentru tranzit.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (3) prevede că anumite produse se pot importa și pot tranzita Uniunea numai dacă provin din țări terțe, teritorii, zone sau compartimente enumerate în tabelul din partea 1 a anexei I la regulamentul menționat. De asemenea, regulamentul stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru aceste produse. Cerințele respective iau în considerare, totodată, solicitarea sau nesolicitarea de garanții suplimentare ca urmare a statutului acestor țări terțe, teritorii, zone sau compartimente în privința bolilor. Garanțiile suplimentare cu care trebuie să fie conforme produsele respective sunt stabilite în partea 2 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

(3)

Republica Moldova este menționată în Decizia 2011/163/UE a Comisiei din 16 martie 2011 privind aprobarea planurilor prezentate de țări terțe în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului (4) și dispune de un plan de monitorizare a reziduurilor aprobat pentru ouă.

(4)

Republica Moldova a solicitat Comisiei să fie autorizată să importe în Uniune produse din ouă și a prezentat informațiile relevante în acest sens. Tratarea termică aplicată produselor din ouă reduce potențialele riscuri pentru sănătatea animală ale acestor produse la un nivel neglijabil. Prin urmare, este adecvată introducerea țării terțe în cauză în lista prevăzută în partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/8

(1)

La 28 februarie 2013, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Ancheta a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 15 ianuarie 2013 de EU ProSun Glass (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de sticlă solară a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)

În urma publicării avizului de deschidere, Comisia a fost informată că produsul a fost definit în mod incorect la punctul 2 din avizul de deschidere. În consecință, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), s-a publicat o rectificare la avizul de deschidere, în care mica eroare a fost corectată.

(4)

La 27 aprilie 2013, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), Comisia a anunțat inițierea unei proceduri antisubvenții paralele cu privire la importurile de sticlă solară originare din RPC în Uniune și a început o anchetă separată.

(5)

A fost primită împreună cu plângerea o cerere de înregistrare a importurilor de sticlă solară din țara în cauză, dar ulterior aceasta a fost retrasă, la 2 octombrie 2013.

(6)

Comisia i-a informat în mod oficial pe reclamant, pe alți producători cunoscuți din Uniune, pe producătorii-exportatori din RPC cunoscuți, pe importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea anchetei. Tuturor părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. De asemenea, Comisia i-a informat pe producătorii din potențialele țări analoge cu privire la deschiderea procedurii și i-a invitat să participe.

(7)

Ancheta a arătat că industria din Uniune cuprinde în prezent șapte producători activi, printre care două IMM-uri. În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion a fost alcătuit din patru producători din Uniune cunoscuți Comisiei anterior deschiderii anchetei ca fiind producători de sticlă solară. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum de vânzări reprezentativ al produsului similar și pe baza localizării geografice în perioada 1 ianuarie 2012 -– 31 decembrie 2012. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 50 % din producția totală a Uniunii. Comisia a informat părțile interesate în legătură cu eșantionul de producători din Uniune propus, prin intermediul unei note adăugate la dosarul destinat consultării de către părțile interesate. De asemenea, Comisia a transmis o scrisoare producătorilor din Uniune, prin care i-a informat cu privire la eșantionul propus. Părțile interesate au fost, de asemenea, invitate în avizul de deschidere să își facă cunoscute punctele de vedere în privința eșantionului provizoriu.

(8)

De asemenea, un IMM și-a manifestat interesul de a face parte din eșantion. Comisia a decis să-l includă în eșantion împreună cu încă o societate, având în vedere cotele mai ridicate ale volumului de vânzări ale acesteia din urmă și să elimine din eșantion societatea cu volumul de vânzări cel mai mic. Nu s-au primit alte comentarii cu privire la eșantionul selectat în mod provizoriu. Prin urmare, Comisia a adăugat două societăți în eșantionul propus inițial și a eliminat o altă societate.

(9)

În cele din urmă, după vizitele de verificare, Comisia a decis să elimine una din cele cinci societăți incluse în eșantion, întrucât această societate a fost considerată nereprezentativă pentru industria din Uniune. Mai exact, aceasta era în faza de început a activității (ceea ce nu este cazul pentru industria din Uniune în ansamblul său), iar evoluția rentabilității sale nu ar fi oferit o imagine reală a situației industriei din Uniune.

(10)

Prin urmare, în cele din urmă, a fost selectat un eșantion care cuprinde patru producători din Uniune. Eșantionul final reprezintă 79 % din vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii. Așadar, se consideră că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(11)

Trei din șapte producători din Uniune au solicitat, în baza dispozițiilor articolului 19 din regulamentul de bază, ca informațiile privind identitatea lor să rămână confidențiale. Aceștia au susținut că dezvăluirea identității lor ar putea aduce grave prejudicii activității pe care o desfășoară. Cererea lor a fost examinată și s-a constatat a fi justificată. În plus, având în vedere numărul limitat de producători din Uniune, s-a luat hotărârea să nu se dezvăluie nici măcar numele producătorilor din Uniune care nu au solicitat anonimatul, deoarece acest lucru ar putea conduce accidental la divulgarea identității celorlalți. Identitatea societății Interfloat Corporation/GMB Glasmanufaktur Brandenburg GmbH („GMB/IF”) este, cu toate acestea, deja cunoscută, deoarece aceasta a declarat public că este unul dintre reclamanți.

(12)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost rugați să se declare și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(13)

Patru importatori neafiliați au răspuns la formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere, în timp ce doar doi importatori au transmis răspunsul la chestionarul specific. Ținând cont de numărul limitat de importatori cooperanți, s-a considerat că nu este necesară eșantionarea.

(14)

Ținând seama de numărul mare de producători-exportatori, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare în vederea stabilirii dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă ar fi necesar să se apeleze la eșantionare și, dacă da, să selecteze un eșantion, producătorii-exportatori au fost invitați să se declare Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor care privesc produsul în cauză, pentru perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012.

(15)

Doisprezece producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori din China, reprezentând peste 95 % din totalul exporturilor din China către Uniune în decursul acestei perioade, au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion.

(16)

Pe baza informațiilor primite și în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion provizoriu de cinci producători-exportatori pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi de sticlă solară în Uniune, care ar putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil.

(17)

Toate părțile în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost informate cu privire la eșantionul propus și au fost invitate să prezinte observații. În urma analizării observațiilor primite, Comisia a decis să mențină eșantionul propus alcătuit din cinci societăți și toate părțile interesate au fost informate în consecință cu privire la eșantionul final selectat.

(18)

Ulterior, ancheta a arătat că doi producători-exportatori incluși în eșantion au supraevaluat vânzările la export către Uniune și, prin urmare, fuseseră incluși în eșantion din motive nejustificate. Prin urmare, ambele societăți au fost excluse din eșantion, după ce li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. În urma unei analize corespunzătoare a observațiilor prezentate de societăți, Comisia a concluzionat că acestea nu au furnizat cifrele eronate în mod intenționat și a decis că acestea ar trebui să fie considerate în continuare părți cooperante în sensul articolului 18 din regulamentul de bază.

(19)

În urma acestor excluderi, s-a analizat posibilitatea adăugării altor producători-exportatori în eșantion. Având în vedere însă că cele două excluderi au avut loc într-un stadiu avansat al anchetei, această posibilitate nu a fost considerată fezabilă, deoarece putea pune în pericol finalizarea anchetei în termenele legale.

(20)

Eșantionul revizuit de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori de sticlă solară este, prin urmare, următorul:

(21)

Comisia a corectat volumul total al vânzărilor de produs în cauză din RPC după ce a fost informată cu privire la supraestimarea vânzărilor la export ale celor doi producători-exportatori [a se vedea considerentul (18) de mai sus]. Potrivit informațiilor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți, eșantionul final reprezintă 50 % din volumul total al exporturilor în Uniune de produs în cauză în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2012 - 31 decembrie 2012. Acesta este, prin urmare, considerat a fi reprezentativ în ceea ce privește volumele exporturilor către Uniune de sticlă solară originară din RPC.

(22)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor-exportatori chinezi care au solicitat acest lucru, precum și producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor neafiliați și asociațiilor acestora, precum și altor utilizatori care s-au declarat în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(23)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea a patru producători-exportatori din China, din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, precum și din partea a doi importatori neafiliați din Uniune și a 12 utilizatori.

(24)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea provizorie a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor societăți sau grupuri de societăți.

(25)

Ancheta cu privire la dumping și la prejudiciu a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada începând din 1 ianuarie 2009 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(26)

Produsul care face obiectul prezentei anchete este sticla solară, și anume sticla sodocalcică plană temperată cu un conținut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM1,5 300-2 500 nm), rezistentă la o temperatură de până la 250 °C (măsurată conform EN 12150), cu o rezistență la șocuri termice de Δ 150k (măsurată conform EN 12150) și o rezistența mecanică mai mare sau egală cu 90 N/mm2 (măsurată conform EN 1288-3) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(27)

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codul NC ex 7007 19 80.

(28)

Sticla solară este una din componentele folosite la fabricarea modulelor fotovoltaice din siliciu cristalin și a modulelor fotovoltaice cu strat subțire care produc energie electrică, precum și la fabricarea colectoarelor termice plate folosite pentru producerea apei calde.

(29)

Ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul realizat și vândut pe piața internă din RPC, produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune și produsul fabricat și vândut pe piața internă din Turcia, care a servit drept țară analogă, au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, cu titlu provizoriu, a fi „produse similare” în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

Un importator a solicitat excluderea din sfera anchetei a sticlei pentru horticultură folosită pentru construirea serelor, susținând că, pentru sere, se folosește sticlă de dimensiuni foarte diferite, în timp ce sticla solară se produce numai la anumite dimensiuni standard. În plus, importatorul a furnizat un certificat care atestă că o parte din importurile sale au ca obiect sticla cu conținut de fier mai mare de 300 ppm. Prin urmare, în mod evident, partea corespunzătoare sticlei pentru horticultură importate nu intră în sfera prezentei anchete.

(31)

Un alt importator a susținut că sticla pentru mobilier pe care o importă (utilizată pentru rafturi de sticlă, panouri, blaturi pentru mese, panouri de uși glisante, alte plăci și blaturi etc.) are caracteristici identice sau foarte asemănătoare caracteristicilor tehnice ale sticlei solare, dar a solicitat excluderea acesteia din sfera anchetei, deoarece are o utilizare finală diferită. Cu toate acestea, pe baza probelor prezentate, se pare că cea mai mare parte a sticlei importate nu ar avea toate caracteristicile tehnice ale sticlei solare, astfel cum se descrie în considerentul 26 de mai sus. În special, șase tipuri de sticlă importată au conținut de fier mult mai mare de 300 ppm, în timp ce un singur tip de sticlă importată are conținut de fier mai mic de 300 ppm, însă factorul de transmisie a luminii solare este semnificativ mai mic decât minimul de 88 % necesar pentru a fi definită ca sticlă solară. Importatorul a afirmat că, deși aceste tipuri de sticlă nu îndeplinesc una dintre caracteristicile tehnice ale sticlei solare descrise la considerentul (26) de mai sus, ele sunt conforme cu clasificarea primară a sticlei solare, și anume „sticlă sodocalcică plană temperată”. Opinia preliminară a Comisiei este că numai acele tipuri de sticlă care îndeplinesc toate caracteristicile tehnice de sticlă solară trebuie să facă obiectul anchetei. În consecință, se concluzionează provizoriu că tipurile de sticlă menționate mai sus și importate de către importatorul respectiv nu intră în domeniul de investigare al anchetei.

(32)

Cu toate acestea, orice tipuri de sticlă pentru horticultură și pentru mobilier care pot avea caracteristici tehnice similare sticlei solare rămân, în această etapă, în sfera produsului în cauză, deoarece acestea pot fi utilizate drept sticlă solară.

(33)

Importatorul a afirmat, de asemenea, că sticla flotată (sticlă turnată pe baie de metal topit) ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare al produsului, deoarece are un proces de producție diferit de cel al sticlei laminate în plăci, care este percepută de către importator ca singurul tip de sticlă solară. În plus, deoarece se presupune că produsele pentru amenajări interioare din sticlă flotată nu pot reprezenta un substitut pentru produsele din sticlă solară, s-a susținut că sticla flotată nu ar trebui să fie considerată produs similar și ar trebui să fie exclusă din sfera de aplicare al anchetei. Opinia preliminară a Comisiei este că sticla flotată nu poate fi exclusă din sfera de aplicare a anchetei, deoarece îndeplinește toate caracteristicile tehnice cuprinse la considerentul (26) de mai sus. În plus, ancheta a arătat că sticla flotată poate fi, în mod clar, utilizată ca sticlă solară și este produsă atât de industria din Uniune, cât și de exportatorii chinezi. În consecință, se concluzionează provizoriu că sticla flotată trebuie să rămână în sfera de aplicare a anchetei.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază în cazul producătorilor exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(35)

Pe scurt și numai cu valoare indicativă, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(36)

Zece societăți cooperante au solicitat aplicarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere de aplicare a TEP în termenele stabilite. În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (d) din regulamentul de bază, a fost efectuată o verificare a TEP la societățile care au fost incluse în eșantion, precum și la societatea care beneficiază de examinare individuală (a se vedea considerentul 48 de mai jos).

(37)

Rezultatul este că, în ceea ce privește următoarele patru societăți sau grupuri de societăți, s-a stabilit statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(38)

Comisia a adunat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile furnizate în cererile de aplicare a TEP la sediile întreprinderilor în cauză.

(39)

În cazul părților afiliate, Comisia examinează dacă grupul de societăți afiliate, în ansamblu, îndeplinește condițiile pentru aplicarea TEP. Prin urmare, în cazul în care o filială sau orice altă societate afiliată solicitantului din RPC este implicată, direct sau indirect, în producția sau vânzarea produsului în cauză, examinarea TEP se efectuează cu privire la fiecare societate în parte, precum și la grupul de societăți ca întreg.

(40)

În consecință, s-au verificat cererile de aplicare a TEP depuse de patru producători-exportatori (grupuri de societăți), compuși din unsprezece persoane juridice.

(41)

Verificarea a stabilit că niciunul dintre cei patru producători-exportatori (grupuri de societăți) care solicită aplicarea TEP nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(42)

Mai precis, trei producători-exportatori nu au reușit să demonstreze, nici individual, nici ca grup, că au avut un singur set clar de documente contabile care au făcut obiectul unei audit independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, prin urmare, nu au îndeplinit criteriul 2 de aplicare a TEP.

(43)

În plus, cei patru producători-exportatori nu au reușit să demonstreze, nici individual, nici ca grup, că nu au fost supuși la denaturări semnificative provenind de la fostul sistem de economie planificată. În consecință, aceste societăți sau grupuri de societăți nu au îndeplinit criteriul 3 de aplicare a TEP. Mai exact, toți cei patru producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori au beneficiat de regimuri fiscale preferențiale.

(44)

În plus, unul dintre acești producători-exportatori nu a îndeplinit nici criteriul 3, având în vedere că mai multe societăți din cadrul grupului, în pofida situației financiare precare, au obținut o finanțare semnificativă în cursul perioadei de anchetă (și anterior acesteia), la tarife/rate ale împrumuturilor? care, în condițiile care predomină în mod normal într-o economie de piață, ar fi rezervate societăților cu o bună situație financiară. De asemenea, un alt grup de producători-exportatori nu a îndeplinit criteriul 3, având în vedere că societățile din cadrul grupului au achiziționat gaze naturale la tarife reduse de la un furnizor de stat.

(45)

Comisia a comunicat rezultatele anchetei cu privire la aplicarea TEP societăților în cauză, autorităților din RPC și reclamantului, lansându-le invitația să prezinte observații.

(46)

Observațiile primite nu au fost în măsură să modifice constatările preliminare ale Comisiei. După consultarea statelor membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c), tuturor solicitanților li s-a comunicat individual și oficial, la 13 septembrie 2013, decizia finală a Comisiei cu privire la cererea lor de aplicare a TEP.

(47)

În consecință, niciunul dintre cei patru producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori cooperanți din RPC care au solicitat aplicarea TEP nu a putut demonstra că îndeplinește toate criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, cererile lor de aplicare a TEP au fost respinse.

(48)

Unul dintre cei doi producători-exportatori care au fost incluși inițial în eșantion, dar excluși ulterior (a se vedea considerentul 18), a solicitat examinarea individuală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, în cazul în care nu ar fi inclus în eșantion. În urma excluderii sale din eșantion și având în vedere faptul că o vizită de verificare în vederea aplicării TEP a avut deja loc (a se vedea considerentul 37 de mai sus), s-a considerat că efectuarea unei examinări individuale („EI”) a acestei societăți nu ar fi un efort nejustificat. Niciun alt producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion nu a solicitat EI.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a prevăzut în avizul de deschidere că valoarea normală ar trebui să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață sau, în cazul în care nu se găsește o țară terță cu economie de piață, valoarea normală ar trebui să fie stabilită pe baza prețurilor din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Înainte de a recurge la prețurile Uniunii, Comisia ar urma să investigheze toate posibilitățile pentru selectarea unei țări analoge adecvate.

(50)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la alegerea unei țări analoge și cu privire la utilizarea prețurilor din UE.

(51)

S-au primit observații din partea China Chamber of Commerce for Import and Export of Light Industrial Products and Art-Crafts („Camera de comerț chineză pentru importul și exportul produselor din industria ușoară și de artizanat” – „CCCLA”), de la un importator neafiliat, precum și de la doi producători-exportatori chinezi, toți contestând utilizarea prețurilor Uniunii pentru stabilirea valorii normale. Turcia și India au fost prezentate drept țări analoge adecvate.

(52)

Între timp, în vederea investigării tuturor posibilităților pentru selectarea unei țări analoge adecvate, serviciile Comisiei au identificat unsprezece țări terțe cu economie de piață cu o posibilă producție de sticlă solară și, pe baza informațiilor disponibile în mod public, a invitat 24 de societăți din aceste țări să coopereze cu Comisia. Aceste țări au fost: Australia, India, Indonezia, Japonia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda, Turcia și Statele Unite ale Americii.

(53)

Pe baza informațiilor puse la dispoziția Comisiei, în afară de RPC și Uniune, numai India și Turcia produc produsul similar. În vederea evaluării corespunzătoare a caracterului adecvat al Turciei și al Indiei de țări analoge, Comisia a analizat informațiile privind produsul similar și, mai precis, numărul de producători, dimensiunea pieței interne, nivelul importurilor și importanța barierelor comerciale și necomerciale în ambele țări. Cu toate acestea, doar o societate din Turcia s-a declarat și și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Comisia, în pofida numeroaselor încercări ale Comisiei de a obține și cooperarea unor producători din India.

(54)

Turcia este o țară terță cu economie de piață. Taxele la import aplicabile produsului similar reprezintă 3 % din tariful CNF (clauza națiunii celei mai favorizate). Datorită uniunii vamale dintre Turcia și UE, taxele la import aplicabile bilateral sunt de 0 %. Aparent, nu există alte taxe sau alte bariere necomerciale semnificative cu privire la produsul similar.

(55)

Potrivit producătorului turc care și-a exprimat disponibilitatea de a coopera în cadrul anchetei, aceasta este singura societate din Turcia care produce produsul similar. Societatea are o producție semnificativă și efectuează atât exporturi, cât și vânzări pe piața internă de produs similar, cantitatea exporturilor fiind mai mare decât cantitatea vândută pe piața internă.

(56)

În pofida lipsei barierelor comerciale și necomerciale, în perioada de anchetă, nu a existat practic niciun import de sticlă solară pe piața turcă. În același timp, ancheta Comisiei a confirmat că producătorul din țara analogă a înregistrat un profit rezonabil și nu unul excesiv în perioada de anchetă.

(57)

Având în vedere cele de mai sus și luând în considerare toate informațiile disponibile în acest stadiu al procedurii, Turcia a fost aleasă, cu titlu provizoriu, drept țară analogă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(58)

Având în vedere faptul că toate cererile de aplicare a TEP au fost respinse, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori din China a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analogă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(59)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă vânzările produsului similar în Turcia către clienți independenți au fost reprezentative. S-a constatat că vânzările produsului similar efectuate de producătorul cooperant din Turcia pe piața internă din Turcia sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(60)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, s-a determinat costul de producție al producătorului turc în cursul perioadei de anchetă.

(61)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă din produsul în cauză s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor din tipul de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(62)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile din acel tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(63)

În ceea ce privește tipurile de produs care nu au fost profitabile, valoarea normală a fost construită utilizând costul de fabricație al producătorului turc plus costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul aferent tipurilor de produse ale producătorului turc care sunt profitabile.

(64)

Din cauza lipsei unei tehnologii de acoperire pentru sticla solară produsă în Turcia în perioada de anchetă și având în vedere că sticla solară provenind din Turcia nu a fost produsă prin turnare pe baie de metal topit, nu au existat vânzări de mai multe tipuri de produse pe piața internă din Turcia. Prin urmare, pentru tipurile de produse care nu au fost vândute în Turcia în timpul PA, dar au fost exportate din RPC în Uniune, valoarea normală a trebuit să fie construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costurilor de producție ale producătorului analog turc plus o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile generale și cheltuielile administrative („VG&A”) suportate și o marjă de profit. Costul acoperirii și costul procesului de producție prin turnare pe baie de metal topit s-au bazat pe datele furnizate de industria din Uniune.

(65)

Prețurile de export s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau exigibile pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(66)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Marjele de dumping au fost stabilite prin compararea prețurilor franco fabrică individuale ale exportatorilor incluși în eșantion cu prețurile de vânzare pe piața internă ale producătorului analog sau cu valoarea normală construită, după caz.

(67)

Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(68)

Pe această bază, s-au operat ajustări pentru costurile de transport, de navlu și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și cheltuielile conexe, taxele și comisioanele la export, în cazul în care s-a demonstrat că aceste costuri au un impact asupra comparabilității prețurilor.

(69)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, valoarea normală medie ponderată construită pentru fiecare tip de produs similar în Turcia a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul de produs corespondent, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(70)

În temeiul articolului 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion și pentru cei care au făcut obiectul unei EI au fost stabilite pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată construită pentru fiecare tip de produs similar din Turcia, cu prețul mediu ponderat practicat de fiecare societate la export pentru tipul corespondent de produs în cauză, exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(71)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Respectiva marjă a fost stabilită pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(72)

În ceea ce-i privește pe toți ceilalți producători-exportatori din RPC, marjele de dumping au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare în RPC. Nivelul de cooperare este procentul reprezentat de volumul exporturilor realizate de producătorii-exportatori cooperanți către Uniune din volumul total al exporturilor din țara în cauză către Uniune raportat în plângere (a se vedea considerentul 15 de mai sus).

(73)

Nivelul de cooperare se consideră ridicat, având în vedere că importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți constituie peste 80 % din volumul total de exporturi către Uniune în cursul PA. Pe această bază, marja de dumping reziduală aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC a fost stabilită la un nivel corespunzător celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(74)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(75)

Produsul similar a fost fabricat de opt producători din Uniune în cursul PA. Aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(76)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate de reclamant, datele macroeconomice furnizate de asociația industriei din Uniune (Glass for Europe) și răspunsurile la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru PA. Întrucât sticla solară este importată în Uniune în cadrul unei poziții tarifare care acoperă și alte produse (7007 19 80 – Altele - Sticlă securit formată din foi lipite), care nu fac obiectul prezentei anchete, nu s-au putut utiliza statisticile Eurostat pentru a se constata volumul și valoarea importurilor. Volumul și valoarea importurilor s-au bazat pe datele furnizate de reclamant și de asociația industriei din Uniune. Atunci când a fost posibil, datele primite au fost verificate încrucișat cu răspunsurile la chestionar. Pe această bază, producția totală din Uniune a fost estimată la circa 21 734 000 m2 în cursul PA.

(77)

Conform explicațiilor de la considerentul 10 de mai sus, patru producători din Uniune au fost selectați în eșantion, reprezentând 79 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

(78)

În cadrul anchetei, s-a constatat că producția niciunui producător din Uniune inclus în eșantion nu a fost destinată utilizării captive.

(79)

În consecință, în sensul prezentei anchete, nu este nevoie să se realizeze o analiză distinctă a vânzărilor captive.

(80)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor totale ale Uniunii pe piața Uniunii, realizate de toți producătorii din Uniune, minus exporturile acestora plus importurile din RPC și importurile din alte țări terțe. După cum se explică în considerentul 76 de mai sus, stabilirea consumului la nivelul Uniunii s-a bazat pe datele furnizate de reclamant și de asociația industriei din Uniune (Glass for Europe), care au fost verificate, atunci când a fost posibil, încrucișat cu răspunsurile la chestionare primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(81)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul uniunii (1 000 m2)

(82)

În perioada examinată, consumul total al Uniunii a crescut cu 49 % între 2009 și PA, dar a scăzut în PA comparativ cu 2011. În termeni globali, consumul de sticlă solară la nivelul Uniunii a crescut semnificativ comparativ cu nivelul său din 2009. Acest lucru se datorează în principal creșterii consumului de produse finite, în special de module solare (a se vedea considerentul 142 de mai jos).

(83)

Importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (1 000 m2) și cota de piață

(84)

Volumul importurilor de produs în cauză care fac obiectul unui dumping în Uniune a crescut considerabil în perioada examinată, și anume cu 596 %. Acest lucru a dus la creșteri semnificative ale cotelor de piață ale importurilor care fac obiectul unui dumping în Uniune. În special, cota de piață a acestor importuri a crescut de la 6,1 % la 28,7 %. În termeni globali, importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ, în ceea ce privește volumul și cota de piață, între 2009 și PA.

(85)

Ar trebui remarcat faptul că importurile care fac obiectul unui dumping au depășit cu mult creșterea consumului la nivelul Uniunii de produs în cauză și de produse similare. În consecință, producătorii-exportatori au putut beneficia mai mult de creșterea consumului din Uniune, consolidându-și astfel poziția pe piață.

(86)

Prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import (EUR/m2)

(87)

Prețul mediu de import al produsului în cauză a scăzut în cursul perioadei examinate. Prețul mediu de import a scăzut cu 27,2 %, de la 6,02 EUR/m2 în 2009 la 4,38 EUR/m2 în PA.

(88)

Pentru a putea determina subcotarea prețurilor în PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion și percepute de la clienții neafiliați pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile de la producătorii chinezi cooperanți incluși în eșantion, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate prin majorare, și anume costurile de vămuire, taxe, manipulare și încărcare. Aceste ajustări majorează prețul, în funcție de numărul de control al produsului, cu 7 până la 15 %.

(89)

Prețurile au fost comparate pentru fiecare număr de tip de produs și de produs secundar, pentru tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat conform precizărilor de la considerentul 88, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în timpul PA, a indicat o marjă medie ponderată de subcotare cuprinsă între 10,6 % și 26,7 % din prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion raportat la importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping.

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor factorilor economici cu un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei examinate.

(91)

Așa cum s-a arătat la considerentele 7 și 8 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(92)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincția între indicatori macroeconomici și microeconomici privind prejudiciul. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici pentru perioada examinată pe baza datelor furnizate de industria din Uniune cu privire la toți producătorii din Uniune. Comisia a analizat indicatorii microeconomici pe baza răspunsurilor la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(93)

În sensul prezentei anchete, au fost evaluați următorii indicatori macroeconomici: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(94)

Au fost evaluați următorii indicatori microeconomici: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(95)

Totalul producției din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a acestei capacități au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(96)

Producția industriei din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate în paralel cu consumul. Producția a atins un vârf în 2011 și apoi a scăzut cu 30 % în cursul PA. În contextul unei creșteri semnificative a consumului, producătorii din Uniune și-au mărit cu 40 % capacitatea de producție în cursul perioadei examinate. În pofida nivelurilor ridicate de producție, rata de utilizare a capacității producătorilor din Uniune a scăzut cu 5 puncte procentuale, în timp ce industria din Uniune și-a mărit capacitatea de producție ca răspuns la cererea puternică, ajungând la 40 % în cursul PA.

(97)

Chiar dacă industria din Uniune și-a extins capacitatea ca răspuns la creșterea consumului, nivelurile de producție ale industriei din Uniune au crescut cu o rată mai mică decât consumul, iar gradul de utilizare a capacității, după o creștere substanțială în primii trei ani din perioada examinată, a scăzut în cursul perioadei de anchetă, ceea ce a coincis cu o creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză.

(98)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(99)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în contextul unei creșteri cu 49 % a consumului la nivelul Uniunii, aceasta a dus la o scădere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 90,2 % în 2009 la 67,7 % în decursul PA, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă, cu 25 %, în cursul perioadei examinate. Vânzările industriei din Uniune au crescut mult mai puțin decât importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Prin urmare, producătorii din Uniune nu au putut beneficia pe deplin de creșterea consumului și, astfel, cota lor de piață a scăzut în cursul perioadei examinate.

(100)

Creșterea industriei din Uniune se reflectă în indicatorii săi de volum, cum ar fi producția, vânzările, dar mai ales în cota sa de piață. În pofida unei creșteri a consumului în cursul perioadei analizate, cota de piață a producătorilor din Uniune nu a crescut în paralel cu consumul. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în cursul perioadei, iar volumul importurilor a crescut. În cursul aceleiași perioade, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu 366 %. Faptul că industria din Uniune nu a putut beneficia în totalitate de creșterea pieței a avut un impact global negativ asupra situației sale economice.

(101)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(102)

În ansamblu, ocuparea forței de muncă a crescut între 2009 și PA cu 52 % Cu toate acestea, creșterea a avut loc în perioada de până în 2011, când a atins apogeul de 932 echivalent normă întreagă (ENI), ulterior, în cursul PA, scăzând la 857 ENI. Productivitatea a rămas relativ stabilă în perioada 2009-2011. Acest lucru se datorează parțial faptului că producția produsului similar este caracterizată de un grad ridicat de automatizare și necesită un efectiv redus de personal. În cursul PA, însă, aceasta a scăzut cu 24,4 % în comparație cu 2011. Acesta a fost rezultatul reducerii cu aproximativ 30 % a producției în cursul aceleiași perioade.

(103)

Prin urmare, ocuparea forței de muncă a scăzut în cursul PA, ca răspuns la evoluția producției Uniunii de produs similar în cursul PA.

(104)

Toate marjele de dumping sunt net superioare nivelului de minimis. Ținând seama de volumul și de prețurile importurilor provenite din țara în cauză, impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune poate fi considerat substanțial.

(105)

Întrucât aceasta este prima anchetă antidumping privind produsul în cauză, redresarea în urma practicilor de dumping anterioare nu este relevantă.

(106)

După cum s-a arătat în considerentul 92 de mai sus, indicatorii microeconomici au fost analizați pe baza răspunsurilor la chestionar primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Pentru majoritatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion, 2009 a fost anul în care au făcut primele investiții și au început producția produsului similar. Astfel, toți indicatorii analizați mai jos sunt influențați în mod semnificativ de această fază de demarare din 2009. În vederea indicării tendințelor fără efectul de denaturare al fazei de demarare a societăților incluse în eșantion, sunt prezentați și indicii corespunzători anului 2010.

(107)

Prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7

Prețurile medii de vânzare în Uniune

(108)

Prețurile unitare de vânzare au scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, dar scăderea prețurilor a fost deosebit de pronunțată în cursul PA, când acestea au scăzut cu 7,9 % comparativ cu anul 2011, cu 9,5 % comparativ cu 2010 și cu 23 % comparativ cu anul 2009.

(109)

În pofida diferenței mari dintre prețul unitar mediu de vânzare practicat de industria din Uniune și prețurile importurilor din China, așa cum se explică în considerentul 89 de mai sus, subcotarea efectivă bazată pe o comparație în funcție de tipul de produs a fost mult mai mică, și anume între 10,6 % și 26,7 % în cursul perioadei de anchetă.

(110)

Costul unitar de producție a crescut cu mai mult de 10 % între 2011 și perioada de anchetă, în timp ce între 2010 și 2011 a rămas relativ stabil. Costul de producție a urmat, în general, tendința prețului de vânzare între 2009 și PA. Creșterea costului unitar de producție a fost determinată de scăderea volumului de producție, în timp ce costul total de producție a scăzut de fapt între 2011 și PA.

(111)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 8

Costurile medii ale forței de muncă pe angajat

(112)

Între 2009 și PA, costul mediu al forței de muncă pe angajat a crescut constant, în total cu 12 %. Cu toate acestea, creșterea cea mai importantă s-a înregistrat între 2011 și PA, și anume cu 4,8 %. Creșterea globală a costului cu forța de muncă poate fi explicată parțial prin inflație și costurile aferente disponibilizărilor suportate de unii dintre producătorii din Uniune, legate de încetinirea activității industriei între 2011 și PA.

(113)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Stocuri

(114)

Stocurile au crescut cu 7,3 % între 2011 și PA și cu 15 % între 2009 și PA, în timp ce între 2010 și 2011 au scăzut cu 11,6 %.

(115)

Ancheta a arătat că, având în vedere reducerea vânzărilor, atât ca volum, cât și ca valoare, producătorii din Uniune ar avea tendința de a păstra stocuri limitate din produsul similar. Prin urmare, creșterea stocurilor pentru produsul similar în cursul perioadei examinate constituie un factor relevant pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(116)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(117)

Rentabilitatea pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(118)

În 2009, cei mai mulți dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion au suferit pierderi, care, după cum s-a explicat mai sus, s-au datorat faptului că și-au început producția produsului similar la acel moment. În 2010, profitul mediu era deja de 8,31 %. Ulterior, rentabilitatea a scăzut ușor în 2011, când importurile care au făcut obiectul unui dumping au început să crească. În cele din urmă, industria a suferit pierderi semnificative în PA, și anume o scădere cu 276,6 % comparativ cu anul 2011.

(119)

Tendința fluxului net de numerar, care reprezintă un indicator al capacității producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a-și autofinanța activitățile, a înregistrat o cădere pronunțată, de 81 %, între 2011 și PA. Acesta a crescut treptat începând cu 2010 și, în ansamblu, a crescut pe parcursul perioadei examinate.

(120)

Randamentul investițiilor (denumit în continuare „RI”) a fost exprimat ca profit sub formă de procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor.

(121)

Tabelul de mai sus arată că, ulterior fazei de demarare din 2009, când industria a realizat investiții importante în produsul similar, investițiile au scăzut în mod constant între 2009 și 2011 și apoi au crescut în cursul PA. Cu toate acestea, investițiile au rămas la un nivel scăzut în PA, comparativ cu nivelurile din 2009. Investițiile realizate în cursul PA au vizat în principal cercetarea și dezvoltarea, precum și îmbunătățirea și întreținerea tehnologiei și a proceselor de producție în scopul sporirii eficienței. În special, industria a investit în noi tipuri de produse care nu au fost importate din RPC în aceeași perioadă și care au făcut obiectul unor activități intense de cercetare și inovare.

(122)

Prin contrast, randamentul investițiilor a scăzut cu 34 % între 2009 și 2012. Totuși, acesta a crescut în mod constant înaintea PA, și anume cu 293 % între 2009 și 2011, însă a scăzut cu 186 % în cursul PA, comparativ cu anul 2011.

(123)

În ceea ce privește capacitatea de mobilizare a capitalului, s-a constatat o deteriorare constantă a capacității industriei din Uniune de a genera numerar pentru produsul similar și, prin urmare, o deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune.

(124)

Analiza situației industriei din Uniune arătă o tendință clară de scădere a majorității indicatorilor principali de prejudiciu. În contextul unei creșteri generale a consumului, producția totală a crescut în perioada examinată. Deși volumul vânzărilor a crescut, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în cursul PA pe fondul unei creșteri mai mari a consumului în cursul perioadei examinate. Prețul mediu de vânzare a scăzut puternic în perioada examinată, având un efect negativ asupra tuturor indicatorilor de performanță financiară, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(125)

În perioada examinată, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune a crescut. Cu toate acestea, creșterea volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost însoțită de o scădere puternică a prețului mediu de vânzare, precum și a cotei de piață a industriei din Uniune.

(126)

Având în vedere cele de mai sus, ancheta a confirmat în special faptul că prețurile de vânzare ale industriei din Uniune sunt inferioare costurilor de producție, ceea ce are un efect negativ asupra rentabilității industriei din Uniune, care a atins niveluri negative semnificative în cursul PA.

(127)

Cu toate acestea, capacitatea a evoluat pozitiv între 2009 și PA. În plus, cu toate că investițiile au scăzut între 2009 și PA, ele au crescut între 2011 și PA. Acest lucru se datorează faptului că, așa cum se explică în considerentul 121, societățile incluse în eșantion au continuat investițiile în produsul similar concentrându-se, printre altele, pe unele tipuri de produse pentru nișe de piață pentru care nu există încă exporturi din țara în cauză și care se bazează pe activități intense de cercetare și inovare. În același timp, este evident că industria din Uniune trebuie, de asemenea, să fie capabilă să producă și să vândă volume mari de tipuri de produse mai de bază (care sunt în prezent importate la prețuri de dumping din RPC), în vederea diluării costurilor fixe și obținerii de economii de scară.

(128)

Prin urmare, se poate concluziona nu numai că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul PA, ci și că a căutat în mod activ modalități de reducere a expunerii sale la importurile de produs în cauză, prin dezvoltarea de produse inovatoare, care nu sunt încă importate din țara în cauză.

(129)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează, cu titlu provizoriu, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(130)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din țara în cauză au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu care să poată fi considerat important. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, pe lângă importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, prejudicia industria din Uniune, astfel încât să se garanteze că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(131)

Ancheta a arătat că importurile care au făcut obiectul unui dumping au crescut dramatic pe parcursul perioadei examinate, volumul lor crescând semnificativ cu 596 %, iar cota lor de piață cu 366 %. Prin urmare, se confirmă faptul că volumul importurilor și cota de piață pentru produsul în cauză au crescut vertiginos în cursul perioadei examinate. A existat o coincidență clară, în timp, între creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping și pierderea cotei de piață deținute de industria din Uniune. De asemenea, ancheta a stabilit că, așa cum s-a menționat în considerentul 89 de mai sus, importurile care au făcut obiectul unui dumping au generat o subcotare a prețurilor industriei din Uniune în cursul PA.

(132)

Ancheta a arătat că prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping au scăzut cu 27,2 % în cursul perioadei examinate și au condus la o creștere a marjelor de subcotare. Confruntată cu această presiune extremă asupra prețurilor, industria din Uniune a depus eforturi considerabile pentru a-și reduce costurile de producție. În pofida acestor eforturi, nivelul extrem de scăzut al prețurilor importurilor din China a forțat industria din Uniune să-și reducă și mai mult prețurile de vânzare până la niveluri nerentabile. Astfel, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut dramatic în cursul perioadei examinate și a înregistrat pierderi în cursul PA.

(133)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează, cu titlu provizoriu, că prezența importurilor care fac obiectul unui dumping și creșterea masivă a cotei lor de piață la prețuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune au avut un rol hotărâtor în ceea ce privește prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(134)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Importurile din țări terțe (1 000 m2)

(135)

Volumul importurilor din alte țări terțe a crescut cu 46 % în cursul perioadei examinate, odată cu creșterea consumului din Uniune. Cota lor de piață a scăzut ușor în cursul PA comparativ cu anul 2011 (3,5 %), dar, în general, a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Turcia este al doilea exportator ca mărime după RPC, urmată de India.

(136)

Informațiile disponibile privind importurile din toate țările terțe arată că prețul mediu de import a fost mai mare decât prețul mediu la importurile din China. Acest lucru este valabil și pentru prețul unitar pentru anumite tipuri de produs în cauză. Pe de altă parte, prețul mediu la importurile din țările terțe a fost asemănător cu prețul mediu al industriei din Uniune sau mai mare decât acesta.

(137)

Din aceste motive, în special având în vedere volumele importurilor și cotele de piață ale țărilor terțe, precum și nivelurile lor de prețuri, se poate concluziona, cu titlu provizoriu, că importurile din țările terțe nu au fost în măsură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(138)

Volumul exporturilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 12

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(139)

Vânzările la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut între 2009 și 2011, dar au scăzut brusc în cursul PA cu 74 %, ca valoare, și cu 71,9 %, ca volum. Pe baza răspunsurilor primite de la exportatorii chinezi incluși în eșantion, acest lucru se datorează cel mai probabil prețurilor foarte scăzute ale exporturilor din China către destinațiile importante ale exporturilor industriei Uniunii (și anume SUA, Canada).

(140)

Vânzările la export ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au constituit, în anul 2009 (în faza de demarare), 20 % din totalul vânzărilor lor, ca volum, pe parcursul anului 2010, 11 %, iar în anul de vârf 2011, doar 14 %. Anul 2012 a înregistrat o scădere suplimentară la 5 %, atunci când întreprinderile au intrat în competiție cu prețurile reduse ale exporturilor chinezești către destinații importante din țări terțe. În consecință, întrucât piața Uniunii este principala piață pentru industria din Uniune și pentru că sticla solară este relativ grea și fragilă, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru transport pe anumite distanțe (din cauza riscului de spargere și de coroziune), nu se poate concluziona în acest stadiu că performanța redusă la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(141)

Pe baza informațiilor de mai sus, consumul în Uniune a crescut cu 49 % între 2009 și PA. Acesta a atins apogeul în 2011, când a crescut cu 81 % comparativ cu 2009. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de această creștere a consumului. Cota sa de piață a scăzut în mod constant în perioada examinată, ajungând la o scădere de 25 % în perioada de anchetă, comparativ cu 2009 (– 14,1 % comparativ cu 2011). În contrast, cota de piață deținută de China a înregistrat o creștere bruscă, chiar și atunci când consumul a scăzut între 2011 și PA, ducând la o creștere cu 64,8 % între 2011 și PA și o creștere totală de 366 % pe parcursul întregii perioade. Importurile din China au înregistrat o creștere masivă pe durata perioadei examinate, și anume de 596 %.

(142)

Întrucât consumul din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate, evoluția sa este de natură să întărească legătura de cauzalitate dintre creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune, nefiind o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune. În plus, chiar și în cursul PA, când consumul a scăzut, importurile din China care fac obiectul unui dumping au fost în măsură să determine în continuare o creștere a cotei lor de piață în detrimentul industriei din Uniune. Prin urmare, se poate concluziona, cu titlu provizoriu, că scăderea consumului în cursul PA nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(143)

Potrivit informațiilor deținute de Comisie, în jur de 80-85 % din vânzările de sticlă solară se realizează către producătorii de module solare (module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și module fotovoltaice cu strat subțire) și în jur de 15-20 % din vânzări se realizează către producătorii de colectoare termice solare plate folosite pentru producerea de apă caldă. Prin urmare, tendințele observate în sectorul modulelor solare au un impact important asupra consumului de sticlă solară. Consumul de module solare a crescut constant de-a lungul aceleiași perioade, și anume în perioada 2009-2012, și, chiar dacă a existat o scădere în 2012, nivelul de consum a rămas cu 221 % mai mare decât în 2009 și cu 44 % mai mare decât în 2010 (5). În plus, s-a stabilit că, deși cererea de module în Uniune a fost inițial generată de tarifele fixe (FIT), nu s-a putut concluziona că reducerile acestor taxe (la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012) au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu (6). Acest lucru s-a datorat faptului că cererea de module solare a rămas relativ ridicată față de aceeași perioadă 2009-2012.

(144)

În consecință, nivelul consumului de module solare și, ca urmare, cererea de sticlă solară au rămas ridicate în cursul perioadei examinate. Scăderea sa ușoară în 2012 nu poate fi considerată în sine drept un factor de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(145)

Ancheta a stabilit că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping. Au fost analizate și alte cauze posibile al prejudiciului, cum ar fi importurile din alte țări terțe, consumul și situația pieței unora dintre utilizatori, cum ar fi cea a modulelor solare, și niciuna dintre acestea, analizate atât individual, cât și colectiv, nu s-a dovedit a fi de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(146)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se concluzionează, cu titlu provizoriu, că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(147)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, există motive imperioase să se concluzioneze că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz specific. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diverselor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor, ale furnizorilor de materii prime și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(148)

Industria din Uniune a angajat în mod direct aproximativ 860 de persoane în cursul PA pentru producerea și vânzarea produsului similar. Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din țara în cauză, în cursul perioadei de anchetă. Unii producători din Uniune au fost deja nevoiți să își închidă unitățile de producție, în timp ce alții s-au confruntat cu insolvența. Dacă nu se vor lua măsuri, este foarte probabil ca deteriorarea situației economice a industriei din Uniune să se accentueze.

(149)

Se preconizează ca instituirea unor taxe antidumping provizorii să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului similar pentru a reflecta costurile de producție și a-și îmbunătăți astfel rentabilitatea. Se poate preconiza, de asemenea, ca instituirea unor măsuri să permită industriei din Uniune să-și recâștige, cel puțin parțial, cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact pozitiv asupra situației sale financiare generale. În plus, industria din Uniune ar trebui să beneficieze de un acces mai ușor la capital și să realizeze investiții suplimentare în cercetare și dezvoltare și în inovare în sectorul sticlei solare. În cele din urmă, este posibil ca unii producători din Uniune care au fost nevoiți să-și înceteze producția ca urmare a presiunii exercitate de importurile din China care au făcut obiectul unui dumping să își reînceapă activitatea. În ansamblu, conform acestui scenariu, ar fi garantate nu numai locurile de muncă existente, dar ar exista, de asemenea, perspectiva rezonabilă a unei extinderi a producției și a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă.

(150)

În absența unor măsuri, se preconizează pierderi suplimentare ale cotei de piață și o deteriorare suplimentară a rentabilității industriei din Uniune. Această situație nu ar fi viabilă pe termen scurt și mediu. În consecință, pe lângă numărul mare de producători din Uniune care au fost deja forțați să iasă de pe piață, alți producători ar putea fi amenințați cu insolvența, ceea ce, pe termen scurt și mediu, ar duce probabil la dispariția industriei din Uniune, cu repercusiuni importante asupra locurilor de muncă existente.

(151)

Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că instituirea de taxe antidumping este în interesul industriei din Uniune.

(152)

Cei doi importatori cooperanți au avut ca principală activitate comercializarea produsului în cauză. Ambii importatori și-au diversificat sursele de produs în cauză, și anume nu s-au aprovizionat numai din RPC, ci și din Uniunea Europeană și din țări terțe.

(153)

S-a invocat argumentul că instituirea de măsuri cu privire la produsul în cauză va afecta negativ activitatea importatorilor. În primul rând, instituirea de taxe nu ar trebui să conducă la eliminarea tuturor importurilor din RPC. În al doilea rând, deși se preconizează că instituirea de măsuri va avea un efect negativ asupra situației financiare a importatorilor care importă numai sau în principal din RPC, având în vedere posibilitatea de a importa din țări terțe, este de așteptat ca importatorii să fie flexibili și să-și schimbe sursele de aprovizionare, dacă consideră necesar.

(154)

Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că instituirea de măsuri la nivelul propus ar putea avea un anumit impact negativ asupra situației importatorilor neafiliați ai produsului în cauză, dar că impactul este atenuat de faptul că importatorii și comercianții pot folosi alte surse de aprovizionare, atât din țări terțe, cât și din industria din Uniune, care are capacitatea de a-și crește producția, și, în niciun caz, nu ar depăși impactul pozitiv asupra altor părți.

(155)

Niciun furnizor de materii prime nu a cooperat la anchetă. În lipsa informațiilor provenite de la acești furnizori, nu a existat nicio dovadă că instituirea de măsuri ar dăuna intereselor acestor părți.

(156)

Toți utilizatorii care au oferit răspunsuri sunt producători de module solare și/sau de colectoare termice. Trei utilizatori s-au declarat a fi ferm în favoarea instituirii de taxe antidumping, argumentând că industria din Uniune produce sticlă solară de calitate superioară care nu poate fi întotdeauna furnizată de societățile chineze. Prin contrast, alți trei utilizatori s-au declarat împotriva instituirii de măsuri antidumping. Acești utilizatori se așteaptă ca instituirea taxelor antidumping să aibă un impact negativ asupra activității lor comerciale. Aceștia se așteaptă să nu fie în măsură să-și crească prețurile pentru consumatorii finali, având în vedere situația dificilă a industriei modulelor solare.

(157)

Potrivit informațiilor prezentate de către utilizatori, sticla solară reprezintă doar aproximativ 6-8 % din costurile totale ale modulelor solare. Astfel, sticla solară reprezintă doar o parte limitată a costurilor și a valorii finale a modulelor fotovoltaice. În plus, se poate estima că, în cazul în care se instituie taxe antidumping cu privire la sticla solară importată din RPC, impactul asupra costurilor totale ale modulelor solare ar trebui să fie mai mic de 1 %. Acest lucru se datorează în principal faptului că utilizatorii cooperanți cumpără cantități semnificative de sticlă solară de la producători din Uniune. În consecință, deși posibila instituire a unor taxe antidumping ar determina cel mai probabil o creștere ușoară a prețurilor factorilor de producție pentru module solare, acestea ar trebui să nu aibă un impact negativ semnificativ asupra costurilor și asupra prețurilor finale ale industriei de module solare din Uniune.

(158)

În plus, unii dintre utilizatori au deja alte surse de aprovizionare, cum ar fi Turcia și India, care nu ar fi influențate negativ de instituirea taxelor antidumping. Alți utilizatori pot alege, de asemenea, alte surse de aprovizionare, fie din țări terțe, fie din industria din Uniune.

(159)

Având în vedere cele de mai sus, argumentele invocate de unii utilizatori împotriva instituirii de măsuri sunt respinse provizoriu.

(160)

Un importator a susținut că, întrucât unii producători din Uniune au făcut parte dintr-un cartel mondial al sticlei plate (sticla solară face și ea parte din această categorie) și au fost amendați de către Comisia Europeană în anul 2007, aceștia utilizează instrumentul antidumping ca o modalitate de a-și recupera pierderile cauzate membrilor cartelului, provenind din amenzi și din pierderea cotei de piață în Uniune. În plus, în cazul în care accesul la piața Uniunii ar fi limitat prin intermediul unor taxe antidumping, vor exista stimulente mai puternice pentru producătorii din Uniune pentru a intra într-un cartel sau pentru a adopta un alt comportament anticoncurențial în ceea ce privește produsele cu capacități reduse de creștere a volumului în Uniune, cum ar fi produsele de mobilier pentru amenajări interioare.

(161)

Aceste argumente sunt respinse provizoriu. În primul rând, cartelul a fost desființat încă din 2007. Prin urmare, efectele din trecut ale cartelului nu au avut niciun impact asupra industriei în cursul perioadei examinate. În al doilea rând, acesta nu se referea la niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion și nici la majoritatea actualilor producători din Uniune care au cele mai mari volume de vânzări. În al treilea rând, nu se preconizează ca posibila instituire a unor taxe antidumping să aibă un impact asupra comportamentului concurențial al industriei din Uniune, deoarece, pe de o parte, aceasta nu va schimba structura pieței Uniunii și, pe de altă parte, societățile au obligația generală de a respecta normele naționale și din Uniune aplicabile în materie de concurență, indiferent dacă se impun sau nu taxe.

(162)

De asemenea, un importator a susținut că instituirea unor taxe ar avea un impact negativ asupra pieței Uniunii de straturi antireflectorizante pentru sticla solară. Această piață, identificată de către importator drept o piață conexă, se presupune a fi dominată de producătorii din Uniune, iar instituirea de măsuri ar consolida poziția acestora în detrimentul furnizorilor concurenți de straturi antireflectorizante. În plus, s-a susținut că importatorii se confruntă cu dificultăți în obținerea de comenzi de la producătorii din Uniune sau în primirea unor astfel de comenzi într-o perioadă rezonabilă de timp și la prețuri rezonabile.

(163)

În primul rând, piața straturilor antireflectorizante este vizată de anchetă și nu reprezintă o piață conexă. Ancheta a arătat că, într-adevăr, producătorii din Uniune rămân în continuare competitivi pe această piață de nișă, în pofida prețurilor relativ mari pe care le percep, datorită calității aparent inferioare a sticlei solare acoperite cu straturi antireflectorizante importate din RPC. Cu toate acestea, nu există dovezi că industria din Uniune nu ar fi în măsură să satisfacă o posibilă creștere a cererii de sticlă solară acoperită cu straturi antireflectorizante. Prin urmare, acest argument a fost respins în această etapă. În ceea ce privește afirmațiile că producătorii din Uniune au refuzat să onoreze sau să livreze comenzi la timp și la prețuri rezonabile, depinde în întregime de fiecare producător să-și aleagă strategia comercială, în măsura în care producătorul sau producătorii respectivi nu beneficiază de o poziție dominantă unică sau comună pe piața relevantă. Concurența de pe piața Uniunii este suficient de mare, ceea ce permite schimbarea și/sau diversificarea furnizorilor. Prin urmare, și acest argument a fost respins în mod provizoriu.

(164)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, evaluându-se toate interesele în ansamblu, inclusiv interesul industriei din Uniune, al importatorilor și al utilizatorilor, că nu există motive întemeiate împotriva instituirii de măsuri provizorii cu privire la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză.

(165)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(166)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marjele de dumping constatate.

(167)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profit, înainte de impozitarea vânzărilor produsului similar în Uniune, pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Se consideră că o marjă de profit de 8,3 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar fi putut obține în absența dumpingului prejudiciabil. Această marjă de profit se bazează pe profitul mediu realizat de producătorii din Uniune incluși în eșantion în 2010, când importurile de produs în cauză erau încă reduse și, prin urmare, nu ar fi putut denatura condițiile normale de concurență.

(168)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 8,3 % menționată mai sus la costul de producție din cursul PA al producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(169)

Majorarea de preț necesară a fost ulterior stabilită prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC care au fost incluși în eșantion, astfel cum s-a stabilit pentru calcularea subcotării prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut pe piața Uniunii în cursul PA de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost ulterior exprimate ca procentaj din valoarea CIF de import medie ponderată.

(170)

Luând în considerare cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de sticlă solară originară din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(171)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate în procente din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(172)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Astfel, ele reflectă situația constatată pe parcursul prezentei anchete cu privire la aceste societăți. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel în mod exclusiv importurilor de produs în cauză originare din țările în cauză și fabricate de întreprinderile respective și, deci, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele în cauză importate, fabricate de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Datorită gradului ridicat de cooperare din partea producătorilor-exportatori (de peste 80 %, a se vedea considerentul 15 de mai sus), această taxă se bazează pe cea mai mare marjă individuală de prejudiciu stabilită pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. Taxa aplicabilă „altor societăți cooperante” se bazează pe media ponderată a exportatorilor incluși în eșantion și se aplică tuturor societăților cooperante neincluse în eșantion [(cu excepția Henan Yuhua, care face obiectul accizelor stabilite în mod individual ca urmare a cererii sale de examinare individuală (a se vedea considerentul 48 de mai sus)].

(173)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individual al taxei antidumping pe societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată Comisiei (7) și ar trebui să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat în consecință, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(174)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și ar putea fi modificate în etapa finală a anchetei. De asemenea, ar trebui să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/29

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/31

(1)

Prin scrisoarea înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 13 martie 2013, România a solicitat autorizarea prelungirii unei măsuri speciale de derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, în ceea ce privește furnizarea de produse din lemn.

(2)

În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2006/112/CE, Comisia a informat celelalte state membre, prin scrisoarea din 17 iunie 2013, cu privire la solicitarea depusă de România. Printr-o scrisoare datată 18 iunie 2013, Comisia a informat România că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru analizarea solicitării.

(3)

Articolul 193 din Directiva 2006/112/CE prevede, ca regulă generală, că persoana impozabilă care furnizează bunurile sau serviciile este obligată la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) către autoritățile fiscale.

(4)

Decizia de punere în aplicare 2010/583/UE a Consiliului (2) a autorizat România să aplice o măsură de derogare în temeiul articolului 395 din Directiva 2006/112/CE, în scopul de a desemna destinatarul drept persoana obligată la plata TVA în cazul furnizării de produse din lemn.

(5)

Înainte de autorizarea anterioară referitoare la aplicarea taxării inverse pentru livrările de lemn, România s-a confruntat cu probleme pe piața lemnului din cauza naturii pieței și a întreprinderilor implicate. În acest sector există un număr mare de întreprinderi mici pe care autoritățile române le controlează cu dificultate. Desemnarea destinatarului drept persoana obligată la plata TVA are ca efect, potrivit autorităților române, prevenirea evaziunii și a fraudei fiscale în acest sector și rămâne justificată.

(6)

Măsura este proporțională cu obiectivele urmărite, deoarece nu se intenționează aplicarea sa generală, ci numai pentru operațiuni specifice într-un sector în care există probleme considerabile de evaziune sau de fraudă fiscală.

(7)

Măsura nu ar trebui, în opinia Comisiei, să aibă niciun impact negativ asupra prevenirii fraudei din sectorul comerțului cu amănuntul sau din alte sectoare sau în alte state membre.

(8)

Autorizația ar trebui să fie limitată în timp până la 31 decembrie 2016.

(9)

În cazul în care România solicită o nouă prelungire după 2016, se transmite Comisiei un nou raport însoțit de solicitarea de prelungire cel târziu până la 1 aprilie 2016. Având în vedere experiența dobândită până la data respectivă, ar trebui efectuată o evaluare pentru a se stabili dacă derogarea se justifică în continuare.

(10)

Derogarea nu are un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/33

(1)

Prin scrisoarea înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 24 octombrie 2012, Luxemburg a solicitat autorizarea de a aplica o măsură de derogare de la dispozițiile articolului 285 din Directiva 2006/112/CE, care ar permite acestei țări să scutească de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 25 000 EUR. Prin această măsură, persoanele impozabile respective ar urma să fie scutite parțial sau total de obligațiile privind TVA menționate în titlul XI capitolele 2-6 din Directiva 2006/112/CE.

(2)

În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE, prin scrisoarea din 9 noiembrie 2012, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea înaintată de Luxemburg. Prin scrisoarea din 12 noiembrie 2012, Comisia a comunicat către Luxemburg că deține toate informațiile necesare pentru a analiza solicitarea.

(3)

În conformitate cu articolul 285 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care nu și-au exercitat opțiunea prevăzută la articolul 14 din A doua directivă 67/228/CEE a Consiliului (2) pot acorda scutiri de la plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 5 000 EUR sau echivalentul în monedă națională și, de asemenea, pot acorda o diminuare treptată a taxelor persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală depășește plafonul stabilit pentru aplicarea acesteia.

(4)

Luxemburg a informat Comisia cu privire la faptul că exclude, în prezent, de la plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 10 000 EUR și că face uz de opțiunea de a acorda o diminuare treptată a taxei persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală este cuprinsă între 10 000 EUR și 25 000 EUR. Luxemburg a solicitat, ca măsură de derogare, autorizarea acordării unei scutiri de la plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 25 000 EUR.

(5)

Aplicarea unui prag mai ridicat pentru regimul special constituie o măsură de simplificare, prin faptul că ar putea reduce considerabil obligațiile întreprinderilor mici în materie de TVA și ar permite Luxemburgului să înceteze aplicarea regimului de reducere treptată a taxei, care este împovărător pentru întreprinderi. Persoanele impozabile ar trebui să poată opta în continuare pentru regimul normal de TVA.

(6)

La 29 octombrie 2004, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Consiliului care modifică Directiva 77/388/CEE (3) în vederea simplificării obligațiilor privind taxa pe valoarea adăugată, care include dispoziții al căror scop este să permită statelor membre să stabilească plafonul cifrei de afaceri anuale aferent regimului de scutire de TVA la o valoare de până la 100 000 EUR sau echivalentul acesteia în monedă națională, cu posibilitatea actualizării acestei valori în fiecare an. Prezenta decizie este în concordanță cu această propunere.

(7)

Măsura de derogare are doar un efect neglijabil asupra valorii globale a taxei colectate în stadiul de consum final și nu va afecta negativ resursele proprii ale Uniunii provenite din TVA,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/35

(1)

Printr-o scrisoare înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 8 aprilie 2013, Italia a solicitat autorizarea unei măsuri de derogare de la articolul 285 din Directiva 2006/112/CE pentru a continua scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată (TVA) a anumitor persoane impozabile a căror cifră de afaceri anuală se situează sub un anumit prag și pentru a ridica acest prag de la 30 000 EUR la 65 000 EUR. Prin această măsură, persoanele impozabile respective ar fi scutite parțial sau total de obligațiile privind TVA menționate în titlul XI capitolele 2-6 din Directiva 2006/112/CE.

(2)

Prin scrisoarea din 10 iunie 2013, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea depusă de Italia. Prin scrisoarea din 14 iunie 2013, Comisia a înștiințat Italia că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

(3)

În temeiul titlului XII din Directiva 2006/112/CE, statele membre dispun deja de un regim special pentru întreprinderile mici. Măsura prelungită constituie o derogare de la articolul 285 din directiva respectivă, în aplicarea acesteia în cazul Italiei, numai în măsura în care pragul cifrei de afaceri anuale prevăzut de regim depășește 5 000 EUR.

(4)

Prin Decizia 2008/737/CE a Consiliului (2), Italia a fost autorizată, cu titlu de măsură de derogare, să scutească, până la 31 decembrie 2010, persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 30 000 EUR. Aplicarea acestei derogări a fost ulterior prelungită până la 31 decembrie 2013, prin Decizia de punere în aplicare 2010/688/UE a Consiliului (3). Dat fiind că acest prag a avut ca efect reducerea obligațiilor în materie de TVA pentru întreprinderile mai mici, Italia ar trebui să fie autorizată să aplice măsura pentru o nouă perioadă limitată și să majoreze pragul la 65 000 EUR. Persoanele impozabile pot opta în continuare pentru regimul normal de TVA.

(5)

Pentru a pune măsura la dispoziția unui număr mai mare de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și a respecta astfel obiectivele din Comunicarea Comisiei intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică” – Un „Small Business Act” pentru Europa, Italia ar trebui să fie autorizată să majoreze pragul cifrei de afaceri anuale sub care anumite persoane impozabile pot fi scutite de plata TVA de la 30 000 EUR la 65 000 EUR.

(6)

La 29 octombrie 2004, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 77/388/CEE (4) în vederea simplificării obligațiilor privind taxa pe valoarea adăugată, care include dispoziții al căror scop este de a permite statelor membre să fixeze plafonul cifrei de afaceri anuale aferent regimului de scutire de TVA la cel mult 100 000 EUR sau echivalentul în moneda națională, cu posibilitatea actualizării acestei valori în fiecare an. Cererea de prelungire depusă de Italia este compatibilă cu această propunere, în legătură cu care Consiliul nu a ajuns încă la un acord.

(7)

Conform informațiilor furnizate de Italia, măsura de derogare are doar un efect neglijabil asupra valorii totale a veniturilor fiscale colectate în etapa consumului final și nu va afecta negativ resursele proprii ale Uniunii provenite din TVA,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/37

(1)

Printr-o scrisoare înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 2 aprilie 2013, Italia a solicitat autorizarea de prelungire a unei măsuri de derogare de la articolul 26 alineatul (1) litera (a) și de la articolul 168 din Directiva 2006/112/CE pentru a continua să limiteze dreptul de deducere în ceea ce privește cheltuielile legate de anumite vehicule rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopuri profesionale.

(2)

Prin scrisoarea din 10 iunie 2013, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea depusă de Italia. Prin scrisoarea din 14 iunie 2013, Comisia a comunicat Italiei faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

(3)

Decizia 2007/441/CE a Consiliului (2) autorizează Italia să limiteze la 40 % dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) percepută pentru cheltuielile referitoare la vehiculele rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopuri profesionale. Decizia 2007/441/CE prevede, de asemenea, ca utilizarea în scopuri private a vehiculelor cărora li s-a aplicat o limitare a dreptului de deducere în temeiul deciziei respective să nu fie considerată drept o prestare de servicii efectuată cu plată. În plus, Decizia 2007/441/CE conține definiții ale vehiculelor și ale cheltuielilor incluse în domeniul de aplicare al deciziei respective, precum și o listă a vehiculelor care au fost excluse în mod explicit din domeniul său de aplicare. Decizia 2007/441/CE a fost modificată prin Decizia de punere în aplicare 2010/748/UE a Consiliului (3), care stabilește data de expirare a derogării la 31 decembrie 2013.

(4)

În conformitate cu articolul 6 din Decizia 2007/441/CE a Consiliului, Italia a prezentat Comisiei un raport cu privire la aplicarea respectivei decizii incluzând o reexaminare a limitării procentului. Informațiile furnizate de Italia arată în continuare că limitarea la 40 % a dreptului de deducere corespunde situației reale în ceea ce privește procentajul utilizării în scopuri profesionale și al celei în scopuri private a vehiculelor respective. Prin urmare, Italia ar trebui să fie autorizată să aplice în continuare măsura respectivă pentru o perioadă limitată, și anume până la 31 decembrie 2016.

(5)

În cazul în care Italia solicită o prelungire suplimentară după 2016, se transmite Comisiei, până la 1 aprilie 2016, un raport odată cu cererea de prelungire.

(6)

La 29 octombrie 2004, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 77/388/CEE (4) în vederea simplificării obligațiilor privind taxa pe valoarea adăugată. Măsurile de derogare prevăzute în prezenta decizie ar trebui să expire la data intrării în vigoare a unei astfel de directive de modificare, dacă data respectivă este anterioară datei de expirare prevăzute în prezenta decizie.

(7)

Derogarea nu are niciun impact asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA.

(8)

Prin urmare, Decizia 2007/441/CE ar trebui modificată în consecință,

1.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Orice cerere de prelungire a măsurilor prevăzute în prezenta decizie se transmite Comisiei până la 1 aprilie 2016.

Orice cerere de prelungire a măsurilor respective trebuie însoțită de un raport incluzând o reexaminare a limitării procentului care se aplică dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată percepută pentru cheltuielile referitoare la vehiculele rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopuri profesionale.”

2.

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

Prezenta decizie expiră la data intrării în vigoare a dispozițiilor Uniunii care stabilesc cheltuielile referitoare la vehiculele rutiere motorizate care nu sunt eligibile pentru o deducere integrală a taxei pe valoarea adăugată și cel târziu la 31 decembrie 2016.”

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/39

(1)

Prin scrisorile înregistrate la Secretariatul General al Comisiei la 3 și, respectiv, 4 aprilie 2013, Danemarca și Suedia au solicitat autorizarea prelungirii aplicării unei măsuri speciale de derogare de la articolele 168, 169, 170 și 171 din Directiva 2006/112/CE care prevăd că persoanele impozabile trebuie să își exercite dreptul de deducere sau de rambursare a taxei pe valoarea adăugată (TVA) în statul membru în care aceasta a fost plătită.

(2)

Comisia a informat celelalte state membre, printr-o scrisoare datată 12 iunie 2013, cu privire la solicitările înaintate de Danemarca și Suedia. Prin scrisoarea datată 14 iunie 2013, Comisia a informat Danemarca și Suedia că dispune de toate informațiile pe care le consideră necesare pentru evaluarea solicitărilor.

(3)

Aceste cereri de derogare se referă la recuperarea TVA-ului plătit pentru taxele de trecere pentru utilizarea legăturii fixe de la Öresund dintre Danemarca și Suedia. Potrivit normelor de TVA privind locul prestării de servicii legat de bunurile imobile, o parte din TVA-ul aferent taxelor de trecere pentru utilizarea legăturii fixe de la Öresund ar trebui plătit în Danemarca și o parte în Suedia.

(4)

Prin derogare de la cerința aplicabilă persoanelor impozabile de a-și exercita dreptul de deducere sau de rambursare a TVA-ului în statul membru în care se plătește TVA-ul, Danemarca și Suedia au fost autorizate să introducă o măsură specială prin care contribuabilii să poată recupera TVA-ul de la o singură administrație. Autorizarea a fost acordată pentru prima dată prin Decizia 2000/91/CE a Consiliului (2) și a fost prelungită prin Deciziile 2003/65/CE (3) și 2007/132/CE (4) ale Consiliului.

(5)

Situația de drept și de fapt care a justificat această derogare nu s-a schimbat și există în continuare. Danemarca și Suedia ar trebui, așadar, să fie autorizate să aplice măsura specială pentru o nouă perioadă limitată.

(6)

Derogarea nu are un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA,

(a)

persoanele impozabile stabilite în Danemarca își pot exercita dreptul de deducere a TVA-ului plătit pentru utilizarea părții din legătură situate pe teritoriul Suediei prin includerea taxei în declarațiile periodice care se depun în Danemarca;

(b)

persoanele impozabile stabilite în Suedia își pot exercita dreptul de deducere a TVA-ului plătit pentru utilizarea părții din legătură situate pe teritoriul Danemarcei prin includerea taxei în declarațiile periodice care se depun în Suedia;

(c)

persoanele impozabile care nu sunt stabilite în niciunul dintre statele membre menționate anterior trebuie să solicite autorităților suedeze rambursarea TVA-ului aferent taxelor de trecere, inclusiv TVA-ul plătit pentru utilizarea secțiunii din legătură situate pe teritoriul danez, conform procedurii prevăzute de Directiva 2008/9/CE a Consiliului (5) sau de Directiva 86/560/CEE a Consiliului (6).

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/41

(1)

Printr-o scrisoare înregistrată la Secretariatul General al Comisiei la 2 aprilie 2013, Regatul Unit a solicitat autorizația de a prelungi o măsură de derogare cu scopul de a continua să limiteze dreptul persoanelor care iau un vehicul în chirie sau în regim de leasing de a deduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) aferentă cheltuielilor de închiriere sau de leasing al unui vehicul, în cazul în care respectivul vehicul nu este utilizat exclusiv în interes de serviciu.

(2)

Prin scrisoarea din 19 iunie 2013, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea prezentată de Regatul Unit. Prin scrisoarea din 20 iunie 2013, Comisia a înștiințat Regatul Unit că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererea.

(3)

Decizia 2007/884/CE a Consiliului (2), modificată prin Decizia de punere în aplicare 2011/37/UE a Consiliului (3), a autorizat Regatul Unit să limiteze la 50 % dreptul persoanei care ia un vehicul în chirie sau în regim de leasing de a deduce TVA aferentă cheltuielilor de închiriere sau de leasing al unui vehicul, în cazul în care respectivul vehicul nu este utilizat exclusiv în interes de serviciu. Regatul Unit a fost autorizat, de asemenea, să nu considere drept prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea în scop personal a unui autovehicul închiriat sau luat în leasing de către o persoană impozabilă. Această măsură de simplificare scutește persoanele care au închiriat sau au luat în leasing autovehicule de obligația de a ține evidența kilometrilor parcurși în scop personal cu vehicule de serviciu și de a declara, pentru fiecare vehicul, taxa datorată pentru kilometrii parcurși efectiv în scop personal.

(4)

Conform raportului furnizat de Regatul Unit, limitarea la 50 % corespunde în continuare situației reale în ceea ce privește utilizarea în interes de serviciu și în interes personal a vehiculelor de către persoana care ia vehicule în chirie sau în leasing. Prin urmare, este oportun ca Regatul Unit să fie autorizat să aplice în continuare măsura respectivă până la 31 decembrie 2016.

(5)

În cazul în care consideră că este necesară o nouă prelungire după 2016, Regatul Unit ar trebui să transmită Comisiei un raport care să includă reevaluarea procentului aplicat, însoțit de o cerere de prelungire, până la 1 aprilie 2016.

(6)

În data de 29 octombrie 2004, Comisia a adoptat o propunere de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 77/388/CEE (4), care include armonizarea categoriilor de cheltuieli pentru care statele membre sunt autorizate să limiteze dreptul de deducere. Directiva 77/388/CEE a fost înlocuită de Directiva 2006/112/CE. Potrivit propunerii respective, excluderile de la dreptul de deducere se pot aplica în cazul autovehiculelor rutiere. Măsurile de derogare prevăzute în prezenta decizie ar trebui să expire la data intrării în vigoare a unei astfel de directive de modificare, dacă data respectivă este anterioară datei de 31 decembrie 2016.

(7)

Derogarea are doar un efect neglijabil asupra valorii globale a veniturilor fiscale colectate în etapa de consum final și nu are niciun impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii care provin din TVA.

(8)

Prin urmare, Decizia 2007/884/CE ar trebui modificată în consecință,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/43

(1)

Articolul 79 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede că îi revine Consiliului să numească, în calitate de membri în cadrul Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Produse Chimice („Consiliul de administrație”), câte un reprezentant din fiecare stat membru.

(2)

Prin decizia sa din 17 mai 2011 (2), Consiliul a numit 15 membri în cadrul Consiliului de administrație.

(3)

Guvernul României a informat Consiliul cu privire la intenția sa de a îl înlocui pe reprezentantul României în cadrul Consiliului de administrație și a prezentat o nominalizare pentru un nou reprezentant, care ar trebui să fie numit pentru perioada rămasă până la 31 mai 2015,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/44

(1)

La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1).

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Gilbert BROS,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/45

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei Gabriele BURGSTALLER,

—

doamna Brigitta PALLAUF, Landtagspräsidentin Salzburger Landtag.

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/46

(1)

La 26 iulie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/413/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Iranului.

(2)

Prin hotărârea sa din 16 septembrie 2013 în cauza T-489/10 (2), Tribunalul Uniunii Europene a anulat deciziile Consiliului privind includerea Islamic Republic of Iran Shipping Lines, Bushehr Shipping Co. Ltd, Hafize Darya Shipping Lines (HDSL), Irano – Misr Shipping Co., Irinvestship Ltd, IRISL (Malta) Ltd, IRISL Club, IRISL Europe GmbH, IRISL Marine Services and Engineering Co., ISI Maritime Ltd, Khazar Shipping Lines, Leadmarine, Marble Shipping Ltd, Safiran Payam Darya Shipping Lines (SAPID), Shipping Computer Services Co., Soroush Saramin Asatir Ship Management, South Way Shipping Agency Co. Ltd și Valfajr 8th Shipping Line Co. pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa II la Decizia 2010/413/PESC.

(3)

Islamic Republic of Iran Shipping Lines, Bushehr Shipping Co. Ltd, Hafize Darya Shipping Lines (HDSL), Irano – Misr Shipping Co., Irinvestship Ltd, IRISL (Malta) Ltd, IRISL Europe GmbH, IRISL Marine Services and Engineering Co., ISI Maritime Ltd, Khazar Shipping Lines, Marble Shipping Ltd, Safiran Payam Darya Shipping Lines (SAPID), Shipping Computer Services Co., Soroush Saramin Asatir Ship Management, South Way Shipping Agency Co. Ltd și Valfajr 8th Shipping Line Co. ar trebui să fie incluse din nou pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive, pe baza unor noi expuneri de motive referitoare la respectivele entități.

(4)

Informațiile de identificare referitoare la o entitate de pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa II la Decizia 2010/413/PESC ar trebui să fie modificate.

(5)

Ca urmare a hotărârilor Tribunalului în cauzele T-392/11 (3), T-404/11 (4) și T-63/2012 (5), Iran Transfo, Sakhte Turbopomp va Kompressor (SATAK) (alias Turbo Compressor Manufacturer, TCMFG) și Oil Turbo Compressor Co. nu sunt incluse pe lista persoanelor și entităților cărora li se aplică măsurile restrictive din anexa II la Decizia 2010/413/PESC,

27.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 316/50

(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice privind igiena alimentelor de origine animală care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar. Normele respective includ cerințe referitoare la igiena laptelui crud și a produselor lactate.

(2)

Decizia 2009/861/CE a Comisiei (2) prevede anumite derogări de la cerințele stipulate în secțiunea IX capitolul I subcapitolele II și III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care trebuie respectate de unitățile de prelucrare a laptelui din Bulgaria menționate în decizia respectivă. Decizia menționată se aplică până la 31 decembrie 2013.

(3)

În consecință, prin derogare de la prevederile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 853/2004, anumite unități de prelucrare a laptelui menționate în anexa I la Decizia 2009/861/CE pot prelucra lapte care respectă și lapte care nu respectă cerințele relevante, cu condiția ca prelucrarea să se efectueze pe linii de producție separate. În plus, anumite unități de prelucrare a laptelui indicate în anexa II la decizia menționată pot prelucra lapte care nu respectă cerințele relevante fără a dispune de linii de producție separate.

(4)

Bulgaria a trimis Comisiei, la 12 august 2013, o listă revizuită și actualizată a respectivelor unități de prelucrare a laptelui.

(5)

Din lista respectivă au fost eliminate unitățile de la rubricile nr. 1 (BG 0412010 „Bi Si Si Handel” OOD), nr. 4 (BG 2012020 „Yotovi” OOD) și nr. 5 (BG 2512020 „Mizia-Milk” OOD) din tabelul care figurează în anexa I la Decizia 2009/861/CE, întrucât acestea sunt în prezent autorizate să prelucreze numai lapte care respectă cerințele în vederea introducerii pe piața Uniunii.

(6)

În plus, patru unități enumerate în prezent în anexa II la Decizia 2009/861/CE au fost eliminate deoarece sunt autorizate să introducă produse lactate pe piața Uniunii, întrucât utilizează numai lapte care respectă cerințele. Aceste unități au fost incluse în tabelul din anexa II la Decizia 2009/861/CE la rubricile nr. 8 (1312023 „Inter-D” OOD), nr. 71 (BG 2512001 „Mladost – 2002” OOD), nr. 91 (BG 2012019 „Hemus-Milk komers” OOD) și nr. 95 (2712005 „Nadezhda” OOD).

(7)

De asemenea, Bulgaria a informat Comisia că, de la data la care Decizia 2009/861/CE a început să producă efecte, cantitatea de lapte crud care respectă cerințele din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, livrată unităților de prelucrare a laptelui din statul membru respectiv, a crescut considerabil. Bulgaria a instituit, totodată, un plan de acțiune care vizează să acopere întreg lanțul de producție a laptelui din statul membru respectiv, pentru a asigura conformitatea cu normele Uniunii.

(8)

Cu toate acestea, în conformitate cu rapoartele prezentate de Bulgaria în temeiul articolului 5 din Decizia 2009/861/CE și pe baza informațiilor furnizate Comisiei de către respectivul stat membru la 1 august 2013, sectorul laptelui din Bulgaria nu este încă în întregime în conformitate cu cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(9)

Având în vedere eforturile depuse de Bulgaria pentru ca sectorul laptelui să fie în conformitate cu normele Uniunii, reducând constant, începând din 2009, numărul de ferme care produc lapte neconform, este oportun să se prelungească perioada de aplicare a măsurilor prevăzute în Decizia 2009/861/CE până la 31 decembrie 2015.

(10)

Bulgaria ar trebui să furnizeze Comisiei, în mod periodic, informații actualizate cu privire la progresele înregistrate, pentru a demonstra faptul că obiectivul de respectare a criteriilor Uniunii poate fi atins înainte de sfârșitul perioadei de aplicare a Deciziei 2009/861/CE, prelungită prin prezenta decizie.

(11)

Prin urmare, Decizia 2009/861/CE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 2, data de „31 decembrie 2013” se înlocuiește cu „31 decembrie 2015”.

2.

La articolul 3, data de „31 decembrie 2013” se înlocuiește cu „31 decembrie 2015”.

3.

Se introduce următorul articol 4a:

„Articolul 4a

(1)   Bulgaria ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că numărul de exploatații agricole producătoare de lapte care nu respectă cerințele se reduce după cum urmează:

(2)   În cazul în care Bulgaria nu îndeplinește obiectivele de reducere a numărului de exploatații menționate la alineatul (1), Comisia adoptă măsuri adecvate.”

4.

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

(1)   Bulgaria prezintă Comisiei rapoarte cu privire la măsurile luate în conformitate cu articolul 4a alineatul (1), precum și cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește asigurarea conformității cu Regulamentul (CE) nr. 853/2004:

Rapoartele pentru 2014 se prezintă Comisiei până la 30 iunie 2014 și 31 decembrie 2014 cel târziu, iar rapoartele pentru 2015 se prezintă Comisiei până la 31 mai 2015 și 31 octombrie 2015 cel târziu.

Rapoartele se prezintă utilizându-se formularul prevăzut în anexa III.

(2)   Comisia monitorizează îndeaproape progresele în ceea ce privește asigurarea conformității laptelui crud prelucrat de unitățile enumerate în anexele I și II cu cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 853/2004.”

5.

La articolul 6, data de „31 decembrie 2013” se înlocuiește cu „31 decembrie 2015”.

6.

Anexele I și II se înlocuiesc cu textul din anexa la prezenta decizie.