23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă, cuprinsă între 9,9 % și 38,1 %, la importurile de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză și din Ucraina; prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2010 (3), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat fabricate de Since Hardware (Guangzhou) Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat, în urma unei noi anchete în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază (denumite în continuare „anchetele inițiale”).

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 (4), Consiliul a instituit o taxă definitivă asupra importurilor de mese de călcat provenite de la Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd., un producător-exportator chinez de mese de călcat.

(3)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 580/2010 (5), Consiliul a modificat taxa antidumping definitivă în vigoare în ceea ce privește importurile de mese de călcat originare din Ucraina la 7 %, în urma unei reexaminări intermediare parțiale al cărei obiect s-a limitat la dumping, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 77/2010 (6), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat provenite de la Greenwood Houseware (Zhuhai) Ltd Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(5)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 805/2010 (7), Consiliul a reinstituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de mese de călcat provenite de la Foshan Shunde Yongjian Housewares and Hardware Co. Ltd, Foshan, un producător-exportator chinez de mese de călcat, ca o măsură de respectare a hotărârii Curții de Justiție în cauza C-141/08 P (8).

(6)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 987/2012 (9), Consiliul a reinstituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză, fabricate de Zhejiang Harmonic Hardware Products Co. Ltd, ca o măsură de respectare a hotărârii Curții de Justiție în cauza C-141/07 P (10).

(7)

Anchetele menționate mai sus sunt denumite în prezentul document și „anchetele anterioare”.

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (11) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit, la 25 ianuarie 2012, o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(9)

Cererea a fost introdusă de trei producători din Uniune, care reprezintă o proporție majoră (în acest caz, peste 40 %) din producția de mese de călcat a Uniunii (denumiți în continuare „solicitanții reexaminării în perspectiva expirării măsurilor”).

(10)

Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor făcea referire la toate țările vizate în prezent de măsurile în vigoare, și anume RPC și Ucraina, și se întemeia pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului asupra industriei Uniunii.

(11)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 25 aprilie 2012, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (12) (denumit în continuare „aviz de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(12)

La 17 martie 2012, Comisia a primit o cerere pentru deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, al cărei obiect s-a limitat la dumping, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Eurogold Industries Ltd., singurul producător-exportator al produsului în cauză din Ucraina (denumit în continuare „solicitantul reexaminării intermediare”).

(13)

Conform solicitantului reexaminării intermediare, împrejurările pe baza cărora au fost stabilite măsurile s-au schimbat, iar aceste schimbări au un caracter durabil. Pe baza acestor schimbări, s-a susținut că măsurile antidumping în vigoare nu mai sunt necesare pentru compensarea efectelor dumpingului.

(14)

Stabilind, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a deschis această reexaminare la 12 iunie 2012 (13) (denumit în continuare „aviz de deschidere a reexaminării intermediare”).

(15)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul pentru reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2011 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor” sau „PAREM”). Examinarea tendințelor utile pentru analiza prejudiciului a vizat perioada dintre ianuarie 2008 și sfârșitul PAREM (denumită în continuare „perioada examinată”).

(16)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind vizați și asociațiile acestora, precum și reprezentanții țărilor exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(17)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori chinezi și de importatori din Uniune, în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(18)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion reprezentativ, toți producătorii-exportatori chinezi au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Doar doi producători-exportatori din RPC s-au prezentat și au furnizat Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Prin urmare, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(19)

Singurul producător-exportator ucrainean a cooperat în cadrul reexaminării intermediare parțiale paralele și a solicitat ca datele verificate și colectate în contextul reexaminării intermediare să fie folosite în scopul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor (a se vedea considerentul (31) de mai jos).

(20)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din trei societăți, selectate dintre cei 20-30 de producători din Uniune despre care înainte de deschiderea anchetei se cunoștea că produc produsul similar. Cele trei societăți incluse în eșantion au fost selectate pe baza volumului lor de producție și de vânzări ale produsului similar în 2011, precum și a amplasării lor geografice în Uniune. Eșantionul a reprezentat peste 40 % din producția și vânzările totale estimate la nivelul Uniunii în cursul PAREM și a fost prin urmare considerat reprezentativ. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să-și prezinte observațiile cu privire la oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 de zile de la data publicării avizului de deschidere. Nicio parte interesată nu a transmis comentarii cu privire la eșantionul propus.

(21)

Niciun importator neafiliat din Uniune nu s-a făcut cunoscut și nu a cooperat în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(22)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului care rezultă din acesta și, pe de altă parte, interesul Uniunii.

(23)

Au fost trimise chestionare ambilor producători-exportatori chinezi care s-au manifestat în cadrul exercițiului de eșantionare. Doar unul dintre cei doi producători-exportatori chinezi a cooperat și a transmis un răspuns la chestionar.

(24)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea tuturor celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. În plus, patru producători cooperanți din Uniune au furnizat date generale în vederea examinării prejudiciului.

(25)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(26)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora în urma anchetelor inițiale nu li s-a acordat tratament de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, s-a efectuat o vizită de verificare la sediile următoarei societăți, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor date dintr-o țară analogă:

(27)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere să se recomande instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile produsului în cauză originare din China și încheierea anchetei privind măsurile antidumping aplicabile importurilor produsului în cauză originare din Ucraina. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Nu s-au primit observații.

(28)

Perioada de anchetă pentru reexaminarea intermediară parțială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, cu privire la importurile originare din Ucraina a corespuns perioadei cuprinse între 1 aprilie 2011 și 31 martie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare intermediară”). O perioadă de anchetă mai puțin recentă, cum ar fi cea utilizată pentru reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor, nu ar fi fost în conformitate cu cerințele articolului 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. În plus, aceeași perioadă de anchetă a fost utilizată într-o procedură paralelă privind rambursarea.

(29)

Comisia a informat în mod oficial solicitantul reexaminării intermediare și reprezentanții țării exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere a reexaminării intermediare. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(30)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a stabili nivelul de dumping al solicitantului reexaminării intermediare și necesitatea de a menține măsurile instituite.

(31)

Solicitantul reexaminării intermediare a reprezentat toate importurile produsului în cauză din Ucraina. S-a trimis un chestionar acestei societăți, care a cooperat și a furnizat un răspuns la chestionar. S-a efectuat o vizită de verificare la următoarele sedii:

(32)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere să se încheie ancheta privind măsurile antidumping aplicabile importurilor produsului în cauză originare din Ucraina. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări. Nu s-au primit observații.

(33)

Produsul care face obiectul atât al reexaminării în perspectiva expirării măsurilor cât și al reexaminării intermediare parțiale este același cu cel vizat de Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 452/2007 al Consiliului și Regulamentul (UE nr. 1243/2010 al Consiliului, adică mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbție și/sau încălzire și/sau suflantă, inclusiv mânecare și componentele esențiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul și suportul pentru fierul de călcat, originare din Republica Populară Chineză și Ucraina („produsul în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 3924 90 00, ex 4421 90 98, ex 7323 93 00, ex 7323 99 00, ex 8516 79 70 și ex 8516 90 00.

(34)

Anchetele de reexaminare actuale, la fel ca anchetele inițiale, au confirmat faptul că produsul în cauză și mesele de călcat fabricate și vândute pe piețele interne din țările în cauză, mesele de călcat fabricate și vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii și cele fabricate și vândute pe piața țării analoge (Ucraina) au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază.

(35)

În consecință, aceste produse sunt considerate ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Astfel cum s-a menționat mai sus, un singur producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei, acesta reprezentând numai o parte neglijabilă din totalul exporturilor chineze în cursul PAREM. Constatările privind această societate nu au fost, prin urmare, considerate reprezentative pentru țara în cauză.

(37)

Prin urmare, autoritățile chineze și producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat au fost notificați cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și li s-a oferit posibilitatea de a formula observații în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect.

(38)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la dumping și probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute mai jos au trebuit să fie stabilite pe baza datelor disponibile, în special, informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și statisticile de care dispune Comisia considerate cele mai precise, și anume datele lunare transmise de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date 14 (6)”]. Alte surse statistice, cum ar fi baza chineză de date privind exporturile și Eurostat (8 cifre) au fost considerate nefiabile, deoarece respectivele coduri vamale au inclus și alte produse decât produsul în cauză.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat tratament de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață (TEP) trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analoagă.

(40)

În acest scop, în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a sugerat Ucraina ca țară analogă. Ucraina a fost una dintre țările utilizate în anchetele anterioare ca țară terță cu economie de piață adecvată în vederea stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la această alegere. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect.

(41)

În plus, Comisia a încercat să obțină cooperarea altor potențiale țări analoge, și anume Malaysia, Bosnia și Herțegovina, India, Israel și Turcia. Numai autoritățile turce au transmis o listă a producătorilor cunoscuți, pentru a fi contactați, fără a indica dacă vreunul dintre aceștia ar dori să coopereze în cadrul anchetei. În același timp, singurul producător-exportator ucrainean și-a dat acordul ca datele pe care le-a transmis și care au fost verificate în contextul reexaminării intermediare paralele să fie utilizate în scopul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Datele sunt reprezentative pentru întreaga țară.

(42)

În lumina faptelor și a cerințelor de la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, s-a concluzionat că Ucraina este o țară analogă adecvată.

(43)

Singurul producător-exportator ucrainean nu a cooperat în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, însă a cooperat în cadrul reexaminării intermediare parțiale paralele și a pus la dispoziție datele sale, colectate și verificate în cadrul reexaminării intermediare parțiale, pentru a fi utilizate în scopul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(44)

Având în vedere suprapunerea semnificativă dintre perioada anchetei în perspectiva expirării măsurilor și perioada anchetei intermediare și ținând cont de faptul că exportatorul ucrainean în cauză a reprezentat 100 % din exporturile Ucrainei către Uniune, valoarea normală a fost, prin urmare, stabilită pe baza datelor colectate și verificate în cadrul reexaminării intermediare parțiale paralele (a se vedea considerentele 57-60 de mai jos).(77)(83)

(45)

Prețul de export pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat a fost stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prețul de export a fost, prin urmare, stabilit pe baza statisticilor referitoare la importuri de care dispune Comisia [adică, baza de date 14 (6)], fiind calculat ca medie ponderată.

(46)

În cazul producătorului-exportator chinez care a cooperat, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(47)

În cazul producătorilor-exportatori chinezi care nu au cooperat, comparația între valoarea normală și prețul de export s-a efectuat la nivelul franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare pentru a se ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări, dacă a fost cazul, în ceea ce privește frahtul și costurile de transport în toate cazurile în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor, concluzia fiind stabilită pe baza datelor colectate de la producătorul-exportator chinez care a cooperat.

(48)

În cazul producătorului-exportator chinez care a cooperat, comparația s-a efectuat între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat stabilit pe baza datelor raportate și verificate comparate la nivelul franco fabrică, pe tip de produs și la același nivel comercial. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare pentru a se ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Acolo unde a fost cazul, s-au efectuat ajustări de până la 5,9 % în ceea ce privește frahtul și costurile de transport, în toate cazurile în care s-a demonstrat că este afectată comparabilitatea prețurilor.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorul-exportator chinez cooperant a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată pe tip și prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație nu a dovedit existența unui dumping. Deoarece importurile de la această societate au reprezentat ca volum doar o proporție marginală din totalul importurilor din China, constatările privind această societate nu sunt considerate reprezentative pentru întreaga Chină.

(50)

În cazul producătorilor-exportatori chinezi care nu au cooperat, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat. Având în vedere lipsa de cooperare, comparația pe tip de produs nu a fost posibilă. În schimb, comparația a trebuit să fie efectuată pe baza datelor statistice, astfel cum se explică la considerentele 9 - 66 de mai sus(44)(45). Comparația a arătat existența unei marje de dumping indicativă de 11,5 %.

(51)

Având în vedere nivelul slab de cooperare, în cursul anchetei nu au fost disponibile informații referitoare la piața internă chineză. Exportatorul chinez care a cooperat a fost înființat pentru a produce doar pentru piața Uniunii și nu dispunea de informații privind situația pieței interne.

(52)

Constatările privind probabilitatea continuării dumpingului au trebuit să se bazeze în principal pe informațiile disponibile în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe informațiile verificate și publicate în cadrul reexaminării privind încetarea măsurilor, efectuată în iunie 2010 de Comisia pentru comerț internațional din SUA („sunset review”) (14), pe care Comisia le consideră relevante pentru obiectivele investigației sale.

(53)

În ciuda măsurilor în vigoare și în ciuda unei scăderi a importurilor din China pe parcursul perioadei examinate, astfel cum este precizată mai jos (a se vedea considerentul (106)), acestea au continuat să aibă o cotă de piață semnificativă pe piața Uniunii, de aproximativ 15-20 % în cursul PAREM, subcotând prețurile din UE cu aproape 20 % în cursul aceleiași perioade (a se vedea considerentul (106) de mai jos).

(54)

Dată fiind cota de piață substanțială și menținerea unei subcotări semnificative în cursul PAREM, este de așteptat în mod rezonabil ca importurile din China de cantități substanțiale să continue să exercite asupra industriei din Uniune presiuni semnificative în ceea ce privește prețurile, în cazul în care măsurile ar fi eliminate.

(55)

Datele publicate în reexaminarea privind încetarea măsurilor efectuată de SUA (sunset review) arată că în RPC există capacități semnificative care reprezintă în jur de 80 % din consumul Uniunii (2009). Comisia nu a identificat informații mai recente care să contrazică informațiile colectate de autoritățile americane responsabile cu ancheta. Având în vedere lipsa de cooperare, nu s-a putut stabili cu exactitate capacitatea neutilizată.

(56)

Pe baza informațiilor din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, numărul de producători existenți în RPC a rămas mare. Prin urmare, nu s-a identificat niciun indiciu privind scăderea capacității de producție a RPC.

(57)

În plus, pe baza informațiilor obținute de Comisie din reexaminarea SUA privind încetarea măsurilor din (sunset review) și confirmate de constatările prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor cu privire la producătorul-exportator chinez care a cooperat, se pot instala ușor capacități suplimentare pentru a răspunde unei creșteri a cererii, dat fiind că producția este în principal bazată pe forța de muncă. Mai mult, ancheta a arătat că producătorii care fabrică și alte produse decât produsul în cauză sunt capabili să treacă ușor de la producția de alte produse la producția produsului în cauză și invers, în funcție de cerere. Prin urmare, dacă taxa antidumping ar fi eliminată, cel mai probabil producătorii chinezi ar putea să își crească producția de mese de călcat relativ rapid, fără a trebui să efectueze investiții substanțiale.

(58)

Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, s-a concluzionat că în RPC există capacități potențiale mari care ar putea fi redirecționate către piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping ar expira.

(59)

Având în vedere nivelul scăzut de cooperare și lipsa unor date fiabile, nu s-a putut efectua o comparație a prețurilor între exporturile către Uniune, exporturile către alte piețe terțe și piața internă chineză. Comparația orientativă bazată pe datele disponibile a arătat o subcotare semnificativă a prețurilor medii din Uniune de către importurile din China (a se vedea considerentul (109) de mai jos). Prin urmare, piața Uniunii este considerată atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi din punctul de vedere al prețurilor.

(60)

În plus, pe baza constatărilor din reexaminarea din SUA privind încetarea măsurilor, pe care informațiile disponibile nu le contrazic, se poate considera că Uniunea este în prezent cea mai mare piață de export pentru producătorii chinezi. A doua piață de export ca mărime (SUA) rămâne închisă pentru producătorii-exportatori chinezi, deoarece taxele antidumping sunt substanțiale și au fost recent prelungite până în 2015.

(61)

Cota de piață relativ stabilă și substanțială a importurilor din China, în ciuda măsurilor în vigoare, indică faptul că Uniunea continuă să fie o piață de export atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi. Închiderea pieței SUA, a doua piață de export ca mărime, arată că capacitatea de absorbție a piețelor terțe este limitată. Prin urmare, este probabil ca piața Uniunii să fie vizată de producătorii-exportatori chinezi în cazul în care măsurile antidumping împotriva RPC sunt anulate.

(62)

Informațiile colectate în cadrul reexaminării privind încetarea măsurilor din SUA arată că producătorii chinezi sunt puternic orientați către export. Acest lucru pare să fie parțial confirmat de constatările prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor; astfel, unicul producător-exportator nu era activ pe piața internă chineză, ci se baza exclusiv pe exporturi.

(63)

Prelungirea valabilității măsurilor antidumping de către SUA, în urma reexaminării privind încetarea măsurilor din SUA, este o indicație cu privire la faptul că practicile de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi de pe alte piețe pot fi reproduse pe piața Uniunii în cazul în care măsurile existente ar fi anulate.

(64)

De asemenea, comportamentul unui exportator chinez care a beneficiat în trecut de la o taxă de 0 %, Since Hardware (Guangzhou) Co, poate fi considerat drept o indicație clară a comportamentului probabil al exportatorilor chinezi, în cazul în care taxele ar fi anulate. Since Hardware, unul dintre cei mai mari producători-exportatori chinezi, și-a crescut cota de piață din Uniune cu aproximativ 64 % ca volum, ceea ce înseamnă un dumping de aproximativ 52 % și o subcotare cu 16 % (15) a prețurilor industriei din Uniune. Având în vedere atractivitatea pieței Uniunii și capacitatea disponibilă în RPC, acest comportament din trecut indică faptul că este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping să reapară în cantități substanțiale în cazul în care măsurile ar fi anulate.

(65)

Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că, având în vedere capacitatea de producție semnificativă disponibilă în RPC, capacitatea producătorilor chinezi de a-și crește rapid volumele de producție și de a le direcționa către export, nivelul ridicat de dumping și de subcotare al acestor exporturi și atractivitatea pieței Uniunii pentru astfel de exporturi, este rezonabil să se presupună că abrogarea măsurilor ar duce la o creștere a exporturilor de mese de călcat, din RPC către Uniune, la prețuri de dumping.

(66)

În cazul Ucrainei, unicul producător-exportator ucrainean nu a cooperat în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor; prin urmare, a trebuit să se recurgă la datele disponibile. Având în vedere suprapunerea dintre reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor și reexaminarea intermediară și luând în considerare faptul că producătorul-exportator ucrainean a reprezentat 100 % din importurile din Ucraina, datele colectate și verificate în contextul reexaminării intermediare au fost utilizate ca date disponibile în reexaminarea paralelă în perspectiva expirării măsurilor, de comun acord cu producătorul respectiv.

(67)

Constatările reexaminării intermediare descrise la secțiunea 6 de mai jos au fost utilizate ca date disponibile în scopul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(68)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată pe tip și prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație nu a evidențiat existența unui dumping.

(69)

În ceea ce privește probabilitatea reapariției dumpingului, au fost analizate următoarele elemente: volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din Ucraina, atractivitatea pieței Uniunii și a altor piețe terțe, capacitatea de producție și capacitatea excedentară disponibilă pentru exporturi a producătorului ucrainean.

(70)

Importurile de mese de călcat originare din Ucraina au crescut cu 24 %. Cota de piață corespunzătoare a crescut puțin, de la 8 % în 2008 la 10 % în perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(71)

Pe parcursul perioadei examinate, prețurile importurilor au urmat aceleași tendințe ca prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. În ansamblu, prețurile importurilor au crescut cu 14 % între 2008 și perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(72)

În cursul perioadei examinate, prețurile practicate de Ucraina la exporturile către țări terțe au fost în general mai scăzute decât prețurile de pe piața Uniunii. Această diferență de preț a fost mai mare de 10 % din nivelul prețului de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(73)

Prețurile exporturilor din Ucraina către țările terțe au fost în general sub nivelul prețurilor exporturilor din Ucraina către Uniune, fapt care sprijină concluzia că piața Uniunii este atractivă, întrucât ea poate genera profituri mai mari.

(74)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, doar o mică parte din capacitatea de producție a Ucrainei a fost disponibilă pentru export.

(75)

Conform informațiilor colectate în timpul anchetei, nu se preconizează o creștere a capacității Ucrainei. Prin urmare, nu există probabilitatea ca exporturile către Uniune să crească dacă măsurile sunt abrogate.

(76)

Având în vedere cele de mai sus, în special constatările privind evoluția preconizată a capacității, s-a considerat că nu există probabilitatea ca producătorul-exportator ucrainean să reînceapă să exporte cantități prejudiciabile la prețuri de dumping către piața Uniunii, pe termen scurt și mediu, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(77)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă volumul vânzărilor totale ale produsului similar către clienți independenți a fost reprezentativ în cursul perioadei anchetei de reexaminare intermediară, adică dacă volumul total al vânzărilor respective a reprezentat cel puțin 5 % din volumul vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune. Pe această bază, vânzările realizate pe piața internă de producătorul ucrainean care a cooperat au fost considerate ca fiind, per ansamblu, reprezentative.

(78)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(79)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către producătorul-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a examinat dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne pentru un anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul vânzărilor pe piața internă pentru acel tip de produs, către clienți independenți, în cursul perioadei anchetei de reexaminare intermediară a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune pentru tipul de produs comparabil.

(80)

Ulterior, s-a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin stabilirea, pentru fiecare tip de produs, a proporției de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă.

(81)

În cazul în care volumul vânzărilor unui tip de produs vândut la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezenta mai mult de 80 % din volumul total de vânzări ale tipului respectiv și în cazul în care prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip era mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare intermediară, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(82)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei anchetei de reexaminare intermediară.

(83)

În ceea ce privește tipurile de produs care nu au fost profitabile, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție al producătorului ucrainean din cursul perioadei anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a costurilor de vânzare medii ponderate, a cheltuielilor administrative medii ponderate și a altor costuri generale medii ponderate,suportate în cadrul operațiunilor comerciale normale, și a profitului mediu ponderată realizat pentru tipurile de produse care au fost profitabile.

(84)

Deoarece producătorul-exportator ucrainean a realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau pe cele care urmează să fie plătite efectiv pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(85)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare pentru a se ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări în ceea ce privește costurile de transport, de asigurare, de manipulare, auxiliare, de ambalare, de creditare, taxele și comisioanele bancare, în toate cazurile în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor.

(86)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată pe tip și prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație nu a dovedit existența unui dumping.

(87)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele modificate pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(88)

Producătorul ucrainean și-a restructurat organizarea vânzărilor astfel încât, începând cu decembrie 2010, toate vânzările sale la export ale produsului în cauză destinate Uniunii au fost efectuate direct către clientul independent, fără implicarea niciunei societăți de vânzări afiliate. Calculul prețurilor de export a fost, prin urmare, ajustat pentru a ține seama de aceste noi circumstanțe.

(89)

Aceste modificări sunt considerate a fi de durată deoarece sarcinile efectuate anterior de societatea afiliată au fost transferate efectiv către producătorul ucrainean pentru o perioadă de aproximativ un an. Nu s-au găsit indicii privind posibile modificări viitoare ale structurii de vânzări. Prin urmare, se concluzionează că circumstanțele modificate au caracter durabil.

(90)

Se estimează că produsul similar este fabricat de 20-30 de producători din Uniune. Aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(91)

Producția anuală a industriei din Uniune a fost estimată pe baza constatărilor făcute în ancheta menționată la considerentul (1) de mai sus privind importurile de mese de călcat produse de societatea Since Hardware (Guangzhou) Co, un producător-exportator chinez de mese de călcat și pe baza datelor transmise de producătorii cooperanți din Uniune. Astfel cum s-a menționat la considerentul (65) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1243/2010 al Consiliului de instituire a unor măsuri antidumping asupra importurilor producătorului-exportator menționat anterior, producția anuală de mese de călcat a Uniunii în 2009 poate fi estimată la peste 5 milioane de bucăți. Astfel, în lipsa oricăror alte informații, s-a considerat rezonabil să se presupună că totalul producției anuale a Uniunii s-a ridicat la 5 milioane de bucăți la începutul perioadei luate în considerare de actuala reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor (2008). Evoluția volumului de producție în cursul perioadei luate în considerare a fost stabilită pe baza tendințelor volumului de producție al producătorilor cooperanți din Uniune. Volumul producției Uniunii stabilit în acest mod s-a ridicat la aproximativ 5,2 milioane de bucăți în cursul PAREM.

(92)

Așa cum s-a indicat la considerentul (20) de mai sus, trei producători din Uniune au fost incluși în eșantion, reprezentând peste 40 % din producția totală a produsului similar din Uniune. Acești producători incluși în eșantion au furnizat răspunsuri la chestionar.

(93)

În plus, alți patru producători din Uniune au transmis informații de bază cu privire la producția lor și date privind vânzările.

(94)

S-a constatat că cei șapte producători din Uniune menționați mai sus reprezintă mai mult de 55 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(95)

Piața de mese de călcat a Uniunii este caracterizată de producători în cea mai mare parte mici și medii situați în mai multe state membre, printre care Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania și Regatul Unit.

(96)

Deoarece în Ucraina există un singur producător-exportator, consumul din Uniune și unii dintre indicatorii macroeconomici sunt prezentați sub formă de indici sau intervale, pentru a proteja confidențialitatea, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(97)

Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, așa cum se descrie la considerentul (100), și a volumului importurilor înregistrat în baza de date 14(6)

(98)

În ceea ce privește volumul importurilor din RPC, datele singurului exportator chinez cooperant nu au putut fi utilizate pentru a extrapola cantitatea totală a importurilor din RPC, deoarece acestea au reprezentat numai o foarte mică parte din totalul importurilor din RPC. Prin urmare, volumul importurilor a trebuit să fie stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Întrucât codurile NC relevante din Eurostat acoperă și alte produse pe lângă produsul în cauză, nici Eurostat nu a fost considerat adecvat pentru a stabili volumul importurilor din RPC. Astfel, ținând cont de cooperarea extrem de scăzută a producătorilor-exportatori chinezi și de lipsa de cooperare a importatorilor neafiliați, informațiile conținute în baza de date 14(6) au constituit singura sursă statistică fiabilă pentru determinarea volumului importurilor. Deoarece volumele importurilor sunt introduse în baza de date 14(6) doar în kg, datele au trebuit să fie convertite în bucăți (unități) folosind rata de conversie stabilită pentru importurile din Ucraina în cadrul reexaminării intermediare paralele. Acest lucru a fost considerat rezonabil deoarece importurile societății cooperante din China nu au fost considerate reprezentative și în plus, după cum s-a menționat mai sus la considerentul (36), Ucraina a fost, de asemenea, utilizată ca țară analogă pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și, prin urmare, datele au fost considerate reprezentative pentru stabilirea nivelului importurilor din China.

(99)

În cazul importurilor din Ucraina, au fost utilizate datele verificate incluse în răspunsul la chestionar în cadrul reexaminării intermediare paralele. Deși perioada anchetei intermediare a fost cuprinsă între 1 aprilie 2011 și 31 martie 2012 și, prin urmare, nu a acoperit primul trimestru al perioadei anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, s-a constatat că aceste informații sunt totuși adecvate pentru stabilirea volumului importurilor. Într-adevăr, aceste informații au fost verificate și s-au dovedit fiabile și reprezentative pentru stabilirea volumului importurilor din Ucraina în perioada anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(100)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a fost estimat prin extrapolarea raportului dintre volumul total al producției și volumul total al vânzărilor celor șapte producători cooperanți din Uniune la volumul total estimat al producției realizate de industria din Uniune în fiecare an din perioada luată în considerare.

(101)

Pe baza acestei metode, consumul din Uniune a scăzut cu 11 % între 2008 și PAREM. Mai exact, cererea aparentă a scăzut cu 7 puncte procentuale între 2008 și 2009, după care a crescut cu 9 puncte procentuale între 2009 și 2010. În cursul PAREM, consumul din Uniune a totalizat 9 - 10 milioane de bucăți, ceea ce reprezintă o scădere de 13 puncte procentuale față de anul precedent.

Tabelul 1

(102)

În cadrul anchetei inițiale încheiate în 2007, importurile originare din RPC și Ucraina au fost evaluate cumulat, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a examinat și dacă o evaluare cumulativă este de asemenea adecvată în cadrul reexaminării actuale în perspectiva expirării măsurilor.

(103)

În acest sens, s-a constatat că marja de dumping stabilită pentru importurile din China este peste nivelul de minimis (11,5 %) prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. În ceea ce privește importurile din Ucraina, nu s-a stabilit existența unui dumping în cursul PAREM și nici probabilitatea reapariției dumpingului. Din aceste motive, importurile din Ucraina ar trebui să nu mai fie cumulate cu cele din RPC, deoarece criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu sunt îndeplinite.

(104)

După cum s-a menționat mai sus la considerentul (98), având în vedere gradul extrem de scăzut de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi, volumul total al importurilor din RPC a fost stabilit pe baza informațiilor disponibile în baza de date 14(6), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(105)

Astfel, importurile produsului în cauză din China au scăzut în termeni absoluți de la 4 - 4,5 milioane de bucăți în 2008 la 1,5 - 2,0 milioane de bucăți în cursul PAREM, ceea ce reprezintă o scădere de 59 % în cursul perioadei luate în considerare. Această scădere a fost deosebit de pronunțată între 2010 și PAREM, perioadă în care importurile din RPC au scăzut de la 3 - 3,5 milioane în 2010 la 1,5 - 2,0 milioane de bucăți în cursul PAREM, adică 36 de puncte procentuale. Această scădere coincide cu reintroducerea taxei antidumping pentru societatea Since Hardware în decembrie 2010 (a se vedea sus considerentul (64) de mai sus).

(106)

În timp ce cota de piață a importurilor din China a scăzut cu 22 de puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare, cota de piață deținută în cursul PAREM, adică 15-20 %, a fost substanțială.

Tabelul 2

(107)

Din cauza nivelului extrem de scăzut de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi, prețul mediu de import pentru importurile din RPC a trebuit să fie stabilit pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe baza informațiilor conținute în baza de date 14 (6). Informațiile înregistrate în aceasta au fost convertite în preț/bucată pe baza metodologiei menționate mai sus (a se vedea considerentul (104)de mai sus). Prețurile de import stabilite conform metodologiei respective au crescut de la 7,0 EUR/bucată în 2008 la 8,2 EUR/bucată pe durata PAREM, adică cu 17 %.

Tabelul 3

(108)

Pentru a stabili subcotarea prețurilor în cursul PAREM, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în relația cu clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco-uzină (adică excluzând costurile de transport din Uniune și după deducerea reducerilor și a rabaturilor), au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor, prevăzute la considerentul (107) de mai sus, pe baza prețului CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale.

(109)

Comparația a arătat că, dacă sunt exprimate ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PAREM, importurile din RPC subcotează prețurile industriei din Uniune cu aproape 20 %.

(110)

După cum s-a menționat anterior la considerentul (99), volumul și prețurile importurilor din Ucraina au fost stabilite pe baza răspunsului verificat la chestionar, transmis de producătorul-exportator ucrainean în cadrul reexaminării intermediare paralele în curs.

(111)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor din Ucraina în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cotele de piață.

Tabelul 4

(112)

Importurile de mese de călcat originare din Ucraina au crescut cu 24 % între 2008 și 2011. Ucraina a fost în măsură să își crească importurile în principal datorită nivelului mai mare al taxei antidumping asupra importurilor de mese de călcat originare din RPC. În plus, modificarea taxei antidumping pentru Ucraina în iulie 2010, de la 9,9 % la 7,7 %, a contribuit la această evoluție, făcând importurile provenite din Ucraina mai competitive pe piața Uniunii.

(113)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția prețurilor medii CIF la frontiera Uniunii pentru importurile din Ucraina supuse măsurilor.

Tabelul 5

(114)

După cum se arată în tabelul 5 de mai sus, prețul mediu de import a crescut cu 10-15 % în cursul perioadei examinate și aproape a atins nivelul prețurilor industriei din Uniune pe piața Uniunii în cursul PAREM.

(115)

Volumul importurilor din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor a fost stabilit utilizând baza de date 14(6) convertită în bucăți conform aceleiași metodologii utilizate pentru stabilirea volumelor importurilor din China, astfel cum s-a descris la considerentul (98) de mai sus. Această abordare a fost considerată rezonabilă deoarece codurile NC relevante din Eurostat acoperă și alte produse decât produsul în cauză și, prin urmare, nu au fost considerate adecvate pentru stabilirea volumului importurilor din alte țări terțe.

(116)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor din alte țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, cât și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 6

(117)

Volumul importurilor din alte țări terțe a crescut per ansamblu în cursul perioadei examinate. Deși a crescut, chiar de peste două ori între 2008 și 2010, acesta a scăzut din nou între 2010 și PAREM. Astfel, volumul importurilor din alte țări terțe a crescut considerabil în cursul perioadei examinate și a atins 1,5-1,9 milioane de bucăți în cursul PAREM, ceea ce înseamnă o cotă de piață în intervalul 15-20 % în cursul PAREM. Majoritatea acestor importuri au provenit din Turcia, în cazul căreia importurile au crescut de la 0,3-0,5 milioane de bucăți în 2008 la 0,8-1,0 milioane de bucăți în cursul PAREM.

(118)

Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor a crescut de la 7,7 EUR/bucată în 2008 la 9,0 EUR/bucată în cursul PAREM, ceea ce înseamnă o creștere de 17 %.

(119)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(120)

Astfel cum s-a menționat mai sus la considerentul (20), eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(121)

În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la două niveluri:

(122)

Producția totală din Uniune a fost estimată conform celor descrise mai sus la considerentul (91); astfel, producția din Uniune a crescut cu 4 % între 2008 și PAREM. Mai precis, aceasta a scăzut cu 2 % între 2008 și 2009, dar a crescut cu 6 puncte procentuale între 2009 și PAREM, atingând aproximativ 5,2 milioane de unități.

Tabelul 7

(123)

Capacitatea de producție a fost estimată prin extrapolarea raportului dintre volumul total al producției și capacitatea totală a celor șapte producători cooperanți din Uniune, pentru fiecare an din perioada examinată, la producția totală realizată de industria din Uniune, astfel cum s-a stabilit mai sus la considerentul (122).

(124)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a crescut cu 17 % în cursul perioadei examinate. Totuși, această creștere se referă doar la unul dintre producătorii din Uniune, în timp ce ceilalți producători din Uniune care au cooperat au avut capacități stabile în cursul perioadei examinate. Constatările anchetei indică faptul că unii dintre producătorii din Uniune care nu au cooperat ar putea să își fi închis instalațiile de producție, reducând astfel capacitatea de producție totală a Uniunii în cursul perioadei examinate, lucru care nu este reflectat în tabelul 8 de mai jos. Ancheta a mai arătat că industria din Uniune produce și alte produse decât produsul în cauză (de exemplu, uscătoare), parțial pe aceleași linii de producție. În plus, ancheta a arătat că producătorii din Uniune pot trece cu ușurință de la fabricarea produsului în cauză la fabricarea altor produse și invers. Prin urmare, nu a fost posibil să se stabilească în mod clar capacitatea de producție pentru produsul în cauză.

(125)

Gradul de utilizare a capacității a fost de 66 % în 2008 și a scăzut ușor în cursul PAREM, la 58 %. După cum s-a indicat la considerentul precedent, capacitatea totală de producție din Uniune nu a putut fi stabilită cu exactitate. Deoarece gradul de utilizare a capacității este stabilit pe baza capacității totale, în mod similar, acesta nu poate fi în mod necesar considerat un indicator de prejudiciu fiabil în acest caz.

Tabelul 8

(126)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a fost stabilit astfel cum se descrie la considerentul (100) de mai sus. Astfel, volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți neafiliați de pe piața Uniunii a crescut cu 10 % între 2008 și PAREM. Această creștere a fost deosebit de pronunțată între 2010 și PAREM, când volumul vânzărilor a crescut cu 7 puncte procentuale. Aceasta coincide cu o scădere a importurilor din RPC ca urmare a instituirii taxei antidumping pentru societatea Since Hardware (Guangzhou) Co.

Tabelul 9

(127)

În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a recâștigat cotă de piață; aceasta a crescut de la 40-45 % în 2008 la 50-55 % în cursul PAREM, adică o creștere de 24 %. Această creștere se datorează în principal scăderii consumului și a volumului importurilor din China, precum și creșterii în paralel a volumului vânzărilor industriei din Uniune.

Tabelul 10

(128)

Consumul din Uniune a scăzut între 2008 și PAREM. În paralel, volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 10 %, iar cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 24 %. De asemenea, producția industriei din Uniune a crescut cu 4 %, investițiile au crescut de peste două ori (considerentul (141) de mai jos), iar numărul de locuri de muncă a crescut cu 10 % (considerentul (129) de mai jos) în cursul aceleași perioade. Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune a înregistrat o oarecare creștere în cursul perioadei examinate.

(129)

Locurile de muncă și tendințele privind locurile de muncă la nivelul întregii industrii din Uniune au fost estimate prin extrapolarea cifrelor disponibile cu privire la producătorii cooperanți din Uniune. Urmând tendința de creștere a vânzărilor, numărul locurilor de muncă din industria din Uniune a înregistrat o creștere de 10 % între 2008 și PAREM.

Tabelul 11

(130)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție (bucăți) pe salariat pe an, a scăzut cu 6 % în perioada examinată. Acest lucru se datorează faptului că producția a crescut într-o mai mică măsură decât numărul de angajați.

Tabelul 12

(131)

Marja de dumping constatată era semnificativ peste nivelul de minimis. În ceea ce privește impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune, ținând seama în special de volumul și de prețurile importurilor provenite din RPC, impactul nu poate fi considerat neglijabil.

(132)

În ceea ce privește efectele practicilor anterioare de dumping, deși indicatorii examinați mai sus arată o oarecare îmbunătățire, aceștia oferă de asemenea indicii clare că industria din Uniune este încă fragilă și vulnerabilă.

(133)

Prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion în relația cu clienții neafiliați de pe piața Uniunii au evoluat după cum se arată în tabelul de mai jos. Prețurile medii au rămas relativ stabile în cursul perioadei examinate, deși s-a înregistrat o ușoară creștere în cursul PAREM. Ca și mai sus, această creștere a coincis cu instituirea măsurilor antidumping cu privire la Since Hardware (Guangzhou) Co.

Tabelul 13

(134)

Prețurile de vânzare urmează tendințele prețurilor materiilor prime principale (adică, oțelul). Prețurile de vânzare și costurile au rămas relativ stabile în cursul perioadei examinate, deși costurile au crescut un pic mai mult decât prețurile de vânzare, ceea ce a avut un impact negativ asupra situației rentabilității industriei din Uniune între 2008 și PAREM. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a fost în măsură să-și crească prețurile la niveluri sustenabile, ci a fost obligată să-și alinieze prețurile cu importurile la prețuri scăzute din China pentru a recâștiga cotă de piață într-o perioadă de scădere a consumului.

(135)

Salariile medii au fost stabile în perioada examinată, în timp ce costul unitar de producție a crescut cu 3 % (tabelul 13 de mai sus).

Tabelul 14

(136)

Volumul stocurilor a crescut în cursul perioadei examinate. Nivelul stocurilor a fost cu 56 % mai ridicat în PAREM în comparație cu nivelul din 2008.

Tabelul 15

(137)

Industria din Uniune a fost în măsură să își crească ușor rentabilitatea între 2008, când a atins pragul de rentabilitate, și 2009, când a crescut la 2 %. Cu toate acestea, rentabilitatea a scăzut din nou în 2010, și chiar mai mult în cursul PAREM, când a ajuns la -1,7 %. În ansamblu, rentabilitatea a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate. După cum s-a menționat mai sus la considerentul (134), acest lucru se datorează în principal faptului că industria din Uniune nu a fost în măsură să își crească prețurile de vânzare pentru a ține pasul cu creșterea costurilor, deoarece pentru a-și recâștiga cota de piață a fost obligată să-și alinieze prețurile cu prețurile scăzute ale importurilor din China.

(138)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. El a crescut între 2008 și 2009 și a scăzut între 2009 și PAREM. Scăderea ROI a fost mai pronunțată decât scăderea nivelurilor rentabilității ca urmare a creșterii investițiilor, astfel cum se indică la considerentul (141) de mai jos.

Tabelul 16

(139)

Fluxul de numerar net provenit din activități de exploatare, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, exprimat ca procent din cifra de afaceri pentru produsul similar, s-a îmbunătățit, urmând tendința rentabilității, de la pragul de rentabilitate în 2008 la 5 % în 2009. Acesta a scăzut la 3 % în 2010 și a fost negativ în cursul PAREM.

Tabelul 17

(140)

Nu au existat indicii speciale că industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital.

(141)

Sumele pe care producătorii incluși în eșantion le-au investit anual pentru producerea produsului similar au crescut de peste 2 ori între 2008 și PAREM. Au crescut foarte mult între 2008 și 2009. Creșterea investițiilor poate fi explicată prin eforturile de restructurare depuse de industria din Uniune, concretizate în investiții în procesul de producție în vederea creșterii competitivității. Între 2010 și PAREM s-a înregistrat o scădere, în timp ce nivelul investițiilor a rămas considerabil mai ridicat comparativ cu 2008.

Tabelul 18

(142)

Analiza indicatorilor macroeconomici a arătat semne de îmbunătățire în special în ceea ce privește producția și volumul vânzărilor, precum și cota de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În același timp, unii dintre indicatorii microeconomici relevanți, cum ar fi rentabilitatea și randamentul investițiilor, s-au deteriorat. Prețurile de vânzare, deși au crescut ușor, nu au putut atinge ritmuri sustenabile pentru a ține ritmul cu creșterea costului de producție. Acest lucru se explică în principal prin faptul că cota de piață a importurilor din China a rămas la niveluri ridicate de-a lungul perioadei examinate, în timp ce importurile din China s-au realizat, de asemenea, la prețuri scăzute pe care industria din Uniune a fost nevoită să le urmeze pentru a recâștiga cotă de piață.

(143)

Prin urmare, măsurile împotriva RPC au ajutat doar parțial industria din Uniune să se redreseze în urma prejudiciului suferit.

(144)

Având în vedere analiza de mai sus, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit și nu a existat un prejudiciu important. Cu toate acestea, în pofida tendințelor aparent pozitive și a eforturilor de restructurare semnificative, industria din Uniune este încă fragilă și vulnerabilă.

(145)

După cum s-a menționat mai sus la considerentele (51) și (52), având în vedere nivelul slab de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza privind piața internă chineză și exporturile din RPC către alte țări terțe a trebuit să se bazeze pe informațiile disponibile, adică pe informațiile publicate în cadrul reexaminării privind încetarea măsurilor, efectuată în iunie 2010 de Comisia pentru comerț internațional din SUA („sunset review”).

(146)

Pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune s-a aflat într-o situație vulnerabilă, fiind încă expusă efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC.

(147)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, importurile din țara în cauză au fost evaluate pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor.

(148)

Astfel cum s-a menționat mai sus, în ceea ce privește importurile din RPC, există probabilitatea continuării dumpingului în cazul expirării măsurilor. În lipsa măsurilor, este foarte probabil ca volumul de importuri ale produsului în cauză din China să crească, iar prețurile importurilor să subcoteze semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Ancheta a arătat că principalii clienți ai industriei din Uniune sunt comercianții cu amănuntul, de exemplu supermarketurile care sunt într-o poziție de negociere solidă și vor achiziționa tot mai multe mese de călcat din RPC; foarte probabil, aceste mese de călcat vor intra pe piață la prețuri foarte mici, de dumping. Prin urmare, este probabil ca presiunea exercitată asupra prețurilor industriei din Uniune să crească, obligând-o să își reducă prețurile, cu efecte dezastruoase asupra situației rentabilității, care a fost deja negativă în cursul PAREM.

(149)

Astfel, în contextul în care industria din Uniune se găsește într-o situație fragilă și vulnerabilă, creșterea volumului de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC și sporirea efectelor prețurilor ar avea ca rezultat pierderi financiare grele și o scădere a cotei de piață.

(150)

Comportamentul unui exportator chinez care a beneficiat în trecut de o taxă 0 %, Since Hardware (Guangzhou) Co, poate fi considerat drept o indicație clară a comportamentului probabil al exportatorilor chinezi, în cazul în care taxele ar fi eliminate. Se reamintește faptul că societatea Since Hardware (Guangzhou) Co, care a beneficiat de o taxă de 0 % în trecut (din aprilie 2007 până în decembrie 2010), și-a crescut în mod semnificativ exporturile către Uniune la prețuri de dumping care au subcotat în mod substanțial prețurile industriei din Uniune în cursul perioadei respective. Astfel cum s-a menționat anterior, o anchetă antidumping privind această societate a dus la instituirea unei taxe antidumping definitive de 35,8 %. Prezenta anchetă a concluzionat, de asemenea, că volumul importurilor de la această societate în perioada respectivei anchete (2009) s-a dublat în comparație cu importurile de la aceeași societate în perioada anchetei inițiale încheiate în 2007 (2005). Ancheta cu privire la Since Hardware (Guangzhou) Co a concluzionat că, drept consecință, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(151)

În plus, ancheta a arătat că, înainte de deschiderea prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, producătorii-exportatori chinezi au abordat deja potențiali clienți din Uniune cu oferte la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețul de vânzare al industriei din Uniune. Acest lucru arată că este foarte probabil ca producătorii-exportatori chinezi să încerce să intre pe piața Uniunii cu cantități sporite, reducând nivelul actual al prețurilor lor, în cazul în care măsurile ar expira.

(152)

După cum s-a menționat mai sus la considerentele (55) - (57), industria chineză de mese de călcat este foarte orientată către export și, chiar și după instituirea măsurilor, Uniunea rămâne piața sa cea mai mare și cea mai atractivă.

(153)

Pentru producătorii-exportatori chinezi, SUA este a doua piață de export ca mărime. Cu toate acestea, accesul la piața SUA rămâne limitat ca urmare a existenței unor taxe antidumping ridicate, a căror aplicare a fost prelungită până în 2015. Această situație crește probabilitatea ca importurile din China să fie direcționate către piața Uniunii în cantități sporite, în cazul în care măsurile nu sunt menținute.

(154)

Conform informațiilor colectate de către Comisie din reexaminarea privind încetarea măsurilor din SUA, în RPC există capacități neutilizate, posibil substanțiale, iar dacă taxele antidumping ar fi anulate, s-ar putea crea cu ușurință capacități suplimentare, deoarece producția de mese de călcat din RPC se bazează pe o utilizare intensivă a forței de muncă, iar orice creștere a producției nu implică investiții importante sau competențe speciale. Prin urmare, pe baza tuturor informațiilor disponibile, s-a concluzionat că în RPC sunt disponibile capacități neutilizate, posibil substanțiale, care ar putea fi redirecționate către piața Uniunii dacă măsurile antidumping ar expira.

(155)

După cum s-a menționat anterior, în cursul PAREM, nu s-a constatat existența unui dumping pentru unicul exportator chinez cooperant, care are o taxă individuală de 22,7 %. Cu toate acestea, având în vedere faptul că importurile de la această societate au reprezentat doar o mică parte din volumul total al importurilor din China, acestea nu au putut fi considerate ca fiind semnificative și ca având o contribuție la situația fragilă a industriei din Uniune în cursul PAREM.

(156)

S-a stabilit, de asemenea, că importurile de la această societate nu au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul PAREM.

(157)

Astfel cum s-a menționat mai sus, importurile de mese de călcat originare din Ucraina au crescut cu 24 %. Acest lucru a avut ca rezultat o ușoară creștere a cotei de piață corespunzătoare în cursul perioadei examinate.

(158)

Cu toate acestea, prețul mediu de import a crescut cu 14 % între 2008 și PAREM și a ajuns la același nivel cu prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii în cursul PAREM.

(159)

Prin urmare, situația fragilă a industriei Uniunii nu se poate explica prin importurile de mese de călcat din Ucraina. De asemenea, nu este probabil ca importurile din Ucraina să contribuie la reapariția prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor.

(160)

Volumul importurilor din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor a crescut în cursul perioadei examinate, cu toate că a existat o ușoară scădere între 2010 și PAREM. Această creștere a volumului importurilor a însemnat de asemenea o creștere a cotei de piață în aceeași perioadă, de la 5-10 % la 15-20 %.

(161)

Deși prețurile importurilor din alte țări terțe au fost mai mici decât prețurile medii ale industriei din Uniune, ele au fost mai mari decât prețurile medii ale importurilor din RPC, astfel cum au fost stabilite în cursul anchetei actuale.

(162)

În pofida celor de mai sus, este probabil ca importurile din China să crească în mod semnificativ, la prețuri de dumping care subcotează prețurile industriei din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că prețurile medii ale importurilor din China, fără taxa antidumping, subcotau cu aproximativ 20 % prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Astfel, dacă măsurile ar expira, este de așteptat ca importurile chinezești să intre pe piața Uniunii la prețuri mai mici decât prețul mediu al importurilor din alte țări terțe, așa cum a fost deja cazul în cursul PAREM. Prin urmare, s-a concluzionat că importurile de pe piețele țărilor terțe, chiar dacă au avut un anumit impact asupra situației industriei din Uniune, nu pot infirma concluzia că există probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil din partea importurilor chinezești în cazul în care măsurile ar expira.

(163)

Se remarcă faptul că aparenta scădere a consumului între 2010 și PAREM este în principal efectul statistic al scăderii importurilor cauzată de instituirea de măsuri antidumping împotriva societății Since Hardware (Guangzhou) Co. În aceeași perioadă, industria din Uniune a fost în măsură să își crească volumul vânzărilor și cota de piață. Prin urmare, scăderea consumului nu ar fi putut avea un impact asupra situației industriei din Uniune.

(164)

Ancheta a stabilit probabilitatea reapariției prejudiciului dacă măsurile ar expira.

(165)

Ținând cont de nivelul de dumping exercitat încă de producătorii-exportatori chinezi, de atractivitatea pieței Uniunii, de comportamentul din trecut al producătorului-exportator chinez Since Hardware (Guangzhou) Co, confirmat de ancheta încheiată în decembrie 2010, de posibilitatea producătorilor chinezi de a își mări cu ușurință capacitatea în cazul creșterii cererii, de puternica orientare către export a producătorilor chinezi și de strategiile lor în materie de prețuri, în cazul în care măsurile ar expira, este probabil ca industria din Uniune să se confrunte cu o creștere a importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, care ar subcota în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune. În acest caz, nu doar că este de așteptat ca situația deja dificilă a industriei din Uniune din punctul de vedere al rentabilității să se agraveze, însă este de asemenea probabil ca unele dintre recentele îmbunătățiri ale performanțelor globale ale industriei din Uniune să fie anulate.

(166)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de mese de călcat originare din RPC ca urmare a constatărilor din cadrul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(167)

Prezenta anchetă constituie o reexaminare prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping. Prin urmare, aceasta permite să se evalueze dacă măsurile antidumping în vigoare au vreun efect negativ anormal asupra părților vizate de acestea.

(168)

Se remarcă, de asemenea, faptul că se propune încheierea procedurii antidumping cu privire la importurile de mese de călcat originare din Ucraina, ceea ce va duce la creșterea accesului importurilor din țări terțe fără restricții pe piața Uniunii.

(169)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea reapariției unui dumping prejudiciabil, există motive convingătoare care ar putea conduce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile împotriva importurilor originare din RPC.

(170)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă. Acest fapt a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice constatate în perioada examinată, datorată, în parte, eforturilor sale de a fi mai competitivă și măsurilor în vigoare. Se poate preconiza, în mod rezonabil, că industria din Uniune va continua să beneficieze de pe urma menținerii măsurilor. În cazul în care măsurile împotriva importurilor originare din RPC nu vor fi menținute, este probabil ca industria din Uniune să sufere prejudicii importante ca urmare a volumelor substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC, ceea ce ar provoca o deteriorare gravă a situației sale financiare, având în vedere marjele de subcotare stabilite în cursul PAREM. Nivelurile actuale deja negative ale rentabilității, ale randamentului investițiilor și ale stocurilor vor continua să se deterioreze, ceea ce, în cele din urmă, va conduce probabil la dispariția industriei din Uniune.

(171)

Prin urmare, se concluzionează că menținerea unor măsuri antidumping împotriva RPC ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

(172)

Niciunul dintre cei 15 importatori/comercianți contactați nu a cooperat. Niciuna dintre celelalte potențiale părți interesate nu s-a manifestat în cursul anchetei. Nu există nicio dovadă care să sugereze că măsurile în vigoare ar afecta în mod considerabil importatorii sau consumatorii produsului în cauză. În acest context, se poate presupune în mod rezonabil că principalii clienți, și anume marile magazine cu amănuntul, vor fi în măsură să transfere către consumatorul final orice creștere a prețurilor care rezultă din taxele antidumping, fără ca acest lucru să aibă un impact considerabil asupra percepției consumatorilor.

(173)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a concluzionat că nu există motive convingătoare care să indice clar că menținerea măsurilor împotriva RPC ar fi împotriva interesului general al Uniunii.

(174)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente în cazul importurilor produsului în cauză originare din RPC și abrogarea măsurilor în vigoare împotriva importurilor produsului în cauză originare din Ucraina. De asemenea, părților li s-a acordat un termen în care să își poată prezenta observațiile.

(175)

Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de mese de călcat originare din Republica Populară Chineză ar trebui să fie menținute, iar taxa antidumping în vigoare pentru importurile de mese de călcat originare din Ucraina ar trebui să expire,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/22

(1)

Regulamentul (CE) nr. 329/2007 al Consiliului din 27 martie 2007 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (1) pune în aplicare măsurile prevăzute în Poziția comună 2006/795/PESC a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind adoptarea unor măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (2), document care ulterior a fost abrogat și înlocuit cu Decizia 2010/800/PESC a Consiliului din 22 decembrie 2010 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene (3).

(2)

La 22 aprilie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/183/PESC privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene și de abrogare a Deciziei 2010/800/PESC (4), care reînnoiește măsurile existente și pune în aplicare Rezoluția 2094 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU).

(3)

Măsurile restrictive includ interdicția privind furnizarea de pregătire tehnică, consiliere, servicii sau asistență tehnică în legătură cu articolele interzise, fiind necesar să se extindă domeniul de aplicare al acestei interdicții în scopul de a se include alte servicii intermediare.

(4)

Se interzice furnizarea de servicii financiare către alte persoane și entități, și anume către acele persoane care acționează în numele sau la ordinul persoanelor și entităților desemnate sau al entităților deținute sau controlate de acestea, fiind necesar ca, în acest sens, să se adauge un criteriu suplimentar de includere pe lista din Regulamentul (CE) nr. 329/2007.

(5)

Este necesar să se interzică stabilirea de noi relații de corespondență cu băncile din Republica Populară Democrată Coreeană („Coreea de Nord”), precum și menținerea relațiilor de corespondență cu băncile din Coreea de Nord în cazul în care există motive întemeiate să se considere că acest lucru ar putea contribui la programul nuclear nord-coreean sau la programele Coreei de Nord privind alte arme de distrugere în masă ori rachetele balistice sau la alte activități interzise. De asemenea, se interzice instituțiilor financiare ale statelor membre să deschidă conturi bancare în Coreea de Nord.

(6)

Este necesar să fie inspectate încărcăturile care provin din Coreea de Nord sau cu destinația Coreea de Nord sau intermediate ori facilitate de Coreea de Nord sau de către resortisanți ai acesteia ori de către persoane sau entități care acționează în numele acestora, în cazul în care există motive întemeiate să se considere că încărcăturile respective conțin articole interzise. În consecință, ar trebui prevăzută obligația de a se furniza informații înainte de intrarea sau de ieșirea încărcăturilor respective. Atunci când o navă refuză inspecția, ar trebui să i se refuze intrarea.

(7)

Este necesar să se interzică oricărei aeronave să decoleze de pe teritoriul Uniunii Europene, să aterizeze pe teritoriul acesteia ori să îl survoleze, în cazul în care există motive întemeiate să se considere că aeronava conține articole interzise.

(8)

În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 329/2007 sunt enumerate toate produsele, materialele, echipamentele, bunurile și tehnologiile, inclusiv programe de calculator, care constituie produse sau tehnologii cu dublă utilizare, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (5), care sunt supuse interdicției de vânzare, furnizare, transfer sau export către orice persoană, entitate sau organism din Coreea de Nord sau în vederea utilizării în această țară, în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 329/2007.

(9)

În anexa Ia sunt enumerate alte produse, materiale, echipamente, bunuri și tehnologii care ar putea să contribuie la programele Coreei de Nord legate de armele nucleare, de alte arme de distrugere în masă sau de rachetele balistice, care, de asemenea, sunt supuse interdicției de vânzare, furnizare, transfer sau export. Este de datoria Uniunii să ia măsurile necesare pentru a identifica produsele care trebuie să fie incluse în anexa respectivă.

(10)

Lista de produse din anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 329/2007 ar trebui să fie modificată pentru a se adăuga lista de produse din anexa I la prezentul regulament.

(11)

Aceste măsuri intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, în consecință, este necesară o măsură de reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea lor în aplicare, în special pentru a se asigura aplicarea lor uniformă de către agenții economici din toate statele membre.

(12)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 329/2007 ar trebui modificat în mod corespunzător,

1.

La articolul 1 se adaugă următorul punct:

2.

La articolul 3 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 3a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3a

(1)   Pentru prevenirea transferului de produse și tehnologii care sunt prevăzute în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare sau a căror furnizare, a căror vânzare, al căror transfer, export sau import sunt interzise de prezentul regulament și în plus față de obligația de a se furniza informații autorităților vamale competente înainte de intrarea sau ieșirea produselor în cauză, astfel cum se prevede în dispozițiile relevante privind declarațiile sumare de intrare și de ieșire, precum și în declarațiile vamale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Comisiei (6) și de Regulamentul (UE) nr. 2454/93 al Comisiei (7), persoana care furnizează informațiile menționate la alineatul (2) din prezentul articol declară dacă produsele sunt prevăzute în Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare sau în prezentul regulament și, în cazul în care exportul acestora este supus autorizării, precizează datele din licența de export acordată.

(2)   Elementele suplimentare necesare menționate în prezentul articol se prezintă fie în scris, fie prin intermediul declarațiilor vamale de intrare și de ieșire, după caz.

(3)   În cazul în care există motive întemeiate să se considere că o navă conține articole interzise în temeiul prezentului regulament, se interzice acceptarea pe teritoriul Uniunii sau acordarea accesului în porturile de pe teritoriul Uniunii:

(4)   Interdicțiile menționate la alineatul (3) nu reprezintă restricții de acces în porturi în caz de urgență.

(5)   Interdicțiile menționate la alineatul (3) nu reprezintă restricții de acces în port în cazul în care accesul este necesar în vederea inspecției.

(6)   Interdicțiile menționate la alineatul (3) nu reprezintă restricții de acces, pentru orice navă care arborează pavilionul unui stat membru, în porturile statului al cărui pavilion îl arborează.

(7)   Se interzice participarea în cunoștință de cauză și cu intenție la activități care au drept scop sau efect eludarea dispozițiilor alineatului (3).

4.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 3b

Furnizarea serviciilor de încărcare în buncăre sau de aprovizionare a navelor sau a altor servicii de întreținere a navelor nord-coreene sunt interzise în cazul în care furnizorii de servicii dispun de informații, inclusiv din partea autorităților vamale competente, pe baza informațiilor de care dispun înainte de sosirea sau de plecarea navelor, menționate la articolul 3, din care rezultă motive întemeiate pentru a se considera că la bordul acestor nave se află produse a căror livrare, a căror vânzare, al căror transfer sau export sunt interzise în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazului în care furnizarea acestor servicii este necesară în scopuri umanitare.

Articolul 3c

(1)   Cu excepția interdicțiilor prevăzute la punctul 8 din Rezoluția 1718 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU, punctele 9, 10 și 23 din Rezoluția 1874 (2009) a Consiliului de Securitate al ONU, punctul 9 din Rezoluția 2087 (2013) a Consiliului de Securitate al ONU, punctele 7 și 20 din Rezoluția 2094 (2013) a Consiliului de Securitate al ONU sau în alte măsuri relevante în temeiul rezoluțiilor succesive ale Consiliului de Securitate al ONU, autoritățile competente pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, tranzacțiile referitoare la produsele și tehnologiile menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament sau la asistența sau serviciile de intermediere menționate la articolul 3 alineatul (1), cu condiția ca produsele și tehnologia, asistența sau serviciile de intermediere să fie destinate unor scopuri alimentare, agricole, medicale sau umanitare.

(2)   Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia, în termen de patru săptămâni, cu privire la autorizațiile acordate în temeiul prezentului articol.”

5.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

6.

La articolul 5a, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

7.

La articolul 6, alineatele (1)-(4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice aparținând, deținute sau controlate de persoanele, entitățile și organismele enumerate în anexa IV. Anexa IV cuprinde persoanele, entitățile și organismele desemnate de Comitetul pentru sancțiuni sau de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în conformitate cu punctul 8 litera (d) din Rezoluția 1718 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU și cu punctul 8 din Rezoluția 2094 (2013) a Consiliului de Securitate al ONU.

(2)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice aparținând, deținute sau controlate de persoanele, entitățile și organismele enumerate în anexa V. Anexa V cuprinde persoanele, entitățile și organismele care nu sunt enumerate în anexa IV și care, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2013/183/PESC au fost identificate de către Consiliu:

(2a)   Se îngheață toate fondurile și resursele economice aparținând, deținute sau controlate de persoanele, entitățile și organismele prevăzute în anexa Va. Anexa Va cuprinde persoanele, entitățile sau organismele care nu sunt vizate de anexa IV sau V, care acționează în numele sau din ordinul unei persoane, unei entități sau al unui organism incluse pe lista din anexa IV sau V sau persoanele care îi sprijină în eludarea sancțiunilor sau care încalcă dispozițiile din prezentul regulament sau din Decizia 2013/183/PESC.

Anexa Va face obiectul reexaminării periodice, cel puțin la fiecare 12 luni.

(3)   Anexele IV, V și Va includ, atunci când sunt disponibile, informații privind persoanele fizice incluse pe listă, în scopul identificării, într-o măsură suficientă, a persoanelor vizate.

Aceste informații pot cuprinde:

Anexele IV, V și Va cuprind, de asemenea, motivele includerii pe listă, cum ar fi ocupația.

Anexele IV, V și Va pot cuprinde, de asemenea, elementele de identificare menționate în prezentul alineat privind membrii de familie ai persoanelor incluse pe listă, cu condiția ca aceste elemente să fie necesare într-un caz specific cu scopul exclusiv de a se verifica identitatea persoanei fizice respective, inclusă pe listă.

(4)   Se interzice punerea la dispoziție de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor enumerate în anexele IV, V și Va sau în beneficiul acestora.”

8.

Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 7

(1)   Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre indicate pe site-urile web enumerate în anexa II pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce constată că fondurile sau resursele economice în cauză sunt:

(2)   Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre menționate pe site-urile web enumerate în anexa II pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, în cazul în care au constatat că fondurile sau resursele economice respective sunt necesare pentru acoperirea unor cheltuieli cu caracter excepțional, cu condiția ca:

(3)   Statul membru respectiv informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul alineatelor (1) și (2).”

9.

La articolul 8, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

10.

La articolul 11a, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Instituțiile de credit și financiare care intră sub incidența articolului 16, în cadrul activităților lor cu instituțiile de credit și financiare menționate la alineatul (2) și pentru a preveni ca aceste activități să contribuie la programul nuclear nord-coreean, la programele Coreei de Nord privind alte arme de distrugere în masă ori rachetele balistice sau pentru prevenirea altor activități interzise prin prezentul regulament sau prin Decizia 2013/183/PESC:

11.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 11b

(1)   În cazul în care există motive întemeiate să se considere că aeronava poate conține articole asupra cărora există interdicția de furnizare, vânzare, transfer sau export în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolele 2, 4 sau 4a, se interzice aeronavei respective:

(2)   Alineatul (1) nu interzice aterizarea de urgență a aeronavei.

(3)   Alineatul (1) nu interzice unei aeronave înregistrate într-un stat membru să aterizeze pe teritoriul acestuia pentru a se efectua inspecții cu privire la articole interzise.

(4)   Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea dispozițiilor menționate la alineatul (1).”

12.

Se introduce articolul următor:

„Articolul 11c

(1)   Înghețarea fondurilor și a resurselor economice sau refuzul de a pune la dispoziție fonduri sau resurse economice, efectuate cu bună-credință, pe motiv că o astfel de acțiune este în conformitate cu prezentul regulament, nu angajează în niciun fel răspunderea din partea persoanei fizice sau juridice, a entității sau organismului în cauză, ori a directorilor sau angajaților acestora, cu excepția cazului în care se dovedește că fondurile și resursele economice au fost înghețate sau reținute din neglijență.

(2)   Măsurile prevăzute în prezentul regulament nu angajează în niciun fel răspunderea persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor în cauză, în cazul în care acestea nu au știut și nu au avut niciun motiv întemeiat de a prezuma că acțiunile lor ar încălca respectivele interdicții.”

13.

Anexa Ia la Regulamentul (CE) nr. 329/2007 se modifică în conformitate cu textul din anexa I la prezentul regulament.

Anexa II la prezentul regulament se introduce ca anexa Va la Regulamentul (CE) nr. 329/2007.

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/28

(1)

La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012 (2) pentru a pune în aplicare Decizia 2011/782/PESC a Consiliului din 1 decembrie 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (3).

(2)

La 29 noiembrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/739/PESC (4) care a abrogat și a înlocuit Decizia 2011/782/PESC.

(3)

La 1 iunie 2013, Decizia 2012/739/PESC a expirat.

(4)

La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC.

(5)

Anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 enumeră articolele care fac obiectul autorizării prealabile vânzării, furnizării, transferului sau exportului în conformitate cu articolul 2b din Regulamentul (UE) nr. 36/2012. Lista respectivă ar trebui extinsă pentru a include și alte articole. Ar trebui instituită o excepție pentru produse identificate drept bunuri de consum.

(6)

Măsurile menționate intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, fiind necesară o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii pentru a se asigura aplicarea uniformă a unor astfel de măsuri de către operatorii economici din toate statele membre.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui modificat în consecință,

1.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

(1)   Un stat membru poate interzice sau impune o cerință de autorizare pentru exportul, vânzarea, furnizarea sau transportul de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă, altele decât cele enumerate în anexa IA sau în anexa IX, originare din Uniune sau nu, către orice persoană, entitate sau organism din Siria sau pentru utilizare în Siria.

(2)   Un stat membru poate interzice sau impune o cerință de autorizare pentru asigurarea de asistență tehnică, finanțare sau asistență financiară în legătură cu echipamentele menționate la alineatul (1), către orice persoană, entitate sau organism din Siria sau pentru utilizare în Siria.”

2.

Articolul 2a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2a

(1)   Se interzice:

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente ale statelor membre, astfel cum sunt identificate pe site-urile internet enumerate în anexa III, pot acorda, în condițiile pe care le consideră adecvate, o autorizație pentru efectuarea unor tranzacții privind echipamente, produse sau tehnologii, astfel cum sunt enumerate în anexa IA, cu condiția ca aceste echipamente, produse sau tehnologii să fie destinate unor scopuri alimentare, agricole, medicale sau altor scopuri umanitare, sau în beneficiul personalului Organizației Națiunilor Unite, personalului Uniunii sau al statelor membre.”

3.

La articolul 2c, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Confiscarea și eliminarea echipamentelor, produselor sau tehnologiei a căror furnizare, vânzare, transfer sau export este interzisă la articolul 2a din prezentul regulament poate fi efectuată, în conformitate cu legislația națională sau cu hotărârile unei autorități competente, pe cheltuiala persoanei sau entității menționate la alineatul (1) sau, dacă nu este posibilă recuperarea cheltuielilor de la persoana sau entitatea respectivă, cheltuielile pot fi recuperate, în conformitate cu legislația națională, de la orice persoană sau entitate care își asumă responsabilitatea pentru transportul produselor sau echipamentelor în tentativa de furnizare, vânzare, transfer sau export ilicit.”

4.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 2d

Un stat membru poate interzice sau impune o cerință de autorizare pentru exportul către Siria al produselor cu dublă utilizare menționate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 428/2009.”

5.

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

6.

Se introduce următorul articol:

“Articolul 6a

(1)   Prin derogare de la articolul 6, autoritățile competente din statele membre, astfel cum sunt menționate pe site-urile internet enumerate în anexa III, pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, importul, achiziția sau transportul de țiței sau de produse petroliere sau furnizarea de finanțare sau de asistență financiară în legătură cu aceste activități, inclusiv de produse financiare derivate, precum și de servicii de asigurare și reasigurare, dacă se întrunesc următoarele condiții:

(2)   În momentul aplicării condițiilor de la alineatul (1) literele (a) și (b), autoritatea competentă solicită informații corespunzătoare cu privire la utilizarea autorizației acordate, inclusiv informații privind părțile participante la tranzacție.

(3)   Statul membru respectiv informează, în termen de două săptămâni, celelalte state membre și Comisia, cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului articol.

7.

Se introduce următorul articol:

“Articolul 9a

(1)   Prin derogare de la articolele 8 și 9, autoritățile competente din statele membre, astfel cum sunt menționate pe site-urile internet enumerate în anexa III, pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul echipamentelor sau a tehnologiilor-cheie, astfel cum sunt enumerate în anexa VI, sau furnizarea de asistență tehnică, servicii de brokeraj, finanțare sau asistență financiară în legătură cu aceste activități, dacă se întrunesc următoarele condiții:

(2)   În momentul aplicării condițiilor de la alineatul (1) literele (a) și (b), autoritatea competentă solicită informații corespunzătoare cu privire la utilizarea autorității acordate, inclusiv informații privind utilizatorul final și destinația finală a livrării.

(3)   Statul membru respectiv informează, în termen de două săptămâni, celelalte state membre și Comisia, cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului articol.”

8.

Se introduce următorul articol:

“Articolul 13a

(1)   Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1), autoritățile competente din statele membre, astfel cum sunt menționate pe site-urile internet enumerate în anexa III, pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, acordarea oricărui împrumut sau credit financiar, achiziționarea sau extinderea unei participații la orice întreprindere mixtă sau crearea oricărei întreprinderi comune cu orice persoană, entitate sau organism sirian la care se face referire la articolul 13 alineatul (2) litera (a), dacă se întrunesc următoarele condiții:

(2)   În momentul aplicării condițiilor de la alineatul (1) literele (a) și (b), autoritatea competentă solicită informații corespunzătoare cu privire la utilizarea autorității acordate, inclusiv informații privind scopul și părțile participante la tranzacție.

(3)   Statul membru respectiv informează, în termen de două săptămâni, celelalte state membre și Comisia, cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului articol.”

9.

Se introduce următorul articol:

“Articolul 25a

(1)   Prin derogare de la articolul 25 alineatul (1) literele (a) și (c), autoritățile competente din statele membre, astfel cum sunt menționate pe site-urile internet enumerate în anexa III, pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, deschiderea unui nou cont bancar sau a unui nou birou de reprezentanță sau înființarea unei noi sucursale sau filiale, dacă se întrunesc următoarele condiții:

(2)   În momentul aplicării condițiilor de la alineatul (1) literele (a) și (b), autoritatea competentă solicită informații corespunzătoare cu privire la utilizarea autorității acordate, inclusiv informații privind scopul și părțile participante la tranzacție.

(3)   Statul membru respectiv informează, în termen de două săptămâni, celelalte state membre și Comisia, cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului articol.”

10.

Anexa I se elimină.

11.

Anexa IX se modifică după cum urmează:

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/35

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 a stabilit o nomenclatură a mărfurilor, denumită în continuare Nomenclatura combinată, conținută în anexa I la regulamentul menționat.

(2)

Hotărârea Curții de Justiție din 17 decembrie 2009 în cauzele conexate C-410/08-C-412/08 („Swiss Caps”) prezintă o nouă paradigmă pentru clasificarea „suplimentelor alimentare”.

(3)

Pe de o parte, punctul 29 din această hotărâre prevede că „destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, cu condiția să fie specifică produsului respectiv”. Pe de altă parte, punctul 32 prevede că prezentarea în capsule reprezintă „un element determinant care indică funcția lor de supliment alimentar, întrucât determină dozajul preparatelor alimentare, modul lor de absorbție și locul în care se consideră că acestea intră în acțiune”.

(4)

În consecință, în conformitate cu hotărârea Curții de Justiție, produsele care sunt utilizate ca suplimente alimentare pentru menținerea sănătății în general sau a stării de bine și care sunt prezentate în capsule sunt clasificate la poziția 2106 ca „preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte”.

(5)

Cu toate acestea, ar putea apărea probleme în ceea ce privește clasificarea tarifară în cazul produselor cu aceeași compoziție, același scop, care conțin o doză măsurată, dar prezentate sub formă de tablete, pastile sau pilule.

(6)

Prin urmare, pentru a asigura o interpretare coerentă a Nomenclaturii combinate, clasificarea preparatelor alimentare prezentate în doze măsurate, precum capsule, tablete, pastile și pilule, care sunt destinate utilizării ca suplimente alimentare ar trebui să țină seama de criteriile formulate în cauzele conexate C-410/08-C-412/08 („Swiss Caps”).

(7)

În consecință, trebuie introdusă o nouă notă complementară la capitolul 21 din Nomenclatura combinată, pentru a se asigura o interpretare uniformă pe întregul teritoriu al Uniunii.

(8)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/36

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/38

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/40

(1)

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, al cărei capitol III cuprinde o listă a măsurilor destinate combaterii acestei proliferări care trebuie să fie adoptate atât de către Uniune, cât și de către țări terțe.

(2)

Uniunea acționează în prezent în vederea punerii în aplicare a acestei strategii și în vederea materializării măsurilor enumerate în capitolul III al acesteia, în special furnizând resurse financiare pentru sprijinirea proiectelor specifice desfășurate de instituții multilaterale, acordând statelor care au nevoie asistență tehnică și expertiză cu privire la o gamă largă de măsuri în materie de neproliferare și promovând rolul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

(3)

La 28 aprilie 2004, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1540 (2004) [„RCSONU 1540 (2004)”], care a reprezentat primul instrument internațional care a abordat, în mod integrat și global, armele de distrugere în masă, vectorii acestora și materialele conexe. RCSONU 1540 (2004) a stabilit obligații imperative pentru toate statele în vederea împiedicării și descurajării actorilor nestatali în ceea ce privește obținerea accesului la astfel de arme și materiale conexe. De asemenea, aceasta a invitat statele să prezinte Comitetului din cadrul Consiliului de Securitate, instituit în temeiul RCSONU 1540 (2004) („Comitetul 1540”), un raport privind măsurile pe care le-au luat sau intenționează să le ia în vederea punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004).

(4)

La 27 aprilie 2006, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1673 (2006) și a decis intensificarea eforturilor Comitetului 1540 pentru încurajarea punerii în aplicare depline a RCSONU 1540 (2004) prin programe de lucru, activități de mobilizare, asistență, dialog și cooperare. De asemenea, Consiliul de Securitate a invitat Comitetul 1540 să examineze, împreună cu statele și organizațiile internaționale, regionale și subregionale, posibilitatea unui schimb de experiență și de lecții învățate, precum și disponibilitatea unor programe care ar putea facilita punerea în aplicare a RCSONU 1540 (2004).

(5)

La 20 aprilie 2011, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1977 (2011) și a decis să prelungească mandatul Comitetului 1540 pentru o perioadă de 10 ani, până la 25 aprilie 2021. De asemenea, Consiliul de Securitate a decis intensificarea în continuare a eforturilor Comitetului 1540 de încurajare a punerii în aplicare depline de către toate statele membre a RCSONU 1540 (2004), în special în domenii precum (a) răspunderea; (b) protecția fizică; (c) controalele la frontieră și eforturile în materie de aplicare a legii; și (d) controalele naționale privind exporturile și transbordările, inclusiv controalele privind furnizarea de fonduri și servicii, precum finanțarea unor astfel de exporturi și transbordări.

(6)

Punerea în aplicare a Acțiunii comune 2006/419/PESC a Consiliului din 12 iunie 2006 în sprijinul punerii în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (1) și a Acțiunii comune 2008/368/PESC a Consiliului din 14 mai 2008 în sprijinul punerii în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (2) a contribuit la diminuarea semnificativă a numărului statelor care nu raportează și a numărului statelor care nu au prezentat informații suplimentare solicitate de Comitetul 1540 în urma prezentării de către acestea a unor rapoarte incomplete.

(7)

Biroului pentru probleme de dezarmare din cadrul Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, care este responsabil de furnizarea sprijinului material și logistic pentru Comitetul 1540 și experții din cadrul acestuia, ar trebui să i se încredințeze sarcina punerii în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectelor realizate în temeiul prezentei decizii.

(8)

Prezenta decizie ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu acordul-cadru financiar și administrativ încheiat de către Comisia Europeană cu Organizația Națiunilor Unite privind gestionarea contribuțiilor financiare ale Uniunii la programele sau proiectele gestionate de Organizația Națiunilor Unite,

—

sporirea eforturilor și a capacităților naționale și regionale relevante, în principal prin consolidarea capacităților și facilitarea asistenței;

—

contribuția la punerea concretă în aplicare a recomandărilor specifice ale Evaluării globale 2009 privind stadiul punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004), în special în domeniile asistenței tehnice, cooperării internaționale și sensibilizării publice;

—

inițierea, elaborarea și aplicarea planurilor de acțiune naționale, la solicitarea statelor membre.

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/45

(1)

Decizia 2008/633/JAI prevede că aceasta produce efecte de la o dată ce urmează a fi determinată de către Consiliu de îndată ce Comisia informează Consiliul că Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (2) a intrat în vigoare și este în întregime aplicabil.

(2)

Prin scrisoarea din 2 iulie 2013 Comisia a informat Consiliul prin scrisoarea din 2 iulie 2013 că Regulamentul (CE) nr. 767/2008 a intrat în vigoare și este în întregime aplicabil începând cu 27 septembrie 2011.

(3)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestora acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (3) care se află sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a acordului respectiv (4).

(4)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5) care se află sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (6).

(5)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7) care se află sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (8).

(6)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta decizie, dacă o va pune în aplicare în legislația sa națională.

(7)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (9); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea acesteia, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(8)

Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (10); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea acesteia, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(9)

Prezenta decizie nu aduce atingere poziției statelor membre pentru care Regulamentul (CE) nr. 767/2008 nu a fost încă pus în aplicare. În special, aceasta nu aduce atingere aplicării articolului 6 din Decizia 2008/633/JAI cu privire la statele membre respective,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/47

(1)

La 22 martie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/168/PESC (1) de numire a domnului Vygaudas UŠACKAS în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) în Afganistan.

(2)

La 15 iulie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/382/PESC (2) de prelungire a mandatului RSUE până la 30 iunie 2014.

(3)

Ar trebui numit un nou RSUE în Afganistan pentru perioada 1 septembrie 2013-30 iunie 2014.

(4)

Decizia 2013/382/PESC ar trebui modificată în consecință.

(5)

RSUE își va duce la îndeplinire mandatul în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat,

23.7.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/48

(1)

Acordul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 și conține anexa A privind actele juridice în domeniul statistic.

(2)

Au fost adoptate acte juridice noi în domeniul statistic și acestea ar trebui menționate în anexa A. Prin urmare, anexa A ar trebui modificată în consecință,