ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2013.173.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 173

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 56
26 iunie 2013


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

*

Notificare privind intrarea în vigoare a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994 referitor la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cursul procesului lor de aderare la Uniunea Europeană

1

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (UE) nr. 611/2013 al Comisiei din 24 iunie 2013 privind măsurile aplicabile notificării încălcărilor securității datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind confidențialitatea și comunicațiile electronice

2

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 612/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 privind funcționarea registrului operatorilor economici și al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe și raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor

9

 

*

Regulamentul (UE) nr. 613/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1451/2007 în ceea ce privește substanțele active suplimentare din produsele biocide care urmează a fi examinate în cadrul programului de reexaminare

34

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 614/2013 al Comisiei din 25 iunie 2013 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

38

 

 

DECIZII

 

 

2013/313/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 21 iunie 2013 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/77/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Irlanda

40

 

 

2013/314/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 de abrogare a Deciziei 2010/286/UE privind existența unui deficit excesiv în Italia

41

 

 

2013/315/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 de abrogare a Deciziei 2004/918/CE privind existența unui deficit excesiv în Ungaria

43

 

 

2013/316/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 de abrogare a Deciziei 2009/588/CE privind existența unui deficit excesiv în Lituania

46

 

 

2013/317/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 de abrogare a Deciziei 2009/591/CE privind existența unui deficit excesiv în Letonia

48

 

 

2013/318/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 de abrogare a Deciziei 2009/590/CE privind existența unui deficit excesiv în România

50

 

 

2013/319/UE

 

*

Decizia Consiliului din 21 iunie 2013 privind existența unui deficit excesiv în Malta

52

 

*

Decizia 2013/320/PESC a Consiliului din 24 iunie 2013 de sprijinire a activităților de securitate fizică și gestionare a stocurilor pentru reducerea riscului de comerț ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și muniția aferentă în Libia și în regiunea acesteia

54

 

 

REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

 

*

Modificare a Regulamentului de procedură al Curții de Justiție

65

 

*

Modificare a Regulamentului de procedură al Tribunalului

66

 

 

ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

 

 

2013/321/UE

 

*

Decizia nr. 1/2013 a Consiliului de miniștri ACP-UE din 7 iunie 2013 de adoptare a unui protocol privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 în cadrul Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte

67

 

 

2013/322/UE

 

*

Decizia nr. 2/2013 a Consiliului de miniștri ACP-UE din 7 iunie 2013 privind cererea Republicii Federale Somalia de acordare a statutului de observator și, ulterior, de aderare la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte

70

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Decizia de punere în aplicare 2012/830/UE a Comisiei din 7 decembrie 2012 privind o contribuție financiară suplimentară la programele de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2012 (JO L 356, 22.12.2012)

71

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

ACORDURI INTERNAȚIONALE

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/1


Notificare privind intrarea în vigoare a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994 referitor la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cursul procesului lor de aderare la Uniunea Europeană

Acordul sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii în temeiul articolului XXIV alineatul (6) și al articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 1994 referitor la modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Bulgaria și ale României în cursul procesului lor de aderare la Uniunea Europeană (1), semnat la Geneva la 7 decembrie 2012, va intra în vigoare la 1 iulie 2013.


(1)  JO L 69, 13.3.2013, p. 5.


REGULAMENTE

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/2


REGULAMENTUL (UE) NR. 611/2013 AL COMISIEI

din 24 iunie 2013

privind măsurile aplicabile notificării încălcărilor securității datelor cu caracter personal în temeiul Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind confidențialitatea și comunicațiile electronice

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (1), în special articolul 4 alineatul (5),

după consultarea Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA),

după consultarea Grupului de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, instituit prin articolul 29 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2) (Grupul de lucru instituit prin articolul 29),

după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD),

întrucât:

(1)

Directiva 2002/58/CE prevede armonizarea dispozițiilor naționale, lucru necesar în vederea asigurării unui nivel echivalent de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale, în special a dreptului la confidențialitate și la respectarea vieții private, în domeniul prelucrării de date cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice, precum și în vederea asigurării liberei circulații a acestor date și a serviciilor și echipamentelor de comunicații electronice în interiorul Uniunii.

(2)

În temeiul articolului 4 din Directiva 2002/58/CE, prestatorii de servicii publice de comunicații electronice trebuie să informeze autoritățile naționale competente și, în anumite cazuri, de asemenea, abonații și persoanele în cauză cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal. Încălcările privind securitatea datelor cu caracter personal sunt definite la articolul 2 litera (i) din Directiva 2002/58/CE ca încălcări ale securității având ca rezultat distrugerea accidentală sau ilegală, pierderea, alterarea, divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate în alt mod în legătură cu furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului în cadrul Uniunii.

(3)

Pentru a asigura consecvența în punerea în aplicare a măsurilor la care se face referire la articolul 4 alineatele (2), (3) și (4) din Directiva 2002/58/CE, articolul 4 alineatul (5) din regulamentul respectiv permite Comisiei să adopte măsuri tehnice de punere în aplicare privind circumstanțele, formatul și procedurile aplicabile cerințelor de informare și notificare la care se face referire în articolul respectiv.

(4)

Cerințe naționale diferite în aceste privințe ar putea genera incertitudine juridică, proceduri mai complexe și greoaie și costuri administrative semnificative pentru prestatorii care desfășoară activități transfrontaliere. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să se adopte astfel de măsuri tehnice de punere în aplicare.

(5)

Prezentul regulament se limitează la notificarea încălcărilor securității datelor cu caracter personal și, prin urmare, nu prevede măsuri tehnice de punere în aplicare cu privire la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2002/58/CE în ceea ce privește informarea abonaților în cazul unui anumit risc de încălcare a securității rețelei.

(6)

Din articolul 4 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2002/58/CE rezultă că prestatorii trebuie să notifice autorității naționale competente toate cazurile de încălcare a securității datelor cu caracter personal. Prin urmare, nu ar trebui lăsată la latitudinea prestatorului decizia de a notifica sau nu autoritatea națională competentă. Totuși, acest lucru nu ar trebui să împiedice autoritatea națională competentă în cauză să investigheze cu prioritate anumite încălcări ale securității în modul pe care îl consideră adecvat, în conformitate cu legislația aplicabilă, și să ia măsurile necesare pentru a evita supraraportarea sau subraportarea încălcărilor securității datelor cu caracter personal.

(7)

Este necesar să se prevadă un sistem de notificare către autoritatea națională competentă a încălcărilor securității datelor cu caracter personal, un sistem alcătuit, în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiții, din diferitele etape, fiecare etapă făcând obiectul unui anumit termen limită. Acest sistem este menit a garanta că autoritatea națională competentă este informată cât mai repede și cât mai complet posibil, fără însă a îngreuna în mod nejustificat eforturile prestatorului de a investiga încălcarea securității și de a lua măsurile necesare pentru a limita încălcarea și a remedia consecințele acesteia.

(8)

Nici o simplă suspiciune că a avut loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal, nici o simplă depistare a unui incident, în lipsa unor informații suficiente, în pofida tuturor eforturilor depuse de un prestator în acest sens, nu trebuie apreciate ca suficiente pentru a se considera că a fost depistată o încălcare a datelor cu caracter personal în scopul prezentului regulament. În acest sens, trebuie să se țină seama în special de disponibilitatea informațiilor menționate în anexa I.

(9)

În contextul aplicării prezentului regulament, autoritățile naționale competente în cauză trebuie să coopereze atunci când încălcările securității datelor cu caracter personal au o dimensiune transfrontalieră.

(10)

Prezentul regulament nu prevede detalii suplimentare referitoare la inventarul cazurilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal pe care trebuie să îl țină prestatorii, deoarece articolul 4 din Directiva 2002/58/CE precizează în mod exhaustiv conținutul inventarului. Totuși, prestatorii pot face trimitere la prezentul regulament pentru a stabili formatul inventarului.

(11)

Toate autoritățile naționale competente trebuie să pună la dispoziția prestatorilor un mijloc electronic sigur prin care să notifice încălcările securității datelor cu caracter personal într-un format comun, bazat pe un standard precum XML, care să conțină informațiile prevăzute în anexa I, în limbile relevante, astfel încât să toți prestatorii din Uniune să poată urma o procedură de notificare similară, indiferent de locul în care se află sau în care a avut loc încălcarea securității datelor cu caracter personal. În acest sens, Comisia trebuie să faciliteze implementarea mijloacelor electronice sigure, convocând reuniuni cu autoritățile naționale competente dacă este necesar.

(12)

Atunci când se evaluează dacă o încălcare a securității datelor cu caracter personal ar putea afecta negativ datele cu caracter personal sau viața privată a unui abonat sau a unei persoane, ar trebui să se țină seama în special de natura și conținutul datelor cu caracter personal în cauză, în special în cazul în care este vorba despre informații financiare, cum ar fi datele privind cartea de credit și detaliile privind contul bancar, despre categoriile speciale de date menționate la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE, precum și despre anumite date legate în mod specific de furnizarea de servicii de telefonie sau de internet, mai exact date legate de e-mail, date de localizare, fișiere jurnal, istorii de navigare pe internet și liste detaliate de apeluri.

(13)

În circumstanțe excepționale, prestatorului trebuie să i se permită să întârzie notificarea abonatului sau persoanei, dacă notificarea abonatului sau a persoanei ar putea periclita investigarea adecvată a încălcării securității datelor cu caracter personal. În acest context, circumstanțele excepționale pot include cercetări penale, precum și alte încălcări ale securității datelor cu caracter personal care nu constituie o infracțiune gravă, dar pentru care poate fi adecvat să se amâne notificarea. În orice caz, autorității naționale competente trebuie să îi revină sarcina de a decide, în fiecare caz și în funcție de circumstanțe, dacă își dă acordul pentru amânare sau solicită notificarea.

(14)

Prestatorii trebuie să dețină datele de contact ale abonaților lor, având în vedere relația contractuală directă dintre prestatori și abonați, însă este posibil ca astfel de informații să nu existe pentru alte persoane afectate negativ de încălcarea securității datelor cu caracter personal. Într-un astfel de caz, prestatorului trebuie să i se permită să notifice aceste persoane inițial prin anunțuri în mass-media națională sau regională de mare anvergură, de exemplu în ziare, acțiune urmată cât mai curând posibil de o notificare individuală, astfel cum se prevede în prezentul regulament. Prin urmare, prestatorul nu este obligat în mod specific să efectueze notificarea prin mass-media, ci mai degrabă este mandatat să acționeze în acest mod, dacă dorește, atunci când se află încă în procesul de identificare a tuturor persoanelor afectate.

(15)

Informarea cu privire la încălcarea securității trebuie să fie limitată la încălcare și să nu fie asociată cu informații despre un alt subiect. De exemplu, includerea într-o factură obișnuită a unor informații despre o încălcare a securității datelor cu caracter personal nu trebuie considerată un mijloc adecvat de notificare a unei încălcări a securității datelor cu caracter personal.

(16)

Prezentul regulament nu stabilește măsuri tehnologice de protecție specifice care să justifice o derogare de la obligația de notificare a abonaților sau a persoanelor cu privire la încălcările securității datelor cu caracter personal, deoarece aceste măsuri se pot modifica pe parcursul timpului, pe măsură ce progresează tehnologia. Totuși, Comisia ar trebui să fie în măsură să publice o listă orientativă a unor astfel de măsuri tehnologice de protecție specifice conforme cu practicile actuale.

(17)

Aplicarea criptării sau a hashing-ului nu trebuie considerată suficientă în sine pentru a le permite prestatorilor să pretindă, în termeni mai generali, că s-au conformat obligației generale de securitate stabilite la articolul 17 din Directiva 95/46/CE. În această privință, prestatorii trebuie, de asemenea, să pună în aplicare măsuri organizaționale și tehnice adecvate pentru a preveni, a depista și a bloca încălcarea securității datelor cu caracter personal. Prestatorii trebuie să ia în considerare orice risc rezidual care ar putea exista după implementarea controalelor, pentru a înțelege unde ar putea apărea încălcări ale securității datelor cu caracter personal.

(18)

Dacă prestatorul utilizează un alt prestator pentru a furniza o parte din serviciu, de exemplu în ceea ce privește facturarea sau funcțiile de gestionare, respectivul alt prestator, care nu are relații contractuale directe cu utilizatorul final, nu trebuie să fie obligat să emită notificări în cazul unei încălcări a securității datelor cu caracter personal. În schimb, partea terță trebuie să alerteze și să informeze prestatorul cu care are o relație contractuală directă. Această dispoziție trebuie aplicată, de asemenea, în contextul furnizării angro de servicii de comunicații electronice, context în care, în mod normal, prestatorul angro nu are o relație contractuală directă cu utilizatorul final.

(19)

Directiva 95/46/CE definește un cadru general pentru protecția datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană. Comisia a prezentat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului care să înlocuiască Directiva 95/46/CE (Regulamentul privind protecția datelor). Având la bază articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2002/58/CE, propunerea de regulament privind protecția datelor ar introduce obligația de notificare a încălcărilor securității datelor cu caracter personal pentru toți controlorii de date. Prezentul regulament al Comisiei este pe deplin coerent cu această măsură propusă.

(20)

Propunerea de regulament privind protecția datelor cuprinde, de asemenea, un număr limitat de modificări tehnice ale Directivei 2002/58/CE, pentru a se ține cont de transformarea în regulament a Directivei 95/46/CE. Consecințele juridice semnificative ale noului regulament în ceea ce privește Directiva 2002/58/CE vor face obiectul unei analize a Comisiei.

(21)

Aplicarea prezentului regulament trebuie analizată la trei ani de la intrarea în vigoare, iar conținutul prezentului regulament trebuie revizuit prin prisma cadrului juridic aflat în vigoare la momentul respectiv, aceleași acțiuni fiind prevăzute în ceea ce privește propunerea de regulament privind protecția datelor. Revizuirea prezentului regulament trebuie să fie legată, atât cât este posibil, de orice viitoare revizuire a Directivei 2002/58/CE.

(22)

Aplicarea prezentului regulament poate fi evaluată, printre altele, pe baza oricărui tip de statistici realizate de autoritățile naționale competente privind încălcările securității datelor cu caracter personal care le sunt notificate. Aceste statistici pot include, de exemplu, informații privind numărul cazurilor de încălcare a securității datelor personale notificate autorității naționale competente, numărul cazurilor de încălcare a securității datelor cu caracter personal notificate abonatului sau persoanei, durata necesară pentru a soluționa încălcarea securității datelor cu caracter personal și eventualele măsuri tehnologice de protecție luate. Aceste statistici trebuie să furnizeze Comisiei și statelor membre informații statistice coerente și comparabile și nu trebuie să dezvăluie nici identitatea prestatorului care a efectuat notificarea, nici identitatea abonaților sau a persoanelor în cauză. De asemenea, Comisia poate organiza, în acest scop, întruniri periodice cu autoritățile naționale competente și cu alte părți interesate.

(23)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru comunicații,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniu de aplicare

Prezentul regulament se aplică notificării de către prestatorii de servicii de comunicații electronice disponibile publicului („prestatorul”) a încălcării securității datelor cu caracter personal.

Articolul 2

Notificarea autorității naționale competente

(1)   Prestatorul notifică autorității naționale competente toate încălcările securității datelor cu caracter personal.

(2)   Prestatorul notifică autorității naționale competente încălcarea datelor cu caracter personal nu mai târziu de 24 de ore după detectarea încălcării securității datelor cu caracter personal, atunci când acest lucru este fezabil.

În notificarea adresată autorității naționale competente, prestatorul trebuie să includă informațiile prevăzute în anexa I.

Se consideră că a fost depistată o încălcare a securității datelor cu caracter personal atunci când prestatorul de suficiente elemente care să arate că a avut loc un incident de securitate care a dus la compromiterea datelor cu caracter personal, pentru a efectua o notificare clară, în conformitate cu prezentul regulament.

(3)   În cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile prevăzute în anexa I și este necesară investigarea mai amănunțită a încălcării securității datelor cu caracter personal, prestatorului i se permite să efectueze o notificare inițială către autoritatea națională competentă nu mai târziu de 24 de ore după detectarea încălcării securității datelor cu caracter personal. Această notificare inițială a autorității naționale competente trebuie să cuprindă informațiile prevăzute în secțiunea 1 din anexa I. Prestatorul efectuează o a doua notificare către autoritatea națională competentă cât mai curând posibil și cel mai târziu în termen de trei zile de la notificarea inițială. Această a doua notificare include informațiile prevăzute în secțiunea 2 din anexa I și, dacă este necesar, actualizează informațiile deja furnizate.

În cazul în care, în ciuda investigațiilor sale, nu poate furniza toate informațiile în termen de trei zile de la notificarea inițială, prestatorul notifică toate informațiile de care dispune în acest interval de timp și prezintă autorității naționale competente o justificare argumentată pentru notificarea tardivă a informațiilor rămase. Cât mai curând posibil, prestatorul notifică autorității naționale competente informațiile rămase și, dacă este necesar, actualizează informațiile deja furnizate.

(4)   Autoritatea națională competentă pune la dispoziția tuturor prestatorilor stabiliți în statul membru în cauză un mijloc electronic sigur de notificare a încălcării securității datelor cu caracter personal și informații privind procedurile de acces și de utilizare. Atunci când este necesar, Comisia convoacă reuniuni cu autoritățile naționale competente pentru a facilita aplicarea acestei dispoziții.

(5)   Dacă încălcarea securității datelor cu caracter personal afectează abonați sau persoane din alte state membre decât cel al autorității naționale competente căreia i-a fost notificată încălcarea securității datelor cu caracter personal, autoritatea națională competentă informează celelalte autorități naționale în cauză.

Pentru a facilita aplicarea acestei dispoziții, Comisia creează și menține o listă cu autoritățile naționale competente și punctele de contact corespunzătoare.

Articolul 3

Notificarea abonatului sau a persoanei

(1)   Atunci când încălcarea securității datelor cu caracter personal ar putea afecta negativ datele cu caracter personal sau viața privată a unui abonat sau a unei persoane, prestatorul trebuie să emită notificarea menționată la articolul 2 și, în plus, să notifice respectiva încălcare abonatului sau persoanei în cauză.

(2)   Riscul ca o încălcare a securității datelor cu caracter personal să afecteze negativ datele cu caracter personal sau viața privată a unui abonat sau a unei persoane trebuie evaluat luând în considerare, în special, următoarele circumstanțe:

(a)

natura și conținutul datelor cu caracter personal în cauză, în special în cazul în care este vorba despre informații financiare, despre categoriile speciale de date menționate la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 95/46/CE, precum și despre date de localizare, fișiere jurnal, istorii de navigare pe internet, date legate de e-mail și liste detaliate de apeluri;

(b)

consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal pentru abonatul sau persoana în cauză, în special în cazul în care încălcarea ar putea duce la furtul sau fraudarea identității, vătămare corporală, stres psihologic, umilire sau compromiterea reputației; precum și

(c)

circumstanțele încălcării securității datelor cu caracter personal, în special dacă datele au fost furate sau dacă prestatorul știe că datele sunt în posesia unei părți terțe neautorizate.

(3)   Notificarea abonatului sau a persoanei în cauză se face cât mai repede posibil după detectarea încălcării securității datelor cu caracter personal, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) al treilea paragraf. Acest lucru nu depinde de notificarea încălcării securității datelor cu caracter personal către autoritatea națională competentă, menționată la articolul 2.

(4)   În notificarea adresată abonatului sau persoanei, prestatorul trebuie să includă informațiile prevăzute în anexa II. Notificarea adresată abonatului sau persoanei trebuie formulată într-un limbaj clar și ușor de înțeles. Prestatorul nu utilizează notificarea ca pe o oportunitate de a promova servicii noi sau suplimentare sau pentru a le face reclamă acestora.

(5)   În cazuri excepționale, dacă notificarea abonatului sau a persoanei ar putea periclita investigarea adecvată a încălcării securității datelor cu caracter personal, prestatorului i se permite, după obținerea acordului autorității naționale competente, să amâne notificarea abonatului sau a persoanei până când autoritatea națională competentă consideră că este posibilă notificarea încălcării securității datelor cu caracter personal în conformitate cu prezentul articol.

(6)   Notificarea de către prestator a abonatului sau a persoanei privind încălcarea securității datelor cu caracter personal se face printr-un mijloc de comunicare care asigură primirea rapidă a informațiilor și care este securizat în mod corespunzător, conform celor mai recente standarde tehnologice. Informarea cu privire la încălcarea securității trebuie să fie limitată la încălcare și să nu fie asociată cu informații despre un alt subiect.

(7)   Dacă, în ciuda faptului că a depus eforturi rezonabile, prestatorul care are o relație contractuală directă cu utilizatorul final nu poate identifica, în intervalul de timp menționat la alineatul (3), toate persoanele care riscă să fie afectate negativ de încălcarea securității datelor cu caracter personal, prestatorul poate notifica persoanele respective, în acest interval de timp, prin anunțuri în mass-media regională sau națională de mare anvergură din statul membru în cauză. Aceste anunțuri trebuie să conțină informațiile prevăzute în anexa II, în mod succint dacă este necesar. În acest caz, prestatorul continuă să depună toate eforturile rezonabile pentru a identifica persoanele respective și pentru a le notifica, în cel mai scurt timp posibil, informațiile prevăzute în anexa II.

Articolul 4

Măsuri tehnologice de protecție

(1)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1), notificarea încălcării securității datelor cu caracter personal către abonatul sau persoana în cauză nu este necesară dacă prestatorul a demonstrat autorității naționale competente, într-un mod pe care aceasta îl consideră satisfăcător, că a aplicat măsuri tehnologice de protecție adecvate și că respectivele măsuri au fost aplicate datelor afectate de încălcarea securității. Astfel de măsuri tehnologice de protecție asigură faptul că datele devin neinteligibile pentru persoanele care nu sunt autorizate să le acceseze.

(2)   Datele sunt considerate neinteligibile dacă:

(a)

au fost criptate în mod sigur cu un algoritm standardizat, iar cheia folosită pentru decriptarea datelor nu a fost compromisă prin nicio încălcare a securității și a fost generată în așa fel încât să nu poată fi identificată prin mijloacele tehnologice disponibile de nicio persoană care nu este autorizată să o acceseze; sau

(b)

au fost înlocuite cu valoarea algoritmului de criptare (hash) calculată cu o funcție hash standardizată cu cheie criptografică, cheia folosită pentru criptarea (hashing-ul) datelor nu a fost compromisă prin nicio încălcare a securității și a fost generată în așa fel încât să nu poată fi identificată prin mijloacele tehnologice disponibile de nicio persoană care nu este autorizată să o acceseze.

(3)   După consultarea autorităților naționale competente prin intermediul Grupului de lucru instituit prin articolul 29, a Agenției Europene pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor și a Autorității Europene pentru Protecția Datelor, Comisia poate publica o listă orientativă a măsurilor tehnologice de protecție adecvate menționate la alineatul (1), în conformitate cu practicile actuale.

Articolul 5

Utilizarea unui alt prestator

Dacă un alt prestator este contractat pentru a furniza o parte a serviciului de comunicații electronice fără a avea o relație contractuală directă cu abonații, acest alt prestator informează imediat prestatorul care l-a contractat în cazul în care are loc o încălcare a securității datelor cu caracter personal.

Articolul 6

Raportare și revizuire

În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia prezintă un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament, precum și privind eficacitatea și impactul acestuia asupra prestatorilor, a abonaților și a persoanelor fizice. Pe baza acestui raport, Comisia revizuiește prezentul regulament.

Articolul 7

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la 25 august 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iunie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 201, 31.7.2002, p. 37.

(2)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31.


ANEXA I

Conținutul notificării adresate autorității naționale competente

Secțiunea 1

Identificarea prestatorului

1.

Denumirea prestatorului

2.

Identitatea și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor sau ale unui alt punct de contact de unde se pot obține mai multe informații

3.

Se specifică dacă este vorba despre o primă sau o a doua notificare

Informații inițiale privind încălcarea securității datelor cu caracter personal (de completat în notificările ulterioare, dacă este cazul)

4.

Data și ora incidentului (dacă se cunosc; dacă este necesar, se poate face o estimare) și ale depistării incidentului

5.

Circumstanțele încălcării securității datelor cu caracter personal (de exemplu, pierdere, furt, copiere)

6.

Natura și conținutul datelor cu caracter personal în cauză

7.

Măsurile tehnice și organizatorice aplicate (sau care urmează a fi aplicate) de prestator datelor cu caracter personal afectate

8.

Utilizarea relevantă a altor prestatori (dacă este cazul)

Secțiunea 2

Informații suplimentare privind încălcarea securității datelor cu caracter personal

9.

Rezumatul incidentului care a generat încălcarea securității datelor cu caracter personal (inclusiv localizarea fizică a încălcării și suporturile de stocare implicate)

10.

Numărul abonaților sau al persoanelor în cauză

11.

Eventualele consecințe și efecte adverse pentru abonați sau persoane

12.

Măsurile tehnice și organizatorice luate de prestator în scopul atenuării eventualelor efecte negative

Eventuale notificări suplimentare către abonați sau persoane

13.

Conținutul notificării

14.

Mijloace de comunicare utilizate

15.

Numărul abonaților sau al persoanelor notificate

Eventuale aspecte transfrontaliere

16.

Încălcare a securității datelor cu caracter personal care implică abonați sau persoane din alte state membre

17.

Notificarea altor autorități naționale competente


ANEXA II

Conținutul notificării adresate abonatului sau persoanei

1.

Denumirea prestatorului

2.

Identitatea și datele de contact ale responsabilului cu protecția datelor sau ale unui alt punct de contact de unde se pot obține mai multe informații

3.

Rezumatul incidentului care a generat încălcarea securității datelor cu caracter personal

4.

Data estimată a incidentului

5.

Natura și conținutul datelor cu caracter personal în cauză, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2)

6.

Consecințele probabile ale încălcării securității datelor cu caracter personal pentru abonatul sau persoana în cauză, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2)

7.

Circumstanțele încălcării securității datelor cu caracter personal, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2)

8.

Măsurile luate de prestator pentru a rezolva problema generată de încălcarea securității datelor cu caracter personal

9.

Măsurile recomandate de prestator pentru atenuarea eventualelor efecte negative


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/9


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 612/2013 AL COMISIEI

din 25 iunie 2013

privind funcționarea registrului operatorilor economici și al antrepozitelor fiscale, statisticile conexe și raportarea în temeiul Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004 (1), în special articolul 22 și articolul 34 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 389/2012 stabilește un cadru pentru simplificarea și consolidarea cooperării administrative între statele membre în domeniul accizelor.

(2)

Articolul 21 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (2) prevede verificarea datelor din proiectul de document administrativ electronic de către statul membru de expediere înainte ca produsele accizabile să poată fi deplasate în regim suspensiv de accize. Regulamentul (CE) nr. 684/2009 al Comisiei din 24 iulie 2009 de implementare a Directivei 2008/118/CE a Consiliului în ceea ce privește procedurile informatizate pentru deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize (3) precizează conținutul proiectului de document administrativ electronic. Întrucât informațiile din acest document administrativ referitoare la autorizațiile privind accizele fac obiectul unei verificări în raport cu detaliile din registrele naționale corespunzătoare, detaliile din fiecare registru național ar trebui puse la dispoziția fiecărui stat membru de expediere periodic și ar trebui să fie actualizate.

(3)

Informațiile conținute în registrele naționale cu privire la operatorii economici implicați în deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize vor face obiectul unui schimb automat prin intermediul unui registru central al operatorilor economici („registrul central”), care urmează să fie gestionat de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012.

(4)

Pentru a facilita schimbul de informații prin registrul central este necesar să se stabilească structura și conținutul formularelor standard care urmează a fi utilizate, inclusiv codurile care trebuie introduse în aceste formulare.

(5)

Pentru a garanta că datele disponibile în registrul central sunt corecte și actualizate automat, biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură ar trebui să notifice și să transmită modificările din registrele lor naționale către registrul central.

(6)

Pentru ca datele stocate în registrele naționale să fie corecte și la zi, biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură ar trebui să actualizeze registrul național în aceeași zi în care apare o modificare a unei autorizații și să transmită fără întârziere modificările către registrul central.

(7)

Pentru a garanta că statele membre au o copie exactă a detaliilor din alte registre naționale, biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură desemnat ar trebui să asigure primirea periodică și în timp util a noilor modificări de la registrul central.

(8)

Este nevoie ca agenții economici să aibă un mijloc de a verifica dacă datele lor de autorizare au fost corect prelucrate și distribuite de către registrul central și de a verifica datele unui partener comercial înainte de a depune un proiect de document administrativ electronic. Pentru a permite o astfel de verificare a validității codurilor de acciză așa cum se prevede la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, Comisia ar trebui să furnizeze informațiile esențiale necesare privind o autorizație, păstrate în registrul central, pe baza prezentării unui cod unic de acciză valabil. În plus, ar trebui stabilite reguli pentru corectarea informațiilor inexacte legate de autorizarea unui operator economic.

(9)

Pentru a garanta că registrul central este folosit eficient și pentru a garanta un timp maxim pentru prelucrarea informațiilor dintr-o notificare privind modificarea unui registru național sau o cerere obișnuită, este necesar să se stabilească nivelul de disponibilitate a registrului central și a registrelor naționale, precum și circumstanțele în care disponibilitatea sau performanța registrului central sau a registrelor naționale poate fi lăsată să scadă sub aceste niveluri.

(10)

Pentru a efectua evaluarea utilizării registrului central, Comisia ar trebui să extragă informațiile statistice din registru și să le transmită lunar statelor membre.

(11)

Pentru a acorda timp suficient Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a putea să își îndeplinească obligațiile care le revin în ceea ce privește termenele și disponibilitatea serviciilor prevăzute de prezentul regulament, aplicarea articolelor 8, 9 și 10 ar trebui amânată până la 1 ianuarie 2015.

(12)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru accize,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Schimbul de mesaje referitoare la registrul central și la registrele naționale prin intermediul sistemului informatizat

(1)   Structura și conținutul mesajelor referitoare la înregistrarea operatorilor economici și a antrepozitelor fiscale în registrele naționale și în registrul central trebuie să fie conforme cu anexa I.

Schimbul acestor mesaje se face prin intermediul sistemului informatizat.

(2)   Mesajele menționate la alineatul (1) se transmit în următoarele scopuri:

(a)

notificarea modificărilor din registrele naționale, transmisă registrului central de către birourile centrale de legătură pentru accize și departamentele de legătură;

(b)

notificarea modificărilor din registrul central, transmisă registrelor naționale;

(c)

cererile de detalii privind modificările, înaintate registrului central de către birourile centrale de legătură pentru accize și de departamentele de legătură;

(d)

cererile de informații statistice extrase din registrul central, înaintate de birourile centrale de legătură pentru accize și de departamentele de legătură;

(e)

transmiterea de informații statistice extrase din registrul central, efectuată de Comisie către statele membre solicitante.

(3)   Atunci când sunt necesare coduri pentru completarea anumitor câmpuri de date din mesajele menționate la alineatul (1), se utilizează codurile enumerate în anexa II la prezentul regulament sau în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„înregistrare” înseamnă o intrare într-un registru național sau în registrul central menționat la articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012;

2.

„modificare” înseamnă crearea, actualizarea sau anularea unei înregistrări;

3.

„data de activare” înseamnă data dintr-o înregistrare, stabilită de statul membru responsabil, de la care înregistrarea poate fi utilizată la verificarea electronică în toate statele membre și de la care detaliile extrase pot fi consultate de către operatorii economici.

Articolul 3

Transmiterea modificărilor către registrul central de către birourile centrale de legătură pentru accize și departamentele de legătură

(1)   Fiecare birou central de legătură pentru accize sau departament de legătură, desemnat în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, este responsabil cu transmiterea modificărilor din registrul național propriu către registrul central și cu aplicarea modificărilor în registrul național propriu, modificări care au fost transmise de la registrul central sau care au fost extrase din registrul central sau ambele.

(2)   Comisia întocmește și ține la zi o listă a birourilor centrale de legătură pentru accize sau a departamentelor de legătură responsabile, pe baza informațiilor furnizate de statele membre și pune această listă la dispoziția statelor membre.

(3)   Fiecare birou central de legătură pentru accize sau departament de legătură transmite la registrul central notificări cu privire la eventualele modificări din registrul național propriu, cel târziu la data de activare a modificării. Mesajul care trebuie utilizat pentru modificări în registrele naționale este „Operațiuni în registrul operatorilor economici”, mesaj specificat în tabelul 2 din anexa I.

Articolul 4

Întreținerea registrului central și transmiterea modificărilor la registrele naționale

(1)   La primirea unui mesaj de tipul „Operațiuni la registrul operatorilor economici” de la un birou central de legătură pentru accize sau un departament de legătură, care conține o notificare referitoare la o modificare adusă unui registru național, Comisia verifică dacă structura și conținutul mesajului sunt în conformitate cu tabelul 2 din anexa I.

(2)   În cazul în care structura și conținutul mesajului menționat la alineatul (1) sunt în conformitate cu tabelul 2 din anexa I, se efectuează următoarele acțiuni:

(a)

Comisia înregistrează fără întârziere modificarea în registrul central;

(b)

se trimite o notificare fiecărui stat membru al cărui birou central de legătură pentru accize sau departament de legătură este înregistrat să primească notificări cu privire la modificări, utilizând mesajul „Operațiuni în registrul operatorilor economici” specificat în tabelul 2 din anexa I.

(3)   În cazul în care structura sau conținutul mesajului „Operațiuni în registrul operatorilor economici” menționat la alineatul (1) nu este în conformitate cu tabelul 2 din anexa I, Comisia returnează notificarea biroului central de legătură pentru accize sau departamentului de legătură care a transmis notificarea, utilizând mesajul „Refuz de actualizare a operatorilor economici” stabilit în tabelul 3 din anexa I, împreună cu un cod al motivului care să precizeze motivul refuzului.

(4)   La primirea unui mesaj de tipul „Refuz de actualizare a operatorilor economici”, biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură ia măsurile corective necesare fără întârziere și retrimite notificarea.

(5)   Biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură din fiecare stat membru care nu este înregistrat să primească notificări din partea Comisiei privind modificările solicită un extras cu modificările efectuate în registrul central cel puțin de două ori pe zi, utilizând mesajul „Cerere obișnuită” stabilit în tabelul 1 din anexa I.

Articolul 5

Integrarea modificărilor în registrele naționale

(1)   Cel puțin de două ori pe zi, biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură din fiecare stat membru integrează modificările primite de la registrul central în registrul național propriu.

(2)   Modificările menționate la alineatul (1) sunt disponibile pentru consultare de către biroul central de legătură pentru accize sau departamentul de legătură de îndată ce au fost integrate în registrul național și pot fi utilizate la verificarea electronică începând de la data de activare a modificării.

Articolul 6

Consultarea registrului central de către operatorii economici

(1)   Cel puțin de două ori pe zi, Comisia pregătește un extras din registrul central cu toate înregistrările active. La pregătirea extrasului respectiv Comisia elimină orice înregistrare care nu este disponibilă pentru consultare de către public. Comisia elimină, de asemenea, din înregistrarea rămasă toate detaliile pentru fiecare tip de operator economic sau sediul acestuia care nu corespund descrierilor din detaliile extrase din intrările prevăzute la literele (a), (b) și (c) de la alineatul (3).

(2)   Operatorii economici pot solicita Comisiei informații extrase dintr-o înregistrare, prin prezentarea codului unic de acciză menționat la articolul 19 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012.

(3)   În cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unui cod de acciză existent în extrasul din registrul central, informațiile extrase din registru se returnează operatorului economic care a făcut cererea, în următoarele situații:

(a)

în cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unei înregistrări de antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat sau expeditor înregistrat, extrasul conține oricare dintre următoarele elemente:

(i)

descrierea textuală a codului tipului de operator (grup de date 2 e stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(ii)

cel puțin un cod de categorie de produse accizabile (grup de date 2.4 a în mesajul „Operațiuni în registrul operatorilor economici”) sau cel puțin un cod de produs accizabil (grup de date 2.5 a stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(iii)

o combinație a grupurilor de date 2.4 a și 2.5 a care să fie în conformitate cu regulile din descrierea inclusă în tabelul 2 din anexa I;

(b)

în cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unei înregistrări de antrepozit fiscal, extrasul indică oricare dintre următoarele elemente:

(i)

cel puțin un cod al categoriei de produse accizabile (grup de date 3.4 a stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(ii)

cel puțin un cod al produsului accizabil (grup de date 3.5 a stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(iii)

o combinație a grupurilor de date 3.4 a și 3.5 a care să fie în conformitate cu regulile din descrierea inclusă în tabelul 2 din anexa I;

(c)

în cazul în care codul unic de acciză prezentat corespunde unui destinatar înregistrat care se încadrează la articolul 19 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012, extrasul trebuie să conțină, în plus față de datele prevăzute la litera (a), următoarele informații:

(i)

data de expirare a autorizației (grup de date 4 c stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(ii)

dacă autorizația poate fi folosită pentru mai mult de un transport (grup de date 4 D stabilit în tabelul 2 din anexa I);

(iii)

cel puțin un set de informații privind autorizația temporară (grup de date 4.3 stabilit în tabelul 2 din anexa I).

(4)   În cazul în care nu există o corespondență între codul unic de acciză prezentat și extrasul din registrul central, trebuie informat operatorul economic care a efectuat cererea.

(5)   În cazul în care un operator economic susține că o înregistrare referitoare la autorizația sa lipsește sau este incorectă, Comisia îl informează la cerere cum trebuie să procedeze pentru a depune o cerere de corectare a înregistrării și îi furnizează datele de contact ale biroului central de legătură pentru accize sau ale departamentului de legătură din statul membru competent.

Articolul 7

Informații statistice și rapoarte

(1)   Informațiile statistice care urmează să fie extrase de Comisie din registrul central în conformitate cu articolul 34 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012 sunt următoarele:

(a)

numărul de înregistrări ale operatorilor economici activi și inactivi;

(b)

numărul de expirări iminente ale autorizațiilor, adică numărul total de autorizații care vor expira în luna următoare sau în trimestrul următor;

(c)

tipurile de operatori economici, numărul de operatori economici pe tip și numărul de antrepozite fiscale;

(d)

numărul de operatori economici autorizați pe produs și pe categorie de produse;

(e)

numărul de modificări ale autorizațiilor privind accizele.

Pe baza informațiilor statistice menționate în primul paragraf, Comisia pregătește un raport lunar destinat statelor membre.

(2)   Orice birou central de legătură pentru accize sau departament de legătură poate solicita Comisiei să pregătească un raport statistic specific privind registrul central. Această solicitare se face utilizând mesajul de „Cerere obișnuită” stabilit în tabelul 1 din anexa I. Comisia răspunde prin utilizarea mesajului „Statistici SEED” stabilit în tabelul 4 din anexa I.

Articolul 8

Termenul pentru prelucrarea notificărilor privind modificarea registrului național și a cererilor obișnuite

(1)   În termen de două ore de la primirea unei notificări cu privire la o modificare a unui registru național, Comisia prelucrează modificarea respectivă în conformitate cu articolul 4.

(2)   În termen de două ore de la primirea unui mesaj de „Cerere obișnuită” stabilit în tabelul 1 din anexa I, Comisia furnizează informațiile solicitate biroului central de legătură pentru accize sau departamentului de legătură.

Articolul 9

Disponibilitate

Registrul central și registrele naționale sunt disponibile în permanență.

Articolul 10

Limita obligațiilor de serviciu

Obligațiile de serviciu ale Comisiei și ale statelor membre stabilite la articolele 8 și 9 nu se aplică în situațiile următoare justificate corespunzător:

(a)

registrul central sau un registru național nu este disponibil din cauza unor defecțiuni la nivel de hardware sau de telecomunicații;

(b)

în caz de probleme de rețea care nu se află sub controlul direct al Comisiei sau al statului membru în cauză;

(c)

în caz de forță majoră;

(d)

atunci când întreținerea programată este notificată cu cel puțin 48 de ore înainte de data planificată pentru începerea perioadei de întreținere.

Articolul 11

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 8, 9 și 10 se aplică de la 1 ianuarie 2015.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 iunie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 121, 8.5.2012, p. 1.

(2)  JO L 9, 14.1.2009, p. 12.

(3)  JO L 197, 29.7.2009, p. 24.


ANEXA I

MESAJE ELECTRONICE UTILIZATE PENTRU ÎNTREȚINEREA REGISTRULUI OPERATORILOR ECONOMICI — NOTE EXPLICATIVE

1.

Elementele de date din mesajele electronice utilizate în sistemul informatizat sunt structurate în grupuri de date și, după caz, în subgrupuri de date. Detaliile privind elementele de date și utilizarea lor sunt prezentate în tabelele din prezenta anexă, în care:

(a)

coloana A conține codul numeric (numărul) atribuit fiecărui grup și subgrup de date; fiecare subgrup preia numărul secvențial al (sub)grupului de date din care face parte (de exemplu: dacă numărul grupului de date este 1, un subgrup al acestui grup de date este 1.1, iar un subgrup de date al acestui subgrup este 1.1.1);

(b)

coloana B conține codul alfabetic (litera) atribuit fiecărui element de date dintr-un (sub)grup de date;

(c)

coloana C identifică (sub)grupul de date sau elementul de date;

(d)

coloana D atribuie fiecărui (sub)grup de date sau element de date un cod care precizează dacă introducerea datelor corespunzătoare este:

(i)

„R” (necesară), respectiv datele trebuie furnizate. Când un (sub)grup de date este „O” (opțional) sau „C” (condițional), elementele de date din cadrul grupului pot fi, cu toate acestea, „R” (necesare) dacă autoritățile competente ale statului membru decid că datele din (sub)grupul respectiv trebuie completate sau dacă este aplicabilă condiția;

(ii)

„O” (opțională), respectiv introducerea datelor este opțională pentru persoana care trimite mesajul (expeditorul sau destinatarul), cu excepția cazului în care un stat membru a decis că datele respective sunt necesare în conformitate cu opțiunea înscrisă în coloana E pentru unele dintre (sub)grupurile de date sau elementele de date opționale;

(iii)

„C” (condițională), respectiv utilizarea (sub)grupului de date sau a elementului de date depinde de alte (sub)grupuri de date sau elemente de date din cadrul aceluiași mesaj;

(iv)

„D” (dependentă), respectiv utilizarea (sub)grupului de date sau a elementului de date depinde de o condiție care nu poate fi verificată de sistemul informatizat, astfel cum reiese din coloanele E și F;

(e)

coloana E cuprinde condiția sau condițiile aplicabile datelor a căror introducere este condițională, specifică modul de utilizare, după caz, a datelor opționale și dependente și indică datele care trebuie furnizate de autoritățile competente;

(f)

coloana F cuprinde explicații privind completarea mesajului, dacă acestea sunt necesare;

(g)

coloana G conține:

(i)

pentru anumite (sub)grupuri de date, un număr urmat de caracterul „x” care indică de câte ori poate fi repetat în mesaj (sub)grupul de date (implicit = 1);

(ii)

pentru fiecare element de date, cu excepția elementelor de date care indică ora sau data sau ambele, caracteristicile care identifică tipul de date și lungimea datelor. Codurile referitoare la tipul de date sunt următoarele:

a alfabetic;

n numeric;

an alfanumeric.

Numărul care urmează după cod indică lungimea admisibilă a datelor pentru elementul de date în cauză. Cele două puncte opționale care preced indicația privind lungimea semnifică faptul că datele nu au lungime fixă, dar pot avea un număr de caractere care nu depășește numărul maxim de caractere specificat de indicația privind lungimea. O virgulă în câmpul alocat lungimii datelor semnifică faptul că datele pot conține zecimale; cifra care precede virgula indică lungimea totală a atributului, iar cifra care urmează după virgulă indică numărul maxim de zecimale;

(iii)

pentru elementele de date care indică ora și/sau data, mențiunea „date”, „time” sau „dateTime”, ceea ce înseamnă că data, ora sau data și ora trebuie precizate utilizând standardul ISO 8601 pentru reprezentarea datelor și orelor.

2.

În tabelele din prezenta anexă sunt utilizate următoarele abrevieri:

(a)   e-AD: document administrativ electronic;

(b)   CRA: cod de referință administrativ;

(c)   SEED: Sistemul de schimb de date privind accizele [baza de date electronică menționată la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012];

(d)   cod NC: codul din Nomenclatura combinată.

3.

În tabelele din prezenta anexă sunt utilizate următoarele definiții:

(a)

„data de începere” înseamnă „data de începere a autorizației” sau „data de începere a valabilității”;

(b)

„data de încetare” înseamnă „data de încetare a autorizației” sau „data de încetare a valabilității”;

(c)

„data de începere a autorizației” înseamnă data de la care un operator economic este autorizat de către statul membru responsabil să producă, să stocheze, să trimită sau să primească produse accizabile în regim suspensiv de accize;

(d)

„data de încetare a autorizației” înseamnă data de la care un operator economic nu mai este autorizat de către statul membru responsabil;

(e)

„data de începere a valabilității” înseamnă data de la care sediul unui operator economic a fost declarat de către statul membru responsabil ca fiind valid ca loc pentru a produce, a trimite sau a primi produse accizabile în regim suspensiv de accize;

(f)

„data de încetare a valabilității” înseamnă data de la care sediul unui operator economic nu mai este valid.

Tabelul 1

Cerere obișnuită

(menționată la articolele 4, 7 și 8)

A

B

C

D

E

F

G

1

ATRIBUTE

R

 

 

 

 

a

Tipul cererii

R

 

Valorile posibile sunt:

=

2

=

cerere de extragere a datelor de referință

=

3

=

cerere de recuperare a datelor de referință

=

4

=

cerere de extragere a operatorilor economici

=

5

=

cerere de recuperare a operatorilor economici

=

6

=

cerere de listă cu birourile pentru accize

=

7

=

cerere de recuperare a unei liste de e-AD-uri

=

8

=

cerere de statistici SEED

n1

 

b

Denumirea mesajului cererii

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „2” sau „3”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

Valorile posibile sunt:

—   „C_COD_DAT”= listă comună de coduri

—   „C_PAR_DAT”= parametrii comuni ai sistemului

—   „ALL”= pentru o structură completă

a..9

 

c

Biroul solicitant

R

 

Un identificator existent <Numărul de referință al biroului> în setul <BIROU>

an8

 

d

Identificator de corelare a cererii

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „2”, „3”, „4”, „5”, „7” sau „8”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

Valoarea atributului <Identificator de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru.

an..16

 

e

Data de începere

C

Pentru 1 e și f:

„R” dacă <Tipul cererii> este „3” sau „5”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

date

 

f

Data de încetare

C

 

date

 

g

Data unică

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „2” sau „4”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

date

2

CEREREA LISTEI e-AD

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „7”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

 

 

a

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

2.1

AC_CRITERIU PRIMAR

R

 

 

99x

 

a

Codul tipului de criteriu primar

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

CRA

=

2

=

marca comercială a produsului

=

3

=

categorii de produse accizabile de circulație

=

4

=

(rezervat)

=

5

=

(rezervat)

=

6

=

(rezervat)

=

7

=

(rezervat)

=

8

=

orașul destinatarului

=

9

=

orașul expeditorului

=

10

=

orașul garantului

=

11

=

(rezervat)

=

12

=

orașului locului de livrare

=

13

=

orașul antrepozitului fiscal de expediere

=

14

=

orașului transportatorului

=

15

=

codul NC al produsului

=

16

=

data facturii

=

17

=

codul de acciză al destinatarului

=

18

=

codul de acciză al expeditorului

=

19

=

codul de acciză al garantului

=

20

=

(rezervat)

=

21

=

(rezervat)

=

22

=

codul de acciză al antrepozitului fiscal de destinație

=

23

=

codul de acciză al antrepozitului fiscal de expediere

=

24

=

(rezervat)

=

25

=

codul produsului accizabil

=

26

=

durata transportului

=

27

=

statul membru de destinație

=

28

=

statul membru de expediere

=

29

=

numele destinatarului

=

30

=

numele expeditorului

=

31

=

numele garantului

=

32

=

(rezervat)

=

33

=

numele locului de livrare

=

34

=

numele antrepozitului fiscal de expediere

=

35

=

numele transportatorului

=

36

=

numărul facturii

=

37

=

codul poștal al destinatarului

=

38

=

codul poștal al expeditorului

=

39

=

codul poștal al garantului

=

40

=

(rezervat)

=

41

=

codul poștal al locului de livrare

=

42

=

codul poștal al antrepozitului fiscal de expediere

=

43

=

codul poștal al transportatorului

=

44

=

cantitatea de produse (în corpul e-AD)

=

45

=

numărul de referință local, adică un număr de serie atribuit de expeditor

=

46

=

tip de transport

=

47

=

(rezervat)

=

48

=

(rezervat)

=

49

=

numărul de TVA al destinatarului

=

50

=

(rezervat)

=

51

=

numărul de TVA al transportatorului

=

52

=

schimbare a destinației (numărul de ordine ≥ 2)

n..2

2.1.1

AC_VALOARE PRIMARĂ

O

 

 

99x

 

a

Valoare

R

 

 

an..255

3

CERERE_STA

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „8”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

 

 

a

Tip de statistică

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

operatori economici activi și inactivi

=

2

=

expirări iminente

=

3

=

operatori economici pe tip și antrepozite fiscale

=

4

=

activitate legată de accize

=

5

=

modificări ale autorizațiilor de accize

n1

3.1

CODUL LISTA STATELOR MEMBRE

R

 

 

99x

 

a

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

4

PERIOADĂ_STA

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „8”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

 

 

a

Anul

R

 

 

n4

 

b

Semestrul

C

Pentru 4 b, c și d:

Următoarele trei câmpuri de date sunt opționale și exclusive:

<Semestru>

<Trimestru>

<Lună>

Și anume, dacă unul dintre aceste câmpuri de date este completat, atunci celelalte două câmpuri de date nu se aplică

Valorile posibile sunt:

=

1

=

primul semestru

=

2

=

al doilea semestru

n1

 

c

Trimestrul

C

Valorile posibile sunt:

=

1

=

primul trimestru

=

2

=

al doilea trimestru

=

3

=

al treilea trimestru

=

4

=

al patrulea trimestru

n1

 

d

Luna

C

Valorile posibile sunt:

=

1

=

ianuarie

=

2

=

februarie

=

3

=

martie

=

4

=

aprilie

=

5

=

mai

=

6

=

iunie

=

7

=

iulie

=

8

=

august

=

9

=

septembrie

=

10

=

octombrie

=

11

=

noiembrie

=

12

=

decembrie

n..2

5

REF_CERERE

C

„R” dacă <Tipul cererii> este „2” sau „3”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul cererii din căsuța 1a)

 

 

5.1

CODUL LISTA CODURILOR

O

 

 

99x

 

a

Lista codurilor solicitate

O

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

unități de măsură

=

2

=

tipuri de evenimente

=

3

=

tipuri de dovezi

=

4

=

(rezervat)

=

5

=

(rezervat)

=

6

=

coduri lingvistice

=

7

=

state membre

=

8

=

coduri de țară

=

9

=

coduri de ambalaje

=

10

=

motivele recepției nesatisfăcătoare sau ale raportului de control

=

11

=

motive de întrerupere

=

12

=

(rezervat)

=

13

=

moduri de transport

=

14

=

unități de transport

=

15

=

zone vitivinicole

=

16

=

coduri de manipulare a vinului

=

17

=

categorii de produse accizabile

=

18

=

produse accizabile

=

19

=

coduri NC

=

20

=

corespondențe cod NC — produs accizabil

=

21

=

motive de anulare

=

22

=

motive de alertă sau de respingere a e-AD

=

23

=

justificări privind întârzierea

=

24

=

(rezervat)

=

25

=

persoane care prezintă evenimentul

=

26

=

istoricul motivelor de refuz

=

27

=

motive privind întârzierea rezultatului

=

28

=

acțiuni de cooperare administrativă

=

29

=

motivele cererii de cooperare administrativă

=

30

=

(rezervat)

=

31

=

(rezervat)

=

32

=

(rezervat)

=

33

=

(rezervat)

=

34

=

motive care împiedică acțiunea de cooperare administrativă

=

35

=

motivele respingerii cererii obișnuite

=

36

=

(rezervat)

n..2

Tabelul 2

Operațiuni în registrul operatorilor economici

(menționate la articolele 3, 4 și 6)

A

B

C

D

E

F

G

1

ATRIBUTE

R

 

 

 

 

a

Tipul mesajului

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

actualizarea operatorilor economici (notificarea modificărilor în DC/DR)

=

2

=

difuzarea actualizărilor referitoare la operatorii economici

=

3

=

recuperarea operatorilor economici

=

4

=

extragerea operatorilor economici

n1

 

b

Identificator de corelare a cererii

C

„R” dacă <Tipul mesajului> este „3” sau „4”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Tipul mesajului din căsuța 1a)

Valoarea <identificatorul de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru

an..16

2

AUTORIZAȚIA OPERATORULUI

O

 

 

999999x

 

a

Codul de acciză al operatorului

R

 

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II) <Codul de acciză al operatorului> trebuie să fie unic în lista <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>.

an13

 

b

Numărul TVA

O

 

 

an..14

 

c

Data de începere a autorizației

R

 

 

date

 

d

Data de încetare a autorizației

O

 

 

date

 

e

Codul tipului de operator

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

antrepozitar autorizat

=

2

=

destinatar înregistrat

=

3

=

expeditor înregistrat

Valoarea elementului de date <codul tipului de operator> nu poate fi modificată după crearea atributului AUTORIZAȚIA OPERATORULUI.

n1

 

f

Numărul de referință al biroului pentru accize

R

 

[a se vedea lista de coduri 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

an8

2.1

ACȚIUNE

R

 

 

 

 

a

Operațiune

R

 

Valorile posibile sunt:

—   C= creare

—   U= actualizare

—   I= anulare

a1

 

b

Date de activare

C

„R” dacă atributul <Operațiune> este „C” sau „U”

„O” în celelalte cazuri

(a se vedea atributul Operațiune din căsuța 2.1a)

Dacă <data de activare> nu este introdusă, data de activare a operațiunii Anulare se consideră a fi data la care operațiunea Anulare este integrată în registrul central.

date

 

c

Administratorul de date responsabil

O

 

 

an..35

2.2

NUMELE ȘI ADRESA

R

 

 

99x

 

a

Nume

R

 

 

an..182

 

b

NAD_LNG

R

 

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

2.2.1

ADRESĂ

R

 

 

 

 

a

Strada

R

 

 

an..65

 

b

Numărul

O

 

 

an..11

 

c

Codul poștal

R

 

 

an..10

 

d

Localitatea

R

 

 

an..50

 

e

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

2.3

CODUL PENTRU ROLUL OPERATORULUI

O

 

 

9x

 

a

Codul pentru rolul operatorului

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

permisiune de a efectua livrări directe

=

2

=

permisiune de a lăsa goale câmpurile cu destinația în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012.

Asocierile <tip de operator/codul pentru rolul operatorului> sunt următoarele:

TIP OP/OR / ROL OP/OR

ANTREPOZITAR AUTORIZAT

DEST. ÎNREGSITRAT

EXP. ÎNREGSITRAT

Permisiune de a efectua livrări directe

X

X

 

Permisiune de a lăsa goale câmpurile cu destinația în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 389/2012

X

 

 

n1

2.4

CODUL CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE

C

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

 

999x

 

a

Codul categoriei de produse accizabile

R

 

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

<Codul categoriei de produse accizabile> trebuie să fie unic în lista <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> pentru aceeași <AUTORIZAȚIE A OPERATORULUI> sau același <ANTREPOZIT FISCAL>.

a1

2.5

CODUL PRODUSULUI ACCIZABIL

C

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

 

999x

 

a

Codul produsului accizabil

R

 

[a se vedea lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

<Codul categoriei de produse accizabile> de la <codul produsului accizabil> nu trebuie să existe în cadrul aceluiași atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

an..4

2.6

ANTREPOZITUL FISCAL (UTILIZAT)

C

„R” dacă <Codul tipului de operator> este „Antrepozitar autorizat”

Nu se aplică altfel

(a se vedea Codul tipului de operator în căsuța 2e)

 

99x

 

a

Numărul de referință al antrepozitului fiscal

R

 

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II)

„Numărul de referință al antrepozitului fiscal” se regăsește în lista <ANTREPOZIT FISCAL. Numărul de referință al antrepozitului fiscal> pentru ca perioada de valabilitate a cel puțin unei versiuni active să coincidă cu perioada de valabilitate a <AUTORIZAȚIEI OPERATORULUI>, după data de activare a acestuia din urmă, pentru cel puțin o zi.

<Numărul de referință al antrepozitului fiscal> trebuie să fie unic în lista <ANTREPOZIT FISCAL>.

an13

3

ANTREPOZIT FISCAL

O

 

 

999999x

 

a

Numărul de referință al antrepozitului fiscal

R

 

(a se vedea lista de coduri 1 din anexa II)

<Numărul de referință al antrepozitului fiscal> trebuie să fie unic în lista <ANTREPOZIT FISCAL>.

„Numărul de referință al antrepozitului fiscal” este același ca cel al unui <ANTREPOZIT FISCAL (UTILIZAT). Numărul de referință al antrepozitului fiscal> din unul sau mai multe grupuri de date <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> de tipul „antrepozitar autorizat” și respectă de asemenea regula 204.

an13

 

b

Data de începere a valabilității

R

 

 

date

 

c

Data de încetare a valabilității

O

 

 

date

 

d

Numărul de referință al biroului pentru accize

R

 

[a se vedea lista de coduri 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

an8

3.1

ACȚIUNE

R

 

 

 

 

a

Operațiune

R

 

Valorile posibile sunt:

—   C= creare

—   U= actualizare

—   I= anulare

a1

 

b

Data de activare

C

„R” dacă <Operațiune> este „C” sau „U”

„O” în celelalte cazuri

(a se vedea atributul Operațiune din căsuța 3.1a)

Dacă <data de activare> nu este introdusă, data de activare a operațiunii Anulare se consideră a fi data la care operațiunea Anulare este integrată în registrul central.

date

 

c

Administratorul de date responsabil

O

 

 

an..35

3.2

NUMELE ȘI ADRESA

R

 

 

99x

 

a

Nume

R

 

 

an..182

 

b

NAD_LNG

R

 

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

3.2.1

ADRESĂ

R

 

 

 

 

a

Strada

R

 

 

an..65

 

b

Numărul

O

 

 

an..11

 

c

Codul poștal

R

 

 

an..10

 

d

Localitatea

R

 

 

an..50

 

e

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

3.4

CODUL CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE

C

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

 

999x

 

a

Codul categoriei de produse accizabile

R

 

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

<Codul categoriei de produse accizabile> trebuie să fie unic în lista <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> pentru aceeași <AUTORIZAȚIE A OPERATORULUI> sau același <ANTREPOZIT FISCAL>.

an1

3.5

CODUL PRODUSULUI ACCIZABIL

C

Cel puțin unul dintre grupurile de date <codul CATEGORIEI DE PRODUSE ACCIZABILE> sau <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> trebuie să fie completat

 

999x

 

a

Codul produsului accizabil

R

 

[a se vedea lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

<Codul categoriei de produse accizabile> de la <codul produsului accizabil> nu trebuie să existe în cadrul aceluiași atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI> sau <ANTREPOZIT FISCAL>.

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

an..4

4

AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ

O

 

 

999999x

 

a

Referința autorizației temporare

R

 

(a se vedea lista de coduri 2 din anexa II)

an13

 

b

Numărul de referință al biroului care a eliberat-o

R

 

[a se vedea lista de coduri 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

an8

 

c

Data de expirare

R

 

 

date

 

d

Indicator al autorizației temporare reutilizabile

R

 

Valorile posibile sunt:

=

0

=

nu sau fals

=

1

=

da sau adevărat

n1

 

e

Numărul TVA

O

 

 

an..14

 

f

Data de începere a autorizației

R

 

 

date

 

g

Indicator de mic producător de vin

O

 

Valorile posibile sunt:

=

0

=

nu sau fals

=

1

=

da sau adevărat

n1

4.1

ACȚIUNE

R

 

 

 

 

a

Operațiune

R

 

Valorile posibile sunt:

—   C= creare

—   U= actualizare

—   I= anulare

a1

 

b

Data de activare

C

„R” dacă <Operațiune> este „C” sau „U”

„O” în celelalte cazuri

(a se vedea atributul Operațiune din căsuța 4.1a)

Dacă <data de activare> nu este introdusă, data de activare a operațiunii Anulare se consideră a fi data la care operațiunea Anulare este integrată în registrul central.

date

 

c

Administratorul de date responsabil

O

 

 

an..35

4.2

OPERATOR EXPEDITOR

R

 

 

 

 

a

Codul de acciză al operatorului

C

„R” dacă atributul <Autorizație temporară — Indicatorul de mic producător de vin> nu este completat sau este fals

„O” în celelalte cazuri

Pentru OPERATOR Expeditor

Un identificator existent <codul de acciză al operatorului> în setul <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>.

<Codul tipului de operator> de la atributul <OPERATOR> menționat trebuie să fie:

„antrepozitar autorizat”; SAU

„expeditor înregistrat”.

an13

 

b

Numele operatorului

R

 

 

an..182

 

c

Strada

R

 

 

an..65

 

d

Numărul

O

 

 

an..11

 

e

Codul poștal

R

 

 

an..10

 

f

Localitatea

R

 

 

an..50

 

g

NAD_LNG

R

 

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

4.3

DETALII PRIVIND AUTORIZAȚIA TEMPORARĂ

R

 

 

999x

 

a

Codul produsului accizabil

R

 

[a se vedea lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

<Codul produsului accizabil> trebuie să fie unic în lista <codul PRODUSULUI ACCIZABIL> pentru același atribut <AUTORIZAȚIA OPERATORULUI>, <ANTREPOZIT FISCAL> sau <AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ>.

Dacă atributul <Autorizație temporară – Mic producător de vin> este completat și este adevărat ATUNCI

<codul produsului accizabil> trebuie să fie:

ori „W200”; ORI

„W300”.

an..4

 

b

Cantitate

R

 

 

n..15,3

4.4

NUMELE ȘI ADRESA

R

 

 

99x

 

a

Nume

R

 

 

an..182

 

b

NAD_LNG

R

 

[a se vedea lista de coduri 1 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

4.4.1

ADRESĂ

R

 

 

 

 

a

Strada

R

 

 

an..65

 

b

Numărul

O

 

 

an..11

 

c

Codul poștal

R

 

 

an..10

 

d

Localitatea

R

 

 

an..50

 

e

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

Tabelul 3

Refuz de actualizare a operatorilor economici

(menționat la articolul 4)

A

B

C

D

E

F

G

1

Prezentarea mesajului „Operațiuni în registrul operatorilor economici”

R

 

(pentru detalii, a se vedea tabelul 2)

 

2

RESPINGERE

R

 

 

9999x

 

a

Data și ora respingerii

R

 

 

dateTime

 

b

Codul motivului de respingere

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

operațiune lipsă

=

2

=

operațiune necunoscută

=

3

=

format incorect al codului de acciză al operatorului economic

=

4

=

format incorect al referinței antrepozitului fiscal

=

5

=

format incorect al referinței autorizației temporare

=

6

=

format incorect al numărului de referință al biroului

=

7

=

nume lipsă

=

8

=

operatorul economic există deja (creare)

=

9

=

antrepozitul fiscal există deja (creare)

=

10

=

autorizația temporară există deja (creare)

=

11

=

operator economic negăsit (actualizare/eliminare)

=

12

=

antrepozit fiscal negăsit (actualizare/eliminare)

=

13

=

autorizație temporară negăsită (actualizare/eliminare)

=

14

=

operator economic necunoscut

=

18

=

tipul de operator lipsește

=

19

=

tipul de operator necunoscut

=

20

=

rolul operatorului lipsește

=

21

=

rolul operatorului necunoscut

=

22

=

neconcordanțe între tipul de operator și rolul operatorului

=

23

=

data de începere a autorizației lipsește sau e în format incorect

=

24

=

format incorect de dată de încetare a autorizației

=

25

=

data de expirare lipsește sau e în format incorect

=

26

=

numărul de referință al biroului lipsește sau nu se cunoaște

=

27

=

inconsecvență între codul de acciză și biroul pentru accize

=

28

=

un antrepozit fiscal nu poate aparține mai multor antrepozitari autorizați

=

29

=

codul de acciză al unui antrepozitar autorizat nu poate fi același cu numărul de acciză al unui operator economic, cu excepția cazului în care acesta din urmă este propriul său antrepozitar autorizat

=

30

=

categorie de produse accizabile lipsă

=

31

=

categorie de produse accizabile necunoscută

=

32

=

produs accizabil lipsă

=

33

=

produs accizabil necunoscut

=

34

=

adresă incompletă

=

35

=

cod lingvistic lipsă

=

36

=

cod lingvistic necunoscut

=

37

=

trebuie furnizate cel puțin numărul de telefon, numărul de fax sau adresa de e-mail

=

38

=

proprietar/director al antrepozitului fiscal lipsă

=

39

=

proprietar/director al antrepozitului fiscal necunoscut

=

40

=

proprietarul/directorul antrepozitului fiscal trebuie să fie un antrepozitar

=

41

=

Numai un antrepozitar are dreptul de a folosi un antrepozit fiscal

=

42

=

referință nevalabilă a antrepozitului fiscal (încălcare regula 204)

=

43

=

referința antrepozitarului autorizat al antrepozitului fiscal lipsă (încălcare regula 205)

=

44

=

<codul de acciză al operatorului> lipsește (încălcare condiția 157)

=

45

=

valoare nevalabilă pentru <codul produsului accizabil> (încălcare regula 212 )

n..2

Tabelul 4

Statistici SEED

(menționate la articolul 7)

A

B

C

D

E

F

G

1

ATRIBUTE

R

 

 

 

 

a

Identificator de corelare a cererii

R

 

Valoarea <identificatorului de corelare a cererii> este unică pentru fiecare stat membru.

an..16

2

PERIOADĂ_STA

R

 

 

 

 

a

Anul

R

 

 

n4

 

b

Semestrul

C

Pentru 2 b, c și d:

Următoarele trei câmpuri de date sunt opționale și exclusive:

<Semestru>

<Trimestru>

<Lună>

Și anume, dacă unul dintre aceste câmpuri de date este completat, atunci celelalte două câmpuri de date nu se aplică

Valorile posibile sunt:

=

1

=

primul semestru

=

2

=

al doilea semestru

n1

 

c

Trimestrul

C

Valorile posibile sunt:

=

1

=

primul trimestru

=

2

=

al doilea trimestru

=

3

=

al treilea trimestru

=

4

=

al patrulea trimestru

n1

 

d

Luna

C

Valorile posibile sunt:

=

1

=

ianuarie

=

2

=

februarie

=

3

=

martie

=

4

=

aprilie

=

5

=

mai

=

6

=

iunie

=

7

=

iulie

=

8

=

august

=

9

=

septembrie

=

10

=

octombrie

=

11

=

noiembrie

=

12

=

decembrie

n..2

3

STA_PER_SM

O

 

 

99x

 

a

Codul statului membru

R

 

[a se vedea lista de coduri 3 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

a2

 

b

Numărul de operatori economici activi

O

 

 

n..15

 

c

Numărul de operatori economici inactivi

O

 

 

n..15

 

d

Numărul de expirări iminente

O

 

 

n..15

 

e

Numărul de antrepozite fiscale

O

 

 

n..15

 

f

Numărul de modificări ale autorizației de accize

O

 

 

n..15

3.1

TIP_OPERATOR

O

 

 

9x

 

a

Codul tipului de operator

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

antrepozitar autorizat

=

2

=

destinatar înregistrat

=

3

=

expeditor înregistrat

n1

 

b

Numărul de operatori economici

R

 

 

n..15

3.2

ACTIVITATE_CATEGORIE_PRODUS_ACCIZABIL

O

 

 

9x

 

a

Codul categoriei de produse accizabile

R

 

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

a1

 

b

Numărul de operatori economici

R

 

 

n..15

3.3

ACTIVITATE_PRODUS_ACCIZABIL

O

 

 

9999x

 

a

Codul produsului accizabil

R

 

[a se vedea lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

an..4

 

b

Numărul de operatori economici

R

 

 

n..15

4

STA_TOATE_SM

O

 

 

 

 

a

Numărul total de operatori economici activi

O

 

 

n..15

 

b

Numărul total de operatori economici inactivi

O

 

 

n..15

 

c

Numărul total de expirări iminente

O

 

 

n..15

 

d

Numărul total de antrepozite fiscale

O

 

 

n..15

 

e

Numărul total de modificări ale autorizației de accize

O

 

 

n..15

4.1

TIP_OPERATOR_TOATE_SM

O

 

 

9x

 

a

Codul tipului de operator

R

 

Valorile posibile sunt:

=

1

=

antrepozitar autorizat

=

2

=

destinatar înregistrat

=

3

=

expeditor înregistrat

n1

 

b

Numărul total de operatori economici

R

 

 

n..15

4.2

ACTIVITATE_CATEGORIE_PRODUS_ACCIZABIL_TOATE_SM

O

 

 

9x

 

a

Codul categoriei de produse accizabile

R

 

(a se vedea lista de coduri 3 din anexa II)

a1

 

b

Numărul total de operatori economici

R

 

 

n..15

4.3

ACTIVITATE_PRODUS_ACCIZABIL_TOATE_SM

O

 

 

9999x

 

a

Codul produsului accizabil

R

 

[a se vedea lista de coduri 11 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009]

an..4

 

b

Numărul total de operatori economici

R

 

 

n..15


ANEXA II

LISTA DE CODURI

Lista de coduri 1: Codul de acciză al operatorului/numărul de referință al antrepozitului fiscal

Câmp

Conținut

Tipul câmpului

Exemple

1

Identificatorul statului membru în care este înregistrat operatorul economic sau antrepozitul fiscal

Alfabetic 2

PL

2

Cod unic atribuit la nivel național

Alfanumeric 11

2005764CL78

Câmpul 1 este preluat din lista de <STATE MEMBRE> [punctul 3 din lista de coduri, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009].

Câmpul 2 trebuie completat cu un identificator unic pentru operatorul de accize înregistrat (antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat și expeditor înregistrat) sau pentru antrepozitul fiscal. Modul în care se atribuie această valoare intră în responsabilitatea autorităților din statele membre, dar fiecare operator de accize înregistrat (antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat și expeditor înregistrat) și fiecare antrepozit fiscal trebuie să aibă un cod unic de acciză.

Lista de coduri 2: Referința autorizației temporare

Câmp

Conținut

Tipul câmpului

Exemple

1

Identificatorul statului membru în care este înregistrat operatorul economic sau antrepozitul fiscal

Alfabetic 2

PL

2

Cod unic atribuit la nivel național

Alfanumeric 11

2005764CL78

Referința autorizației temporare are aceeași structură precum codul de acciză al operatorului/referința antrepozitului fiscal

Câmpul 1 este preluat din lista de <STATE MEMBRE> [punctul 3 din lista de coduri, anexa II la Regulamentul (CE) nr. 684/2009].

Câmpul 2 trebuie completat cu un identificator unic pentru operatorul de accize înregistrat (antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat și expeditor înregistrat) sau pentru antrepozitul fiscal. Modul în care se atribuie această valoare intră în responsabilitatea autorităților din statele membre, dar fiecare operator de accize înregistrat (antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat și expeditor înregistrat) și fiecare antrepozit fiscal trebuie să aibă un cod unic de acciză.

Lista de coduri 3: Categoria de produse accizabile

Codul categoriei de produse accizabile

Descriere

T

Produse din tutun prelucrat

B

Bere

W

Vin și băuturi fermentate altele decât vin și bere

I

Produse intermediare

S

Alcool etilic și băuturi spirtoase

E

Produse energizante


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/34


REGULAMENTUL (UE) NR. 613/2013 AL COMISIEI

din 25 iunie 2013

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1451/2007 în ceea ce privește substanțele active suplimentare din produsele biocide care urmează a fi examinate în cadrul programului de reexaminare

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (1), în special articolul 16 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (2) prevede o listă exhaustivă de substanțe active existente care urmează să fie evaluate în cadrul programului de lucru pentru reexaminarea sistematică a tuturor substanțelor active existente deja pe piață (denumit în continuare „programul de reexaminare”) și interzice introducerea pe piață a produselor biocide care conțin combinații de substanță activă și de tip de produs neincluse în anexa respectivă sau în anexele I ori IA la Directiva 98/8/CE sau pentru care Comisia a adoptat o decizie de neincludere.

(2)

Lista din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 include combinațiile de substanță activă existentă/tip de produs care au fost notificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 al Comisiei din 7 septembrie 2000 privind prima fază a programului prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind produsele biocide (3), pentru care un stat membru și-a exprimat interesul în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 sau pentru care s-a depus un dosar până la 1 martie 2006 și a fost acceptat ca fiind complet.

(3)

Definițiile „produselor biodestructive” de la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 98/8/CE și a substanței active de la articolul 2 alineatul (1) litera (d) din respectiva directivă, precum și descrierile tipurilor de produs din anexa V la respectiva directivă au fost interpretate în mod diferit. În unele cazuri, înțelegerea comună a Comisiei și a autorităților competente desemnate în conformitate cu articolul 26 din Directiva 98/8/CE s-a schimbat de-a lungul timpului. În special, hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 1 martie 2012 în cauza C-420/10, Söll GmbH/Tetra GmbH (4), a clarificat faptul că conceptul de „produse biodestructive” trebuie să fie interpretat ca incluzând anumite produse care acționează numai prin mijloace indirecte asupra organismelor dăunătoare vizate.

(4)

Persoanele care se bazează pe note de orientare publicate sau pe consultanța oferită în scris de către Comisie sau de către o autoritate competentă desemnată în conformitate cu articolul 26 din Directiva 98/8/CE este posibil, prin urmare, să nu fi notificat combinația existentă de substanță activă/tip de produs dintr-un produs introdus pe piață sau să nu fi preluat rolul de participant, din convingerea justificată în mod obiectiv că produsul este exclus din domeniul de aplicare al Directivei 98/8/CE sau că acesta intră într-o altă categorie de tip de produs.

(5)

În astfel de cazuri, aceste persoane ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a prezenta un dosar pentru a fi examinat în cadrul programului de reexaminare, sub rezerva, dacă este cazul, a notificării prealabile, pentru a evita retragerea de pe piață de produse pentru care interpretarea justificată a caracterului de produs biocid sau a tipului corect de produs ar fi ulterior contestată de statele membre sau de către Comisie.

(6)

În plus, în cazurile în care, din aceleași motive, substanțele active nu au fost încă identificate drept substanțe existente, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 ar trebui să fie actualizată pentru a reflecta în mod corect toate substanțele active existente.

(7)

Situația persoanelor care doresc să notifice o combinație substanță activă/tip de produs pe baza respectivului regulament va fi similară cu cea a persoanelor care doresc să își asume rolul de participant în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007. Prin urmare, ar trebui să se prevadă proceduri și termene similare pentru informarea părților interesate și pentru a permite transmiterea declarațiilor de intenție adresate Comisiei.

(8)

În plus, este necesar să se alinieze termenele și alte cerințe de notificare cu cele stabilite la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 pentru prima notificare a substanțelor active existente, în măsura în care este posibil, ținând seama de metodele de lucru actuale ale Agenției Europene pentru Produse Chimice, înființată prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(9)

În cazurile în care nu a fost desemnat un stat membru raportor pentru substanța activă care face obiectul notificării și pentru a se asigura faptul că substanța va fi evaluată pentru aprobare, este necesară confirmarea de către notificator a faptului că o autoritate competentă este de acord să evalueze viitoarea cerere de aprobare a substanței active.

(10)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 ar trebui modificat în consecință.

(11)

În scopul asigurării unei tranziții fără probleme de la Directiva 98/8/CE la Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (6), anumite părți din prezentul regulament ar trebui să se aplice de la aceeași dată ca și Regulamentul (UE) nr. 528/2012.

(12)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„De asemenea, «participant» înseamnă o persoană care a prezentat o notificare care a fost acceptată de către Comisie în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 sau cu articolul 3c alineatul (1) din prezentul regulament ori un stat membru care și-a exprimat interesul, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000.”

2.

La articolul 3 alineatul (2) se adaugă următoarea literă (d):

„(d)

substanțe active existente notificate în conformitate cu articolul 3b.”

3.

Se inserează următorul articol 3a:

„Articolul 3a

Procedura pentru declararea intenției de notificare

(1)   O persoană sau un stat membru care consideră că un produs biocid introdus pe piață și care conține numai substanțe active existente este reglementat de Directiva 98/8/CE și se încadrează într-unul sau mai multe tipuri de produse pentru care articolul 4 interzice introducerea pe piață poate transmite Comisiei o solicitare de a permite notificarea substanțelor active conținute în produsul respectiv pentru tipurile relevante de produs.

Cererea indică combinațiile relevante substanță activă/tip de produs, precum și o justificare pentru netrimiterea unei notificări în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 sau pentru neindicarea interesului în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din respectivul regulament sau pentru nepreluarea rolului de participant în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament sau pentru neprezentarea unui dosar complet în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament.

(2)   La primirea unei cereri în conformitate cu alineatul (1), Comisia consultă statele membre cu privire la acceptabilitatea cererii.

Cererea este acceptabilă dacă produsul biocid este reglementat de Directiva 98/8/CE și se încadrează într-unul sau mai multe tipuri de produse pentru care articolul 4 din prezentul regulament interzice introducerea pe piață și dacă, înainte de depunerea cererii, solicitantul avea convingerea justificată în mod obiectiv, indusă de orientări publicate sau consiliere în scris acordată de către Comisie sau de către o autoritate competentă desemnată în conformitate cu articolul 26 din Directiva 98/8/CE, că produsul a fost exclus din domeniul de aplicare al Directivei 98/8/CE sau că acesta se încadrează într-un alt tip de produs.

Cu toate acestea, cererea nu este acceptabilă dacă combinația de substanță activă/tip de produs în cauză a făcut deja obiectul unei decizii de neincludere în anexa I sau IA la Directiva 98/8/CE, pe baza unui raport de evaluare revizuit de către Comitetul permanent pentru produse biocide în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din acest regulament.

(3)   În cazul în care, în urma unei consultări în conformitate cu alineatul (2), Comisia constată că cererea este acceptabilă, o acceptă și permite notificarea substanței active pentru tipurile de produse relevante.

Cu toate acestea, în cazul în care dosarul prezentat statului membru raportor pentru substanța activă în cauză conține deja toate datele necesare pentru evaluarea tipurilor de produse relevante pentru care articolul 4 interzice introducerea pe piață, iar participantul care a prezentat dosarul dorește să se considere că a notificat substanța activă pentru respectivele tipuri de produse, statul membru raportor informează Comisia cu privire la aceasta și nu se permite nicio notificare suplimentară în conformitate cu primul paragraf.

Comisia informează statele membre cu privire la aceasta și publică această informație prin mijloace electronice.

(4)   O persoană care intenționează să notifice o combinație de substanță activă/tip de produs inclusă în publicarea electronică menționată la alineatul (3) al treilea paragraf trebuie să declare această intenție Comisiei în termen de cel mult trei luni de la data respectivei publicări electronice.”

4.

Se inserează următorul articol 3b:

„Articolul 3b

Procedura de notificare

(1)   În urma declarării intenției de notificare, persoana la care se face referire la articolul 3a alineatul (4) prezintă o notificare a combinației substanță activă/tip de produs la Agenția Europeană pentru Produse Chimice, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (denumită în continuare „agenția”), în termen de cel mult 18 luni de la data publicării electronice menționate în articolul 3a alineatul (3) al treilea paragraf.

Notificarea se face prin intermediul registrului produselor biocide prevăzut la articolul 71 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(2)   Notificarea se prezintă în format iuclid. Aceasta trebuie să conțină toate informațiile menționate la punctele 1-3 și în tabelul de la anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1896/2000, precum și dovada că substanța exista pe piață ca substanță activă a unui produs biocid care se încadra în tipul de produs relevant la data publicării electronice menționate la articolul 3a alineatul (3) al treilea paragraf.

(3)   Cu excepția cazului în care un stat membru raportor a fost deja desemnat pentru substanța activă în cauză, notificatorul trebuie să indice cărei autorități competente a unui stat membru intenționează să îi prezinte un dosar și să furnizeze o confirmare scrisă că autoritatea competentă este de acord să evalueze dosarul.

(4)   La primirea unei notificări, agenția informează Comisia cu privire la acest lucru și informează notificatorul cu privire la taxele aplicabile în conformitate cu regulamentul adoptat în temeiul articolului 80 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012. În cazul în care notificatorul nu achită taxa în termen de 30 de zile de la primirea informațiilor, Agenția respinge cererea de notificare și informează notificatorul cu privire la aceasta.

(5)   În momentul încasării taxelor, Agenția verifică, în termen de 30 de zile, dacă notificarea respectă cerințele menționate la alineatul (2). În cazul în care notificarea nu respectă aceste cerințe, agenția acordă solicitantului un termen de 30 de zile pentru completarea sau corectarea notificării. După expirarea acestui termen de 30 de zile, Agenția, în termen de 30 de zile, fie declară că notificarea este conformă cu cerințele de la punctul 2, fie respinge notificarea și informează notificatorul cu privire la aceasta.

(6)   Recursurile împotriva deciziilor Agenției luate în temeiul alineatului (4) sau (5) se depun la Comisia de recurs înființată prin Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. În cazul procedurilor de recurs, se aplică articolul 92 alineatele (1) și (2) și articolele 93 și 94 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006. O cale de atac are efect suspensiv.

(7)   Agenția informează Comisia fără întârziere dacă notificarea este conformă cu cerințele de la alineatul (2) sau dacă a fost respinsă.

5.

Se introduce următorul articol 3c:

„Articolul 3c

Includerea sau excluderea din programul de revizuire

(1)   În cazul în care o substanță activă este considerată notificată în conformitate cu articolul 3a alineatul (3) al doilea paragraf sau în cazul în care agenția informează Comisia în conformitate cu articolul 3b alineatul (7) că o notificare este în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 3b alineatul (2), Comisia acceptă notificarea și:

(a)

în cazul în care o combinație substanță activă/tip de produs în cauză nu este inclusă în anexa II la prezentul regulament, include combinația substanță activă/tip de produs în aceasta și, acolo unde este cazul, include substanța activă în anexa I la prezentul regulament;

(b)

în cazul în care o combinație de substanță activă/tip de produs în cauză este inclusă în anexa II la prezentul regulament, dar a făcut obiectul unei decizii a Comisiei de a nu fi inclusă în anexa I sau IA la Directiva 98/8/CE, anulează decizia respectivă.

(2)   În cazul în care o declarație de intenție de notificare nu a fost primită în termenul-limită menționat la articolul 3a alineatul (4), în cazul în care o notificare nu a fost primită în termenul-limită menționat la articolul 3b alineatul (1) sau în cazul în care agenția informează Comisia, în conformitate cu articolul 3b alineatul (7), că o notificare prezentată în conformitate cu articolul 3b alineatul (1) a fost respinsă, Comisia informează statele membre cu privire la aceasta și publică această informație prin mijloace electronice.”

6.

La articolul 4 se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   Prin derogare de la alineatele (1) și (2), produsele biocide care conțin o substanță activă pentru care Comisia a publicat pe cale electronică informațiile relevante în conformitate cu articolul 3a alineatul (3) al treilea paragraf pentru tipurile de produse relevante pot fi introduse pe piață în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 98/8/CE, până la data la care Comisia ia o decizie de includere a combinației de substanță activă/tip de produs în anexa II în conformitate cu articolul 3c alineatul (1) litera (a) sau de anulare a unei decizii anterioare de neincludere în conformitate cu articolul 3c alineatul (1) litera (b) sau pentru o perioadă de șase luni de la data la care Comisia a publicat pe cale electronică informațiile relevante în conformitate cu articolul 3c alineatul (2).”

7.

La articolul 9 se adaugă următorul alineat (3):

„(3)   Prin derogare de la alineatul (2), pentru combinațiile substanță activă/tip de produs menționate în anexa II, în conformitate cu articolul 3c alineatul (1) litera (a) sau pentru care a fost anulată o decizie în conformitate cu articolul 3c alineatul (1) litera (b), cererea de aprobare a unei substanțe active în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 se prezintă în termen de cel mult doi ani de la data deciziei adoptate în conformitate cu articolul 3c alineatul (1) literele (a) sau (b).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 1 punctele 2, 4 și 7 se aplică începând cu 1 septembrie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 iunie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(2)  JO L 325, 11.12.2007, p. 3.

(3)  JO L 228, 8.9.2000, p. 6.

(4)  Nepublicată încă în Repertoriul jurisprudenței Curții de Justiție.

(5)  JO L 396, 30.12.2006, p. 1.

(6)  JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

(7)  JO L 167, 27.6.2012, p. 1.”


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/38


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 614/2013 AL COMISIEI

din 25 iunie 2013

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 iunie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

MK

49,2

TR

98,7

ZZ

74,0

0707 00 05

MK

27,7

TR

116,3

ZZ

72,0

0709 93 10

MA

102,6

TR

127,8

ZZ

115,2

0805 50 10

AR

97,3

BR

96,4

TR

78,7

ZA

103,0

ZZ

93,9

0808 10 80

AR

165,4

BR

114,4

CL

130,5

CN

96,0

NZ

144,5

US

156,1

ZA

124,6

ZZ

133,1

0809 10 00

IL

342,4

TR

214,9

ZZ

278,7

0809 29 00

TR

340,7

ZZ

340,7

0809 30

TR

179,1

ZZ

179,1

0809 40 05

CL

216,3

IL

308,9

ZA

377,0

ZZ

300,7


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/40


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/77/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Irlanda

(2013/313/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (1), în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Consiliul a acordat Irlandei, prin Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE (2), la solicitarea acesteia, asistență financiară pentru susținerea unui program solid de reforme economice vizând restabilirea încrederii, facilitarea revenirii economiei la creștere sustenabilă și asigurarea stabilității financiare a Irlandei, a zonei euro și a Uniunii.

(2)

Comisia a finalizat, la 22 aprilie 2013, cea de a noua examinare a programului de reforme economice al Irlandei.

(3)

O prelungire a scadenței medii maxime a împrumutului din partea UE ar fi benefică, deoarece ar susține Irlanda în eforturile sale de a recâștiga accesul deplin pe piață și de a-și încheia cu succes programul. Pentru a beneficia pe deplin de prelungirea scadenței medii maxime a împrumutului din partea UE, Comisia ar trebui să fie autorizată să prelungească scadența ratelor și a tranșelor.

(4)

Ținând cont de aceste evoluții, Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE ar trebui să fie modificată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 1 din Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE se modifică după cum urmează:

1.

Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Uniunea acordă Irlandei un împrumut de maximum 22,5 miliarde EUR, cu o scadență medie maximă de 19,5 ani. Scadența plăților individuale ale împrumutului poate fi de până la 30 de ani.”

2.

Se adaugă următorul alineat:

„(9)   La solicitarea Irlandei, Comisia poate prelungi scadența unei rate sau a unei tranșe, cu condiția ca scadența medie maximă prevăzută la alineatul (1) să fie respectată. Comisia poate refinanța integral sau parțial împrumutul său în acest scop. Orice sume împrumutate în avans se păstrează într-un cont la BCE, pe care Comisia l-a deschis pentru gestionarea asistenței financiare.”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Irlandei.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data notificării.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

(2)  JO L 30, 4.2.2011, p. 34.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/41


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de abrogare a Deciziei 2010/286/UE privind existența unui deficit excesiv în Italia

(2013/314/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (12),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 2 decembrie 2009, prin Decizia 2010/286/UE (1), în urma unei recomandări a Comisiei, Consiliul a decis că în Italia exista un deficit excesiv. Consiliul a constatat că deficitul public general planificat pentru 2009 a fost de 5,3 % din PIB, situându-se astfel peste valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută de tratat, în timp ce datoria publică brută era prevăzută să atingă 115,1 % din PIB în 2009, rămânând astfel peste valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută de tratat (2).

(2)

La 2 decembrie 2009, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din tratat și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (3), Consiliul, pe baza unei recomandări a Comisiei, a adresat o recomandare Italiei în vederea soluționării situației de deficit excesiv până în 2012. Recomandarea a fost făcută publică.

(3)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat tratatelor, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii respective. În cadrul aplicării acestui protocol, statele membre trebuie să transmită date privind deficitele și datoriile publice și alte variabile conexe de două ori pe an, și anume înainte de 1 aprilie și, respectiv, de 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4).

(4)

Atunci când analizează dacă trebuie abrogată o decizie privind existența unui deficit excesiv, Consiliul trebuie să ia o decizie pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv ar trebui să fie abrogată numai în cazul în care previziunile Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși pragul de 3 % din PIB pe perioada analizată în previziuni.

(5)

Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, ca urmare a notificării primite din partea Italiei înainte de 1 aprilie 2013, pe baza programului de stabilitate pentru din 2013, a previziunilor din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei și a evaluării măsurilor suplimentare adoptate în Decretul-lege 54 din 21 mai 2013, se desprind următoarele concluzii:

după ce a atins un nivel record de 5,5 % din PIB în 2009, deficitul public al Italiei a fost redus în mod constant și a atins 3,0 % din PIB în 2012, în termenul stabilit de Consiliu. Îmbunătățirea a fost determinată de consolidări fiscale semnificative, în timp ce cheltuielile cu dobânzile în 2012 au fost cu 0,8 puncte procentuale din PIB mai mari decât în 2009 și componența fiscală a activității economice a fost mai mică.

programul de stabilitate pentru perioada 2013-2017, adoptat de guvernul italian la 10 aprilie 2013 și aprobat de parlament la 7 mai, planifică scăderea ușoară a deficitului la 2,9 % din PIB în 2013, iar apoi o scădere la 1,8 % din PIB în 2014. În condițiile menținerii politicilor actuale, previziunile serviciilor Comisiei din primăvara 2013 preconizează un deficit de 2,9 % din PIB în 2013 și 2,5 % din PIB în 2014. Atât programul de stabilitate, cât și previziunile din primăvară includ impactul Decretului-lege 35 din 8 aprilie 2013, care prevede decontarea datoriei comerciale restante a sectorului public către furnizorii privați, pentru o sumă totală de 40 de miliarde EUR (sau aproximativ 2,5 % din PIB) în 2013 - 2014. Deși această sumă reprezintă o creștere corespunzătoare a datoriei publice, ea afectează deficitul numai pentru partea care se referă la cheltuieli de capital. Decretul-lege stabilește aceste plăți la 0,5 % din PIB în 2013, cu o creștere corespunzătoare a deficitului. Decretul-lege include, de asemenea, o clauză de salvgardare care autorizează autoritățile publice să amâne decontarea datoriilor comerciale restante cu efect de creștere a deficitului sau să adopte alte măsuri corective, în scopul de a asigura atingerea obiectivelor bugetare pentru anul 2013.

Parlamentul italian a aprobat în mod oficial, la 7 mai, obiectivele bugetare prezentate în programul de stabilitate pentru 2013. La 17 mai, adică ulterior previziunilor din primăvară ale serviciilor Comisiei, noul guvern a publicat o declarație oficială pentru a confirma aceste angajamente și a anunța adoptarea de noi măsuri, cu respectarea deplină a obiectivelor bugetare din programul de stabilitate. Decretul-lege 54, adoptat la aceeași dată, prezintă noile măsuri. Acestea includ:

suspendarea ratei din luna iunie a impozitului funciar corespunzător locuințelor ocupate de proprietar – cu excepția reședințelor de lux – precum și proprietăților agricole, angajând totodată guvernul să efectueze o revizuire generală a legislației privind impozitele funciare; o clauză de salvgardare garantează că revizuirea respectă pe deplin obiectivele bugetare în termeni primari; în plus, în cazul în care reforma fără implicații bugetare nu va fi aprobată până la sfârșitul lunii august 2013, rata suspendată a plații impozitului funciar va trebui să fie plătită până la 16 septembrie;

extinderea schemei de suplimentare a salariilor la lucrătorii care nu au fost deja acoperiți pentru anul 2013, prin realocarea unor resurse bugetare disponibile suplimentare față de cele rezervate în cadrul reformei pieței muncii din 2012.

în general, se estimează că noile dispoziții nu vor produce niciun impact semnificativ asupra deficitului, în cazul în care sunt puse în aplicare în mod coerent. Prin urmare, deficitul este planificat să se mențină în mod durabil sub valoarea de referință de 3 % din PIB.

după o ameliorare de aproximativ 2¾ puncte procentuale din PIB, în termeni cumulativi, între 2009 și 2012, soldul structural, și anume soldul ajustat în funcție de ciclul economic și fără măsuri one-off și alte măsuri temporare, este prevăzut să se amelioreze în continuare cu aproape 1 puncte procentuale în 2013 (la aproximativ -½ % din PIB) și să scadă ușor în 2014, în condițiile menținerii politicilor actuale.

ponderea datoriei în PIB a crescut cu 10,6 puncte procentuale între 2009 și 2012, la 127,0 %, datorită, de asemenea, contribuției Italiei la asistența financiară acordată statelor membre din zona euro. Întrucât condițiile ciclice rămân negative, datoria publică brută este prevăzută să crească la 131,4 % din PIB în 2013 și la 132,2 % în 2014, datorită, de asemenea, decontării datoriilor comerciale restante de 2,5 puncte procentuale din PIB prevăzute pentru perioada 2013 - 2014 și contribuțiilor suplimentare la acordarea asistenței financiare statelor membre din zona euro.

(6)

Începând din 2013, care este anul următor corectării deficitului excesiv, Italia ar trebui să înregistreze progrese în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu într-un ritm adecvat, inclusiv respectând criteriul de referință privind cheltuielile și realizând progrese suficiente în vederea respectării criteriului datoriei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(7)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv trebuie abrogată atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(8)

Din punctul de vedere al Consiliului, deficitul excesiv în Italia a fost corectat și, în consecință, Decizia 2010/286/UE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Dintr-o evaluare generală rezultă că situația deficitului excesiv din Italia a fost corectată.

Articolul 2

Decizia 2010/286/UE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Italiene.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 125, 21.5.2010, p. 40.

(2)  Deficitul și datoria publică pentru 2009 au fost revizuite ulterior adoptării Deciziei 2010/286/UE și sunt de 5,5 % din PIB și, respectiv, de 116,4 % din PIB.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/43


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de abrogare a Deciziei 2004/918/CE privind existența unui deficit excesiv în Ungaria

(2013/315/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (12),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 5 iulie 2004, prin Decizia 2004/918/CE (1), Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), că în Ungaria există un deficit excesiv și a adoptat o recomandare, în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE, în scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2008.

(2)

La 18 ianuarie 2005, în conformitate cu articolul 104 alineatul (8) din TCE, Consiliul a ajuns la concluzia că Ungaria nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea sa, iar la 8 martie 2005 a adoptat o altă recomandare în temeiul articolul 104 alineatul (7) din TCE, confirmând anul 2008 ca termen pentru corectarea deficitului excesiv. La 8 noiembrie 2005, Consiliul a decis că Ungaria nu a reușit, pentru a doua oară, să respecte recomandările formulate în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE. În consecință, la 10 octombrie 2006, Consiliul a adresat Ungariei o a treia recomandare în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE, prin care amâna termenul pentru corectarea deficitului excesiv până în 2009. La 7 iulie 2009, Consiliul a concluzionat că se poate considera că autoritățile maghiare au luat măsuri eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 10 octombrie 2006 și, în contextul declinului accentuat al activității economice, a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 104 alineatul (7) din TCE („Recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009”), stabilind un nou termen pentru corectare, și anume 2011. La 27 ianuarie 2010, Comisia a concluzionat că Ungaria a luat măsuri eficace în urma Recomandării Consiliului din 7 iulie 2009; în concluziile sale din 16 februarie 2010, Consiliul a fost de acord cu această constatare, dar a atras atenția asupra unor riscuri considerabile.

(3)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (8) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), la 24 ianuarie 2012 Consiliul a decis că Ungaria nu a luat măsuri eficace în urma Recomandării Consiliului din 7 iulie 2009 în cursul perioadei stabilite în respectiva recomandare. Cu toate că în 2011 valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat nu a fost depășită, acest lucru nu s-a bazat pe o corecție structurală și sustenabilă, ci a fost în mare măsură consecința unor venituri cu caracter excepțional substanțiale. În paralel, în 2010 și în 2011 s-a înregistrat o deteriorare structurală globală estimată la peste 2 % din PIB, în timp ce se recomanda o îmbunătățire globală a finanțelor publice de 0,5 % din PIB. Mai mult, cu toate că autoritățile au implementat în 2012 măsuri structurale care erau preconizate să compenseze în mare parte deteriorarea anterioară, valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB a fost respectată din nou în 2012 doar datorită unor măsuri one-off de aproape 1 % din PIB și ar urma să fie depășită în 2013.

(4)

La 13 martie 2012, Consiliul a adoptat, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE, o nouă recomandare („Recomandarea Consiliului din 13 martie 2012”) adresată Ungariei să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2012. Autorităților maghiare li s-a cerut să parcurgă, în special, următoarele etape: (i) să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2012, într-un mod credibil și sustenabil; (ii) să realizeze un efort bugetar suplimentar de cel puțin ½ % din PIB, pentru a se asigura atingerea țintei propuse în ceea ce privește deficitul pentru 2012, de 2,5 % din PIB; și (iii) să ia, după caz, măsurile de natură structurală suplimentare care sunt necesare pentru a garanta că în 2013 deficitul se va menține cu mult sub pragul de 3 % din PIB. În același timp, s-a recomandat diminuarea ponderii datoriei publice cât mai curând posibil, astfel încât să se înregistreze un progres suficient în direcția respectării valorii de referință privind reducerea datoriei. Ajustarea bugetară trebuia, de asemenea, să fie sprijinită de propunerile de îmbunătățire a cadrului de guvernanță bugetară. Consiliul a stabilit data de 13 septembrie 2012 ca termen până la care autoritățile maghiare să întreprindă acțiuni eficiente. De asemenea, la 13 martie 2012, Consiliul a hotărât să suspende o parte din creditele de angajament din Fondul de coeziune destinate Ungariei pentru anul 2013 (2).

(5)

La 30 mai 2012, pe baza programului de convergență pentru 2012-2015 și a unor precizări suplimentare privind măsurile care vizau realizarea de economii, Comisia a concluzionat că Ungaria a luat măsuri eficiente în ceea ce privește corectarea deficitului excesiv. Concret, se preconiza că deficitul bugetar va atinge 2,5% din PIB în 2012 și că, în 2013, se va menține cu mult sub valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 13 martie 2012. În plus, s-a constatat că s-au înregistrat anumite progrese în ceea ce privește consolidarea cadrului de guvernanță fiscală, chiar dacă în acest domeniu progresele globale ar fi putut fi considerate lente. În acest context, la 22 iunie 2012, Consiliul a adoptat, la propunerea Comisiei din 30 mai 2012, Decizia de punere în aplicare 2012/323/UE (3) de anulare a suspendării creditelor de angajament din Fondul de coeziune.

(6)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat tratatelor, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii respective. În cadrul aplicării acestui protocol, statele membre trebuie să transmită date privind deficitele și datoriile publice și alte variabile conexe de două ori pe an, înainte de 1 aprilie și, respectiv, înainte de 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4).

(7)

Atunci când analizează necesitatea abrogării unei decizii privind existența unui deficit excesiv, Consiliul trebuie să ia o decizie pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv ar trebui abrogată numai în cazul în care previziunile Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat pe perioada analizată în previziuni.

(8)

Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, ca urmare a notificării primite din partea Ungariei înainte de 1 aprilie 2013 și pe baza previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei și a evaluării măsurilor corective suplimentare, adoptate la 13 mai 2013 printr-un act emis de Guvern, se desprind următoarele concluzii:

în 2012, în urma unui efort bugetar considerabil, deficitul public general a atins 1,9 % din PIB. Acest rezultat s-a datorat, de asemenea, veniturilor cu caracter excepțional reprezentând ¾ % din PIB care au inclus și venituri cu caracter excepțional de 0,2 % din PIB, mai mari decât cele prevăzute în buget, legate de transferul suplimentar al activelor sistemelor de pensii private către sistemul de stat. Bugetul adoptat pentru 2012 avea drept țintă un deficit de 2,5 % din PIB, pe baza unei creșteri de 0,5 %. Bugetul prevedea o rezervă extraordinară de 1,1 % din PIB și numeroase măsuri de consolidare, în special: (i) măsuri de creștere a veniturilor în valoare de aproximativ 1¾ % din PIB, inclusiv creșterea accentuată a impozitelor indirecte și a contribuțiilor la asigurările sociale; (ii) în ceea ce privește cheltuielile, măsuri structurale în valoare de ¾ % din PIB, cum ar fi revizuirea prestațiilor sociale; și (iii) o diminuare a cheltuielilor din sectorul public în valoare de ¼ % din PIB, inclusiv o înghețare a salariilor nominale în majoritatea sectoarelor. Pentru a contracara deteriorarea constantă a perspectivelor de creștere, guvernul a adoptat, în aprilie și octombrie 2012, două noi pachete principale de măsuri corective (în valoare cumulată de 0,7 % din PIB), care au cuprins în principal noi reduceri ale creditelor aferente instituțiilor bugetare, dintre care au fost puse în aplicare aproximativ jumătate. În plus, soldul administrațiilor locale s-a îmbunătățit cu aproximativ 0,7 % din PIB în comparație cu previziunile bugetare, mai ales datorită investițiilor lor reduse.

În contextul raportului intermediar prezentat în octombrie 2012 în cadrul procedurii de deficit excesiv, ținta oficială în ceea ce privește deficitul a fost revizuită în sens ascendent, de la 2,5 % la 2,7 % din PIB. Per ansamblu, măsurile corective în valoare de aproximativ 3 % din PIB adoptate de administrația centrală și puse în aplicare în mod eficient, precum și îmbunătățirea soldului sectorului administrației publice locale, au avut ca rezultat, în cele din urmă, un deficit de 1,9 % din PIB, adică un rezultat mai bun cu 0,6 puncte procentuale din PIB decât ținta inițială în ceea ce privește deficitul. În plus, activarea rezervelor extraordinare prevăzute în buget a contrabalansat derapajele bugetare, datorate parțial mediului macroeconomic mai nefavorabil decât se anticipase.

în programul de convergență al Ungariei pentru 2012-2016 se estimează că deficitul public va rămâne la 2,7 % din PIB în 2013 și în 2014. Cu toate acestea, conform previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, deficitul ar atinge 3,0 % din PIB în 2013 și 3,3 % din PIB în 2014, ceea ce sugerează că deficitul excesiv nu a fost corectat în mod durabil. La 13 mai 2013, în urma publicării previziunilor din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei, guvernul maghiar a adoptat măsuri corective suplimentare, a căror valoare, în termeni bruți, este de aproximativ 0,3 % din PIB pentru 2013 și, respectiv, 0,7 % din PIB pentru 2014. Evaluarea bugetară actualizată a Comisiei, care ia în considerare efectul favorabil al acestor noi măsuri corective asupra deficitului net, prevede un deficit de 2,7 % din PIB în 2013 și, respectiv, de 2,9 % din PIB în 2014. Astfel, deficitul ar trebui să rămână sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, pe perioada analizată în previziunile din primăvara anului 2013 ale serviciilor Comisiei. În plus, potrivit estimării serviciilor Comisiei, soldul bugetar ajustat ciclic, excluzând măsurile one-off și alte măsuri temporare, va fi de – ¾ % din PIB în 2013 și de -1½ % din PIB în 2014, ceea ce reprezintă un rezultat coerent cu obiectivul bugetar pe termen mediu al autorităților maghiare, de -1,7 % din PIB.

ponderea datoriei în PIB s-a redus de la un vârf care se situa aproape de 82 % în 2010 la 79,2 % în 2012, datorită unor transferuri one-off de capital substanțiale, legate de eliminarea pilonului de pensii private obligatorii și de anumite măsuri de consolidare. Conform programului de convergență pentru 2013, ponderea datoriei în PIB va continua să scadă, ajungând la 78,1 % în 2013 și, respectiv, la 77,2 % în 2014, rămânând ulterior pe o traiectorie descendentă. Chiar și după includerea impactului noilor măsuri de corecție adoptate la 13 mai 2013, Comisia prevede o pondere a datoriei în PIB mai mare cu aproximativ 1 punct procentual, atât în 2013, cât și în 2014.

(9)

În ceea ce privește guvernanța bugetară, Consiliul a solicitat autorităților maghiare să stabilească un cadru cu adevărat obligatoriu pe termen mediu și să extindă competențele de analiză ale Consiliului bugetar, având în vedere dreptul său de veto asupra bugetului anual. Programul de convergență pentru 2012-2016 anunță intenția de a progresa în acest domeniu în toamna anului 2013. Progresele vor continua să fie monitorizate îndeaproape în cadrul semestrului european.

(10)

Începând din 2013, care este anul următor corectării deficitului excesiv, Ungaria ar trebui să mențină o orientare bugetară în conformitate cu obiectivul bugetar pe termen mediu, ceea ce include respectarea criteriului de referință privind cheltuielile, și să înregistreze suficiente progrese în vederea îndeplinirii criteriului datoriei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (5).

(11)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv se abrogă atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(12)

În opinia Consiliului, deficitul excesiv din Ungaria a fost corectat și, în consecință, Decizia 2004/918/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Dintr-o evaluare globală rezultă că situația de deficit excesiv din Ungaria a fost corectată.

Articolul 2

Decizia 2004/918/CE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Ungariei.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 389, 30.12.2004, p. 27.

(2)  Decizia de punere în aplicare 2012/156/UE din 13 martie 2012 de suspendare a creditelor de angajament din Fondul de coeziune pentru Ungaria cu efect de la 1 ianuarie 2013 (JO L 78, 17.3.2012, p. 19).

(3)  JO L 165, 26.6.2012, p. 46.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(5)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/46


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de abrogare a Deciziei 2009/588/CE privind existența unui deficit excesiv în Lituania

(2013/316/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (12),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 7 iulie 2009, în urma unei recomandări a Comisiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a decis, prin Decizia 2009/588/CE (1), că în Lituania există un deficit excesiv. Consiliul a remarcat că deficitul public a atins 3,2 % din PIB în 2008, depășind valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și că va crește până la 5,4 % din PIB în 2009 și, ulterior, până la 8 % din PIB în 2010 potrivit previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2009. Datoria publică brută s-a situat la nivelul de 15,6 % din PIB în 2008, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat.

(2)

La 7 iulie 2009, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (2), Consiliul a adresat Lituaniei o recomandare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în vederea soluționării situației de deficit excesiv până cel târziu în 2011 („recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009”). Recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009 a fost făcută publică.

(3)

La 9 februarie 2010, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, a constatat că autoritățile lituaniene au întreprins acțiuni eficiente în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009 și că în Lituania au survenit evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, a adresat Lituaniei o recomandare revizuită cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2012. Recomandarea revizuită respectivă a fost făcută publică.

(4)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat tratatelor, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii respective. În cadrul aplicării acestui protocol, statele membre trebuie să notifice date privind deficitele și datoriile publice și alte variabile conexe de două ori pe an, înainte de 1 aprilie și respectiv 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (3).

(5)

Atunci când analizează dacă ar trebui abrogată o decizie privind existența unui deficit excesiv, Consiliul ar trebui să ia o decizie pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv ar trebui abrogată numai în cazul în care previziunile serviciilor Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși pragul de 3 % din PIB pe perioada analizată în previziuni (4).

(6)

Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, ca urmare a notificării primite din partea Lituaniei înainte de 1 aprilie 2013 și pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara 2013, se desprind următoarele concluzii:

După ce a atins o valoare de vârf de 9,4 % din PIB în 2009, deficitul public al Lituaniei a fost adus la 7,2 % din PIB în 2010, apoi la 5,5 % din PIB în 2011 și la 3,2 % din PIB în 2012. Această ameliorare a fost determinată de măsuri de consolidare în ceea ce privește cheltuielile, în special de limitare constantă a creșterii cheltuielilor în conformitate cu legea privind disciplina fiscală din Lituania și de condiții ciclice favorabile.

Dat fiind că deficitul de 3,2 % din PIB poate fi considerat ca fiind aproape de valoarea de referință și că ponderea datoriei în PIB se situează în Lituania sub valoarea de referință de 60 % din PIB în mod susținut, Lituania este eligibilă pentru aplicarea dispozițiilor Pactului de stabilitate și de creștere din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 referitoare la reformele sistemului de pensii. De aceea, atunci când se evaluează corectarea deficitului excesiv ar trebui să fie luat în considerare costul direct net al reformei sistemului de pensii. Deoarece costurile nete ale reformei sistemului de pensii din Lituania au fost de 0,2 % din PIB în 2012, așa cum a confirmat și Comisia (Eurostat), aceste costuri explică depășirea valorii de referință de 3 % din PIB în 2012.

Programul de convergență al Lituaniei pentru 2012-2016 estimează că deficitul public va continua să scadă până la 2,5 % din PIB în 2013 și până la 1,5 % din PIB în 2014, în timp ce previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 preconizează o îmbunătățire a deficitului public, fie ea chiar mai lentă, de 2,9 % din PIB în 2013 și de 2,4 % din PIB în 2014, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Astfel, deficitul ar trebui să rămână sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe perioada analizată în previziuni.

În previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 se estimează că datoria publică brută va scădea ușor de la 40,7 % din PIB în 2013 la 40,1 % din PIB în 2014.

(7)

Începând din 2013, care este anul următor corectării deficitului excesiv, Lituania ar trebui să avanseze într-un ritm adecvat în direcția realizării obiectivului său pe termen mediu, respectând totodată valoarea de referință privind cheltuielile.

(8)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv se abrogă atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(9)

În opinia Consiliului, deficitul excesiv din Lituania a fost corectat și, în consecință, ar trebui abrogată Decizia 2009/588/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma unei evaluări globale rezultă că situația de deficit excesiv din Lituania a fost corectată.

Articolul 2

Decizia 2009/588/CE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Lituania.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 202, 4.8.2009, p. 44.

(2)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(3)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(4)  „Specificații privind punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și creștere și orientări referitoare la forma și conținutul programelor de stabilitate și de convergență ”, din 3 septembrie 2012. A se vedea: http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/coc/code_of_conduct_en.pdf


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/48


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de abrogare a Deciziei 2009/591/CE privind existența unui deficit excesiv în Letonia

(2013/317/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (12),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 7 iulie 2009, în urma unei recomandări a Comisiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE), Consiliul a decis, prin Decizia 2009/591/CE (1), că în Letonia există un deficit excesiv. Consiliul a constatat că, în 2008, deficitul public ajunsese la 4,0 % din PIB, depășind valoarea de referință de 3 % din PIB, prevăzută în tratat, în timp ce datoria publică brută se situa, în 2008, la nivelul de 19,5 % din PIB, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB, prevăzută în tratat (2).

(2)

La 7 iulie 2009, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (3), Consiliul a adresat Letoniei o recomandare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în vederea soluționării situației de deficit excesiv până în 2012. Recomandarea a fost făcută publică.

(3)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind procedura de deficit excesiv, anexat tratatelor, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii. Ca parte a aplicării acestui protocol, statele membre trebuie să notifice date privind propriile deficite și datorii publice, precum și alte variabile conexe, de două ori pe an, înainte datelor de 1 aprilie și 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4).

(4)

Atunci când analizează dacă ar trebui abrogată o decizie privind existența unui deficit excesiv, Consiliul ar trebui să ia decizia pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv trebuie abrogată numai în cazul în care previziunile serviciilor Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși pragul de 3 % din PIB pe parcursul perioadei obiect al previziunilor.

(5)

Din datele furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 ca urmare a notificării primite din partea Letoniei înainte de 1 aprilie 2013 și pe baza previziunilor din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei, se desprind următoarele concluzii:

Deficitul public, care înregistrase niveluri ridicate în 2009 și 2010 (9,8 %, respectiv 8,1 % din PIB), cauzate parțial de măsurile de stabilizare a sectorului financiar, a început să scadă rapid în 2011, când a atins 3,6 % din PIB. Această ameliorare s-a datorat, pe de o parte, unei consolidări bugetare ample și cuprinzătoare, puse în aplicare în perioada 2009-2011 în contextul programului de ajustare economică sprijinit de asistență pentru balanța de plăți, iar pe de altă parte, îmbunătățirii condițiilor ciclice; programul de ajustare a fost finalizat cu succes în ianuarie 2012. În 2012, deficitul public a continuat să scadă, atingând 1,2 % din PIB. El a coborât, astfel, sub valoarea-țintă de 2,1 % din PIB stabilită în programul de convergență pentru 2012 - 2016, situându-se cu mult sub valoarea de referință prevăzută în tratat, și anume 3 % din PIB. Pe partea de venituri, acest fapt s-a datorat existenței unor condiții ciclice favorabile și îmbunătățirii eficacității fiscale, în timp ce creșterea cheltuielilor a rămas cu mult inferioară creșterii PIB-ului nominal. În consecință, în 2012 ponderea veniturilor publice din PIB a crescut cu ¼ puncte procentuale, în timp ce ponderea cheltuielilor publice a scăzut cu 2 puncte procentuale.

Programul de convergență pentru 2012 - 2016 prevede că deficitul global va fi de 1,1 % din PIB în 2013, urmând a se stabiliza ulterior la nivelul de 0,9 % din PIB până în 2016. Previziunile din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei estimează că, în 2013, deficitul public va rămâne în linii mari neschimbat, situându-se la nivelul de 1,2 % din PIB și că el va scădea la 0,9 % din PIB în 2014, menținându-se astfel cu mult sub valoarea de referință de 3 % din PIB.

În 2012, datoria publică s-a situat la nivelul de 40,7 % din PIB. Previziunile din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei estimează că datoria publică brută va crește, în 2013, la 43,2 % din PIB, pe măsură ce guvernul acumulează active pentru rambursările de mare amploare prevăzute pentru 2014 - 2015. Se preconizează că datoria va scădea din nou la aproximativ 40 % din PIB în 2014, odată cu efectuarea acestor rambursări.

(6)

Consiliul reamintește că, începând din 2013, anul următor corectării deficitului excesiv, Letonia ar trebui să asigure respectarea cerințelor componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, inclusiv respectarea criteriului de referință privind cheltuielile.

(7)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv se abrogă atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(8)

Din punctul de vedere al Consiliului, deficitul excesiv din Letonia a fost corectat și, prin urmare, Decizia 2009/591/CE ar trebui să fie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma unei evaluări globale rezultă că situația de deficit excesiv din Letonia a fost corectată.

Articolul 2

Decizia 2009/591/CE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Letonia.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 202, 4.8.2009, p. 50.

(2)  După adoptarea Deciziei 2009/591/CE deficitul public și datoria pentru 2008 au fost revizuite, fiind în prezent de 4,2 % din PIB, respectiv 19,8 % din PIB.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/50


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

de abrogare a Deciziei 2009/590/CE privind existența unui deficit excesiv în România

(2013/318/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (12),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 7 iulie 2009, în urma unei recomandări a Comisiei în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) Consiliul a decis, prin Decizia 2009/590/CE (1), că în România există un deficit excesiv. Consiliul a constatat că deficitul public a ajuns la 5,4 % din PIB în 2008, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce datoria publică brută era la nivelul de 13,6 % din PIB, cu mult sub valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat (2).

(2)

La 7 iulie 2009, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7) din TCE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (3), Consiliul a adresat României o recomandare, pe baza unei recomandări a Comisiei, în vederea soluționării situației de deficit excesiv până în 2011 („recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009”). Recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009 a fost făcută publică.

(3)

La 12 februarie 2010, în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, Consiliul, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, a constatat că autoritățile române au întreprins acțiuni eficiente în conformitate cu recomandarea Consiliului din 7 iulie 2009 și că în România au survenit evenimente economice neprevăzute cu consecințe negative majore asupra finanțelor publice, a adresat României o recomandare revizuită cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv până în 2012. Această recomandare revizuită a fost făcută publică.

(4)

În conformitate cu articolul 4 din Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat tratatelor, Comisia furnizează datele necesare pentru punerea în aplicare a procedurii respective. În cadrul aplicării acestui protocol, statele membre trebuie să transmită date privind deficitele și datoria publică și alte variabile conexe de două ori pe an, înainte de 1 aprilie, respectiv 1 octombrie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (4).

(5)

Atunci când analizează necesitatea abrogării unei decizii privind existența unui deficit excesiv, Consiliul ar trebui să ia o decizie pe baza datelor notificate. În plus, o decizie privind existența unui deficit excesiv ar trebui abrogată numai în cazul în care previziunile serviciilor Comisiei indică faptul că deficitul nu va depăși pragul de 3 % din PIB pe perioada analizată în previziuni.

(6)

Pe baza datelor furnizate de Comisie (Eurostat) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 479/2009, ca urmare a notificării primite din partea României înainte de 1 aprilie 2013 și pe baza previziunilor din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei, se desprind următoarele concluzii:

Recesiunea mai gravă decât se prevăzuse înregistrată în 2009 a antrenat o scădere semnificativă a veniturilor publice, care a condus la un deficit public de 9 % din PIB, în ciuda eforturilor depuse în vederea reducerii cheltuielilor publice. În urma acestei evoluții neașteptate și a prelungirii cu un an a termenului limită pentru corectarea deficitului excesiv, deficitul public a fost ulterior redus la 6,8 % din PIB în 2010, la 5,6 % din PIB în 2011 și la 2,9 % din PIB în 2012, nivel aflat sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută de tratat. Corectarea deficitului a fost determinată în principal de controlul strict al creșterii cheltuielilor, inclusiv prin controlul masei salariale din sectorul public, înghețarea pensiilor și reducerea tuturor prestațiilor sociale, cu excepția pensiilor. Aceasta a fost, de asemenea, sprijinită de măsuri pe partea de venituri, precum creșterea cotelor de TVA cu 5 puncte procentuale și lărgirea bazei de impozitare a veniturilor personale. Ajustarea bugetară s-a realizat în contextul a două programe consecutive de ajustare economică susținute de asistența pentru balanța de plăți.

În programul de convergență pentru 2012 - 2016, se estimează că deficitul va continua să scadă la 2,4 % din PIB în 2013 și la 2,0 % din PIB în 2014. În previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013 se estimează că, în situația menținerii politicilor existente, deficitul public va scădea la 2,6 % din PIB în 2013 și la 2,4 % din PIB în 2014, așadar sub valoarea de referință prevăzută în tratat.

În aceleași previziuni din primăvara 2013 ale serviciilor Comisiei se estimează că datoria publică brută va crește ușor de la 37,8 % din PIB în 2012 la 38,5 % din PIB în 2014.

(7)

Începând din 2013, care este anul următor corectării deficitului excesiv, România ar trebui să facă progrese, într-un ritm adecvat, în direcția atingerii obiectivului său bugetar pe termen mediu, inclusiv în privința respectării criteriului de referință privind cheltuielile.

(8)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, o decizie a Consiliului privind existența unui deficit excesiv se abrogă atunci când deficitul excesiv din statul membru în cauză a fost, în opinia Consiliului, corectat.

(9)

În opinia Consiliului, deficitul excesiv din România a fost corectat și, în consecință, este necesară abrogarea Deciziei 2009/590/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma unei evaluări globale rezultă că situația deficitului excesiv în România a fost corectată.

Articolul 2

Decizia 2009/590/CE se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează României.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 202, 4.8.2009, p. 48.

(2)  După adoptarea Deciziei 2009/590/CE, deficitul și datoria publice pentru 2008 au fost revizuite, fiind în prezent de 5,8 % din PIB, respectiv de 13,4 % din PIB.

(3)  JO L 209, 2.8.1997, p. 8.

(4)  JO L 145, 10.6.2009, p. 1.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/52


DECIZIA CONSILIULUI

din 21 iunie 2013

privind existența unui deficit excesiv în Malta

(2013/319/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere observațiile prezentate de Malta,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor propice stabilității prețurilor și unei creșteri susținute și durabile, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)

Procedura de deficit excesiv (PDE) prevăzută la articolul 126 din TFUE, clarificată prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (1) (care face parte din Pactul de stabilitate și de creștere) prevede adoptarea unei decizii privind existența unui deficit excesiv. Protocolul privind procedura de deficit excesiv anexat la tratate prevede dispoziții suplimentare referitoare la aplicarea procedurii de deficit excesiv. Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului (2) prevede norme și definiții detaliate pentru aplicarea dispozițiilor respectivului protocol.

(4)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (5) din TFUE, în cazul în care Comisia consideră că există un deficit excesiv într-un stat membru sau că un astfel de deficit se poate produce, aceasta adresează un aviz statului membru în cauză și informează Consiliul în acest sens. Luând în considerare raportul său întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE și avizul emis de Comitetul economic și financiar în conformitate cu articolul 126 alineatul (4) din TFUE, Comisia a concluzionat că în Malta există un deficit excesiv. În consecință, Comisia a adresat Maltei un aviz și a informat Consiliul în această privință la 29 mai 2013 (3).

(5)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, Consiliul ar trebui să ia în considerare eventualele observații ale statului membru în cauză, înainte de a decide, după o evaluare globală, dacă există sau nu un deficit excesiv. În cazul Maltei, evaluarea globală conduce la concluziile expuse în cele ce urmează.

(6)

Conform datelor comunicate de autoritățile malteze în aprilie 2013, deficitul public al Maltei a atins 3,3 % din PIB în 2012, depășind astfel valoarea de referință de 3 % din PIB. În raportul întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia consideră că deficitul s-a situat în apropierea valorii de referință de 3 % din PIB, însă depășirea acestei valori nu a putut fi calificată drept excepțională în sensul dispozițiilor tratatului și ale Pactului de stabilitate și de creștere. Mai precis, ea nu este o consecință a unei încetiniri semnificative a creșterii economice în sensul dispozițiilor tratatului și ale Pactului de stabilitate și de creștere. În 2010 și 2011, creșterea PIB-ului real a fost, în medie, de peste de 2 % pe an, cu mult peste creșterea potențială. Datele preliminare privind PIB-ul, publicate de oficiul național de statistică la 11 martie 2013, arată că ritmul de creștere economică a încetinit în 2012, însă a rămas pozitiv, situându-se la un nivel de 0,8 %. Deviația PIB, pozitivă în 2011, a devenit, potrivit estimărilor, ușor negativă în 2012. Depășirea planificată a valorii de referință nu poate fi considerată temporară. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, deficitul ar urma să crească până la 3,7 % din PIB în 2013 și să atingă 3,6 % din PIB în 2014. Criteriul deficitului prevăzut în tratat nu este îndeplinit.

(7)

Datele comunicate arată, de asemenea, că datoria publică brută se situa la 72,1 % din PIB în 2012, depășind astfel valoarea de referință de 60 % din PIB. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2013, ponderea datoriei va ajunge la 74,9 % din PIB în 2014. După abrogarea PDE în decembrie 2012 (4), Malta a beneficiat de o perioadă de tranziție de trei ani pentru a respecta valoarea de referință privind reducerea datoriei, începând din 2012. În 2012, Malta nu a realizat progrese suficiente în direcția respectării valorii de referință privind reducerea datoriei, deoarece deficitul său structural s-a agravat, deși el trebuia să se reducă. Prin urmare, se poate concluziona că nu este îndeplinit criteriul datoriei prevăzut în TFUE.

(8)

În conformitate cu dispozițiile TFUE și ale Pactului de stabilitate și de creștere, Comisia a analizat în raportul său și anumiți „factori relevanți”. Astfel cum se prevede în Pactul de stabilitate și de creștere, pentru țările cu o pondere a datoriei care depășește 60 % din PIB (precum Malta), acești factori pot fi luați în considerare doar în etapele care conduc la decizia privind existența unui deficit excesiv, atunci când se evaluează respectarea criteriului deficitului, în cazul în care deficitul public se menține aproape de valoarea de referință, iar depășirea valorii de referință este temporară, ceea ce nu se întâmplă în cazul Maltei (5). În același timp, acești factori au fost luați în considerare la evaluarea nerespectării criteriului datoriei, însă ei nu par să ridice semne de întrebare nici cu privire la decizia privind existența unui deficit excesiv. Mai precis, progresele înregistrate în direcția respectării valorii de referință privind reducerea datoriei au fost analizate ținându-se cont de impactul asistenței financiare acordate statelor membre din zona euro asupra creșterii datoriei și deficitului. În cazul Maltei, impactul cumulativ al mecanismului de împrumut pentru Grecia, al plăților în cadrul Facilității Europene de Stabilitate Financiară, al contribuțiilor cu capital la Mecanismul European de Stabilitate și al operațiunilor în cadrul programului pentru Grecia din perioada 2011-2014 ar fi de 3,9 % din PIB în ceea ce privește datoria și de 0,1 % din PIB în ceea ce privește deficitul. Ținând cont de impactul acestor operațiuni, efortul structural pentru 2012 necesar pentru ca Malta să îndeplinească criteriul datoriei ar fi fost mai mic, dar tot cu mult peste efortul structural realizat de fapt de Malta în 2012,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În urma unei evaluări globale rezultă că în Malta există un deficit excesiv.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Maltei.

Adoptată la Luxemburg, 21 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

M. NOONAN


(1)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (JO L 145, 10.6.2009, p. 1).

(3)  Toate documentele privind PDE pentru Malta sunt disponibile la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/economy_finance/sgp/deficit/countries/malta_en.htm.

(4)  Decizia Consiliului din 4 decembrie 2012 de abrogare a Deciziei 2009/587/CE privind existența unui deficit excesiv în Malta (JO L 342, 14.12.2012, p. 43).

(5)  Articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1467/97.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/54


DECIZIA 2013/320/PESC A CONSILIULUI

din 24 iunie 2013

de sprijinire a activităților de securitate fizică și gestionare a stocurilor pentru reducerea riscului de comerț ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și muniția aferentă în Libia și în regiunea acesteia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană în special articolul 26 alineatul (2) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)

După revolta populară din Libia din februarie 2011 și conflictul armat care a rezultat, Libia se confruntă cu un volum masiv de stocuri de arme și muniție convențională, inclusiv un mare număr de articole inutilizabile și periculoase. Răspândirea necontrolată a armelor de calibru mic și a armamentului ușor („SALW”) și a muniției aferente a alimentat insecuritatea în Libia, în țările vecine și în regiunea înconjurătoare, conducând la exacerbarea conflictului și subminând procesul de pace post-conflict, reprezentând astfel o amenințare serioasă la adresa păcii și securității.

(2)

În continuarea sprijinului acordat de Uniune poporului libian în timpul conflictului și după acesta, Uniunea se angajează să coopereze mai departe cu Libia într-o gamă largă de aspecte, inclusiv aspecte legate de securitate, și să sprijine procesul de tranziție la democrație, pace și securitate durabile.

(3)

La 15 și 16 decembrie 2005, Consiliul European a adoptat Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă. Strategia respectivă recunoaște că abundența de stocuri de SALW și muniția aferentă facilitează accesul civililor, al infractorilor, al teroriștilor și al luptătorilor la aceste arme în egală măsură, și subliniază necesitatea trecerii la acțiuni preventive de combatere a furnizării ilegale și a cererii de arme convenționale. De asemenea, strategia evidențiază Africa drept continentul cel mai afectat de impactul conflictelor interne agravate de influxul destabilizator de SALW.

(4)

La 23 mai 2012, Libia, Sudan, Republica Centrafricană, Ciad și Republica Democratică Congo au semnat Declarația de la Khartoum privind controlul armelor de calibru mic și al armamentului ușor pe teritoriul țărilor vecine Sudanului de Vest. În Declarația de la Khartoum, Libia și celelalte țări semnatare s-au angajat, între altele, la consolidarea capacităților și a instituțiilor naționale pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de control, a planurilor naționale de acțiune și a intervențiilor în ceea ce privește SALW, inclusiv a securității fizice și a gestionării stocurilor („PSSM”) de SALW și de muniție aferentă deținute de stat, în conformitate cu standardele internaționale.

(5)

Declarația de la Khartoum cheamă organizațiile regionale și internaționale să asigure sprijin tehnic și financiar în coordonare cu comunitatea internațională pentru punerea în aplicare a rezultatelor conferinței de la Khartoum de la 22 și 23 mai 2012 și a tuturor activităților și inițiativelor subsecvente pentru abordarea subiectului SALW în fiecare țară.

(6)

La 18 iunie 2004, Libia a ratificat Protocolul împotriva fabricării ilicite și a traficului ilicit cu arme de foc, cu piese, elemente și muniție pentru acestea, anexat la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale.

(7)

Agenția germană pentru cooperare internațională, Deutsche Gesellschaft für internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH („GIZ”), se află în procesul de elaborare a unui proiect privind controlul armelor convenționale în Libia. La 2 mai 2012, GIZ și Centrul libian de acțiune împotriva minelor, ca parte a Ministerului Apărării, au convenit asupra unui plan de program privind acțiuni împotriva minelor și controlul armelor convenționale. Programul privind controlul armelor convenționale în Libia(„programul”) în ansamblul său este alcătuit din două module specifice și este cofinanțat de Uniune și de Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania.

(8)

Este necesar să se asigure, în cea mai mare măsură posibil, asumarea de către Libia a punerii în aplicare a activităților de PSSM, în conformitate cu principiile de bază ale asumării naționale și ale responsabilizării efective a partenerilor locali. În consecință, programul încearcă să implice părți interesate libiene relevante, inclusiv, după caz, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Forțele Armate și alți actori relevanți, în activități de PSSM. GIZ va asigura sprijin operațional și consultanță tehnică partenerilor-cheie ai programului.

(9)

Programul recunoaște dinamica actuală din Libia și necesitatea implicării încă de la început a tuturor părților interesate și a partenerilor naționali potențiali. De asemenea, acesta va construi parteneriate cu organizațiile neguvernamentale internaționale specializate în acțiuni împotriva minelor și aspecte legate de PSSM, care și-au demonstrat deja capacitățile operaționale în Libia. Programul pune accent, în plus, pe stimularea cooperării regionale cu țările vecine. Uniunea consideră că asistența financiară acordată GIZ ar contribui la reducerea riscurilor legate de răspândirea ilicită potențială de arme convenționale și de muniție în și din Libia și regiunea înconjurătoare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Uniunea urmărește promovarea păcii și a securității în Libia și în regiunea înconjurătoare prin sprijinirea de măsuri menite să asigure eficiența securității fizice și a gestionării stocurilor de armament din arsenalurile libiene de către autoritățile statale libiene pentru reducerea riscurilor la adresa păcii și a securității de pe urma răspândirii ilicite și a acumulării excesive de SALW și de muniție aferentă, inclusiv promovarea unui multilateralism efectiv la nivel regional în acest context.

(2)   Activitățile care urmează a fi susținute de Uniune au următoarele obiective specifice:

sprijinirea instituțiilor statale libiene în vederea elaborării unei strategii naționale și a unor proceduri standard de operare pentru PSSM;

sprijinirea instituțiilor statale libiene în instituirea unui cadru de formare în aspecte legate de PSSM;

sprijinirea reabilitării și a gestionării securității zonelor de depozitare a muniției în conformitate cu standardele naționale;

asigurarea de unități de depozitare temporară a armelor convenționale și a stocurilor de muniție;

sprijinirea relocării zonelor de depozitare a muniției situate în zone populate;

realizarea unui studiu de fezabilitate privind opțiuni de reducere a stocurilor disponibile de muniție prin reciclare;

stimularea cooperării regionale cu țările vecine în aspecte legate de PSSM;

stabilirea unui sistem rezilient de gestionare a riscurilor pentru a asigura realizarea programului într-un mediu de punere în aplicare în schimbare rapidă.

(3)   Pentru realizarea obiectivului menționat la alineatul (1), Uniunea vizează sprijinirea instituțiilor statale libiene la reabilitarea instalațiilor nesigure de depozitare a muniției, care au fost avariate în decursul conflictului și asigurarea unei securități fizice și a unei gestionări eficiente a stocurilor din arsenale. Proiectul este pus în aplicare urmând principiul asumării naționale având drept obiectiv sustenabilitatea pe termen lung. În consecință, toate activitățile se coordonează cu instituțiile statale libiene corespunzătoare și cu alte părți interesate relevante. În plus, proiectul urmează abordarea de „a nu face rău” în contextul sensibilității conflictului.

În anexă se prevede o descriere detaliată a proiectului.

Articolul 2

(1)   Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate comună („ÎR”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

(2)   Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 alineatul (3) se încredințează Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH („GIZ”).

(3)   GIZ își îndeplinește sarcinile sub responsabilitatea ÎR. În acest sens, ÎR încheie acordurile necesare cu GIZ.

Articolul 3

(1)   Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului menționat la articolul 1 este de 5 000 000 EUR. Bugetul total estimat pentru ansamblul proiectului este de 6 600 000 EUR, sumă ce va fi oferită prin cofinanțare împreună cu Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania.

(2)   Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

(3)   Comisia supraveghează gestionarea corespunzătoare a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest sens, aceasta încheie acordul necesar cu GIZ. Acordul respectiv stipulează că GIZ trebuie să asigure vizibilitatea contribuției Uniunii în raport cu mărimea acestei contribuții.

(4)   Comisia depune eforturile necesare pentru a încheia acordul menționat la alinatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la eventualele dificultăți survenite în decursul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului.

Articolul 4

(1)   ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte periodice pregătite de către GIZ. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

(2)   Comisia raportează cu privire la aspectele financiare ale proiectului menționat la articolul 1.

Articolul 5

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Prezenta decizie se reexaminează și se revizuiește ținând cont de situația politică din Libia nu mai târziu de 24 de luni de la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3).

(2)   Prezenta decizie expiră după 60 de luni de la data încheierii acordului menționat la articolul 3 alineatul (3), cu excepția unei decizii contrare ca rezultat al revizuirii efectuate în conformitate cu alineatul (2). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la data intrării sale în vigoare în situația în care acordul respectiv nu a fost încheiat în acel interval.

Adoptată la Luxemburg, 24 iunie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

C. ASHTON


ANEXĂ

Programul privind controlul armelor convenționale în Libia

1.   CONTEXT ȘI JUSTIFICARE

1.1   Context

În cursul revoluției libiene din 2011, regimul Gaddafi a pierdut controlul asupra unor părți substanțiale ale arsenalului acestuia de arme convenționale. Drept rezultat, depozitele de arme au fost accesibile luptătorilor opoziției, atât civili, cât și militari. De la încheierea luptelor, nu s-a reinstaurat pe deplin controlul central asupra arsenalului de arme, iar proliferarea armelor și traficul de arme afectează conflictele din regiunile învecinate. În plus, armele convenționale au pătruns în casele civililor, conducând la o vastă deținere privată de arme convenționale în cadrul societății libiene. Mai mult, resturi explozive de război contaminează zonele adiacente zonelor de depozitare a armelor și a munițiilor, terenuri agricole și spații publice.

Potrivit instituțiilor guvernamentale libiene, există o nevoie urgentă pentru un control central, sporit al armelor convenționale și muniției pe întreg teritoriul Libiei. Pentru a furniza acest control în mod eficace, instituțiile guvernamentale libiene au identificat o necesitate privind transferul de cunoștințe, echipamentele și capacitățile tehnice. În plus, organizațiile societății civile libiene care desfășoară activități în acest domeniu nu dispun de mijloace financiare și trebuie să își îmbunătățească capacitățile tehnice. Ca reacție la aceste provocări, Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH („GIZ”) și conducerea Centrului libian de acțiune împotriva minelor („LMAC”), sub auspiciile Ministerului libian al Apărării, au ajuns la un acord privind un program de sprijin în domeniul controlului armelor convenționale, inclusiv al securității fizice și a gestionării stocurilor („PSSM”).

Pe baza unei propuneri de proiect înaintate de GIZ, în octombrie 2012 Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Germania („FFO”), a însărcinat GIZ să pună în aplicare Programul privind controlul armelor convenționale în Libia („programul”). Durata proiectului este de 5 ani (60 de luni), împărțită în 4 etape. Bugetul total estimat pentru proiect este de 6 600 000 EUR, sumă oferită prin cofinanțare de către doi donatori, FFO și Uniunea. Contribuția FFO este de 1 600 000 EUR, iar contribuția Uniunii este de maxim 5 000 000 EUR. Răspunderea pentru gestionarea punerii în aplicare revine GIZ.

Punerea în aplicare a activităților a început la 1 noiembrie 2012 și se va încheia la 31 octombrie 2017. FFO va acoperi costurile aferente modulului de dezvoltare a capacităților, precum și eventualele costuri aferente modulului PSSM considerate ca fiind neeligibile de Uniune.

Sprijinul pentru partenerii libieni va fi acordat sub forma transferului de cunoștințe de către experți pe termen lung și pe termen scurt care vor organiza și vor realiza formări specializate, sub forma furnizării de materiale și de echipamente și sub forma unor contribuții financiare pentru punerea în aplicare a măsurilor prin intermediul instituțiilor guvernamentale și al agențiilor specializate, inclusiv a unor granturi.

Modalitățile de cooperare dintre GIZ și FFO sunt detaliate într-un acord-cadru semnat de GIZ și de FFO în 2005.

Modalitățile de cooperare dintre GIZ și Comisie vor fi detaliate în cadrul acordului semnat de GIZ și de Comisie.

1.2   Justificarea sprijinului acordat în cadrul PESC, vizibilitate și durabilitate

Răspândirea necontrolată a armelor convenționale și a muniției aferente în Libia în urma evenimentelor din februarie 2011 și ulterior a alimentat insecuritatea în Libia, în țările vecine și în regiune, conducând la exacerbarea conflictului și subminând procesul de pace post-conflict, reprezentând astfel o amenințare serioasă la adresa păcii și securității. De asemenea, Strategia UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de SALW, precum și de muniție aferentă evidențiază Africa drept continentul cel mai afectat de impactul conflictelor interne agravate de influxul destabilizator de arme de calibru mic și de armament ușor („SALW”). Sprijinul acordat de Uniune programului urmărește să răspundă acestor amenințări. De asemenea, acesta asigură faptul că politica sa de securitate și de dezvoltare sunt coerente. În urma sprijinului acordat de Uniune poporului libian în timpul și după conflict, în special sprijinul acordat prin intermediul componentei pe termen scurt a Instrumentului de Stabilitate către Consiliul danez pentru refugiați, DanishChurchAid și Grupul consultativ în materie de mine pentru eliminarea UXO și sporirea conștientizării riscurilor reprezentate de SALW și de resturile explozive de război în rândul populației civile, Uniunea se angajează să coopereze în continuare cu Libia cu privire la o gamă amplă de aspecte, inclusiv aspecte în materie de securitate.

Pentru a exploata la maximum mijloacele de care dispune Uniunea, în interiorul Uniunii și în cadrul relațiilor bilaterale ale Uniunii, Uniunea va sprijini programul prin intermediul cofinanțării comune, pentru a-și oferi sprijinul efectiv prin partajarea capacităților și a sistemelor tehnice și de gestionare, precum și pentru a încuraja utilizarea monitorizării, a evaluării și a procedurilor contabile comune.

Fiind una dintre organizațiile principale în domeniul serviciilor de cooperare internațională pentru dezvoltare durabilă, GIZ are experiență îndelungată în ceea ce privește asigurarea propriei vizibilități, împreună cu cea a partenerilor săi. În acest scop, GIZ dispune de propriul departament de comunicare instituțională, având la dispoziție instrumente specializate de comunicare externă. Astfel, vizibilitatea Uniunii va fi asigurată printr-o strategie de marcă (branding) și publicitate adecvate, evidențiind rolul Uniunii, asigurând transparența acțiunilor Uniunii și sensibilizarea publicului larg sau specific cu privire la motivele programului, precum și cu privire la sprijinul acordat de Uniune pentru program și rezultatele acestui sprijin. Publicitatea poate lua forma unor publicații și rapoarte, evenimente, fotografii, documente video etc. Materialele produse în cadrul proiectului vor afișa în mod clar steagul Uniunii, în conformitate cu orientările Uniunii privind folosirea și reproducerea corespunzătoare a steagului.

Proiectul are drept scop realizarea durabilității măsurilor preconizate prin structura sa specială și prin abordarea pe mai multe niveluri. Este conceput ca un proiect pe termen mediu, cu o durată de cinci ani, pentru a reduce decalajul dintre operațiile pe termen scurt pentru situații de urgență și proiectele pe termen lung pentru favorizarea dezvoltării durabile. De la început, partenerii libieni vor fi implicați în elaborarea proiectului, asigurând în cea mai mare măsură posibilă asumarea națională și, prin intermediul unei etape de predare de șase luni la final, aceștia vor fi pregătiți să preia responsabilitatea în întregime după cinci ani. Mai mult, GIZ va desfășura activități la niveluri diferite, colaborând cu instituții de stat, cu organizații neguvernamentale și cu societatea civilă, precum și cu donatori internaționali. Pentru a asigura continuarea activităților proiectului într-o țară instabilă precum Libia, proiectul este dotat cu o componentă de gestionare a riscurilor. Durabilitatea măsurilor dincolo de durata proiectului este promovată în mod special prin integrarea în proiect a elementelor referitoare la dezvoltarea capacităților umane, dezvoltarea instituțională și crearea de rețele la nivel regional. Aceasta înseamnă că respectivele capacități vor fi sporite pentru a asigura faptul că instituțiile de stat libiene pot desfășura inițiativele conexe necesare, după cum va fi cazul în viitor.

2.   OBIECTIVE

2.1   Obiectivul general

Programul are drept obiectiv sprijinirea instituțiilor de stat libiene, astfel încât acestea să exercite un control național efectiv asupra armelor convenționale și muniției aferente, să reducă la minimum riscul proliferării ilicite a armelor convenționale și muniției aferente și să gestioneze consecințele în materie de securitate ale conflictului armat libian. În special, proiectul urmărește să consolideze instituțiile de stat și organizațiile neguvernamentale libiene în domeniul controlului armelor convenționale și al muniției. Proiectul va încerca să încurajeze, de asemenea, cooperarea regională.

2.2   Obiective specifice

(i)

sprijinirea instituțiilor de stat libiene însărcinate cu supravegherea și coordonarea în domeniul controlului armelor convenționale și al acțiunii împotriva minelor ( LMAC) pentru îndeplinirea atribuțiilor lor;

(ii)

consolidarea organizațiilor neguvernamentale libiene care desfășoară activități în domeniul controlului armelor și al acțiunii împotriva minelor în ceea ce privește atribuțiile acestora de promovare, de sensibilizare, precum și atribuțiile tehnice;

(iii)

sprijinirea instituțiilor statului libian însărcinate cu coordonarea și supravegherea în domeniul PSSM în dezvoltarea, coordonarea și punerea în aplicare a măsurilor legate de PSSM;

(iv)

sprijinirea în mod direct a implementării activităților legate de gestionarea stocurilor, inclusiv relocarea depozitelor în afara zonelor populate, reabilitarea depozitelor de muniție la standarde naționale și furnizarea și instalarea de unități de depozitare temporară a munițiilor;

(v)

stimularea cooperării regionale, a schimbului de cunoștințe și a învățării reciproce în ceea ce privește PSSM, precum și proliferarea și acumularea ilicită de arme convenționale.

3.   MODULELE PROIECTULUI ȘI REZULTATELE PRECONIZATE

Proiectul este alcătuit din două module specifice:

3.1

Dezvoltarea capacităților (finanțat de FFO) și

3.2

PSSM (finanțat de Uniune)

3.1   Dezvoltarea capacităților (finanțat de FFO)

Acest modul are drept obiectiv consolidarea capacităților instituțiilor de stat libiene însărcinate cu supravegherea și coordonarea în domeniul controlului armelor convenționale și al acțiunii împotriva minelor, precum și ale organizațiilor neguvernamentale libiene implicate în controlul armelor și în acțiunea împotriva minelor. Acesta include promovarea dezvoltării organizatorice, îmbunătățirea gestiunii financiare și a controlului calității, precum și dezvoltarea competențelor tehnice.

În conformitate cu obiectivele generale ale programului, acest model utilizează principiul asumării naționale și urmărește consolidarea instituțiilor și capacităților libiene, în vederea obținerii durabilității pe termen lung. Dezvoltarea capacităților se va axa pe două aspecte. Atenția principală va fi acordată autorității naționale în materie de acțiune împotriva minelor, LMAC, parte integrantă a Ministerului Apărării. Cel de al doilea aspect căruia i se va acorda atenție va fi reprezentat de organizațiile societății civile libiene implicate în activitățile de eliminare și de sensibilizare.

Rezultatul 1: Vor fi identificate și precizate necesitățile privind formarea și echipamentul LMAC, autoritatea națională libiană numită de Ministerul Afacerilor Externe din Libia ca responsabilă cu supravegherea și coordonarea în domeniul controlului armelor convenționale și al acțiunii împotriva minelor. LMAC va elabora strategii, printre altele, pentru consolidarea capacității instituționale în domeniul dezvoltării organizatorice, al gestiunii financiare și al controlului calității.

Activitatea 1

:

Elaborarea și analizarea unei evaluări a necesităților în ceea ce privește capacitățile instituționale;

Activitatea 2

:

Elaborarea unui plan de afaceri și a unui sistem de control al calității;

Activitatea 3

:

Instituirea unui program-cadru pentru educația și formarea celor care fac parte din personalul facilităților de depozitare a armelor și a muniției;

Activitatea 4

:

Sprijinirea instalării unor birouri de coordonare ale instituției partenere (LMAC).

Rezultat:

realizarea și documentarea unei evaluări a necesităților în ceea ce privește dezvoltarea capacităților instituționale ale LMAC până la sfârșitul celei de a optsprezecea luni a proiectului;

dezvoltarea de către instituția în cauză (LMAC) a unui plan de afaceri și a unui proces de control al calității până la sfârșitul celei de a treizecea luni a proiectului;

dotarea adecvată a instituției în cauză (LMAC) până la sfârșitul celei de a treizecea luni a proiectului;

elaborarea cadrului de formare în colaborare cu instituția parteneră (LMAC).

Alte rezultate ale acestor activități vor fi precizate până la sfârșitul celei de a șasea luni a proiectului în colaborare cu LMAC. Având în vedere recenta numire a instituției partenere de către Ministerul Afacerilor Externe din Libia, indicatorii relevanți vor fi precizați în cel mai scurt timp.

Rezultatul 2: Vor fi identificate și exprimate nevoile privind formarea și echipamentul pentru organizațiile neguvernamentale libiene în domeniul controlului armelor convenționale și al acțiunii împotriva minelor. Vor fi consolidate capacitățile acestor organizații neguvernamentale, în special în ceea ce privește competențele de gestionare, de gestiune financiară și tehnice.

Activitatea 1

:

Formare privind gestionarea și gestiunea financiară;

Activitatea 2

:

Măsuri de formare tehnică în domeniul acțiunii împotriva minelor.

Rezultat:

realizarea a trei formări pe an în domeniul gestionării pentru organizații neguvernamentale, în 2013, 2014 și 2015.

3.2   PSSM (finanțat de Uniune)

Activitatea 1

:

Elaborarea unei strategii naționale și a unor proceduri standard de operare pentru PSSM;

Activitatea 2

:

Instituirea unui cadru de formare în aspecte referitoare la PSSM;

Activitatea 3

:

Reabilitarea și gestionarea securității zonelor de depozitare a muniției;

Activitatea 4

:

Furnizarea de unități de depozitare temporară;

Activitatea 5

:

Relocarea zonelor de depozitare a muniției;

Activitatea 6

:

Opțiuni de reciclare pentru stocuri de muniții;

Activitatea 7

:

Cooperarea regională în aspecte legate de PSSM;

Activitatea 8

:

Instituirea unui sistem rezilient de gestionare a riscurilor.

3.2.1   Elaborarea unei strategii naționale și a unor proceduri standard de operare pentru PSSM

Obiective:

Această activitate va îmbunătăți coordonarea între instituțiile libiene implicate în gestionarea stocurilor de armament și va avea drept rezultat o mai mare calitate a punerii în aplicare a procedurilor de gestionare a stocurilor menționate, sporind, prin aceasta, nivelul de securitate și siguranță a stocurilor de arme convenționale și muniție. Instituțiile de stat libiene însărcinate cu coordonarea și supravegherea în domeniul PSSM vor avea posibilitatea de a dezvolta, de a coordona și de a pune în aplicare măsuri legate de PSSM.

Descriere:

Cercetarea și revizuirea strategiilor naționale existente și a procedurilor standard de operare (PSO-uri) în domenii legate de PSSM și generarea de lecții învățate pentru elaborarea unei noi strategii naționale și a unor PSO-uri revizuite;

Diseminarea și discutarea lecțiilor învățate și a liniilor generale ale unei strategii naționale în cadrul unui proces participativ de consultare cu toate părțile interesate relevante, inclusiv, de exemplu, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul de Externe, Forțele Armate Libiene, Garda Națională și ONG-uri naționale;

Furnizarea de sprijin organizațional și expertiză tehnică autorității libiene responsabile pentru redactarea strategiei naționale și elaborarea PSO-urilor;

Sprijinirea unei instituții naționale răspunzătoare pentru facilitarea unei revizuiri a strategiei și a procesului de găsire a consensului cu părțile interesate relevante pentru finalizarea strategiei naționale și a PSO-urilor în ceea ce privește PSSM.

Rezultat:

elaborarea unei strategii naționale care acoperă PSSM;

Elaborarea de PSO-uri pentru PSSM.

3.2.2   Instituirea unui cadru de formare în aspecte referitoare la PSSM

Obiective:

Activitatea va avea drept rezultat îmbunătățirea formării pentru cei care fac parte din personalul facilităților de depozitare a armelor și a muniției și, astfel, va contribui la îmbunătățirea securității la aceste facilități.

Descriere:

Revizuirea evaluărilor privind necesitățile de formare existente în domenii legate de PSSM și generarea de lecții învățate pentru elaborarea unui nou cadru de formare;

Realizarea unui studiu al entităților partenere și al instituțiilor de formare existente și planificate pentru cursurile de formare în ceea ce privește PSSM;

Facilitarea procesului de consultare a părților interesate cu scopul de a genera o viziune globală și obiective-cheie pentru un viitor cadru național de formare în PSSM;

Facilitarea procesului de redactare a unui cadru de formare de către o echipă de experți care să includă experți libieni și internaționali. Cadrul de formare ar trebui să includă definirea grupului-țintă, o strategie de contactare și selectare a grupului-țintă, redactarea unei programe de formare, definirea metodelor de formare, un cadru temporal, un concept pentru personal, calculul costurilor, precum și redactarea unui sistem de documentare și evaluare.

Rezultat:

organizarea de ateliere pentru procesul de consultare a părților interesate și a procesului de redactare;

elaborarea cadrului de formare.

3.2.3   Reabilitarea și gestionarea securității zonelor de depozitare a muniției

Obiective:

Reducerea semnificativă a riscului de furt, de jaf și de acces neautorizat la depozite de arme convenționale și muniție.

Descriere:

Revizuirea descrierilor existente ale zonelor de depozitare a muniției (ZDM-uri), precum și a rapoartelor comunitare privind depozite nesecurizate de arme și muniții în zone populate și redactarea unui raport în care să se prezinte în detaliu rezultatele revizuirii;

Facilitarea procesului de atribuire de către instituțiile libiene relevante a priorităților pentru selectarea ZDM-urilor care urmează a fi reabilitate ca proiect-pilot;

Comandarea unui studiu de fezabilitate tehnică și contractarea unor echipe de proiectare în construcții pentru propunerea de opțiuni de reabilitare eficiente din punct de vedere al costurilor;

Facilitarea găsirii consensului în ceea ce privește ZDM-urile care trebuie reabilitate. În procesul de adoptare a deciziilor se vor include următoarele criterii de selecție: priorități de selecție la nivel național, amenințări legate de securitate la adresa populației locale, asigurarea accesului de către actorii de securitate respectivi (consilii militare etc.), constrângeri operaționale și financiare și preferințe comunitare;

Facilitarea externalizării unui studiu tehnic și a elaborării unor termeni de referință (TR) și facilitarea procedurii de contractare pentru proiectele de reabilitare respective;

Facilitarea monitorizării comune și a evaluării calității;

Facilitarea elaborării unui concept de siguranță și securitate pentru ZDM-uri pilot;

Furnizarea de echipament de securitate pentru ZDM-uri pilot;

Asigurarea de formare pentru personalul potențial al facilităților de depozitare.

Rezultat:

Reabilitarea unui număr fix de facilități de depozitare a muniției ( numărul va fi stabilit la sfârșitul etapei 1).

3.2.4   Furnizarea de unități de depozitare temporară

Obiective:

Această activitate va avea ca rezultat un control mai bun al arsenalurilor de arme convenționale libiene selectate, scăzând riscul de furt și îmbunătățind protecția civililor împotriva exploziilor necontrolate.

Descriere:

Contractarea unui studiu al amplasamentelor potențiale pentru unități de depozitare temporară și a unui studiu de fezabilitate privind opțiuni eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru implementarea de unități de depozitare temporară. Rezultatele studiului vor fi detaliate într-un raport privind locurile în care să se amplaseze unități de depozitare temporară și specificațiile tehnice ale acestora;

Facilitarea găsirii consensului în ceea ce privește locurile în care să se construiască unități de depozitare temporară. În procesul de adoptare a deciziilor se vor include următoarele criterii de selecție: priorități naționale, amenințări legate de securitate la adresa populației locale, asigurarea accesului de către actorii de securitate respectivi (consilii militare etc.), constrângeri operaționale și financiare și preferințe comunitare;

Facilitarea externalizării unui studiu tehnic și a elaborării unor TR și facilitarea procedurii de contractare pentru proiectele de construcție respective;

Facilitarea monitorizării comune și a evaluării calității;

Facilitarea elaborării unui concept de siguranță și securitate pentru fiecare unitate de depozitare temporară;

Furnizarea de echipament de securitate pentru unități de depozitare temporară selectate;

Asigurarea de formare pentru personalul potențial al unităților de depozitare.

Rezultat:

Stabilirea unui număr fix de facilități de depozitare temporară a muniției ( numărul va fi stabilit la sfârșitul etapei 1).

3.2.5.   Relocarea zonelor de depozitare a muniției

Obiective:

Implementarea acestei activități va avea drept rezultat îmbunătățirea situației securității în zonele de depozitare și în zonele învecinate populate.

Descriere:

Contractarea unui studiu al amplasamentelor de pe teritoriul Libiei care trebuie relocate;

Contractarea unui studiu de fezabilitate și a unui raport asociat privind opțiuni eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru transport/relocare și privind opțiuni pentru amplasamente în care ZDM-urile pot fi relocate;

Facilitarea găsirii consensului în ceea ce privește selectarea ZDM-urilor care trebuie relocate. În procesul de adoptare a deciziilor se vor include următoarele criterii de selecție: priorități naționale, amenințări legate de securitate la adresa populației locale, asigurarea accesului de către actorii de securitate respectivi (consilii militare etc.), constrângeri operaționale și financiare și preferințe comunitare;

Facilitarea externalizării unui studiu tehnic și a elaborării unor termeni de referință (TR) și facilitarea procedurii de contractare pentru proiectele de relocare/transport respective;

Facilitarea monitorizării comune și a evaluării calității;

Rezultat:

Relocarea unui număr fix de facilități de depozitare a muniției ( numărul va fi stabilit la sfârșitul etapei 1).

3.2.6   Opțiuni de reciclare pentru stocuri de muniție

Obiectiv:

Realizarea unui studiu de fezabilitate privind opțiuni de reducere a stocurilor disponibile de muniție prin reciclare, creând astfel un stimul pentru distrugerea armelor convenționale.

Descriere:

Redactarea TR împreună cu autoritățile libiene corespunzătoare;

Facilitarea unui proces de licitație și de selecție la nivel internațional;

Contractarea studiului de fezabilitate;

Facilitarea controlului comun de calitate a studiului de fezabilitate;

Diseminarea rezultatelor studiului către părțile interesate libiene corespunzătoare;

Facilitarea traducerii și a tipăririi studiului.

Rezultat:

Raportul studiului de fezabilitate privind opțiuni de reducere a stocurilor disponibile de muniție prin reciclare;

Atelier de diseminare.

3.2.7   Cooperarea regională în aspecte legate de PSSM

Obiectiv:

Activitatea va îmbunătăți interacțiunea și coordonarea regională și va extinde, astfel, experiența și capacitățile instituțiilor de stat și ale organizațiilor neguvernamentale relevante implicate în controlul armelor convenționale, precum și în gestionarea stocurilor din regiune.

Descriere:

Sprijinirea organizării a până la două conferințe regionale de două zile ca forumuri pentru dialog regional, informare, schimb de cunoștințe și învățare reciprocă într-o abordare pe trei căi: i) participanți de nivel înalt din instituții de stat,; ii) executanți tehnici în domeniul gestionării stocurilor de armament; și iii) organizații neguvernamentale care participă la organizarea unui număr de prezentări și ateliere;

Facilitarea procesului de adoptare a deciziilor în domeniile care constituie subiectele prezentărilor și ale atelierelor;

Facilitarea identificării participanților potențiali, precum și a vorbitorilor cu asistență din partea Uniunii, a partenerilor din Libia și din țările vecine;

Facilitarea elaborării de TR și a procedurii de contractare a unei firme pentru gestionare de conferințe, comunicare cu publicul și documentare.

Rezultat:

Conferințe de până la două zile într-un cadru temporal de doi ani și jumătate cu până la 45 de participanți.

3.2.8   Instituirea unui sistem rezilient de gestionare a riscurilor

Obiectiv:

Stimularea implementării cu succes și cu atenție acordată surselor potențiale de conflict a activităților proiectului într-un mediu cu riscuri complicate, care include o securitate publică fragilă, multiple grupuri înarmate și o situație instabilă, cu amenințări la adresa securității.

Descriere:

Elaborarea de orientări de proiect pentru programarea cu atenție acordată surselor potențiale de conflict în conformitate cu abordarea de „a nu face rău” care se referă la implementarea activităților proiectului într-un mod care reduce la minimum efectele negative nedorite;

Realizarea unei analize a riscurilor și a amenințărilor și elaborarea unui concept de securitate care să includă proceduri standard de operare pentru program, astfel încât să ridice la nivel maxim securitatea personalului și a activelor proiectului;

Monitorizare constantă la fața locului a riscului și a amenințărilor și servicii de consultanță de risc la fața locului pentru personalul și operațiunile proiectului;

Echipament de securitate pentru protejarea personalului și a activelor proiectului;

Elaborarea unui instrument flexibil de gestionare a proiectului pentru asigurarea punerii în aplicare a proiectului în cazul unui mediu în care nivelul de securitate este în scădere, în mod specific a unor capacități de gestionare de la distanță.

Rezultat:

Instituirea conceptului de securitate pentru proiect;

Dezvoltarea de orientări pentru programarea cu atenție acordată surselor potențiale de conflict;

Consultant privind gestionarea riscului la fața locului.

4.   IMPLEMENTARE

4.1   Cadrul general

Pe baza unei propuneri de proiect înaintate de GIZ către FFO, GIZ a fost însărcinată în octombrie 2012 de FFO să implementeze modulul de dezvoltare a capacităților din cadrul Programului privind controlul armelor convenționale în Libia. Implementarea activităților a început la 1 noiembrie 2012 și se va încheia la 31 octombrie 2017. Contribuția Uniunii va extinde acest proiect prin sprijinirea unui modul suplimentar privind PSSM. Modulul privind PSSM va fi implementat în paralel cu modulul de dezvoltare a capacităților, activitățile demarând în 2013 și durând până în octombrie 2017.

GIZ va implementa două module privind dezvoltarea capacităților și privind PSSM prin asigurarea de experți pe termen lung și pe termen scurt, precum și în cooperare cu parteneri internaționali și naționali, parțial prin acorduri de subcontractare.

Principalul partener al GIZ pentru modulul de dezvoltare a capacităților este LMAC. Într-o notă verbală din 17 decembrie 2012 adresată ambasadei Germaniei la Tripoli, Ministerul Afacerilor Externe din Libia a confirmat că LMAC este instituția libiană însărcinată la nivel național cu supravegherea și coordonarea în domeniul controlului armelor convenționale și al acțiunii împotriva minelor și a salutat programul care va fi implementat de GIZ.

GIZ a fost selectată să fie agenția de punere în aplicare pentru acest proiect, având în vedere competența și experiența sa specifică la nivel mondial, precum și prezentarea sa pentru Grupul de lucru CODUN privind misiunea GIZ de evaluare a Libiei și recomandările sale și strategia de acțiune propusă, în mod special, asigurarea participării și a implicării tuturor părților interesate relevante, precum și accentul asupra impactului durabil.

4.2   Parteneri

Pentru ambele module, activitățile din cadrul programului în Libia vor fi implementate în colaborare cu parteneri internaționali. Există mai mulți parteneri cu care GIZ va coopera și cu care deja colaborează: Misiunea Organizației Națiunilor Unite în Libia (UNSMIL) sprijină agențiile libiene, între altele, prin asigurarea consultanței strategice și tehnice în domeniul securității și controlului armelor. UNSMIL a fost mandatată în temeiul Rezoluției 2040 din 12 martie 2012 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în domeniul acțiunii împotriva minelor, al gestionării muniției și al gestionării armelor. GIZ colaborează cu alți donatori în domeniul controlului armelor și al acțiunii împotriva minelor în Libia, în special cu Statele Unite ale Americii și cu Regatul Unit.

În timp ce responsabilitatea generală de gestionare a programului va fi în continuare a GIZ, programul va construi, de asemenea, parteneriate cu organizații neguvernamentale specializate în PSSM și în acțiuni împotriva minelor, pentru a asigura expertiză de specialitate suplimentară în cadrul celor două module și pentru a implementa activități de eliminare pe teren. Datorită abordării modulare a programului, programul va colabora cu mai multe organizații neguvernamentale, care vor fi selectate pe baza prezenței lor regionale, a punctelor forte și a punctelor slabe, precum și a experienței anterioare și a capacităților operaționale în Libia.

4.3   Gestionarea acțiunii

Elaborarea programului: O abordare modulară pe bază de platforme

Programul este conceput astfel încât pot fi adăugate sau eliminate module specifice, pe parcursul programului, pentru a se putea realiza adaptarea la mediile în schimbare, într-un mod flexibil și care acordă atenție surselor potențiale de conflict. Structura permite diferiților donatori să finanțeze parțial programul, iar contribuția fiecărui donator poate fi vizibilă. În cele din urmă, programul include un cadru care asigură capacitatea de gestionare fiabilă a riscurilor și de bună gestionare a proiectelor. Prin urmare, GIZ asigură o platformă de proiect care asigură gestionarea programului și implementează ambele module ale proiectului.

Strategia programului: patru etape în cinci ani

Programul este conceput pentru a reduce decalajul între operațiile pentru situații de urgență care sunt finalizate în Libia și strategiile și programele naționale de dezvoltare care urmează să fie lansate și implementate de guvernul libian în următorii ani.

Prin urmare, programul are ca orientare o strategie pe termen mediu pentru cinci ani care depășește durata ciclurilor standard de planificare pentru situații de urgență. Modulul de dezvoltare a capacităților va necesita în mod special timp și un parteneriat demn de încredere între program și partenerii naționali, pentru a produce rezultate tangibile și a asigura că, până la încheierea etapei 4, asumarea națională este corelată cu capacitățile naționale.

Abordarea în patru etape asigură faptul că modulele programului pot fi adaptate pe parcursul programului, fie datorită diferitelor nevoi ale partenerilor, fie schimbării realităților de finanțare. De asemenea, această abordare ar permite programului să includă module suplimentare în etapa 3, în cazul în care, până la momentul respectiv, condițiile sunt mai favorabile pentru aceste domenii ale implicării decât sunt în prezent.

Acordurile donatorilor:

Programul este un proiect cu mai mulți donatori cofinanțat de Uniune și de FFO

FFO monitorizează cu regularitate întregul proiect implementat de GIZ, inclusiv componenta de dezvoltare a capacităților și componenta privind PSSM prin intermediul procedurilor stabilite de FFO.

Durata și etapele programului:

Image


REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/65


MODIFICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL CURȚII DE JUSTIȚIE

CURTEA DE JUSTIȚIE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 253 al șaselea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere articolul 64 al doilea paragraf din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene,

întrucât, odată cu aderarea Republicii Croația, croata devine limbă oficială a Uniunii Europene, astfel încât este necesar ca această limbă să figureze printre limbile de procedură stabilite de Regulamentul de procedură,

cu aprobarea Consiliului dată la 7 iunie 2013,

ADOPTĂ URMĂTOAREA MODIFICARE A REGULAMENTULUI SĂU DE PROCEDURĂ:

Articolul 1

Articolul 36 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție din 25 septembrie 2012 (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 36

Limbile de procedură sunt bulgara, ceha, croata, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, olandeza, maghiara, malteza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.”

Articolul 2

(1)   Prezenta modificare a Regulamentului de procedură se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ea intră în vigoare în același timp cu Tratatul privind aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană.

(2)   Textul Regulamentului de procedură în limba croată va fi adoptat după intrarea în vigoare a tratatului vizat la alineatul precedent.

Adoptată la Luxemburg, 18 iunie 2013.

 


(1)  JO L 265, 29.9.2012, p. 1.


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/66


MODIFICARE A REGULAMENTULUI DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI

TRIBUNALUL,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 254 al cincilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere articolul 64 al doilea paragraf din Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene,

având în vedere acordul Curții de Justiție,

Întrucât, odată cu aderarea Republicii Croația, croata devine limbă oficială a Uniunii Europene, astfel încât este necesar ca această limbă să figureze printre limbile de procedură stabilite de Regulamentul de procedură,

Cu aprobarea Consiliului din 7 iunie 2013,

ADOPTĂ URMĂTOAREA MODIFICARE A REGULAMENTULUI SĂU DE PROCEDURĂ:

Articolul 1

Regulamentul de procedură al Tribunalului din 2 mai 1991 (JO L 136, 30.5.1991, p. 1, rectificare în JO L 317, 19.11.1991, p. 34) (1) se modifică după cum urmează:

Articolul 35 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„Limbile de procedură sunt bulgara, ceha, croata, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, olandeza, maghiara, malteza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza.”

Articolul 2

(1)   Prezenta modificare a Regulamentului de procedură se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta intră în vigoare în același timp cu Tratatul privind aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană.

(2)   Textul Regulamentului de procedură în limba croată va fi adoptat după intrarea în vigoare a tratatului menționat la alineatul precedent.

Adoptată la Luxemburg, 19 iunie 2013.

Grefier

E. COULON

Președinte

M. JAEGER


(1)  Modificat la 15.9.1994 (JO L 249, 24.9.1994, p. 17), la 17.2.1995 (JO L 44, 28.2.1995, p. 64), la 6.7.1995 (JO L 172, 22.7.1995, p. 3), la 12.3.1997 (JO L 103, 19.4.1997, p. 6, rectificare în JO L 351, 23.12.1997, p. 72), la 17.5.1999 (JO L 135, 29.5.1999, p. 92), la 6.12.2000 (JO L 322, 19.12.2000, p. 4), la 21.5.2003 (JO L 147, 14.6.2003, p. 22), la 19.4.2004 (JO L 132, 29.4.2004, p. 3), la 21.4.2004 (JO L 127, 29.4.2004, p. 108), la 12.10.2005 (JO L 298, 15.11.2005, p. 1), la 18.12.2006 (JO L 386, 29.12.2006, p. 45), la 12.6.2008 (JO L 179, 8.7.2008, p. 12), la 14.1.2009 (JO L 24, 28.1.2009, p. 9), la 16.2.2009 (JO L 60, 4.3.2009, p. 3), la 7.7.2009 (JO L 184, 16.7.2009, p. 10), la 26.3.2010 (JO L 92, 13.4.2010, p. 14) și la 24.5.2011 (JO L 162, 22.6.2011, p. 18).


ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/67


DECIZIA NR. 1/2013 A CONSILIULUI DE MINIȘTRI ACP-UE

din 7 iunie 2013

de adoptare a unui protocol privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 în cadrul Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte

(2013/321/UE)

CONSILIUL DE MINIȘTRI ACP-UE,

Având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului de state din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (1), modificat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (2) și, respectiv, la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (3) („Acordul de parteneriat ACP-UE”), în special articolul 95 alineatul (2) și articolul 100,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 7 din anexa Ib la Acordul de parteneriat ACP-UE, Uniunea Europeană și statele sale membre, împreună cu statele ACP, au realizat o evaluare a rezultatelor, unul dintre elementele analizate fiind gradul de realizare a angajamentelor și a plăților.

(2)

Uniunea Europeană și statele sale membre au convenit să instituie mecanismul de finanțare și anume, cel de al 11-lea FED, și au stabilit perioada exactă care urmează să fie acoperită (2014-2020) și valoarea fondurilor care vor fi alocate respectivului mecanism.

(3)

Protocolul de instituire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 – 2020 ar trebui inserat în acord ca anexa Ic,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la prezenta decizie se adoptă ca o nouă anexă Ic la Acordul de parteneriat între membrii grupului de state din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005 și, respectiv, la Ouagadougou la 22 iunie 2010.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 7 iunie 2013.

Pentru Consiliul de miniștri ACP-UE

Președintele

P. T. C. SKELEMANI


(1)  JO L 317, 15.12.2000, p. 3. Acord rectificat prin JO L 385, 29.12.2004, p. 88.

(2)  JO L 209, 11.8.2005, p. 27.

(3)  JO L 287, 4.11.2010, p. 3.


ANEXĂ

Următoarea anexă se introduce în Acordul de parteneriat ACP-UE:

„ANEXA Ic

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020

1.

Pentru scopurile prevăzute în prezentul acord și pentru o perioadă care începe la 1 ianuarie 2014, valoarea totală a asistenței financiare disponibile pentru statele ACP în prezentul cadru financiar multianual este de 31 589 de milioane EUR, astfel cum se precizează la punctele 2 și 3.

2.

Suma de 29 089 de milioane EUR alocată pentru cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED) este disponibilă de la data intrării în vigoare a cadrului financiar multianual. Această sumă se alocă instrumentelor de cooperare după cum urmează:

(a)

24 365 de milioane EUR pentru finanțarea de programe indicative naționale și regionale. Această sumă va servi la finanțarea:

(i)

programele indicative naționale ale statelor ACP individuale, în conformitate cu articolele 1-5 din anexa IV la acord referitoare la procedurile de punere în aplicare și de gestiune;

(ii)

programele indicative regionale de sprijinire a cooperării regionale și interregionale și a integrării regionale a statelor ACP, în conformitate cu articolele 6-11 din anexa IV la acord referitoare la procedurile de punere în aplicare și de gestiune;

(b)

3 590 de milioane EUR pentru finanțarea cooperării intra-ACP și interregionale cu mai multe sau toate statele ACP, în conformitate cu articolele 12-14 din anexa IV la acord referitoare la procedurile de punere în aplicare și de gestiune.. Această sumă include sprijinul pentru instituțiile și organismele comune create în temeiul acordului. Suma menționată acoperă, de asemenea, asistența pentru cheltuielile de funcționare ale Secretariatului ACP menționate la punctele 1 și 2 din Protocolul nr. 1 privind cheltuielile de funcționare a instituțiilor comune;

(c)

1 134 de milioane EUR pentru finanțarea Facilității pentru investiții în conformitate cu termenii și condițiile stabilite în anexa II (Termeni și condiții de finanțare) la prezentul acord, cu o contribuție suplimentară de 500 de milioane EUR la resursele Facilității pentru investiții, administrate sub forma unui fond de rulment, precum și 634 de milioane EUR sub formă de granturi pentru finanțarea subvențiilor la dobândă și de asistență tehnică în cadrul proiectelor, prevăzute la articolele 1, 2 și 4 din anexa respectivă pe perioada corespunzătoare celui de al 11-lea FED.

3.

Operațiunile finanțate în cadrul Facilității pentru investiții, printre care se numără și subvențiile la dobândă aferente, sunt gestionate de Banca Europeană de Investiții (BEI). Suplimentar fondurilor disponibile în cadrul celui de al 11-lea FED, BEI pune la dispoziție maximum 2 500 de milioane EUR sub forma unor împrumuturi din resurse proprii. Aceste resurse se acordă în scopurile prevăzute în anexa II la prezentul acord, în conformitate cu condițiile stabilite în statutul BEI și cu dispozițiile relevante ale termenilor și condițiilor de finanțare a investițiilor din anexa respectivă. Toate celelalte resurse financiare din prezentul cadru financiar multianual sunt gestionate de Comisie.

4.

După 31 decembrie 2013 sau după data intrării în vigoare a prezentului cadru financiar multianual, în funcție de data cea mai recentă, soldurile aferente celui de al 10-lea FED sau FED-urilor anterioare și fondurilor dezangajate din proiectele desfășurate în cadrul acestor FED-uri nu se mai angajează, cu excepția cazului în care Consiliul Uniunii Europene adoptă în unanimitate o decizie contrară; în mod excepțional, astfel de dezangajări pot avea loc pentru soldurile restante și sumele rambursate alocate pentru finanțarea Facilității pentru investiții, cu excepția subvențiilor la rata dobânzii, și pentru soldurile rămase aferente sistemului de stabilizare a veniturilor din exporturi agricole primare (STABEX) în cadrul FED-urilor anterioare celui de al 9-lea FED.

5.

Suma totală aferentă prezentului cadru financiar multianual acoperă perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Fondurile aferente celui de al 11-lea FED și, în cazul Facilității pentru investiții, fondurile provenite din sumele rămase disponibile, nu se angajează după 31 decembrie 2020, cu excepția cazului în care Consiliul Uniunii Europene adoptă în unanimitate o decizie contrară, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. Cu toate acestea, fondurile subscrise de către statele membre în cadrul celui de al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED pentru finanțarea Facilității pentru investiții trebuie să rămână disponibile, ulterior datei de 31 decembrie 2020, pentru plăți.

6.

Comitetul ambasadorilor, care acționează în numele Consiliului de miniștri ACP-UE, poate lua, în cadrul sumei totale corespunzătoare cadrului financiar multianual, măsurile corespunzătoare pentru îndeplinirea cerințelor de programare în baza uneia dintre alocările prevăzute la punctul 2, inclusiv redistribuirea de fonduri între aceste alocări.

7.

La solicitarea oricăreia dintre părți, părțile pot decide să efectueze, la un moment reciproc acceptabil, o revizuire a rezultatelor, evaluând gradul de realizare a angajamentelor și a plăților, precum și rezultatele și impactul ajutorului furnizat. Această revizuire urmează să se efectueze pe baza unei propuneri elaborate de Comisie. Ea ar putea contribui la negocierile prevăzute la articolul 95 alineatul (4) din acord.

8.

Orice stat membru poate transmite Comisiei sau BEI contribuțiile voluntare în vederea sprijinirii obiectivelor Acordului de parteneriat ACP-UE. Statele membre pot, de asemenea, să cofinanțeze proiecte sau programe, de exemplu, în cadrul inițiativelor specifice care urmează să fie gestionate de către Comisie sau BEI. Trebuie garantată implicarea ACP în astfel de inițiative la nivel național.”


26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/70


DECIZIA NR. 2/2013 A CONSILIULUI DE MINIȘTRI ACP-UE

din 7 iunie 2013

privind cererea Republicii Federale Somalia de acordare a statutului de observator și, ulterior, de aderare la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte

(2013/322/UE)

CONSILIUL DE MINIȘTRI ACP-UE,

având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (1), astfel cum a fost modificat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (2) și la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (3) (denumit în continuare „Acordul ACP-UE”), în special articolul 94,

având în vedere Decizia nr. 1/2005 a Consiliului de miniștri ACP-UE din 8 martie 2005 privind adoptarea regulamentului interior al Consiliului de miniștri ACP-UE (4), în special articolul 8 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Acordul de la Cotonou a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, în conformitate cu articolul 93 alineatul (3). Acesta a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005 și pentru a doua oară la Ouagadougou la 22 iunie 2010. A doua revizuire s-a aplicat provizoriu de la 31 octombrie 2010 (5).

(2)

Articolul 94 din Acordul ACP-UE prevede că orice cerere de aderare formulată de un stat trebuie prezentată Consiliului de miniștri ACP-UE și aprobată de acesta.

(3)

La 25 februarie 2013, Republica Federală Somalia a prezentat o cerere de acordare a statutului de observator și, ulterior, de aderare în conformitate cu articolul 94 din Acordul ACP-UE.

(4)

Republica Federală Somalia ar trebui să își depună actul de aderare la depozitarii Acordului ACP-UE, și anume la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene și la Secretariatul statelor ACP,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Aprobarea cererii de aderare și privind statutul de observator

Se aprobă cererea Republicii Federale Somalia de a adera la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat la Luxemburg la 25 iunie 2005 și la Ouagadougou la 22 iunie 2010.

Republica Federală Somalia depune actul de aderare la depozitarii Acordului ACP-UE, și anume la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene și la Secretariatul statelor ACP.

Până la aderarea sa, Republica Federală Somalia poate participa la reuniunile Consiliului în calitate de observator.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei adoptării sale.

Adoptată la Bruxelles, 7 iunie 2013.

Pentru Consiliul de miniștri ACP-UE

Președintele

P. T. C. SKELEMANI


(1)  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2)  Acord de modificare a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (JO L 209, 11.8.2005, p. 27).

(3)  Acord de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005 (JO L 287, 4.11.2010, p. 3).

(4)  JO L 95, 14.4.2005, p. 44.

(5)  Decizia nr. 2/2010 a Consiliului de miniștri ACP-UE din 21 iunie 2010, JO L 287, 4.11.2010, p. 68.


Rectificări

26.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/71


Rectificare la Decizia de punere în aplicare 2012/830/UE a Comisiei din 7 decembrie 2012 privind o contribuție financiară suplimentară la programele de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2012

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 356 din 22 decembrie 2012 )

Anexele I, III și V la Decizia de punere în aplicare 2012/830/UE a Comisiei se vor citi după cum urmează:

„ANEXA I

TEHNOLOGII ȘI REȚELE INFORMATICE NOI

(EUR)

Stat membru și codul proiectului

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Cuantumul maxim al contribuției din partea Uniunii

Belgia:

BE/12/08

30 000

30 000

27 000

BE/12/09

4 250

4 250

3 825

BE/12/10

100 000

0

0

Subtotal

134 250

34 250

30 825

Bulgaria:

BG/12/02

30 678

30 678

27 610

Subtotal

30 678

30 678

27 610

Danemarca:

DK/12/20

336 419

0

0

DK/12/22

269 136

0

0

DK/12/23

538 271

0

0

DK/12/24

134 568

134 568

121 110

DK/12/25

95 637

0

0

DK/12/26

158 911

0

0

DK/12/27

275 864

275 864

248 278

DK/12/28

272 500

272 500

245 250

DK/12/29

281 265

281 265

250 000

DK/12/30

282 592

282 592

250 000

DK/12/31

280 439

280 439

250 000

DK/12/32

296 049

296 049

250 000

DK/12/33

262 407

138 936

125 043

DK/12/34

269 136

0

0

DK/12/35

22 000

0

0

DK/12/36

405 000

0

0

DK/12/37

375 000

0

0

DK/12/38

163 500

0

0

Subtotal

4 718 694

1 962 213

1 739 681

Germania:

DE/12/23

400 000

400 000

360 000

DE/12/24

165 000

0

0

DE/12/25

250 000

0

0

DE/12/27

358 000

0

0

DE/12/28

110 000

0

0

DE/12/29

350 000

0

0

DE/12/30

95 000

0

0

DE/12/31

443 100

0

0

DE/12/32

650 000

0

0

DE/12/33

970 000

0

0

DE/12/34

275 000

0

0

DE/12/35

420 000

0

0

Subtotal

4 486 100

400 000

360 000

Irlanda:

IE/12/06

20 000

0

0

IE/12/08

70 000

0

0

Subtotal

90 000

0

0

Grecia:

EL/12/11

180 000

180 000

162 000

EL/12/12

750 000

750 000

675 000

EL/12/13

180 000

180 000

162 000

EL/12/14

26 750

26 750

24 075

EL/12/15

110 000

110 000

99 000

Subtotal

1 246 750

1 246 750

1 122 075

Spania:

ES/12/02

939 263

939 263

845 336

ES/12/03

974 727

974 727

877 255

ES/12/05

795 882

795 883

716 294

ES/12/06

759 305

759 305

683 375

ES/12/08

163 250

163 250

146 925

ES/12/09

72 000

72 000

64 800

ES/12/10

100 000

100 000

90 000

ES/12/11

379 000

379 000

341 100

ES/12/12

490 000

490 000

441 000

ES/12/13

150 000

150 000

135 000

ES/12/15

150 000

0

0

ES/12/18

54 000

54 000

48 600

ES/12/19

290 440

290 440

261 396

ES/12/21

17 500

17 500

15 750

ES/12/22

681 000

0

0

ES/12/23

372 880

372 880

335 592

ES/12/24

415 254

0

0

Subtotal

6 804 501

5 558 247

5 002 423

Franța:

FR/12/08

777 600

777 600

699 840

FR/12/09

870 730

870 730

783 656

FR/12/10

229 766

229 766

206 789

FR/12/11

277 395

277 395