5.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 153/1

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 (2), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 30,6 % asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză. În urma unei anchete privind eludarea măsurilor efectuată în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului (3), această taxă a fost extinsă la importurile de anumite componente de biciclete originare din Republica Populară Chineză. În plus, s-a decis instituirea unui „regim de scutire” în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Detalii privind acest regim au fost furnizate în Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei (4).

(2)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 (5), că măsurile menționate anterior trebuie să fie menținute.

(3)

În urma reexaminării intermediare efectuate în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 (6), majorarea taxei antidumping în vigoare la 48,5 %.

(4)

În octombrie 2011, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 (7), a decis că măsurile menționate anterior trebuie să fie menținute („măsurile existente”).

(5)

În martie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (8), deschiderea unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping privind importurile în Uniune de biciclete originare din RPC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază antidumping.

(6)

În mai 2013, Consiliul, prin Regulamentul (UE) nr. 502/2013 (9), a modificat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări intermediare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

(7)

În aprilie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (10), deschiderea unei proceduri antisubvenție privind importurile în Uniune de biciclete originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 (11).

(8)

În noiembrie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (12), că constatările anchetei actuale pot fi utilizate în ancheta antisubvenție menționată în considerentul 7 de mai sus.

(9)

În mai 2013, Comisia, prin Decizia 2013/227/UE (13), a închis procedura antisubvenție menționată în considerentul 7 de mai sus, fără a institui măsuri.

(10)

La 14 august 2012, Comisia a primit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere prin care i se solicită să efectueze o anchetă cu privire la o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din Republica Populară Chineză și să supună înregistrării importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia.

(11)

Cererea a fost depusă de Asociația Europeană a Producătorilor de Biciclete (denumită în continuare „EBMA”), în numele societăților In Cycles — Montagem e Comercio de Bicicletas, Lda, SC. EUROSPORT DHS S.A. și MAXCOM Ltd, trei producători de biciclete din Uniune.

(12)

După ce a constatat, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a decis să efectueze o anchetă cu privire la o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite asupra importurilor de biciclete originare din RPC și să supună înregistrării importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia.

(13)

Ancheta a fost deschisă la 25 septembrie 2012, prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 al Comisiei (14) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”).

(14)

Elementele de probă prima facie aflate la dispoziția Comisiei au indicat o modificare semnificativă a configurației schimburilor comerciale ce implică exporturi din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune în urma creșterii taxei antidumping la importurile de produse vizate de Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 menționat în considerentul 3. Modificarea configurației schimburilor comerciale pare să fi avut loc fără o motivare sau justificare suficientă, alta decât creșterea taxei.

(15)

Această modificare a părut să fie generată de transbordarea către Uniune, prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, de biciclete originare din RPC, și de operațiunile de asamblare efectuate în Indonezia, Sri Lanka și Tunisia.

(16)

În plus, elementele de probă au indicat că efectele corective ale măsurilor antidumping existente asupra produsului în cauză sunt compromise, atât în ceea ce privește prețul, cât și în ceea ce privește cantitatea. Un volum semnificativ de importuri ale produsului care face obiectul anchetei a părut să fi înlocuit importurile produsului în cauză originar din RPC. În plus, suficiente elemente de probă au atestat faptul că importurile produsului care face obiectul anchetei s-au efectuat la prețuri inferioare prețului neprejudiciabil stabilit în cadrul anchetei care a condus la măsurile existente.

(17)

În fine, au existat dovezi că prețurile produsului vizat de anchetă a făcut obiectul unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză.

(18)

Comisia a informat oficial autoritățile din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, producătorii-exportatori din aceste țări și importatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și industria din Uniune, cu privire la deschiderea anchetei.

(19)

Formularele de scutire au fost trimise producătorilor-exportatori din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunilor statelor Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia pe lângă Uniunea Europeană. S-au trimis chestionare producătorilor-exportatori din RPC cunoscuți Comisiei sau prin intermediul misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană. De asemenea, s-au trimis chestionare importatorilor neafiliați cunoscuți din Uniune.

(20)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul prevăzut în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate în legătură cu faptul că lipsa de cooperare ar putea conduce la aplicarea dispozițiilor articolului 18 din regulamentul de bază și la stabilirea de constatări pe baza faptelor disponibile.

(21)

Patru producători-exportatori din Indonezia, unul din Malaysia, șase din Sri Lanka și doi din Tunisia au trimis răspunsuri la formularele de scutire. Nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi. Trei importatori neafiliați din Uniune au trimis răspunsuri la chestionar.

(22)

Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(23)

Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și 31 august 2012 (denumită în continuare „PA”). În cursul PA, au fost colectate date pentru a studia, printre altele, presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale în urma creșterii taxei antidumping în 2005. Pentru perioada de raportare (denumită în continuare „PR”), cuprinsă între 1 septembrie 2011 și 31 august 2012, au fost colectate date mai detaliate, pentru a se examina posibila compromitere a efectului corectiv al măsurilor în vigoare, precum și existența dumpingului.

(24)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, existența eludării a fost evaluată analizând, în mod succesiv, dacă configurația schimburilor comerciale dintre RPC, cele patru țări în cauză și Uniune a suferit o modificare; dacă aceasta era rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități care nu a avut la bază vreun alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât instituirea taxei, dacă existau elemente de probă pentru a dovedi existența unui prejudiciu sau compromiterea efectelor corective ale taxei în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului care face obiectul anchetei și dacă au existat elemente de probă care să ateste existența dumpingului în raport cu valorile normale stabilite anterior, dacă este cazul în conformitate cu prevederile articolului 2 din regulamentul de bază.

(25)

Produsul în cauză este reprezentat de biciclete și similare (inclusiv tricicluri, însă exclusiv monocicluri), fără motor, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NC 8712 00 30 și ex 8712 00 70 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(26)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu cel descris mai sus, însă expediat din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, încadrat în prezent la aceleași coduri NC ca produsul în cauză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

(27)

Ancheta a arătat că bicicletele, astfel cum sunt definite mai sus, exportate în Uniune din RPC și cele expediate către Uniune din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(28)

Cele patru societăți indoneziene care au depus o cerere de scutire, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, 91 % din totalul importurilor din Indonezia în Uniune. Volumul global al importurilor din Indonezia a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext (15).

(29)

Datele prezentate de o societate nu au putut fi verificate, deoarece societatea a susținut că nu a păstrat fișele de lucru utilizate la completarea formularului de scutire. Prin urmare, compania nu a putut să explice și să demonstreze modul în care au fost obținute cifrele raportate. În plus, datele transmise de societate s-au dovedit a fi nefiabile, deoarece s-a constatat că cifrele raportate, care au fost testate și recalculate pe baza datelor contabile disponibile la sediul societății, sunt incorecte (de exemplu, cifrele pentru achiziții, volumul de producție). Ancheta a arătat, de asemenea, că directorul de vânzări al societății era, de fapt, în același timp, angajat al unui producător chinez de biciclete care era principalul furnizor de materii prime (componente de biciclete) al societății indoneziene.

(30)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile.

(31)

Societatea a afirmat că a fost foarte cooperantă, furnizând toate documentele solicitate, în afară de fișele de lucru, despre care susține că nu ar fi fost solicitate înainte. Cu toate acestea, fișele de lucru au fost solicitate în scrisoarea prealabilă verificării transmisă societății înainte de verificarea la fața locului. În plus, societatea a susținut că modul de calculare a valorii producției și a valorii achizițiilor a fost afectat de explicațiile eronate ale unui lucrător și că verificarea operațiunilor de export este corectă. În această privință, trebuie subliniat faptul că, în ciuda explicațiilor obținute de la lucrători, în cele din urmă nu a fost posibil să se reconcilieze cifrele furnizate la fața locului cu cifrele din formularul de scutire transmis. În ceea ce privește valoarea vânzărilor la export, reconcilierea a fost într-adevăr exactă. În plus, în timpul vizitei de verificare, lucrătorii care au participat la verificare nu au fost în măsură să explice sursa cifrelor indicate în formularul de scutire și nici modul în care au fost calculate aceste cifre. În plus, societatea a confirmat că directorul de vânzări lucra în paralel pentru un producător chinez de biciclete.

(32)

Prin urmare, informațiile furnizate de societatea în cauză au trebuit să fie respinse.

(33)

Prin urmare, concluziile cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Celelalte trei societăți au fost considerate cooperante.

(34)

Singura societate malaysiană care a depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază reprezenta, în cursul perioadei de raportare, între 20 % și 30 % din totalul importurilor din Malaysia în Uniune. Totalul importurilor de biciclete din Malaysia în Uniune a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext. Societatea a fost considerată cooperantă.

(35)

Cele șase societăți din Sri Lanka care au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, 69 % din totalul importurilor din Sri Lanka în Uniune. Volumul global al importurilor din Sri Lanka a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Comext.

(36)

Una dintre societăți și-a retras cererea de scutire în timpul anchetei, pe motiv că și-a încetat producția de biciclete în Sri Lanka. Prin urmare, datele privind această societate nu au fost luate în considerare.

(37)

Cooperarea celei de a doua societăți a fost considerată insuficientă. Datele furnizate nu au putut fi verificate, deoarece nu s-a reușit să se determine în mod fiabil valoarea și volumul componentelor de origine chineză achiziționate de societate. În plus, nu a fost posibil să se verifice valoarea și volumul componentelor utilizate în procesul de fabricație, deoarece acestea au fost achiziționate de un terț și expediate societății doar pentru asamblare.

(38)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. Societatea nu a transmis observații.

(39)

Cooperarea unei alte societăți a fost de asemenea considerată insuficientă. Informațiile furnizate nu au putut fi verificate la fața locului, deoarece societatea nu a oferit informații esențiale. Mai precis, aceasta nu a pregătit informații care i-au fost solicitate în mod expres înainte de verificarea la fața locului, cum ar fi fișele de lucru sau lista societăților cu care este afiliată, îngreunând astfel procesul de verificare. Pe de altă parte, valoarea de achiziție a componentelor de origine locală, astfel cum a fost raportată de societate, a fost considerată nefiabilă, ancheta evidențiind existența unor legături între societate și furnizorul său local de componente de biciclete care mergeau dincolo de o relație normală dintre client și vânzător și care nu au putut fi clarificate de către societate.

(40)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu se ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. Ca răspuns, societatea a contestat concluziile și a prezentat noi dovezi și explicații. Niciuna dintre noile dovezi prezentate nu a putut fi acceptată. Pe de o parte, acestea nu ar mai fi putut fi verificate, deoarece au fost furnizate după vizita la fața locului, iar pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, noile dovezi transmise s-au dovedit a fi în contradicție cu explicațiile și dovezile colectate la fața locului. În ceea ce privește noile explicații transmise, acestea s-au dovedit a fi insuficiente, deoarece nu au abordat principalele probleme nerezolvate, în special lipsa clarificărilor privind societățile afiliate.

(41)

În consecință, informațiile furnizate de societatea în cauză nu au fost luate în considerare.

(42)

Prin urmare, concluziile cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(43)

Cele două societăți tunisiene care au depus o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază au reprezentat, în cursul perioadei de raportare, totalitatea importurilor din Tunisia în Uniune, conform raportărilor către Comext. Acestea au fost considerate cooperante.

(44)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 21 de mai sus, niciun producător/exportator din China nu a cooperat. Prin urmare, concluziile în ceea ce privește importurile în Uniune ale produsului în cauză, pe de o parte, și exporturile de biciclete din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, pe de altă parte, s-au bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. În ceea ce privește importurile în Uniune, s-au utilizat datele privind importurile înregistrate în Comext. Pentru stabilirea volumelor de export din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, s-au utilizat statisticile naționale ale Chinei.

(45)

Importurile produsului în cauză din RPC în Uniune au scăzut cu 38,2 % începând din 2005, și anume după majorarea taxei antidumping în iulie 2005, și au continuat să scadă în anii următori. În total, importurile din RPC au scăzut cu peste 80 % în perioada de anchetă.

(46)

În același timp, importurile produsului care face obiectul anchetei, din Indonezia în Uniune, au crescut începând cu anul 2005 și au crescut de peste două ori în 2006, comparativ cu 2004. Importurile au continuat să crească, cu excepția anului 2009, deși au rămas la niveluri cu mult peste cele din 2004. Începând din 2009, importurile au crescut din nou în mod continuu până la PR. În cursul PR, importurile din Indonezia au crescut cu 157 % comparativ cu 2004.

(47)

În ceea ce privește importurile produsului care face obiectul anchetei, din Malaysia în Uniune, acestea au fost neglijabile înainte de majorarea taxei antidumping în iulie 2005. În 2005, acestea au crescut semnificativ (de peste două sute de ori), dar au înregistrat în 2009 o scădere cu 46 %, urmată de o nouă creștere de 38 % în 2010. Deși importurile din Malaysia au scăzut din nou în 2011 și în cursul PR, nivelul importurilor din Malaysia în cursul PR încă depășea cu mult nivelul importurilor din 2004, înainte de majorarea taxei antidumping, și anume 185 158 de biciclete comparativ cu 10 749 de biciclete în 2004, adică o creștere de 1 623 %.

(48)

Importurile produsului care face obiectul anchetei, din Sri Lanka în Uniune, au crescut semnificativ după majorarea taxelor antidumping în 2005 și au continuat să crească în anii următori cu aproape 500 %, atingând nivelul maxim în 2010. În 2011 și în cursul PR, importurile din Sri Lanka ale produsului care face obiectul anchetei au scăzut, deși încă depășeau cu mult nivelul importurilor din 2004, înainte de majorarea taxelor antidumping, și anume importurile totale din Sri Lanka au crescut cu 282 % între 2004 și PR.

(49)

În sfârșit, importurile produsului în cauză din Tunisia în Uniune au crescut cu aproape 30 % în 2005, adică după majorarea taxelor antidumping, și cu peste 20 % în 2006. Acestea au crescut de peste două ori între 2006 și 2007, atingând nivelul maxim în 2007. În 2008 și 2010, importurile au scăzut, crescând din nou în 2011 și, în fine, au scăzut ușor în cursul PR. În cursul PA, importurile din Tunisia au crescut cu 200,3 %.

(50)

Tabelul 1 de mai jos prezintă cantitățile de biciclete originare din RPC, Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia importate în Uniune între 1 ianuarie 2004 și 31 august 2012, adică în cursul PA.

Tabelul 1

(51)

Exporturile de biciclete din RPC către Indonezia au început să crească în 2008 (cu 56,2 %). Între 2008 și PR, importurile au continuat să crească, cu excepția anului 2009. În cursul PA, exporturile din RPC către Indonezia au crescut în total cu 83,8 %.

(52)

Exporturile de biciclete din RPC către Malaysia au crescut cu aproape 30 % în 2005, după majorarea taxelor antidumping, și au continuat să crească, atingând nivelul maxim în 2011, adică o creștere de 110,8 % comparativ cu 2004. În cursul PR, exporturile din RPC către Malaysia au scăzut ușor, dar au rămas la niveluri care depășesc cu mult nivelurile din 2004. În total, exporturile din China către Malaysia au crescut cu 99,6 % în cursul PA.

(53)

Exporturile de biciclete din RPC către Sri Lanka au crescut, de asemenea, în urma majorării taxelor antidumping în iulie 2005. Acestea au scăzut ușor în 2007, dar au crescut de peste două ori în 2010 și 2011, comparativ cu 2004. În total, exporturile chineze către Sri Lanka au crescut cu 132,5 % în PA.

(54)

În fine, exporturile din RPC către Tunisia au fost neglijabile înainte de majorarea taxelor antidumping. Începând din 2005, exporturile către Tunisia au crescut semnificativ, atingând nivelul maxim în 2008 (de la 2 534 de unități în 2004 la 389 445 de unități în 2008). Deși exporturile din RPC către Tunisia au scăzut și au rămas la niveluri mai reduse după 2008, acestea s-au menținut totuși la niveluri mult mai ridicate decât în 2004. În total, exporturile chineze către Tunisia au crescut de la 2 534 de biciclete în 2004 la 170 772 de biciclete în cursul PR.

(55)

Tabelul 2 prezintă exporturile de biciclete din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia din perioada 1 ianuarie 2004-31 august 2012, adică în cursul PA.

Tabelul 2

(56)

Între 2009 și PR, societățile din Indonezia și Tunisia și-au crescut producția cu 54 % și, respectiv, 24 %. Totuși, societățile din Sri Lanka și-au redus ușor producția în cursul aceleiași perioade.

(57)

În ceea ce privește Malaysia, singura societate malaysiană care a cooperat a început să producă și să exporte biciclete în 2010. Deoarece nicio altă societate nu a cooperat, nu s-au putut obține informații privind posibilele niveluri ale producției reale a produsului care face obiectul anchetei în această țară.

Tabelul 3

Producția de biciclete a societăților cooperante din Indonezia, Sri Lanka și Tunisia

(58)

Scăderea generală a exporturilor din RPC către Uniune și creșterea simultană a exporturilor din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune și creșterea exporturilor din RPC către Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia după majorarea taxelor antidumping în iulie 2005 constituie o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările în cauză, pe de o parte, și Uniune, pe de altă parte, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să fie rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât instituirea taxei. Practicile, procesele și activitățile cuprind, printre altele, expedierea produsului care face obiectul măsurilor în vigoare prin țări terțe și operațiunile de asamblare de componente desfășurate în Uniune sau într-o țară terță. Existența unor operațiuni de asamblare a fost stabilită în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(60)

Exporturile celor patru societăți indoneziene care au cooperat inițial au reprezentat 91 % din totalul exporturilor indoneziene către Uniune realizate în cursul PR.

(61)

Pentru trei dintre cele patru societăți care au cooperat inițial, ancheta nu a evidențiat niciun fel de practici de transbordare.

(62)

În ceea ce privește cea de a patra societate, astfel cum s-a menționat în considerentele 29-33 de mai sus, aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază a fost justificată. Ancheta a arătat că societatea nu deține suficiente echipamente pentru a justifica volumele de export către Uniune în cursul PR și, în absența oricărei alte justificări, se poate concluziona că societatea a fost implicată în practici de eludare prin transbordare.

(63)

După cum s-a indicat în considerentele 29-33 de mai sus, pentru celelalte exporturi către Uniune nu a existat cooperare.

(64)

Prin urmare, având în vedere considerentul 58 de mai sus, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Indonezia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările prezentate în considerentul 61 de mai sus în ceea ce privește o societate indoneziană și faptul că nu toți producătorii-exportatori indonezieni s-au prezentat și au cooperat, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Indonezia.

(65)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Indonezia eludează măsurile în vigoare. Pentru trei dintre cele patru societăți care au cooperat inițial, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de producție. În consecință, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare cu privire la aceste trei societăți.

(66)

Pentru a patra societate, s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, după cum s-a menționat în considerentele 29-33 de mai sus. Întrucât societatea nu a putut furniza date fiabile, nu s-a putut stabili dacă aceasta a fost implicată în operațiuni de asamblare.

(67)

Prin urmare, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(68)

Exporturile singurei societăți din Malaysia care a cooperat au reprezentat între 20 % și 30 % din totalul exporturilor din Malaysia către Uniune realizate în cursul PR. Această societate a început să producă și să exporte produsul în cauză către Uniune doar la sfârșitul anului 2011. Nu s-au constatat practici de transbordare cu privire la această societate. Pentru celelalte exporturi către Uniune, nu a existat cooperare, după cum s-a precizat în considerentul 34 de mai sus.

(69)

Prin urmare, având în vedere considerentul 58, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Malaysia și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, și faptul că nu toți producătorii-exportatori malaysieni s-au prezentat și au cooperat, se poate concluziona că celelalte volume de export, care nu provin de la această societate, pot fi atribuite unor practici de transbordare.

(70)

Prin urmare, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Malaysia.

(71)

În cazul Malaysiei, domeniul de aplicare al anchetei a fost extins pentru a acoperi alte practici de eludare care au fost identificate în cursul anchetei, și anume operațiuni de asamblare, după cum se prevede în considerentul 12 din regulamentul de deschidere.

(72)

Criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază au fost analizate pentru singura societate cooperantă pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Malaysia eludează măsurile în vigoare. Ancheta a condus la următoarele concluzii.

(73)

Societatea a început să funcționeze în 2010, adică după creșterea taxelor antidumping împotriva RPC. S-a constatat că societatea este axată pe exporturi, vizând în special piața Uniunii; vânzările pe piața internă sau către alte țări terțe au fost neglijabile. De asemenea, s-a constatat că componentele utilizate în producție provin în principal din RPC. În consecință, s-a considerat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază sunt îndeplinite.

(74)

În plus, această societate a achiziționat din RPC kituri de biciclete cu componente integral detașate, cu excepția a trei tipuri de componente. În acest caz, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. În plus, s-a constatat că valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare nu reprezintă mai mult de 25 % din costul de producție al acestei societăți. Prin urmare, criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) au fost îndeplinite.

(75)

De asemenea, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, o comparație între valoarea normală stabilită anterior (a se vedea considerentul 98) și prețurile practicate de societate la exporturile către Uniune în cursul PR, exprimată ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a evidențiat un dumping semnificativ din partea societății în cauză în ceea ce privește importurile produsului care face obiectul anchetei. Comparația a fost efectuată pentru fiecare tip de produs care face obiectul anchetei, exportat către Uniune în cursul PR. În plus, s-a constatat că prețurile de export ale acestei societăți sunt mult inferioare nivelului de eliminare a prejudiciului stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Calculul a fost efectuat pentru categoriile principale de produse, pe baza informațiilor disponibile. Efectele corective ale taxei în vigoare se dovedesc astfel neutralizate din punctul de vedere al prețurilor. Pentru aceste motive, s-a concluzionat că criteriile articolului 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază au fost îndeplinite.

(76)

Pe această bază, s-a concluzionat că societatea era implicată într-o operațiune de asamblare. Prin urmare, se confirmă existența unor operațiuni de asamblare în Malaysia în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(77)

Exporturile societăților din Sri Lanka care au cooperat inițial au reprezentat 69 % din totalul exporturilor din Sri Lanka către Uniune realizate în cursul PR. Pentru trei dintre cele șase societăți care au cooperat inițial, ancheta nu a evidențiat niciun fel de practici de transbordare. După cum s-a indicat în considerentele 35-42, pentru celelalte exporturi nu a existat cooperare.

(78)

Prin urmare, având în vedere considerentul 58 de mai sus, care concluzionează că s-a produs o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre Sri Lanka și Uniune în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, și faptul că nu toți producătorii-exportatori din Sri Lanka s-au prezentat și/sau au cooperat, se poate concluziona că exporturile acestor producători/exportatori pot fi atribuite unor practici de transbordare.

(79)

Prin urmare, se confirmă existența transbordării produselor de origine chineză prin Sri Lanka.

(80)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Sri Lanka eludează măsurile în vigoare.

(81)

Pentru trei dintre cele șase societăți care au cooperat inițial, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) nu au reprezentat 60 % sau mai mult din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Prin urmare, nu a fost necesar să se examineze dacă valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a fost mai mare de 25 % din costul de producție. În consecință, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare cu privire la aceste trei societăți.

(82)

Articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost aplicat altor două societăți, astfel cum s-a indicat în considerentele 37-42 de mai sus, în timp ce o altă societate și-a retras cooperarea în timpul verificării la fața locului, astfel cum s-a menționat în considerentul 36 de mai sus. Prin urmare, nu s-a stabilit existența unor operațiuni de asamblare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(83)

Exporturile societăților tunisiene care au cooperat au acoperit importurile totale din Tunisia către Uniune realizate în cursul PR.

(84)

Verificarea celor două societăți care au cooperat nu a evidențiat niciun fel de transbordare a produselor de origine chineză prin Tunisia.

(85)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, sursele de materii prime (componente de biciclete) și costul de producție pentru fiecare societate care a cooperat au fost analizate pentru a se stabili dacă vreo operațiune de asamblare din Tunisia eludează măsurile în vigoare. Pentru o societate care a cooperat, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat. Cu toate acestea, ancheta a arătat că valoarea adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare a depășit 25 % din costul de producție al acestei societăți. Pe această bază, s-a concluzionat că societatea nu a fost implicată într-o operațiune de asamblare.

(86)

Criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază au fost analizate pentru cealaltă societate tunisiană. Ancheta a condus la următoarele concluzii.

(87)

Societatea a început să funcționeze în 2006, adică după creșterea taxelor antidumping împotriva RPC. S-a constatat că societatea este axată pe exporturi, vizând în special piața Uniunii; vânzările pe piața internă sau către alte țări terțe au fost neglijabile. De asemenea, s-a constatat că componentele utilizate în producție provin în principal din RPC. Prin urmare, s-a considerat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază au fost îndeplinite.

(88)

De asemenea, s-a constatat că societatea în cauză are un producător chinez de biciclete ca acționar majoritar.

(89)

În plus, societatea a achiziționat toate componentele din RPC și, prin urmare, materiile prime de origine chineză (componente de biciclete) au reprezentat peste 60 % din valoarea totală a componentelor produsului final. Mai mult, ancheta a arătat că singurul furnizor de servicii și de componente chinezești avea legături cu acționarul majoritar chinez al societății în cauză. De asemenea, valoarea adăugată a componentelor încorporate în cursul operațiunilor de asamblare ale societății nu a depășit 25 % din costurile de producție ale acestei societăți. Pe această bază, criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază au fost astfel considerate ca fiind îndeplinite.

(90)

În plus, verificarea a evidențiat un număr mare de erori în lista exporturilor către Uniune în cursul PR; din acest motiv, a fost constituit un nou dosar, pe baza unui eșantion de facturi de vânzări care acopereau aproximativ 25 % din totalul exporturilor către piața Uniunii. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, în absența unor informații detaliate privind exporturile societății în cauză către Uniune, comparația între valoarea normală și prețul de export a fost efectuată pe baza valorii normale medii ponderate stabilite anterior (a se vedea considerentul 98) și a unei medii ponderate a prețurilor la exporturile către Uniune ale acestei societăți. S-a constatat că marja de dumping exprimată ca procentaj din valoarea CIF la frontiera Uniunii este semnificativă. În plus, s-a constatat că prețurile de export ale acestei societăți sunt în medie mult inferioare nivelului de eliminare a prejudiciului stabilit pentru industria din Uniune în cadrul anchetei inițiale. Calculul a fost efectuat pe o bază medie ponderată. Efectele corective ale taxei în vigoare se dovedesc astfel neutralizate din punctul de vedere al prețurilor. Pentru aceste motive, s-a concluzionat că criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. Pe această bază, s-a concluzionat că societatea era implicată într-o operațiune de asamblare.

(91)

Prin urmare, se confirmă existența unor operațiuni de asamblare în Tunisia în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(92)

Ancheta nu a relevat niciun alt motiv întemeiat sau altă justificare economică pentru transbordare și operațiunile de asamblare, în afară de evitarea măsurilor în vigoare privind produsul în cauză. Cu excepția taxei, nu a fost identificat niciun alt element care ar fi putut fi considerat o compensație pentru costul transbordării și al operațiunilor de asamblare, în special în ceea ce privește transportul și transbordarea de biciclete originare din RPC prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia.

(93)

Pentru a evalua dacă produsele importate au compromis, în ceea ce privește cantitatea și prețurile, efectele corective ale măsurilor în vigoare asupra importurilor din RPC ale produsului în cauză, s-au utilizat datele Comext ca cele mai bune date disponibile în ceea ce privește cantitățile și prețurile exporturilor efectuate de producătorii-exportatori care au cooperat inițial, în cazul în care s-a aplicat articolul 18 din regulamentul de bază, și de societățile care nu au cooperat. Unde a fost adecvat, pentru societățile cooperante în cazul cărora s-a constatat că au fost implicate în practici de eludare, s-au utilizat cantitățile și prețurile la export pe care le-au declarat. Prețurile de export astfel stabilite au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului pentru producătorii din Uniune stabilit ultima dată, și anume în cadrul reexaminării intermediare încheiate în 2005, așa cum s-a menționat în considerentul 3.

(94)

Comparația dintre nivelul de eliminare a prejudiciului, stabilit în cadrul reexaminării intermediare din 2005, media ponderată a prețurilor la exporturile din cursul PR a anchetei în curs a indicat o subcotare semnificativă pentru fiecare dintre cele patru țări în cauză.

(95)

Creșterea importurilor din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia către Uniune a fost considerată semnificativă în ceea ce privește cantitățile, după cum s-a discutat la secțiunea 2.4.1 (considerentele 45-50).

(96)

Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile în vigoare sunt compromise din punctul de vedere al cantităților și al prețurilor.

(97)

În fine, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există elemente de probă care să ateste existența unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsul în cauză.

(98)

În reexaminarea intermediară încheiată în 2005, menționată în considerentul 3, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor din Mexic, țară cu economie de piață considerată analogă cu RPC în cadrul acestei anchete („valoarea normală stabilită anterior”).

(99)

S-a concluzionat că o parte considerabilă din exporturile indoneziene au fost constituite din produse indoneziene autentice exportate de trei societăți indoneziene neimplicate în practici de eludare, după cum s-a menționat în considerentele 61 și 65 de mai sus. Din acest motiv, în vederea stabilirii prețurilor exporturilor din Indonezia care sunt afectate de practici de eludare, s-au luat în considerare numai exporturile producătorilor-exportatori care nu au cooperat. În acest scop, s-a recurs la cele mai bune date disponibile, iar prețurile de export au fost stabilite pe baza prețului mediu al exporturilor de biciclete din Indonezia către Uniune efectuate în cursul PR, conform raportărilor către Comext.

(100)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de costurile de transport, de asigurare și de ambalare comunicate de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete.

(101)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu ponderat corespunzător al exporturilor Indoneziei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(102)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului.

(103)

Având în vedere nivelul slab de cooperare din partea producătorilor produsului care face obiectul anchetei, prețurile exporturilor din Malaysia au trebuit să fie stabilite pe baza datelor disponibile, și anume prețul mediu pentru exporturile de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext.

(104)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele de transport, asigurare și costuri de ambalare. Având în vedere că nivelul de cooperare a fost scăzut, ajustările relevante s-au bazat pe informațiile transmise de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete.

(105)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior și prețul mediu ponderat corespunzător exporturilor Malaysiei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(106)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului.

(107)

Întrucât cooperarea din partea statului Sri Lanka a fost scăzută, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor disponibile, adică prețul mediu pentru exporturile de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext, care au fost supuse unei verificări încrucișate pe baza datelor disponibile privind exporturile, obținute de la societăți care nu sunt implicate în practici de eludare.

(108)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință și având în vedere absența oricăror alte informații disponibile, s-au efectuat ajustări pentru diferențele de transport, asigurare și costurile de ambalare, pe baza informațiilor transmise de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete.

(109)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu corespunzător al exporturilor statului Sri Lanka în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(110)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului.

(111)

Prețul de export a fost stabilit pe baza prețului mediu al exporturilor de biciclete în cursul PR, conform raportărilor către Comext, care au fost supuse unei verificări încrucișate pe baza datelor privind exporturile, obținute de la societăți care nu sunt implicate în practici de eludare.

(112)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, prin intermediul unor ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele legate de costurile de transport, de asigurare și de ambalare pe baza informațiilor comunicate de industria din Uniune în cererea sa de deschidere a prezentei anchete.

(113)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând valoarea normală medie ponderată stabilită anterior cu prețul mediu corespunzător al exporturilor Tunisiei în cursul PR, fiind exprimat ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(114)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului.

(115)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că taxa antidumping definitivă instituită la importurile de biciclete originare din RPC a fost eludată printr-o operațiune de transbordare prin Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și prin operațiuni de asamblare prin Malaysia și Tunisia, în sensul articolului 13 din regulamentul de bază.

(116)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originare din RPC ar trebui, prin urmare, să fie extinse la importurile aceluiași produs expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia.

(117)

Măsurile care ar trebui extinse ar trebui să fie cele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011, adică o taxă antidumping definitivă de 48,5 % pentru prețul net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire.

(118)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede că orice măsură extinsă ar trebui să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de deschidere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia.

(119)

Cele patru societăți din Indonezia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis un răspuns la formularul de scutire.

(120)

Așa cum s-a menționat în considerentele 29-33, aplicarea articolului 18 era justificată pentru una dintre societăți. Prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, scutirea nu poate fi acordată acestei societăți.

(121)

S-a stabilit că celelalte trei societăți cooperante din Indonezia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu au fost implicate în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum s-a menționat în considerentul 65. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciunul dintre producătorii-exportatori implicați în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestor trei societăți li s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse.

(122)

O societate din Malaysia care a solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, a transmis un răspuns la formularul de scutire.

(123)

Așa cum s-a menționat în considerentele 72-76, s-a constatat că societatea era implicată în practici de eludare. Prin urmare, având în vedere concluziile privind configurația schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți.

(124)

Cele șase societăți din Sri Lanka care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis un răspuns la formularul de scutire.

(125)

Așa cum s-a menționat în considerentul 36, una dintre societăți și-a retras cererea de scutire în cursul anchetei și, prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți.

(126)

Pentru alte două societăți, aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază era justificată, astfel cum s-a menționat în considerentele 36-42 și, prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestor societăți.

(127)

S-a stabilit că celelalte trei societăți cooperante din Sri Lanka care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, nu au fost implicate în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete, astfel cum s-a menționat în considerentele 80 și 81. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciuna dintre societățile implicate în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestor societăți li s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse.

(128)

Cele două societăți din Tunisia care au solicitat o scutire de la eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, au transmis răspunsuri la formularul de scutire.

(129)

S-a stabilit că o societate nu era implicată în practicile de eludare care fac obiectul prezentei anchete. În plus, acest producător a putut demonstra că nu este afiliat cu niciuna dintre societățile implicate în practicile de eludare și cu niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi de biciclete. Prin urmare, acestei societăți i s-ar putea acorda o scutire de la măsurile extinse.

(130)

Așa cum s-a menționat în considerentul 89, s-a stabilit că a doua societate este implicată în practici de eludare. Prin urmare, având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și transbordarea, indicate în considerentul 58, nu se poate acorda o scutire acestei societăți.

(131)

Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale prevăd prezentarea în fața autorităților vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură sunt supuse unei taxe antidumping extinse.

(132)

Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, alți producători-exportatori din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia care nu s-au manifestat în cursul acestei anchete și nu au exportat produsul care face obiectul anchetei către Uniune în cursul PR și care intenționează să depună o cerere de scutire de la taxa antidumping extinsă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, vor trebui să completeze un chestionar pentru a permite Comisiei să decidă dacă poate acorda o scutire. O astfel de scutire poate fi acordată după o evaluare a situației pe piață a produsului care face obiectul anchetei, a capacității de producție și a ratei de utilizare a capacităților, a achizițiilor și a vânzărilor, a probabilității de continuare a unor practici pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă și a dovezilor dumpingului. Comisia efectuează, în mod normal, și o vizită de verificare la fața locului. Cererea ar trebui adresată Comisiei în cel mai scurt timp și ar trebui să cuprindă toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție și vânzări.

(133)

În cazul în care scutirea se justifică, măsurile extinse aflate în vigoare se modifică în consecință. În continuare, orice derogare acordată va fi monitorizată, pentru a asigura respectarea condițiilor pe care aceasta le conține.

(134)

Faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus au fost aduse la cunoștința tuturor părților interesate, acestea fiind invitate să prezinte observații.

(135)

O societate indoneziană a reiterat argumentele sale menționate în considerentul 31, fără a aduce nicio probă nouă. În această privință, așa cum s-a menționat în considerentul 29, datele transmise de societate nu au putut fi verificate, deoarece societatea nu a păstrat dosare de lucru care să confirme cifrele furnizate în formularul de scutire. În plus, la verificarea și recalcularea cifrelor declarate, s-au constatat inexactități pe baza documentelor contabile disponibile la sediul societății, și anume, în ceea ce privește achizițiile și volumul producției. Prin urmare, aceste argumente sunt respinse.

(136)

O societate malaysiană a argumentat că ponderea componentelor de origine chineză în costul de producție al bicicletelor a fost doar puțin peste pragul de 60 % și a susținut că, din acest motiv, Comisia nu ar trebui să îi respingă cererea de scutire. În plus, societatea a transmis unele facturi pentru achiziționarea de componente, care, susține aceasta, ar fi fost declarate în mod greșit ca fiind originare din RPC, când de fapt proveneau din Indonezia.

(137)

În această privință, trebuie remarcat faptul că pragurile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază sunt foarte clare și, prin urmare, nu are importanță cu cât depășește ponderea componentelor de origine chineză în costul de producție al bicicletelor pragul de 60 %; componentele de origine chineză ar trebui să reprezinte mai puțin de 60 % din costul de producție al bicicletelor. Totodată, nu s-a putut stabili o corelație între facturile sus-menționate și lista de achiziții furnizată de societate, iar în plus valoarea facturilor prezentate nu era atât de semnificativă încât să poată schimba evaluarea inițială a Comisiei. Prin urmare, aceste argumente sunt respinse.

(138)

În plus, societatea în cauză a susținut că nu există un temei juridic suficient pentru refuzul cererii de scutire a societății, deoarece concluziile se bazează pe calcule care nu țin cont în mod corespunzător de situația individuală a societății în cauză. Ca răspuns la aceste afirmații, societatea a primit explicații suplimentare care reflectă analiza de în considerentele 72-75.

(139)

În plus, societatea a susținut că creșterea importurilor produsului care face obiectul anchetei coincide cu relaxarea sistemului generalizat de preferințe în favoarea Malaysiei și, prin urmare, justificarea economică a creșterii exporturilor societății către Uniune, înregistrată în 2010, nu are legătură cu creșterea taxelor antidumping instituite împotriva RPC. Ca răspuns la acest argument, s-a considerat că, deși relaxarea regulilor sistemului generalizat de preferințe ar fi putut contribui la motivația societății de a exporta către Uniune, acest fapt nu contrazice constatarea că societatea și-a început activitatea după ce taxele antidumping împotriva RPC au crescut și că societatea a achiziționat componentele în principal din RPC (a se vedea considerentul 73). Prin urmare, argumentul părții a fost respins.

(140)

Aceeași societate a susținut totodată că datele raportate cu privire la valorile componentelor de biciclete achiziționate și utilizate nu au fost verificate în mod corespunzător, deoarece nu s-a făcut nicio distincție între componentele achiziționate și cele utilizate. În această privință, se precizează că, pe baza cifrelor raportate de societate, s-a constatat că valorile componentelor achiziționate și valorile componentelor utilizate sunt identice. În plus, valoarea raportată a componentelor achiziționate în 2011 corespundea valorii componentelor raportată în raportul anual al societății pe 2011. Cifrele privind componentele achiziționate și utilizate, raportate pentru PR și anul 2010, au fost acceptate așa cum au fost declarate de societate. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(141)

Societatea în cauză a prezentat noi defalcări ale costurilor per model de produs, demonstrând presupusa respectare a cerinței ca componentele achiziționate din RPC să nu depășească 60 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat. Aceste informații erau în contradicție cu defalcările costurilor per model, colectate și verificate la fața locului pentru modelele selectate, care au confirmat nerespectarea pragului de 60 % de către societate. Noile informații prezentate de societate cu privire la acest aspect nu au fost susținute de niciun fel de probe și, în esență, au contrazis informațiile verificate. Din acest motiv, informațiile nu au fost luate în considerare.

(142)

De asemenea, societatea a susținut că a acționat cu bună-credință, bazându-se pe presupusa respectare a Regulamentului (CE) nr. 1063/2010 al Comisiei (16) de stabilire a normelor de origine aplicabile. În acest context, se precizează că scopul anchetei privind eludarea măsurilor nu este să verifice respectarea normelor de origine aplicabile. Nu s-a efectuat o astfel de verificare în cadrul prezentei anchete privind eludarea măsurilor și, prin urmare, presupusa respectare a normelor de origine nu poate fi confirmată în acest caz. Din acest motiv, presupusa respectare a regulilor de origine în acest caz nu exclude în niciun fel posibilitatea de eludare, astfel cum este definită la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază (17). În acest context, argumentul este, prin urmare, respins.

(143)

În fine, societatea a susținut că calcularea marjei de dumping ar fi trebuit să fie efectuată pe baza datelor specifice ale societății. Această solicitare a fost acceptată, așa cum se indică în considerentul 75 de mai sus, iar societatea a fost informată în consecință.

(144)

O societate din Sri Lanka a contestat relevanța documentelor solicitate în timpul vizitei de verificare și, prin urmare, a susținut că cererea sa de scutire nu ar trebui să fie respinsă. În această privință, ar trebui precizat că documentele care atestă originea componentelor utilizate pentru asamblarea de biciclete exportate către Uniune prezintă o importanță deosebită pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) litera (b). De asemenea, așa cum s-a menționat în considerentul 37, nu a fost posibil să se verifice datele furnizate de societate. În plus, în cursul vizitei la fața locului, societatea a recunoscut că componentele achiziționate din RPC nu erau, de fapt, înregistrate în evidențele sale și, prin urmare, respectarea criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază nu ar fi putut fi stabilită. Prin urmare, argumentele sunt respinse.

(145)

O altă societate din Sri Lanka a susținut că, dacă ar fi știut că exporturile din Sri Lanka către Uniune ar putea fi supuse taxei antidumping extinse la Sri Lanka de la deschiderea anchetei, nu și-ar fi retras cererea de scutire. Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că, la momentul retragerii cererii sale de scutire, societatea este considerată informată cu privire la posibila aplicare a taxei antidumping extinse de la data înregistrării importurilor din Sri Lanka către Uniune, și anume de la deschiderea anchetei privind eludarea măsurilor. Societatea a fost informată cu privire la această consecință în trei rânduri, prin considerentul 20 din regulamentul de deschidere, în cursul unei audieri la începutul anchetei și în timpul vizitei la fața locului. Prin urmare, argumentul nu a putut fi acceptat.

(146)

O altă societate din Sri Lanka a transmis informații noi pe care ar fi trebuit să le transmită înainte de vizita de verificare și, din cauza stadiului avansat al anchetei, informațiile respective nu au mai putut fi verificate. În plus, societatea a susținut că a furnizat toate informațiile solicitate.

(147)

Așa cum s-a menționat în considerentele 39 și 40, societatea nu a furnizat toate informațiile solicitate în scopul verificării la fața locului. În special, valoarea de achiziție a componentelor de origine locală, așa cum a fost raportată de societate, a fost considerată nefiabilă. Ca urmare, nu s-a putut stabili respectarea criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(148)

În plus, societatea a reclamat nereguli privind vizita la fața locului legate de durata acesteia și probleme lingvistice. În această privință, trebuie remarcat faptul că societatea a fost înființată recent și, prin urmare, a fost programată doar o zi de verificare. Verificarea a fost efectuată în cursul unei zile de lucru complete. La finalul verificării, societatea nu a indicat că ar dori să comunice informații suplimentare pe care nu le-a putut prezenta în cursul verificării.

(149)

În plus, înainte de verificarea la fața locului, societatea a fost informată cu privire la faptul că verificarea se va desfășura în limba engleză, iar aceasta nu a ridicat niciun fel de obiecții. În plus, în cursul verificării la fața locului, Comisia a fost însoțită de un interpret având rolul de a facilita depășirea eventualelor probleme de comunicare. În plus, se subliniază faptul că majoritatea documentelor prezentate de societate în cursul vizitei de verificare au fost, de fapt, în limba engleză, inclusiv documentele legate de contabilitate.

(150)

Având în vedere cele de mai sus, sunt respinse toate argumentele societății,

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: N-105 08/20

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Fax +32 22956505

5.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 153/17

(1)

Prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă de 30,6 % la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”), pe baza unei anchete inițiale. În urma unei anchete privind eludarea măsurilor antidumping, derulată conform articolului 13 din regulamentul de bază, această taxă a fost extinsă, prin Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului (3), la importurile unor anumite componente de biciclete originare din RPC. În plus, s-a decis instituirea unui „regim de scutire” în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Condițiile acestui regim au fost stabilite în detaliu în Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei (4). Pentru a beneficia de o scutire de la taxa extinsă, producătorii de biciclete din Uniune trebuie să respecte condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume piesele chinezești trebuie să constituie mai puțin de 60 % din valoarea totală a pieselor produsului asamblat sau valoarea adăugată a pieselor încorporate în cadrul operațiunii de asamblare trebuie să fie mai mare de 25 % din costul de fabricație. Până în prezent, au fost acordate peste 250 de scutiri.

(2)

După o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, conform articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1524/2000 (5), că măsurile menționate anterior trebuie menținute.

(3)

Pe baza unei reexaminări intermediare efectuate conform articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază („reexaminarea intermediară de modificare”), Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 (6), majorarea taxei antidumping în vigoare la 48,5 %.

(4)

În urma unei reexaminări a măsurilor împotriva practicilor de eludare, efectuată în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) și cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 171/2008 (7), să mențină extinderea taxei antidumping aplicată importurilor de biciclete originare din RPC la importurile unor anumite componente de biciclete originare din RPC.

(5)

După o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, conform articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 (8) („ancheta anterioară”), menținerea măsurilor menționate anterior.

(6)

În urma reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, care s-a încheiat în octombrie 2011, elementele de probă aflate la dispoziția Comisiei indicau faptul că, în ceea ce privește dumpingul și prejudiciul, este posibil ca circumstanțele care au stat la baza instituirii măsurilor existente să se fi modificat și ca modificările să fie de natură durabilă.

(7)

Conform dovezilor prima facie de care dispunea Comisia, sistemul de contingente la export aplicat în cazul producătorilor de biciclete din RPC, care nu a permis producătorilor-exportatori să primească tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cadrul reexaminării intermediare de modificare, a fost suprimat în ianuarie 2011.

(8)

Mai mult, structura industriei din Uniune a suferit unele modificări. În special, mai mulți producători din Uniune au trecut de la un ciclu complet de producție la operațiuni de asamblare (parțiale), utilizând componente importate.

(9)

Pe de altă parte, ca urmare a valurilor de extindere a Uniunii Europene din 2004 și 2007, un număr semnificativ de producători s-au alăturat industriei producătoare de biciclete din Uniune. În plus, mai mulți producători care făceau parte din industria din Uniune înainte de cele două valuri de extindere și-au transferat unitățile de producție sau au înființat noi astfel de unități în state membre nou-aderate. Din aceste motive, este posibil ca nivelul costurilor în industria din Uniune să se fi modificat.

(10)

În fine, nivelul actual de eliminare a prejudiciului a fost calculat pe baza bicicletelor din oțel, însă realitatea arată că, în prezent, majoritatea bicicletelor sunt fabricate din aliaje de aluminiu.

(11)

Toate aceste evoluții s-au dovedit a fi de natură durabilă, justificând așadar necesitatea de a reevalua constatările privind prejudiciul și dumpingul.

(12)

De asemenea, numărul de societăți care beneficiază de regimul de scutire crește cu rapiditate; cu toate acestea, de la introducerea sa în 1997, regimul nu a mai fost adaptat. În plus, sistemul de monitorizare a importurilor de componente scutite de măsurile antidumping a devenit foarte complex și greoi, ceea ce ar putea pune în pericol eficacitatea sa.

(13)

După ce a stabilit, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente dovezi prima facie pentru deschiderea unei anchete în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat la 9 martie 2012 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene („aviz de deschidere”) (9), deschiderea ex officio a unei reexaminări intermediare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC.

(14)

La 25 septembrie 2012, Comisia a deschis, prin Regulamentul (UE) nr. 875/2012 (10), o anchetă privind o posibilă eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011 asupra importurilor de biciclete originare din RPC prin importul de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, declarate sau nedeclarate ca fiind originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, și a decis ca aceste importuri să facă obiectul înregistrării („ancheta privind eludarea măsurilor”).

(15)

În mai 2013, Consiliul a extins, prin Regulamentul (UE) nr. 501/2013 (11) („regulamentul împotriva eludării măsurilor”), măsurile antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC la importurile de biciclete expediate din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt declarate ca originare din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia, deoarece s-a constatat că aceste importuri eludează măsurile antidumping prin transbordare și/sau prin operațiuni de asamblare în sensul articolului 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază.

(16)

La 27 aprilie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (12), inițierea unei proceduri antisubvenție cu privire la importurile de biciclete originare din RPC în Uniune („ancheta antisubvenție”).

(17)

În noiembrie 2012, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (13), Comisia a anunțat că elementele constatate în ancheta privind eludarea măsurilor menționată în considerentele 14 și 15 pot fi utilizate în ancheta antisubvenție.

(18)

În mai 2013, Comisia a închis ancheta antisubvenție, prin Decizia 2013/227/UE (14), fără a institui măsuri.

(19)

Comisia a trimis înștiințări oficiale cu privire la deschiderea anchetei producătorilor cunoscuți și asociațiilor cunoscute de producători din Uniune, producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și unei asociații de producători chinezi, reprezentanților țării în cauză, importatorilor cunoscuți și asociațiilor cunoscute de importatori, producătorilor cunoscuți de componente pentru biciclete din Uniune și asociațiilor acestora, precum și asociațiilor cunoscute de utilizatori. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(20)

Având în vedere numărul ridicat de producători-exportatori, de producători și importatori neafiliați din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut posibilitatea de a se recurge la eșantionare, conform articolului 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a alege eșantioanele, toți producătorii-exportatori și asociațiile lor cunoscute, precum și toți producătorii și importatorii neafiliați din Uniune au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, astfel cum s-a specificat în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile pe care le-au derulat în legătură cu produsul în cauză în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011.

(21)

Întrucât reprezentanții țării în cauză nu s-au anunțat dispuși să coopereze la momentul inițierii procedurii, Comisia a contactat aproximativ 70 de societăți chineze cunoscute deja serviciilor Comisiei din ancheta anterioară. Într-o fază ulterioară, la deschiderea anchetei antisubvenție menționate în considerentul 16, Comisia a identificat alți aproximativ 300 de producători-exportatori chinezi, care au fost de asemenea contactați în cadrul acestei reexaminări intermediare.

(22)

În pofida eforturilor Comisiei de a determina părțile să coopereze, numai opt grupuri chineze de producători-exportatori s-au anunțat dispuse în acest sens, iar dintre acestea numai patru au raportat exporturi către Uniune în perioada anchetei de reexaminare („PAR”), definită în considerentul 37, ceea ce reprezintă mai puțin de 4 % din totalul importurilor de biciclete din RPC în cursul PAR.

(23)

Pe baza celor de mai sus, s-a decis că nu este necesară eșantionarea pentru producătorii-exportatori din RPC.

(24)

Astfel cum se menționează mai jos în considerentele 63, 64 și 131, pentru un grup exportator chinez, și anume Giant China, s-a justificat aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Ca o consecință, nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi a scăzut și mai mult.

(25)

Așa cum se explică în considerentele 32-35 de mai jos, a fost selectat un eșantion de producători din Uniune.

(26)

În considerentul 36 de mai jos se explică decizia conform căreia nu a fost necesară eșantionarea pentru importatorii neafiliați.

(27)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților despre care se știa că sunt interesate și tuturor celorlalte părți care au solicitat acest lucru în termenele prevăzute în avizul de deschidere, și anume producătorilor din Uniune incluși în eșantion, producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, importatorilor neafiliați care s-au făcut cunoscuți astfel cum se descrie în considerentul 36 de mai jos și producătorilor cunoscuți de componente pentru biciclete din Uniune.

(28)

S-au primit răspunsuri la chestionare și alte informații de la patru grupuri de producători-exportatori chinezi și de la reprezentanții acestora, de la opt producători din Uniune incluși în eșantion, de la o asociație de utilizatori, de la opt asociații de producători din Uniune, de la 53 de producători de componente pentru biciclete și de la o asociație de producători de componente pentru biciclete. Niciunul dintre importatorii neafiliați contactați nu au trimis răspunsuri la chestionare.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea existenței dumpingului, a prejudiciului rezultat, a cauzalității și a interesului Uniunii și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(30)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li se poate acorda tratament de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, s-a efectuat o vizită de verificare la sediile următoarelor societăți, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor date dintr-o țară analogă:

(31)

După informarea cu privire la faptele și considerentele esențiale („informare”), unele dintre părți au afirmat că nu s-a acordat o perioadă de timp corespunzătoare pentru ca părțile să formuleze observații. În această privință, trebuie menționat că părțile au avut la dispoziție timp suficient pentru a-și prezenta observațiile, în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) din regulamentul de bază. În consecință, această afirmație se respinge.

(32)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul respectiv a fost compus din opt societăți alese dintre cele peste 380 de societăți producătoare din Uniune cunoscute înainte de deschiderea anchetei, în special pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției și al vânzărilor care putea fi în mod rezonabil investigat în timpul avut la dispoziție, ținând cont de răspândirea geografică. Eșantionul a cuprins principalele țări producătoare, clasate în funcție de volumele de producție. Pentru fiecare dintre aceste țări, societățile incluse în eșantion se aflau printre cei mai mari producători reprezentativi dispuși să coopereze. Eșantionul a inclus și entități din cadrul celor mai mari grupuri cooperante. În acest caz, s-a acordat o atenție deosebită includerii în eșantion a unui număr egal de societăți din vechile state membre și din cele nou-aderate.

(33)

Eșantionul reprezenta aproximativ 25 % din totalul estimat al producției și vânzărilor la nivelul Uniunii în cursul PAR. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să prezinte observații referitoare la caracterul adecvat al selecției în termen de 15 zile de la data publicării avizului de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(34)

Unele dintre părțile interesate au formulat obiecții cu privire la eșantionarea producătorilor din Uniune. Acestea au susținut că: (i) eșantionul provizoriu cuprinde numai anumite entități juridice din cadrul unor grupuri de societăți afiliate, și nu toate entitățile juridice care compun întreaga entitate economică producătoare a produsului aflat în discuție; și (ii) s-a propus includerea unei societăți care a funcționat în pierdere în perioada recentă, aceeași în care producătorii din Uniune au prosperat. În plus, s-a afirmat că pierderile respective nu erau legate de produsul în cauză.

(35)

Aceste argumente au fost respinse din următoarele motive: (i) entitățile care fac parte din grupuri mai mari și care, așa cum s-a constatat, funcționează independent de alte filiale ale aceluiași grup au fost considerate reprezentative pentru industria din Uniune și, prin urmare, nu a fost necesar să se analizeze întregul grup în ansamblul său; (ii) partea interesată în cauză nu a prezentat elemente justificative care să-i susțină afirmația conform căreia societatea selectată a fi inclusă în eșantion și care se presupune a fi înregistrat pierderi nu ar fi reprezentativă pentru industria din Uniune. În fine, eșantionul ales trebuie să fie reprezentativ pentru industria din Uniune, însă societățile selectate nu trebuie neapărat să fie omogene. Așadar, s-a impus respingerea argumentelor respectivei părți interesate.

(36)

În avizul de deschidere s-a prevăzut, de asemenea, eșantionarea importatorilor neafiliați. La deschiderea procedurii, au fost contactați toți importatorii neafiliați cunoscuți. Având în vedere numărul mic de răspunsuri primite în cadrul procedurii de eșantionare, nu s-a selectat niciun eșantion. Toți importatorii neafiliați care au răspuns, au fost invitați să coopereze și au primit un chestionar. Niciunul dintre importatorii neafiliați nu a furnizat răspuns la chestionar și nici nu au cooperat mai departe în cadrul acestei anchete.

(37)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2011 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Pentru evaluarea prejudiciului, s-au examinat tendințe înregistrate în perioada dintre ianuarie 2008 și sfârșitul PAR („perioada examinată”).

(38)

Produsele care fac obiectul acestei anchete de reexaminare sunt biciclete și alte vehicule similare (inclusiv triciclurile pentru livrări de marfă, dar excluzând monociclurile), fără motor („produsul care face obiectul reexaminării”) originare din RPC, care se încadrează în prezent la codurile NC 8712 00 30 și ex 8712 00 70.

(39)

Ca în ancheta anterioară, bicicletele au fost clasificate în următoarele categorii:

(40)

Toate tipurile de biciclete definite mai sus au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. În plus, acestea sunt vândute prin canale de distribuție similare, precum comercianți cu amănuntul specializați, lanțuri de magazine de articole sportive și mari lanțuri comerciale de pe piața Uniunii. Deoarece bicicletele sunt identice din punctul de vedere al aplicațiilor și utilizărilor de bază, ele sunt într-o mare măsură interschimbabile, ceea ce înseamnă că modelele din categorii diferite concurează între ele. Pe această bază, s-a concluzionat că toate categoriile constituie unul și același produs.

(41)

Una dintre părți a susținut că diferitele tipuri de biciclete au caracteristici și utilizări care diferă semnificativ și, de asemenea, prețuri semnificativ diferite, iar pentru consumatori, aceste tipuri diferite de biciclete nu sunt interschimbabile. S-a afirmat, de asemenea, că bicicletele din oțel și aluminiu nu sunt considerate interschimbabile, existând și diferențe de preț între ele.

(42)

Pentru a-și susține argumentele, partea respectivă a prezentat un studiu referitor la principalele caracteristici fizice și tehnice și la utilizările a cinci tipuri diferite de produse, precum și la aspectul interschimbabilității acestora. Trebuie menționat că, după cum se pretinde, studiul se bazează pe răspunsurile date de 36 de persoane, însă nu se cunoaște cu claritate modul în care au fost aleși respondenții. În plus, se pare că studiul a fost elaborat special pentru această anchetă. El nu conține niciun tip de date cuantificabile. Se remarcă faptul că acest studiu se dovedește a fi bazat pe declarațiile unor clienți și/sau ale unor producători de biciclete, și nu pe dovezi verificabile. Prin urmare, reprezentativitatea rezultatelor sale este discutabilă.

(43)

Partea respectivă nu a prezentat niciun alt element de probă în sprijinul argumentelor sale.

(44)

Ancheta a confirmat că toate tipurile de biciclete definite mai sus au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. În special, s-a constatat că utilizarea unor materii prime diferite nu are niciun impact asupra caracteristicilor de bază ale unei biciclete. Deși oțelul și aluminiul prezintă diferențe în ceea ce privește anumite proprietăți tehnice, precum masa, caracteristicile de bază ale bicicletelor fabricate din oțel și ale celor din aluminiu rămân similare.

(45)

De asemenea, partea respectivă nu a furnizat nicio dovadă clară conform căreia bicicletele fabricate din oțel ar avea caracteristici fizice și tehnice de bază diferite față de cele ale bicicletelor fabricate din aluminiu.

(46)

În ceea ce privește aplicațiile specifice și utilizarea produsului, precum și percepția consumatorilor, ancheta actuală a confirmat că toate bicicletele au aceleași aplicații de bază și îndeplinesc, în esență, aceeași funcție. Este adevărat că diferitele categorii de produse sunt, în principal, destinate să îndeplinească cerințe diferite ale utilizatorilor finali, însă adesea o bicicletă dintr-o anumită categorie va avea, pentru un utilizator final, o varietate de utilizări.

(47)

Așadar, nu există o delimitare clară bazată pe utilizările date diferitelor categorii de produse de către utilizatorii finali și pe modul în care consumatorii percep aceste categorii.

(48)

Pe de altă parte, în ceea ce privește producția, distribuția și contabilitatea, adesea înșiși producătorii din Uniune nu fac distincție între bicicletele încadrate în categorii diferite. De fapt, adesea pentru toate categoriile de biciclete, aceștia utilizează procese de producție similare.

(49)

În plus, bicicletele încadrate în categorii diferite sunt vândute prin canale de distribuție similare, precum comercianți cu amănuntul specializați, lanțuri de magazine de articole sportive și mari lanțuri comerciale de pe piața Uniunii.

(50)

Pe această bază, s-a concluzionat că toate categoriile constituie unul și același produs.

(51)

Una dintre părți a sesizat faptul că ancheta actuală vizează codurile NC menționate în considerentul 38, în timp ce ancheta anterioară menționată în considerentul 5 s-a referit la trei coduri NC, și anume ex 8712 00 10, 8712 00 30 și ex 8712 00 80. În această privință, trebuie menționat faptul că schimbarea codurilor se datorează modificărilor la Nomenclatura combinată introduse prin Regulamentul (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 (15).

(52)

În acest context, partea respectivă a afirmat că bicicletele fără rulmenți cu bile nu ar trebui să fie considerate unul și același produs cu bicicletele cu rulmenți cu bile. Cu toate acestea, în cadrul anchetei s-a demonstrat că bicicletele cu rulmenți cu bile și cele fără rulmenți cu bile au aceleași caracteristici tehnice și aceleași utilizări. Mai mult, partea nu a furnizat elemente doveditoare pentru a-și susține afirmația, aceasta fiind așadar respinsă.

(53)

Partea respectivă a susținut, de asemenea, că există o diferență semnificativă între prețurile medii la import înregistrate de Eurostat pentru cele două coduri NC la care se încadrează produsul în cauză. În această privință, se subliniază faptul că, așa cum se precizează în considerentul 157, având în vedere că este vorba despre o gamă de produse, prețul mediu înregistrat de Eurostat poate servi doar ca indicator de evoluție a prețurilor, însă nu este util atunci când se compară prețurile de vânzare din diferite țări cu cele din Uniune.

(54)

După informare, una dintre părți și-a susținut din nou argumentul conform căruia diferitele tipuri de biciclete vizate de actuala anchetă nu sunt produse similare, afirmând că a prezentat dovezi clare referitoare la presupusele diferențe care există între diversele tipuri de biciclete din punctul de vedere al materiilor prime folosite, al caracteristicilor fizice și tehnice și al utilizărilor.

(55)

În legătură cu acest subiect, trebuie precizat că dovada clară pe care partea susține că a prezentat-o este, de fapt, studiul asupra căruia Comisia și-a prezentat concluziile în considerentul 42. După o analiză corespunzătoare, Comisia a concluzionat că reprezentativitatea rezultatelor acestui studiu este discutabilă, motivele fiind expuse în considerentul 42.

(56)

Părțile au susținut că bicicletele pentru copii, definite de partea respectivă ca fiind biciclete cu dimensiuni ale roții mai mici sau egale cu 16 inci, trebuie excluse din gama de produse care face obiectul anchetei. Aceste afirmații s-au bazat pe premisa că în special durata de utilizare și simplitatea caracteristicilor separă în mod clar aceste biciclete de alte tipuri de biciclete care fac obiectul actualei anchete.

(57)

Cu toate acestea, argumentele prezentate s-au dovedit a fi insuficiente pentru a exclude bicicletele cu dimensiuni ale roții mai mici sau egale cu 16 inci din definiția produsului în cauză, deoarece nu s-au adus elemente de probă suficiente care să demonstreze că, în cadrul acestei anchete, aceste biciclete se pot delimita în mod clar de alte tipuri de biciclete vizate de anchetă. Dimpotrivă, s-a constatat că, de fapt, caracteristicile fizice și tehnice esențiale pe care bicicletele cu dimensiuni ale roții mai mici sau egale cu 16 inci le au în comun cu produsul în cauză — vehicul cu propulsie umană, acționat cu pedale, având mai mult de o roată prinsă de un cadru — sunt mult mai importante decât oricare dintre diferențe (în special dimensiunea roții). Mai mult, s-a dovedit că producția, filierele de vânzare și serviciile pentru consumatori nu diferă în mod fundamental de cele utilizate în cazul altor tipuri de biciclete vizate de anchetă. Simplul fapt că bicicletele cu roți de până la 16 inci reprezintă un subgrup distinct de produse în cauză nu justifică excluderea acestora din gama de produse vizate. S-a constatat că, în realitate, bicicletele cu dimensiuni ale roții mai mici sau egale cu 16 inci nu pot fi separate clar de produsul în cauză, ci prezintă mai degrabă multe elemente care coincid cu definiția produsului în cauză, în special faptul că este vorba despre un vehicul cu propulsie umană, acționat cu pedale, care are mai mult de o roată și este utilizat în principal pentru transport și activități sportive. În acest sens, ancheta a scos la lumină faptul că unul dintre producătorii-exportatori chinezi care au cooperat exporta, de fapt, către Uniune biciclete cu dimensiunea roții de 12 inci care nu sunt considerate neapărat biciclete pentru copii, ele fiind biciclete pliabile care au ca și caracteristică importantă posibilitatea de depozitare și care sunt folosite de adulți.

(58)

În consecință, se respinge solicitarea de a exclude din gama de produse vizate de anchetă bicicletele cu dimensiuni ale roții mai mici sau egale cu 16 inci.

(59)

Bicicletele produse și vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, cele produse și vândute pe piața țării analoge și cele originare din RPC care sunt importate pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(60)

Conform articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul respectiv pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și cu titlu pur orientativ, aceste criterii sunt:

(61)

În cadrul actualei anchete, toate grupurile de exportatori care au cooperat inițial la anchetă au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au completat formularul de cerere de acordare a TEP în termenul prevăzut.

(62)

Pentru toate grupurile de exportatori care au cooperat inițial la anchetă, Comisia a încercat să obțină toate informațiile considerate necesare și a verificat, la sediile grupurilor respective, informațiile furnizate în cererea de acordare a TEP.

(63)

Răspunsul furnizat de unul dintre grupuri, și anume Giant China, a fost considerat în mare măsură incomplet, deoarece nu cuprindea toate informațiile solicitate referitoare la structura grupului, în pofida eforturilor depuse de Comisie pentru a obține informațiile necesare din partea grupului.

(64)

Conform articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, grupul Giant China a fost informat cu privire la posibilitatea recurgerii la datele disponibile în cazul său și a fost invitat să prezinte observații. Însă, deoarece Giant China a refuzat să furnizeze Comisiei informațiile necesare, s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și cererea de acordare a TEP a fost respinsă.

(65)

În plus, în urma anchetei, s-a dovedit că TEP nu poate fi acordat niciunuia dintre grupurile de societăți chineze deoarece niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, din motivele expuse în continuare.

(66)

Niciunul dintre grupurile de exportatori care au cooperat nu a reușit să demonstreze că îndeplinește criteriul 1, din cauza intervenției statului în deciziile cu privire la principalele materii prime (oțelul și aluminiul). Costul oțelului și aluminiului reprezintă, pentru grupurile de exportatori care au cooperat, cel puțin aproximativ 20 %-25 % din costul de producție al produsului în cauză. Multe societăți sunt pe deplin integrate pe verticală, ceea ce înseamnă că ele achiziționează lingouri de aluminiu sau oțel pentru a fabrica tuburi, care sunt la rândul lor utilizate la fabricarea de cadre/furci și, în final, biciclete.

(67)

Ancheta a arătat că cele trei grupuri de producători-exportatori chinezi care au cooperat achiziționează oțelul și aluminiul pe care le utilizează la fabricarea produsului în cauză de pe piața internă chineză.

(68)

Prețurile se bazează pe cotația aluminiului la bursa de schimb a metalelor neferoase de la Shanghai („bursa” sau „SHFE”), controlată de stat. SHFE este o bursă închisă la care au acces societățile înregistrate în RPC și cetățenii chinezi și este controlată de către Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare de Stat. Mai multe reguli de funcționare a bursei contribuie la existența, pe bursa SHFE, a unei volatilități scăzute și a unor prețuri care nu reflectă valorile pieței: fluctuațiile de preț zilnice sunt limitate la 4 % peste sau sub prețul de decontare din ziua de tranzacționare precedentă, tranzacțiile se efectuează cu o frecvență redusă (până în a cincisprezecea zi a fiecărei luni), contractele futures sunt limitate la o perioadă de maximum 12 luni și atât bursa, cât și brokerii percep comisioane de tranzacționare.

(69)

În plus, în cazul tranzacțiilor pe SHFE, livrările fizice pot avea loc doar într-un antrepozit autorizat din RPC, spre deosebire tranzacțiile de pe bursele internaționale, în baza cărora livrările pot fi efectuate oriunde în lume. Mai mult, SHFE fiind o platformă destinată exclusiv schimburilor fizice (nu se vând instrumente financiare derivate), aceasta face ca piața de aluminiu din RPC să fie complet izolată. În consecință, arbitrajul cu punctul de referință la nivel mondial, London Metals Exchange („LME”) sau cu alte piețe este practic imposibil, iar bursa respectivă funcționează în mod izolat față de alte piețe din lume. Prin urmare, nu poate avea loc un arbitraj între aceste piețe. În cursul PAR, prețurile la aluminiul primar erau cu aproximativ 7 % mai scăzute pe SHFE (fără TVA) în comparație cu LME (de asemenea, fără TVA), comparația făcându-se pe baza prețului spot.

(70)

Statul intervine, de asemenea, în mecanismele de stabilire a prețurilor pe bursa SHFE, el fiind atât vânzător, cât și cumpărător de aluminiu primar prin intermediul Biroului Rezervei de Stat și al altor organisme de stat. În plus, statul stabilește zilnic limite de preț cu ajutorul regulilor SHFE, care au fost aprobate de către autoritatea națională de reglementare, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare de Stat din China (China Securities Regulatory Commission — CSRC).

(71)

RPC susține fabricarea produselor din aluminiu prin acordarea unei restituiri parțiale de TVA pentru exportul multor produse din aluminiu (pentru biciclete, rata este de 15 %); în schimb, pentru exporturile de aluminiu primar nu se acordă nicio restituire. Acesta este un stimulent acordat industriei chineze pentru a prelucra aluminiul și are un impact direct asupra disponibilității și prețurilor aluminiului primar pe piața internă. În plus, ancheta a scos la iveală faptul că taxa pentru exportul de aluminiu primar este de 17 %, în timp ce pentru exporturile de biciclete nu se aplică nicio taxă la export, ceea ce întărește constatarea privind interferența statului chinez pe piața internă a aluminiului Aceste instrumente au un efect de scădere a prețurilor interne, încurajând industria internă să fabrice produse finite care conțin aluminiu (precum produsul în cauză), destinate atât pieței interne, cât și piețelor de export.

(72)

Intervențiile pe piață prin intermediul Biroului Rezervei de Stat („BRS”), care face parte din Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă („CNDR”), sunt un alt tip de denaturare a pieței de către statul chinez. La sfârșitul anului 2008-începutul anului 2009, BRS a început să cumpere stocuri de aluminiu primar de la topitoriile de aluminiu din RPC pentru a stimula prețul acestei materii prime. Conform agenției Bloomberg (16), BRS a revândut aluminiul primar pe piață, de exemplu la începutul lunii noiembrie 2010. Agenția de știri Xinhua a anunțat aceste măsuri de constituire de stocuri în decembrie 2008, explicând că se planifică acumularea a 300 000 de tone de aluminiu la prețuri cu 10 % mai mari decât prețul pieței în cadrul unei măsuri destinate susținerii prețurilor (17). Planul de constituire de stocuri al BRS prevedea achiziții de la mai multe topitorii din RPC, deși aproximativ jumătate din cantitate avea să fie cumpărată de la Aluminium Corporation of China Ltd. Cele prezentate de mai sus demonstrează faptul că statul chinez joacă un rol principal în stabilirea prețurilor la aluminiul primar și intervine pe piață.

(73)

Astfel cum se confirmă printre altele în cel de al 12-lea plan cincinal de dezvoltare pentru industria aluminiului (2011-2015) în care guvernul RPC își declară în mod explicit intenția de „a ajusta reducerile impozitelor și taxelor la export, precum și alte pârghii economice și de a controla în mod strict nivelul total de extindere și exporturile de produse primare”, intervenția semnificativă a statului, astfel cum a fost descrisă mai sus, este asumată în mod clar. Acest plan continuă politica din precedentul plan pentru industria aluminiului. În plus, aceste planuri au fost implementate pe o perioadă de mai mulți ani și, după cum s-a arătat mai sus, mai multe dintre măsurile de implementare erau în vigoare în cursul PAR.

(74)

Astfel, multiplele denaturări ale prețurilor aluminiului primar pe care statul le induce pe piața chineză afectează prețurile materiilor prime. Mai mult, producătorii beneficiază de un avantaj de pe urma acestor denaturări, în sensul că achiziționează de obicei de pe piața chineză, de la furnizori locali care utilizează ca referință prețurile de pe piețele spot din RPC (sau SHFE). În cursul PAR, aceste prețuri erau cu aproximativ 7 % mai mici decât prețurile de pe piața mondială. Teoretic, societățile chineze pot, de asemenea, să cumpere anumite cantități la prețurile de la LME dacă prețurile de pe piața chineză sunt mai mari în urma intervenției statului, însă opțiunea inversă este imposibilă pentru operatorii care nu sunt de origine chineză.

(75)

S-a concluzionat așadar că piața chineză a oțelului este denaturată din cauza unei intervenții majore din partea statului.

(76)

Intervenția statului chinez în sectorul siderurgic este demonstrată de faptul că marea majoritate a principalilor producători de oțel din RPC sunt societăți de stat, iar capacitatea instalată și producția de oțel sunt influențate de diferitele planuri cincinale pentru sectoarele industriale, în special de cel de al 12-lea plan cincinal în curs (2011-2015) pentru sectorul fierului și oțelului.

(77)

Statul exercită, de asemenea, un control semnificativ asupra pieței de materii prime. Cocsul (care, alături de minereul de fier, este principala materie primă pentru producerea oțelului) este supus unor restricții cantitative la export și unei taxe la export de 40 %. Prin urmare, se poate trage concluzia că piața chineză a oțelului este denaturată din cauza intervenției majore a statului.

(78)

O anchetă antidumping derulată de Comisie (18), a confirmat relevanța intervenției statului și în sectorul specializat al țevilor și tuburilor, acestea fiind principalele materii prime utilizate la fabricarea bicicletelor din oțel.

(79)

Prin urmare, s-a concluzionat că piața chineză a oțelului este denaturată din cauza unei intervenții majore din partea statului.

(80)

În aceste circumstanțe, niciuna dintre societăți nu a fost în măsură să demonstreze că își adoptă deciziile comerciale privind achiziționarea de materii fără intervenție semnificativă din partea statului și că costurile cu principalii factori de producție reflectă în mare măsură valorile pieței. Așadar, societățile respective nu au putut demonstra că îndeplinesc criteriul 1.

(81)

Cei trei producători-exportatori chinezi care au cooperat au putut să demonstreze că îndeplinesc celelalte patru criterii.

(82)

Având în vedere constatările prezentate mai sus în legătură cu criteriul 1, s-a considerat, după consultarea Comitetului consultativ, că trebuie să se refuze acordarea TEP pentru cele trei grupuri de producători-exportatori din RPC care au cooperat.

(83)

Comisia a comunicat societăților vizate din RPC și reclamantului, în mod oficial, rezultatele constatărilor referitoare la acordarea TEP. Acestora li s-a oferit, de asemenea, posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(84)

În urma comunicării concluziilor privind acordarea TEP, una dintre societăți a susținut că la baza refuzului de a acorda TEP a stat industria chineză producătoare de biciclete în ansamblu, și nu societăți individuale. În această privință, trebuie menționat că, deși Comisia a făcut o evaluare a sectoarelor oțelului și aluminiului din RPC, există o relație clară între piețele oțelului și aluminiului din RPC și achiziționarea de produse din oțel și aluminiu ca materie primă de către grupurile care au cooperat.

(85)

Mai mult, s-a susținut că avantajul de cost pe care producătorii chinezi de biciclete îl au în ceea ce privește oțelul și aluminiul este nesemnificativ, el reprezentând numai 1,4 %-1,75 %, ținând cont de faptul că ponderea aluminiul primar și a oțelului în costul de producție al bicicletelor este de 20 %-25 %, iar diferența între prețurile de la LME și SHFE a fost de 7 % în cursul PAR.

(86)

În această privință, trebuie subliniat faptul că factorul determinant în analiză este ponderea materiei prime în costul de producție (care, în cazul de față, a fost semnificativă, deoarece aceasta se ridica la cel puțin 20 %-25 % din costurile de fabricație) și faptul că piața materiilor prime din RPC este denaturată. Valoarea exactă a impactului acestei denaturări asupra costurilor societății nu este considerată un factor decisiv.

(87)

S-a afirmat totodată că, în cadrul unei alte anchete, Comisia a analizat prețurile materiilor prime directe utilizate în procesul de fabricație a produsului în cauză, și nu prețul materiei prime primare și, în cazul de față, Comisia ar fi trebuit așadar să evalueze mai degrabă efectul intervenției statului asupra prețurilor materiilor prime directe, acestea fiind extrudatele din aliaje de aluminiu, și nu asupra aluminiului primar, care este materia primă primară.

(88)

În acest sens, trebuie menționat că în cadrul fiecărei anchete, analiza se face pe baza circumstanțelor proprii ale cazului respectiv. În plus, faptul că piața aluminiului primar este controlată de stat arată că nici piața produselor intermediare din aluminiu nu funcționează în condițiile unei economii de piață, adică reacționând la cerere și ofertă. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(89)

S-a susținut, de asemenea, că o diferență de preț la aluminiul primar între SHFE și LME nu poate determina o diferență de preț la extrudatele din aliaje de aluminiu între piețele respective și că trebuie să se țină cont de factori precum randamentul producției, capacitatea reziduală și costul obligațiilor de mediu.

(90)

În legătură cu acest subiect, se subliniază faptul că nu s-a furnizat niciun element de probă pentru a susține această afirmație. În absența unor elemente de probă, Comisia nu a fost în măsură să analizeze și să verifice afirmația și aceasta a fost, prin urmare, respinsă.

(91)

În plus, s-a afirmat că prin ignorarea faptului că există o serie de produse intermediare derivate, Comisia ignoră caracteristicile și factorii care determină efectiv prețul unei biciclete ca produs finit. Mai concret, având în vedere că bicicletele sunt vândute direct consumatorilor finali (spre deosebire de aluminiul primar), alți factori decât prețul materiei prime determină prețul produsului, precum caracteristicile tehnice specifice ale bicicletei și cererea din partea consumatorilor.

(92)

Cu toate acestea, nu au fost furnizate detalii concrete cu privire la factorii și caracteristicile care ar trebui luate în considerare și, din acest motiv, Comisia nu a putut să prezinte observații în acest sens.

(93)

S-a susținut, de asemenea, că principiile care stau la baza funcționării SHFE au fost evaluate incorect de către Comisie. Argumentele au fost că CSRC reglementează funcționarea SHFE la fel cum procedează, printre altele, Autorité des marchés financiers („AMF”) în Franța sau Financial Services Authority („FSA”) în Regatul Unit și că rolul și măsurile specifice de reglementare/supraveghere ale CSRC sunt în concordanță cu principiile G20. Concluziile privind acordarea TEP bazate pe rolul CSRC și pe funcționarea SHFE sunt lipsite de fundament.

(94)

Trebuie menționat că societatea respectivă nu a ținut cont de faptul că FSA (19) și AMF (20) sunt organisme neguvernamentale independente, în timp ce CSRC este un departament la nivel de minister, care funcționează sub autoritatea directă a Consiliului de Stat (21). Consiliul de Stat este organul executiv suprem al puterii de stat, dar și cel mai înalt nivel al administrației de stat (22). Acest fapt este încă o dovadă a implicării active a statului în reglementarea pieței aluminiului din RPC. În ceea ce privește conformitatea cu principiile G20, societatea a prezentat doar o declarație, fără a explica efectiv principiile la care se referă. În consecință, argumentul a fost respins.

(95)

Mai mult, una dintre societăți a contestat concluzia Comisiei conform căreia este practic imposibil un arbitraj între SHFE și punctul de referință la nivel mondial, LME, sau alte piețe și, din acest motiv, SHFE funcționează în mod izolat față de alte piețe mondiale.

(96)

Trebuie remarcat că acest lucru este în contradicție cu recunoașterea de către societatea respectivă a existenței unei diferențe de preț între SHFE și LME în perioada în care prețul la SHFE era mai ridicat decât prețul la LME, societatea argumentând că în această perioadă de timp producătorii chinezi au plătit mai mult pentru produsele de aluminiu decât producătorii din Uniune.

(97)

Societatea a avansat, de asemenea, argumentul că în 2010 SHFE a început să permită livrări fizice de aluminiu în antrepozite vamale din zona de liber schimb din Shanghai. Însă această declarație nu contrazice, ci chiar confirmă concluziile Comisiei, și anume că livrările fizice pot avea loc doar într-un antrepozit aprobat de SHFE și aflat pe teritoriul RPC, spre deosebire de tranzacțiile de pe bursele internaționale, în cazul cărora livrările se pot face în orice loc din lume.

(98)

S-a susținut totodată că SHFE este o bursă futures la care tranzacționează contracte futures pe aluminiu din 1991, concluzia Comisiei potrivit căreia la SHFE nu se vând instrumente financiare derivate fiind așadar greșită.

(99)

SHFE este, într-adevăr, o piață futures, însă contractele futures tranzacționate la SHFE sunt decontate prin livrare fizică. În RPC, sunt limitate produsele financiare derivate care nu implică livrări fizice (adică nu sunt executate efectiv, ci tranzacționate înainte de termenul de livrare), ceea ce înseamnă că SHFE este doar o platformă pentru schimburi fizice care izolează piața chineză a aluminiului.

(100)

S-a mai afirmat că raționamentul Comisiei cu privire la efectele măsurilor în materie de TVA/taxe și ale măsurilor legate de stocurile de aluminiu primar asupra stabilirii prețului bicicletelor este îndoielnic din punct de vedere economic și insuficient fundamentat.

(101)

Cu toate acestea, ținând cont de faptul că societatea nu a explicat care sunt elementele lipsă din analiza Comisiei și nici nu a prezentat dovezi pentru a-și susține afirmația, Comisia nu a putut formula observații pe acest subiect.

(102)

Un alt argument prezentat a fost acela că există similitudini între politica industrială din RPC și politicile UE și Comisia nu a demonstrat că politica industrială din RPC are vreun impact direct sau semnificativ asupra deciziilor privind factorii de producție, asupra producției de biciclete sau asupra operațiunilor de vânzări ale producătorilor-exportatori de biciclete din RPC.

(103)

În această privință, trebuie menționat că societatea nu a specificat la care dintre politicile UE se referă și, prin urmare, Comisia nu este în măsură să comenteze pe marginea acestei afirmații. În plus, în legătură cu afirmația că nu s-a demonstrat impactul semnificativ al politicii industriale din RPC asupra deciziilor privind factorii de producție, asupra producției sau asupra vânzărilor producătorilor-exportatori de biciclete din RPC, trebuie reținut că existența unui plan cincinal pentru industria aluminiului din RPC, denaturarea prețului aluminiului tranzacționat la o bursă izolată, în condițiile în care aluminiul are o pondere de 20-25 % din costul total de fabricație al unei biciclete, indică o legătură evidentă între politica industrială din RPC și deciziile privind factorii de producție, producția și vânzările producătorilor-exportatori de biciclete din RPC.

(104)

De asemenea, s-a afirmat că termenul de trei luni prevăzut în regulamentul de bază nu a fost respectat de Comisie. Referitor la acest subiect, trebuie menționat că, din cauza nivelului scăzut de cooperare din partea exportatorilor chinezi, Comisia a făcut eforturi suplimentare pentru a determina o creștere a nivelului de cooperare prin contactarea unui număr mare de alți exportatori identificați ulterior, pe parcursul anchetei. În consecință, nu a fost posibilă analizarea îndeplinirii criteriilor pentru acordarea TEP în termenul prevăzut. Mai mult, se reamintește faptul că Tribunalul (23) a hotărât recent că o decizie privind acordarea TEP adoptată în afara termenului de trei luni prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază nu constituie, în sine, un motiv suficient pentru a determina anularea unui regulament de instituire a unor măsuri antidumping. Pe de altă parte, trebuie menționat că articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază a fost între timp modificat, în sensul că determinarea de către Comisie a îndeplinirii criteriilor pentru acordarea TEP se limitează la societățile incluse în eșantion și această determinare se face, în mod normal, în termen de șapte luni, dar în orice caz în cel mult opt luni de la deschiderea anchetei (24). Această modificare se aplică tuturor anchetelor noi și în curs, inclusiv celei de față. Deciziile au fost adoptate în termen de opt luni de la data inițierii procedurii.

(105)

Având în vedere cele de mai sus, se respinge afirmația referitoare la nerespectarea termenului de trei luni.

(106)

Una dintre părți a solicitat să fie, de asemenea, analizate cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) ale producătorilor din RPC care și-au încetat exporturile către Uniune. S-a afirmat că producătorii respectivi au încetat să mai exporte către Uniune numai din cauza taxelor antidumping în vigoare din 2005.

(107)

În această privință, trebuie subliniat că constatările referitoare la dumping și prejudiciu se referă la perioada anchetei de reexaminare („PAR”) stabilită în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. Aceasta înseamnă că datele colectate de la producătorii-exportatori în vederea stabilirii valorii normale și a prețului de export se referă, de asemenea, strict la perioada respectivă. Analiza pentru acordarea TEP se desfășoară în contextul stabilirii valorii normale pentru producătorii-exportatori din RPC, care se compară apoi cu prețul de export din cursul aceleiași perioade. Dacă un producător nu a exportat produsul în cauză în cursul PAR, nu se poate stabili un preț de export și nu se poate calcula nicio marjă de dumping. Așadar, nu se justifică efectuarea unei analize pentru acordarea TEP unui producător care nu a exportat produsul în cauză în cursul PAR. Cu toate acestea, se reamintește faptul că toți producătorii-exportatori au posibilitatea de a solicita efectuarea unei „reexaminări intermediare” pentru reanalizarea situației lor în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază sau producătorii-exportatori care nu au exportat produsul în cauză în perioada de anchetă pe baza căreia au fost stabilite măsurile au posibilitatea de a solicita o „reexaminare pentru un nou exportator” în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul menționat.

(108)

În plus, în solicitarea sa, partea respectivă a făcut referire la hotărârea Curții în cauza Brosmann (25) și părea să sugereze că, pe baza acesteia, ar trebui să li se permită producătorilor din RPC să prezinte cereri de acordare a TEP chiar dacă nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei vizate de ancheta actuală. Trebuie remarcat faptul că hotărârea la care s-a făcut referire nu abordează situația cererilor de acordare a TEP prezentate de producătorii-exportatori care nu au exportat în cursul perioadei de anchetă și, prin urmare, nu este relevantă în contextul de față.

(109)

În consecință, solicitarea a fost respinsă.

(110)

S-a susținut, de asemenea, că prețurile de export pentru societățile care nu au efectuat exporturi către Uniune în cursul PAR ar trebui stabilite pe baza articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, adică prin orice altă modalitate rezonabilă.

(111)

Trebuie menționat în acest sens că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu afirmă faptul că trebuie construit un preț de export pentru producătorii din țara în cauză în cazul în care aceștia nu au exportat nicio cantitate către Uniune. Dimpotrivă, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază se referă la prețul de revânzare a produsului importat ca bază pentru construirea prețului de export și la ajustări pentru toate costurile survenite între import și revânzare, ceea ce implică faptul că importurile către Uniune s-au realizat efectiv. Termenii „orice altă modalitate rezonabilă” din prima teză a acestei dispoziții se referă la anumite cazuri în care nu pot fi utilizate metodologiile menționate anterior. Această referire nu aduce atingere sensului implicat de articol, și anume că au avut loc importuri în Uniune în cursul PAR.

(112)

Pe baza celor de mai sus, niciunul dintre grupurile chineze care au solicitat TEP nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În consecință, s-a considerat că tuturor acestor grupuri trebuie să li se refuze acordarea TEP.

(113)

Prin Regulamentul (UE) nr. 765/2012 (26), care a intrat în vigoare la 6 septembrie 2012, Parlamentul European și Consiliul au modificat articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 765/2012 prevede că modificarea respectivă se aplică numai anchetelor deschise după intrarea sa în vigoare. În consecință, având în vedere că actuala anchetă a fost inițiată la 9 martie 2012, modificarea nu s-a aplicat în acest caz.

(114)

Conform articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă aplicabilă la nivel național, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția cazurilor în care societățile sunt în măsură să demonstreze, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, că prețurile lor de export, cantitățile exportate, condițiile de vânzare sunt stabilite în mod liber, că operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței și că o eventuală intervenție a statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor dacă exportatorii beneficiază de rate individuale ale taxelor.

(115)

Cele trei grupuri de exportatori cooperanți care au prezentat cereri pentru acordarea TEP au solicitat, de asemenea, tratament individual în cazul în care nu li se acordă TEP. Pe baza informațiilor disponibile, s-a stabilit că toate cele trei grupuri din RPC îndeplinesc toate cerințele pentru a beneficia de tratamentul individual.

(116)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(117)

În acest scop, în avizul de deschidere, Comisia a propus Mexicul, care a mai fost folosit ca țară analogă în ancheta anterioară privind RPC.

(118)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a comenta această alegere.

(119)

Una dintre părți a susținut că Mexic nu reprezintă cea mai bună alegere de țară analogă și că Taiwan este o opțiune mai bună deoarece acesta este un mare producător de biciclete și are mai multe elemente în comun cu RPC decât Mexicul, fiind posibil ca valoarea normală a Taiwanului să fie mai fiabilă.

(120)

Comisia a încercat să obțină cooperarea a 15 țări, și anume Bangladesh, Canada, Cambodgia, India, Indonezia, Malaysia, Mexic, Norvegia, Filipine, Sri Lanka, Taiwan, Thailanda, Tunisia, Turcia și SUA.

(121)

S-au primit răspunsuri la chestionar numai de la trei producători de biciclete mexicani, care au acceptat totodată efectuarea de vizite la sediile lor pentru verificarea răspunsurilor pe care le-au furnizat. Nicio altă societate din țările contactate nu a cooperat. Cei trei producători au avut vânzări pe piața internă reprezentând peste 30 % din piața mexicană, estimată la aproximativ 1,7 milioane de unități în 2011. S-a constatat că există peste 14 producători și mai mulți importatori care își desfășoară activitatea într-un mediu competitiv. În 2011, bicicletele importate proveneau în principal din RPC (peste 60 %) și Taiwan (20 %). Aceste importuri au reprezentat aproximativ 5 % din piața internă (sursa: raportul anual al ANAFABI, asociația mexicană a producătorilor de biciclete).

(122)

Profilul pieței mexicane pentru produsul în cauză, numărul de operatori, concurența pe piața națională și caracteristicile procesului de producție au confirmat faptul că Mexicul rămâne o țară analogă adecvată. Ținând cont de cele de mai sus, se poate considera că piața mexicană este o piață reprezentativă și concurențială. Prin urmare, s-a concluzionat că Mexicul este o țară analogă adecvată.

(123)

Conform articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorii din țara analogă, după cum se arată mai jos.

(124)

Ancheta a arătat că produsul în cauză a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă mexicană.

(125)

S-a analizat apoi dacă aceste vânzări pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pe piața internă în cursul PAR.

(126)

Dacă volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și dacă media ponderată a prețului pentru acel tip respectiv era egală sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț s-a calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru tipul respectiv, realizate în cursul PAR, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu au fost profitabile.

(127)

Dacă volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau dacă media ponderată a prețului mediu pentru tipul respectiv era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată numai a vânzărilor profitabile pentru acel tip.

(128)

În plus, ancheta nu a evidențiat niciun tip de produs pentru care să nu fi existat vânzări profitabile.

(129)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau de plătit.

(130)

În cazurile în care vânzările s-au realizat prin intermediul unui importator sau comerciant afiliat, prețurile de export au fost construite conform articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor de revânzare ale importatorului/comerciantului afiliat respectiv către primii clienți independenți din Uniune. S-au operat ajustări pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative, precum și de profit. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de un importator/comerciant neafiliat al produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului/comerciantului afiliat nu a fost considerat ca fiind fiabil, având în vedere relația dintre producătorii-exportatori și importatorul/comerciantul afiliat.

(131)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 63 și 64, Giant China a refuzat să furnizeze serviciilor Comisiei informațiile necesare despre structura grupului și informații esențiale referitoare la producție și la volumul și prețul vânzărilor la export către Uniune realizate în cursul PAR, pentru produsul în cauză, de societățile care fac parte din grupul Jinshan Development and Construction Ltd („grupul Jinshan”) implicate în producția și vânzarea produsului în cauză în RPC. Prin urmare, s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește prețul de export.

(132)

Giant China a contestat aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază atât în cazul refuzului de a acorda TEP, cât și în cazul utilizării datelor disponibile pentru calcularea prețului de export. Grupul a susținut că informațiile solicitate de Comisie nu erau necesare pentru calcularea marjei de dumping. În acest sens, Giant China a argumentat că informațiile solicitate grupului Jinshan, stabilit în RPC, nu erau relevante pentru evaluarea în vederea acordării TEP sau pentru calcularea prețului de export, acest grup având legătură numai în mod foarte indirect cu Giant China și cu societățile sale afiliate („grupul Giant”).

(133)

Însă ancheta a confirmat că una dintre filialele grupului Giant care a fost activă în producerea și exportarea produsului în cauză către Uniune pe parcursul unei părți din PAR, și anume societatea Shanghai Giant & Phoenix Bicycles Co Ltd („GP”), avea legătură – prin intermediul unui acționariat comun și a unor legături structurale și de management – cu grupul Jinshan, acesta fiind implicat în producerea și vânzarea produsului în cauză. Deoarece societățile aparținând grupului Jinshan implicate în producerea și vânzarea produsului în cauză în RPC nu au returnat formularele de cerere a TEP completate și nici nu au răspuns la chestionarul antidumping, nu s-a putut evalua măsura în care producția și vânzările produsului în cauză realizate de grupul Jinshan au influențat determinarea prețului de export pentru GP și, ca atare, pentru întregul grup Giant. De asemenea, nu s-a putut investiga nici îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În lipsa cooperării în această chestiune, s-a impus respingerea argumentelor aduse de Giant China.

(134)

Giant China a susținut totodată că, pentru calcularea marjei individuale pentru un producător-exportator, nu trebuie luate în considerare informațiile în materie de preț aferente altor producători-exportatori, cu excepția cazului în care grupul Giant și grupul Jinshan formează o entitate unică având în vedere existența unor strânse legături financiare, comerciale și de management.

(135)

Elementele de probă aflate la dosar susțin constatarea că există legătură între GP și grupul Jinshan, acestea având relații strânse la nivelul acționariatului, al structurii și al managementului. În lipsa informațiilor complete privind toate părțile care au legătură cu GP, în special producătorii-exportatori de biciclete din RPC constituiți ca filiale ale grupului Jinshan, nu se pot efectua calcule complete și fiabile cu privire la prețul de export, fiind așadar imposibil să se determine marja individuală pentru GP și, în consecință, pentru grupul Giant în ansamblul său.

(136)

S-a susținut, de asemenea, că informațiile solicitate au generat sarcini disproporționate pentru Giant China și că, în cursul anchetei, aceasta a acționat la nivelul maxim al posibilităților sale. În această privință, trebuie menționat că, până la etapa de formulare a observațiilor în urma informării finale, nu s-a prezentat niciun element de probă care să arate că Giant China a făcut eforturi pentru a colecta informațiile solicitate în formularul de cerere a TEP și în chestionarul antidumping pentru societățile din grupul Jinshan implicate în producerea și vânzarea produsului în cauză. Pe parcursul anchetei, Giant China a susținut că nu este necesară furnizarea informațiilor solicitate, însă nu a afirmat că obținerea informațiilor respective ar presupune sarcini disproporționate. Giant China a prezentat dovezi ale presupuselor eforturi făcute în acest sens numai după informarea finală, etapă în care astfel de informații nu mai puteau fi verificate. Prin urmare, ele nu au mai putut fi luate în considerare.

(137)

Giant China a afirmat că, în orice caz, nu există riscul eludării eventualelor măsuri antidumping, de exemplu prin transferul producției între cele două grupuri, deoarece societatea GP — singura legătură între cele două grupuri — și-a încetat toate activitățile în septembrie 2011. În legătură cu acest lucru, trebuie precizat că GP exista încă la sfârșitul PAR, fapt confirmat și de Giant China. Ca atare, activitatea de producție ar fi putut fi reluată în orice moment ulterior, iar presupusa încetare a activităților GP în septembrie 2011 nu are nicio relevanță. În plus, Giant China a argumentat că riscul eludării măsurilor ar fi putut fi abordat într-o altă manieră, și anume prin clauza de monitorizare menționată în considerentele 276 și 277 de mai jos. În această privință, trebuie menționat că clauza de monitorizare se aplică numai societăților neafiliate, astfel încât riscurile implicate nu sunt de aceeași natură și nu s-au putut aplica aceleași măsuri.

(138)

Mai mult, Giant China a susținut că ar fi trebuit efectuat un control la fața locului la sediul GP din RPC pentru a verifica activitățile de producție și vânzare ale acestei societăți după septembrie 2011. În acest sens, trebuie reținut că s-a considerat că este irelevant dacă GP și-a încetat activitățile după septembrie 2011. De fapt, chiar dacă aceasta a fost realitatea, GP și-ar fi putut relua activitățile de producție și vânzare de biciclete în orice moment, iar o verificare la fața locului nu ar fi redus riscul ca acest lucru să se întâmple.

(139)

Giant China a prezentat, de asemenea, anumite dovezi care atestă că acțiunile deținute de grupul Giant la societatea GP au fost vândute la 30 martie 2013. Trebuie totuși precizat că această tranzacție a avut loc după PAR și, având în vedere stadiul avansat al anchetei, informația respectivă nu poate fi verificată și nici nu este relevantă în cadrul actualei anchete. Astfel, dacă Giant China solicită o reexaminare a situației sale de după vânzarea acțiunilor, acest lucru poate fi avut în vedere la momentul corespunzător, conform dispozițiilor regulamentului de bază.

(140)

Odată cu aceste elemente, Giant China a furnizat și alte clarificări în legătură cu analiza Comisiei conform căreia s-a considerat justificată aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, însă acestea nu au fost de natură să modifice concluzia inițială a Comisiei.

(141)

Se confirmă așadar constatările privind aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în cazul grupului Giant.

(142)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora. S-au efectuat ajustări, dacă a fost cazul, pentru a lua în considerare taxele indirecte, reducerile de prețuri, nivelul comercial, costurile de transport, de asigurare, de manipulare, auxiliare și de ambalare, costurile de creditare și comisioanele bancare, în toate cazurile în care s-a constatat că ele sunt rezonabile, exacte și dovedite.

(143)

Pentru cele trei societăți cooperante, marjele de dumping au fost stabilite prin compararea valorii normale medii ponderate stabilite pentru producătorii mexicani care au cooperat cu prețul mediu ponderat de export către Uniune al fiecărei societăți, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(144)

Marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt:

(145)

Având în vedere că nivelul de cooperare din partea RPC a fost foarte scăzut, așa cum s-a menționat în considerentele 22 și 24, constatările privind societățile care au cooperat nu pot fi considerate reprezentative pentru această țară. Prin urmare, nu poate fi revizuită marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC.

(146)

Marja de dumping la nivel național se menține așadar neschimbată, astfel cum s-a stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005, adică la 48,5 %.

(147)

Se estimează că produsul similar este fabricat de aproximativ 380 de producători cunoscuți din Uniune. De asemenea, s-au făcut cunoscute șase asociații naționale de producători din Uniune.

(148)

S-au utilizat toate informațiile disponibile, inclusiv datele colectate de la producătorii din Uniune și de la asociațiile naționale, precum și statisticile privind producția pe care Comisia le-a avut la dispoziție pentru a determina producția totală a Uniunii, aceasta totalizând aproximativ 11 milioane de biciclete în cursul PAR.

(149)

Producătorii din Uniune care realizează întreaga producție a Uniunii constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(150)

Astfel cum s-a precizat mai sus, având în vedere numărul mare de producători din Uniune care au cooperat, s-a selectat un eșantion de opt producători din Uniune, reprezentând aproximativ 25 % din producția și vânzările totale de produs similar ale industriei din Uniune în cursul PAR. Toți producătorii din Uniune incluși în eșantion beneficiau de regimul de scutire descris în considerentul 1 de mai sus.

(151)

Vânzările industriei din Uniune au fost evaluate pe baza datelor furnizate de producători în răspunsurile lor la chestionarul de eșantionare și pe baza datelor colectate de la diferite asociații de producători de biciclete din Uniune.

(152)

Consumul din Uniune a fost determinat pe baza vânzărilor realizate de întreaga industrie din Uniune pe piața Uniunii, estimate astfel cum se indică în considerentul 151, la care se adaugă importurile din toate țările incluse în raportările Eurostat.

(153)

Consumul total al Uniunii a scăzut de la 22 459 062 de unități în 2008 la 20 116 602 unități în cursul PAR, reprezentând o scădere de 10 % în cursul perioadei examinate. Principala cauză a acestui fapt este o scădere cu 8 % între 2008 și 2009, după care consumul a rămas stabil, înregistrând apoi doar o ușoară scădere în cursul PAR (cu 2 %). În 2009, piața a fost afectată îndeosebi de efectele crizei economice și, de atunci, nu s-a mai înregistrat nicio ameliorare. Scăderea ulterioară din 2011 a fost cauzată în principal de menținerea comportamentului prudent al consumatorilor în ceea ce privește cheltuielile, având în vedere actuala situație economică.

Tabelul 1

Consum

(154)

Volumul importurilor de produs în cauză originare din RPC a fost stabilit pe baza datelor statistice furnizate de Eurostat. Volumul importurilor din RPC a înregistrat o scădere accentuată între 2008 și 2009, de la 941 522 de unități la 597 339 de unități, adică cu 37 %. În 2010, importurile au crescut, însă în cursul PAR au scăzut din nou, ajungând la 581 459 de unități. Scăderea semnificativă a importurilor din RPC a coincis cu criza economică și, de atunci, situația nu s-a redresat. Per ansamblu, în cursul perioadei examinate, importurile din RPC au scăzut cu 38 %.

(155)

Ca atare, cota de piață a RPC a scăzut de la 4,2 % în 2008 la 2,9 % în cursul PAR. Această scădere a fost compensată parțial de reducerea consumului la nivelul Uniunii.

(156)

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că această cotă de piață relativ redusă și în scădere a importurilor din RPC trebuie privită în contextul constatărilor anchetei paralele privind eludarea măsurilor aflată în derulare, menționată în considerentele 14 și 15 (a se vedea considerentele 223 și 224 de mai jos).

Tabelul 2

Importurile din RPC

(157)

Așa cum s-a stabilit în regulamentul (CE) nr. 1095/2005, datele Eurostat nu au putut fi utilizate decât într-o anumită măsură pentru stabilirea evoluției prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping în perioada cuprinsă între 2008 și PAR din motivele expuse în continuare.

(158)

Prețurile de import stabilite pe baza datelor Eurostat nu țin cont de existența mai multor tipuri de produse și de diferențele semnificative de preț între acestea. Prețurile medii din fiecare țară depind în mare măsură de gama de produse din țara respectivă. Mai mult, dintr-o comparație în funcție de model a importurilor efectuate de exportatorii care au cooperat a rezultat că, inclusiv pentru același model sau tip de produs, există diferențe semnificative de preț, în funcție de componentele bicicletelor. Prin urmare, prețurile conform datelor Eurostat rămân neconcludente și nu permit tragerea unor concluzii în scopul anchetei. Prețurile de import conform datelor Eurostat pentru RPC, prezentate în cele ce urmează sub formă de indici, pot servi doar ca indicatori ai evoluției prețurilor, însă nu sunt utile atunci când se compară prețurile de vânzare din diferite țări cu cele din Uniune.

(159)

În conformitate cu datele Eurostat, prețurile medii ponderate ale importurilor din RPC, prezentate în continuare sub formă de indici, au crescut considerabil în perioada examinată, astfel cum se observă în tabelul 3. Cu toate acestea, fără a se cunoaște tipul de biciclete care au fost importate din RPC și dacă au intervenit modificări în gama de produse de la un an la altul, nu se poate trage nicio concluzie.

Tabelul 3

Prețul de import din RPC

(160)

Subcotarea prețurilor de către producătorii-exportatori cooperanți în cazul cărora s-a constatat existența dumpingului a fost calculată pe baza prețului lor de export real verificat (CIF la frontiera Uniunii), cu și fără taxa antidumping. Prețurile de vânzare relevante ale industriei din Uniune au fost prețurile practicate pentru clienți independenți din Uniune, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică. În cursul PAR, în ceea ce privește diferitele tipuri de produse definite în chestionar, s-a constatat o subcotare numai în cazul unuia dintre producătorii-exportatori, în procent de 61 % fără taxa antidumping și de 44 % cu taxa antidumping.

(161)

Având în vedere că nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori din RPC a fost foarte scăzut, iar constatările referitoare la societățile care au cooperat nu au putut fi considerate ca fiind reprezentative pentru această țară, precum și faptul că prețul mediu conform datelor Eurostat nu a putut fi considerat concludent, s-a considerat că, nefiind disponibile alte informații mai fiabile, nivelurile subcotării determinate în cursul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1095/2005 menționat în considerentul 3, trebuie utilizate ca valori de referință pentru stabilirea subcotării la nivel național pentru RPC; aceste valori sunt 53 % după deducerea taxei antidumping și 39 % cu taxa respectivă.

(162)

Așa cum s-a menționat în considerentele 8, 9 și 10, în cadrul anchetei actuale s-a analizat dacă situația industriei din Uniune a suferit schimbări care să justifice necesitatea de a reevalua constatările privind prejudiciul din reexaminarea intermediară de modificare. Ancheta a confirmat următoarele: (i) conform tendințelor la nivel mondial, producția de biciclete din Uniune constă în principal în asamblarea, cu o utilizare intensivă de forță de muncă, a unor componente pentru biciclete concepute în funcție de specificațiile clienților și fabricate în diverse țări de origine; (ii) ancheta a arătat că, pentru a reduce costurile de producție, industria din Uniune face permanent eforturi pentru automatizarea și optimizarea procesului de asamblare. În plus, unii producători din Uniune au beneficiat de costuri cu forța de muncă mai scăzute în Europa Centrală și de Est, în comparație cu perioada de anchetă vizată de reexaminarea intermediară de modificare. Statisticile de producție de care dispune Comisia confirmă această tendință; (iii) ancheta a confirmat preferința pentru aliajele de aluminiu ca materie primă, însă oțelul a rămas principala materie primă pentru modelele din segmentele inferioare ale pieței și pentru bicicletele pentru copii. În lumina acestor schimbări, s-a făcut o analiză a situației economice a industriei din Uniune, astfel cum se descrie mai jos.

(163)

Conform articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(164)

În scopul analizei prejudiciului, au fost stabiliți indicatorii de prejudiciu, după cum urmează:

(165)

În cursul perioadei examinate, producția industriei din Uniune a scăzut continuu și într-un ritm mai rapid decât consumul Uniunii, așa cum se arată în tabelul 1 din considerentul 153. Astfel, producția a scăzut de la 13 541 244 de unități în 2008 la 11 026 646 de unități în PAR, aceasta însemnând o scădere de 19 %.

Tabelul 4

Producția totală a Uniunii

(166)

Capacitatea de producție s-a redus cu 5 % între 2008 și PAR, ceea ce a compensat parțial impactul scăderii producției cu 19 % asupra gradului de utilizare a capacității. Acesta din urmă a scăzut cu 14 % în aceeași perioadă, ajungând la 74 % în cursul PAR.

Tabelul 5

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(167)

Per total, volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut în mod similar consumului din Uniune, și anume cu 9 % în cursul perioadei examinate, de la 12 441 446 de unități în 2008 la 11 276 240 de unități în PAR. Cu toate acestea, între 2009 și 2010, vânzările au continuat să scadă, însă consumul s-a menținut stabil, acest lucru fiind observat în scăderea cotei de piață a industriei din Uniune în 2010, așa cum indică valorile din tabelul 7 în continuarea considerentului 168 de mai jos. În cursul PAR, volumul vânzărilor a crescut din nou, dar nu a atins nivelul din 2008.

Tabelul 6

Vânzările industriei din Uniune în Uniune

(168)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a crescut de la 55,4 % în 2008 la 56,1 % în PAR, ceea ce înseamnă o creștere de 0,7 puncte procentuale în cursul PAR. Această ușoară creștere de 0,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate a cuprins și o scădere semnificativă de la 56,4 % în 2009 la 52,9 % în 2010. Creșterea globală a cotei de piață a industriei din Uniune pe fondul scăderii volumului vânzărilor (a se vedea considerentul 167) poate fi explicată prin scăderea globală a consumului (a se vedea considerentul 153).

Tabelul 7

Cota de piață a industriei din Uniune

(169)

Numărul de angajați direcți a scăzut cu 17 %, de la 14 197 în 2008 la 11 783 în cursul PAR. Această scădere s-a datorat reducerii volumului producției.

(170)

În ansamblu, productivitatea a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate. Scăderea producției între 2008 și 2009, combinată cu menținerea unui număr constant de angajați în aceeași perioadă, a dus la o scădere a productivității între 2008 și 2009. A urmat apoi o creștere a productivității între 2009 și 2010, care poate fi explicată prin restructurarea acestei industrii și prin investițiile în procese de producție mai eficiente în cursul aceleiași perioade. În cursul PAR s-a înregistrat o nouă scădere a volumului producției, care, cuplată cu o scădere mai puțin pronunțată a numărului de angajați, a avut ca rezultat o nouă scădere a productivității în cursul PAR.

Tabelul 8

Numărul totalul de angajați și productivitatea totală în Uniune

(171)

În cursul perioadei examinate, consumul a scăzut cu 10 %. Cota de piață a industriei din Uniune a rămas relativ constantă (crescând doar ușor, cu + 0,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, așa cum se arată în considerentul 168). Recesiunea pieței Uniunii indică faptul că producătorii din Uniune nu au șansa de a beneficia de o creștere.

(172)

Dumpingul practicat de RPC a continuat în cursul PAR, așa cum se explică în considerentele 143-145. Având în vedere existența unei capacități de producție neutilizate semnificative în RPC (a se vedea considerentul 203) și circumvenția constatată a măsurilor antidumping (a se vedea considerentele 223 și 224), impactul marjei de dumping reale asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil.

(173)

S-a analizat dacă industria din Uniune s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare și s-a concluzionat că, așa cum indică în special persistența unei rentabilități scăzute și diminuarea gradului de utilizare a capacității, nu s-a produs redresarea preconizată a industriei din Uniune după efectele practicilor de dumping anterioare. Redresarea industriei din Uniune a fost, de asemenea, împiedicată de practicile constatate de circumvenție a măsurilor antidumping (a se vedea considerentele 223 și 224).

(174)

Stocurile de biciclete ale producătorilor din Uniune se ridicau, la sfârșitul PAR, la 517 977 de unități, rămânând în general stabile în raport cu nivelul din 2008 în pofida unei scăderi de 25 % între 2008 și 2009.

(175)

Unii dintre producătorii din Uniune au avut stocuri foarte limitate, deoarece ei își vindeau întreaga producție către societăți afiliate din cadrul propriului grup. În plus, s-a constatat că producătorii din Uniune produc în principal pe bază de comenzi de la clienți. Toți acești factori au denaturat evoluția stocurilor în cursul perioadei examinate și, în consecință, acest indicator nu poate fi considerat relevant.

Tabelul 9

Stocuri

(176)

Prețurile medii de vânzare franco fabrică în Uniune au rămas stabile în cursul perioadei examinate, deși s-a înregistrat o creștere de 3 % între 2008 și 2009. În cursul PAR, prețul de vânzare a scăzut din nou la nivelul anului 2008.

Tabelul 10

Prețul de vânzare unitar în Uniune

(177)

Costul de producție a fost calculat pe baza mediei ponderate pentru toate tipurile de produs similar fabricate de producătorii din Uniune. Așa cum se indică în tabelul 11 de mai jos, costul de producție a crescut ușor cu 2 % în perioada examinată.

Tabelul 11

Costul unitar de producție

(178)

Nivelurile de rentabilitate au fost determinate pe baza vânzărilor către clienți independenți. Între 2010 și PAR, industria din Uniune s-a situat aproape de pragul de rentabilitate. Per ansamblu, rentabilitatea s-a deteriorat în cursul perioadei examinate, înregistrându-se o scădere de la 1,9 % în 2008 la - 0,1 % în PAR.

Tabelul 12

Rentabilitatea

(179)

Investițiile au înregistrat o creștere semnificativă de 16 % în perioada examinată, de la 7 952 150 EUR în 2008 la 9 263 184 EUR în cursul PAR. Acest lucru reflectă eforturile susținute ale industriei din Uniune pentru a-și spori eficiența procesului de fabricație și pentru a rămâne competitivă.

(180)

Randamentul investițiilor a avut o evoluție similară cu cea a rentabilității. În 2008, randamentul investițiilor a fost pozitiv (14 %), însă a scăzut la - 1 % în cursul PAR.

Tabelul 13

Investițiile și randamentul investițiilor

(181)

Fluxul de lichidități a urmat o evoluție similară cu cea a rentabilității, dar a rămas pozitiv pe parcursul perioadei examinate. Valorile sunt prezentate în tabelul 14 de mai jos, ca procent din cifra de afaceri.

(182)

Singurii care nu au raportat probleme deosebite legate de mobilizarea de capital au fost producătorii din Uniune care fac parte din grupuri mai mari. Producătorii din Uniune care nu fac parte din grupuri mai mari au raportat presiuni crescute asupra situației lichidităților din cauza rentabilității scăzute și a deteriorării condițiilor comerciale atât în raport cu furnizorii, cât și cu clienții. Capacitatea de a mobiliza capital a fost, de asemenea, compromisă de reticența băncilor de a finanța piața de biciclete având în vedere situația economică actuală.

Tabelul 14

Fluxul de numerar

(183)

Pe parcursul perioadei examinate, cheltuielile salariale per angajat au rămas în general stabile, înregistrând o creștere doar în 2009. Acest fapt se datorează în principal efectului reducerilor de personal asupra grilelor de salarizare ale companiilor, combinat cu păstrarea angajaților specializați pentru a menține nivelul de eficiență și calitate.

Tabelul 15

Salariile

(184)

În pofida măsurilor în vigoare, majoritatea indicatorilor de prejudiciu legați de performanțele industriei din Uniune s-au deteriorat în cursul perioadei examinate. În special, indicatorii macroeconomici, precum volumul de producție (- 19 %), capacitatea de producție (- 5 %), gradul de utilizare a capacității (- 14 %) și numărul de angajați (- 17 %) au scăzut în mod considerabil. Mai mult, indicatorii microeconomici legați de profit au scăzut în perioada examinată, rentabilitatea ajungând la - 0,1 % în cursul PAR.

(185)

Conform celor prezentate anterior, industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă, cu profituri în scădere, ajungând aproape de pragul de rentabilitate în 2010 și în cursul PAR. În plus, orice perspectivă de nouă creștere și profituri este subminată de presiunea exercitată de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și de importurile care eludează măsurile antidumping (a se vedea considerentele 223 și 224).

(186)

Cu toate acestea, industria din Uniune a reușit să își mențină, și chiar să își crească ușor, cota de piață pe o piață aflată în declin. Creșterea investițiilor în cursul perioadei examinate (+ 16 %) arată eforturile făcute de industria din Uniune pentru a rămâne competitivă. Acest lucru, împreună cu cele mai recente inovații ale industriei din Uniune menționate în considerentul 248 de mai jos, demonstrează vitalitatea și viabilitatea economică ale acesteia.

(187)

Pe această bază, se concluzionează că industria din Uniune a continuat să sufere prejudicii importante în sensul articolului 3 din regulamentul de bază și a rămas într-o situație vulnerabilă.

(188)

După informare, invocând cauza „mandarinele conservate” (27), părțile au susținut că era obligația Comisiei să ia măsurile necesare pentru a remedia problema lipsei anumitor informații generată de slaba cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și, având în vedere că nu a făcut acest lucru, Comisia a încălcat obligațiile procedurale ce îi revin conform regulamentului de bază. Mai mult, părțile au propus să se utilizeze statisticile chineze privind exporturile, în care, spre deosebire de datele Eurostat, există o defalcare pe principalele tipuri de biciclete exportate către piața Uniunii, sau să se solicite autorităților vamale naționale ale principalelor state membre importatoare efectuarea unei analize privind diferitele tipuri importate din RPC, conform articolului 6 alineatul (3) sau (4) din regulamentul de bază.

(189)

După cum s-a precizat în considerentele 19 și 21, Comisia a trimis înștiințări oficiale cu privire la deschiderea anchetei producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC și unei asociații de producători chinezi, precum și reprezentaților țării în cauză. Comisia a contactat aproximativ 70 de societăți chineze cunoscute deja serviciilor Comisiei din ancheta anterioară și, într-o fază ulterioară, la deschiderea anchetei antisubvenție menționate în considerentul 16, Comisia a identificat alți aproximativ 300 de producători-exportatori chinezi, care au fost de asemenea contactați în cadrul acestei reexaminări intermediare. În plus, reprezentanții țării în cauză au fost înștiințați la deschiderea anchetei cu privire la faptul că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, dacă nu se obține un nivel suficient de cooperare din partea producătorilor-exportatori, Comisia poate să recurgă la datele disponibile pentru a trage constatările. S-a subliniat că o concluzie bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin avantajoasă pentru partea în cauză.

(190)

În cauza „mandarinele conservate”, elementul analizat de Curte a fost nivelul eforturilor pe care Comisia ar fi trebuit să le facă pentru a obține informații relevante pentru calcularea valorii normale pe baza prețului sau a valorii construite aferente producătorilor naționali dintr-o țară terță cu economie de piață, prin încercarea de a obține cooperarea piețelor identificate ca fiind potențiale piețe analoge.

(191)

În cazul actualei anchete, lipsa informațiilor a fost cauzată de lipsa majoră de cooperare a părților care sunt de fapt vizate de anchetă. După cum s-a menționat în considerentul 186, părțile au fost invitate în mai multe rânduri să coopereze, însă nu au făcut acest lucru. Astfel, spre deosebire de cazul „mandarinelor conservate”, Comisia a încercat în mod activ și repetat să obțină cooperarea părților în cauză. Așadar, paralela trasată între cauza „mandarinele conservate” și actuala anchetă este nejustificată.

(192)

Comisia a analizat utilitatea altor surse, inclusiv a statisticilor chineze privind exporturile, și a concluzionat că sursele alternative nu sunt adecvate pentru ancheta de față, deoarece nivelul de detaliere este insuficient pentru calcularea unor noi marje. Pe de altă parte, s-a constatat că statisticile chineze nu sunt în concordanță cu cele ale Eurostat, ele prezentând, de exemplu, niveluri considerabil mai ridicate ale importurilor decât cele raportate de Eurostat. Prin urmare, nu s-au putut utiliza sursele alternative propuse. Unele dintre părți au propus, de asemenea, Comisiei să încerce să obțină cooperarea din partea autorităților vamale naționale ale principalelor state membre importatoare, în vederea efectuării unei analize a diferitelor tipuri de produse importate din RPC. Ca răspuns la această solicitare, s-a considerat că, lăsând la o parte faptul că este practic imposibilă colectarea unor astfel de date, ele oricum nu ar fi putut umple golurile de informație cauzate de lipsa cooperării. Principalul motiv este că, având în vedere nivelul care se impune pentru o astfel de analiză, ea nu s-ar fi putut baza numai pe facturi, fără o descriere a tipurilor respective de produse suficient de detaliată pentru a permite o comparație relevantă a acestora.

(193)

Mai multe părți au susținut totodată că Comisia nu a efectuat o analiză a gamei de produse în ceea ce privește importurile din RPC pentru a se putea face o comparație corectă între importuri și bicicletele produse în Uniune în scopul unei determinări obiective a prejudiciului și a subcotării prețurilor. În plus, părțile au afirmat că valoarea de referință a subcotării prețurilor utilizată de Comisie a fost cea determinată în cadrul anchetei anterioare menționate în considerentul 5, care a fost calculată pe baza prețurilor medii furnizate de Eurostat, fără a se cunoaște structura efectivă a importurilor. S-a mai afirmat, de asemenea, că nu s-a făcut niciun efort de către Comisie pentru a stabili dacă produsele importate pot fi efectiv comparate cu bicicletele produse în Uniune și, în consecință, analiza subcotării prețurilor efectuată de Comisie în ceea ce privește producătorii care nu au cooperat este defectuoasă. Din aceste motive, părțile au susținut că, în egală măsură, trebuie concluzionat că evaluarea realizată de Comisie nu este obiectivă și că nu s-au furnizat explicații corespunzătoare privind modul în care Comisia a ajuns la concluzia că Uniunea suferă în continuare un prejudiciu important.

(194)

În această privință, trebuie precizat că, așa cum s-a arătat în considerentul 160, subcotarea prețurilor de către producătorii-exportatori cooperanți în cazul cărora s-a constatat existența dumpingului a fost calculată pe baza prețului lor de export real verificat (CIF la frontiera Uniunii), cu și fără taxa antidumping, luându-se în considerare gama de produse pe care aceștia au exportat-o către Uniune în cursul PAR. Cu toate acestea, după cum s-a menționat anterior în considerentul 145, având în vedere că nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi a fost foarte scăzut și, ca atare, constatările referitoare la producătorii-exportatori chinezi care au cooperat nu au putut fi considerate reprezentative pentru întreaga RPC, nu au putut fi modificate nivelurile subcotării determinate în cursul reexaminării intermediare de modificare amintite în considerentul 3.

(195)

Confruntându-se cu o lipsă de cooperare generalizată, Comisia a trebuit să se bazeze pe elementele pe care le-a avut la dispoziție pentru a determina nivelul dumpingului, al subcotării și al prejudiciului la nivel național. În acest context, Comisia a avut în vedere și alte surse de informații care, din motivele expuse în considerentele 192-194, nu au putut fi utilizate. Așadar, în lipsa unor informații care să indice contrariul, nivelurile dumpingului, subcotării și prejudiciului la nivel național stabilite în cadrul reexaminării intermediare de modificare menționate în considerentul 3 au fost luate ca valori de referință pentru această anchetă.

(196)

Se confirmă faptul că, contrar afirmațiilor părților, nivelurile de referință utilizate au fost cele stabilite în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor care s-a încheiat prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1095/2005 menționat în considerentul 3, și nu cele stabilite în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor care s-a încheiat prin adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011.

(197)

În plus, s-a afirmat că nu au fost analizate de către Comisie presupusele erori comise de autoritățile vamale naționale, ceea ce ar fi împiedicat efectuarea unei comparații echitabile a prețurilor importurilor din RPC. Trebuie reamintit faptul că, în cadrul actualei anchete, nu s-ar fi putut realiza nicio comparație utilă din cauza lipsei generalizate de cooperare și, în aceste condiții, afirmația a fost considerată ca lipsită de relevanță.

(198)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a analizat, de asemenea, dacă circumstanțele privind dumpingul și prejudiciul s-au modificat semnificativ și dacă aceste modificări pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(199)

În cadrul anchetei anterioare, celor trei producători-exportatori chinezi care au cooperat le-a fost impusă o taxă reziduală, iar în cadrul actualei anchete, pentru aceștia s-au calculat rate individuale ale taxei. După cum s-a menționat în considerentele 113 și 115, toți cei trei producători-exportatori din RPC îndeplinesc toate cerințele pentru a beneficia de tratamentul individual. Nu au existat informații la dosar care să fi indicat că situația respectivilor producători-exportatori care au cooperat s-ar putea schimba în viitorul apropiat.

(200)

Mai mult, ancheta a revelat faptul că sistemul chinezesc de contingente la export aplicat în cursul reexaminării intermediare de modificare a fost abolit de guvernul din RPC și nu este probabilă reinstituirea acestuia, în special având în vedere politicile axate pe export pe care guvernul le derulează în sectorul bicicletelor, astfel cum se descrie în considerentul 203. În plus, ancheta nu a scos la lumină nicio dovadă că politica privind prețurile de export adoptată de aceste trei societăți se va schimba semnificativ în viitorul apropiat.

(201)

Prin urmare, se consideră că circumstanțele modificate care au condus la marjele de dumping calculate pentru cei trei producători-exportatori chinezi care au cooperat au un caracter durabil.

(202)

În ceea ce privește taxa aplicabilă la nivel național pentru RPC, ancheta nu a evidențiat existența unor circumstanțe modificate și se propune menținerea nivelului taxei, astfel cum a fost stabilit în cadrul reexaminării intermediare de modificare.

(203)

S-a analizat, de asemenea, dacă mai este necesară menținerea măsurii pentru a contracara dumpingul. Conform Asociației chineze a producătorilor de biciclete, producția totală de biciclete din RPC a fost de 83,45 milioane de unități în 2011, ceea ce reprezintă o creștere de 2,3 % față de anul 2010. În plus, industria chineză a bicicletelor continuă să fie axată pe export. Astfel, în 2011, RPC a exportat 55,72 milioane de biciclete, reprezentând 67 % din producția totală, aceasta însemnând o scădere de 4,2 % față de 2010. Vânzările pe piața internă s-au ridicat, în 2011, la aproximativ 23,73 milioane de unități. Cea mai importantă regiune de producție din RPC este Tianjin, unde s-a produs aproximativ jumătate din producția totală a anului 2011. Conform celui de al 12-lea plan cincinal de dezvoltare pentru industria ușoară și industria textilă al municipalității Tianjin (Tianjin Municipal Light Industry and Textile Industry Development Plan for the 12th Five-Year Plan), în această zonă se dezvoltă noi parcuri industriale specializate în producția de biciclete. De aceea se estimează că, până în 2015, capacitatea de producție de biciclete în regiunea Tianjin va ajunge la 55 de milioane de biciclete, reprezentând o creștere cu 44 % față de 2011, iar aproximativ jumătate din producție va fi destinată exportului (mai mult decât consumul total de biciclete din Uniune înregistrat în cursul PAR).

(204)

Pe de altă parte, cele trei societăți care au cooperat au raportat grade de utilizare a capacității între 72 % și 81 % în cursul PAR. Extrapolând aceste date, se estimează că industria chineză dispune de o capacitate de producție neutilizată de peste 25 de milioane de biciclete, adică mai mult decât dublul producției totale a industriei din Uniune în cursul PAR și cu 24 % mai mare decât consumul total al Uniunii. În plus, având în vedere că producția de biciclete presupune o utilizare intensivă a forței de muncă, se pare că, datorită existenței unei considerabile forțe de muncă ieftine în RPC, producătorii chinezi pot construi capacități noi destul de rapid.

(205)

De asemenea, în ceea ce privește volumul, piața Uniunii este a doua ca mărime la nivel mondial după piața chineză, ceea ce face ca Uniunea să fie foarte atractivă din punctul de vedere al cererii potențiale.

(206)

Constatările din ancheta privind eludarea măsurilor (a se vedea considerentul 14) confirmă că piața europeană continuă să fie atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi și că, fără luarea unor măsuri, este foarte probabil ca aceștia să redirecționeze volume considerabile de produse către Uniune.

(207)

În plus, și pe alte piețe posibile importante pentru exporturile din RPC există măsuri antidumping în vigoare (Canada (28)), ceea ce reduce numărul de piețe potențiale din țări terțe disponibile pentru exporturile chinezești nesupuse taxelor.

(208)

Se reamintește că SUA avea în trecut o producție internă de biciclete și instituise taxe antidumping împotriva RPC. Însă, după abrogarea taxelor antidumping la sfârșitul anilor ’90, importurile din RPC au invadat piața SUA. În anii care au urmat, producția internă aproape a dispărut. În 2011, s-a estimat că 99 % dintre bicicletele vândute în SUA erau importate, și anume 93 % din RPC și 6 % din Taiwan. Producția internă de biciclete din SUA este estimată la aproximativ 56 000 de unități pe an, iar consumul anual de circa 16 milioane de biciclete. Conform evaluărilor, totalul pieței de biciclete din SUA (inclusiv vânzările de piese și accesorii aferente) se ridica, în 2011, la 6 miliarde USD.

(209)

În concluzie, industria chineză de biciclete este orientată către export, având antecedente de practici neloiale de stabilire a prețurilor pe mai multe piețe din lume. Mai mult, constatările din cadrul anchetei privind eludarea măsurilor au confirmat menținerea interesului exportatorilor chinezi pentru piața Uniunii. Acest comportament sugerează totodată că, dacă s-ar abroga măsurile, ar fi foarte probabil ca piața Uniunii să devină ținta importurilor la prețuri scăzute provenind din RPC, în scopul acaparării pieței interne. Așadar, se poate concluziona că menținerea măsurilor este încă necesară pentru a contracara dumpingul.

(210)

După informare, s-a afirmat că în cadrul analizei nu s-a ținut seama de faptul că, în RPC, creșterea producției este limitată de disponibilitatea forței de muncă și că RPC își pierde avantajul pe care îl avea datorită costurilor cu forța de muncă în fața altor țări din Asia de Sud care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale. Având în vedere lipsa de cooperare, această afirmație nu s-a putut verifica și nu a fost luată în considerare.

(211)

În ceea ce privește motivele inițierii ex officio a unei reexaminări intermediare, în cadrul anchetei s-au analizat următoarele modificări apărute în structura industriei bicicletelor din Uniune: (i) trecerea de la un ciclu complet de producție la operațiuni de asamblare (parțiale), utilizând componente importate; (ii) modificările survenite în privința nivelului costurilor ca urmare a extinderii Uniunii, a transferului de unități de producție și a înființării de noi astfel de unități în Europa Centrală și de Est; (iii) orientarea tot mai pronunțată către utilizarea altor materii prime, trecându-se de la oțel la aliaje, în funcție de tendințele consumatorilor. Pe baza constatărilor enunțate în considerentul 162, toate evoluțiile menționate anterior sunt în curs și au caracter global, astfel încât este puțin probabil ca ele să fie reversibile în viitorul apropiat.

(212)

Referitor la evaluarea probabilității menținerii prejudiciului, dată fiind situația deja fragilă în care se află industria din Uniune, astfel cum se descrie în considerentele 184-187, este în egală măsură posibil ca producătorii din Uniune să nu mai poată rezista presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și, ca atare, să fie forțați să iasă de pe piața Uniunii, consecințele fiind pierderea de investiții, locuri de muncă, tehnologie și know-how (a se vedea considerentele 247 și 248). Se poate concluziona așadar că, în cazul de față, există probabilitatea menținerii prejudiciului dacă se abrogă măsurile.

(213)

Unele dintre părți au susținut că industria din Uniune nu suferă prejudicii importante, deoarece informațiile publice sugerează că situația financiară a acesteia este bună. Trebuie menționat faptul că situația financiară a industriei din Uniune este evaluată pe baza informațiilor colectate și verificate în cursul anchetei de la un eșantion reprezentativ de producători din Uniune. Această evaluare nu poate fi înlocuită cu informațiile publice referitoare la unii dintre producătorii din Uniune, chiar dacă producția și vânzările acestora se presupun a fi considerabile. Prin urmare, constatările anchetei analizate în considerentele 162-187 contrazic informațiile prezentate de către aceste părți. Argumentele lor au fost așadar considerate nefondate.

(214)

S-a susținut, de asemenea, că menținerea măsurilor antidumping împotriva RPC ar fi discriminatorie deoarece se presupune că importurile din alte țări terțe fac obiectul unui dumping și cauzează prejudicii, în special cele din Sri Lanka, și nu s-au instituit măsuri antidumping în privința importurilor din aceste țări. Ca urmare a anchetei privind eludarea măsurilor, măsurile antidumping au fost extinse și la importurile de biciclete provenind, printre altele, din Sri Lanka. În plus, nu s-a prezentat nicio dovadă care să demonstreze că producătorii veritabili din țara respectivă ar practica dumpingul. În consecință, argumentul părții a fost considerat nefondat și a fost respins.

(215)

Conform articolului 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de respectivele importuri care fac obiectul unui dumping. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, s-au mai analizat și alți factori cunoscuți care ar fi putut de asemenea să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se evita că eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. S-au analizat în special rezultatele anchetei privind eludarea măsurilor antidumping.

(216)

Importurile din RPC au scăzut în cursul perioadei examinate, ajungând la o cotă de piață de 2,9 % în cursul PAR. Această cotă de piață redusă și în scădere trebuie privită în contextul importurilor care eludează măsurile antidumping din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia (a se vedea considerentele 223 și 224).

(217)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 160, s-a concluzionat că importurile din RPC au continuat să submineze în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, exercitând astfel o presiune considerabilă asupra nivelului prețurilor pe această piață.

(218)

În același timp, majoritatea indicatorilor de prejudiciu au avut o evoluție descrescătoare, în special producția (- 19 %), volumul vânzărilor (- 9 %), capacitatea de producție (- 5 %) și gradul de utilizare a capacității (- 14 %).

(219)

Rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut în perioada examinată, industria din Uniune fiind aproape de pragul de rentabilitate din cauza presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile din RPC. Din acest motiv, industria din Uniune nu a fost în măsură să își ridice prețurile la niveluri profitabile fără pierderea unei cote semnificative de piață.

(220)

În consecință, se concluzionează că presiunea exercitată de importurile de biciclete la prețuri de dumping a influențat decisiv actuala situație economică vulnerabilă în care se află industria din Uniune.

(221)

După informare, s-a afirmat că relevanța scăderii nivelurilor de producție și a gradului de utilizare a capacității nu a fost argumentată corespunzător, în special dacă se consideră că scăderea producției nu are nicio influență asupra rentabilității. Trebuie menționat că toate elementele prejudiciului sunt relevante în contextul evaluării situației economice a industriei din Uniune, indiferent dacă au sau nu au un impact asupra nivelurilor de rentabilitate în cazul de față. Așa cum se explică în considerentul 237, scăderea rentabilității și a altor indicatori legați de profit nu a fost cauzată de declinul pieței, însă poate fi atribuită menținerii presiunii importurilor chinezești care fac obiectul unui dumping. Așadar, argumentul a fost respins.

(222)

Aceeași parte a mai susținut că evoluția cotei de piață deținute de importurile din RPC nu a fost analizată în mod corespunzător, deoarece în analiza respectivă nu s-a ținut cont de scăderea accentuată a importurilor în perioada examinată. S-a afirmat totodată că în analiza legăturii de cauzalitate nu s-au luat în considerare tendințele de creștere a prețurilor acestor exporturi. Ca răspuns la aceste argumente, se reamintește faptul că scăderea volumului importurilor din RPC trebuie privită în contextul constatărilor anchetei paralele privind eludarea măsurilor (a se vedea considerentul 216). Tendința de evoluție a prețurilor importurilor din RPC stabilită pe baza datelor Eurostat nu este relevantă pentru că nu ține cont de evoluția prețurilor importurilor de biciclete chinezești care trec prin țările utilizate pentru eludarea măsurilor. Ca atare, pe această bază, argumentul a fost respins.

(223)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, ancheta privind eludarea măsurilor a stabilit existența unor practici de eludare a măsurilor instituite împotriva RPC, prin operațiuni de asamblare și transbordare via Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia. Pe baza acestor constatări, diferența dintre volumul importurilor din țările respective raportate de Eurostat și volumul exporturilor efectuate de producătorii veritabili cunoscuți, adică cei care beneficiază de scutirea de la măsurile extinse din motivele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 501/2013, a fost considerată ca reprezentând importuri care au eludat măsurile în vigoare („importuri care eludează măsurile”).

(224)

În contextul analizei legăturii de cauzalitate, s-a considerat că aceste importuri provin efectiv din RPC și, prin urmare, trebuie tratate împreună cu importurile directe din RPC. Ca atare, volumul importurilor din RPC astfel determinat a atins, în cursul PAR, 1 904 761 de unități. În 2008, importurile ajunseseră la 2 321 240 de unități. În 2009, ele au înregistrat o scădere de 22 %, până la 1 802 101 unități, și au crescut apoi în 2010 aproape până la nivelul anului 2008, atingând o cotă de piață de 10,6 %. În fine, importurile au scăzut din nou cu 13 % în cursul PAR, atingând o cotă de piață de 9,5 %. În perioada examinată, volumul importurilor a scăzut cu 18 %. În contextul unei piețe aflate în declin (a se vedea considerentul 153), această scădere a volumului importurilor nu a avut ca rezultat o scădere semnificativă a cotei de piață, deoarece aceasta din urmă s-a diminuat cu doar 0,8 % în perioada examinată. Întrucât nu se cunosc gama produselor importate din RPC și importurile care eludează măsurile, este lipsită de sens compararea prețurilor acestor importuri cu prețurile industriei din Uniune pe piața Uniunii.

Tabelul 16

Importurile din RPC împreună cu importurile care eludează măsurile provenind din Indonezia, Malaysia, Sri Lanka și Tunisia

(225)

După informare, unele dintre părți au susținut că analiza impactului importurilor care eludează măsurile prezintă lacune deoarece se bazează exclusiv pe efectele asupra volumelor, fără a se face nicio comparare a prețurilor bazată pe analiza gamei de produse. S-a afirmat că această deficiență a analizei este rezultatul unui viciu de procedură, deoarece, în pofida cooperării din partea producătorilor-exportatori din țările în cauză, analiza gamei de produse a fost omisă. S-a susținut totodată că importurile în Uniune din aceste țări sunt compuse din biciclete ieftine pentru copii și alte biciclete care nu concurează cu bicicletele produse în Uniune. Ca răspuns la aceste argumente, trebuie menționat că efectuarea analizei gamei de produse s-a dovedit imposibilă din motivele explicate în considerentul 192. De asemenea, majoritatea importurilor care eludează măsurile au fost transbordări, iar în cazul acestora nu au fost disponibile informații referitoare la gama de produse. În fine, trebuie precizat că producătorii din Uniune fabrică produse care acoperă toate segmentele și s-a concluzionat, prin urmare, că este lipsit de fundament argumentul privind importurile de biciclete pentru copii și biciclete din segmentele inferioare ale pieței, pretinse a nu reprezenta o concurență.

(226)

Importurile din alte țări terțe au totalizat, în cursul PAR, 6 931 333 de unități. Acest nivel al importurilor indică o ușoară creștere de 1 % în perioada examinată.

(227)

Având în vedere diminuarea consumului în Uniune, cota de piață deținută de importurile din alte țări terțe a rămas, în linii mari, stabilă, atingând 34 % în cursul PAR.

(228)

Taiwan a rămas principala țară exportatoare către Uniune, cu o cotă de piață relativ constantă pe parcursul perioadei examinate, reprezentând 14 % din consumul Uniunii în cursul PAR.

(229)

Thailanda se situează pe locul al doilea din punctul de vedere al exporturilor către Uniune. Cota sa de piață a scăzut cu 2 puncte procentuale în perioada examinată, adică de la 7 % în 2008 la 5 % în cursul PAR.

(230)

Așa cum se arată în considerentul 157, prețurile înregistrate de Eurostat nu țin cont de diferențele dintre gamele de produse propuse de fiecare țară, astfel încât, pentru a arăta evoluția prețurilor, se utilizează doar indici. Întrucât nu se cunoaște gama de produse importate din alte țări terțe, este inutilă compararea prețurilor acestor importuri cu prețurile industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(231)

Trebuie totuși reținut faptul că importurile din Taiwan sunt singurele care depășesc ca volum importurile chinezești (incluzând importurile care eludează măsurile). În această privință, trebuie menționat că bicicletele importate din Taiwan sunt, de regulă, destinate pieței produselor de vârf de gamă și nu a fost prezentată nicio dovadă care să demonstreze contrariul. S-a concluzionat așadar că aceste importuri nu pot fi considerate generatoare de prejudiciu pentru industria din Uniune.

(232)

Mai multe dintre părți au susținut că importurile din alte țări terțe au fost efectuate la prețuri inferioare importurilor din RPC și, prin urmare, acestea din urmă nu sunt cauza prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Nu s-a putut accepta acest argument deoarece, din motivele explicate în considerentul 157, nu s-au putut determina prețurile medii de import pe baza datelor Eurostat și, de aceea, nu s-au putut trage concluzii pe această bază.

(233)

O altă parte a argumentat că se anticipează o creștere a importurilor din țările terțe care beneficiază de sistemul generalizat de preferințe (SGP) începând cu 1 ianuarie 2011 (Cambodgia și Bangladesh). Cu toate acestea, impactul asupra prețurilor de import și a cantităților și efectele asupra pieței Uniunii nu pot fi evaluate în mod aprioric. În plus, nu există informații disponibile cu privire la capacitatea acestor țări de a crește capacitatea de producție și volumul vânzărilor pe piața Uniunii. În plus, nu se poate trage nicio concluzie clară pe această bază, iar acest argument a trebuit respins.

(234)

După informare, părțile au susținut că în cadrul analizei nu s-a abordat în mod adecvat influența importurilor din țări terțe care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale și s-a afirmat că importurile din aceste țări implică volume considerabile în comparație cu importurile chinezești, iar unele dintre ele au fost efectuate la prețuri considerabil mai scăzute. În acest context, se reamintește că RPC este a doua mare sursă a importurilor în Uniune. Toate importurile din alte țări terțe au înregistrat volume mai scăzute decât importurile de biciclete chinezești. Totodată, împotriva acestor țări nu s-au formulat acuzații de dumping. În concluzie, nu este posibil ca importurile din aceste țări să fi avut vreun impact suficient încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între volumele mari de importuri din RPC care au făcut obiectul unui dumping și menținerea prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Pe această bază, argumentul a fost respins.

Tabelul 17

Importurile din alte țări terțe  (29)

(235)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 153, între anul 2008 și PAR, consumul a scăzut cu 10 %. Cu toate acestea, industria din Uniune și-a menținut, și chiar și-a crescut ușor, cota de piață (a se vedea considerentul 168). Așadar, declinul pieței nu poate fi o sursă a prejudiciului.

(236)

Unele dintre părți au susținut că predominanța climatului economic neprielnic din Uniune a avut un impact asupra comportamentului de cumpărare al consumatorilor în perioada examinată. S-a afirmat, de asemenea, că condițiile meteorologice nefavorabile din Uniune în 2011 au influențat, cel puțin parțial, situația industriei din Uniune. S-a argumentat că acești factori ar fi avut ca rezultat scăderea globală a consumului de biciclete din Uniune.

(237)

Este adevărat că ancheta a evidențiat o scădere a consumului din Uniune în perioada examinată, însă, după cum s-a menționat în considerentul 234, declinul pieței nu poate fi considerat o cauză a prejudiciului.

(238)

Aceste părți au mai afirmat că producția și numărul de angajați au scăzut numai ca urmare a evoluției consumului, și nu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping. Totuși, având în vedere faptul că industria bicicletelor nu presupune costuri fixe ridicate, scăderea producției nu a avut un impact asupra rentabilității industriei din Uniune. În ceea ce privește numărul de angajați, scăderea se datorează procesului de restructurare întreprins de industria din Uniune. În orice caz, aceste evoluții nu explică tendințele negative ale celorlalți indicatori de prejudiciu.

(239)

Importurile care nu au făcut obiectul unui dumping provenind de la unul dintre producătorii-exportatori care au cooperat au reprezentat cantități neglijabile, adică aproape 0 % din totalul importurilor din RPC și, ca atare, nu este posibil ca acestea să fi avut un efect perceptibil asupra situației industriei din Uniune.

(240)

S-a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de dezvoltarea bicicletelor electrice, care ar urma să înlocuiască treptat produsul în cauză. Cu toate acestea, dezvoltarea bicicletelor electrice este o evoluție foarte recentă, acestea având doar o pondere marginală în volumul vânzărilor în cursul PAR. Prin urmare, nu este posibil ca ele să fi avut un impact asupra situației industriei din Uniune.

(241)

După informare, una dintre părți a afirmat că, în cadrul analizei prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, Comisia nu a examinat impactul schimbărilor structurale recunoscute ale pieței și ale industriei din Uniune. S-a afirmat, de exemplu, că în contextul analizei privind costurile de producție, Comisia nu a abordat efectele transferului producției către țările din Europa de Est. Ca răspuns la aceste afirmații, trebuie precizat că s-a efectuat analiza caracterului durabil al schimbărilor (a se vedea considerentul 162) și s-a concluzionat că acestea sunt de natură durabilă (a se vedea considerentul 211). De aceea, s-a efectuat o nouă analiză a prejudiciului pe baza unui eșantion de producători din Uniune, selectați astfel încât să reflecte schimbările structurale. Se consideră deci că, în analiza prejudiciului și a legăturii de cauzalitate, s-a ținut cont de impactul acestor schimbări. Așadar, argumentul a fost respins.

(242)

În pofida reducerii consumului în Uniune, s-a constatat că pe piața acesteia au pătruns volume substanțiale de importuri de biciclete chinezești care fac direct obiectul unui dumping sau care eludează măsurile antidumping. Cota de piață semnificativă și relativ stabilă a acestor importuri pe parcursul perioadei examinate a coincis cu o perioadă de menținere a vulnerabilității economice a industriei din Uniune (a se vedea considerentele 184-187). S-a concluzionat așadar că există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC (directe și cu eludarea măsurilor) și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(243)

Au fost analizați și alți factori, precum impactul importurilor din alte țări terțe, evoluția consumului, criza economică și condițiile meteorologice, importurile care nu au făcut obiectul unui dumping sau dezvoltarea bicicletelor electrice. Niciunul dintre acești factori nu a fost considerat suficient de relevant pentru a desface legătura de cauzalitate stabilită între importurile chinezești care au făcut obiectul unui dumping și importantul prejudiciu suferit.

(244)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele aducătoare de prejudicii ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping împreună cu cele care au eludat măsurile antidumping au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(245)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziei privind existența dumpingului aducător de prejudicii, există argumente convingătoare pe baza cărora se poate concluziona în mod clar că nu este în interesul Uniunii să instituie taxe antidumping împotriva importurilor din RPC la nivelurile precizate mai jos (a se vedea considerentul 279).

(246)

Trebuie amintit că, în anchetele anterioare, s-a considerat că adoptarea de măsuri nu era împotriva interesului Uniunii. În plus, faptul că actuala anchetă este o reexaminare intermediară în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, prin care se analizează situația în care există deja măsuri antidumping în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ excesiv asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(247)

Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese relevante, adică cele ale industriei din Uniune, ale producătorilor de componente pentru biciclete, ale importatorilor neafiliați și ale utilizatorilor.

(248)

Ancheta a revelat faptul că industria respectivă se află încă într-o situație vulnerabilă. Dat fiind volumul considerabil de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC și probabilitatea menținerii dumpingului și a prejudiciului, este foarte posibil ca, în cazul abrogării măsurilor, producția Uniunii să dispară.

(249)

Industria din Uniune contribuie semnificativ la inovare tehnologică și crearea unor produse derivate, precum recent dezvoltatele biciclete asistate electric (EPAC — Electrically Power Assisted Cycles) și bicicletele electrice, care nu ar fi viabile din punct de vedere economic fără existența unei industrii a bicicletelor în Uniune. Mai mult, industria Uniunii contribuie la obiectivele de mediu, precum ecologizarea transportului și decarbonizarea.

(250)

Industria din Uniune este, de asemenea, o forță care pune în mișcare industrii conexe, precum producția de componente și accesorii pentru biciclete și serviciile conexe. Aceasta generează în total, direct și indirect, între 60 000 și 70 000 de locuri de muncă pe piața Uniunii.

(251)

Industria din Uniune a făcut eforturi pentru a se restructura și a investit în inovație, toate acestea fiind irosite în cazul în care industria din Uniune ar dispărea. În schimb, dacă măsurile rămân în vigoare, industria din Uniune ar putea să se mențină și chiar să își crească volumul vânzărilor, generând astfel randamentul necesar al investițiilor pentru a putea continua să reinvestească în tehnologii noi și în inovare.

(252)

Având în vedere concluziile privind situația industriei din Uniune, așa cum sunt prezentate în considerentele 184-187, se poate anticipa că, în lipsa măsurilor, situația financiară a industriei din Uniune s-ar putea deteriora semnificativ, riscând, în ultimă instanță, încetarea producției. Prin urmare, măsurile antidumping sunt în interesul industriei din Uniune.

(253)

Asociația producătorilor de componente pentru biciclete (COLIPED) s-a făcut cunoscută în cursul anchetei. COLIPED a prezentat informații conform cărora există aproximativ 370 de societăți în Uniune care livrează componente producătorilor de biciclete și furnizează locuri de muncă pentru aproximativ 16 000 de persoane. Industria furnizoare este dependentă de menținerea producției de biciclete în Uniune.

(254)

În favoarea măsurilor, s-au pronunțat 53 de producători de componente pentru biciclete, ei reprezentând 39 % din cele 1,2 miliarde EUR la care se ridică cifra de afaceri totală estimată a industriei componentelor pentru biciclete. Producătorii de componente pentru biciclete beneficiază de extinderea măsurilor existente la principalele componente pentru biciclete (a se vedea considerentul 1). Regimul actual de scutire (a se vedea considerentul 1) încurajează producția locală de componente de biciclete limitând ponderea componentelor chinezești utilizate la mai puțin de 60 % din valoarea totală. Datorită măsurilor în vigoare, industria din Uniune a fost capabilă să se dezvolte și să investească în proiecte noi vizând reluarea producției anumitor componente principale în Uniune.

(255)

În acest sens, s-a constatat că, în absența măsurilor și având în vedere o presupusă încetare a producției de biciclete în Uniune, industria componentelor pentru biciclete din Uniune va suferi, de asemenea, consecințe negative, deoarece își va pierde clienții. Așadar, s-a concluzionat că instituirea măsurilor antidumping ar fi în interesul industriei producătoare de componente pentru biciclete.

(256)

Federația Cicliștilor Europeni (ECF — European Cyclists’ Federation), o federație care înglobează toate asociațiile naționale de cicliști din Europa, s-a exprimat în favoarea menținerii măsurilor antidumping în vigoare. ECF a susținut că producția locală este în interesul consumatorilor, deoarece ea garantează calitate, siguranță și servicii specializate pentru clienți.

(257)

ECF a susținut că o creștere a importurilor din RPC ar avea un impact negativ asupra calității și standardelor ridicate de siguranță din Uniune, în detrimentul consumatorilor.

(258)

Se estimează că efectul taxelor antidumping asupra prețurilor pentru consumatori nu este semnificativ, deoarece majoritatea producătorilor de biciclete din Uniune beneficiază de regimul de scutire și, până la 60 % din valoarea totală a componentelor utilizate, componentele principale pot fi importate din RPC fără aplicarea niciunei taxe.

(259)

Se reamintește că ancheta anterioară a condus la concluzia că impactul măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori/consumatori. În pofida existenței măsurilor, există disponibile pe piață biciclete provenind atât din RPC, cât și din țări cărora nu li se aplică nicio măsură. Ca atare, concluzia este că măsurile antidumping nu afectează în mod semnificativ utilizatorii din Uniune.

(260)

După informare, una dintre părți a susținut că în cadrul analizei nu s-a ținut cont de efectele negative ale măsurilor asupra utilizatorilor, sub forma costurilor suplimentare pe care le generează. Trebuie menționat că ECF, care reprezintă consumatorii, s-a exprimat în favoarea măsurilor, din motive de calitate și de siguranță (a se vedea considerentul 255). De asemenea, datorită regimului de scutire, consumatorii beneficiază deja de prețuri mai mici la anumite componente pentru biciclete (a se vedea considerentul 257). Așadar, s-a concluzionat că argumentul este lipsit de fundament.

(261)

Niciunul dintre importatorii neafiliați nu a cooperat la anchetă. În consecință, nu a fost posibilă realizarea unei evaluări a impactului măsurilor în cursul PAR. De asemenea, trebuie reamintit faptul că obiectivul măsurilor antidumping nu este de a împiedica importurile, ci de a restabili condițiile de concurență loială și de a garanta că importurile nu sunt efectuate la prețuri de dumping generatoare de prejudiciu.

(262)

Se reamintește faptul că există și alte surse de importuri și că aproximativ 45 % din bicicletele cumpărate sunt, de fapt, biciclete importate.

(263)

Având în vedere că ar fi în continuare admise pe piața Uniunii importurile la prețuri echitabile din RPC și că vor continua, de asemenea, importurile din țări terțe, importatorii își vor continua probabil activitatea comercială pe care o desfășoară în mod tradițional, chiar dacă se mențin măsurile antidumping care vizează RPC. Măsurile antidumping modificate pentru cei trei producători-exportatori cooperanți ar spori posibilitățile de import din RPC cu taxe de 0 % sau cu taxe reduse. Prin urmare, se concluzionează că măsurile antidumping nu au un impact semnificativ asupra importatorilor neafiliați din Uniune.

(264)

Una dintre părți a susținut că măsurile nu ar fi eficiente având în vedere că industria din Uniune este afectată în continuare de prejudiciu, chiar dacă există măsuri antidumping în vigoare de aproape 20 de ani. Trebuie remarcat că, în pofida măsurilor în vigoare, s-a confirmat faptul că producătorii-exportatori chinezi au eludat aceste măsuri utilizând alte țări terțe, ceea ce explică, cel puțin parțial, situația în care se afla industria din Uniune în cursul PAR. Așadar, argumentul a fost respins.

(265)

După informare, unele dintre părți au afirmat că măsurile, în vigoare de peste 23 de ani, nu pot fi justificate nici de considerente juridice, nici de considerente de politică comercială. Pentru a răspunde acestei afirmații, trebuie menționat că nu există limite de timp care să restricționeze durata măsurilor, atât timp cât sunt îndeplinite condițiile pentru instituirea sau menținerea acestora. Pe de altă parte, având în vedere constatările care confirmă existența unui dumping aducător de prejudicii, măsurile sunt justificate în cazul de față. În plus, situația în care se află industria din Uniune este agravată de eludarea măsurilor. Prin urmare, se respinge acest argument.

(266)

Menținerea măsurilor vizând importurile de biciclete originare din RPC ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune și al furnizorilor de componente pentru biciclete din Uniune. Aceasta va permite industriei din Uniune să se dezvolte și să își amelioreze situația cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping. Mai mult, importatorii nu vor fi afectați în mod semnificativ, deoarece vor fi în continuare disponibile pe piață biciclete din RPC și alte țări terțe la prețuri echitabile. S-a concluzionat totodată că, datorită utilizării extinse a regimului actual de scutire de către industria din Uniune, măsurile în vigoare nu au efecte negative relevante asupra utilizatorilor/consumatorilor. În schimb, în cazul abrogării măsurilor, producătorii de biciclete din Uniune ar fi probabil în situația de a-și înceta producția, punând în pericol existența producătorilor de componente pentru biciclete din Uniune.

(267)

Prin prisma celor de mai sus, se concluzionează că, pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, nu există argumente convingătoare împotriva instituirii unor măsuri în ceea ce privește importurile de produs în cauză originare din RPC, utilizând ratele indicate la considerentul 279.

(268)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul aferent și interesul Uniunii, măsurile existente, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 990/2011, trebuie menținute, cu excepția cazurilor specificate mai jos.

(269)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de producătorii din Uniune.

(270)

Măsurile trebuie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul generat de importurile în cauză, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor dumpingului generator de prejudiciu, s-a considerat că măsurile adoptate trebuie să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să realizeze, per ansamblu, un profit înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector din vânzările de produs similar în Uniune, în condiții normale de concurență, adică fără importuri care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul a fost de 8 % din cifra de afaceri aferentă vânzărilor de biciclete, adică aceeași cu cea din ancheta anterioară, întrucât nu a existat niciun indiciu că ar fi necesară modificarea acestei marje.

(271)

Dat fiind faptul că nivelul de cooperare din partea RPC a fost foarte scăzut, așa cum s-a menționat în considerentele 22 și 24, constatările privind societățile care au cooperat nu pot fi considerate reprezentative pentru țara respectivă. Prin urmare, marja de prejudiciu la nivel național este menținută neschimbată, astfel cum a fost stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005.

(272)

Pentru cei doi exportatori care au cooperat și în cazul cărora s-a constatat existența dumpingului, marjele de prejudiciu au fost stabilite pe baza propriilor lor prețuri de export comparate, la același nivel comercial, cu prețurile negeneratoare de prejudiciu ale industriei din Uniune pentru tipul de produs corespunzător. Nu s-a calculat nicio marjă de prejudiciu pentru cea de-a treia societate, în cazul căreia nu s-a constatat existența unui dumping. Pentru Oyama Bicycles (Taicang) Co. Ltd, nu s-a identificat nicio marjă de prejudiciu. S-a constatat însă o marjă de prejudiciu considerabilă, mai ridicată decât marja de dumping, în cazul Zhejiang Baoguilai Vehicle Co. Ltd.

(273)

După informare, una dintre părți a susținut că profitul vizat de 8 % a fost stabilit conform unor condiții de piață care nu corespund situației actuale, iar Comisia nu a furnizat argumente corespunzătoare pentru a justifica menținerea nivelului de profit vizat determinat în cadrul anchetei anterioare menționate în considerentul 5. Trebuie remarcat că, în cadrul anchetei actuale, nu s-a găsit niciun indiciu conform căruia ar fi necesară modificarea ratei profitului vizat. Partea respectivă nu a prezentat niciun calcul fundamentat al unui nivel alternativ de profit care să fie utilizat. Așadar, argumentul a fost respins.

(274)

În ceea ce privește cele trei grupuri de exportatori chinezi care au cooperat, nivelurile individuale ale taxei antidumping specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor anchetei actuale. În consecință, acestea reflectă situația constatată în legătură cu aceste grupuri în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa la nivel național aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din RPC fabricate de grupurile respective și, ca atare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice alt grup care nu este menționat în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(275)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (30) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special eventualele modificări ale activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau în urma modificărilor survenite din punctul de vedere al entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(276)

Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale trebuie să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul PAR.

(277)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră că, în cazul de față, sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ următoarele: prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură sunt supuse taxelor antidumping reziduale aplicabile tuturor celorlalți producători-exportatori.

(278)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și cu condiția îndeplinirii condițiilor, se poate deschide o anchetă privind eludarea măsurilor antidumping. În cadrul anchetei, se poate analiza, printre altele, necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxei și de a institui, în consecință, o taxă la nivel național.

(279)

Conform articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valorile taxei pentru exportatorii care au cooperat se stabilesc la niveluri adecvate pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune. Pentru Zhejiang Baoguilai Vehicle Co. Ltd. și Ideal (Dongguan) Bike Co. Ltd., nivelurile taxelor se bazează pe marjele de dumping constatate în anchetă, acestea fiind inferioare marjelor de prejudiciu. În ceea ce privește Oyama Bicycles (Taicang) Co. Ltd., marja de prejudiciu a fost mai scăzută decât marja de dumping și, prin urmare, taxa se stabilește la nivelul marjei de prejudiciu.

(280)

Nivelurile individuale ale taxei calculate pentru PAR trebuie să fie următoarele:

(281)

Se menționează că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 71/97, taxa antidumping de 48,5 % impusă tuturor celorlalte societăți prin prezentul regulament (a se vedea considerentul 279) se aplică, de asemenea, importurilor de componente principale pentru biciclete, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 71/97, originare din RPC,

Sursa:

Eurostat.