5.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 71/97, Consiliul a extins taxa antidumping instituită prin Regulamentul (CEE) nr. 2474/93 la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) la importurile de anumite componente pentru biciclete din țara respectivă (denumită în continuare „taxa antidumping extinsă”). Regulamentul (CE) nr. 71/97 al Consiliului prevedea, de asemenea, că ar trebui stabilit un regim de scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază (denumit în continuare „regim de scutire”) pentru a permite asamblorilor care nu eludează măsura privind bicicletele să importe componente chinezești pentru biciclete scutite de taxa antidumping, prin scutirea acestora de la aplicarea măsurii extinse la componentele pentru biciclete.

(2)

Cadrul legal pentru funcționarea regimului de scutire a fost prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 88/97 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul modificat”).

(3)

În urma unei reexaminări a extinderii taxei antidumping instituite la importurile de biciclete originare din Republica Populară Chineză la importurile de anumite componente pentru biciclete din RPC în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 171/2008 (6), a hotărât menținerea măsurilor împotriva eludării.

(4)

În urma unei anchete de reexaminare intermediară efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a decis, prin Regulamentul (CE) nr. 1095/2005 (7), majorarea la 48,5 % a taxei antidumping în vigoare.

(5)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (8) (denumit în continuare „avizul”) Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a inițiat o reexaminare intermediară a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biciclete originare din RPC. La punctul 4.4 din aviz, părțile interesate au fost invitate să transmită observații cu privire la funcționarea regimului de scutire și la un posibil viitor model pentru acesta. A fost așteptată transmiterea unor observații în special referitor la funcționarea și gestionarea acestui regim de scutire în forma sa actuală, inclusiv în ceea ce privește provocările cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii.

(6)

Nu a fost primită nicio observație pertinentă. Cu toate acestea, ca urmare a experienței dobândite de Comisie pe parcursul aplicării regimului de scutire, a fost considerată necesară introducerea unor modificări care vor facilita funcționarea acestuia.

(7)

În temeiul regimului de scutire actual, definiția perioadei de anchetă nu permite o evaluare corespunzătoare a cantității și valorii componentelor chinezești utilizate în operațiunile de asamblare de biciclete din UE. Normele în vigoare prevăd ca perioada de anchetă să fie stabilită într-o perioadă prealabilă datei de suspendare a taxei antidumping. În cursul acestei perioade, solicitanții importă de obicei cantități mici din RPC, întrucât importul a mai mult de 299 de componente pe lună ar face obiectul unei taxe antidumping. Prin urmare, s-ar părea că bicicletele asamblate în cursul perioadei de anchetă sunt conforme cu normele stabilite la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, care confirmă faptul că producătorii de biciclete din Uniune trebuie să respecte regula conform căreia trebuie folosită o proporție de mai puțin de 60 % componente chinezești pentru biciclete în cadrul operațiunilor de asamblare sau regula conform căreia la asamblare nu se pot adăuga componente chinezești cu o valoare totală mai mare de 25 % din valoarea tuturor componentelor folosite în cadrul fabricației (regula „60/40 sau 25 % valoare adăugată”).

(8)

Societățile încep să importe cantități mai mari doar după acordarea suspendării. Totuși, conform normelor în vigoare, această perioadă nu poate fi luată în considerare. Prin urmare, scopul esențial al regimului, „de garantare a utilizării unei proporții corespunzătoare de componente originare din Europa”, nu poate fi realizat în întregime.

(9)

În acest context și din motive de securitate juridică, se consideră adecvată modificarea definiției perioadei de anchetă în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) pentru a include, de asemenea, perioada de după data suspendării plății taxei antidumping extinse. Respectarea regulii „60/40 sau 25 % valoare adăugată” ar fi atunci verificată într-un mod mai adecvat pe parcursul unei perioade în care importatorul nu plătește taxa antidumping, și anume după acordarea suspendării.

(10)

Pentru a permite solicitantului să prezinte date verificabile privind importurile sale de componente de biciclete, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) din regulamentul modificat, pentru perioada dinainte de suspendare, se elimină trimiterea la obligația contractuală irevocabilă în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a).

(11)

În plus, regimul actual este neclar în ceea ce privește importurile de componente pentru biciclete utilizate la asamblarea bicicletelor prevăzute cu un motor auxiliar, cu sau fără ataș, denumite uneori biciclete electrice sau biciclete motorizate. Bicicletele electrice complete și, prin urmare, componentele pentru asamblarea bicicletelor electrice nu fac nici obiectul taxei antidumping, nici al taxei antidumping extinse și anume, operațiile de asamblare a bicicletelor electrice rămân în afara domeniului de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 71/97. Prin urmare, se consideră adecvată extinderea dispozițiilor existente în temeiul articolului 14 pentru „controlul utilizării finale” a componentelor destinate asamblării bicicletelor electrice. Dispozițiile privind „controlul utilizării finale” permit autorităților vamale naționale să urmărească utilizarea finală a componentelor importate, și anume, utilizarea pentru asamblarea bicicletelor clasice sau a bicicletelor electrice.

(12)

Mai mult, se consideră adecvată eliminarea articolului 16 alineatul (3) deoarece datele solicitate pot fi obținute din alte surse.

(13)

În fine, se propune corectarea erorilor de redactare și modificarea trimiterilor devenite caduce în regulamentul modificat.

(14)

În interesul securității juridice și al principiului bunei guvernanțe, este necesar să se garanteze că amendamentele aduse regulamentului modificat, prevăzute în prezentul regulament, urmează să se aplice cât mai curând tuturor anchetelor noi și în curs.

(15)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 88/97 trebuie modificat în consecință,

1.

Articolul 3 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Cererile se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii și trebuie să fie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte solicitantul. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

2.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

3.

Articolul 5 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Începând de la data primirii unei cereri care îndeplinește prima facie condițiile stabilite la articolul 4 alineatele (1) și (2) și sub rezerva unei decizii privind fundamentarea cererii respective în temeiul articolelor 6 și 7, plata datoriilor vamale aferente taxei extinse în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) este suspendată pentru orice importuri de componente esențiale de biciclete declarate pentru punerea în liberă circulație de către partea care face obiectul examinării. În mod normal, se ia în considerare o perioadă de cel puțin 6 luni înaintea primirii cererii pentru stabilirea conformității prima facie cu condițiile prevăzute la articolul 4 alineatele (1) și (2).”

4.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

5.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

6.

La articolul 8 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

7.

Articolul 9 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Comisia poate, din proprie inițiativă, să reexamineze situația unei părți scutite de taxă pentru a verifica dacă operațiunile sale de asamblare rămân în afara domeniului de aplicare al articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.”

8.

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

Revocarea unei scutiri

O scutire este revocată, în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, după ce părții scutite i-a fost acordată posibilitatea de a prezenta observații:

9.

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Dispoziții procedurale

Dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 privind:

se aplică în conformitate cu prezentul regulament.”

10.

Articolul 14 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

11.

La articolul 14, se adaugă următorul paragraf (d):

12.

La articolul 16, alineatul (3) se elimină.

5.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 152/5

(1)

La 6 septembrie 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Ancheta a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la data de 25 iulie 2012 de EU ProSun (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)

În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de documente justificative, Comisia a adoptat, la 1 martie 2013, Regulamentul (UE) nr. 182/2013 (3) prin care se supun înregistrării importurile de module fotovoltaice din siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză începând cu 6 martie 2013.

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din RPC și importatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei. De asemenea, Comisia a informat producătorii din SUA, care a fost considerată o posibilă țară analogă.

(5)

Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(6)

Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din țara în cauză, de importatori independenți și de producători din Uniune implicați în anchetă și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a decis să limiteze la un număr rezonabil producătorii-exportatori din țara în cauză, importatorii independenți și producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei prin selectarea unui eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază (acest proces este denumit și „eșantionare”).

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Toți producătorii cunoscuți din Uniune și asociația de producători cunoscută au fost informați cu privire la selecția eșantionului provizoriu de producători din Uniune. Eșantionul provizoriu a fost format din nouă producători din Uniune dintre cei aproximativ 220 de producători din Uniune care erau cunoscuți, înainte de deschiderea anchetei, ca fabricând produse similare (a se vedea considerentul 26 de mai jos), selectați pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției, luând în considerare volumul vânzărilor și situarea geografică care ar putea face în mod rezonabil obiectul anchetei în intervalul de timp disponibil. S-a asigurat faptul că eșantionul acoperă atât producătorii din Uniune integrați vertical, cât și pe cei neintegrați. Părțile interesate au fost, de asemenea, invitate să își facă cunoscute punctele de vedere în privința eșantionului provizoriu. Mai multe părți interesate au transmis observații cu privire la eșantionul provizoriu și o parte interesată a solicitat o audiere la consilierul-auditor.

(8)

Mai multe părți interesate au ridicat următoarele obiecții cu privire la eșantionul provizoriu de producători din Uniune:

(9)

Argumentelor aduse de părți li s-a răspuns după cum urmează:

(10)

După primirea observațiilor, componența eșantionului a fost revizuit, din cauză că au existat indicii că una dintre întreprinderile selectate nu ar fi fost în situația de a coopera pe deplin. Pentru a menține nivelul de reprezentativitate a eșantionului, a fost selectat un producător suplimentar din Uniune. Eșantionul revizuit este constituit, prin urmare, din 10 întreprinderi, selectate pe baza celui mai mare volum reprezentativ pentru fiecare nivel de producție, luând în considerare volumul vânzărilor pe piața UE și situarea geografică care puteau face în mod rezonabil obiectul anchetei în intervalul de timp disponibil. Ca urmare, eșantionul revizuit de producători din Uniune reprezintă, ca procent din totalul producției din Uniune, între 18 % și 21 % pentru module, între 17 % și 24 % pentru celule și între 28 % și 35 % pentru plachete și acoperă producătorii integrați vertical și neintegrați. Având în vedere că un procentaj exact ar permite calcularea volumului de producție al producătorului din Uniune suplimentar menționat mai sus și, prin urmare, determinarea identității acestuia, nu se pot dezvălui procentele exacte.

(11)

Ținând seama de numărul potențial mare de importatori neafiliați, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, tuturor importatorilor li s-a solicitat să se prezinte Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor care privesc produsul vizat în perioada de anchetă, definită în cadrul considerentului 19 de mai jos.

(12)

Dintre cei aproximativ 250 de importatori neafiliați prezentați de reclamant și pe care i-a contactat Comisia, 36 de părți au răspuns la formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere: 35 pentru module, un singur răspuns pentru celule și niciun răspuns pentru plachete. Eșantionul a fost selectat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, pentru a acoperi cel mai mare volum reprezentativ de importuri care poate face în mod rezonabil obiectul anchetei ținând seama de timpul disponibil. Pe această bază, Comisia a selectat un eșantion de trei importatori neafiliați pentru module și unul pentru celule. În urma observațiilor primite, Comisia a decis să includă în eșantion încă un importator neafiliat pentru module. Această întreprindere s-a prezentat și a afirmat că nivelul său de activitate ar justifica includerea sa în eșantion. Datele pe care le transmisese inițial au fost, prin urmare, reexaminate și s-a dovedit că se strecurase o eroare materială în ceea ce privește volumul importurilor raportat de către importatorul în cauză. Din aceste motive, întreprinderea în cauză a fost inclusă în eșantionul de importatori neafiliați. În plus, două întreprinderi care fuseseră inițial selectate în eșantion nu au răspuns la chestionar și, prin urmare, au fost considerate necooperante cu ancheta și excluse din eșantionul de importatori neafiliați. Prin urmare, eșantionul importatorilor neafiliați era compus din doi importatori pentru module și un importator pentru celule, reprezentând aproximativ 2 %-5 % din totalul importurilor din țara în cauză. Totuși, după primirea răspunsului la chestionar, a devenit evident că activitatea de bază a doi dintre cei trei importatori se concentrează, de fapt, pe instalațiile solare și nu pe comerțul cu produsul în cauză. Ancheta a arătat că majoritatea importurilor pentru produsul în cauză intră pe piața Uniunii prin societăți afiliate producătorilor-exportatori din RPC sau prin întreprinderile care realizează instalarea ori prin promotorii de proiecte. În aceste condiții, eșantionul a fost considerat, în mod provizoriu, reprezentativ. Cu toate acestea, în cursul anchetei suplimentare, Comisia va contacta și alți importatori neafiliați cooperanți pentru a verifica dacă aceștia se califică drept importatori și pentru a vedea dacă dimensiunea eșantionului poate fi mărită.

(13)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători-exportatori, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare în vederea determinării dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori li s-a solicitat să se prezinte Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor care privesc produsul vizat în perioada de anchetă, definită în cadrul considerentului 19 de mai jos. Au fost, de asemenea, consultate autoritățile țării în cauză.

(14)

Nu mai puțin de 135 de producători-exportatori chinezi (adesea grupuri de mai multe întreprinderi) s-au prezentat în cadrul exercițiului de eșantionare. Societățile care au cooperat reprezintă 80 % din valoarea totală a exporturilor chineze. Eșantionul selectat de șapte grupuri de întreprinderi este format din primii trei exportatori cooperanți cu cel mai mare volum de exporturi de module, din primii doi exportatori cooperanți cu cel mai mare volum de exporturi de celule și din primii doi exportatori cooperanți cu cel mai mare volum de exporturi de plachete.

(15)

Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion, precum și producătorilor din Uniune incluși în eșantion, importatorilor neafiliați incluși în eșantion, operatorilor din amonte și din aval și asociațiilor acestora care s-au prezentat în termenele stabilite în avizul de deschidere. Comisia a contactat și o asociație reprezentativă a consumatorilor.

(16)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la toți producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, de la toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, de la trei importatori neafiliați din Uniune incluși în eșantion, precum și de la 21 de operatori din amonte și din aval și de la trei asociații ale acestora.

(17)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor (grupuri de) întreprinderi.

(18)

Având în vedere necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora era posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor din India, în calitate de țară analogă, la sediul următoarelor întreprinderi:

(19)

Ancheta cu privire la dumping și la prejudiciu a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2011 și 30 iunie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada începând din 2009 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(20)

Produsul în cauză constă în module sau panouri fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin, precum și celule și plachete de tipul celor utilizate în modulele sau panourile fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin, originare sau expediate din Republica Populară Chineză. Celulele și plachetele au o grosime de maximum 400 de micrometri. Acest produs este încadrat în prezent la codurile NC ex 3818 00 10, ex 8501 31 00, ex 8501 32 00, ex 8501 33 00, ex 8501 34 00, ex 8501 61 20, ex 8501 61 80, ex 8501 62 00, ex 8501 63 00, ex 8501 64 00 și ex 8541 40 90 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(21)

Următoarele tipuri de produse sunt excluse din definiția produsului în cauză:

(22)

Modulele, celulele și plachetele fotovoltaice transformă lumina solară în energie electrică. Conversia este efectuată de celulele care absorb lumina și o transformă în energie electrică prin intermediul siliciului cristalin.

(23)

Plachetele reprezintă prima etapă a procesului de producție. Acestea sunt construite din siliciu cristalin și constituie componentele-cheie pentru producția de celule.

(24)

În primul rând, siliciul cristalin trebuie topit pentru a obține lingouri de siliciu cristalin, care sunt apoi secționate pentru a obține plachetele. Plachetele sunt tratate printr-o secvență de prelucrare cu semiconductori de înaltă tehnologie pentru a obține celulele solare funcționale. Celulele reprezintă cea de-a doua etapă a procesului de producție. Ele au o joncțiune pozitiv-negativ, care are rolul de a colecta și de a transmite electricitatea generată de celulă.

(25)

Modulele reprezintă a treia etapă a procesului de producție. Pentru asamblarea modulelor, celulele sunt lipite unele de altele cu sârme sau benzi metalice plate, rezultând un șir de celule. Acestea se laminează între plăci. În general, placa superioară este din sticlă, iar cea de suport este polimerică. De obicei, se utilizează rame care să permită montarea la fața locului (de exemplu, pe acoperișuri). Modulul poate să aibă sau nu un invertor.

(26)

Ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul realizat și vândut pe piața internă din India, care a servit drept țară analogă pentru stabilirea valorii normale, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice, precum și aceleași utilizări finale de bază. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

Mai multe părți interesate au susținut că ancheta nu poate acoperi trei produse cu caracteristici fizice, chimice și tehnice diferite și, prin urmare, modulele, celulele și plachetele ar trebui să facă obiectul a trei anchete separate. În plus, acestea au susținut că nu este clar dacă ancheta acoperă un singur produs sau trei produse distincte și, prin urmare, că nu beneficiază de toate posibilitățile de a-și apăra interesele. S-a cerut, de asemenea, excluderea plachetelor din anchetă ca alternativă dacă nu sunt excluse plachetele monocristaline (a se vedea considerentele 42-44 de mai jos).

(28)

Producția de plachete – celule – module este un singur proces de producție, cu diferite etape de producție. Modulele, celulele și plachetele determină împreună caracteristicile produsului finit (modulele). Ancheta a arătat că producția de plachete și celule este direct și exclusiv dedicată fabricării de module; modulele, celulele și plachetele au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice (determinate de materia primă utilizată) și au aceeași utilizări finale de bază, și anume sunt vândute în scopul integrării în sisteme solare fotovoltaice. Performanța modulelor este legată direct de performanța plachetelor și a celulelor.

(29)

Avizul de deschidere a anchetei a precizat în mod clar că modulele, celulele și plachetele constituie produsul care face obiectul anchetei. Prin urmare, părțile interesate au avut toate posibilitățile de a-și apăra interesele pe baza produsului în cauză, astfel cum a fost definit. Din aceste motive, argumentele au fost respinse.

(30)

S-a afirmat, de asemenea, că modulele, celulele și plachetele nu pot fi considerate un singur produs, întrucât au mai multe niveluri diferite de coduri NC din opt cifre, subpoziții din șase cifre, poziții tarifare din patru cifre în cadrul Sistemului armonizat (SA) și capitole din două cifre, iar acestea se găsesc, de asemenea, în diferite secțiuni ale Nomenclaturii SA. Acest argument ca atare este nerelevant pentru determinarea definiției produsului supus unei anchete antidumping care se bazează pe caracteristicile fizice ale produsului în cauză.

(31)

Mai multe părți au susținut că valoarea adăugată de procesul de conversie a celulelor reprezintă cea mai mare parte din valoarea unui modul și că, prin urmare, celulele trebuie considerate un produs distinct.

(32)

Ancheta a arătat că producția de celule este cea mai complexă etapă, din punct de vedere tehnologic, din procesul de producție. Cu toate acestea, s-a dovedit, de asemenea, că cele trei etape de prelucrare sunt legate între ele și că valoarea adăugată nu este concentrată într-o anumită etapă a procesului de producție, ci este repartizată de-a lungul întregului proces. Din aceste motive, argumentul a fost respins.

(33)

Unele părți interesate au afirmat că modulele, celulele și plachetele au piețe comerciale separate și că, prin urmare, ar trebui să fie tratate ca produse diferite, lucru dovedit, de asemenea, de faptul că un număr mare de producători nu sunt integrați pe verticală.

(34)

Modulele, celulele și plachetele nu pot fi considerate produse distincte, ale căror prețuri variază doar în funcție de factori de piață. De fapt, prețurile lor sunt strict interconectate și afectate de prețul polisiliciului. De asemenea, așa cum s-a arătat și mai sus, în considerentele 23-25, produsul în cauză este fabricat printr-un singur proces de producție cu diferite etape. Faptul că unii producători nu sunt integrați pe verticală ține doar de decizii comerciale și de economii de scară și nu infirmă această concluzie. Din aceste motive, acest argument a trebuit respins.

(35)

Mai multe părți interesate au susținut că modulele, celulele și plachetele trebuie tratate ca produse diferite, având în vedere faptul că acestea au utilizări finale diferite și nu sunt interschimbabile.

(36)

După cum s-a menționat mai sus, ancheta a arătat că procesul de producție a plachetelor – celulelor – modulelor este un singur proces de producție și, prin urmare, problema interschimbabilității între diferitele etape ale unui singur proces de producție nu se aplică. În plus, modulele, celulele și plachetele au aceeași utilizare finală, convertirea luminii solare în energie electrică și, prin urmare, nu pot fi utilizate pentru alte aplicații.

(37)

O parte interesată a afirmat că modulele, celulele și plachetele nu au aceleași canale de distribuție și ar trebui, prin urmare, să nu fie considerate un singur produs. Ancheta a arătat că modulele, celulele și plachetele pot fi distribuite prin canale de distribuție diferite sau similare. Cu toate acestea, principalele criterii pentru a defini un singur produs sunt aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și aceleași utilizări finale. Având în vedere considerentele 27-29 de mai sus, concluzia este, prin urmare, că faptul de a avea canale de distribuție diferite nu se consideră un element determinant. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(38)

S-a afirmat că modulele, celulele și plachetele diferă în mod substanțial în ceea ce privește percepția consumatorului și că, prin urmare, nu ar trebui considerate un singur produs.

(39)

La fel ca mai sus, principalele criterii pentru a defini un singur produs sunt aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și aceleași utilizări finale. Având în vedere considerentele 27-29 de mai sus, concluzia este, prin urmare, că o percepție diferită a consumatorului nu se consideră un element determinant. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(40)

O parte interesată a afirmat că produsele fotovoltaice cu strat subțire ar trebui incluse în definiția produsului în cauză, argumentând că acestea au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și aceleași utilizări finale de bază.

(41)

Produsele fotovoltaice cu strat subțire sunt excluse în mod specific din definiția produsului (a se vedea considerentul 21 de mai sus). Produsele fotovoltaice cu strat subțire au caracteristici fizice, chimice și tehnice diferite față de produsul în cauză. Acestea sunt fabricate în urma unui proces de producție diferit și nu din siliciu cristalin, care constituie principala materie primă pentru producția de module, celule și plachete. Ele au o eficiență mai scăzută a conversiei și un randament energetic mai mic și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru aceleași tipuri de aplicații ca și cele vizate de produsul în cauză. Din aceste motive, aceste argumente trebuie respinse.

(42)

O parte interesată a afirmat că plachetele monocristaline ar trebui excluse din definiția produsului în cauză, deoarece au caracteristici fizice, chimice și tehnice diferite de cele ale plachetelor multicristaline. S-a afirmat că există diferențe de structură a cristalelor, de formă și de aspect. În plus, s-a afirmat că nu există producție de plachete monocristaline în Uniune.

(43)

Ancheta a constatat că plachetele monocristaline sunt de calitate superioară în raport cu cele multicristaline, deși procesele de producție sunt similare și utilizează aceleași materii prime principale (polisiliciu). Prin urmare, concluzia este că plachetele monocristaline și plachetele multicristaline au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază.

(44)

Ancheta a arătat că utilizările finale de bază sunt identice, deoarece atât plachetele monocristaline, cât și cele multicristaline sunt dedicate exclusiv producției de celule solare (monocristaline și pluricristaline, după caz) și au ca rezultat producția de module solare (monocristaline și pluricristaline, în mod corespunzător). Nu există diferențe semnificative între cele două tipuri de plachete, care sunt interschimbabile, ambele putând fi utilizate pentru a produce celule. În plus, în ceea ce privește afirmația că nu se produc plachete monocristaline în Uniune, ancheta a arătat că în Uniune se produc atât plachete monocristaline, cât și multicristaline. Din aceste motive, acest argument trebuie respins.

(45)

În plus, s-a susținut că plachetele și celulele ar trebui considerate produse conductoare semifinite (semifabricate intermediare), în timp ce modulele sunt produse finite: prin urmare, primele nu ar trebui considerate un singur produs.

(46)

Așa cum s-a arătat mai sus, principalele criterii pentru a defini un singur produs sunt aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și aceleași utilizări finale. Prin urmare, având în vedere considerentele 27-29 de mai sus, concluzia este că diferența între produse finite sau semifinite nu este considerată un element determinant. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(47)

O parte interesată a solicitat excluderea panourilor solare dedicate exclusiv încărcării bateriilor de 12V, pe baza faptului că acestea au o altă utilizare finală decât modulele de conectare la rețea, din cauza faptului că generează o tensiune mult mai scăzută și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru conectarea la rețea.

(48)

În conformitate cu avizul de deschidere, încărcătoarele solare care constau din mai puțin de șase celule, sunt portabile și furnizează energie electrică pentru dispozitive sau încarcă baterii sunt excluse din definiția produsului care face obiectul anchetei. Modulele de mai mult de șase celule dedicate exclusiv încărcării bateriilor au aceleași caracteristici de bază și aceeași performanță ca și modulele de conectare la rețea. Ele utilizează o tensiune în circuit deschis mai joasă decât cea utilizată la modulele de conectare la rețea. În ciuda acestei diferențe, ancheta a arătat că acest tip de module pot fi conectate la rețeaua electrică. Tensiunea mai scăzută poate fi ușor compensată de o creștere a dimensiunii și/sau a numărului de celule. Prin urmare, modulele dedicate încărcării bateriilor și care constau din mai mult de șase celule se încadrează în definiția produsului în cauză.

(49)

Pe baza celor de mai sus, concluzia provizorie este că modulele sau panourile fotovoltaice din siliciu cristalin, precum și celulele și plachetele de tipul celor folosite la modulele sau panourile fotovoltaice din siliciu cristalin, după cum se menționează mai sus, constituie un singur produs. Cu toate acestea, Comisia va investiga în continuare dacă modulele, celulele și plachetele constituie unul singur, două sau trei produse separate. Prin urmare, Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere cu privire la această chestiune, ținând seama de concluzia provizorie la care a ajuns Comisia în acest stadiu. Oricum, chiar și în cazul în care, în cele din urmă, se va consideră că acestea reprezintă două sau trei produse diferite, ancheta actuală ar acoperi toate aceste produse diferite și se vor putea impune măsuri definitive cu privire la module, celule și plachete indiferent dacă acestea constituie unul sau mai multe produse.

(50)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) în cazul producătorilor despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(51)

Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(52)

În cadrul anchetei de față, toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au solicitat un tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP), în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere privind TEP în termenele prevăzute.

(53)

Comisia a adunat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile furnizate în cererile de acordare a TEP la sediile întreprinderilor în cauză.

(54)

Verificarea a stabilit că niciunul dintre cei șapte producători-exportatori (grupuri de întreprinderi) care solicită TEP nu îndeplinește cerințele criteriilor prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(55)

Toate cele șapte grupuri de întreprinderi au beneficiat de regim fiscal și de subvenții preferențiale și, prin urmare, nu au putut să demonstreze că nu ar face obiectul unor denaturări semnificative moștenite de la sistemul de economie planificată; ca urmare, niciunul nu a îndeplinit cerințele de la criteriul 3 din evaluarea TEP.

(56)

Șase grupuri de întreprinderi nu au reușit să demonstreze că conturile lor ar fi auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, prin urmare, nu au îndeplinit cerințele de la criteriul 2 din evaluarea TEP.

(57)

Un grup de întreprinderi nu a reușit să demonstreze că toate întreprinderile din cadrul său se supun legilor falimentului și nu a îndeplinit cerințele de la criteriul 4 din evaluarea TEP.

(58)

În plus, trei grupuri de întreprinderi nu au fost în măsură să demonstreze că nu fac obiectul unei intervenții semnificative din partea statului și nu au îndeplinit cerințele de la criteriul 1 din evaluarea TEP.

(59)

În urma comunicării concluziilor privind TEP, s-au primit observații din partea tuturor întreprinderilor incluse în eșantion.

(60)

Două grupuri de întreprinderi au prezentat o observație privind procedura și au afirmat că evaluarea TEP a fost realizată după termenul-limită, adică după perioada de trei luni prevăzută la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și că, prin urmare, ancheta ar trebui închisă fără întârziere. În sprijinul cererii lor, ele au invocat hotărârile Curții de Justiție în cauzele producătorilor de încălțăminte Brosmann (4) și Aokang (5).

(61)

În primul rând, se reamintește faptul că cauzele Brosmann și Aokang nu sunt relevante pentru evaluarea legalității analizei legate de TEP din cadrul anchetei de față, deoarece cauzele respective, spre deosebire de prezenta anchetă, se referă la situații în care nu s-au efectuat deloc evaluări legate de TEP.

(62)

În plus, cauzele Brosmann și Aokang nu sunt relevante pentru evaluarea legalității anchetei de față, întrucât regulamentul de bază a fost modificat între timp. Articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, astfel cum a fost modificat, prevede că Comisia va realiza evaluarea TEP doar pentru întreprinderile incluse în eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază și că această evaluare trebuie realizată în termen de șapte luni și, în orice caz, nu mai târziu de opt luni de la deschiderea anchetei. Articolul modificat se aplică tuturor anchetelor noi și în curs la data de 15 decembrie 2012, prin urmare inclusiv celei de față.

(63)

În orice caz, interpretarea jurisprudenței consacrate, conform căreia nu a existat nicio încălcare per se a dreptului la o decizie legată de TEP, în pofida faptului că termenul de trei luni nu a fost respectat, trebuie menținută.

(64)

Principalele observații de substanță primite se referă la regimul fiscal și la subvențiile preferențiale. Exportatorii nu au contestat faptele stabilite, ci au pus sub semnul întrebării importanța acestora pentru îndeplinirea criteriului 3 pentru acordarea TEP. În special, ei au afirmat că ajutoarele de stat nu reprezintă o proporție semnificativă din cifrele lor de afaceri respective.

(65)

Trebuie remarcat, în acest sens, că un sistem de impozitare a veniturilor care tratează în mod favorabil anumite întreprinderi considerate strategice de către guvern nu este, în mod clar, caracteristic pentru o economie de piață. Un astfel de sistem este încă puternic influențat de planificarea de stat. Se observă, de asemenea, că denaturările cauzate de reducerile de impozit pe profit sunt semnificative, având în vedere că modifică complet valoarea profiturilor brute pe care trebuie să le realizeze întreprinderea pentru a fi atractivă pentru investitori. De asemenea, denaturările sunt permanente, iar valoarea absolută a beneficiului obținut în cursul perioadei de anchetă este, din cauza naturii avantajului, nerelevantă pentru a evalua dacă denaturarea este „semnificativă”. Evaluarea importanței trebuie să se bazeze mai curând pe impactul global al măsurii asupra situației economice și financiare a întreprinderii.

(66)

În ceea ce privește criteriul 2, trei grupuri de întreprinderi au afirmat că au respectat normele stabilite de standardele internaționale de contabilitate, întrucât conturile lor consolidate din SUA au fost pe deplin în conformitate cu standardele respective. Unele întreprinderi au afirmat, de asemenea, că, în general, conturile lor respectă standardele de contabilitate din China, pe care le consideră a fi echivalente cu cele internaționale. Cu toate acestea, chestiunea în discuție nu este dacă standardele de contabilitate chineze sunt în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Chestiunea în discuție este dacă conturile sunt conforme cu standardele contabile aplicabile sau nu. În special, aceste observații nu au făcut nicio referire la faptul că, în ceea ce privește situațiile financiare individuale ale întreprinderilor chineze în cauză, s-a constatat că au fost încălcate o serie de standarde internaționale de contabilitate (și standardele chineze echivalente), în special cele privind amortizarea inventarului și prezentarea informațiilor legate de tranzacțiile între părțile afiliate.

(67)

În ceea ce privește criteriul 1, luând în considerare observațiile primite din partea părților și având în vedere hotărârea în cauza C-337/09 P (6), concluzia este că acest criteriu este îndeplinit de toate întreprinderile. Cu toate acestea, determinarea TEP pentru toți exportatorii din eșantion rămâne neschimbată, întrucât încă nu îndeplinesc cerințele de la criteriile 2 și 3.

(68)

În ceea ce privește criteriul 4, grupul de întreprinderi menționat în considerentul 57 de mai sus a putut demonstra că a fost deschisă între timp procedura de faliment împotriva principalei întreprinderi chineze din grup. Concluzia este, prin urmare, că acest criteriu este îndeplinit de către acest grup de întreprinderi. Cu toate acestea, determinarea TEP pentru acest grup de întreprinderi rămâne neschimbată, deoarece acestea nu îndeplinesc cerințele de la criteriile 2 și 3.

(69)

În concluzie, nu s-a dovedit că vreunul dintre producătorii-exportatori din eșantion îndeplinește criteriile TEP 2 și/sau 3. Prin urmare, TEP nu poate fi acordat niciuneia dintre aceste întreprinderi.

(70)

18 producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori cooperanți care nu au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion au transmis cereri de examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(71)

Ținând seama de numărul mare de cereri primite, Comisia a ajuns la concluzia provizorie că examinările individuale ar reprezenta o povară inutilă și ar împiedica finalizarea la timp a anchetei. În consecință, s-a hotărât cu titlu provizoriu să nu se accepte niciuna dintre cererile de examinare individuală.

(72)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”).

(73)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi SUA ca țară analogă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat toate părțile interesate să își formuleze observațiile în această privință.

(74)

Mai mulți exportatori și importatori au transmis observații cu privire la alegerea țării analoge, argumentând că SUA nu ar fi o țară analogă adecvată, în principal din cauza faptului că piața americană a fost protejată prin măsuri antidumping și compensatorii de importurile din China pe parcursul unei părți din perioada de anchetă.

(75)

Părțile interesate au propus Taiwanul, India și Coreea de Sud ca țări analoge mai adecvate. În urma acestor observații, s-a decis extinderea analizei privind identificarea unei țări analoge corespunzătoare. În consecință, au fost abordați toți producătorii majori de panouri solare. În total, au fost contactate 34 de întreprinderi din India, nouă întreprinderi din Japonia, 15 întreprinderi din Malaysia, două întreprinderi din Mexic, 34 de întreprinderi din Coreea, nouă întreprinderi din Singapore, 43 de întreprinderi din Taiwan și 21 de întreprinderi din Statele Unite ale Americii.

(76)

S-au primit răspunsuri de la două întreprinderi din India, două din Taiwan și două din SUA. Întrucât întreprinderile din Taiwan produc aproape exclusiv celule fotovoltaice, în timp ce exporturile chineze sunt în principal sub formă de module, iar Statele Unite ale Americii au fost considerate inadecvate având în vedere observațiile primite, s-a decis, cu titlu provizoriu, să se utilizeze India ca țară analogă. Ar trebui remarcat faptul că Comisia poate reexamina acest aspect în cazul în care ancheta ulterioară dovedește că modulele, celulele și plachetele constituie două sau trei produse diferite. În special, având în vedere faptul că India nu produce plachete, este posibil să fie nevoie să se selecteze o altă țară analogă pentru plachete.

(77)

Un producător indian a furnizat un răspuns incomplet. Prin urmare, informațiile prezentate de această întreprindere nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale. Cu toate acestea, informațiile prezentate de întreprinderea respectivă și verificate ar putea fi utilizate pentru a confirma că informațiile prezentate de către producătorul din țara analogă care a cooperat pe deplin sunt într-adevăr reprezentative pentru piața indiană.

(78)

Întrucât niciunui exportator chinez inclus în eșantion nu i s-a acordat TEP, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, folosind India ca țară terță cu economie de piață analogă.

(79)

În primul rând, au fost identificate tipurile de produs vândute pe piața internă de către producătorul din țara analogă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(80)

Ulterior, Comisia a analizat dacă, în cazul producătorului din țara analogă, fiecare tip de produs similar vândut pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale. Pentru aceasta, s-a stabilit, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți pe piața internă pe durata perioadei de anchetă.

(81)

Acolo unde s-a constatat că volumul vânzărilor unui tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul respectiv de produs și dacă prețul de vânzare mediu ponderat al acelui tip era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului respectiv de produs, realizate în cursul PA.

(82)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip a fost mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(83)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

(84)

Pentru vânzările tipurilor de produs care nu s-au făcut în cadrul unor operațiuni comerciale normale, precum și pentru tipurile de produs care nu se vând pe piața internă, s-a utilizat o valoare normală determinată ulterior.

(85)

Pentru a determina această valoare normală, media ponderată a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale suportate, precum și profitul mediu ponderat realizat de către unicul producător din țara analogă care a cooperat pe deplin la anchetă din vânzările interne ale produsului similar în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la propriul său cost mediu de producție în cursul perioadei de anchetă. După caz, costurile de producție și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale au fost ajustate înainte de a fi folosite în cadrul testului privind operațiunile comerciale normale și pentru a determina valorile normale.

(86)

Pentru plachetele solare, valoarea normală nu a putut fi stabilită utilizând metodologia descrisă în considerentele 79-85 de mai sus, întrucât niciunul dintre producătorii indieni care au cooperat nu produce plachete solare. S-a verificat dacă valoarea normală ar putea fi stabilită pe baza unui produs foarte asemănător, aplicând ajustările necesare, dacă este cazul, pentru diferențele de proprietăți fizice. În cazul plachetelor solare, produsul cel mai asemănător ar fi o celulă solară. Cu toate acestea, plachetele necesită o prelucrare semnificativă înainte să devină celule. În plus, această metodă ar necesita ajustări semnificative, care nu pot fi cuantificate în mod fiabil. Prin urmare, valoarea normală a unei celule nu poate fi utilizată ca bază pentru calcularea unei valori normale pentru o plachetă. Ca alternativă, s-a luat în considerare utilizarea prețurilor plachetelor vândute de producătorii din țările cu economie de piață pe piața indiană, deoarece aceste prețuri sunt reprezentative pentru condițiile de piață prevalente pe piața plachetelor din India. Întrucât Coreea de Sud este, dintre economiile de piață, cel mai mare furnizor de plachete către producătorii din țara analogă, valoarea normală se stabilește pe baza prețurilor plachetelor sud-coreene pe piața indiană.

(87)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor întreprinderi afiliate stabilite în Uniune.

(88)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(89)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul întreprinderilor afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către aceste întreprinderi afiliate clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări pentru a ține cont de toate costurile suportate între import și revânzare, inclusiv de cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative, precum și de profit. În ceea ce privește marja de profit, s-a folosit profitul realizat de un importator neafiliat cooperant al produsului în cauză, întrucât profitul efectiv al importatorului afiliat nu a fost considerat fiabil, având în vedere relația dintre producătorul-exportator și importatorul afiliat.

(90)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică.

(91)

Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(92)

Au fost efectuate ajustări adecvate în funcție de caracteristicile fizice, impozitele indirecte, costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare, precum și în funcție de costurile auxiliare, de ambalare și de credit, de comisioanele și de taxele bancare, în toate cazurile în care acestea au fost considerate rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(93)

Pentru întreprinderile incluse în eșantion, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar stabilită pentru țara analogă s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(94)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost stabilită ca medie ponderată a marjelor calculate pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(95)

În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din RPC, marjele de dumping au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit în primul rând nivelul de cooperare, prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți cu volumul total al importurilor chineze în Uniune.

(96)

Întrucât producătorii-exportatori cooperanți realizau peste 80 % din volumul total de exporturi din China către Uniune, nivelul de cooperare poate fi considerat ridicat. Întrucât nu exista niciun motiv pentru a considera că vreun producător-exportator s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, marja reziduală de dumping a fost stabilită la nivelul întreprinderii incluse în eșantion care a avut marja de dumping cea mai ridicată. Această procedură a fost considerată adecvată deoarece nu au existat indicii potrivit cărora întreprinderile necooperante ar fi practicat dumpingul la un nivel mai scăzut și în scopul de a asigura eficacitatea oricărei măsuri.

(97)

Din aceste motive, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(98)

Produsul similar este fabricat de către aproximativ 220 de producători din Uniune. Aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(99)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele macroeconomice furnizate de Europressedienst, o firmă independentă de consultanță (denumit în continuare „consultantul”) și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada de anchetă, întrucât nu au fost disponibile informații publice complete privind producția. Întrucât modulele, celulele și plachetele sunt importate în Uniune în cadrul unor poziții tarifare care acoperă și alte produse, care nu fac obiectul prezentei anchete, nu s-au putut utiliza statisticile Eurostat pentru a determina volumul și valoarea importurilor. Volumul și valoarea importurilor s-au bazat pe datele furnizate de către consultant. Atunci când a fost posibil, datele primite de la consultant au fost verificate încrucișat cu surse publice și cu răspunsurile verificate la chestionar.

(100)

Pe această bază, producția totală la nivelul Uniunii s-a estimat la aproximativ 4 GW pentru module, 2 GW pentru celule și 2 GW pentru plachete în cursul perioadei de anchetă.

(101)

Astfel cum se indică în considerentul 10 de mai sus, 10 producători din Uniune au fost selectați pentru includerea în eșantion, aceștia reprezentând 18 %-21 % din producția totală de module din Uniune, 17 %-24 % din producția totală de celule din Uniune și 28 %-35 % din producția totală de plachete din Uniune.

(102)

O parte din industria din Uniune este integrată pe verticală și o parte importantă din producția industriei din Uniune a fost destinată utilizării captive, în special producția de celule și plachete.

(103)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit prejudicii importante și pentru a se determina consumul și alți indicatori economici, s-a analizat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției industriei din Uniune a produsului similar (utilizare „captivă”) a trebuit luată în considerare.

(104)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă cu putință a situației industriei din Uniune, au fost analizate date pentru întreaga activitate a produsului similar și s-a stabilit în consecință dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(105)

S-a constatat că următorii indicatori economici privind industria din Uniune ar trebui analizați cu referire la întreaga activitate (inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune): consumul, volumul de vânzări, producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității de producție, creșterea, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capital și amploarea marjei de dumping. Acest lucru se datorează faptului că ancheta a arătat că acești indicatori ar putea fi analizați în mod rezonabil prin raportare la întreaga activitate, deoarece producția destinată utilizării captive a fost, de asemenea, afectată de concurența importurilor din țara în cauză. În continuare, piața captivă și piața liberă luate împreună sunt denumite „piața totală”.

(106)

În ceea ce privește rentabilitatea, analiza s-a concentrat asupra pieței libere, deoarece s-a constatat că prețurile de pe piața captivă nu reflectă întotdeauna prețurile pieței și au avut un impact asupra acestui indicator.

(107)

Consumul din Uniune a fost alcătuit din volumul total al importurilor de produs în cauză și volumul total al vânzărilor produsului similar în Uniune, inclusiv cele destinate utilizării captive. Nu au fost disponibile date complete privind totalul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii. În plus, importurile în Uniune au fost înregistrate la poziții tarifare care acoperă și alte produse, care nu fac obiectul prezentei anchete. În consecință, datele Eurostat nu au putut fi utilizate pentru a determina volumul și valoarea importurilor. Prin urmare, consumul din Uniune s-a bazat pe datele furnizate de către consultantul menționat în considerentul 99 de mai sus și verificate încrucișat cu surse publice, precum studii de piață și studii disponibile public, precum și cu răspunsurile verificate la chestionar.

(108)

Consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1-a

Consumul de module în Uniune (în MW)

Tabelul 1-b

Consumul de celule în Uniune (în MW)

Tabelul 1-c

Consumul de plachete în Uniune (în MW)

(109)

În perioada examinată, consumul total al Uniunii a crescut cu 221 % pentru module, cu 87 % pentru celule și cu 29 % pentru plachete, între 2009 și perioada de anchetă, dar a scăzut în perioada de anchetă comparativ cu 2011. În termeni globali, consumul de produs care face obiectul anchetei în Uniune a crescut în mod semnificativ în comparație cu nivelul său din 2009.

(110)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2-a

Importurile de module din RPC (în MW)

Tabelul 2-b

Importurile de celule din RPC (în MW)

Tabelul 2-c

Importurile de plachete din RPC (MW)

(111)

În perioada examinată, volumul importurilor în Uniune din țara în cauză a crescut în mod considerabil, cu 308 % pentru module, cu 482 % pentru celule și cu 648 % pentru plachete. Acest lucru a dus la creșteri semnificative ale cotelor de piață ale importurilor din țara în cauză în Uniune. Mai precis, cotele de piață ale importurilor din țara în cauză au crescut de la 63 % la 80 % pentru module, de la 8 % la 25 % pentru celule și de la 6 % la 33 % pentru plachete. În termeni globali, importurile de produs în cauză din RPC au crescut în mod semnificativ, ca volum și cotă de piață, între 2009 și PA.

(112)

Ar trebui remarcat faptul că creșterea importurilor din țara în cauză a fost mult mai puternică decât creșterea consumului din Uniune pentru produsul în cauză. În consecință, producătorii-exportatori au putut beneficia de creșterea consumului din Uniune, iar poziția lor pe piață a devenit mai puternică datorită cotelor de piață mai mari.

(113)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3-a

Prețul de import al modulelor din RPC (în EUR/kW)

Tabelul 3-b

Prețul de import al celulelor din RPC (în EUR/kW)

Tabelul 3-c

Prețul de import al plachetelor din RPC (în EUR/kW)

(114)

Prețul mediu de import pentru module, celule și plachete din RPC a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Pentru module, prețul mediu de import a scăzut cu 64 %, de la 2 100 EUR/kW în 2009 la 764 EUR/kW în perioada de anchetă. Similar, prețul mediu de import al celulelor din RPC a scăzut cu 42 %, de la 890 EUR/kW la 516 EUR/kW. În cursul perioadei examinate, prețul mediu de import al plachetelor a scăzut cu 40 %, de la 550 EUR/kW la 333 EUR/kW.

(115)

În termeni globali, prețul produsului în cauză a scăzut semnificativ între 2009 și PA.

(116)

Pentru a putea determina subcotarea prețurilor în perioada de anchetă, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile de la producătorii-exportatori chinezi care au cooperat, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile ulterioare importului, respectiv costurile de vămuire, de manipulare și de încărcare. Au fost utilizate costurile medii ulterioare importului ale celor doi importatori de module incluși în eșantion. Faptul că principala lor activitate nu a fost reprezentată de importuri, ci de instalarea de module nu a făcut ca datele să fie nereprezentative.

(117)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PA, a indicat o subcotare medie ponderată a marjelor de 17,5 %-30,7 % pentru module, 4 %-24,2 % pentru celule, 16,6 %-21,6 % pentru plachete și de 11,2 %-27,5 % în termeni globali pentru produsul în cauză.

(118)

Conform articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(119)

Astfel cum se menționează în considerentele 7-10 de mai sus, a fost utilizată eșantionarea pentru examinarea prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(120)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincția dintre indicatorii macroeconomici și microeconomici privind prejudiciul. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici pentru perioada examinată pe baza datelor obținute de la consultantul independent menționat în considerentul 99 de mai sus referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a analizat indicatorii microeconomici pe baza răspunsurilor verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(121)

În sensul prezentei anchete, au fost evaluați următorii indicatori macroeconomici, pe baza informațiilor referitoare la toți producătorii de produs similar din Uniune: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(122)

Următorii indicatori microeconomici au fost evaluați pe baza informațiilor cu privire la eșantionul de producători de produs similar din Uniune: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(123)

O parte interesată a susținut că condițiile de piață pentru produsul în cauză diferă de la un stat membru la altul și că, prin urmare, analiza prejudiciului ar trebui să fie realizată la nivelul fiecărui stat membru în parte. Această afirmație nu a fost susținută cu probe. În plus, ancheta nu a evidențiat niciun fel de circumstanțe speciale care să justifice o analiză a prejudiciului pentru fiecare stat membru în mod individual. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(124)

Totalul producției din Uniune, capacitatea de producție și rata de utilizare a acestei capacități au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 4-a

Module – producție, capacitate de producție și rata de utilizare a capacității de producție (MW)

Tabelul 4-b

Celule – producție, capacitate de producție și rata de utilizare a capacității de producție (MW)

Tabelul 4-c

Plachete – producție, capacitate de producție și rata de utilizare a capacității de producție (MW)

(125)

Producția totală de module din Uniune a crescut cu 87 % în cursul perioadei examinate. Producția a atins un vârf în 2011 și apoi a scăzut în cursul PA. Producția de module a Uniunii a crescut într-un ritm mult mai lent decât creșterea consumului, care a crescut de peste trei ori în cursul aceleiași perioade. În contextul unei creșteri semnificative a consumului, producătorii din Uniune și-au dublat capacitatea de producție pentru module în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în pofida nivelurilor ridicate de producție, rata de utilizare a capacității industriei din Uniune a scăzut cu 4 puncte procentuale, ajungând la numai 41 % în cursul perioadei de anchetă.

(126)

Producția de celule din Uniune a crescut cu 20 % în termeni globali în cursul perioadei examinate. Aceasta a atins un vârf în 2011 și apoi a scăzut în cursul PA. Producția de celule din Uniune a urmat tendința consumului din Uniune, cu o creștere mai lentă până în 2011 și apoi o scădere mai pronunțată în cursul perioadei de anchetă. Similar cu evoluția consumului din Uniune, capacitatea industriei din Uniune a sporit mai întâi cu 51 % până în 2011, ca apoi să scadă în cursul PA. În termeni globali, capacitatea a crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate. Rata de utilizare a capacității a crescut până în 2011, atingând o valoare maximă de 78 %, iar apoi a scăzut cu 15 puncte procentuale în PA. Global, rata de utilizare a capacității industriei producătoare de celule din Uniune a scăzut în perioada examinată, ajungând la 63 % în cursul PA.

(127)

În cursul perioadei examinate, producția de plachete din Uniune a crescut cu 26 % în termeni globali. Producția din Uniune a atins un vârf în 2010 și apoi a scăzut în mod constant în 2011 și a continuat să scadă în perioada de anchetă. Ca răspuns la creșterea consumului la nivelul Uniunii, producătorii de plachete din Uniune și-au extins capacitatea de producție cu 52 % până în 2011, după care această capacitate a scăzut în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, capacitatea de producție de plachete a industriei din Uniune a crescut cu 40 % în termeni globali în cursul perioadei examinate. În pofida creșterii producției, rata de utilizare a capacității industriei producătoare de plachete din Uniune a crescut până în 2010, apoi a scăzut în mod constant după această perioadă, ceea ce a dus la o scădere globală cu 7 puncte procentuale în perioada examinată, ajungând la 55 % în cursul PA.

(128)

Prin urmare, industria din Uniune și-a mărit capacitatea ca răspuns la creșterea consumului. Cu toate acestea, nivelurile de producție ale industriei din Uniune au crescut într-un ritm mult mai lent decât consumul, fapt ce a condus la o scădere a ratelor de utilizare a capacității pentru produsul în cauză în cursul perioadei examinate.

(129)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune și cota de piață a acesteia au evoluat după cum urmează în perioada examinată:

Tabelul 5-a

Module – volumul vânzărilor și cota de piață (în MW)

Tabelul 5-b

Celule – volumul vânzărilor și cota de piață (în MW)

Tabelul 5-c

Plachete – volumul vânzărilor și cota de piață (în MW)

(130)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor de module a crescut cu 127 %. Cu toate acestea, în contextul creșterii cu 221 % a consumului, aceasta a dus la o scădere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 19 % în 2009 la 13 % în decursul PA. În ceea ce privește celulele, vânzările realizate de industria din Uniune au crescut marginal, cu doar 5 %, în timp ce consumul a crescut cu 87 %, ceea ce a condus la o reducere a cotei de piață de la 68 % în 2009 la 38 % în cursul perioadei de anchetă. În privința plachetelor, volumul total al vânzărilor a scăzut cu 7 % în contextul unei creșteri a consumului, ceea ce a condus la o scădere a cotei de piață pentru plachete de la 81 % în 2009 la 59 % în cursul PA.

(131)

Ca răspuns la o creștere a consumului, vânzările de module și celule realizate de industria din Uniune au crescut mult mai puțin decât importurile din țara în cauză, în timp ce vânzările de plachete au scăzut. Astfel, industria din Uniune nu a avut beneficii de pe urma creșterii consumului. În consecință, cotele de piață pentru toate cele trei segmente au scăzut în cursul perioadei examinate.

(132)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 6-a

Module – ocuparea forței de muncă și productivitatea

Tabelul 6-b

Celule – ocuparea forței de muncă și productivitatea

Tabelul 6-c

Plachete – ocuparea forței de muncă și productivitatea

(133)

Ocuparea forței de muncă a crescut între 2009 și PA pentru module și plachete, cu 39 %, respectiv cu 102 %, și a scăzut cu 9 % pentru celule. Cu toate acestea, se remarcă faptul că ocuparea forței de muncă a crescut până în 2011 și apoi a scăzut în cursul PA pentru module și plachete. Pentru celule, ocuparea forței de muncă a crescut până în 2010, apoi a scăzut în 2011 și în cursul PA. Productivitatea totală a manifestat tendințe pozitive pentru module și celule, cu creșteri de 34 % și 33 %. Această situație se datorează, parțial, eforturilor industriei din Uniune de a răspunde presiunii importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Cu toate acestea, productivitatea totală pentru plachete a scăzut cu 37 % în cursul perioadei examinate.

(134)

Prin urmare, în concordanță cu scăderea producției de module și plachete din Uniune între 2011 și perioada de anchetă, ocuparea forței de muncă pentru module și plachete a scăzut, de asemenea, în cursul perioadei respective. Pentru celule, ocuparea forței de muncă a crescut până în 2010, iar apoi a scăzut în 2011 și în PA, în timp ce producția de celule din Uniune a crescut în mod constant până în 2011, după care a început să scadă.

(135)

Toate marjele de dumping sunt net superioare nivelului de minimis. În ceea ce privește impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune, ținând seama de volumul și de prețurile importurilor provenite din țara în cauză, impactul poate fi considerat substanțial.

(136)

Întrucât aceasta este prima procedură antidumping privind produsul în cauză, redresarea în urma practicilor de dumping anterioare nu este relevantă.

(137)

Prețurile de vânzare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7-a

Module – prețurile medii de vânzare în Uniune

Tabelul 7-b

Celule – prețurile medii de vânzare în Uniune

Tabelul 7-c

Plachete – prețurile medii de vânzare în Uniune

(138)

Prețurile de vânzare au scăzut abrupt, cu 53 % pentru module, cu 69 % pentru celule și cu 40 % pentru plachete, în cursul perioadei examinate. Prețurile de vânzare au scăzut în mod continuu pe parcursul perioadei examinate, dar scăderea prețurilor a fost deosebit de pronunțată în cursul PA, când s-au prăbușit la niveluri imposibil de susținut. În perioada examinată, costul de producție a scăzut cu 48 % pentru module și cu 55 % pentru celule. În ceea ce privește plachetele, costul de producție a scăzut în 2010 în raport cu 2009, dar a crescut în 2011, rămânând totuși sub nivelul din 2009. În perioada de anchetă, costurile au crescut în continuare și au atins niveluri ușor mai ridicate decât în 2009, ceea ce se poate explica în principal printr-o oprire a producției în cursul PA. Industria din Uniune nu a putut obține beneficii de pe urma eforturilor sale continue de a-și spori eficiența costurilor, nici de pe urma impactului scăderii costului principalei materii prime, polisiliciul. Acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza presiunii crescute asupra prețurilor exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping, ceea ce a avut un efect negativ asupra prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, care au scăzut chiar mai mult decât creșterea eficienței. Aceasta se poate observa în tendința negativă a rentabilității industriei din Uniune, descrise în considerentul 144 de mai jos. În ansamblu, a existat o scădere semnificativă a prețului mediu de vânzare și a costului de producție al produsului similar (cu excepția plachetelor), cu efect devastator asupra rentabilității industriei din Uniune.

(139)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 8-a

Module – costurile medii cu forța de muncă pe angajat

Tabelul 8-b

Celule – costul mediu cu forța de muncă pe angajat

Tabelul 8-c

Plachete – costul mediu cu forța de muncă pe angajat

(140)

Între 2009 și PA, costul mediu cu forța de muncă pe angajat pentru module a crescut constant, în total cu 13 %. În ceea ce privește celulele, costul mediu cu forța de muncă a rămas stabil în cursul perioadei examinate și a scăzut ușor cu 1 % între 2009 și 2010, dar apoi a rămas stabil până în perioada de anchetă. În ceea ce privește plachetele, costul mediu cu forța de muncă pe angajat a variat: a crescut între 2009 și 2010, a scăzut în 2011, dar a crescut în cursul perioadei examinate, în ansamblu cu 17 % pentru perioada examinată. Creșterea globală a costului cu forța de muncă poate fi explicată parțial prin creșterea simultană a productivității (pentru module), evoluția inflației și costurile sociale ale unora dintre producătorii din Uniune (pentru plachete), legate de încetinirea activității industriei între 2011 și perioada de anchetă.

(141)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 9-a

Module – stocuri

Tabelul 9-b

Celule – stocuri

Tabelul 9-c

Plachete – stocuri

(142)

Stocurile au crescut în mod semnificativ, și anume cu 129 % pentru module, cu 302 % pentru celule și cu 70 % pentru plachete în cursul perioadei examinate. În ceea ce privește modulele, stocurile au crescut în mod constant, ajungând la niveluri foarte ridicate în 2011 (cu 160 %), în timp ce în cursul perioadei de anchetă au scăzut, rămânând însă la niveluri foarte ridicate în comparație cu începutul perioadei examinate. În ceea ce privește celulele, evoluția a fost și mai pronunțată, cu o creștere a stocurilor de peste 350 % între 2009 și 2011. Similar, stocurile au scăzut în cursul perioadei de anchetă, dar au rămas la niveluri foarte ridicate în comparație cu începutul perioadei examinate. În privința plachetelor, în timp ce industria din Uniune și-a redus stocurile între 2009 și 2010 cu peste 80 %, din cauza creșterii vânzărilor sale, stocurile finale au crescut rapid și au atins niveluri dincolo de nivelul din 2009, înregistrând o creștere suplimentară de 65 de puncte procentuale în PA.

(143)

Ancheta a arătat că, având în vedere situația actuală nefavorabilă, producătorii din Uniune ar avea tendința de a menține stocuri limitate din produsul similar, bazându-și producția pe comenzi. Prin urmare, creșterea stocurilor pentru produsul similar în cursul perioadei examinate este un factor relevant pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(144)

Rentabilitatea și fluxul de numerar au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 10-a

Module – rentabilitatea și fluxul de numerar

Tabelul 10-b

Celule – rentabilitatea și fluxul de numerar

Tabelul 10-c

Plachete – rentabilitatea și fluxul de numerar

(145)

Rentabilitatea pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(146)

Rentabilitatea a scăzut puternic și s-a transformat în pierderi în cursul perioadei examinate pentru produsul similar. Aceasta a scăzut cu 11 puncte procentuale pentru module, cu 49 de puncte procentuale pentru celule și cu 63 de puncte procentuale pentru plachete.

(147)

Rentabilitatea produsului similar a crescut între 2009 și 2010, dar apoi a scăzut în mod semnificativ în 2011, când industria din Uniune a înregistrat pierderi, și s-a diminuat și în continuare în mod considerabil în cursul perioadei de anchetă. Pierderile au fost deosebit de ridicate pentru celule și plachete.

(148)

Tendința fluxului net de numerar, care reprezintă un indicator al capacității producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a-și autofinanța activitățile, a urmat, de asemenea, o tendință treptat negativă între 2009 și perioada de anchetă. Astfel, în scădere cu 10 puncte procentuale pentru module și cu o ușoară creștere în 2011, cea mai mare scădere a fluxului de numerar a avut loc între 2011 și PA. Scăderea fluxului de numerar pentru celule și plachete a fost mai pronunțată decât cea pentru module și a atins niveluri semnificativ negative în cursul PA. Prin urmare, fluxul de numerar pentru produsul similar a scăzut în cursul perioadei examinate.

(149)

Cifrele prezentate mai jos reprezintă evoluția investițiilor și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion în raport cu piața totală în timpul perioadei examinate:

Tabelul 11-a

Module – investițiile și randamentul investițiilor

Tabelul 11-b

Celule – investițiile și randamentul investițiilor

Tabelul 11-c

Plachete – investițiile și randamentul investițiilor

(150)

Tabelul de mai sus arată că industria din Uniune și-a sporit investițiile pentru module cu 171 % între 2009 și PA. Acest lucru a fost legat în principal de o creștere semnificativă de capacitate. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, industria din Uniune și-a diminuat investițiile cu 78 % pentru celule și cu 80 % pentru plachete; investițiile realizate au fost legate în principal de cercetare și dezvoltare, precum și de îmbunătățirea și întreținerea tehnologiei și proceselor de producție în scopul sporirii eficienței. Întrucât industria din Uniune nu și-a putut permite investiții suplimentare pentru celule și plachete în cursul perioadei examinate, nivelul investițiilor în cursul perioadei de anchetă a fost relativ scăzut. Cum investițiile au fost finanțate în principal din fluxul de numerar și din împrumuturi între întreprinderi, scăderea fluxului de numerar a avut un efect imediat asupra nivelului investițiilor realizate.

(151)

Randamentul investițiilor (denumit în continuare „RI”) a fost exprimat ca profit în procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. RI produsului similar a urmat tendințe negative similare cu ceilalți indicatori de performanță financiară între 2009 și PA, pentru toate cele trei tipuri de produs. Pentru celule și plachete, în timp ce s-a înregistrat o creștere în 2009 și 2010, randamentul investițiilor a scăzut în mod semnificativ în 2011, atingând niveluri negative. Pentru module, RI s-a situat la niveluri negative în cursul întregii perioade examinate, cu excepția anului 2010, în care acesta a atins 19 %. În ansamblu, randamentul investițiilor a scăzut în perioada examinată, atingând – 17 % în PA pentru celule, respectiv cu 1 %, rămânând totodată în continuare la valori negative semnificative, respectiv la – 19 %. În ceea ce privește plachetele, RI a urmat o tendință continuu negativă, ajungând la – 7 % în cursul PA. RI global pentru produsul similar a manifestat tendințe negative în cursul perioadei examinate.

(152)

S-a analizat capacitatea de mobilizare a capitalului în raport cu piața totală și s-a constatat o deteriorare constantă a capacității industriei din Uniune de a genera numerar pentru produsul similar și, prin urmare, o deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune.

(153)

Analiza situației industriei din Uniune a arătat o tendință clară de scădere a tuturor indicatorilor principali de prejudiciu. În contextul unei creșteri generale a consumului, producția totală de module și celule a crescut în perioada examinată. Deși volumul vânzărilor a crescut, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în PA, datorită unei creșteri mai mari a consumului în cursul perioadei examinate. Prețul mediu de vânzare a scăzut puternic în perioada examinată, având un efect negativ asupra tuturor indicatorilor de performanță financiară, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(154)

În perioada examinată, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune a crescut. Cu toate acestea, creșterea volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost însoțită de o scădere puternică a prețului mediu de vânzare.

(155)

În cursul perioadei examinate, importurile din RPC realizate de părțile interesate au crescut în ceea ce privește volumul și cota de piață. În același timp, prețurile de import au scăzut în mod constant, generând o subcotare semnificativă a prețurilor medii ale industriei din Uniune pe piața Uniunii.

(156)

Mai multe părți interesate au afirmat că industria din Uniune și în special producătorii din Uniune incluși în eșantion au rezultate bune. S-a afirmat că evoluția anumitor indicatori de prejudiciu, și anume volumul producției, capacitatea de producție, vânzările și ocuparea forței de muncă (în cazul anumitor producători incluși în eșantion, chiar și rentabilitatea) sunt în creștere și nu prezintă un prejudiciu important. Aceste afirmații nu au fost confirmate de rezultatele anchetei, care a arătat în mod clar tendința de scădere a mai multor indicatori de prejudiciu, ceea ce a permis să se concluzioneze că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(157)

Având în vedere cele de mai sus, ancheta a confirmat în special faptul că prețurile de vânzare sunt inferioare costurilor de producție, ceea ce are un efect negativ asupra rentabilității industriei din Uniune, care a atins niveluri negative în cursul PA. În concluzie, în cazul în care importurile care fac obiectul unui dumping continuă să intre pe piața Uniunii, pierderile înregistrate de industria din Uniune ar putea duce la încetarea permanentă a oricărei activități semnificative de producție a produsului similar în Uniune. Acest lucru pare să fie confirmat de evoluțiile înregistrate în cursul și după PA, mai precis de faptul că unele întreprinderi și-au declarat falimentul și/sau au încetat temporar sau permanent producția.

(158)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(159)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei din Uniune, pentru a garanta că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(160)

Conform afirmațiilor unei părți interesate, condițiile de piață ale produsului în cauză diferă de la un stat membru la altul și, prin urmare, analiza de cauzalitate ar trebui să fie realizată la nivelul fiecărui stat membru în parte. Programele naționale de sprijin stabilesc, într-o anumită măsură, dimensiunea piețelor statelor membre. Cu toate acestea, ancheta a arătat, de asemenea, că cererea nu depinde exclusiv de programele de sprijin. În funcție de localizarea geografică (expunerea la soare) și de prețul energiei electrice la o anumită locație, panourile solare par să fi atins sau să se fi apropiat de paritatea de rețea, ceea ce înseamnă că anumite investiții au loc independent de programele de sprijin. Prin urmare, nu s-a putut stabili că condițiile de piață depind în mod exclusiv de programele de sprijin, motiv pentru care această afirmație a fost respinsă.

(161)

Ancheta a arătat că importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC au crescut dramatic pe parcursul perioadei examinate, volumul lor crescând semnificativ cu peste 300 % pentru module, cu 482 % pentru celule și cu 648 % pentru plachete, iar cota lor de piață a crescut cu 17 puncte procentuale pentru module, cu 17 puncte procentuale pentru celule și cu 27 de puncte procentuale pentru plachete. Prin urmare, se confirmă faptul că volumul importurilor și cota de piață pentru produsul în cauză au crescut considerabil în cursul perioadei examinate. A existat o coincidență clară, în timp, între creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping și pierderea cotei de piață deținute de industria din Uniune. De asemenea, ancheta a stabilit că, astfel cum s-a menționat în considerentul 117 de mai sus, importurile care au făcut obiectul unui dumping au generat o subcotare a prețurilor industriei din Uniune în cursul PA.

(162)

Ancheta a arătat că prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping au scăzut cu 64 % pentru module, cu 42 % pentru celule și cu 40 % pentru plachete în cursul perioadei examinate și au condus la o creștere a subcotării. Confruntată cu această presiune asupra prețurilor, industria din Uniune a depus eforturi considerabile pentru a-și reduce costurile de producție. În ciuda acestor eforturi, nivelul extrem de scăzut al prețurilor importurilor originare din China a forțat industria din Uniune să-și reducă și mai mult prețurile de vânzare până la niveluri nerentabile. Astfel, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut dramatic în cursul perioadei examinate și a înregistrat pierderi în cursul PA.

(163)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că prezența importurilor din China și creșterea cotei de piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din China, la prețuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune au avut un rol hotărâtor în ceea ce privește prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară și în deteriorarea majorității indicatorilor de prejudiciu.

(164)

Volumul importurilor de module din alte țări terțe a crescut cu 19 % în cursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a scăzut în perioada examinată de la 18,4 % la 6,8 %. Taiwan este al doilea cel mai mare exportator după RPC.

(165)

Volumul importurilor de celule din alte țări terțe a crescut cu 186 % în cursul perioadei examinate, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață de la aproximativ 24 % în 2009 la aproximativ 36 % în cursul PA. Taiwan este al doilea cel mai mare exportator de celule după RPC, cu un volum al importurilor și o cotă de piață care le depășesc cu mult pe cele ale altor țări terțe, dar care sunt totuși mai mici decât cele ale RPC.

(166)

Volumul importurilor de plachete din alte țări terțe a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a scăzut de la 13,4 % în 2009 la 8,5 % în PA. Ca și în situația de mai sus, Taiwan este al doilea cel mai mare exportator de plachete după RPC. Cu toate acestea, nivelul importurilor și cota de piață deținută de Taiwan nu au înregistrat creșteri semnificative și au rămas la un nivel scăzut în cursul perioadei examinate.

(167)

Prețurile importurilor de module, celule și plachete din țările terțe au fost în medie mai mari decât prețul unitar mediu al importurilor din China. Informațiile disponibile în ceea ce privește importurile din Taiwan arată că prețul mediu de import pentru module și plachete a fost mai mare decât prețul mediu de import pentru module și plachete provenind din China, în timp ce prețul mediu de import pentru celule a fost de același ordin de mărime ca prețul mediu de import pentru celule provenind din China. Cu toate acestea, deoarece nu au fost disponibile informații detaliate privind prețurile fiecărui tip de produs, comparația prețurilor medii poate fi utilizată cu titlu indicativ, dar nu se pot trage concluzii definitive pe această bază. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor de celule din Taiwan a crescut continuu, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață cu aproximativ 14 puncte procentuale. Totuși, în cursul PA, în ansamblu pentru produsul care face obiectul anchetei, în ciuda unei creșteri a cotei de piață, volumele au fost mai mici decât cele ale RPC și nivelurile lor de prețuri au fost în general mai mari, cu excepția celulelor. Din aceste motive, în special având în vedere volumele importurilor și cotele de piață ale altor țări terțe, precum și nivelurile lor de prețuri, care sunt, în medie, similare sau mai mari decât cele ale industriei din Uniune, se poate concluziona în mod provizoriu că importurile din țările terțe nu au afectat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

Tabelul 12

Importuri și cote de piață ale altor țări terțe

(168)

După cum se menționează în considerentul 108 de mai sus, consumul Uniunii a crescut cu 221 % pentru module, cu 87 % pentru celule și cu 29 % pentru plachete în perioada examinată. Consumul a atins punctul maxim în 2011 și a scăzut în cursul PA, rămânând totuși cu mult peste nivelul de la începutul perioadei examinate, în 2009. Industria din Uniune nu a putut beneficia de această creștere a consumului, cota sa de piață scăzând de la 19 % la 13 % pentru module, de la 68 % la 38 % pentru celule și de la 81 % la 59 % pentru plachete, în cursul aceleiași perioade. În același timp, cota de piață a RPC a crescut brusc până în 2011 și apoi a rămas stabilă la un nivel semnificativ în cursul PA, când consumul a scăzut. În ciuda scăderii consumului Uniunii în cursul PA, importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC fie și-au menținut cota de piață (module), fie au înregistrat o creștere a acesteia (celule și plachete) în detrimentul industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. Având în vedere acest lucru, nu se poate concluziona că scăderea consumului a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(169)

Este dificil să se stabilească, pe baza informațiilor disponibile, în ce măsură cererea este condiționată de programele de sprijin ale statelor membre. Într-adevăr, după cum se menționează în considerentul 171 de mai jos, există o mare varietate de programe de sprijin și interacțiunea dintre aceste programe și cerere este foarte complexă și, prin urmare, este dificil să se cuantifice impactul lor exact. Cu toate acestea, datele disponibile indică, de asemenea, faptul că cererea de energie solară va continua să existe și să crească în timp chiar și în absența programelor de sprijin, deși la niveluri mai reduse decât în contextul programelor de sprijin. În acest sens, mai multe părți au susținut că „paritatea de rețea” (adică situația în care costul producerii energiei solare este egal cu costul producerii energiei convenționale) a fost deja atinsă sau este pe punctul de a fi atinsă în unele regiuni ale Uniunii. Aceste afirmații nu au putut fi confirmate de anchetă până în prezent și vor fi examinate mai amănunțit.

(170)

O serie de părți interesate au afirmat că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost legat de reducerile care au afectat tarifele fixe puse în aplicare de către statele membre. Aceste reduceri ar fi condus la o scădere a numărului instalațiilor solare și la reducerea cererii pentru produsul care face obiectul anchetei, pe piața Uniunii, cauzând astfel un prejudiciu important industriei din Uniune.

(171)

Statele membre au introdus tarife fixe, obligații privind cota certificatelor verzi comercializabile, ajutoare pentru investiții și stimulente fiscale pentru a sprijini producția de energie din surse regenerabile. În unele state membre sprijinul este acordat, de asemenea, prin fondurile structurale ale UE. Cel mai frecvent aplicat instrument de sprijin pentru energia solară este reprezentat de tarifele fixe. În această etapă, analiza Comisiei s-a concentrat pe acest tip de programe de sprijin.

(172)

Tarifele fixe reprezintă un instrument de sprijin financiar care are ca obiectiv atingerea unor ținte naționale obligatorii privind utilizarea energiei din surse regenerabile, astfel cum se prevede în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Nivelul sprijinului și modul de aplicare a tarifelor fixe variază de la un stat membru la altul. Prin intermediul tarifelor fixe, operatorii de rețea sunt obligați să cumpere energie solară la prețuri care să permită producătorilor de energie solară (de obicei, proprietarii instalațiilor solare) să-și recupereze costurile și să obțină un nivel rezonabil de rentabilitate. Tarifele fixe, ca și alte programe de sprijin, sunt în majoritatea cazurilor supuse și dispozițiilor în materie de control al ajutoarelor de stat, în conformitate cu articolele 107 și 108 din TFUE, care garantează absența unei supracompensări pentru producătorii de energie electrică. În ciuda diferențelor existente la nivel național, au putut fi observate trei fenomene în ceea ce privește evoluția tarifelor fixe în Uniune: (i) reducerea ratelor tarifelor fixe; (ii) suspendarea programului de tarife fixe în totalitate (Spania); și (iii) introducerea de praguri de capacitate („plafoane”) pentru instalațiile eligibile pentru finanțare, precum și de plafoane generale pentru noile capacități create anual care beneficiază de sprijin la nivel național. În ceea ce privește plafoanele, acestea par să fi fost introduse în principal în cursul anului 2012 și cel mai probabil nu au niciun efect asupra consumului în cursul PA.

(173)

Prin urmare, analiza s-a concentrat asupra suspendării recente a tarifelor fixe în Spania și asupra reducerii ratelor tarifelor fixe în majoritatea statelor membre. S-a analizat dacă acest fenomen a avut un impact asupra cererii pe piața Uniunii și dacă acest fapt ar fi putut cauza prejudiciul important suferit de industria din Uniune. În acest sens, s-a considerat că impactul evoluției tarifelor fixe asupra cererii de module a fost, de asemenea, reprezentativ pentru situația privind celulele și plachetele. Într-adevăr, dat fiind că celulele și plachetele sunt indispensabile pentru producția de module și dat fiind că acestea nu sunt utilizate în alte procese de producție, o scădere a cererii pentru module declanșează automat o scădere a cererii pentru celule și plachete.

(174)

Deși ancheta a confirmat legătura dintre evoluția tarifelor fixe și consum, ea a stabilit că scăderea consumului dintre 2011 și PA nu a afectat legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping din RPC și prejudiciul important suferit de industria Uniunii, astfel cum se descrie în detaliu în considerentul 163 de mai sus. Într-adevăr, ancheta a arătat că, deși situația industriei din Uniune s-a deteriorat, producătorii-exportatori au fost în măsură să-și mențină cotele mari de piață pentru module (80 %) și au înregistrat chiar o ușoară creștere a cotelor de piață pentru celule (de la 22 % în 2011 la 25 % în cursul PA) și pentru plachete (de la 32 % în 2011 la 33 % în cursul PA). În plus, este de remarcat faptul că prețul mediu practicat de industria din Uniune pentru module a scăzut cu 53 % în cursul perioadei examinate, în principal datorită creșterii importante a importurilor care au făcut obiectul unui dumping și a presiunii substanțiale asupra prețurilor pe care aceste importuri le-au exercitat pe piața Uniunii. Prin urmare, scăderea rentabilității industriei din Uniune nu poate avea ca motiv principal reducerea tarifelor fixe.

(175)

Prin urmare, se recunoaște faptul că tarifele fixe au generat o cerere de energie solară și că recentele suspendări ale tarifelor fixe (în Spania) și reduceri ale acestora în alte state membre au dus la o scădere a consumului produsului care face obiectul anchetei pe parcursul PA, ceea ce ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, scăderea consumului în PA nu a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(176)

Mai multe părți au susținut că reducerea tarifelor fixe a redus atractivitatea oportunităților de investiții în energie solară pentru investitori, reducând astfel cererea pentru produsul în cauză în Uniune.

(177)

Deși ancheta a confirmat o legătură între ratele tarifelor fixe și nivelul investițiilor în sectorul energiei solare, ea a arătat, de asemenea, că investițiile în sectorul energiei solare sunt mai puțin dependente de tarifele fixe în regiunile cu un nivel mare de expunere la soare, în care producția de energie solară este mai eficientă și în regiunile cu prețuri ridicate ale energiei electrice. Într-adevăr, ancheta a arătat că se efectuează încă investiții (de exemplu, în Spania), în ciuda suspendării programului de tarife fixe. În plus, ancheta a arătat că oportunitățile de investiții în sectorul energiei solare sunt în continuare atractive, chiar dacă ratele tarifelor fixe s-au redus.

(178)

Pe baza celor de mai sus, nu se poate concluziona cu certitudine că reducerea tarifelor fixe a făcut ca oportunitățile de investiții în sectorul energiei solare să devină neatractive pentru investitori, contribuind astfel la prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(179)

O parte interesată a argumentat că scăderea tarifelor fixe a forțat producătorii din Uniune să scadă prețurile pentru a menține interesul investitorilor din sectorul energiei fotovoltaice și pentru a permite dezvoltarea în continuare a cererii și a creșterii.

(180)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost obligată să reducă prețurile în principal din cauza presiunii exercitate de importurile care au făcut obiectul unui dumping și nu din cauza reducerii tarifelor fixe. Acest lucru este confirmat de faptul că cele mai importante reduceri ale prețurilor practicate de industria din Uniune au avut loc în 2010 și 2011, înainte să se efectueze principalele reduceri ale tarifelor fixe. Într-adevăr, creșterea importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping a generat o subcotare semnificativă a prețurilor industriei din Uniune și a forțat industria din Uniune să își reducă prețurile la niveluri din ce în ce mai scăzute.

(181)

Din aceste motive, afirmația a fost respinsă.

(182)

În rezumat, tarifele fixe au reprezentat un factor important pentru dezvoltarea pieței energiei fotovoltaice în Uniune și evoluția consumului produsului care face obiectul anchetei a fost influențată de existența tarifelor fixe. Cu toate acestea, ancheta a arătat că, în ciuda unor reduceri importante ale tarifelor fixe, consumul nu a scăzut în mod semnificativ. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că evoluția tarifelor fixe nu a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(183)

Unele părți interesate au susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de o reducere a sprijinului financiar acordat acesteia. În sprijinul acestei afirmații, s-au oferit informații pe baza subvențiilor acordate unuia dintre producătorii din Uniune înainte de perioada examinată (între 2003 și 2006).

(184)

Informațiile furnizate nu au evidențiat nicio legătură între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și orice subvenții primite de unul dintre producătorii din Uniune pe parcursul perioadei care precedă perioada examinată. În plus, deoarece aceste informații se referă la o perioadă anterioară perioadei examinate, ele par irelevante. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio legătură între orice subvenții primite de industria din Uniune și prejudiciul important suferit. Pe această bază, argumentul a fost respins.

(185)

S-a susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de o supracapacitate pe piața Uniunii și pe piața mondială în general. S-a susținut, de asemenea, că supracapacitatea pe piața mondială a dus la consolidarea actuală a industriei din Uniune și că orice prejudiciu s-a datorat unui număr prea mare de instalații de producție. În plus, mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost legat de surplusul de capacitate a industriei UE pe care aceasta l-a generat. Din contră, anumite părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune se datorează faptului că industria din Uniune nu a realizat investițiile necesare pentru a-și spori capacitatea.

(186)

Chiar dacă industria din Uniune și-a sporit capacitatea de producție, volumul său total de producție nu a acoperit nivelurile tot mai ridicate ale consumului de pe piața Uniunii, în cursul perioadei examinate. În consecință, creșterea capacității de producție a industriei din Uniune a fost rezonabilă și a urmat evoluția pieței, și anume creșterea consumului. Prin urmare, ea nu poate fi considerată drept cauză a prejudiciului suferit.

(187)

De asemenea, pe această bază, argumentul că industria din Uniune nu a realizat investiții pentru a-și spori capacitatea nu a fost confirmat în cursul anchetei. Din contră, astfel cum s-a menționat mai sus, în cursul perioadei examinate industria din Uniune și-a sporit în mod progresiv capacitatea și a dispus de capacitate suplimentară în cursul perioadei examinate, ceea ce arată că putea să răspundă unei cereri suplimentare. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(188)

Unele părți interesate au afirmat că toți operatorii de pe piață, inclusiv cei din sectoarele din amonte și din aval, se aflau într-o situație dificilă, generată de supracapacitatea de pe piața mondială și de noile condiții de piață care au rezultat. În această privință, s-a susținut că produsul care face obiectul anchetei a devenit un produs de bază pentru care producătorii individuali nu mai sunt capabili să stabilească prețurile, prețurile fiind supuse, la nivel mondial, cererii și ofertei. S-a afirmat că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de această situație și nu de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(189)

Ancheta a confirmat existența unei supracapacități pe piața mondială, provenind în principal din RPC. Argumentul că noile condiții de piață ar fi făcut ca produsul care face obiectul anchetei să devină un produs de bază nu justifică o politică de prețuri neloială și practici comerciale neloiale. În acest sens, trebuie remarcat faptul că industria din Uniune produce și vinde produsul care face obiectul anchetei de peste 20 de ani, în timp ce industria din RPC a produsului în cauză s-a dezvoltat doar recent (aproximativ la mijlocul ultimului deceniu), în principal ca urmare a tarifelor fixe și a altor stimulente în vigoare în Uniune și ca urmare a creșterii cererii care a rezultat.

(190)

Din aceste motive, argumentele au fost respinse.

(191)

Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune s-a datorat evoluției prețurilor polisiliciului, principala materie primă pentru producerea plachetelor. S-a afirmat că industria din Uniune a încheiat contracte de furnizare la prețuri fixe pe termen lung și, prin urmare, nu a putut beneficia de scăderea prețului polisiliciului în timpul perioadei examinate.

(192)

Ancheta a arătat că prețurile polisiliciului au crescut în 2008, dar au scăzut din nou în 2009, înregistrând o ușoară tendință de creștere în 2010 și la începutul anului 2011. Prețurile au scăzut în mod semnificativ în cursul PA.

(193)

Ancheta a arătat că, deși industria din Uniune a încheiat contracte de furnizare pe termen lung pentru polisiliciu, aceste contracte au fost în mare parte renegociate pe baza evoluției prețurilor polisiliciului și prețurile contractuale au atins niveluri apropiate sau uneori chiar mai mici decât prețurile de pe piața la vedere.

(194)

Din aceste motive, se concluzionează că, deși unii producători din Uniune au fost afectați de contracte pe termen lung privind furnizarea de polisiliciu, industria din Uniune, în ansamblu, nu a suferit ca urmare a acestor contracte pe termen lung și a putut să beneficieze pe deplin de scăderea prețurilor pentru polisiliciu. Prin urmare, contractele pe termen lung nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(195)

Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune s-a datorat gradului ridicat de automatizare a procesului de producție. S-a afirmat că micii producători sunt dezavantajați în comparație cu producătorii mai mari integrați vertical și că, prin urmare, orice prejudiciu suferit de acești producători nu poate fi atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping. În acest context, s-a susținut, de asemenea, că, în orice caz, industria din Uniune nu a putut în general beneficia de economiile de scară ca urmare a dimensiunii sale reduse.

(196)

Ancheta a arătat că micii producători de pe piața Uniunii beneficiau, de asemenea, de un nivel ridicat de automatizare al procesului lor de producție, cu un efect pozitiv asupra costurilor lor de producție. Majoritatea producătorilor din Uniune s-au specializat într-o singură etapă a procesului de producție (plachete, celule sau module), ceea ce le-a permis să-și sporească competitivitatea în ceea ce privește tipul de produs specific pe care îl produc. Argumentul că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de impactul gradului ridicat de automatizare a fost, prin urmare, respins.

(197)

Unele părți interesate au afirmat că presiunea prețurilor a avut ca rezultat consolidarea industriei din Uniune și că aceasta din urmă reprezintă cauza prejudiciului important suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, ancheta a arătat că această consolidare a fost mai degrabă o consecință a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. În plus, partea în cauză nu a adus elemente de probă pentru a arăta în ce măsură procesul de consolidare ar fi putut cauza prejudiciul suferit.

(198)

În plus, s-a afirmat că prejudiciul suferit s-a datorat lipsei integrării verticale a industriei din Uniune. În general, în condiții normale de piață, producătorii integrați vertical ar trebui să beneficieze de mai multă securitate în ceea ce privește lanțul lor de aprovizionare. Cu toate acestea, ancheta a arătat că acei producători din Uniune care erau integrați vertical nu au putut exploata pe deplin acest avantaj deoarece presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile care au făcut obiectul unui dumping a fost extrem de ridicată. În plus, industria din Uniune, inclusiv producătorii integrați vertical, nu a putut beneficia în totalitate de ratele ridicate de utilizare a capacității pentru a realiza economii de scară, ca urmare a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. În plus, ancheta nu a evidențiat nicio corelație între integrarea verticală și rate de rentabilitate mai ridicate, dat fiind că presiunea puternică exercitată asupra prețurilor a modificat această corelație.

(199)

Unele părți interesate au afirmat că industria din Uniune nu a beneficiat de inovare tehnică și de investiții în noile tehnologii. Cu toate acestea, ancheta nu a scos la iveală niciun element concret care să confirme aceste afirmații. Dimpotrivă, ancheta a arătat că majoritatea investițiilor efectuate de industria din Uniune au fost dedicate achiziționării de noi utilaje, precum și cercetării și dezvoltării, și că nu există diferențe tehnologice semnificative între produse la nivel mondial.

(200)

De asemenea, o parte interesată a susținut că prejudiciul important suferit se datorează execuției scăzute a proiectelor (proiecte eșuate). În acest sens, este de remarcat faptul că argumentul respectiv nu a fost susținut prin elemente de probă. În plus, orice proiect eșuat ar putea fi mai curând considerat o consecință a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(201)

Mai multe părți interesate au afirmat că industria din Uniune nu a fost în măsură să își raționalizeze costurile la timp pentru a răspunde evoluțiilor de pe piața mondială. Alte părți au susținut că costul forței de muncă și costurile indirecte sunt mai mari în Uniune decât în RPC.

(202)

Conform anchetei, costul de producție al industriei din Uniune a scăzut în mod continuu în cursul perioadei examinate, cu excepția plachetelor, în cazul cărora costurile au scăzut în 2010, dar au crescut în 2011 și în cursul PA, la niveluri ușor mai ridicate decât la începutul perioadei examinate (a se vedea considerentul 138 de mai sus). Productivitatea a crescut pentru module și celule, dar a scăzut pentru plachete. Astfel cum s-a menționat mai sus, ca urmare a creșterii importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din RPC, și, prin urmare, a presiunii semnificative asupra prețurilor pe piața Uniunii, industria din Uniune nu a putut beneficia de reducerile costurilor.

(203)

Se remarcă faptul că producătorii-exportatori din RPC nu beneficiază de un avantaj comparativ cu privire la materiile prime (polisiliciu) și echipamentele utilizate, dat fiind că ambele au fost în principal importate din Uniune. În ceea ce privește costul forței de muncă și costurile indirecte, acestea au reprezentat, în medie, mai puțin de 10 % din costul total al unui modul în PA și se consideră că nu au jucat un rol semnificativ.

(204)

De asemenea, s-a afirmat că unii producători din Uniune au importat plachete, celule și/sau module din țara în cauză și au revândut aceste produse pe piața Uniunii ca și cum ar fi fost vorba de produsele lor proprii. Ancheta a arătat că importurile produsului în cauză realizate de industria din Uniune au fost de natură complementară și au avut volume limitate comparativ cu producția Uniunii și, prin urmare, nu au fost în măsură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(205)

Prin urmare, pentru a se alinia la tendința de scădere a prețurilor importurilor din RPC, industria din Uniune a fost nevoită să depună eforturi considerabile pentru a-și raționaliza costurile de producție. În pofida eforturilor depuse de industria din Uniune, raționalizarea costurilor nu a putut fi reflectată în prețul de vânzare, ca urmare a subcotării semnificative exercitate de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(206)

Din aceste motive, argumentele de mai sus au fost respinse.

(207)

Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de concurența din partea produselor fotovoltaice cu strat subțire și a altor tehnologii fotovoltaice, întrucât aceste tehnologii sunt interschimbabile și au aceleași utilizări finale.

(208)

Ancheta a arătat că produsele fotovoltaice cu strat subțire sunt fabricate din materii prime diferite și nu utilizează plachete din siliciu cristalin. În general, acestea prezintă un randament al conversiei mult mai scăzut și generează o putere de ieșire mai mică decât modulele din siliciu cristalin. Prin urmare, ele nu pot fi folosite în zonele în care accesul este limitat, cum ar fi acoperișurile, ceea ce înseamnă că nu sunt complet interschimbabile cu produsul în cauză. Prin urmare, deși poate exista o anumită concurență între produsele cu strat subțire și produsul în cauză, această concurență este considerată a fi marginală.

(209)

În consecință, ancheta nu a indicat nicio legătură între prejudiciul suferit de industria din Uniune și concurența din partea produselor fotovoltaice cu strat subțire și a altor tehnologii fotovoltaice.

(210)

Din aceste motive, acest argument a fost respins.

(211)

S-a susținut că criza financiară și recesiunea economică au afectat accesul la finanțare al industriei din Uniune și, prin urmare, au cauzat prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(212)

Capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capital a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Dat fiind că industria solară necesită investiții importante, capacitatea de a mobiliza capital este crucială. Recesiunea economică a avut un anumit impact asupra situației industriei din Uniune. Totuși, ancheta a arătat că, în ciuda creșterii observate pe piața Uniunii între 2009 și 2011, situația industriei din Uniune s-a degradat ca urmare a importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping, importuri care au generat o puternică subcotare a prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune. Prin urmare, s-a concluzionat că eventualele efecte ale crizei financiare au fost agravate de creșterea importurilor care au făcut obiectul unui dumping din China și că accesul limitat la finanțare s-a datorat, în mare măsură, climatului negativ de pe piață, situația și perspectivele industriei din Uniune fiind o consecință a importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, chiar dacă criza financiară a avut un anumit impact asupra situației industriei din Uniune, aceasta nu a putut afecta legătura de cauzalitate dintre importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. În consecință, argumentul a fost respins.

(213)

Unele părți interesate au afirmat că vânzările la export ale industriei din Uniune au scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate și în mod special între 2009 și 2011 pentru module și între 2009 și primul trimestru al anului 2012 pentru celule și că acest lucru a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(214)

Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelul de mai jos, volumele exporturilor de module rămân semnificative, în ciuda unei scăderi ușoare în cursul PA, iar prețurile medii în cursul PA au depășit costurile medii pentru module în cursul perioadei examinate. Prin urmare, acest lucru nu a putut cauza prejudiciul suferit de industria din Uniune. În ceea ce privește celulele, volumele exporturilor au reprezentat doar aproximativ 12 % din volumul total al producției de celule. Prin urmare, în pofida prețurilor scăzute în cursul PA, acest lucru ar fi putut avea doar un impact limitat asupra situației industriei din Uniune. În sfârșit, în ceea ce privește plachetele, exporturile au reprezentat aproximativ 24 % din volumul total al producției și, în mod similar, în ciuda prețurilor reduse de export în cursul PA, acest lucru nu a putut avea decât un impact limitat asupra situației industriei din Uniune. Prin urmare, argumentele în această privință au fost respinse.

Tabelul 13-a

Module

Tabelul 13-b

Celule

Tabelul 13-c

Plachete

(215)

Din aceste motive, s-a constatat că impactul performanței la export a industriei din Uniune nu a fost de natură să contribuie la prejudiciul important suferit de industria din Uniune. Prin urmare, argumentele părților în această privință au fost respinse.

(216)

O parte interesată a afirmat că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de descoperirea unor depozite de gaze de șist în Uniune și perspectiva creșterii producției de gaze de șist ieftine în Uniune a redus investițiile publice și private în proiecte legate de energia din surse regenerabile.

(217)

Ancheta a constatat o creștere semnificativă a consumului produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei examinate, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 108 de mai sus. În plus, ancheta nu a scos la iveală nicio informație factuală care să confirme că prejudiciul suferit de industria din Uniune s-a datorat descoperirii unor depozite de gaze de șist în Uniunea Europeană. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(218)

Aceeași parte a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de nivelul redus al investițiilor în producția de energie solară, ca urmare a prețurilor scăzute pe piață pentru creditele de emisii CO2 în cadrul schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii.

(219)

Nu s-a prezentat însă nicio dovadă în acest sens, iar ancheta nu a scos la lumină nicio circumstanță factuală care să confirme aceste afirmații. Dimpotrivă, ancheta a indicat o creștere considerabilă a consumului produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei examinate. Din aceste motive, afirmația a fost respinsă.

(220)

Unele părți interesate au afirmat că prejudiciul important suferit de către cel puțin unul dintre producătorii din Uniune a fost cauzat de decizii de management inadecvate. Aceste afirmații s-au bazat pe conturile anuale și pe unele informații conținute într-o scrisoare trimisă de un acționar al întreprinderii celorlalți acționari.

(221)

Nicio informație din dosar nu a arătat că deciziile de management ale întreprinderii în cauză au fost neobișnuite sau lipsite de prudență sau că au avut un impact asupra întregii industrii din Uniune. Prin urmare, argumentele în această privință au fost respinse.

(222)

O parte interesată a susținut că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de alte politici guvernamentale, cum ar fi politicile privind energia din surse regenerabile, politicile menite să încurajeze inovarea, politicile de reducere a birocrației, politicile de facilitare a comerțului și reglementările privind accesul la rețea, dat fiind că aceste politici sunt în avantajul producătorilor-exportatori. Cu toate acestea, chiar dacă este adevărat că unele dintre politicile menționate ar putea facilita importurile din alte țări terțe și o creștere generală a industriei energiei solare, aceste politici ar avantaja și industria din Uniune. În plus, aceste politici nu sunt destinate să promoveze importurile în Uniune la prețuri prejudiciabile de dumping. Prin urmare, argumentele în această privință au fost respinse.

(223)

Ancheta a relevat o legătură cauzală între prejudiciul important suferit de industria din Uniune și importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping. Au fost analizate alte posibile cauze ale prejudiciului, cum ar fi importurile din alte țări terțe, consumul, tarifele fixe, alt sprijin financiar acordat industriei din Uniune, supracapacitatea, impactul prețurilor materiilor prime, prejudiciul autoprovocat, concurența din partea produselor cu strat subțire, criza financiară și efectele sale, performanța la export a industriei din Uniune, descoperirea unor depozite de gaze de șist în Uniunea Europeană, deciziile de management, schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, alte politici guvernamentale, și s-a considerat că niciuna dintre aceste cauze nu a fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(224)

Pe baza analizei de mai sus, care a distins și separat în mod corespunzător efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping de efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că există o legătură cauzală între importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(225)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, există motive imperioase să se concluzioneze că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri provizorii în acest caz specific. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale întreprinderilor de pe piețele din amonte și din aval din sectorul energiei fotovoltaice, ale importatorilor, ale utilizatorilor și consumatorilor produsului în cauză.

(226)

Aproximativ 150 de operatori s-au făcut cunoscuți după deschiderea anchetei. Au fost trimise chestionare specifice importatorilor neafiliați, operatorilor din amonte (inclusiv unui producător de materii prime și furnizorilor de echipamente de producție pentru produsul care face obiectul anchetei), operatorilor din aval (inclusiv dezvoltatorilor de proiecte și întreprinderilor care realizează instalarea) și Organizației europene a consumatorilor (BEUC). Trei asociații reprezentând diverși operatori (industria din Uniune, operatori din amonte și aval) din sectorul energiei fotovoltaice au prezentat informații.

(227)

Industria din Uniune a angajat în mod direct aproximativ 25 000 de persoane în cursul PA pentru producerea și vânzarea produsului similar.

(228)

Ancheta a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din țara în cauză, în cursul perioadei de anchetă. Trebuie reamintit faptul că o serie de indicatori de prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În special, indicatorii de prejudiciu legați de performanța financiară a producătorilor din Uniune care au cooperat, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor, au fost grav afectați. De fapt, producătorii de module, celule și plachete din Uniune au suferit pierderi în 2011 și în PA. Prin urmare, unii producători din Uniune au fost deja nevoiți să își închidă instalațiile de producție, în timp ce alții s-au confruntat cu problema insolvabilității. Dacă nu se vor lua măsuri, este foarte probabil ca deteriorarea situației economice a industriei din Uniune să se accentueze.

(229)

Este de așteptat ca instituirea unor taxe antidumping provizorii să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului similar pentru a reflecta costurile de producție și a-și îmbunătăți astfel rentabilitatea. Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea unor măsuri provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact pozitiv asupra situației sale financiare generale. În plus, industria din Uniune ar trebui să beneficieze de un acces mai ușor la capital și să realizeze investiții suplimentare în cercetare și dezvoltare și în inovare în sectorul fotovoltaic. În sfârșit, ancheta a indicat, de asemenea, o posibilă reîncepere a activității de către unii producători din Uniune care au fost nevoiți să-și înceteze producția ca urmare a presiunii exercitate de importurile din China. În ansamblu, conform acestui scenariu, ar fi garantate nu numai cele 25 000 de locuri de muncă existente, furnizate de industria din Uniune (în PA), dar ar exista, de asemenea, perspectiva rezonabilă a unei extinderi a producției și a creșterii gradului de ocupare a forței de muncă.

(230)

În absența unor măsuri, este de așteptat să se înregistreze pierderi suplimentare ale cotei de piață și o deteriorare suplimentară a rentabilității industriei din Uniune. Această situație nu ar fi viabilă pe termen scurt și mediu. În consecință, pe lângă numărul mare de producători din Uniune care au fost deja forțați să iasă de pe piață, după cum s-a arătat în considerentul 157 de mai sus, alți producători ar putea fi amenințați cu falimentul, ceea ce, pe termen scurt și mediu, ar duce probabil la dispariția industriei din Uniune, cu repercusiuni importante asupra locurilor de muncă existente.

(231)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că instituirea de taxe antidumping este în interesul industriei din Uniune.

(232)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 12 de mai sus, doar unul din trei importatori incluși în eșantion a avut ca principală activitate comercializarea produsului în cauză.

(233)

S-a invocat argumentul că impunerea de măsuri asupra produsului în cauză va afecta negativ activitatea importatorilor. În primul rând, instituirea de taxe nu ar trebui să conducă la eliminarea tuturor importurilor din RPC. În al doilea rând, deși este de așteptat ca instituirea de măsuri să aibă un efect negativ asupra situației financiare a importatorilor care importă numai din RPC, având în vedere creșterea probabilă a importurilor din alte țări terțe, importatorii care se aprovizionează din diferite țări ar trebui să fie în măsură să se aprovizioneze din alte surse.

(234)

Prin urmare, se concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea unor măsuri la nivelul propus are un posibil impact negativ asupra situației importatorilor neafiliați ai produsului în cauză.

(235)

Operatorii din amonte au ca principal obiect de activitate producerea de materii prime, proiectarea și producerea echipamentului de producție pentru produsul care face obiectul anchetei. Au fost primite opt răspunsuri la chestionar din partea operatorilor în amonte. S-au efectuat două vizite de verificare care au vizat un producător de materii prime și un producător de echipamente de producție.

(236)

În ansamblu, în cursul PA, activitatea celor opt operatori din amonte care au cooperat, legată de produsul care face obiectul anchetei, a variat în raport cu totalul activității lor. Ea a reprezentat 100 % din activitate doar în cazul unei singure întreprinderi care a cooperat, variind între 6 % și 80 % în cazul celorlalte întreprinderi. În medie, în cursul PA, activitatea legată de produsul în cauză a reprezentat aproximativ 41 % din totalul activității operatorilor în amonte care au cooperat. În ceea ce privește locurile de muncă, cei opt operatori din amonte care au cooperat au angajat în PA aproximativ 4 200 de persoane. Rentabilitatea a variat în funcție de fiecare segment și întreprindere individuală, mergând de la rate ridicate la o rentabilitate ușor negativă. Ancheta a arătat că operatorii care au înregistrat o rentabilitate negativă au suferit din cauza deteriorării situației industriei din Uniune, dat fiind că unii dintre clienții pe care i-au pierdut erau producători din Uniune ai produsului care face obiectul anchetei, precum și din cauza scăderii consumului.

(237)

Vânzările operatorilor din amonte ai Uniunii au acoperit Uniunea, RPC și alte țări terțe. În cursul PA, vânzările au fost repartizate, în medie, astfel: aproximativ 20 % din vânzări în Uniune, aproape 50 % în RPC și aproximativ 30 % în alte țări terțe.

(238)

Unele părți din sectorul în amonte au susținut că impunerea unor măsuri antidumping le-ar afecta în mod negativ activitățile, dat fiind că RPC reprezintă principala lor piață de export. S-a susținut că taxele ar limita considerabil importurile produsului în cauză din RPC către Uniune și, ca urmare a acestui fapt, RPC și-ar limita importurile de polisiliciu și de echipamente de producție din Uniune. Prin urmare, s-a pretins că operatorii din amonte ai Uniunii ar fi nevoiți să-și reducă activitățile economice și numărul salariaților.

(239)

În primul rând, este de remarcat faptul că scopul taxei nu este de a elimina importurile produsului în cauză din China, ci de a restabili condiții de concurență echitabile. Astfel, importurile din China ar trebui să continue să aprovizioneze piața Uniunii, într-o oarecare măsură, dar la prețuri echitabile. În plus, ancheta a arătat că operatorii din amonte ai Uniunii sunt prezenți la nivel mondial pe diferite piețe naționale și, prin urmare, nu depind doar de exporturile către RPC. Prin urmare, este rezonabil să se considere că, pe piața mondială a produselor fotovoltaice, producătorii din amonte ai Uniunii vor putea să compenseze eventuala scădere a exporturilor către RPC prin exportul către alte piețe care, conform studiilor de piață disponibile în mod public, ar trebui să crească. În orice caz, piața chineză a energiei fotovoltaice se confruntă deja cu o importantă supracapacitate de producție și, prin urmare, este puțin probabil ca producătorii de instalații din Uniune să poată vinde mai multe instalații de producție pe termen scurt și mediu.

(240)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că impactul taxelor antidumping asupra producătorilor de instalații nu ar fi semnificativ, în timp ce impactul asupra furnizorului de materie primă poate fi negativ pe termen scurt, având în vedere posibila reducere a vânzărilor sale către China.

(241)

Operatorii din aval au ca obiect principal de activitate dezvoltarea de proiecte, activități de marketing și comunicare și instalațiile fotovoltaice. Deși au fost primite 13 răspunsuri la chestionare din partea operatorilor din aval, numai șapte au fost suficient de complete și au permis o evaluare adecvată. S-au efectuat două vizite de verificare care au vizat un dezvoltator de proiecte în sectorul fotovoltaic și o întreprindere de instalare. Atunci când s-au analizat răspunsurile la chestionar primite din partea celor 36 de importatori neafiliați care au cooperat, s-a dovedit că unii dintre ei trebuie, de fapt, să fie calificați drept operatori din aval, dat fiind că principala lor activitate consta în instalarea de produse fotovoltaice. Acest aspect va fi examinat mai amănunțit într-o etapă ulterioară a anchetei.

(242)

În ansamblu, activitatea operatorilor din aval cu privire la produsul care face obiectul anchetei variază în raport cu totalul activității lor. În medie, în cursul PA, aceasta a reprezentat 41 %. Rentabilitatea operatorilor care au cooperat în ceea ce privește produsul care face obiectul anchetei a fost, în medie, de aproximativ 11 % în cursul PA. În ceea ce privește locurile de muncă, cei șapte operatori din aval care au cooperat au angajat în PA aproximativ 550 de persoane.

(243)

A fost adus în discuție argumentul că măsurile antidumping nu sunt în interesul Uniunii deoarece vor duce la creșterea prețurilor modulelor, descurajând astfel utilizatorii finali/consumatorii să instaleze produse fotovoltaice. Prin urmare, operatorii din aval vor avea mult mai puține comenzi și vor fi obligați să-și reducă activitatea. Această evaluare se bazează pe un studiu efectuat de Prognos privind eventualele pierderi de locuri de muncă, prezentat în cursul anchetei. Conform studiului, marea majoritate a locurilor de muncă din sectorul fotovoltaic al Uniunii este în pericol în cazul în care vor fi instituite taxe. Studiul utilizează o estimare realizată de European Photovoltaic Industry Association (EPIA) (Asociația europeană a industriei fotovoltaice), conform căreia numărul total de locuri de muncă directe existente în 2011, în toate segmentele sectorului fotovoltaic din Uniune, incluzând producătorii, importatorii, operatorii din amonte și din aval, este de 265 000. Pornind de la estimarea din 2011 privind numărul total de locuri de muncă din sectorul fotovoltaic, studiul realizat de Prognos a concluzionat că, din cele 265 000 de locuri de muncă, se vor pierde până la 242 000 de locuri de muncă în decurs de trei ani, în funcție de nivelul taxei. Se presupune că cea mai mare parte a pierderilor de locuri de muncă ar avea loc pe piața din aval care, conform estimărilor din 2011 realizate de Prognos, oferea aproximativ 220 000 de locuri de muncă.

(244)

Ancheta nu a confirmat scenariul de mai sus și a indicat un număr mult mai redus de locuri de muncă directe existente în sectorul fotovoltaic al Uniunii în 2011, în cursul PA și în 2012.

(245)

Pentru început, ancheta a pus la îndoială exactitatea numărului total de locuri de muncă directe din sectorul fotovoltaic, astfel cum a fost estimat de Asociația europeană a industriei fotovoltaice. În special, în cursul vizitei de verificare efectuate la EPIA, s-a dovedit că datele utilizate pentru a se ajunge la cifra de 265 000 erau imprecise și nu permiteau o astfel de concluzie. De fapt, informațiile obținute în cursul vizitei de verificare indică faptul că numărul locurilor de muncă directe în sectorul fotovoltaic, calculat pentru 2011, ar avea o marjă de eroare de până la 20 %. În plus, estimarea include locurile de muncă create în alte țări europene care nu fac parte din Uniunea Europeană, precum și locurile de muncă legate de produsul cu strat subțire, care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei anchete.

(246)

În ciuda acestor îndoieli, chiar dacă s-a folosit estimarea inițială a locurilor de muncă pentru a analiza impactul asupra măsurilor, trebuie să fie făcute următoarele observații. Estimarea vizează locurile de muncă din sectorul fotovoltaic european în 2011, an în care au fost instalate numeroase produse fotovoltaice în UE (aproximativ 20 GW). Este rezonabil să se presupună că, având în vedere reducerea numărului de instalații, care au atins aproximativ 17,5 GW în PA și 15 GW în 2012, numărul de locuri de muncă în special în sectorul din aval s-a redus la rândul său, fiind direct corelat cu nivelul instalațiilor. În acest sens, presa de specialitate aflată la dispoziția publicului a arătat faptul că, în Germania, cea mai mare piață națională, numărul de locuri de muncă din sectorul fotovoltaic a scăzut de la 128 000 la 100 000 între 2011 și 2012, inclusiv locurile de muncă create de producători. În plus, ancheta a pus la îndoială faptul că cifra a inclus numai locurile de muncă cu normă întreagă, exclusiv din sectorul fotovoltaic. În acest sens, ancheta a arătat că, în special pe piața din aval (instalații), activitatea în sectorul fotovoltaic reprezintă în general numai o parte dintr-o activitate mult mai largă, activitatea principală fiind instalațiile de încălzire sau de electricitate, instalațiile sanitare etc.

(247)

Având în vedere cele de mai sus, este probabil ca instituirea de măsuri să ducă la o creștere a prețurilor produsului care face obiectul anchetei în Uniune, ceea ce, pe termen scurt, ar putea genera o reducere a instalațiilor fotovoltaice. Cu toate acestea, locurile de muncă legate de acest segment al pieței pot fi afectate numai într-o măsură limitată, având în vedere considerațiile de mai jos. În primul rând, activitatea legată de sectorul fotovoltaic reprezintă, cel puțin pentru unii instalatori, doar o parte a activităților lor și are, de asemenea, un caracter sezonier. Prin urmare, instalatorii ar trebui să poată desfășura alte activități în cazul în care cererea pentru instalații fotovoltaice s-ar reduce. Dat fiind că obiectivele privind energia din surse regenerabile și privind eficiența energiei, convenite la nivelul UE, sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele membre, este de așteptat ca o cerere redusă pentru instalații solare să ducă la creșterea cererii pentru alte forme de energie din surse regenerabile și de eficiență energetică. Este probabil că numeroși angajați din sectorul din aval să dispună de competențele necesare pentru a beneficia de creșterea cererii în aceste sectoare înrudite. În al doilea rând, având în vedere profiturile existente pe piața din aval (a se vedea considerentul 242 de mai sus), instalatorii ar trebui să poată absorbi o parte din creșterea prețurilor, limitând astfel impactul asupra prețurilor finale și asupra cererii de instalații fotovoltaice.

(248)

Independent de instituirea de taxe, estimările privind cererea de instalații fotovoltaice, disponibile în mod public, indică o posibilă reducere a cererii în 2013, cu instalații anuale corespunzând unei producții între 9,8 GW și 16,5 GW în 2013, ceea ce ar putea, în orice caz, să afecteze numărul de locuri de muncă de pe piața din aval.

(249)

În sfârșit, se observă că această creștere a prețurilor produselor fotovoltaice este inevitabilă, dat fiind că producătorii din RPC care aprovizionează piața Uniunii par a înregistra pierderi importante, situație care nu ar fi viabilă.

(250)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că impactul taxelor antidumping asupra operatorilor din aval ar fi într-o anumită măsură negativ pe termen scurt, având în vedere reducerea mai accentuată a numărului de instalații în raport cu un scenariu speculativ fără taxe, astfel cum este prevăzut de către principalele centre de cercetare și în măsura în care taxa nu poate fi absorbită de operatorii din aval. În ciuda unei posibile reduceri a cererii pentru instalațiile fotovoltaice, instalatorii ar trebui să poată desfășura alte activități, legate de alte surse de energie din surse regenerabile sau de activitatea principală a instalatorilor, după cum s-a menționat mai sus.

(251)

Nu s-au primit contribuții din partea vreunui reprezentant direct al intereselor utilizatorilor finali, cum ar fi asociațiile de consumatori. În acest caz, se face trimitere la două tipuri de utilizatori finali: consumatorii casnici și alți utilizatori finali (de exemplu, instituții, întreprinderi). Ancheta a arătat că numai aproximativ un sfert din instalațiile fotovoltaice existente în Uniune (așa-numitele instalații pentru acoperișuri, mai mici), au fost comandate de către consumatori. Celelalte instalații (montate pe sol, industriale și comerciale la o scară mult mai mare) au fost comandate de către alți utilizatori finali.

(252)

Mai multe părți au susținut că, în cazul în care se vor institui taxe antidumping, consumatorii ar avea de suferit din cauza creșterii prețurilor pentru modulele fotovoltaice. Deși se așteaptă o oarecare creștere a prețurilor pentru modulele fotovoltaice pe piața UE, ca urmare a taxelor, consumatorii și alți utilizatori finali nu vor fi probabil afectați decât într-o măsură limitată, deoarece ancheta a arătat că prețul unui modul reprezintă până la 50 % din costurile totale ale unei instalații fotovoltaice. Având în vedere marjele de profit obținute de dezvoltatorii de proiecte și de instalatori, este rezonabil să se presupună că eventuala creștere a prețurilor modulelor pentru consumator poate fi absorbită cel puțin parțial și, prin urmare, atenuată. Pe baza informațiilor disponibile, se concluzionează provizoriu că măsurile antidumping la nivelul propus al taxei vor fi, cel puțin parțial, absorbite de lanțul de aprovizionare și, prin urmare, nu vor duce neapărat la creșterea prețurilor pentru consumatori la nivelul vânzării cu amănuntul.

(253)

Se observă, de asemenea, că dacă nu s-ar impune taxe, consumatorii nu ar avea decât o singură sursă de aprovizionare pentru module în viitor, ca urmare a dispariției probabile a industriei din Uniune. Conform acestui scenariu, producătorii-exportatori chinezi ar putea să își întărească în continuare poziția foarte puternică pe piață, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la o creștere a prețurilor pe termen scurt și mediu, în detrimentul consumatorilor/utilizatorilor finali. În orice caz, după cum s-a menționat mai sus, creșterea prețurilor pare a fi inevitabilă, având în vedere faptul că producătorii din RPC înregistrează pierderi.

(254)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea măsurilor va avea, în ansamblu, un impact limitat asupra consumatorilor și asupra altor utilizatori finali, indiferent de rolul programelor naționale de sprijin pentru stimularea cererii de instalații fotovoltaice, astfel cum se menționează în considerentul 182 de mai sus. Dacă programele naționale de sprijin sunt adaptate la creșterea prețurilor panourilor solare (prin intermediul unor tarife fixe mai mari), impactul asupra consumatorilor poate fi inexistent.

(255)

Unele părți au afirmat că industria din Uniune nu este în măsură să aprovizioneze piața UE cu cantitățile cerute și, prin urmare, în cazul în care se vor institui taxe antidumping, există un risc major de penurie în UE, ceea ce poate conduce la o creștere și mai mare a prețurilor produsului în cauză.

(256)

Ancheta a constatat că acest argument este nejustificat. Industria din Uniune nu își utilizează pe deplin capacitatea de producție din 2009. În cursul PA, rata de utilizare a capacității de producție a Uniunii pentru module a fost de 41 %, cu o capacitate disponibilă suplimentară de aproximativ 5,7 GW; rata de utilizare a capacității de producție a Uniunii pentru celule a fost de 63 %, cu o capacitate disponibilă suplimentară de aproximativ 1,2 GW și rata de utilizare a capacității de producție a Uniunii pentru plachete a fost de 55 %, cu o capacitate disponibilă suplimentară de aproximativ 1,6 GW. Prin urmare, grație capacității disponibile, industria din Uniune ar fi capabilă să concureze pentru o cotă suplimentară de piață pe termen scurt. De asemenea, pe termen mediu, este rezonabil să se presupună că industria din Uniune își va spori capacitatea de producție pentru a putea realiza economii de scară mai bune și pentru a obține eventuale reduceri de preț. În plus, există și alte surse de aprovizionare la nivel mondial, care sunt prezente pe piața Uniunii și care vor putea concura pe piața Uniunii în cazul scăderii importurilor de produse chinezești. Ancheta a arătat că, în cursul PA, capacitatea disponibilă de producție existentă din alte țări terțe decât China a fost de 5,6 GW pentru module, de 6 GW pentru celule și de 6 GW pentru plachete. Prin urmare, capacitatea disponibilă totală a UE și a producătorilor din afara UE este suficientă pentru a compensa pe termen scurt posibila reducere a importurilor chinezești, ținând cont de cererea de instalații fotovoltaice în UE, prevăzută pentru 2013 (între 9,8 GW și 16,5 GW) și pentru 2014 (între 9 GW și 17,1 GW) de către principalele centre de cercetare precum EPIA.

(257)

Unele părți au susținut, de asemenea, că instituirea de taxe antidumping asupra produsului în cauză va afecta dezvoltarea pieței fotovoltaice din Europa și, prin urmare, obiectivele Agendei UE 2020 privind sursele regenerabile de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din UE nu vor fi îndeplinite.

(258)

În primul rând, obiectivele pentru 2020 nu depind în mod exclusiv de energia solară. La fel de importante sunt și alte energii din surse regenerabile, cum ar fi: energia eoliană, biomasa, energia hidroelectrică etc. Dat fiind că nu s-a fixat un procent anume pentru energia solară în vederea îndeplinirii obiectivelor pentru 2020, nu este de așteptat ca reducerea numărului de instalații fotovoltaice să crească costurile totale ale Agendei 2020. În plus, prețul panourilor solare este doar unul dintre numeroșii factori care sunt vitali pentru dezvoltarea sectorului fotovoltaic în Europa. Este tot atât de important să se asigure un cadru juridic și financiar favorabil la nivel european și național, să se îmbunătățească accesul la finanțare al proiectelor în domeniul energiilor regenerabile și să se realizeze investiții în cercetare și dezvoltare. În ceea ce privește finanțarea investițiilor în domeniul energiei solare, instituirea de taxe va îmbunătăți situația industriei din Uniune și a sectorului fotovoltaic în ansamblu. Prin urmare, este de așteptat să se amelioreze și accesul la capital, atât pentru industria din Uniune, cât și pentru investitorii din sectorul fotovoltaic. În sfârșit, se reamintește că scopul taxelor nu este de a elimina importurile chinezești, ci de a restabili o concurență loială. Datele privind profiturile obținute pe piața din aval indică faptul că orice creștere a prețului produsului în cauză va fi parțial atenuată de către operatorii de pe piața din aval. Prin urmare, prețul modulelor nu ar trebui să crească semnificativ pentru utilizatorii finali/consumatori și cererea de instalații solare ar trebui să rămână conform estimărilor.

(259)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează cu titlu provizoriu că instituirea măsurilor nu va avea, în ansamblu, un impact negativ semnificativ asupra altor politici ale UE.

(260)

Efectele pozitive generale pentru industria din Uniune compensează impactul negativ probabil asupra altor operatori din sectorul fotovoltaic, inclusiv asupra consumatorilor/altor utilizatori finali.

(261)

Ținând seama de cele menționate mai sus și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii la importurile produsului în cauză, originare din RPC.

(262)