28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/1

(1)

Regulamentul (UE) nr. 204/2011 al Consiliului din 2 martie 2011 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Libia (2) pune în aplicare măsurile prevăzute de Decizia 2011/137/PESC.

(2)

Decizia 2013/45/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2013 (3) modifică Decizia 2011/137/PESC pentru a permite deblocarea anumitor fonduri și resurse economice înghețate în cazul în care acestea sunt necesare pentru a respecta o hotărâre judecătorească sau administrativă pronunțată în Uniune sau o hotărâre judecătorească executorie într-un stat membru.

(3)

Decizia 2013/182/PESC a Consiliului din 22 aprilie 2013 (4) modifică Decizia 2011/137/PESC în conformitate cu Rezoluția 2095 (2013) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) care modifică excepțiile la embargoul asupra armelor prevăzut la alineatul (9) litera (a) din Rezoluția 1970 (2011) a CSONU și la alineatul (13) litera (a) din Rezoluția 2009 (2011) a CSONU.

(4)

Unele dintre aceste măsuri intră în domeniul de aplicare al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și, în consecință, este necesară o reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea lor în aplicare, în special pentru a se asigura aplicarea uniformă a acestora de către operatorii economici din toate statele membre.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 204/2011 ar trebui modificat în consecință,

1.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

(1)   Se interzic:

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), interdicțiile menționate la alineatul respectiv nu se aplică:

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente ale statelor membre enumerate în anexa IV pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, furnizarea de asistență tehnică, de finanțare și de asistență financiară legată de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă dacă stabilesc că aceste echipamente sunt destinate exclusiv unor scopuri umanitare sau de protecție.

2.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Prin derogare de la articolul 5, în ceea ce privește persoanele, entitățile sau organismele enumerate în anexa II, autoritățile competente ale statelor membre enumerate în anexa IV pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(2)   Prin derogare de la articolul 5, în ceea ce privește persoanele, entitățile sau organismele enumerate în anexa III, autoritățile competente ale statelor membre enumerate în anexa IV pot autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(3)   Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la orice autorizație acordată în temeiul prezentului articol.”;

3.

La articolul 9 alineatul (1), se adaugă următoarele litere:

4.

La articolul 13 se adaugă următorul alineat:

„(3)   Alineatul (2) nu împiedică statele membre să facă schimb de informații, în conformitate cu dreptul lor național, cu autoritățile relevante din Libia și din alte state membre atunci când e necesar în scopul asigurării asistenței pentru recuperarea activelor deturnate.".

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/4

(1)

Ar trebui stabilită, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009, limita maximă de reziduuri („LMR”) pentru substanțele farmacologic active destinate utilizării în Uniune în medicamente de uz veterinar pentru animalele de la care se obțin alimente sau în produse biocide folosite în zootehnie.

(2)

Substanțele farmacologic active și clasificarea lor în funcție de limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare de origine animală sunt prevăzute în anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală (2).

(3)

O cerere de stabilire a LMR pentru acidul ribonucleic dublu catenar omolog acidului ribonucleic viral care codifică o parte a proteinei capsidale și o parte a regiunii intergenice a virusului israelian al paraliziei acute pentru albine a fost înaintată Agenției Europene pentru Medicamente.

(4)

Comitetul pentru medicamente de uz veterinar a afirmat că pentru această substanță farmacologic activă nu este adecvată abordarea farmacologică și toxicologică standard, care include stabilirea nivelului dozei zilnice acceptabile, și că nu este necesar să se stabilească o LMR, aplicabilă mierii, pentru acidul ribonucleic dublu catenar omolog acidului ribonucleic viral care codifică o parte a proteinei capsidale și o parte a regiunii intergenice a virusului israelian al paraliziei acute pentru albine.

(5)

În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009, Agenția Europeană pentru Medicamente trebuie să ia întotdeauna în considerare posibilitatea de a utiliza limitele maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă într-un anumit produs alimentar pentru alte alimente derivate din aceeași specie sau limitele maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă într-una sau mai multe specii, pentru alte specii. Comitetul pentru medicamente de uz veterinar a concluzionat că extrapolarea la alte specii de la care se obțin produse alimentare nu poate fi aprobată pentru această substanță.

(6)

Prin urmare, tabelul 1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 ar trebui modificat pentru a include substanța „acid ribonucleic dublu catenar omolog acidului ribonucleic viral care codifică o parte a proteinei capsidale și o parte a regiunii intergenice a virusului israelian al paraliziei acute” pentru albine, precizând, în același timp, că nu este necesar să se stabilească o LMR pentru miere.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/6

(1)

La 29 august 2012, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune de biomotorină originară din Argentina și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Ancheta a fost inițiată în urma unei reclamații depuse la 17 iulie 2012 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 60% din producția totală de biomotorină a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultate din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(3)

La 30 ianuarie 2013, Comisia a decis ca importurile de același produs originar din țările în cauză să facă obiectul înregistrării în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 79/2013 din 28 ianuarie 2013 (3).

(4)

La 10 noiembrie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), deschiderea unei proceduri antisubvenții privind importurile în Uniune de biomotorină originară din Argentina și Indonezia și a început o anchetă separată.

(5)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 iulie 2011 și 30 iunie 2012 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial despre deschiderea anchetei reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din Argentina și Indonezia, importatorii cunoscuți, furnizorii, distribuitorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute ca fiind vizate, precum și autoritățile din Argentina și Indonezia. Avizul de deschidere a invitat toate părțile vizate de anchetă să contacteze Comisia și să se prezinte.

(7)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere a procedurii.

(8)

Reclamantul, producătorii-exportatori din Argentina și Indonezia, importatorii și autoritățile din Argentina și Indonezia și-au exprimat punctele de vedere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(9)

Având în vedere numărul mare de producători-exportatori din Argentina și Indonezia, de importatori neafiliați care importă în Uniune și de producători din Uniune implicați în anchetă și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că ar putea să limiteze la un număr rezonabil producătorii-exportatori din Argentina și Indonezia, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune care vor fi supuși anchetei, prin selectarea unui eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază (acest proces este denumit, de asemenea, „eșantionare”).

(10)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din Argentina au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(11)

Zece producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Cu toate acestea, două întreprinderi nu au raportat exporturi către Uniune (sau nici măcar producția) în cursul PA.

(12)

Restul de opt (grupuri de) producători-exportatori reprezentau volumul total al exporturilor către Uniune în cursul PA.

(13)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori, bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Potrivit informațiilor furnizate de cei opt producători-exportatori menționați anterior la considerentul 12, eșantionul selecționat reprezenta 86 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul PA.

(14)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și asociația producătorilor din Argentina și autoritățile argentiniene au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului și nu au ridicat nicio obiecție.

(15)

Nicio întreprindere argentiniană care nu a fost inclusă în eșantion nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(16)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din Indonezia au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Opt producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Cu toate acestea, trei întreprinderi nu au raportat exporturi către Uniune în cursul PA.

(18)

Restul de cinci (grupuri de) producători-exportatori reprezentau volumul total al exporturilor către Uniune în cursul PA.

(19)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de patru producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori, bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Potrivit informațiilor furnizate de cei cinci producători-exportatori menționați anterior la considerentul 18, eșantionul selecționat reprezenta 99% din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul PA.

(20)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți, precum și autoritățile indoneziene au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului și nu au ridicat nicio obiecție.

(21)

Nicio întreprindere indoneziană care nu a fost inclusă în eșantion nu a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(22)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii neafiliați au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator nu a cooperat însă în cadrul prezentei anchete.

(23)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion a fost alcătuit din opt producători din Uniune cunoscuți Comisiei anterior deschiderii anchetei ca fiind producători de biomotorină. Comisia a selectat un eșantion pe baza volumului de producție, a volumului de vânzări și a localizării geografice. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 27 % din producția din Uniune.

(24)

Părțile interesate au fost și ele invitate în avizul de deschidere să-și exprime punctele de vedere în privința eșantionului provizoriu. După publicarea eșantionului propus, două dintre întreprinderile care urmau să fie incluse în eșantion și-au retras acordul de cooperare și au fost înlocuite de alte două întreprinderi. Industria din Uniune a afirmat, de asemenea, că eșantionul ar trebui să includă cel puțin un IMM, având în vedere numărul mare de IMM-uri care produc biomotorină. Această cerere a fost acceptată.

(25)

Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(26)

Au fost trimise chestionare celor trei producători-exportatori sau grupuri de producători din Argentina incluși în eșantion, celor patru producători-exportatori sau grupuri de producători din Indonezia incluși în eșantion și celor opt producători din Uniune incluși în eșantion.

(27)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la șapte producători-exportatori sau grupuri de producători din Argentina și Indonezia incluși în eșantion, de la opt producători din Uniune incluși în eșantion și de la trei utilizatori.

(28)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la spațiile de lucru ale următoarelor întreprinderi:

(29)

Produsul în cauză este reprezentat de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, sub formă pură sau în amestec, originar din Argentina și Indonezia, încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 95, ex 1518 00 99, ex 2710 19 43, ex 2710 19 46, ex 2710 19 47, 2710 20 11, 2710 20 15, 2710 20 17, ex 3824 90 97, 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (denumit în continuare „produsul în cauză”, cunoscut sub denumirea de „biomotorină”).

(30)

Ancheta a arătat că biomotorina produsă în Argentina este exclusiv „ester metilic de soia” (EMS) derivat din ulei de soia și că biomotorina produsă în Indonezia este exclusiv „ester metilic de palmier” (EMP) derivat din ulei de palmier, în timp ce biomotorina produsă în Uniunea Europeană este în principal „ester metilic de rapiță” (EMR), dar și din alte materii prime, inclusiv uleiuri uzate și uleiuri virgine.

(31)

EMS, EMP și EMR aparțin categoriei de esteri metilici ai acizilor grași (EMAG). Termenul „ester” se referă la transesterificarea uleiurilor vegetale, care presupune amestecarea uleiului cu alcool, generând biomotorina și un subprodus, glicerină. Termenul „metilic” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în acest proces.

(32)

Biomotorina EMS și EMP pot fi utilizate în formă pură, dar sunt, în general, amestecate, fie între ele, fie cu EMR, înainte de a fi folosite în Uniunea Europeană. Motivul pentru amestecarea EMS cu EMP este că EMS în formă pură nu respectă standardul european EN 14214 în ceea ce privește conținutul de iod și cifra cetanică. Motivul pentru amestecarea EMP (și a EMS) cu EMR este că EMP și EMS prezintă o temperatură mai ridicată de colmatare a filtrului la rece (Cold Filter Plugging Point – CFPP) decât RME și, prin urmare, nu sunt potrivite pentru utilizare în formă pură în timpul lunilor de iarnă în regiunile reci ale Uniunii Europene.

(33)

Amestecurile de biomotorină și de motorină minerală sunt utilizate, în cele din urmă, în sectorul transporturilor drept combustibil pentru motoarele echipate cu motor diesel al vehiculelor rutiere, precum mașinile, camioanele, autobuzele și, de asemenea, pentru trenuri. Biomotorina poate fi utilizată, de asemenea, drept combustibil pentru încălzire în cazanele domestice, comerciale sau industriale și drept combustibil pentru generatoarele care produc electricitate.

(34)

Ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul realizat și vândut pe piața internă din Argentina și Indonezia, precum și produsul fabricat de industria Uniunii și vândut pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

Un producător indonezian a solicitat ca esterii metilici fracționați să fie excluși din domeniul de aplicare al procedurii. Distilarea fracționată a esterilor metilici ai acizilor grași îi separă în componente cu caracteristici chimice diferite pentru utilizări finale diferite. Producătorul respectiv a afirmat că esterii metilici fracționați, pe care îi fabrica și îi exporta către UE, nu erau biomotorină și nu erau utilizați drept combustibil, ci în alte aplicații industriale. De asemenea, el a afirmat că materia primă utilizată pentru acești esteri metilici fracționați era uleiul de cocos sau uleiul de sâmburi de palmier, și nu uleiul brut de palmier utilizat de regulă pentru producerea de biomotorină în Indonezia.

(36)

Esterii metilici fracționați corespund descrierii produsului în cauză deoarece sunt esteri metilici ai acizilor grași și sunt fabricați din materii prime utilizate pentru fabricarea de biomotorină. Deși nu respectă ca atare standardul european (EN 14214), ei pot fi amestecați cu alte biomotorine pentru a crea un amestec care corespunde standardului. Este aceeași situație ca cea a biomotorinei pe bază de ester metilic de palmier, care, în formă pură, nu corespunde standardului european. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(37)

Cu toate acestea, un importator european de esteri metilici ai acizilor grași derivați din sâmburi de palmier din Indonezia a solicitat o scutire pe motiv de destinație finală pentru importurile sale care nu erau destinate a fi utilizate drept combustibil, ci pentru a fi transformate în alcooli grași nesaturați.

(38)

Scutirea pe motiv de destinație finală este un sistem practicat de administrațiile vamale naționale prin care taxele de import fac obiectul unei derogări pe motiv de utilizare finală autorizată a materiilor prime importate. Sistemul este prevăzut în dispozițiile de punere în aplicare a Codului vamal comunitar (6).

(39)

Această cerere va fi examinată în etapa definitivă a anchetei, după ce Comisia va fi primit observațiile părților interesate cu privire la oportunitatea soluționării favorabile a acestei cereri pentru importurile de esteri metilici ai acizilor grași derivați din ulei de sâmburi de palmier pentru alte utilizări decât pentru combustibil. Observațiile ar trebui să stabilească dacă această scutire ar putea fi folosită pentru a eluda eventualele taxe definitive instituite și ar trebui să examineze efectul scutirii asupra importurilor de biomotorină pentru alte utilizări decât pentru combustibil din țări care fac deja obiectul unor măsuri.

(40)

Comisia a examinat mai întâi, pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienții neafiliați din Argentina a fost reprezentativ, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune în cursul PA în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a constatat că, pentru fiecare întreprindere sau grup de întreprinderi incluse în eșantion, volumul total al vânzărilor în cauză reprezenta cel puțin 5 % din volumul total de vânzări la export către Uniune în cursul PA.

(41)

În continuare, Comisia a identificat pentru fiecare întreprindere sau grup de întreprinderi incluse în eșantion tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(42)

Pentru fiecare tip de produs vândut de fiecare întreprindere sau grup de întreprinderi incluse în eșantion pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a examinat dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne pentru un anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul vânzărilor pe piața internă pentru acel tip de produs unor clienților neafiliați în decursul PA a reprezentat cel puțin 5% din volumul total al vânzărilor la export către Uniune pentru tipul de produs comparabil.

(43)

Apoi, Comisia a evaluat pentru fiecare întreprindere sau grup de întreprinderi incluse în eșantion dacă vânzările pe piața internă de produs similar au fost realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți neafiliați pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul PA.

(44)

Ancheta a arătat că piața argentiniană este puternic reglementată de către stat. Amestecul de motorină fosilă și biomotorină este obligatoriu în Argentina (cu un conținut de biomotorină de 7 % în cursul PA). Cantitatea totală de biomotorină necesară pentru a se conforma acestei cerințe de amestecare este repartizată, prin atribuire de cote, în rândul unui număr selectat de producători de biomotorină din Argentina. Companiile petroliere sunt obligate să cumpere biomotorină de la întreprinderile producătoare de biomotorină din Argentina pentru a respecta obligația de amestecare. Prețul este stabilit de către stat și publicat de ministerul argentinian al energiei. În cursul PA, prețul de referință stabilit de stat era calculat după o formulă complexă, care lua în considerare costul producției (materiile prime, transportul și alte costuri) și garanta o anumită marjă de profit. Parametrii utilizați la stabilirea prețului de referință erau determinați pe baza costurilor estimate ale celor mai ineficienți producători situați în zonele cele mai îndepărtate ale țării și avea drept rezultat o rentabilitate considerabilă a producătorilor argentinieni.

(45)

În aceste condiții, vânzările pe piața internă nu au fost considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale și valoarea normală a produsului similar a trebuit să fie stabilită provizoriu în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costurile de producție proprii ale întreprinderii, în cursul perioadei de anchetă, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și o marjă de profit rezonabilă. Reclamanții au afirmat că regimul taxelor de export diferențiate din Argentina depreciază prețul boabelor de soia și al uleiului de soia și, prin urmare, denaturează costurile producătorilor de biomotorină. Comisia nu dispune de informații suficiente în acest stadiu pentru a lua o decizie cu privire la modul cel mai potrivit de abordare a acestei afirmații. Prin urmare, întrebarea dacă costurile reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția produsului în cauză va fi examinată în etapa definitivă, precum și în cadrul anchetei antisubvenții în curs de desfășurare.

(46)

Având în vedere condițiile existente pe piață descrise la considerentul 43 de mai sus, Comisia a considerat că valoarea profitului nu poate fi calculată pe baza datelor reale ale întreprinderilor incluse în eșantion. Prin urmare, valoarea profitului utilizată la calcularea valorii normale a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază pe baza valorii rezonabile a profitului care ar putea fi atinsă de acest tip de sector industrial tânăr și inovator cu utilizare intensivă a capitalului, în condiții normale de concurență, pe o piață liberă și deschisă, adică de 15 % din cifra de afaceri.

(47)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(48)

Atunci când produsul în cauză a fost exportat direct către clienți neafiliați din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză.

(49)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost realizate prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate pe teritoriul Uniunii, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pe baza prețului la care a fost revândut prima dată produsul importat clienților neafiliați din Uniune. În aceste cazuri, s-au efectuat ajustări pentru toate costurile suportate între import și revânzare, precum pentru profituri. În scopul acestui calcul, s-a considerat rezonabil un nivel al profitului de 5 % din cifra de afaceri.

(50)

Valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(51)

Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(52)

Pe această bază, au fost operate ajustări pentru costurile de transport, de navlu maritim și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și cheltuielile conexe, taxele de export și comisioanele, în cazul în care s-a demonstrat că aceste costuri au un impact asupra comparabilității prețurilor.

(53)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii, Comisia a examinat dacă acești comercianți afiliați ar trebui să fie tratați drept departamente de vânzări la export ale producătorului-exportator sau drept agenți care lucrează pe bază de comision.

(54)

Una dintre societățile comerciale avea legături strânse cu producătorul-exportator, era controlată în totalitate de acesta, nu avea putere de negociere sau influență asupra prețurilor sau a condițiilor de livrare și comercializa exclusiv produse fabricate de către producătorul-exportator în Argentina. Prin urmare, această societate a fost considerată drept departament de vânzări la export al producătorului-exportator și nu s-a operat nicio ajustare pentru comision. O altă societate comercială situată în afara UE avea legături mai puțin strânse cu producătorul-exportator din Argentina, nu era controlată de acesta și comercializa și alte produse fabricate de alți producători. În acest caz, s-a considerat că societatea comercială respectivă îndeplinea funcții similare cu cele ale unui comerciant care desfășoară activități pe bază de comision. În consecință, prețurile de vânzare la export au fost ajustate în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru a ține seama de marja de profit noțională percepută de comerciant.

(55)

Diferența reală între prețurile de vânzare practicate de producătorul-exportator în Argentina în relația cu comerciantul afiliat și prețurile de vânzare practicate de comercianții afiliați în relația cu primul client neafiliat în UE nu a fost utilizată pentru a calcula ajustarea. Ajustarea a fost calculată pe baza costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale ale comerciantului afiliat și a unei valori rezonabile a profitului. Profitul efectiv al întreprinderii nu a fost considerat fiabil, având în vedere natura relației.

(56)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs similar a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(57)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori care au cooperat neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Respectiva marjă a fost determinată pe baza marjelor stabilite pentru cei trei producători-exportatori incluși în eșantion.

(58)

În ceea ce-i privește pe toți ceilalți producători-exportatori din Argentina, marjele de dumping au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit în primul rând nivelul de cooperare, prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți cu statisticile Eurostat echivalente privind importurile. Întrucât nivelul de cooperare a fost foarte ridicat (100 % din totalul exporturilor către Uniune în cursul PA), marja de dumping reziduală aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din Argentina a fost stabilită la un nivel corespunzător celei constatate pentru producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion care avea marja de dumping cea mai ridicată.

(59)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Marja de dumping

(60)

Comisia a examinat mai întâi, pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion, dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienții neafiliați din Indonezia a fost reprezentativ, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune în cursul PA în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a constatat că, cu excepția a doi producători-exportatori, vânzările pe piața internă nu erau reprezentative.

(61)

Pentru producătorii-exportatori reprezentativi pe plan mondial, Comisia a identificat ulterior tipurile de produse vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(62)

Pentru aceste tipuri de produse identice sau comparabile, s-a examinat dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă de un anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul PA, volumul total al vânzărilor de acest tip de produs realizate de producătorii-exportatori către clienți neafiliați pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs comparabil exportat către Uniune. Pentru producătorii-exportatori reprezentativi pe plan mondial, nu au fost constatate vânzări reprezentative sau orice fel de vânzări pe piața internă pentru tipul de produs exportat.

(63)

Prin urmare, pentru toți producătorii-exportatori, valoarea normală a produsului similar a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costurile de producție proprii ale societății, în cursul perioadei de anchetă, costurile de vânzare, cheltuielile generale și cheltuielile administrative („VG & A”) suportate și o marjă de profit rezonabilă. Reclamanții au susținut că sistemul taxelor de export diferențiate din Indonezia depreciază prețul uleiului de palmier și, prin urmare, denaturează costurile producătorilor de biomotorină. Comisia nu dispune de informații suficiente în acest stadiu pentru a lua o decizie cu privire la modul cel mai potrivit de abordare a acestei afirmații. Prin urmare, întrebarea dacă costurile reflectă în mod rezonabil costurile asociate cu producția produsului în cauză va fi examinată în etapa definitivă, precum și în cadrul anchetei antisubvenție în curs de desfășurare.

(64)

Ancheta a arătat că piața indoneziană de biomotorină este puternic reglementată de către stat. Compania petrolieră și de gaz Pertamina, cu capital public integral, este de departe cea mai mare companie activă pe piața internă (peste 90 % din achizițiile de biomotorină pe piața internă de la producătorii incluși în eșantion). Pertamina este autorizată de stat să amestece biocarburanții cu carburanți fosili pentru vânzare la benzinăriile sale. În fiecare lună, ministerul indonezian al comerțului stabilește la nivel administrativ așa-numitul „preț HPE” (sau „prețul standard de export”), un preț de referință utilizat la calculul nivelului lunar al taxelor de export. Pertamina achiziționează biomotorină la prețul HPE stabilit de guvernul indonezian.

(65)

În aceste condiții, valoarea profitului nu poate fi bazată pe datele reale furnizate de întreprinderile incluse în eșantion, dat fiind că vânzările pe piața internă nu sunt considerate ca fiind realizate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Prin urmare, valoarea profitului utilizată la calcularea valorii normale a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază pe baza valorii rezonabile a profitului care ar putea fi atinsă de acest tip de sector industrial tânăr și inovator cu utilizare intensivă a capitalului, în condiții normale de concurență, pe o piață liberă și deschisă, adică de 15 % din cifra de afaceri.

(66)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune fie direct către clienți neafiliați, fie prin intermediul unor societăți afiliate.

(67)

Atunci când produsul în cauză a fost exportat direct către clienți neafiliați din Uniune, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză.

(68)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost realizate prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate pe teritoriul Uniunii, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pe baza prețului la care a fost revândut prima dată produsul importat clienților neafiliați din Uniune. În aceste cazuri, s-au operat ajustări pentru toate costurile suportate între import și revânzare și s-a considerat rezonabil un nivel al profitului de 5 % din cifra de afaceri.

(69)

Primele facturate clienților într-un stat membru, care au încercat, după achiziționarea de biomotorină, să beneficieze de „dubla contabilizare” prevăzută de cadrul legislativ privind biomotorina (7), nu au fost luate în calcul ca parte a prețului de export. Aceste prime nu sunt legate ca atare de produsul în cauză, ci mai degrabă de furnizarea de documente de către importatorul afiliat în vederea obținerii unui certificat de la guvern care permite clientului importatorului afiliat să îndeplinească condițiile necesare pentru a amesteca doar jumătate din cantitatea de biomotorină (dat fiind că biomotorina respectivă poate fi considerată cu „valoare dublă”).

(70)

Valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(71)

Pentru a asigura o comparare echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(72)

Pe această bază, au fost operate ajustări pentru costurile de transport, de navlu maritim și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și cheltuieli anexe, costurile de credit, taxele de export, taxele de prospectare, taxele și comisioanele bancare, în cazul în care s-a demonstrat că aceste costuri au un impact asupra comparabilității prețurilor.

(73)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii, Comisia a examinat dacă acești comercianți afiliați ar trebui să fie tratați drept departamente de vânzări la export ale producătorului-exportator sau drept agenți care lucrează pe bază de comision.

(74)

S-a constatat că o întreprindere sau un grup de întreprinderi a încheiat un contract cu o societate comercială afiliată în vederea comercializării, printre altele, de biomotorină în schimbul unui comision. În acest caz, s-a considerat că comerciantul afiliat ar trebui să fie tratat drept agent care lucrează pe bază de comision și, prin urmare, prețurile de vânzare la export au fost ajustate în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pentru a ține seama de marja de profit realizată de comerciant.

(75)

În cazul unui producător-exportator, produsul în cauză (EMP) a fost amestecat cu EMR înainte de a fi vândut primului client neafiliat. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a), a fost operată o ajustare pentru a reflecta diferențele în caracteristicile fizice ale produsului în cauză.

(76)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs similar a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(77)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori care au cooperat neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă s-a stabilit pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de marja producătorului-exportator cu o marjă de dumping zero.

(78)

În ceea ce-i privește pe toți ceilalți producători-exportatori din Indonezia, marja de dumping a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit în primul rând nivelul de cooperare, prin compararea volumului exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți cu statisticile Eurostat echivalente privind importurile. Întrucât nivelul de cooperare a fost foarte ridicat (99% din totalul exporturilor către Uniune în cursul PA), marja de dumping reziduală aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din Indonezia a fost stabilită la un nivel corespunzător celei constatate pentru producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion care avea marja de dumping cea mai ridicată.

(79)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Marja de dumping

(80)

Produsul similar este fabricat de 254 de producători din Uniune. Aceștia reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(81)

Au fost primate observații conform cărora un număr semnificativ de producători de talie mare din Uniune erau afiliați unor exportatori din Argentina și/sau importau biomotorină din Argentina și, prin urmare, ar trebui să fie excluși din definiția industriei din Uniune.

(82)

În urma anchetei, trei întreprinderi au fost excluse din definiția industriei din Uniune din cauza dependenței lor de importurile din țările în cauză; în cazul lor, importurile reprezentau 63 %, 85 % și respectiv 71 % din propria producție în cursul PA. Alte două întreprinderi au fost excluse deoarece nu au produs biomotorină în cursul perioadei de anchetă. Datele referitoare la aceste întreprinderi nu au fost folosite în secțiunile de mai jos. S-a concluzionat provizoriu că nu există motive pentru a exclude alți producători din Uniune din definiția industriei din Uniune.

(83)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale a Uniunii în cursul PA. Pe baza acestor informații, s-a constatat că producția totală a Uniunii era de aproximativ 9 052 871 de tone în cursul PA. Conform celor indicate mai sus, opt producători din Uniune au fost selectați în eșantion, reprezentând 27 % din producția totală a produsului similar în Uniune.

(84)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului producției totale a Uniunii pe piața Uniunii, realizată de toți producătorii din Uniune, minus exporturile lor plus importurile din Argentina și Indonezia și importurile din alte țări terțe.

(85)

Volumul importurilor din Argentina și Indonezia a fost obținut din datele Eurostat pentru diferitele coduri NC la care a fost clasificat produsul.

(86)

Pe baza informațiilor de mai sus, consumul de biomotorină în Uniune au crescut cu 5 % între 2009 și sfârșitul PA.

(87)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, efectul importurilor din două țări poate fi evaluat cumulativ numai dacă sunt îndeplinite două condiții.

(88)

În primul rând, marja de dumping în legătură cu importurile din ambele țări trebuie să fie mai mare decât nivelul de minimis, iar volumul importurilor nu poate fi neglijabil. Marja de dumping stabilită în legătură cu importurile din Argentina și Indonezia a fost mai mare decât pragul de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, iar volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu cote de piață de 10,8 % și respectiv 8,5 % în cursul PA.

(89)

În al doilea rând, produsele importate sunt în concurență unele cu altele și în concurență cu produsul similar fabricat în Uniune. Importurile de biomotorină din Argentina și Indonezia și motorina minerală sunt amestecate de către aceleași societăți comerciale și vândute clienților din întreaga Uniune, în concurență directă cu biomotorina produsă de industria din Uniune.

(90)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră provizoriu că sunt îndeplinite toate criteriile enunțate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază și că importurile din Argentina și Indonezia ar trebui să fie analizate cumulativ în scopul analizei prejudiciului.

(91)

Volumul importurilor din Argentina și Indonezia a crescut în mod semnificativ între 2009 și PA, importurile din Indonezia crescând mai rapid decât importurile din Argentina. Cota de piață a crescut de la 9,1 % la 19,3 % în cursul aceleiași perioade.

(92)

Deși prețurile de import au crescut în cursul perioadei examinate, în special între 2010 și 2011, prețurile biomotorinei originare din Argentina și Indonezia au rămas sub nivelul prețurilor practicate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate.

(93)

În vederea stabilirii subcotării prețurilor în cursul PA, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion percepute de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor de la producătorii argentinieni și indonezieni incluși în eșantion percepute de la primul client neafiliat de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile ulterioare importului.

(94)

EMS din Argentina și EMP din Indonezia au fost comparate cu produsul fabricat și vândut pe piața Uniunii pe baza punctului de colmatare a filtrului la rece (Cold Filter Plugging Point – CFPP), și anume temperatura la care biomotorina se transformă din nou în grăsime și nu poate fi utilizată drept combustibil.

(95)

Toate produsele originare din Argentina vândute în UE aveau un CFPP de 0 °C. Prin urmare, aceste produse au fost comparate cu biomotorina produsă de producătorii din Uniune la un CFPP de 0 °C.

(96)

Toate produsele originare din Indonezia vândute în UE aveau un CFPP de 13 °C. Având în vedere volumul foarte mic de vânzări ale producătorilor din Uniune la acest CFPP, întrucât EMP din Indonezia este aproape întotdeauna amestecat cu alte tipuri de biomotorină din alte surse înainte de a fi vândut primului client neafiliat, o comparație directă nu a fost considerată rezonabilă. Prin urmare, prețul de export al EMP din Indonezia la CFPP de 13 °C a fost ajustat în sus, obținându-se un preț la CFPP de 0 °C pe baza diferenței de preț pe piața Uniunii între vânzările de EMP la CFPP de 13 °C produs de industria din Uniune și prețul mediu al biomotorinei la CFPP de 0 °C.

(97)

Pe baza metodologiei de mai sus, diferența dintre prețurile produselor originare din Argentina și Indonezia și prețurile practicate în Uniune, exprimată ca procent din prețul mediu ponderat franco fabrică al industriei din Uniune, respectiv marja de subcotare a prețurilor, a variat între 2,5 % și 9,1 %.

(98)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici stabiliți pentru industria Uniunii pe durata perioadei analizate.

(99)

În conformitate cu cele de mai sus, pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune au fost utilizate date verificate provenite de la un eșantion de producători din Uniune.

(100)

Pentru a analiza prejudiciul, Comisia distinge între indicatori ai prejudiciului macroeconomici și microeconomici. Comisia a analizat indicatorii macroeconomici pentru perioada examinată pe baza datelor furnizate de industria din Uniune cu privire la toți producătorii Uniunii. Comisia a analizat indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(101)

Următorii indicatori macroeconomici au fost evaluați pe baza informațiilor referitoare la toți producătorii de biomotorină din Uniune: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(102)

Următorii indicatori microeconomici au fost evaluați pe baza informațiilor referitoare la producătorii de biomotorină din Uniune incluși în eșantion: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile forței de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(103)

Producția industriei din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate în paralel cu consumul. Capacitatea a rămas relativ stabilă, în special între 2010 și PA; prin urmare, rata de utilizare a capacității a rămas scăzută pe tot parcursul perioadei. Industria din Uniune nu a reușit să utilizeze capacitățile deja instalate sau să exploateze în vreun fel creșterea capacităților în cursul perioadei, care a avut loc în previziunea unui efect al impunerii de măsuri împotriva SUA sau a instituirii preconizate a regimurilor de contingente și a creșterii cerințelor impuse de unele state membre.

(104)

Volumul vânzărilor către societățile neafiliate din Uniune a rămas destul de stabil în cursul perioadei. Având în vedere creșterea ușoară a consumului în cursul perioadei, un volum de vânzări stabil conduce la o scădere a cotei de piață (cu 5,5 puncte procentuale), în favoarea importurilor din țările în cauză.

(105)

Creșterea industriei din Uniune este reflectată în indicatorii săi de volum, precum producția, vânzările dar, în special, în cota sa de piață. În ciuda unei creșteri a consumului în cursul perioadei examinate, cota de piață a producătorilor din Uniune nu a crescut în paralel cu consumul. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în cursul perioadei, iar volumul importurilor a crescut. În timpul aceleiași perioade, importurile din Indonezia și Argentina au reușit să câștige peste 10 puncte procentuale din cota de piață. Faptul că industria din Uniune nu a putut beneficia în totalitate de creșterea pieței a avut un impact global negativ asupra situației sale economice.

(106)

Întrucât industria biomotorinei este o industrie cu utilizare intensivă a capitalului, care nu necesită multă forță de muncă în procesul de producție, și având în vedere valoarea subcontractării producției efective de biomotorină, numărul de persoane angajate în fabricare nu este mare. Dat fiind că volumul producției a crescut ușor în cursul perioadei, a crescut și ocuparea forței de muncă.

(107)

Întrucât ocuparea forței de muncă a crescut, dar într-un ritm mai ridicat decât producția, productivitatea a scăzut cu 7 puncte procentuale între 2009 și sfârșitul PA.

(108)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Statele Unite ale Americii până în 2009, anul în care începe perioada de anchetă pentru prezenta procedură. Taxele în vigoare împotriva importurilor din Statele Unite ale Americii au fost concepute pentru a garanta condiții echitabile care să permită industriei din Uniune să beneficieze de condiții de concurență loială cu aceste importuri și să se redreseze în urma prejudiciului suferit.

(109)

În mod evident, acest lucru nu s-a întâmplat. Industria din Uniune este în prezent mai puțin profitabilă decât în 2009 și a pierdut cote de piață, inclusiv din 2009, în beneficiul importurilor din Argentina și Indonezia, ducând la subcotarea prețurilor din Uniune. Gradul de utilizare a capacităților este în scădere, deși consumul în Uniune a crescut. Este clar că redresarea în urma practicilor de dumping anterioare nu a avut loc.

(110)

Marjele de dumping pentru producătorii-exportatori din Argentina și Indonezia sunt specificate mai sus la secțiunea privind dumpingul. În cazul unui producător-exportator din Indonezia, care reprezenta un nivel scăzut de importuri din Indonezia, s-a constatat inexistența dumpingului. Cu toate acestea, s-a constatat că ceilalți producători-exportatori din Indonezia și toți producătorii-exportatori din Argentina practică dumpingul la importul de biomotorină pe piața Uniunii. În plus, date fiind volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping originare din cele două țări în cauză, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(111)

Deși pe parcursul perioadei examinate, industria din Uniune a fost în măsură să crească prețul de vânzare, din cauza unei recolte de rapiță slabe în 2011 costul de producție a crescut într-o măsură care nu a permis acoperirea lor de o creștere a prețului de vânzare. Nu era rentabil pentru industria din Uniune să importe materii prime alternative din Argentina și Indonezia din cauza regimurilor de impozitare în vigoare în aceste țări și, prin urmare, industria Uniunii a fost obligată să recurgă la importul de biomotorină finită pentru a-și menține la un nivel scăzut costurile și, prin urmare, pentru a-și reduce pierderile totale.

(112)

În același timp, costurile salariale ale întreprinderilor incluse în eșantion au crescut în cursul perioadei examinate, obligând din nou întreprinderile să găsească modalități de a-și reduce costurile globale.

(113)

În decursul perioadei analizate, stocurile de biomotorină au crescut cu aproximativ 40 %. Această creștere a stocurilor a avut loc de-a lungul întregii perioade examinate. Cu toate acestea, deoarece biomotorina nu poate fi depozitată pe o perioadă mai lungă de șase luni (perioada medie de depozitare fiind numai de aproximativ trei luni), datele legate de stocuri au doar valoare limitată pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(114)

Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar pe piața Uniunii ca procent al cifrei de afaceri din aceste vânzări. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a scăzut considerabil, de la 3,5 % la -2,5 %.

(115)

Nivelul investițiilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în producția de biomotorină a scăzut în cursul perioadei examinate, evidențiind faptul că, deși producătorii incluși în eșantion erau încă în măsură să investească în producția de biomotorină, resursele disponibile pentru astfel de investiții au scăzut odată cu cota de piață a producătorilor din Uniune.

(116)

Randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, corespunzător rezultatului lor înainte de impozitare și exprimat ca procent din valoarea contabilă netă medie a activelor alocate producției de biomotorină, la începutul și la sfârșitul exercițiului, a urmat tendința negativă de rentabilitate. Deteriorarea randamentului investițiilor este o indicație clară a deteriorării situației economice a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(117)

Fluxul de numerar, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a manifestat o scădere semnificativă în cursul perioadei examinate, dovedind dificultatea întreprinderilor incluse în eșantion de a concura cu importurile care fac obiectul unui dumping originare din Argentina și Indonezia.

(118)

O analiză a datelor verificate arată în mod clar că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Într-o perioadă de creștere a consumului, ea a pierdut cote de piață și a înregistrat o scădere a rentabilității, în timp ce importurile au câștigat cote de piață și au determinat subcotarea prețurilor producătorilor din Uniune.

(119)

Alți indicatori arată, de asemenea, o tendință stabilă sau în scădere, inclusiv după instituirea măsurilor împotriva Statele Unite ale Americii și extinderea taxelor asupra importurilor originare din Canada care eludează măsurile în vigoare.

(120)

Producătorii din Uniune au reușit să transfere cea mai mare parte a creșterii costului de producție din 2010 pentru 2011 (+ 33 puncte procentuale), dar numai prin reducerea rentabilității până la pragul de rentabilitate. Ei nu au putut însă să transfere creșterea costurilor din 2011 pe perioada examinată, din cauza unei creșteri a prețului materiilor prime, care reprezintă aproape 80 % din costul total de producție a biomotorinei. Aceste creșteri ale costurilor nu au putut fi repercutate în întregime asupra clienților de pe piața Uniunii, cauzând pierderi în cursul PA.

(121)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză au provocat industriei din Uniune un prejudiciu care poate fi considerat important.

(122)

S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut de asemenea să prejudicieze industria din Uniune, pentru a se garanta că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(123)

În cursul perioadei de anchetă, un număr mic (între 2 % și 6 %) din importurile din Indonezia către UE nu au făcut obiectul unui dumping. S-a constatat că restul importurilor din Indonezia și toate importurile din Argentina au făcut obiectul unui dumping. Eliminarea proporției mici de importuri care nu fac obiectul unui dumping din totalul importurilor din Indonezia nu afectează tendința importurilor descrisă mai sus.

(124)

Ancheta a arătat că volumul importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a crescut în mod semnificativ (de peste două ori) în cursul perioadei examinate. Această creștere a determinat la rândul ei o creștere semnificativă a cotei lor de piață cu 10 puncte procentuale, de la 9,1 % în 2009, la 18,8 % până la sfârșitul PA.

(125)

În același timp, în ciuda creșterii consumului, industria din Uniune a pierdut 5,5 puncte procentuale din cota de piață în cursul perioadei examinate.

(126)

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 48% între 2009 și PA, dar au fost în mod semnificativ mai scăzute decât cele practicate de industria Uniunii în decursul aceleiași perioade. Importurile care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile industriei din Uniune cu o marjă medie de subcotare de 4 % pentru Indonezia și de 8 % pentru Argentina în cursul PA.

(127)

Presiunea exercitată de creșterea importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii nu i-a permis industriei din Uniune să își stabilească prețurile de vânzare în conformitate cu condițiile pieței și creșterile costului. Întreprinderile incluse în eșantion au putut să transfere asupra clienților lor numai o creștere a prețului limitată la 38%, în timp ce costurile lor totale au crescut cu 47% în aceeași perioadă.

(128)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză, care au dus la subcotarea prețurilor industriei din Uniune în cursul PA și care, de asemenea, au crescut în mod semnificativ în volum, au avut un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(129)

Importurile din țări terțe, în special SUA, Norvegia și Coreea de Sud, au scăzut puternic din 2009 până la sfârșitul PA. Această scădere s-a datorat instituirii de măsuri asupra importurilor din Statele Unite în 2009 și unei anchete antieludare împotriva importurilor expediate din Canada în 2010. Având în vedere scăderea cotei de piață a importurilor din alte țări terțe în momentul deteriorării situației financiare a industriei din Uniune, importurile din alte țări terțe nu au putut avea decât o contribuție neglijabilă la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prin urmare, nu se poate concluziona că acestea ar rupe legătura de cauzalitate între prejudiciu și efectul importurilor care fac obiectul unui dumping.

(130)

S-au constatat importuri care nu fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză, dar abia în a doua jumătate a anului 2011. Având în vedere perioada scurtă de timp în care s-au realizat aceste importuri și cantitățile limitate, ele nu ar fi putut cauza mai mult decât un prejudiciu neglijabil industriei din UE și nu sunt capabile să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciu și efectul importurilor care fac obiectul unui dumping.

(131)

Având în vedere volumul redus al producției producătorilor din Uniune excluși din definiția industriei din Uniune și volumul redus al importurilor acestora, în termeni generali, acești producători nu au fost considerați o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(132)

CARBIO, Asociația producătorilor argentinieni de biomotorină, a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile din Argentina și Indonezia efectuate de producătorii din Uniune. Asociația a calificat aceste importuri drept prejudiciu autoprovocat și a susținut că prejudiciul nu ar trebui să fie imputat comportamentului producătorilor din Argentina.

(133)

Este evident, din datele furnizate de industria din Uniune, că în cursul perioadei examinate au fost importate din Argentina și Indonezia cantități de biomotorină care au reprezentat până la 60 % din toate importurile din aceste țări în cursul PA. Cu toate acestea, producătorii din Uniune au afirmat că aceste importuri au fost efectuate pentru a se proteja. Grație posibilității de a beneficia de prețurile de dumping ale acestor importuri pe termen scurt, producătorii din Uniune au putut să rămână în activitate pe termen mediu.

(134)

Importurile de biomotorină la prețuri de dumping de către industria din Uniune au crescut substanțial în 2011 și în cursul PA, perioadă în care efectul taxei de export diferențiate la biomotorină și materiile sale prime fost cel mai semnificativ, dat fiind că în perioada respectivă importurile de materii prime (ulei de soia și ulei de palmier) au devenit nerentabile în comparație cu importurile de produs finit. Regimul taxelor de export diferențiate din ambele țări prevede taxe mai mari la exportul de materii prime decât de produs finit. Întrebarea dacă această taxă de export diferențiată poate fi considerată o subvenție în sensul articolului 2 din regulamentul de bază antisubvenție va fi analizată în cadrul anchetei antisubvenție în curs de desfășurare.

(135)

De exemplu, în unele luni ale perioadei de anchetă prețul de import al uleiului de soia din Argentina a fost mai mare decât prețul de import al EMS și, prin urmare, achiziționarea de ulei de soia era dezavantajoasă din punct de vedere economic. În acest caz, achiziționarea de EMS era singura opțiune justificată din punct de vedere economic.

(136)

În orice caz, dacă industria din Uniune nu ar fi importat aceste cantități de biomotorină, le-ar fi importat societățile comerciale din Uniune, ar fi subcotat industria din Uniune și le-ar fi vândut pe piața Uniunii, având în vedere că importă deja produse originare din aceste țări pentru a le vinde rafinăriilor de motorină în concurență cu industria din Uniune. Legătura de cauzalitate nu este întreruptă de aceste importuri și, prin urmare, acest argument este deocamdată respins.

(137)

CARBIO afirmă, de asemenea, că prejudiciul cauzat industriei din Uniune se datorează supracapacității cauzate de expansiunea excesivă. Ei afirmă că industria, care prezintă o rată de utilizare a capacității de 50 % în 2008, a continuat să se dezvolte fără o creștere proporțională a cererii.

(138)

În cursul perioadei examinate, utilizarea capacităților în întreaga Uniune a rămas la un nivel scăzut, de minimum 40 % în cursul PA. Prin urmare, unele întreprinderi nu au utilizat capacitățile de care dispuneau.

(139)

Cu toate acestea, rata de utilizare a capacității era deja scăzută la începutul perioadei examinate și s-a menținut la un nivel scăzut pe parcursul întregii perioade; ea a fost stabilă și în întreprinderile incluse în eșantion.

(140)

Întreprinderile incluse în eșantion erau profitabile la începutul perioadei examinate și neprofitabile la sfârșit, prezentând un grad de utilizare a capacității stabil. Se poate deduce în mod rezonabil că întreaga industrie a devenit, de asemenea, mai puțin profitabilă, în timp ce utilizarea capacității a rămas la un nivel stabil. Așadar, acest factor nu poate fi considerat ca fiind o cauză majoră a prejudiciului, deoarece nu pare să existe vreo legătură de cauzalitate. Acest argument este, prin urmare, deocamdată respins.

(141)

CARBIO afirmă, de asemenea, că industria din Uniune suferă un prejudiciu din cauza lipsei de eficiență, în special pentru că nu este integrată vertical și nu este situată aproape de materiile prime.

(142)

Aceste argumente sunt deocamdată respinse. Unele dintre întreprinderile incluse în eșantion sunt situate în porturi și au acces fără probleme la materii prime aduse pe mare, iar alte întreprinderi incluse în eșantion și-am amplasat uzinele de producție a biomotorinei în același loc unde sunt amplasate uzinele lor de producție a uleiului vegetal. Mulți producători de biomotorină din sudul Europei s-au implantat în apropierea porturilor în mod deliberat, ca să aibă acces la materiile prime importate din Argentina și Indonezia sau în apropierea clienților lor (rafinării de petrol fosil). Faptul că taxele de export diferențiate au făcut ca materiile prime să fie mai costisitoare decât produsul finit a prejudiciat fără îndoială industria din Uniune, pentru care a devenit imposibil din punct de vedere economic să fabrice EMP și EMS în UE.

(143)

CARBIO a făcut trimitere și la unii factori de reglementare, pretinzând că aceștia ar fi cauzat un prejudiciu industriei din Uniune, dintre care unii sunt propuneri care nu au fost puse în aplicare până în prezent. Ea a pus accentul însă pe sistemul „dublei contabilizări” descris în continuare.

(144)

Directiva privind energia din surse regenerabile (denumită în continuare „DER”) impune statelor membre să ceară ca o anumită proporție de biomotorină să fie amestecată cu motorină minerală înainte de a fi vândută utilizatorilor. Unele state membre au făcut apel la dispozițiile din DER conform cărora proporția respectivă poate fi redusă la jumătate dacă biomotorina utilizată a fost fabricată din uleiuri sau grăsimi animale uzate. De exemplu, în cazul în care statul membru în cauză prevede amestecarea a 7 % de biomotorină cu 93 % de motorină minerală, proporția de 7 % se reduce la 3,5 % dacă biomotorina este produsă din ulei uzat.

(145)

CARBIO afirmă că regula dublei contabilizări a dus la scăderea vânzărilor de așa-numită biomotorină de „primă generație” cu 1 milion de tone în cursul PA și că acest lucru cauzează prejudiciu industriei din Uniune. Această afirmație este respinsă, deoarece eșantionul de producători din Uniune include întreprinderi care produc biomotorină cu valoare dublă, iar situația lor financiară nu este mult diferită de cea a întreprinderilor incluse în eșantion care produc biomotorină din uleiuri vegetale virgine. Aceste întreprinderi au arătat, în timpul verificării datelor lor, că prețul biomotorinei pe care o produc a fost afectat de prețul scăzut al importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Argentina și Indonezia, deoarece sunt în concurență indirectă cu EMP și EMS din țările în cauză.

(146)

S-a afirmat, de asemenea, că industria din Uniune suferă un prejudiciu pentru că nu investește mai mult în biocarburanți de a doua generație, de exemplu utilizând uleiuri uzate. Acest argument a fost deocamdată respins, deoarece nu există suficient ulei uzat disponibil în Uniune pentru a crește semnificativ cantitatea de biomotorină produsă deja din uleiuri uzate.

(147)

CARBIO a afirmat, de asemenea, că prejudiciul cauzat industriei din Uniune nu a putut fi cauzat de importurile din țările în cauză, din cauza regimurilor de contingente și a regimurilor de impozitare existente în diferite state membre, care restricționează accesul la aceste piețe. Ea pretinde, de asemenea, că anumite piețe din UE sunt închise pentru EMS și EMP din cauza condițiilor climatice.

(148)

Este adevărată afirmația conform căreia punctul de colmatare a filtrului la rece (Cold Filter Plugging Point - CFPP) al EMP (+13 °C)) înseamnă că EMP nu poate fi utilizat oriunde în Uniune fără să fie amestecat cu alte biomotorine pentru a reduce CFPP. În schimb, CFPP-ul prezentat de EMS, de 0 °C, permite utilizarea acestuia pe scară mai largă, în special în timpul lunilor de vară.

(149)

Argumentul conform căruia sistemul de reglementare al unor state membre cauzează un prejudiciu industriei Uniunii a fost examinat îndeaproape pe tot parcursul anchetei.

(150)

În unele state membre, există sisteme de cote care alocă o anumită cotă de producție întreprinderilor din statul membru respectiv sau din alte state membre din Uniune. Cu toate acestea, majoritatea țărilor au acordat avantaje prin intermediul regimului de impozitare, iar aceste avantaje sunt reduse sau retrase.

(151)

Franța, de exemplu, dispune de un avantaj care constă în scutirea de impozit în valoare de 90 EUR/tonă pentru biomotorina produsă în limitele cotelor. Cu toate acestea, având în vedere prețurile scăzute ale importurilor care fac obiectul unui dumping, deseori este mai ieftin să imporți biomotorină decât să o cumperi de la industria din Uniune, chiar și beneficiind de avantajul fiscal. Dovadă este faptul că importurile din Argentina sunt prezente în mod clar pe piața franceză.

(152)

În unele state membre, nu se constată importuri din Argentina și Indonezia, fie din cauza condițiilor climatice, fie din cauza regimurilor de contingente. Totuși, în majoritatea țărilor din Uniune se constată prezența importurilor din Argentina și Indonezia pe piață, fie din cauza lipsei unui regim de contingente, fie din cauza faptului că prețul importurilor este mai mic decât orice avantaj fiscal pe care l-ar putea acorda un stat membru.

(153)

Având în vedere că EMP și EMS amestecate cu EMR produs în Uniune sau alte tipuri de motorină pot fi vândute în Uniune și că importurile sunt prezente în cantități mari și la prețuri de dumping chiar și în statele membre care dispun de sisteme de avantaje fiscale, acest argument este respins deocamdată, deoarece regimurile de contingente și sistemele de impozitare existente nu sunt capabile să rupă legătura de cauzalitate între prejudiciu și efectul importurilor care fac obiectul unui dumping.

(154)

Analiza de mai sus a demonstrat că volumul și cota de piață a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping originare din țările în cauză au crescut. În același timp, s-a constatat că aceste importuri subcotau prețul industriei din Uniune în decursul PA.

(155)

Datele arată că, pe măsură ce crește volumul importurilor la preț scăzut din țările în cauză, situația economică a industriei din Uniune se deteriorează considerabil.

(156)

Analiza de mai sus a făcut o distincție clară între efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei din Uniune în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping și le-a analizat separat. Pe baza acestei analize, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(157)

Factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, au fost evaluați în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază și s-au găsit dovezi care să ateste că acestea au rupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul dumpingului și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(158)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(159)

Așa cum s-a menționat anterior, industria Uniunii a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză. Neinstituirea de măsuri ar conduce, cel mai probabil, la o continuare a tendinței negative a situației financiare a industriei din Uniune. Situația industriei din Uniune a fost marcată în mod special de o scădere a rentabilității de la +3 % în 2009 la -2,5 % la sfârșitul PA. Orice scădere ulterioară a performanței ar conduce în cele din urmă la reducerea producției și la închiderea altor unități de producție, ceea ce ar pune în pericol ocuparea forței de muncă și investițiile în Uniune.

(160)

Instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Tendința de scădere a rentabilității industriei din Uniune este rezultatul dificultății de a concura cu importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză, fapt datorat, printre altele, regimului taxelor de export din ambele țări, care scade prețul importurilor de EMS și EMP pe piața Uniunii, majorând în același timp prețurile materiilor prime. Instituirea măsurilor antidumping ar plasa, așadar, industria din Uniune în poziția de a-și ameliora rentabilitatea până la atingerea unor niveluri considerate necesare pentru această industrie cu utilizare intensivă a capitalului.

(161)

Măsurile ar trebui să ofere industriei din Uniune posibilitatea de a începe să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil constatat în cursul anchetei.

(162)

Importatorii/comercianții neafiliați din Uniune au fost invitați să se prezinte Comisiei. Cu toate acestea, niciun importator nu a cooperat la anchetă.

(163)

În lipsa informațiilor provenite de la importatori sau comercianți neafiliați, nu a existat nicio dovadă că instituirea de măsuri ar fi, în mod clar, împotriva intereselor acestor părți.

(164)

Toate întreprinderile utilizatoare cunoscute, implicate în producția și distribuția motorinei minerale și implicate, de asemenea, în amestecarea obligatorie a motorinei minerale cu biomotorina au primit chestionare la deschiderea anchetei.

(165)

Trei utilizatori de biomotorină au răspuns la chestionarul adresat utilizatorilor, dar au precizat că biomotorina era o parte foarte mică a activității lor globale. Ei au afirmat că ar fi obligați din punct de vedere juridic să achiziționeze biomotorină și, ca în trecut, dacă creșterea unei taxe ar determina creșterea prețului biomotorinei, această creștere ar fi transferată în mod automat asupra clienților lor.

(166)

Având în vedere cantitatea limitată de informații disponibile, instituirea măsurilor ar trebui să aibă un efect extrem de limitat asupra consumatorului final, dat fiind procentul mic de biomotorina amestecată cu motorină minerală pe care o achiziționează consumatorii la pompă. Nu a fost găsit niciun element care să dovedească că instituirea de măsuri ar fi în mod clar împotriva intereselor utilizatorilor sau ale consumatorilor.

(167)

O asociație de furnizori de materii prime, FEDIOL (federația care reprezintă industria europeană producătoare de ulei vegetal și de făinuri proteice), a răspuns la chestionarul trimis furnizorilor de materii prime. Ea a declarat că importurile din țările în cauză au redus cererea de ulei din semințe de rapiță în întreaga Uniune, cerere care a scăzut cu peste 1 milion de tone între 2009 și 2011.

(168)

Potrivit acestei organizații, impunerea măsurilor va avea un efect pozitiv asupra industriei furnizoare în UE, întrucât va crește utilizarea capacităților. Orice creștere a cererii de ulei din semințe de rapiță ar fi favorabilă sectorului furajelor combinate, fiind reziduuri ale producției de ulei din semințe de rapiță, și sectorului agricol din UE ca producător de semințe de rapiță.

(169)

Dovezile primite arată deci că instituirea măsurilor ar fi în interesul furnizorilor de materii prime din Uniune.

(170)

Impunerea de măsuri privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia ar fi în mod clar în interesul industriei din Uniune. Ea ar permite industriei din Uniune să se dezvolte și să înceapă să se redreseze în urma prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. În cazul în care nu ar fi instituite măsuri însă, situația economică a industriei din Uniune ar continua să se deterioreze și tot mai mulți agenți economici și-ar înceta activitatea. Deși nu s-a putut ajunge la concluzii clare cu privire la utilizatori și importatori, instituirea de măsuri ar fi în interesul furnizorilor de materii prime.

(171)

Nu există motive convingătoare care să arate că impunerea de măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Argentina și Indonezia ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii.

(172)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care au făcut obiectul dumpingului.

(173)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, fără a le depăși.

(174)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare care s-ar putea obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(175)

În acest scop, o marjă de profit de 15 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată ca fiind cea pe care industria din Uniune ar fi putut-o obține în absența dumpingului prejudiciabil, pe baza constatărilor din ancheta anterioară privind importurile din Statele Unite ale Americii, în cadrul căreia s-a considerat că este o marjă rezonabilă pentru garantarea pe termen lung a unor investiții productive pentru această industrie.

(176)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior.

(177)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori incluși în eșantion din țările în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF totală.

(178)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui instituite taxe antidumping provizorii în ceea ce privește importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia în conformitate cu regula taxei mai mici, adică la nivelul marjei celei mai mici (dumpingul sau prejudiciul).

(179)

Nivelurile taxei antidumping au fost stabilite prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate în procente din prețul CIF franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(180)

Cu toate acestea, întrucât taxa antidumping se va aplica, de asemenea, amestecurilor care conțin biomotorină (proporțional cu conținutul lor de biomotorină), precum și biomotorinei pure, o modalitate mai precisă și mai adecvată pentru punerea în aplicare corectă a taxei de către autoritățile vamale ale statelor membre este de a exprima taxa ca sumă fixă în euro pe tonă de greutate netă și de a aplica această taxă biomotorinei pure importate sau proporției de biomotorină din produsul amestecat.

(181)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare întreprindere, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu întreprinderile respective. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte întreprinderi”) se aplică astfel în mod exclusiv importurilor de produs în cauză originare din țările în cauză și fabricate de întreprinderile respective și deci de entitățile juridice specifice menționate. Produsul importat în cauză fabricat de orice altă întreprindere care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, nu poate beneficia de aceste niveluri și face obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte întreprinderi”.

(182)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (8) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților întreprinderii în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei întreprinderilor care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(183)

Comisia a decis ca importurile de produs în cauză originare din țările în cauză să facă obiectul înregistrării în temeiul Regulamentului (UE) nr. 79/2013 din 28 ianuarie 2013. Decizia a fost luată în vederea posibilei aplicări retroactive a măsurilor antidumping, în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Nicio decizie cu privire la posibila aplicare retroactivă a măsurilor antidumping nu poate fi luată în acest stadiu al procedurii.

(184)

Din motive de bună gestionare administrativă, părțile interesate care s-au prezentat în termenul specificat în avizul de deschidere își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot solicita să fie audiate în termen de o lună de la data publicării prezentului regulament. Constatările privind instituirea de taxe făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi reexaminate în scopul unor măsuri definitive,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/26

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/28

(1)

În temeiul articolului 50 din Actul de aderare a Croației, în cazul în care unele acte ale instituțiilor adoptate înainte de aderare necesită adaptări ca urmare a aderării, iar adaptările necesare nu au fost prevăzute în Actul de aderare respectiv sau în anexele sale, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă, în acest scop, actele necesare, dacă actul originar nu a fost adoptat de Comisie.

(2)

Actul Final al conferinței care a redactat și adoptat Tratatul de aderare a Croației a indicat faptul că Înaltele Părți Contractante au ajuns la un acord politic cu privire la un set de adaptări ale actelor adoptate de către instituții, necesare având în vedere aderarea, și a invitat Consiliul și Comisia să adopte înainte de aderare adaptările respective, completate și actualizate, dacă este necesar, pentru a ține seama de evoluția dreptului Uniunii.

(3)

Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) solicită statelor membre să își stabilească obiective naționale indicative în materie de eficiență energetică și, în acest scop, să țină seama de consumul de energie al Uniunii în anul 2020.

(4)

Ca urmare a aderării Croației, este necesară adaptarea tehnică a cifrelor privind consumul previzionat de energie al Uniunii în 2020, astfel încât acestea să corespundă consumului în cele 28 de state membre. Previziunile efectuate în 2007 au indicat un consum de energie primară în 2020 de 1 842 Mtep pentru cele 27 de state membre. Aceleași previziuni indică un consum de energie primară în 2020 de 1 853 Mtep pentru cele 28 de state membre, inclusiv Croația. O reducere de 20 %, respectiv o reducere cu 370 Mtep în raport cu previziunile, conduce la un consum de 1 483 Mtep în 2020. Pentru ca Directiva 2012/27/UE să poată fi aplicată în Croația, este necesară efectuarea acestei adaptări tehnice.

(5)

Prin urmare, Directiva 2012/27/UE trebuie modificată în consecință,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/30

(1)

În temeiul articolului 50 din Actul de aderare a Croației, în cazul în care aderarea impune adaptarea unor acte ale instituțiilor adoptate înainte de data aderării, iar adaptările necesare nu sunt prevăzute în actul de aderare respectiv sau în anexele la acesta, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă în acest scop actele necesare, dacă actul originar nu a fost adoptat de Comisie.

(2)

Actul final al Conferinței în cursul căreia a fost redactat și adoptat Tratatul de aderare a Croației a indicat faptul că Înaltele Părți Contractante au ajuns la un acord politic cu privire la un set de adaptări ale actelor adoptate de către instituții, necesare având în vedere aderarea, și că acestea invită Consiliul și Comisia să adopte înainte de aderare aceste adaptări, completate și actualizate, dacă este necesar, pentru a ține seama de evoluția dreptului Uniunii.

(3)

Prin urmare, Directivele 83/182/CEE (1), 2003/49/CE (2), 2008/7/CE (3), 2009/133/CE (4) și 2011/96/UE (5) ar trebui modificate în consecință,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/32

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor măsuri specifice statelor membre a căror monedă este euro, cu scopul de a asigura buna funcționare a uniunii economice și monetare.

(2)

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, o decizie cu privire la existența unui deficit excesiv în Cipru (1) și a emis o recomandare către această țară în conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv; în recomandare se afirmă că „autoritățile din Cipru ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv cât mai rapid posibil și cel târziu până în 2012”.

(3)

În Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru perioada 2012-2015 (2), Consiliul a recomandat, printre altele, ca Cipru să ia măsuri pentru a realiza o corecție durabilă a deficitului său excesiv în 2012, să asigure progrese suficiente în sensul respectării criteriului de referință privind reducerea datoriei sale, să consolideze reglementările în vederea recapitalizării eficiente a instituțiilor financiare și să amelioreze competitivitatea.

(4)

Cipru s-a confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari pe piețele financiare, în contextul preocupărilor tot mai accentuate legate de sustenabilitatea finanțelor sale publice și de măsurile publice semnificative luate în sprijinul sectorului financiar, puternic afectat. Unele dintre dezechilibre au apărut ca urmare a efectelor de contagiune ale crizei din zona euro, inclusiv ca urmare a evoluțiilor din Grecia. Alte dezechilibre, astfel cum se indică în analiza aprofundată a Comisiei din 2012 referitoare la Cipru și în recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012, provin din interior și persistă de multă vreme. Pe fondul retrogradărilor consecutive ale obligațiunilor sale suverane de către agențiile de rating, Cipru a ajuns în situația de a nu se mai putea refinanța la dobânzi sustenabile pe termen lung pentru finanțele publice. În paralel, sectorul bancar a fost treptat deconectat de la finanțare pe piața internațională, iar o serie de instituții importante au înregistrat deficite de capital substanțiale.

(5)

Având în vedere aceste condiții economice și financiare deosebit de dificile, autoritățile cipriote au solicitat oficial, la 25 iunie 2012, asistență financiară în conformitate cu termenii unui împrumut acordat de Fondul european de stabilitate financiară/Mecanismul european de stabilitate (MES), precum și din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), cu scopul de a sprijini revenirea economiei Ciprului la o creștere sustenabilă, de a garanta buna funcționare a sistemului bancar și de a asigura stabilitatea financiară în Uniune și în zona euro. La 27 iunie 2012, Eurogrupul a invitat Comisia ca, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), autoritățile cipriote și FMI, să se pună de acord asupra unui program de ajustare macroeconomică pentru Cipru, inclusiv cu privire la nevoile de finanțare, și să ia măsurile corespunzătoare pentru protejarea stabilității financiare, în contextul actual deosebit de dificil, în care există riscul propagării efectelor negative de pe piețele datoriilor suverane. La 25 martie 2013, Eurogrupul a ajuns la un acord politic cu autoritățile cipriote cu privire la elementele principale ale unui program de ajustare macroeconomică. Se preconiza restructurarea și reducerea sectorului bancar, precum și intensificarea eforturilor în direcția consolidării fiscale, reformelor structurale și privatizării. În plus, recapitalizarea celor mai mari două bănci urma să fie generată exclusiv din interiorul băncilor respective (mai exact de către acționari, deținătorii de obligațiuni și deponenți).

(6)

În împrejurările actuale, Cipru ar trebui să adopte un pachet amplu de măsuri care să fie pus în aplicare în cadrul unui program de ajustare macroeconomică pe o perioadă de trei ani, începând cu al doilea trimestru din 2013 și până în trimestrul 1 din 2016.

(7)

Pachetul cuprinzător de politici ar trebui să urmărească restabilirea încrederii pieței financiare și revenirea la echilibre macroeconomice solide, ajutând totodată economia să-și reia creșterea sustenabilă. Acest pachet trebuie să se bazeze pe trei piloni. Primul pilon este o strategie pentru sectorul financiar bazată pe restructurarea și reducerea instituțiilor financiare și pe consolidarea supravegherii sectorului, cu eforturi îndreptate către combaterea deficitului de capital și de lichiditate. Al doilea pilon este reprezentat de o strategie ambițioasă de consolidare bugetară, cu concentrarea eforturilor în prima parte a perioadei, care urmează să fie pusă în aplicare în special prin măsuri de reducere a cheltuielilor primare curente, de sporire a veniturilor publice, de îmbunătățire a funcționării sectorului public și de menținere a consolidării bugetare pe termen mediu, în paralel cu reducerea la minimum a efectelor asupra persoanelor dezavantajate și cu menținerea unei bune implementări a fondurilor structurale și a altor fonduri ale Uniunii. Al treilea pilon constă într-o agendă ambițioasă de reforme structurale, cu scopul de a sprijini competitivitatea și creșterea sustenabilă și echilibrată, care să permită corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special prin reformarea sistemului de indexare a salariilor, în urma consultărilor cu partenerii sociali, și prin înlăturarea obstacolelor din calea bunei funcționări a piețelor. În spiritul acordului politic din 28 februarie 2013 referitor la o recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret, este necesar să se mențină oportunitățile oferite tinerilor și perspectivele lor de încadrare în muncă.

(8)

Conform previziunilor actualizate din iarna 2012 ale serviciilor Comisiei referitoare la creșterea PIB-ului nominal (– 0,5 % în 2012, – 8,2 % în 2013, – 2,9 % în 2014, 2,6 % în 2015 și 3,7 % în 2016), ponderea datoriei în PIB se va ridica la 87 % în 2012, 109 % în 2013, 123 % în 2014, 126 % în 2015 și 122 % în 2016. Prin urmare, ponderea datoriei în PIB va crește rapid până în 2015, după care va urma o traiectorie descendentă, atingând aproximativ 105 % în 2020. Dinamica datoriei este afectată de mai multe operațiuni în afara bugetului. Conform previziunilor actualizate din iarna 2012 ale serviciilor Comisiei în ceea ce privește creșterea PIB-ului nominal, se preconizează că soldul primar al bugetului general va atinge un deficit de 395 de milioane EUR (2,4 % din PIB) în 2013, un deficit de 678 de milioane EUR (4,3 % din PIB) în 2014, un deficit de 344 de milioane EUR (2,1 % din PIB) în 2015 și un excedent de 204 milioane EUR (1,2 % din PIB) în 2016.

(9)

Mărirea rezilienței pe termen lung a sectorului bancar cipriot este esențială pentru reinstaurarea stabilității financiare în Cipru și, prin urmare, având în vedere puternicele conexiuni existente, pentru menținerea stabilității financiare a zonei euro în ansamblu. Sunt în curs de desfășurare o restructurare și o reducere substanțiale ale sectorului bancar cipriot. Camera reprezentanților cipriotă a adoptat acte legislative prin care se instituie un cadru complet pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. Utilizându-se acest nou cadru, sectorul bancar cipriot a fost redus imediat și în mod semnificativ. Pentru a menține lichiditatea sectorului bancar cipriot, au fost impuse măsuri administrative temporare, inclusiv controale privind capitalul.

(10)

Este de așteptat ca punerea în aplicare a unor reforme complexe și ambițioase în domeniile financiar, bugetar și structural să asigure sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei publice cipriote.

(11)

Comisia Europeană, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, ar trebui să verifice la intervale regulate punerea în aplicare riguroasă a programului de ajustare macroeconomică al Ciprului prin intermediul misiunilor și al raportărilor periodice din partea autorităților cipriote, pe o bază trimestrială.

(12)

Pe tot parcursul implementării pachetului cuprinzător de măsuri de către Cipru, Comisia ar trebui să furnizeze consultanță suplimentară cu privire la politici, precum și asistență tehnică în domenii specifice.

(13)

În pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programului de ajustare macroeconomică, ar trebui ca autoritățile cipriote să implice și partenerii sociali și organizațiile din cadrul societății civile, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare.

(14)

Orice formă de asistență financiară primită de Cipru în sprijinul implementării politicilor din cadrul programului de ajustare macroeconomică ar trebui să respecte normele juridice și politicile Uniunii, mai precis cadrul de guvernanță economică al acesteia. Orice intervenție în sprijinul instituțiilor financiare ar trebui să se desfășoare în conformitate cu normele Uniunii în materie de concurență. Comisia ar trebui să se asigure că toate măsurile stabilite printr-un memorandum de înțelegere în contextul asistenței financiare solicitate prin intermediul MES sunt în deplină concordanță cu prezenta decizie,

(a)

să se garanteze că situația lichidității sectorului bancar va fi monitorizată îndeaproape. Restricțiile temporare impuse de curând privind libera circulație a capitalului (printre altele, limite referitoare la retragerea de numerar, plățile electronice și viramentele efectuate în străinătate) vor fi atent monitorizate. Scopul este ca perioada de aplicare a controalelor să nu depășească strictul necesar preîntâmpinării riscurilor importante și imediate la adresa stabilității financiare. Planurile de finanțare și de fonduri proprii pe termen mediu ale băncilor locale care depind de finanțare de la băncile centrale sau care beneficiază de ajutor de stat ar trebui să reflecte în mod realist diminuarea gradului de îndatorare preconizată în sectorul bancar și să reducă dependența de împrumuturile acordate de băncile centrale, evitându-se, în același timp, vânzările în regim de urgență a activelor (fire sales) și criza creditelor. Reglementările cu privire la cerințele minime în materie de lichiditate vor fi actualizate pentru a se preveni pe viitor o concentrație excesivă a emitenților;

(b)

să se realizeze o evaluare independentă a activelor Bank of Cyprus și a activelor Cyprus Popular Bank și să se integreze rapid operațiunile acesteia din urmă în cadrul Bank of Cyprus. Evaluarea trebuie finalizată rapid, pentru a permite realizarea conversiei depozitelor în acțiuni în cadrul Bank of Cyprus;

(c)

să se adopte cerințele normative necesare pentru creșterea la 9 % a ratei minime de adecvare a fondurilor proprii de nivel 1 până la sfârșitul anului 2013;

(d)

să se ia măsuri pentru reducerea la minimum a costurilor suportate de contribuabili pentru restructurarea bancară. Instituțiile de credit comerciale și cooperative subcapitalizate mobilizează capital, în cea mai mare măsură posibilă, din surse private, înainte de adoptarea unor măsuri de acordare a ajutoarelor de stat. Orice plan de restructurare este aprobat oficial în conformitate cu normele privind ajutorul de stat, înainte de furnizarea unui astfel de ajutor. Instituțiile de credit comerciale și cooperative cu deficit de capital, în cazul în care alte măsuri nu sunt suficiente, pot solicita ajutor de recapitalizare din partea statului, în conformitate cu procedurile privind ajutorul de stat;

(e)

să se asigure crearea unui registru de credit, revizuirea și modificarea, dacă este necesar, a actualului cadru de reglementare privind procedurile de acordare și de administrare a împrumuturilor, precum și adoptarea de acte legislative care să consolideze guvernanța băncilor comerciale;

(f)

să se consolideze guvernanța băncilor, inclusiv prin interzicerea împrumuturilor către membrii independenți ai consiliului de administrație sau părțile cu care aceștia au legături;

(g)

să se optimizeze recuperarea în cazul creditelor neperformante și, în paralel, să se reducă la minimum stimularea neîndeplinirii strategice a obligațiilor de plată de către debitori. Aceasta va presupune reducerea constrângerilor legate de confiscarea garanțiilor, precum și o monitorizare și o gestionare adecvată a creditelor neperformante. Banca Centrală a Ciprului emite orientări privind clasificarea ca „neperformante” a tuturor împrumuturilor restante a căror întârziere depășește 90 de zile;

(h)

să se alinieze reglementarea și supravegherea cooperativelor de credit la cele ale băncilor comerciale;

(i)

să se verifice viabilitatea cooperativelor de credit și să se elaboreze, în consultare cu Comisia, BCE și FMI, o strategie privind structura, funcționarea și viabilitatea pe viitor ale sectorului cooperativelor de credit. Implementarea strategiei respective ar trebui să se finalizeze până la mijlocul anului 2015;

(j)

să se amelioreze monitorizarea gradului de îndatorare a întreprinderilor și gospodăriilor și să se stabilească un cadru pentru restructurarea precis orientată a datoriei sectorului privat, în vederea facilitării unor noi împrumuturi și a diminuării constrângerilor în materie de credite;

(k)

să se amelioreze în continuare cadrul de combatere a spălării banilor și să se asigure deplina transparență a entităților (persoane juridice și alte configurații juridice, precum trusturile), în conformitate cu cele mai bune practici;

(l)

să se introducă o supraveghere obligatorie bazată pe nivelurile de capitalizare;

(m)

integrarea simulărilor de criză în cadrul supravegherii bancare externe regulate;

(n)

punerea în aplicare a unui sistem unificat de raportare a informațiilor pentru bănci și instituții de credit.

(a)

în ceea ce privește cheltuielile, bugetul include o reducere cu cel puțin 36 de milioane EUR a cheltuielilor cu planurile de locuințe și o nouă reducere eșalonată a salariilor din sectorul public, precum și raționalizarea anumitor prestații sociale;

(b)

în ceea ce privește veniturile, măsurile suplimentare includ creșterea impozitelor pe proprietate, a ratei de impozitare a profitului statutar, a ratei de impozitare a veniturilor din dobânzi, a taxelor impuse băncilor și a tarifelor pentru serviciile publice;

(c)

o reformă a sistemului de taxare a autovehiculelor, bazată pe principii ecologice, în vederea mobilizării de venituri suplimentare;

(d)

măsuri de control al cheltuielilor cu asistența medicală și ameliorează rentabilitatea sectorului prin creșterea eficienței, competitivității și rentabilității spitalelor publice. De asemenea, Cipru introduce un sistem de coplată pentru un număr limitat de servicii medicale și produse farmaceutice; precum și

(e)

punerea integrală în aplicare a măsurilor de consolidare adoptate începând cu decembrie 2012.

(a)

în ceea ce privește cheltuielile, bugetul include: o reducere a totalului cheltuielilor pentru transferurile sociale printr-o mai bună direcționare, care ar genera venituri de cel puțin 28,5 milioane EUR; o nouă reducere a salariilor din administrația publică și din sectorul public în general; introducerea unui tarif pentru transportul public pentru studenți și pensionari; și măsuri de reformă structurală în sectorul învățământului, pentru a reduce cheltuielile salariale; precum și

(b)

în ceea ce privește veniturile, bugetul pentru 2014 include: o prelungire până la 31 decembrie 2016 a contribuției temporare aplicate câștigurilor salariale brute din sectorul public și privat; creșteri ale TVA; majorări ale accizelor; și o creștere a contribuțiilor la sistemul general de asigurări sociale.

(a)

reforme ale sistemului general de pensii și ale sistemului de pensii din sectorul public, cu scopul de a readuce sistemul de pensii pe o traiectorie sustenabilă și de a aborda în același timp chestiunea adecvării pensiilor. Dacă este necesar, reformele vor fi consolidate în continuare;

(b)

controlul creșterii cheltuielilor din domeniul sănătății pentru a consolida sustenabilitatea structurii de finanțare și eficiența furnizării serviciilor publice de asistență medicală;

(c)

îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a procedurilor bugetare prin intermediul unui cadru bugetar eficace pe termen mediu, în cadrul unei mai bune gestionări a finanțelor publice, în deplină conformitate cu Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (3) și cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012;

(d)

adoptarea unui cadru juridic și instituțional adecvat pentru parteneriatele public-privat concepute în conformitate cu cele mai bune practici;

(e)

elaborarea unui program conceput pentru a realiza un sistem solid de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și semipublice și lansarea unui plan de privatizare care să contribuie la ameliorarea eficienței economice și restabilirea sustenabilității datoriei;

(f)

elaborarea și implementarea unui plan amplu de reformă cu scopul de a crește eficacitatea și eficiența colectării și administrării impozitelor, care să includă măsuri de garantare a aplicării integrale și la timp a legilor și standardelor care guvernează cooperarea fiscală internațională și schimbul de informații în domeniul fiscal;

(g)

reforma regimului de impozitare a bunurilor imobile;

(h)

reforma administrației publice pentru a îmbunătăți funcționarea și rentabilitatea acesteia, în special prin revizuirea dimensiunii, condițiilor de angajare și organizării funcționale ale serviciului public, cu scopul de a asigura utilizarea eficientă a resurselor guvernului și servicii de calitate pentru populație; precum și

(i)

reforme ale structurii generale și ale nivelurilor prestațiilor sociale, cu scopul de a asigura o utilizare eficientă a resurselor și un echilibru adecvat între asistența socială și stimulentele privind încadrarea în muncă.

(a)

un plan de desfășurare pentru infrastructura necesară în domeniul exploatării gazelor;

(b)

o schiță a regimului de reglementare și organizare a pieței pentru sectorul energetic și exportul de gaze naturale; precum și

(c)

un plan de stabilire a unui cadru instituțional pentru gestionarea resurselor de hidrocarburi, care să prevadă în special un fond de resurse, cu scopul de a recepționa și gestiona veniturile publice provenite din exploatarea zăcămintelor de gaz offshore, constituit pe baza celor mai bune practici recunoscute la nivel internațional.

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/37

(1)

Prin scrisorile din partea Republicii Cehe, înregistrate la Comisie la 26 septembrie 2011 și la 5 noiembrie 2012, și prin scrisoarea din partea Republicii Polone, înregistrată la Comisie la 8 iunie 2012, Republica Cehă și Republica Polonă au solicitat autorizația de a aplica măsuri speciale de derogare de la articolul 5 din Directiva 2006/112/CE în ceea ce privește construirea și întreținerea unor poduri de frontieră și tronsoane rutiere comune între cele două state membre.

(2)

În conformitate cu articolul 395 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE, prin scrisoarea din 5 decembrie 2012, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererile înaintate de Republica Cehă și de Republica Polonă. Prin scrisoarea din 10 decembrie 2012, Comisia a comunicat Republicii Cehe și Republicii Polone faptul că deține toate informațiile necesare pentru a analiza cererile.

(3)

Scopul măsurilor speciale este ca, în ceea ce privește furnizarea de bunuri sau servicii și achiziția intracomunitară de bunuri destinate întreținerii podurilor de frontieră și tronsoanelor rutiere comune enumerate în anexa I, precum și în ceea ce privește construirea și, ulterior, întreținerea podurilor de frontieră enumerate în anexa II, podurile și tronsoanele rutiere comune, precum și șantierele lor de construcții să fie considerate ca fiind situate în întregime fie pe teritoriul Republicii Cehe, fie pe cel al Republicii Polone, în conformitate cu un acord care urmează să fie încheiat între aceste state cu privire la construirea și întreținerea unor poduri și la întreținerea unor tronsoane rutiere comune de la frontiera de stat ceho-poloneză. În absența unor măsuri speciale ar fi necesar, pentru fiecare furnizare de bunuri sau servicii și pentru fiecare achiziție intracomunitară de bunuri, să se stabilească dacă locul impozitării este Republica Cehă sau Republica Polonă. Lucrările la un pod de frontieră și la un tronson rutier comun executate pe teritoriul Republicii Cehe ar urma să facă obiectul taxei pe valoarea adăugată (TVA) în Republica Cehă, iar cele executate pe teritoriul Republicii Polone ar urma să facă obiectul TVA în Republica Polonă.

(4)

Scopul cererii de derogare de la aplicarea articolului 5 din Directiva 2006/112/CE este, prin urmare, de a simplifica procedura de percepere a TVA în cazul construirii și întreținerii podurilor de frontieră și a tronsoanelor rutiere comune între cele două state membre.

(5)

Derogarea ar putea afecta cuantumul global al veniturilor din impozite ale statelor membre colectate în etapa consumului final numai într-o măsură neglijabilă și nu are un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenind din TVA,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/42

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Patru locuri de membri în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor doamnei Amanda BYRNE, doamnei Christine CHAPMAN, doamnei Flo CLUCAS și domnului Roger KNOX. Două locuri de supleanți în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor domnului Peter MOORE și domnului Sandy PARK. Un loc de supleant va deveni vacant ca urmare a numirii doamnei Paula BAKER în calitate de membru în cadrul Comitetului Regiunilor,

(a)

în calitate de membri:

și

(b)

în calitate de supleanți:

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/43

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Andres JAADLA,

—

domnul Mihkel JUHKAMI, Chairman, Rakvere City Council.

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/44

(1)

La 18 mai 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/279/PESC (1) care a prelungit EUPOL AFGANISTAN pe o durată de trei ani până la 31 mai 2013.

(2)

În urma recomandărilor formulate în revizuirea strategică desfășurată în octombrie 2012, dar și a adaptării ulterioare a planului operației (OPLAN), EUPOL AFGANISTAN ar trebui să fie prelungită până la 31 decembrie 2014.

(3)

EUPOL AFGANISTAN se va derula în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea împiedica realizarea obiectivelor acțiunii externe a Uniunii prevăzute la articolul 21 din tratat.

(4)

Decizia 2010/279/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

1.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Misiunea de poliție a Uniunii Europene în Afganistan («EUPOL AFGANISTAN» sau «misiunea»), instituită prin Acțiunea comună 2007/369/PESC, se prelungește de la 31 mai 2010 până la 31 decembrie 2014.”

2.

La articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2, EUPOL AFGANISTAN:

Aceste sarcini vor fi dezvoltate mai departe în cadrul planului operației (OPLAN). Misiunea își îndeplinește sarcinile, printre altele, prin monitorizare, îndrumare, consiliere și instruire.”

3.

Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Structura misiunii

(1)   Misiunea are comandamentul la Kabul. Misiunea este formată din:

(2)   Personalul misiunii este desfășurat la nivel central, regional și de provincie și poate coopera, după caz, cu nivelul districtual pentru executarea mandatului, având în vedere evaluarea de securitate și atunci când factorii favorizanți, cum ar fi sprijinul logistic și de securitate corespunzător, sunt prezenți. Se încheie acorduri tehnice cu IASF și cu comandamentul regional/țările-lider ale echipei pentru reconstrucția provinciilor (PRT) pentru schimbul de informații, sprijin medical, de securitate și logistic, inclusiv cazarea asigurată de către comandamentele regionale și PRT-uri.

(3)   De asemenea, o parte din personalul misiunii este desfășurat pentru a îmbunătăți coordonarea strategică a reformei poliției în Afganistan, după necesități și în special în cadrul secretariatului IPCB cu sediul la Kabul.”

4.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Securitate

(1)   Comandantul operației civile oferă șefului misiunii îndrumări privind planificarea măsurilor de securitate și asigură punerea în aplicare corespunzătoare și eficace a acestora pentru EUPOL AFGANISTAN, în conformitate cu articolul 5.

(2)   Șeful misiunii este responsabil pentru securitatea operației și pentru asigurarea respectării cerințelor minime de securitate aplicabile operației, în conformitate cu politica Uniunii privind securitatea personalului desfășurat în afara Uniunii cu atribuții operaționale în temeiul titlului V din tratat și documentele conexe.

(3)   Șeful misiunii este asistat de un ofițer superior de securitate al misiunii (SMSO), care se află sub autoritatea șefului misiunii, și menține, de asemenea, o relație funcțională strânsă cu Serviciul European de Acțiune Externă.

(4)   Șeful misiunii numește ofițeri de securitate pentru sediile provinciale și regionale ale misiunii, care sunt responsabili, sub autoritatea SMSO, de gestionarea curentă a tuturor aspectelor legate de securitate din cadrul componentelor respective ale misiunii.

(5)   Personalul EUPOL AFGANISTAN urmează o instruire obligatorie în domeniul securității înainte de a-și începe exercitarea atribuțiilor, în conformitate cu OPLAN. De asemenea, acesta urmează periodic, în teatrul de operații, instruiri organizate de SMSO.

(6)   Șeful misiunii se asigură că informațiile UE clasificate sunt protejate în conformitate cu Decizia 2011/292/UE a Consiliului din 31 martie 2011 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (2).

5.

La articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUPOL AFGANISTAN pentru perioada cuprinsă între 31 mai 2010 și 31 iulie 2011 este de 54 600 000 EUR.

Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUPOL AFGANISTAN pentru perioada cuprinsă între 1 august 2011 și 31 iulie 2012 este de 60 500 000 EUR.

Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUPOL AFGANISTAN pentru perioada cuprinsă între 1 august 2012 și 31 mai 2013 este de 56 870 000 EUR.

Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUPOL AFGANISTAN pentru perioada cuprinsă între 1 iunie 2013 și 31 decembrie 2014 este de 108 050 000 EUR.”

6.

Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 14

Comunicarea de informații

(1)   ÎR este autorizat să comunice NATO/IASF informații și documente clasificate ale UE întocmite pentru misiune, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE. În acest scop se încheie acorduri tehnice la nivel local.

(2)   ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate la prezenta decizie, după caz și în conformitate cu necesitățile misiunii, informații și documente UE clasificate până la nivelul «CONFIDENTIEL UE», întocmite pentru misiune, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE.

(3)   ÎR este autorizat să comunice UNAMA, după caz și în conformitate cu necesitățile operaționale ale misiunii, informații și documente UE clasificate până la nivelul «RESTREINT UE», întocmite pentru misiune, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE. În acest scop se încheie acorduri la nivel local.

(4)   În caz de necesitate operațională precisă și imediată, ÎR este de asemenea autorizat să comunice statului gazdă informații și documente UE clasificate până la nivelul «RESTREINT UE», întocmite pentru misiune, în conformitate cu Decizia 2011/292/UE. Între ÎR și autoritățile competente ale statului gazdă se încheie acorduri în acest sens.

(5)   ÎR este autorizat să comunice statelor terțe asociate la prezenta decizie documente neclasificate ale UE privind deliberările din cadrul Consiliului în ceea ce privește misiunea, care intră sub incidența secretului profesional în temeiul articolului 6 alineatul (1) din regulamentul de procedură al Consiliului (3).

(6)   ÎR poate delega competențele menționate la alineatele (1), (2), (3) și (5), precum și capacitatea de a încheia acordurile menționate la alineatul (4) unor persoane aflate sub autoritatea sa, comandantului operației civile și/sau șefului misiunii.

7.

La articolul 17, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică de la 31 mai 2010 până la 31 decembrie 2014.”

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/47

(1)

La 4 februarie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO (2).

(2)

La 5 iunie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/291/PESC a Consiliului (3) de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC și de prelungire a duratei misiunii EULEX KOSOVO până la 14 iunie 2014.

(3)

Valoarea de referință financiară acoperă perioada până la 14 iunie 2013. Acțiunea comună 2008/124/PESC ar trebui să fie modificată pentru a se stabili o nouă valoare de referință financiară destinată să acopere perioada cuprinsă între 15 iunie 2013 și 14 iunie 2014.

(4)

EULEX KOSOVO se va derula în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și ar putea împiedica realizarea obiectivelor acțiunii externe a Uniuni prevăzute la articolul 21 din tratat.

(5)

Acțiunea comună 2008/124/PESC ar trebui să fie modificată în consecință,

28.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 141/48

(1)

Directiva 2010/27/UE prevede că statele membre trebuie să prezinte planuri naționale de acțiune pentru eficiență energetică până la 30 aprilie 2014 și, ulterior, la fiecare trei ani. Aceste planuri trebuie să stabilească măsuri semnificative de îmbunătățire a eficienței energetice și economiile de energie preconizate și/sau înregistrate, inclusiv cele privind aprovizionarea, transportul și distribuția de energie, precum și consumul final de energie, în vederea realizării obiectivelor în materie de eficiență energetică prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE. Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică cuprind informațiile minime prevăzute în partea 2 din anexa XIV la Directiva 2012/27/UE. Planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică trebuie completate cu estimări actualizate privind consumul global de energie primară preconizat pentru 2020, precum și cu nivelurile estimate ale consumului de energie primară în sectoarele menționate în partea 1 din anexa XIV la Directiva 2012/27/UE.

(2)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2012/27/UE, Comisia furnizează un model orientativ pentru planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică, care se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 26 alineatul (2) din directivă. Articolul 26 alineatul (1) din directivă prevede că Comisia va fi asistată de un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), iar articolul 26 alineatul (2) prevede că se aplică articolul 4 din respectivul regulament.

(3)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie țin seama în cea mai mare măsură de discuțiile din cadrul Comitetului pentru Directiva privind eficiența energetică,