20.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/1

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1288/2009 al Consiliului din 27 noiembrie 2009 de stabilire a unor măsuri tehnice tranzitorii pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2011 (3) și Regulamentul (UE) nr. 579/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 al Consiliului pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine și a Regulamentului (CE) nr. 1288/2009 al Consiliului de stabilire a unor măsuri tehnice tranzitorii pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2011 (4) prevăd continuarea cu titlu tranzitoriu, până la 31 decembrie 2012, a anumitor măsuri tehnice stabilite în Regulamentul (CE) nr. 43/2009 al Consiliului din 16 ianuarie 2009 de stabilire, pentru 2009, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în ape în care sunt necesare limitări ale capturilor (5).

(2)

Un nou cadru pentru măsurile tehnice de conservare este așteptat în perspectiva reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Improbabilitatea ca acest nou cadru să intre în vigoare înainte de sfârșitul anului 2012 justifică extinderea aplicării acestor măsuri tehnice tranzitorii.

(3)

Pentru a asigura continuarea conservării și a gestionării corespunzătoare a resurselor biologice marine, Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului (6) ar trebui actualizat prin integrarea măsurilor tehnice tranzitorii în textul acestuia.

(4)

Pentru a asigura continuarea conservării și a gestionării corespunzătoare a resurselor biologice marine în Marea Neagră, dimensiunea minimă pentru debarcare și dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă pentru pescuitul de calcan, astfel cum au fost stabilite anterior în dreptul Uniunii, ar trebui încorporate în Regulamentul (CE) nr. 850/98.

(5)

Ar trebui menținută interzicerea respingerii selective în toate zonele ICES pentru a reduce aruncarea înapoi în mare a speciilor care fac obiectul cotelor.

(6)

În temeiul consultărilor purtate între Uniune, Norvegia și Insulele Feroe în 2009, în vederea reducerii capturilor nedorite, ar trebui introdusă interdicția de eliberare sau aruncare în mare a anumitor specii, precum și condiția schimbării zonei de pescuit atunci când 10 % din captură conține pește sub dimensiunile minime.

(7)

Având în vedere avizul Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), ar trebui menținute restricțiile cu privire la debarcarea sau la păstrarea la bord a heringului capturat în diviziunea ICES IIa.

(8)

Având în vedere avizul CSTEP, menținerea unei zone delimitate în vederea protejării heringului reproducător în diviziunea ICES VIa nu mai este necesară pentru a asigura exploatarea durabilă a respectivei specii, astfel încât delimitarea ar trebui abrogată.

(9)

În conformitate cu avizul CSTEP care evidențiază existența unei legături între disponibilitatea scăzută a stocului de uvă și capacitatea scăzută de reproducere a pescărușilor Rissa tridactyla, ar trebui menținută o zonă delimitată în subzona ICES IV, cu excepția unor activități de pescuit limitate în fiecare an pentru monitorizarea stocului.

(10)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui să fie posibilă autorizarea utilizării de unelte care nu prind langustină în anumite zone în care pescuitul acestei specii este interzis.

(11)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui menținută o zonă delimitată pentru protecția puietului de eglefin în diviziunea ICES VIb.

(12)

Având în vedere avizele ICES și CSTEP, pentru a contribui la conservarea stocurilor de pește, ar trebui menținute anumite măsuri tehnice de conservare în apele de la vest de Scoția (diviziunea ICES VIa) pentru protejarea stocurilor de cod, eglefin și merlan.

(13)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui permisă utilizarea undițelor de mână și a dandinetelor automate pentru codul saithe în diviziunea ICES VIa.

(14)

Având în vedere avizul CSTEP privind distribuția spațială a codului în diviziunea ICES VIa, care arată că marea majoritate a capturilor de cod este realizată la nord de 59° N, ar trebui permisă utilizarea setcilor la sud de această linie.

(15)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui permisă utilizarea setcilor pentru rechinul-pestriț în diviziunea ICES VIa.

(16)

Caracterul adecvat al caracteristicilor uneltelor specificate în derogarea de la pescuitul cu traule, cu năvoade de fund sau cu unelte similare în diviziunea ICES VIa ar trebui revizuit periodic ținând cont de avizul științific, în vederea modificării sau a revocării acestora.

(17)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui introdusă o zonă delimitată pentru protecția puietului de cod în diviziunea ICES VIa.

(18)

Caracterul adecvat al interdicției privind pescuitul de cod, eglefin și merlan în subzona ICES VI ar trebui revizuit periodic ținând cont de avizul științific, în vederea modificării sau a abrogării sale.

(19)

Având în vedere avizele ICES și CSTEP, ar trebui menținute măsurile de protejare a stocurilor de cod din Marea Celtică (diviziunile ICES VIIf și g).

(20)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui menținute măsurile de protecție a speciilor de mihalț-de-mare albastru din diviziunea ICES VIa, în perioada lor de reproducere.

(21)

Ar trebui menținute măsurile stabilite în 2011 de către Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) pentru protecția sebastei în apele internaționale din subzonele ICES I și II.

(22)

Ar trebui menținute măsurile stabilite de NEAFC în 2011 pentru protecția sebastei în Marea Irminger și în apele adiacente.

(23)

Având în vedere avizul CSTEP, pescuitul cu traul lateral care utilizează curent electric în impulsuri ar trebui să fie permis în continuare în diviziunile ICES IVc și IVb sud, în anumite condiții.

(24)

În temeiul consultărilor purtate între Uniune, Norvegia și Insulele Feroe în 2009, anumite măsuri de limitare a capacităților de manipulare și descărcare a capturii navelor de pescuit de fund care vizează macrou, hering și stavrid negru în Atlanticul de Nord-Est ar trebui puse în aplicare cu titlu permanent.

(25)

Având în vedere avizul ICES, ar trebui menținute măsurile tehnice de conservare pentru protecția stocurilor de cod adult din Marea Irlandei în timpul sezonului de reproducere.

(26)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui permisă utilizarea sitelor de sortare într-o zonă limitată din diviziunea ICES VIIa.

(27)

Având în vedere avizul CSTEP, pescuitul cu setci și plase de încurcare în diviziunile ICES IIIa, VIa, VIb, VIIb, VIIc, VIIj, VIIk și subzonele ICES VIII, IX, X și XII la est de 27°V, în ape cu o adâncime cartografiată mai mare de 200 de metri, dar nu mai mare de 600 de metri, ar trebui permis numai în anumite condiții care să asigure protecția speciilor marine de mare adâncime sensibile din punct de vedere biologic.

(28)

Este important să se clarifice interacțiunea dintre diferitele regimuri aplicabile pescuitului cu setci, în special în subzona ICES VII. Mai concret, ar trebui clarificat faptul că derogarea pentru pescuitul cu setci cu o dimensiune a ochiului de plasă gală cu sau mai mare de 100 milimetri în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k, precum și condițiile specifice referitoare la această derogare se aplică doar în ape cu o adâncime cartografiată mai mare de 200 de metri și mai mică de 600 de metri și că, în consecință, normele implicite referitoare la fiecare dimensiune a ochiului de plasă și la compoziția capturilor care figurează în Regulamentul (CE) nr. 850/98 se aplică în diviziunile ICES VIIa, VIId, VIIe, VIIf, VIIg și VIIh, precum și în apele cu o adâncime cartografiată mai mică de 200 de metri în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k.

(29)

Având în vedere avizul CSTEP, ar trebui permisă utilizarea setcilor cu sirec în subzona ICES IX în apele cu o adâncime cartografiată mai mare de 200 de metri, dar mai mică de 600 de metri.

(30)

Utilizarea anumitor unelte selective ar trebui să fie permisă în continuare în Golful Biscaya pentru a asigura exploatarea durabilă a stocurilor de merluciu și de langustină și pentru a reduce capturile aruncate înapoi în mare din aceste specii.

(31)

Ar trebui să rămână în vigoare restricțiile privind pescuitul în anumite zone în scopul protejării habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile din zona de reglementare NEAFC, adoptate de NEAFC în 2004, precum și cele privind pescuitul în anumite zone din diviziunile ICES VIIc, j și k și VIIIc, adoptate de Uniune în 2008.

(32)

În conformitate cu avizul grupului comun de lucru Uniune/Norvegia privind măsurile tehnice, interzicerea pescuitului de hering, macrou sau șprot în weekend cu traule sau plase-pungă în Skagerrak și Kattegat nu mai contribuie la conservarea stocurilor de pește pelagic, ca urmare a modificărilor modelelor de pescuit. În consecință, în temeiul consultărilor purtate între Uniune, Norvegia și Insulele Feroe în 2011, această interdicție ar trebui revocată.

(33)

Din motive de claritate și pentru o reglementare mai eficientă, ar trebui eliminate unele dispoziții caduce.

(34)

Pentru a reflecta schimbarea modelelor de pescuit și adoptarea unor echipamente de pescuit mai selective, ar trebui menținute dimensiunile ochiurilor de plasă, speciile-țintă și procentajele de capturi necesare aplicabile în Skagerrak și Kattegat.

(35)

Dimensiunile minime pentru scoica de Manila ar trebui revizuite în conformitate cu datele biologice.

(36)

Pentru a contribui la conservarea caracatiței, în special pentru a proteja puietul, s-a stabilit o dimensiune minimă a caracatiței din capturile efectuate în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unor țări terțe și situate în regiunea Comitetului de pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF).

(37)

Ar trebui introdusă o măsură echivalentă pentru dimensiunea minimă pentru debarcare a hamsiei în ceea ce privește numărul de pești pe kilogram, pentru a simplifica activitatea la bordul navelor care capturează această specie și pentru a facilita măsurile de control la țărm.

(38)

Ar trebui menținute specificațiile cu privire la sita de sortare, care trebuie folosită pentru a reduce capturile accidentale în pescuitul de langustină din diviziunea ICES IIIa, subzona ICES VI și diviziunea ICES VIIa.

(39)

Ar trebui menținute specificațiile privind panourile de plasă cu ochiuri pătrate utilizate în anumite condiții pentru pescuitul cu anumite echipamente remorcate în Golful Biscaya.

(40)

Ar trebui permisă utilizarea panourilor de 2 metri de plasă cu ochiuri pătrate pentru navele cu puterea motorului mai mică de 112 kW într-o zonă limitată din diviziunea ICES VIa.

(41)

Termenul „Comunitate”, folosit în partea dispozitivă a Regulamentului (CE) nr. 850/98, ar trebui modificat în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009.

(42)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a regulilor privind echipamentele care au o selectivitate crescută echivalentă pentru pescuitul langustinei în diviziunea ICES VIa și a regulilor privind excluderea anumitor activități de pescuit dintr-un stat membru de la aplicarea interdicției de a folosi setcile, plasele de încurcare sau setcile cu sirec în subzonele ICES VIII, IX, X în care nivelul capturilor aruncate înapoi în mare și al capturilor accidentale de rechini este foarte scăzut, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (7).

(43)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 850/98 ar trebui modificat în consecință.

(44)

Regulamentul (CE) nr. 1434/98 al Consiliului (8) prevede condiții specifice în care heringul poate fi descărcat la țărm în scopuri industriale, altele decât consumul uman direct. O derogare specifică de la condițiile de debarcare a capturilor accidentale de hering prinse cu unelte cu ochiuri de dimensiuni mici în diviziunea ICES IIIa, subzona ICES IV și diviziunea ICES VIId, precum și în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa, inclusă anterior în alte acte ale Uniunii, ar trebui să fie încorporată în respectivul regulament. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1434/98 ar trebui modificat în consecință,

1.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 1a

La articolul 4 alineatul (2) litera (c), articolul 46 alineatul (1) litera (b) și în anexa I nota de subsol 5, substantivul „Comunitate”, sau adjectivul corespunzător, se înlocuiește cu substantivul „Uniune”, sau adjectivul corespunzător, și se efectuează toate modificările necesare din punct de vedere gramatical ca urmare a respectivei modificări.”

2.

La articolul 2 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

3.

La articolul 11 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Prezenta derogare se aplică fără a aduce atingere articolului 34b alineatul (2) litera (c).”

4.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 11a

În regiunea 9, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă pentru setcile de fund utilizate pentru capturarea calcanului este de 400 milimetri.”

5.

Articolul 17 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 17

Un organism marin este subdimensionat dacă dimensiunile sale sunt mai mici decât dimensiunile minime specificate în anexele XII și XIIa pentru speciile și zona geografică corespunzătoare.”

6.

La articolul 19 se adaugă următorul alineat:

„(4)   Alineatele (2) și (3) nu se aplică în regiunea 9.”

7.

Se introduce următorul titlu:

„TITLUL IIIa

Măsuri de reducere a aruncării capturilor înapoi în mare

Articolul 19a

Interzicerea respingerii selective

(1)   În cadrul regiunilor 1, 2, 3 și 4, se interzice aruncarea înapoi în mare, în cursul operațiunilor de pescuit, a speciilor care fac obiectul cotelor și care pot fi debarcate în mod legal.

(2)   Dispozițiile menționate la alineatul (1) nu aduc atingere obligațiilor prevăzute în prezentul regulament sau în oricare alt act juridic al Uniunii în domeniul pescuitului.

Articolul 19b

Dispoziții de continuare și interzicerea aruncării în mare înainte de strângerea completă a plasei

(1)   În cadrul regiunilor 1, 2, 3 și 4, în cazul în care cantitatea de macrou, hering sau stavrid negru sub dimensiunile minime depășește 10 % din cantitatea totală a capturilor obținute în urma unei lansări, nava își va schimba zona de pescuit.

(2)   În cadrul regiunilor 1, 2, 3 și 4 este interzisă eliberarea macroului, a heringului sau a stavridului negru înainte ca plasa să fie strânsă în întregime la bordul unei nave de pescuit, având ca rezultat pierderea peștilor morți sau pe moarte.”

8.

La articolul 20 alineatul (1), litera (d) se elimină.

9.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 20a

Restricții privind pescuitul de hering în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa

Este interzisă debarcarea sau păstrarea la bord a heringului capturat în apele Uniunii din diviziunea ICES IIa în perioadele de la 1 ianuarie la 28 februarie și de la 16 mai la 31 decembrie.”

10.

Articolul 29a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 29a

Închiderea unei zone pentru pescuitul de uvă în subzona ICES IV

(1)   Este interzisă debarcarea sau păstrarea la bord a uvelor capturate în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(2)   Sunt permise activitățile de pescuit în scop științific pentru a monitoriza stocul de uvă în zonă și efectele închiderii zonei.”

11.

La articolul 29b, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Prin derogare de la interdicția prevăzută la alineatul (1), pescuitul cu coșuri de creveți care nu capturează langustină este autorizat în regiunile geografice și în perioadele stabilite la alineatul respectiv.”

12.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 29c

Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES VI

(1)   Orice activitate de pescuit de eglefin din Rockall, cu excepția celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

Articolul 29d

Restricțiile privind pescuitul de cod, eglefin și merlan în subzona ICES VI

(1)   Este interzisă desfășurarea oricărei activități de pescuit de cod, eglefin și merlan în partea diviziunii ICES VIa care se află la est sau la sud de loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(2)   Orice navă de pescuit prezentă în zona menționată la alineatul (1) din prezentul articol trebuie să se asigure că orice echipament de pescuit existent la bord este fixat și arimat în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (10).

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit în zona specificată la alineatul (1) utilizând plase fixe de coastă pe pari, drege pentru scoici Saint-Jacques, drege pentru midii, undițe de mână, echipament de pescuit la dandinetă, năvoade și năvoade de plajă, vârșe și coșuri pentru creveți, cu condiția:

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit în zonele prevăzute la alineatul respectiv utilizând plase cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă mai mici de 55 milimetri, cu condiția:

(5)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit în zonele prevăzute la alineatul respectiv utilizând setci cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă mai mari de 120 milimetri, cu condiția ca:

(6)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit în zonele prevăzute la alineatul respectiv utilizând setci cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă mai mari de 90 milimetri, cu condiția ca:

(7)   Prin derogare de la alineatul (1), este permis pescuitul de langustină în zona specificată la alineatul respectiv, cu condiția ca:

Pe baza unui aviz favorabil din partea CSTEP, Comisia adoptă acte de punere în aplicare, stabilind echipamentele care sunt considerate ca având o selectivitate crescută echivalentă în sensul literei (a).

(8)   Alineatul (7) nu se aplică în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(9)   Prin derogare de la alineatul (1), se permite pescuitul cu traule, năvoade de fund sau alte unelte similare în zona specificată la alineatul respectiv, cu condiția ca:

(10)   Cel târziu la 1 ianuarie 2015 și cel târziu la fiecare doi ani după această dată, Comisia evaluează, având în vedere avizul științific al CSTEP, caracteristicile uneltelor menționate la alineatul (9) și, după caz, transmite Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a alineatului (9).

(11)   Alineatul (9) nu se aplică în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(12)   Între 1 ianuarie și 31 martie și între 1 octombrie și 31 decembrie în fiecare an se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit în care se utilizează oricare dintre uneltele menționate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve (11) în zona menționată în diviziunea ICES VIa delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

Comandantul navei maritime de pescuit sau oricare altă persoană aflată la bord nu încurajează și nici nu permit unei persoane aflate la bord să încerce să pescuiască, să debarce sau să dețină la bord pește capturat în zona menționată.

(13)   Fiecare stat membru vizat pune în aplicare un program al observatorilor la bord în perioada 1 ianuarie-31 decembrie a fiecărui an pentru a eșantiona capturile și cantitățile aruncate înapoi în mare de navele care beneficiază de derogările prevăzute la alineatele (5), (6), (7) și (9). Programele observatorilor se desfășoară fără a aduce atingere obligațiilor stabilite în temeiul normelor respective și vizează estimarea capturilor de cod, eglefin și merlan și a cantităților aruncate înapoi în mare, cu o precizie de cel puțin 20 %.

(14)   Statele membre vizate elaborează un raport asupra valorii totale a capturilor și a cantităților aruncate înapoi în mare de către navele care fac obiectul programelor pentru observatori în fiecare an calendaristic și înaintează acest raport Comisiei, cel târziu la data de 1 februarie a anului calendaristic următor.

(15)   Cel târziu la 1 ianuarie 2015 și cel târziu la fiecare doi ani după această dată, Comisia evaluează situația stocurilor de cod, eglefin și merlan în zona menționată la alineatul (1) având în vedere avizul științific al CSTEP și, după caz, transmite Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a prezentului articol.

Articolul 29e

Restricțiile privind pescuitul de cod în subzona ICES VII

(1)   În perioada 1 februarie-31 martie a fiecărui an este interzisă desfășurarea oricărei activități de pescuit în subzona ICES VII din zona formată din dreptunghiuri statistice ICES: 30E4, 31E4, 32E3. Această interdicție nu se aplică la mai puțin de șase mile marine de la linia de bază.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit utilizând plase fixe de coastă pe pari, drege pentru scoici Saint-Jacques, drege pentru midii, năvoade și năvoade de plajă, undițe de mână, echipament de pescuit la dandinetă, vârșe și coșuri pentru creveți în zona și perioadele de timp specificate la alineatul respectiv, cu condiția:

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă desfășurarea de activități de pescuit în zonele prevăzute la alineatul respectiv utilizând plase cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă mai mici de 55 milimetri, cu condiția:

Articolul 29f

Norme speciale în vederea protejării mihalțului-de-mare albastru

(1)   În perioada 1 martie-31 mai a fiecărui an este interzisă păstrarea la bord a oricărei cantități de mihalț-de-mare albastru care depășește 6 tone pentru fiecare ieșire în larg pentru pescuit în zonele diviziunii ICES VIa delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

fără a include zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(2)   Atunci când o navă de pescuit intră sau iese din zonele menționate la alineatul (1), comandantul acesteia consemnează în jurnalul de bord data, ora și locul intrării și ieșirii.

(3)   În ambele zone menționate la alineatul (1), în cazul în care o navă atinge cantitatea de 6 tone de mihalț-de-mare albastru, aceasta:

(4)   Observatorii menționați la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a cerințelor specifice de acces și a condițiilor asociate care se aplică pescuitului rezervelor de specii de adâncime (12) care sunt numiți pe navele de pescuit prezente în una dintre zonele menționate la alineatul (1), în plus față de sarcinile lor menționate la alineatul (4) din articolul respectiv, pentru eșantionarea adecvată a capturilor de mihalț-de-mare albastru, măsoară peștele din eșantioane și determină stadiul de maturitate sexuală a peștilor din subeșantion. Pe baza avizului CSTEP, statele membre stabilesc protocoale detaliate de eșantionare și de colaționare a rezultatelor.

(5)   În perioada 15 februarie-15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor și a setcilor într-o zonă delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

Articolul 29g

Măsuri pentru pescuitul de sebastă în apele internaționale din subzonele ICES I și II

(1)   Pescuitul direcționat al sebastei în apele internaționale din subzonele ICES I și II este permis doar în perioada cuprinsă între 1 iulie și 31 decembrie a fiecărui an pentru nave care au mai fost implicate anterior în pescuitul de sebastă în zona de reglementare a NEAFC, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de stabilire a unui sistem de control și de asigurare a respectării aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (13).

(2)   Navele își limitează capturile accidentale de sebastă în cadrul altor activități de pescuit la maximum 1 % din captura totală reținută la bord.

(3)   Factorul de conversie care se aplică prezentării eviscerate și decapitate, inclusiv prezentării tăierii de tip japonez, a sebastei capturate în această zonă de pescuit este 1,70.

(4)   Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, comandanții navelor de pescuit implicate în astfel de activități de pescuit își raportează capturile zilnic.

(5)   În plus față de dispozițiile articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, autorizația de pescuit pentru sebastă este valabilă numai în cazul în care rapoartele transmise de către nave sunt în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv și sunt consemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

(6)   Statele membre asigură colectarea informațiilor științifice de către observatori științifici prezenți la bordul navelor aflate sub pavilionul lor. Informațiile colectate includ cel puțin date reprezentative privind compoziția în funcție de sex, vârstă și lungime, pe adâncimi. Aceste informații sunt raportate ICES de către autoritățile competente din statele membre.

(7)   Comisia informează statele membre asupra datei la care secretariatul NEAFC notifică părților contractante la NEAFC că a fost utilizată integral captura totală admisibilă (TAC). De la data respectivă, statele membre interzic pescuitul direcționat de sebastă pentru navele aflate sub pavilionul lor.

Articolul 29h

Măsuri pentru pescuitul de sebastă în Marea Irminger și în apele adiacente

(1)   Este interzisă captura de sebastă în apele internaționale din subzona ICES V și în apele Uniunii din subzonele ICES XII și XIV.

Prin derogare de la primul paragraf, este permisă captura de sebastă de la 11 mai la 31 decembrie în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84 (denumite în continuare „zona de conservare a sebastei”):

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), pescuitul de sebastă poate fi permis, în temeiul unui act juridic al Uniunii, în afara zonei de conservare a sebastei din Marea Irminger și în apele adiacente de la 11 mai la 31 decembrie în fiecare an pe baza unui aviz științific și cu condiția ca NEAFC să fi stabilit un plan de redresare pentru sebasta din respectiva zonă geografică. Participă la această activitate de pescuit doar navele Uniunii care au fost autorizate în mod corespunzător de statul membru de pavilion și care au transmis Comisiei notificarea în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010.

(3)   Este interzisă utilizarea traulelor cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 100 milimetri.

(4)   Factorul de conversie care se aplică prezentării eviscerate și decapitate, inclusiv prezentării tăierii de tip japonez, a sebastei capturate în această zonă de pescuit este 1,70.

(5)   Comandanții navelor de pescuit implicate în activități de pescuit din afara zonei de conservare a sebastei transmit zilnic raportul de capturi prevăzut la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 după încheierea operațiunilor de pescuit din ziua calendaristică respectivă. Raportul indică capturile de la bord efectuate după ultima comunicare a capturilor.

(6)   În plus față de dispozițiile articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, autorizația de pescuit pentru sebastă este valabilă numai în cazul în care rapoartele transmise de către nave sunt în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv și sunt consemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul respectiv.

(7)   Rapoartele menționate la alineatul (6) se realizează în conformitate cu normele relevante.

13.

La articolul 30 se introduce următorul alineat:

„(1a)   Alineatul (1) nu se aplică regiunii 9.”

14.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 31a

Pescuitul cu impulsuri electrice în diviziunile ICES IVc și IVb

(1)   Prin derogare de la articolul 31, pescuitul cu traul lateral care utilizează curent electric în impulsuri este permis în diviziunile ICES IVc și IVb la sud de loxodroma trasată prin unirea următoarelor puncte, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

(2)   Pescuitul cu impulsuri electrice este permis numai atunci când:

15.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 32a

Restricții privind manipularea capturii și descărcarea acesteia în mare pe navele de pescuit de fund

(1)   Spațiul maxim între bare în separatorul de apă la bordul navelor de pescuit pești pelagici care vizează macrou, hering și stavrid negru și operează în zona Convenției NEAFC astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 trebuie să fie de 10 milimetri.

Barele trebuie să fie fixate prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu trebuie să depășească 10 milimetri. Găurile din jgheaburile de dinaintea separatorului de apă nu trebuie să depășească 15 milimetri în diametru.

(2)   Pentru toate navele de pescuit de fund care operează în zona Convenției NEAFC se interzice descărcarea peștelui sub linia de plutire a navei de la rezervoarele tampon sau rezervoarele cu apă de mare refrigerată (RSW).

(3)   Desenele instalațiilor pentru manipularea capturii și descărcarea acesteia în mare ale navelor de pescuit de fund care vizează macrou, hering și stavrid negru în zona Convenției NEAFC, care sunt certificate de către autoritățile competente ale statelor membre de pavilion, precum și orice modificare adusă acestora sunt trimise de către comandantul de navă autorităților competente în domeniul pescuitului din statul membru de pavilion. Autoritățile competente din statul membru de pavilion al navelor efectuează verificări periodice privind precizia desenelor înaintate. La bordul navei trebuie să existe în orice moment copii ale acestora.”

16.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 34a

Măsuri tehnice de conservare în Marea Irlandei

(1)   În perioada cuprinsă între 14 februarie și 30 aprilie se interzice utilizarea traulelor de fund, a năvoadelor sau a oricărei plase remorcate similare, a oricăror setci, setci cu sirec, plase de încurcare sau plase fixe similare sau a oricăror unelte de pescuit care încorporează cârlige, în cadrul părții din diviziunea ICES VIIa delimitată de:

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), în cadrul zonei și perioadei de timp menționate la alineatul respectiv:

Articolul 34b

Utilizarea de setci în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k și subzonele ICES VIII, IX, X și XII la est de 27° V

(1)   Navele Uniunii nu trebuie să utilizeze setci de fund, plase de încurcare și setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 de metri în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k și subzonele ICES XII la est de 27° V, VIII, IX și X.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), este permisă utilizarea următoarelor unelte:

(3)   Cu toate acestea, prezenta derogare nu se aplică în zona de reglementare NEAFC.

(4)   Toate navele care utilizează setci de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec în orice poziție la care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 de metri în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k și subzonele ICES XII la est de 27° V, VIII, IX și X trebuie să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(5)   La bordul navei se păstrează la un moment dat numai unul dintre tipurile de unelte descrise la alineatul 2 litera (a), (b) sau (d). Navele pot avea la bord plase cu o lungime totală cu 20 % mai mare decât lungimea maximă a rețelelor de plase de pescuit care pot fi utilizate la un moment dat.

(6)   Comandantul unei nave care deține o autorizație de pescuit menționată la alineatul (4) înregistrează în jurnalul de bord numărul și lungimile uneltelor transportate de navă, înainte de a ieși din port și atunci când revine în port, și justifică orice discrepanțe dintre cele două valori.

(7)   Autoritățile competente au dreptul de a elimina uneltele nesupravegheate pe mare în diviziunile ICES IIIa, IVa, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j și k și subzonele ICES XII la est de 27° V, VIII, IX și X, în următoarele situații:

(8)   Comandantul unei nave care deține o autorizație de pescuit menționată la alineatul (4) înregistrează în jurnalul de bord următoarele informații, pe parcursul oricărei ieșiri în larg pentru pescuit:

(9)   Navelor care pescuiesc cu o autorizație de pescuit menționată la alineatul (4) li se permite să efectueze debarcări numai în porturile desemnate de statele membre în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002.

(10)   Cantitatea de rechini deținută la bord de către orice navă care utilizează tipul de unealtă descris la alineatul (2) literele (b) și (d) nu depășește 5 %, în greutate în viu, din cantitatea totală de organisme marine deținute la bord.

(11)   În urma consultării CSTEP, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să excludă anumite activități de pescuit ale unui stat membru, în subzonele ICES VIII, IX, X, de la aplicarea alineatelor (1)-(9), atunci când informațiile furnizate de statele membre arată că activitățile de pescuit respective determină un nivel foarte scăzut de capturi accidentale și de cantități aruncate înapoi în mare de rechin.

Articolul 34c

Condiții pentru pescuitul cu anumite unelte remorcate autorizate în Golful Biscaya

(1)   Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei din 19 martie 2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES III, IV, V, VI și VII și diviziunile ICES VIIIa, b, d, e (15), este permisă desfășurarea de activități de pescuit utilizând traule, plase-pungă daneze și unelte asemănătoare, cu excepția traulului lateral, cu dimensiunea ochiurilor de plasă de 70-99 mm în zona definită la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002, dacă unealta este echipată cu un panou cu ochiuri pătrate, în conformitate cu anexa XIVb.

(2)   La pescuitul în diviziunile ICES VIIIa și b este permisă folosirea unei site de sortare și a dispozitivelor de fixare a acesteia în fața sacului și/sau a unui panou de plasă cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de sau egală cu 60 milimetri în partea inferioară a gurii în fața sacului traulului. Dispozițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1), articolul 6 și articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament, precum și la articolul 3 literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 nu se aplică secțiunii traulului unde sunt plasate respectivele dispozitive de sortare.

Articolul 34d

Măsuri pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile în zona de reglementare NEAFC

(1)   Se interzic traularea de fund și pescuitul cu unelte de pescuit fixe, inclusiv setci fixe de fund și paragate de fund, în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

(2)   În cazul în care, în cursul activităților de pescuit în zonele de pescuit de fund noi și actuale din zona de reglementare a NEAFC, cantitatea de corali vii sau de bureți vii capturați pe tip de echipament depășește 60 kg de corali vii și/sau 800 kg de bureți vii, nava informează statul său de pavilion, încetează pescuitul și se deplasează la minimum 2 mile marine de poziția dovedită prin probe a fi cea mai apropiată de locul exact în care a fost făcută respectiva captură.

Articolul 34e

Măsuri pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile în diviziunile ICES VIIc, j și k

(1)   Se interzic traularea de fund și pescuitul cu unelte de pescuit fixe, inclusiv setci fixe de fund și paragate de fund, în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:

(2)   Toate navele de pescuit de fund care pescuiesc în zonele pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile enumerate la alineatul (1) din prezentul articol figurează pe o listă de nave autorizate și li se eliberează o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. Navele incluse pe lista de nave autorizate au la bordul lor numai unelte de pescuit de fund.

(3)   Navele de pescuit de fund care intenționează să pescuiască într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile dintre cele enumerate la alineatul (1) din prezentul articol notifică Centrului de monitorizare a pescuitului din Irlanda (FMC), astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (15) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, cu patru ore în prealabil, intenția lor de a intra într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile. În același timp, acestea comunică cantitățile de pește reținute la bord.

(4)   Navele de pescuit de fund care pescuiesc într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile dintre cele enumerate la alineatul (1) dețin, în momentul în care se află într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile, un sistem de monitorizare a navelor (VMS) operațional, securizat, în perfectă stare de funcționare, care respectă integral dispozițiile aplicabile.

(5)   Navele de pescuit de fund care pescuiesc într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile dintre cele enumerate la alineatul (1) fac rapoarte VMS din oră în oră.

(6)   Navele de pescuit de fund care și-au încheiat pescuitul de fund într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile dintre cele enumerate la alineatul (1) informează FMC din Irlanda cu privire la părăsirea zonei respective. În același timp, acestea comunică cantitățile de pește reținute la bord.

(7)   Pescuitul speciilor pelagice într-o zonă pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile dintre cele enumerate la alineatul (1) este limitat la navele care au la bord sau pescuiesc cu plase având dimensiunea ochiurilor între 16 și 31 milimetri sau între 32 și 54 milimetri.

Articolul 34f

Măsuri pentru protecția habitatelor marine de mare adâncime vulnerabile în diviziunea ICES VIIIc

(1)   Se interzic traularea de fund și pescuitul cu unelte de pescuit fixe, inclusiv setci fixe de fund și paragate de fund, în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:

El Cachucho:

(2)   Prin derogare de la interdicția stabilită la alineatul (1), navele care au desfășurat activități de pescuit cu paragate de fund în 2006, 2007 și 2008 în scopul capturării unei specii de merluciu pot obține de la autoritățile lor competente o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 care să le permită desfășurarea în continuare a respectivelor activități de pescuit în zona de la sud de 44°00.00′ N. Toate navele care au obținut o astfel de autorizație de pescuit, indiferent de lungimea lor totală, utilizează un sistem de monitorizare a navelor (VMS) operațional, securizat, în perfectă stare de funcționare, în conformitate cu normele aplicabile, atunci când desfășoară activități de pescuit în zona delimitată la alineatul (1).

17.

Articolul 38 se elimină.

18.

Articolul 47 se elimină.

19.

Anexele I, IV, XII și XIV la Regulamentul (CE) nr. 850/98 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

20.

Anexele XIIa, XIVa, XIVb, XIVc și XIVd se introduc în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

20.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/23

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (3) s-au instituit măsuri specifice în domeniul agriculturii în vederea depășirii dificultăților provocate de situația excepțională a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii vizate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”). Aceste măsuri s-au concretizat prin intermediul unor programe de sprijin pentru fiecare regiune, reprezentând un instrument esențial pentru aprovizionarea acestor regiuni cu produse agricole. Având în vedere necesitatea actualizării măsurilor aflate în vigoare, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este necesară abrogarea Regulamentului (CE) nr. 247/2006 și înlocuirea acestuia cu un regulament nou.

(2)

Este necesară precizarea obiectivelor fundamentale la a căror realizare contribuie sistemul de măsuri în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii.

(3)

De asemenea, ar trebui precizat conținutul programelor specifice destinate situației geografice a regiunilor ultraperiferice, marcată de factori precum distanța și insularitatea (denumite în continuare „programe POSEI”), care, în conformitate cu principiul subsidiarității, ar trebui stabilite la nivelul geografic cel mai adecvat și transmise pentru aprobare Comisiei de către statele membre în cauză.

(4)

Pentru a realiza într-un mod mai eficient obiectivele sistemului de măsuri în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, programele POSEI ar trebui să cuprindă măsuri care să garanteze aprovizionarea cu produse agricole, precum și menținerea și dezvoltarea producțiilor agricole locale. Nivelul de programare al regiunilor în cauză ar trebui armonizat, iar abordarea de tip parteneriat între Comisie și statele membre ar trebui să devină sistematică.

(5)

În conformitate cu principiul subsidiarității și în spiritul flexibilității care stau la baza abordării privind programarea adoptată pentru sistemul de măsuri în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, autoritățile desemnate de fiecare stat membru pot propune modificări ale programului în vederea adaptării acestuia la realitatea regiunilor ultraperiferice. Ar trebui să fie posibil pentru aceste autorități să modifice programele POSEI, în conformitate cu principiul simplificării administrative, cu condiția să nu afecteze astfel eficacitatea programelor POSEI și mijloacele financiare respective alocate acestora. În același sens, procedura de modificare a programelor ar trebui adaptată la nivelul de pertinență al fiecărui tip de modificare.

(6)

Pentru a garanta aprovizionarea regiunilor ultraperiferice cu produse agricole esențiale și pentru a atenua costurile suplimentare impuse de ultraperifericitatea acestor regiuni, este necesar să se instituie un regim specific de aprovizionare. Situația geografică excepțională a regiunilor ultraperiferice, în raport cu sursele de aprovizionare cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare ori ca inputuri agricole, duce în aceste regiuni la costuri suplimentare de transport. De asemenea, și alți factori obiectivi legați de condiția de ultraperifericitate a acestor regiuni, în special insularitatea și suprafețele agricole reduse, reprezintă pentru operatorii și producătorii din regiunile ultraperiferice constrângeri suplimentare care le îngreunează mult activitatea. Aceste obstacole pot fi îndepărtate prin scăderea prețurilor respectivelor produse esențiale. Cu toate acestea, regimul specific de aprovizionare nu ar trebui în niciun caz să aducă atingere produselor locale și dezvoltării acestora.

(7)

În acest scop, fără a se aduce atingere articolului 28 din tratat, importurile de anumite produse agricole din țări terțe ar trebui scutite de drepturi de import aplicabile. Pentru a ține seama de originea acestor produse și de tratamentul vamal care li se recunoaște prin dispozițiile legislației Uniunii, ar trebui ca produsele care au făcut obiectul unei perfecționări active sau al depozitării vamale pe teritoriul vamal al Uniunii să fie considerate produse importate direct, în sensul acordării avantajelor regimului specific de aprovizionare.

(8)

Pentru îndeplinirea eficace a obiectivului de scădere a prețurilor în regiunile ultraperiferice, diminuând costurile suplimentare pe care le implică ultraperifericitatea, ar trebui să se acorde ajutoare pentru furnizarea de produse ale Uniunii în regiunile ultraperiferice. Aceste ajutoare ar trebui să țină seama de cheltuielile suplimentare de transport către regiunile ultraperiferice și de prețurile practicate la exportul către țările terțe, precum și, în cazul în care este vorba de inputuri agricole sau de produse destinate prelucrării, de alte costuri suplimentare asociate ultraperifericității, în special de insularitate, de suprafețele agricole reduse, de relieful și clima nefavorabile ale acestora și de faptul că sunt insule răzlețe.

(9)

Sprijinirea sectoarelor tradiționale se impune cu atât mai mult cu cât aceasta le permite să-și mențină competitivitatea pe piața Uniunii în fața concurenței țărilor terțe. La elaborarea programelor lor, statele membre ar trebui, cu toate acestea, să asigure, pe cât posibil, diversificarea activității agricole în regiunile ultraperiferice.

(10)

Pentru a se evita speculațiile care ar aduce prejudicii utilizatorilor finali în regiunile ultraperiferice, este important să se precizeze că de regimul specific de aprovizionare ar trebui să poată beneficia numai produsele sănătoase, corecte și de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării.

(11)

Este necesar să se prevadă norme pentru funcționarea regimului, și anume norme în ceea ce privește crearea unui registru al operatorilor și a unui sistem de certificate după modelul licențelor menționate la articolele 130 și 161 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (4).

(12)

Exigențele monitorizării operațiunilor care beneficiază de regimul specific de aprovizionare impun controale administrative aplicate produselor în cauză la importul sau la introducerea acestora în regiunile ultraperiferice, precum și la exportul sau la expedierea acestora dinspre regiunile ultraperiferice. În plus, pentru realizarea obiectivelor regimului menționat, ar trebui ca avantajele economice ale regimului specific de aprovizionare să se reflecte la nivelul costurilor de producție și să ducă la scăderea prețurilor până la nivelul utilizatorului final. Prin urmare, aceste avantaje ar trebui acordate numai cu condiția impactului lor efectiv și ar trebui efectuate controalele adecvate.

(13)

Ținând seama de faptul că toate cantitățile care fac obiectul regimului specific de aprovizionare sunt limitate la nevoile aprovizionării regiunilor ultraperiferice, acest regim nu ar trebui să dăuneze bunei funcționări a pieței interne. De asemenea, avantajele economice ale regimului specific de aprovizionare nu ar trebui să ducă la o deviere a traficului comercial pentru produsele în cauză. Prin urmare, ar trebui să se interzică expedierea sau exportul acestor produse dinspre regiunile ultraperiferice. Totuși, ar trebui autorizată expedierea sau exportul produselor respective atunci când este rambursat avantajul financiar care rezultă din regimul specific de aprovizionare.

(14)

În ceea ce privește produsele prelucrate, este necesară autorizarea schimburilor între regiunile ultraperiferice pentru a permite practicarea unui comerț între aceste regiuni. De asemenea, ar trebui să se țină seama de fluxurile de schimburi în cadrul comerțului regional și de exportul și expedierile tradiționale cu restul Uniunii sau cu țările terțe din regiunile ultraperiferice și, în consecință, să se autorizeze pentru toate aceste regiuni exportul de produse prelucrate care corespunde fluxurilor comerciale tradiționale. Din motive de claritate, ar trebui se precizeze perioada de referință pentru stabilirea acestor cantități exportate sau expediate în mod tradițional.

(15)

Ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru a permite restructurarea necesară a sectorului prelucrării zahărului din Azore. Aceste măsuri ar trebui să țină seama de faptul că, pentru ca sectorul zahărului din Azore să fie viabil, trebuie garantat un anumit nivel de producție și de prelucrare. În acest context, cu titlu excepțional, Insulele Azore ar trebui autorizate să expedieze către restul Uniunii cantități de zahăr mai mari decât fluxul tradițional, pentru o perioadă limitată la cinci ani și sub rezerva stabilirii de cantități maxime anuale reduse progresiv. Având în vedere faptul că aceste cantități care pot fi reexpediate vor fi proporționale și limitate la ceea ce este strict necesar pentru a permite viabilitatea producției și a prelucrării locale a zahărului, aceste expedieri temporare de zahăr din Insulele Azore nu vor avea un impact negativ asupra pieței interne a Uniunii.

(16)

În ceea ce privește zahărul peste cotă pentru aprovizionarea Insulelor Azore, Madeirei și Insulelor Canare, este necesar să se aplice în continuare sistemul de scutire de taxe de import. De asemenea, este necesar ca Insulele Azore să fie autorizate să beneficieze de scutirea de taxe de import pentru zahărul brut din trestie de zahăr, în limita bilanțului previzional de aprovizionare.

(17)

Insulele Canare au fost aprovizionate până în prezent în cadrul regimului specific de aprovizionare cu lapte praf degresat cu codul NC 1901 90 99 (lapte praf degresat care conține grăsimi vegetale) destinat transformării industriale. Aprovizionarea cu acest produs, care a devenit un element tradițional în dieta alimentară locală, ar trebui permisă în continuare.

(18)

Deoarece orezul constituie un element de bază în dieta alimentară din Réunion, deoarece industriile de prelucrare și albire a orezului există pe această insulă de mulți ani, iar producția locală nu este suficientă pentru acoperirea necesităților locale, este necesar ca importul acestui produs în Réunion să fie în continuare scutit de toate taxele.

(19)

Politica Uniunii în favoarea producțiilor locale din regiunile ultraperiferice a cuprins numeroase produse și măsuri care le-au favorizat producția, comercializarea sau prelucrarea. Măsurile respective și-au demonstrat eficiența și au asigurat continuarea și dezvoltarea activităților agricole. Uniunea ar trebui să susțină în continuare aceste producții, element fundamental al echilibrului ecologic, social și economic al regiunilor ultraperiferice. Experiența a demonstrat că, după exemplul politicii de dezvoltare rurală, parteneriatul consolidat cu autoritățile locale poate permite soluționarea mai concretă a problemelor specifice ale regiunilor în cauză. Este prin urmare necesară continuarea sprijinului în favoarea producțiilor locale prin intermediul programelor POSEI.

(20)

Pentru sprijinirea comercializării produselor din regiunile ultraperiferice, este necesară instituirea unor ajutoare destinate comercializării produselor respective în afara regiunii de producție, având în vedere costurile suplimentare ridicate generate de distanțele mari față de piețele de consum și de necesitatea dublei depozitări, care constituie dezavantaje concurențiale decisive pentru competitivitatea regiunilor ultraperiferice pe piața internă. Aceste elemente justifică necesitatea revizuirii sistemului POSEI în viitorul apropiat.

(21)

Este necesară stabilirea elementelor minime care ar trebui furnizate în cadrul programelor POSEI, și anume descrierea situației, a strategiei propuse, a obiectivelor și a măsurilor, în scopul definirii măsurilor în favoarea producțiilor agricole locale. De asemenea, ar trebui precizate principiile care asigură coeziunea între aceste măsuri și alte politici ale Uniunii pentru a se evita incompatibilitățile și suprapunerile între ajutoare.

(22)

În vederea punerii în aplicare a prezentului regulament, programele POSEI ar trebui să poată conține măsuri de finanțare a unor studii, proiecte demonstrative, pregătire profesională și asistență tehnică.

(23)

Producătorii agricoli din regiunile ultraperiferice ar trebui încurajați să continue să furnizeze produse de calitate, iar comercializarea acestora ar trebui favorizată. În acest scop, poate fi utilă folosirea simbolului grafic introdus de prezentul regulament și a altor certificări ale calității introduse de Uniune.

(24)

Structurile anumitor exploatații agricole sau întreprinderi de prelucrare și de comercializare situate în regiunile ultraperiferice sunt extrem de insuficiente și supuse unor dificultăți specifice. Articolul 26 alineatul (2) și articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (5) prevăd, așadar, pentru anumite tipuri de investiții în regiunile ultraperiferice, rate ale ajutoarelor mai avantajoase.

(25)

Articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede că regiunilor ultraperiferice nu li se aplică restricția privind acordarea de ajutoare pentru sectorul forestier prevăzute de regulamentul respectiv.

(26)

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 determină cuantumurile anuale maxime eligibile în cazul plăților pentru agromediu. Pentru a se ține seama de situația ecologică specifică din anumite zone de pășuni foarte sensibile din Insulele Azore și de conservarea peisajului, a biodiversității și a caracteristicilor tradiționale ale terenurilor agricole, în special culturile în terase din Madeira și din Insulele Canare, precum și de conservarea zidurilor din piatră în regiunile ultraperiferice, ar trebui să se prevadă, pentru anumite măsuri determinate, posibilitatea de creștere a acestor sume cu până la 100 %.

(27)

Se poate acorda o derogare de la politica constantă a Comisiei de a nu autoriza acordarea de ajutoare de stat pentru funcționare în sectorul producției, prelucrării și comercializării produselor agricole prevăzute de anexa I la tratat, pentru a atenua constrângerile specifice ale producției agricole din regiunile ultraperiferice legate de ultraperifericitate, mai ales de distanță, de insularitate, de suprafața redusă, de relief, de climă și de dependența economică față de un număr mic de produse. Producția agricolă are o funcție esențială în dinamizarea zonelor rurale și în fixarea populațiilor, deoarece zonele rurale ultraperiferice sunt deosebit de afectate de îmbătrânirea populației, densitatea redusă a populației și, în anumite cazuri, de depopulare.

(28)

Situația fitosanitară a producțiilor agricole din regiunile ultraperiferice este afectată de dificultăți specifice cum ar fi apariția paraziților, asociată cu creșterea cantității importurilor, de condițiile climatice, precum și de insuficiența mijloacelor de combatere aplicate anterior în aceste regiuni. Prin urmare, ar trebui puse în aplicare programe de combatere a organismelor dăunătoare, inclusiv prin metode biologice sustenabile și ecologice. Ar trebui stabilită participarea financiară a Uniunii pentru realizarea programelor respective, ținând cont de faptul că, potrivit cadrului financiar multianual, se prevede că, începând cu 2014, finanțarea acestor programe va fi transferată la o altă rubrică bugetară.

(29)

Menținerea plantațiilor viticole, care este cultura cea mai răspândită din regiunile Madeira și Canare și care este foarte importantă pentru regiunea Azore, constituie un imperativ economic, social și ecologic. Pentru a contribui la sprijinul producției, nu ar trebui să se aplice în aceste regiuni primele de abandon, mecanismele comerciale și, în cazul Insulelor Canare, sistemul de drepturi de plantare, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Cu toate acestea, în cazul Insulelor Canare ar trebui să poată fi aplicată distilarea de criză, în caz de perturbare excepțională a pieței ca urmare a unor probleme de calitate. De asemenea, dificultățile tehnice și socioeconomice au împiedicat reconversia totală, în termenele prevăzute, a suprafețelor de viță-de-vie plantate în regiunile Madeira și Azore cu soiuri de viță-de-vie hibride interzise de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Vinul produs de aceste plantații viticole este destinat numai consumului local tradițional.

(30)

Restructurarea din sectorul produselor lactate nu s-a încheiat încă în Azore. Pentru a se ține seama de puternica dependență a Insulelor Azore de producția de lapte, la care se adaugă alte neajunsuri legate de ultraperifericitate și de lipsa unei producții de înlocuire rentabile, este necesară menținerea derogărilor de la anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 privind taxa pe excedent aplicată laptelui și produselor lactate.

(31)

Având în vedere caracterul unic al producției de lapte în Azore, ca unul dintre principalele motoare ale economiei, stabilității sociale, calității mediului și utilizării terenurilor, programele POSEI reprezintă instrumentul privilegiat pentru adoptarea de măsuri care ar putea fi necesare pentru menținerea producției respective.

(32)

Sprijinul în favoarea producției de lapte de vacă în Madeira și în Réunion nu a fost suficient pentru a menține echilibrul între aprovizionarea internă și cea externă, în special din cauza marilor dificultăți structurale care afectează acest sector și a dificultăților acestuia de a răspunde la noi medii economice. Prin urmare, producția de lapte UHT reconstituit din lapte praf provenind din Uniune ar trebui autorizată în continuare, pentru a se asigura un procent mai important de acoperire a consumului local, atât timp cât această măsură nu împiedică colectarea și desfacerea totalității laptelui obținut pe plan local și nici eforturile depuse pentru a facilita dezvoltarea acestei producții. Pentru a informa corect consumatorii, este necesar să se prevadă obligația de a indica pe eticheta produsului oferit la vânzare modul în care a fost produs laptele UHT reconstituit din lapte praf. Această dispoziție ar trebui să poată fi aplicată în Martinica, în Guyana Franceză și în Guadelupa, dacă Franța solicită acest lucru și susține această cerere pe baza dorinței actorilor locali de a beneficia de dispoziția respectivă și a capacității acestora de a pune în practică dezvoltarea sectorului laptelui.

(33)

Necesitatea de a menține prin stimulente producția locală de lapte justifică neaplicarea Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în departamentele de peste mări (DOM) ale Franței și în Madeira. Această exceptare ar trebui stabilită, în cazul Madeirei, în limita a 4 000 de tone.

(34)

Ar trebui încurajate schimburile comerciale între regiunile ultraperiferice, în scopul satisfacerii consumului local. Ar trebui încurajat exportul de produse excedentare din fiecare regiune ultraperiferică, cum ar fi laptele, carnea de vită și masculii tineri din specia bovină din insulele Azore, către regiuni ultraperiferice deficitare, în scopul consolidării schimburilor comerciale, evitând în același timp orice efect negativ asupra evoluției producției locale. De asemenea, ar trebui asigurate condițiile necesare pentru un comerț corect și echitabil.

(35)

Ar trebui sprijinite activitățile tradiționale în materie de creștere a animalelor de fermă. Pentru a satisface nevoile consumului local din DOM și din Madeira, ar trebui autorizat, în anumite condiții și în cadrul unei limite maxime anuale, importul din țări terțe, fără taxe vamale, de masculi din specia bovină destinați îngrășării.

(36)

Ar trebui reînnoită posibilitatea oferită Portugaliei în cadrul Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a normelor comune pentru schemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori (6) de a transfera drepturile de primă pentru vacile care alăptează de pe continent în Azore și de a adapta acest instrument la noua schemă de sprijin pentru regiunile ultraperiferice.

(37)

Cultura tutunului a fost, din punct de vedere istoric, foarte importantă în arhipelagul Canare. Pe plan economic, aceasta continuă să fie una dintre principalele activități industriale din regiune. Pe plan social, această cultură este foarte intensivă în ceea ce privește mâna de lucru și privește micii agricultori. Cu toate acestea, această cultură nu este suficient de rentabilă și riscă să dispară. În prezent, producția de tutun se limitează la o mică suprafață pe insula La Palma și este destinată prelucrării artizanale de țigări. Prin urmare, Spania ar trebui autorizată să acorde în continuare un ajutor ca supliment la ajutorul oferit de Uniune, pentru a permite menținerea acestei culturi tradiționale și activitatea artizanală pe care o susține. De asemenea, pentru menținerea activității industriale de fabricare a produselor din tutun, ar trebui scutite de drepturi vamale importurile în arhipelagul Canare de tutun brut și semiprelucrat, în limita unei cantități anuale de 20 000 de tone echivalent de tutunuri brute desprinse de pe tulpină.

(38)

Punerea în aplicare a prezentului regulament nu ar trebui să aducă atingere nivelului de sprijin specific de care au beneficiat până în prezent regiunile ultraperiferice. Statele membre ar trebui să dispună de sumele care corespund sprijinului acordat deja de Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 247/2006, pentru a pune în aplicare măsurile adecvate.

(39)

Date fiind efectele potențiale ale negocierilor privind viitoarele acorduri comerciale și ale modificărilor aduse politicii agricole comune asupra regiunilor ultraperiferice, ar trebui acordată o atenție deosebită specificităților acestor regiuni în contextul analizelor, studiilor și evaluărilor efectuate în legătură cu aceste negocieri și modificări.

(40)

Din anul 2006, în anumite regiuni ultraperiferice a sporit necesarul de produse esențiale, în special în Insulele Azore și în DOM, din cauza dezvoltării șeptelului și a presiunii demografice. Este prin urmare necesar să se sporească partea din buget pe care o pot utiliza statele membre pentru regimul specific de aprovizionare a regiunilor în cauză.

(41)

Structura socioeconomică a regiunilor ultraperiferice rămâne foarte fragilă, deseori multe dintre acestea fiind dependente de sectorul bananelor, sector care la rândul lui suferă de pe urma unei lipse de competitivitate și a unor dificultăți în a răspunde condițiilor de piață în continuă schimbare. Prin urmare, bugetul POSEI alocat sectorului bananelor ar trebui majorat cu o sumă unică și limitată, ce ar urma să fie plătită producătorilor de banane în cursul exercițiului financiar 2013.

(42)

Pentru a asigura buna funcționare a sistemului stabilit de prezentul regulament, competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din tratat, ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește completarea sau modificarea anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament. Este foarte important ca, pe durata lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(43)

Pentru asigurarea punerii în aplicare unitare a regimului POSEI în statele membre și pentru a evita denaturarea concurenței sau discriminările între operatori, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare. Competențele menționate ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (7).

(44)

Pentru a permite aplicarea promptă a măsurilor prevăzute, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(a)

garantarea aprovizionării regiunilor ultraperiferice cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca inputuri agricole evitând costurile suplimentare datorate ultraperifericității, fără a se aduce atingere producțiilor locale și dezvoltării acestora;

(b)

permanentizarea și dezvoltarea în vederea asigurării caracterului durabil al sectoarelor de diversificare animală și vegetală în regiunile ultraperiferice, inclusiv producția, prelucrarea și comercializarea produselor locale;

(c)

menținerea dezvoltării și consolidarea competitivității activităților agricole tradiționale în regiunile ultraperiferice, inclusiv producția, prelucrarea și comercializarea producției vegetale și produselor locale.

(a)

un regim specific de aprovizionare, astfel cum este prevăzut în capitolul III; și

(b)

măsuri specifice în favoarea producțiilor agricole locale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul IV.

(a)

ca sprijin suplimentar al regimurilor de prime sau de ajutoare instituite în cadrul unei organizații comune a pieței, cu excepția cazurilor excepționale justificate de criterii obiective;

(b)

ca sprijin pentru proiectele de cercetare, ca măsuri care vizează sprijinirea proiectelor de cercetare sau ca măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în temeiul Deciziei 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind cheltuielile în domeniul veterinar (8);

(c)

ca sprijin pentru măsurile care țin de domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

(a)

un calendar de punere în aplicare a măsurilor și un tabel financiar anual, general și orientativ, în care se rezumă resursele care urmează a fi mobilizate;

(b)

o justificare a compatibilității și coerenței diverselor măsuri ale programelor, precum și stabilirea criteriilor și indicatorilor cantitativi destinați monitorizării și evaluării;

(c)

dispozițiile luate pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și adecvată a programelor, inclusiv în materie de publicitate, de monitorizare și de evaluare, precum și stabilirea indicatorilor cuantificați, utilizați la evaluarea programului;

(d)

desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile cu punerea în aplicare a programului, desemnarea, la nivelurile corespunzătoare, a autorităților sau organismelor asociate și a partenerilor socioeconomici, precum și rezultatele consultărilor efectuate.

(a)

de nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și, în cazul produselor destinate transformării sau al inputurilor agricole, de normele de calitate impuse;

(b)

de fluxurile de schimburi comerciale cu restul Uniunii;

(c)

de aspectul economic al ajutoarelor avute în vedere;

(d)

de necesitatea de a asigura că producția locală existentă nu este nici destabilizată, nici împiedicată în dezvoltarea acesteia.

(a)

care sunt exportate către țările terțe sau expediate către restul Uniunii în limitele cantităților care corespund expedierilor tradiționale și exporturilor tradiționale. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a acestor cantități, pe baza mediei expedierilor sau exporturilor, luând ca referință media verificată a celor mai buni trei ani între 2005 și 2012. Actele de punere în aplicare respective sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (2);

(b)

care sunt exportate către țările terțe în cadrul unui comerț regional;

(c)

care sunt expediate între regiunile Azore, Madeira și Insulele Canare;

(d)

care sunt expediate între DOM.

(a)

zahărul introdus pentru consum în Madeira sau în Insulele Canare sub formă de zahăr cuprins la codul NC 1701;

(b)

zahărul rafinat și consumat în Insulele Azore sub formă de zahăr brut cuprins la codul NC 1701 12 10 (zahăr brut din sfeclă de zahăr).

(a)

recuperează avantajul acordat operatorului;

(b)

suspendă înregistrarea operatorului, cu titlu provizoriu, sau o revocă, în funcție de gravitatea încălcării.

(a)

descrierea cuantificată a situației producției agricole în cauză, ținând seama de rezultatele de evaluare disponibile, care arată diferențele, lacunele și posibilitățile de dezvoltare, resursele financiare mobilizate și principalele rezultate ale acțiunilor întreprinse în prealabil;

(b)

descrierea strategiei propuse, prioritățile reținute și obiectivele generale și operative cuantificate, precum și o evaluare a impactului economic, ecologic și social, inclusiv în materie de ocupare a forței de muncă;

(c)

descrierea măsurilor prevăzute, în special a schemelor de sprijin pentru punerea în aplicare a programului, precum și, dacă este cazul, informații privind nevoile în materie de studii, proiecte de demonstrație, acțiuni de formare profesională și de asistență tehnică legate de pregătirea, de punerea în aplicare sau de adaptarea măsurilor în cauză;

(d)

lista ajutoarelor care constituie plăți directe în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009;

(e)

valoarea ajutorului stabilită pentru fiecare măsură și valoarea previzională prevăzută pentru fiecare acțiune în vederea atingerii unuia sau a mai multor obiective vizate de program.

(a)

beneficiarii;

(b)

condițiile de eligibilitate;

(c)

suma unitară a ajutorului.

(a)

participării financiare a Uniunii, precum și a valorii ajutorului;

(b)

măsurilor eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

(a)

codului NC 2401; și, respectiv

(b)

următoarelor supoziții:

(a)

articolul 22; și

(b)

articolul 24, începând cu data aplicării cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

—

:

pentru departamentele franceze de peste mări

:

278,41 milioane EUR;

—

:

pentru Azore și Madeira

:

106,21 milioane EUR;

—

:

pentru Insulele Canare

:

268,42 milioane EUR.

—

:

pentru departamentele franceze de peste mări

:

26,9 milioane EUR;

—

:

pentru Azore și Madeira

:

21,2 milioane EUR;

—

:

pentru Insulele Canare

:

72,7 milioane EUR.

—

:

pentru departamentele franceze de peste mări

:

18,52 milioane EUR;

—

:

pentru Azore și Madeira

:

1,24 milioane EUR;

—

:

pentru Insulele Canare

:

20,24 milioane EUR.

20.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/41

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului (3) a stabilit măsuri specifice în domeniul agricol pentru a remedia dificultățile cauzate de situarea geografică excepțională a anumitor insule mici din Marea Egee. Aceste măsuri s-au concretizat sub forma unui program de sprijin reprezentând un instrument esențial pentru aprovizionarea acestor insule cu produse agricole și pentru sprijinirea producției agricole locale. Având în vedere necesitatea actualizării măsurilor aflate în vigoare, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este necesară abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 și înlocuirea acestuia cu un regulament nou.

(2)

Este necesară precizarea obiectivelor fundamentale la a căror realizare contribuie sistemul de măsuri în favoarea insulelor mici din Marea Egee.

(3)

Este de asemenea necesară precizarea conținutului programului de sprijin pentru insulele mici din Marea Egee (denumit în continuare „programul de sprijin”) care, în conformitate cu principiul subsidiarității, ar trebui să fie stabilit de Grecia la nivelul geografic cel mai adecvat și transmis de către aceasta pentru aprobare Comisiei.

(4)

Pentru a realiza cât mai eficace obiectivele sistemului de măsuri în favoarea insulelor mici din Marea Egee, programul de sprijin ar trebui să cuprindă măsuri care să garanteze aprovizionarea cu produse agricole și menținerea și dezvoltarea producției agricole locale. Ar trebui armonizat nivelul de programare și sistematizată abordarea de tip parteneriat dintre Comisie și Grecia. Comisia ar trebui să adopte proceduri și indicatori pentru a asigura punerea în aplicare în bune condiții a programului și monitorizarea sa adecvată.

(5)

În conformitate cu principiul subsidiarității și în spiritul flexibilității care stau la baza abordării privind programarea adoptată pentru sistemul de măsuri în favoarea insulelor mici din Marea Egee, autoritățile desemnate de Grecia pot propune modificări ale programului în vederea adaptării acestuia la realitatea acestor insule. În acest scop, o mai mare implicare a autorităților regionale și locale competente și a altor părți interesate ar trebui încurajată. În același sens, procedura de modificare a programului ar trebui adaptată pentru a reflecta nivelul de pertinență al fiecărui tip de modificare.

(6)

Situarea geografică excepțională a anumitor insule mici din Marea Egee în raport cu sursele de aprovizionare cu produse esențiale pentru consumul uman, pentru prelucrare sau ca factori de producție agricolă impune în aceste insule costuri suplimentare de transport. De asemenea, factori obiectivi legați de insularitate și distanța față de piețe impun operatorilor economici și producătorilor din aceste insule din Marea Egee constrângeri suplimentare care îngreunează într-o mare măsură activitățile acestora. În anumite cazuri, operatorii și producătorii au de suferit din cauza „dublei insularități”, mai precis faptul că aprovizionarea se efectuează trecând prin alte insule. Aceste obstacole pot fi diminuate prin scăderea prețurilor respectivelor produse esențiale. Astfel, pentru a garanta aprovizionarea insulelor mici din Marea Egee și pentru a atenua costurile suplimentare provocate de insularitatea, suprafața redusă a acestor insule și distanța față de piețe, este necesar să se instituie un regim specific de aprovizionare.

(7)

Problemele insulelor mici din Marea Egee sunt accentuate de dimensiunea redusă a insulelor. Pentru a garanta eficacitatea măsurilor prevăzute, aceste măsuri ar trebui să se aplice tuturor insulelor din Marea Egee, cu excepția insulelor Creta și Eubeea.

(8)

Pentru a realiza în mod eficient obiectivul reducerii prețurilor în insulele mici din Marea Egee, pentru a atenua costurile suplimentare de insularitate, suprafață redusă și distanță față de piețe, menținându-se în același timp competitivitatea produselor din Uniune, este necesar să se acorde ajutoare pentru furnizarea de produse din Uniune în insulele mici din Marea Egee. Este necesar ca aceste ajutoare să ia în considerare costurile suplimentare de transport către insulele mici din Marea Egee și, în cazul unor factori de producție agricolă sau al unor produse destinate prelucrării, costurile suplimentare de insularitate, suprafața redusă și distanța față de piețe.

(9)

Pentru a se evita speculațiile care ar aduce prejudicii utilizatorilor finali din insulele mici din Marea Egee, este necesar să se precizeze că de regimul specific de aprovizionare pot beneficia numai produsele de calitate bună, corectă și vandabilă.

(10)

Având în vedere faptul că toate cantitățile care fac obiectul regimului specific de aprovizionare se limitează la necesitățile de aprovizionare ale insulelor mici din Marea Egee, acest regim nu ar trebui să afecteze buna funcționare a pieței interne. De asemenea, avantajele economice ale regimului specific de aprovizionare nu ar trebui să perturbe comerțul cu produsele în cauză. Prin urmare, este necesar să se interzică expedierea sau exportul acestor produse din insulele mici din Marea Egee. Totuși, ar trebui autorizată expedierea sau exportul produselor respective atunci când este rambursat avantajul financiar care rezultă din regimul specific de aprovizionare.

(11)

În ceea ce privește produsele prelucrate, este necesară autorizarea schimburilor dintre insulele mici din Marea Egee, iar costurile de transport pentru aceste produse ar trebui reduse pentru a permite practicarea unui comerț între aceste insule. De asemenea, ar trebui să se țină seama de fluxurile de schimburi din cadrul comerțului regional și de exportul și expedierile tradiționale cu restul Uniunii sau cu țările terțe și să se autorizeze exportul de produse prelucrate care corespunde fluxurilor comerciale tradiționale.

(12)

Pentru realizarea obiectivelor regimului de aprovizionare, beneficiile economice ale regimului specific de aprovizionare ar trebui să se reflecte în costurile de producție și să reducă prețurile până la nivelul utilizatorului final. Prin urmare, aceste avantaje ar trebui acordate numai cu condiția să aibă un impact efectiv și ar trebui efectuate controale adecvate.

(13)

Este necesar să se prevadă norme pentru funcționarea regimului, în special în ceea ce privește crearea unui registru al operatorilor și a unui sistem de certificate, după modelul certificatelor menționate la articolul 161 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (4).

(14)

Politica Uniunii în favoarea producției locale din insulele mici din Marea Egee, stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1405/2006, a cuprins numeroase produse și măsuri privind producția, comercializarea sau prelucrarea acestora. Aceste măsuri și-au demonstrat eficacitatea și au asigurat continuarea activităților agricole și dezvoltarea acestora. Uniunea ar trebui să susțină în continuare aceste producții, element fundamental al echilibrului ecologic, social și economic al insulelor mici din Marea Egee. Experiența a demonstrat că, asemenea politicii de dezvoltare rurală, parteneriatul consolidat cu autoritățile locale poate permite abordarea mai precisă a problematicilor specifice insulelor respective. Prin urmare, este necesar să se acorde și în continuare sprijinul în favoarea producției locale prin intermediul programului de sprijin instituit pentru prima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1405/2006. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenție deosebită conservării patrimoniului agricol tradițional și menținerii caracteristicilor tradiționale ale metodelor de producție și ale produselor locale și ecologice.

(15)

Este necesară stabilirea elementelor minime care ar trebui furnizate în cadrul programului de sprijin pentru definirea măsurilor în favoarea producției agricole locale, și anume descrierea locului, a strategiei propuse, a obiectivelor și a măsurilor. De asemenea, ar trebui precizate principiile care asigură coeziunea dintre aceste măsuri și alte politici ale Uniunii pentru a se evita incompatibilitățile și suprapunerile între ajutoare.

(16)

Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, programul de sprijin ar trebui să poată conține și măsuri de finanțare destinate unor studii, proiecte de demonstrație, formări profesionale și asistenței tehnice.

(17)

Producătorii agricoli din insulele mici din Marea Egee ar trebui să fie încurajați să furnizeze produse de calitate și ar trebui să beneficieze de asistență pentru comercializarea acestor produse.

(18)

Pentru a atenua constrângerile specifice asupra producției agricole din insulele mici din Marea Egee legate de insularitate, suprafața redusă, relieful montan, climă, dependența economică de un număr redus de produse și distanța față de piețe, se poate acorda o derogare de la politica consecventă a Comisiei de a nu autoriza ajutoare de stat de funcționare în sectorul producției, prelucrării, comercializării și transportului produselor agricole enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”).

(19)

Punerea în aplicare a prezentului regulament nu ar trebui să afecteze nivelul sprijinului specific de care au beneficiat până în prezent insulele mici din Marea Egee. Pentru executarea măsurilor adecvate, Grecia ar trebui să dispună în continuare de sumele care corespund sprijinului acordat deja de Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006.

(20)

Din anul 2007, în insulele mici din Marea Egee a sporit necesarul de produse esențiale din cauza dezvoltării șeptelului și a presiunii demografice. Este, prin urmare, necesar să se majoreze partea din buget pe care Grecia o poate utiliza pentru regimul specific de aprovizionare a insulelor mici din Marea Egee.

(21)

Este necesar să se amâne data de prezentare a raportului anual de evaluare de la 30 iunie la 30 septembrie în anul următor anului de referință, pentru a permite Greciei să evalueze toate elementele referitoare la punerea în aplicare a programului de sprijin pentru anul precedent și să prezinte Comisiei un raport complet.

(22)

Până cel târziu la 31 decembrie 2016, iar apoi o dată la cinci ani, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport general privind impactul măsurilor adoptate pentru a pune în aplicare prezentul regulament, însoțit, dacă este cazul, de recomandări adecvate.

(23)

Pentru a asigura buna funcționare a sistemului introdus de prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei, pentru a completa sau a modifica anumite elemente neesențiale din prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(24)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului în insulele mici din Marea Egee, împreună cu alte regimuri asemănătoare, și pentru a evita denaturarea concurenței sau discriminări între operatori, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (5).

(25)

Pentru a asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(a)

garantarea aprovizionării insulelor mici cu produse esențiale pentru consumul uman sau pentru prelucrare și ca factori de producție agricolă, atenuând costurile suplimentare generate de insularitatea, suprafața redusă și distanța față de piețe a acestora;

(b)

menținerea și dezvoltarea activității agricole în insulele mici, inclusiv a producției, prelucrării, comercializării și transportului de produse locale neprocesate și procesate.

(a)

un regim specific de aprovizionare, prevăzut în capitolul III; și

(b)

măsuri specifice în favoarea producției agricole locale, prevăzute în capitolul IV.

(a)

ca sprijin suplimentar al regimurilor de prime sau de ajutoare instituite în cadrul unei organizări comune a pieței, cu excepția cazurilor excepționale justificate de criterii obiective;

(b)

ca sprijin pentru proiectele de cercetare, ca măsuri destinate să sprijine proiectele de cercetare sau ca măsuri eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în temeiul Deciziei 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (6);

(c)

ca sprijin pentru măsuri care țin de domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (7).

(a)

un calendar de punere în aplicare a măsurilor și un tabel financiar anual, general și orientativ, în care se rezumă resursele care urmează să fie mobilizate;

(b)

dovada compatibilității și coerenței dintre diferitele măsuri ale programului, precum și cu criteriile și indicatorii cantitativi destinați monitorizării și evaluării;

(c)

dispozițiile luate pentru a asigura o punere în aplicare eficace și adecvată a programului, inclusiv în materie de publicitate, de monitorizare și de evaluare, precum și definirea indicatorilor cuantificați care servesc la evaluare;

(d)

desemnarea autorităților competente și a organismelor responsabile cu punerea în aplicare a programului, desemnarea, la nivelurile corespunzătoare, a autorităților sau a organismelor asociate și a partenerilor socioeconomici, precum și rezultatele consultărilor desfășurate.

(a)

nevoile specifice insulelor mici și de cerințele exacte de calitate;

(b)

fluxurile comerciale tradiționale cu porturile Greciei continentale și dintre insulele din Marea Egee;

(c)

aspectul economic al ajutoarelor prevăzute;

(d)

dacă este cazul, necesitatea de a nu împiedica dezvoltarea produselor locale.

(a)

exportate către țări terțe sau expediate către restul Uniunii în limitele exporturilor tradiționale și ale expedierilor tradiționale;

(b)

exportate către țări terțe în cadrul comerțului regional, conform destinațiilor și dispozițiilor detaliate care urmează să fie stabilite de Comisie;

(c)

expediate între insulele mici.

(a)

recuperează avantajul acordat operatorului;

(b)

suspendă temporar înregistrarea operatorului sau o revocă, în funcție de gravitatea încălcării.

(a)

o descriere cuantificată a situației producției agricole în cauză, luând în considerare rezultatele evaluărilor disponibile, indicând disparitățile, lacunele și potențialul de dezvoltare, precum și resursele financiare mobilizate;

(b)

descrierea strategiei propuse, prioritățile selectate și obiectivele generale și operaționale cuantificate, precum și o evaluare a impactului economic, social și de mediu, inclusiv în materie de ocupare a forței de muncă;

(c)

descrierea măsurilor prevăzute, în special a schemelor de ajutoare pentru punerea în aplicare a acestora, precum și, dacă este cazul, informații privind nevoile în materie de studii, proiecte de demonstrație, acțiuni de formare profesională și de asistență tehnică legate de pregătirea, de punerea în aplicare sau de adaptarea măsurilor în cauză;

(d)

lista ajutoarelor care constituie plăți directe în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori (10);

(e)

valoarea ajutorului stabilită pentru fiecare măsură și valoarea indicativă prevăzută pentru fiecare acțiune în vederea atingerii unuia sau a mai multor obiective vizate de program.

(a)

beneficiarii;

(b)

condițiile de eligibilitate;

(c)

valoarea unitară a ajutorului.