15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1

(1)

Regulamentul (UE) nr. 531/2012 introduce conceptul de vânzare separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate. În primul rând, articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 prevede obligația furnizorilor naționali de a permite accesul clienților lor la serviciile reglementate de voce, SMS și comunicații de date în roaming, furnizate sub formă de pachet de către orice furnizor alternativ de servicii de roaming. În plus, dispozițiile articolului 4 alineatul (1) privind vânzarea separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate includ cerința ca furnizorii naționali și furnizorii de servicii de roaming să nu împiedice accesul clienților lor la serviciile reglementate de comunicații de date în roaming furnizate direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming.

(2)

Pentru a asigura punerea în aplicare coerentă și simultană în întreaga Uniune a vânzării separate de servicii de roaming cu amănuntul reglementate, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 531/2012, Comisia trebuie să adopte, prin acte de punere în aplicare, norme privind obligațiile de informare a clienților serviciilor de roaming în legătură cu posibilitatea de a opta pentru un furnizor alternativ de servicii de roaming, precum și privind soluția tehnică pentru punerea în aplicare a vânzării separate de servicii de roaming cu amănuntul reglementate.

(3)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, soluția tehnică pentru punerea în aplicare a vânzării separate de servicii de roaming cu amănuntul reglementate poate combina una sau mai multe modalități tehnice pentru a îndeplini toate criteriile stabilite la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. Prin urmare, trebuie implementate mai multe modalități tehnice, dacă o singură modalitate tehnică nu poate satisface toate aceste criterii. Prezentul regulament trebuie să stabilească norme privind această soluție tehnică, care să cuprindă cerința ca furnizorii naționali să instaleze elementele de rețea și să furnizeze serviciile asociate aferente fiecărei modalități tehnice, cu scopul de a asigura atât accesul furnizorilor alternativi de servicii de roaming la aceste facilități necesare pentru oferirea serviciilor de roaming separate, cât și procesul de transfer de la furnizorul de servicii de roaming donor la cel acceptor.

(4)

În același timp, soluția tehnică trebuie să permită transpunerea în practică a obligațiilor menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. Prin urmare, soluția tehnică trebuie să asigure atât accesul clienților la serviciile reglementate de voce, SMS și comunicații de date în roaming, furnizate sub formă de pachet de orice furnizor alternativ de servicii de roaming, cât și respectarea de către furnizorii naționali și furnizorii de servicii de roaming a obligației de a nu împiedica accesul clienților la serviciile reglementate de comunicații de date în roaming furnizate direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming.

(5)

În prezent, toate serviciile de roaming cu amănuntul sunt furnizate împreună cu serviciile de comunicații mobile naționale de către furnizorul național. Regulamentul (UE) nr. 531/2012 permite clienților de servicii de roaming să aleagă un furnizor alternativ de servicii de roaming pentru serviciile de roaming reglementate furnizate sub formă de pachet și să achiziționeze aceste servicii de roaming separat de serviciile de comunicații mobile naționale. În acest sens, clientul încheie un contract cu un furnizor alternativ de servicii de roaming pentru furnizarea acestor servicii.

(6)

Există mai multe modalități tehnice de a pune în aplicare vânzarea separată de servicii de roaming sub formă de pachet, printre care se numără IMSI (International Mobile Subscriber Identity) dublă (dubla identitate internațională a abonatului mobil), respectiv două IMSI pe aceeași cartelă SIM, și IMSI unică (identitatea internațională unică a abonatului mobil), respectiv o singură IMSI partajată de furnizorul național și de furnizorul de servicii de roaming. Modalitatea tehnică denumită „IMSI dublă” se bazează pe existența unui al doilea profil pe cartela SIM a clientului de servicii de roaming, care poate fi utilizat de furnizorul alternativ de servicii de roaming pentru vânzarea de servicii de roaming reglementate, în timp ce primul profil este utilizat în continuare de furnizorul național pentru vânzarea de servicii naționale și, eventual, de servicii de roaming nereglementate. În modalitatea tehnică denumită „IMSI unică”, din punct de vedere tehnic, serviciile de roaming separate sunt prestate în continuare de furnizorul național, care servește drept operator de rețea mobilă gazdă pentru furnizorul alternativ de servicii de roaming. Serviciile de roaming separate sunt furnizate cu ridicata furnizorului alternativ de servicii de roaming, care revinde cu amănuntul aceste servicii clientului. Versiunea cea mai elementară presupune o pură opțiune de revânzare. Există apoi un număr de potențiale îmbunătățiri ale modalității tehnice de pură revânzare, care permit furnizorului alternativ de servicii de roaming să controleze alegerea rețelelor care urmează să fie vizitate și să beneficieze de discounturi pentru serviciile de roaming cu ridicata achiziționate de la operatorul rețelei mobile gazdă, pe baza unor acorduri de vânzare cu ridicata încheiate cu operatorii rețelelor vizitate sau cu agregatorii de oferte cu ridicata.

(7)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, accesul la elementele de rețea și la serviciile necesare pentru vânzarea separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate trebuie asigurat în mod gratuit. În consecință, articolul 5 alineatul (1) nu prevede facturarea unor servicii suplimentare care depășesc ceea ce este necesar pentru vânzarea separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate. Accesul la facilități și la serviciile suport pentru vânzarea separată a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate include accesul la facilitățile și la serviciile necesare în procesul de transfer al unui client.

(8)

Experții Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) au efectuat o evaluare a soluțiilor de punere în aplicare a vânzării separate de servicii de roaming (2). OAREC consideră că implementarea IMSI duble necesită eforturi de dezvoltare și de standardizare semnificative și va antrena cheltuieli de regie considerabile care vor influența prețurile cu amănuntul. Ținând seama de faptul că ar fi necesară, de asemenea, adaptarea actualelor cartele SIM pentru a include caracteristicile IMSI duble, rezultă că această modalitate tehnică nu constituie pentru vânzarea separată de servicii de roaming cu amănuntul reglementate o opțiune rentabilă și care să răspundă necesităților consumatorilor.

(9)

În schimb, IMSI unică pare a fi mai adecvată, având în vedere criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. În primul rând, în ceea ce privește criteriile (h), (i), (j) și (k) de la articolul 5 alineatul (3), toate modalitățile tehnice identificate, inclusiv IMSI unică, pot fi implementate într-un mod care să îndeplinească aceste criterii. În al doilea rând, IMSI unică este ușor de utilizat și răspunde necesităților consumatorilor, deoarece, din punct de vedere tehnic, serviciul de roaming este furnizat la fel ca și până acum și, prin urmare, este de așteptat ca utilizatorii să beneficieze de același serviciu fără întreruperi. În al treilea rând, costurile de implementare ale IMSI unice sunt mai scăzute decât costurile de implementare ale IMSI duble, iar pentru implementarea IMSI unică nu sunt necesare activități de standardizare majore. OAREC consideră, de asemenea, că nu vor exista blocaje în implementarea IMSI unice.

(10)

Eficiența IMSI unice din punctul de vedere al efectelor în domeniul concurenței ar putea fi îmbunătățită dacă furnizorii alternativi de servicii de roaming ar putea dirija traficul în roaming către rețeaua vizitată pe care o preferă. Cu toate acestea, implementarea unor acorduri de dirijare a traficului pentru a obține o IMSI unică îmbunătățită ar fi justificată numai în cazul în care costurile de implementare ar fi proporționale cu beneficiile pentru concurență care sunt de așteptat. Până în prezent, nu există dovezi că acordurile de dirijare a traficului necesare pentru obținerea unei IMSI unice îmbunătățite pot fi implementate cu un cost rezonabil până la 1 iulie 2014. Prin urmare, în această etapă, modalitatea tehnică a IMSI unice implementată sub forma revânzării serviciilor de roaming este considerată suficientă pentru îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la articolul 5 alineatul (3), cu excepția criteriilor de la literele (b) și (e), care sunt numai parțial îndeplinite.

(11)

Nici IMSI dublă, nici IMSI unică și nici IMSI unică îmbunătățită nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. În special, niciuna dintre aceste modalități tehnice nu permite transpunerea în practică a obligației impuse furnizorilor naționali și furnizorilor de servicii de roaming de a nu împiedica accesul clienților la serviciile reglementate de comunicații de date în roaming, furnizate direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming. Cu toate acestea, cel puțin una dintre modalitățile tehnice aferente soluției tehnice trebuie să permită transpunerea în practică a acestei obligații care face parte dintre obligațiile impuse prin articolul 4 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(12)

Actuala implementare și configurare a rețelelor de origine împiedică furnizarea acestor servicii locale de comunicații de date în roaming. Prin urmare, este necesară o a doua modalitate tehnică pentru a răspunde cerinței Regulamentului (UE) nr. 531/2012. Pentru a separa serviciile locale de comunicații de date în roaming de pachetul național, operatorii rețelelor vizitate nu trebuie să fie împiedicați nici să proceseze din punct de vedere tehnic traficul de date al clienților și nici să furnizeze serviciul cu amănuntul.

(13)

Pe de altă parte, IMSI unică nu permite satisfacerea în mod competitiv a cererilor provenind de la toate categoriile de consumatori, cum ar fi, de exemplu, cererea de utilizare intensivă a serviciilor de comunicații de date. Deoarece plafoanele pentru prețurile cu ridicata ale serviciilor de comunicații de date în roaming nu sunt strict corelate cu costurile și nu vor scădea după 2014 în pofida unei reduceri așteptate a costurilor cu ridicata, nu pare realist să se estimeze că furnizorii alternativi de servicii de roaming, care trebuie să se bazeze pe serviciile cu ridicata de comunicații de date în roaming, ar putea oferi servicii cu amănuntul de comunicații de date în roaming pentru utilizatorii intensivi ai unor astfel de servicii, la prețuri atractive în comparație cu nivelul prețurilor pentru serviciile mobile naționale de comunicații de date. Cu toate acestea, o modalitate tehnică care permite punerea în practică a obligației impuse furnizorilor naționali și furnizorilor de servicii de roaming de a nu împiedica accesul clienților la serviciile reglementate de comunicații de date în roaming furnizate direct într-o rețea vizitată de către un furnizor alternativ de servicii de roaming oferă furnizorilor alternativi de servicii de comunicații de date în roaming posibilitatea de a furniza servicii locale de comunicații de date în roaming, respectiv servicii de comunicații de date în roaming pentru care nu este nevoie să se bazeze pe un serviciu cu ridicata de comunicații de date în roaming.

(14)

Serviciile cu amănuntul de comunicații de date în roaming sunt în prezent asigurate de furnizorii naționali pe baza acordurilor de achiziționare cu ridicata încheiate cu operatorii rețelelor vizitate. Traficul de date în roaming este trimis și primit prin rețeaua de acces radio a operatorului rețelei vizitate și este dirijat între rețeaua vizitată și rețeaua de origine. Operatorul rețelei de origine asigură conexiunea la serviciul de internet și facturează clientului serviciul de comunicații de date în roaming. Actualele standarde GSM/GPRS, EDGE și UMTS permit deja operatorului rețelei vizitate să gestioneze din punct de vedere tehnic traficul de date în roaming și să asigure conexiunea la serviciul de internet fără rutarea traficului între rețeaua de origine și rețeaua vizitată. Cu toate acestea, în conformitate cu practica actuală din sector, operatorul rețelei de origine facturează încă clientului serviciul de comunicații de date în roaming, iar operatorul rețelei vizitate asigură procesarea traficului sub formă de serviciu cu ridicata pentru operatorul rețelei de origine.

(15)

Obligația de a nu împiedica furnizarea serviciilor locale de comunicații de date în roaming poate fi îndeplinită în mai multe moduri. Cerințele de bază sunt implementarea și activarea procesării traficului de date în roaming în rețeaua vizitată, precum și interdicția de a împiedica selecția manuală sau automată a rețelei vizitate. Eventualele îmbunătățiri includ modificarea elementelor de dirijare a traficului pentru a nu întrerupe o sesiune locală de comunicații de date în roaming aflată în desfășurare, precum și implementarea unor facilități specifice pentru asistarea clienților la selectarea rețelei vizitate sau pentru susținerea selecției automate a rețelelor vizitate. Astfel de cerințe de bază trebuie să permită dezvoltarea unor modele diferite de afaceri pentru furnizarea serviciilor locale, temporare sau permanente, de comunicații de date în roaming.

(16)

În cazul serviciilor locale temporare de comunicații de date în roaming, clientul poate să aleagă un operator local de rețea mobilă din țara respectivă pentru furnizarea directă a serviciilor cu amănuntul de comunicații de date în roaming, dacă serviciul este oferit în țara vizitată și dacă există un acord de roaming între operatorul rețelei vizitate și operatorul rețelei de origine. Caracterul temporar al serviciului presupune faptul că nu există o configurare permanentă a rețelei sau a terminalului și deci comportamentul original de roaming este restabilit după ce serviciul local de comunicații de date în roaming nu mai este utilizat. Acest tip de serviciu asigură clientului o experiență similară cu cea oferită de rețelele locale pe suport radio, cum ar fi rețelele WiFi pe care le folosesc în prezent în străinătate mulți utilizatori de computere portabile, telefoane inteligente sau tablete. Serviciile de voce și de SMS, precum și alte servicii de roaming asociate sunt furnizate, ca de obicei, de operatorul rețelei de origine, cu excepția cazului în care furnizorul de servicii de roaming în rețeaua vizitată oferă, de asemenea, aceste servicii.

(17)

În cazul serviciilor locale permanente de comunicații de date în roaming, clientul încheie un contract cu un furnizor de servicii locale de comunicații de date în roaming, în locul furnizorului de servicii de roaming care utilizează o rețea de origine. În acest caz, un furnizor alternativ de servicii de roaming, de exemplu, un operator de rețea mobilă sau un revânzător, ar oferi clienților în mod permanent servicii locale de comunicații de date în roaming și suportul tehnic necesar (sub forma aplicațiilor specifice sau similar) în una sau mai multe țări, în funcție de acoperirea asigurată de rețeaua proprie și/sau de acoperirea asigurată de rețelele operatorilor mobili cu care a încheiat acorduri de revânzare în fiecare țară.

(18)

Deși cele mai simple oferte comerciale ar putea să nu îndeplinească cel mai bine cerința de ușurință în utilizare, deoarece solicită, de exemplu, modificarea de către client a setărilor terminalului sau trimiterea prin SMS a unui cod pentru a permite serviciului să selecteze rețeaua vizitată, este de așteptat ca, în funcție de popularitatea serviciului, furnizorii locali de servicii de comunicații de date în roaming, furnizorii de terminale și de aplicații sau alți actori să dezvolte soluții comerciale care să ofere o mai mare ușurință în utilizare. Se consideră că serviciile locale de comunicații de date în roaming ating un bun nivel al însușirii de a răspunde necesităților consumatorilor, datorită flexibilității de a opta instantaneu pentru furnizori locali de servicii de comunicații de date în roaming, precum și de a se deconecta instantaneu de acești furnizori. Serviciile locale de comunicații de date în roaming permit furnizorilor alternativi de servicii de roaming să-și exploateze propriile infrastructuri și acorduri comerciale pentru comunicații de date în roaming, de exemplu, prin acorduri de revânzare sau prin oferirea în mai multe țări a serviciilor locale permanente de comunicații de date în roaming. Conform OAREC, serviciile locale de comunicații de date în roaming pot fi implementate relativ rapid și sunt rentabile, deoarece majoritatea costurilor sunt suportate de furnizorii alternativi, proporțional cu instalarea efectivă a acestor servicii. Nivelul de interoperabilitate este ridicat, deoarece standardele pentru implementarea procesării traficului în rețelele vizitate există deja. Prin urmare, modalitatea tehnică ce permite accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, cu excepția criteriilor de la literele (b) și (e) care sunt numai parțial îndeplinite.

(19)

Modalitatea tehnică ce permite accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming asigură numai accesul la serviciile de comunicații de date în roaming. Prin urmare, aceasta nu îndeplinește integral criteriul prevăzut la articolul 5 alineatul (3) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. În plus, modalitatea tehnică respectivă nu îndeplinește integral criteriul prevăzut la litera (b), deoarece se estimează că numai utilizatorii de date vor fi atrași de accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming.

(20)

Soluția tehnică ce combină cele două modalități tehnice, și anume IMSI unică, implementată ca revânzare a serviciilor de roaming, și modalitatea tehnică ce permite accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming într-o rețea vizitată, îndeplinește toate criteriile de la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. Nici IMSI unică și nici modalitatea tehnică ce permite accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming nu îndeplinesc singure integral criteriile prevăzute la literele (b) și (e), însă datorită complementarității lor, prin combinare, acestea îndeplinesc criteriile respective.

(21)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, schimbarea furnizorului de servicii de roaming trebuie să se efectueze fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în cel mai scurt timp posibil, în funcție de soluția tehnică aleasă pentru punerea în aplicare a vânzării separate de servicii de roaming cu amănuntul reglementate. În cazul IMSI unice, ca și în cazul schimbării furnizorului de servicii naționale, nu mai este necesară nicio altă interacțiune cu utilizatorul după încheierea contractului cu furnizorul alternativ de servicii de roaming. Această modalitate tehnică permite efectuarea schimbării într-o perioadă de timp similară cu cea necesară pentru schimbare în cazul serviciilor naționale, respectiv o zi lucrătoare. Prin urmare, în cazul IMSI unice, orice perioadă de timp necesară pentru transferul către sau de la un furnizor alternativ de servicii de roaming care depășește perioada de timp stabilită pentru schimbare în cazul serviciilor naționale trebuie considerată ca fiind o întârziere nejustificată, deoarece nu există motive tehnice pentru întârzierea unei astfel de schimbări în raport cu o schimbare comparabilă în cazul serviciilor naționale. În cazul modalității tehnice care permite accesul la serviciile locale de comunicații de date în roaming, clienții trebuie să selecteze furnizorul alternativ de servicii de roaming pentru serviciile locale de comunicații de date în roaming, înainte de a utiliza aceste servicii. Modalitatea tehnică permite efectuarea instantanee a transferului către un furnizor de servicii locale de comunicații de date în roaming sau a transferului între furnizorii de astfel de servicii, după încheierea contractului cu furnizorul de servicii de roaming acceptor.

(22)

Pentru implementarea tehnică coordonată a serviciilor de roaming separate este necesară o cooperare și o coordonare între actorii de pe piață, OAREC și Comisie. Trebuie elaborată, în special, o abordare coordonată pentru a identifica interfețele tehnice relevante și a asigura implementarea corectă a acestor interfețe, cu scopul de a permite punerea în aplicare coerentă și simultană în întreaga Uniune a vânzării separate a serviciilor de roaming cu amănuntul reglementate. O platformă sectorială deschisă tuturor participanților pe piață trebuie să constituie forumul adecvat pentru o astfel de coordonare.

(23)

Pentru a permite punerea în aplicare la timp a vânzării separate de servicii de roaming cu amănuntul reglementate, întreprinderile nu trebuie să refuze testarea interfețelor tehnice înainte de lansarea comercială a serviciilor de roaming cu amănuntul furnizate de furnizorii alternativi de servicii de roaming înainte de 1 iulie 2014.

(24)

În conformitate cu considerentul (38) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012, OAREC, în colaborare cu părțile interesate relevante, trebuie să elaboreze orientări privind elementele tehnice necesare pentru vânzarea separată de servicii de roaming.

(25)

Articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 531/2012 cuprinde dispoziții generale privind modul și momentul în care clienții trebuie informați în legătură cu posibilitatea de a alege un furnizor alternativ de servicii de roaming. Trebuie precizate mai multe detalii cu privire la conținutul informațiilor și la modul în care acestea pot fi comunicate unui consumator, astfel încât acesta să poată face mai ușor o alegere în cunoștință de cauză. Îmbunătățirea cunoștințelor consumatorilor cu privire la piața serviciilor de roaming necesită o combinație a tuturor mijloacelor disponibile pentru a ajuta consumatorii să beneficieze de piețele deschise.

(26)

Pentru ca toți clienții să poată beneficia de ofertele alternative, furnizorii naționali trebuie să se asigure că toate contractele încheiate sau reînnoite după 1 iulie 2014 permit clientului să schimbe furnizorul de servicii de roaming în orice moment și fără a plăti taxe furnizorului de servicii de roaming donor.

(27)

Furnizorii de servicii de roaming, inclusiv furnizorii alternativi de servicii de roaming care oferă servicii locale de comunicații de date în roaming, trebuie să pună în aplicare mecanisme de transparență și de salvgardare pentru serviciile de comunicații de date pe care le furnizează, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012. Pentru a asigura transparența, furnizorii de servicii de roaming trebuie să comunice, de asemenea, clienților informații privind serviciile de care e posibil ca aceștia să nu dispună atunci când utilizează servicii locale de comunicații de date în roaming, cum ar fi serviciile exclusive suportate de rețeaua națională.

(28)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru comunicații,

(a)

„revânzarea serviciilor de roaming cu amănuntul” înseamnă furnizarea sub formă de pachet a serviciilor de roaming reglementate și a serviciilor asociate, cum ar fi serviciile de mesagerie vocală, care sunt, de obicei, disponibile clienților de servicii de roaming, fără a fi necesar ca aceștia să își schimbe cartela SIM sau dispozitivul mobil, în conformitate cu un acord de achiziționare cu ridicata încheiat între un furnizor alternativ de servicii de roaming și un furnizor național;

(b)

„serviciu local de comunicații de date în roaming” înseamnă un serviciu reglementat de comunicații de date în roaming furnizat clienților de servicii de roaming, temporar sau permanent, direct într-o rețea vizitată, de către un furnizor alternativ de servicii de roaming, fără a fi necesar ca aceștia să își schimbe cartela SIM sau dispozitivul mobil;

(c)

„denumirea punctului de acces la internet UE (APN)” înseamnă un identificator comun setat, manual sau automat, în dispozitivul mobil al clientului de servicii de roaming și recunoscut de rețeaua de origine și de rețeaua vizitată pentru a indica alegerea clientului de servicii de roaming de a utiliza serviciile locale de comunicații de date în roaming;

(d)

„dirijarea traficului” înseamnă o funcție de control utilizată de operatorul rețelei de origine, care are ca scop selectarea rețelelor vizitate de clienții săi de servicii de roaming, pe baza unei liste de rețele vizitate preferate;

(e)

„bararea rețelei” înseamnă o funcție de control utilizată de operatorul rețelei de origine, care are ca scop evitarea selectării anumitor rețele de către clienții săi de servicii de roaming;

(f)

„suport durabil” înseamnă orice instrument care permite clientului să stocheze informațiile ce îi sunt adresate personal, într-un mod care asigură accesibilitatea acestora în vederea unei utilizări ulterioare, pentru o perioadă de timp adecvată având în vedere scopul în care aceste informații pot fi utilizate, și care permite reproducerea identică a informațiilor stocate;

(g)

„furnizor de servicii de roaming acceptor” înseamnă un furnizor de servicii de roaming care, după schimbarea furnizorului de servicii de roaming, va furniza astfel de servicii în locul furnizorului de servicii de roaming donor;

(h)

„furnizor de servicii de roaming donor” înseamnă furnizorul de servicii de roaming care furnizează în prezent servicii de roaming unui client.

(a)

facilitățile necesare pentru procedura de schimbare a furnizorului de servicii de roaming în conformitate cu alineatul (5);

(b)

facilitățile asociate informațiilor despre clienți, cum ar fi datele de localizare a acestora și date pentru facturare, care sunt necesare pentru furnizarea serviciilor de roaming cu amănuntul;

(c)

facilitățile necesare pentru a sprijini implementarea limitelor financiare pentru perioada specificată de utilizare a serviciilor de comunicații de date în roaming, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 531/2012.

(a)

facilitățile necesare clientului de servicii de roaming pentru a schimba un furnizor de servicii de roaming care utilizează o rețea de origine cu un furnizor alternativ de servicii locale de comunicații de date în roaming, cu scopul de a utiliza serviciile de comunicații de date în roaming în conformitate cu alineatul (4);

(b)

facilitățile care permit crearea profilurilor de acces ale utilizatorului pentru denumirea punctului de acces la internet UE în rețeaua de origine, precum și crearea în rețeaua de origine a unui mecanism care să permită procesarea traficului de date în roaming în rețeaua vizitată, dirijarea traficului de date în roaming către furnizorul alternativ selectat de servicii de roaming și furnizarea cu amănuntul a serviciului de conumicații de date în roaming de către operatorul rețelei vizitate pentru aceste profiluri de acces ale utilizatorului;

(c)

facilități care asigură faptul că dirijarea traficului, bararea rețelei sau alte mecanisme aplicate în rețeaua de origine nu împiedică utilizatorii să selecționeze rețeaua vizitată pentru servicii locale de comunicații de date în roaming pe care o doresc;

(d)

facilități care asigură faptul că utilizatorul nu este deconectat de la rețeaua vizitată pentru servicii locale de comunicații de date în roaming pe care o dorește, ca urmare a dirijării traficului sau a altor mecanisme aplicate în rețeaua de origine.

(a)

detalii privind demersurile pe care trebuie să le întreprindă clienții de servicii de roaming pentru a trece la un furnizor alternativ de servicii de roaming sau pentru a schimba un furnizor alternativ de servicii de roaming cu altul;

(b)

posibilitatea de a trece la un furnizor alternativ de servicii de roaming sau de a schimba un furnizor alternativ de servicii de roaming cu altul în orice moment și în mod gratuit;

(c)

modificările care vor fi aduse condițiilor contractuale existente și care trebuie să asigure faptul că furnizorul de servicii de roaming donor nu percepe clientului taxe pentru transfer;

(d)

perioada în care se efectuează transferul către un furnizor alternativ de servicii de roaming sau transferul între astfel de furnizori;

(e)

o reamintire a faptului că, în cazul schimbării furnizorului național, noul furnizor național nu are obligația de a asigura suport pentru serviciile de roaming furnizate de un anumit furnizor alternativ de servicii de roaming;

(f)

la momentul încheierii unui nou contract sau al reînnoirii unui contract existent, clienții confirmă în mod explicit faptul că au fost informați cu privire la posibilitatea de a opta pentru un furnizor alternativ de servicii de roaming.

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/8

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 și în temeiul articolului 17 alineatul (2) din același regulament, cererea Italiei de aprobare a unor modificări la caietul de sarcini al denumirii „Castelmagno” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

O declarație de opoziție, motivată conform articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, a fost notificată Comisiei de Luxemburg.

(3)

Prin scrisoarea din 23 septembrie 2010, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările care se impun. Părțile nu au ajuns la un acord în termen de șase luni. Cu toate acestea, Luxemburg și-a retras declarația de opoziție printr-o scrisoare datată 2 august 2012,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/10

(1)

Performanța companiei este unul dintre parametrii generici care determină profilul de risc al unei nave.

(2)

Pentru a evalua performanța companiei, se iau în calcul ratele deficiențelor și reținerilor tuturor navelor din flota companiei care au făcut obiectul unei inspecții în Uniune și în regiunea acoperită de Memorandumul de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (MoU Paris).

(3)

Normele de punere în aplicare pentru a calcula criteriile de performanță ale companiilor în vederea determinării profilul de risc al navelor, precum și metodologia pentru elaborarea listelor destinate publicării sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 802/2010 al Comisiei din 13 septembrie 2010 de punere în aplicare a articolului 10 alineatul (3) și a articolului 27 din Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța companiei (2).

(4)

Simulările de publicare a listelor bazate pe informațiile înregistrate în baza de date privind inspecțiile demonstrează că metodologia de publicare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 802/2010 trebuie să fie mai bine orientată.

(5)

Prin urmare, pentru ca listele companiilor cu o performanță redusă sau foarte redusă să fie relevante, este necesară modificarea criteriilor utilizate pentru întocmirea acestor liste astfel încât publicarea să se concentreze asupra companiilor cu performanțele cele mai reduse. Acest lucru nu trebuie să ducă la modificarea modului de calculare a performanței companiilor pentru determinarea profilului de risc al navei.

(6)

Pentru a fi inclusă pe listele companiilor cu performanțe reduse și foarte reduse, compania trebuie să fi dat dovadă de un nivel redus de performanță în mod neîntrerupt, pentru o perioadă de 36 de luni imediat anterioară publicării. O performanță redusă sistematică pe o perioadă atât de lungă demonstrează lipsa de voință sau incapacitatea companiei de a-și îmbunătăți performanța. Întrucât publicarea pe liste se bazează pe prelucrarea datelor corespunzătoare performanței companiilor pentru o perioadă de 36 de luni, trebuie să se acorde suficient timp înainte de prima publicare pentru ca în baza de date THETIS să se adune suficiente date raportate de statele membre în conformitate cu Directiva 2009/16/CE.

(7)

Companiile care urmează să fie trecute pe liste sunt stabilite exclusiv pe baza informațiilor transferate și validate de statele membre în baza de date privind inspecțiile, în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Directiva 2009/16/CE. Aceste informații includ inspecții ale navelor, deficiențe identificate pe durata inspecțiilor și rețineri. Ele includ, de asemenea, informații despre nave (denumirea, numărul de identificare OMI, indicativul de apel și pavilionul), precum și numele proprietarului sau al persoanei, cum ar fi managerul sau navlositorul navă nudă, care și-a asumat responsabilitatea pentru operarea navei, precum și obligațiile și responsabilitățile impuse de Codul Internațional de Management al Siguranței. În acest mod, performanța unei companii și a navelor aflate în responsabilitatea acesteia pot fi monitorizate automat în baza de date privind inspecțiile, iar listele pot fi actualizate zilnic.

(8)

Cu ajutorul funcțiilor sale automate, Comisia trebuie să poată extrage din baza de date privind inspecțiile datele relevante pentru a stabili companiile care trebuie incluse pe lista companiilor cu performanțe reduse sau foarte reduse.

(9)

Metodologia pentru stabilirea matricei de performanță a companiei se bazează pe prelucrarea indicelui de reținere și a indicelui de deficiență ale companiei, în conformitate cu anexa la Regulamentul (UE) nr. 802/2010.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/12

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații. Articolul 10 din regulamentul menționat anterior prevede reevaluarea aditivilor autorizați în temeiul Directivei 70/524/CEE a Consiliului (2).

(2)

Un preparat de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Aspergillus oryzae (DSM 10287) a fost autorizat pe termen nelimitat în conformitate cu Directiva 70/524/CEE ca aditiv furajer pentru utilizare la pui pentru îngrășare, curcani pentru îngrășare și purcei prin Regulamentul (CE) nr. 1332/2004 al Comisiei (3) și pentru o perioadă de patru ani pentru porcii pentru îngrășare și rațe prin Regulamentul (CE) nr. 2036/2005 al Comisiei (4). Preparatul a fost ulterior înscris în registrul aditivilor furajeri ca produs existent, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, coroborat cu articolul 7 din regulamentul respectiv, a fost depusă o cerere de reevaluare a preparatului respectiv de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Aspergillus oryzae (DSM 10287) ca aditiv furajer pentru pui și curcani pentru îngrășat, purcei înțărcați, porci pentru îngrășat și rațe și, în conformitate cu articolul 7 din regulamentul respectiv, pentru o nouă utilizare la toate speciile de păsări de curte pentru îngrășare, cu solicitarea ca aditivul să fie clasificat în categoria „aditivi zootehnici”. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(4)

În avizul său din 12 iunie 2012 (5), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Aspergillus oryzae (DSM 10287) nu are efecte adverse asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului și că acesta are potențialul de a afecta în mod favorabil performanțele animalelor la puii pentru îngrășare, curcanii pentru îngrășare și rațele pentru îngrășare. Această concluzie poate fi extrapolată la toate speciile minore de păsări de curte pentru îngrășare. De asemenea, s-a concluzionat că aditivul are potențialul de a afecta în mod favorabil performanțele animalelor la purcei și porcii pentru îngrășat. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de endo-1,4-beta-xilanază (EC 3.2.1.8) produsă de Aspergillus oryzae (DSM 10287) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)

În urma acordării unei noi autorizații în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003, Regulamentele (CE) nr. 1332/2004 și (CE) nr. 2036/2005 ar trebui să fie modificate în consecință.

(7)

Întrucât nu este necesară, din motive de siguranță, modificarea imediată a condițiilor de autorizare, este necesar să se acorde o perioadă de tranziție pentru a permite părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din autorizare.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Preparatul aparținând grupei «Enzime», astfel cum este prevăzut în anexa II, se autorizează pe termen nelimitat ca aditiv în hrana animalelor, în conformitate cu condițiile stabilite în anexa respectivă.”

2.

Anexa I se elimină.

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/15

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/17

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 stipulează că, pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 19 00, 1001 11 00, ex 1001 91 20 (grâu comun, destinat însămânțării), ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00, 1002 90 00, 1005 10 90, 1005 90 00, 1007 10 90 și 1007 90 00, taxa de import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru astfel de produse la data importării, majorat cu 55 % și diminuat cu prețul de import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful vamal comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei de import menționate la alineatul (1) din articolul respectiv, se stabilesc periodic prețuri de import CIF reprezentative pentru produsele în cauză.

(3)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei de import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 19 00, 1001 11 00, ex 1001 91 20 (grâu comun, destinat însămânțării), ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00, 1002 90 00, 1005 10 90, 1005 90 00, 1007 10 90 și 1007 90 00 este prețul de import CIF reprezentativ zilnic, stabilit în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele de import pentru perioada începând cu 16 decembrie 2012, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe.

(5)

Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/20

(1)

Punerea în liberă circulație în Uniune a substanțelor reglementate importate este supusă unor limite cantitative.

(2)

Comisia trebuie să determine aceste limite și să aloce cote întreprinderilor.

(3)

În plus, Comisia trebuie să determine cantitățile de substanțe reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, la care se poate recurge pentru utilizările esențiale de laborator și analitice, precum și întreprinderile care pot utiliza aceste cantități.

(4)

La determinarea cotelor alocate pentru utilizări esențiale de laborator și analitice trebuie să se respecte limitele cantitative prevăzute la articolul 10 alineatul (6), prin aplicarea Regulamentului (UE) nr. 537/2011 al Comisiei din 1 iunie 2011 privind mecanismul de alocare a cantităților de substanțe reglementate autorizate pentru utilizări de laborator și analitice în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon (2). Deoarece limitele cantitative respective includ cantitățile de hidroclorofluorocarburi pentru care s-au acordat licențe pentru utilizări de laborator și analitice, această alocare trebuie să acopere, de asemenea, producția și importul de hidroclorofluorocarburi pentru utilizările menționate.

(5)

Comisia a publicat un Aviz adresat întreprinderilor care intenționează să importe sau să exporte din sau către Uniunea Europeană, în 2013, substanțe reglementate care diminuează stratul de ozon și întreprinderilor care intenționează să solicite, pentru 2013, o cotă pentru aceste substanțe pentru utilizări de laborator sau analitice (2012/C 53/09) (3) și a primit în urma acestuia declarații cu privire la importurile care se intenționează a fi efectuate în 2013.

(6)

Limitele cantitative și cotele trebuie determinate pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, conform ciclului de raportare anuală în temeiul Protocolului de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009,

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/28

(1)

În conformitate cu Directiva 2008/106/CE, statele membre pot decide să recunoască certificatele corespunzătoare ale navigatorilor eliberate de țări terțe, cu condiția ca țara terță respectivă să fie recunoscută de Comisie. Aceste țări terțe trebuie să îndeplinească toate cerințele Convenției Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart (denumită în continuare „Convenția STCW”) din 1978, astfel cum a fost revizuită în 1995.

(2)

Cererea de recunoaștere a Regatului Hașemit al Iordaniei a fost prezentată de Republica Elenă prin scrisoarea din 21 iulie 2008. Ca urmare a acestei solicitări, Comisia a evaluat sistemul de certificare și formare în Regatul Hașemit al Iordaniei cu scopul de a verifica dacă Regatul Hașemit al Iordaniei îndeplinește toate cerințele Convenției STCW și dacă s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea prevenirii fraudei în ceea ce privește certificatele. Evaluarea a avut la bază rezultatele unei inspecții efectuate de experții Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă în noiembrie 2009. În cursul acestei inspecții, s-au constatat unele deficiențe ale sistemelor de formare și certificare.

(3)

Comisia a transmis statelor membre un raport privind rezultatele evaluării.

(4)

Prin scrisorile din 21 septembrie 2010 și 13 februarie 2012, Comisia a informat autoritățile iordaniene cu privire la faptul că au fost detectate nereguli și a solicitat Regatului Hașemit al Iordaniei să prezinte documente care să ateste remedierea deficiențelor constatate.

(5)

Principalele deficiențe erau legate de punerea în aplicare în cadrul legislației iordaniene a anumitor dispoziții ale Convenției STCW privind certificarea ofițerilor și se refereau în special la absența unei cerințe privind evaluarea competențelor în anumite cazuri și durata stagiului de îmbarcare. În plus, sistemul de standarde de calitate nu acoperea toate activitățile relevante ale administrației, iar procedurile nu garantau întotdeauna respectarea standardelor prevăzute în materie de competențe. În fine, la nivelul instituției de formare lipseau anumite infrastructuri.

(6)

Prin scrisorile din 21 noiembrie 2010, 18 aprilie 2011 și 12 martie 2012, Regatul Hașemit al Iordaniei a informat Comisia că au fost luate măsuri în vederea soluționării problemelor menționate. Mai exact, autoritățile iordaniene au indicat că dispozițiile naționale privind cerințele de certificare au fost adaptate pentru a deveni conforme cu convenția. Ele au furnizat, de asemenea, dovezi privind punerea în aplicare integrală a sistemului de standarde de calitate de către administrație, precum și a unor noi proceduri de aprobare a cursurilor. În cele din urmă, Comisiei i s-au transmis documente care atestă faptul că infrastructurile pentru formare inexistente au fost procurate și instalate.

(7)

Rezultatul final al evaluării demonstrează că Regatul Hașemit al Iordaniei se conformează cerințelor Convenției STCW, întrucât această țară a luat măsurile corespunzătoare de prevenire a fraudei în ceea ce privește certificatele.

(8)

Măsura prevăzută în prezenta decizie este conformă cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/29

(1)

Prin scrisoarea din 27 iunie 2012 și în conformitate cu articolul 114 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Austria a notificat Comisiei intenția sa de a menține dispozițiile naționale privind anumite gaze industriale cu efect de seră, mai stricte decât cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (1), după 31 decembrie 2012, dată la care expiră autorizarea acordată prin Decizia 2008/80/CE a Comisiei din 21 decembrie 2007 privind dispozițiile naționale notificate de Republica Austria cu privire la anumite gaze fluorurate cu efect de seră (2), adoptată în conformitate cu articolul 95 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene (TCE) [actualul articol 114 alineatul (6) din TFUE].

(2)

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră (gaze fluorurate) are drept scop prevenirea și limitarea emisiilor de anumite gaze fluorurate (HFC, PFC și SF6) vizate de Protocolul de la Kyoto. Regulamentul conține, de asemenea, un număr limitat de interdicții de utilizare și de introducere pe piață în cazurile în care s-a considerat că există soluții alternative disponibile și rentabile la nivel comunitar, precum și în cazurile în care îmbunătățirea izolării și a recuperării a fost considerată ca nefiind fezabilă.

(3)

Regulamentul are un temei juridic dublu, și anume articolul 175 alineatul (1) din TCE [actualul articol 192 alineatul (1) din TFUE] în ceea ce privește toate dispozițiile în afară de cele ale articolelor 7, 8 și 9, care au ca temei articolul 95 din TCE (actualul articol 114 din TFUE), datorită implicațiilor pe care le au în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor în cadrul pieței unice a Uniunii.

(4)

Austria are dispoziții naționale privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră începând din anul 2002. La 29 iunie 2007, Republica Austria a informat Comisia, în temeiul articolului 9 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră, în legătură cu aceste măsuri de drept intern [BGBl. II nr. 447/2002 – Ordonanța ministrului federal al agriculturii, pădurilor, mediului și gospodăririi apelor în legătură cu interdicțiile și restricțiile privind hidrocarburile parțial și integral fluorurate și hexafluorura de sulf, publicată în Jurnalul Oficial Federal la 10 decembrie 2002], astfel cum au fost modificate ulterior prin Ordonanța BGBl. II Nr. 139/2007 din 21.6.2007 (denumită în continuare „ordonanța”).

(5)

Ordonanța se referă la gazele cu efect de seră clasificate în temeiul Protocolului de la Kyoto, majoritatea acestora având un puternic potențial de încălzire globală: hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) și hexafluorură de sulf (SF6); ordonanța are drept scop respectarea de către Austria a obiectivelor de reducere a emisiilor. În temeiul articolului 95 alineatul (6) din TCE [actualul articol 114 alineatul (6) din TFUE], la 21 decembrie 2007, Comisia a adoptat decizia de a autoriza Austria să mențină aceste dispoziții până la 31 decembrie 2012.

(6)

De la adoptarea Deciziei 2008/80/CE, circumstanțele care justifică menținerea unor dispoziții mai stricte, astfel cum se specifică în decizia respectivă, continuă să existe. Normele naționale fac parte dintr-o strategie mai amplă adoptată de Austria în scopul atingerii obiectivului său de reducere a emisiilor în conformitate cu Protocolul de la Kyoto și cu acordul ulterior de repartizare a sarcinilor adoptat la nivelul Uniunii. În baza acestui acord, Austria s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 13 % în perioada 2008-2012, față de nivelurile din anii de referință 1990 și 1985.

(7)

În deciziile adoptate în comun de către Parlamentul European și Consiliu privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să se respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (3), Austria s-a angajat să își reducă și mai mult emisiile până în 2020, și anume cu 16 % față de nivelurile din 2005.

(8)

Potrivit rapoartelor, măsurile notificate au contribuit în mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale Austriei și au evitat creșterea preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră. Derogările prevăzute în ordonanță, precum și posibilitatea acordării unor exceptări individuale de la interdicția generală, asigură proporționalitatea măsurii. De asemenea, măsura vizează doar echipamentele noi și permite utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră în cadrul lucrărilor de service și întreținere a echipamentelor existente, pentru a se evita renunțarea inutilă la aceste echipamente.

(9)

Se remarcă faptul că ordonanța are implicații asupra liberei circulații a mărfurilor în Uniune, însă dispozițiile au caracter general și se aplică atât produselor autohtone, cât și celor de import. Nu există elemente care să indice că dispozițiile naționale notificate sunt sau vor fi utilizate ca mijloc de discriminare arbitrară între agenții economici din Uniune. Având în vedere riscurile pentru mediu generate de utilizarea de gaze fluorurate, Comisia confirmă evaluarea sa conform căreia dispozițiile naționale notificate nu constituie un obstacol disproporționat în calea funcționării pieței interne în raport cu obiectivele urmărite, în special având în vedere concluziile recentei evaluări a caracterului adecvat, a aplicării și a efectelor Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (4), potrivit cărora sunt necesare măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră în scopul atingerii obiectivelor privind emisiile de gaze cu efect de seră convenite la nivelul Uniunii.

(10)

Comisia consideră admisibilă cererea Austriei, prezentată la 27 iunie 2012, privind menținerea legislației naționale mai stricte decât dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 842/2006 în ceea ce privește introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin gaze fluorurate cu efect de seră sau care se bazează pe astfel de gaze și în ceea ce privește utilizarea unor astfel de substanțe.

(11)

În plus, Comisia confirmă Decizia sa 2008/80/CE, conform căreia dispozițiile naționale din ordonanță:

În consecință, Comisia consideră că aceste dispoziții pot fi aprobate.

(12)

Comisia poate, în orice moment, să reevalueze respectarea în continuare a condițiilor pentru aprobare. Această reevaluare poate deveni relevantă mai ales în cazul unor modificări substanțiale ale Regulamentului (CE) nr. 842/2006 sau ale Deciziei nr. 406/2009/CE. Având în vedere această posibilitate și angajamentele pe termen lung ale UE și ale statelor sale membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, nu se consideră necesară o limitare a perioadei de aprobare până la o anumită dată,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/31

(1)

Decizia 2009/470/CE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară a Uniunii la programele de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor.

(2)

Decizia 2008/341/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor (2) prevede că, pentru a fi aprobate conform măsurilor stabilite la articolul 27 alineatul (1) din Decizia 2009/470/CE, programele transmise Comisiei de statele membre pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea bolilor animalelor și zoonozelor enumerate în anexa I la decizia respectivă trebuie să îndeplinească cel puțin criteriile stabilite în anexa la Decizia 2008/341/CE.

(3)

Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE a Comisiei din 30 noiembrie 2011 de aprobare a programelor anuale și multianuale și a contribuțiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și a anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2012 și anii următori (3) aprobă anumite programe naționale și stabilește nivelul și valoarea maximă a contribuției financiare din partea Uniunii pentru fiecare program prezentat de statele membre.

(4)

În 2012 s-a constatat o importantă recrudescență a pestei porcine africane în Italia (Sardinia): au apărut mai multe focare în șapte dintre cele opt provincii ale Sardiniei, nu numai în gospodării individuale, ci și în ferme comerciale de mari dimensiuni. Pesta porcină africană este o boală virală extrem de contagioasă care afectează porcii domestici și mistreții. Dacă boala nu este combătută în mod corespunzător în Sardinia, poate fi afectată întreaga UE, cu consecințe importante asupra sănătății și situației economice din toate statele membre.

(5)

Prin urmare, Italia a prezentat un program revizuit de control și monitorizare a pestei porcine africane pentru 2012 pentru a combate această boală în mod corespunzător. Italia a informat Comisia că, datorită situației epidemiologice excepționale și riscului ridicat de răspândire a bolii din Sardinia în alte regiuni, este nevoie de sprijin suplimentar pentru personalul contractual în vederea asigurării punerii în aplicare a măsurilor prevăzute.

(6)

Portugalia a prezentat un program modificat de eradicare a brucelozei bovine, a tuberculozei bovine și a bolii limbii albastre. Regatul Unit a prezentat un program modificat de eradicare a tuberculozei bovine. Spania a prezentat un program modificat de eradicare a brucelozei ovine și caprine și a bolii limbii albastre. Slovenia a prezentat un program modificat de control și monitorizare a pestei porcine clasice. Italia și Grecia au prezentat programe modificate pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile, encefalopatia spongiformă bovină și scrapie, iar Bulgaria a prezentat un program modificat de eradicare a rabiei.

(7)

Comisia a evaluat programele modificate respective atât din punct de vedere veterinar, cât și financiar. S-a constatat că programele respective sunt conforme cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul veterinar și, în special, cu criteriile prevăzute în anexa la Decizia 2008/341/CE. Prin urmare, programele modificate ar trebui aprobate.

(8)

În plus, Comisia a evaluat rapoartele intermediare transmise de către statele membre în conformitate cu articolul 27 alineatul (7) din Decizia 2009/470/CE în ceea ce privește cheltuielile pe care le-au efectuat acestea pentru programele respective. Rezultatele evaluării respective arată că unele state membre nu vor utiliza întreaga sumă alocată pentru anul 2012, în timp ce altele vor cheltui mai mult decât suma alocată.

(9)

Prin urmare, contribuția financiară a Uniunii la o serie de programe naționale trebuie să fie modificată. Pentru a optimiza folosirea creditului alocat, este necesară realocarea fondurilor acordate programelor naționale care nu vor utiliza întreaga sumă alocată celor care se estimează că le vor depăși datorită unor situații sanitar-veterinare neprevăzute în statele membre respective. Realocarea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente informații privind cheltuielile suportate efectiv de statele membre în cauză.

(10)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 1 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 2 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

3.

La articolul 2 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

4.

La articolul 3 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

5.

La articolul 4 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

6.

La articolul 5 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

7.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

8.

La articolul 8 alineatul (2), litera (c) se modifică după cum urmează:

9.

La articolul 9 alineatul (2), litera (c) se modifică după cum urmează:

10.

La articolul 10 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

11.

La articolul 11 alineatul (5), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/36

(1)

Decizia 2010/221/UE a Comisiei din 15 aprilie 2010 de aprobare de măsuri naționale pentru limitarea impactului anumitor boli la animalele de acvacultură și la animalele acvatice sălbatice, în conformitate cu articolul 43 din Directiva 2006/88/CE a Consiliului (2), permite anumitor state membre să aplice restricții transporturilor de astfel de animale pentru a împiedica introducerea anumitor boli pe teritoriul lor, cu condiția să fi demonstrat că teritoriul lor sau anumite zone delimitate ale acestuia sunt indemne de bolile respective sau să fi stabilit un program de eradicare sau supraveghere pentru a obține acest statut.

(2)

Părțile continentale ale teritoriului Finlandei sunt enumerate în anexa II la Decizia 2010/221/UE drept teritorii cu un program de eradicare aprobat referitor la boala bacteriană a rinichiului (BKD).

(3)

În consecință, Decizia 2010/221/UE aprobă anumite măsuri naționale luate de Finlanda cu privire la transporturile de animale de acvacultură din speciile predispuse din aceste zone.

(4)

Finlanda a raportat Comisiei că, deși s-au înregistrat progrese în mai multe zone, în unele zone se mai pot depista încă cazuri de BKD. Prin urmare, Finlanda a cerut ca bazinul hidrografic Vesijärvi să fie exclus din programul de eradicare. Anexa II ar trebui să fie modificată în consecință.

(5)

Anexa III la Decizia 2010/221/UE enumeră în prezent nouă compartimente ale teritoriului Irlandei vizate de un program de supraveghere aprobat referitor la Ostreid herpesvirus 1 μνar (OsHV-1 μνar).

(6)

Irlanda a notificat Comisiei detectarea OsHV-1 μνar în Drumcliff din compartimentul 3, în estuarul Shannon din compartimentul 6 și în golful Oysterhaven din compartimentul 9. În consecință, ar trebui modificată delimitarea geografică a acestor compartimente specificată în anexa III la Decizia 2010/221/UE.

(7)

Anexa III la Decizia 2010/221/UE enumeră teritoriile Marii Britanii, ale Irlandei de Nord și ale Domeniului Guernsey vizate de un program de supraveghere aprobat referitor la OsHV-1 μνar.

(8)

Regatul Unit a notificat Comisiei detectarea OsHV-1 μνar în Anglia și în Irlanda de Nord. În consecință, ar trebui modificată delimitarea geografică a acestor teritorii specificată în anexa III la Decizia 2010/221/UE.

(9)

Prin urmare, Decizia 2010/221/UE ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/38

(1)

Acordul interimar de instituire a unui cadru pentru un acord de parteneriat economic între state din Africa de Est și de Sud, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „APE interimar”) se aplică, cu titlu provizoriu, de la 14 mai 2012 între Uniune și Republica Madagascar, Republica Mauritius, Republica Seychelles și Republica Zimbabwe.

(2)

Protocolul nr. 1 la APE interimar referitor la definiția conceptului de „produse originare” și la metodele de cooperare administrativă cuprinde regulile de origine pentru importul de produse originare din statele AES în Uniune.

(3)

În conformitate cu articolul 42 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar, derogările de la regulile respective de origine se acordă automat în limita unei cote anuale de 8 000 de tone pentru conservele de ton și de 2 000 de tone pentru fileul de ton.

(4)

Pentru a permite utilizarea efectivă și deplină a cotei disponibile, Mauritius, Seychelles și Madagascar au solicitat o derogare pentru cantitățile anuale de 8 000 de tone de conserve de ton și 2 000 de tone de file de ton importate în Uniune de la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2022.

(5)

Deoarece cantitățile solicitate se încadrează în limitele cotei anuale care se acordă automat la cererea statelor AES, Comitetul de cooperare vamală ar trebui să aloce cota totală statelor AES. Prin urmare, ar trebui să se acorde o derogare statelor ESA pentru conservele de ton și fileul de ton pentru cantitățile solicitate.

(6)

Trimiterea de la articolul 42 alineatul (8) din Protocolul nr. 1 la APE interimar „conserve de ton” trebuie înțeleasă ca fiind tonul conservat în ulei vegetal sau în alte moduri. Pentru aceste tipuri de ton, anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (2) („Nomenclatura combinată”) se referă la termenul „conservate”. Termenul „conserve de ton” cuprinde conservele de ton propriu-zise, dar și tonul ambalat sub vid în pungi de plastic sau alte recipiente. Prin urmare, este oportun să se utilizeze termenul „conserve de ton”.

(7)

Din motive de claritate, ar trebui prevăzut în mod explicit faptul că tonul de la pozițiile SA 0302 sau 0303 este singurul material neoriginar care poate fi utilizat la producerea conservelor de ton și a fileului de ton de la codul NC 1604 14 16, pentru ca fileul de ton și conservele de ton în cauză să beneficieze de derogare.

(8)

Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (3) prevede norme de gestionare a contingentelor tarifare. Pentru a asigura o gestionare eficientă, în contextul unei strânse cooperări între autoritățile din statele AES, autoritățile vamale din Uniune și Comisie, aceste norme ar trebui să se aplice mutatis mutandis cantităților importate în temeiul derogării acordate prin prezenta decizie.

(9)

Derogarea ar trebui acordată pentru o perioadă de 5 ani, așa cum se prevede la articolul 42 alineatul (10) litera (a) din Protocolul nr. 1 la APE interimar.

(10)

Pentru a permite o monitorizare eficientă a funcționării derogării, autoritățile din statele AES ar trebui să comunice periodic Comisiei informații în legătură cu certificatele de circulație EUR.1 eliberate,

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/41

„(f)

rubrica referitoare la macrou din zonele IIIa și IV; apele UE din zonele IIa, IIIb, IIIc și subdiviziunile 22-32 se înlocuiește cu următorul text: …”,

„(f)

rubrica referitoare la macrou din zonele IIIa și IV; apele UE din zonele IIa, IIIb, IIIc și IIId se înlocuiește cu următorul text: …”.

„(h)

rubrica pentru merluciu alb în zona NAFO 3NO se înlocuiește cu următorul text:

„6.

În anexa VI, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„6.

În anexa VI, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/43

„(b)

Benevolence International Foundation [alias (a) Al-Bir Al-Dawalia, (b) BIF, (c) BIF-USA, (d) Mezhdunarodnyj Blagotvoritel’nyj Fond]. Adresă: (a) 8820, Mobile Avenue, 1A, Oak Lawn, Illinois, 60453, Statele Unite ale Americii, (b) P.O. box 548, Worth, Illinois, 60482, Statele Unite ale Americii, (c) (anterior) 9838, S. Roberts Road, Suite 1W, Palos Hills, Illinois, 60465, Statele Unite ale Americii, (d) (anterior) 20-24, Branford Place, Suite 705, Newark, New Jersey, 07102, Statele Unite ale Americii, (e) PO box 1937, Khartoum, Sudan, (f) Bangladesh, (g) Fâșia Gaza, (h) Yemen. Alte informații: (a) numărul de identificare a angajatorului: 36-3823186 (Statele Unite ale Americii), (b) numele fundației din Țările de Jos este: Stichting Benevolence International Nederland (BIN).”,

„(b)

Benevolence International Fund [alias (a) Benevolent International Fund, (b) BIF-Canada]. Adresa: (a) 2465, Cawthra Road, Unit 203, Mississauga, Ontario, L5A 3P2 Canada; (b) PO box 1508, Station B, Mississauga, Ontario, L4Y 4G2 Canada; (c) PO box 40015, 75, King Street South, Waterloo, Ontario, N2J 4V1 Canada; (d) 92, King Street, 201, Waterloo, Ontario, N2J 1P5 Canada. Alte informații: Asociat cu Benevolence International Foundation. Data desemnării menționată la articolul 2a alineatul (4) litera (b): 21.11.2002.”

15.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/43