23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/1

(1)

Uniunea se întemeiază pe valorile indivizibile și universale ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității și se bazează pe principiile democrației și statului de drept. Principiile respective sunt fundamentale pentru statele membre în societăți în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați. Fiecare cetățean al Uniunii deține drepturile prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ar trebui să se bucure de aceste drepturi.

(2)

Tratatul de la Maastricht a introdus, în 1993, noțiunea de „cetățenie a Uniunii”. Tratatul de la Amsterdam din 1999 și Tratatul de la Lisabona din 2009 au consolidat și mai mult drepturile aferente cetățeniei Uniunii. În 2013 se vor împlini 20 de ani de la instituirea cetățeniei Uniunii. Articolul 1 punctul 12 și articolul 2 punctul 34 din Tratatul de la Lisabona (în prezent, articolul 9 din TUE și articolul 20 din TFUE) dispun că fiecare persoană care are cetățenia unui stat membru este cetățean al Uniunii, că cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională a unui stat membru, ci se adaugă acesteia, și că cetățenii Uniunii au drepturile și obligațiile prevăzute în tratate. Articolul 2 punctul 35 din Tratatul de la Lisabona (în prezent, articolul 21 din TFUE) consacră dreptul la liberă circulație și ședere al cetățenilor Uniunii.

(3)

Programul de la Stockholm – O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora (3) plasează cetățeanul în centrul politicilor europene din domeniul libertății, securității și justiției. Acesta își axează acțiunile pe „construirea unei Europe a cetățenilor”, inclusiv prin promovarea drepturilor cetățenilor, în special a dreptului de liberă circulație și a drepturilor care le permit cetățenilor Uniunii să participe în mod activ la viața democratică a Uniunii.

(4)

În Rezoluția din 15 decembrie 2010 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2009) – punerea efectivă în aplicare după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (4), Parlamentul European a invitat Comisia să declare 2013 drept Anul European al Cetățenilor, în scopul de a impulsiona dezbaterea privind cetățenia Uniunii, inclusiv terminologia, conținutul și domeniul de aplicare al acesteia, și de a informa cetățenii Uniunii cu privire la drepturile lor, în special cu privire la noile drepturi care decurg din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și cu privire la mijloacele disponibile pentru exercitarea drepturilor respective.

(5)

2013 ar trebui desemnat drept Anul European al Cetățenilor. Un An European al Cetățenilor ar oferi, la momentul potrivit, posibilitatea de sensibilizare a publicului cu privire la drepturile și responsabilitățile aferente cetățeniei Uniunii. Anul European al Cetățenilor ar trebui să urmărească, de asemenea, sensibilizarea cetățenilor în legătură cu drepturile lor care decurg din calitatea de cetățeni ai Uniunii atunci când își exercită dreptul la liberă circulație și ședere într-un alt stat membre, de exemplu ca studenți, lucrători, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, voluntari, consumatori, întreprinzători, tineri sau pensionari. În contextul respectiv, sensibilizarea ar trebui integrată sub aspect geografic, demografic și social și ar trebui să se axeze, de asemenea, asupra eliminării obstacolelor care continuă să împiedice exercitarea drepturilor care decurg din calitatea de cetățean al Uniunii. Ar trebui transmis mesajul potrivit căruia cetățenilor Uniunii le revine în mod direct un rol primordial în consolidarea drepturilor respective prin participarea lor la societatea civilă și la viața democratică.

(6)

Pentru a le permite cetățenilor Uniunii să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la posibilitatea de a-și exercita dreptul la liberă circulație, nu este suficientă sporirea gradului de conștientizare cu privire la dreptul respectiv în sine. Este esențial ca cetățenii Uniunii să fie informați corespunzător și despre alte drepturi de care dispun în temeiul legislației Uniunii în situații transfrontaliere. Aceste informații le-ar permite, de asemenea, să se bucure pe deplin de celelalte drepturi, în cazul în care decid să facă uz de dreptul lor la liberă circulație.

(7)

Încă de la introducerea sa în Tratatul de la Roma din 1958 ca una dintre cele patru libertăți fundamentale, dreptul la liberă circulație și ședere a demonstrat valoarea sa ca unul dintre pilonii pentru crearea unei piețe interne în beneficiul economiilor statelor membre și al fiecărui cetățean al Uniunii.

(8)

Dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre este foarte apreciat de către cetățenii Uniunii ca un drept individual de bază legat de cetățenia Uniunii. Ca atare, aceasta demonstrează și promovează o mai bună înțelegere a valorii de integrare europeană, precum și participarea cetățenilor la construirea Uniunii.

(9)

În pofida faptului că dreptul la liberă circulație și ședere este ferm ancorat în legislația primară a Uniunii și este elaborat considerabil în legislația secundară a Uniunii, există încă un decalaj între normele juridice aplicabile și realitatea cu care se confruntă cetățenii în momentul în care încearcă să își exercite respectivele drepturi în practică. Pe lângă incertitudinea referitoare la avantajele mobilității, cetățenii Uniunii resimt prea multe obstacole de ordin practic cu privire la viața și munca într-un alt stat membru.

(10)

În Raportul său privind cetățenia UE din 27 octombrie 2010 intitulat „Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE”, Comisia a abordat principalele obstacole cu care cetățenii încă se confruntă în viața de zi cu zi în momentul în care încearcă să își exercite drepturile în calitate de cetățeni ai Uniunii, în special în situații transfrontaliere, și a prezentat 25 de acțiuni concrete pentru înlăturarea obstacolelor respective. Unul dintre obstacolele constatate în acest context a fost lipsa de informații. Comisia a concluzionat, în raportul său, că cetățenii Uniunii nu se pot bucura de drepturile lor deoarece nu le cunosc și și-a anunțat intenția de a intensifica difuzarea de informații pentru cetățenii Uniunii cu privire la drepturile lor, în special în legătură cu dreptul lor la liberă circulație.

(11)

TUE și TFUE acordă fiecărui cetățean al Uniunii dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre; dreptul de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale din statul membru în care își au reședința, în aceleași condiții ca resortisanții statului respectiv; dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru ai cărui resortisanți sunt nu este reprezentat, de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții statului membru respectiv; dreptul de a adresa petiții Parlamentului European; dreptul de a sesiza Ombudsmanul European; dreptul de a se adresa instituțiilor Uniunii; și alte drepturi din diverse domenii, precum libera circulație a bunurilor și serviciilor, protecția consumatorilor și sănătatea publică, egalitatea de șanse și de tratament, accesul la locuri de muncă și la protecție socială.

(12)

Tratatul de la Lisabona a introdus noi drepturi, îndeosebi inițiativa cetățenilor, prevăzută la articolul 1 punctul 12 și la articolul 2 punctul 37 (articolul 11 din TUE și articolul 24 din TFUE), care permite unui număr de cel puțin un milion de cetățeni dintr-un număr semnificativ de state membre să ceară Comisiei să prezinte o propunere în oricare dintre domeniile de competență ale Uniunii, oferindu-le în acest mod cetățenilor și mai multe posibilități de a se implica în mod activ în viața politică a Uniunii și de a participa în mod direct la dezvoltarea dreptului Uniunii (5).

(13)

Din 1979, când au avut loc primele alegeri directe, Parlamentul European a exercitat rolul de interfață directă între cetățeni și Uniune. Parlamentul European și membrii săi joacă un rol esențial în comunicarea drepturilor și avantajelor aferente cetățeniei Uniunii, în a conferi preocupărilor cetățenilor Uniunii o importanță maximă în cadrul elaborării politicilor și în promovarea participării active a cetățenilor Uniunii. Sensibilizarea în legătură cu drepturile cetățenilor Uniunii, egalitatea de gen, participarea femeilor și a bărbaților la viața democratică a Uniunii, inclusiv în legătură cu drepturile lor electorale în calitate de alegători și de candidați în statul membru de reședință și în legătură cu domeniul de aplicare al competențelor Parlamentului în procesul legislativ este importantă și din perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European din 2014. Impactul unor astfel de acțiuni de sensibilizare ar trebui să fie multiplicat prin strânsa coordonare și prin exploatarea sinergiilor cu acțiunile relevante întreprinse de instituțiile Uniunii, în special de către Parlamentul European, partidele și fundațiile politice europene și de către statele membre în perioada premergătoare alegerilor respective.

(14)

În plus, cetățenii Uniunii care ar dori să facă uz de dreptul lor la liberă circulație și ședere ar trebui să fie informați cu privire la drepturile lor de a obține sau păstra drepturile de securitate socială, inclusiv în materie de asistență medicală transfrontalieră, în temeiul normelor Uniunii privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Normele respective garantează că nu își vor pierde drepturile de securitate socială atunci când doresc să se deplaseze în Uniune. Pe deasupra, ar trebui să fie informați cu privire la recunoașterea calificărilor lor școlare, universitare și profesionale și cu privire la competențele sociale și civice care fac parte din cadrul european privind „competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții” (6) și care pot să îi pregătească pentru a participa pe deplin la viața civică și să le permită să își exercite drepturile în baza legislației Uniunii.

(15)

Cetățenii Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie mai bine informați în legătură cu drepturile lor în calitate de pasageri care călătoresc cu orice mijloc de transport pe teritoriul Uniunii, precum și în legătură cu drepturile lor în calitate de consumatori peste granițe. Dacă cetățenii Uniunii sunt încrezători în faptul că drepturile lor în calitate de consumatori sunt protejate în mod eficient, ei vor fi în măsură să contribuie la dezvoltarea pieței de bunuri și servicii a Uniunii, care-și va atinge în acest mod întregul său potențial într-un mod mai eficace, în avantajul cetățenilor. În mod similar, cetățenii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la normele referitoare la siguranța generală a produselor și la supravegherea pieței, astfel încât să fie conștienți de modul în care sănătatea și drepturile lor sunt protejate în întreaga Uniune, în special în caz de amenințări sau riscuri cărora nu le pot face față în calitate de persoane fizice. Mai mult decât atât, este important să se intensifice informarea cetățenilor Uniunii cu privire la drepturile lor la asistența medicală transfrontalieră și la măsurile de însoțire, precum e-sănătatea și telemedicina, astfel încât să poată beneficia pe deplin de asistență medicală sigură și de bună calitate în toate statele membre.

(16)

Prezenta decizie urmărește să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în măsura în care facilitarea liberei circulații a persoanelor și extinderea mobilității lucrătorilor constituie mijloace importante de abordare a consecințelor schimbărilor demografice de pe piața muncii și de creștere a capacității de inserție profesională a persoanelor și a competitivității sectoarelor industriei europene. De asemenea, prezenta decizie are drept obiectiv pe termen lung sprijinirea cercetării și inovării în Uniune, în contextul actual în care ratele șomajului au atins niveluri alarmante în anumite state membre.

(17)

Campaniile de informare, educare și sensibilizare organizate în cadrul Anului European al Cetățenilor ar trebui, de asemenea, să ia în considerare necesitățile unui public mai specific și ale grupurilor vulnerabile. Informațiile ar trebui să fie gratuite și accesibile în toate limbile oficiale ale Uniunii. Ele ar trebui oferite în termeni simpli și în colaborare cu autoritățile locale, regionale și naționale, cu mass-media, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale. Diversele părți interesate ar trebui, cu toatele, să ia în considerare inițiative precum concursurile de eseuri și elaborarea unor planuri de acțiune și a unor ghiduri, crearea de forumuri online și organizarea de campanii în școli și universități.

(18)

Rolul activ al cetățenilor Uniunii și al asociațiilor care-i reprezintă ocupă un loc central în funcționarea Uniunii. Articolele 10 și 11 din TUE subliniază importanța democrației participative în toate aspectele sale și rolul jucat de către cetățeni și asociațiile care-i reprezintă în a-și face publice opiniile și în a face schimb de opinii, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. Instituțiile Uniunii ar trebui să promoveze participarea democratică activă la procesul decizional, printr-un dialog deschis, transparent și constant cu societatea civilă, pentru a asigura coerența și transparența acțiunilor Uniunii. Participarea activă a cetățenilor Uniunii ar trebui, de asemenea, facilitată prin accesul la documente și informații și prin buna guvernanță și buna administrare.

(19)

Politica din domeniul educației exercită un rol important în informarea cetățenilor, îndeosebi a tinerilor, în legătură cu noțiunea de cetățenie a Uniunii și cu drepturile aferente acesteia. Aceasta poate contribui, de asemenea, la promovarea multilingvismului, la mobilitatea studenților, a cadrelor didactice, a persoanelor care urmează cursuri de formare profesională și a instructorilor acestora și la încurajarea competențelor sociale și civice în conformitate cu cadrul european privind „competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții”, care pot să-i pregătească pentru a participa pe deplin la viața civică și să le permită să își exercite integral drepturile în temeiul legislației Uniunii. Ar trebui să fie posibil să se pună în aplicare măsuri specifice, să se crească gradul de sensibilizare cu privire la posibilitățile de a exercita activități de voluntariat, de a studia în străinătate, de a efectua un stagiu într-un alt stat membru sau de a participa la programele de schimb ale Uniunii din domeniul educației.

(20)

Anul European al Cetățenilor va fi marcat de Raportul Comisiei privind cetățenia UE din 2013, care va detalia progresele realizate de la Raportul Comisiei privind cetățenia UE din 2010 și va propune noi acțiuni pentru a elimina obstacolele care îi împiedică în continuare pe cetățenii Uniunii să-și exercite drepturile. Pe baza raportului respectiv, Consiliul poate adopta dispoziții pentru a consolida și a completa drepturile aferente cetățeniei Uniunii.

(21)

De asemenea, ar trebui ca portalul web multilingv „Europa ta”, care este un sistem de informare de tip „ghișeu unic” cu privire la drepturile cetățenilor și ale întreprinderilor din Uniune, să fie popularizat în rândul cetățenilor Uniunii.

(22)

Centrele de informare „Europe Direct”, care exercită rolul de interfață locală între Uniune și cetățenii săi, ar trebui să acționeze ca parteneri apropiați ai Parlamentului European în cadrul campaniilor de sensibilizare, facilitând dezbaterile locale și regionale cu privire la Uniune, transmițând și distribuind în rândul publicului materiale informative și oferind posibilitatea de a transmite feedback instituțiilor Uniunii.

(23)

Toate inițiativele lansate în scopul și în contextul Anului European al Cetățenilor ar trebui să urmărească stabilirea unei mai bune înțelegeri reciproce între cetățenii Uniunii, instituțiile Uniunii și statele membre. Aceasta presupune creșterea gradului de sensibilizare cu privire la drepturile cetățenilor în rândul personalului autorităților publice, indiferent că este vorba despre autorități de la nivelul Uniunii sau de la nivel național, regional sau local.

(24)

De la înființarea sa, în 1949, Consiliul Europei a jucat un rol de prim-plan în domeniul educațional și cultural, prin promovarea și crearea rețelelor culturale europene și prin dialogul intercultural și promovarea diversității lingvistice. Prin urmare, Uniunea ar trebui să creeze sinergii cu activitatea Consiliului Europei din acest domeniu în ceea ce privește Anul European al Cetățenilor.

(25)

Responsabilitatea principală pentru sporirea nivelului de conștientizare de către cetățeni a drepturilor lor în calitate de cetățeni ai Uniunii revine statelor membre. Aceasta include punerea la dispoziție de informații în legătură cu Uniunea și mediatizarea axată pe anumite grupuri țintă a activităților tuturor instituțiilor Uniunii. Acțiunile la nivelul Uniunii completează acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local, astfel cum s-a subliniat în declarația politică „Parteneriat pentru comunicarea privind Europa”, semnată la 22 octombrie 2008 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie (7). Instituțiile Uniunii și statele membre ar trebui să-și consolideze cooperarea cu mass-media și să se angajeze să-i ofere acesteia informații de înaltă calitate în legătură cu Uniunea.

(26)

În vederea optimizării eficacității și a eficienței activităților avute în vedere pentru Anul European al Cetățenilor, este important să se realizeze o serie de acțiuni pregătitoare pe parcursul anului 2012 în conformitate cu articolul 49 alineatul (6) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8) (denumit în continuare „regulamentul financiar”).

(27)

Ar trebui să se ia măsurile adecvate pentru a preveni abaterile și fraudele, precum și măsurile necesare pentru a recupera fondurile pierdute, plătite în mod necorespunzător sau utilizate de o manieră incorectă, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (9) și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de către Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (10) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (11).

(28)

Finanțarea din partea Uniunii pentru alte activități decât cele finanțate în cadrul bugetului pentru Anul European al Cetățenilor poate fi oferită prin intermediul programelor existente ale Uniunii sau prin fondurile structurale, în special programul „Europa pentru cetățeni” 2007-2013 și programul specific „Drepturi fundamentale și cetățenie” 2007-2013 ca parte a programului general „Drepturi fundamentale și justiție”, programul „Învățare pe tot parcursul vieții ”, inclusiv programul Erasmus, inițiativa „Tineretul în mișcare” și programul „MEDIA”.

(29)

În beneficiul viitorilor ani europeni, ar trebui pregătită o evaluare aprofundată a măsurilor întreprinse în cadrul Anului European al Cetățenilor. Acest tip de raport ar trebui să includă idei și bune practici în vederea unor acțiuni viitoare având drept scop identificarea celor mai eficace modalități de a intra în contact cu cetățenii și de a-i angrena, bazându-se la rândul său, atunci când este posibil, pe date cantitative comparabile obținute în urma Anului European al Cetățenilor.

(30)

Întrucât obiectivele Anului European al Cetățenilor, și anume creșterea gradului de sensibilizare și a nivelului cunoștințelor cu privire la drepturile și responsabilitățile aferente cetățeniei Uniunii, pentru a le permite cetățenilor să beneficieze pe deplin de dreptul lor la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre și, în acest context, promovarea exercitării de către cetățenii Uniunii a altor drepturi aferente cetățeniei Uniunii, nu pot fi îndeplinite în suficientă măsură de către statele membre, deoarece necesită parteneriate multilaterale, schimburi transnaționale de informații și acțiuni de sensibilizare și de difuzare a bunelor practici la nivelul Uniunii și, prin urmare, având în vedere dimensiunea Anului European al Cetățenilor, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este enunțat la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este stabilit la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

(a)

sensibilizarea cetățenilor Uniunii cu privire la dreptul lor la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii și, în acest context, cu privire la toate celelalte drepturi garantate cetățenilor Uniunii, fără discriminare, inclusiv cu privire la dreptul lor de a vota la alegerile locale și europene din orice stat membru în care își au reședința;

(b)

creșterea nivelului de conștientizare în rândurile cetățenilor Uniunii, inclusiv în rândul tinerilor, în legătură cu modul în care aceștia pot beneficia în mod concret de drepturile oferite de Uniune, precum și în legătură cu politicile și programele existente destinate să sprijine exercitarea drepturilor respective;

(c)

stimularea unei dezbateri cu privire la impactul și potențialul dreptului la liberă circulație și ședere, ca aspect inalienabil al cetățeniei Uniunii, în vederea stimulării și consolidării participării civice și democratice active a cetățenilor Uniunii, îndeosebi la forumurile civice consacrate politicilor Uniunii și la alegerile pentru Parlamentul European, consolidând în acest mod coeziunea socială, diversitatea culturală, solidaritatea, egalitatea dintre femei și bărbați, respectul reciproc și formarea unui sentiment al unei identități europene comune în rândurile cetățenilor Uniunii, pe baza valorilor fundamentale ale Uniunii, înscrise în TUE și TFUE și, de asemenea, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(a)

inițierea de campanii de informare, mediatizare, educare și sensibilizare destinate publicului larg și unui public mai specific;

(b)

schimbul de informații și schimbul de experiență și de bune practici între autoritățile Uniunii, autoritățile naționale, regionale și locale și alte organizații publice și ale societății civile;

(c)

organizarea de conferințe, audieri, inclusiv prin intermediul internetului, și a altor evenimente care să promoveze dezbateri și să sensibilizeze opinia publică cu privire la importanța și beneficiile dreptului la liberă circulație și ședere și, la un nivel mai general, cu privire la noțiunea de cetățenie a Uniunii și la drepturile aferente acesteia;

(d)

utilizarea actualelor instrumente participative multilingve pentru a stimula implicarea activă a organizațiilor societății civile și a cetățenilor la Anul European al Cetățenilor, inclusiv a unor instrumente ale democrației directe, precum inițiativa cetățenilor și consultările publice;

(e)

consolidarea rolului și vizibilității instrumentelor existente pentru informarea cetățenilor, inclusiv a instrumentelor moderne de tehnologie a informației și comunicațiilor, precum centrele multilingve de informare „Europe Direct” și portalul web „Europa ta” ca elemente esențiale ale unui sistem de informare de tip „ghișeu unic” privind drepturile cetățenilor Uniunii;

(f)

consolidarea rolului și vizibilității instrumentelor de soluționare a problemelor, precum SOLVIT, cu scopul de a le permite cetățenilor Uniunii să își utilizeze și să își apere mai bine drepturile în temeiul dreptului Uniunii;

(g)

informarea cetățenilor Uniunii în legătură cu Comisia pentru petiții a Parlamentului European și cu Ombudsmanul European, pentru a le permite să utilizeze într-un mod mai eficace dreptul Uniunii și să-și apere drepturile de care beneficiază în temeiul acestuia; precum și

(h)

promovarea Raportului privind cetățenia UE, care trebuie să se bazeze pe o dezbatere aprofundată și pe contribuții active din partea cetățenilor și a părților interesate și care trebuie să identifice alte obstacole din cauza cărora cetățenii Uniunii nu-și pot exercita pe deplin drepturile aferente cetățeniei Uniunii și să promoveze strategii adecvate în vederea eliminării obstacolelor respective.

23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/9

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/11

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 al Comisiei (3) a stabilit normele de aplicare a sistemului de taxe de import suplimentare, precum și prețurile reprezentative în sectoarele cărnii de pasăre și ouălor și pentru ovalbumină.

(2)

Din controlul regulat al datelor pe baza cărora se determină prețurile reprezentative pentru produsele din sectorul cărnii de pasăre și din cel al ouălor și pentru ovalbumină rezultă că este necesară modificarea prețurilor reprezentative pentru importurile anumitor produse, ținând seama de variațiile prețurilor în funcție de origine.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 1484/95 trebuie modificat în consecință.

(4)

Deoarece este necesar să se asigure aplicarea măsurii respective cât mai rapid posibil după ce devin disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării sale.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/13

(1)

Duritatea semințelor este o caracteristică tipică a Galega orientalis Lam. Prin urmare, cerințele de calitate ale speciei în ceea ce privește facultatea germinativă minimă ar trebui să fie completate cu anumite informații cu privire la această caracteristică.

(2)

Directiva 66/401/CEE stabilește greutatea maximă a unui lot de semințe pentru a se evita eterogenitatea loturilor în ceea ce privește testarea semințelor.

(3)

Dat fiind că modificările practicilor legate de producția și comercializarea semințelor, în special în ceea ce privește creșterea producției de culturi pentru semințe și metodele de transport al semințelor, au sugerat că ar putea fi de dorit o creștere a greutății maxime a loturilor de semințe de graminee, a fost organizat un experiment temporar în conformitate cu Decizia 2007/66/CE a Comisiei (3).

(4)

Acest experiment a arătat faptul că, ținând cont de noile condiții, fabricile de producție sunt în măsură să producă loturi suficient de omogene de semințe de dimensiuni mai mari. Prin urmare, ar trebui să se permită statelor membre să autorizeze creșterea greutății maxime a loturilor de semințe de graminee.

(5)

Condițiile pentru producția de semințe, inspecții pe teren, prelevare de eșantioane și testare prevăzute în Directiva 66/402/CEE se bazează pe metode și standarde acceptate la nivel internațional, cum ar fi cele stabilite de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor (ISTA).

(6)

Cerințele de calitate stabilite pentru speciile Sorghum spp. se bazează în principal pe specia Sorghum bicolor (L.) Moench. Ca urmare a noii piețe dezvoltate pentru producția de furaje și de biomasă, a crescut cererea de alte subspecii și hibrizi de Sorghum spp. cu boabe mai mici și formă mai subțire și mai plată. În consecință, cerințele pentru subspecii separate ar trebui să fie precizate în continuare, pentru a ține seama de caracteristicile semințelor lor.

(7)

Speciile Sorghum spp. ar trebui să fie diferențiate ca Sorghum bicolor (L.) Moench, Sorghum sudanense (Piper) Stapf și hibrizii lor, iar dimensiunea eșantioanelor din acestea ar trebui adaptată la standardele stabilite de ISTA.

(8)

Prin urmare, Directivele 66/401/CEE și 66/402/CEE ar trebui modificate în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier,

1.

În tabelul A din anexa II secțiunea I(2), la rubrica pentru Galega orientalis Lam., în coloana 2 numărul „60” se înlocuiește cu următorul text:

„60 (a) (b)”.

2.

În coloana 1 din anexa III, rubrica referitoare la „Poaceae (Gramineae)” se înlocuiește cu următorul text:

„ Poaceae (Gramineae)  (4)

1.

Rubricile pentru Sorghum bicolor, Sorghum bicolor x Sorghum sudanense și Sorghum sudanense se înlocuiesc cu următorul text:

2.

Următoarea rubrică se introduce după rubrica pentru Sorghum sudanense (Piper) Stapf:

23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/15

(1)

În conformitate cu articolul 111b alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE, o țară terță poate solicita Comisiei să evalueze dacă cadrul acesteia de reglementare aplicabil substanțelor active exportate către Uniune, precum și activitățile aferente de control și de aplicare a legii garantează un nivel de protecție a sănătății publice echivalent cu cel al Uniunii pentru a fi incluse pe o listă de țări terțe care asigură un nivel echivalent de protecție a sănătății publice.

(2)

Prin scrisoarea din data de 4 aprilie 2012, Elveția a solicitat să fie inclusă pe lista respectivă în conformitate cu articolul 111b alineatul (1) din Directiva 2001/83/CE. Evaluarea echivalenței de către Comisie a confirmat că cerințele articolului susmenționat au fost îndeplinite. În procesul de evaluare a acestei echivalențe, s-a ținut cont de acordul de recunoaștere reciprocă (2), astfel cum este menționat la articolul 51 alineatul (2) din directiva menționată mai sus, dintre Elveția și Uniune,

23.11.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/17