ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2012.129.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 129 |
|
![]() |
||
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 55 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte legislative
REGULAMENTE
16.5.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 129/1 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 386/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 aprilie 2012
privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale) a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114 și articolul 118 primul paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Bunăstarea economică a Uniunii se bazează pe un proces susținut de creativitate și inovare. Prin urmare, pentru a asigura în viitor prosperitatea Uniunii, sunt indispensabile măsuri care să permită o reală protecție a acestor două elemente. |
(2) |
Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă active vitale ale activităților comerciale care contribuie la garantarea unor beneficii corecte pentru munca creatorilor și a inovatorilor, precum și la protecția investițiilor acestora în cercetare și la protecția ideilor noi. |
(3) |
O abordare bine fundamentată, armonizată și progresivă cu privire la drepturile de proprietate intelectuală este esențială pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale Strategiei Europa 2020, inclusiv Agenda digitală pentru Europa. |
(4) |
Creșterea constantă a numărului de încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală constituie o adevărată amenințare nu numai pentru economia Uniunii, ci și, în multe cazuri, pentru sănătatea și siguranța consumatorilor din Uniune. În consecință, pentru combaterea eficientă a acestui fenomen, este necesară o acțiune eficace, imediată și coordonată la nivel național, european și mondial. |
(5) |
În contextul strategiei generale privind drepturile de proprietate intelectuală prevăzute în Rezoluția din 25 septembrie 2008 a Consiliului privind un plan european global de combatere a contrafacerii și a pirateriei (3), Consiliul a invitat Comisia să înființeze un observator european al contrafacerii și al pirateriei. În consecință, Comisia a creat o rețea de experți din sectorul public și privat și a prezentat misiunea rețelei menționate în comunicarea intitulată „O mai bună protejare a drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă”. Denumirea observatorului european al contrafacerii și pirateriei ar trebui schimbată în Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală (denumit în continuare „Observatorul”). |
(6) |
Comunicarea respectivă sublinia că Observatorul ar trebui să reprezinte resursa principală pentru colectarea, monitorizarea și raportarea informațiilor și datelor legate de orice încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Observatorul ar trebui să fie utilizat ca platformă de cooperare între reprezentanți ai autorităților naționale și părțile interesate pentru a face schimb de idei și de experiență în materie de bune practici și pentru a formula recomandări către factori de decizie politică cu privire la strategiile comune de transpunere în practică. În comunicare se preciza că Observatorul ar urma să fie găzduit și administrat de serviciile Comisiei. |
(7) |
În Rezoluția sa din 1 martie 2010 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (4), Consiliul a invitat Comisia, statele membre și sectoarele industriale să furnizeze Observatorului datele fiabile și comparabile de care dispun cu privire la contrafacere și piraterie și, de asemenea, să elaboreze împreună și să convină, în cadrul Observatorului, asupra unor planuri de colectare de informații suplimentare. De asemenea, Consiliul a invitat Observatorul să publice anual un raport amplu referitor la obiectul, proporțiile și principalele caracteristici ale contrafacerii și pirateriei, precum și la impactul acestora asupra pieței interne. Raportul anual menționat ar trebui să fie elaborat utilizând informațiile relevante furnizate în acest sens de autoritățile din statele membre, de Comisie și de sectorul privat în limitele legislației privind protecția datelor. Consiliul recunoaște, de asemenea, importanța dezvoltării de noi modele comerciale competitive, care să lărgească oferta licită de conținut cultural și creativ și, în același timp, care să prevină și să combată încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, ca mijloace necesare de promovare a creșterii economice, a ocupării forței de muncă și a diversității culturale. |
(8) |
În concluziile sale din 25 mai 2010 cu privire la viitoarea revizuire a sistemului mărcilor din Uniunea Europeană (5), Consiliul a invitat Comisia să stabilească o bază juridică care să permită implicarea Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale) (denumit în continuare „Oficiul”) în activități legate de aplicarea legislației, printre care și combaterea contrafacerii, mai ales prin stimularea cooperării acestuia cu oficiile naționale pentru mărci și cu Observatorul. În acest sens, Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală (6) prevede, între altele, anumite măsuri de promovare a cooperării, inclusiv schimbul de informații între statele membre și între statele membre și Comisie. |
(9) |
În Recomandarea sa din 26 martie 2009 privind consolidarea securității și a libertăților fundamentale în rețeaua Internet (7), Parlamentul European a recomandat Consiliului să mențină accesul complet și în condiții de siguranță la Internet, încurajând totodată colaborarea dintre sectorul privat și cel public în ceea ce privește intensificarea cooperării în domeniul aplicării legislației. |
(10) |
În Rezoluția din 22 septembrie 2010 referitoare la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă (8), Parlamentul European a invitat statele membre și Comisia să extindă cooperarea dintre Oficiu și oficiile naționale de proprietate intelectuală astfel încât să includă combaterea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală. |
(11) |
În Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative (9), Parlamentul European a îndemnat Comisia să ia în considerare problemele specifice întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii atunci când este vorba despre afirmarea drepturilor lor de proprietate intelectuală și să promoveze cele mai bune practici și metode eficace în vederea respectării acestor drepturi. |
(12) |
În Rezoluția sa din 6 iulie 2011 referitoare la o abordare globală a protecției datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană (10), Parlamentul European a solicitat Comisiei să asigure o deplină armonizare și securitate juridică, oferind un nivel uniform și ridicat de protecție a persoanelor în toate circumstanțele. |
(13) |
Având în vedere sarcinile încredințate Observatorului, este necesară identificarea unei soluții care să asigure o infrastructură adecvată și sustenabilă pentru desfășurarea sarcinilor sale. |
(14) |
Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (11) prevede cooperarea administrativă dintre Oficiu și instanțele judecătorești sau autoritățile din statele membre, precum și schimbul de publicații dintre Oficiu și oficiile centrale de proprietate industrială ale statelor membre. Pe această bază, Oficiul a stabilit o cooperare cu oficiile naționale care activează în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală. În consecință, Oficiul deține deja în mare măsură experiența și competențele necesare pentru a asigura o infrastructură adecvată și sustenabilă în domeniul sarcinilor Observatorului. |
(15) |
Oficiul îndeplinește așadar criteriile necesare pentru a i se încredința îndeplinirea sarcinilor menționate. |
(16) |
Sarcinile menționate ar trebui să vizeze toate drepturile de proprietate intelectuală care fac obiectul Directivei 2004/48/CE, deoarece, în multe cazuri, actele de încălcare afectează mai multe drepturi de proprietate intelectuală. În plus, sunt necesare date și schimburi de bune practici cu privire la ansamblul drepturilor de proprietate intelectuală menționate mai sus, pentru a avea o imagine completă a situației și pentru a permite elaborarea unor strategii complexe de reducere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală. |
(17) |
Sarcinile pe care Oficiul ar trebui să le îndeplinească pot fi legate de măsurile de punere în aplicare și de raportare prevăzute în Directiva 2004/48/CE. Astfel, Oficiul ar trebui să ofere servicii autorităților naționale sau operatorilor care intervin în special în procesul de implementare omogenă a directivei și care pot facilita aplicarea acesteia. Sarcinile Oficiului ar trebui așadar considerate ca fiind strâns legate de obiectul actelor de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre. |
(18) |
Reunit de către Oficiu, Observatorul ar trebui să devină un centru de excelență privind informații și date referitoare la încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, beneficiind de cunoștințele, experiența și resursele Oficiului. |
(19) |
Oficiul ar trebui să ofere un forum care să reunească autorități publice și sectorul privat, asigurând colectarea, analiza și diseminarea de date obiective relevante, comparabile și fiabile cu privire la valoarea drepturilor de proprietate intelectuală și la încălcările acestor drepturi, identificând și promovând cele mai bune practici și strategii de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală și contribuind la sensibilizarea publicului în legătură cu efectele încălcării drepturilor de proprietate intelectuală. În plus, Oficiul ar trebui să îndeplinească și alte sarcini, cum ar fi îmbunătățirea înțelegerii valorii drepturilor de proprietate intelectuală, promovarea schimbului de informații cu privire la noi modele comerciale competitive care să extindă oferta licită de conținut cultural și creativ, dezvoltarea cunoștințelor de specialitate ale persoanelor implicate în asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală prin acțiuni de formare profesională adecvate, îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la tehnicile de prevenire a contrafacerii, precum și ameliorarea cooperării cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Comisia ar trebui să fie asociată activităților întreprinse de către Oficiu în temeiul prezentului regulament. |
(20) |
Oficiul ar trebui să faciliteze și să sprijine activitățile autorităților naționale, ale sectorului privat și ale instituțiilor Uniunii legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și, în special, activitățile acestora de combatere a încălcărilor acestor drepturi. Exercitarea atribuțiilor conferite Oficiului în temeiul prezentului regulament nu împiedică statele membre să-și exercite competențele proprii. Sarcinile și activitățile care îi revin Oficiului în conformitate cu prezentul regulament nu se extind la participarea la operațiuni sau investigații individuale, desfășurate de autoritățile competente. |
(21) |
Pentru a îndeplini aceste sarcini cu maximă eficiență, Oficiul ar trebui să consulte și să coopereze cu celelalte autorități de la nivel național, european și, atunci când este cazul, internațional, să creeze sinergii cu activitățile desfășurate de astfel de autorități și să evite cu desăvârșire duplicarea măsurilor. |
(22) |
Oficiul ar trebui să implementeze sarcinile și activitățile legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală utilizând propriile mijloace bugetare. |
(23) |
În ceea ce-i privește pe reprezentanții sectorului privat, în cadrul reuniunilor Observatorului în contextul activităților sale, Oficiul ar trebui să implice o selecție reprezentativă a sectoarelor economice, inclusiv industriile creative, care sunt cele mai vizate sau mai experimentate în ceea ce privește combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, în special reprezentanți ai titularilor de drepturi, inclusiv autorii și alți creatori, precum și intermediarii serviciilor de Internet. De asemenea, este necesar să se asigure o reprezentare corespunzătoare a consumatorilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. |
(24) |
Obligațiile de informare impuse prin prezentul regulament statelor membre și sectorului privat nu ar trebui să creeze sarcini administrative inutile și ar trebui să urmărească evitarea suprapunerilor în privința datelor deja furnizate instituțiilor Uniunii de către statele membre și reprezentanții sectorului privat în temeiul cerințelor în vigoare ale Uniunii în materie de raportare. |
(25) |
Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume atribuirea către Oficiu a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, având în vedere că efectele acesteia pot fi obținute mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul regulament încredințează Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (Mărci, desene și modele industriale) (denumit în continuare „Oficiul”) sarcini care vizează facilitarea și sprijinirea activităților autorităților naționale, ale sectorului privat și ale instituțiilor Uniunii de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală aflate sub incidența Directivei 2004/48/CE. În îndeplinirea acestor sarcini, Oficiul organizează, administrează și susține reuniunile experților, autorităților și părților interesate reunite în cadrul „Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală” (denumit în continuare „Observatorul”).
Sarcinile și activitățile care îi revin Oficiului în conformitate cu prezentul regulament nu includ participarea la operațiunile sau investigațiile individuale desfășurate de autoritățile competente.
Articolul 2
Sarcini și activități
(1) Oficiul are următoarele sarcini:
(a) |
îmbunătățirea înțelegerii valorii proprietății intelectuale; |
(b) |
îmbunătățirea înțelegerii domeniului de aplicare și a impactului încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală; |
(c) |
îmbunătățirea cunoștințelor legate de cele mai bune practici utilizate în sectorul public și în cel privat pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală; |
(d) |
contribuția la sensibilizarea cetățenilor cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală; |
(e) |
dezvoltarea expertizei persoanelor implicate în asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală; |
(f) |
îmbunătățirea cunoștințelor cu privire la instrumente tehnice de prevenire și combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv în ceea ce privește sistemele de depistare și identificare care contribuie la diferențierea produselor originale de cele contrafăcute; |
(g) |
oferirea unor mecanisme care să contribuie la îmbunătățirea schimbului online, între autoritățile din statele membre care lucrează în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, de informații referitoare la asigurarea respectării unor astfel de drepturi, precum și la stimularea cooperării cu și între autoritățile menționate; |
(h) |
realizarea unor acțiuni, în consultare cu statele membre, de stimulare a cooperării internaționale cu oficiile de proprietate intelectuală din țări terțe în vederea dezvoltării de strategii, tehnici, competențe și instrumente de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. |
(2) În cadrul îndeplinirii sarcinilor stabilite la alineatul (1), Oficiul desfășoară următoarele activități, în concordanță cu programul de lucru adoptat în conformitate cu articolul 7 și în conformitate cu dreptul Uniunii:
(a) |
stabilirea unei metodologii transparente de colectare, analiză și raportare de date independente, obiective, comparabile și fiabile cu privire la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală; |
(b) |
colectarea, analiza și diseminarea de date relevante obiective, comparabile și fiabile referitoare la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală; |
(c) |
colectarea, analiza și diseminarea de date relevante obiective, comparabile și fiabile privind valoarea economică a proprietății intelectuale și contribuția sa la creșterea economică, la bunăstare, inovare, creativitate, diversitate culturală, la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și la dezvoltarea unor produse și servicii de înaltă calitate în cadrul Uniunii; |
(d) |
furnizarea de evaluări periodice și rapoarte specifice pe sectoare economice, zone geografice și tipuri de drepturi de proprietate intelectuală încălcate, care să analizeze, printre altele, impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală asupra societății și a economiei, inclusiv o evaluare a efectelor asupra întreprinderilor mici și mijlocii, precum și asupra sănătății, mediului, siguranței și securității; |
(e) |
colectarea, analiza și diseminarea de informații referitoare la cele mai bune practici utilizate de reprezentanții care se reunesc în cadrul Observatorului și, dacă este cazul, prezentarea unor recomandări privind strategii bazate pe aceste practici; |
(f) |
redactarea de rapoarte și publicații de sensibilizare a cetățenilor Uniunii cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală și, în același scop, organizarea de conferințe, evenimente și reuniuni la nivel european și internațional, precum și sprijinirea unor acțiuni naționale și paneuropene, inclusiv campanii online și offline, în principal prin furnizarea de date și de informații; |
(g) |
monitorizarea dezvoltării unor noi modele de afaceri competitive care să extindă oferta licită de conținut cultural și creativ, încurajarea schimbului de informații și mărirea gradului de sensibilizare a consumatorilor în această privință; |
(h) |
dezvoltarea și organizarea unor activități de formare online sau sub altă formă pentru funcționarii naționali implicați în protecția drepturilor de proprietate intelectuală; |
(i) |
organizarea de reuniuni ad hoc ale experților, inclusiv ale experților din mediul academic și ale reprezentanților relevanți ai societății civile, în vederea sprijinirii activităților acestuia în temeiul prezentul regulament; |
(j) |
identificarea și promovarea instrumentelor tehnice destinate specialiștilor și a tehnicilor de comparare, inclusiv a sistemelor de depistare și identificare care ajută la diferențierea produselor autentice de cele contrafăcute; |
(k) |
cooperarea cu autoritățile naționale și cu Comisia în vederea dezvoltării unei rețele online care să faciliteze schimbul de informații referitoare la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală între administrațiile publice, organismele și organizațiile din statele membre care se ocupă de protecția și asigurarea respectării acestor drepturi; |
(l) |
conlucrarea și crearea de sinergii între oficiile centrale de proprietate industrială din statele membre, inclusiv Oficiul Benelux de Proprietate Intelectuală, și alte autorități ale statelor membre care operează în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea dezvoltării și promovării de tehnici, competențe și instrumente legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv de programe de formare și de campanii de informare; |
(m) |
elaborarea, în consultare cu statele membre, de programe pentru asigurarea de asistență tehnică pentru țări terțe, precum și elaborarea și organizarea unor programe și evenimente de formare pentru funcționarii din țări terțe implicați în activități de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală; |
(n) |
formularea de recomandări pentru Comisie cu privire la chestiuni care intră în sfera dispozițiilor prezentului regulament, pe baza unei cereri din partea Comisiei; |
(o) |
desfășurarea unor activități similare necesare pentru a permite Oficiului să-și îndeplinească sarcinile stabilite la alineatul (1). |
(3) Atunci când îndeplinește sarcinile și desfășoară activitățile menționate la alineatele (1) și (2), Oficiul respectă dispozițiile în vigoare din dreptul Uniunii referitoare la protecția datelor.
Articolul 3
Finanțare
Oficiul se asigură în permanență că activitățile care îi sunt încredințate în temeiul prezentului regulament se desfășoară utilizând resurse bugetare proprii.
Articolul 4
Reuniunile Observatorului
(1) În scopul desfășurării activităților menționate la articolul 2 alineatul (2), Oficiul invită, cel puțin o dată pe an, la reuniuni ale Observatorului, reprezentanți ai administrațiilor publice, ai organismelor și organizațiilor din statele membre care activează în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, precum și reprezentanți ai sectorului privat, pentru a participa la lucrările Oficiului în conformitate cu prezentul regulament.
(2) Printre reprezentanții din sectorul privat invitați la reuniunile Observatorului se numără o gamă largă, reprezentativă și echilibrată de organisme naționale și din Uniune aparținând diferitelor sectoare economice, inclusiv industriilor creative, cu cel mai mare grad de implicare sau experiență în combaterea încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală.
Organizațiile de consumatori, întreprinderile mici și mijlocii, autorii și alți creatori sunt reprezentați corespunzător.
(3) Oficiul invită fiecare stat membru să trimită la reuniunile Observatorului cel puțin un reprezentant din cadrul administrației sale publice. În contextul respectiv, statele membre asigură continuitatea în activitatea Observatorului.
(4) Reuniunile menționate la alineatul (1) se pot completa prin organizarea unor grupuri de lucru în cadrul Observatorului, alcătuite din reprezentanți ai statelor membre și ai sectorului privat.
(5) Atunci când este cazul, în afară de reuniunile menționate la alineatul (1), Oficiul organizează reuniuni la care participă:
(a) |
reprezentanți ai administrațiilor publice, organismelor și organizațiilor din statele membre; sau |
(b) |
reprezentanți ai sectorului privat. |
(6) La reuniunile la care se referă prezentul articol sunt invitați deputați sau alți reprezentanți ai Parlamentului European, precum și reprezentanți ai Comisiei, în calitate de participanți sau în calitate de observatori, după caz.
(7) Numele reprezentanților care participă, ordinea de zi și procesele verbale ale reuniunilor la care se referă prezentul articol se publică pe site-ul Internet al Oficiului.
Articolul 5
Obligații de informare
(1) După caz, în conformitate cu dreptul intern, inclusiv legislația care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal, statele membre, la cererea oficiului sau din proprie inițiativă:
(a) |
informează Oficiul cu privire la politicile și strategiile generale de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală și cu privire la eventualele schimbări ale acestora; |
(b) |
furnizează datele statistice disponibile cu privire la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală; |
(c) |
informează Oficiul cu privire la jurisprudența relevantă. |
(2) Fără a aduce atingere legislației care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal și protecției informațiilor confidențiale, reprezentanții sectorului privat care se reunesc în cadrul Observatorului procedează, la cererea Oficiului și dacă este posibil, după cum urmează:
(a) |
informează Oficiul cu privire la politicile și strategiile din domeniul lor de activitate privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și orice eventuale schimbări aduse acestora; |
(b) |
furnizează date statistice referitoare la încălcările drepturilor de proprietate intelectuală din domeniul lor de activitate. |
Articolul 6
Oficiul
(1) Dispozițiile relevante din titlul XII din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 se aplică îndeplinirii sarcinilor și desfășurării activităților prevăzute de prezentul regulament.
(2) În virtutea competențelor care îi sunt conferite prin articolul 124 din Regulamentul (CE) nr. 207/2009, președintele Oficiului adoptă instrucțiunile administrative interne și publică comunicările necesare pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor încredințate Oficiului prin prezentul regulament.
Articolul 7
Conținutul programului de lucru și al raportului de activitate
(1) Oficiul elaborează un program de lucru anual care prioritizează în mod corespunzător activitățile în conformitate cu prezentul regulament și cele pentru reuniunile Observatorului, în concordanță cu politicile și prioritățile Uniunii din domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, în cooperare cu reprezentanții menționați la articolul 4 alineatul (5) litera (a).
(2) Programul de lucru menționat la alineatul (1) este prezentat, spre informare, consiliului de administrație al Oficiului.
(3) Raportul de activitate prevăzut la articolul 124 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 conține cel puțin următoarele informații referitoare la sarcinile și activitățile Oficiului în temeiul prezentului regulament:
(a) |
o trecere în revistă a principalelor activități desfășurate în anul calendaristic anterior; |
(b) |
rezultatele obținute în anul calendaristic anterior, însoțite, dacă este cazul, de rapoarte sectoriale care analizează situația din diferite sectoare industriale și pe diverse categorii de produse; |
(c) |
o evaluare în ansamblu a îndeplinirii sarcinilor Oficiului în conformitate cu prezentul regulament și cu programul de lucru întocmit în conformitate cu alineatul (1); |
(d) |
o trecere în revistă a activităților pe care Oficiul intenționează să le desfășoare în viitor; |
(e) |
observații privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală și eventualele politici și strategii viitoare, inclusiv modalități de consolidare a cooperării eficace cu și între statele membre; |
(f) |
o evaluare generală a reprezentării adecvate în cadrul Observatorului a tuturor actorilor menționați la articolul 4 alineatul (2). |
Înainte de prezentarea raportului de activitate către Parlamentul European, Comisie și consiliul de administrație, președintele Oficiului consultă reprezentanții menționați la articolul 4 alineatul (5) litera (a) cu privire la părțile relevante ale raportului.
Articolul 8
Evaluare
(1) Comisia adoptă un raport de evaluare a aplicării prezentului regulament până la 6 iunie 2017.
(2) Raportul de evaluare analizează modul de funcționare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește impactul său asupra asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală pe piața internă.
(3) În procesul de elaborare a raportului de evaluare, Comisia se consultă cu Oficiul, cu statele membre și cu reprezentanții care se reunesc în cadrul Observatorului cu privire la aspectele menționate la alineatul (2).
(4) Comisia transmite raportul de evaluare Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European și inițiază consultări ample cu părțile interesate pe marginea raportului de evaluare.
Articolul 9
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 aprilie 2012.
Pentru Parlamentul European
Președintele
M. SCHULZ
Pentru Consiliu
Președintele
M. BØDSKOV
(1) JO C 376, 22.12.2011, p. 62.
(2) Poziția Parlamentului European din 14 februarie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 22 martie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(3) JO C 253, 4.10.2008, p. 1.
(5) JO C 140, 29.5.2010, p. 22.
(6) JO L 157, 30.4.2004, p. 45. Versiune corectată în JO L 195, 2.6.2004, p. 16.
(7) JO C 117 E, 6.5.2010, p. 206.
(8) JO C 50 E, 21.2.2012, p. 48.
(9) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
(10) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
(11) JO L 78, 24.3.2009, p. 1.
16.5.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 129/7 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 387/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 aprilie 2012
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit, în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre afectate sau amenințate de dificultăți grave legate de stabilitatea lor financiară
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Criza financiară mondială fără precedent și încetinirea fără precedent a creșterii economice au adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și au deteriorat puternic condițiile economice și financiare în mai multe state membre. În special, anumite statele membre sunt afectate sau amenințate de dificultăți grave, în special probleme legate de creșterea economică și stabilitatea lor financiară și de o deteriorare a situației deficitului și datoriei lor, cauzate de conjunctura economică și financiară internațională. |
(2) |
Cu toate că s-au luat deja măsuri importante pentru a contracara efectele negative ale crizei, inclusiv modificarea cadrului legislativ, impactul crizei financiare asupra economiei reale, asupra pieței muncii și asupra cetățenilor este resimțit pe scară largă. Presiunea la care sunt supuse resursele financiare naționale crește tot mai mult, fiind necesare măsuri suplimentare pentru a atenua această presiune prin utilizarea optimă și la maximum a finanțării din Fondul european pentru pescuit. |
(3) |
În temeiul articolului 122 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care oferă posibilitatea de a acorda asistență financiară din partea Uniunii unui stat membru care se confruntă cu dificultăți sau care este serios amenințat de dificultăți grave, cauzate printre altele de evenimente excepționale situate în afara controlului său, Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (3) a instituit un mecanism european de stabilizare financiară în vederea menținerii stabilității financiare a Uniunii. |
(4) |
Prin Deciziile de punere în aplicare 2011/77/UE (4) și 2011/344/UE (5) ale Consiliului, Irlanda și, respectiv, Portugalia au beneficiat de astfel de asistență financiară din partea Uniunii. |
(5) |
Grecia se confrunta deja cu dificultăți majore în ceea ce privește stabilitatea sa financiară înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 407/2010. Prin urmare, asistența financiară pentru Grecia nu se putea întemeia pe respectivul regulament. |
(6) |
Acordul între creditori și acordul de împrumut pentru Grecia, semnate la 8 mai 2010, au intrat în vigoare la 11 mai 2010. Acordul între creditori urmează să rămână în vigoare în întregime pe o perioadă de programare de trei ani, atât timp cât există sume neachitate în temeiul acordului de împrumut. |
(7) |
Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (6) prevede acordarea de asistență reciprocă de către Consiliu în cazul în care un stat membru care nu a adoptat moneda euro este afectat sau este serios amenințat de dificultăți în ceea ce privește balanța sa de plăți. |
(8) |
Prin Deciziile 2009/102/CE (7), 2009/290/CE (8) și 2009/459/CE (9) ale Consiliului, Ungaria, Letonia și respectiv România au beneficiat de o astfel de asistență financiară din partea Uniunii. |
(9) |
Perioada în care asistența financiară este disponibilă pentru Irlanda, Ungaria, Letonia, Portugalia și România este prevăzută în deciziile relevante ale Consiliului. Perioada în care asistența financiară a fost pusă la dispoziția Ungariei a expirat la 4 noiembrie 2010. |
(10) |
Perioada în care asistența financiară în temeiul acordului între creditori și a acordului de împrumut este disponibilă pentru Grecia este diferită pentru fiecare stat membru care participă la aceste instrumente. |
(11) |
Ca urmare a deciziei Consiliului European din 25 martie 2011, miniștrii de finanțe ai celor 17 state membre din zona euro au semnat la 11 iulie 2011 Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate. Ca urmare a deciziilor luate de șefii de state și guverne ale statelor membre din zona euro pe 21 iulie și 9 decembrie 2011, tratatul a fost modificat pentru a îmbunătăți eficiența mecanismului și a fost semnat la 2 februarie 2012. În conformitate cu acest tratat, mecanismul european de stabilitate va prelua până în 2013 sarcinile care în prezent sunt îndeplinite de Fondul european de stabilitate financiară și de mecanismul european de stabilizare financiară. Prin urmare, acest viitor mecanism ar trebui luat deja în considerare în prezentul regulament. |
(12) |
În concluziile sale din 23 și 24 iunie 2011, Consiliul European a salutat intenția Comisiei de a consolida sinergiile dintre programul de împrumut pentru Grecia și fondurile Uniunii și a susținut eforturile de a spori capacitatea Greciei de a absorbi fondurile Uniunii pentru a stimula creșterea și ocuparea forței de muncă prin reorientarea în direcția îmbunătățirii competitivității și creării de locuri de muncă. În plus, concluziile au salutat și au susținut elaborarea de către Comisie, împreună cu statele membre, a unui program cuprinzător de asistență tehnică pentru Grecia. Prezentul regulament contribuie la aceste eforturi care vizează îmbunătățirea sinergiilor. |
(13) |
Pentru a facilita gestionarea finanțării din partea Uniunii, pentru a sprijini accelerarea investițiilor în statele membre și în regiuni, precum și pentru a crește impactul fondurilor asupra economiei, este necesar să se permită, în cazuri justificate, în mod temporar și fără a aduce atingere perioadei de programare 2014-2020, o majorare a plăților intermediare din Fondul european pentru pescuit cu o sumă echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă pentru fiecare axă prioritară în cazul statelor membre care se confruntă cu dificultăți grave cu privire la stabilitatea lor financiară și care au solicitat să beneficieze de această măsură, ceea ce rezultă într-o reducere corespunzătoare a contrapartidei naționale. Dat fiind caracterul temporar al majorării respective și pentru a menține ratele inițiale de cofinanțare ca punct de referință pentru calculul sumelor majorate temporar, modificările care rezultă din aplicarea mecanismului nu ar trebui să se reflecte în planul financiar inclus în programele operaționale. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă actualizarea programelor operaționale, pentru a concentra fondurile spre competitivitate, creștere și ocuparea forței de muncă și pentru a ajusta țintele și obiectivele acestora în funcție de diminuarea finanțării totale disponibile. |
(14) |
Un stat membru care adresează o solicitare Comisiei pentru a beneficia de o derogare în temeiul prezentului regulament ar trebui să transmită toate informațiile necesare care să îi permită Comisiei să determine, pe baza unor date privind situația macroeconomică și bugetară a statului membru, că nu sunt disponibile resurse pentru contrapartida națională. De asemenea, acesta ar trebui să demonstreze că o majorare a plăților care rezultă din acordarea derogării este necesară pentru a garanta continuarea punerii în aplicare a programelor operaționale și că problemele legate de capacitatea de absorbție persistă chiar și dacă se recurge la plafoanele maxime aplicabile pentru ratele de cofinanțare stabilite la articolul 53 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului (10). |
(15) |
De asemenea, statul membru care adresează o solicitare Comisiei pentru a beneficia de o derogare în temeiul prezentului regulament ar trebui să facă referire și la decizia pertinentă a Consiliului sau la orice alt act juridic în baza căruia este eligibil pentru a beneficia de derogare. Comisia ar trebui să aibă suficient timp la dispoziție, începând din momentul în care solicitarea statului membru a fost transmisă, să verifice corectitudinea informațiilor trimise și să formuleze eventuale obiecțiuni. Pentru ca derogarea să devină efectivă și operațională, ar trebui să se pornească de la premisa că o astfel de solicitare este justificată în cazul în care Comisia nu formulează obiecțiuni. În cazul în care Comisia are obiecțiuni față de solicitarea statului membru, aceasta ar trebui să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o decizie în acest sens, precizând motivele. |
(16) |
Ar trebui să se revizuiască în consecință regulile de calculare a plăților intermediare și a plăților soldului final pentru programele operaționale pe perioada în care statele membre primesc asistență financiară a Uniunii pentru remedierea dificultăților grave cu privire la stabilitatea lor financiară. |
(17) |
Este necesar să se asigure existența unor raportări adecvate cu privire la utilizarea sumelor majorate puse la dispoziția statelor membre care beneficiază de majorarea temporară a plăților intermediare în conformitate cu prezentul regulament. |
(18) |
După finalul perioadei în cursul căreia s-a pus la dispoziție asistența financiară, ar putea fi necesar ca evaluările desfășurate în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 să determine, printre altele, dacă reducerea cofinanțării naționale conduce la o distanțare semnificativă de la obiectivele care au fost prevăzute inițial. Astfel de evaluări ar putea conduce la revizuirea programului operațional. |
(19) |
Deoarece criza fără precedent ce afectează piețele financiare internaționale și încetinirea fără precedent a creșterii economice, care au cauzat prejudicii grave stabilității financiare a mai multor state membre, necesită o reacție rapidă pentru a contracara efectele asupra economiei în ansamblul său, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil. Date fiind circumstanțele excepționale în care se află statele membre în cauză, acesta ar trebui să se aplice retroactiv, începând fie cu exercițiul financiar 2010, fie cu data de la care a fost pusă la dispoziție asistența financiară, în funcție de situația în care se află statul membru solicitant, pentru perioadele în cursul cărora statele membre au primit asistență financiară din partea Uniunii sau de la alte state membre din zona euro pentru a face față dificultăților grave cu privire la stabilitatea lor financiară. |
(20) |
În cazul în care este prevăzută o majorare temporară a plăților intermediare, această majorare temporară ar trebui avută în vedere și în contextul constrângerilor bugetare cu care se confruntă toate statele membre, constrângeri bugetare care ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în bugetul general al Uniunii Europene. În plus, deoarece principalul obiectiv al acestui mecanism este acela de a aborda dificultățile specifice actuale, aplicarea sa ar trebui să fie limitată în timp. În consecință, mecanismul ar trebui să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2010 și ar trebui să opereze pentru o perioadă limitată până la 31 decembrie 2013. |
(21) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 se modifică după cum urmează:
1. |
Articolele 76 și 77 se înlocuiesc cu următorul text: „Articolul 76 Reguli de calculare a plăților intermediare (1) Plățile intermediare se calculează prin aplicarea – asupra contribuției publice declarate în declarația de cheltuieli certificată de către autoritatea de certificare în cadrul fiecărei axe prioritare, în cadrul fiecărui obiectiv legat sau nu de convergență – ratei de cofinanțare stabilite în planul de finanțare curent pentru acea axă prioritară și acel obiectiv. (2) Prin derogare de la alineatul (1), drept răspuns la o cerere specifică și corespunzător motivată a statului membru, o plată intermediară se calculează ca valoare a asistenței din partea Uniunii plătite sau datorate beneficiarilor pentru axa prioritară și obiectiv. Această valoare trebuie specificată de către statul membru în declarația de cheltuieli. (3) Prin derogare de la articolul 53 alineatul (3), la cererea unui stat membru, plățile intermediare se majorează cu o valoare echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei axe prioritare, până la maximum de 100 %, care trebuie aplicată valorii cheltuielilor publice eligibile nou declarate în fiecare declarație de cheltuieli certificată prezentată în perioada în care statul membru îndeplinește una dintre următoarele condiții:
(4) Pentru a calcula plățile intermediare după ce statul membru încetează să beneficieze de asistența financiară a Uniunii menționată la alineatul (3), Comisia nu ia în considerare sumele majorate plătite în conformitate cu alineatul respectiv. Sumele menționate se iau însă în considerare în scopul aplicării articolului 79 alineatul (1). (5) Plățile intermediare majorate ca urmare a aplicării alineatului (3) se pun la dispoziția autorității de gestionare în cel mai scurt termen cu putință și se utilizează doar pentru efectuarea plăților aferente punerii în aplicare a programului operațional. (6) În contextul raportării anuale în temeiul articolului 67 alineatul (1), statele membre furnizează Comisiei informațiile corespunzătoare în legătură cu utilizarea derogării menționate la alineatul (3) din prezentul articol, demonstrând modul în care valoarea majorată a sprijinului acordat a contribuit la stimularea competitivității, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă în statul membru în cauză. Informațiile respective se iau în considerare de către Comisie la întocmirea raportului anual prevăzut la articolul 68 alineatul (1). Articolul 77 Reguli de calculare a plății soldului (1) Plățile soldului se limitează la cel mai mic dintre următoarele cuantumuri:
(2) Prin derogare de la articolul 53 alineatul (3), la cererea unui stat membru, plățile soldului sunt majorate cu o valoare echivalentă cu zece puncte procentuale în plus față de rata de cofinanțare aplicabilă fiecărei axe prioritare, până la cel mult 100 %, care trebuie aplicată valorii cheltuielilor publice eligibile nou declarate în fiecare declarație de cheltuieli certificată prezentată în perioada în care statul membru îndeplinește una dintre condițiile stabilite la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). (3) Pentru a calcula plățile soldului după ce statul membru încetează să beneficieze de asistența financiară din partea Uniunii menționată la articolul 76 alineatul (3), Comisia nu ia în considerare sumele majorate plătite în conformitate cu alineatul respectiv. |
2. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 77a Limita contribuției Uniunii prin intermediul plăților intermediare și al plăților soldului (1) Prin derogare de la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2), contribuția Uniunii prin intermediul plăților intermediare și al plății soldului nu poate depăși contribuția publică și suma maximă a intervenției din FEP pentru fiecare axă prioritară și pentru fiecare obiectiv, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. (2) Derogarea menționată la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) este acordată de către Comisie la cererea scrisă a unui stat membru care îndeplinește una dintre condițiile menționate la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). Cererea respectivă se înaintează până la 17 iulie 2012 sau în termen de două luni de la data la care un stat membru îndeplinește una dintre condițiile stabilite la articolul 76 alineatul (3) literele (a), (b) și (c). (3) În solicitarea sa transmisă Comisiei, statul membru justifică necesitatea derogării menționate la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2), furnizând informațiile necesare pentru a se constata:
Comisia verifică dacă informațiile transmise justifică acordarea unei derogări. Comisia formulează eventualele sale obiecțiuni față de respectivele informații în termen de 30 de zile de la data la care a fost înaintată solicitarea. În cazul în care Comisia decide să formuleze obiecțiuni față de solicitarea statului membru, aceasta adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, o decizie în acest sens și precizează motivele. În cazul în care Comisia nu ridică obiecții la solicitarea statului membru, se consideră că solicitarea respectivă este justificată. (4) De asemenea, în solicitarea statului membru se descrie în detaliu în ce scop va fi folosită derogarea menționată la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) și se oferă informații în legătură cu măsurile complementare prevăzute pentru a concentra fondurile spre competitivitate, creștere și ocuparea forței de muncă, inclusiv, acolo unde este necesar, modificarea programelor operaționale. (5) Derogarea prevăzută la articolul 76 alineatul (3) și articolul 77 alineatul (2) nu se aplică în cazul declarațiilor de cheltuieli depuse după 31 decembrie 2013.”. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică retroactiv pentru următoarele state membre:
(a) |
în cazul Irlandei, Greciei și Portugaliei, cu efect de la data în care li s-a pus la dispoziție asistență financiară acestor state membre în conformitate cu articolul 76 alineatul (3); |
(b) |
în cazul Ungariei, Letoniei și României, cu efect de la 1 ianuarie 2010. |
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 aprilie 2012.
Pentru Parlamentul European
Președintele
M. SCHULZ
Pentru Consiliu
Președintele
M. BØDSKOV
(1) JO C 24, 28.1.2012, p. 84.
(2) Poziția Parlamentului European din 14 martie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 22 martie 2012.
(3) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.
(5) JO L 159, 17.6.2011, p. 88.
(8) JO L 79, 25.3.2009, p. 39.
(9) JO L 150, 13.6.2009, p. 8.
(10) JO L 223, 15.8.2006, p. 1.
(11) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.
(12) JO L 53, 23.2.2002, p. 1.”.
16.5.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 129/12 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 388/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 19 aprilie 2012
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 al Consiliului de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 428/2009 (2) prevede ca produsele cu dublă utilizare (inclusiv produse software și tehnologii) să facă obiectul unui control eficient atunci când sunt exportate sau tranzitează Uniunea, sau atunci când sunt furnizate unei țări terțe în urma unor servicii de intermediere prestate de un intermediar care are reședința sau este stabilit în Uniune. |
(2) |
Pentru a permite statelor membre și Uniunii să își respecte angajamentele internaționale, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 stabilește lista comună a produselor cu dublă utilizare menționate la articolul 3 din respectivul regulament, care pune în aplicare controalele produselor cu dublă utilizare convenite la nivel internațional. Aceste angajamente au fost asumate în contextul participării în cadrul Grupului Australia, al Regimului de control al tehnologiilor pentru rachete, al Grupului furnizorilor nucleari, al Aranjamentului de la Wassenaar și al Convenției privind interzicerea armelor chimice. |
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede ca lista prevăzută în anexa I să fie actualizată în conformitate cu obligațiile și angajamentele relevante și cu orice modificare a acesteia, pe care statele membre le-au acceptat în calitate de membri în cadrul programelor internaționale de neproliferare și al înțelegerilor de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale relevante. |
(4) |
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 ar trebui modificată astfel încât să țină seama de modificările convenite în cadrul Grupului Australia, al Grupului furnizorilor nucleari, al Regimului de control al tehnologiilor pentru rachete și al Aranjamentului de la Wassenaar, după adoptarea regulamentului respectiv. |
(5) |
În scopul facilitării trimiterilor de către autoritățile de control al exporturilor și de către operatori, ar trebui publicată o versiune actualizată și consolidată a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009. |
(6) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 428/2009 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Strasbourg, 19 aprilie 2012.
Pentru Parlamentul European
Președintele
M. SCHULZ
Pentru Consiliu
Președintele
M. BØDSKOV
(1) Poziția Parlamentului European din 13 septembrie 2011 (JO C 7 E, 10.1.2012, p. 28) și Decizia Consiliului din 21 februarie 2012 (JO C 107 E, 13.4.2012, p. 1). Poziția Parlamentului European din 29 martie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(2) JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
ANEXĂ
„ANEXA I
Lista menționată la articolul 3 din prezentul regulament
LISTA PRODUSELOR CU DUBLĂ UTILIZARE
Prezenta listă pune în aplicare acordurile internaționale asupra controlului produselor cu dublă utilizare, cuprinzând Aranjamentul de la Wassenaar (WA), Regimul de control al tehnologiilor pentru rachete (MTCR), Grupul furnizorilor nucleari (NSG), Grupul Australia (AG) și Convenția privind interzicerea armelor chimice (CWC).
CUPRINS
Note
Acronime și abrevieri
Definiții
Categoria 0 |
Substanțe, instalații și echipamente nucleare |
Categoria 1 |
Materiale speciale și echipamente conexe |
Categoria 2 |
Prelucrarea materialelor |
Categoria 3 |
Electronică |
Categoria 4 |
Calculatoare |
Categoria 5 |
Telecomunicații și «securitatea informațiilor» |
Categoria 6 |
Senzori și lasere |
Categoria 7 |
Navigație și avionică |
Categoria 8 |
Marină |
Categoria 9 |
Aerospațiale și propulsie |
NOTE GENERALE PRIVIND ANEXA I
1. |
În ceea ce privește controlul produselor concepute sau modificate pentru uz militar, a se vedea lista sau listele corespunzătoare referitoare la controlul produselor de uz militar întocmite de fiecare stat membru. În prezenta anexă, mențiunea «A SE VEDEA LISTA PRODUSELOR MILITARE» face trimitere la aceste liste. |
2. |
Controalele la care se referă prezenta anexă nu devin inoperante din cauza exportului de produse nesupuse controlului (inclusiv de instalații) care conțin una sau mai multe componente supuse controlului, atunci când respectivele componente constituie elementul principal al acestor produse și pot fi, în mod practic, demontate și folosite în alte scopuri.
|
3. |
Produsele care figurează în prezenta anexă cuprind atât produse noi, cât și produse deja utilizate. |
4. |
În anumite cazuri, substanțele chimice sunt enumerate după denumire și numărul CAS. Lista se aplică substanțelor chimice cu aceeași formulă structurală (inclusiv hidraților), indiferent de denumire sau de numărul CAS. Numerele CAS sunt indicate pentru a ajuta la identificarea unei anumite substanțe chimice sau a unui anumit amestec, indiferent de nomenclatură. Numerele CAS nu pot fi utilizate ca identificatori unici întrucât unele forme ale substanței chimice incluse pe listă au numere CAS diferite, iar amestecurile care conțin o substanță chimică inclusă pe listă pot avea, de asemenea, numere CAS diferite |
NOTĂ PRIVIND TEHNOLOGIA NUCLEARĂ (NTN)
(A se citi în legătură cu capitolul E din Categoria 0)
„Tehnologia” asociată direct produselor supuse controlului din categoria 0 se supune controlului în conformitate cu dispozițiile categoriei 0.
„Tehnologia” privind „dezvoltarea”, „producția” sau „utilizarea” produselor care fac obiectul controlului rămâne supusă controlului chiar și atunci când se aplică unor produse care nu sunt supuse controlului.
Licența eliberată pentru exportul produselor reglementează, de asemenea, exportul, în beneficiul aceluiași utilizator final, al „tehnologiei” minimum necesare pentru instalarea, exploatarea, întreținerea și repararea acestor produse.
Controlul transferurilor de „tehnologie” nu se aplică acelor cunoștințe care aparțin „domeniului public” sau care țin de „cercetarea științifică fundamentală”.
NOTĂ GENERALĂ PRIVIND TEHNOLOGIA (NGT)
(A se citi în legătură cu capitolul E din categoriile 1-9)
Exportul de „tehnologie” necesară pentru „dezvoltarea”, „producția” sau „utilizarea” produselor care aparțin categoriilor 1-9 se supune controlului în conformitate cu dispozițiile categoriilor 1-9.
„Tehnologia”„necesar㔄dezvoltării”, „producției” sau „utilizării” produselor care fac obiectul controlului rămâne supusă controlului chiar și atunci când se aplică unor produse nesupuse controlului.
Controalele nu se aplică „tehnologiei” minimum necesare pentru instalarea, exploatarea, întreținerea (verificarea) și repararea produselor care nu sunt controlate sau al căror export a fost autorizat.
: |
Aceasta nu reglementează „tehnologia” menționată la 1E002.e, 1E002.f, 8E002.a și 8E002.b. |
Controlul transferurilor de „tehnologie” nu se aplică cunoștințelor care aparțin „domeniului public”, „cercetării științifice fundamentale” sau cunoștințelor minimale necesare pentru cereri de brevet.
NOTĂ GENERALĂ PRIVIND PRODUSELE SOFTWARE (NGP)
(Prezenta notă anulează obligativitatea efectuării controalelor prevăzute la capitolul D al categoriilor 0-9.)
Categoriile 0-9 din prezenta listă nu se aplică „produselor software” care:
(a) |
sunt în mod curent la dispoziția publicului, fiind:
|
(b) |
aparțin „domeniului public”. |
ACRONIME ȘI ABREVIERI ÎN PREZENTA ANEXĂ
Acronimele sau abrevierile folosite ca termeni definiți figurează la rubrica ‘Definițiile termenilor utilizați în prezenta anexă’.
Acronim sau abreviere |
Semnificație |
ABEC |
Comitetul tehnic pentru rulmenți cu bile (Annular Bearing Engineers Committee) |
AGMA |
Asociația producătorilor de roți dințate din SUA (American Gear Manufacturers’ Association) |
AHRS |
sisteme de referință de comportare și direcție (attitude and heading reference systems) |
AISI |
Institutul pentru fier și oțel din SUA (American Iron and Steel Institute) |
ANSI |
Institutul național pentru standardizare din SUA (American National Standards Institute) |
ASTM |
Asociația pentru încercări și materiale din SUA (the American Society for Testing and Materials) |
ATC |
controlul traficului aerian (air traffic control) |
AVLIS |
separarea izotopilor prin iradierea laser a vaporilor atomici (atomic vapour laser isotope separation) |
BLU |
bandă laterală unică (SSB – single sideband) |
CAD |
proiectare asistată de calculator (computer-aided-design) |
CAS |
Chemical Abstracts Service |
CCITT |
Comitetul consultativ internațional telegrafic și telefonic (International Telegraph and Telephone Consultative Committee) |
CDU |
unitate de control și afișare (control and display unit) |
CEP |
eroare circulară probabilă (circular error probable) |
CNTD |
depunerea nucleară controlată termic (controlled nucleation thermal deposition) |
CRISLA |
reacție chimică prin activarea laser izotopic selectivă (chemical reaction by isotope selective laser activation) |
CVD |
depunere chimică din stare de vapori (chemical vapour deposition) |
CW |
război chimic (chemical warfare) |
CW (pentru lasere) |
undă continuă (continuous wave) |
DME |
echipament de măsură a distanței (distance measuring equipment) |
DS |
solidificare direcțională (directionally solidified) |
DSP |
densitate spectrală de putere (power spectral density) |
EB-PVD |
depunere fizică din stare de vapori prin fascicul de electroni (electron beam physical vapour deposition) |
ECM |
prelucrare electrochimică (electro-chemical machining) |
ECR |
rezonanță electronică ciclotronică (electron cyclotron resonance) |
EDM |
mașini pentru prelucrare prin electrocoroziune (electrical discharge machines) |
EEPROMS |
memorie programabilă numai pentru citit, cu ștergere electrică (electrically erasable programmable read only memory) |
EIA |
Asociația industriei electronice (Electronic Industries Association) |
EMC |
compatibilitate electromagnetică (electromagnetic compatibility) |
ETSI |
Institutul European de Standardizare în domeniul Telecomunicațiilor (European Telecommunications Standards Institute) |
FFT |
transformata Fourier rapidă (Fast Fourier Transform) |
GLONASS |
sistem global de navigație prin satelit (global navigation satellite system) |
GPS |
sistem de poziționare globală prin satelit (global positioning system) |
HBT |
tranzistori cu hetero-joncțiune bipolară (hetero-bipolar transistors) |
HDDR |
înregistrare digitală de înaltă densitate (high density digital recording) |
HEMT |
tranzistori cu mobilitate înaltă a electronilor (high electron mobility transistors) |
ICAO |
Organizația Aviației Civile Internaționale (International Civil Aviation Organisation) |
IEC |
Comisia electrotehnică internațională (International Electro-technical Commission) |
IEEE |
Institutul de inginerie electrică și electronică (Institute of Electrical and Electronic Engineers) |
IFOV |
câmp de vizualizare instantaneu (instantaneous-field-of-view) |
ILS |
sistem de aterizare fără vizibilitate (instrument landing system) |
IRIG |
inter-range instrumentation group |
ISA |
atmosfera standard internațională (international standard atmosphere) |
ISAR |
radar cu apertură sintetică inversă (inverse synthetic aperture radar) |
ISO |
Organizația Internațională de Standardizare (International Organization for Standardization) |
JIS |
standard industrial japonez (Japanese Industrial Standard) |
JT |
Joule Thomson |
LIDAR |
radiolocator optic (light detection and ranging) |
LRU |
unitate care se înlocuiește pe pistă (line replaceable unit) |
MAC |
cod de autentificare a mesajului (message authentication code) |
Mach |
raport între viteza unui obiect și viteza sunetului (după Ernst Mach) (ratio of speed of an object to speed of sound) |
MLIS |
separare izotopilor prin iradierea laser a moleculelor (molecular laser isotopic separation) |
MLS |
sistem de aterizare cu microunde (microwave landing systems) |
MOCVD |
depunere din stare de vapori a compușilor metal-organici (metal organic chemical vapour deposition) |
IMR |
(MRI – magnetic resonance imaging) |
MTBF |
medie a timpilor de funcționare (mean-time-between-failures) |
Motps |
milioane de operațiuni teoretice pe secundă (million theoretical operations per second) |
MTTF |
timp mediu până la defectare (mean-time-to-failure) |
NBC |
nuclear, biologic și chimic (Nuclear, Biological and Chemical) |
NDT |
încercare nedestructivă (non-destructive test) |
PAR |
radiolocator pentru aterizare de mare precizie (precision approach radar) |
PIN |
număr personal de identificare (personal identification number) |
ppm |
părți pe milion (parts per million) |
QAM |
modulație de amplitudine în cuadratură (quadrature-amplitude-modulation) |
RF |
radiofrecvență (radio frequency) |
SACMA |
Asociația Furnizorilor de Materiale Compozite Avansate (Suppliers of Advanced Composite Materials Association) |
SAR |
radar cu apertură sintetică (synthetic aperture radar) |
SC |
monocristal (single crystal) |
SLAR |
radar aeropurtat cu baleiaj lateral (sidelooking airborne radar) |
SMPTE |
Asociația Inginerilor din Cinematografie și Televiziune (Society of Motion Picture and Television Engineers) |
SRAM |
memorie statică cu acces aleatoriu (static random access memory) |
SRM |
metode recomandate de SACMA (SACMA Recommended Methods) |
SSR |
radar secundare de supraveghere (secondary surveillance radar) |
TCSEC |
criterii de încredere pentru evaluarea sistemului informatic (trusted computer system evaluation criteria) |
TIR |
citire totală indicată (total indicated reading) |
UAL |
unitate aritmetică logică (arithmetic logic unit) |
UER |
Uniunea Europeană de Radiodifuziune (European Broadcasting Union) |
UIT |
Uniunea Internațională de Comunicații (International Telecommunication Union) |
URA |
unitate care se înlocuiește în atelier (shop replaceable assembly) |
UV |
ultraviolet |
UTS |
rezistența limită de rupere la întindere (ultimate tensile strength) |
VOR |
radiofar omnidirecțional VHF (very high frequency omni-directional range) |
YAG |
granat de ytriu/aluminiu (yttrium/aluminum garnet) |
DEFINIȚIILE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PREZENTA ANEXĂ
Definițiile termenilor între ‘ghilimele simple’ sunt furnizate într-o notă tehnică referitoare la articolul în cauză.
Definițiile termenilor între „ghilimele duble” sunt următoarele:
: |
Trimiterile la categorii sunt indicate între paranteze, după termenul definit. |
„Acordabil” (6): capacitatea unui „laser” de a emite energie continuă pe toate lungimile de undă într-o gamă de diferite tranziții „laser”. Un „laser” cu selecție liniară emite lungimi de undă discrete în cadrul unei tranziții „laser” și nu se consideră „acordabil”.
„Activare criptografică” (5): orice tehnică care activează sau autorizează capabilitatea criptografică, printr-un mecanism sigur care este implementat de către fabricantul produsului și care este legat în mod unic de produsul sau clientul pentru care capabilitatea criptografică este activată sau autorizată (de exemplu o cheie de licența bazată pe un număr de serie sau un instrument de autentificare precum certificatul cu semnătură electronică).
:
Tehnicile și mecanismele de „activare criptografică” pot fi implementate ca hardware, „software” sau „tehnologie”.
„Adaptat pentru utilizare în război” (1): orice modificare sau selecție (cum ar fi alterarea purității, stabilitatea la depozitare, virulența, caracteristicile de diseminare sau rezistența la radiațiile ultraviolete) destinată să crească eficiența în producerea de vătămări asupra oamenilor sau animalelor, de degradări ale echipamentelor ori de distrugeri ale culturilor sau mediului înconjurător.
„Administrarea puterii” (7): modificarea puterii de emisie a semnalului altimetrului în așa fel încât puterea recepționată la altitudinea „aeronavei” să fie întotdeauna la o valoare minim necesară pentru a determina altitudinea.
„Aeronavă” (1, 7 și 9): vehicul aerian cu aripi fixe, cu aripi cu geometrie variabilă, cu aripi rotative (elicopter), cu rotor pivotant sau cu aripi pivotante.
: |
A se vedea, de asemenea, „aeronavă civilă”. |
„Aeronavă civilă” (1, 3, 4 și 7): „aeronava” care, potrivit destinației sale, este înregistrată în listele cu certificatele de navigabilitate aeriană, publicate de autoritățile aviației civile și este utilizată în zboruri comerciale pe rute interne sau internaționale sau destinată unei utilizări civile legale, particulare sau de afaceri.
: |
A se vedea, de asemenea, „aeronavă”. |
„Agent pentru combaterea dezordinii publice” (1): substanțe care, în condițiile de utilizare prevăzute pentru controlul situațiilor de dezordine publică, produc rapid asupra oamenilor efecte iritante sau de incapacitate fizică care dispar la scurt timp după încetarea expunerii.
:
Gazele lacrimogene sunt o subclasă a „agenților pentru combaterea dezordinii publice”.
„Algoritm asimetric” (5): algoritm criptografic folosind diferite chei în relație matematică pentru criptare și decriptare.
: |
O utilizare obișnuită a „algoritmului asimetric” o reprezintă gestionarea cheilor. |
„Algoritm simetric” (5): algoritm criptografic utilizând un cod identic, atât pentru criptare, cât și pentru decriptare.
: |
O utilizare obișnuită a „algoritmilor simetrici” o reprezintă confidențialitatea datelor. |
„Aliere mecanică” (1): procedeu de aliere rezultând din legarea, fracționarea și relegarea de pulberi elementare și de pulberi din aliajul de bază prin impact mecanic. Particulele nemetalice pot fi încorporate în aliaj prin adăugare de pulberi adecvate.
„Alocat de către UIT” (3 și 5): alocarea benzilor de frecvență în conformitate cu Regulamentul Radio UIT actual pentru servicii primare, permise și secundare.
: |
Nu sunt incluse alocările suplimentare și alternative. |
„Amestec chimic” (1): produs solid, lichid sau gazos alcătuit din două sau mai multe componente care nu reacționează împreună în condițiile în care este depozitat amestecul.
„Amestecare” (1): unirea (fibră cu fibră) a fibrelor termoplastice și a fibrelor de ranforsare cu scopul de a produce un amestec „matrice” fibros ranforsat în întregul formei fibroase.
„Amplificare optică” (5): termen folosit în comunicațiile optice, care se referă la o tehnică de amplificare care determină un câștig al semnalelor optice care au fost generate de o sursă optică individuală, fără convertire în semnale electrice, adică, prin folosirea de amplificatoare optice cu semiconductori sau amplificatoare luminiscente cu fibre optice.
„Analizor de semnale” (3): aparatură care permite măsurarea și afișarea caracteristicilor de bază ale componentelor cu frecvență unică din semnalele cu mai multe frecvențe.
„Analizor de semnale dinamice” (3): „analizor de semnale” care folosește tehnici digitale de eșantionare și de transformare pentru a afișa spectrul Fourier al formei de undă dată, inclusiv informațiile privind amplitudinea și faza.
: |
A se vedea, de asemenea, „analizor de semnale”. |
„Ansamblu electronic” (2, 3, 4 și 5): grup de componente electronice (‘elemente de circuit’, ‘componente separate’, circuite integrate etc.) montate împreună pentru a îndeplini una sau mai multe funcții specifice, care se poate înlocui ca întreg și care poate fi, în mod normal, dezasamblat.
: |
‘Element de circuit’: un singur element funcțional activ sau pasiv al unui circuit electronic, cum sunt o diodă, un tranzistor, o rezistență, un condensator etc. |
: |
‘Component separat’: un ‘element de circuit’ în capsulă separată, dispunând de propriile conexiuni externe. |
„Antenă rețea fazată orientabilă electronic” (5 și 6): o antenă care formează un fascicul prin cuplare în fază, adică direcția fasciculului este controlată prin coeficienți complecși de excitație ai elementelor radiante și poate fi modificată în azimut sau în altitudine sau combinat, prin aplicarea unui semnal electric, atât la emisie, cât și la recepție.
„Anterior separat” (0 și 1): materialul căruia i s-a aplicat un procedeu oarecare în scopul creșterii concentrației izotopului supus controlului.
„APP” (4) este echivalent cu „Performanță de vârf ajustabilă”.
„Aripi cu geometrie variabilă” (7): aripi ce folosesc flapsuri sau volete compensatoare, volete de atac sau dispozitive oscilante la botul avionului, a căror poziție poate fi controlată în zbor.
„Atomizare centrifugă” (1): procedeu de reducere a unei șarje de metal topit în picături cu diametre egale sau mai mici de 500 microni prin intermediul unei forțe centrifuge.
„Atomizare în gaz” (1): procedeu de reducere a unei șarje de aliaj metalic topit în picături cu diametre egale sau mai mici de 500 microni cu ajutorul unui curent de gaz de înaltă presiune.
„Atomizare în vid” (1): procedeu de reducere a unei șarje de aliaj metalic topit în picături cu diametre egale sau mai mici de 500 microni prin evaporarea rapidă a unui gaz dizolvat în condiții de expunere în vid.
„Ax înclinabil” (2): ax portsculă care își modifică, în timpul procesului de prelucrare, poziția unghiulară a axei de referință în raport cu oricare altă axă.
„Bandă” (1): material constituit din „monofilamente”, „fibre”, „mănunchiuri”, „meșe”, „toroane” etc., întrepătrunse sau unidirecționale, de obicei preimpregnate cu rășină.
: |
‘Fibră’: o mulțime de „monofilamente” (în general peste 200) dispuse aproximativ paralel. |
„Cablu” (1): o legătură de „monofilamente”, de obicei aproximativ paralele.
„Calculator cu rețele sistolice” (4): calculator la care fluxul și modificarea datelor pot fi controlate dinamic de către utilizator la nivel de poartă logică.
„Calculator digital” (4 și 5): echipament care, sub forma uneia sau mai multor variabile discrete, realizează următoarele:
(a) |
acceptă date; |
(b) |
înmagazinează date sau instrucțiuni în dispozitive de memorie fixe sau care pot fi modificate (prin rescriere); |
(c) |
prelucrează date cu ajutorul unei secvențe modificabile de instrucțiuni memorate; și |
(d) |
asigură ieșirea datelor. |
: |
Modificările unei secvențe de instrucțiuni memorate cuprind în special înlocuirea dispozitivelor de memorie fixe, dar nu modificarea fizică a cablajului sau interconexiunilor. |
„Calculator neural” (4): dispozitiv de calcul conceput sau modificat pentru a imita comportamentul unui neuron sau al unui grup de neuroni (adică un dispozitiv de calcul care se caracterizează prin capacitatea de a modula ponderea și numărul interconexiunilor unei multitudini de componente de calcul pe baza datelor anterioare).
„Calculator optic” (4): calculator conceput sau modificat pentru a utiliza lumina la reprezentarea datelor și ale cărui elemente logice de calcul au la bază dispozitive optice cuplate direct.
„Calificat pentru utilizare spațială” (3, 6 și 8): condiție îndeplinită de acele produse, care sunt concepute, fabricate și testate pentru a corespunde caracteristicilor speciale electrice, mecanice sau de mediu necesare pentru lansarea și desfășurarea sateliților sau a sistemelor de zbor de mare altitudine ce operează la altitudini de 100 km sau mai mari.
„Capac” (9): componentă fixă în formă inelară (solidă sau segmentată) anexată suprafeței interioare a învelișului motorului de tip turbină sau o caracteristică a extremității exterioare a paletei de turbină care asigură în principal izolarea gazoasă între componentele fixe și mobile.
„Călire pe cilindru” (1): procedeu de ‘solidificare rapidă’ a unei șarje de metal topit prin ciocnirea de un bloc rotativ răcit, pentru obținerea unui produs sub formă de fulgi, benzi sau bare.
: |
‘Solidificare rapidă’: solidificarea materialului topit la o viteză de răcire ce depășește 1 000 K/sec. |
„Călire rapidă” (1): procedeu de ‘solidificare rapidă’ a unei șarje de metal topit, apropiind-o de un bloc răcit, obținându-se un produs sub formă de fulgi.
: |
‘Solidificare rapidă’: solidificarea materialului topit la o viteză de răcire ce depășește 1 000 K/sec. |
„Căptușeală interioară” (9): corespunzătoare interfeței de legătură între combustibilul solid și carcasă sau căptușeala de protecție (izolare). Constă, în general, dintr-o dispersie pe bază de polimer lichid de materiale refractare sau izolatoare, de exemplu polibutadienă cu grupări terminale hidroxil (HTPB) saturată cu carbon sau alt polimer căruia i s-au adăugat agenți de vulcanizare, pulverizați sau împrăștiați pe suprafața interioară a carcasei.
„Cercetare științifică fundamentală” (NGT și NTN): activitate experimentală sau teoretică desfășurată în principal în vederea obținerii de noi cunoștințe despre principiile fundamentale ale fenomenelor sau faptelor observabile, care nu este orientată în primul rând spre un scop sau obiectiv practic specific.
„Circuit integrat cu multiplachete” (3): circuit care conține cel puțin două „circuite integrate monolitice” fixate pe un „substrat” comun.
„Circuit integrat de tip peliculă” (3): o rețea de ‘elemente de circuit’ și de interconexiuni metalice formată prin depunerea unei pelicule subțiri sau groase pe un „substrat” izolant.
: |
‘Element de circuit’: un singur element funcțional activ sau pasiv al unui circuit electronic, cum sunt o diodă, un tranzistor, o rezistență, un condensator etc. |
„Circuit integrat hibrid” (3): orice combinație de circuite integrate sau chiar circuite integrate care conțin ‘elemente de circuit’ sau ‘componente discrete’ conectate împreună pentru a îndeplini una sau mai multe funcții specifice și care are toate caracteristicile următoare:
(a) |
conține cel puțin un dispozitiv neîncapsulat; |
(b) |
conexiunile sunt executate prin metode tipice de realizare a circuitelor integrate; |
(c) |
poate fi înlocuită ca întreg; și |
(d) |
nu poate fi în mod normal dezasamblată. |
: |
‘Element de circuit’: un singur element funcțional activ sau pasiv al unui circuit electronic, cum sunt o diodă, un tranzistor, o rezistență, un condensator etc. |
: |
‘Componentă discretă’: un ’element de circuit’ în capsulă separată, dispunând de propriile conexiuni externe. |
„Circuit integrat monolitic” (3): combinație de ‘elemente de circuit’ active sau pasive sau ambele, care:
(a) |
sunt fabricate prin procese de difuzie, implantare sau depunere în sau pe un singur element semiconductor, un așa-numit ‘chip’; |
(b) |
pot fi considerate ca fiind asociate indivizibil; și |
(c) |
realizează funcția sau funcțiile unui circuit. |
: |
‘Element de circuit’: un singur element funcțional activ sau pasiv al unui circuit electronic, cum sunt o diodă, un tranzistor, o rezistență, un condensator etc. |
„Circuit integrat optic” (3): un „circuit integrat monolitic” sau un „circuit integrat hibrid” conținând unul sau mai multe elemente, conceput să funcționeze ca dispozitiv fotosensibil sau fotoemițător sau să îndeplinească una sau mai multe funcții optice sau electrooptice.
„Cod obiect” (9): formă executabilă de către un echipament, a unei expresii corespunzătoare pentru unul sau mai multe procese („cod sursă” sau limbaj sursă), care a fost elaborată printr-un sistem de programare.
„Cod sursă” (limbaj sursă) (6, 7 și 9): o expresie convenabilă a unuia sau mai multor procese, care poate fi tradusă de către un sistem de programare într-o formă executabilă de către mașină [„cod obiect” (sau limbaj obiect)].
„Comandă numerică” (2): controlul automat al unui proces, realizat de către un dispozitiv care utilizează date numerice, introduse în mod obișnuit, pe măsură ce se desfășoară procesul (Ref. ISO 2382).
„Compozite” (1, 2, 6, 8 și 9): o „matrice” și o fază adițională sau faze adiționale constând din particule, materiale filiforme, fibre sau combinații ale acestora, care sunt date pentru unul sau mai multe scopuri specifice.
„Compresia impulsului” (6): codificarea și prelucrarea unui impuls de semnal radar de lungă durată prin transformarea într-un impuls de scurtă durată, menținând avantajele unei energii de impuls ridicat.
„Compuși III/V” (3, 6): produse policristaline sau monocristaline binare sau complexe, care constau în elemente din grupele III A și V A ale tabelului periodic al lui Mendeleev (de exemplu, arseniura de galiu, arseniura de galiu-aluminiu, fosfura de indiu).
„Comutare optică” (5): rutarea sau comutarea semnalelor sub formă optică fără conversia lor în semnale electrice.
„Constanta de timp” (6): timpul scurs de la aplicarea unui stimul luminos până când creșterea de curent atinge valoarea de 1-1/e față de valoarea finală (adică 63 % din valoarea sa finală).
„Control principal al zborului” (7): controlul stabilității sau al manevrabilității „aeronavei”, utilizând generatoare de forță/de moment, adică suprafețe de control aerodinamic sau vectori de tracțiune.
„Controler de acces la rețea” (4): o interfață fizică la o rețea de comutare distribuită. Aceasta folosește un mediu comun care operează permanent la aceeași „viteză de transfer digital”, folosind arbitrajul pentru transmisie (de exemplu baleiere lexicală sau purtătoare de date). Selectează independent de alte interfețe, pachetele de date sau grupele de date care îi sunt adresate (de exemplu IEEE 802). Este un ansamblu care poate fi integrat într-un echipament informativ sau într-un echipament de telecomunicații, pentru a asigura accesul la comunicații.
„Controler pentru canal de comunicații” (4): interfață fizică care controlează circulația informațiilor digitale sincrone sau asincrone. Este un ansamblu care poate fi integrat într-un calculator sau într-un echipament de telecomunicații pentru a asigura accesul la comunicații.
„Controlul profilării” (2): două sau mai multe mișcări aflate sub „comandă numerică” în concordanță cu instrucțiunile care specifică poziția următoare necesară, precum și viteza de avans pentru a ajunge în acea poziție. Aceste viteze de avans se modifică unele în raport cu altele, astfel încât să genereze profilul dorit (Ref. ISO/DIS 2806-1980).
„Controlul total al zborului” (7): control automat al variabilelor de stare și al culoarului de zbor ale „aeronavei” cu scopul îndeplinirii obiectivelor misiunii și care să răspundă la modificări în timp real ale datelor referitoare la obiective, hazard sau alte „aeronave”.
„Criptografie” (5): disciplina care înglobează principiile, mijloacele și metodele pentru transformarea datelor în scopul de a ascunde conținutul lor informațional, de a preveni modificarea lor fără a fi detectată sau utilizarea lor neautorizată. „Criptografia” se limitează la transformarea informațiilor folosindu-se unul sau mai mulți „parametri de secretizare” (de exemplu variabile cripto) sau gestionarea cheilor asociate de codificare.
: |
‘Parametru de secretizare’: o constantă sau o cheie necunoscută de alte persoane sau cunoscută doar de către un anumit grup de persoane. |
„Criptografie cuantică” (5): familie de tehnici pentru stabilirea cheilor partajate pentru „criptografie” prin măsurarea proprietăților de mecanică cuantică ale sistemelor fizice (incluzând acele proprietăți fizice guvernate în mod explicit de optica cuantică, teoria cuantică a câmpului sau electrodinamica cuantică).
„Culturi vii izolate” (1): culturi vii, sub formă latentă sau în preparate uscate.
„Cu toate compensările disponibile” (2): după ce toate măsurile posibile pe care producătorul le poate lua în scopul reducerii la minimum a tuturor erorilor sistematice de poziționare, pentru modelul de mașină unealtă în cauză, sau a erorilor de măsurare pentru mașina de măsurat în coordonate în cauză, au fost luate în considerare.
„Densificare izostatică la cald” (2): Proces de comprimare a unei piese turnate la temperaturi ce depășesc 375 K (102 °C) într-o cavitate închisă, prin intermediul a diferite medii (gaz, lichid, particule solide etc.), pentru a crea forțe egale în toate direcțiile, în vederea reducerii sau eliminării porilor din piesa turnată.
„Densitate de curent globală” (3): numărul total de amperspire din bobină (adică suma numărului de spire înmulțită cu curentul maxim ce parcurge fiecare spiră) împărțit la secțiunea transversală totală a bobinei (cuprinzând filamente supraconductoare, matricea metalică în care sunt încorporate filamentele supraconductoare, materialul de încapsulare, canalele de răcire etc.).
„Densitate echivalentă” (6): masa unui dispozitiv optic pe unitatea de suprafață proiectată pe suprafața optică.
„Deviație” (accelerometru) (7): media pe o perioadă de timp a semnalului la ieșire al accelerometrului, măsurată în condițiile de funcționare menționate, care nu are nicio corelație cu accelerația sau cu rotația la intrare. „Deviația” este măsurată în g sau în metri pe secundă la pătrat (g sau m/s2). (IEEE Std 528-2001) (Micro g = 1 × 10–6 g).
„Deviație de poziție unghiulară” (2): diferența maximă între poziția unghiulară și poziția unghiulară reală, măsurată cu cea mai mare precizie, după ce port-piesa mesei de lucru a fost deplasată în raport cu poziția sa inițială (a se vedea normele VDI/VDE 2617, Proiectul: ‘Mese rotative la mașinile de măsurare în coordonate’).
„Deviație” (giroscop) (7): media pe o anumită perioadă de timp a semnalului la ieșire al giroscopului măsurat în condițiile de funcționare menționate, care nu are nicio corelație cu rotația sau cu accelerația la intrare. „Deviația” este măsurată de obicei în grade/oră (grade/h). (IEEE Std 528-2001).
„Deviație unghiulară aleatoare” (7): eroarea unghiulară apărută în timp ca urmare a zgomotului alb al vitezei unghiulare. (IEEE STD 528-2001)
„Dezvoltare” (NGT, NTN și toate categoriile): include toate fazele anterioare producției de serie, cum sunt: concepția, cercetarea, proiectarea, analiza proiectării, conceptele de proiectare, asamblarea și testarea de prototipuri, schemele pentru producția pilot, datele de proiectare, procesul de transformare a datelor de proiectare într-un produs, proiectul configurației, proiectele de integrare, planurile generale.
„Din domeniul public” (NGT, NTN și NGS): în prezenta listă înseamnă „tehnologia” sau „produsele software” care au devenit accesibile fără restricții privind difuzarea lor viitoare (restricțiile de copyright nu fac ca „tehnologia” sau „produsele software” să nu fie considerate „din domeniul public”).
„Dispersat geografic” (6): senzorii sunt considerați „dispersați geografic” când respectivele locuri de instalare sunt distanțate la mai mult de 1 500 m în orice direcție. Senzorii mobili sunt considerați întotdeauna ca fiind „dispersați geografic”.
„Domeniu instrumentat” (6): domeniul specificat de afișare certă al unui radar.
„Durata impulsului” (6): durata unui impuls „laser” măsurată la semiînălțimea intensității duratei totale (FWHI – Full Width Half Intensity).
„Durata laser” (def): timpul în care un „laser” emite radiație „laser”, care pentru „laserii în impuls” corespunde cu timpul în care se emite un singur impuls sau o serie de impulsuri consecutive.
„Echipament de producție” (1, 7 și 9): scule, șabloane, mandrine, armături, mecanisme de reglare, echipament de testare, alte mașini și componente de acest fel, limitate la acele proiecte special concepute sau modificate pentru „dezvoltare” sau pentru una sau mai multe faze ale „producției”.
„Efectori finali” (2): clești, ‘unități active de prelucrare’ și orice alt mijloc de prelucrare fixat pe placa de bază terminală a brațului de manipulare al unui „robot”.
: |
‘Unitate activă de prelucrare’: un dispozitiv destinat aplicării, relativ la piesa care urmează a fi prelucrată, a forței de antrenare, a energiei de prelucrare sau a senzorilor. |
„Element principal” (4): un element este „element principal”, după cum se aplică în cadrul categoriei 4, atunci când valoarea de înlocuire a acestuia este mai mare de 35 % din valoarea totală a sistemului din care acesta face parte. Valoarea elementului este prețul plătit pentru acel element de către producătorul sistemului sau de către integratorul sistemului. Valoarea totală este prețul internațional normal de vânzare către terți în momentul producerii sau la livrare.
„Eroare circulară probabilă” (ECP) (7): o măsură a preciziei, exprimată prin raza cercului cu centrul pe țintă, în care, pentru o distanță dată, fac impact 50 % din încărcăturile utile.
„Excentricitate axială per rotație ax principal” (2): deplasarea axială într-o rotație a axului principal, măsurată într-un plan perpendicular la planșaiba axului principal, într-un punct în afara circumferinței planșaibe (Referință: ISO 230/1 1986, paragraful 5.63).
„Excentricitate radială per rotație ax principal” (2): deplasarea radială într-o rotație a axului principal, măsurată într-un plan perpendicular pe axul principal într-un punct pe suprafața de revoluție externă sau internă supusă testului (Referință: ISO 230/1 1986, paragraful 5.61).
„Explozivi” (1): substanțe solide, lichide sau gazoase sau amestecuri de substanțe care, la aplicarea lor ca încărcătură explozivă primară, amorsă sau încărcătură principală pentru focoase, demolare sau alte utilizări, trebuie să detoneze.
„Extracție în stare topită” (1): procedeu de ‘solidificare rapidă’ și extracție a unui aliaj sub formă de bandă prin inserția unui mic segment dintr-un bloc răcit ce se rotește într-o baie de aliaj metalic topit.
: |
‘Solidificare rapidă’: solidificarea materialului topit la o viteză de răcire ce depășește 1 000 K/sec. |
„Factor de scală” (giroscoape sau accelerometre) (7): raportul după care se modifică semnalul de ieșire față de modificarea semnalului de intrare ce trebuie măsurat. Factorul de scală este în general evaluat ca înclinarea liniei drepte, ce poate fi ajustată prin metoda celor mai mici pătrate, aplicată datelor de intrare-ieșire obținute prin modificarea ciclică a intrărilor pe întreg domeniul datelor de intrare.
„Fixat” (5): algoritm de codificare sau compresie ce nu poate accepta parametrii furnizați din exterior (de exemplu, variabile criptografice sau variabile chei) și nu poate fi modificat de către utilizator.
„Formare superplastică” (1 și 2): procedeu de deformare la cald pentru metale care, în mod normal, sunt caracterizate prin valori scăzute ale elongației (sub 20 %) la punctul de rupere, determinat la temperatura mediului ambiant prin probe clasice de rezistență la rupere, cu scopul de a obține în timpul tratamentului elongații care să fie de cel puțin două ori mai mari decât acele valori.
„Fuzibil” (1): care poate fi reticulat sau polimerizat suplimentar (protejat) prin utilizarea căldurii, a radiațiilor, a catalizatorilor etc., sau care poate fi topit fără piroliză (carbonizare).
„Gradiometre magnetice” (6): instrumente concepute pentru a detecta variațiile spațiale de câmpuri magnetice pornind de la surse externe instrumentului. Gradiometrele magnetice constau din „magnetometri” multipli și dispozitive electronice asociate a căror ieșire reprezintă mărimea gradientului de câmp magnetic.
: |
A se vedea, de asemenea, „gradiometru magnetic intrinsec”. |
„Gradiometru magnetic intrinsec” (6): un unic element detector de gradient de câmp magnetic împreună cu electronica asociată al căror răspuns reprezintă o măsură a gradientului de câmp magnetic.
: |
A se vedea, de asemenea, „gradiometru magnetic”. |
„Gram efectiv” (0 și 1): pentru „materialele fisionabile speciale” înseamnă:
(a) |
pentru izotopii plutoniului și uraniu-233, masa izotopului în grame; |
(b) |
pentru uraniu îmbogățit 1 % sau mai mult în izotopul uraniu-235, masa elementului în grame înmulțită cu pătratul îmbogățirii exprimată ca o fracție zecimală a masei; |
(c) |
pentru uraniu îmbogățit sub 1 % în izotopul uraniu-235, masa elementului în grame înmulțită cu 0,0001. |
„Imunotoxină” (1): un conjugat de anticorp monoclonal specific și al unei „toxine” sau „subunități de toxină”, care afectează selectiv celulele bolnave.
„Incertitudine a măsurării” (2): parametrul caracteristic care specifică în ce domeniu, în jurul valorii indicate, este cuprinsă valoarea corectă a variabilei de măsurat, cu un nivel de încredere de 95 %. Acest parametru cuprinde deviațiile sistematice necorectate, mersul în gol necorectat și deviațiile aleatoare necorectate (a se vedea normele ISO 10360-2 sau VDI/VDE 2617).
„Instalații de producție” (7 și 9): „echipament de producție” și software special conceput pentru aceasta, integrat în instalații destinate pentru „dezvoltare” sau pentru una sau mai multe faze ale „producției”.
„Intensificarea imaginii” (4): prelucrarea imaginilor exterioare purtătoare de informații prin intermediul algoritmilor, cum ar fi compresia timpului, filtrarea, extragerea, selectarea, corelarea, convoluția sau transformările între domenii (de exemplu, transformata Fourier rapidă sau transformata Walsh). Aceasta nu include algoritmii care folosesc numai transformata lineară sau unghiulară a unei singure imagini cum ar fi translația, extragerea parametrilor, înregistrarea sau falsa colorație.
„Izolație” (9): se aplică componentelor unui motor de rachetă, de exemplu carcasa, ajutajul, admisia, închiderea carcasei și cuprinde reperele din foi de cauciuc protejat sau semiprotejat, conținând un material izolator sau refractar. Poate fi, de asemenea, încorporată ca flapsuri de eliberare a presiunii.
„Îmbinare prin difuzie” (1, 2 și 9): îmbinarea moleculară în stare solidă, a cel puțin două metale diferite într-o singură piesă, cu o rezistență a legăturii egală cu cea a materialului mai puțin rezistent.
„Laser” (0, 2, 3, 5, 6, 7, 8 și 9): un ansamblu de componente care produce lumină coerentă atât în spațiu cât și în timp, lumină care este amplificată prin emisia stimulată a radiației.
: |
A se vedea, de asemenea:
„laser chimic”; „laser de putere ultraînaltă”; „laser cu transfer”. |
„Laser chimic” (6): „laser” în care agenții activi sunt excitați prin intermediul unei energii emise de o reacție chimică.
„Laser cu transfer”(6): un „laser” excitat prin transferul de energie obținută din ciocnirea unui atom sau a unei molecule care nu produc efect laser, cu un atom sau o moleculă care produc efect laser.
„Laser CW” (6): un „laser”care produce o energie nominală constantă de ieșire pentru mai mult de 0,25 secunde.
„Laser de putere ultraînaltă” („SHPL”) (6): un „laser” capabil să emită (total sau parțial), o energie în impuls ce depășește 1 kJ în interval de 50 ms sau având o putere medie sau o putere CW (undă continuă) ce depășește 20 kW.
„Laser în impuls” (6): un „laser” la care „durata impulsului” este mai mică sau egală cu 0,25 secunde.
„Lățime de bandă fracționată” (3 și 5): „lățime de bandă instantanee” împărțită la frecvența centrală, exprimată procentual.
„Lățime de bandă instantanee” (3, 5 și 7): lățimea de bandă pe care puterea de ieșire rămâne constantă la 3 dB fără modificarea altor parametri de funcționare.
„Lățime de bandă în timp real” (3): pentru „analizoarele de semnale dinamice” este cea mai largă gamă de frecvență pe care analizorul o poate furniza pentru afișare sau înmagazina într-o memorie de masă, fără a determina vreo discontinuitate în analiza datelor de intrare. Pentru analizoare cu mai mult de un canal, pentru calcule va fi folosită configurația canalelor care realizează cea mai mare „lățime de bandă în timp real”.
„Liniaritate” (2) (caracteristică exprimată în general sub formă de neliniaritate): deviația maximă pozitivă sau negativă de la caracteristicile reale (media citirilor pe scala crescătoare și pe cea descrescătoare), față de o linie dreaptă poziționată astfel încât să egalizeze sau să reducă la minim deviațiile maxime.
„Magnetometre” (6): instrumente concepute pentru a detecta câmpurile magnetice ale surselor exterioare instrumentului. „Magnetometrele” constau dintr-un singur element detector de câmp magnetic împreună cu electronica asociată al căror răspuns reprezintă o măsură a câmpului magnetic.
„Masă rotativă combinată” (2): masă care permite piesei în lucru rotirea și pivotarea în jurul a două axe neparalele, care pot fi simultan coordonate prin „controlul profilării”.
„Materiale energetice” (1): substanțe sau amestecuri care reacționează din punct de vedere chimic pentru a elibera energia necesară aplicației pentru care au fost concepute. „Explozivii”, „produsele pirotehnice” și „combustibili” reprezintă subclase de materiale energetice.
„Materiale fibroase sau filamentare” (0, 1 și 8) cuprind:
(a) |
„monofilamente” continue; |
(b) |
„toroane” și „mănunchiuri continue”; |
(c) |
„benzi”, țesături, pâsle și împletituri; |
(d) |
învelișuri din fibre tăiate, fibre celulozice și fibre aglomerate; |
(e) |
grup de mono sau policristale filiforme de orice lungime; |
(f) |
pulpă poliamidică aromatică. |
„Materiale fisionabile speciale” (0): plutoniu 239, uraniu 233, „uraniu îmbogățit în izotopi 235 sau 233”, inclusiv materialele care le conțin.
„Materiale rezistente la coroziunea UF6” (0): materiale, precum cupru, oțel inoxidabil, aluminiu, oxid de aluminiu, aliaje de aluminiu, nichel sau aliaje conținând 60 % sau mai mult nichel în greutate și polimeri de hidrocarburi complet fluorurate, rezistente la UF6 conform procedeului de separare.
„Matrice” (1, 2, 8 și 9): fază aproape continuă care umple spațiul dintre particule, materiale filiforme sau fibre.
„Mănunchi” (1): fascicul de ‘fibre’ (în general 12-120) aproximativ paralele.
: |
‘Fibră’: o mulțime de „monofilamente” (în general peste 200) dispuse aproximativ paralel. |
„Memoria centrală” (4): înmagazinarea primară de date sau instrucțiuni, pentru accesul rapid de către o unitate centrală de procesare. Constă din înmagazinarea internă a unui „calculator digital” și orice extindere suplimentară, cum ar fi memoria cache sau memoria extinsă accesată nesecvențial.
„Microcircuit microcalculator” (3): un „circuit integrat monolitic” sau un „circuit integrat cu microplachete multichip”, conținând o unitate aritmetică logică (ALU), capabilă să execute instrucțiuni cu caracter general dintr-o memorie internă, asupra datelor conținute în memoria internă.
: |
Memoria internă poate fi extinsă printr-o memorie externă. |
„Microcircuit microprocesor” (3): un „circuit integrat monolitic” sau un „circuit integrat cu microplachete multichip”, conținând o unitate aritmetică logică (ALU), capabilă să execute instrucțiuni cu caracter general dintr-o memorie externă.
: |
„Microcircuitul microprocesor” nu conține în mod normal memorie încorporată accesibilă utilizatorului, deși o memorie încorporată în microplachetă poate fi folosită la îndeplinirea funcției sale logice. |
: |
Această definiție include seturile de microplachete care sunt concepute să lucreze împreună pentru a realiza funcția de „microcircuit microprocesor”. |
„Microorganisme” (1 și 2): bacterii, virusuri, micoplasme, rickettsii, chlamydii sau fungi indiferent dacă sunt naturale, selecționate sau modificate, fie sub formă de „culturi vii izolate” sau ca material care include material viu care a fost în mod deliberat inoculat sau contaminat cu astfel de culturi.
„Modul specific” (0, 1 și 9): modulul lui Young exprimat în pascali, echivalent cu N/m2, împărțit la greutatea specifică exprimată în N/m3, măsurată la temperatura de (296 ± 2) K [(23 ± 2) °C] și la umiditatea relativă de (50 ± 5) %.
„Monofilament” (Filament) (1): cea mai mică subdiviziune a fibrei, de obicei cu un diametru de câțiva microni.
„Necesar” (NGT și 1-9): atunci când se aplică „tehnologiei”, desemnează numai acea parte a „tehnologiei” care permite atingerea sau depășirea parametrilor, caracteristicilor sau funcțiunilor supuse controlului. Astfel de „tehnologii”„necesare” pot fi comune pentru diferite produse.
„Oglinzi deformabile” (6) (cunoscute și ca oglinzi optice adaptabile): oglinzi care:
(a) |
au o singură suprafață de reflexie optică continuă, care este dinamic deformată prin aplicarea unor cupluri sau unor forțe individuale care să compenseze distorsiunile în forma de undă optică incidentă pe oglindă; sau |
(b) |
au multiple elemente de reflexie optică ce pot fi individual sau dinamic repoziționate prin aplicarea de cupluri sau forțe care să compenseze distorsiunile în forma de undă optică incidentă pe oglindă. |
„Optimizarea traseului de zbor” (7): o procedură care minimizează deviațiile de la traiectoria dorită în 4 dimensiuni (spațiu și timp) bazată pe maximizarea performanței sau eficacitatea măsurilor de zbor.
„Performanță de vârf ajustabilă” (4): viteză de vârf ajustată la care „calculatoarele digitale” efectuează adunări și înmulțiri cu virgulă mobilă, la 64 biți sau mai mult, fiind exprimată în TeraFLOPS (WT) ponderate, în unități de 1012 operațiuni cu virgulă mobilă pe secundă.
: |
A se vedea Categoria 4, Nota tehnică. |
„Pilă de combustie” (8): dispozitiv electrochimic care convertește energia chimică direct în electricitate în curent continuu (CC) consumând combustibil de la o sursă externă.
„Pixel activ” (6 și 8): elementul minimal (singular) al unei rețele cu corp solid care are funcția de transfer fotoelectric atunci când este expus la radiație luminoasă (electromagnetică).
„Precizie” (2 și 6), caracteristică exprimată de obicei în termeni de imprecizie, adică: deviația maximă, pozitivă sau negativă, a unei valori indicate față de un standard acceptat sau față de valoarea reală.
„Prelucrare în timp real” (2, 6 și 7): prelucrarea datelor cu ajutorul unui sistem informatic operând la un nivel necesar de funcționare, în funcție de resursele disponibile, cu un timp de răspuns garantat, indiferent de încărcarea sistemului, atunci când este stimulat de către un eveniment extern.
„Prelucrarea semnalelor” (3, 4, 5 și 6): prelucrarea semnalelor externe purtătoare de informații, folosind algoritmi cum ar fi compresia timpului, filtrarea, extragerea, selectarea, corelarea, convoluția sau transformările între domenii (de exemplu, transformata Fourier rapidă sau Transformata Walsh).
„Presare hidraulică cu acțiune directă” (2): un proces de deformare care utilizează o cameră flexibilă umplută cu fluid plasată în contact direct cu piesa de prelucrat.
„Presă izostatică” (2): echipament capabil să regleze presiunea într-o cavitate închisă prin intermediul a diverse medii (gaz, lichid, particule solide etc.) cu scopul de a crea în toate direcțiile în interiorul cavității o presiune egal distribuită asupra unei piese de prelucrat sau asupra unui material.
„Producție” (NGT, NTN și toate categoriile): toate fazele de producție, cum ar fi: tehnologia de construcție, producție, fabricare, integrare, asamblare (montare), inspecție, testare, asigurare a calității.
„Produse software” (NGS și toate categoriile): o colecție de unul sau mai multe „programe” sau ‘microprograme’ stocate pe orice suport accesibil.
: |
‘Microprogram’: secvență de instrucțiuni elementare, înregistrate într-o memorie specială, a căror execuție este declanșată prin introducerea instrucțiunii sale de referință într-un registru de instrucțiuni. |
„Program” (2 și 6): o secvență de instrucțiuni pentru desfășurarea unui proces exprimată într-o formă executabilă sau convertibilă într-o formă executabilă cu ajutorul unui calculator electronic.
„Programabilitate accesibilă utilizatorului” (6): posibilitatea utilizatorului de a introduce, modifica sau înlocui „programe” prin mijloace, altele decât:
(a) |
modificarea fizică a cablajelor sau interconexiunilor; sau |
(b) |
stabilirea comenzilor de funcționare, inclusiv introducerea de parametri. |
„Pulverizare” (1): un procedeu de transformare a unui material în particule prin sfărâmare sau măcinare.
„Putere de vârf” (6): cel mai mare nivel de putere atins în „durata laser”.
„Putere medie de ieșire” (6): energia totală de ieșire a „laserului”, în jouli, împărțită la „durata laserului” în secunde.
„Rachete” (1, 3, 6, 7 și 9): sisteme complete de rachete precum și sisteme de vehicule aeriene fără pilot, capabile să transporte o încărcătură utilă de cel puțin 500 kg la o distanță de cel puțin 300 km.
Radar „Spectru împrăștiat” (6) – vezi „Spectru împrăștiat radar”
„Reactor nuclear” (0): un reactor complet, capabil să funcționeze astfel încât să mențină o reacție controlată autosusținută de fisiune nucleară în lanț. Un „reactor nuclear” include toate componentele din interiorul vasului reactorului sau atașate direct acestuia, echipamente care controlează nivelul puterii din zona activă și componente care în mod normal conțin, vin în contact direct sau controlează agentul primar de răcire din miezul reactorului.
„Repetabilitate” (7): cea mai apropiată armonizare între măsurători repetate ale aceleiași variabile efectuate în aceleași condiții de lucru atunci când între măsurători apar modificări ale condițiilor sau survin perioade de nefuncționare [Referință: IEEE STD 528-2001 (o deviație standard sigma)].
„Rețea de senzori optici pentru controlul zborului” (7): o rețea de senzori optici distribuiți, utilizând fascicule „laser” care furnizează date de control al zborului în timp real pentru o prelucrare locală (la bord).
„Rețea locală” (4, 5): un sistem de comunicații de date care are toate caracteristicele următoare:
(a) |
asigură comunicarea directă între un anumit număr de ‘dispozitive de date’ independente; și |
(b) |
este limitat într-o zonă geografică de dimensiuni medii (de exemplu, clădire administrativă, uzină, campus, antrepozit). |
: |
‘Dispozitive de date’: echipamente capabile să transmită sau să recepționeze secvențe de informații numerice. |
„Rețea personală” (5): un sistem de comunicații de date care are toate caracteristicile următoare:
(a) |
permite comunicarea directă între un număr arbitrar de ‘dispozitive de date’ independente sau interconectate; și |
(b) |
este limitat la comunicarea între dispozitive aflate în imediata apropiere a unei persoane sau a unui controler (de exemplu, o singură încăpere, un singur birou sau un singur automobil). |
:
‘Dispozitive de date’: echipamente capabile să transmită sau să recepționeze secvențe de informații numerice.
„Rețea plan focală” (6 și 8): un strat planar liniar sau bidimensional sau o combinație de strate planare ale unor elemente detectoare individuale, cu sau fără electronică de citire, care funcționează în planul focal.
: |
Prezenta definiție nu cuprinde o mulțime de elemente detectoare unice nici detectoare cu două, trei sau patru elemente, cu condiția ca întârzierea în timp și integrarea să nu se poată realiza în cadrul elementului. |
„Rezistența specifică la rupere” (0, 1 și 9): rezistența maximă la rupere exprimată în pascali, echivalentă cu N/m2 împărțit la greutatea specifică exprimată în N/m3, măsurată la temperatura de (296 ± 2) K [(23 ± 2) °C] și la umiditatea relativă de (50 ± 5) %.
„Rezoluție” (2): incrementul minim al unui dispozitiv de măsurare; pentru instrumentele digitale, bitul cel mai puțin semnificativ (Ref. ANSI B-89.1.12).
„Robot” (2 și 8): un mecanism de manipulare, de tipul cu traiectorie continuă sau punct cu punct, care poate utiliza senzori și care prezintă toate caracteristicile următoare:
(a) |
este multifuncțional; |
(b) |
este capabil să poziționeze sau să orienteze materiale, piese, scule sau dispozitive speciale prin intermediul unor mișcări variabile în spațiu tridimensional; |
(c) |
încorporează trei sau mai multe dispozitive de deservire cu buclă închisă sau deschisă (inclusiv motoarele pas cu pas); și |
(d) |
este dotat cu „programabilitate accesibilă utilizatorului” prin metoda de învățare/redare (învață și repetă) sau prin intermediul unui calculator electronic care poate fi un controler logic programabil, adică fără intervenție mecanică. |
: |
Definiția de mai sus nu include următoarele dispozitive:
|
„Salt de frecvență” (5): o formă a „spectrului împrăștiat” în care frecvența de emisie pe un singur canal de comunicație este făcută să fie schimbată printr-o secvență aleatoare sau pseudoaleatoare de pași discreți.
„Salt de frecvență radar” (6): tehnică de orice tip cu care se modifică, potrivit unei secvențe pseudo-aleatoare, frecvența purtătoare a unui emițător radar în impulsuri, între impulsuri sau între grupe de impulsuri, cu o mărime egală sau mai mare decât lățimea benzii impulsului.
„Securitatea informațiilor” (4 și 5): toate mijloacele și funcțiunile care asigură accesibilitatea, confidențialitatea sau integritatea informațiilor sau comunicațiilor, exclusiv mijloacele și funcțiunile de protecție împotriva defecțiunilor. Sunt incluse în special „criptografia”, „activarea criptografică”, ‘criptanaliza’, protecția împotriva emisiilor compromițătoare și securitatea calculatorului.
: |
‘Criptanaliza’: analiza unui sistem criptografic sau a datelor de ieșire și intrare ale sistemului, realizată în scopul de a obține variabile confidențiale sau informații importante, inclusiv textul în clar. |
„Semifabricate din fibre de carbon” (1): ansamblu ordonat de fibre, impregnate sau neimpregnate, urmărind constituirea cadrului unei piese, anterior introducerii „matricei” pentru formarea unui „compozit”.
„Semnalizare pe canal comun” (5): o metodă de semnalizare în care un singur canal, situat între centrale telefonice, transmite, prin intermediul mesajelor etichetate, informații de semnalizare referitoare la o multitudine de circuite sau apeluri, precum și alte informații de genul celor pentru administrarea rețelei.
„Sensibilitate radiantă”: sensibilitate radiantă (mA/W) = 0,807 × (lungime de undă în nm) × eficiența cuantică (QE).
:
QE este în general exprimată sub formă de procent; totuși, în sensul acestei formule, QE este exprimată sub formă de zecimală mai mică decât unu, de exemplu 78 % este 0,78.
„Senzori de imagine monospectrali” (6): sunt capabili să achiziționeze date imagistice dintr-o bandă spectrală discretă.
„Senzori de imagine multispectrali” (6): senzori în măsură să efectueze o achiziție simultană sau în serie de date de imagine, provenite din două sau mai multe benzi spectrale discrete. Senzorii având mai mult de 20 de benzi spectrale discrete sunt uneori denumiți senzori de imagine hiperspectrali.
„SHPL” este echivalent cu „laser de putere ultraînaltă”.
„Sintetizor de frecvență” (3): orice tip de sursă de frecvență, indiferent de metoda efectiv utilizată, care furnizează o multitudine de frecvențe de ieșire simultane sau succesive, de la una sau mai multe ieșiri, controlate de, derivate din sau ordonate după un număr mai mic de frecvențe standard (sau etaloane).
„Sistem anticuplu cu controlul mișcării circulare sau sistem de control al direcției cu controlul mișcării circulare” (7): sistem ce folosește aerul suflat peste suprafețe aerodinamice în scopul de a crește sau controla forțele generate de aceste suprafețe.
„Sisteme active pentru controlul zborului” (7): sisteme având funcția de a împiedica deplasările sau încărcările structurale nedorite ale „aeronavelor” și rachetelor prin prelucrarea autonomă a datelor de ieșire primite de la mai mulți senzori și furnizarea în consecință a comenzilor preventive necesare pentru realizarea controlului automat.
„Sisteme de compensare” (6): constau într-un senzor scalar primar, unul sau mai mulți senzori de referință (de exemplu, magnetometre vector) și software care permite reducerea zgomotului de rotație al corpului rigid al platformei.
„Sisteme de Navigație Bazate pe Date de Referință” („DBRN”) (7): sisteme care utilizează surse variate de date de cartare topografică determinate anterior, integrate, pentru a asigura informații de navigație precise în condiții dinamice. Sursele de date includ hărți batimetrice, hărți ale cerului, hărți gravitaționale, hărți magnetice sau hărți digitale de teren 3D.
„Sisteme expert” (7): sisteme care oferă rezultate prin aplicarea regulilor la datele care sunt memorate independent de „program” și care sunt apte de oricare din următoarele caracteristici:
(a) |
modificarea în mod automat a „codului sursă” introdus de utilizator; |
(b) |
furnizarea de cunoștințe legate de o clasă de probleme în limbaj cvasinatural; sau |
(c) |
achiziționarea de cunoștințe necesare pentru dezvoltarea lor (instruire simbolică). |
„Sistemele FADEC” (7 și 9): sistemele de control electronic digital complet autoritar al motorului – un sistem de control electronic digital pentru un motor de tip turbină cu gaz care poate controla în mod autonom motorul în integralitatea domeniului de operare de la pornirea motorului până la oprirea acestuia, atât în condiții normale, cât și în condiții de defectare.
„Spectru împrăștiat” (5): tehnică prin care energia dintr-un canal de comunicații în bandă relativ îngustă este împrăștiată pe un spectru de energie mult mai larg.
„Spectru împrăștiat radar” (6): orice tehnică de modulare pentru repartiția energiei emisă de un semnal cu o bandă de frecvență relativ îngustă, pe o bandă de frecvență mult mai largă, folosind codificarea aleatorie sau pseudoaleatorie.
„Stabilitate” (7): Deviația standard (1 sigma) a variației unui anumit parametru de la valoarea sa calibrată măsurată în condiții de temperatură stabilă. Ea poate fi exprimată ca o funcție de timp.
„Stat participant” (7 și 9): stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar.
„State care sunt (nu sunt) părți la Convenția privind interzicerea armelor chimice” (1): acele state pentru care Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice a intrat (nu a intrat) în vigoare.
„Subansamblu de ghidare” (7): sistem ce asociază un proces de măsură și de calcul al poziției și vitezei unui vehicul cu un proces de calcul și transmitere de instrucțiuni la sistemul de comandă al vehiculului în vederea corectării traiectoriei sale.
„Substrat” (3): o foaie de material de bază cu sau fără o schemă de conexiuni, pe care sau în care, pot fi plasate ‘componente discrete’, circuite integrate sau ambele.
: |
‘Componentă discretă’: un ‘element de circuit’ în capsulă separată, dispunând de propriile conexiuni externe. |
: |
‘Element de circuit’: un singur element funcțional activ sau pasiv al unui circuit electronic, cum sunt o diodă, un tranzistor, o rezistență, un condensator etc. |
„Substrat brut” (6): compuși monolitici cu dimensiuni corespunzătoare pentru producerea de elemente optice, cum ar fi oglinzi sau ferestre optice.
„Subunitate de toxină” (1): un component separat structural și funcțional dintr-o „toxină”.
„Superaliaj” (2 și 9): aliaj pe bază de nichel, cobalt sau fier care prezintă o rezistență superioară față de orice aliaj din seria AISI 300 la temperaturi mai mari de 922 K (649 °C) în condiții de mediu și funcționare extreme.
„Superconductor” (1, 3, 5, 6 și 8): materiale (adică metale, aliaje sau compuși), care își pot pierde în totalitate rezistența electrică (adică pot căpăta o conductivitate electrică infinită și pot transporta curenți electrici foarte mari fără a produce căldură prin efectul Joule).
: |
Starea „superconductoare” a unui material este caracterizată individual de o „temperatură critică”, un câmp magnetic critic, care este funcție de temperatură și de densitatea critică a curentului, care este oricum funcție atât de câmp magnetic, cât și de temperatură. |
„Tehnologie” (NGT, NTN și toate categoriile): informații specifice necesare pentru „dezvoltarea”, „producția” sau „utilizarea” produselor. Aceste informații iau forma de ‘date tehnice’ sau ‘asistență tehnică’.
: |
‘Asistența tehnică’ poate lua forma de instrucțiuni, procedee practice, instruire, cunoștințe aplicate și servicii de consultanță și poate implica transferul de ‘date tehnice‘. |
: |
‘Datele tehnice’ se prezintă sub forma unor fotocopii, planuri, diagrame, modele, formule, tabele, proiecte și specificații tehnice, manuale și instrucțiuni scrise sau înregistrate pe alte suporturi sau dispozitive, cum ar fi discuri, benzi, memorii numai pentru citire. |
„Temperatură critică” (1, 3 și 5): temperatură (uneori indicată ca temperatură de tranziție) a unui material „superconductor” la care materialul pierde total rezistența la trecerea curentului electric continuu.
„Timp de comutare a frecvenței” (3 și 5): durata (adică întârzierea) necesară atunci când se efectuează o comutare de la o frecvență de ieșire precizată inițială pentru a ajunge la sau aproape de ± 0,05 % dintr-o frecvență de ieșire precizată finală. Produsele care au o gamă de frecvențe precizate de mai puțin de ± 0,05 % în jurul frecvenței centrale sunt definite a fi incapabile de comutarea frecvenței.
„Timp de întârziere a propagării pe poarta de bază” (3): valoarea întârzierii propagării, corespunzătoare porții de bază folosite într-un „circuit integrat monolitic”. Poate fi specificată, pentru o „familie” dată de „circuite integrate monolitice”, fie ca întârziere a propagării pe poarta tipică, fie ca întârziere tipică a propagării pe poartă.
: |
„Timpul de întârziere a propagării pe poarta de bază” nu trebuie confundat cu întârzierea intrării/ieșirii la un „circuit integrat monolitic” complex. |
: |
„Familia” constă din toate circuitele integrate pentru care toate cele ce urmează sunt aplicate, cu excepția cazurilor în care metodologia lor de fabricație și caracteristicile le absolvă de respectivele funcțiuni:
|
„Timp de setare” (stabilire) (3): timpul necesar ca valoarea de ieșire să ajungă la 1/2 bit din valoarea finală la comutarea între oricare două niveluri ale convertorului.
„Toleranță la deranjamente” (4): capacitatea unui sistem informatic, ca după o funcționare defectuoasă a oricăreia din componentele sale hard sau „software”, să continue să funcționeze fără intervenție umană, la un nivel, care să asigure continuitatea în funcționare, integritatea datelor și reluarea funcționării normale într-un timp dat.
„Toron” (1): fascicul de ‘fibre’ torsionate.
: |
‘Fibră’: o mulțime de „monofilamente” (în general peste 200) dispuse aproximativ paralel. |
„Toxine” (1 și 2): toxine sub formă de preparate sau de amestecuri izolate în mod deliberat, produse printr-un procedeu oarecare, altele decât toxinele prezente ca și contaminanți în alte materiale precum probe patologice, culturi, produse alimentare sau stocuri de semințe de „micro-organisme”.
„Traductoare de presiune” (2): dispozitive care transformă valorile măsurării presiunii în semnal electric.
„Traiecte în sistem” (6): relevarea poziției unei aeronave în zbor, prelucrată, corelată, actualizată (prin combinarea datelor oferite de radar cu cele privind poziția din planul de zbor) și destinată controlorilor de la centrul de control al traficului aerian.
„Uraniu îmbogățit în izotopi 235 sau 233” (0): uraniu conținând izotopul 235 sau 233, sau pe amândoi, în care raportul sumei cantităților de izotopi 235 și 233, la cantitatea de izotop 238, este mai mare decât raportul dintre cantitățile de izotopi 235 și 238 din uraniul natural (0,71 %).
„Uraniu natural” (0): uraniu conținând amestecul de izotopi care se găsește în natură.
„Uraniu sărăcit” (0): uraniu ce conține izotopul 235 sub nivelul întâlnit în natură.
„Urmărirea automată a țintei” (6): o tehnică de procesare care permite să se determine și să se furnizeze automat, ca ieșire, o valoare extrapolată a celei mai probabile poziții a țintei, în timp real.
„Utilizare” (NGT, NTN și toate categoriile): exploatarea, instalarea (inclusiv instalarea pe amplasament), întreținerea (verificarea), repararea, revizia generală și modernizarea.
„Vaccin” (1): un preparat după o formulă farmaceutică care este obiectul unei licențe eliberate de către autoritățile de reglementare fie din țara producătoare, fie din țara utilizatoare, sau al unei autorizații de comercializare sau de testare clinică din partea acestor autorități, destinat să stimuleze un răspuns imunitar de protecție la oameni sau animale în vederea prevenirii unei boli la cei cărora le este administrat.
„Vehicul aerian fără pilot” (9): aeronavă capabilă să decoleze și să efectueze un zbor controlat, precum și să navigheze fără prezență umană la bord.
„Vehicul mai ușor decât aerul” (9): baloane sau dirijabile care utilizează, pentru a se ridica, aer cald sau alte gaze mai ușoare decât aerul, cum ar fi heliul sau hidrogenul.
„Vehicul spațial” (7 și 9): sateliți activi sau pasivi și sonde spațiale.
„Viteză de deviație” (giroscop) (7): componenta semnalului de ieșire al unui giroscop care este funcțional independentă de semnalul de intrare. Se exprimă în unități de viteză unghiulară (IEEE STD 528-2001).
„Viteză de transfer digital” (def): viteza totală a biților de informație care sunt transferați direct oricărui tip de mediu informatic.
: |
A se vedea, de asemenea, „viteză de transfer digital totală”. |
„Viteză de transfer digital totală” (5): numărul de biți, inclusiv biții de codificare a liniei, generali și așa mai departe, pe unitatea de timp, care este vehiculat între echipamentele corespondente într-un sistem numeric de comunicații.
: |
A se vedea, de asemenea, „viteză de transfer digital”. |
CATEGORIA 0
SUBSTANȚE, INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENTE NUCLEARE
0A
Sisteme, echipamente și componente
0A001
„Reactoare nucleare”, echipamente și componente ale acestora special concepute sau pregătite, după cum urmează:
(a) |
„reactoare nucleare”; |
(b) |
vase metalice sau părți majore fabricate ale acestora, inclusiv capacul vasului de presiune al reactorului, special concepute sau pregătite să conțină zona activă a „reactorului nuclear”; |
(c) |
echipamente de manipulare special concepute sau pregătite pentru a introduce sau a extrage combustibilul dintr-un „reactor nuclear”; |
(d) |
bare de control special concepute sau pregătite pentru controlul procesului de fisiune într-un „reactor nuclear”, structurile de susținere sau suspensie ale acestora, mecanismele de acționare și tuburile de ghidare ale barelor; |
(e) |
tuburi sub presiune special concepute sau pregătite să conțină elementele combustibile și agentul primar de răcire a unui „reactor nuclear” la o presiune de operare care depășește 5,1 MPa; |
(f) |
zirconiu metalic și aliaje, sub formă de tuburi sau de ansambluri de tuburi, în care raportul în greutate hafniu/zirconiu este mai mic de 1:500, special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate într-un „reactor nuclear”; |
(g) |
pompe de răcire, special concepute sau pregătite pentru a circula agentul primar de răcire a „reactoarelor nucleare”; |
(h) |
‘componente interne ale reactorului nuclear’ special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate într-un „reactor nuclear”, inclusiv coloanele de susținere a miezului reactorului, canalele de combustibil, ecranele termice, deflectoarele, plăcile rețea ale zonei active și plăcile difuzorului;
|
(i) |
schimbătoare de căldură (generatoare de abur) special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate în circuitul primar de răcire a unui „reactor nuclear”; |
(j) |
instrumente de detecție și măsură a neutronilor, special concepute sau pregătite pentru determinarea nivelurilor fluxului de neutroni în zona activă a „reactorului nuclear”. |
0B
Echipamente de testare, inspecție si producție
0B001
Instalații de separare a izotopilor „uraniului natural”, „uraniului sărăcit” și ai „materialelor fisionabile speciale”, precum și echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru acest scop, după cum urmează:
(a) |
instalații special concepute pentru separarea izotopilor „uraniului natural”, „uraniului sărăcit” și ai „materialelor fisionabile speciale”, după cum urmează:
|
(b) |
centrifuge cu gaz și ansambluri și componente, special concepute sau pregătite pentru procesul de separare în centrifuge cu gaz, după cum urmează:
|
(c) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare prin difuzie gazoasă, după cum urmează:
|
(d) |
echipamente și componente, special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare aerodinamică:
|
(e) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare prin schimb chimic:
|
(f) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare prin schimb de ioni, după cum urmează:
|
(g) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare a izotopilor prin iradierea „laser” a vaporilor atomici (AVLIS sau SILVA), după cum urmează:
|
(h) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare izotopică moleculară cu „laser” (MLIS) sau reacție chimică prin activare laser izotopi-selectivă (CRISLA):
|
(i) |
echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru procedeul de separare cu plasmă:
|
(j) |
echipamente și componente, special concepute și pregătite pentru procedeul de separare electromagnetică, după cum urmează:
|
0B002
Sisteme auxiliare, echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru uzinele de separare izotopică menționate la 0B001, realizate din sau căptușite cu „materiale rezistente la efectul de coroziune al UF6”, după cum urmează:
(a) |
autoclave de alimentare, cuptoare sau sisteme, utilizate pentru introducerea UF6 în procesul de îmbogățire; |
(b) |
condensatori sau capcane de frig utilizate pentru extragerea UF6, în procesul de îmbogățire, pentru transferul în vederea încălzirii; |
(c) |
stații pentru produse și reziduuri, în vederea transferului UF6 în containere; |
(d) |
stații de lichefiere sau solidificare utilizate pentru extracția UF6 din procesul de îmbogățire, prin compresie, răcire și conversia UF6 la o formă lichidă sau solidă; |
(e) |
sisteme de conducte și colectori special concepute pentru manipularea UF6 în interiorul cascadelor de difuzie, de centrifugare sau aerodinamice; |
(f) |
|
(g) |
spectrometre de masă pentru UF6/surse de ioni, special concepute sau pregătite pentru prelevarea permanentă a eșantioanelor de gaz de intrare, a produselor sau reziduurilor din fluxul gazos de UF6 și care prezintă toate caracteristicile următoare:
|
0B003
Instalații de conversie a uraniului și echipamente special concepute sau pregătite pentru acest scop:
(a) |
sisteme pentru conversia concentratelor de minereu de uraniu în UO3; |
(b) |
sisteme pentru conversia UO3 în UF6; |
(c) |
sisteme pentru conversia UO3 în UO2; |
(d) |
sisteme pentru conversia UO2 în UF4; |
(e) |
sisteme pentru conversia UF4 în UF6; |
(f) |
sisteme pentru conversia UF4 în uraniu metalic; |
(g) |
sisteme pentru conversia UF6 în UO2; |
(h) |
sisteme pentru conversia UF6 în UF4; |
(i) |
sisteme pentru conversia UO2 în UCl4. |
0B004
Instalații de producere sau de concentrare a apei grele, a deuteriului sau a compușilor de deuteriu precum și echipamente și componente special concepute sau pregătite pentru aceste scopuri:
(a) |
instalații de producere și concentrare a apei grele, a deuteriului sau a compușilor de deuteriu, după cum urmează:
|
(b) |
echipamente și componente, după cum urmează:
|
0B005
Instalații special concepute pentru fabricarea elementelor de combustibil pentru „reactoare nucleare” și echipamente special concepute pentru acest scop:
: |
O instalație de fabricare a elementelor de combustibil pentru „reactoare nucleare” include echipamente care:
|
0B006
Instalații de reprocesare a elementelor de combustibil iradiat pentru „reactoare nucleare” și echipamente și componente special concepute sau pregătite în acest scop:
: |
0B006 include:
|
0B007
Instalații de conversie a plutoniului și echipamente special concepute sau pregătite în acest scop, după cum urmează:
(a) |
sisteme de conversie a azotatului de plutoniu în oxid de plutoniu; |
(b) |
sisteme de producție a plutoniului metalic. |
0C
Materiale
0C001
„Uraniu natural” sau „uraniu sărăcit” sau toriu sub formă de metal, aliaj, compus chimic sau concentrat și orice alte materiale care conțin una sau mai multe din materialele menționate mai sus.
: |
0C001 nu supune controlului:
|
0C002
„Materiale fisionabile speciale”
: |
0C002 nu supune controlului cantități de patru „grame efective” sau mai puțin, în cazul în care acestea sunt conținute într-un instrument de detecție. |
0C003
Deuteriu, apă grea (oxid de deuteriu) și alți compuși ai deuteriului, precum și amestecuri și soluții care conțin deuteriu, în care raportul izotopic deuteriu-hidrogen este mai mare de 1:5 000.
0C004
Grafit de calitate nucleară, cu un grad de puritate corespunzător unui conținut mai mic de 5 ppm ‘echivalent în bor’ și o densitate mai mare de 1,5 g/cm3.
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C107. |
: |
0C004 nu supune controlului:
|
: |
În 0C004, ‘echivalent în bor’ (EB) este definit ca sumă de EBz pentru impurități (excluzând EBcarbon deoarece carbonul nu este considerat impuritate) inclusiv bor, în care:
EBz (ppm) = FC × concentrația elementului Z în ppm;
iar σB și σZ sunt secțiuni transversale de captură a neutronilor termici (barn) pentru bor și elementul Z; iar AB și AZ sunt masele atomice ale borului și respectiv elementului Z. |
0C005
Compuși sau pudre special pregătite pentru formarea barierelor de difuzie gazoasă, rezistente la efectul de coroziune al UF6 (de exemplu, nichel sau aliaje care conțin în greutate 60 % nichel sau mai mult, oxid de aluminiu și polimeri de hidrocarburi în întregime fluorurate) care au un grad de puritate de 99,9 % sau mai mare, o dimensiune medie a particulelor mai mică de 10 microni măsurată după standardul B330 al ASTM și un grad înalt de uniformitate a dimensiunilor particulelor.
0D
Produse software
0D001
„Produse software” special concepute sau modificate pentru „dezvoltarea”, „producția” sau „utilizarea” produselor menționate la această categorie.
0E
Tehnologie
0E001
„Tehnologie”, în conformitate cu Nota privind tehnologia nucleară pentru „dezvoltarea”, „producția” sau „utilizarea” produselor menționate la această categorie.
CATEGORIA 1
MATERIALE SPECIALE ȘI ECHIPAMENTE CONEXE
1A
Sisteme, echipamente și componente
1A001
Componente fabricate din compuși fluorurați, după cum urmează:
(a) |
dispozitive de etanșare, garnituri, agenți de etanșare sau rezervoare elastice pentru combustibil, special concepute pentru utilizare în domeniul „aeronavelor” sau în domeniul aerospațial, realizate din mai mult de 50 % în greutate din oricare din materialele menționate la 1C009.b sau 1C009.c; |
(b) |
polimeri și copolimeri piezoelectrici, fabricați din materiale din fluorură de viniliden (CAS 75-38-7), menționați în 1C009.a care au toate caracteristicile următoare:
|
(c) |
dispozitive de etanșare, garnituri, scaune de supape, rezervoare elastice sau diafragme, care au toate caracteristicile următoare:
|
1A002
Structuri sau produse laminate „compozite”, care au oricare din următoarele caracteristici:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1A202, 9A010 ȘI 9A110. |
(a) |
conțin o „matrice” organică și sunt fabricate din materiale menționate la 1C010.c, 1C010.d sau 1C010.e; sau |
(b) |
conțin o „matrice” din metal sau carbon și sunt fabricate din oricare din următoarele:
|
1A003
Produse din poliimide aromatice nefuzibile, sub formă de film, folie, bandă sau panglică, având oricare din următoarele caracteristici:
(a) |
o grosime mai mare sau egală cu 0,254 mm; sau |
(b) |
acoperite sau laminate cu carbon, grafit, metale sau substanțe magnetice. |
: |
1A003 nu supune controlului produsele atunci când sunt acoperite sau laminate cu cupru și concepute pentru ‘producția’ de plăci cu circuite electronice imprimate. |
: |
Pentru poliimidele aromatice „fuzibile” sub orice formă, a se vedea 1C008.a.3. |
1A004
Echipamente de protecție și detectare și componente, altele decât cele menționate în lista produselor militare, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 2B351 ȘI 2B352. |
(a) |
măști de gaze, cartușe filtrante și echipamente de decontaminare, concepute sau modificate pentru protecția împotriva oricăruia dintre următorii agenți, precum și componentele special concepute ale acestora, după cum urmează:
|
(b) |
costume, mănuși și încălțăminte de protecție, special concepute sau modificate pentru protecție împotriva oricăruia dintre următorii agenți:
|
(c) |
sisteme de detectare special concepute sau modificate pentru detecția sau identificarea oricăruia dintre următorii agenți, precum și componentele special concepute ale acestora:
|
(d) |
echipament electronic conceput pentru detectarea sau identificarea automată a prezenței reziduurilor „explozive” și care utilizează tehnici de ‘detectare a urmelor’ (de exemplu, unda acustică de suprafață, spectrometria de mobilitate ionică, spectrometria de mobilitate diferențială, spectrometria de masă). |
:
‘Detectarea urmelor’ înseamnă capacitatea de a detecta mai puțin de 1 ppm sub formă de vapori sau 1 mg sub formă solidă sau lichidă.
: |
1A004.d nu supune controlului echipamente special concepute pentru uz de laborator. |
: |
1A004.d nu supune controlului porțile de scanare de securitate fără contact, prin care se trece. |
: |
1A004 nu supune controlului:
|
:
1. |
1A004 include echipamente și componente care au fost identificate, testate cu succes la standardele naționale sau care s-au dovedit eficiente în alte situații, pentru detecția sau pentru protecția împotriva materialelor radioactive „adaptate pentru utilizare în război”, agenților biologici „adaptați pentru utilizare în război”, agenților de război chimic, ‘simulanților’ sau „agenților pentru combaterea dezordinii publice”, chiar dacă astfel de echipamente sau componente sunt utilizate în industrii civile cum sunt mineritul, lucrările în cariere, agricultura, industria farmaceutică, sectorul medical și veterinar, protecția mediului, gestionarea deșeurilor sau industria alimentară. |
2. |
‘Simulantul’ este o substanță sau un material utilizat în locul unui agent toxic (chimic sau biologic) în instruire, cercetare, testare sau evaluare. |
1A005
Veste antiglonț și componente special concepute pentru acestea, altele decât cele produse conform standardelor sau specificațiilor militare sau care au performanțe echivalente cu acestea.
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, LISTA PRODUSELOR MILITARE. |
: |
Pentru „materiale fibroase sau filamentare” utilizate în fabricația vestelor antiglonț, a se vedea 1C010. |
: |
1A005 nu supune controlului vestele antiglonț sau îmbrăcămintea de protecție atunci când însoțesc utilizatorul, în scopul asigurării protecției personale. |
: |
1A005 nu supune controlului vestele antiglonț concepute să asigure numai protecția frontală, atât împotriva fragmentelor, cât și împotriva exploziilor provenite de la dispozitivele explozive nonmilitare. |
1A006
Echipamente special concepute sau modificate pentru eliminarea dispozitivelor explozive improvizate, după cum urmează, și componente și accesorii special concepute pentru acestea:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, LISTA PRODUSELOR MILITARE. |
(a) |
Vehicule cu comandă de la distanță; |
(b) |
‘Dispozitive disruptive’. |
:
‘Dispozitivele disruptive’ sunt dispozitive special concepute în scopul prevenirii declanșării unui exploziv prin proiectarea unui proiectil lichid, solid sau friabil.
: |
1A006 nu supune controlului echipamentul când acesta însoțește operatorul. |
1A007
Echipamente și dispozitive special concepute pentru a declanșa încărcături și dispozitive care conțin „materiale energetice”, prin mijloace electrice, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, LISTA PRODUSELOR MILITARE, 3A229 ȘI 3A232. |
(a) |
seturi de aprindere pentru detonatoarele explozive concepute pentru a acționa detonatoarele explozive menționate la 1A007.b; |
(b) |
detonatoare explozive cu comandă electrică, după cum urmează:
|
:
1. |
Termenul inițiator este uneori utilizat în locul termenului detonator. |
2. |
În sensul celor menționate la 1A007.b, toate detonatoarele de interes utilizează un mic conductor electric (punte, fire de rezistență calibrate ale unei punți, folie) care se vaporizează exploziv atunci când sunt traversate de un impuls electric rapid de mare intensitate. La detonatoarele fără percutor, conductorul exploziv inițiază o detonație chimică într-un material de contact puternic exploziv, cum este PETN (tetranitrat de pentaeritritol). La detonatoarele cu percutor, vaporizarea explozivă a conductorului electric acționează un percutor de-a lungul unui interstițiu și impactul percutorului pe un exploziv inițiază o detonație chimică. În unele proiecte, percutorul este acționat de o forță magnetică. Expresia detonator cu folie explozivă se poate referi la un detonator EB sau la un detonator de tipul cu percutor. |
1A008
Încărcături, dispozitive și componente, după cum urmează:
(a) |
‘încărcături configurate’ care au toate caracteristicile următoare:
|
(b) |
încărcături de tăiere liniare, care au toate caracteristicile următoare și componente special concepute pentru acestea:
|
(c) |
fitil de detonare cu o încărcătură explozivă mai mare de 64 g/m; |
(d) |
dispozitive de tăiat, altele decât cele menționate la 1A008.b, și instrumente de secționare, cu o cantitate netă a materialului exploziv (NEQ) mai mare de 3,5 kg. |
:
‘Încărcăturile configurate’ sunt încărcături explozive configurate astfel încât să urmărească efectele suflului exploziei.
1A102
Componente carbon-carbon pirolizate și reimpregnate, pentru vehiculele de lansare spațială menționate la 9A004 sau pentru rachete de sondare menționate la 9A104.
1A202
Structuri compozite, altele decât cele menționate la 1A002, sub formă de tuburi, având următoarele două caracteristici:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 9A010 ȘI 9A110. |
(a) |
un diametru interior cuprins între 75 și 400 mm; și |
(b) |
fabricate din oricare din „materialele fibroase sau filamentare” menționate la 1C010.a sau 1C010.b sau 1C210.a sau din materialele preimpregnate cu carbon menționate la 1C210.c. |
1A225
Catalizatori platinați special concepuți sau pregătiți pentru a iniția reacția de schimb de izotopi de hidrogen între hidrogen și apă pentru recuperarea tritiului din apa grea sau pentru producția de apă grea.
1A226
Filtre speciale pentru separarea apei grele de apa obișnuită, având următoarele două caracteristici:
(a) |
fabricate din țesătură de bronz fosforos supusă unui tratament chimic de ameliorare a capacității de înmuiere; și |
(b) |
concepute pentru a fi utilizate în coloanele de distilare în vid. |
1A227
Ferestre de blindaj antiradiații de înaltă densitate (din sticlă cu plumb sau alt material), având toate caracteristicile următoare și cadrele special concepute pentru acestea:
(a) |
o ‘suprafață rece’ mai mare de 0,09 m2; |
(b) |
o densitate mai mare de 3 g/cm3; și |
(c) |
o grosime egală cu 100 mm sau mai mare. |
:
La 1A227, mențiunea ‘suprafață rece’ se referă la suprafața de observare a ferestrei expusă la nivelul cel mai scăzut al radiației din aplicația concepută.
1B
Echipamente de testare, inspecție si producție
1B001
Echipamente pentru producția sau inspectarea structurilor sau a produselor laminate „compozite” menționate la 1A002 sau a „materialelor fibroase sau filamentare” menționate la 1C010, precum și componente și accesorii special concepute pentru acestea, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1B101 ȘI 1B201. |
(a) |
mașini pentru înfășurarea filamentelor, ale căror mișcări de poziționare, înfășurare și răsucire a fibrelor sunt coordonate și programate în trei sau mai multe axe de ‘servopoziționare primară’, special concepute pentru fabricarea structurilor „compozite” sau produselor laminate „compozite” din „materiale fibroase sau filamentare”. |
(b) |
mașini pentru aranjarea benzilor, ale căror mișcări de așezare și poziționare a benzilor și foliilor sunt coordonate și programate în cinci sau mai multe axe de ‘servopoziționare primară’, special concepute pentru fabricarea structurilor „compozite” ale celulelor aeronavelor sau ‘rachetelor’;
|
(c) |
mașini de țesut multidirecționale și multidimensionale sau mașini de întrețesere, inclusiv adaptori și truse de scule, special concepute sau modificate pentru țeserea, întrețeserea sau împletirea fibrelor pentru structurile „compozite”; : În sensul celor menționate la 1B001.c, tehnica de întrețesere include și tricotarea. |
(d) |
echipamente special concepute sau adaptate pentru producția fibrelor de armare, după cum urmează:
|
(e) |
echipamente pentru producerea preimpregnatelor menționate la 1C010.e prin metoda topirii la temperaturi înalte; |
(f) |
echipamente de verificare nedistructivă, concepute special pentru materialele „compozite”, după cum urmează:
|
(g) |
mașini pentru dispunerea cablurilor de filamente, ale căror mișcări de așezare și poziționare a cablurilor și foliilor sunt coordonate și programate în două sau mai multe axe de ‘servopoziționare primară’, special concepute pentru fabricarea structurilor „compozite” ale celulelor aeronavelor sau ‘rachetelor’. |
:
În sensul celor menționate la 1B001, axele de ‘servopoziționare primară’ controlează, sub coordonarea unui program de calculator, poziția efectorului final (extremitatea) în spațiu față de piesa de lucru, cu orientarea și direcția corectă pentru a obține procesul dorit.
1B002
Echipamente pentru producerea aliajelor metalice, pulberilor de aliaje metalice sau materialelor aliate special concepute pentru evitarea contaminării și pentru utilizarea în unul din procesele menționate la 1C002.c.2.
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1B102. |
1B003
Scule, matrițe, ștanțe sau dispozitive de fixare pentru „formarea superplastică” sau „legarea prin difuzie” a titanului, a aluminiului sau a aliajelor acestora, special concepute pentru fabricarea oricărora dintre următoarele:
(a) |
structurilor celulelor aeronavelor sau structurilor aerospațiale; |
(b) |
motoarelor pentru „aeronave” sau motoarelor aerospațiale; sau |
(c) |
componentelor special concepute pentru structurile menționate la 1B003.a sau pentru motoarele menționate la 1B003.b. |
1B101
Echipamente altele decât cele menționate la 1B001, pentru „producția” de structuri compozite precum și componente și accesorii special concepute pentru acestea, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1B201. |
: |
Componentele și accesoriile menționate la 1B101 cuprind modele, mandrine, matrițe, montaje și scule ce servesc la eboșarea, coacerea, conservarea, turnarea, sinterizarea sau la îmbinarea structurilor compozite, a laminatelor și a produselor realizate din acestea. |
(a) |
mașini pentru înfășurarea filamentelor sau mașini pentru prelucrarea fibrelor compozite, ale căror mișcări de poziționare, înfășurare și răsucire a fibrelor pot fi coordonate și programate în trei sau mai mult de trei axe, concepute pentru fabricarea structurilor compozite sau a produselor laminate compozite din materiale fibroase sau filamentare, precum și comenzile de programare și de control; |
(b) |
mașini pentru aranjarea benzilor, ale căror mișcări de poziționare și așezare a benzilor și foilor sunt coordonate și programate în două sau mai multe axe, concepute pentru realizarea structurilor compozite pentru celulele vehiculelor aeriene și „rachetelor”; |
(c) |
echipamente concepute sau modificate pentru „producția” de „materiale fibroase sau filamentare”, după cum urmează:
|
(d) |
echipamente concepute sau adaptate pentru tratamentul suprafeței fibrelor sau pentru realizarea preimpregnatelor și a preformelor menționate la 9C110.
|
1B102
„Echipamente pentru producția” de pulbere metalică, altele decât cele menționate la 1B002 și componentele acestora, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1B115.b. |
(a) |
„echipamente pentru producția” de pulbere metalică utilizate pentru „producția” în mediu controlat, de materiale sferice sau atomizate menționate la 1C011.a, 1C011.b, 1C111.a.1, 1C111.a.2 sau în Lista produselor militare; |
(b) |
componente special concepute pentru „echipamentele pentru producție” menționate la 1B002 sau 1B102.a. |
: |
1B102 include:
|
1B115
Echipamente altele decât cele menționate la 1B002 sau 1B102, pentru „producția” de combustibili de propulsie sau a constituenților lor și componentele special concepute pentru acestea, după cum urmează:
(a) |
„echipamente de producție”, pentru „producția”, manipularea și verificarea în vederea recepției de combustibili de propulsie lichizi sau a constituenților lor menționați în 1C011.a, 1C011.b și 1C111 sau în Lista produselor militare; |
(b) |
„echipament de producție” pentru „producția”, manipularea, amestecarea, conservarea, turnarea, presarea, extrudarea, prelucrarea sau verificarea în vederea recepției de combustibili de propulsie solizi sau a constituenților lor menționați în 1C011.a, 1C011.b, 1C111 sau în Lista produselor militare.
|
: |
Pentru echipamentele special concepute pentru producția de produse militare, a se vedea Lista produselor militare. |
: |
1B115 nu supune controlului echipamentele pentru „producția”, manipularea și testarea carburii de bor. |
1B116
Ajutaje special concepute pentru fabricarea materialelor provenite din piroliză care se realizează după un tipar, o mandrină, o matriță sau alt suport care pleacă de la precursori gazoși care se descompun la o temperatură cuprinsă între 1 573 K (1 300 °C) și 3 173 K (2 900 °C) și la o presiune cuprinsă între 130 Pa și 20 kPa.
1B117
Amestecătoare discontinue capabile de amestecare sub vid în intervalul de la 0 la 13,326 kPa și la care temperatura din cuvă poate fi controlată, având toate caracteristicile următoare precum și componentele special concepute pentru acestea:
(a) |
o capacitate volumetrică totală de 110 litri sau mai mare; și |
(b) |
cel puțin un braț de amestecare/malaxare montat excentric. |
1B118
Amestecătoare continue capabile de amestecare sub vid în intervalul de la 0 la 13,326 kPa și la care temperatura din cuvă poate fi controlată, având oricare din următoarele caracteristici precum și componentele special concepute pentru acestea:
(a) |
două sau mai multe brațe de amestecare/malaxare; sau |
(b) |
un singur ax de rotație care oscilează și cu dinți/pini de amestecare pe arbore precum și în interiorul cuvei. |
1B119
Mori cu energie hidraulică utilizate pentru măcinarea sau sfărâmarea substanțelor menționate la 1C011.a, 1C011.b, 1C111 sau în Lista produselor militare și componente special concepute pentru acestea.
1B201
Mașini pentru înfășurarea filamentelor, altele decât cele menționate la 1B001 sau 1B101 și echipamente aferente, după cum urmează:
(a) |
mașini pentru înfășurarea filamentelor, având toate caracteristicile următoare:
|
(b) |
comenzi pentru coordonarea și programarea mașinilor pentru înfășurarea filamentelor menționate la 1B201.a; |
(c) |
mandrine de precizie destinate mașinilor pentru înfășurarea filamentelor menționate la 1B201.a. |
1B225
Celule electrolitice pentru producția de fluor, a căror capacitate de producție depășește 250 g de fluor pe oră.
1B226
Separatoare electromagnetice de izotopi concepute pentru, sau echipate cu, surse ionice unice sau multiple capabile să producă un curent total de fascicul ionic de 50 mA sau mai mare.
: |
1B226 cuprinde separatoare:
|
1B227
Convertizoare pentru sinteza amoniacului sau unități de sinteză a amoniacului în care gazul servind la sinteză (azot și hidrogen) este extras dintr-o coloană de schimb amoniac/hidrogen la presiune înaltă și amoniacul sintetizat este reintrodus în aceeași coloană.
1B228
Coloane de distilare criogenică cu hidrogen, având toate caracteristicile următoare:
(a) |
sunt concepute pentru a funcționa la o temperatură interioară de 35 K (– 238 °C) sau mai puțin; |
(b) |
sunt concepute pentru a funcționa la o presiune interioară de la 0,5 la 5 MPa; |
(c) |
fabricate din:
|
(d) |
au un diametru interior egal cu 1 m sau mai mare și o lungime efectivă egală cu 5 m sau mai mare. |
1B229
Coloane de schimb apă-acid sulfhidric, cu talere și ‘contactori interiori’, după cum urmează:
: |
Pentru coloanele special concepute sau pregătite pentru producerea apei grele a se vedea 0B004. |
(a) |
coloane de schimb apă-acid sulfhidric cu talere, care au toate caracteristicile următoare:
|
(b) |
‘contactori interiori’ pentru coloane de schimb apă-acid sulfhidric cu talere menționați în 1B229.a. : ‘Contactorii interiori’ ai coloanelor sunt talere segmentate al căror diametru util asamblat este egal cu 1,8 m sau mai mare, fiind concepute pentru a facilita contactul în contracurent și sunt fabricate din oțel inoxidabil cu un conținut de carbon de 0,03 % sau mai mic. Acestea pot fi talere perforate, talere cu supapă, talere cu clopote și talere cu turbogrilă. |
1B230
Pompe care circulă soluțiile unui catalizator de amidură de potasiu, diluată sau concentrată în amoniac lichid (KNH2/NH3), având toate caracteristicile următoare:
(a) |
perfect etanșe la aer (închise ermetic); |
(b) |
o capacitate mai mare de 8,5 m3/h; și |
(c) |
oricare dintre următoarele caracteristici:
|
1B231
Instalații sau unități și echipamente pentru tritiu, după cum urmează:
(a) |
instalații sau unități pentru producția, recuperarea, extracția, concentrarea sau manipularea tritiului; |
(b) |
echipamente pentru instalațiile sau unitățile de tritiu, după cum urmează:
|
1B232
Turboexpandoare sau compresoare-turboexpandoare, având următoarele două caracteristici:
(a) |
concepute să lucreze cu temperaturi de evacuare de 35 K (– 238 °C) sau mai mici; și |
(b) |
concepute să asigure un debit de hidrogen gazos de 1 000 kg/h sau mai mare. |
1B233
Instalații sau unități pentru separarea izotopilor litiului și echipamentele aferente acestora, după cum urmează:
(a) |
instalații sau unități pentru separarea izotopilor litiului; |
(b) |
echipamente pentru separarea izotopilor litiului după cum urmează:
|
1C
Materiale
:
Metale și aliaje:
În cazul în care nu se prevede altfel, termenii ‘metale’ și ‘aliaje’ de la 1C001 la 1C012 se referă la formele brute și semifabricate, după cum urmează:
|
Forme brute: Anozi, bile, bare (inclusiv bare crestate și bare subțiri), blocuri, blocuri de oțel, blumuri, brichete, țagle, catozi, cristale, cuburi, zaruri, grăunți, granule, lingouri, bulgări, pelete, piese brute, pudră, rondele, alice, brame, miezuri, fier spongios, bare; |
|
Forme semifabricate (acoperite sau nu, placate, găurite sau perforate):
|
Obiectul controlului nu încetează la exportul formelor nelistate pretinse a fi produse finite, dar care reprezintă în realitate forme brute sau forme semifabricate.
1C001
Materiale special concepute pentru a fi utilizate ca absorbanți de unde electromagnetice sau polimeri cu conductivitate intrinsecă, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C101. |
(a) |
materiale pentru absorbția frecvențelor care depășesc 2 × 108 Hz, dar mai mici de 3 × 1012 Hz;
|
(b) |
materiale pentru absorbția frecvențelor care depășesc 1,5 × 1014 Hz, dar mai mici de 3,7 × 1014 Hz și opace la lumina vizibilă; |
(c) |
materiale polimerice cu conductibilitate intrinsecă, cu o ‘conductibilitate electrică globală’ mai mare de 10 000 S/m (Siemens/m) sau cu o ‘rezistivitate (de suprafață)’ mai mică de 100 ohmi/unitate de suprafață, bazate pe oricare din următorii polimeri:
: ‘Conductibilitatea electrică de volum’ și ‘rezistivitatea (de suprafață)’ se determină conform ASTM D-257 sau standardelor naționale echivalente. |
1C002
Aliaje metalice, pulberi de aliaje metalice sau materiale aliate, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C202. |
: |
1C002 nu supune controlului aliajele metalice, pulberile de aliaje metalice sau materialele aliate pentru acoperirea substraturilor. |
:
1. |
Aliajele metalice de la 1C002 sunt aliajele care conțin un procentaj mai ridicat în greutate din metalul nominalizat decât din oricare alt element. |
2. |
‘Durata de serviciu până la rupere’ se măsoară conform standardului ASTM E-139 sau standardelor naționale echivalente. |
3. |
‘Rezistența la oboseala oligociclică’ se măsoară conform standardului ASTM E-606 ‘Metoda recomandată pentru testarea rezistenței la oboseala oligociclică cu amplitudine constantă’ sau conform standardelor naționale echivalente. Testarea se execută axial, cu un raport mediu al eforturilor de la minim la maxim egal cu 1 și un factor de concentrare a solicitării (kt) egal cu 1. Tensiunea medie se obține împărțind diferența dintre tensiunea maximă și minimă la tensiunea maximă. |
(a) |
aluminuri, după cum urmează:
|
(b) |
aliaje metalice fabricate din pulberile sau materialul granulat menționate la 1C002.c, după cum urmează:
|
(c) |
pulberi din aliaje metalice sau material granulat, care au toate caracteristicile următoare:
|
(d) |
materiale aliate având toate caracteristicile următoare:
|
1C003
Metale magnetice, de orice tip și sub orice formă, care au oricare din următoarele caracteristici:
(a) |
permeabilitate relativă inițială de 120 000 sau mai mare și o grosime de 0,05 mm sau mai mică; : Măsurarea permeabilității relative inițiale se face pe materiale recoapte complet. |
(b) |
aliaje magnetostrictive care au oricare din următoarele caracteristici:
|
(c) |
benzi de aliaj amorf sau ‘nanocristalin’, având toate caracteristicile următoare:
: Materialele ‘nanocristaline’ din 1C003.c sunt acele materiale care au o granulație cristalină, determinată prin difracție cu raze X, de 50 nm sau mai mică. |
1C004
Aliaje de uraniu-titan sau aliaje de wolfram care au o „matrice” pe bază de fier, nichel sau cupru, care prezintă toate caracteristicile următoare:
(a) |
o densitate ce depășește 17,5 g/cm3; |
(b) |
o limită de elasticitate ce depășește 880 MPa; |
(c) |
o rezistență de rupere la întindere ce depășește 1 270 MPa; și |
(d) |
o elongație ce depășește 8 %. |
1C005
Conductoare „compozite”„superconductoare” cu lungimi ce depășesc 100 m sau cu mase ce depășesc 100 g, după cum urmează:
(a) |
conductoare „compozite”„superconductoare” care conțin unul sau mai multe ‘filamente’ de niobiu-titan, care au următoarele două caracteristici:
|
(b) |
conductoare „compozite”„superconductoare” care constau din unul sau mai multe ‘filamente’„superconductoare”, altele decât niobiu-titan, având toate caracteristicile următoare:
|
(c) |
conductoare „compozite”„superconductoare” care constau din unul sau mai multe ‘filamente’„superconductoare”, care rămân „superconductoare” la peste 115 K (– 158,16 °C). : În sensul celor menționate la 1C005, ‘filamentele’ pot fi sub formă de fir, cilindru, film, bandă sau panglică. |
1C006
Fluide și materiale de lubrifiere, după cum urmează:
(a) |
fluide hidraulice care conțin ca ingredienți principali oricare din următoarele:
|
(b) |
materiale lubrifiante care conțin ca ingrediente principale oricare din următoarele:
|
(c) |
fluide de amortizare sau de flotație, care au toate caracteristicile următoare:
|
(d) |
fluide de răcire electronică cu fluorocarbon care au toate caracteristicile următoare:
|
:
La 1C006:
1. |
‘temperatura de aprindere’ se determină prin Metoda Cleveland în vas deschis conform ASTM D-92 sau standardelor naționale echivalente; |
2. |
‘punctul de curgere’ se determină prin metoda descrisă în ASTM D-97 sau în standardele naționale echivalente; |
3. |
‘indicele de vâscozitate’ se determină prin metoda descrisă în ASTM D-2270 sau în standardele naționale echivalente; |
4. |
‘stabilitatea termică’ se determină prin metoda următoare sau conform standardelor naționale echivalente: O cantitate de 20 ml din fluidul de testat se introduce într-o cameră de oțel inoxidabil tip 317 de 46 ml, care conține câte o bilă cu diametrul (nominal) de 12,5 mm realizată din următoarele materiale: oțel de scule M-10, oțel 52100 și bronz naval (60 % Cu, 39 % Zn, 0,75 % Sn). Camera se purjează cu azot, se etanșează la presiunea atmosferică și se ridică temperatura la 644 ± 6 K (371 ± 6 °C) unde se menține la acest nivel timp de 6 ore; Proba se consideră stabilă termic în cazul în care la terminarea încercării descrise mai sus sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
5. |
temperatura de ‘autoaprindere’ se determină prin metoda descrisă în ASTM E-659 sau prin standardele naționale echivalente. |
1C007
Materiale pe bază ceramică, materiale ceramice „noncompozite”, materiale „compozite” cu „matrice” ceramică și materiale precursoare, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C107. |
(a) |
materiale pe bază de boruri simple sau complexe de titan, care au impurități metalice totale, exclusiv adaosuri intenționate, mai mici de 5 000 ppm, dimensiunea medie a particulelor egală sau mai mică de 5 μm și maximum 10 % din particule mai mari de 10 μm; |
(b) |
materiale ceramice „noncompozite” în stare brută sau semifabricată, compuse din boruri de titan cu o densitate de 98 % sau mai mare din densitatea teoretică;
|
(c) |
materiale „compozite” ceramică-ceramică cu „matrice” din sticlă sau oxid și armate cu fibre, având toate caracteristicile următoare:
|
(d) |
materiale „compozite” ceramică-ceramică cu sau fără o fază metalică continuă, care conțin particule, filamente sau fibre, în care „matricea” este formată din carburi sau nitruri de siliciu, zirconiu sau bor; |
(e) |
materiale precursoare (adică materiale polimerice sau metalo-organice cu scopuri speciale) pentru producerea oricărei sau oricăror faze ale materialelor menționate la 1C007.c, după cum urmează:
|
(f) |
materialele „compozite” ceramică-ceramică cu un oxid sau cu „matrice” de sticlă armată cu fibre continue din oricare din următoarele sisteme:
|
1C008
Substanțe polimerice nefluorurate, după cum urmează:
(a) |
imide, după cum urmează:
|
(b) |
copolimeri termoplastici de cristale lichide care au o temperatură de deformare la cald mai mare de 523 K (250 °C) conform ISO 75-2 (2004), metoda A sau standardelor naționale echivalente, cu o sarcină de 1,80 N/mm2 și compuși din:
|
(c) |
neutilizat; |
(d) |
poliarilen cetone; |
(e) |
sulfuri de poliarilen, în care gruparea arilen este bifenilen, trifenilen sau combinații ale acestora; |
(f) |
polibifenilenetersulfonă care are o ‘temperatură de tranziție vitroasă (Tg)’ mai mare de 513 K (240 °C). |
:
‘Temperatura de tranziție vitroasă (Tg)’ pentru materialele de la 1C008 este determinată utilizând metoda descrisă în ISO 11357-2 (1999) sau standardele naționale echivalente. În plus, pentru materialele de la 1C008.a.2 ‘temperatura de tranziție vitroasă (Tg)’ este determinată pe un specimen (PAI) de testare care a fost în prealabil tratat termic la o temperatură minimă de 310 °C cel puțin 15 minute.
1C009
Compuși fluorurați neprelucrați, după cum urmează:
(a) |
copolimeri de fluorură de viniliden care au 75 % sau mai mult o structură cristalină beta fără alungire; |
(b) |
poliimide fluorurate care conțin 10 % sau mai mult din greutate fluor combinat; |
(c) |
elastomeri de fosfazen fluorurat care conțin 30 % sau mai mult din greutate fluor combinat. |
1C010
„Materiale fibroase sau filamentare”, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C210 ȘI 9C110. |
(a) |
„materiale fibroase sau filamentare” organice, având următoarele două caracteristici:
|
(b) |
„materiale fibroase sau filamentare” pe bază de carbon, având următoarele două caracteristici:
: Proprietățile materialelor descrise în 1C010.b se determină utilizând metodele SRM de la 12 la 17 recomandate de SACMA, ISO 10618 (2004) 10.2.1 metoda A sau standardele naționale echivalente, bazat pe media lotului. |
(c) |
„materiale fibroase sau filamentare” anorganice, având următoarele două caracteristici:
|
(d) |
„materiale fibroase sau filamentare”, având oricare din următoarele caracteristici:
|
(e) |
„materiale fibroase sau filamentare” impregnate integral sau parțial cu rășină sau gudron (preimpregnate), „materiale fibroase sau filamentare” acoperite cu metal sau carbon (semifabricate) sau „semifabricate din fibre de carbon” având toate caracteristicile următoare:
|
1C011
Metale și compuși, după cum urmează:
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, LISTA PRODUSELOR MILITARE ȘI 1C111. |
(a) |
metale cu particule de dimensiuni mai mici de 60 μm, fie sferice, atomizate, sferoidale, fulgi sau praf, fabricate din materiale care conțin 99 % sau mai mult zirconiu, magneziu și aliaje ale acestora; : Conținutul natural de hafniu în zirconiu (în general cuprins între 2 % și 7 %) se calculează prin conținutul de zirconiu.
|
(b) |
borul sau aliaje de bor, cu o dimensiune a particulei de 60 μm sau mai mică, după cum urmează:
|
(c) |
nitrat de guanidină (CAS 506-93-4); |
(d) |
nitroguanidină (NQ) (CAS 556-88-7).
|
1C012
Materiale după cum urmează:
:
Aceste materiale sunt folosite în general pentru surse de încălzire nucleară.
(a) |
plutoniu în orice formă, cu un conținut izotopic de plutoniu-238 mai mare de 50 % în greutate;
|
(b) |
neptuniu-237 „separat anterior”, în orice formă.
|
1C101
Materiale și dispozitive care servesc la reducerea elementelor observabile, de exemplu, a reflexiei radar, a semnalelor ultraviolete/infraroșii și acustice, altele decât cele menționate la 1C001, utilizabile la ‘rachete’, subsisteme de „rachete” sau vehicule aeriene fără pilot menționate la 9A012.
: |
1C101 cuprinde:
|
: |
1C101 nu cuprinde căptușelile special utilizate pentru izolația termică a sateliților. |
:
La 1C101 ‘rachete’ înseamnă sisteme complete de rachete și sisteme de vehicule aeriene fără pilot având o rază de acțiune ce depășește 300 km.
1C102
Materiale carbon-carbon reimpregnate și pirolizate concepute pentru vehicule de lansare spațială menționate la 9A004 sau pentru rachete de sondare menționate la 9A104.
1C107
Grafit și materiale ceramice, altele decât cele menționate la 1C007, după cum urmează:
(a) |
grafit cu granulație fină cu o densitate egală cu 1,72 g/cm3 sau mai mare, măsurată la 288 K (15 °C) și care au dimensiunea grăuntelui de 100 μm sau mai mică, utilizabil pentru ajutajele rachetelor și ogivele vehiculelor de reintrare, care poate fi prelucrat pentru a obține oricare din următoarele produse:
|
(b) |
grafit pirolitic sau fibros ranforsat, folosit pentru ajutajele rachetelor și scuturile de protecție ale vehiculelor de reintrare utilizate la „rachete”, vehicule de lansare spațială menționate la 9A004 sau la rachetele de sondare menționate la 9A104;
|
(c) |
materiale compozite ceramice (cu constanta dielectrică mai mică de 6 la frecvențe cuprinse între 100 MHz și 100 GHz) pentru radomurile utilizate la „rachete”, vehiculele de lansare spațială menționate la 9A004 sau rachetele de sondare menționate la 9A104. |
(d) |
blocuri brute uzinabile din ceramici nearse ranforsate cu carbură de siliciu, utilizabile pentru scuturile de protecție ale „rachetelor”, vehiculelor de lansare spațială menționate la 9A004 sau rachetelor de sondare menționate la 9A104; |
(e) |
materiale compozite ceramice ranforsate cu carbură de siliciu, utilizabile pentru capetele scuturilor de protecție la modulele spațiale de reintrare și flapsuri anterioare utilizabile la vehiculele de lansare spațială menționate la 9A004 sau la rachetele de sondare menționate la 9A104; |
1C111
Combustibili de propulsie și compușii lor chimici, alții decât cei menționați în 1C011, după cum urmează:
(a) |
substanțe de propulsie:
|
(b) |
substanțe polimerice:
|
(c) |
alți aditivi și agenți pentru propulsie:
|
1C116
Oțeluri maraging a căror rezistență maximă la tracțiune este egală cu 1 500 MPa sau mai mare, măsurată la 293 K (20 °C) și cu o grosime a peretelui sau plăcii egală cu 5 mm sau mai mică.
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, 1C216. |
:
Oțelurile maraging sunt aliaje pe bază de fier caracterizate în general printr-un conținut mare de nichel și un conținut scăzut de carbon și prin utilizarea elementelor de substituție sau de precipitare pentru a produce o creștere a durității prin îmbătrânirea aliajului.
1C117
Materiale pentru fabricarea componentelor de ‘rachete’, după cum urmează:
(a) |
wolfram și aliaje sub formă granulată cu un conținut de wolfram de 97 % din greutate sau mai mult și cu o dimensiune a particulei de 50 × 10-6 m (50 μm) sau mai puțin; |
(b) |
molibden și aliaje sub formă granulată cu un conținut de molibden de 97 % din greutate sau mai mare și cu o dimensiune a particulei de 50 × 10-6 m (50 μm) sau mai puțin; |
(c) |
materiale din wolfram în formă solidă având toate caracteristicile următoare:
|
:
La 1C117 ‘rachetă’ înseamnă sisteme complete de rachete și sisteme de vehicule aeriene fără pilot care pot avea o rază de acțiune ce depășește 300 km.
1C118
Oțel inoxidabil duplex stabilizat cu titan (Ti-DSS), având toate caracteristicile următoare:
(a) |
având toate caracteristicile următoare:
|
(b) |
având oricare din următoarele forme:
|
1C202
Aliaje, altele decât cele menționate la 1C002.b.3 sau 1C002.b.4, după cum urmează:
(a) |
aliaje de aluminiu, având următoarele două caracteristici:
|
(b) |
aliaje de titan având următoarele două caracteristici:
|
:
Mențiunea aliaje ‘capabile’ se referă la aliajele înainte sau după tratament termic.
1C210
‘Materiale fibroase sau filamentare’ sau preimpregnate, altele decât cele menționate la 1C010.a, 1C010.b sau 1C010.e, după cum urmează:
(a) |
‘materiale fibroase sau filamentare’ cu carbon sau cu aramide, având una din caracteristicile următoare:
|
(b) |
‘materiale fibroase sau filamentare’ pe bază de sticlă, având următoarele două caracteristici:
|
(c) |
„toroane”, „mănunchiuri”, „meșe” sau „benzi” continue impregnate cu rășini termorezistente, cu o grosime egală sau mai mică de 15 mm (preimpregnate), realizate din ‘materiale fibroase sau filamentare’ cu carbon sau pe bază de sticlă, menționate la 1C210.a sau 1C210.b. : Rășina constituie „matricea” compozitului. |
: |
În 1C210, termenii ‘materiale fibroase sau filamentare’ se limitează la „monofilamente”, „toroane”, „mănunchiuri”, „meșe” sau „benzi” continue. |
1C216
Oțeluri maraging, altele decât cele menționate la 1C116, ‘capabil de’ o rezistență maximă la tracțiune egală cu 2 050 MPa sau mai mare la 293 K (20 °C).
: |
1C216 nu supune controlului formele la care nici o dimensiune liniară nu depășește 75 mm. |
:
Mențiunea oțel maraging ‘capabil de’ se referă la oțelurile maraging înainte sau după tratamentul termic.
1C225
Bor îmbogățit în izotopul de bor-10 (10B) depășind conținutul său izotopic natural după cum urmează: bor primar, compuși, amestecuri care conțin bor, produse care conțin bor, reziduuri sau rebuturi din oricare din materialele anterior menționate.
: |
La 1C225, amestecurile care conțin bor cuprind materialele încărcate cu bor. |
:
Conținutul natural al izotopului bor-10 este în jur de 18,5 % în greutate (20 % concentrație atomică).
1C226
Piese din wolfram, din carbură de wolfram și din aliaje de wolfram care conțin mai mult de 90 % wolfram în greutate, altele decât cele menționate la 1C117, care au următoarele două caracteristici:
(a) |
în forme cu o simetrie cilindrică a cavității (inclusiv segmenți de cilindru) cu un diametru interior cuprins între 100 mm și 300 mm; și |
(b) |
masă mai mare de 20 kg. |
: |
1C226 nu supune controlului piesele special concepute pentru a fi utilizate ca greutăți sau colimatoare de raze gamma. |
1C227
Calciu având următoarele două caracteristici:
(a) |
conținut mai mic de 1 000 ppm impurități metalice în greutate, altele decât magneziul; și |
(b) |
conținut mai mic de 10 ppm bor în greutate. |
1C228
Magneziu având următoarele două caracteristici:
(a) |
conținut mai mic de 200 ppm impurități metalice în greutate, altele decât calciu; și |
(b) |
conținut mai mic de 10 ppm bor în greutate. |
1C229
Bismut având următoarele două caracteristici:
(a) |
o puritate de 99,99 % sau mai mare în greutate; și |
(b) |
conținut mai mic de 10 ppm argint în greutate. |
1C230
Beriliu metal, aliaje având mai mult de 50 % beriliu în greutate, compuși de beriliu, produse fabricate din aceste substanțe, și reziduuri sau rebuturi din oricare din materialele anterior menționate, altele decât cele menționate în lista produselor militare.
NB: |
A SE VEDEA, DE ASEMENEA, LISTA PRODUSELOR MILITARE. |
: |
1C230 nu supune controlului următoarele:
|
1C231
Hafniu metal, aliaje și compuși de hafniu având mai mult de 60 % hafniu în greutate, produse fabricate din acestea, precum și reziduuri sau rebuturi din oricare din materialele anterior menționate.
1C232
Heliu-3 (3He), amestecuri având heliu-3 și produse sau dispozitive care conțin oricare din aceste elemente.
: |
1C232 nu supune controlului produsele sau dispozitivele care conțin mai puțin de 1 g de heliu-3. |
1C233
Litiu îmbogățit în izotopul litiu-6 (6Li) depășind conținutul său izotopic natural și produse sau dispozitive care conțin litiu îmbogățit, după cum urmează: litiu elementar, aliaje, compuși, amestecuri care conțin litiu, produse fabricate din acestea, precum și reziduuri sau rebuturi din oricare din materialele definite mai sus.
: |
1C233 nu supune controlului dozimetrele termoluminiscente. |
:
Conținutul natural al izotopului litiu-6 este de 6,5 % în greutate (7,5 % concentrație atomică).
1C234
Zirconiu cu un conținut de hafniu mai mic de 1 parte hafniu la 500 părți zirconiu în greutate, după cum urmează: metal, aliaje care conțin mai mult de 50 % zirconiu în greutate, compuși, produse fabricate din acestea, reziduuri și rebuturi din oricare din materialele definite la acest paragraf.
: |
1C234 nu supune controlului zirconiu sub formă de foi cu o grosime de 0,10 mm sau mai mică. |
1C235
Tritiu, compuși de tritiu, amestecuri care conțin tritiu în care raportul tritiu/hidrogen, în atomi, este mai mare de 1/1 000 și produse sau dispozitive care conțin oricare din aceste elemente.
: |
1C235 nu supune controlului produse sau dispozitive care conțin mai puțin de 1,48 × 103 GBq (40 Ci) de tritiu. |
1C236
Radionuclizi de emisie alfa având un timp de înjumătățire egal cu 10 zile sau mai mare, dar mai mic de 200 ani sub următoarele forme:
(a) |
primari; |
(b) |
compuși având o activitate alfa totală de 37 GBq/kg (1 Ci/kg) sau mai mare; |
(c) |
amestecuri având o activitate alfa totală de 37 GBq/kg (1 Ci/kg) sau mai mare; |
(d) |
produse sau dispozitive având oricare din aceste elemente. |
: |
1C236 nu supune controlului produse sau dispozitive a căror activitate alfa este mai mică de 3,7 GBq (100 mCi). |
1C237
Radiu-226 (226Ra), aliaje de radiu-226, compuși ai radiului-226, amestecuri care conțin radiu-226, produse fabricate cu radiu-226 și produse sau dispozitive care conțin oricare din aceste elemente.
: |
1C237 nu supune controlului:
|