13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/1

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi care se bazează integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii Europene, în vederea aplicării de măsuri tarifare și de altă natură în cadrul comerțului cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului respectiv.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament (2).

(5)

Comitetul Codului vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/3

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/5

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2009/1014/UE (1) și Decizia 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Vytas APUTIS. Două locuri de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor au devenit vacante ca urmare a încheierii mandatelor domnului Gintautas BABRAVIČIUS și domnului Viktor TROFIMOV,

(a)

în calitate de membru:

și

(b)

în calitate de supleanți:

13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/6

(1)

Decizia 2009/470/CE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară a Uniunii la programele de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor.

(2)

Decizia 2008/341/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor (2) prevede că, pentru a fi aprobate conform măsurilor financiare ale Uniunii, programele transmise Comisiei de statele membre pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea bolilor animalelor și zoonozelor trebuie să îndeplinească cel puțin criteriile stabilite în anexa la decizia respectivă.

(3)

Portugalia a prezentat un program modificat de monitorizare și eradicare a bolii limbii albastre, Grecia a prezentat un program modificat de monitorizare a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) și de eradicare a encefalopatiei spongiforme bovine și a scrapiei, iar Bulgaria a prezentat un program modificat de eradicare a rabiei.

(4)

Comisia a evaluat programele modificate respective atât din punct de vedere veterinar, cât și financiar. S-a constatat că programele respective sunt conforme cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul veterinar și în special cu criteriile prevăzute în anexa la Decizia 2008/341/CE. În consecință, ar trebui aprobate programele modificate prezentate de statele membre respective.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (3) stabilește normele pentru prevenirea, controlul și eradicarea EST la animale. Anexa VII la regulamentul respectiv stabilește măsurile de eradicare care trebuie luate în urma confirmării unui focar de EST la bovine, ovine și caprine.

(6)

Punctul 2.3 litera (d) din capitolul A al anexei respective, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 727/2007 al Comisiei (4), prevedea că statele membre pot decide să înlocuiască sacrificarea și distrugerea completă a anumitor ovine și caprine din exploatația unde s-a confirmat EST cu sacrificarea pentru consumul uman, sub rezerva respectării anumitor condiții.

(7)

La 17 iulie 2007, în cauza T-257/07, Franța a introdus o acțiune împotriva Comisiei Europene în fața Tribunalului, solicitând anularea parțială a anumitor dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 999/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 727/2007, în special punctul 2.3 litera (d) din capitolul A al anexei VII la regulamentul respectiv.

(8)

În ordinul său din 28 septembrie 2007 (5), Tribunalul a suspendat aplicarea punctului 2.3 litera (b) subpunctul (iii), a punctului 2.3 litera (d) și a punctului 4 din capitolul A al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 727/2007, până la pronunțarea unei hotărâri în acțiunea principală. În acel ordin, Tribunalul a pus sub semnul întrebării evaluarea Comisiei privind datele științifice disponibile referitoare la posibilele riscuri.

(9)

Ulterior, Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să o ajute să clarifice principalele premise pe care s-a bazat Regulamentul (CE) nr. 727/2007. Pe baza clarificărilor din partea EFSA, Regulamentul (CE) nr. 999/2001 a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 746/2008 al Comisiei (6), care a reintegrat dispozițiile a căror aplicare fusese suspendată de Tribunal.

(10)

În ordinul său din 30 octombrie 2008 (7), Tribunalul a suspendat aplicarea punctului 2.3 litera (b) subpunctul (iii), a punctului 2.3 litera (d) și a punctului 4 din capitolul A al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 746/2008, până la pronunțarea unei hotărâri în acțiunea principală în cauza T-257/07.

(11)

În hotărârea sa din 9 septembrie 2011 (8), Tribunalul a respins recursul Franței. Având în vedere hotărârea respectivă, aplicarea punctului 2.3 litera (b) subpunctul (iii), a punctului 2.3 litera (d) și a punctului 4 din capitolul A al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 746/2008, nu mai este suspendată.

(12)

Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE a Comisiei din 30 noiembrie 2011 de aprobare a programelor anuale și multianuale și a contribuțiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și a anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2012 și anii următori (9) aprobă anumite programe naționale și stabilește nivelul și valoarea maximă a contribuției financiare din partea Uniunii pentru fiecare program prezentat de statele membre, precum și normele pentru plata sumelor eligibile.

(13)

Anumite state membre și-au exprimat intenția de a aplica, în cadrul programelor lor aprobate în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2011/807/UE, posibilitatea înlocuirii sacrificării și distrugerii complete a animalelor din specia ovină și caprină cu sacrificarea pentru consumul uman, astfel cum se prevede la punctul 2.3 litera (d) din capitolul A al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(14)

Contribuția financiară din partea Uniunii la programele de eradicare a scrapiei, astfel cum se stabilește în Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE, nu acoperă în prezent compensația plătită proprietarilor ovinelor și caprinelor sacrificate în mod obligatoriu în temeiul punctului 2.3 litera (d) din capitolul A al anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(15)

Prin urmare, este adecvat să se autorizeze finanțarea programelor de sacrificare obligatorie a ovinelor și caprinelor ca alternativă la eliminarea și distrugerea în cadrul programelor de eradicare a scrapiei. Aceasta nu necesită nicio creștere a sumelor alocate prin Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE programelor statelor membre pentru monitorizarea și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile.

(16)

În plus, Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE prevede că doar costurile suportate pentru punerea în aplicare a programelor aprobate anuale sau multianuale plătite înainte de prezentarea raportului final de către statele membre sunt eligibile pentru cofinanțare prin intermediul unei contribuții financiare din partea Uniunii. Cu toate acestea, pentru anumite costuri, Comisia, la cererea statului membru în cauză, plătește un avans de până la 60 % din cuantumul maxim specificat, în termen de trei luni de la primirea cererii. Costurile pentru campaniile de vaccinare orală împotriva rabiei nu sunt acoperite în totalitate de respectiva posibilitate a plății în avans.

(17)

Programele de eradicare a rabiei în statele membre prin vaccinare orală au avut succes în anii anteriori și au dus la eradicarea bolii dintr-o mare parte a Uniunii. Prin urmare, astfel de programe ar trebui continuate în părțile Uniunii unde rabia este endemică.

(18)

Anumite state membre au informat Comisia că se confruntă cu dificultăți legate de asigurarea finanțării anticipate a campaniilor lor de vaccinare orală împotriva rabiei. În ultimii ani, lipsa de finanțare anticipată a dus, în unele cazuri, la anularea campaniilor planificate în zonele infectate cu rabie.

(19)

Întreruperile privind punerea în aplicare cu regularitate a campaniilor de vaccinare orală împotriva rabiei afectează grav eficiența programelor și pot prelungi perioada necesară pentru eradicarea definitivă a bolii.

(20)

Prin urmare, este adecvat să se extindă posibilitatea plății anticipate la toate costurile suportate de statele membre în cadrul programelor de eradicare a rabiei aprobate prin Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE.

(21)

Anexa la Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE ar trebui modificată în ceea ce privește definiția costurilor eligibile pentru compensațiile acordate proprietarilor animalelor sacrificate, pentru a include sacrificarea obligatorie în cadrul programelor de eradicare a scrapiei.

(22)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2011/807/UE ar trebui modificată în consecință.

(23)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 9 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 9 alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

3.

La articolul 13, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (2), pentru programele menționate la articolele 10 și 11, Comisia, la cererea statului membru în cauză, plătește un avans de până la 60 % din cuantumul maxim specificat, în termen de trei luni de la primirea cererii.”

4.

În anexă, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/9

(1)

Rețelele inteligente marchează o nouă evoluție în direcția unei mai mari responsabilizări a consumatorilor, a unei mai bune integrări în rețea a surselor de energie regenerabile și a unei eficiențe energetice sporite și aduc o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea tehnologică în Uniune.

(2)

În conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (1), precum și cu Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (2), statele membre au obligația de a asigura implementarea unor sisteme de contorizare inteligentă care să contribuie la participarea activă a consumatorilor pe piața furnizării de energie electrică și de gaze, iar implementarea acestor sisteme de contorizare poate face obiectul unei evaluări economice a tuturor costurilor și beneficiilor pe termen lung pentru piață și pentru consumatorii individuali sau a tipului de contorizare inteligentă considerat ca fiind rezonabil din punct de vedere economic și rentabil, precum și a termenului fezabil pentru introducerea acestora.

(3)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 12 aprilie 2011 intitulată „Rețele inteligente: de la inovare la implementare” (3) prezintă o serie de măsuri, printre care se numără monitorizarea progreselor realizate de statele membre, elaborarea unor orientări privind indicatorii cheie de performanță și a unor orientări menite să definească metodologia aferentă planurilor statelor membre referitoare la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, precum și o serie de analize cost-beneficiu.

(4)

Agenda digitală pentru Europa prevede o serie de măsuri adecvate, în special cu privire la protecția datelor în Uniune, la securitatea rețelelor și a informațiilor, la atacuri cibernetice și la funcționalitățile pentru rețele inteligente și pentru contorizare. Statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu Comisia și cu alte părți interesate, trebuie să ia măsuri adecvate pentru a asigura o abordare coerentă.

(5)

Una dintre principalele sarcini și condiții prealabile pentru utilizarea sistemelor de măsurare inteligente este de a găsi soluții tehnice și juridice adecvate care să garanteze protecția datelor cu caracter personal ca drept fundamental înscris la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Statele membre și părțile interesate ar trebui să asigure, în special în faza inițială de introducere a contoarelor inteligente, monitorizarea aplicațiilor aferente sistemelor de contorizare inteligentă și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor.

(6)

Sistemele de contorizare inteligentă permit prelucrarea datelor, inclusiv, în principal, a datelor cu caracter personal. În plus, implementarea rețelelor inteligente și a sistemelor de contorizare inteligentă ar trebui să le permită furnizorilor și operatorilor de rețele să treacă de la o imagine de ansamblu a comportamentului în materie de consum de energie la informații detaliate cu privire la comportamentul în materie de energie al consumatorilor finali individuali.

(7)

Drepturile și obligațiile prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (4) și de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (5) se aplică pe deplin contorizării inteligente care prelucrează date cu caracter personal, în special atunci când serviciile de comunicații electronice accesibile publicului sunt utilizate în vederea gestionării relațiilor contractuale și comerciale cu clienții.

(8)

Avizele emise de Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, înființat în conformitate cu articolul 29 din Directiva 95/46/CE, oferă îndrumări pentru identificarea și dezvoltarea „celor mai bune tehnici disponibile” menite să protejeze datele cu caracter personal și să garanteze securitatea datelor atunci când datele sunt prelucrate în cadrul sistemelor de contorizare inteligentă și al rețelelor inteligente.

(9)

Având în vedere potențialul de dezvoltare al rețelelor inteligente, trebuie să se acorde o atenție specială securității și protecției datelor cu caracter personal prelucrate de sistemele de contorizare inteligentă. În acest sens, trebuie să se efectueze o serie de evaluări ale impactului în materie de protecție a datelor care să facă posibilă identificarea încă de la început a riscurilor privind protecția datelor, ce pot apărea ca urmare a evoluției rețelelor inteligente.

(10)

Elementele privind protecția datelor și securitatea informațiilor ar trebui integrate în sistemele de contorizare inteligentă, înainte ca acestea să fie introduse și utilizate pe scară largă. Aceste caracteristici pot duce efectiv la îmbunătățirea controlului consumatorilor asupra prelucrării datelor cu caracter personal.

(11)

Statele membre ar trebui să coopereze cu sectorul de resort și cu părțile interesate din cadrul societății civile, în special cu autoritățile naționale responsabile cu protecția datelor, pentru a stimula și a sprijini introducerea, într-o etapă timpurie a dezvoltării de rețele inteligente, a principiului referitor la „securitatea și protecția datelor încă din faza de concepție”, mai ales în ceea ce privește introducerea sistemelor de contorizare inteligentă.

(12)

Orice parte care prelucrează date cu caracter personal în contextul sistemelor de contorizare inteligentă trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că datele nu conduc la o persoană identificată sau identificabilă prin mijloace susceptibile de a fi utilizate fie de operatorul de rețele, fie de oricare altă parte terță, cu excepția cazului în care datele sunt prelucrate în conformitate cu principiile și normele juridice aplicabile privind protecția datelor.

(13)

Comunicarea Comisiei din 2 mai 2007 privind „promovarea protecției datelor prin intermediul tehnologiilor de protecție a vieții private” (6) prevede măsuri concrete în vederea atingerii obiectivelor de limitare a prelucrării datelor cu caracter personal și de utilizare, pe cât posibil, a datelor anonime sau sub pseudonim prin sprijinirea dezvoltării acestor tehnologii și utilizarea lor de către responsabilii cu controlul datelor și de către persoanele fizice.

(14)

Un cadru elaborat la nivelul Uniunii pentru realizarea de evaluări ale impactului asupra protecției datelor și a vieții private va asigura respectarea uniformă a prevederilor prezentei recomandări în toate statele membre.

(15)

O evaluare a impactului protecției datelor cu caracter personal efectuată de operator și de părțile interesate înainte de introducerea unor sisteme de contorizare inteligentă va oferi informațiile necesare pentru luarea măsurilor de protecție corespunzătoare. Astfel de măsuri trebuie să fie monitorizate și revizuite pe parcursul întregului ciclu de viață al contoarelor inteligente.

(16)

În conformitate cu Directiva 2009/72/CE, se așteaptă ca statele membre să finalizeze, până la 3 septembrie 2012, o analiză cost-beneficiu a introducerii sistemelor de contorizare inteligentă. În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 12 aprilie 2011, Comisia consideră că este important să se stabilească criterii, un model și linii directoare mai generale capabile să îmbunătățească nivelul de detaliu și comparabilitatea analizelor. Potrivit sugestiilor formulate de grupul operativ pentru rețelele inteligente (7), criteriile ar trebui să utilizeze indicatori cuantificabili.

(17)

Statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu Comisia și cu alte părți interesate, trebuie să ia măsurile corespunzătoare în vederea diseminării informațiilor cu privire la beneficiile și riscurile potențiale asociate utilizării tehnologiei de contorizare inteligentă, precum și la sporirea gradului de conștientizare a acestor riscuri și beneficii.

(18)

În acest sens, statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu asociațiile din cadrul societății civile și cu alte părți interesate, trebuie să identifice și să disemineze o serie de exemple de bune practici în ceea ce privește aplicațiile aferente contorizării inteligente și să ia măsurile adecvate - cum ar fi proiectele-pilot de amploare - pentru a spori gradul de conștientizare în rândul opiniei publice, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru adoptarea la scară mai largă a tehnologiei în cauză.

(19)

Stabilirea unui set de cerințe funcționale recomandate le-ar permite statelor membre să atingă, simultan și cu mai multă ușurință, un nivel de rentabilitate optim în ceea ce privește planurile lor de introducere a sistemelor de contorizare inteligentă. Stabilirea cerințelor de mai sus ar pune la dispoziția autorităților de reglementare, a sectorului responsabil cu contorizarea, a operatorilor de rețele și a furnizorilor o gamă de indicii cu privire la abordările cu cea mai mare probabilitate de a fi adoptate în acest sector.

(20)

Pe baza orientărilor privind buna practică definite de Grupul european de reglementare în domeniul energiei electrice și al gazelor (denumit în continuare „ERGEG”) (8) și a analizării primelor evaluări cost-beneficiu comunicate de statele membre, Comisia consideră oportun să recomande statelor membre și autorităților de reglementare să întocmească un set de funcționalități minime comune pentru contoarele inteligente.

(21)

După consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,

1.

Prezenta secțiune le oferă statelor membre o serie de indicații cu privire la proiectarea și operarea rețelelor inteligente și a sistemelor de contorizare inteligentă, asigurând astfel dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal.

2.

Prezenta secțiune oferă, de asemenea, o serie de orientări cu privire la măsurile care trebuie luate pentru implementarea aplicațiilor de contorizare inteligentă, pentru a se asigura respectarea, după caz, a legislației naționale de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE cu ocazia implementării de astfel de tehnologii.

3.

Statele membre sunt invitate să ia cunoștință de următoarele definiții:

4.

Evaluarea impactului asupra protecției datelor trebuie să cuprindă cel puțin o descriere a operațiunilor de prelucrare avute în vedere, o evaluare a riscurilor asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate, măsurile preconizate în vederea contracarării riscurilor, garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal și să demonstreze conformitatea cu dispozițiile Directivei 95/46/CE, ținând seama de drepturile și interesele legitime ale persoanelor vizate și ale celorlalte persoane interesate.

5.

Pentru a garanta protecția datelor cu caracter personal pe întreg teritoriul Uniunii, statele membre trebuie să adopte și să aplice modelul de evaluare a impactului asupra protecției datelor care urmează să fie elaborat de Comisie și prezentat Grupului de lucru privind protecția persoanelor fizice în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal pentru ca acesta să își dea avizul în termen de douăsprezece luni de la publicarea prezentei recomandări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

6.

În momentul punerii în aplicare a acestui model, statele membre trebuie să ia în considerare recomandările cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal făcute de Grupul de lucru privind protecția persoanelor fizice.

7.

Statele membre trebuie să se asigure că operatorii de rețele și operatorii de sisteme de contorizare inteligentă iau, în concordanță cu celelalte obligații care le revin în temeiul Directivei 95/46/CE, măsurile tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a asigura protecția datelor cu caracter personal.

8.

Statele membre trebuie să se asigure că entitatea responsabilă cu prelucrarea datelor cu caracter personal poartă consultări, înainte de prelucrarea datelor, cu autoritatea de supraveghere în materie de protecție a datelor menționată la articolul 28 din Directiva 95/46/CE privind evaluarea impactului asupra protecției datelor. Acest lucru i-ar permite autorității respective să evalueze conformitatea prelucrării și, în special, riscurile privind protecția datelor cu caracter personal ale persoanei vizate și garanțiile conexe.

9.

Statele membre trebuie să se asigure că, odată cu adoptarea modelului pentru evaluarea impactului asupra protecției datelor, astfel cum se prevede la punctul 5, operatorii de rețele pun în aplicare punctele 7 și 8 în conformitate cu acesta.

10.

Statele membre trebuie să încurajeze cu tărie operatorii de rețele să includă principiul protecției datelor încă din faza de concepție și principiul protecției datelor cu ajutorul setărilor implicite în activitățile de implementare a rețelelor inteligente și a contorizării inteligente.

11.

Protecția datelor încă din faza de concepție și protecția datelor cu ajutorul setărilor implicite trebuie încorporate în metodologiile părților implicate în dezvoltarea de rețele inteligente atunci când este vorba de prelucrarea datelor cu caracter personal.

12.

Protecția datelor încă din faza de concepție trebuie pusă în aplicare la nivel legislativ (prin intermediul unei legislații care trebuie să fie în conformitate cu reglementările în materie de protecție a datelor), la nivel tehnic (prin stabilirea unor cerințe corespunzătoare în cadrul standardelor privind rețelele inteligente pentru a garanta că infrastructura este în deplină conformitate cu reglementările privind protecția datelor), precum și la nivel organizatoric (cu referire la prelucrarea ulterioară).

13.

Protecția implicită a datelor trebuie pusă în aplicare astfel încât clientului să i se furnizeze, ca o configurație implicită, opțiunea cea mai favorabilă din punct de vedere al protecției datelor.

14.

Statele membre ar trebui să încurajeze organismele de standardizare europene să favorizeze arhitecturi de referință pentru rețelele de distribuție inteligente bazate pe protecția datelor încă din faza de concepție și pe protecția implicită a datelor.

15.

În vederea optimizării transparenței și a încrederii persoanelor fizice, statele membre ar trebui să încurajeze utilizarea unor mecanisme adecvate de certificare a protecției vieții private, precum și a unor sigilii și marcatori din domeniul protecției datelor, furnizați de părți independente.

16.

Articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 8 alineatul (2) din Convenția europeană privind drepturile omului prevede necesitatea justificării oricărei interferențe cu dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Legitimitatea interferențelor trebuie evaluată de la caz la caz, în funcție de criterii cumulative precum legalitatea, necesitatea, legitimitatea și proporționalitatea. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal care interferează cu dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal în cadrul sistemelor de rețele inteligente și de contorizare inteligentă trebuie așadar să fie necesară și proporțională pentru a fi considerată ca respectând pe deplin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

17.

Pentru a atenua riscurile asupra datelor cu caracter personal și asupra securității, statele membre, în colaborare cu sectorul de resort, cu Comisia și cu alte părți interesate, trebuie să susțină identificarea celor mai bune tehnici disponibile pentru fiecare dintre cerințele funcționale comune minime enumerate la punctul 42 din recomandare.

18.

Atunci când iau decizii referitoare la gama de informații care pot fi prelucrate în cadrul rețelelor inteligente, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a institui, în măsura posibilului, trecerea în anonimat a datelor, astfel încât persoanele vizate să nu mai fie identificabile. În cazul în care datele cu caracter personal urmează să fie colectate, prelucrate și stocate, statele membre ar trebui să se asigure că datele sunt adecvate și relevante. Culegerea de date ar trebui să se limiteze la minimul necesar pentru scopurile pentru care datele sunt prelucrate, iar datele ar trebui să fie păstrate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate numai pentru o perioadă care să nu depășească perioada necesară îndeplinirii scopurilor pentru care sunt prelucrate datele cu caracter personal.

19.

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către sau în cadrul unui sistem de contorizare inteligentă ar trebui să fie legitim în conformitate cu unul sau mai multe dintre motivele enumerate la articolul 7 din Directiva 95/46/CE. În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul contorizării inteligente (11), ar trebui să se țină seama de avizul Grupului de lucru pentru protecția persoanelor fizice.

20.

Prelucrarea datelor cu caracter personal de către părți terțe care oferă valoare adăugată serviciilor energetice ar trebui, de asemenea, să fie legală și să se bazeze pe unul sau mai multe dintre cele șase motive privind prelucrarea legitimă prevăzute la articolul 7 din Directiva 95/46/CE. În cazul în care se alege consimțământul persoanei vizate ca motiv pentru prelucrare, acesta trebuie să fie voluntar, precis, informat și explicit și să fie acordat separat pentru fiecare serviciu cu valoare adăugată. Persoana vizată ar trebui să aibă dreptul să își retragă în orice moment consimțământul. Retragerea consimțământului nu ar trebui să afecteze legalitatea prelucrării efectuate pe baza consimțământului înainte de retragerea acestuia.

21.

Statele membre ar trebui să determine în mod clar rolul și responsabilitățile operatorilor de date și ale persoanelor împuternicite de aceștia. Acestea ar trebui să fie compatibile cu obligațiile statelor membre prevăzute în Directiva 95/46/CE.

22.

Statele membre ar trebui să efectueze o analiză înainte de lansarea operațiunilor de prelucrare, pentru a stabili în ce măsură furnizorii și operatorii de rețele trebuie să stocheze date cu caracter personal în scopul întreținerii și exploatării rețelei inteligente și al facturării. Această analiză ar trebui să le permită statelor membre să stabilească, inter alia, dacă perioadele de stocare a datelor cu caracter personal stabilite în prezent în dreptul intern sunt mai mari decât este necesar pentru scopul operării rețelelor inteligente. Analiza trebuie să includă mecanismele necesare pentru a se asigura că sunt respectate termenele prevăzute pentru ștergerea datelor cu caracter personal și pentru o revizuire periodică a necesității de a stoca aceste date.

23.

În vederea efectuării acestei analize, fiecare stat membru ar trebui să țină seama în special de următoarele principii: principiul minimizării datelor, principiul transparenței – prin garantarea furnizării consumatorului final a unor informații inteligibile și ușor de utilizat, formulate într-un limbaj clar și simplu, cu privire la obiectivele, calendarul, circumstanțele, colectarea, stocarea și orice alt tip de prelucrare a datelor cu caracter personal, precum și de principiul responsabilizării persoanelor fizice – prin garantarea faptului că măsurile luate protejează drepturile individuale.

24.

Statele membre ar trebui să se asigure că securitatea datelor cu caracter personal este concepută chiar din faza inițială ca parte a arhitecturii rețelei, în cadrul unui proces de protecție a datelor încă din faza de concepție. Asigurarea securității datelor ar trebui să constea din măsuri de protejare a datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale sau a pierderii accidentale, precum și la prevenirea oricăror forme de prelucrare ilegală, în special dezvăluirea neautorizată, diseminarea, accesul la datele cu caracter personal sau modificarea acestora.

25.

Se recomandă utilizarea canalelor criptate, deoarece acestea reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace tehnice împotriva utilizării abuzive.

26.

Statele membre ar trebui să se asigure de faptul că toate componentele prezente și viitoare ale rețelelor inteligente asigură conformitatea cu totalitatea standardelor „relevante în materie de securitate” elaborate de organizațiile europene de standardizare, inclusiv cu cerințele esențiale pentru securitatea informațiilor din cadrul rețelelor inteligente prevăzute de mandatul de standardizare M/490 al Comisiei. De asemenea, ar trebui să se țină seama și de standardele internaționale în materie de securitate, în special de seria de standarde ISO/IEC 27000 („familia de standarde ISMS”).

27.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii de rețele identifică riscurile și măsurile de securitate adecvate pentru a garanta un nivel adecvat de securitate și rezistență în cazul sistemelor de contorizare inteligentă. În această privință, operatorii de rețele, în colaborare cu autoritățile competente naționale și cu organizațiile aparținând societății civile, ar trebui să aplice standardele, orientările și schemele existente și, dacă acestea nu sunt disponibile, să dezvolte altele noi. Totodată, ar trebui să se țină seama de orientările în materie publicate de Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA).

28.

Statele membre ar trebui să se asigure că, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2002/58/CE, în cazul unei încălcări a securității datelor cu caracter personal, operatorul informează autoritatea de supraveghere și persoana vizată fără întârziere (de preferință nu mai târziu de 24 de ore după stabilirea încălcării) dacă încălcarea este susceptibilă să aibă un efect advers asupra protecției datelor cu caracter personal care le privesc.

29.

Fără a aduce atingere obligațiilor care le revin operatorilor de date și în conformitate cu Directiva 95/46/CE, statele membre trebuie să se asigure că operatorii de rețele elaborează și publică o strategie de informare corectă și clară pentru fiecare dintre aplicațiile lor. Această strategie ar trebui să includă cel puțin elementele menționate la articolele 10 și 11 din Directiva 95/46/CE.

Atunci când sunt colectate date cu caracter personal referitoare la o persoană vizată, operatorul de date trebuie să îi furnizeze persoanei vizate cel puțin următoarele informații:

30.

Prezenta secțiune oferă îndrumare statelor membre, la care se adaugă și un cadru pentru analiza cost-beneficiu, ca fundament pentru realizarea unei evaluări economice coerente, credibile și transparente a costurilor și beneficiilor pe termen lung legate de introducerea contorizării inteligente.

31.

Evaluarea economică ar trebui să respecte orientările prezentate în anexă și să includă întotdeauna următoarele patru etape:

32.

Atunci când se realizează evaluarea economică a introducerii contorizării inteligente, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să examineze și să ia în considerare programele pilot adecvate, dacă acestea există, care au pus deja în aplicare sistemele de contorizare inteligentă. De asemenea, statele membre ar trebui să consulte, după caz, datele referitoare la performanțele reale în exploatare și la experiențele practice, cu scopul de a-și ajusta ipotezele privind opțiunile tehnologice și de a optimiza costurile și beneficiile asociate și participarea consumatorilor, atât în ceea ce privește sensibilizarea publicului, cât și în ceea ce privește utilizarea sistemelor de contorizare inteligentă.

33.

Pentru a efectua analiza cost-beneficiu, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că sunt luate în considerare cel puțin două scenarii previzionale, unul dintre acestea fiind „scenariul de statu quo” („fără luarea de măsuri nu se întâmplă nimic”). În cazul energiei electrice, al doilea scenariu ar trebui să fie în conformitate cu obligația impusă de Directiva 2009/72/CE constând din introducerea în proporție de 80 % a sistemelor de contorizare inteligentă până în 2020; acest scenariu ar trebui, de asemenea, să țină seama de setul de funcționalități comune prevăzut în secțiunea III din prezenta recomandare. Se recomandă examinarea unor scenarii alternative suplimentare. Astfel de scenarii ar trebui să țină seama și de sinergiile existente și viitoare dintre măsurile de economisire a energiei și alte tipuri de feedback și de recomandări adresate consumatorilor, în special de introducerea obligativității unor facturi sau declarații de costuri frecvente bazate pe consumul real, mai degrabă decât pe ratele forfetare sau pe consumul estimat. Statele membre ar trebui să examineze în cadrul scenariilor lor alternative rolul pozitiv pe care informarea clară a consumatorilor și transparența prețurilor, precum și concurența în rândul producătorilor și al furnizorilor îl pot avea în ceea ce privește introducerea sistemelor de contorizare inteligentă.

34.

Atunci când stabilesc condițiile și iau deciziile cu privire la ipotezele pentru aplicarea diferitelor scenarii, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că desfășoară consultări în timp util pe această temă cu autoritățile naționale de reglementare și cu promotorii și responsabilii cu introducerea contorizării inteligente – care, în majoritatea statelor membre, sunt operatori de rețele de distribuție –, precum și, în măsura posibilului, cu proprietarii proiectelor pilot relevante.

35.

În ceea ce privește procesul de stabilire a condițiilor-cadru și pe durata acestuia, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că sunt luate în considerare toate tehnologiile aferente infrastructurii de comunicare, precum și arhitecturile și măsurile corespunzătoare necesare pentru a garanta interoperabilitatea și conformitatea cu standardele în vigoare la nivelul Uniunii sau la nivel internațional și cu cele mai bune practici. Mai mult, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că ipotezele pe care se bazează analiza sunt adaptate la circumstanțele locale, ținând seama de parametri cum ar fi acoperirea geografică, cererea de energie electrică, vârful de sarcină și condițiile micro și macroeconomice. Secțiunea 2 din anexa la prezenta recomandare cuprinde o listă de parametri a căror utilizare în această operațiune trebuie garantată de statele membre.

36.

Statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că ACB respectă orientările aferente și cadrul metodologic etapizat („cele șapte etape ale ACB”) stabilite în anexa la prezenta recomandare. Mai mult, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să garanteze efectuarea unui calcul rezonabil, transparent și bine documentat al tuturor costurilor și beneficiilor preconizate în conformitate cu procesul logic secvențial propus pentru estimarea acestora. Costurile care ar putea fi eventual suportate de consumatori ca urmare a introducerii sistemelor de contorizare inteligentă ar trebui să fie indicate în mod explicit în ACB și să facă obiectul unei comparații cu potențialele beneficii pe termen lung pentru consumatori. Tabelele 4 și 5 din anexa I propun o listă neexhaustivă de elemente care urmează să fie incluse în ACB.

37.

Statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să identifice variabilele critice pentru analiza sensibilității și să raporteze amploarea gamei de variabile (valorile minime și maxime ale variabilelor critice identificate) pentru condițiile pozitive de introducere a contorizării inteligente, conform cărora beneficiile depășesc costurile, astfel cum rezultă din analizele sensibilității efectuate. În plus, analiza acestora ar putea include, de asemenea, capacitatea de reacție la volatilitate și eventualele măsuri de control necesare pentru a menține valoarea variabilei în intervalul dorit.

38.

Atunci când evaluează aspectele pozitive ale introducerii acestor sisteme, efectele externe (cum ar fi cele asupra mediului sau asupra sănătății), impactul măsurilor de politică publică și beneficiile de ordin social preconizate în urma introducerii sistemelor de contorizare inteligentă, statele membre sau orice autoritate competentă desemnată de acestea ar trebui să se asigure că sunt luați în considerare factori de ponderare adecvați, care să vină în completarea rezultatelor cantitative din etapele anterioare ale ACB.

Anexa la prezenta recomandare furnizează o listă de referințe pentru alte beneficii asociate.

39.

Prezenta secțiune se bazează pe cele mai bune practici definite ca urmare a analizelor cost-beneficiu inițiale desfășurate în 11 state membre în ceea ce privește contorizarea inteligentă a electricității. Acesta cuprinde o serie de orientări cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a se asigura că statele membre utilizează corect parametrii de interoperabilitate și standardele referitoare la sistemele de contorizare inteligentă aflate în curs de elaborare în temeiul mandatelor M/441, M/468 și M/490, precum și bunele practici.

40.

Statele membre dispun de orientări cu privire la o serie de cerințe funcționale minime comune pentru contorizarea inteligentă a energiei electrice care să le permită să identifice mijloace comune de obținere a rentabilității planurilor lor de introducere a contorizării inteligente. Aceste orientări ar putea servi, la rândul lor, ca bază comună pentru analizele cost-beneficiu și pentru investițiile realizate de statele membre, de furnizorii de servicii de contorizare și de operatorii de rețele, pentru a facilita achizițiile publice asociate cu introducerea contorizării inteligente și pentru a le furniza autorităților de reglementare definiții de referință europene.

41.

Prezenta secțiune prevede, de asemenea, orientări privind dispoziții care să asigure beneficii pentru consumatori și care să contribuie la creșterea eficienței energetice. Ea ar trebui să faciliteze totodată stabilirea unei legături între sistemele de contorizare inteligentă și interfețele standardizate echipate cu instrumente orientate către consumator care combină date privind consumul și informații privind costurile, încurajând interesul consumatorilor în ceea ce privește măsurile de economisire a energiei și reacția la cerere. Această abordare ar trebui să fie luată pe deplin în considerare atunci când se analizează costurile și beneficiile introducerii contorizării inteligente a energiei electrice în conformitate cu legislația Uniunii.

42.

Fiecare sistem de contorizare inteligentă a energiei electrice ar trebui să ofere cel puțin toate funcționalitățile enumerate mai jos:

43.

Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a respecta prezenta recomandare și pentru a o aduce la cunoștința tuturor părților implicate în proiectarea și operarea aplicațiilor pentru rețele inteligente de pe teritoriul Uniunii.

44.

Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei, până la 3 septembrie 2012, rapoartele cu privire la rezultatele analizei cost-beneficiu pe care au efectuat-o în ceea ce privește introducerea sistemelor de contorizare inteligentă, precum și măsurile și planurile pe care le-au adoptat în legătură cu prezenta recomandare.

45.

Comisia intenționează să examineze, în lumina prezentei recomandări, evaluările economice raportate cu privire la introducerea contorizării inteligente.

46.

Prezenta recomandare se adresează statelor membre, precum și oricărei autorități competente desemnate de acestea să participe la evaluarea economică a sistemelor de contorizare inteligentă.

13.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 73/23