ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2011.336.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 54 |
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
ACORDURI INTERNAȚIONALE |
|
|
|
2011/853/UE |
|
|
* |
||
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
||
|
* |
Regulamentul (UE) nr. 1332/2011 al Comisiei din 16 decembrie 2011 de stabilire a unor cerințe comune privind utilizarea spațiului aerian și a unor proceduri comune de operare pentru evitarea coliziunii în zbor ( 1 ) |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
|
||
|
|
DECIZII |
|
|
|
2011/854/UE |
|
|
* |
Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 15 decembrie 2011 de prelungire a perioadei de derogare în care România poate formula obiecții cu privire la transferurile către România ale anumitor deșeuri destinate recuperării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri [notificată cu numărul C(2011) 9191] ( 1 ) |
|
|
|
2011/855/UE |
|
|
* |
||
|
|
RECOMANDĂRI |
|
|
|
2011/856/UE |
|
|
* |
Recomandarea Comisiei din 15 decembrie 2011 privind evitarea dublei impuneri în cazul succesiunilor |
|
|
Rectificări |
|
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAȚIONALE
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/1 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 29 noiembrie 2011
privind semnarea, în numele Uniunii, a Convenției europene pentru protecția juridică a serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat
(2011/853/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114, coroborat cu articolul 218 alineatul (5),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
La 16 iulie 1999, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze în cadrul Consiliului Europei, în numele Comunității Europene, o convenție referitoare la protecția juridică a serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat. |
(2) |
Convenția europeană pentru protecția juridică a serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat (denumită în continuare „convenția”) a fost adoptată de Consiliul Europei la 24 ianuarie 2001. |
(3) |
Convenția stabilește un cadru normativ care este aproape identic cu cel stabilit prin Directiva 98/84/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 1998 privind protecția juridică a serviciilor cu acces condiționat sau întemeiate pe aceste servicii (1). |
(4) |
Convenția a intrat în vigoare la 1 iulie 2003 și este deschisă spre semnarea de către Uniune și statele sale membre. |
(5) |
Semnarea convenției ar contribui la prelungirea aplicării unor dispoziții similare cu cele prevăzute în Directiva 98/84/CE în afara granițelor Uniunii și ar stabili o lege privind serviciile cu acces condiționat care s-ar aplica pe întregul continent european. |
(6) |
Prin adoptarea Directivei 98/84/CE, Uniunea și-a exercitat competența internă în domeniile reglementate de convenție cu excepția dispozițiilor de la articolele 6 și 8 din convenție, în măsura în care articolul 8 se referă la măsurile prevăzute la articolul 6. Prin urmare, convenția ar trebui semnată atât de Uniune, cât și de statele sale membre. |
(7) |
Convenția ar trebui semnată în numele Uniunii, sub rezerva încheierii sale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se autorizează în numele Uniunii semnarea Convenției europene pentru protecția juridică a serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat, sub rezerva încheierii convenției.
Textul convenției este atașat la prezenta decizie.
Articolul 2
Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze, în numele Uniunii, convenția.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 29 noiembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
K. SZUMILAS
(1) JO L 320, 28.11.1998, p. 54.
TRADUCERE
CONVENȚIA EUROPEANĂ PENTRU PROTECȚIA JURIDICĂ A SERVICIILOR BAZATE PE ACCES CONDIȚIONAT ȘI A SERVICIILOR DE ACCES CONDIȚIONAT
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, alte state și Comunitatea Europeană, care semnează alăturat,
considerând că scopul Consiliului Europei este să realizeze o unitate mai puternică între membrii săi;
ținând seama de Recomandarea Comitetului de Miniștri privind protecția legală a serviciilor de televiziune codate nr. R (91) 14;
considerând că piratarea echipamentului de decodare a serviciilor codate este încă o problemă în Europa;
observând că de la adoptarea recomandării precedente au apărut noi tipuri de servicii și dispozitive de acces condiționat, precum și noi forme de acces ilegal la acestea;
observând că există o mare diferență între statele europene în privința legislației al cărei scop este protejarea serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat;
observând că accesul ilegal amenință viabilitatea economică a organizațiilor care furnizează servicii de transmisie și servicii ale societății informaționale și, în consecință, ar putea afecta diversitatea programelor și serviciilor oferite publicului;
fiind convinse de necesitatea continuării unei politici comune al cărei scop este protejarea serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat;
fiind convinse că sancțiunile penale, administrative sau alt tip de sancțiuni pot juca un rol efectiv în prevenirea activităților ilegale îndreptate împotriva serviciilor bazate pe acces condiționat;
considerând că o atenție deosebită ar trebui acordată activităților ilicite care sunt derulate pentru scopuri comerciale;
ținând seama de existența instrumentelor internaționale care conțin prevederi al căror scop este protejarea serviciilor bazate pe acces condiționat și a serviciilor de acces condiționat,
AU CONVENIT ASUPRA URMĂTOARELOR:
SECȚIUNEA I
PREVEDERI GENERALE
Articolul 1
Obiectul și scopul
Prezenta convenție are ca obiect serviciile de transmisie (difuzare) și serviciile societății informaționale, oferite contra cost și bazate pe sau care constau în acces condiționat. Convenția are ca scop scoaterea în afara legii pe teritoriul părților a unui număr de activități care oferă acces neautorizat la serviciile protejate și armonizarea legislațiilor părților în acest domeniu.
Articolul 2
Definiții
Pentru scopurile convenției:
(a) |
„servicii protejate” înseamnă oricare dintre următoarele servicii, dacă sunt oferite pe bază de remunerație și de acces condiționat:
sau prevederea de acces condiționat la serviciile de mai sus, considerată ca serviciu de drept (nerestricționat); |
(b) |
„acces condiționat” înseamnă orice măsură tehnică și/sau dispozitiv tehnic care permite accesul într-o formă inteligibilă și care este subiect al autorizării individuale prealabile, cu privire la unul dintre serviciile menționate la litera (a); |
(c) |
„dispozitiv de acces condiționat” înseamnă orice echipament, program de calculator și/sau dispozitiv tehnic proiectat sau adaptat să permită accesul într-o formă inteligibilă la unul dintre serviciile menționate la litera (a); |
(d) |
„mecanism ilicit” înseamnă orice echipament, program de calculator și/sau dispozitiv proiectat sau adaptat să permită accesul într-o formă inteligibilă la unul dintre serviciile menționate la litera (a), fără autorizația furnizorului de servicii. |
Articolul 3
Beneficiarii
Prezenta convenție se va aplica oricărei persoane juridice sau fizice care oferă servicii protejate, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (a), fără deosebire de naționalitate și indiferent dacă se află sau nu sub jurisdicția uneia dintre părți.
SECȚIUNEA II
ACTIVITĂȚI ILICITE
Articolul 4
Fapte ilicite
Va fi considerată ilegală desfășurarea pe teritoriul părților a oricăreia dintre următoarele activități:
(a) |
fabricarea sau producția de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(b) |
importarea de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(c) |
distribuirea de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(d) |
vânzarea sau închirierea de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(e) |
posesia de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(f) |
instalarea, întreținerea sau înlocuirea de dispozitive ilicite pentru scopuri comerciale; |
(g) |
promovarea comercială, marketingul sau reclama dispozitivelor ilicite. |
Fiecare parte poate, în orice moment, într-o declarație adresată secretarului general al Consiliului Europei, să declare ilegale și alte activități în afara celor prevăzute la primul paragraf.
SECȚIUNEA III
SANCȚIUNI ȘI CĂI DE ATAC
Articolul 5
Sancțiuni pentru activități ilegale
Părțile vor adopta măsurile potrivite pentru ca activitățile ilegale stabilite la articolul 4 să poată fi pedepsite prin sancțiuni penale, administrative sau de alt tip. Aceste măsuri vor fi efective, descurajatoare și proporționale cu impactul potențial al activităților ilegale.
Articolul 6
Măsuri de confiscare
Părțile vor adopta măsurile potrivite care sunt necesare pentru a permite preluarea și confiscarea dispozitivelor ilicite sau a materialelor promoționale, de marketing sau de reclamă folosite în comiterea unei fapte ilegale, precum și confiscarea oricăror profituri sau câștiguri financiare rezultate din activitatea ilegală.
Articolul 7
Proceduri civile
Părțile vor adopta măsurile necesare pentru a asigura furnizorilor de servicii protejate, ale căror interese sunt afectate de o activitate ilegală stabilită la articolul 4, accesul la căile legale corespunzătoare, inclusiv introducerea unei acțiuni pentru obținerea de despăgubiri și pentru realizarea unei intervenții sau a altei măsuri preventive, precum și, dacă este cazul, posibilitatea de a solicita eliminarea dispozitivelor ilicite de pe canalele comerciale.
SECȚIUNEA IV
APLICARE ȘI AMENDAMENTE
Articolul 8
Cooperarea internațională
Părțile se angajează să își acorde asistență reciprocă pentru a aplica prevederile prezentei convenții. În conformitate cu prevederile instrumentelor internaționale relevante privind cooperarea internațională în probleme administrative și penale, precum și în acord cu legile lor interne, părțile vor susține reciproc cele mai ample măsuri de cooperare privind investigațiile și procedurile judiciare întreprinse în legătură cu faptele ilegale penale sau administrative stabilite în conformitate cu prezenta convenție.
Articolul 9
Consultările multilaterale
(1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții și la fiecare 2 ani după aceea și, în orice caz, de fiecare dată când o parte o va cere, părțile vor organiza consultări multilaterale în cadrul Consiliului Europei, pentru a examina aplicarea prezentei convenții și recomandarea extinderii sau revizuirii oricăreia dintre prevederile ei, în special cu privire la definițiile prevăzute la articolul 2. Aceste consultări vor avea loc prin întâlniri convocate de secretarul general al Consiliului Europei.
(2) Fiecare parte poate fi reprezentată la întâlnirile de consultare multilaterală de unul sau mai mulți delegați. Fiecare parte va avea drept de vot. Fiecare stat parte la prezenta convenție va avea un vot. În problematica ce ține de competența sa, Comunitatea Europeană își va exercita dreptul de vot și va avea un număr de voturi egal cu numărul statelor membre care sunt părți la convenție. Comunitatea Europeană nu își va exercita dreptul de vot când votul se referă la o problemă care nu intră în competența sa.
(3) Oricare stat la care se face referire la articolul 12 alineatul (1) sau Comunitatea Europeană, care nu este parte la prezenta convenție, poate fi reprezentat(ă) în întâlnirile de consultare de către un observator.
(4) După fiecare consultare părțile vor înainta Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei un raport referitor la consultare și la funcționarea convenției, incluzând, dacă se consideră necesar, propuneri de amendare a convenției.
(5) În spiritul și litera prezentei convenții părțile vor stabili reguli de procedură pentru întâlnirile de consultare.
Articolul 10
Amendamente
(1) Oricare dintre părți poate propune amendamente la prezenta convenție.
(2) Orice propunere de amendament va fi notificată secretarului general al Consiliului Europei care o va comunica statelor membre ale Consiliului Europei, celorlalte state părți la Convenția culturală europeană, Comunității Europene și oricărui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat să adere la prezenta convenție în conformitate cu prevederile articolului 13.
(3) Orice amendament propus în conformitate cu prevederile alineatului anterior va fi examinat, în termen de 6 luni de la data la care este comunicat de către secretarul general, în cadrul unei întâlniri multilaterale de consultare, unde amendamentul poate fi adoptat de către o majoritate de două treimi din numărul statelor care au ratificat convenția.
(4) Textul adoptat la întâlnirea de consultare multilaterală va fi prezentat Comitetului de Miniștri spre aprobare. Odată aprobat, textul amendamentului va fi înaintat părților pentru acceptare.
(5) Toate amendamentele vor intra în vigoare în a 30-a zi după ce toate părțile l-au informat pe secretarul general despre acceptarea lor.
(6) Pe baza recomandării formulate la întâlnirea de consultare multilaterală, Comitetul de Miniștri poate decide, prin majoritatea prevăzută la articolul 20 litera (d) din Statutul Consiliului Europei și prin votul unanim al reprezentanților părților îndreptățite să facă parte din Comitetul de Miniștri, că un anumit amendament va intra în vigoare în urma expirării unei perioade de 2 ani de la data la care a fost înaintat spre acceptare, numai dacă o parte nu i-a notificat secretarului general al Consiliului Europei cu privire la o obiecție referitoare la intrarea sa în vigoare. Dacă această obiecție este notificată, amendamentul va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează datei la care partea la prezenta convenție, care a notificat obiecția, a depus instrumentele de acceptare la secretarul general al Consiliului Europei.
(7) Dacă un amendament a fost aprobat de Comitetul de Miniștri, dar nu a intrat încă în vigoare în conformitate cu alineatele (5) sau (6), un stat sau Comunitatea Europeană nu își poate exprima consimțământul de a fi legată prin convenție fără acceptarea în același timp a amendamentului.
Articolul 11
Relații cu alte convenții sau acorduri
(1) Prezenta convenție nu afectează drepturile și angajamentele derivate din convențiile internaționale multilaterale referitoare la problematici speciale.
(2) Părțile la convenție pot încheia acorduri bilaterale sau multilaterale privind problematica prevăzută în prezenta convenție, cu scopul suplimentării sau întăririi prevederilor sale sau al facilitării aplicării principiilor cuprinse în ea.
(3) Dacă două sau mai multe părți au stabilit deja un acord sau tratat cu privire la un subiect care este prevăzut în prezenta convenție ori și-au stabilit relațiile cu privire la acest subiect, ele vor avea dreptul să aplice acel acord sau tratat ori să își reglementeze acele relații în consecință, în locul prezentei convenții, dacă acestea facilitează cooperarea internațională.
(4) În relațiile lor mutuale, părțile care sunt membre ale Comunității Europene vor aplica regulile comunitare și prin urmare nu vor aplica regulile stabilite prin prezenta convenție, exceptând situația în care nu există nici o regulă comunitară care să reglementeze acest subiect particular.
SECȚIUNEA V
CLAUZE FINALE
Articolul 12
Semnarea și intrarea în vigoare
(1) Prezenta convenție este deschisă semnării pentru statele membre ale Consiliului Europei și alte state părți la Convenția culturală europeană, precum și de către Comunitatea Europeană. Aceste state și Comunitatea Europeană își pot exprima consimțământul de a fi legate prin:
(a) |
semnătură fără rezerve în privința ratificării, acceptării sau aprobării; sau |
(b) |
semnătură supusă ratificării, acceptării sau aprobării, urmată de ratificare, acceptare sau aprobare. |
(2) Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
(3) Prezenta convenție va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni după data la care 3 state și-au exprimat consimțământul de a fi legate prin convenție în conformitate cu prevederile alineatului precedent.
(4) Pentru orice stat semnatar sau pentru Comunitatea Europeană care își exprimă ulterior consimțământul de a fi legată prin prezenta convenție, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni după data exprimării consimțământului de a fi legată prin convenție în conformitate cu prevederile alineatului (1).
Articolul 13
Aderarea la convenție a statelor nemembre
(1) După intrarea în vigoare a prezentei convenții, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, după consultarea părților la convenție, poate invita orice stat care nu este prevăzut la articolul 12 alineatul (1) să devină parte la convenție, printr-o decizie luată de majoritatea stabilită la articolul 20 litera (d) din Statutul Consiliului Europei și prin votul unanim al reprezentanților statelor contractante îndreptățite să facă parte din Comitetul de Miniștri.
(2) Pentru orice stat care aderă la convenție, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni după data depunerii instrumentelor de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.
Articolul 14
Aplicarea teritorială
(1) Orice stat al Comunității Europene poate, la momentul semnării sau al depunerii instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriile unde convenția se va aplica.
(2) Oricare stat sau Comunitatea Europeană poate, la orice dată ulterioară, printr-o declarație adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei convenții la orice alte teritorii menționate în declarație. Cu privire la aceste teritorii, convenția va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni după data primirii acestei declarații de către secretarul general.
(3) Orice declarație realizată în baza celor două alineate precedente, cu privire la teritoriul menționat în declarație, poate fi retrasă printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectivă în prima zi a lunii care urmează expirării perioadei de 3 luni după data primirii acestei declarații de către secretarul general.
Articolul 15
Rezerve
Nici o rezervă nu poate fi formulată la prezenta convenție.
Articolul 16
Reglementarea diferendelor
În caz de divergență între părți cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, părțile interesate se vor strădui să reglementeze pe cale amiabilă disputa, prin negociere sau prin orice alte metode pașnice, la alegere, inclusiv prin supunerea diferendului unui tribunal arbitral, ale cărui decizii vor fi obligatorii pentru părți.
Articolul 17
Denunțarea
(1) Oricare dintre părți poate denunța în orice moment prezenta convenție prin intermediul unei notificări adresate secretarului general al Consiliului Europei.
(2) Această denunțare va deveni efectivă în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.
Articolul 18
Notificarea
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, celorlalte state părți la Convenția culturală europeană, Comunității Europene și oricăror alte state care au aderat la prezenta convenție în legătură cu:
(a) |
orice semnătură în conformitate cu articolul 12; |
(b) |
depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare în conformitate cu articolul 12 sau 13; |
(c) |
orice dată a intrării în vigoare a convenției în conformitate cu articolul 12 și 13; |
(d) |
orice declarație făcută în conformitate cu articolul 4; |
(e) |
orice propunere de amendament făcută în temeiul articolului 10; |
(f) |
orice alt act, notificare sau comunicare referitoare la prezenta convenție. |
Drept care subsemnații, legal împuterniciți în acest scop, au semnat prezenta convenție.
Adoptată la Strasbourg, la douăzeci și patru ianuarie două mii unu, în limbile engleză și franceză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar original care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite câte o copie certificată pentru conformitate fiecărui stat membru al Consiliului Europei, celorlalte state părți la Convenția culturală europeană, Comunității Economice Europene și fiecărui stat invitat să adere la prezenta convenție.
REGULAMENTE
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/6 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1331/2011 AL CONSILIULUI
din 14 decembrie 2011
de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,
având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
A. MĂSURI PROVIZORII
(1) |
Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 627/2011 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză (RPC). |
(2) |
Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 16 august 2010 (denumită în continuare „plângerea”) de Comitetul de protecție al industriei tuburilor fără sudură din oțel inoxidabil a Uniunii Europene (denumit în continuare „Comitetul de protecție”) în numele a două grupuri de producători din Uniune (denumiți în continuare „reclamanții”) care reprezintă o pondere majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția totală a Uniunii de țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil. |
(3) |
Se reamintește faptul că, astfel cum este prevăzut în considerentul 14 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”). |
B. PROCEDURA ULTERIOARĂ
(4) |
Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. |
Examinarea individuală
(5) |
În ceea ce privește cele trei cereri de examinare individuală, s-a decis în mod clar faptul că aceasta nu poate fi acordată, întrucât ar îngreuna în mod inutil ancheta și ar împiedica încheierea la timp a acesteia. Astfel cum se prevede în considerentul 6 din regulamentul provizoriu, Comisia a selectat un eșantion reprezentativ care acoperea 25 % din importurile înregistrate în Eurostat pe parcursul PA și peste 38 % din volumul total al exportatorilor cooperanți la PA. Astfel cum se precizează în considerentul 13 din regulamentul provizoriu, doi dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion sunt grupuri mari. Dimensiunea grupurilor ar fi îngreunat în mod semnificativ ancheta în curs, atât în ceea ce privește eforturile depuse la efectuarea anchetei, cât și în ceea ce privește analiza. În aceste condiții, nu a fost posibil să se răspundă favorabil cererilor de examinare individuală înaintate de producătorii-exportatori. |
C. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
(6) |
Se reamintește faptul că, astfel cum se prevede în considerentul 15 din regulamentul provizoriu, produsul în cauză constă în anumite țevi și tuburi fără sudură din oțel inoxidabil (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile), originare din RPC, clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (denumite în continuare „produsul în cauză”). |
(7) |
În absența oricăror observații cu privire la produsul în cauză în urma comunicării măsurilor provizorii, se confirmă considerentele 15-19 din regulamentul provizoriu. |
2. Produsul similar
(8) |
În absența altor observații în acest sens, prin prezenta se confirmă considerentul 20 din regulamentul provizoriu. |
D. DUMPINGUL
1. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață
(9) |
În urma comunicării măsurilor provizorii, unele părți au contestat unele dintre constatările legate de stabilirea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață astfel cum se specifică în considerentele 21-43 din regulamentul provizoriu. |
(10) |
Una dintre părți a afirmat că diferența de preț între materiile prime de pe piața UE și cele de pe piața RPC nu a fost făcută publică de către Comisie. În această privință, trebuie remarcat faptul că atât în comunicarea deciziei cu privire la acordarea TEP, cât și în regulamentul provizoriu este precizată diferența nominală de preț dintre prețul materiilor prime din UE, SUA și RPC. Astfel cum se prevede în considerentul 27 din regulamentul provizoriu, această diferență, în medie și în funcție de calitatea oțelului, este de aproximativ 30 %. În ceea ce privește sursele de informare care au stat la baza comparației, Comisia a utilizat date furnizate de producătorii cooperanți din Uniune și de producătorii-exportatori din RPC. Datele respective au fost verificate și comparate cu date disponibile din unele surse publice (3). |
(11) |
S-a afirmat, de asemenea, că nu a fost efectuată de Comisie nicio comparație între prețurile minereului de fier importat în RPC și prețurile de pe piața internațională. În legătură cu acest subiect, s-a afirmat că nu s-au pus la dispoziție date privind impactul minereului de fier asupra costului materiei prime (țagle, lingouri, bare rotunde) achiziționate de producătorii produsului în cauză. Trimiterea la minereul de fier din considerentul 28 din regulamentul provizoriu a fost făcută în scop comparativ, pentru a găsi o posibilă explicație a prețurilor scăzute ale țaglelor, lingourilor și barelor rotunde din RPC. Minereul de fier, nichelul și cromul sunt factorii determinanți principali ai costurilor implicate de producerea țaglelor, lingourilor și barelor rotunde. Cu toate acestea, din cauza faptului că prețurile minereului de fier, al nichelului și al cromului sunt, în general, bazate pe prețurile de pe piața internațională, impactul acestora asupra diferenței de preț dintre țaglele, lingourile și barele rotunde din UE și cele din RPC și, în cele din urmă, asupra țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil, poate fi doar unul limitat. Prin urmare, constatările care au dus la respingerea criteriului 1 al cererii de acordare a TEP nu s-au bazat pe prețurile minereului de fier, ci pe diferența de preț dintre materiile prime, și anume țaglele, lingourile și barele rotunde, utilizate direct la fabricarea produsului în cauză; această diferență de preț, împreună cu intervenția stabilită din partea statului (taxa de export și nerambursarea TVA) au dus la concluzia că nu s-a demonstrat îndeplinirea criteriului 1 pentru acordarea TEP. |
(12) |
Una dintre părți a reiterat în repetate rânduri aceeași afirmație legată de aspecte procedurale ale determinării TEP. Cererea s-a referit la consultările cu Comitetul consultativ al statelor membre, mai precis la informațiile transmise comitetului în cursul actualei anchete. Subiectul a fost explicat în două scrisori trimise părții și a făcut obiectul mai multor schimburi de opinii cu Consilierul audiator. În acest sens, s-a remarcat faptul că, în temeiul articolului 19 alineatul (5) din regulamentul de bază, schimburile de informații privind consultările cu Comitetul consultativ al statelor membre nu sunt dezvăluite decât în condițiile specifice precizate în regulamentul de bază. Prin urmare, dispozițiile în vigoare nu permit acordarea către părți a accesului la schimburile de opinii dintre Comisie și statele membre. |
(13) |
Aceeași parte a făcut unele afirmații referitoare, în principal, la problema distorsiunilor de pe piața materiilor prime. Aceasta a afirmat că țaglele din oțel inoxidabil achiziționate de pe piața internă a RPC ar reprezenta numai o parte a achizițiilor de materii prime din cursul PA. În acest sens, se remarcă mai întâi și mai presus de toate faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază nu instituie niciun prag privind proporția de materii prime achiziționate care ar fi trebuit să fie afectată de distorsiuni. Articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază stipulează că costurile materiilor prime majore trebuie să reflecte în mod substanțial valorile pieței. Și mai important este faptul că, totuși, Comisia a explicat că distorsiunile de pe piața materiilor prime din RPC afectau materiile prime principale utilizate în producția țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil, și nu numai țaglele. Principalele materii prime utilizate pentru producerea țevilor și tuburilor fără sudură, din oțel inoxidabil sunt țaglele, lingourile și barele rotunde din oțel inoxidabil, care reprezintă peste 50 % din costul de producție al produsului în cauză. Toate aceste materii prime se încadrează la Codul HS 7218 10 (lingouri din oțel inoxidabil și alte forme primare de oțel inoxidabil). Acestea fac obiectul unei taxe de export de 15 % și nu fac obiectul niciunei rambursări a TVA-ului de 17 % atunci când sunt exportate. Distorsiunile au fost confirmate în această privință, ducând la concluzia că niciunul dintre producătorii-exportatori din RPC nu a îndeplinit criteriul 1 din evaluarea TEP. Pentru societatea în cauză, materiile prime utilizate la fabricarea produsului în cauză achiziționate pe piața internă a RPC reprezintă o proporție substanțială – aproximativ 30 % – din achiziții. Trebuie remarcat faptul că, în plus, o altă proporție majoră este importată de la societăți afiliate. Dacă luăm în considerare numai achizițiile de la furnizori neafiliați, 56 % au fost achiziții interne. Prin urmare, în contradicție cu afirmația părții, nu s-a dat nicio interpretare greșită faptelor în ceea ce privește determinarea TEP, nici în privința comunicării cu partea respectivă, nici în procesul de consultare cu Comitetul consultativ care a fost informat cu privire la argumentele transmise. În consecință, afirmația trebuie respinsă. |
(14) |
O societate a afirmat că decizia de a nu se acorda TEP ar trebui să fie individuală și specifică pentru fiecare societate, în timp ce în cazul de față instituțiile au extins constatările generale făcute la nivelul țării asupra producătorilor individuali. Acest argument nu poate fi acceptat; într-adevăr, analiza efectuată de către instituții a fost realizată în mod individual pentru fiecare producător inclus în eșantion. Este adevărat că instituțiile au ajuns la aceeași concluzie pentru toți cei trei producători, dar acest lucru se datorează faptului că există o intervenție a statului în procesul de luare a deciziilor la nivelul fiecăruia dintre aceștia, după cum se explică în regulamentul provizoriu. |
(15) |
Având în vedere cele de mai sus, se confirmă constatarea conform căreia toate cererile de acordare TEP ar trebui respinse, astfel cum se prevede în considerentele 21-43 din regulamentul provizoriu. |
2. Valoarea normală
(a) Țara analogă
(16) |
Una dintre părți a afirmat că SUA ar fi trebuit să fie utilizate drept țară analogă. În privința aceasta, trebuie remarcat faptul că motivele deciziei de a nu utiliza SUA drept țară analogă au fost expuse pe larg în considerentele 46-48 din regulamentul provizoriu. Având în vedere faptul că partea nu și-a motivat afirmația și nu a oferit argumente suplimentare care ar fi putut modifica constatările cu privire la alegerea SUA drept țară analogă posibilă, afirmația trebuie să fie respinsă. |
(17) |
În același timp, trebuie subliniat faptul că Comisia a continuat eforturile de a obține cooperarea din partea unei țări analoge adecvate. În urma depunerii eforturilor menționate în considerentul 47 din regulamentul provizoriu, Comisia a contactat producători din Brazilia, Canada, Malaysia, Mexic, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan și Ucraina. Au fost contactate, în total, 46 de societăți, dar nu s-a putut obține cooperarea din partea niciuneia dintre ele. |
(18) |
Având în vedere cele de mai sus, se confirmă concluzia provizorie conform căreia valoarea normală ar trebui să se bazeze pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător pentru a incluse o marjă rezonabilă de profit, astfel cum se prevede în considerentul 51 din regulamentul provizoriu. |
(b) Determinarea valorii normale
(19) |
Conform prezentării detaliate din considerentele 49-51 din regulamentul provizoriu, valoarea normală se bazează pe prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune pentru produsul similar, ajustate corespunzător pentru a incluse o marjă rezonabilă de profit, pentru tipurile de produse care se aseamănă cel mai mult și care au același diametru, calitate a oțelului și tip de produs (de exemplu, laminat la rece sau la cald). |
(20) |
Observațiile părților referitoare la prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune și cele referitoare la ajustări (cum ar fi nivelul comercial și perceperea calității) au fost abordate în considerentele 45 și 46 de mai jos. |
(21) |
O societate a afirmat că valoarea normală ar putea fi obținută pe baza prețurilor de import ale produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil practicate la importurile în SUA provenite din UE sau la importurile în UE provenite de la producători din Uniune. Această afirmație nu a fost argumentată ulterior. Societatea nu a prezentat argumente care să dovedească faptul că acest mod de calcul ar fi mai potrivit pentru determinarea valorii normale decât metoda utilizată în regulamentul provizoriu. În special, nu s-a argumentat de ce ar fi mai potrivită calcularea valorii normale pe baza prețurilor produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil decât pe baza prețurilor practicate de industria UE pentru produsul similar. |
(22) |
De asemenea, nu s-a argumentat de ce exporturile UE către SUA ar trebui luate în considerare. Această alternativă pare a fi nepotrivită în special având în vedere faptul că toți producătorii cooperanți din SUA se bazează pe importuri de la societățile lor mamă din UE, astfel cum s-a menționat în considerentul 48 din regulamentul provizoriu. Mai mult, costul de prelucrare în SUA, astfel cum este menționat în considerentul 48 din regulamentul provizoriu, – care reprezintă tocmai motivul pentru care SUA au fost considerate neadecvate drept țară analogă – reprezintă motivul pentru care metoda sugerată nu este adecvată. |
(23) |
În ceea ce privește exporturile din SUA către UE, acest aspect a fost abordat în mod explicit în considerentul 49 din regulamentul provizoriu. S-a considerat că prețurile de export practicate în SUA vor fi afectate de costurile ridicate de producție și că volumele acestor exporturi au fost foarte scăzute. |
(24) |
Aceeași societate a propus să se calculeze valoarea normală pe baza prețurilor de import actuale ale produselor tubulare semifinite din oțel inoxidabil practicate de producătorii din Uniune. Cu toate acestea, producătorul UE care importă produse tubulare semifinite din oțel inoxidabil din India în UE, astfel cum s-a menționat în plângere, nu cooperează la ancheta aflată în curs. Niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu importă produse tubulare semifinite din oțel inoxidabil din nicio țară din afara UE. Prin urmare, metodologia propusă nu poate fi utilizată. |
(25) |
Având în vedere cele menționate anterior, se confirmă determinarea valorii normale conform considerentelor 49-51 din regulamentul provizoriu. |
3. Prețul de export
(26) |
O parte și-a reiterat afirmația conform căreia, pentru o comparație corectă, ar trebui să se considere că data comenzii, și nu data facturii reprezintă data de vânzare. Această afirmație s-a referit la articolul 2 alineatul (10) litera (j) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat deja părții în cauză în cursul audierii cu Consilierul audiator care a avut loc la data de 11 martie 2011, dispoziția respectivă se referă în mod specific la conversiunea valutară, mai precis la ratele de schimb valutar aplicabile atunci când comparația prețurilor necesită conversiunea valutei. Prin urmare, trimiterea la datele comenzilor de achiziții se referă la conversiunea valutei în scopul unei comparații corecte între prețul de export și valoarea normală și nu se referă la cifra de afaceri și la volumul vânzărilor la export către UE pe parcursul PA. |
(27) |
În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv. Prin urmare, se confirmă considerentul 52 din regulamentul provizoriu. |
4. Comparația
(28) |
Astfel cum s-a precizat în considerentul 20 de mai sus, observațiile părților referitoare la prețurile plătite efectiv sau plătibile în Uniune și cele referitoare la ajustări (cum ar fi nivelul comercial și perceperea calității) au fost abordate în considerentele 45 și 46 de mai jos. |
(29) |
O parte a contestat metoda comparării prețului de export și a valorii normale pe baza a trei parametri specifici (diametru, calitatea oțelului și tipul de produs – și anume, laminat la rece sau la cald). Partea respectivă a afirmat că ar fi trebuit să se efectueze comparația la un nivel mai ridicat de detaliere, și anume ținându-se cont și de alți parametri, mai precis grosimea peretelui, lungimea și testarea. |
(30) |
Serviciile Comisiei au colectat, într-adevăr, informații referitoare la mai mulți parametri, printre care lungimea, grosimea peretelui și testarea. |
(31) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping se stabilește, în mod normal, pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor tuturor tranzacțiilor de export. Articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază stabilește luarea în considerare, pentru calculul dumpingului, a „tuturor exporturilor către Comunitate”, dar „sub rezerva dispozițiilor pertinente care reglementează compararea echitabilă”. Societatea a făcut trimitere la așa-numitul număr de control al produsului și la parametrii incluși în acesta. În această privință, trebuie remarcat faptul că numărul de control al produsului este un instrument utilizat în cadrul anchetei pentru a structura și a organiza cantitățile însemnate de date foarte detaliate transmise de societăți. Acesta este un ajutor pentru efectuarea unei analize mai detaliate a diferitelor caracteristici ale produselor din cadrul categoriei din care fac parte produsul în cauză și produsul similar. Comparația s-a bazat pe cele mai pertinente caracteristici pentru a asigura o comparație corectă. |
(32) |
Ca urmare a afirmației societății respective, Comisia a explicat într-o scrisoare faptul că grosimea peretelui unei țevi este legată proporțional de greutatea acesteia și este, prin urmare, inclusă în mod indirect în comparație. Alte caracteristici, precum testarea, au efecte minore asupra comparației. De exemplu, aproape toate produsele în cauză fac obiectul unor cereri de testare standard. |
(33) |
Trebuie subliniat faptul că, contrar afirmației părții, Comisia nu a trecut cu vederea nicio informație. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca anumiți parametri utilizați în numărul de control al produsului să aibă o pondere mai mică și ca anumiți parametri să fie mai fiabili pentru o comparație corectă decât alți parametri. Nu a fost trecută cu vederea pentru comparație nicio țeavă din pricina diferențelor fizice sau din orice alte motive și nici nu au fost create noi tipuri de produse. Dimpotrivă, toate vânzările au fost incluse în comparație, indiferent de diametrul sau lungimea țevii. |
(34) |
Societatea a afirmat, apoi, că abordarea utilizată de Comisie a împiedicat-o să înainteze o cerere de ajustare în funcție de caracteristicile fizice. Această afirmație s-a bazat, de asemenea, pe faptul că Comisia a efectuat comparația pe baza a numai trei parametri și a fost abordată în considerentul 31 de mai sus și în considerentele ulterioare. |
(35) |
În ceea ce privește aspectul procedural al comparației, acesta fiind pus în discuție de aceeași parte, trebuie remarcat faptul că societatea a avut ocazia de a transmite observații privind calculele efectuate în cazul său particular. Detalii complete privind calculele respective au fost făcute publice în ziua publicării regulamentului provizoriu. Societatea a trimis observații cu privire la aspectul parametrilor utilizați în comparație într-o scrisoare din 11 iulie 2011, solicitând clarificări suplimentare. Serviciile Comisiei au transmis un răspuns la data de 19 iulie 2011. Societatea și-a reiterat argumentele într-o scrisoare din 29 iulie 2011. Societatea nu a fost de acord cu baza comparației și a afirmat în repetate rânduri că anumiți parametri precum grosimea peretelui, lungimea sau testarea au un impact asupra prețurilor. Astfel cum s-a afirmat anterior, Comisia recunoaște faptul că acești parametri au un anumit impact asupra prețurilor. Cu toate acestea, s-a considerat că este mai adecvat să se bazeze calculele pe trei parametri care sunt cei mai importanți și care oferă cel mai ridicat grad de similitudine, precum și posibilitatea de a identifica vânzări asemănătoare pentru toate tranzacțiile de export. |
(36) |
Societate a afirmat că a fost împiedicată să transmită cereri de ajustare. Argumentul respectiv trebuie respins. Oportunitățile de a prezenta cereri au fost oferite pe întreg parcursul procedurii, cu excepția momentului publicării concluziilor provizorii, când societatea a cunoscut pe deplin detaliile calculului. |
(37) |
Una dintre părți a afirmat că aplicarea costurilor de producție valabile pentru produsele cu diametru mai mic în cazul produselor cu diametru mai mare nu se reflectă în costurile efective, deoarece costurile aferente produselor cu diametru mai mare sunt mult mai ridicate. Cu toate acestea, partea nu a oferit nicio alternativă și nici nu și-a justificat afirmația. Prin urmare, având în vedere faptul că nu s-a prezentat nicio metodă alternativă, metoda utilizată este considerată drept cea mai rezonabilă. |
(38) |
O societate a afirmat că numărul de ajustări efectuate (faptul că Comisia a utilizat numai trei parametri, ajustările în privința perceperii calității și a nivelului comercial) sugerează faptul că produsele fabricate de producătorii din Uniune sunt comparabile doar într-o mică măsură cu produsele importate din RPC. În acest sens, se remarcă faptul că însăși efectuarea ajustărilor de către instituții reprezintă o parte inerentă a oricărui calcul al dumpingului. Ajustările respective sunt prevăzute în regulamentul de bază și, prin urmare, nu pun în discuție comparabilitatea dintre produsele în cauză și produsul similar. De fapt, gradul ridicat de similitudine confirmă faptul că produsul în cauză și produsul similar sunt comparabile în întregime. |
(39) |
Având în vedere cele menționate anterior, concluziile din considerentele 53 și 54 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
5. Marjele de dumping
(40) |
O parte a afirmat că, din pricina unei fluctuații puternice a prețului nichelului, marja de dumping ar fi trebuit să fie calculată trimestrial. În această privință, se remarcă faptul că, în cazul de față, comparația dintre prețul de export și valoarea normală nu este o comparație între prețuri și costuri, ci numai între prețurile de vânzare medii ponderate (valoarea normală a fost determinată pe baza prețurilor de vânzare practicate de industria UE). Mai mult, creșterea prețului nichelului s-a datorat unei creșteri a prețurilor pe plan mondial și, prin urmare, nu reprezintă un fenomen izolat, specific situației din RPC. Creșterea a afectat cel mult trei luni din PA, în timp ce vânzările produsului în cauză au avut loc pe întreg parcursul PA. În plus, schimbările prețurilor materiilor prime trebuie considerate drept o parte normală a operațiunilor comerciale. Prețurile în creștere ale nichelului ar trebui să afecteze în mod egal producătorii din Uniune și pe cei din RPC, întrucât nichelul este cotat la Bursa metalelor de la Londra (London Metal Exchange). Orice diferențe posibile se datorează distorsiunii prețurilor materiilor prime în RPC și ar trebui, prin urmare, să nu fie luată în considerare la calcul. Prin urmare, afirmația trebuie să fie respinsă, iar comparația trebuie să fie bazată pe prețurile de export medii anuale din RPC și prețurile medii anuale din UE, cu ajustarea corespunzătoare pentru a include o marjă de profit rezonabilă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă. |
(41) |
Un producător din RPC a făcut o afirmație argumentată, conform căreia calculul ajustărilor pentru marja sa de dumping individuală s-a efectuat în mod greșit. Comisia a acceptat afirmația acestuia și a efectuat un nou calcul, în urma căruia a rezultat o marjă de dumping de 83,7 %. În afara acestei modificări, concluziile din considerentele 55-61 din regulamentul provizoriu se confirmă. Marjele de dumping revizuite sunt după cum urmează:
|
E. PREJUDICIUL
1. Industria Uniunii
(42) |
Referitor la definiția industriei din Uniune și la caracterul reprezentativ al eșantionului de producători din Uniune, nu au fost primite observații după publicarea constatărilor provizorii. Prin urmare, se confirmă considerentele 62 și 63 din regulamentul provizoriu. |
2. Consumul la nivelul Uniunii
(43) |
Nu au fost primite observații cu privire la consumul Uniunii. Prin urmare, considerentele 64-66 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
3. Importurile provenite din țara în cauză
(44) |
Cu privire la constatările provizorii referitoare la volum, cota de piață și evoluția prețurilor importurilor care au făcut obiectul unui dumping, nu au fost transmise observații de către părțile interesate. Prin urmare, considerentele 67-69 din regulamentul provizoriu se confirmă. |
Subcotarea prețurilor
(45) |
Cu privire la calculul subcotării prețurilor prin importurile din RPC, atât producătorii-exportatori din RPC, cât și industria din Uniune au solicitat informații suplimentare privind metoda de determinare a anumitor ajustări (cum ar fi costurile ulterioare importării, nivelul comercial și perceperea calității pe piață) care a fost aplicată în calcul. Comisia a răspuns acestor solicitări prin dezvăluirea, în condiții de respectare a regulii confidențialității, a modului în care au fost determinate ajustările. |
(46) |
În urma observațiilor unui producător din RPC, s-a efectuat o corecție minoră a calculului subcotării prețurilor, întrucât în calculul provizoriu ajustarea nivelului comercial includea și o parte a costurilor ulterioare importării care fuseseră vizate deja de ajustarea separată a tuturor costurilor ulterioare importării. Corecția a dus la o schimbare de mai puțin de un punct procentual a marjei de subcotare și a nivelului de eliminare a prejudiciului (pentru revizuirea nivelului de eliminare a prejudiciului, a se vedea considerentele 82 și 83 de mai jos) față de calculul din etapa provizorie. |
(47) |
În afara modificărilor menționate anterior și în lipsa oricăror alte observații, se confirmă considerentele 70-71 din regulamentul provizoriu. |
4. Situația economică a industriei din Uniune
(48) |
Ca urmare a comunicării măsurilor provizorii, unii producători-exportatori din RPC au afirmat că anumiți indicatori ar trebui să fie excluși din analiza prejudiciului. Îndeosebi, aceștia au afirmat că producția și utilizarea capacității au scăzut în aceeași proporție ca și consumul Uniunii și că, din acest motiv, indicatorii respectivi nu ar trebui să fie considerați factori ai analizei prejudiciului material. O afirmație similară a fost transmisă cu privire la scăderea vânzărilor Uniunii care, conform afirmației, s-a produs de asemenea într-o proporție comparabilă cu reducerea consumului. |
(49) |
În acest context, ar trebui remarcat mai întâi faptul că, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, ar trebui să fie examinați într-o analiză a prejudiciului „toți factorii și indicatorii economici care au influențat situația acestei industrii”. În ceea ce privește efectele potențiale ale oricăror alți factori decât importurile care ar fi putut contribui la prejudiciu, acestea sunt abordate la capitolul F. Legătura de cauzalitate, în special cu privire la efectele oricăror altor factori (a se vedea considerentele 59-69 de mai jos). |
(50) |
În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 72-89 din regulamentul provizoriu. |
5. Concluzie privind prejudiciul
(51) |
În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 90-92 din regulamentul provizoriu. |
F. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
1. Efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping și ale crizei economice
(52) |
Unele părți și-au reiterat afirmațiile transmise pe parcursul etapei provizorii conform cărora o parte substanțială a prejudiciului material suferit de industria din Uniune ar trebui să fie atribuită altor factori decât importurile care au făcut obiectul unui dumping. |
(53) |
În acest context, în urma publicării concluziilor provizorii, unii producători-exportatori din RPC au afirmat în special că o parte însemnată a pierderii suferite în privința volumelor de vânzări și a cotei de piață s-a datorat mai curând scăderii cererii ca urmare a crizei economice, decât importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping. Aceștia au afirmat, de asemenea, că scăderea comparabilă a prețurilor importurilor din RPC și ale industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate (cu 9 % și, respectiv, 8 %) a indicat, de asemenea, faptul că scăderea prețurilor practicate de industria din Uniune s-a datorat pur și simplu scăderii cererii de pe piață, mai curând decât efectului importurilor care au făcut obiectul unui dumping. |
(54) |
În primul rând, ar trebui remarcat faptul că în considerentele 103-106 din regulamentul provizoriu se recunoaște efectul negativ pe care criza economică și scăderea, în consecință, a cererii l-au avut asupra situației industriei din Uniune, precum și faptul că se poate ca acestea să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, aceasta nu diminuează efectul prejudiciabil avut de importurile din RPC la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping și care și-au mărit cota pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate. |
(55) |
Astfel cum se explică în considerentele 104 și 105 din regulamentul provizoriu, efectul importurilor care au făcut obiectul unui dumping este, de fapt, mult mai prejudiciabil într-o perioadă de scădere a cererii decât într-o perioadă de creștere rapidă. Importurile din RPC par a fi subcotat în continuu prețurile din Uniune pe parcursul perioadei examinate. În plus, subcotarea prețurilor în cursul PA s-a înscris între 21 % și 32 %, iar importurile din RPC au reprezentat peste 18 % din cota de piață a Uniunii, ca urmare a unei creșteri substanțiale de 7,9 puncte procentuale pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, în timp ce importurile din RPC au exercitat o presiune evidentă asupra prețurilor care a împiedicat industria din Uniune să își acopere cheltuielile (să nu mai vorbim de fixarea unor prețuri profitabile), în același timp creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor respective a împiedicat industria din Uniune să își propună volume mai mari de producție, utilizare a capacității și vânzări, în special în privința produselor de tipul celor de consum care sunt comercializate în principal prin intermediul distribuitorilor. |
(56) |
În al doilea rând, stabilirea de concluzii numai pe baza indicatorilor de prejudiciu selectați, precum volumul vânzărilor și cota de piață, sau numai pe baza prețurilor ar distorsiona analiza în acest caz. De exemplu, pierderile suferite în privința volumului și a cotei de piață au fost însoțite, printre altele, de o deteriorare severă a profitabilității și s-au datorat, într-o mare măsură, presiunii exercitate asupra prețurilor de importurile care au făcut obiectul unui dumping. În ceea ce privește aspectul specific al cotei de piață, industria din Uniune a pierdut 3,6 puncte procentuale în favoarea importurilor din RPC pe parcursul perioadei examinate. În final, având în vedere rata de subcotare și creșterea importurilor din RPC atât în termeni relativi, cât și absoluți, nu se poate ajunge în niciun caz la concluzia că reducerea prețurilor practicate de producătorii din Uniune nu a avut nicio legătură cu nivelurile de prețuri ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping. |
(57) |
Având în vedere cele de mai sus, legătura de cauzalitate dintre importurilor care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul material constatat a fost confirmată pe baza existenței atât a unor volume substanțiale, cât și a unei presiuni asupra prețurilor exercitată de importurile din RPC asupra industriei din Uniune. |
(58) |
În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 94-96 din regulamentul provizoriu. |
2. Efectele altor factori
(59) |
În ceea ce privește efectul importurilor din alte țări terțe în Uniune, unii producători-exportatori din RPC au afirmat că 1,0 din cele 3,6 puncte procentuale de cotă de piață pierdute de industria din Uniune ar fi trebuit atribuite importurilor din Japonia și India. Cu toate acestea, importurile din RPC au câștigat, de fapt, cotă de piață în detrimentul altor importuri și al industriei din Uniune. Creșterea cotei de piață a importurilor din RPC de 7,9 puncte procentuale poate fi divizată în pierderea de 3,6 puncte procentuale a cotei de piață a industriei Uniunii și pierderea de 4,3 puncte procentuale a altor importuri. |
(60) |
Aceiași producători-exportatori din RPC au afirmat că prețurile medii ale importurilor din anumite alte țări terțe selectate, în special Ucraina, India și SUA, au înregistrat, de asemenea, o scădere importantă care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei Uniunii. În această privință se remarcă, totuși, faptul că, în general, prețul mediu al importurilor din toate celelalte țări în afara RPC a crescut cu 34 % pe parcursul perioadei examinate. Astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 100 din regulamentul provizoriu, prețul mediu de import din SUA depășise cu mult prețurile de pe piața Uniunii. Astfel cum se subliniază în același considerent, cota de piață a importurilor din Ucraina a scăzut, în timp ce cotele de piață americană și indiană au rămas relativ stabile. Cu toate acestea, pe baza datelor Eurostat privind importurile respective, nu se poate ajunge la concluzia că importurile din alte țări terțe ar fi jucat un rol semnificativ în deteriorarea situației industriei din Uniune, întrerupând astfel legătura de cauzalitate stabilită între importurile din RPC și prejudiciu. |
(61) |
În absența oricăror alte observații referitoare la constatările din considerentele 97-102 din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările menționate. |
(62) |
În ceea ce privește efectul crizei economice, motivele pentru care aceasta nu poate fi considerată drept element care întrerupe legătura de cauzalitate sunt analizate în considerentele 52-58 de mai sus. Întrucât niciuna dintre observațiile transmise nu le-a contrazis, concluziile din considerentele 103-106 din regulamentul provizoriu se mențin. |
(63) |
În ceea ce privește performanța la export a industriei din Uniune, în absența oricăror observații privind constatările din considerentele 107 și 108 din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările respective. |
(64) |
Anumiți producători-exportatori din RPC au afirmat că creșterea de 18 % a costului de producție unitar descrisă în considerentul 109 din regulamentul provizoriu a jucat un rol important în deteriorarea profitabilității industriei din Uniune mai curând decât importurile care au făcut obiectul unui dumping și au necesitat o analiză mai detaliată a efectului avut de creșterea respectivă a costului unitar. |
(65) |
Comisia a examinat această problemă și a considerat că creșterea costului unitar se poate atribui: costurilor mai ridicate de prelucrare, ca urmare a unor prețuri mai ridicate ale materiilor prime, precum și unor costuri fixe precum manopera directă, deprecierea, cheltuielile indirecte și costurile VAG, precum și scăderii rapide a producției. |
(66) |
Având în vedere faptul că fluctuația costului materiilor prime este acoperită, în mare măsură, de mecanismul de stabilire a prețurilor al industriei din Uniune – așa-numitul mecanism al „suprataxei pe aliaj” leagă în mod direct prețurile de cotația celor mai importante materii prime, precum nichelul, molibdenul și cromul –, impactul acesteia asupra profitabilității este, foarte probabil, nesemnificativ. Cu toate acestea, celelalte elemente legate de producția insuficientă și volumele de vânzare au avut un efect direct asupra nivelurilor de profitabilitate. Întrucât producția și volumele de vânzare ale industriei din Uniune ar fi fost cu mult mai mari în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping, nu se poate ajunge la concluzia conform căreia creșterea costului de producție unitar ar fi, în sine, un factor determinant major al prejudiciului și nu importurile care au făcut obiectul unui dumping, deoarece aceasta este legată strâns de creșterea volumului importurilor care au făcut obiectul unui dumping. |
(67) |
Unii producători-exportatori din RPC au afirmat, de asemenea, că incapacitatea industriei din Uniune de a se restructura în pofida scăderii consumului se poate să fi fost un important factor determinant al prejudiciului stabilit. |
(68) |
În acest sens, ar trebui remarcat mai întâi faptul că industria din Uniune a trebuit să facă față nu numai efectului, în sine, al scăderii consumului, ci și impactului avut de importurile care au făcut obiectul unui dumping într-o perioadă de scădere a consumului. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria din Uniune (i) și-a menținut capacitatea de producție, preconizând un caracter temporar al crizei și așteptând o redresare ulterioară și nu se preconizează că va putea să-și adapteze capacitatea din pricina volumelor în creștere ale importurilor din RPC la prețuri anormal de scăzute, de dumping, (ii) și-a dezvoltat în continuu gama de produse, cu accent pe produsele specializate cu valoare mai ridicată, în cazul cărora competiția din partea RPC este mai puțin semnificativă și (iii) și-a redus cu 8 % numărul de angajați și a redus cu 2 % costul mediu al forței de muncă pe angajat în perioada examinată (în cazul în care aceste reduceri sunt examinate numai în perioada de criză, și anume între 2008 și PA, ele sunt de 19 și, respectiv, 11 puncte procentuale). Toate aceste elemente arată că industria din Uniune a fost foarte activă în luarea măsurilor, încercând să contracareze efectele negative rezultate din prejudiciul suferit. Cu toate acestea, măsurile menționate mai sus s-au dovedit a fi ineficiente pentru contracararea efectelor prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping într-o perioadă de scădere a cererii. |
(69) |
În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 109 și 110 din regulamentul provizoriu. |
3. Concluzie privind legătura de cauzalitate
(70) |
Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu demonstrează că impactul altor factori, în afară de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, este în măsură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material constatat. Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping au provocat un prejudiciu material industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
(71) |
Prin urmare, se confirmă concluziile privind legătura de cauzalitate din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost sintetizate în considerentele 111-113. |
G. INTERESUL UNIUNII
(72) |
Având în vedere observațiile părților, Comisia și-a continuat analiza referitoare la interesul Uniunii. |
1. Interesul industriei din Uniune
(73) |
În ceea ce privește interesul industriei din Uniune, nu s-a primit nicio altă observație sau informație. Prin urmare, se confirmă concluziile din considerentele 116-120 ale regulamentului provizoriu. |
2. Interesul importatorilor neafiliați din Uniune
(74) |
În absența oricărei observații referitoare la acest subiect, se confirmă considerentele 121-123 din regulamentul provizoriu. |
3. Interesul utilizatorilor
(75) |
După instituirea măsurilor provizorii, o societate utilizatoare care nu cooperase la anchetă a transmis observații referitoare la interesul Uniunii. În principal, utilizatorul respectiv a afirmat că impactul avut de măsurile antidumping asupra societății va fi considerabil. Acesta a afirmat că tuburile din oțel inoxidabil sunt o componentă esențială a mai multor produse în aval, inclusiv al produselor fabricate de utilizatorul respectiv (de exemplu, schimbătoare de căldură) și și-a exprimat, în plus, îngrijorarea cu privire la siguranța aprovizionării, având în vedere întârzierile cu care se confruntase deja în privința unor livrări de către producători din Uniune. |
(76) |
Cu toate acestea, având în vedere faptul că utilizatorul respectiv achiziționează din China numai 5 % din totalul achizițiilor sale de țevi și tuburi din oțel inoxidabil, impactul eventual asupra societății respective pare a fi limitat, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al siguranței aprovizionării. |
(77) |
În ceea ce privește impactul presupus asupra costurilor, societatea respectivă nu și-a argumentat afirmația cu date efective. Mai mult, se reamintește faptul că, astfel cum se menționează în considerentele 124 și 125 din regulamentul provizoriu, impactul asupra costurilor în cazul singurului utilizator care a cooperat pe deplin la anchetă a fost considerat nesemnificativ, atât în ceea ce privește întreaga societate, cât și diviziunile acesteia care utilizează tuburi din oțel inoxidabil. |
(78) |
În ceea ce privește aspectul siguranței aprovizionării adus în discuție de utilizator, ar trebui reamintit faptul că Uniunea continuă să importe tuburi din oțel inoxidabil din multe alte țări terțe în afara RPC. De asemenea, întrucât industria din Uniune rămâne cel mai important furnizor al produsului, continuarea existenței acestora este esențială pentru industria utilizatoare. |
(79) |
Cu toate că s-a considerat, în etapa provizorie, că este posibil ca măsurile antidumping să fi avut un impact mai însemnat asupra utilizatorilor care folosesc cantități substanțiale de tuburi din oțel inoxidabil importate din RPC pentru fabricarea produselor lor în aval (a se vedea considerentul 126 din regulamentul provizoriu), având în vedere lipsa oricărei observații argumentate sau a unor noi informații ca urmare a publicării concluziilor provizorii, se poate concluziona că avantajele esențiale pentru industria din Uniune oferite de instituirea măsurilor antidumping par a depăși impactul negativ preconizat pentru astfel de utilizatori. Prin urmare, se confirmă constatările referitoare la interesul utilizatorilor prevăzute în considerentele 124-130 din regulamentul provizoriu. |
4. Concluzie privind interesul Uniunii
(80) |
Pe baza celor de mai sus, se concluzionează definitiv că, după analizarea avantajelor și a dezavantajelor, nu există motive imperioase împotriva instituirii de taxe antidumping definitive asupra importurilor produsului în cauză originar din RPC. Prin urmare, constatările expuse în considerentele 131 și 132 din regulamentul provizoriu sunt confirmate. |
H. MĂSURI DEFINITIVE
1. Nivelul de eliminare a prejudiciului
(81) |
Reclamanții au afirmat că ținta de profit de 5 % stabilită în etapa provizorie ar fi excesiv de scăzută și au reiterat opinia conform căreia un nivel de 12 % ar fi justificat, având în vedere faptul că industria în cauză este mare consumatoare de capital și necesită îmbunătățiri tehnice permanente, actualizări în pas cu inovarea și, prin urmare, investiții substanțiale. Reclamanții au afirmat că este nevoie de acest nivel de profitabilitate pentru a genera suficient randament al capitalului investit și pentru a permite efectuarea investițiilor necesare. Cu toate acestea, afirmația de mai sus nu a fost susținută în mod convingător prin cifre efective. Prin urmare, se concluzionează că marja de profit de 5 % stabilită în etapa provizorie ar trebui să fie menținută. |
(82) |
În ceea ce privește determinarea nivelului de eliminare a prejudiciului, astfel cum s-a specificat deja în considerentul 45 de mai sus, corecția minoră referitoare la ajustarea nivelului comercial care a fost aplicată în calcularea subcotării prețurilor a fost aplicată și în calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului. |
(83) |
Modificarea de mai sus a dus la o revizuire minoră a nivelului de eliminare a prejudiciului. Drept urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului se încadrează între 48,3 % și 71,9 %, conform tabelului de mai jos:
|
(84) |
Un producător-exportator din RPC a afirmat că, din pricina prejudiciului cauzat de criza economică, marja prejudiciului ar trebui să se bazeze pe subcotarea prețurilor, mai curând decât pe un preț-țintă determinat prin estimarea prețului care ar fi fost practicat în absența dumpingului (price underselling), afirmând că această metodă a fost utilizată deja în mai multe proceduri antidumping (4). Cu toate acestea, în anchetele citate de producătorul-exportator, au existat motive specifice referitoare la industria sau sectorul economic în cauză (cum ar fi pericolul creării unui monopol, o creștere semnificativă a capacității industriei din Uniune pe o piață matură, absența pe termen lung a profiturilor industriei la scară mondială) care au venit în sprijinul aplicării excepționale a acestei metodologii. Acesta nu este cazul anchetei actuale, întrucât criza economică a afectat întreaga economie mondială și, prin urmare, nu poate fi considerată specifică industriei producătoare de țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil. |
2. Măsuri definitive
(85) |
Având în vedere concluziile formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită pentru produsul în cauză o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, deoarece nivelurile de eliminare a prejudiciului sunt inferioare marjei de dumping stabilite, măsurile definitive ar trebui să se bazeze pe nivelurile de eliminare a prejudiciului. |
(86) |
Pe această bază, nivelurile taxei, exprimate în procente din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:
|
(87) |
Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din RPC fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. |
(88) |
Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție din cauza diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prezentate în anexa II la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură fac obiectul taxei antidumping reziduale care se aplică tuturor celorlalți exportatori. |
(89) |
În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă anticircumvenție. Ancheta poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, impunerea unei taxe la scară națională. |
(90) |
Orice cerere de aplicare a nivelului individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (5) și să conțină toate informațiile relevante, și anume orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective privind entitățile de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei. |
(91) |
Toate părțile interesate au fost informate asupra faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unei taxe compensatorii definitive asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, originare din Republica Populară Chineză. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare informării finale. |
(92) |
S-a ținut seama în mod corespunzător de observațiile transmise de părțile interesate. Niciuna dintre observații nu a fost în măsură să modifice constatările anchetei. |
(93) |
Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei la nivel național ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA. |
(94) |
În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul respectiv nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea. |
3. Perceperea definitivă a taxelor provizorii
(95) |
Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate și nivelul prejudiciului provocat industriei din Uniune (taxa definitivă instituită prin prezentul regulament fiind stabilită la un nivel mai ridicat decât taxa provizorie instituită prin regulamentul provizoriu), se consideră necesară colectarea definitivă a sumelor obținute prin aplicarea taxei antidumping provizorii instituită prin regulamentul provizoriu, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile), clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 (codurile TARIC 7304410090, 7304499390, 7304499590, 7304499990 și 7304900091) și originare din Republica Populară Chineză (RPC).
(2) Se stabilește după cum urmează nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:
Societate/Societăți |
Nivelul taxei antidumping definitive |
Codul adițional TARIC |
Changshu Walsin Specialty Steel, Co. Ltd, Haiyu |
71,9 % |
B120 |
Shanghai Jinchang Stainless Steel Tube Manufacturing, Co. Ltd, Situan |
48,3 % |
B118 |
Wenzhou Jiangnan Steel Pipe Manufacturing, Co. Ltd, Yongzhong |
48,6 % |
B119 |
Societățile enumerate în anexa I |
56,9 % |
|
Toate celelalte societăți |
71,9 % |
B999 |
(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care îndeplinește cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă tuturor celorlalte societăți.
(4) Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Se colectează definitiv sumele obținute prin aplicarea taxei antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 627/2011 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil (cu excepția țevilor și tuburilor prevăzute cu accesorii pentru transportul gazelor sau lichidelor, utilizate pentru aeronavele civile), clasificate în prezent la codurile NC 7304 11 00, 7304 22 00, 7304 24 00, ex 7304 41 00, 7304 49 10, ex 7304 49 93, ex 7304 49 95, ex 7304 49 99 și ex 7304 90 00 și originare din RPC.
Articolul 3
În cazul în care orice nou producător-exportator din RPC prezintă Comisiei suficiente probe care să dovedească faptul că:
— |
nu a exportat în Uniune produsele descrise la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 iulie 2009 până la 30 iunie 2010); |
— |
nu este afiliat niciunui exportator sau producător din RPC care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament; |
— |
a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală și irevocabilă de exportare a unei cantități importante în Uniune, |
Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, la propunerea Comisiei, prezentată după consultarea Comitetului consultativ, poate modifica articolul 1 alineatul (2) prin adăugarea noului producător-exportator în lista societăților cooperante neincluse în eșantion și făcând astfel obiectul mediei ponderate a taxei de 56,9 %.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Geneva, 14 decembrie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
M. NOGAJ
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) JO L 169, 29.6.2011, p. 1.
(3) Printre altele, www.meps.co.uk.
(4) Regulamentul (CE) nr. 2376/94 al Comisiei din 27 septembrie 1994 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de televizoare color originare din Malaysia, Republica Populară Chineză, Republica Coreea, Singapore și Thailanda (JO L 255, 1.10.1994, p. 50), Regulamentul (CEE) nr. 129/91 al Comisiei din 11 ianuarie 1991 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de televizoare color cu ecran mic originare din Hong Kong și Republica Populară Chineză (JO L 14, 19.1.1991, p. 31), Decizia 91/392/CEE a Comisiei din 21 iunie 1991 de acceptare a angajamentelor oferite în legătură cu procedura antidumping privind importurile de anumite țevi din azbociment originare din Turcia și de finalizare a anchetei (JO L 209, 31.7.1991, p. 37), Regulamentul (CEE) nr. 2686/92 al Comisiei din 16 septembrie 1992 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite tipuri de microcircuite electronice cunoscute sub denumirea DRAM (dynamic random access memories – memorii dinamice cu acces aleatoriu) originare din Republica Coreea (JO L 272, 17.9.1992, p. 13) și Regulamentul (CE) nr. 1331/2007 al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză (JO L 296, 15.11.2007, p. 1).
(5) European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Office N105 04/092, 1049 Bruxelles, BELGIA.
ANEXA I
PRODUCĂTORI-EXPORTATORI COOPERANȚI DIN RPC CARE NU AU FOST INCLUȘI ÎN EȘANTION
Denumirea |
Codul adițional TARIC |
Baofeng Steel Group, Co. Ltd, Lishui |
B236 |
Changzhou City Lianyi Special Stainless Steel Tube, Co. Ltd, Changzhou |
B237 |
Huadi Steel Group, Co. Ltd, Wenzhou |
B238 |
Huzhou Fengtai Stainless Steel Pipes, Co. Ltd, Huzhou |
B239 |
Huzhou Gaolin Stainless Steel Tube Manufacture, Co. Ltd, Huzhou |
B240 |
Huzhou Zhongli Stainless Steel Pipe, Co. Ltd, Huzhou |
B241 |
Jiangsu Wujin Stainless Steel Pipe Group, Co. Ltd, Beijing |
B242 |
Jiangyin Huachang Stainless Steel Pipe, Co. Ltd, Jiangyin |
B243 |
Lixue Group, Co. Ltd, Ruian |
B244 |
Shanghai Crystal Palace Pipe, Co. Ltd, Shanghai |
B245 |
Shanghai Baoluo Stainless Steel Tube, Co. Ltd, Shanghai |
B246 |
Shanghai Shangshang Stainless Steel Pipe, Co. Ltd, Shanghai |
B247 |
Shanghai Tianbao Stainless Steel, Co. Ltd, Shanghai |
B248 |
Shanghai Tianyang Steel Tube, Co. Ltd, Shanghai |
B249 |
Wenzhou Xindeda Stainless Steel Material, Co. Ltd, Wenzhou |
B250 |
Wenzhou Baorui Steel, Co. Ltd, Wenzhou |
B251 |
Zhejiang Conform Stainless Steel Tube, Co. Ltd, Jixing |
B252 |
Zhejiang Easter Steel Pipe, Co. Ltd, Jiaxing |
B253 |
Zhejiang Five - Star Steel Tube Manufacturing, Co. Ltd, Wenzhou |
B254 |
Zhejiang Guobang Steel, Co. Ltd, Lishui |
B255 |
Zhejiang Hengyuan Steel, Co. Ltd, Lishui |
B256 |
Zhejiang Jiashang Stainless Steel, Co. Ltd, Jiaxing City |
B257 |
Zhejiang Jinxin Stainless Steel Manufacture, Co. Ltd, Xiping Town |
B258 |
Zhejiang Jiuli Hi-Tech Metals, Co. Ltd, Huzhou |
B259 |
Zhejiang Kanglong Steel, Co. Ltd, Lishui |
B260 |
Zhejiang Qiangli Stainless Steel Manufacture, Co. Ltd, Xiping Town |
B261 |
Zhejiang Tianbao Industrial, Co. Ltd, Wenzhou |
B262 |
Zhejiang Tsingshan Steel Pipe, Co. Ltd, Lishui |
B263 |
Zhejiang Yida Special Steel, Co. Ltd, Xiping Town |
B264 |
ANEXA II
O declarație semnată de un reprezentant oficial al entității care eliberează factura comercială, în următorul format, trebuie să apară pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (3):
1. |
numele și funcția reprezentantului oficial al entității care emite factura comercială; |
2. |
următoarea declarație: „Subsemnatul certific prin prezenta că (volumul) de țevi și tuburi fără sudură, din oțel inoxidabil, vândut la export către Uniunea Europeană, care face obiectul prezentei facturi a fost produs de (denumirea societății și sediul social) (codul adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte. Data și semnătura”. |
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/20 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1332/2011 AL COMISIEI
din 16 decembrie 2011
de stabilire a unor cerințe comune privind utilizarea spațiului aerian și a unor proceduri comune de operare pentru evitarea coliziunii în zbor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (1), în special articolul 8 alineatele (1) și (5) și articolul 9 alineatul (4),
întrucât:
(1) |
Trebuie impuse cerințe de siguranță operatorilor aeronavelor înmatriculate într-un stat membru sau înmatriculate într-o țară terță și exploatate de un operator din cadrul Uniunii, precum și operatorilor aeronavelor utilizate de un operator dintr-o țară terță în cadrul Uniunii. |
(2) |
În urma unei serii de abordaje în care s-au depășit marjele de siguranță, inclusiv în urma accidentelor din Yaizu (Japonia) în 2001 și din Überlingen (Germania) în 2002, software-ul actual al sistemului de evitare a coliziunii în zbor trebuie îmbunătățit. Studiile realizate au concluzionat că acest software prezintă un risc probabil de coliziune în zbor de 2,7 × 10-8 pe oră zbor. Prin urmare, se consideră că actuala versiune 7.0 a ACAS II prezintă un risc inacceptabil în materie de siguranță. |
(3) |
Este necesar să se introducă o nouă versiune a software-ului sistemului de evitare a coliziunii în zbor (ACAS II) în vederea evitării coliziunii în zbor în cazul tuturor aeronavelor care zboară în spațiul aerian reglementat de Regulamentul (CE) nr. 216/2008. |
(4) |
Pentru a se garanta cele mai înalte standarde de siguranță posibile, aeronavele care nu sunt vizate de cerința dotării obligatorii cu sistemul de evitare a coliziunii în zbor, dar care erau echipate cu ACAS II înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament trebuie să se echipeze cu un sistem ACAS II dotat cu cea mai recentă versiune a software-ului de evitare a coliziunii. |
(5) |
În scopul de a garanta concretizarea beneficiilor în materie de siguranță asociate noii versiuni de software, toate aeronavele trebuie echipate cu această versiune cât mai curând posibil. Este totuși necesar să se ofere un termen realist pentru ca industria aeronautică să se adapteze la prezentul regulament, ținând seama de disponibilitatea noilor echipamente. |
(6) |
Agenția a pregătit un proiect de norme de punere în aplicare, pe care l-a prezentat Comisiei sub forma unui aviz în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008. |
(7) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Agenției Europene de Siguranță a Aviației instituit prin articolul 65 din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
Prezentul regulament stabilește cerințe comune privind utilizarea spațiului aerian și proceduri comune de operare pentru evitarea coliziunii în zbor, care trebuie respectate de:
(a) |
operatorii aeronavelor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, care efectuează zboruri către sau dinspre Uniune ori în interiorul acesteia; și |
(b) |
operatorii aeronavelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, care efectuează zboruri în spațiul aerian al teritoriului în care se aplică tratatul, precum și în orice alt spațiu aerian în care statele membre aplică Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2). |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„sistem de evitare a coliziunii în zbor (ACAS)” înseamnă un sistem al aeronavei bazat pe semnalele unui transponder tip radar secundar de supraveghere (SSR) care funcționează independent de echipamentele de la sol pentru a asista pilotul în ceea ce privește aeronavele cu care ar putea intra în conflict și care sunt echipate cu transponder SSR; |
2. |
„sistem de evitare a coliziunii în zbor II (ACAS II)” înseamnă un sistem de evitare a coliziunii în zbor care furnizează avertismente de evitare a coliziunii pe verticală, în plus față de avertismentele de trafic; |
3. |
„avertisment de evitare a coliziunii (resolution advisory, RA)” înseamnă o indicație dată echipajului de zbor prin care se recomandă o manevră destinată să asigure distanța față de orice pericol sau o restricție de manevră, destinată să mențină distanța existentă; |
4. |
„avertisment de trafic (traffic advisory, TA)” înseamnă o indicație dată echipajului de zbor referitoare la faptul că prezența în proximitate a unei alte aeronave reprezintă un pericol potențial. |
Articolul 3
Sistemul de evitare a coliziunii în zbor (ACAS)
(1) Avioanele menționate în secțiunea I a anexei la prezentul regulament trebuie să fie echipate și exploatate în conformitate cu normele și procedurile prevăzute în anexă.
(2) Statele membre se asigură că exploatarea avioanelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 respectă normele și procedurile prevăzute în anexă în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul respectiv.
Articolul 4
Dispoziții speciale aplicabile operatorilor care fac obiectul Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (3)
(1) Prin derogare de la dispozițiile OPS 1.668 și OPS 1.398 din anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91, articolul 3 și anexa la prezentul regulament se aplică operatorilor aeronavelor menționate la articolul 1 litera (a).
(2) Orice altă obligație impusă operatorilor aerieni prin Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 în ceea ce privește aprobarea, instalarea sau exploatarea echipamentelor continuă să se aplice în cazul ACAS II.
Articolul 5
Intrare în vigoare și aplicare
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Articolele 3 și 4 se aplică de la 1 martie 2012.
(3) Prin derogare de la alineatul (2), în cazul unei aeronave cu certificat individual de navigabilitate eliberat înainte de 1 martie 2012, dispozițiile articolelor 3 și 4 se aplică de la 1 decembrie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(2) JO L 96, 31.3.2004, p. 20.
(3) JO L 373, 31.12.1991, p. 4.
ANEXĂ
Sistemul de evitare a coliziunii în zbor (ACAS) II
[Partea ACAS]
Secțiunea I — Echipamentul ACAS II
AUR.ACAS.1005 Cerință de performanță
1. |
Următoarele avioane cu turbopropulsie trebuie echipate cu versiunea 7.1 a sistemului de evitare a coliziunii ACAS II:
|
2. |
Aeronavele care nu sunt menționate la punctul 1 și care vor fi echipate voluntar cu ACAS II trebuie să fie dotate cu versiunea 7.1 a sistemului de evitare a coliziunii. |
3. |
Punctul 1 nu se aplică sistemelor aeronavelor fără pilot. |
Secțiunea II — Operațiuni
AUR.ACAS.2005 Utilizarea ACAS II
1. |
Sistemul ACAS II se utilizează în timpul zborului, cu excepția cazurilor specificate în Lista echipamentului minim prevăzută în anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91, într-un mod care să permită afișarea avertismentelor RA pentru echipajul de zbor în momentul în care este detectată o apropiere necorespunzătoare față de o altă aeronavă, în afară de cazul în care se impune blocarea modului de avertizare RA (utilizându-se numai avertizarea TA sau un sistem echivalent) din cauza unei proceduri anormale sau a unor condiții care limitează performanța. |
2. |
Atunci când ACAS II afișează un avertisment RA:
|
AUR.ACAS.2010 Pregătirea pentru ACAS II
Operatorii stabilesc proceduri operaționale și programe de pregătire pentru ACAS II, astfel încât echipajul de zbor să fie pregătit corespunzător în domeniul evitării coliziunilor și să aibă competențe pentru utilizarea echipamentelor ACAS II.
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/23 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1333/2011 AL COMISIEI
din 19 decembrie 2011
de stabilire a standardelor de comercializare pentru banane, a regulilor privind verificarea conformității cu aceste standarde de comercializare și a cerințelor privind comunicările în sectorul bananelor
(text codificat)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 121, litera (a) și articolul 194, coroborate cu articolul 4,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 2257/94 al Comisiei din 16 septembrie 1994 de stabilire a standardelor de calitate pentru banane (2), Regulamentul (CE) nr. 2898/95 al Comisiei din 15 decembrie 1995 privind verificarea conformității cu standardele de calitate pentru banane (3) și Regulamentul (CE) nr. 239/2007 al Comisiei din 6 martie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 404/93 al Consiliului în ceea ce privește cerințele privind comunicările în sectorul bananelor (4) au fost modificate în mod substanțial (5). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentele menționate prin reunirea lor într-un singur act. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede stabilirea de standarde de comercializare pentru banane. Scopul acestor standarde este de a asigura aprovizionarea pieței cu produse de calitate omogenă și satisfăcătoare, în special în cazul bananelor recoltate în Uniune, pentru care ar trebui făcute eforturi de îmbunătățire a calității. |
(3) |
Având în vedere gama largă de soiuri comercializate în Uniune și practicile de comercializare, ar trebui stabilite standarde minime pentru bananele verzi necoapte, fără a aduce atingere stabilirii ulterioare a standardelor aplicabile la o etapă diferită de comercializare. Caracteristicile bananelor-smochină și modul de comercializare a acestora determină excluderea acestor produse din sfera de aplicare a standardelor Uniunii. |
(4) |
Având în vedere obiectivul urmărit, este oportun să fie permis statelor membre producătoare de banane să aplice standarde naționale pe teritoriul lor pentru producția lor, dar numai în etapele ulterioare etapei bananelor verzi necoapte, cu condiția ca aceste norme să nu intre în conflict cu standardele Uniunii și să nu împiedice libera circulație a bananelor în Uniune. |
(5) |
Ar trebui să se ia în considerare faptul că, din cauza factorilor climatici, condițiile de producție în Madeira, Azore, Algarve, Creta, Laconia și Cipru sunt dificile, astfel încât bananele nu se dezvoltă în aceste regiuni până la lungimea minimă stabilită. În acele cazuri, bananele trebuie să poată fi comercializate, dar numai în clasa a II-a. |
(6) |
Ar trebui adoptate măsuri pentru a se asigura aplicarea uniformă a reglementărilor privind standardele de comercializare pentru banane, în special cu privire la controalele de conformitate. |
(7) |
Ținându-se cont de natura produselor foarte perisabile și de practicile comerciale și procedurile de inspecție folosite în comerț, ar trebui stabilit ca efectuarea controalelor de conformitate să fie realizată în principal în etapa la care se referă standardele. |
(8) |
Un produs care a satisfăcut controalele în etapa menționată anterior este considerat conform standardelor. Această evaluare ar trebui să nu aducă atingere nici unui control neanunțat efectuat ulterior, până în etapa de coacere în depozit. |
(9) |
Controalele privind conformitatea nu ar trebui să fie sistematice, ci aleatorii, prin evaluarea unui eșantion global prelevat în mod aleatoriu din lotul selectat pentru controlul organismului competent și presupus a fi reprezentativ pentru acel lot. În acest scop, se aplică dispozițiile corespunzătoare ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (6). |
(10) |
În comerțul cu banane se manifestă o concurență puternică. Comercianții în cauză au introdus ei înșiși controale stricte. De aceea, controalele nu ar trebui să fie efectuate în etapa impusă comercianților care oferă garanții potrivite cu privire la personal și facilitățile de manipulare și care pot garanta că bananele pe care le comercializează în Uniune se conformează cu standardele Uniunii. Aceste exceptări ar trebui să fie acordate de statele membre pe teritoriul cărora se efectuează în principiu controalele. Aceste exceptări ar trebui retrase când standardele și condițiile cu privire la acestea nu sunt satisfăcute. |
(11) |
În vederea efectuării controalelor, comercianții în cauză ar trebui să furnizeze informații organismelor competente. |
(12) |
Certificatul de conformitate eliberat după efectuarea controalelor ar trebui să nu constituie un document de însoțire pentru banane până în etapa finală de comercializare, ci un document de dovedire a conformității bananelor cu standardele Uniunii până în etapa de coacere în depozit, în conformitate cu domeniul de aplicare al standardului, ce trebuie prezentat la cererea autorităților competente. Ar trebui subliniat faptul că bananele care nu se conformează cu standardele stabilite în prezentul regulament nu pot fi comercializate în vederea consumului în stare proaspătă în Uniune. |
(13) |
În vederea supravegherii funcționării pieței bananelor, Comisia trebuie să primească informații despre producția și comercializarea bananelor produse în Uniune. Ar trebui stabilite norme care să reglementeze comunicarea acestor informații de către statele membre. |
(14) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL 1
STANDARDE DE COMERCIALIZARE
Articolul 1
Standardele de comercializare aplicabile bananelor care intră sub incidența codului NC 0803 00, cu excepția bananelor din soiul Musa paradisiaca (plantains), bananelor-smochină și bananelor destinate transformării, sunt stabilite în anexa I.
Aceste standarde de comercializare se aplică bananelor originare din țări terțe în etapa de punere în liberă circulație, bananelor originare din Uniune în etapa primei debarcări într-un port din Uniune și bananelor livrate în stare proaspătă consumatorului în zonele de producție în etapa de scoatere din atelierul de ambalare.
Articolul 2
Standardele de comercializare menționate la articolul 1 nu afectează aplicarea, în etapele ulterioare de comercializare, a normelor naționale care:
(a) |
nu împiedică libera circulație a bananelor originare din țări terțe sau alte regiuni ale Uniunii și care respectă standardele de comercializare menționate în articolul 1 și |
(b) |
nu sunt incompatibile cu standardele de comercializare menționate în articolul 1. |
CAPITOLUL 2
VERIFICAREA CONFORMITĂȚII CU STANDARDELE DE COMERCIALIZARE
Articolul 3
Statele membre efectuează controale în conformitate cu prezentul capitol pentru a verifica dacă bananele care intră sub incidența codului NC 0803 00 cu excepția bananelor din soiul Musa paradisiaca (plantains), bananelor-smochină și bananelor destinate transformării se conformează cu standardele de comercializare menționate în articolul 1.
Articolul 4
Bananele produse în Uniune sunt supuse unui control privind conformitatea cu standardele de comercializare menționate în articolul 1, înainte de încărcarea într-un mijloc de transport în vederea comercializării în stare proaspătă. Aceste controale pot fi efectuate la unitatea de ambalare.
Bananele care se comercializează în afara regiunii lor de producție se supun controalelor neanunțate atunci când sunt descărcate pentru prima dată în alt loc din Uniune.
Controalele prevăzute în primul și al doilea alineat se efectuează în conformitate cu articolul 9.
Articolul 5
Înainte de punerea în liberă circulație în Uniune, bananele importate din țări terțe se supun controalelor privind conformitatea lor cu standardele de comercializare menționate în articolul 1, în statul membru în care sunt descărcate pentru prima dată în Uniune, sub rezerva articolului 9.
Articolul 6
(1) Controalele de conformitate se efectuează conform articolului 17 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.
(2) Pentru produsele care, din motive tehnice, nu pot fi controlate cu privire la conformitate în momentul primei descărcări în Uniune, controalele se efectuează ulterior, cel mai târziu la sosirea în depozitul de coacere și în orice caz, cu privire la produsele importate din țări terțe, înainte de punerea în liberă circulație.
(3) La finalizarea controalelor de conformitate se eliberează un certificat întocmit în conformitate cu anexa II pentru produsele a căror conformitate cu standardele a fost certificată.
Certificatul de inspecție eliberat pentru bananele originare din țări terțe se prezintă autorităților vamale pentru punerea acestor produse în liberă circulație în Uniune.
(4) În cazul neconformității, se aplică punctul 2.7 al Anexei V la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.
(5) Dacă organismul competent nu a inspectat un anumit produs, acesta își aplică ștampila oficială pe notificarea prevăzută în articolul 7 sau, în lipsa acesteia, în cazul produselor importate, acesta informează în timp util autoritățile vamale prin orice alte mijloace adecvate.
(6) Comercianții furnizează toate facilitățile solicitate de organismul competent pentru efectuarea verificărilor, conform prezentului capitol.
Articolul 7
Comercianții în cauză sau reprezentanții acestora, care nu se califică pentru exceptările prevăzute în articolul 9, furnizează organismului competent în timp util toate informațiile necesare pentru identificarea loturilor și informații detaliate privind locul și data ambalării și expedierii pentru bananele recoltate în Uniune, locul și data planificate pentru descărcare în Uniune pentru bananele din țările terțe sau din regiunile de producție ale Uniunii și livrările la depozitele de coacere pentru bananele care nu pot fi controlate atunci când sunt descărcate pentru prima dată în Uniune.
Articolul 8
(1) Controalele de conformitate se efectuează de către departamentele sau organismele desemnate de autoritățile naționale competente. Aceste departamente sau organisme trebuie să prezinte garanții adecvate pentru efectuarea acestor controale, în special cu privire la echipament, calificare și experiență.
(2) Autoritățile naționale competente pot să delege responsabilitatea pentru efectuarea controalelor de conformitate unor organisme private autorizate în acest scop care:
(a) |
au inspectori care au urmat un curs de perfecționare recunoscut de autoritățile naționale competente; |
(b) |
posedă echipamentul și facilitățile necesare pentru efectuarea verificărilor și analizelor necesare controalelor și |
(c) |
dețin facilitățile adecvate pentru comunicarea informațiilor. |
(3) Autoritățile naționale competente verifică periodic executarea și eficacitatea controalelor de conformitate. Acestea retrag autorizația atunci când descoperă anomalii sau nereguli care ar putea afecta executarea corectă a controalelor de conformitate sau când cerințele nu mai sunt satisfăcute.
Articolul 9
(1) Comercianții care comercializează banane cultivate în Uniune sau banane importate din țări terțe nu fac obiectul controalelor de conformitate cu standardele de comercializare în etapele prevăzute în articolele 4 și 5 atunci când:
(a) |
dețin personal experimentat în standarde de comercializare și facilități de manipulare și inspecție; |
(b) |
țin evidența operațiunilor pe care le efectuează și |
(c) |
prezintă garanții că bananele pe care le comercializează se conformează, din punct de vedere al calității, cu standardele de comercializare menționate în articolul 1. |
Comercianții exceptați de la controale obțin un certificat de exceptare, în conformitate cu specimenul prezentat în anexa III.
(2) Exceptarea de la controale se acordă, la cererea comerciantului respectiv, de către departamentele de inspecție sau organismele desemnate de autoritățile naționale competente, fie ale statului membru producător, pentru bananele comercializate în regiunea de producție a Uniunii, fie de statul membru de descărcare, pentru bananele din Uniune comercializate în alt loc în Uniune și bananele importate din țări terțe. Exceptarea de la controale se acordă pentru o perioadă maximă de trei ani și se reînnoiește. Această exceptare se aplică întregii piețe a Uniunii pentru produsele descărcate în statul membru care a acordat exceptarea.
Departamentele sau organismele respective retrag exceptarea atunci când constată anomalii sau nereguli care ar putea afecta conformitatea bananelor cu standardele de comercializare menționate în articolul 1 sau când condițiile stabilite în alineatul (1) nu mai sunt satisfăcute. Retragerea este temporară sau permanentă, în conformitate cu gravitatea deficiențelor detectate.
Statele membre creează un registru al comercianților de banane exceptați de la controale, le alocă un număr de înregistrare și iau măsurile necesare pentru diseminarea acestor informații.
(3) Departamentele sau organismele competente statelor membre verifică periodic calitatea bananelor comercializate de comercianții prevăzuți în alineatul (1) și concordanța cu condițiile stabilite. Comercianții furnizează, de asemenea, toate facilitățile necesare pentru efectuarea acestor verificări.
Departamentele sau organismele competente comunică Comisiei lista comercianților cărora li s-a acordat exceptarea prevăzută în prezentul articol și orice retrageri ale exceptării.
Articolul 10
Prezentul regulament se aplică fără să aducă atingere controalelor la fața locului neanunțate, efectuate ulterior, până în etapa de coacere în depozit.
CAPITOLUL 3
COMUNICĂRI
Articolul 11
(1) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre pentru fiecare perioadă de raportare următoarele:
(a) |
cantitatea de banane produse în Uniune care sunt comercializate:
|
(b) |
prețurile medii de vânzare existente pe piețele locale ale bananelor verzi produse în Uniune care sunt comercializate în regiunea de producție; |
(c) |
prețurile medii de vânzare ale bananelor verzi în momentul livrării în primul port de descărcare (mărfuri nedescărcate), cu privire la bananele produse în Uniune care sunt comercializate în Uniune în afara regiunii de producție; |
(d) |
previziuni ale datelor menționate la literele (a), (b) și (c) pentru cele două perioade de raportare succesive. |
(2) Regiunile de producție sunt:
(a) |
Insulele Canare; |
(b) |
Guadelupa; |
(c) |
Martinica; |
(d) |
Madeira, Azore și Algarve; |
(e) |
Creta și Laconia; |
(f) |
Cipru. |
(3) Perioadele de raportare dintr-un an calendaristic sunt:
(a) |
ianuarie-aprilie inclusiv; |
(b) |
mai-august inclusiv; |
(c) |
septembrie-decembrie inclusiv. |
Comunicările pentru fiecare perioadă de raportare se efectuează cel târziu în a cincisprezecea zi din a doua lună care urmează perioadei de raportare.
(4) Comunicările menționate în prezentul capitol se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei (7).
Articolul 12
Regulamentele (CE) nr. 2257/94, (CE) nr. 2898/95 și (CE) nr. 239/2007 se abrogă.
Trimiterile la regulamentele abrogate se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.
Articolul 13
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 245, 20.9.1994, p. 6.
(3) JO L 304, 16.12.1995, p. 17.
(5) A se vedea anexa V.
(6) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXA I
Standarde de comercializare pentru banane
I. DEFINIȚIA PRODUSULUI
Prezentul standard se aplică bananelor din soiurile (cultivarii) din Musa (AAA) spp., subgrupele Cavendish și Gros Michel, precum și hibrizilor, prevăzute în anexa IV, destinate livrării în stare proaspătă consumatorului, după condiționare și ambalare, cu excepția bananelor plantain, a bananelor destinate prelucrării industriale, precum și a bananelor-smochină.
II. DISPOZIȚII PRIVIND CALITATEA
Obiectul prezentului standard este de a defini cerințele de calitate pentru bananele verzi necoapte după ambalare.
A. Cerințe minime
În toate clasele, sub rezerva dispozițiilor speciale pentru fiecare clasă și a toleranțelor permise, bananele trebuie să fie:
— |
verzi și necoapte, |
— |
întregi, |
— |
tari, |
— |
sănătoase; se exclud produsele afectate de putrezire sau deteriorare care le fac improprii consumului, |
— |
curate, practic fără corpuri străine vizibile, |
— |
practic fără paraziți, |
— |
practic fără deteriorări cauzate de paraziți, |
— |
cu pedunculul intact, fără îndoituri, infecție fungică sau desicare, |
— |
cu pistilurile rupte, |
— |
fără malformații sau curbură anormală a fructului, |
— |
practic fără lovituri, |
— |
practic fără deteriorări cauzate de temperaturile joase, |
— |
fără umiditate exterioară anormală, |
— |
fără miros și/sau gust străin. |
De asemenea, mănunchiurile sau ciorchinii (fragmente de mănunchiuri) trebuie să conțină:
— |
o porțiune suficientă de coroană cu colorit normal, sănătoasă și fără infecție fungică, |
— |
o coroană tăiată curat, nu oblic, fără urme de smulgere sau fragmente de tulpină. |
Dezvoltarea și starea de maturitate a bananelor trebuie să permită:
— |
rezistența la transport și manipulare și |
— |
ajungerea la destinație în condiții satisfăcătoare, în vederea obținerii unui grad corespunzător de maturitate după coacere. |
B. Clasificare
Bananele se clasifică în trei clase definite mai jos:
(i) Clasa „Extra”
Bananele încadrate în această clasă trebuie să fie de calitate superioară. Acestea trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau tipului comercial.
Fructele trebuie să nu prezinte defecte, cu excepția unor ușoare pete superficiale care nu acoperă mai mult de 1 cm2 din suprafața fructului, cu condiția ca acestea din urmă să nu afecteze aspectul general al mănunchiului sau al ciorchinelui, calitatea, capacitatea de păstrare sau prezentarea coletului.
(ii) Clasa I
Bananele încadrate în această clasă trebuie să fie de calitate bună. Acestea trebuie să prezinte caracteristicile soiului și/sau tipului comercial.
Cu toate acestea, se admit următoarele defecte ușoare ale fructelor, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al mănunchiului sau ciorchinelui, calitatea, capacitatea de păstrare sau prezentarea coletului:
— |
defecte ușoare de formă, |
— |
defecte ușoare ale cojii datorate frecării și alte ușoare pete superficiale care să nu acopere mai mult de 2 cm2 din suprafața fructului. |
Aceste defecte ușoare nu pot afecta sub nici o formă pulpa fructului.
(iii) Clasa II
Această clasă cuprinde bananele care nu pot fi încadrate în clasele superioare, dar care îndeplinesc cerințele minime menționate anterior.
Se admit următoarele defecte ale fructelor, cu condiția ca bananele să-și păstreze caracteristicile esențiale cu privire la calitate, capacitatea de păstrare și aspect:
— |
defecte de formă, |
— |
defecte ale cojii datorate zgârierii, frecării sau altor cauze, cu condiția ca suprafața totală afectată să nu acopere mai mult de 4 cm2 din suprafața fructului. |
Aceste defecte nu pot afecta sub nici o formă pulpa fructului.
III. DISPOZIȚII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrul este determinat de:
— |
lungimea pulpei comestibile a fructului, exprimată în centimetri și măsurată de-a lungul feței convexe, de la capătul cu inflorescență până la baza pedunculului. |
— |
gradul, și anume măsura grosimii unei secțiuni transversale a fructului, exprimată în milimetri, între fețele laterale și mijloc, perpendicular pe axa longitudinală. |
Fructul de referință pentru măsurarea lungimii și a gradului este:
— |
fructul mijlociu pe rândul exterior al mănunchiului, |
— |
fructul de lângă tăietura care secționează mănunchiul, pe rândul exterior al ciorchinelui. |
Lungimea minimă admisă este de 14 cm și gradul minim admis este de 27 mm.
Prin derogare de la al treilea paragraf, bananele produse în Madeira, Azore, Algarve, Creta, Laconia și Cipru, care au o lungime mai mică de 14 cm, pot fi comercializate în Uniune, dar trebuie clasificate în categoria II.
IV. DISPOZIȚII PRIVIND TOLERANȚELE
Toleranțele de calitate și de calibru se admit în fiecare colet pentru produse care nu îndeplinesc cerințele clasei indicate.
A. Toleranțele de calitate
(i) Clasa „Extra”
5 % din numărul sau din greutatea bananelor care nu îndeplinesc cerințele clasei „extra” dar care îndeplinesc cerințele pentru clasa I, sau, în mod excepțional, care se încadrează în toleranțele pentru această clasă.
(ii) Clasa I
10 % din numărul sau greutatea bananelor care nu îndeplinesc cerințele clasei I, dar care îndeplinesc cerințele clasei II sau, în mod excepțional, care se încadrează în toleranțele pentru această clasă.
(iii) Clasa II
10 % din numărul sau greutatea bananelor care nu îndeplinesc nici cerințele clasei II, nici cerințele minime, cu excepția produselor afectate de putrezire sau de orice alte deteriorări care le fac improprii consumului.
B. Toleranțele de calibru
Pentru toate clasele, 10 % din numărul de banane care nu corespund caracteristicilor de calibrare, până la o limită de 1 cm, pentru lungimea minimă de 14 cm.
V. DISPOZIȚII PRIVIND PREZENTAREA
A. Omogenitatea
Conținutul fiecărui colet trebuie să fie omogen și să cuprindă exclusiv banane de aceeași origine, soi și/sau tip comercial și calitate.
Partea vizibilă a conținutului fiecărui colet trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
B. Ambalarea
Bananele trebuie să fie ambalate astfel încât să fie protejate în mod corespunzător.
Materialele folosite în interiorul ambalajului trebuie să fie noi, curate și de o asemenea natură încât să nu cauzeze deteriorarea internă sau externă a produsului. Folosirea materialelor, în special a hârtiei de împachetat sau a etichetelor adezive indicând specificațiile comerciale, este permisă cu condiția ca tipărirea și etichetarea să fie făcută cu cerneală sau clei netoxic.
Coletele nu trebuie să conțină corpuri străine.
C. Prezentarea
Bananele trebuie să fie prezentate în mănunchiuri sau ciorchini (părți ale mănunchiului) formați din cel puțin patru fructe. Este permisă prezentarea bananelor în fructe izolate.
Ciorchinii cu cel mult două fructe lipsă sunt admiși, cu condiția ca fructele să nu fie rupte ci tăiate curat, fără deteriorarea fructelor învecinate.
Nu poate fi prezent pe un rând mai mult de un ciorchine cu trei fructe cu caracteristici identice cu ale celorlalte fructe din colet.
În zonele de producție, bananele pot fi comercializate în ciorchine.
VI. DISPOZIȚII PRIVIND MARCAREA
Fiecare colet trebuie să prezinte următoarele indicații în scris, cu caractere grupate pe aceeași parte, lizibile, de neșters și vizibile din exterior:
A. Identificarea
Ambalator și/sau expeditor |
Numele și adresa sau marcajul convențional recunoscut sau eliberat oficial. |
B. Natura produsului
— |
cuvântul „Banane”, atunci când conținutul nu este vizibil din exterior. |
— |
denumirea soiului sau tipului comercial. |
C. Originea produsului
Țara de origine și, în cazul produsului din Uniune:
— |
zona de producție și |
— |
(opțional) denumirea națională, regională sau locală. |
D. Specificații comerciale
— |
clasă, |
— |
greutate netă, |
— |
calibru, exprimat ca lungimea minimă și, opțional, ca lungimea maximă. |
E. Marca oficială de control (opțional).
ANEXA II
ANEXA III
Certificat de exceptare de la verificarea conformității cu standardele de comercializare pentru banane
ANEXA IV
Lista principalelor grupe, subgrupe și cultivari de banane pentru desert comercializate în Uniune
Grupa |
Subgrupa |
Principalii cultivari (listă non-exhaustivă) |
AA |
Sweet fig |
Sweet fig, Pisang Mas, Amas Datil, Bocadillo |
AB |
Ney-poovan |
Ney-poovan, Safet Velchi |
AAA |
Cavendish |
Dwarf Cavendish |
Giant Cavendish |
||
Lacatan |
||
Poyo (Robusta) |
||
Williams |
||
Americani |
||
Valery |
||
Arvis |
||
Gros Michel |
Gros Michel (Big Mike) |
|
Highgate |
||
Hibrizi |
Flhorban 920 |
|
Pink fig |
Figue Rose |
|
Figue Rose Verte |
||
Ibota |
|
|
AAB |
Fig apple |
Fig apple, Silk |
Pome (Prata) |
Pacovan |
|
Prata Ana |
||
Mysore |
Mysore, Pisang Ceylan, Gorolo |
ANEXA V
Regulamentele abrogate și lista modificărilor ulterioare
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2257/94 |
|
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1135/96 |
Numai articolul 1 și numai în ceea ce privește versiunea în limba germană |
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 386/97 |
Numai articolul 1 și numai în ceea ce privește versiunile în limbile engleză și suedeză |
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 228/2006 |
|
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2898/95 |
|
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 465/96 |
|
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1135/96 |
Numai articolul 2 și numai în ceea ce privește versiunea în limba engleză |
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 386/97 |
Numai articolul 2 și numai în ceea ce privește versiunea în limba spaniolă |
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 239/2007 |
|
Regulamentul Comisiei (UE) nr. 557/2010 |
Numai articolul 6 |
ANEXA VI
Tabel de Corespondență
Regulamentul (CE) nr. 2257/94 |
Regulamentul (CE) nr. 2898/95 |
Regulamentul (CE) nr. 239/2007 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
— |
— |
Articolul 1 |
Articolul 2, partea introductivă |
— |
— |
Articolul 2, partea introductivă |
Articolul 2, prima liniuță |
— |
— |
Articolul 2, litera (a) |
Articolul 2, a doua liniuță |
— |
— |
Articolul 2, litera (b) |
Articolul 3 |
— |
— |
Articolul 13 |
Anexa I |
— |
— |
Anexa I |
Anexa II |
— |
— |
Anexa IV |
— |
Articolul 1 |
— |
Articolul 3 |
— |
Articolul 2 |
— |
Articolul 4 |
— |
Articolul 3 |
— |
Articolul 5 |
— |
Articolul 4 |
— |
Articolul 6 |
— |
Articolul 5 |
— |
Articolul 7 |
— |
Articolul 6 |
— |
Articolul 8 |
— |
Articolul 7 |
— |
Articolul 9 |
— |
Articolul 8 |
— |
Articolul 10 |
— |
Articolul 9 |
— |
— |
— |
Anexa I |
— |
Anexa II |
— |
Anexa II |
— |
Anexa III |
— |
— |
Articolul 1 |
Articolul 11 |
— |
— |
Articolul 2 |
— |
— |
— |
Articolul 3 |
— |
— |
— |
— |
Articolul 12 |
— |
— |
— |
Anexa V |
— |
— |
— |
Anexa VI |
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/35 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1334/2011 AL COMISIEI
din 19 decembrie 2011
de publicare, pentru 2012, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 al Comisiei din 17 decembrie 1987 de stabilire a unei nomenclaturi a produselor agricole pentru restituirile la export (2), în special articolul 3 al patrulea paragraf,
întrucât:
este necesar să se publice versiunea completă a nomenclaturii de restituiri valabilă la 1 ianuarie 2012, astfel cum reiese din dispozițiile de reglementare a regimurilor de export pentru produsele agricole.
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 se modifică după cum urmează:
(1) |
Anexa I se înlocuiește cu textul anexei I la prezentul regulament. |
(2) |
Anexa II se înlocuiește cu textul anexei II la prezentul regulament. |
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2012.
Prezentul regulament expiră la 31 decembrie 2012.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 366, 24.12.1987, p. 1.
ANEXA I
„ANEXA I
NOMENCLATURA PRODUSELOR AGRICOLE PENTRU RESTITUIRILE LA EXPORT
CUPRINS
Sectorul
1. |
Cereale, făină de grâu sau de secară, crupe, griș | 36 |
2. |
Orez și brizură de orez | 38 |
3. |
Produse transformate, pe bază de cereale | 39 |
4. |
Furaje combinate pe bază de cereale | 44 |
5. |
Carne de vită și mânzat | 45 |
6. |
Carne de porc | 49 |
7. |
Carne de pasăre | 53 |
8. |
Ouă | 54 |
9. |
Lapte și produse lactate | 55 |
10. |
Zahăr alb și zahăr brut fără prelucrare ulterioară | 67 |
11. |
Siropuri și alte produse din zahăr | 67 |
1. Cereale, făină de grâu sau de secară, crupe, griș
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||||
1001 |
Grâu și meslin |
|
||||
|
|
|
||||
1001 11 00 |
|
1001 11 00 9000 |
||||
1001 19 00 |
|
1001 19 00 9000 |
||||
|
|
|
||||
ex 1001 91 |
|
|
||||
1001 91 20 |
|
1001 91 20 9000 |
||||
1001 91 90 |
|
1001 91 90 9000 |
||||
1001 99 00 |
|
1001 99 00 9000 |
||||
1002 |
Secară: |
|
||||
1002 10 00 |
|
1002 10 00 9000 |
||||
1002 90 00 |
|
1002 90 00 9000 |
||||
1003 |
Orz |
|
||||
1003 10 00 |
|
1003 10 00 9000 |
||||
1003 90 00 |
|
1003 90 00 9000 |
||||
1004 |
Ovăz: |
|
||||
1004 10 00 |
|
1004 10 00 9000 |
||||
1004 90 00 |
|
1004 90 00 9000 |
||||
1005 |
Porumb: |
|
||||
ex 1005 10 |
|
|
||||
1005 10 90 |
|
1005 10 90 9000 |
||||
1005 90 00 |
|
1005 90 00 9000 |
||||
1007 |
Sorg boabe: |
|
||||
|
|
|
||||
1007 10 10 |
|
1007 10 10 9000 |
||||
1007 10 90 |
|
1007 10 90 9000 |
||||
1007 90 00 |
|
1007 90 00 9000 |
||||
ex 1008 |
Hrișcă, mei, semințe de iarba–cănărașului; alte cereale: |
|
||||
|
|
|
||||
1008 21 00 |
|
1008 21 00 9000 |
||||
1008 29 00 |
|
1008 29 00 9000 |
||||
1101 00 |
Făină de grâu sau de meslin: |
|
||||
|
|
|
||||
1101 00 11 |
|
1101 00 11 9000 |
||||
1101 00 15 |
|
|
||||
|
1101 00 15 9100 |
|||||
|
1101 00 15 9130 |
|||||
|
1101 00 15 9150 |
|||||
|
1101 00 15 9170 |
|||||
|
1101 00 15 9180 |
|||||
|
1101 00 15 9190 |
|||||
1101 00 90 |
|
1101 00 90 9000 |
||||
ex 1102 |
Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin: |
|
||||
1102 90 70 |
|
|
||||
|
1102 90 70 9500 |
|||||
|
1102 90 70 9700 |
|||||
|
1102 90 70 9900 |
|||||
ex 1103 |
Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale: |
|
||||
|
|
|
||||
1103 11 |
|
|
||||
1103 11 10 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
1103 11 10 9200 |
|||||
|
1103 11 10 9400 |
|||||
|
1103 11 10 9900 |
|||||
1103 11 90 |
|
|
||||
|
1103 11 90 9200 |
|||||
|
1103 11 90 9800 |
2. Orez și brizură de orez
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 1006 |
Orez: |
|
||
1006 20 |
|
|
||
|
|
|
||
1006 20 11 |
|
1006 20 11 9000 |
||
1006 20 13 |
|
1006 20 13 9000 |
||
|
|
|
||
1006 20 15 |
|
1006 20 15 9000 |
||
1006 20 17 |
|
1006 20 17 9000 |
||
|
|
|
||
1006 20 92 |
|
1006 20 92 9000 |
||
1006 20 94 |
|
1006 20 94 9000 |
||
|
|
|
||
1006 20 96 |
|
1006 20 96 9000 |
||
1006 20 98 |
|
1006 20 98 9000 |
||
1006 30 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
1006 30 21 |
|
1006 30 21 9000 |
||
1006 30 23 |
|
1006 30 23 9000 |
||
|
|
|
||
1006 30 25 |
|
1006 30 25 9000 |
||
1006 30 27 |
|
1006 30 27 9000 |
||
|
|
|
||
1006 30 42 |
|
1006 30 42 9000 |
||
1006 30 44 |
|
1006 30 44 9000 |
||
|
|
|
||
1006 30 46 |
|
1006 30 46 9000 |
||
1006 30 48 |
|
1006 30 48 9000 |
||
|
|
|
||
|
|
|
||
1006 30 61 |
|
|
||
|
1006 30 61 9100 |
|||
|
1006 30 61 9900 |
|||
1006 30 63 |
|
|
||
|
1006 30 63 9100 |
|||
|
1006 30 63 9900 |
|||
|
|
|
||
1006 30 65 |
|
|
||
|
1006 30 65 9100 |
|||
|
1006 30 65 9900 |
|||
1006 30 67 |
|
|
||
|
1006 30 67 9100 |
|||
|
1006 30 67 9900 |
|||
|
|
|
||
1006 30 92 |
|
|
||
|
1006 30 92 9100 |
|||
|
1006 30 92 9900 |
|||
1006 30 94 |
|
|
||
|
1006 30 94 9100 |
|||
|
1006 30 94 9900 |
|||
|
|
|
||
1006 30 96 |
|
|
||
|
1006 30 96 9100 |
|||
|
1006 30 96 9900 |
|||
1006 30 98 |
|
|
||
|
1006 30 98 9100 |
|||
|
1006 30 98 9900 |
|||
1006 40 00 |
|
1006 40 00 9000 |
3. Produse transformate, pe bază de cereale și orez
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 1102 |
Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin: |
|
||
ex 1102 20 |
|
|
||
ex 1102 20 10 |
|
|
||
|
1102 20 10 9200 |
|||
|
1102 20 10 9400 |
|||
ex 1102 20 90 |
|
|
||
|
1102 20 90 9200 |
|||
ex 1102 90 |
|
|
||
1102 90 10 |
|
|
||
|
1102 90 10 9100 |
|||
|
1102 90 10 9900 |
|||
ex 1102 90 30 |
|
|
||
|
1102 90 30 9100 |
|||
ex 1103 |
Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale: |
|
||
|
|
|
||
ex 1103 13 |
|
|
||
ex 1103 13 10 |
|
|
||
|
1103 13 10 9100 |
|||
|
1103 13 10 9300 |
|||
|
1103 13 10 9500 |
|||
ex 1103 13 90 |
|
|
||
|
1103 13 90 9100 |
|||
ex 1103 19 |
|
|
||
1103 19 20 |
|
|
||
|
|
1103 19 20 9100 |
||
|
|
|
||
|
1103 19 20 9200 |
|||
ex 1103 19 40 |
|
|
||
|
1103 19 40 9100 |
|||
ex 1103 20 |
|
|
||
ex 1103 20 25 |
|
|
||
|
|
1103 20 25 9100 |
||
1103 20 60 |
|
1103 20 60 9000 |
||
ex 1104 |
Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite), cu excepția orezului de la poziția 1006; germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau zdrobiți: |
|
||
|
|
|
||
ex 1104 12 |
|
|
||
ex 1104 12 90 |
|
|
||
|
1104 12 90 9100 |
|||
|
1104 12 90 9300 |
|||
ex 1104 19 |
|
|
||
1104 19 10 |
|
1104 19 10 9000 |
||
ex 1104 19 50 |
|
|
||
|
|
|||
|
1104 19 50 9110 |
|||
|
1104 19 50 9130 |
|||
|
|
|
||
ex 1104 19 69 |
|
|
||
|
1104 19 69 9100 |
|||
|
|
|
||
ex 1104 22 |
|
|
||
ex 1104 22 40 |
|
|
||
|
|
|
||
|
1104 22 40 9100 |
|||
|
|
|
||
|
1104 22 40 9200 |
|||
ex 1104 23 |
|
|
||
ex 1104 23 40 |
|
|
||
|
|
|
||
|
1104 23 40 9100 |
|||
|
1104 23 40 9300 |
|||
1104 29 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 1104 29 04 |
|
|
||
|
|
1104 29 04 9100 |
||
ex 1104 29 05 |
|
|
||
|
|
|||
|
1104 29 05 9100 |
|||
|
1104 29 05 9300 |
|||
|
|
|
||
ex 1104 29 17 |
|
|
||
|
|
1104 29 17 9100 |
||
|
|
|
||
1104 29 51 |
|
1104 29 51 9000 |
||
1104 29 55 |
|
1104 29 55 9000 |
||
1104 30 |
|
|
||
1104 30 10 |
|
1104 30 10 9000 |
||
1104 30 90 |
|
1104 30 90 9000 |
||
1107 |
Malț, chiar prăjit: |
|
||
1107 10 |
|
|
||
|
|
|
||
1107 10 11 |
|
1107 10 11 9000 |
||
1107 10 19 |
|
1107 10 19 9000 |
||
|
|
|
||
1107 10 91 |
|
1107 10 91 9000 |
||
1107 10 99 |
|
1107 10 99 9000 |
||
1107 20 00 |
|
1107 20 00 9000 |
||
ex 1108 |
Amidon și fecule; inulină: |
|
||
|
|
|
||
ex 1108 11 00 |
|
|
||
|
1108 11 00 9200 |
|||
|
1108 11 00 9300 |
|||
ex 1108 12 00 |
|
|
||
|
1108 12 00 9200 |
|||
|
1108 12 00 9300 |
|||
ex 1108 13 00 |
|
|
||
|
1108 13 00 9200 |
|||
|
1108 13 00 9300 |
|||
ex 1108 19 |
|
|
||
ex 1108 19 10 |
|
|
||
|
1108 19 10 9200 |
|||
|
1108 19 10 9300 |
|||
ex 1109 00 00 |
Gluten de grâu, chiar uscat: |
|
||
|
1109 00 00 9100 |
|||
ex 1702 |
Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate: |
|
||
ex 1702 30 |
|
|
||
|
|
|
||
1702 30 50 |
|
1702 30 50 9000 |
||
1702 30 90 |
|
1702 30 90 9000 |
||
ex 1702 40 |
|
|
||
1702 40 90 |
|
1702 40 90 9000 |
||
ex 1702 90 |
|
|
||
1702 90 50 |
|
|
||
|
1702 90 50 9100 |
|||
|
1702 90 50 9900 |
|||
|
|
|
||
|
|
|
||
1702 90 75 |
|
1702 90 75 9000 |
||
1702 90 79 |
|
1702 90 79 9000 |
||
ex 2106 |
Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte: |
|
||
ex 2106 90 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
2106 90 55 |
|
2106 90 55 9000 |
4. Furaje combinate pe bază de cereale
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 2309 |
Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor (7): |
|
||
ex 2309 10 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
2309 10 11 |
|
2309 10 11 9000 |
||
2309 10 13 |
|
2309 10 13 9000 |
||
|
|
|
||
2309 10 31 |
|
2309 10 31 9000 |
||
2309 10 33 |
|
2309 10 33 9000 |
||
|
|
|
||
2309 10 51 |
|
2309 10 51 9000 |
||
2309 10 53 |
|
2309 10 53 9000 |
||
ex 2309 90 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
2309 90 31 |
|
2309 90 31 9000 |
||
2309 90 33 |
|
2309 90 33 9000 |
||
|
|
|
||
2309 90 41 |
|
2309 90 41 9000 |
||
2309 90 43 |
|
2309 90 43 9000 |
||
|
|
|
||
2309 90 51 |
|
2309 90 51 9000 |
||
2309 90 53 |
|
2309 90 53 9000 |
5. Carne de vită și mânzat
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 0102 |
Animale vii din specia bovine: |
|
||
|
|
|
||
ex 0102 21 |
|
|
||
ex 0102 21 10 |
|
|
||
|
|
|||
|
0102 21 10 9140 |
|||
|
0102 21 10 9150 |
|||
ex 0102 21 30 |
|
|
||
|
|
|||
|
0102 21 30 9140 |
|||
|
0102 21 30 9150 |
|||
ex 0102 21 90 |
|
|
||
|
0102 21 90 9120 |
|||
ex 0102 29 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0102 29 41 |
|
|
||
|
0102 29 41 9100 |
|||
|
|
|
||
|
|
|
||
0102 29 51 |
|
0102 29 51 9000 |
||
0102 29 59 |
|
0102 29 59 9000 |
||
|
|
|
||
0102 29 61 |
|
0102 29 61 9000 |
||
0102 29 69 |
|
0102 29 69 9000 |
||
|
|
|
||
0102 29 91 |
|
0102 29 91 9000 |
||
0102 29 99 |
|
0102 29 99 9000 |
||
|
|
|
||
ex 0102 31 00 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 31 00 9100 |
||
|
|
0102 31 00 9150 |
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 31 00 9200 |
||
|
|
0102 31 00 9250 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 31 00 9300 |
||
0102 39 |
|
|
||
ex 0102 39 10 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 39 10 9100 |
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 39 10 9150 |
||
|
|
0102 39 10 9200 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 39 10 9250 |
||
|
|
0102 39 10 9300 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 39 10 9350 |
||
|
|
0102 39 10 9400 |
||
ex 0102 90 |
|
|
||
ex 0102 90 20 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 20 9100 |
||
|
|
0102 90 20 9150 |
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 20 9200 |
||
|
|
0102 90 20 9250 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 20 9300 |
||
|
|
|
||
ex 0102 90 91 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 91 9100 |
||
|
|
|
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 91 9150 |
||
|
|
0102 90 91 9200 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 91 9250 |
||
|
|
0102 90 91 9300 |
||
|
|
|
||
|
|
0102 90 91 9350 |
||
|
|
0102 90 91 9400 |
||
0201 |
Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată: |
|
||
0201 10 00 |
|
|
||
|
|
|||
|
0201 10 00 9110 |
|||
|
0201 10 00 9120 |
|||
|
|
|||
|
0201 10 00 9130 |
|||
|
0201 10 00 9140 |
|||
0201 20 |
|
|
||
0201 20 20 |
|
|
||
|
0201 20 20 9110 |
|||
|
0201 20 20 9120 |
|||
0201 20 30 |
|
|
||
|
0201 20 30 9110 |
|||
|
0201 20 30 9120 |
|||
0201 20 50 |
|
|
||
|
|
|||
|
0201 20 50 9110 |
|||
|
0201 20 50 9120 |
|||
|
|
|||
|
0201 20 50 9130 |
|||
|
0201 20 50 9140 |
|||
ex 0201 20 90 |
|
|
||
|
0201 20 90 9700 |
|||
0201 30 00 |
|
|
||
|
0201 30 00 9050 |
|||
|
0201 30 00 9060 |
|||
|
|
|||
|
0201 30 00 9100 |
|||
|
0201 30 00 9120 |
|||
|
0201 30 00 9140 |
|||
ex 0202 |
Carne provenind de la animale din specia bovine, congelată |
|
||
0202 10 00 |
|
|
||
|
0202 10 00 9100 |
|||
|
0202 10 00 9900 |
|||
ex 0202 20 |
|
|
||
0202 20 10 |
|
0202 20 10 9000 |
||
0202 20 30 |
|
0202 20 30 9000 |
||
0202 20 50 |
|
|
||
|
0202 20 50 9100 |
|||
|
0202 20 50 9900 |
|||
ex 0202 20 90 |
|
|
||
|
0202 20 90 9100 |
|||
0202 30 |
|
|
||
0202 30 90 |
|
|
||
|
0202 30 90 9100 |
|||
|
0202 30 90 9200 |
|||
|
0202 30 90 9900 |
|||
ex 0206 |
Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari sau catâri, proaspete, refrigerate sau congelate: |
|
||
0206 10 |
|
|
||
|
|
|
||
0206 10 95 |
|
0206 10 95 9000 |
||
|
|
|
||
0206 29 |
|
|
||
|
|
|
||
0206 29 91 |
|
0206 29 91 9000 |
||
ex 0210 |
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe: |
|
||
ex 0210 20 |
|
|
||
ex 0210 20 90 |
|
|
||
|
0210 20 90 9100 |
|||
ex 1602 |
Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge: |
|
||
ex 1602 50 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 1602 50 31 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
1602 50 31 9125 |
|||
|
|
|||
|
1602 50 31 9325 |
|||
ex 1602 50 95 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
1602 50 95 9125 |
|||
|
|
|||
|
1602 50 95 9325 |
6. Carne de porc
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 0103 |
Animale vii din specia porcine: |
|
||
|
|
|
||
ex 0103 91 |
|
|
||
0103 91 10 |
|
0103 91 10 9000 |
||
ex 0103 92 |
|
|
||
|
|
|
||
0103 92 19 |
|
0103 92 19 9000 |
||
ex 0203 |
Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată: |
|
||
|
|
|
||
ex 0203 11 |
|
|
||
0203 11 10 |
|
0203 11 10 9000 |
||
ex 0203 12 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0203 12 11 |
|
|
||
|
0203 12 11 9100 |
|||
ex 0203 12 19 |
|
|
||
|
0203 12 19 9100 |
|||
ex 0203 19 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0203 19 11 |
|
|
||
|
0203 19 11 9100 |
|||
ex 0203 19 13 |
|
|
||
|
0203 19 13 9100 |
|||
ex 0203 19 15 |
|
|
||
|
0203 19 15 9100 |
|||
|
|
|
||
ex 0203 19 55 |
|
|
||
|
0203 19 55 9110 |
|||
|
0203 19 55 9310 |
|||
|
|
|
||
ex 0203 21 |
|
|
||
0203 21 10 |
|
0203 21 10 9000 |
||
ex 0203 22 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0203 22 11 |
|
|
||
|
0203 22 11 9100 |
|||
ex 0203 22 19 |
|
|
||
|
0203 22 19 9100 |
|||
ex 0203 29 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0203 29 11 |
|
|
||
|
0203 29 11 9100 |
|||
ex 0203 29 13 |
|
|
||
|
0203 29 13 9100 |
|||
ex 0203 29 15 |
|
|
||
|
0203 29 15 9100 |
|||
|
|
|
||
ex 0203 29 55 |
|
|
||
|
0203 29 55 9110 |
|||
ex 0210 |
Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe: |
|
||
|
|
|
||
ex 0210 11 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
ex 0210 11 11 |
|
|
||
|
0210 11 11 9100 |
|||
|
|
|
||
ex 0210 11 31 |
|
|
||
|
|
|||
|
0210 11 31 9110 |
|||
|
|
|||
|
0210 11 31 9910 |
|||
ex 0210 12 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0210 12 11 |
|
|
||
|
0210 12 11 9100 |
|||
ex 0210 12 19 |
|
|
||
|
0210 12 19 9100 |
|||
ex 0210 19 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
ex 0210 19 40 |
|
|
||
|
0210 19 40 9100 |
|||
ex 0210 19 50 |
|
|
||
|
|
|
||
|
0210 19 50 9100 |
|||
|
|
|||
|
0210 19 50 9310 |
|||
|
|
|
||
|
|
|
||
ex 0210 19 81 |
|
|
||
|
0210 19 81 9100 |
|||
|
0210 19 81 9300 |
|||
ex 1601 00 |
Cârnați, cârnăciori, salamuri și produse similare, din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse: |
|
||
|
|
|
||
1601 00 91 |
|
|
||
|
1601 00 91 9120 |
|||
|
1601 00 91 9190 |
|||
1601 00 99 |
|
|
||
|
1601 00 99 9110 |
|||
|
1601 00 99 9190 |
|||
ex 1602 |
Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge: |
|
||
|
|
|
||
ex 1602 41 |
|
|
||
ex 1602 41 10 |
|
|
||
|
|
|||
|
1602 41 10 9110 |
|||
|
1602 41 10 9130 |
|||
ex 1602 42 |
|
|
||
ex 1602 42 10 |
|
|
||
|
|
|||
|
1602 42 10 9110 |
|||
|
1602 42 10 9130 |
|||
ex 1602 49 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
ex 1602 49 19 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
1602 49 19 9130 |
7. Carne de pasăre
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 0105 |
Cocoși, găini, rațe, gâște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice: |
|
||
|
|
|
||
0105 11 |
|
|
||
|
|
|
||
0105 11 11 |
|
0105 11 11 9000 |
||
0105 11 19 |
|
0105 11 19 9000 |
||
|
|
|
||
0105 11 91 |
|
0105 11 91 9000 |
||
0105 11 99 |
|
0105 11 99 9000 |
||
0105 12 00 |
|
0105 12 00 9000 |
||
0105 14 00 |
|
0105 14 00 9000 |
||
ex 0207 |
Carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate de păsări de la poziția tarifară 0105: |
|
||
|
|
|
||
ex 0207 12 |
|
|
||
ex 0207 12 10 |
|
|
||
|
|
|||
|
0207 12 10 9900 |
|||
ex 0207 12 90 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
0207 12 90 9190 |
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
0207 12 90 9990 |
|||
ex 0207 14 |
|
|
||
|
|
|
||
|
|
|
||
ex 0207 14 20 |
|
|
||
|
|
|||
|
0207 14 20 9900 |
|||
ex 0207 14 60 |
|
|
||
|
|
|||
|
0207 14 60 9900 |
|||
ex 0207 14 70 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
0207 14 70 9190 |
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
0207 14 70 9290 |
|||
|
|
|
||
0207 25 |
|
|
||
0207 25 10 |
|
0207 25 10 9000 |
||
0207 25 90 |
|
0207 25 90 9000 |
||
ex 0207 27 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0207 27 10 |
|
|
||
|
|
|||
|
|
|||
|
0207 27 10 9990 |
|||
|
|
|
||
|
|
|
||
0207 27 60 |
|
0207 27 60 9000 |
||
0207 27 70 |
|
0207 27 70 9000 |
8. Ouă
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produselor |
||
ex 0407 |
Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte: |
|
||
|
|
|
||
0407 11 00 |
|
0407 11 00 9000 |
||
ex 0407 19 |
|
|
||
|
|
|
||
0407 19 11 |
|
0407 19 11 9000 |
||
0407 19 19 |
|
0407 19 19 9000 |
||
|
|
|
||
0407 21 00 |
|
0407 21 00 9000 |
||
ex 0407 29 |
|
|
||
0407 29 10 |
|
0407 29 10 9000 |
||
ex 0407 90 |
|
|
||
0407 90 10 |
|
0407 90 10 9000 |
||
ex 0408 |
Ouă de păsări, fără coajă și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori: |
|
||
|
|
|
||
ex 0408 11 |
|
|
||
ex 0408 11 80 |
|
|
||
|
0408 11 80 9100 |
|||
ex 0408 19 |
|
|
||
|
|
|
||
ex 0408 19 81 |
|
|
||
|
0408 19 81 9100 |
|||
ex 0408 19 89 |
|
|
||
|
|
0408 19 89 9100 |
||
|
|
|
||
ex 0408 91 |
|
|
||
ex 0408 91 80 |
|
|
||
|
0408 91 80 9100 |
|||
ex 0408 99 |
|
|
||
ex 0408 99 80 |
|
|
||
|
0408 99 80 9100 |
9. Lapte și produse lactate
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produsului |
||||
0401 |
Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (45): |
|
||||
0401 10 |
|
|
||||
0401 10 10 |
|
0401 10 10 9000 |
||||
0401 10 90 |
|
0401 10 90 9000 |
||||
0401 20 |
|
|
||||
|
|
|
||||
0401 20 11 |
|
|
||||
|
0401 20 11 9100 |
|||||
|
0401 20 11 9500 |
|||||
0401 20 19 |
|
|
||||
|
0401 20 19 9100 |
|||||
|
0401 20 19 9500 |
|||||
|
|
|
||||
0401 20 91 |
|
0401 20 91 9000 |
||||
0401 20 99 |
|
0401 20 99 9000 |
||||
0401 40 |
|
|
||||
0401 40 10 |
|
0401 40 10 9000 |
||||
0401 40 90 |
|
0401 40 90 9000 |
||||
0401 50 |
|
|
||||
|
|
|
||||
0401 50 11 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0401 50 11 9400 |
|||||
|
0401 50 11 9700 |
|||||
0401 50 19 |
|
|
||||
|
0401 50 19 9700 |
|||||
|
|
|
||||
0401 50 31 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0401 50 31 9100 |
|||||
|
0401 50 31 9400 |
|||||
|
0401 50 31 9700 |
|||||
0401 50 39 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0401 50 39 9100 |
|||||
|
0401 50 39 9400 |
|||||
|
0401 50 39 9700 |
|||||
|
|
|
||||
0401 50 91 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0401 50 91 9100 |
|||||
|
0401 50 91 9500 |
|||||
0401 50 99 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0401 50 99 9100 |
|||||
|
0401 50 99 9500 |
|||||
0402 |
Lapte și smântână din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori (39): |
|
||||
ex 0402 10 |
|
|
||||
|
|
|
||||
0402 10 11 |
|
0402 10 11 9000 |
||||
0402 10 19 |
|
0402 10 19 9000 |
||||
|
|
|
||||
0402 10 91 |
|
0402 10 91 9000 |
||||
0402 10 99 |
|
0402 10 99 9000 |
||||
|
|
|
||||
ex 0402 21 |
|
|
||||
|
|
|
||||
0402 21 11 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 21 11 9200 |
|||||
|
0402 21 11 9300 |
|||||
|
0402 21 11 9500 |
|||||
|
0402 21 11 9900 |
|||||
0402 21 18 |
|
|
||||
|
|
|
||||
|
|
0402 21 18 9100 |
||||
|
0402 21 18 9300 |
|||||
|
0402 21 18 9500 |
|||||
|
0402 21 18 9900 |
|||||
|
|
|
||||
0402 21 91 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 21 91 9100 |
|||||
|
0402 21 91 9200 |
|||||
|
0402 21 91 9350 |
|||||
|
0402 21 91 9500 |
|||||
0402 21 99 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 21 99 9100 |
|||||
|
0402 21 99 9200 |
|||||
|
0402 21 99 9300 |
|||||
|
0402 21 99 9400 |
|||||
|
0402 21 99 9500 |
|||||
|
0402 21 99 9600 |
|||||
|
0402 21 99 9700 |
|||||
|
0402 21 99 9900 |
|||||
ex 0402 29 |
|
|
||||
|
|
|
||||
|
|
|
||||
0402 29 15 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 29 15 9200 |
|||||
|
0402 29 15 9300 |
|||||
|
0402 29 15 9500 |
|||||
|
0402 29 15 9900 |
|||||
0402 29 19 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 29 19 9300 |
|||||
|
0402 29 19 9500 |
|||||
|
0402 29 19 9900 |
|||||
|
|
|
||||
0402 29 91 |
|
0402 29 91 9000 |
||||
0402 29 99 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 29 99 9100 |
|||||
|
0402 29 99 9500 |
|||||
|
|
|
||||
0402 91 |
|
|
||||
0402 91 10 |
|
|
||||
|
|
0402 91 10 9370 |
||||
0402 91 30 |
|
|
||||
|
|
0402 91 30 9300 |
||||
|
|
|
||||
0402 91 99 |
|
0402 91 99 9000 |
||||
0402 99 |
|
|
||||
0402 99 10 |
|
|
||||
|
|
0402 99 10 9350 |
||||
|
|
|
||||
0402 99 31 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0402 99 3 19150 |
|||||
|
0402 99 31 9300 |
|||||
|
0402 99 31 9500 |
|||||
0402 99 39 |
|
|
||||
|
0402 99 39 9150 |
|||||
ex 0403 |
Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe sau cacao: |
|
||||
ex 0403 90 |
|
|
||||
|
|
|
||||
|
|
|
||||
|
|
|
||||
0403 90 11 |
|
0403 90 11 9000 |
||||
0403 90 13 |
|
|
||||
|
0403 90 13 9200 |
|||||
|
0403 90 13 9300 |
|||||
|
0403 90 13 9500 |
|||||
|
0403 90 13 9900 |
|||||
0403 90 19 |
|
0403 90 19 9000 |
||||
|
|
|
||||
0403 90 33 |
|
|
||||
|
0403 90 33 9400 |
|||||
|
0403 90 33 9900 |
|||||
|
|
|
||||
|
|
|
||||
0403 90 51 |
|
|
||||
|
0403 90 51 9100 |
|||||
0403 90 59 |
|
|
||||
|
0403 90 59 9170 |
|||||
|
0403 90 59 9310 |
|||||
|
0403 90 59 9340 |
|||||
|
0403 90 59 9370 |
|||||
|
0403 90 59 9510 |
|||||
ex 0404 |
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte: |
|
||||
0404 90 |
|
|
||||
|
|
|
||||
ex 0404 90 21 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0404 90 21 9120 |
|||||
|
0404 90 21 9160 |
|||||
0404 90 23 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0404 90 23 9120 |
|||||
|
0404 90 23 9130 |
|||||
|
0404 90 23 9140 |
|||||
|
0404 90 23 9150 |
|||||
ex 0404 90 29 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0404 90 29 9110 |
|||||
|
0404 90 29 9115 |
|||||
|
0404 90 29 9125 |
|||||
|
0404 90 29 9140 |
|||||
|
|
|
||||
0404 90 81 |
|
|
||||
|
0404 90 81 9100 |
|||||
ex 0404 90 83 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0404 90 83 9110 |
|||||
|
0404 90 83 9130 |
|||||
|
0404 90 83 9150 |
|||||
|
0404 90 83 9170 |
|||||
|
|
|||||
|
0404 90 83 9936 |
|||||
ex 0405 |
Unt și alte grăsimi provenind din lapte; pastă din lapte pentru tartine: |
|
||||
0405 10 |
|
|
||||
|
|
|
||||
|
|
|
||||
0405 10 11 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0405 10 11 9500 |
|||||
|
0405 10 11 9700 |
|||||
0405 10 19 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0405 10 19 9500 |
|||||
|
0405 10 19 9700 |
|||||
0405 10 30 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0405 10 30 9100 |
|||||
|
0405 10 30 9300 |
|||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0405 10 30 9700 |
|||||
0405 10 50 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0405 10 50 9300 |
|||||
|
|
|||||
|
|
|||||
|
0405 10 50 9500 |
|||||
|
0405 10 50 9700 |
|||||
0405 10 90 |
|
0405 10 90 9000 |
||||
ex 0405 20 |
|
|
||||
0405 20 90 |
|
|
||||
|
|
|||||
|
0405 20 90 9500 |
|||||
|
0405 20 90 9700 |
|||||
0405 90 |
|
|
||||
0405 90 10 |
|
0405 90 10 9000 |
||||
0405 90 90 |
|
0405 90 90 9000 |
||||
Cod NC |
Denumirea produselor |
Cerințe suplimentare pentru utilizarea codului produselor |
Codul produsului |
|||
Conținut maxim de apă din greutatea produsului (%) |
Conținut minimum de grăsimi din greutatea substanței uscate (%) |
|||||
ex 0406 |
|
|
|
|||
ex 0406 10 |
|
|
|
|
||
ex 0406 10 20 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 10 20 9100 |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
55 |
45 |
0406 10 20 9230 |
|||
|
55 |
39 |
0406 10 20 9290 |
|||
|
60 |
|
0406 10 20 9300 |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
60 |
|
0406 10 20 9610 |
|||
|
60 |
5 |
0406 10 20 9620 |
|||
|
57 |
19 |
0406 10 20 9630 |
|||
|
|
|
|
|||
|
40 |
39 |
0406 10 20 9640 |
|||
|
50 |
39 |
0406 10 20 9650 |
|||
|
|
|
0406 10 20 9660 |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
60 |
60 |
0406 10 20 9830 |
|||
|
59 |
69 |
0406 10 20 9850 |
|||
|
|
|
0406 10 20 9870 |
|||
|
|
|
0406 10 20 9900 |
|||
ex 0406 20 |
|
|
|
|
||
ex 0406 20 90 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 20 90 9100 |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
40 |
34 |
0406 20 90 9913 |
|||
|
20 |
30 |
0406 20 90 9915 |
|||
|
15 |
30 |
0406 20 90 9917 |
|||
|
5 |
30 |
0406 20 90 9919 |
|||
|
|
|
0406 20 90 9990 |
|||
ex 0406 30 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
ex 0406 30 31 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
60 |
|
0406 30 31 9710 |
|||
|
60 |
20 |
0406 30 31 9730 |
|||
|
|
|
|
|||
|
57 |
|
0406 30 31 9910 |
|||
|
57 |
20 |
0406 30 31 9930 |
|||
|
57 |
40 |
0406 30 31 9950 |
|||
ex 0406 30 39 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|||
|
60 |
48 |
0406 30 39 9500 |
|||
|
57 |
48 |
0406 30 39 9700 |
|||
|
|
|
|
|||
|
54 |
48 |
0406 30 39 9930 |
|||
|
54 |
55 |
0406 30 39 9950 |
|||
ex 0406 30 90 |
|
54 |
79 |
0406 30 90 9000 |
||
ex 0406 40 |
|
|
|
|
||
ex 0406 40 50 |
|
53 |
48 |
0406 40 50 9000 |
||
ex 0406 40 90 |
|
50 |
40 |
0406 40 90 9000 |
||
ex 0406 90 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
ex 0406 90 13 |
|
40 |
45 |
0406 90 13 9000 |
||
ex 0406 90 15 |
|
|
|
|
||
|
38 |
45 |
0406 90 15 9100 |
|||
ex 0406 90 17 |
|
|
|
|
||
|
38 |
45 |
0406 90 17 9100 |
|||
ex 0406 90 21 |
|
39 |
48 |
0406 90 21 9900 |
||
ex 0406 90 23 |
|
47 |
40 |
0406 90 23 9900 |
||
ex 0406 90 25 |
|
47 |
45 |
0406 90 25 9900 |
||
ex 0406 90 27 |
|
52 |
45 |
0406 90 27 9900 |
||
ex 0406 90 29 |
|
|
|
|
||
|
|
42 |
50 |
0406 90 29 9100 |
||
|
|
44 |
45 |
0406 90 29 9300 |
||
ex 0406 90 32 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
56 |
43 |
0406 90 32 9119 |
|||
ex 0406 90 35 |
|
|
|
|
||
|
38 |
40 |
0406 90 35 9190 |
|||
|
38 |
40 |
0406 90 35 9990 |
|||
ex 0406 90 37 |
|
40 |
45 |
0406 90 37 9000 |
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
||
ex 0406 90 61 |
|
35 |
32 |
0406 90 61 9000 |
||
ex 0406 90 63 |
|
|
|
|
||
|
35 |
36 |
0406 90 63 9100 |
|||
|
35 |
36 |
0406 90 63 9900 |
|||
ex 0406 90 69 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 90 69 9100 |
|||
|
38 |
30 |
0406 90 69 9910 |
|||
|
|
|
|
|
||
ex 0406 90 73 |
|
45 |
44 |
0406 90 73 9900 |
||
ex 0406 90 75 |
|
45 |
39 |
0406 90 75 9900 |
||
ex 0406 90 76 |
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|||
|
50 |
45 |
0406 90 76 9300 |
|||
|
44 |
45 |
0406 90 76 9400 |
|||
|
46 |
55 |
0406 90 76 9500 |
|||
ex 0406 90 78 |
|
|
|
|
||
|
50 |
20 |
0406 90 78 9100 |
|||
|
45 |
48 |
0406 90 78 9300 |
|||
|
45 |
55 |
0406 90 78 9500 |
|||
ex 0406 90 79 |
|
56 |
40 |
0406 90 79 9900 |
||
ex 0406 90 81 |
|
44 |
45 |
0406 90 81 9900 |
||
ex 0406 90 85 |
|
|
|
|
||
|
40 |
39 |
0406 90 85 9930 |
|||
|
45 |
39 |
0406 90 85 9970 |
|||
|
|
|
0406 90 85 9999 |
|||
|
|
|
|
|
||
ex 0406 90 86 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 90 86 9100 |
|||
|
|
|
|
|||
|
52 |
|
0406 90 86 9200 |
|||
|
51 |
5 |
0406 90 86 9300 |
|||
|
47 |
19 |
0406 90 86 9400 |
|||
|
40 |
39 |
0406 90 86 9900 |
|||
ex 0406 90 87 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 90 87 9100 |
|||
|
|
|
|
|||
|
60 |
|
0406 90 87 9200 |
|||
|
55 |
5 |
0406 90 87 9300 |
|||
|
53 |
19 |
0406 90 87 9400 |
|||
|
|
|
|
|||
|
45 |
45 |
0406 90 87 9951 |
|||
|
45 |
45 |
0406 90 87 9971 |
|||
|
43 |
53 |
0406 90 87 9972 |
|||
|
46 |
45 |
0406 90 87 9973 |
|||
|
41 |
50 |
0406 90 87 9974 |
|||
|
39 |
60 |
0406 90 87 9975 |
|||
|
47 |
40 |
0406 90 87 9979 |
|||
ex 0406 90 88 |
|
|
|
|
||
|
|
|
0406 90 88 9100 |
|||
|
|
|
|
|||
|
|
|
|
|||
|
60 |
10 |
0406 90 88 9300 |
|||
|
||||||
|
55 |
40 |
0406 90 88 9500 |
10. Zahăr alb și zahăr brut fără prelucrare ulterioară
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produsului |
||
ex 1701 |
Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură, în stare solidă: |
|
||
|
|
|
||
ex 1701 12 |
|
|
||
ex 1701 12 90 |
|
|
||
|
1701 12 90 9100 |
|||
|
|
|||
|
1701 12 90 9910 |
|||
ex 1701 13 |
|
|
||
1701 13 90 |
|
|
||
|
|
1701 11 90 9100 |
||
|
|
|
||
|
|
1701 11 90 9910 |
||
ex 1701 14 |
|
|
||
1701 14 90 |
|
|
||
|
|
1701 14 90 9100 |
||
|
|
|
||
|
|
1701 14 90 9910 |
||
|
|
|
||
1701 91 00 |
|
1701 91 00 9000 |
||
ex 1701 99 |
|
|
||
1701 99 10 |
|
|
||
|
1701 99 10 9100 |
|||
|
|
|||
|
1701 99 10 9910 |
|||
|
1701 99 10 9950 |
|||
ex 1701 99 90 |
|
|
||
|
1701 99 90 9100 |
11. Siropuri și alte produse din zahăr
Cod NC |
Denumirea produselor |
Codul produsului |
||
ex 1702 |
Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase, caramelizate: |
|
||
ex 1702 40 |
|
|
||
ex 1702 40 10 |
|
|
||
|
1702 40 10 9100 |
|||
1702 60 |
|
|
||
1702 60 10 |
|
1702 60 10 9000 |
||
1702 60 95 |
|
1702 60 95 9000 |
||
ex 1702 90 |
|
|
||
1702 90 30 |
|
1702 90 30 9000 |
||
|
|
|
||
1702 90 71 |
|
1702 90 71 9000 |
||
ex 1702 90 95 |
|
|
||
|
1702 90 95 9100 |
|||
|
1702 90 95 9900 |
|||
2106 |
Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte: |
|
||
ex 2106 90 |
|
|
||
|
|
|
||
2106 90 30 |
|
2106 90 30 9000 |
||
|
|
|
||
2106 90 59 |
|
2106 90 59 9000” |
(1) JO L 149, 7.6.2008 , p. 55.
(2) Metoda analitică utilizată pentru calcularea conținutului de grăsime este cea prezentată în anexa I (metoda A) la Directiva 84/4/CEE a Comisiei (JO L 15, 18.1.1984, p. 28).
(3) Procedura care trebuie urmată pentru a calcula conținutul în grăsime este următoarea:
— |
eșantionul trebuie să fie măcinat în așa fel încât 90 % sau mai mult să poată trece printr-o sită cu ochiuri de 500 microni și 100 % să poată trece printr-o sită cu ochiuri de 1 000 microni, |
— |
metoda analitică care trebuie utilizată apoi este cea prezentată în anexa I (metoda A) la Directiva 84/4/CEE. |
(4) Conținutul în substanță uscată al amidonului se calculează prin metoda indicată în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 687/2008 al Comisiei (JO L 192, 19.7.2008, p. 20). Gradul de puritate al amidonului se calculează prin metoda polarimetrică Ewers modificată, așa cum este publicată în Partea L din Anexa III la Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 152/2009 (JO L 54, 26.2.2009, p.1).
(5) Restituirea la export plătită pentru amidon se ajustează folosind următoarea formulă:
1. |
Fecule de cartofi: [(procentaj efectiv al substanței uscate)/80) × restituirea la export |
2. |
Alte tipuri de amidon: [(procentaj efectiv al substanței uscate)/87) × restituirea la export |
La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică, în declarația stabilită special în acest scop, conținutul de substanță uscată a produsului.
(6) Restituirea la export se plătește pentru produsele care au un conținut de substanță uscată de cel puțin 78 %. Restituirea la export pentru produsele care au un conținut de substanță uscată de mai puțin de 78 % se va ajusta după următoarea formulă:
[(conținutul efectiv de substanță uscată)/78] × restituirea la export
Conținutul de substanță uscată se calculează în conformitate cu metoda 2 prevăzută în anexa II la Directiva 79/796/CEE a Comisiei (JO L 239, 22.9.1979, p. 24) sau prin orice altă metodă potrivită de analiză ce oferă cel puțin aceleași garanții.
(7) Care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1517/95 al Comisiei (JO L 147, 30.6.1995, p. 51).
(8) În scopul restituirii, se ține seama numai de amidonul provenit din produsele cerealiere. Sunt considerate ca fiind produse cerealiere produsele de la subpozițiile tarifare 0709 99 60 și 0712 90 19, din capitolul 10, de la pozițiile tarifare 1101, 1102, 1103 și 1104 (neprelucrate și care nu au fost reconstituite), cu excepția subpoziției tarifare 1104 30 și conținutul de cereale al produselor care intră sub incidența subpozițiilor tarifare 1904 10 10 și 1904 10 90 din Nomenclatura Combinată. Conținutul de cereale al produselor de la subpozițiile tarifare 1904 10 10 și 1904 10 90 din Nomenclatura Combinată se consideră a fi egal cu greutatea acestor produse finite. Nu se acordă nicio restituire pentru cerealele în cazul cărora originea amidonului nu poate fi clar stabilită prin analize.
(9) Restituirea se acordă numai produselor cu un conținut de amidon de minimum 5% din greutate.
(10) Admiterea în această subpoziție tarifară este condiționată de prezentarea certificatului prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 433/2007 al Comisiei (JO L 104, 21.4.2007, p. 3).
(11) Acordarea restituirii este condiționată de respectarea condițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1359/2007 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2007, p. 21) și, dacă este cazul, de Regulamentul (CE) nr. 1741/2006 al Comisiei (JO L 329, 25.11.2006, p. 7).
(12) JO L 308, 8.11.2006, p. 7.
(13) JO L 281, 24.10.2008, p. 3.
(14) JO L 325, 24.11.2006, p. 12.
(15) Conținutul de carne de vită macră fără grăsime se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2429/86 al Comisiei. (JO L 210, 1.8.1986, p. 39). Termenul „conținut mediu” se referă la cantitatea eșantion, astfel cum a fost definită la articolul 2, alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2002 (JO L 117, 4.5.2002, p. 6). Eșantionul este luat din partea lotului care prezintă cel mai mare risc.
(16) Calcularea conținutului de colagen:
Se consideră ca fiind conținut de colagen conținutul de hidroxiprolină înmulțit cu factorul 8. Conținutul de hidroxiprolină se calculează după metoda ISO 3496–1978.
(17) Produse și bucăți din acestea pot fi clasificate la această subpoziție tarifară numai dacă dimensiunile și caracteristicile țesutului muscular coerent permit identificarea provenienței bucăților primare menționate. Expresia „bucăți din acestea” se aplică produselor cu o greutate netă per unitate de cel puțin 100 g sau produselor tăiate în felii uniforme, care pot fi identificate clar ca provenind din bucăți primare menționate și care sunt ambalate împreună, cu o greutate netă totală de minimum 100 g.
(18) Beneficiază de această restituire numai produsele a căror denumire este certificată de către autoritățile competente ale statului membru producător.
(19) Restituirea aplicabilă cârnaților prezentați în recipiente care conțin și un lichid de conservare se acordă la greutatea netă, după scăderea greutății acestui lichid.
(20) Greutatea unui strat de parafină, în conformitate cu cutuma comercială, se consideră ca făcând parte din greutatea netă a cârnaților.
(21) În cazul în care preparatele alimentare compuse (inclusiv feluri de mâncare preparate) care conțin cârnați sunt clasate, după compoziție, sub poziția tarifară 1601, restituirea se acordă doar pentru greutatea netă a cârnaților, a cărnii sau a organelor, inclusiv slănina și grăsimile de orice natură sau origine, conținute de aceste preparate.
(22) Restituirea aplicabilă produselor care conțin oase se acordă la greutatea netă, după scăderea greutății oaselor.
(23) Beneficiază de această restituire numai produsele care îndeplinesc condițiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 903/2008 al Comisiei (JO L 249, 18.9.2008, p. 3). La momentul încheierii formalităților de export, exportatorul declară în scris că produsele în cauză corespund acestor condiții.
(24) Carnea și conținutul de grăsime se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CE) nr. 2004/2002 al Comisiei (JO L 308, 9.11.2002, p. 22).
(25) Conținutul de carne sau de organe comestibile, din toate speciile, inclusiv grăsimea de orice natură sau origine se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 226/89 al Comisiei. (JO L 29, 31.1.1989, p. 11).
(26) Congelarea produselor în conformitate cu articolul 7, alineatul (3), primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 (JO L 186 17.7.2009, p. 1), nu se admite.
(27) Carcasele sau semicarcasele pot fi prezentate cu sau fără gușă.
(28) Spetele pot fi prezentate cu sau fără gușă.
(29) Părțile anterioare pot fi prezentate cu sau fără gușă.
(30) Fălcile, gușile, sau gușile și fălcile împreună, prezentate separat, nu beneficiază de această restituire.
(31) Cefele dezosate, prezentate singure, nu beneficiază de această restituire.
(32) În cazul în care clasificarea produselor ca jamboane sau bucăți de jambon de la poziția tarifară 1602 41 10 9110 nu este justificată în conformitate cu dispozițiile notei complementare 2 din capitolul 16 din Nomenclatura Combinată, restituirea pentru produsul cu codul 1602 42 10 9110, sau, după caz, pentru produsul cu codul 1602 49 19 9130, se poate acorda, fără a aduce atingere aplicării articolului 48 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei.
(33) În cazul în care clasificarea produselor ca spată sau bucăți de spată de la poziția tarifară 1602 42 10 9110 nu este justificată în conformitate cu dispozițiile notei complementare 2 din capitolul 16 din Nomenclatura Combinată, restituirea pentru produsul cu codul 1602 42 10 9110, sau, după caz, pentru produsul cu codul 1602 49 19 9130, se poate acorda, fără a aduce atingere aplicării articolului 48 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009.
(34) Se aplică doar ouălor de păsări de curte care îndeplinesc condițiile stabilite de către autoritățile competente ale Comunităților Europene și pe care sunt ștampilate numărul de identificare al unității producătoare și/sau alte indicații prevăzute la articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 617/2008 al Comisei (JO L 168, 28.6.2008, p. 5).
(35) În cazul în care un produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare conține zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, partea reprezentând zerul și/sau lactoza și/sau cazeina și/sau cazeinatul și/sau permeatul și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, nu se ia în considerare pentru calculul sumei care trebuie restituită.
În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5% din greutatea produsului întreg, se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5% în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii.
În cazul în care produsul care intră sub incidența acestei subpoziții conține permeat, nu se acordă nicio restituire.
La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsul conține permeat și dacă substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer au fost adăugate, și în cazul în care răspunsul este afirmativ:
— |
conținutul maxim în greutate de substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer adăugate la 100 kg de produs finit, și în special; |
— |
conținutul de lactoză al zerului adăugat |
(36) În cazul în care produsul conține caseină și/sau caseinată adăugate înainte sau în timpul fabricării, nu se acordă nicio restituire. La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate caseină și/sau caseinată.
(37) Suma restituirii pentru 100 de kg de produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare este egală cu suma elementelor următoare:
(a) |
suma indicată per 100 kg, înmulțită cu procentul de materie lactică existentă în 100 kg de produs. În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. În cazul în care unui produs i s–a adăugat deja zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, suma per kg indicată se înmulțește cu greutatea părții lactice, alta decât zerul și/sau lactoza și/sau cazeina și/sau cazeinatul și/sau permeatul și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, conținută în 100 kg de produs; |
(b) |
un element calculat în conformitate cu dispozițiile articolului 14, alineatul (3), din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 al Comisiei (JO L 318, 4.12.2009, p. 1). La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsul conține permeat și dacă substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer au fost adăugate, și în cazul în care răspunsul este afirmativ:
În cazul în care substanța lactică din produs conține permeat, nu se acordă nici o restituire. |
(a) |
Restituirea aplicabilă brânzeturilor prezentate în ambalaje directe care conțin și lichid de conservare, în special saramură, se acordă la greutatea netă, făcând scăderea din greutatea acestui lichid. |
(b) |
Pelicula de plastic, parafina, cenușa și ceara utilizate ca ambalaje nu sunt considerate ca făcând parte din greutatea netă a produselor pentru calculul restituirii. |
(c) |
În cazul în care brânza este prezentată într-o peliculă de plastic și greutatea netă declarată cuprinde greutatea peliculei de plastic, suma restituirii se reduce cu 0,5 %. La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică dacă brânza este ambalată într-o peliculă de plastic și dacă greutatea netă declarată cuprinde greutatea peliculei de plastic. |
(d) |
În cazul în care brânza este prezentată în parafină sau în ceară, iar greutatea parafinei sau a cerii, suma restituirii se reduce cu 2 %. La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică dacă brânza este ambalată în parafină sau în ceară și dacă greutatea netă declarată cuprinde greutatea cerii sau a parafinei. |
(e) |
În cazul în care brânza este prezentată în ceară, la îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică greutatea netă a brânzei, care nu cuprinde și greutatea cerii. |
(39) În cazul în care conținutul de proteine lactice (conținut de azot × 6,38) în substanța uscată lactică negrasă a unui produs care intră sub incidența acestei poziții este sub 34 %, nu se acordă nicio restituire. În cazul în care, pentru produsele sub formă de praf care intră sub incidența acestei poziții tarifare, conținutul în apă din greutatea produsului este de peste 5 %, nu se acordă nicio restituire.
La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop conținutul minimum de proteine lactice în substanța uscată negrasă, și, în cazul în produselor sub formă de praf, conținutul maxim de apă.
(a) |
În cazul în care un produs conține ingrediente care nu provin din lapte, altele decât mirodenii sau ierburi, precum, în special jambon, nuci, creveți, somon, măsline, struguri, suma restituirii se reduce cu 10 %. La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate ingrediente care nu provin din lapte. |
(b) |
În cazul în care un produs conține ingrediente care nu provin din lapte, altele decât mirodenii sau ierburi, precum, în special muștar, busuioc, usturoi sau oregano, suma restituirii se reduce cu 1 %. La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate mirodenii sau ierburi. |
(c) |
În cazul în care un produs conține caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504, caseina și/sau cazeinatul adăugate și/sau zerul și/sau produsele derivate din zer (cu excepția untului din zer care intră sub incidența codului NC 0405 10 50) și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 nu se iau în considerare pentru calculul sumei restituirii. La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504, și, dacă răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate de caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer (indicând, dacă este cazul, conținutul de unt în zer) și/sau de lactoză și/sau de permeat și/sau de produse care intră sub incidența codului NC 3504, adăugate la 100 kg de produs finit. |
(d) |
În ceea ce privește adaosul de cantități de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor, precum sare, cheag sau mucegai. |
(41) Suma restituirii, în cazul laptelui condensat congelat, este aceeași cu cea aplicabilă subpozițiilor tarifare 0402 91 și 0402 99.
(42) Ratele de restituire pentru produsele în stare congelată care intră sub incidența codurilor NC de la 0403 90 11 la 0403 90 39 sunt aceleași ca cele aplicabile respectiv codurilor NC de la 0403 90 51 la 0403 90 69.
(43) În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. la îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsele au fost tratate cu aditivi, și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate al substanțelor care nu provin din lapte adăugate la 100 kg de produs finit.
(44) Suma restituirii pentru 100 de kg de produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare este egală cu suma elementelor următoare:
(a) |
suma indicată per 100 kg , înmulțită cu procentul de materie lactică existentă în 100 kg de produs. În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. |
(b) |
un element calculat în conformitate cu dispozițiile articolului 14, alineatul (3), din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 (JO L 318, 4.12.2009, p. 1). Atunci când îndeplinește formalitățile vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop conținutul maxim de zaharoză în greutate și dacă au fost adăugate substanțe care nu provin din lapte și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate al substanțelor care nu provin din lapte adăugate la 100 kg de produs finit. |
(45) Produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsele au fost tratate cu aditivi, și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim al acelor aditivi.
ANEXA II
„ANEXA II
Coduri de destinație pentru restituiri la export
A00 |
Toate destinațiile (țări terțe, alte teritorii, aprovizionare cu produse alimentare și destinații asimilate exportului din afara Comunității). |
A01 |
Alte destinații. |
A02 |
Toate destinațiile, cu excepția Statelor Unite ale Americii. |
A03 |
Toate destinațiile, cu excepția Elveției. |
A04 |
Toate țările terțe. |
A05 |
Alte țări terțe. |
A10 |
Țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția. |
A11 |
Țările ACP (țările din Africa, Caraibe și Pacific, semnatare ale Convenției de la Lomé Angola, Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Republica Centrafricană, Comore (cu excepția Mayotte), Congo, Republica Democrată Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti, Dominica, Etiopia, Insulele Fiji, Gabon, Gambia, Ghana, Grenada, Guineea, Guineea–Bissau, Guineea Ecuatorială, Guyana, Haiti, Jamaica, Kenya, Kiribati, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritius, Mauritania, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Uganda, Papua – Noua Guinee, Republica Dominicană, Ruanda, Sfântul Kitts și Nevis, Sfântul Vincențiu și Grenadine, Sfânta Lucia, Insulele Solomon, Samoa, Săo Tomé și Príncipe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Suriname, Swaziland, Tanzania, Chiad, Togo, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe. |
A12 |
Țările sau teritoriile din bazinul mediteranean Ceuta și Melilla, Gibraltar, Turcia, Albania, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Liban, Siria, Israel, Fâșia Gaza, Iordania. |
A13 |
Țările OPEC (Organizația țărilor Exportatoare de Petrol) Algeria, Libia, Nigeria, Gabon, Venezuela, Irak, Iran, Arabia Saudită, Kuwait, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Indonezia. |
A14 |
Țările ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud–Est) Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine. |
A15 |
Țările din America Latină Mexic, Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Haiti, Republica Dominicană, Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Argentina. |
A16 |
Țările SAARC (Asociația din Sudul Asiei pentru Cooperare Regională) Pakistan, India, Bangladesh, Maldive, Sri Lanka, Nepal, Bhutan. |
A17 |
Țările din SEE (Spațiul Economic European), altele decât Uniunea Europeană Islanda, Norvegia, Liechtenstein. |
A18 |
Țările sau teritoriile TECE (Țările sau teritoriile din Europa Centrală și de Est) Albania, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Montenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. |
A19 |
Țările NAFTA (Acordul Nord American de Comerț Liber) Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic. |
A20 |
Țările Mercosur (Piața comună a Sudului) Brazilia, Paraguay, Uruguay, Argentina. |
A21 |
Noile zone industrializate din Asia Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong. |
A22 |
Țările EDA (economii dinamice ale Asiei) Thailanda, Malaysia, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong. |
A23 |
Țările CEAP (cooperare economică în Asia–Pacific) Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Chile, Thailanda, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine, China, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Hong Kong, Australia, Papua Noua Guinee, Noua Zeelandă. |
A24 |
Țările CSI (Comunitatea Statelor Independente) Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan. |
A25 |
Țările OECD din afara UE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) Islanda, Norvegia, Elveția, Turcia, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Coreea de Sud, Japonia, Australia, Oceania australiană, Noua Zeelandă, Oceania neo-zeelandeză. |
A26 |
Țările sau teritoriile europene din afara Uniunii Europene Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția, Insulele Feroe, Andorra, Gibraltar, Vatican, Turcia, Albania, Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. |
A27 |
Africa (A28) (A29) Țări sau teritorii din Africa de Nord, alte țări din Africa. |
A28 |
Țări sau teritorii din Africa de Nord Ceuta și Melilla, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt. |
A29 |
Alte țări din Africa Sudan, Sudanul de Sud, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Chad, Capul Verde, Senegal, Gambia, Guineea–Bissau, Guineea, Sierra Leone, Liberia, Costa de Fildeș, Ghana, Togo, Benin, Nigeria, Camerun, Republica Centrafricană, Guineea Ecuatorială, Săo Tomé și Principe, Gabon, Congo, Republica Democrată Congo, Rwanda, Burundi, Sfânta Elena și Dependințele, Angola, Etiopia, Eritreea, Djibouti, Somalia, Kena, Uganda, Tanzania, Seychelles și Dependințele, Teritoriile Britanice din Oceanul Indian, Mozambic, Madagascar, Mauritius, Comore, Mayotte, Zambia, Zimbabwe, Malawi, Africa de Sud, Namibia, Botswana, Swaziland, Lesotho. |
A30 |
America (A31) (A32) (A33) America de Nord, America Centrală și Antilele, America de Sud. |
A31 |
America de Nord Statele Unite ale Americii, Canada, Groenlanda, Sfântul Pierre și Miquelon. |
A32 |
America Centrală și Antilele Mexic, Bermude, Guatemala, Belize, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Panama, Anguilla, Cuba, Sfântul Kitts și Nevis, Haiti, Bahamas, Insulele Turks și Caicos, Republica Dominicană, Insulele Virgine Americane, Antigua și Barbuda, Dominica, Insulele Cayman, Jamaica, Sfânta Lucia, Sfântul Vincențiu, Insulele Virgine Britanice, Barbados, Montserrat, Trinidad și Tobago, Grenada, Aruba, Curaçao, Sint Maarten, insulele din Marea Caraibilor aparținând Regatului Țărilor de Jos (Bonaire, St Eustatius, Saba) |
A33 |
America de Sud Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Ecuador, Peru, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Argentina, Insulele Falkland. |
A34 |
Asia (A35) (A36) Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, alte țări din Asia. |
A35 |
Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Leban, Siria, Irak, Iran, Israel, Cisiordania și Fâșia Gaza, Iordania, Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman, Yemen. |
A36 |
Alte țări din Asia Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Afghanistan, Pakistan, India, Bangladesh, Maldive, Sri Lanka, Nepal, Bhutan, Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine, Mongolia, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Hong Kong, Macao. |
A37 |
Oceania și regiunile polare (A38) (A39) Australia și Noua Zeelandă, alte țări din Oceania și regiunile polare. |
A38 |
Australia și Noua Zeelandă Australia, Oceania australiană, Noua Zeelandă, Oceania neo-zeelandeză. |
A39 |
Alte țări din Oceania și regiunile polare Papua Noua Guinee, Nauru, Insulele Solomon, Tuvalu, Noua Caledonie și Dependințele, Oceania americană, Wallis și Futuna, Kiribati, Pitcairn, Fiji, Vanuatu, Tonga, Samoa, Insulele Mariane de Nord, Polynesia Franceză, Statele Federale ale Microneziei (Yap, Kosrae, Chuuk, Pohnpei), Insulele Marshall, Palau, Regiunile Polare. |
A40 |
Țări și teritorii de peste mări (TTPM) Polynesia Franceză, Noua Caledonie și Dependințele, Wallis și Futuna, Teritoriile australe și antarctice franceze (TAAF), Sfântul Pierre și Miquelon, Mayotte, Aruba, Curaçao, Sint Maarten, insulele din Caraibe aparținând Regatului Țărilor de Jos (Bonaire, St Eustatius, Saba), Groenlanda, Anguilla, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Insulele Sandwich de Sud și Dependințele, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine Britanice, Montserrat, Pitcairn, Sfânta Elena și Dependințele, Teritoriul Antarctice Britanice, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian. |
A96 |
Comunele Livigno și Campione d’Italia, Heligoland. |
A97 |
Aprovizionare cu produse alimentare și destinații asimilate exportului din afara Comunității Destinațiile prevăzute la articolele 33, 41 și 42 din Regulamentul (CE) Nr. 612/2009 (JO L 186, 17.7.2009, p. 1).” |
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/72 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1335/2011 AL COMISIEI
din 19 decembrie 2011
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 20 decembrie 2011.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
AL |
60,1 |
MA |
72,9 |
|
TN |
88,5 |
|
TR |
106,7 |
|
ZZ |
82,1 |
|
0707 00 05 |
TR |
119,2 |
ZZ |
119,2 |
|
0709 90 70 |
MA |
42,8 |
TR |
147,9 |
|
ZZ |
95,4 |
|
0805 10 20 |
AR |
41,5 |
BR |
39,7 |
|
CL |
30,5 |
|
MA |
56,0 |
|
TR |
58,3 |
|
ZA |
54,3 |
|
ZZ |
46,7 |
|
0805 20 10 |
MA |
70,9 |
TR |
79,7 |
|
ZZ |
75,3 |
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
IL |
84,4 |
TR |
84,8 |
|
ZZ |
84,6 |
|
0805 50 10 |
AR |
52,9 |
TR |
49,1 |
|
ZZ |
51,0 |
|
0808 10 80 |
CA |
112,8 |
US |
108,1 |
|
ZZ |
110,5 |
|
0808 20 50 |
CN |
69,3 |
ZZ |
69,3 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
DECIZII
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/74 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 15 decembrie 2011
de prelungire a perioadei de derogare în care România poate formula obiecții cu privire la transferurile către România ale anumitor deșeuri destinate recuperării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de deșeuri
[notificată cu numărul C(2011) 9191]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/854/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (1), în special articolul 63 alineatul (5) al treilea și al cincilea paragraf,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 63 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, până la data de 31 decembrie 2011 România poate formula obiecții împotriva transferurilor efectuate pentru recuperarea anumitor deșeuri. |
(2) |
Prin scrisoarea din 1 iunie 2011, România a solicitat prelungirea perioadei până la data de 31 decembrie 2015. |
(3) |
Este nevoie să se garanteze că protecția mediului rămâne la un nivel ridicat în întreaga Uniune, în special în cazurile în care capacitatea de recuperare pentru anumite tipuri de deșeuri este inexistentă sau insuficientă în țara de destinație. Din acest motiv, România trebuie să aibă în continuare posibilitatea de a se opune anumitor transferuri planificate de deșeuri nedorite destinate recuperării pe teritoriul său. Prin urmare, regimul de derogare de care beneficiază România ar trebui prelungit până la 31 decembrie 2015. |
(4) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 39 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2), |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin derogare de la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, perioada în care autoritățile competente române pot formula obiecții cu privire la transferurile către România ale deșeurilor destinate recuperării prevăzute la articolul 63 alineatul (5) paragraful al doilea și al patrulea din regulamentul menționat, în conformitate cu motivele de obiecție prevăzute la articolul 11 din același regulament, se extinde până la 31 decembrie 2015.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Janez POTOČNIK
Membru al Comisiei
(1) JO L 190, 12.7.2006, p. 1.
(2) JO L 312, 22.11.2008, p. 3.
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/75 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 15 decembrie 2011
privind o contribuție financiară din partea Uniunii la anumite măsuri de eradicare a febrei aftoase la animalele sălbatice din zona de sud-est a Bulgariei în perioada 2011-2012
[notificată cu numărul C(2011) 9225]
(Numai textul în limba bulgară este autentic)
(2011/855/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 8 alineatul (2), articolul 14 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 20, articolul 23, articolul 31 alineatul (2), articolul 35 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Febra aftoasă este o boală virală extrem de contagioasă care afectează animalele biungulate sălbatice și domestice, având un impact puternic asupra profitabilității crescătoriilor de animale și cauzând perturbări ale comerțului în interiorul Uniunii și ale exportului către țările terțe. |
(2) |
În cazul apariției unui focar de febră aftoasă, există riscul ca agentul infecțios să se răspândească la alte exploatații agricole în care se găsesc animale din speciile susceptibile din statul membru respectiv, precum și în alte state membre și în țări terțe prin circulația animalelor susceptibile vii sau a produselor provenite de la acestea. |
(3) |
Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE și a Deciziilor 89/531/CEE și 91/665/CEE și de modificare a Directivei 92/46/CEE (2) stabilește măsurile care, în eventualitatea apariției unui focar, trebuie să fie puse în aplicare de statele membre, în regim de urgență, pentru a împiedica răspândirea în continuare a virusului. |
(4) |
Decizia 2009/470/CE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară din partea Uniunii la măsuri veterinare specifice, inclusiv măsuri de urgență. În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din respectiva decizie, statele membre obțin o contribuție financiară la costurile anumitor măsuri pentru eradicarea febrei aftoase. |
(5) |
S-au înregistrat focare de febră aftoasă în Bulgaria în 2011, iar cazuri de febră aftoasă au fost detectate la animalele sălbatice receptive. Autoritățile din Bulgaria au fost în măsură să demonstreze, prin raportări periodice de informații privind evoluția situației epidemiologice către Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și prin transmiterea continuă de rapoarte către Comisie și statele membre, că au implementat în mod eficient măsurile de control din cadrul Directivei 2003/85/CE. |
(6) |
Prin urmare, autoritățile din Bulgaria și-au îndeplinit în totalitate obligațiile tehnice și administrative cu privire la măsurile prevăzute la articolul 14 alineatul (2) din Decizia 2009/470/CE și la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei (3). |
(7) |
În conformitate cu articolul 85 alineatul (3) din Directiva 2003/85/CE, de îndată ce autoritatea competentă din Bulgaria a primit confirmarea unui caz primar de febră aftoasă la animale sălbatice, aceasta a aplicat, în vederea reducerii răspândirii bolii, măsurile prevăzute în partea A a anexei XVIII la directivă. |
(8) |
Din cauza apariției febrei aftoase în zonele în care coexistă animale sălbatice și animale domestice biungulate receptive, un stat membru a întocmit pentru prima dată un plan de eradicare a febrei aftoase la animalele sălbatice din zona definită ca infectată și a specificat măsurile aplicate în exploatațiile din zona respectivă, în conformitate cu partea B din anexa XVIII la Directiva 2003/85/CE. |
(9) |
La data de 4 aprilie 2011, în cadrul termenului de 90 de zile de după confirmarea apariției febrei aftoase la animale sălbatice, Bulgaria a înaintat un plan de eradicare a febrei aftoase la animalele sălbatice din anumite zone ale regiunilor Burgas, Yambol și Haskovo. |
(10) |
După evaluarea de către Comisie a planului prezentat de Bulgaria, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare 2011/493/UE a Comisiei din 5 august 2011 de aprobare a planului pentru eradicarea febrei aftoase la animalele sălbatice din Bulgaria (4). |
(11) |
În conformitate cu articolul 75 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5) și cu articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6), angajarea cheltuielilor din bugetul Uniunii este precedată de o decizie de finanțare care prezintă elementele esențiale ale acțiunii care implică cheltuielile și care este adoptată de instituția competentă sau de autoritățile împuternicite în acest sens. |
(12) |
Este necesar să se determine nivelul contribuției financiare din partea Uniunii la costurile suportate de Bulgaria pentru punerea în aplicare a anumitor elemente ale planului de eradicare aprobat pentru febra aftoasă la animale sălbatice din Bulgaria, ținând seama, de asemenea, de situația epidemiologică, în special în ceea ce privește febra aftoasă în Balcanii de Sud-Est. |
(13) |
Activitățile de supraveghere necesare în mod urgent, inclusiv îmbunătățirile aduse laboratorului național de referință – unul dintre puținele laboratoare din întreaga regiune care deține o experiență suficientă în diagnosticarea febrei aftoase – și Sistemul de informații veterinare pentru integrarea datelor în materie de supraveghere și a controalelor privind circulația, măsurile de curățare și de dezinfectare și campanii de informare a publicului ar trebui să fie finanțate la rata stabilită în cadrul prezentei decizii. Aceste acțiuni vor îmbunătăți cunoștințele Uniunii privind gestionarea unor asemenea situații în viitor. |
(14) |
Articolele 9, 36 și 37 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (7) se aplică în scopul controlului financiar. |
(15) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) O contribuție financiară din partea Uniunii poate fi acordată Bulgariei pentru costurile suportate de acest stat membru pentru aplicarea măsurilor menționate la articolul 8, articolul 14 alineatul (4) litera (c), articolul 19, articolul 22, articolul 31 alineatul (1), articolul 35 alineatul (1) și articolul 36 alineatul (1) din Decizia 2009/470/CE pentru combaterea și eradicarea febrei aftoase la animalele sălbatice din regiunea de sud-est a Bulgariei în 2011, în conformitate cu planul de eradicare aprobat prin Decizia 2011/493/UE.
Primul paragraf constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 75 din regulamentul financiar.
(2) Valoarea totală a contribuției din partea Uniunii nu depășește 890 000 EUR.
(3) Numai costurile suportate pentru realizarea măsurilor detaliate în anexă în perioada cuprinsă între 4 aprilie 2011 și 3 aprilie 2012 și achitate de Bulgaria înainte de 5 august 2012 sunt eligibile pentru cofinanțare prin intermediul unei contribuții financiare din partea Uniunii la rata maximă pentru activitățile specifice indicate în anexă.
Articolul 2
(1) Cheltuielile prezentate de către Bulgaria pentru a obține o contribuție financiară din partea Uniunii se exprimă în EUR și exclud taxa pe valoarea adăugată și alte taxe.
(2) În cazul în care cheltuielile efectuate de Bulgaria sunt exprimate într-o altă monedă decât EUR, Bulgaria le convertește în EUR pe baza celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, înainte de prima zi a lunii în care cererea este prezentată de statul membru.
Articolul 3
(1) Contribuția financiară din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a planului menționat la articolul 1 se acordă cu condiția ca Bulgaria:
(a) |
să pună în aplicare planul de eradicare menționat la articolul 1 în mod eficace și în conformitate cu dispozițiile relevante ale legislației Uniunii, inclusiv cu Directiva 2003/85/CE, precum și normele privind concurența și atribuirea contractelor de achiziții publice; |
(b) |
să transmită Comisiei, până la 31 ianuarie 2012 cel târziu, un raport intermediar cu privire la executarea tehnică a planului de eradicare, în conformitate cu punctul 5 din partea B a anexei XVIII la Directiva 2003/85/CE, însoțit de un raport financiar intermediar care acoperă perioada cuprinsă între 4 aprilie 2011 și 31 decembrie 2011; |
(c) |
să transmită Comisiei, până la 15 septembrie 2012 cel târziu, un raport final privind executarea tehnică a planului de eradicare, însoțit de documentele justificative privind cheltuielile efectuate de Bulgaria și rezultatele obținute în cursul perioadei cuprinse între 4 aprilie 2011 și 3 aprilie 2012; |
(d) |
să nu depună alte cereri pentru alte contribuții din partea Uniunii pentru măsurile detaliate în anexă și să nu fi depus anterior astfel de cereri. |
(2) În cazul în care Bulgaria nu respectă dispozițiile de la alineatul (1), Comisia poate reduce contribuția financiară din partea Uniunii ținând cont de natura și gravitatea încălcării și de pierderile financiare pentru Uniune.
Articolul 4
(1) Bulgaria se asigură că autoritatea competentă păstrează, pe o perioadă de șapte ani, o copie legalizată a documentelor justificative referitoare la activitățile care beneficiază de contribuții financiare din partea Uniunii în conformitate cu articolul 1, în special a facturilor, a statelor de plată, a foilor de prezență și a documentelor legate de transportul eșantioanelor și de misiuni.
(2) Bulgaria înregistrează cheltuielile înaintate Comisiei în sistemul său de contabilitate a costurilor și păstrează toate documentele originale timp de șapte ani, în scopul auditului.
(3) Documentele justificative menționate la alineatul (1) sunt trimise Comisiei, la cerere.
Articolul 5
Prezenta decizie se adresează Republicii Bulgaria.
Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2011.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
(1) JO L 155, 18.6.2009, p. 30.
(2) JO L 306, 22.11.2003, p. 1.
(4) JO L 203, 6.8.2011, p. 32.
(5) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 1.
(7) JO L 209, 11.8.2005, p. 1.
ANEXĂ
Costul măsurilor puse în aplicare în perioada cuprinsă între 4 aprilie 2011 și 3 aprilie 2012, în conformitate cu planul de eradicare a febrei aftoase la animalele sălbatice receptive din partea de sud-est a Bulgariei, după cum se menționează la articolul 1
Activitate |
Acțiune din planul aprobat |
Specificație |
Număr de unități |
Costul pe unitate (EUR) |
Total (EUR) |
Procentul contribuției Uniunii (%) |
||||
|
|
Test: ELISA – proteină nestructurală (NSP) |
2 000 |
3,00 |
6 000 |
100 |
||||
Test: ELISA pentru determinarea anticorpilor – tip „O” |
21 024 |
3,50 |
73 584 |
100 |
||||||
PCR-TR |
2 000 |
15,00 |
30 000 |
100 |
||||||
ELISA Ag |
2 000 |
10,00 |
20 000 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
129 584 |
|
|||||
|
Eprubete vidate (Vacutainers) |
21 024 |
0,50 |
10 512 |
100 |
|||||
Eprubete pentru probe de organe |
2 000 |
0,50 |
1 000 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
11 512 |
|
|||||
|
Test: ELISA – proteină nestructurală (NSP) |
480 (282) |
3,00 |
1 440 |
100 |
|||||
Test: ELISA pentru determinarea anticorpilor – tip „O” |
480 (282) |
3,50 |
1 680 |
100 |
||||||
PCR-TR |
400 (282) |
15,00 |
6 000 |
100 |
||||||
ELISA Ag |
400 |
10,00 |
4 000 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
13 120 |
|
|||||
|
Eprubete vidate (Vacutainers) |
282 |
0,50 |
141 |
100 |
|||||
Eprubete pentru probe de organe |
200 |
0,50 |
100 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
241 |
|
|||||
|
Capcane pentru mistreți |
7 |
500,00 |
3 500 |
100 |
|||||
|
Mână de lucru (salariu pe zi) |
4 650 |
22,00 |
102 300 |
100 |
|||||
Gloanțe |
400 |
2,00 |
800 |
100 |
||||||
Alte costuri |
153 |
50,00 |
7 650 |
100 |
||||||
|
Transport săptămânal |
52 |
100,00 |
5 200 |
100 |
|||||
Subtotal |
|
|
|
119 450 |
|
|||||
|
Mână de lucru (salarii + diurnă/cazare pe noapte) pe lună și pe expert |
12 (365 + 700) |
1 065,00 |
153 360 |
100 |
|||||
Haine de protecție |
6 240 |
5,00 |
31 200 |
100 |
||||||
Alte costuri: transport cu mașini închiriate |
3 |
9 000,00 |
27 000 |
100 |
||||||
Accesul on-line la baza de date centrală, în timp real: |
|
|||||||||
prin laptopuri cu conexiune rapidă și memorie suficient de mare și dispozitiv GPS |
3 |
1 000,00 |
3 000 |
100 |
||||||
prin telefoanele mobile |
3 |
500,00 |
1 500 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
216 060 |
|
|||||
|
|
Puncte rutiere de dezinfectare (construire) |
16 |
200,00 |
3 200 |
100 |
||||
Puncte rutiere de dezinfectare (întreținere) |
17 |
200,00 |
3 400 |
100 |
||||||
Dezinfectarea automobilelor utilizate de grupul de lucru |
3 |
200,00 |
600 |
100 |
||||||
Subtotal |
|
|
|
7 200 |
|
|||||
|
|
Utilaje, echipamente și consumabile |
|
|
128 000 |
100 |
||||
Subtotal |
|
|
|
128 000 |
|
|||||
|
|
Hardware, software și programare |
|
|
957 000 |
25 |
||||
Subtotal |
|
|
|
239 250 |
|
|||||
|
|
12 reuniuni pe an și domeniu, broșuri și alte materiale de informare |
36 |
500,00 |
18 000 |
100 |
||||
Subtotal |
|
|
|
18 000 |
|
|||||
|
Total |
|
|
|
882 417 |
|
RECOMANDĂRI
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/81 |
RECOMANDAREA COMISIEI
din 15 decembrie 2011
privind evitarea dublei impuneri în cazul succesiunilor
(2011/856/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
(1) |
Majoritatea statelor membre impun taxe în cazul decesului unei persoane, mai precis impozite pe succesiuni și pe bunuri, dar este posibil ca unele state membre să impoziteze succesiunile și bunurile încadrându-le la alte categorii, cum ar fi impozitele pe venituri. Toate impozitele aplicate în cazul decesului unei persoane sunt numite în continuare impozite pe succesiuni. |
(2) |
Majoritatea statelor membre care aplică impozite pe succesiuni impun, de asemenea, impozite pe donații efectuate între persoane în viață. |
(3) |
Statele membre pot impozita succesiunile pe baza mai multor factori „de conexiune”. Pot impune impozite în baza unei relații personale, cum ar fie reședința, domiciliul sau naționalitatea persoanei decedate sau reședința, domiciliul sau naționalitatea moștenitorului ori ambele. Este posibil ca unele state membre să aplice mai mulți astfel de factori sau măsuri de combatere a abuzului care presupun o accepțiune mai largă asupra noțiunii de domiciliu sau reședință. |
(4) |
În plus față de impozitarea pe baza unei relații personale, este posibil ca unele state membre să aplice impozite pe succesiune pentru bunurile aflate în jurisdicția lor. Este posibil ca impozitul să se aplice pe această bază chiar dacă persoana decedată sau moștenitorul nu are nicio legătură personală cu statul în care se află bunurile respective. |
(5) |
Un număr tot mai mare de cetățeni ai Uniunii se mută în cursul vieții în diferite state ale Uniunii pentru a locui, a studia, a munci sau pentru a se pensiona și achiziționează proprietăți și investesc în bunuri din alte țări decât cea de origine. |
(6) |
Dacă, în cazul decesului unei persoane, aceste situații au drept urmare succesiuni în străinătate, este posibil ca mai multe state membre să fie îndreptățite să aplice impozite pe succesiuni pentru moștenirile respective. |
(7) |
Statele membre au puține convenții bilaterale de scutire de la dubla sau multipla impozitare a succesiunilor. |
(8) |
În legislația sau în practicile administrative adoptate unilateral la nivel național, majoritatea statelor membre prevăd evitarea dublei impuneri în cazul impozitelor pe succesiuni din străinătate. |
(9) |
Cu toate acestea, sistemele naționale menționate de evitare a dublei impuneri în cazul succesiunilor din străinătate au în general anumite limite. Mai precis, domeniul de aplicare poate fi limitat în ceea ce privește impozitele și persoanele care intră sub incidența lor. Este posibil ca acestea să nu permită creditarea pentru impozitele pe donații plătite anterior pentru aceeași succesiune sau pentru impozite aplicate la nivel local sau regional și nu la nivel național ori pentru toate impozitele aplicate de alte țări la momentul decesului. Este posibil ca acestea să acorde scutirea numai pentru impozite plătite în străinătate pentru un anumit bun din străinătate. Este posibil ca ele să nu acorde scutirea în ceea ce privește taxele din străinătate pentru un bun situat în altă țară decât cea de origine a persoanei decedate sau a moștenitorului. Se poate ca ele să excludă impozitele din străinătate aplicate bunurilor aflate pe teritoriul statului membru care acordă scutirea. Este posibil ca sistemele naționale de aplicare a scutirilor să eșueze și din cauza faptului că nu au în vedere neconcordanțele dintre normele de impozitare din alte state membre, mai ales modul în care bunurile sunt clasificate drept locale sau din străinătate, precum și momentul transferului bunurilor și data scadenței impozitului. În final, este posibil ca scutirea de la plata impozitului să rămână la aprecierea autorității competente și, prin urmare, să nu poată fi garantată. |
(10) |
Lipsa unor modalități corespunzătoare de evitare a impozitării cumulate în cazul succesiunilor poate duce la niveluri globale de impozitare semnificativ mai mari decât cele aplicabile în situații strict interne din statele membre în cauză. |
(11) |
Acest fapt îi poate împiedica pe cetățenii UE să se bucure pe deplin de dreptul de a circula liber și de a desfășura activități pe teritoriul UE. El poate, de asemenea, să îngreuneze transferul micilor întreprinderi în cazul decesului proprietarului. |
(12) |
În timp ce veniturile provenite din impozite pe succesiuni reprezintă o cotă relativ scăzută din veniturile generale din impozite ale statelor membre, iar situațiile transfrontaliere reprezintă mult mai puțin, este posibil ca dubla impunere a succesiunilor să aibă un impact major asupra persoanelor afectate. |
(13) |
În prezent, problema dublei impuneri în cazul succesiunilor nu este complet soluționată la nivel național sau bilateral ori în temeiul dreptului Uniunii. Pentru a se asigura o funcționare mai eficientă a pieței interne, ar trebui să se încurajeze aplicarea unui sistem mai cuprinzător de acordare a scutirilor de la dubla impozitare a succesiunilor în cazurile transfrontaliere. |
(14) |
Ar trebui să se stabilească o ordine a priorităților în ceea ce privește drepturile de impunere sau, dimpotrivă, acordarea de scutiri în situațiile în care două sau mai multe state membre aplică impozite pentru aceeași succesiune. |
(15) |
Ca regulă generală și în conformitate cu cele mai utilizate practici la nivel internațional, ar trebui ca statul membru în care se află bunurile imobile și localurile profesionale ale unui sediu permanent să dețină dreptul principal de a aplica impozitul pe succesiune acestor bunuri, în calitate de stat cu cea mai apropiată legătură. |
(16) |
Deoarece bunul mobil care nu este un local profesional al unui sediu permanent poate să își schimbe cu ușurință locația, legătura sa cu statul membru unde se întâmplă să se afle la momentul decesului este, de obicei, mult mai puțin apropiată decât legăturile personale pe care le pot avea persoana decedată sau moștenitorul cu un alt stat membru. Statul membru pe teritoriul căruia se află un astfel de bun mobil ar trebui, prin urmare, să scutească bunul de la impozitul pe succesiune, în cazul în care acest impozit este aplicat de statul membru cu care persoana decedată și/sau moștenitorul au o legătură personală. |
(17) |
De cele mai multe ori, moștenirile au fost acumulate în timpul vieții de persoana decedată. Mai mult, este mai probabil ca bunurile care constituie o moștenire să se afle pe teritoriul statului membru cu care persoana decedată are legături personale, decât în statul membru în care moștenitorul are astfel de legături, dacă statele sunt diferite. Atunci când aplică impozite pe succesiuni în temeiul legăturilor personale cu teritoriul propriu, majoritatea statelor membre iau în considerare legăturile persoanei decedate, și nu ale moștenitorului, cu toate că unele state impozitează și sau numai dacă moștenitorul are o legătură personală cu teritoriul lor. Datorită naturii și importanței legăturilor personale ale persoanei decedate, subliniate mai sus, precum și din motive practice, dubla impunere datorată faptului că persoana decedată și moștenitorul au legături personale cu state membre diferite ar trebui să fie evitată de statul membru cu care moștenitorul are o legătură personală. |
(18) |
Conflictele care se nasc din legăturile personale cu mai multe state membre ar putea fi soluționate pe baza unei proceduri amiabile, care presupune reguli de departajare pentru a stabili cea mai apropiată legătură personală. |
(19) |
Deoarece impozitul pe succesiune poate fi aplicat în momente diferite în statele membre în cauză, iar cazurile care includ aspecte transfrontaliere pot necesita mai mult timp pentru soluționare, comparativ cu cazurile interne privind impozitele pe succesiuni, datorită nevoii de a lucra cu mai multe sisteme juridice și/sau fiscale, statele membre ar trebui să permită solicitările de scutire de la plata impozitelor pentru o perioadă de timp rezonabilă. |
(20) |
Prezenta recomandare promovează drepturile fundamentale, recunoscute în special prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum ar fi dreptul de proprietate (articolul 17), care garantează în mod expres dreptul de a lăsa moștenire bunurile dobândite în mod legal, libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16) și dreptul cetățenilor UE la ședere liberă pe teritoriul UE (articolul 45), |
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
1. Obiect
1.1. Prezenta recomandare stabilește modul în care statele membre pot aplica măsuri sau pot îmbunătăți măsurile în vigoare în scopul evitării dublei sau multiplei impuneri datorată faptului că două sau mai multe state membre aplică impozite pe succesiuni (denumită în continuare „dublă impunere”).
1.2. Prin analogie, prezenta recomandare se referă și la impozitele pe donații, în cazul în care donațiile sunt impozitate în temeiul acelorași norme sau al unor norme similare cu cele aplicabile în cazul succesiunilor.
2. Definiții
În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:
(a) |
„impozit pe succesiune” reprezintă orice impozit aplicat la nivel național, federal, regional sau local în urma decesului unei persoane, indiferent de denumirea impozitului, de modul de impunere sau de persoana căreia i se aplică, incluzând mai exact impozitul pe masa succesorală, impozitul pe succesiune, impozitul pe transfer, taxa de transfer, taxa de timbru, impozitul pe câștigul de capital și pe venituri; |
(b) |
„scutire de la plata impozitului” reprezintă o dispoziție din legislația și/sau din instrucțiunile sau orientările administrative generale, în temeiul căreia un stat membru acordă scutirea de la impozitul pe succesiune plătit în alt stat membru prin creditarea impozitului din străinătate cu impozitul datorat în statul membru în cauză, prin scutirea moștenirii sau a unor părți din aceasta de la plata impozitului în statul membru în cauză în urma recunoașterii impozitului plătit în străinătate sau prin neaplicarea în alt mod a impozitului pe succesiune; |
(c) |
„bunuri” reprezintă orice bunuri mobile și/sau imobile și/sau drepturi care fac obiectul impozitului pe succesiune; |
(d) |
„legătura personală” reprezintă legătura unei persoane decedate sau a moștenitorului cu un stat membru, care poate să se bazeze pe domiciliu, reședință, domiciliu permanent, centrul intereselor vitale, reședința obișnuită, naționalitate sau sediu administrativ. |
În sensul celor specificate la litera (a), în scopul acordării de credit fiscal, impozitul pe donații plătit anterior pentru același bun este considerat impozit pe succesiune.
Termenii „sediu permanent”, „bun imobil”, „bun mobil”, „rezident”, „domiciliu/domiciliat”, „național/naționalitate”, „reședință obișnuită” și „domiciliu permanent” au înțelesul aplicabil în temeiul legislației interne a statului membru care aplică termenul în cauză.
3. Obiectiv general
Măsurile recomandate au drept scop soluționarea situațiilor de dublă impunere, astfel încât nivelul global al impozitului aplicat unei moșteniri date să nu fie mai mare decât nivelul aplicabil dacă numai statul membru cu cel mai ridicat nivel de impozitare dintre statele membre vizate ar fi avut jurisdicție fiscală asupra tuturor elementelor moștenirii.
4. Prevederea scutirii de la plata impozitului
Atunci când aplică impozite pe succesiuni, statele membre ar trebui să acorde scutirea de la plata impozitului în conformitate cu punctele 4.1-4.4.
4.1. Scutirea de la plata impozitului a bunurilor imobile și a bunurilor mobile ale unui sediu permanent
Atunci când aplică impozite pe succesiuni, un stat membru ar trebui să permită scutirea de la plata impozitului pe succesiune aplicat de un alt stat membru asupra următoarelor bunuri:
(a) |
bunuri imobile aflate pe teritoriul celuilalt stat membru; |
(b) |
bunuri mobile care sunt localuri profesionale ale unui sediu permanent aflat pe teritoriul celuilalt stat membru. |
4.2. Scutirea de la plata impozitului pentru alte tipuri de bunuri mobile
În ceea ce privește bunurile mobile, altele decât localurile profesionale astfel cum sunt menționate la punctul 4.1 litera (b), un stat membru cu care nici persoana decedată și nici moștenitorul nu au o legătură personală ar trebui să se abțină să aplice impozitul pe succesiune, cu condiția ca acest impozit să fie aplicat de alt stat membru în temeiul legăturii personale a persoanei decedate și/sau a moștenitorului cu acel stat membru.
4.3. Scutirea de la plata impozitului în cazul în care persoana decedată a avut o legătură personală cu un stat membru diferit de cel cu care moștenitorul are o legătură personală
În conformitate cu punctul 4.1, în cazurile în care mai multe state membre pot aplica impozitul pe succesiune pe baza faptului că persoana decedată a avut legături personale cu un stat membru, iar moștenitorul are legături personale cu alt stat membru, atunci al doilea stat membru ar trebui să acorde scutirea pentru impozitul plătit pentru succesiune în statul membru cu care persoana decedată a avut legături personale.
4.4. Scutirea de la plata impozitului în cazurile legăturilor personale multiple ale unei singure persoane
În cazul în care, pe baza dispozițiilor unor state membre diferite, se consideră că o persoană are o legătură personală cu mai multe state membre care aplică impozitul, atunci autoritățile competente din statele membre în cauză ar trebui să stabilească de comun acord, în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 6 sau în alt mod, statul membru care ar trebui să acorde scutirea de la plata impozitului dacă impozitul pe succesiune este aplicat de un stat cu care persoana are o legătură personală mai apropiată.
4.4.1. |
Legătura personală mai apropiată a unei persoane poate fi stabilită după cum urmează:
|
4.4.2. |
În cazul unei alte persoane, care nu este persoană fizică, cum ar fi o organizație de caritate, legătura sa personală mai apropiată se poate considera cu statul membru pe teritoriul căruia este situat sediul administrativ. |
5. Momentul aplicării scutirii de la plata impozitului
Statele membre ar trebui să permită scutirea de la plata impozitului pentru o perioadă rezonabilă, de exemplu zece ani de la termenul de scadență a impozitelor pe succesiuni aplicate de acestea.
6. Procedura amiabilă
În cazul în care este necesar pentru îndeplinirea obiectivului general prevăzut la punctul 3, statele membre ar trebui să aplice o procedură amiabilă pentru a soluționa orice conflicte privind dubla impunere, inclusiv cu privire la definiții contradictorii ale bunurilor mobile și imobile sau ale amplasamentului bunurilor sau cu privire la stabilirea statului membru care ar trebui să acorde scutirea într-un caz dat.
7. Acțiuni de follow-up
7.1. Statele membre ar trebui să continue să identifice modalități posibile de îmbunătățire a cooperării dintre autoritățile fiscale, inclusiv la nivel local și regional, în scopul sprijinirii contribuabililor care fac obiectul dublei impuneri.
7.2. De asemenea, statele membre ar trebui să adopte o poziție coordonată în cadrul discuțiilor cu privire la impozitele pe succesiuni desfășurate la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
7.3. Comisia va monitoriza aplicarea recomandării în statele membre și, la trei ani după adoptarea recomandării, va publica un raport privind stadiul curent al scutirii transfrontaliere de la plata impozitelor pe succesiuni pe teritoriul Uniunii.
8. Destinatari
Prezenta recomandare se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2011.
Pentru Comisie
Algirdas ŠEMETA
Membru al Comisiei
Rectificări
20.12.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 336/85 |
Rectificare la Decizia de punere în aplicare 2011/851/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind o contribuție financiară suplimentară a Uniunii pentru 2006 și 2007 de acoperire a cheltuielilor suportate de Portugalia pentru combaterea Bursaphelenchus xylophilus (Steiner et Buhrer) Nickle et al. (nematod al lemnului de pin)
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 335 din 17 decembrie 2011 )
În titlu, pe copertă și la pagina 107, precum și în semătură, la pagina 108:
în loc de:
„12 decembrie 2011”,
se va citi:
„15 decembrie 2011”.