23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/1

(1)

Condițiile privind participarea statelor terțe la operațiunile de gestionare a crizelor desfășurate de Uniunea Europeană nu ar trebui definite de la caz la caz, pentru fiecare operațiune în cauză, ci ar trebui mai degrabă prevăzute într-un acord de stabilire a cadrului unei astfel de eventuale participări viitoare.

(2)

În urma adoptării de către Consiliu, la 26 aprilie 2010, a unei decizii de autorizare a începerii negocierilor, ÎR a negociat un acord între Uniunea Europeană și Republica Serbia de stabilire a unui cadru pentru participarea Republicii Serbia la operațiile Uniunii Europene de gestionare a crizelor („acordul”).

(3)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/8

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul regulilor generale respective, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/10

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana (2), pe baza motivelor menționate în coloana (3) a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar, pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament (2).

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/12

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/14

(1)

Regulamentul (UE) nr. 57/2011 al Consiliului din 18 ianuarie 2011 de stabilire, pentru anul 2011, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE (2) stabilește cotele pentru 2011.

(2)

Potrivit informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2011.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/16

(1)

Regulamentul (UE) nr. 57/2011 al Consiliului din 18 ianuarie 2011 de stabilire, pentru anul 2011, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE (2) stabilește cotele pentru 2011.

(2)

Potrivit informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2011.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea activităților de pescuit din acest stoc,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/18

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/20

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/22

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 891/2009, depunerea de cereri de licențe de import pentru numărul de ordine 09.4318 a fost suspendată cu începere de la 20 ianuarie 2011 prin Regulamentul (UE) nr. 42/2011 al Comisiei din 19 ianuarie 2011 de suspendare a depunerii de cereri de licențe de import pentru produse din sectorul zahărului în cadrul anumitor contingente tarifare (3).

(2)

În urma notificărilor primite cu privire la licențe neutilizate și/sau utilizate parțial, sunt din nou disponibile cantități pentru respectivul număr de ordine. Prin urmare, trebuie ridicată suspendarea depunerii de cereri,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/23

(1)

Regulamentul (CE) nr. 431/2008 al Comisiei din 19 mai 2008 privind deschiderea și administrarea unui contingent tarifar de import pentru carnea de vită și mânzat congelată clasificată la codul NC 0202 și pentru produsele clasificate la codul NC 0206 29 91 (3) a deschis un contingent tarifar pentru importul de produse din sectorul cărnii de vită și mânzat.

(2)

Cantitățile specificate în cererile pentru drepturi de import depuse pentru perioada 1 iulie 2011-30 iunie 2012 sunt superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură pot fi acordate drepturile de import, prin stabilirea coeficientului de atribuire ce trebuie aplicat cantităților solicitate,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/24

(1)

Prin Decizia 74/295/Euratom (1), Consiliul a acordat întreprinderii Hochtemperatur-Kernkraftwerk GmbH (HKG) statutul de întreprindere comună pentru o perioadă de 25 de ani începând din 1 ianuarie 1974.

(2)

Obiectivul HKG era de a construi, echipa și pune în stare de funcționare o centrală nucleară cu o capacitate de aproximativ 300 MWe la Uentrop (districtul Unna), în Republica Federală Germania.

(3)

După ce a funcționat între 1987 și 1988, centrala nucleară a fost închisă la 1 septembrie 1989, ca urmare a dificultăților tehnice și economice.

(4)

De la 1 septembrie 1989, obiectivul HKG a fost să implementeze un program de dezafectare a centralei nucleare până în stadiul de conservare în condiții de siguranță și să realizeze, ulterior, un program de supraveghere a instalațiilor nucleare astfel conservate.

(5)

În Decizia 92/547/Euratom din 16 noiembrie 1992 de prelungire a statutului de întreprindere comună al întreprinderii Kernkraftwerk Lingen GmbH (2), Consiliul a recunoscut că nu exista niciun echivalent pentru aceste programe în Comunitate, că implementarea acestora era importantă și că ele ofereau o experiență utilă pentru industria nucleară și dezvoltarea ulterioară a energiei nucleare în Comunitate.

(6)

Pentru a atinge acest obiectiv, HKG a solicitat prelungirea statutului de întreprindere comună începând din 1 ianuarie 1999.

(7)

Prin Decizia 2002/355/Euratom (3), Consiliul a prelungit statutul de întreprindere comună al HKG până la 31 decembrie 2009 pentru a oferi HKG posibilitatea de a duce la bun sfârșit programele de dezafectare și de supraveghere a centralei, în special prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii.

(8)

Perioada prelungirii corespundea duratei acordurilor încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi cu privire la finanțarea activităților HKG.

(9)

Prin scrisoarea din data de 26 aprilie 2010, HKG a solicitat o nouă prelungire a statutului de întreprindere comună pentru încă 25 de ani, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale.

(10)

Grație prelungirii statutului de întreprindere comună, HKG ar putea să-și finalizeze programele de dezafectare și supraveghere a centralei, în special prin reducerea sarcinii financiare a întreprinderii.

(11)

Acordurile încheiate între Republica Federală Germania, landul Renania de Nord-Westfalia, HKG și membrii săi cu privire la finanțarea activităților HKG se aplică doar pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2017.

(12)

Prin urmare, statutul de întreprindere comună al HKG ar trebui prelungit pentru aceeași perioadă,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/26

(1)

Prin scrisorile înregistrate ca primite de Comisie la 4 noiembrie 2009, la 2 iulie 2010, la 26 iulie 2010 și la 20 decembrie 2010, România a solicitat autorizarea, pe o perioadă de doi ani, de a putea institui, prin derogare de la articolul 193 din Directiva 2006/112/CE, obligația de plată a taxei pe valoarea adăugată (TVA) în sarcina persoanei impozabile destinatare a livrărilor de anumite cereale și semințe oleaginoase și a precizat că nu va solicita reînnoirea acestei autorizări.

(2)

Prin scrisoarea din 15 martie 2011, Comisia a transmis cererea prezentată de România celorlalte state membre. Prin scrisoarea din 22 martie 2011, Comisia a informat România că dispune de toate informațiile pe care le consideră utile pentru evaluarea cererilor.

(3)

România a constatat fraude fiscale în schimburile comerciale cu anumite produse agricole netransformate, cereale sau semințe oleaginoase. Într-adevăr, anumiți operatori nu varsă TVA-ul la trezorerie după livrarea produselor lor, în special atunci când le-au achiziționat fără să plătească taxa în amonte. Clienții acestora sunt însă îndreptățiți la o deducere de TVA, dacă sunt în posesia unei facturi valabile.

(4)

Instituirea obligației de plată a TVA în sarcina persoanei impozabile destinatare a bunurilor livrate, în locul furnizorului, ar constitui o măsură temporară de urgență care ar avea ca efect stoparea acestei forme de fraudă. Aplicarea respectivei măsuri speciale pe o perioadă de doi ani ar trebui să acorde României timpul necesar pentru a institui, în sectorul agricol, măsuri definitive și compatibile cu Directiva 2006/112/CE, de natură să prevină și să combată această formă de fraudă.

(5)

Pentru a împiedica deplasarea producerii fraudei către etapa de transformare a bunurilor în produse alimentare sau industriale sau către alte produse, ar trebui ca România să introducă concomitent măsuri adecvate în materie de raportare și control și să informeze Comisia cu privire la acestea.

(6)

Pentru a garanta aplicarea prezentei măsuri speciale numai produselor agricole primare și pentru a evita apariția unor sarcini administrative disproporționate pentru persoanele impozabile vizate sau a unor riscuri legate de securitatea juridică, ar trebui utilizată nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (2) pentru a desemna bunurile vizate de măsura specială respectivă.

(7)

Măsura specială în cauză este justificată și proporțională cu obiectivele urmărite. Aceasta are o durată determinată și vizează numai anumite bunuri precis desemnate care, în mod obișnuit, nu sunt destinate ca atare consumatorilor finali și care au făcut obiectul unor fraude fiscale care au generat pierderi mari de venituri din TVA. Având în vedere amploarea acestor pierderi fiscale, măsura ar trebui să fie adoptată în cel mai scurt timp.

(8)

Măsura specială în cauză nu va modifica nivelul global al încasărilor de TVA perceput de România în stadiul consumului final și nu va avea un impact negativ asupra resurselor proprii ale Uniunii provenite din TVA,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/28

(1)

La 10 noiembrie 2008, Letonia a notificat Comisiei un pachet de măsuri în favoarea întreprinderii Parex banka AS (denumită în continuare „Parex banka”), pentru a sprijini stabilitatea sistemului financiar, care a fost aprobat la 24 noiembrie 2008 (2) (denumit în continuare „prima decizie de salvare”), pe baza angajamentului Letoniei de a prezenta un plan de restructurare pentru Parex banka în termen de șase luni. La 26 ianuarie 2009, Letonia a informat Comisia cu privire la mai multe modificări ale măsurilor de sprijin public pentru Parex banka. Aceste modificări au fost aprobate la 11 februarie 2009 (3) (denumite în continuare „a doua decizie de salvare”). La data de 29 martie 2009, Letonia a notificat Comisiei necesitatea unor modificări suplimentare la măsura de recapitalizare. Aceste modificări au fost aprobate prin Decizia Comisiei din 11 mai 2009 (4) (denumită în continuare „a treia decizie de salvare”).

(2)

La 11 mai 2009, Letonia a notificat un plan de restructurare pentru Parex banka. La 5 iunie 2009, a fost trimisă autorităților letone o cerere de informații. La 15 iunie 2009, a avut loc o reuniune între autoritățile letone și Comisie. Letonia a răspuns parțial la această cerere de informații prin scrisoarea din 7 iulie 2009.

(3)

Prin scrisoarea din 29 iulie 2009, Comisia a informat Letonia cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE (5) (denumită în continuare „decizia de deschidere”) cu privire la măsurile de ajutor de restructurare.

(4)

Decizia de deschidere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 6 octombrie 2009, iar părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile de ajutor de restructurare propuse, în termen de o lună de la data publicării. Părțile interesate nu au transmis observații Comisiei. Cu toate acestea, după expirarea termenului prevăzut, Comisia a primit scrisori în 15 iunie și 13 iulie 2010 de la Valerijs Kargins și Viktors Krasovickis, foști acționari majoritari ai Parex banka (denumiți în continuare „foști acționari majoritari”). În continuare, Comisia a primit scrisori de la membri ai Parlamentului leton în 22 iunie și 1 iulie 2010.

(5)

Prin scrisoarea din 12 august 2009, autoritățile letone au solicitat ca termenul pentru transmiterea de informații suplimentare stabilit în decizia de deschidere să fie prelungit până la 15 octombrie 2009. La 4 septembrie 2009, acestea au prezentat un plan de restructurare revizuit pentru Parex banka, împreună cu informații suplimentare, ca răspuns la decizia de deschidere. Planul de restructurare revizuit a fost actualizat ulterior la 22 septembrie 2009 și au fost furnizate informații suplimentare. Au avut loc reuniuni ale autorităților letone cu Comisia la 11 și 17 septembrie 2009.

(6)

În plus, Letonia a furnizat informații suplimentare și clarificări la 11 septembrie, 6 și 26 octombrie, 9 și 23 decembrie 2009, 19 februarie și 2 martie 2010.

(7)

La 12 și 26 octombrie 2009, Letonia a furnizat informații cu privire la o posibilă schimbare a strategiei de restructurare pentru Parex banka. La 22 martie 2010, a avut loc o întâlnire între Comisie și autoritățile letone. Prin scrisoarea din 31 martie 2010, Letonia a prezentat o nouă versiune a planului de restructurare pentru Parex banka, la 31 martie 2010, la care au fost trimise ulterior completări în datele de 14 mai, 9, 12, 17 și 21 iunie 2010.

(8)

Comisia a solicitat informații suplimentare în data de 10 mai 2010. Letonia a răspuns prin scrisoarea din 7 iulie 2010. În această scrisoare, Letonia a prezentat, de asemenea, o versiune actualizată a planului de restructurare din 31 martie 2010. Planul de restructurare a fost modificat ulterior în 18 și 27 august 2010 (denumit în continuare „planul final de restructurare”).

(9)

Prin scrisorile din 2, 18 și 27 august, precum și din 2 septembrie 2010, Letonia a furnizat clarificări suplimentare în ceea ce privește angajamentele care urmau a fi asumate. La 3 septembrie 2010, Comisia a primit o listă finală cu angajamente.

(10)

La 2 septembrie 2010, autoritățile letone au informat Comisia că acceptă, în mod excepțional, ca această decizie să fie adoptată în limba engleză.

(11)

Parex banka a fost a doua bancă ca mărime din Letonia, cu active totale de 3,4 miliarde LVL (4,9 miliarde EUR) la 31 decembrie 2008. La sfârșitul anului 2007, înainte de criză, banca deținea cea mai mare cotă (18 %) din piața depozitelor din țară și a treia cea mai mare cotă (12 %) din piața creditelor (6). Prin urmare, a fost considerată de către autoritățile letone ca fiind de importanță sistemică pentru sistemul financiar.

(12)

Parex banka oferea o gamă largă de produse bancare direct și prin intermediul filialelor specializate, inclusiv creditare, servicii de carduri de plată, leasing, gestionare de active și tranzacționare de valori mobiliare. În plus față de operațiunile sale bancare din Letonia, Parex banka deținea o filială bancară în Lituania și Elveția (AP Anlage & Privatbank AG) și sucursale în Estonia, Suedia și Germania, o societate de gestionare de active în regiunea Mării Baltice și mai multe societăți de leasing care își desfășurau activitatea în Comunitatea Statelor Independente (denumită în continuare „CSI”).

(13)

Parex banka a fost înființată în anul 1992 și avea ca acționari majoritari două persoane fizice care, înainte de intervenția statului, dețineau 84,83 % din capitalul social al băncii. Ca urmare a problemelor cu care s-a confruntat, Parex banka a fost parțial naționalizată, prin achiziționarea integrală a acțiunilor foștilor acționari majoritari la un preț total de achiziție simbolic, de 2 LVL (aprox. 3 EUR) (7). În aprilie 2009, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (denumită în continuare „BERD”) a încheiat un acord de cumpărare de acțiuni, prin care BERD urma să achiziționeze 25 % din capitalul social al Parex banka, plus o acțiune (8).

(14)

Deși în trecut Parex banka a fost o instituție profitabilă, cu o franciză bancară puternică în Letonia, conducerea băncii a ales o strategie inadecvată de afaceri și a luat unele decizii foarte riscante pentru a face față concurenței intense din partea filialelor mai sofisticate ale unor bănci străine. În special, Parex banka a devenit tot mai implicată în piețele CSI, bazându-se excesiv pe depozite mari, pe termen scurt ale nerezidenților. Criza financiară a afectat grav piețele emergente, inclusiv țările CSI, și au circulat zvonuri cu privire la capacitatea Parex banka de a-și refinanța împrumuturile sindicalizate ajunse la scadență în februarie 2009. O combinație a acestor evenimente a condus la o pierdere a încrederii deponenților, în special în rândul clienților nerezidenți, fapt ce a determinat o retragere masivă a fondurilor de către deponenți. Panica bancară a atins un flux maxim zilnic de retrageri de până la 100 de milioane EUR și nu a fost stopată de naționalizarea parțială a băncii. Aceasta a condus la o scădere cu 36 % a depozitelor față de sfârșitul anului 2007, fapt ce a cauzat o criză gravă de lichidități. Pentru a împiedica retragerea în continuare a depozitelor, au fost impuse restricții privind retragerile de către autoritatea de reglementare letonă, Comisia pentru Finanțe și Piețe de Capital.

(15)

În 2008, pierderile consolidate au fost de 131 de milioane LVL (185 de milioane EUR), față de un profit de 40 de milioane LVL (58 de milioane EUR) în 2007. Până la sfârșitul anului 2008, capitalul total al acționarilor a fost cu 65 % mai mic decât în anul precedent, ridicându-se la 77 de milioane LVL, în principal din cauza creșterii provizioanelor pentru pierderile din credite și a pierderilor din portofoliul de titluri de valoare. Rata de adecvare a capitalului (denumită în continuare „CAR”) a băncii Parex pe bază individuală și la nivel de grup (9) a fost de numai 4,1 % și, respectiv, 3,1 %. Prin urmare, Parex banka nu a mai putut să îndeplinească cerințele regulamentare de solvabilitate.

(16)

Parex banka a solicitat asistența statului la începutul lunii noiembrie 2008. În urma naționalizării acesteia, Letonia a decis să pună în aplicare măsuri de salvare care au stabilizat provizoriu Parex banka. În mare, Comisia Europeană a aprobat temporar ca ajutor de salvare: i) o facilitate de asigurare a lichidității de până la 1,5 miliarde LVL, ii) garanții de stat care acopereau creditele existente sindicalizate, în valoare de 775 de milioane EUR, și creditele noi emise pentru a refinanța un împrumut sindicalizat, în valoare de 275 de milioane EUR, și iii) măsuri de recapitalizare, care îi permiteau băncii Parex să ajungă la un CAR de 11 % în timpul fazei de salvare (10).

(17)

La 11 mai 2009, Letonia a prezentat un plan de restructurare pentru Parex banka, ca urmare a primelor măsuri de recapitalizare (denumit în continuare „planul inițial de restructurare”), al cărui conținut a fost descris mai detaliat în secțiunea 2.4 din decizia de deschidere.

(18)

Planul conținea o analiză preliminară a activității băncii Parex, măsurile de ajutor de restructurare avute în vedere, strategia de afaceri viitoare și măsuri pentru restabilirea viabilității.

(19)

Planul acoperea perioada 2009-2013. Activitățile economice de gestionare de capital corporativ, de retail bancar și de gestionare de patrimoniu (11) au fost considerate principalele segmente de activitate viitoare ale Parex banka. Planul prevedea punerea în aplicare a unei noi strategii prin care se urmărea ca Parex banka să devină una dintre cele mai importante bănci din regiunea Mării Baltice. Toate activitățile desfășurate în afara regiunii respective au fost considerate a fi activități secundare. Cu toate acestea, planul a exclus o posibilă vânzare a lor pe termen scurt sau mediu.

(20)

Strategia de afaceri avută în vedere a inclus rate atractive si o strategie agresivă de marketing pentru a sprijini creșterea băncii Parex și pentru a reconstitui baza de depozite pierdute. Planul a presupus că Parex banka va rămâne dependentă de măsurile statului de asigurare a lichidității, chiar și după perioada de restructurare.

(21)

La 4 septembrie 2009, Letonia a prezentat un plan de restructurare revizuit care a fost modificat ulterior la 22 septembrie 2009. Acest plan urmărea să răspundă îndoielilor exprimate de Comisie în decizia de deschidere.

(22)

Strategia revizuită pentru Parex banka a avut la bază, de asemenea, crearea unui sector de activitate solid în zona baltică în domeniul gestionării capitalului corporativ, a serviciilor de retail bancar și a capitalului privat. Planul revizuit prevedea că Parex banka va fi în măsură să ramburseze toate măsurile statului de asigurare a lichidității până la sfârșitul perioadei de restructurare.

(23)

Spre deosebire de planul inițial de restructurare, planul revizuit includea o scădere în bilanțul contabil al băncii Parex prin concentrarea asupra segmentelor principale. În special, acesta avea în vedere restrângerea activității de creditare a băncii Parex.

(24)

În plus, planul indica posibilitatea de a separa activitățile secundare. Când Letonia a aprobat, mai târziu, această schimbare strategica, a fost necesar să se elaboreze o nouă versiune corespunzătoare a planului de restructurare.

(25)

Conform planului final de restructurare, obiectivul strategic principal este de a reda banca sectorului privat, prin vânzarea acesteia către un investitor strategic care să poată elibera statul de angajamentele de finanțare, asigurând în același timp viabilitatea pe termen lung a băncii. Letonia a atras deja BERD ca un investitor cu reputație externă puternică, cu suficiente resurse financiare și cu un angajament pe termen lung (a se vedea considerentul 13).

(26)

Planul de restructurare final presupune separarea activelor băncii Parex într-o bancă nou înființată numită AS Citadele banka (denumită în continuare „Citadele banka”), așa-numita „bancă bună”, care se va concentra pe operațiunile bancare tradiționale, precum și o așa-numită „bancă rea” (Parex banka), […] (12).

(27)

În scopul restabilirii viabilității pe termen lung, banca principală va fi separată de activele secundare și neperformante. Restructurarea propusă se bazează pe un scenariu (numit „good-out”) care constă în înființarea unei bănci cu o bază de capital solidă sub supravegherea autorității de reglementare din Letonia și care să se concentreze asupra spațiului baltic. Toate activele principale și unele active secundare (în special creditele performante din CSI) sunt transferate de la Parex banka la banca nou înființată. Activele secundare si activele neperformante rămase (credite, titluri de valoare și bunuri imobiliare recuperate), vor rămâne la Parex banka, […].

(28)

Tabelul 1 ilustrează structura Citadele banka și a Parex banka după separare.

Tabelul 1

Structura acționariatului după separare

(29)

Letonia a luat deja primele măsuri pentru a pune în aplicare scenariul „good-out”(de înființare a unei bănci care să preia activele bune). Noua bancă, Citadele, a fost înregistrată la 30 iunie 2010 și majoritatea activelor au fost transferate la data de 1 august 2010 (13). În principiu, separarea completă din punct de vedere operațional a băncilor Citadele și Parex ar trebui să fie finalizată în termen de 12 luni de la data transferului.

(30)

În consecință, vor fi transferate de la Parex banka către Citadele banka următoarele active și pasive:

(31)

Vor rămâne la Parex banka următoarele active și pasive:

(32)

Tabelul 2 ilustrează activele care sunt transferate către Citadele banka și pe cele rămase la Parex banka, precum și reducerea bilanțului în raport cu perioada de dinainte de criză, așa cum s-a estimat în planul de restructurare final și s-a modificat la 27 august 2010:

Tabelul 2

Separarea activelor între Citadele banka și Parex banka

(33)

Strategia băncii Citadele de asigurare a viabilității pe termen lung se bazează pe crearea unui sector solid de activitate în spațiul baltic, cu accent pe Letonia, în cele trei segmente principale de activitate: gestionarea capitalului corporativ, a serviciilor de retail bancar și gestionarea de patrimoniu (19). Cu toate acestea, activitatea de gestionare de patrimoniu va rămâne o activitate principală la Citadele banka numai dacă banca este vândută de către […]. În cazul în care vânzarea nu se realizează, activitatea de gestionare de patrimoniu va fi vândută separat până la aceeași dată.

(34)

Citadele banka nu se va angaja în servicii de creditare bancară în spațiul CSI, iar portofoliului de credite performante în CSI este considerat, prin urmare, secundar. Pe acest segment nu se vor acorda împrumuturi noi, iar portofoliul existent va fi cesionat de […].

(35)

Prezența în Lituania și Estonia a Parex banka a fost considerabil mai limitată decât în Letonia. Citadele banka intenționează, de asemenea, să aibă o prezență limitată pe aceste piețe în viitor.

(36)

În ceea ce privește cele două sucursale din Suedia și Germania cu activitate în sectorul depozitelor bancare, care au fost transferate la Citadele banka, Letonia a explicat că, drept urmare a retragerii masive a depozitelor, o parte semnificativă a activității de finanțare a băncii cu fonduri provenite din spațiul baltic a fost întreruptă. De asemenea, în contextul macroeconomic actual al Letoniei, atragerea de fonduri externe este dificilă. Depozitele totale ale rezidenților din statele baltice sunt semnificativ mai mici decât portofoliul de credite ale acestora, în timp ce principalii concurenții ai băncii Parex primesc fonduri de la societățile-mamă cu sediul în alte țări (în cele mai multe cazuri Suedia). Astfel, Citadele banka trebuie să păstreze unele baze de finanțare în străinătate (în Suedia și Germania).

(37)

Citadele banka intenționează să soluționeze problemele care au determinat Parex banka să solicite ajutor de stat și să restabilească viabilitatea pe termen lung a acesteia, prin următoarele măsuri-cheie.

(38)

Schimbarea stilului de management și a guvernanței corporative: Înainte de naționalizare, procesele decizionale la Parex banka erau centralizate la acționarii principali. Citadele banka va adera la guvernanța corporativă consolidată adoptată recent. Aceasta va pune în aplicare un set de proceduri ale Consiliului de administrație și ale Consiliul de Supraveghere, menite să asigure standarde înalte de guvernanță corporativă. Principiile-cheie ale guvernanței corporative ale băncii Citadele sunt: separarea strictă a proprietății și a managementului, garantarea drepturilor acționarilor, divulgare și transparență, responsabilitățile și structura consiliului de administrație și promovarea adoptării de decizii etice și responsabile.

(39)

Îmbunătățirea gestionării riscurilor: Conducerea băncii Parex a revizuit și a consolidat procedurile de gestionare a riscului și controalele în cadrul băncii, atât la nivel de întreprindere, cât și la nivel operațional, pentru toate categoriile de risc major (de piață, de credit și operaționale). În special, vor fi substanțial reconfigurate, în cadrul Citadele banka, controalele privind riscul de credit, pentru a se schimba abordarea anterioară a băncii Parex, și anume de la creditare pe bază de garanții cu evaluări în mod inerent incerte, la evaluări ale capacității de îndatorare a debitorului, pe baza fluxului de numerar al acestuia. Gestionarea riscului reprezintă un element esențial al procesului de gestionare la Citadele banka. În cadrul băncii Citadele, gestionarea riscului este controlată de o unitate independentă. În plus, Consiliul de supraveghere al băncii Citadele ia parte la supravegherea gestionării riscului și a ales unul dintre membrii săi ca responsabil pentru supravegherea gestionării riscului, pentru audit intern și pentru verificarea conformității. Consiliul de supraveghere primește rapoarte lunare privind riscul, care includ actualizări privind riscul de credit și verificarea conformității în cadrul băncii.

(40)

Bilanț mai/redus, axat pe segmentele esențiale: Activitatea principală a băncii Citadele se va desfășura în țările baltice, iar preocuparea principală a conducerii va fi revenirea la profitabilitate a băncii Citadele în această regiune. Portofoliul de credite secundare performante în CSI va fi transferat la Citadele banka, dar va fi vândut de către […]. Prin reorientarea activităților sale principale și prin reducerea în mod semnificativ a dimensiunii părții de active din bilanțul său, Citadele banka va fi profitabilă într-o manieră pe termen lung.

(41)

Stabilizarea poziției lichidități: Strategia băncii Citadele este de a dezvolta un model de finanțare durabil, cu risc scăzut, prin reducerea dependenței de finanțarea provenind de la instituțiile bancare și financiare, prin prelungirea profilului de scadențelor și prin diversificarea surselor de finanțare prin creșterea proporției depozitelor pe termen lung ale clienților în baza de finanțare a Citadele banka. Depozitele la Citadele banka nu fac obiectul unor restricții de retragere impuse de autoritatea de reglementare letonă.

(42)

Revenirea la profitabilitate în segmentul principal până în 2011: Citadele banka intenționează să reducă cheltuielile administrative și de personal, precum și alte costuri administrative. Cheltuielile administrative ale Parex banka au fost deja reduse cu 39 %, reprezentând 32 de milioane LVL, în 2009. Se preconizează că raportul cheltuieli/venituri (coeficientul de exploatare) al băncii Citadele va scădea și mai mult și se va situa la [între 35 și 55] % în 2014. Se preconizează că scăderea se va obține prin reduceri […] ale cheltuielilor de personal, precum și prin revizuirea diferitelor proceduri din cadrul băncii Citadele. Pentru a-și reduce cheltuielile de funcționare și a deveni stabilă din punct de vedere financiar, Citadele banka va continua măsurile inițiate deja de către Parex banka în vederea refacerii structurii cheltuielilor prin optimizarea rețelei de sucursale, […] și prin alte măsuri de reducere a cheltuielilor. Alături de reducerea cheltuielilor vor exista diverse inițiative de creștere a veniturilor și se va acorda o atenție deosebită gestionării calității activelor, în scopul îmbunătățirii rentabilității capitalurilor proprii (denumite în continuare „ROE”).

(43)

Conform proiecțiilor incluse în planul final de restructurare, în scenariul de bază, Citadele banka preconizează o revenire la profitabilitate chiar în 2011 și îmbunătățirea în continuare a rezultatelor sale până în 2015. În 2014, Citadele banka ar atinge un ROE de [între 18 și 28] %. În continuare, tabelul 3 prezintă principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Citadele pentru anii 2010-2014. Efectele acțiunilor de restructurare efectuate de către conducerea băncii sunt vizibile în cifrele-cheie pe 2014, cu un raport cheltuieli/venituri de [între 35 și 55] % și un ROE de [între 18 și 28] %. O structură mai solidă a capitalului ar fi stabilită printr-un raport capitaluri proprii/total active de [între 8 și 14] % în 2015.

Tabelul 3

Principalii indicatori de performanță financiară ai Citadele banka în scenariul de referință pentru anii 2010-2014

(44)

În cel mai pesimist scenariu, Citadele banka ar reveni la profitabilitate în 2013 și ar continua să își îmbunătățească rezultatele în 2014. În 2014, banca ar atinge un ROE de [> 0] % (20). Planul indică faptul că, în scenariul cel mai pesimist, ratele de capital pentru Citadele banka și pentru întregul grup consolidat se mențin cu mult peste cerințele minime regulamentare. Tabelul 4 prezintă principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Citadele pentru anii 2010-2014, în scenariul cel mai pesimist.

Tabelul 4

Principalii indicatori de performanță financiară ai băncii Citadele, conform scenariului cel mai pesimist pentru anii 2010-2014

(45)

Conform rezultatelor unei simulări de criză pentru Citadele banka (a se vedea tabelul 5), efectuată de Banca Centrală din Letonia, nu ar fi necesar capital suplimentar pentru a se îndeplini cerințele minime de capital până la sfârșitul anului 2015, cu o rată de adecvare a capitalului [> 8 %].

Tabelul 5

Rezultatele simulării de criză pentru Citadele banka

(46)

După scindare, Parex banka (inclusiv filialele sale) va fi […]. Aceasta va vinde și lichida toate activele sale în perioada 2010-2017. Principala sarcină a băncii Parex va fi de a recupera suma maximă din activele care îi sunt atribuite în cursul duratei sale de viață, care, pentru prognoze, se presupune a fi de opt ani. Parex banka va evita, astfel, nevoia de vânzare în regim de urgență a unui portofoliu sau obținerea de garanții în timp foarte scurt. Parex banka se va concentra asupra creditelor neperformante, precum și asupra bunurilor imobiliare deja recuperate. Prin urmare, principalele activități ale băncii Parex sunt efectuarea procedurilor de recuperare a activelor și, ulterior, gestionarea și vânzarea activelor, eșalonat, cât mai curând posibil în condiții rezonabile.

(47)

În urma scindării, nici Parex banka, nici filialele sale nu se vor angaja în activități economice noi, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinii sale principale – de a gestiona activele transferate și de a le vinde. În special, Parex banka va întrerupe acordarea de împrumuturi noi. Cu toate acestea, poate separa anumite active în filiale separate în vederea gestionării (vânzării) lor.

(48)

În ceea ce privește finanțarea firmelor de leasing din CSI, Parex va încerca să cesioneze aceste activități. După cum s-a menționat mai sus, nu se acordă împrumuturi noi, inclusiv leasing, și, în cazul în care nu se găsesc cumpărători, se preconizează lichidarea completă a portofoliilor de leasing existente de […]. O proporție semnificativă din portofoliile de leasing sunt […].

(49)

Se preconizează că aceste acțiuni combinate vor genera un aflux de lichidități în Parex banka, ceea ce îi va permite acesteia începerea restituirii depozitelor de stat. Cu toate acestea, capitalul investit în bancă nu va fi recuperat de către stat, potrivit previziunilor financiare.

(50)

Planul de restructurare prevede că Parex banka va îndeplini cerințele privind capitalul numai până la […].

(51)

Parex banka a suferit din cauza unei retrageri continue a depozitelor. Ca rezultat, în prezent, baza de depozite este semnificativ mai redusă decât înainte de criză. Activitățile de creditare au fost, de asemenea, semnificativ limitate din cauza lipsei de fonduri. Autoritățile letone se angajează să impună un plafon pentru operațiunile de creditare și de creare de depozite ale băncii Citadele în zonele geografice relevante (a se vedea secțiunea 2.5 de mai jos). Plafonarea operațiunilor de creditare și de creare de depozite nu va permite o creștere anuală mai mare de [între 9 și 13] % față de prezența sa deja redusă pe piață.

(52)

Planul de restructurare are în vedere reducerea activităților comerciale ale băncii Citadele față de cele ale băncii Parex de dinaintea crizei. Această reducere se va realiza parțial prin cesionarea anumitor active (creditele performante din CSI și activitatea de gestionare a patrimoniului, dacă sunt vândute separat de Citadele banka). Mai mult, Letonia s-a angajat să privatizeze Citadele banka până la 31 decembrie 2014.

(53)

Ca urmare a naționalizării, foștii acționari majoritari ai Parex banka au fost îndepărtați (a se vedea considerentul 13). Datorită recapitalizării ulterioare a băncii Parex de către stat și BERD, numărul acționarilor minoritari s-a redus (de la 15,2 % anterior la 3,7 % la 7 iulie 2010).

(54)

Planul final de restructurare indică faptul că ajutorul de salvare existent va fi prelungit pe parcursul perioadei de restructurare și împărțit între banca nou-creată, Citadele banka, și Parex banka. Sunt prevăzute unele ajutoare de stat în plus față de cele primite deja.

(55)

Sprijinul planificat pentru asigurarea lichidității, sub formă de depozite de stat, atât pentru Citadele banka, cât și pentru Parex banka, nu va depăși suma de 1,5 miliarde LVL, care a fost aprobată ca valoare maximă a ajutorului de salvare sub formă de sprijin pentru asigurarea lichidității pentru Parex banka, înainte de scindare (21). În scenariul de referință și în scenariul cel mai pesimist, depozitele de stat la Citadele banka ar trebui rambursate până în 2012. În scenariul cel mai optimist, depozitele de stat ar trebui să fie rambursate integral până în 2011. Depozitele de stat la Parex banka rămân restante până la sfârșitul perioadei de restructurare în scenariul de referință și în scenariul cel mai pesimist. Sumele neachitate variază de la [0-100] milioane LVL (în cazul scenariului de referință) la [100-200] milioane LVL (în scenariul cel mai pesimist). Rambursarea poate avea loc mai devreme în cazul unei vânzări a beneficiarilor sau a activelor acestora. Soldurile restante în cazul unor scenarii diferite sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6

Măsurile statului de sprijin pentru asigurarea lichidității (solduri restante la sfârșitul anului)

Citadele banka

Parex Banka

(56)

Remunerarea lichidității a fost stabilită în a doua decizie de salvare pe baza recomandărilor Băncii Centrale Europene din 20 octombrie 2008 privind garanțiile guvernamentale pentru datoriile bancare. Conform planului de restructurare, aceste sume, atât pentru Citadele banka, cât și pentru Parex banka, vor fi stabilite pe baza costurilor finanțării publice (22), la care se va adăuga o taxă suplimentară de 50 de puncte de bază. În plus, se va introduce o taxă de stimulare pentru Citadele banka – începând din luna aprilie 2011, taxa va fi majorată cu până la 15 puncte de bază în fiecare trimestru, ca un stimulent pentru bancă de a se refinanța pe piețe.

(57)

Costurile estimate ale sprijinului statului pentru asigurarea lichidității în comparație cu cele ale depozitelor clienților la Citadele banka sunt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7

Costul depozitelor de stat la Citadele banka în comparație cu costul depozitelor clienților

(58)

După scindare, garanțiile existente pentru creditorii sindicalizați ai Parex banka, astfel cum au fost aprobate în (conformitate cu) prima și a doua decizie de salvare, vor rămâne la Parex banka, împreună cu creditele sindicalizate. Planul de restructurare prevede că acestea vor fi închise până la 31 decembrie 2011, fără a i se cere guvernului să-și onoreze garanția.

(59)

În martie 2010, Parex banka a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții (denumită în continuare „BEI”), care va oferi o linie de creditare de până la 100 de milioane EUR care să fie utilizată pentru a oferi finanțare întreprinderilor mici și mijlocii. Linia de creditare urmează a fi transferată la Citadele banka. BEI solicită o garanție de stat pentru această finanțare, atât timp cât Citadele banka se situează în continuare sub pragul de recomandare pentru investiții.

(60)

Citadele banka ar putea avea nevoie, de asemenea, de garanții suplimentare sau de lichidități de până la 88 de milioane LVL (126 milioane EUR) din partea statului, pentru eurobondurile în circulație, care expiră în mai 2011.

(61)

Prețurile pentru garanțiile de stat sunt cele aprobate în a doua decizie de salvare (23). În ceea ce privește prețul eventualelor garanții de stat suplimentare incluse în planul de restructurare, acesta va fi calculat pe baza garanției de stat existente (1,048 %), plus o taxă suplimentară de 12,5 puncte de bază care va fi introdusă și care se va majora cu 12,5 puncte de bază la sfârșitul fiecărui trimestru.

(62)

Conform planului de restructurare, capitalul propriu (de rang 1), injectat deja în Parex banka în timpul perioadei de salvare va rămâne la Parex banka.

(63)

Conform planului de restructurare, nu se va solicita un capital suplimentar din partea statului, cu excepția:

(64)

Sumele respective ale capitalului de rang 1 care urmează să fie furnizat de stat (către) Parex banka conform diferitelor scenarii sunt prezentate în tabelele 8 și 9.

Tabelul 8

Capitalizarea preconizată a depozitelor de stat la Parex banka

Tabelul 9

Dobânda corespunzătoare fondurilor statului amânată/capitalizată la Parex Banka

(65)

Letonia s-a angajat că suma maximă totală a capitalului furnizat băncii Parex nu trebuie să depășească 218,7 milioane LVL și că aceasta nu va oferi,în mod direct sau indirect, capital suplimentar, sub orice formă, către Parex banka după sfârșitul […].

(66)

Rambursarea preconizată a principalului depozitelor de stat și a dobânzii de către Parex banka este prezentată în tabelul 10.

Tabelul 10

Rambursarea preconizată a principalului depozitelor de stat și a dobânzii de către Parex banka

(67)

Ajutorul de salvare sub formă de împrumut subordonat (capital de rang 2) va fi transferat la Citadele banka. Remunerarea a fost stabilită în a doua și a treia decizie de salvare (24), pe baza recomandărilor Băncii Centrale Europene din 20 noiembrie 2008 pentru stabilirea prețurilor pentru instrumentele de recapitalizare. Dacă în decembrie 2009 dobânda fixă pentru împrumutul subordonat a fost […] %, după februarie 2010 aceasta a fost majorată la […] %.

(68)

În timpul scindării sau după aceasta, niciun capital de rang 2 nu a fost și nu va fi furnizat băncii Parex de către stat.

(69)

Conform celor prezentate în considerentele 27-32, anumite active vor fi transferate de la Parex banka la Citadele banka, care va continua unele activități ale Parex banka în timp ce activele secundare și neperformante vor rămâne la Parex banka. În ceea ce privește valoarea activelor rămase la Parex banka, o evaluare prudentă care pornește de la scenariul cel mai pesimist ar indica pierderi de [200-400] milioane LVL, iar dacă se pornește de la scenariul de referință, [50-300] de milioane LVL. Pierderile ar corespunde la aproximativ [20-50] % din valoarea contabilă a activelor (de 814 milioane LVL), în scenariul cel mai pesimist, și la aproximativ […] %, în scenariul de referință. Dacă sunt luate în considerare provizioanele, pierderea din valoarea nominală a activelor ar fi chiar mai mare.

(70)

Estimările datoriilor neachitate și ale capitalului de stat pierdut după lichidarea activelor băncii Parex sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11

Datorii neachitate și capitalul de stat pierdut după lichidarea activelor băncii Parex

(71)

Pentru a-i permite Comisiei să stabilească compatibilitatea cu piața internă a ajutorului de restructurare acordat băncilor Citadele și Parex, la 3 septembrie 2010, Letonia a transmis un document, Commitments to the European Commission („Angajamentele față de Comisia Europeană”), semnat de către Letonia, Citadele banka și Parex banka, ce conține angajamente asumate în vederea asigurării punerii integrale în aplicare a planului de restructurare și în vederea limitării denaturărilor concurenței care rezultă din ajutorul de restructurare (denumite în continuare „angajamentele”). Principalele angajamente sunt descrise mai jos.

(72)

Angajament de cesionare a creditelor din spațiul CSI. Citadele banka cesionează sau ia măsurile necesare în vederea cesionării creditelor din spațiul CSI până la […] unui cumpărător și în condiții de vânzare aprobate de către Comisie. Pentru a realiza cesionarea, Citadele banka va găsi un cumpărător și va încheia un contract ferm și definitiv de vânzare-cumpărare pentru vânzarea creditelor din spațiul CSI până la, cel târziu, […]. Dacă Citadele banka nu încheie un astfel de contract până la această dată, va acorda celui căruia i s-a încredințat efectuarea cesionării un mandat exclusiv de a vinde creditele din spațiul CSI până la […].

(73)

Angajament de cesionare a activității de gestionare de patrimoniu. Activitatea de gestionare de patrimoniu se cesionează până la […]pe baza principiului continuității activității, unui cumpărător, în condiții de vânzare aprobate de către Comisie. În acest scop, nu mai târziu de […]:

În cazul în care activitatea de gestionare de patrimoniu nu este cesionată, împreună cu celelalte activități ale băncii Citadele sau separat, până la […], Citadele banka acordă mandatarului însărcinat cu efectuarea cesionării un mandat exclusiv pentru a vinde activitatea de gestionare de patrimoniu separat de restul activităților Citadele banka până la […].

(74)

Păstrarea viabilității, a valorii comerciale și a competitivității. Până la finalizarea vânzării activității de gestionare de patrimoniu, Citadele banka își păstrează viabilitatea economică, valoarea pe piață și competitivitatea activității de gestionare de patrimoniu, în conformitate cu bunele practici de afaceri, și reduce, pe cât posibil, orice risc de pierdere a potențialului său competitiv.

(75)

Obligativitatea separării activităților. Până la finalizarea vânzării activității de gestionare de patrimoniu, Citadele banka menține activitatea de gestionare de patrimoniu separat de activitățile pe care le reține și se asigură că membrii cei mai importanți ai personalului însărcinat cu această activitate nu sunt implicați în niciuna dintre activitățile reținute și viceversa. Citadele banka numește un manager distinct, care va răspunde de controlul activității de gestionare de patrimoniu, sub supravegherea mandatarului însărcinat cu monitorizarea. Managerul distinct va gestiona activitatea de gestionare de patrimoniu în mod independent și în interesul optim al activității, cu scopul de a asigura viabilitatea economică, valoarea comercială, competitivitatea și independența acesteia față de activitățile reținute de Citadele banka.

(76)

Angajamentul de a vinde Citadele banka. Letonia cedează sau ia măsurile necesare pentru a ceda Citadele banka, până la 31 decembrie 2015, unui cumpărător și în condiții de vânzare aprobate de către Comisie. Pentru a efectua vânzarea, Letonia găsește un cumpărător și încheie un contract ferm și definitiv de vânzare-cumpărare în vederea vânzării Citadele banka, cel târziu până la 31 decembrie 2014. Pentru a îndeplini acest angajament, Letonia trebuie să vândă toate acțiunile deținute direct sau indirect (inclusiv prin intermediul unor întreprinderi publice) la Citadele banka. În cazul în care Letonia nu a încheiat un astfel de contract până la 31 decembrie 2014, aceasta acordă mandatarului însărcinat cu efectuarea vânzării un mandat exclusiv pentru a vinde Citadele banka până la 31 decembrie 2015.

(77)

Plafonarea creditelor și depozitelor noi în țările baltice. În Letonia, Lituania și Estonia Citadele banka și întreprinderile afiliate acesteia plafonează:

la valorile maxime permise prevăzute în tabelele 12-17.

Piața letonă

Tabelul 12

Plafoanele pentru credite în Letonia

Tabelul 13

Plafoanele pentru soldurile depozitelor în Letonia

Piața lituaniană

Tabelul 14

Plafoanele pentru credite în Lituania

Tabelul 15

Plafoanele pentru soldurile totale ale depozitelor în Lituania

Piața estoniană

Tabelul 16

Plafoanele pentru credite în Estonia

Tabelul 17

Plafoanele pentru soldurile totale ale depozitelor în Estonia

(78)

Plafoanele pentru depozitele la sucursalele germană și suedeză. Citadele banka plafonează soldurile depozitelor ei la sucursalele germană și suedeză atât în ceea ce privește volumul, cât și cotele de piață, la valorile maxime permise prevăzute în tabelele 18 și 19.

Tabelul 18

Plafoanele soldurilor totale ale depozitelor la sucursala germană

Tabelul 19

Plafoanele pentru soldurile totale ale depozitelor la/în sucursala suedeză

(79)

Fără mărirea numărului de sucursale: Citadele banka se angajează să nu mărească numărul total de sucursale. Totuși, acest lucru nu împiedică Citadele banka să își reorganizeze unele dintre sucursalele.

(80)

Angajamentele menționate în considerentele 77-79 se aplică până când se finalizează, pe de o parte, rambursarea integrală a ajutorului de stat furnizat de Letonia sub formă de măsuri de asigurare a lichidității pentru Citadele banka și, pe de altă parte, vânzarea băncii Citadele, și aceasta până la, cel târziu la […]. În cazul în care activitatea de gestionare de patrimoniu este vândută separat de restul activităților băncii Citadele, plafoanele privind împrumuturile și depozitele PCM (o parte din activitatea de gestionare de patrimoniu) menționate în considerentul 77 încetează să se aplice după finalizarea vânzării separate a activității de gestionare de patrimoniu.

(81)

Remunerare în ceea ce privește măsura de salvare a activelor: Citadele banka remunerează Letonia pentru salvarea activelor până la valoarea pierderilor estimate suferite de Letonia, conform scenariului cel mai pesimist, aceasta fiind suma dintre lichiditățile oferite de Letonia și pe care aceasta le-ar putea pierde la finalul realizării activelor ([100-200] de milioane LVL) și capitalul total prevăzut a fi furnizat băncii Parex de la data transferului ([…] milioane LVL). Remunerația se înscrie la cheltuieli în contul de profit și de pierdere, (și anume) înainte de stabilirea venitului net anual. Remunerația ar trebui să fie plătită în fiecare an în care rata de adecvare a capitalului Citadele banka pe bază individuală nu este mai mică de 12 %, iar rata de adecvare a capitalul la nivel de grup nu este mai mică de 8 %, atâta timp cât suma în cauză nu conduce la înregistrarea de pierderi de către Citadele banka în anul respectiv. Acest angajament se aplică până la finalizarea vânzării băncii Citadele.

(82)

Interzicerea achizițiilor. Citadele banka se abține de la achiziționarea de instituții (atât) financiare(, cât) și nefinanciare până la rambursarea integrală a ajutorului de restructurare sub formă de măsuri de asigurare a lichidității, furnizat de Letonia pentru Citadele banka, și până la finalizarea vânzării băncii Citadele.

(83)

Fără împrumuturi noi în CSI. Până la finalizarea vânzării creditelor din spațiul CSI, Citadele banka se angajează să nu acorde nici un nou împrumut clienților din țările CSI și clienților ai căror beneficiari finali sunt din țările CSI. Băncii Citadele și întreprinderilor sale afiliate li se va permite să vireze fonduri numai în cazul în care contractul oficial de împrumut a fost semnat înainte de data transferului. Citadele banka încetează acordarea de avansuri suplimentare pentru creditele existente numai în situațiile în care acest lucru este necesar pentru a menține sau crește probabilitatea ca băncii Citadele sau întreprinderilor sale afiliate să le fie rambursate împrumuturile restante. În plus, astfel de avansuri se limitează la maximum 2 % din portofoliul de credite din anul precedent.

(84)

Fără activități noi. Parex banka și întreprinderile sale afiliate nu se angajează în nicio activitate nouă care nu este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor sale principale de gestionare a activelor și de vânzare ulterioară a lor.

(85)

Parex banka și întreprinderile sale afiliate încetează:

(86)

Parex banka și întreprinderile sale afiliate încetează progresiv sau cesionează toate activitățile de leasing până la […].

(87)

Suma maximă totală a capitalului furnizat direct sau indirect băncii Parex de Letonia, sub orice formă, nu trebuie să depășească 218,7 milioane LVL. Letonia nu furnizează în mod direct sau indirect niciun capital suplimentar, sub orice formă, băncii Parex după […].

(88)

Interzicerea dividendelor și a cupoanelor. Citadele banka, Parex banka și întreprinderile lor afiliate nu plătesc investitorilor niciun dividend sau cupon în baza instrumentelor de capital existente (inclusiv acțiuni preferențiale, acțiuni B și instrumente de rang 2 superior și inferior) și nu exercită nicio opțiune de cumpărare în relație cu acestea, cu excepția situației în care există o obligație juridică de a face acest lucru. Totuși, acest angajament nu se aplică capitalului deținut direct sau indirect de Letonia și capitalului deținut de Citadele banka și Parex banka la întreprinderile lor afiliate.

(89)

Interzicerea oricărei utilizări a sprijinului statului în scopuri publicitare. Citadele banka și Parex banka nu se folosesc, în scopuri publicitare, de acordarea ajutorului de stat, de participarea statului sau de orice avantaje concurențiale care decurg, în orice fel, din faptul că beneficiază de ajutorul respectiv sau de participarea statului.

(90)

Angajamentele stabilite la considerentele 88-89 se aplică băncii Citadele până la rambursarea integrală a ajutorului de stat sub forma măsurilor de asigurare a lichidității furnizat de Letonia pentru Citadele banka și până la finalizarea vânzării băncii Citadele.

(91)

Separarea între Citadele banka și Parex banka: Citadele banka și Parex banka sunt separate pe deplin din punct de vedere operațional până la 1 august 2011, cel târziu, cu excepția anumitor activități IT și a gestionării și administrării împrumuturilor din CSI. Acest din urmă serviciu se remunerează la prețul pieței.

(92)

Mandatari. Se numește un mandatar însărcinat cu monitorizarea pentru a îndeplini funcțiile specificate în secțiunea F a angajamentelor.

(93)

Dacă Letonia sau Citadele banka, după caz, nu au încheiat un contract ferm de vânzare-cumpărare cu o lună înainte de sfârșitul perioadelor menționate în considerentele 72, 73 și 76, se numește un mandatar însărcinat cu cesionarea, pentru a îndeplini funcțiile specificate în secțiunea F a angajamentelor.

(94)

Mandatarii vor fi independenți de Citadele banka, Parex banka și de Letonia, vor deține calificările necesare îndeplinirii mandatului lor și nu vor face obiectul și nici nu vor fi susceptibili să facă obiectul vreunui conflict de interese.

(95)

Comisia va avea libertatea de a aproba sau respinge mandatarul propus și de a aproba obiectul mandatului propus, căruia îi poate aduce orice modificări pe care le consideră necesare pentru ca mandatarul să își îndeplinească obligațiile.

(96)

Mandatarul (mandatarii) își va (vor) asuma îndatoririle specificate în scopul asigurării respectării angajamentelor. Comisia poate, din proprie inițiativă sau la cererea mandatarului, a Letoniei, a băncii Citadele sau a băncii Parex, să dea ordine sau instrucțiuni mandatarului, în scopul asigurării respectării condițiilor și obligațiilor prevăzute în prezenta decizie și în angajamente.

(97)

Comisia a deschis procedura oficială de investigare pentru planul inițial de restructurare prezentat la 11 mai 2009 în acest caz, deoarece a avut, printre altele, îndoieli cu privire la faptul că planul inițial de restructurare era adecvat pentru a asigura restabilirea viabilității pe termen lung a băncii fără un sprijin constant din partea statului.

(98)

Mai exact, nu a fost clar cum și când Parex banka avea să restabilească conformitatea cu cerințele regulamentare relevante. Planul inițial nu a abordat în mod corespunzător nici factorii de risc (inclusiv expunerea la debitori nemembri ai OCDE), identificați în raportul privind buna gestionare prezentat odată cu planul de restructurare. În plus, planul inițial părea să se bazeze pe ipoteze destul de optimiste în ceea ce privește condițiile de funcționare viitoare. Comisia a avut îndoieli cu privire la modul în care banca ar fi putut să gestioneze ridicarea restricțiilor privind retragerea depozitelor. În ciuda constrângerilor legate de lipsa de lichiditate, planul inițial părea a fi construit pe o strategie de afaceri de extindere pentru toate segmentele de creditare și nu prevedea abandonarea sau reducerea semnificativă a activităților mai riscante, cum ar fi acordarea de credite unor persoane cu venituri nete ridicate din țările CSI. În ceea ce privește extinderea prognozată a volumului depozitelor și a activităților de acumulare/obținere? de depozite, au existat îndoieli cu privire la caracterul realist al acestui plan și la eficiența sa din punctul de vedere al costurilor. În plus, autoritățile letone nu furnizaseră, la acea dată, rezultatele testului de rezistență. În decizia de deschidere, Comisia a invitat, prin urmare, autoritățile letone să-și reconsidere strategia globală de afaceri propusă pentru Parex banka.

(99)

Planul de restructurare prevedea o strategie de extindere a afacerilor care părea să se bazeze, în principal, pe o politica de preț și de promovare agresivă pentru a recâștiga cotele de piață pierdute utilizând avantajul concurențial al băncii ca urmare a ajutorului de stat. Cu toate acestea, planul nu includea măsuri adecvate pentru a limita denaturările concurenței.

(100)

În ceea ce privește chestiunea împărțirii contribuției proprii, planul inițial nu includea informații clare cu privire la întreaga sumă reprezentând valoarea totală a sprijinului necesar din partea statului și cu privire la contribuția proprie a băncii Parex. Comisia a avut îndoieli cu privire la faptul că planul inițial a fost conceput astfel încât ajutorul sa se limiteze la minimum. În toate scenariile, chiar până la sfârșitul perioadei de restructurare, banca a rămas dependentă de facilitățile de asigurare a lichidității sau de garanțiile oferite de stat. În acest context, a fost necesar, de asemenea, să se investigheze de către Comisie în ce măsură nevoile de finanțare ale băncii Parex puteau fi reduse printr-o mai mare concentrare asupra activităților de bază și printr-o reducere în continuare, la nivel general, a dimensiunii băncii.

(101)

Nu s-au primit observații de la părțile terțe interesate cu privire la decizia de deschidere, în termenele stabilite.

(102)

Drept răspuns la decizia de deschidere, autoritățile letone au prezentat un plan de restructurare revizuit la 4 septembrie 2009, în care acestea urmăresc să răspundă câtorva dintre îndoielile exprimate de Comisie, prin schimbarea strategiei de restructurare pentru Parex banka. Conținutul planului este descris în secțiunea 3.2. Cu toate acestea, în urma deciziei finale de scindare a băncii Parex, planul respectiv a fost înlocuit cu planul de restructurare final, prezentat la 7 iulie 2010.

(103)

După expirarea termenului prevăzut, Comisia a primit scrisori la 15 iunie și 13 iulie 2010 de la foștii acționari majoritari ai băncii Parex. În plus, Comisia a primit scrisori de la membri ai Parlamentului leton la 22 iunie și 1 iulie 2010. Principala problemă ridicată în scrisorile din 15 iunie și 13 iulie 2010 era legată de posibilitatea de a alege între scenariile „good-out” și „bad-out” prevăzute pentru restructurarea băncii. Scrisorile din 22 și din 1 iulie s-au concentrat asupra implicațiilor pe care strategia aleasă pentru Parex banka și inițiativele legislative în curs le-ar putea avea, având în vedere sistemul juridic leton.

(104)

Comisia subliniază faptul că, acolo unde este cazul, a ținut seama de problemele ridicate în acele scrisori în evaluarea planului final de restructurare, în măsura în care acestea au fost relevante și chestiunea intra în competența sa.

(105)

Comisia trebuie să evalueze dacă măsurile în cauză constituie sau nu ajutor de stat. Articolul 107 alineatul (1) din TFUE prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(106)

Comisia observă că, în ceea ce privește măsurile de salvare sub formă de garanții, sprijin pentru asigurarea lichidității și recapitalizare luate în favoarea băncii Parex, care sunt menținute după scindarea băncii Parex în cursul etapei de restructurare, s-a stabilit deja în prima decizie de salvare (27) că aceste măsuri constituie ajutor de stat. Comisia nu are niciun motiv să își schimbe evaluarea sa anterioară în această privință. De asemenea, întrucât o parte însemnată a activității economice desfășurate anterior de Parex banka, care este continuată de Citadele banka, a beneficiat de aceste măsuri, acestea constituie, de asemenea, ajutor de stat (și) pentru Citadele banka.

(107)

În ceea ce privește măsurile de ajutor descrise în considerentele 62 și 69, Letonia le pune în aplicare pentru restructurarea băncii Parex, care a fost și rămâne parțial implicată în activități transfrontaliere și internaționale. De asemenea, Citadele banka, preluând activitățile economice ale băncii Parex, este și va fi activă pe piețe deschise concurenței internaționale. Prin urmare, orice avantaj conferit din resurse de stat ar afecta concurența în sectorul bancar și ar avea un impact asupra comerțului din interiorul UE. Mai mult, măsurile în cauză sunt selective, întrucât de ele beneficiază numai Citadele banka și Parex banka și sunt finanțate din resurse de stat. În contextul actual al crizei financiare și având în vedere dificultățile financiare cu care se confruntă Parex banka, un investitor în economia de piață nu ar fi oferit astfel de măsuri în termeni comparabili.

(108)

În plus, în ceea ce privește măsurile de capitalizare, se consideră că un investitor în economia de piață se așteaptă la un profit proporțional cu riscul apreciat/preconizat pentru investiția în cauză. Acest lucru este valabil, mai ales, pentru Citadele banka, care nu a primit încă un rating bancar și care a fost creată din banca aflată în dificultate în contextul restructurării.

(109)

Se consideră că transferul de active de la Parex banka către Citadele banka realizat în cadrul unui scenariu „good-out” (a se vedea considerentul 69) este echivalent cu o măsură de salvare a activelor, deoarece banca nou creată (Citadele banka) este eliberată de povara pierderilor potențiale de la activele secundare și neperformante care rămân la Parex banka. Această salvare, îi permite, în schimb, băncii Citadele să evite epuizarea ulterioară a capitalului său. Prin urmare, măsura în cauză conferă un avantaj băncii Citadele.

(110)

Măsura de salvare a activelor este finanțată din resurse de stat, având în vedere faptul că, în conformitate cu planul final de restructurare, Letonia va furniza băncii Parex capital de până la 218,7 milioane LVL până la […], care, împreună cu depozitele restante în valoare de [100-200] milioane LVL, nu vor fi probabil rambursate la sfârșitul perioadei […] prevăzute (a se vedea tabelul 11 de mai sus).

(111)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că recapitalizarea suplimentară realizată la/în momentul scindării sub forma unei injecții de capital în Citadele banka în valoare de 103 milioane LVL și convertirea depozitelor de stat și a dobânzilor la aceste depozite ale băncii Parex la momentul scindării și după aceea (a se vedea considerentul 63 de mai sus) și măsura de salvare a activelor (a se vedea considerentul 69 de mai sus) constituie, de asemenea, ajutor de stat în conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE.

(112)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE permite Comisiei să concluzioneze că ajutorul este compatibil cu piața internă în cazul în care este destinat să „remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. După cum s-a indicat deja în decizia de deschidere, Comisia consideră, că, din cauza relevanței sistemice a băncii Parex, articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE poate fi aplicat în acest caz și că măsurile de ajutor notificate ar trebui să fie evaluate pe această bază.

(113)

Pe baza a trei comunicări (28) adoptate în contextul crizei financiare actuale, care erau în vigoare la data la care decizia a fost luată, în decizia de deschidere cazul a fost evaluat, în prealabil, în conformitate cu principiile din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (29), luând în considerare caracteristicile particulare ale crizei pe piețele financiare.

(114)

Deși decizia de deschidere a făcut trimitere la Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, Comisia a clarificat la punctul 49 din Comunicarea privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (denumită în continuare „Comunicarea privind restructurarea”) (30), că orice ajutor legat de instituții financiare notificat înainte de 31 decembrie 2010 va fi evaluat ca ajutor pentru restructurare destinat băncilor, în conformitate cu Comunicarea privind restructurarea și nu cu Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate.

(115)

În ceea ce privește măsura de salvare a activelor, aceasta ar trebui să fie, de asemenea, evaluată pe baza Comunicării privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (31) (denumită în continuare „Comunicarea privind activele depreciate”).

(116)

În contextul primei decizii de salvare (și mai târziu confirmat, inter alia, în decizia de deschidere), s-a stabilit deja că Parex banka este o instituție în dificultate și, prin urmare, a fost necesară o restructurare din temelii a băncii.

(117)

După cum s-a subliniat anterior în considerentele 108, 107 și 110, tranzacția cu privire la transferul activelor de la Parex banka la Citadele banka poate fi considerată o măsură de salvare a activelor. Statul își va asuma o parte semnificativă a pierderilor din activele secundare și neperformante.

(118)

Condițiile specifice care se aplică măsurilor de salvare a activelor sunt stabilite în Comunicarea privind activele depreciate. În conformitate cu secțiunea 5.2 din respectiva comunicare, o măsură de salvare a activelor ar trebui să asigure transparență ex-ante și ar trebui să prevadă o repartizare adecvată a sarcinilor, urmată de evaluarea corectă a activelor eligibile și de remunerarea corectă a statului, astfel încât măsura de salvare a activelor să asigure responsabilitatea acționarilor și să nu denatureze în mod nejustificat concurența.

(119)

În general, atunci când acest caz se deosebește de tranzacțiile similare (32), face acest lucru într-o manieră pozitivă, deoarece Letonia nu va acoperi toate pierderile din portofoliul depreciat. În schimb, gradul de acoperire este asigurat doar până la o sumă maximă și în măsura în care este necesar pentru ca Parex Banka să respecte cerințele privind capitalul până la […]. În scenariile de scindării/separare a activelor în care s-a ales metoda „good-out”, la fel ca în cazul de față, consecințele pierderilor provenind de la activele secundare și neperformante sunt, de asemenea, parțial suportate de către foștii acționarii majoritari și de către acționarii minoritari rămași. Această metodă este considerată pozitivă din punctul de vedere al ajutorului de stat, deoarece limitează într-o anumită măsură necesitatea unei evaluări complete a nivelului de depreciere a activelor.

(120)

În conformitate cu Comunicarea privind activele depreciate, ar trebui să se evalueze dacă remunerarea și prețul de transfer sunt corespunzătoare. În cazul de față, este evident că valoarea contabilă a activelor rămase la Parex banka este mai mare decât valoarea lor de piață și, prin urmare, acest lucru constituie ajutor de stat către Citadele banka, astfel cum a fost deja stabilit în considerentele 108-110.

(121)

În conformitate cu punctele 23 și 41 din Comunicarea privind activele depreciate, prețul de transfer pentru măsurile de achiziționare de active trebuie să aibă la bază valoarea lor economică subiacentă pe termen lung. Într-un scenariu „good-out”, banca „bună” ar trebui, deci, în principiu, să acopere diferența dintre prețul de transfer și valoarea economică reală. Dacă acest lucru nu este posibil pentru a se evita situația de insolvabilitate tehnică, această diferență ar trebui să fie obținută, de exemplu, printr-o recuperare.

(122)

În cazul de față și astfel cum s-a stabilit deja în considerentul 69, o abordare prudentă bazată pe scenariul cel mai pesimist ar putea determina pierderi de [între 100 și 400] milioane LVL pentru stat; în scenariul de referință, statul ar înregistra pierderi de […] milioane LVL. Dat fiind faptul că majoritatea creditelor sunt garantate, aceste evaluări ale valorii economice pe termen lung a activelor din proiecțiile financiare nu par a fi prea optimiste. Dacă Citadele banka ar putea să acopere în întregime aceste pierderi, măsura ar fi echivalentă cu un transfer de active la valoarea economică reală.

(123)

În plus, în conformitate cu secțiunea 5.2 din Comunicarea privind activele depreciate, Comisia consideră că Citadele banka ar trebui să plătească o remunerație corespunzătoare pentru salvarea capitalului realizată prin măsurile privind activele depreciate.

(124)

Solicitarea unei remunerări (inclusiv, dacă este cazul, a unei recuperări) are un obiectiv dublu: să asigure împărțirea/repartizarea sarcinilor și să asigure condiții de concurență echitabile (și anume, prin reducerea la minimum a denaturărilor concurenței).

(125)

Având în vedere efectul estimat al salvării activelor și veniturile nete preconizate (vezi tabelele 3 și 4 de mai sus), Comisia consideră că Citadele banka nu va putea plăti remunerarea cerută (inclusiv o recuperare integrală) pentru salvarea activelor atâta timp cât încă are loc restabilirea viabilității. Cu toate acestea, veniturile nete preconizate ar trebui să îi permită să plătească cel puțin o parte din această remunerare după ce își redobândește profitabilitatea, iar baza sa de capital este adecvată.

(126)

Prin urmare, Comisia consideră binevenit angajamentul asumat de Letonia potrivit căruia Citadele banka va remunera statul pentru salvarea activelor până la valoarea pierderilor estimate în scenariul cel mai pesimist, și anume sumele corespunzătoare depozitelor statului pe care acesta le-ar putea pierde la finalul realizării activelor ([între 100 și 200] milioane LVL) și capitalul aferent măsurilor de recapitalizare de stat ([…] milioane LVL). Plata remunerației va fi înscrisă la cheltuieli în contul de profit și pierdere, adică înainte de calcularea rezultatului net anual, și ar trebui să fie efectuată în fiecare an în care rata de adecvare a capitalului a băncii Citadele nu este mai mică de 12 %, în limita unei sume care să nu conducă la înregistrarea de pierderi de către Citadele banka în anul respectiv. Acest angajament se aplică până la finalizarea vânzării băncii Citadele (a se vedea considerentul 81). În ansamblu, Comisia consideră că acest mecanism asigură, pe cât posibil, o contribuție a băncii Citadele la costurile care rezultă din […].

(127)

Cu toate acestea, cum este posibil ca remunerarea și recuperarea să nu atingă nivelul prevăzut de Comunicarea privind activele depreciate, punctul 41 din aceasta impune realizarea unei restructurări de profunde. Această restructurare trebuie să includă, în special, o limitare semnificativă a dimensiunii băncii aflate în dificultate, pentru a compensa faptul că Citadele banka nu suportă în totalitate pierderile și nu plătește o remunerare pe deplin adecvată.

(128)

Pentru a stabili dacă restructurarea este suficientă, aceasta trebuie să fie evaluată în raport cu obiectivele remunerării și recuperării, și anume repartizarea sarcinilor și reducerea denaturărilor concurenței. În special, este nevoie să se verifice dacă s-a realizat o repartizare suficientă a sarcinilor prin alte mijloace și dacă denaturările concurenței sunt limitate prin verificarea poziției pe piață și a dimensiunii băncii Citadele. Această evaluare va trebui să ia în considerare celelalte măsuri de ajutor de care au beneficiat Parex banka și Citadele banka și este reflectată în acea parte a prezentei decizii care analizează conformitatea măsurilor de ajutor cu Comunicarea privind restructurarea (a se vedea considerentul 144 și considerentele următoare).

(129)

După scindare, Parex banka va fi separată și independentă organizațional de Citadele banka, în conformitate cu secțiunea 5.6 din Comunicarea privind activele depreciate.

(130)

În concluzie, Comisia consideră că prezentul caz respectă Comunicarea privind activele depreciate.

(131)

Comunicarea privind restructurarea stabilește/descrie normele privind ajutoarele de stat aplicabile în cazul restructurării instituțiilor financiare în contextul crizei actuale. Pentru a fi compatibilă cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, restructurarea unei instituții financiare în contextul actualei crize financiare trebuie:

(132)

Secțiunea 2 din Comunicarea privind restructurarea prevede că statul membru ar trebui să prezinte un plan de restructurare coerent, cuprinzător și detaliat. Planul ar trebui să demonstreze modul în care banca își va restabili viabilitatea pe termen lung fără ajutor de stat, în cel mai scurt termen posibil. Planul ar trebui să identifice, de asemenea, cauzele dificultăților cu care se confruntă banca și punctele deficitare ale băncii și să prezinte modul în care măsurile de restructurare propuse remediază problemele esențiale ale băncii.

(133)

În conformitate cu cerințele prevăzute la punctul 11 din Comunicarea privind restructurarea, planul de restructurare final prezentat de Letonia este coerent, cuprinzător și detaliat. Acesta oferă informații detaliate cu privire la modelul de afaceri, la ipotezele subiacente și la proiecțiile financiare care rezultă din acestea. În conformitate cu punctul 10 din comunicarea respectivă, planul identifică, de asemenea, cauzele dificultăților cu care se confruntă Parex banka, în special alegerea de către conducere a unei strategii de afaceri inadecvate și unele decizii cu risc ridicat (a se vedea secțiunea 2.1 și considerentele 38-42 din prezenta decizie). Activitățile de restructurare prezentate în planul final abordează în mod adecvat aspectele deficitare ale băncii. În acest fel, problemele legate de planul de restructurare notificat inițial, astfel cum sunt descrise în decizia de deschidere, sunt remediate în planul de restructurare final.

(134)

Mai precis, în ceea ce privește aspectul principal al modelului de afaceri, care a constituit una din preocupările majore din decizia de deschidere, Citadele banka, în conformitate cu planul de restructurare final, se va reorienta către activități bancare tradiționale în țările baltice. În consecință, Citadele banka se va concentra pe activitățile sale de bază, retrăgându-se, în același în timp, din acele zone în care dificultățile sale financiare s-au agravat. În special, este considerat pozitiv faptul că toate creditele în leasing acordate în CSI (inclusiv prin filiale) și creditele neperformante din CSI rămân la Parex banka. În ceea ce privește creditele performante din CSI, deși acestea au fost transferate băncii Citadele, Letonia s-a angajat că vor fi cesionate și că, în orice caz, nu se vor iniția credite noi (a se vedea considerentele 72 și 82). În plus, activitatea de gestionare de patrimoniu va fi fie cesionată separat de Citadele banka de către […], fie vândută împreună cu Citadele banka în cazul în care se găsește, până la acea dată, un investitor pentru întreaga bancă (a se vedea considerentul 73 din prezenta decizie).

(135)

De asemenea, după cum a indicat Comisia în decizia de deschidere, noua Citadele banka va fi mult mai mică decât Parex banka înainte de criză. Această dimensiune redusă se datorează în special scindării și cesionărilor care vor avea loc. Extinderea agresivă pe piețele de creditelor și de depozitelor prevăzută în planul inițial de restructurare a fost revizuită cu prudență, în sensul reducerii sale, în planul de restructurare final și va fi plafonată potrivit angajamentelor Letoniei (a se vedea considerentele 75 și 78 din prezenta decizie).

(136)

Schimbările în (ceea ce privește) stilul de conducere (acționarii principali și membrii consiliilor de administrație au fost deja înlocuiți) și guvernarea corporativă a băncii Citadele, precum și consolidarea gestionării riscurilor și a controalelor în cadrul băncii sunt privite pozitiv. Parex banka a redus deja costurile administrative cu 39 %. Raportul cheltuieli/venituri preconizat al băncii Citadele va scădea la [între 35 și 55]% în 2014, în principal datorită optimizării rețelei de sucursale și a cheltuielilor cu personalul.

(137)

În conformitate cu cerințele prevăzute la punctele 12-15 din Comunicarea privind restructurarea, planul final de restructurare ar trebui să demonstreze, de asemenea, modul în care banca își va restabili viabilitatea pe termen lung fără un ajutor de stat constant, cât mai curând posibil. În mod special, banca ar trebui să fie capabilă să genereze o rentabilitate corespunzătoare a capitalurilor proprii și să acopere toate costurile operațiunilor sale obișnuite, respectând cerințele regulamentare relevante.

(138)

În primul rând, planul de restructurare furnizează date financiare și previziuni detaliate pentru perioada 2006-2015, oferind totodată informații cu privire la venituri, cheltuieli, deprecieri ale activelor, profituri și situația capitalului băncii. Comisia consideră că proiecțiile scenariului de referință furnizate se bazează pe ipoteze macroeconomice subiacente rezonabile (acestea sunt mai puțin optimiste decât cele din previziunile de primăvară stabilite de Comisia Europeană în 2010).

(139)

Citadele banka estimează că va produce din nou profit în 2011 și că își va îmbunătăți constant rezultatele anuale, în perioada de restructurare. În 2014, se prevede ca ROE să ajungă la un nivel de [între 18 și 28] %, care pare a fi un nivel suficient de remunerare pentru/în condiții normale de piață în Letonia. Această cifră ar fi comparabilă cu ROE istoric de 28 % din 2006 și de 20 % din 2007. Ratele capitalului băncii Citadele și cele ale grupului rămân cu mult peste cerințele minime regulamentare. Având în vedere modelul de afaceri stabil al băncii și evoluția din trecut a băncii Parex în ceea ce privește operațiunile sale principale, Comisia consideră, pe baza informațiilor furnizate, că proiecțiile prezentate sunt fezabile.

(140)

În al doilea rând, având în vedere testul de rezistență efectuat de Banca Centrală (a se vedea considerentul 45), Comisia este de părere că Citadele banka este capabilă să reziste unei situații dificile fără a avea nevoie de ajutor suplimentar. Testul de rezistență demonstrează că banca îndeplinește cerințele regulamentare în ceea ce privește capitalul. În plus, analiza de sensibilitate utilizată în testul de rezistență indică faptul că un mediu economic care s-ar schimba în mod semnificativ nu ar trebui să pună în pericol viabilitatea băncii.

(141)

În al treilea rând, restricțiile privind retragerea depozitelor nu se vor aplica băncii Citadele și vor fi respectate toate celelalte cerințe regulamentare. În ceea ce privește restricțiile privind retragerea depozitelor, o mare parte a deponenților principali au fost de acord să își păstreze depozitele în bancă pentru o anumită perioadă de timp după ridicarea restricțiilor. Aceste depozite au fost transferate efectiv către Citadele banka (astfel cum se indică în tabelul 2). În plus, Comisia consideră adecvat modelul de finanțare cu risc scăzut propus, care se bazează într-o măsură mai mare pe finanțarea pe termen lung, soluționându-se astfel decalajul scadențelor existent anterior între active și pasive.

(142)

În cele din urmă, planul prevede că Citadele banka va rambursa sumele corespunzătoare măsurilor statului de asigurare a lichidității până la 31 decembrie 2012, chiar și în scenariul cel mai pesimist. Rambursarea avută în vedere răspunde preocupărilor ridicate în considerentul 80 din decizia de deschidere, legate de faptul că banca a continuat să se bazeze pe lichidități din partea statului în afara perioadei de restructurare. În plus, Comisia constată că cele 103 milioane LVL reprezentând capital de stat plasat la Citadele banka la data scindării vor fi „rambursate”, în conformitate cu angajamentul asumat de către Letonia în ceea ce privește vânzarea băncii Citadele până la 31 decembrie 2014 (a se vedea considerentul 76).

(143)

În lumina celor de mai sus, Comisia consideră că noul model de afaceri al băncii Citadele este viabil și sustenabil pe termen lung. Prin urmare, banca restructurată va putea concura pe piață pe baza meritelor proprii, în conformitate cu cerințele regulamentare relevante, iar viabilitatea acesteia nu va fi pusă în pericol chiar și într-un mediu care suferă schimbări semnificative. În consecință, Comisia este de părere că planul de restructurare al băncii Parex îndeplinește cerințele din Comunicarea privind restructurarea cu privire la restabilirea viabilității pe termen lung.

(144)

Secțiunea 3 din Comunicarea privind restructurarea prevede că băncile și părțile interesate ar trebui să contribuie la restructurare cât mai mult posibil pentru a limita ajutorul la minim și pentru a restrânge denaturarea concurenței și a preîntâmpina hazardul moral. Această cerință implică faptul că băncile utilizează propriile resurse pentru finanțarea restructurării, de exemplu, prin vânzarea activelor, în timp ce părțile interesate ar trebui să preia pierderile băncii, atunci când este posibil. Ajutorul de restructurare este limitat, în conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, la acele costuri care sunt necesare pentru restabilirea viabilității.

(145)

Planul de restructurare final, spre deosebire de planul inițial prezentat la 11 mai 2009, are o orientare clară și abandonează strategia de expansiune prevăzută inițial pentru Parex banka. Această abordare direcționată a contribuit la limitarea ajutorului necesar. În acest context, cesionările propuse și reducerea bilanțului băncii Citadele, precum și plasarea băncii Parex în […] sunt privite pozitiv. În special, veniturile din realizarea activelor vor finanța o parte din costurile restructurării și vor limita ajutorul necesar. Comisia subliniază că autoritățile letone au oferit un calendar detaliat pentru cesionările planificate și s-au angajat să numească un mandatar însărcinat cu monitorizarea, precum și unul însărcinat cu cesionarea, în scopul asigurării respectării angajamentelor. Mai mult, în ceea ce privește contribuția la costurile restructurării prin resurse interne generate de bancă, Comisia observă că banca pune în aplicare măsuri ambițioase de reducere a cheltuielilor.

(146)

Se consideră că măsurile puse deja în aplicare și cele pe care Letonia s-a angajat să le realizeze garantează faptul că resursele proprii sunt utilizate și că deținătorii de capital privat ai băncii Parex contribuie, în mod adecvat, la restructurare.

(147)

Sarcina suportată de foștii acționari majoritari poate fi demonstrată prin preluarea tuturor participațiilor lor la Parex banka de către Letonia, la prețul simbolic de 2 LVL. Ei au fost îndepărtați și, astfel, se poate considera că suportă consecințele falimentului băncii Parex. În plus față de îndepărtarea foștilor acționari majoritari, participația acționarilor minoritari a fost redusă în mod semnificativ, ca urmare a recapitalizării băncii de către stat și BERD. Participațiile lor au scăzut de la nivelul anterior de 15,2 % la 3,7 % în prezent, și ei vor rămâne cu Parex banka după scindare ([…]). Aceste măsuri reprezintă un semnal important împotriva hazardului moral.

(148)

În plus, împrumuturile subordonate de către acționarii rămași vor deveni pasive subordonate în cadrul băncii Parex. Lichidarea activelor băncii Parex în scenariul de referință nu are în vedere faptul că se vor realiza câștiguri suficiente pentru a acoperi și alte obligații în afară de pasivele principale ale băncii. Întrucât creditele subordonate ajung la scadență în perioada 2015-2018, iar statul va sprijini numai capitalul băncii Parex […], în timp ce, în același timp, primește o remunerare corespunzătoare pentru depozitele de stat, titularii de creanțe subordonate sunt susceptibili să suporte pierderi pe capitalul investit […].

(149)

Hazardul moral este limitat corespunzător prin contribuția proprie a deținătorilor de capital în bancă din trecut. În consecință, planul de restructurare al băncii Parex prevede o repartizare a sarcinilor și o contribuție proprie la restructurare suficiente. Planul final de restructurare respectă, prin urmare, secțiunea 3 din Comunicarea privind restructurarea.

(150)

Secțiunea 4 din Comunicarea privind restructurarea impune obligația ca planul de restructurare să includă măsuri de limitare a denaturărilor concurenței și de asigurare a unui sector bancar competitiv. Mai mult decât atât, aceste măsuri ar trebui să asigure faptul că ajutorul de stat nu este utilizat pentru a finanța un comportament anti-concurențial.

(151)

Comisia consideră că pachetul de măsuri cuprinse în planul final de restructurare reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de planul inițial de restructurare, răspunzând îndoielilor exprimate cu privire la această problemă în decizia de deschidere. Având în vedere cesionările și plafonările de piață importante, precum și reducerea prezenței băncii (a se vedea tabelul 20), Comisia consideră că planul reprezintă un pachet adecvat de măsuri, care vor contribui la menținerea unor condiții de concurență echitabile și a unor piețe competitive. Strategia inițială din planul notificat, bazată pe extinderea activităților, cu privire la care s-au exprimat îndoieli substanțiale în decizia de deschidere, s-a schimbat, iar planul final de restructurare se bazează pe o reducere semnificativă a dimensiunii băncii, atât în ceea ce privește totalul bilanțului, cât și în ceea ce privește cotele de piață și piețele sale principale.

Tabelul 20

Reducerea dimensiunii și a prezenței băncii Citadele pe piețele principale

(152)

Procesul de restructurare a băncii include o reducere substanțială a prezenței băncii pe segmentele principale ale pieței. În primul rând, ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor de restructurare, Citadele banka își va reduce activele sale totale cu aproximativ 60 % și prezența sa pe toate piețele principale cu peste 50 %, în comparație cu situația Parex banka înainte de criză. Prezența redusă pe piață a băncii, precum și cesionările avute în vedere vor elibera segmentele respective de piață pentru concurenți. În al doilea rând, după cum s-a menționat în secțiunea 2.5, Citadele banka fie va fi vândută de Letonia până la 31 decembrie 2014 cel târziu, fie de către un mandatar însărcinat cu cesionarea până la 31 decembrie 2015, iar activitatea de gestionare de patrimoniu va fi vândută până la […] (fie odată cu Citadele banka, fie separat), conferind astfel concurenților potențial lezați posibilitatea de a licita pentru aceste activități. Vânzarea poate fi considerată o măsură de limitare a denaturărilor concurenței. (34)

(153)

Măsurile pentru limitarea denaturărilor concurenței sunt considerate a fi adecvate și datorită dimensiunii absolute relativ limitate a băncii aflate în restructurare (aproximativ 2,2 miliarde EUR). În urma procesului de restructurare, vor rămâne doar activitățile sale principale. Cea mai importantă dintre acestea va fi prezența băncii Citadele în Letonia, a cărei piață este deja destul de concentrată și dominată de mai multe bănci străine (35). Cota de piață plafonată a băncii Citadele, de aproximativ [4-7] % pentru credite și [70-10] % pentru depozite (a se vedea considerentul 77), poate fi considerată a fi o reducere adecvată a denaturărilor potențiale ale concurenței, în raport cu cota sa de piață de 12 % pentru credite și de aproximativ 20 % pentru depozite, înainte de criză.

(154)

Prezența băncii pe alte piețe geografice este limitată și va fi plafonată pentru a se limita în continuare denaturările potențiale ale concurenței, astfel încât să nu se depășească cotele de piață de [< 4] % pe piața lituaniană de credite și depozite, [< 1,5] % pe piața estoniană de credite și [< 2,5] % pe piața estoniană de depozite, precum și [< 0,5] % pe piețele de depozite suedeză și germană (a se vedea considerentele 77 și 78). Plafonările permit o creștere limitată pe aceste piețe deoarece este necesar ca banca să își diversifice sursele de finanțare. În contextul macroeconomic actual al Letoniei, atragerea de fonduri externe este dificilă. Depozitele rezidenților letonieni sunt semnificativ mai mici decât totalul portofoliului de credite în statul membru respectiv. Concurenții principali ai băncii primesc finanțare de la societățile-mamă stabilite în străinătate. Astfel, este acceptat faptul că Citadele banka trebuie să își mențină o bază de finanțare în străinătate (o sucursală în Suedia și una în Germania), în scopul diversificării bazei sale de finanțare. Având în vedere prezența redusă a băncii pe aceste piețe, precum și necesitatea unei finanțări diversificate pentru viabilitatea băncii, Comisia consideră că plafoanele convenite pe aceste piețe sunt adecvate.

(155)

Comisia consideră, de asemenea, binevenită interdicția folosirii sprijinul statului în scopuri publicitare, împiedicând astfel Citadele banka să folosească ajutorul pentru un comportament anti-concurențial pe piață, precum și interdicția privind achizițiile, asigurându-se astfel și faptul că ajutorul de stat nu va fi folosit pentru a prelua concurenți. În plus, Citadele banka nu va crește numărul sucursalelor sale.

(156)

După scindare, Parex banka și filialele sale vor fi efectiv […] peste durata lor de viață, estimată la opt ani. Această perioadă este considerată a fi adecvată pentru a încheia procedurile de recuperare a activelor și cesionările de active, evitându-se în același timp o vânzare în regim de urgență.

(157)

Deși Parex banka își va păstra licența bancară, nici acesteia, nici filialelor sale nu li se va permite să desfășoare activități noi, altele decât cele necesare pentru a gestiona și vinde activele atribuite. În special, Parex banka va înceta orice acordare a de noi credite și primire de depozite de la public (a se vedea considerentele 83 și 84). Mai mult, aceasta va lichida sau își va vinde activitățile sale de leasing până la […].

(158)

Letonia s-a angajat să limiteze strict capitalul suplimentar în timp ([…]) și să îl stabilească la valoarea de (până la 218,7 milioane LVL) (a se vedea considerentul 87 de mai sus).

(159)

Având în vedere cele prezentate mai sus, se consideră că ajutorul acordat băncii Parex (după scindare) este limitat la minimul necesar pentru […] și, prin urmare, se evită denaturări excesive ale concurenței.

(160)

În consecință, amploarea și natura măsurilor propuse cu privire la Citadele banka și Parex banka, în special reducerea semnificativă a dimensiunii și a prezenței sale pe piață, combinată cu vânzarea într-un interval de timp rezonabil, sunt suficiente si adecvate pentru a se evita denaturări excesive ale concurenței. În plus, anvergura restructurării, combinată cu vânzarea băncii Citadele, ar fi suficiente pentru a compensa orice denaturări ale concurenței care ar putea rezulta dintr-o remunerare și o recuperare potențial inadecvate.

(161)

Punctul 46 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, pentru a verifica dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corect, sunt necesare rapoarte periodice detaliate din partea statului membru. În consecință, autoritățile letone s-au angajat să furnizeze Comisiei o dată la șase luni, de la data prezentei decizii, astfel de rapoarte pentru Citadele banka și Parex banka.

(162)

Letonia s-a angajat să numească un mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va monitoriza respectarea angajamentelor și va prezenta rapoarte Comisiei.

(163)

Comisia constată că planul de restructurare al băncii Parex prevăzut în secțiunea 2 din prezenta decizie este compatibil cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și îndeplinește cerințele din Comunicarea privind restructurarea în ceea ce privește viabilitatea, repartizarea sarcinilor și măsurile de reducere a denaturărilor concurenței.

(164)

Letonia a acceptat, în mod excepțional, ca această decizie să fie adoptată în limba engleză,

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/52

(1)

Decizia 2006/197/CE a Comisiei din 3 martie 2006 de autorizare a introducerii pe piață a produselor alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic linia 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (2) nu reglementează introducerea pe piață a furajelor fabricate din porumb linia 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) (denumit în continuare „porumb linia 1507”).

(2)

Furajele fabricate din porumb linia 1507 au fost introduse pe piață înainte de data aplicării Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și au făcut obiectul unei notificări în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (b) din regulamentul respectiv.

(3)

În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, la data de 12 aprilie 2007, Pioneer Overseas Corporation, în numele Pioneer Hi-bred International, și Dow AgroSciences, în numele Mycogen Seeds, au trimis în comun Comisiei o cerere de reînnoire a autorizației pentru menținerea pe piață a furajelor existente fabricate din porumb linia 1507.

(4)

La 11 iunie 2009, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a emis un aviz favorabil în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 și a concluzionat că informațiile noi furnizate în cerere și analiza literaturii de specialitate care a fost publicată după precedentele avize științifice ale grupului pentru OMG din cadrul EFSA cu privire la porumbul linia 1507 (3) nu impun modificări ale avizelor științifice anterioare cu privire la porumbul linia 1507. Mai mult, EFSA a reiterat concluziile sale precedente, conform cărora, în cadrul utilizărilor propuse, este puțin probabil ca porumbul 1507 să aibă efecte adverse asupra sănătății umane sau animale sau asupra mediului. Aici se include și utilizarea furajelor produse din porumb linia 1507 (4).

(5)

În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și problemele specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(6)

Prin scrisoarea din 21 ianuarie 2010, solicitantul a confirmat că e conștient de faptul că reînnoirea autorizației pentru furajele existente produse din porumb linia 1507, prin extinderea domeniului de aplicare al Deciziei 2006/197/CE în vederea includerii acestui produs, implică faptul că această categorie de produse va fi supusă dispozițiilor legale ale deciziei respective.

(7)

Pe baza avizului EFSA, nu sunt necesare cerințe speciale de etichetare, în afara celor prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, pentru furajele produse din porumb linia 1507.

(8)

Avizul EFSA nu justifică impunerea unor condiții sau restricții specifice pentru introducerea pe piață și/sau condiții sau restricții specifice pentru folosire și manipulare, și nici a unor cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea furajelor, astfel cum este prevăzut la articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(9)

Din motive de transparență, solicitantul a fost consultat cu privire la măsurile prevăzute în prezenta decizie.

(10)

Având în vedere considerațiile de mai sus, ar trebui acordată reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor existente fabricate din porumb linia 1507.

(11)

Deoarece autorizarea introducerii pe piață a produselor alimentare și furajelor printr-o singură decizie constituie o practică curentă, reînnoirea autorizației de introducere pe piață a furajelor fabricate din porumb linia 1507 ar trebui inclusă în Decizia 2006/197/CE. Prin urmare, Decizia 2006/197/CE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele său și, prin urmare, Comisia a înaintat Consiliului o propunere privind aceste măsuri. Dat fiind că, la reuniunea din 17 martie 2011, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie prin majoritate calificată în favoarea sau împotriva propunerii, iar Consiliul a indicat că procedurile sale privind acest dosar sunt încheiate, aceste măsuri urmează a fi adoptate de către Comisie,

1.

Titlul se înlocuiește cu următorul text:

2.

Articolele 1, 2 și 3 din Decizia 2006/197/CE se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 1

Produse

Prezenta decizie reglementează produsele alimentare și ingredientele alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic (Zea mays L.) linia 1507, precum și furajele fabricate din acest fel de porumb (denumite în continuare «produsele»).

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 65/2004, porumbului modificat genetic (Zea mays L.) linia 1507 i se alocă identificatorul unic DAS-Ø15Ø7-1, astfel cum se specifică în continuare în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Introducerea pe piață

Introducerea pe piață a produselor, în conformitate cu condițiile specificate în prezenta decizie și în anexa acesteia, este autorizată în sensul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

Articolul 3

Etichetarea

În sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, «denumirea organismului» este «porumb».”

3.

Anexa se modifică după cum urmează:

(a)

Pioneer Overseas Corporation, Avenue des Arts 44, 1040 Bruxelles, Belgia; și

(b)

Dow AgroSciences Europe European Development Centre, 3 Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN, Regatul Unit.

—

24 septembrie 2004 pentru introducerea pe piață a porumbului 1507 pentru import și procesare:

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question = EFSA-Q-2004-011

—

19 ianuarie 2005 pentru introducerea pe piață a porumbului 1507 pentru import, furaje, procesare industrială și cultivare:

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question = EFSA-Q-2004-072

—

19 ianuarie 2005 pentru introducerea pe piață a porumbului 1507 pentru utilizări în scopuri alimentare:

http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question = EFSA-Q-2004-087

23.6.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 163/55

(1)

La 6 februarie 2007, Monsanto Europe S.A. a prezentat autorității competente din Țările de Jos, în conformitate cu articolul 5 și articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, o cerere de introducere pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 89034 × MON 88017 (denumită în continuare „cererea”).

(2)

Cererea se referă, de asemenea, la introducerea pe piață de produse, altele decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din porumb MON 89034 × MON 88017, având aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării. Prin urmare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, aceasta include datele și informațiile necesare prevăzute în anexele III și IV la Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (2) și informațiile și concluziile privind evaluarea riscurilor efectuată în conformitate cu principiile prevăzute în anexa II la Directiva 2001/18/CE. Cererea cuprinde, de asemenea, un plan de monitorizare a efectelor asupra mediului, în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

(3)

La 30 martie 2010, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolul 6 și articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Aceasta a considerat că porumbul MON 89034 × MON 88017 este la fel de sigur ca și omologul său nemodificat genetic în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale sau asupra mediului. Prin urmare, ea a concluzionat că este puțin probabil ca introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 89034 × MON 88017 (denumite în continuare „produsele”), astfel cum sunt descrise în cerere, să determine efecte negative asupra sănătății umane sau animale sau asupra mediului în cadrul utilizărilor prevăzute (3). În avizul său, EFSA a luat în considerare toate întrebările și problemele specifice semnalate de statele membre în cadrul consultării autorităților naționale competente, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și articolul 18 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(4)

În avizul său, EFSA a concluzionat, de asemenea, că planul de monitorizare a mediului, constând într-un plan general de supraveghere prezentat de solicitant, este în conformitate cu utilizarea prevăzută a produselor.

(5)

Având în vedere cele de mai sus, autorizația pentru produsele respective ar trebui acordată.

(6)

Trebuie alocat un identificator unic fiecărui OMG, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 65/2004 al Comisiei din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui sistem de elaborare și alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic (4).

(7)

Pe baza avizului emis de EFSA, pentru produsele alimentare, ingredientele alimentare și furajele care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb MON 89034 × MON 88017 nu par să fie necesare alte cerințe specifice de etichetare în afară de cele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) și articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cu toate acestea, pentru a asigura utilizarea produselor în limitele autorizației acordate prin prezenta decizie, etichetarea furajelor care conțin sau sunt compuse din OMG-uri și a altor produse decât cele alimentare și furajele, care conțin sau sunt compuse din OMG-uri pentru care se solicită autorizația, trebuie completată cu o indicație clară care să specifice că este interzisă folosirea produselor în cauză pentru cultivare.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic și de modificare a Directivei 2001/18/CE (5) stabilește la articolul 4 alineatul (6) cerințele de etichetare a produselor care conțin sau sunt compuse din OMG-uri. Articolul 4 alineatele (1)-(5) din respectivul regulament stabilește exigențele în materie de trasabilitate a produselor care conțin sau sunt compuse din OMG-uri, iar articolul 5 din respectivul regulament stabilește exigențele în materie de trasabilitate a produselor alimentare și a furajelor produse din OMG-uri.

(9)

Titularul autorizației ar trebui să prezinte rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare și la rezultatele activităților stabilite în planul de monitorizare privind efectele asupra mediului. În conformitate cu Decizia 2009/770/CE a Comisiei din 13 octombrie 2009 de stabilire a formularelor standard de raportare pentru prezentarea rezultatelor monitorizării privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, rezultatele respective ar trebui prezentate ca produse sau componente ale produselor, în vederea introducerii pe piață, în temeiul Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). Avizul EFSA nu justifică impunerea unor condiții sau restricții specifice pentru introducerea pe piață și/sau a unor condiții sau restricții specifice pentru utilizare și manipulare și nici a unor cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea alimentelor și furajelor sau a unor condiții specifice pentru protejarea anumitor ecosisteme/a anumitor zone de mediu și/sau geografice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (5) litera (e) și la articolul 18 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(10)

Toate informațiile relevante privind autorizarea produselor trebuie introduse în Registrul comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1829/2003.

(11)

Prezenta decizie se notifică, prin intermediul Mecanismului internațional de schimb de informații în domeniul biosecurității, părților semnatare ale Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și articolul 15 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2003 privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic (7).

(12)

Solicitantul a fost consultat cu privire la măsurile prevăzute în prezenta decizie.

(13)

Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu a emis un aviz în termenul stabilit de președintele său și, prin urmare, Comisia a înaintat Consiliului o propunere privind aceste măsuri. Dat fiind că, la reuniunea din 17 martie 2011, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie prin majoritate calificată în favoarea sau împotriva propunerii, iar Consiliul a indicat că procedurile sale privind acest dosar sunt încheiate, aceste măsuri urmează a fi adoptate de către Comisie,

(a)

alimente și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau sunt produse din porumb MON-89Ø34-3xMON-88Ø17-3;

(b)

furaje care conțin, sunt compuse sau sunt produse din porumb MON-89Ø34-3xMON-88Ø17-3;

(c)

produse, altele decât alimentele și furajele, care conțin sau sunt compuse din porumb MON-89Ø34-3xMON-88Ø17-3, pentru aceleași utilizări ca orice alt soi de porumb, cu excepția cultivării.