11.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 194/2009 (2), a instituit o taxă compensatorie provizorie asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii („SUA”).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 (3) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”) Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă cuprinsă între 211,2 și 237 EUR per tonă asupra importurilor de biomotorină, astfel cum este definită la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul respectiv (denumit în continuare „produsul în cauză”), originară din SUA (denumite în continuare „măsurile existente”). Ancheta care a dus la adoptarea regulamentului definitiv este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(3)

Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că, prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 (4), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 0 și 198 EUR per tonă asupra importurilor de produs în cauză.

(4)

La 30 iunie 2010, Comisia a primit o cerere, în conformitate cu dispozițiile articolului 23 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin care i se solicită inițierea unei anchete privind posibila circumvenție a măsurilor compensatorii instituite la importurile de produs în cauză. Solicitarea s-a depus de către Comitetul european pentru biomotorină (CEB) în numele producătorilor de biomotorină din Uniune.

(5)

Cererea susținea că măsurile compensatorii privind importurile de produs în cauză sunt supuse unei circumvenții printr-o operațiune de transbordare prin Canada și Singapore și prin exporturile de biomotorină într-un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină.

(6)

Cererea a susținut că a avut loc o modificare semnificativă în configurația schimburilor comerciale în legătură cu exporturile din SUA, Canada și Singapore ca urmare a instituirii de măsuri asupra produsului în cauză și că nu există nicio motivare și nicio justificare suficientă pentru o astfel de schimbare decât instituirea taxei. S-a susținut că această modificare în configurația schimburilor comerciale provine din transbordarea produsului în cauză via Canada și Singapore.

(7)

Cererea susține, de asemenea, că în urma impunerii măsurilor au început să sosească în Uniune exporturi de biomotorină în amestecuri cu maximum 20 % biomotorină din SUA, beneficiind, se susține în solicitare, de pe urma pragului de conținut de biomotorină stabilit în descrierea produsului în cauză.

(8)

În continuare, cererea susține că efectele corective ale măsurilor compensatorii impuse în prezent asupra produsului în cauză sunt compromise, atât în ceea ce privește prețul, cât și cantitatea. S-a susținut faptul că volume semnificative de importuri de biomotorină în formă pură sau în amestecuri cu un conținut de peste 20 % de biomotorină din Canada și Singapore și de biomotorină în amestecuri cu un conținut de maximum 20 % biomotorină par să fi înlocuit importurile de produs în cauză. În plus, există suficiente dovezi care atestă faptul că prețurile acestor importuri în volum sporit sunt mult mai mici decât prețul neprejudiciabil stabilit în cadrul anchetei care a condus la măsurile existente.

(9)

În sfârșit, cererea susține că prețurile produsului vizat de anchetă continuă să fie subvenționate, după cum s-a stabilit anterior.

(10)

Stabilind, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru inițierea unei anchete în conformitate cu articolul 23 din regulamentul de bază, Comisia a inițiat o anchetă prin Regulamentul (UE) nr. 721/2010 (5) (denumit în continuare „regulamentul de inițiere”). În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia, prin intermediul regulamentului de inițiere, a determinat autoritățile vamale să înregistreze importurile expediate din Canada și Singapore, precum și importurile originare din SUA de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă.

(11)

De asemenea, Comisia a inițiat o anchetă paralelă prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 720/2010 (6) referitoare la o eventuală circumvenție a măsurilor antidumping impuse asupra importurilor de biomotorină originară din SUA prin importuri de biomotorină expediate din Canada și Singapore și prin importuri de biomotorină într-un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din SUA.

(12)

Comisia a anunțat oficial autoritățile din SUA, Canada și Singapore. Aceasta a trimis chestionare producătorilor-exportatori din SUA, Canada și Singapore. Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul fixat în regulamentul de inițiere.

(13)

Următoarele societăți au răspuns la chestionar și s-au efectuat vizite de verificare ulterioare, în localurile acestora:

(14)

În plus, au fost efectuate vizite autorităților competente relevante ale Guvernului Canadei și ale Guvernului din Singapore.

(15)

Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 30 iunie 2010 (denumită în continuare „PA”, perioada de anchetă). Au fost colectate date privind perioada cuprinsă între 2008 și sfârșitul perioadei de anchetă, pentru a se verifica presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale.

(16)

Produsul care face obiectul unei eventuale eludări, adică produsul în cauză în ancheta inițială, este reprezentat de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, cunoscuți în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate mai mare de 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 99, ex 2710 19 41, 3824 90 91, ex 3824 90 97 și provenind din SUA.

(17)

Produsul care face obiectul anchetei cu privire la circumvenție este de două feluri. În primul rând, în ceea ce privește afirmațiile privind transbordarea prin Canada și Singapore, el este identic cu produsul în cauză din ancheta inițială, astfel cum a fost descris în considerentul anterior. În ceea ce privește transbordările directe din SUA, produsul care face obiectul anchetei este biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, originară din SUA.

(18)

În urma instituirii măsurilor compensatorii provizorii în martie 2009, importurile de produs în cauză au încetat practic. Tabelul de mai jos rezumă situația:

Importurile de biomotorină și de anumite amestecuri de biomotorină în Uniunea Europeană

clasificate la codul NC 3824 90 91 (în tone)

(19)

Datele Eurostat de mai sus acoperă toate tipurile de biomotorină cu un conținut de esteri de minimum 96,5 %.

(20)

În comparație, SUA declară exporturile de biomotorină și amestecurile de biomotorină la codul HTS 3824 90 40 00 (amestecuri de substanțe grase de origine animală sau vegetală) după cum urmează:

Exporturi din SUA de biomotorină și de amestecuri de biomotorină

clasificate la codul HTS 3824 90 40 00 (în tone)

(21)

O comparație a celor două tabele de mai sus duce la concluzia că 358 291 tone exportate către Uniune în cursul PA sunt amestecuri cu un conținut de biomotorină de maximum 96,5 %.

(22)

Nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori din Canada a fost ridicat. Doi producători reprezentând aproximativ 90 % din producția canadiană de biomotorină au răspuns la chestionar și au cooperat pe deplin la anchetă. În plus, Asociația canadiană pentru combustibili regenerabili și autoritățile relevante ale guvernului canadian au cooperat la anchetă.

(23)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, ar trebui să se efectueze o anchetă privind existența unei eludări, analizând dacă a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între SUA, Canada și Uniune, dacă această modificare rezultă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât impunerea taxei, dacă se dovedește de altfel că există prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt neutralizate în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile de produse similare și că produsul similar importat beneficiază în continuare de subvenție.

(24)

Importurile de biomotorină din SUA au scăzut de la 1 487 790 tone în 2008 la 381 227 tone în 2009 până aproape de zero în cursul PA.

(25)

Pe de altă parte, în conformitate cu datele Eurostat, importurile totale de biomotorină în Uniune, provenite din Canada, au crescut în mod semnificativ între 2008 și PA de la 1 725 tone în 2008 la 140 043 tone în 2009 și 197 772 tone în cursul PA.

(26)

Nu există taxe vamale aplicabile la vânzările de biomotorină între SUA și Canada sau alte tipuri de restricții la import.

(27)

În conformitate cu statisticile SUA, exporturile de biomotorină din SUA către Canada au crescut de la 967 tone în 2008 la 128 233 tone în 2009 și 161 841 tone în cursul PA.

(28)

O comparație a statisticilor de export furnizate de autoritățile SUA cu statisticile de import furnizate la fața locului de autoritățile canadiene a indicat discrepanțe semnificative de la o lună la alta. În conformitate cu statisticile canadiene, importurile de biomotorină din SUA au crescut de la 11 757 tone în 2008 la 18 673 tone în 2009 și 174 574 tone în cursul PA.

(29)

În conformitate cu autoritățile canadiene, nu există un cod specific pentru a declara biomotorina. Acestea au indicat că SUA și Canada schimbă date de import de care cele două țări se servesc respectiv ca date de export. Ca atare, la nivel de șase cifre, datele de import canadiene și datele de export americane ar trebui să se potrivească, acest lucru fiind destul de apropiat în cadrul codului HTS 38.24.90. Cu toate acestea, dincolo de nivelul celor șase cifre, fiecare are propriul sistem de clasificare. Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că statisticile canadiene acoperă doar importurile care au fost vămuite în Canada și nu includ mărfurile transbordate.

(30)

În concluzie, în ciuda discrepanțelor între cele două surse de date, este clar că exporturile americane de biomotorină spre Canada au sporit între 2008 și PA și în special în urma instituirii de măsuri compensatorii. Piața canadiană a biomotorinei nu este capabilă în prezent să absoarbă astfel de cantități de biomotorină. Producătorii de biomotorină canadiană autentică sunt de fapt orientați către export.

(31)

Cei doi producători cooperanți din Canada nu au achiziționat biomotorină din SUA sau din altă sursă în cursul PA.

(32)

Producerea de biomotorină în Canada este o industrie incipientă. Circa șase instalații de producție existau deja în cursul PA, dar două instalații în Estul Canadei, care sunt de fapt deținute și exploatate de cei doi producători care au cooperat, reprezintă în sine aproximativ 90 % din producția totală.

(33)

Din volumele de producție vândute de producătorii cooperanți, au fost determinate vânzările în care clienții finali erau situați în mod sigur în America de Nord, adică în Statele Unite sau Canada. Restul vânzărilor au fost efectuate către clienți care au revândut produsele și/sau au amestecat produsele cu alte biomotorine. Cele două societăți nu știau dacă clienții au vândut produsele în Uniune ca biomotorină canadiană, dacă le-au amestecat cu altele sau dacă biomotorina a fost vândută clienților finali din Statele Unite sau din Canada.

(34)

Chiar dacă, într-un scenariu extrem, s-ar presupune că întreaga biomotorină autentic canadiană a ajuns în Uniune, acest volum ar reprezenta doar 20 % din importurile totale în Uniune provenind din Canada, efectuate în cursul PA.

(35)

Reconcilierea statisticilor cu datele obținute de la producătorii cooperanți a arătat că producătorii canadieni de biomotorină nu ar fi putut produce volumul exportat din Canada în Uniune. Acest rezultat pare deci să indice cu claritate că importanta creștere a importurilor în Uniune provenite din Canada este legată de biomotorina americană expediată din Canada.

(36)

Diminuarea globală a exporturilor americane spre Uniune începând cu 2008 și creșterea paralelă a exporturilor din Canada spre Uniune și din Statele Unite spre Canada după instituirea măsurilor inițiale pot fi astfel considerate ca o modificare a configurației schimburilor comerciale.

(37)

Ancheta nu a descoperit nicio altă motivație suficientă sau justificare economică pentru transbordare decât evitarea taxei antidumping în vigoare asupra biomotorinei originare din SUA.

(38)

Datele Eurostat au fost utilizate pentru a evalua dacă produsele importate, în ceea ce privește cantitatea, au neutralizat efectele corectoare ale măsurilor compensatorii în vigoare asupra importurilor de biomotorină provenind din Statele Unite. Cantitățile și prețurile exporturilor provenite din Canada au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului stabilit în ancheta inițială.

(39)

Așa cum s-a menționat anterior, importurile din Canada în Uniune au crescut de la 1 725 tone în 2008 la 197 772 tone în cursul PA, acest volum din urmă reprezentând o cotă a importurilor de 9,2 %. Creșterea importurilor din Canada nu a putut fi considerată neglijabilă, ținând cont de mărimea pieței Uniunii definită în cadrul anchetei inițiale. În raport cu nivelul prețurilor neprejudiciabile stabilite în cadrul anchetei inițiale, importurile canadiene în Uniune în cursul PA au prezentat o subcotare a prețurilor indicative de ordinul a 50 %, fiind inferioare cu aproximativ 40 % prețurilor de vânzare ale producătorilor din Uniune.

(40)

Prin urmare, s-a constatat că măsurile sunt compromise în ceea ce privește cantitatea și prețul.

(41)

În ceea ce privește existența subvențiilor, ar trebui remarcat faptul că creditul fiscal american pentru biomotorină, principalul sistem de subvenții constatat în ancheta inițială, a fost repus în aplicare cu efect retroactiv în decembrie 2010. Pe această bază, s-a constatat că produsul similar importat a continuat să beneficieze de subvenții în cursul PA.

(42)

În cadrul anchetei s-a constatat că a avut loc o circumvenție a taxelor compensatorii definitive instituite asupra importurilor de biomotorină originară din SUA printr-o operațiune de transbordare prin Canada, în conformitate cu articolul 23 din regulamentul de bază.

(43)

Doi comercianți situați în Singapore au cooperat la anchetă. În plus, autoritățile competente din Singapore au cooperat la anchetă.

(44)

Criteriile utilizate pentru evaluarea existenței circumvenției au fost descrise în considerentul 23.

(45)

În conformitate cu cifrele Eurostat, exporturile totale de biomotorină din Singapore către Uniune au crescut de la 179 tone în 2008 la 20 486 tone în 2009 și la 32 078 tone în cursul PA. Exporturile din SUA către Singapore au crescut, de asemenea, în cursul aceleiași perioade.

(46)

În conformitate cu afirmațiile autorităților competente din Singapore, biomotorina produsă local este vândută în principal pe teritoriul Singapore pentru a răspunde cererii interne. Cu toate acestea, ele remarcă faptul că această industrie se dezvoltă în Singapore odată cu recenta construcție de noi instalații de producție.

(47)

Exporturile din Singapore au fost în mod tradițional reduse. Importurile de biomotorină în Uniune au fost examinate mai îndeaproape în baza de date constituită în aplicarea articolului 14 alineatul (6) și verificate cu autoritățile vamale naționale competente. Se pare că sosirea importurilor a înregistrat câteva valori de vârf. Analiza a arătat că majoritatea acestor importuri erau realmente de origine din Singapore. Cu toate acestea, nu toate importurile au putut fi luate în considerare.

(48)

În raport cu consumul din Uniune stabilit în ancheta inițială, s-a constatat că volumele importurilor în Uniune provenite din Singapore care nu au putut fi luate în calcul erau foarte reduse. În plus, cota acestora din consumul Uniunii ar fi neglijabilă, ținând cont de estimarea Comitetului european pentru biomotorină (CEB) care indică o creștere considerabilă a acesteia începând cu ancheta inițială.

(49)

Având în vedere cele menționate anterior, se poate concluziona că efectele corectoare ale măsurilor compensatorii nu au fost neutralizate în ceea ce privește cantitățile expediate din Singapore.

(50)

În ceea ce privește transbordarea, este bine cunoscut faptul că Singapore este un nod de expediție foarte important din Asia, unde navele regionale ajung în Singapore și descarcă mărfuri care sunt mai târziu reîncărcate pe nave cu destinații precum Europa. În cadrul acestei anchete, unul dintre comercianții cooperanți a transbordat biomotorină de origine malaysiană sau indoneziană prin Singapore cu destinația finală în Uniune. În cursul PA, acest comerciant a exportat singur o cantitate semnificativă de biomotorină către Uniune prin transbordare în Singapore și a vămuit biomotorina în Uniune ca fiind de origine din Malaysia sau Indonezia. Verificarea nu a revelat niciun element de natură a pune la îndoială originea indoneziană sau malaysiană declarată.

(51)

Ținând cont de cele menționate anterior, se propune încheierea anchetei privind posibila circumvenție a măsurilor compensatorii de importurile de biomotorină expediate din Singapore.

(52)

Cinci producători americani de biomotorină sau de amestecuri de biomotorină au cooperat la anchetă, trei dintre aceștia fiind incluși în eșantionul anchetei inițiale. Guvernul SUA a cooperat furnizând statistici de export și interpretarea acestor statistici.

(53)

Toți cei trei producători incluși în eșantionul anchetei inițiale au încetat exportul de biomotorină după instituirea de măsuri definitive.

(54)

Doar una dintre cele cinci societăți care au cooperat, BP North America, care nu a cooperat la ancheta inițială, a exportat amestecuri de biomotorină conținând în greutate maximum 20 % de biomotorină („amestec B20 și inferior”) către Uniune în cursul PA.

(55)

Comitetul național pentru biomotorină (NBB), care reprezintă industria americană de biomotorină, a susținut că un produs care, în opinia sa, se găsește în afara definiției produsului care face obiectul măsurilor existente nu poate fi supus măsurilor compensatorii fără o nouă anchetă antisubvenție. NBB a indicat că regulamentul definitiv definește în termeni expliciți produsul în cauză și produsul similar la nivelul biomotorinei sau biomotorine în amestec cu un conținut minim de 20 % de biomotorină. Conform NBB, această valoare nu constituia un prag artificial, ci corespundea realității pieței constatate în cursul anchetei inițiale. S-a constatat, de exemplu, că acest prag este corespunzător pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt disponibile pe piața americană.

(56)

În viziunea NBB și a altor părți interesate, o anchetă anticircumvenție poate doar extinde măsurile compensatorii în vigoare pentru un produs în cauză la un produs similar care nu este decât ușor modificat în comparație cu produsul în cauză. Din nou, NBB a susținut că însuși Consiliul a stabilit, în regulamentul definitiv, că biomotorina sub formă de amestecuri cu un conținut de maximum 20 % de biomotorină nu constituie un produs similar. Prin urmare, în conformitate cu NBB, dispozițiile regulamentului de bază nu oferă nicio altă posibilitate decât inițierea unei noi anchete pentru a determina dacă amestecurile ar trebui să facă obiectul măsurilor.

(57)

În răspuns la aceste argumente, ar trebui remarcat la început că obiectul dispozițiilor anticircumvenție prevăzute la articolul 23 din regulamentul de bază este de a compensa orice presupusă tentativă de a supune unei circumvenții măsurile în vigoare. Dacă există suficiente elemente de probă prima facie care să arate că are loc o circumvenție în sensul articolului 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia va iniția o anchetă pentru a determina dacă circumvenția are loc efectiv. În conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din regulamentul de bază, ar trebui să se efectueze o anchetă privind existența unei eludări, analizând dacă a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între SUA și Uniune, dacă această modificare rezultă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât impunerea taxei, dacă se dovedește de altfel că există prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt neutralizate în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile.

(58)

Ar trebui, de asemenea, reamintit faptul că o anchetă anticircumvenție nu este o reexaminare a definiției produsului în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază și nu modifică definiția produsului în cauză și a produsului similar. Dispozițiile articolului 23 din regulamentul de bază stabilesc o bază juridică necesară pentru o anchetă vizând să determine dacă există o circumvenție pentru un produs care face obiectul măsurilor.

(59)

În acest sens, cererea pe care Comisia a primit-o în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din regulamentul de bază susține că în urma impunerii măsurilor au început să sosească în Uniune exporturi de biomotorină în amestecuri cu maximum 20 % biomotorină din SUA, beneficiind, se susține în solicitare, de pe urma pragului de conținut de biomotorină stabilit în descrierea produsului în cauză și a produsului similar. Ancheta a examinat dacă aceste practici ar putea fi considerate o circumvenție în temeiul dispozițiilor articolului 23 din regulamentul de bază. În cele din urmă, ar trebui remarcat faptul că presupusele practici de circumvenție pot fi examinate doar în cadrul articolului 23 din regulamentul de bază.

(60)

Așa cum s-a menționat anterior în considerentul 20, codul american HTS 3824 90 40 00 conține de asemenea amestecuri cu un conținut de biomotorină de maximum 96,5 %. Conform statisticilor de export americane, un volum total de 358 291 tone din acest tip de amestec a fost exportat către Uniune în cursul PA.

(61)

În cursul PA, BP Products North America (denumit în continuare „BPNA”) a exportat o parte importantă din volumul indicat mai sus.

(62)

BPNA nu a participat la ancheta inițială deoarece ea nu a demarat activitățile sale cu biomotorină decât la începutul lui 2009, anticipând o creștere a pieței de biomotorină și ca răspuns la programele impuse de autoritățile publice, atât în SUA, cât și în alte țări. BPNA a început să exporte către Uniune în decembrie 2009. În acest sens, se reamintește faptul că măsurile definitive au fost instituite în iulie 2009.

(63)

În Uniune, BP a vândut amestec de biomotorină de origine americană cu un conținut de maximum 15 % de biomotorină (denumit în continuare „B15”) în Regatul Unit, Franța și Țările de Jos. În toate cazurile, produsul a făcut obiectul unui nou amestec pentru a respecta legislația în vigoare în anumite state membre care vizează să promoveze consumul de biocarburanți la pompă, deoarece în prezent sunt considerați durabili din punct de vedere al mediului.

(64)

BPNA a susținut că amestecurile care conțin maximum 15 % nu sunt produse similare cu produsul în cauză. Caracteristicile și realitățile pieței sunt foarte diferite. Logistica corespunzătoare (inclusiv restricțiile de transport maritim) în producția și importul de amestecuri cu o concentrație mai mică este foarte diferită de logistica pentru amestecurile cu o concentrație mai ridicată. Conform BPNA, în cazul transportului de amestecuri cu un conținut de maximum 15 %, aceste produse sunt clasificate drept produse petroliere pentru expediție, și nu drept produse chimice, ceea ce face ca transportul să fie mai puțin costisitor. BPNA a susținut de asemenea că există diferențe în performanțele obținute între amestecurile de biomotorină cu o concentrație mai ridicată sau mai scăzută la utilizarea în motoarele diesel.

(65)

Obiectul unei anchete privind circumvenția este de a stabili dacă a avut loc o circumvenție a măsurilor în vigoare în ceea ce privește biomotorina în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % biomotorină. E foarte probabil ca amestecurile mai scăzute să atragă costuri de transport mai scăzute. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că, în raport cu procesul de producere a unui amestec cu un conținut peste 20 % de biomotorină, un amestec B20 și inferior nu este efectiv decât un amestec cu o compoziție diferită. Schimbarea compoziției unui amestec este un proces simplu. Elaborarea unui amestec B20 și inferior este considerată a fi doar o ușoară modificare a produsului în cauză, singura diferență fiind proporția de biomotorină prezentă în amestec. Ar trebui de asemenea remarcat că produsul în cauză, precum și amestecul B20 și inferior sunt destinate acelorași utilizări în Uniune. În plus, biomotorina prezentă în amestecuri B20 și inferioare și în amestecuri peste B20 au aceleași caracteristici esențiale.

(66)

Importurile de produs în cauză din SUA au scăzut de la 1 487 790 tone în 2008 la 381 227 tone în 2009 până aproape de zero în cursul PA.

(67)

În acest sens, ar trebui remarcat faptul că, deși a existat, de exemplu, un amestec B5 obligatoriu în Uniune în cursul anchetei inițiale, exporturile de amestecuri B20 și inferioare din SUA către Uniune au apărut doar în urma instituirii de măsuri definitive. În cursul anchetei inițiale, în principal exporturile de B99,9 au fost exportate către Uniune în conformitate cu datele obținute de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion. Această practică a permis maximizarea subvenției privind produsele exportate (1 USD de credit fiscal pentru biomotorină per galon).

(68)

Prin urmare, este dificil să vedem care justificare economică alta decât intenția de a evita măsurile compensatorii în vigoare ar putea explica această decizie de a exporta amestec B20 și inferior.

(69)

Partea de biomotorină din amestec continuă să beneficieze de o subvenție și importatorul evită plata taxei compensatorii datorate. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că taxa compensatorie privind amestecurile este aplicabilă proporțional cu conținutul de biomotorină din amestec, adică în cazul importurilor de B15 taxa compensatorie neachitată ar atinge până la aproximativ 35 EUR pe tonă.

(70)

Conform BNPA, crearea unei motorine cu un conținut de biomotorină mai mic de B15 nu a fost intenționată în mod expres pentru a evita taxele. Societatea a susținut că nu a participat la ancheta inițială deoarece ea nu a demarat activitățile sale cu biomotorină decât la începutul lui 2009, anticipând o creștere a pieței de biomotorină și ca răspuns la programele impuse de autoritățile publice, atât în SUA, cât și în alte țări. Structura specifică a societății, activitatea sa ca societate petrolieră și prezența sa logistică în SUA au făcut din amestecul biomotorinei în SUA și exportul acesteia către Uniune o decizie comercială logică. Amestecul exportat a fost întotdeauna B15 și inferior, datorită măsurilor de securitate mai puțin stricte: amestecul de până la B15 nu este considerat un produs chimic în conformitate cu normele maritime.

(71)

Se remarcă faptul că activitatea societății în ceea ce privește exporturile către Uniune a început doar după instituirea măsurilor. Se consideră că nu există nicio altă motivație suficientă sau justificare economică decât evitarea taxei compensatorii în vigoare asupra biomotorinei originare din SUA.

(72)

În raport cu nivelul prețurilor neprejudiciabile stabilite în cadrul anchetei inițiale, importurile americane în Uniune de amestec B20 și inferior în cursul PA erau inferioare atât prețurilor de vânzare, cât și prețurilor indicative. Importurile de amestec B20 și inferior nu au apărut decât după instituirea măsurilor definitive și cantitățile implicate nu sunt nesemnificative.

(73)

Prin urmare, s-a constatat că măsurile sunt compromise în ceea ce privește cantitatea și prețul.

(74)

În ceea ce privește existența subvențiilor, ar trebui remarcat faptul că creditul fiscal american pentru biomotorină, principalul sistem de subvenții constatat în ancheta inițială, a fost repus în aplicare cu efect retroactiv în decembrie 2010. Pe această bază, s-a constatat că produsul similar importat a continuat să beneficieze de subvenții în cursul PA.

(75)

În cadrul anchetei s-a constatat că taxele compensatorii definitive instituite la importurile de biomotorină originare din SUA au fost supuse unei circumvenții prin efectuarea de importuri în Uniune de biomotorină în amestec cu conținut în greutate de maximum 20 % biomotorină din SUA.

(76)

S-a constatat că singura justificare economică a exportului unui amestec B20 și inferior a fost determinată de subvenționarea din SUA pe de o parte și evitarea plății oricăror taxe compensatorii la importul în Uniune, pe de altă parte.

(77)

BPNA a solicitat o derogare de la eventualele măsuri extinse. Cu toate acestea, întrucât ancheta a arătat cu claritate că importurile de amestec B20 și inferior au fost efectuate doar pentru a supune unei circumvenții măsurile în vigoare, o astfel de derogare nu poate fi acordată. În conformitate cu dispozițiile articolului 23 alineatul (6) din regulamentul de bază, scutirile pot fi acordate producătorilor de produs vizat de anchetă care pot să demonstreze că nu au legătură cu niciun producător supus măsurilor și despre care s-a constatat că nu sunt implicați în practici de circumvenție. În cadrul anchetelor, s-a constatat că BPNA a fost implicat în practici de circumvenție începând să exporte amestec B20 și inferior după instituirea măsurilor antidumping și compensatorii fără o motivație suficientă sau justificare economică alta decât instituirea acestor măsuri. În plus, există elemente de probă că efectele măsurilor sunt neutralizate în ceea ce privește prețurile și cantitățile și că produsul importat continuă să beneficieze de subvenții.

(78)

Unii producători de biomotorină care au cooperat la anchetele inițiale au cerut scutiri de la orice măsuri extinse datorate eludării. S-a constatat faptul că acești producători nu produceau sau vindeau amestec B20 sau inferior. În conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază, doar cererea producătorilor de scutire poate fi luată în considerare în cursul anchetei anticircumvenție. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că articolul 23 din regulamentul de bază conține dispoziții pentru producătorii nou-veniți.

(79)

Având în vedere cele menționate anterior, în cadrul anchetei s-a constatat că taxa compensatorie definitivă instituită asupra importurilor de biomotorină originară din SUA a fost supusă unei circumvenții printr-o operațiune de transbordare prin Canada, în conformitate cu articolul 23 din regulamentul de bază.

(80)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din SUA ar trebui să se aplice și importurilor aceluiași produs expediat din Canada, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Canada.

(81)

Pentru a evita ca operatorii să fie tentați să se sustragă taxei afirmând, fără a fi posibil să se verifice, că produsul transbordat prin Canada a fost fabricat de o societate care beneficiază de o taxă individuală în cadrul regulamentului definitiv, măsura care urmează a fi extinsă ar trebui să fie cea stabilită pentru toate celelalte societăți, la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 598/2009, și anume o taxă compensatorie definitivă de 237 EUR/tonă.

(82)

Taxa compensatorie referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă (conținut de biomotorină).

(83)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (4) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevăd ca orice măsură extinsă să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în Uniune în conformitate cu regulamentul de inițiere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de biomotorină expediate din Canada.

(84)

Având în vedere cele menționate anterior, în cadrul anchetei s-a constatat, de asemenea, că taxa compensatorie definitivă instituită la importurile de biomotorină originare din SUA a fost supusă unei circumvenții prin efectuarea de importuri în Uniune de amestec B20 și inferior în temeiul articolului 23 din regulamentul de bază.

(85)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile de produs în cauză originare din SUA ar trebui să se aplice și importurilor de amestec B20 și inferior.

(86)

Măsurile care urmează să fie extinse ar trebui să fie cele stabilite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 598/2009.

(87)

Taxa compensatorie extinsă referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă (conținut de biomotorină).

(88)

În conformitate cu articolul 23 alineatul (4) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevăd ca orice măsură extinsă să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în Uniune în conformitate cu regulamentul de inițiere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de amestec B20 și inferior originare din SUA.

(89)

Având în vedere concluziile privind Singapore, ancheta privind posibila circumvenție a măsurilor compensatorii de către importurile de biomotorină expediate din Singapore ar trebui încheiată, iar înregistrarea importurilor de biomotorină expediate din Singapore instituită prin regulamentul de inițiere ar trebui să fie eliminată.

(90)

Cele două societăți din Canada care au cooperat prin trimiterea unui răspuns la chestionar au solicitat scutirea de la eventualele măsuri extinse în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(91)

S-a constatat că cei doi producători canadieni care au cooperat nu erau angajați în practici de circumvenție care fac obiectul prezentei anchete. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciun producător-exportator de biomotorină din SUA. Prin urmare, cererile lor de scutire pot fi acceptate.

(92)

Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale constau în prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură vor fi supuse unei taxe compensatorii extinse.

(93)

Una dintre societățile din SUA care a cooperat și a trimis un răspuns la chestionar a solicitat de asemenea scutirea de la eventualele măsuri extinse în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(94)

Așa cum s-a explicat în considerentul 77, ancheta a arătat clar că această parte s-a angajat în practici de circumvenție importând amestec B20 și inferior. Prin urmare, nu i se poate acorda respectiva scutire.

(95)

Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că, dacă unul sau mai mulți producători-exportatori în cauză încetează să mai beneficieze de subvenții, aceștia pot să ceară o reexaminare în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(96)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la elementele de fapt și considerațiile esențiale care au condus la constatările de mai sus și au fost invitate să prezinte observații. Observațiile prezentate oral sau în scris de către părți au fost analizate,

Comisia Europeană

Direcția Generală pentru Comerț

Direcția H

Biroul: N-105 04/92

1049 Bruxelles

BELGIA

Fax: + 32 22956505

11.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/12

(1)

Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 193/2009 (2), a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (SUA).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 (3) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”) Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 0 și 198 EUR per tonă asupra importurilor de biomotorină, astfel cum este definită la articolul 1 alineatul (1) din regulamentul amintit (denumit în continuare „produs în cauză”), originară din SUA (denumite în continuare „măsurile existente”). Ancheta care a dus la adoptarea regulamentului definitiv este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(3)

Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 (4), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă cuprinsă între 211,2 și 237 EUR per tonă asupra importurilor de produs în cauză.

(4)

La 30 iunie 2010, Comisia a primit o cerere, în conformitate cu dispozițiile articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, prin care i se solicită inițierea unei anchete privind posibila circumvenție a măsurilor antidumping instituite la importurile de produs în cauză. Solicitarea s-a depus de către Comitetul european pentru biomotorină (CEB) în numele producătorilor de biomotorină din Uniune.

(5)

Cererea susținea că măsurile antidumping privind importurile de produs în cauză sunt supuse unei circumvenții printr-o operațiune de transbordare prin Canada și Singapore și prin exporturile de biomotorină într-un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină.

(6)

Cererea a susținut că a avut loc o modificare semnificativă în configurația schimburilor comerciale în legătură cu exporturile din SUA, Canada și Singapore ca urmare a instituirii de măsuri asupra produsului în cauză și că nu există nicio motivare și nicio justificare suficientă pentru o astfel de schimbare decât instituirea taxei. S-a susținut că această modificare în configurația schimburilor comerciale provine din transbordarea produsului în cauză via Canada și Singapore.

(7)

Cererea susține, de asemenea, că în urma impunerii măsurilor au început să sosească în Uniune exporturi de biomotorină în amestecuri cu maximum 20 % biomotorină din SUA, beneficiind, se susține în solicitare, de pe urma pragului de conținut de biomotorină stabilit în descrierea produsului în cauză.

(8)

În continuare, cererea susține că efectele corective ale măsurilor antidumping impuse în prezent asupra produsului în cauză sunt compromise, atât în ceea ce privește prețul, cât și cantitatea. S-a susținut faptul că volume semnificative de importuri de biomotorină în formă pură sau în amestecuri cu un conținut de peste 20 % de biomotorină din Canada și Singapore și de biomotorină în amestecuri cu un conținut de maximum 20 % biomotorină par să fi înlocuit importurile de produs în cauză. În plus, există suficiente dovezi care atestă faptul că prețurile acestor importuri în volum sporit sunt mult mai mici decât prețul neprejudiciabil stabilit în cadrul anchetei care a condus la măsurile existente.

(9)

În sfârșit, cererea susține că prețurile produsului în cauză continuă să fie subvenționate, după cum s-a stabilit anterior.

(10)

Stabilind, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru inițierea unei anchete în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază, Comisia a inițiat o anchetă prin Regulamentul (UE) nr. 720/2010 (5) (denumit în continuare „regulamentul de inițiere”). În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia, prin intermediul regulamentului de inițiere, a determinat autoritățile vamale să înregistreze importurile expediate din Canada și Singapore, precum și importurile originare din SUA de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă.

(11)

De asemenea, Comisia a inițiat o anchetă paralelă prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 721/2010 (6) referitoare la o eventuală circumvenție a măsurilor compensatorii impuse asupra importurilor de biomotorină originară din SUA prin importuri de biomotorină expediate din Canada și Singapore și prin importuri de biomotorină într-un amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din SUA.

(12)

Comisia a anunțat oficial autoritățile din SUA, Canada și Singapore. Aceasta a trimis chestionare producătorilor-exportatori din SUA, Canada și Singapore. Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul fixat în regulamentul de inițiere.

(13)

Următoarele societăți au răspuns la chestionar și s-au efectuat vizite de verificare ulterioare, în localurile acestora:

(14)

În plus, au fost efectuate vizite autorităților competente relevante ale Guvernului Canadei și ale Guvernului din Singapore.

(15)

Perioada de anchetă a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 30 iunie 2010 (denumită în continuare „PA”). Au fost colectate date privind perioada cuprinsă între 2008 și sfârșitul perioadei de anchetă, pentru a se verifica presupusa modificare a configurației schimburilor comerciale.

(16)

Produsul care face obiectul unei eventuale circumvenții, adică produsul în cauză în ancheta inițială, este reprezentat de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate mai mare de 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 1516 20 98, ex 1518 00 91, ex 1518 00 99, ex 2710 19 41, 3824 90 91, ex 3824 90 97 și provenind din SUA.

(17)

Produsul care face obiectul anchetei cu privire la circumvenție este de două feluri. În primul rând, în ceea ce privește afirmațiile privind transbordarea prin Canada și Singapore, el este identic cu produsul în cauză din ancheta inițială, astfel cum a fost descris în considerentul anterior. În ceea ce privește transbordările direct din SUA, produsul care face obiectul anchetei este biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă, originară din SUA.

(18)

În urma instituirii măsurilor antidumping provizorii în martie 2009, importurile de produs în cauză au încetat practic. Tabelul de mai jos rezumă situația:

Importurile de biomotorină Și de anumite amestecuri de biomotorină în Uniunea Europeană

clasificate la codul NC 3824 90 91 (în tone)

(19)

Datele Eurostat de mai sus acoperă toate tipurile de biomotorină cu un conținut de esteri de minimum 96,5 %.

(20)

În comparație, SUA declară exporturile de biomotorină și amestecurile de biomotorină la codul HTS 3824 90 40 00 (amestecuri de substanțe grase de origine animală sau vegetală) după cum urmează:

Exporturi din SUA de biomotorină și de amestecuri de biomotorină

clasificate la codul HTS 3824 90 40 00 (în tone)

(21)

O comparație a celor două tabele de mai sus duce la constatarea că 358 291 tone exportate către Uniune în cursul PA reprezintă amestecuri cu un conținut de biomotorină de maximum 96,5 %.

(22)

Nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori din Canada a fost ridicat. Doi producători reprezentând aproximativ 90 % din producția canadiană de biomotorină au răspuns la chestionar și au cooperat pe deplin la anchetă. În plus, Asociația canadiană pentru combustibili regenerabili și autoritățile relevante ale guvernului canadian au cooperat la anchetă.

(23)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se efectueze o anchetă privind existența unei circumvenții, analizând dacă a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între SUA, Canada și Uniune, dacă această modificare rezultă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât impunerea taxei, dacă există elemente de probă care să ateste existența unui prejudiciu sau dacă efectele corective ale taxei au fost compromise, în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului similar și dacă există elemente de probă, bazate, în cazul necesar, pe dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază, și care să ateste existența unui dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar.

(24)

Importurile de biomotorină din SUA au scăzut de la 1 487 790 tone în 2008 la 381 227 tone în 2009 până aproape de zero în cursul PA.

(25)

Pe de altă parte, în conformitate cu datele Eurostat, importurile totale de biomotorină în Uniune, provenite din Canada, au crescut în mod semnificativ între 2008 și PA de la 1 725 tone în 2008 la 140 043 tone în 2009 și 197 772 tone în cursul PA.

(26)

Nu există taxe vamale aplicabile la vânzările de biomotorină între SUA și Canada sau alte tipuri de restricții la import.

(27)

În conformitate cu statisticile SUA, exporturile de biomotorină din SUA către Canada au crescut de la 967 tone în 2008 la 128 233 tone în 2009 și 161 841 tone în cursul PA.

(28)

O comparație a statisticilor de export furnizate de autoritățile SUA cu statisticile de import furnizate la fața locului de autoritățile canadiene a indicat discrepanțe semnificative de la o lună la alta. În conformitate cu statisticile canadiene, exporturile de biomotorină din SUA au crescut de la 11 757 tone în 2008 la 18 673 tone în 2009 și 174 574 tone în cursul PA.

(29)

În conformitate cu autoritățile canadiene, nu există un cod specific pentru a declara biomotorina. Acestea au indicat că SUA și Canada schimbă date de import de care cele două țări se servesc respectiv ca date de export. Ca atare, la nivel de șase cifre, datele de import canadiene și datele de export americane ar trebui să se potrivească, acest lucru fiind destul de apropiat în cadrul codului HTS 38.24.90. Cu toate acestea, dincolo de nivelul celor șase cifre, fiecare are propriul sistem de clasificare. Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că statisticile canadiene acoperă doar importurile care au fost vămuite în Canada și nu includ mărfurile transbordate.

(30)

În concluzie, în ciuda discrepanțelor între cele două surse de date, este clar că exporturile americane de biomotorină spre Canada au sporit între 2008 și PA și în special în urma instituirii de măsuri antidumping. Piața canadiană a biomotorinei nu este capabilă în prezent să absoarbă astfel de cantități de biomotorină. Producătorii de biomotorină canadiană autentică sunt de fapt orientați către export.

(31)

Cei doi producători cooperanți din Canada nu au achiziționat biomotorină din SUA sau din altă sursă în cursul PA.

(32)

Producerea de biomotorină în Canada este o industrie incipientă. Circa șase instalații de producție existau deja în cursul PA, dar cele două instalații din Estul Canadei, care sunt de fapt deținute și exploatate de cei doi producători care au cooperat la anchetă, reprezintă în sine aproximativ 90 % din producția totală.

(33)

Din volumele de producție vândute de producătorii cooperanți, au fost determinate vânzările în care clienții finali erau situați în mod sigur în America de Nord, adică în SUA sau Canada. Restul vânzărilor au fost efectuate către clienți care au revândut produsele și/sau au amestecat produsele cu alte biomotorine. Cele două societăți nu știau dacă clienții au vândut produsele în Uniune ca biomotorină canadiană, dacă le-au amestecat cu altele sau dacă biomotorina a fost vândută clienților finali din SUA sau din Canada.

(34)

Chiar dacă, într-un scenariu extrem, s-ar presupune că întreaga biomotorină autentic canadiană a ajuns în Uniune, acest volum ar reprezenta doar 20 % din importurile totale în Uniune provenind din Canada, efectuate în cursul PA.

(35)

Reconcilierea statisticilor cu datele obținute de la producătorii cooperanți a arătat că producătorii canadieni de biomotorină nu ar fi putut produce volumul exportat din Canada în Uniune. Acest rezultat pare deci să indice cu claritate că importanta creștere a importurilor pe piața Uniunii provenite din Canada este legată de biomotorina americană expediată din Canada.

(36)

Diminuarea globală a exporturilor americane spre Uniune începând cu 2008 și creșterea paralelă a exporturilor din Canada spre Uniune și din SUA spre Canada după instituirea măsurilor inițiale pot fi astfel considerate ca o modificare a configurației schimburilor comerciale.

(37)

Ancheta nu a descoperit nicio altă motivație suficientă sau justificare economică pentru transbordare decât evitarea taxei antidumping în vigoare asupra biomotorinei originare din SUA.

(38)

Datele Eurostat au fost utilizate pentru a evalua dacă produsele importate, în ceea ce privește cantitatea, au neutralizat efectele corectoare ale măsurilor antidumping în vigoare asupra importurilor de biomotorină provenind din SUA. Cantitățile și prețurile exporturilor provenite din Canada au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului stabilit în ancheta inițială.

(39)

Așa cum s-a menționat anterior, importurile din Canada în Uniune au crescut de la 1 725 tone în 2008 la 197 772 tone în cursul PA, acest volum din urmă reprezentând o cotă a importurilor de 9,2 %. Creșterea importurilor din Canada nu a putut fi considerată neglijabilă, ținând cont de mărimea pieței Uniunii definită în cadrul anchetei inițiale. În raport cu nivelul prețurilor neprejudiciabile stabilite în cadrul anchetei inițiale, importurile canadiene în Uniune în cursul PA au prezentat o subcotare a prețurilor indicative de ordinul a 50 %, fiind inferioare cu aproximativ 40 % prețurilor de vânzare ale producătorilor din Uniune.

(40)

Prin urmare, s-a concluzionat că măsurile sunt compromise în ceea ce privește cantitatea și prețul.

(41)

În conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în ancheta inițială.

(42)

În ancheta inițială, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de vânzare interne practicate în cadrul operațiunilor comerciale normale și construite pe baza costului de producție plus o marjă de profit rezonabilă atunci când nu au existat vânzări interne sau când vânzările nu s-au desfășurat în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(43)

Prețurile de export din Canada au fost stabilite pe baza prețului de import mediu al biomotorinei în cursul PA, astfel cum au fost comunicate de Eurostat.

(44)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, în absența informațiilor legate de o serie de elemente de cost, doar cheltuielile de transport și asigurare bazate pe costurile medii observate pentru navlul biomotorinei din SUA către Uniune în cursul perioadei anchetei inițiale, au fost scăzute din prețurile CIF comunicate de Eurostat în scopul de a ajunge la prețurile FOB la frontiera canadiană.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând media ponderată a valorii normale stabilite în cadrul anchetei inițiale cu media ponderată a prețurilor de export constatate pe parcursul prezentei perioade de anchetă, exprimată ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(46)

Această comparație a dovedit existența unui dumping.

(47)

În cadrul anchetei s-a constatat că taxele antidumping definitive instituite asupra importurilor de biomotorină originară din SUA au fost supuse unei circumvenții printr-o operațiune de transbordare prin Canada, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(48)

Doi comercianți situați în Singapore au cooperat la anchetă. În plus, autoritățile competente din Singapore au cooperat la anchetă.

(49)

Criteriile utilizate pentru evaluarea existenței circumvenției au fost descrise în considerentul 23.

(50)

În conformitate cu cifrele Eurostat, exporturile totale de biomotorină din Singapore către Uniune au crescut de la 179 tone în 2008 la 20 486 tone în 2009 și la 32 078 tone în cursul PA. Exporturile din SUA către Singapore au crescut, de asemenea, în cursul aceleiași perioade.

(51)

În conformitate cu afirmațiile autorităților competente din Singapore, biomotorina produsă local este vândută în principal pe teritoriul Singapore pentru a răspunde cererii interne. Cu toate acestea, ele remarcă faptul că această industrie se dezvoltă în Singapore odată cu recenta construcție de noi instalații de producție.

(52)

Exporturile din Singapore au fost în mod tradițional reduse. Importurile de biomotorină în Uniune au fost examinate mai îndeaproape în baza de date constituită în aplicarea articolului 14 alineatul (6) și verificate cu autoritățile vamale naționale competente. Se pare că sosirea importurilor a înregistrat câteva valori de vârf. Analiza a arătat că majoritatea acestor importuri erau realmente de origine din Singapore. Cu toate acestea, nu toate importurile au putut fi luate în considerare.

(53)

În raport cu consumul stabilit în ancheta inițială, s-a constatat că volumele importurilor în Uniune provenite din Singapore care nu au putut fi luate în calcul erau foarte reduse. În plus, cota acestora din consumul Uniunii ar fi neglijabilă, ținând cont de estimarea Comitetului european pentru biomotorină (CEB) care indică o creștere considerabilă a acesteia începând cu ancheta inițială.

(54)

Având în vedere cele menționate anterior, se poate concluziona că efectele corectoare ale măsurilor antidumping nu au fost neutralizate în ceea ce privește cantitățile expediate din Singapore.

(55)

În ceea ce privește transbordarea, este bine cunoscut faptul că Singapore este un nod de expediție foarte important din Asia, unde navele regionale ajung și descarcă mărfuri care sunt mai târziu reîncărcate pe nave cu destinații precum Europa. În cadrul acestei anchete, unul dintre comercianții cooperanți a transbordat biomotorină de origine malaysiană sau indoneziană prin Singapore cu destinația finală în Uniune. În cursul PA, acest comerciant a exportat singur o cantitate semnificativă de biomotorină către Uniune prin transbordare în Singapore și a vămuit biomotorina în Uniune ca fiind de origine din Malaysia sau Indonezia. Verificarea nu a revelat niciun element de natură a pune la îndoială originea indoneziană sau malaysiană declarată.

(56)

Ținând cont de cele menționate anterior, se propune încheierea anchetei privind posibila circumvenție a măsurilor antidumping de importurile de biomotorină expediate din Singapore.

(57)

Cinci producători americani de biomotorină sau de amestecuri de biomotorină au cooperat la anchetă, trei dintre aceștia fiind incluși în eșantionul anchetei inițiale. Guvernul SUA a cooperat furnizând statistici de export și interpretarea acestor statistici.

(58)

Toți cei trei producători incluși în eșantionul anchetei inițiale au încetat exportul de biomotorină după instituirea de măsuri definitive.

(59)

Doar una dintre cele societăți care au cooperat, BP North America, care nu a cooperat la ancheta inițială, a exportat amestecuri de biomotorină conținând în greutate maximum 20 % de biomotorină („amestec B20 și inferior”) către Uniune în cursul PA.

(60)

Comitetul național pentru biomotorină (NBB), care reprezintă industria americană de biomotorină, a susținut că un produs care, în opinia sa, se găsește în afara definiției produsului care face obiectul măsurilor existente nu poate fi supus măsurilor antidumping fără o nouă anchetă antidumping. NBB a indicat că regulamentul definitiv definește în termeni expliciți produsul în cauză și produsul similar la nivelul biomotorinei sau biomotorinei în amestec cu un conținut minim de 20 % de biomotorină. Conform NBB, această valoare nu constituia un prag artificial, ci corespundea realității pieței constatate în cursul anchetei inițiale. S-a constatat, de exemplu, că acest prag este corespunzător pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt disponibile pe piața americană.

(61)

În viziunea NBB și a altor părți interesate, o anchetă anticircumvenție poate doar extinde măsurile antidumping în vigoare pentru un produs în cauză la un produs similar care nu este decât ușor modificat în raport cu produsul în cauză. Din nou, NBB a susținut că însuși Consiliul a stabilit, în regulamentul definitiv, că biomotorina sub formă de amestecuri cu un conținut de maximum 20 % de biomotorină nu constituie un produs similar. Prin urmare, în conformitate cu NBB, dispozițiile regulamentului de bază nu oferă nicio altă posibilitate decât inițierea unei noi anchete pentru a determina dacă amestecurile ar trebui să facă obiectul măsurilor.

(62)

În răspuns la aceste argumente, ar trebui remarcat la început că obiectul dispozițiilor anticircumvenție prevăzute la articolul 13 din regulamentul de bază este de a compensa orice presupusă tentativă de a supune unei circumvenții măsurile în vigoare. Dacă există suficiente elemente de probă prima facie care să arate că are loc o circumvenție în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia va iniția o anchetă pentru a determina dacă circumvenția are loc efectiv. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se efectueze o anchetă privind existența unei circumvenții, analizând dacă a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între SUA și Uniune, dacă această modificare rezultă din practici, operațiuni sau prelucrări pentru care nu există altă motivație suficientă sau justificare economică decât impunerea taxei, dacă se dovedește că există un prejudiciu sau că efectele corective ale taxei sunt neutralizate în ceea ce privește prețul și/sau cantitățile.

(63)

Ar trebui, de asemenea, reamintit faptul că o anchetă anticircumvenție nu este o reexaminare a definiției produsului în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază și nu modifică definiția produsului în cauză și a produsului similar. Dispozițiile articolului 13 din regulamentul de bază stabilesc o bază juridică necesară pentru o anchetă vizând să determine dacă există o circumvenție pentru un produs care face obiectul măsurilor.

(64)

În acest sens cererea pe care Comisia a primit-o în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din regulamentul de bază susține că, în urma impunerii măsurilor, au început să sosească în Uniune exporturi de biomotorină în amestecuri cu maximum 20 % biomotorină din SUA, beneficiind, se susține în solicitare, de pe urma pragului de conținut de biomotorină stabilit în descrierea produsului în cauză și a produsului similar. Ancheta a examinat dacă aceste practici ar putea fi considerate circumvenție în temeiul dispozițiilor articolului 13 din regulamentul de bază. În cele din urmă, ar trebui remarcat faptul că presupusele practici de circumvenție pot fi examinate doar în cadrul articolului 13 din regulamentul de bază.

(65)

Așa cum s-a menționat anterior în considerentul 20, codul american HTS 3824 90 40 00 conține de asemenea amestecuri cu un conținut în biomotorină de maximum 96,5 %. Conform statisticilor de export americane, un volum total de 358 291 tone din acest tip de amestec a fost exportat către Uniune în cursul PA.

(66)

În cursul PA, BP Products North America (denumit în continuare „BPNA”) a exportat o parte importantă din volumul indicat mai sus.

(67)

BPNA nu a participat la ancheta inițială deoarece ea nu a demarat activitățile sale cu biomotorină decât la începutul lui 2009, anticipând o creștere a pieței de biomotorină și ca răspuns la programele impuse de autoritățile publice, atât în SUA, cât și în alte țări. BPNA a început să exporte către Uniune în decembrie 2009. În acest sens, se reamintește faptul că măsurile definitive au fost instituite în iulie 2009.

(68)

În Uniune, BP a vândut amestec de biomotorină de origine americană cu un conținut de maximum 15 % de biomotorină (denumit în continuare „B15”) în Regatul Unit, Franța și Țările de Jos. În toate cazurile, produsul a făcut obiectul unui nou amestec pentru a respecta legislația în vigoare în anumite state membre care vizează să promoveze consumul de biocarburanți la pompă deoarece în prezent sunt considerați durabili din punct de vedere al mediului.

(69)

BPNA a susținut că amestecurile cu un conținut de maximum 15 % nu constituie produse similare cu produsul în cauză. Caracteristicile și realitățile pieței sunt foarte diferite. Logistica corespunzătoare (inclusiv restricțiile de transport maritim) în producția și importul de amestecuri cu o concentrație mai mică este foarte diferită de logistica pentru amestecurile cu o concentrație mai ridicată. Conform BPNA, în cazul transportului de amestecuri cu un conținut de maximum 15 %, aceste produse sunt clasificate drept produse petroliere pentru expediție, și nu drept produse chimice, ceea ce face ca transportul să fie mai puțin costisitor. BPNA a susținut de asemenea că există diferențe în performanțele obținute între amestecurile de biomotorină cu o concentrație mai ridicată sau mai scăzută la utilizarea în motoarele diesel.

(70)

Obiectivul unei anchete privind circumvenția este de a stabili dacă a avut loc o circumvenție a măsurilor în vigoare în ceea ce privește biomotorina în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % biomotorină. E foarte probabil ca amestecurile mai scăzute să atragă costuri de transport mai scăzute. Totuși, ar trebui remarcat faptul că, în raport cu procesul de producere a unui amestec cu un conținut peste 20 % de biomotorină, un amestec B20 și inferior nu este efectiv decât un amestec cu o compoziție diferită. Schimbarea compoziției unui amestec este un proces simplu. Elaborarea unui amestec B20 și inferior este considerată a fi doar o ușoară modificare a produsului în cauză, singura diferență fiind proporția de biomotorină prezentă în amestec. Ar trebui de asemenea remarcat că produsul în cauză și amestecul B20 și inferior sunt destinate acelorași utilizări în Uniune. În plus, biomotorina prezentă în amestecuri B20 și inferioare și în amestecuri peste B20 au aceleași caracteristici esențiale.

(71)

Importurile de produs în cauză din SUA au scăzut de la 1 487 790 tone în 2008 la 381 227 tone în 2009 până aproape de zero în cursul PA.

(72)

În acest sens, ar trebui remarcat faptul că, deși a existat, de exemplu, un amestec B5 obligatoriu în Uniune în cursul anchetei inițiale, exporturile de amestecuri B20 și inferioare din SUA către Uniune au apărut doar în urma instituirii de măsuri definitive. În cursul anchetei inițiale, în principal exporturile de B99,9 au fost exportate către Uniune în conformitate cu datele obținute de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion. Această practică a permis maximizarea subvenției privind produsele exportate (1 USD de credit fiscal pentru biomotorină per galon).

(73)

Prin urmare, este dificil să vedem care justificare economică alta decât intenția de a evita măsurile antidumping în vigoare ar putea explica această decizie de a exporta amestec B20 și inferior.

(74)

Partea de biomotorină din amestec continuă să beneficieze de o subvenție și importatorul evită plata taxei antidumping datorate. În acest sens, ar trebui remarcat faptul că taxa antidumping privind amestecurile este aplicabilă proporțional cu conținutul de biomotorină din amestec, adică în cazul importurilor de B15 taxa antidumping neachitată ar atinge până la aproximativ 26 EUR pe tonă.

(75)

Conform BNPA, crearea unei motorine cu un conținut de biomotorină mai mic de B15 nu a fost intenționată în mod expres pentru a evita taxele. Societatea a susținut că nu a participat la ancheta inițială deoarece ea nu a demarat activitățile sale cu biomotorină decât la începutul lui 2009, anticipând o creștere a pieței de biomotorină și ca răspuns la programele impuse de autoritățile publice, atât în SUA, cât și în alte țări. Structura specifică a societății, activitatea sa ca societate petrolieră și prezența sa logistică în SUA au făcut din amestecul biomotorinei în SUA și exportul acesteia către Uniune o decizie comercială logică. Amestecul exportat a fost întotdeauna B15 și inferior, datorită măsurilor de securitate mai puțin stricte: amestecul de până la B15 nu este considerat un produs chimic în conformitate cu normele maritime.

(76)

Se remarcă faptul că activitatea societății în ceea ce privește exporturile către Uniune a început doar după instituirea măsurilor. Se consideră că nu există nicio altă motivație suficientă sau justificare economică decât evitarea taxei antidumping în vigoare asupra biomotorinei originare din SUA.

(77)

În raport cu nivelul prețurilor neprejudiciabile stabilite în cadrul anchetei inițiale, importurile americane în Uniune de amestec B20 și inferior în cursul PA erau inferioare atât prețurilor de vânzare, cât și prețurilor indicative. Exporturile de amestec B20 și inferior nu au apărut decât după instituirea măsurilor definitive și cantitățile implicate nu sunt nesemnificative.

(78)

Prin urmare, s-a constatat că măsurile sunt compromise în ceea ce privește cantitatea și prețul.

(79)

În conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă există elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în ancheta inițială. Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export au arătat existența dumpingului.

(80)

În cadrul anchetei s-a constatat că taxele antidumping definitive instituite la importurile de biomotorină originare din SUA au fost supuse unei circumvenții de importurile în Uniune de biomotorină în amestec cu conținut în greutate de maximum 20 % biomotorină din SUA.

(81)

S-a constatat că singura justificare economică a exportului unui amestec B20 și inferior a fost determinată de subvenționarea din SUA pe de o parte și evitarea plății oricăror taxe antidumping la importul în Uniune, pe de altă parte.

(82)

BPNA a solicitat o derogare de la eventualele măsuri extinse. Cu toate acestea, întrucât ancheta a arătat cu claritate că importurile de amestec B20 și inferior au fost efectuate doar pentru a supune unei circumvenții măsurile în vigoare, o astfel de derogare nu poate fi acordată. În conformitate cu dispozițiile articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, scutirile pot fi acordate producătorilor produsului în cauză care pot să demonstreze că nu au legătură cu niciun producător supus măsurilor și despre care s-a constatat că nu sunt implicați în practici de circumvenție. În cadrul anchetelor, s-a constatat că BPNA a fost implicat în practici de circumvenție, începând să exporte amestec B20 și inferior după instituirea măsurilor antidumping și compensatorii fără o motivație suficientă sau justificare economică alta decât instituirea acestor măsuri. În plus, există elemente de probă că efectele măsurilor sunt neutralizate în ceea ce privește prețurile și cantitățile și că există un dumping în raport cu valorile normale stabilite anterior.

(83)

Unii producători de biomotorină care au cooperat la anchetele inițiale au cerut scutiri de la orice măsuri extinse datorate circumvenției. S-a constatat faptul că acești producători nu produceau sau vindeau amestec B20 și inferior. În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, doar cererea producătorilor de scutire poate fi luată în considerare în cursul anchetei anticircumvenție. Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că articolul 13 din regulamentul de bază conține dispoziții privind producătorii nou-veniți.

(84)

Având în vedere cele menționate anterior, ancheta a constatat că taxa antidumping definitivă instituită asupra importurilor de biomotorină originară din SUA a fost supusă unei circumvenții printr-o operațiune de transbordare prin Canada, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(85)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din SUA ar trebui să se aplice și importurilor aceluiași produs expediat din Canada, indiferent dacă este sau nu declarat ca fiind originar din Canada.

(86)

Pentru a evita ca operatorii să fie tentați să se sustragă taxei afirmând, fără a fi posibil să se verifice, că produsul transbordat prin Canada a fost fabricat de o societate care beneficiază de o taxă individuală în cadrul regulamentului definitiv, măsura care urmează a fi extinsă ar trebui să fie cea stabilită pentru toate celelalte societăți, la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 599/2009, și anume o taxă antidumping definitivă de 172,2 EUR/tonă.

(87)

Taxa antidumping referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă (conținut de biomotorină).

(88)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede ca orice măsură extinsă să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de inițiere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de biomotorină expediate din Canada.

(89)

Având în vedere cele menționate anterior, ancheta a constatat că taxa antidumping definitivă instituită la importurile de biomotorină originare din SUA a fost supusă unei circumvenții de importurile în Uniune de amestec B20 și inferior în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază.

(90)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile de produs în cauză originare din SUA ar trebui să se aplice și importurilor de amestec B20 și inferior.

(91)

Măsurile care urmează să fie extinse ar trebui să fie cele stabilite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 599/2009.

(92)

Taxa antidumping extinsă referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestec (în funcție de greutate), a conținutului total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidrotratament, de origine nonfosilă (conținut de biomotorină).

(93)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede ca orice măsură extinsă să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de inițiere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de amestec B20 și inferior originare din SUA.

(94)

Având în vedere constatările privind Singapore, ancheta privind posibila circumvenție a măsurilor antidumping de către importurile de biomotorină expediate din Singapore ar trebui încheiată, iar înregistrarea importurilor de biomotorină expediate din Singapore instituită prin regulamentul de inițiere ar trebui să fie eliminată.

(95)

Cele două societăți din Canada care au cooperat prin trimiterea unui răspuns la chestionar au solicitat scutirea de la eventualele măsuri extinse în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(96)

S-a constatat că cei doi producători canadieni care au cooperat nu erau angajați în practici de circumvenție care fac obiectul prezentei anchete. În plus, acești producători au putut demonstra că nu sunt afiliați cu niciun producător-exportator de biomotorină din SUA. Prin urmare, cererile lor de scutire pot fi acceptate.

(97)

Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale constau în prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură vor fi supuse unei taxe antidumping extinse.

(98)

Una dintre societățile din SUA care a cooperat și care a trimis un răspuns la chestionar a solicitat de asemenea scutirea de la eventualele măsuri extinse în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(99)

Așa cum s-a explicat în considerentul 82, ancheta a arătat clar că această parte s-a angajat în practici de circumvenție importând amestec B20 și inferior. Prin urmare, nu i se poate acorda respectiva scutire.

(100)

Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că, dacă unul sau mai mulți producători-exportatori în cauză nu mai practică dumpingul, aceste părți pot să ceară o reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(101)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la elementele de fapt și considerațiile esențiale care au condus la constatările de mai sus și au fost invitate să prezinte observații. Observațiile prezentate oral sau în scris de către părți au fost analizate,

Comisia Europeană

Direcția Generală pentru Comerț

Direcția H

Biroul: N-105 04/92

1049 Bruxelles

BELGIA

Fax: + 322 2956505

11.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/22

(1)

Directiva 2004/49/CE vizează îmbunătățirea accesului la piață al serviciilor de transport feroviar prin definirea unor principii comune pentru gestionarea, reglementarea și controlul siguranței feroviare. De asemenea, Directiva 2004/49/CE prevede instituirea unui cadru care să asigure condiții egale tuturor entităților responsabile cu întreținerea vagoanelor de marfă prin aplicarea acelorași cerințe de certificare în întreaga Uniune.

(2)

Scopul sistemului de certificare este acela de a oferi un cadru pentru armonizarea cerințelor și a metodelor de evaluare a capacității entităților responsabile cu întreținerea din întreaga Uniune.

(3)

Fără a aduce atingere responsabilității întreprinderilor feroviare și a administratorilor de infrastructură pentru exploatarea în condiții de siguranță a trenurilor, entitatea responsabilă cu întreținerea trebuie să se asigure, cu ajutorul unui sistem de întreținere, că vagoanele de marfă pentru a căror întreținere este responsabilă se află într-o stare sigură de funcționare. Având în vedere ampla varietate a metodelor de proiectare și întreținere, acest sistem de întreținere trebuie să fie orientat spre procese.

(4)

Administratorii de infrastructură trebuie să folosească vagoanele de marfă la transportul materialelor de construcție sau în cadrul activităților de întreținere a infrastructurii. Când exploatează vagoane de marfă în acest scop, administratorii de infrastructură acționează în calitate de întreprindere feroviară. Evaluarea capacității administratorului de infrastructură de a exploata vagoanele de marfă în acest scop trebuie să facă parte din evaluarea acestuia în vederea acordării unei autorizații de siguranță în temeiul articolului 11 din Directiva 2004/49/CE.

(5)

Inspecțiile și monitorizarea desfășurate înainte de plecarea unui tren sau pe traseu sunt efectuate, în general, de personalul operațional al întreprinderilor feroviare sau de administratorii de infrastructură, conform procedurii descrise în sistemul de management al siguranței în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/49/CE.

(6)

Prin sistemul lor de management al siguranței, întreprinderile feroviare sau administratorii de infrastructură trebuie să asigure controlul tuturor riscurilor legate de activitatea lor, inclusiv de utilizarea contractanților. În acest scop, întreprinderea feroviară trebuie să se bazeze pe acordurile contractuale în care sunt implicate entitățile responsabile cu întreținerea tuturor vagoanelor pe care le exploatează aceasta. Poate fi vorba de un contract între întreprinderea feroviară și entitatea responsabilă cu întreținerea sau de un lanț de contracte care implică alte părți, precum deținătorul, de exemplu. Aceste contracte trebuie să concorde cu procedurile evidențiate de o întreprindere feroviară sau de un administrator de infrastructură în sistemul de management al siguranței, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații.

(7)

În conformitate cu Directiva 2004/49/CE, un certificat de entitate responsabilă cu întreținerea (certificat ERI) este valabil în întreaga Uniune. Certificatele emise de organisme din țări terțe numite în temeiul unor criterii echivalente și îndeplinind cerințe echivalente cu cele prevăzute de prezentul regulament trebuie acceptate, în mod normal, ca fiind echivalente cu certificatele ERI emise în Uniune.

(8)

Evaluarea unei cereri de certificat ERI de către un organism de certificare presupune evaluarea capacității solicitantului de a gestiona activitățile de întreținere și de a îndeplini funcțiile de întreținere operaționale fie în mod autonom, fie prin contracte cu alte organisme, precum atelierele de întreținere, cărora li se delegă sarcina de a îndeplini aceste funcții sau o parte a acestora.

(9)

Un sistem de acreditare trebuie să ofere un instrument de management al riscurilor, garantând că organismele acreditate au competența de a îndeplini sarcinile pe care și le asumă. Mai mult, acreditarea este considerată o modalitate de obținere a recunoașterii naționale și internaționale pentru certificatele ERI emise de organismele acreditate.

(10)

Pentru a avea un sistem care să permită organismelor de certificare să efectueze verificări privind entitățile certificate responsabile cu întreținerea din întreaga Uniune, este important ca toate organismele care pot acorda certificate unei entități responsabile cu întreținerea („organismele de certificare”) să coopereze unele cu altele pentru a-și armoniza abordările în ceea ce privește certificarea. Trebuie elaborate și aprobate cerințe specifice pentru acreditare, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(11)

Pentru a evalua procedura de certificare prevăzută de prezentul regulament, este important ca Agenția Europeană a Căilor Ferate (agenția) să supervizeze elaborarea sistemului de certificare. Pentru a putea îndeplini această funcție, agenția trebuie să colecteze informații privind caracterul organismelor de certificare care își desfășoară activitatea în acest domeniu și numărul certificatelor emise entităților responsabile cu întreținerea. De asemenea, este important ca agenția să faciliteze coordonarea organismelor de certificare.

(12)

Regulamentul (CE) nr. 653/2007 al Comisiei din 13 iunie 2007 privind utilizarea unui format european comun pentru certificatele de siguranță și documentele de cerere în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului și valabilitatea certificatelor de siguranță prevăzute de Directiva 2001/14/CE (3) prevede formatul standard al certificatelor de siguranță. Acest format trebuie actualizat pentru a include informații suplimentare privind entitățile responsabile cu întreținerea. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 653/2007 trebuie modificat în consecință.

(13)

Pe durata unei perioade de tranziție, până la aplicarea pe deplin a sistemului de certificare a entității responsabile cu întreținerea prevăzut în prezentul regulament, trebuie recunoscută valabilitatea practicilor existente de certificare a entităților responsabile cu întreținerea și a atelierelor de întreținere, astfel încât să se asigure furnizarea neîntreruptă a serviciilor de transport feroviar de marfă, mai ales la nivel internațional. În această perioadă, autoritățile naționale de siguranță trebuie să fie deosebit de atente în ceea ce privește echivalența și coerența dintre diversele practici de certificare.

(14)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 27 din Directiva 2004/49/CE,

(a)

„acreditare” înseamnă acreditare astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

(b)

„certificat ERI” înseamnă un certificat eliberat unei entități responsabile cu întreținerea în sensul articolului 14a alineatul (4) din Directiva 2004/49/CE;

(c)

„organism de certificare” înseamnă un organism, desemnat în conformitate cu articolul 10, care certifică, pe baza criteriilor prevăzute în anexa II, entitățile responsabile cu întreținerea;

(d)

„vagon de marfă” înseamnă un vehicul fără autopropulsie proiectat în scopul transportului de marfă sau de alte materiale destinate unor activități precum construcțiile sau întreținerea infrastructurii;

(e)

„atelier de întreținere” înseamnă o entitate fixă sau mobilă formată din personal, inclusiv persoane cu responsabilitate de gestionare, unelte și dotări, organizată pentru a desfășura activități de întreținere a unor vehicule, piese, componente sau subansambluri ale unor vehicule;

(f)

„redare în exploatare” înseamnă asigurarea dată managerului de întreținere a parcului de entitatea care efectuează întreținerea, potrivit căreia întreținerea a fost efectuată în conformitate cu comenzile de întreținere;

(g)

„repunere în funcțiune” înseamnă asigurarea, bazată pe o redare în exploatare, dată utilizatorului, de exemplu întreprinderii feroviare sau deținătorului, de entitatea responsabilă cu întreținerea, potrivit căreia toate lucrările de întreținere adecvate sunt încheiate, iar vagonul, care fusese scos din funcțiune, poate fi utilizat în siguranță, eventual cu respectarea unor restricții temporare de utilizare.

(a)

funcția de gestionare, care supervizează și coordonează funcțiile de întreținere menționate la literele (b)-(d) și asigură starea sigură a vagonului de marfă în sistemul feroviar;

(b)

funcția de dezvoltare a întreținerii, care este responsabilă cu gestionarea documentației referitoare la întreținere, inclusiv gestionarea configurării, pe baza datelor de proiectare și operaționale, precum și pe baza prestațiilor și a experienței dobândite;

(c)

funcția de management al întreținerii parcului, care gestionează retragerea vagonului de marfă în vederea întreținerii și repunerea în funcțiune a acestuia după întreținere; și

(d)

funcția de efectuare a întreținerii, care înseamnă desfășurarea activităților de întreținere tehnică necesare asupra unui vagon de marfă sau asupra unor părți ale acestuia, inclusiv furnizarea documentației de redare în exploatare.

(a)

dacă vagoanele de marfă sunt întreținute de solicitant, fie acesta include, ca parte a cererii, un certificat ERI valabil, dacă deține un astfel de certificat, fie capacitatea solicitantului ca entitate responsabilă cu întreținerea este evaluată ca parte a examinării cererii de certificat de siguranță sau de autorizație de siguranță;

(b)

dacă vagoanele de marfă sunt întreținute de alte părți, nu de solicitant, acesta asigură, prin propriul sistem de management al siguranței, controlul tuturor riscurilor legate de activitatea sa, inclusiv de utilizarea acestor vagoane, în acest caz aplicându-se, în special, dispozițiile articolului 5 din prezentul regulament.

11.5.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 122/47

(1)

La 13 august 2010, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de anumiți alcooli grași și amestecurile lor (denumite în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) originare din India, Indonezia și Malaysia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 30 iunie 2010 de către doi producători din Uniune, Cognis GmbH și Sasol Olefins & Surfactants GmbH (denumiți în continuare „reclamanții”). Ambele societăți sus-menționate sunt constituite conform legislației germane și dețin unități de producție în Germania, Franța și Italia. Aceste două societăți reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală a Uniunii de produs care face obiectul anchetei. Plângerea cuprindea elemente de probă prima facie referitoare la existența dumpingului în ceea ce privește produsul sus-menționat originar din țările în cauză, precum și a unui prejudiciu material care rezultă din acesta, elemente considerate ca fiind suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Reclamanții, alți producători cunoscuți din cadrul Uniunii, importatorii/comercianții și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, producătorii-exportatori cunoscuți și reprezentanții țărilor exportatoare în cauză, au fost anunțați în mod oficial de către Comisie cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați în reclamație, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Patru importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Având în vedere numărul scăzut de importatori care s-au făcut cunoscuți, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare.

(6)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori, producătorilor din Uniune, importatorilor și tuturor utilizatorilor și furnizorilor cunoscuți ca fiind interesați, precum și tuturor celorlalte părți interesate care au solicitat acest lucru în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(7)

Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune, doi importatori, 21 de utilizatori din Uniune, doi producători-exportatori din India, doi producători-exportatori din Indonezia și comercianții lor afiliați, precum și de la trei producători-exportatori din Malaysia și comercianții lor afiliați.

(8)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea preliminară a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(9)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada 1 iulie 2009-30 iunie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(10)

Produsul în cauză este reprezentat de alcooli grași saturați având lungimi ale lanțului de atomi de carbon de C8, C10, C12, C14, C16 sau C18 (fără a include izomerii cu catenă ramificată), incluzând alcooli grași saturați individuali (denumiți și „monocatenari”) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C6-C8, C6-C10, C8-C10, C10-C12 (categorizate adesea ca C8-C10), amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C12-C14, C12-C16, C12-C18, C14-C16 (categorizate adesea ca C12-C14) și amestecuri care conțin predominant o combinație de lanțuri de atomi de carbon având lungimea de C16-C18, provenind din India, Indonezia și Malaysia (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”) și încadrându-se în prezent la codurile NC ex 2905 16 85, 2905 17 00, ex 2905 19 00 și ex 3823 70 00.

(11)

Produsul care face obiectul anchetei constituie un produs intermediar produs din surse naturale (oleo-chimice) sau sintetice (petrochimice), precum grăsimile și uleiurile naturale, țițeiul, gazul natural, lichidele din gaze naturale și cărbunele. Acesta este utilizat mai ales ca materie primă pentru producerea de sulfați, etoxilați și eter sulfați de alcooli grași (așa-numiții agenți tensioactivi). Agenții tensioactivi sunt utilizați la fabricarea de detergenți, produse de menaj, produse de curățare și produse de îngrijire personală.

(12)

S-a constatat că produsul exportat în Uniune din India, Indonezia și Malaysia, produsul fabricat și vândut pe piața internă a acestor țări, precum și produsul fabricat și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(13)

În timpul desfășurării anchetei, anumite părți au afirmat că unul dintre reclamanți a produs, în una dintre unitățile sale de producție, un produs conținând izomeri cu catenă ramificată care nu intră în domeniul acoperit prin definiția produsului și că, prin urmare, un astfel de produs nu ar trebui să fie luat în considerare în calitate de produs similar. Se concluzionează în mod provizoriu că această afirmație este justificată și, prin urmare, datele referitoare la acest producător nu au fost utilizate în cadrul examinării prejudiciului. Ar trebui precizat faptul că, din același motiv, două alte societăți, dintre care o societate cooperantă la anchetă, au fost excluse din definiția industriei din Uniune.

(14)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor interne reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. S-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de fiecare producător-exportator pe piața internă sunt reprezentative.

(15)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(16)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(17)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(18)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(19)

Ambii producători-exportatori din India au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune. Prin urmare, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite de către acești clienți independenți pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(20)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(21)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de impozitele indirecte, costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioane.

(22)

Ambii producători-exportatori au afirmat că vânzările lor către unul dintre reclamanții din Uniune în cursul PA ar trebui excluse din calculul marjei de dumping, întrucât vânzările respective au fost efectuate în cantități semnificative și la prețuri deosebit de negociate. Cu toate acestea, nu există niciun temei juridic în baza căruia astfel de exporturi ale produsului în cauză să nu fie luate în considerare pentru calcularea dumpingului. Prin urmare, argumentele celor doi producători-exportatori sunt respinse.

(23)

Ambii producători-exportatori au solicitat o ajustare în temeiul conversiei monetare argumentând că, începând din noiembrie 2009, rupia indiană (INR) a suferit o apreciere semnificativă față de euro (EUR), ceea ce ar avea un efect de denaturare a calculelor privind dumpingul. În baza acestui argument privind vânzările efectuate în EUR începând din ianuarie 2010, s-a solicitat ca, în vederea conversiei valorii vânzărilor respective în INR, cursul de schimb aplicabil lunii în cursul căreia vânzările fuseseră efectuate să fie înlocuit cu cursul de schimb în vigoare cu două luni în urmă. Articolul 2 alineatul (10) litera (j) prevede ajustarea în baza conversiei monetare în anumite circumstanțe. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că aprecierea INR nu s-a produs decât în a doua jumătate a PA. În plus, cele două societăți indiene au mărit în mod frecvent prețurile aplicabile principalilor lor clienți din Uniune în cursul acestei perioade, într-un ritm destul de regulat, iar prețurile practicate în Uniune de către reclamanți au înregistrat, de asemenea, o creștere constantă în cea de-a doua jumătate a PA. Prin urmare, nu există dovezi clare potrivit cărora aprecierea INR nu s-a reflectat în același timp și în prețurile aplicate de către producătorii-exportatori indieni clienților lor din UE sau a avut un efect penalizator excesiv asupra calculelor privind dumpingul. Argumentele prezentate de către cele două societăți au fost, așadar, respinse.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori indieni cooperanți au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(25)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori indieni cooperanți și luând în considerare informațiile statistice disponibile, în India nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru India a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(26)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

(27)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul vânzărilor interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. S-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de fiecare producător-exportator pe piața internă sunt reprezentative.

(28)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(29)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(30)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(31)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(32)

Atunci când un producător-exportator nu a realizat vânzări interne ale unui anumit tip de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(33)

În momentul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe datele efective privind producția și vânzările de produs similar, în cursul unor operațiuni comerciale normale, ale producătorului-exportator.

(34)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți comerciale afiliate situate în Singapore și în Uniune.

(35)

În cazul în care vânzările la export către Uniune s-au efectuat fie direct către clienți independenți din Uniune, fie prin intermediul societăților comerciale afiliate situate în Singapore, prețurile la export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(36)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților comerciale afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către acești comercianți afiliați clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(37)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(38)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de impozitele indirecte, costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioane.

(39)

O societate a solicitat o ajustare în temeiul diferențelor legate de caracteristicile fizice, pe motivul că exportă către UE produsul care face obiectul anchetei atât sub formă solidă, cât și sub formă lichidă, însă pe piața internă nu îl vinde decât sub formă solidă, iar prețurile pentru acest produs sub formă lichidă sunt mai mici decât cele ale produsului sub formă solidă. Cu toate acestea, societatea nu a furnizat o cuantificare a ajustării respective. O simplă comparație a prețurilor de export ale produsului care face obiectul anchetei sub formă solidă și sub formă lichidă nu poate constitui o bază de acordare a unei ajustări pentru diferențe legate de caracteristicile fizice. În plus, sistemul de contabilitate al societății nu permite o separare adecvată a diferențelor în materie de costuri între produsul respectiv sub formă solidă și sub formă lichidă. Prin urmare, întrucât nu a existat nicio metodă fiabilă de calculare a unei potențiale ajustări, argumentul a trebuit să fie respins.

(40)

Reclamanții au afirmat că în Indonezia costul energiei este denaturat din cauza prețurilor foarte scăzute și subvenționate ale energiei. Cu toate acestea, reclamanții nu au furnizat nicio informație fundamentată privind modul în care o asemenea denaturare a costului energiei utilizate pentru producția națională și exportată ar afecta calcularea dumpingului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(41)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori indonezieni cooperanți au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(42)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori indonezieni cooperanți și luând în considerare informațiile statistice disponibile, în Indonezia nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru Indonezia a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(43)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(44)

Pentru determinarea valorii normale, s-a stabilit mai întâi pentru fiecare producător-exportator în parte dacă volumul total al vânzărilor sale interne de produs similar către clienți independenți este reprezentativ în comparație cu volumul său total de vânzări la export către Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne sunt considerate reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor interne reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în Uniune. Pentru doi dintre producătorii-exportatori cooperanți s-a constatat că vânzările globale de produs similar realizate de producătorii-exportatori pe piața internă sunt reprezentative. Pentru celălalt producător-exportator cooperant nu s-au constatat vânzări interne către clienți independenți în cursul PA.

(45)

Pentru fiecare tip de produs vândut de către un producător-exportator pe piața sa internă și despre care s-a constatat că este direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când, în cursul perioadei de anchetă, volumul total al vânzărilor interne ale acestui tip de produs realizate de către producătorul-exportator în cauză către clienții independenți a reprezentat cel puțin 5 % din volumul său total de vânzări ale tipului de produs comparabil exportat către Uniune.

(46)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări interne către clienți independenți de pe piața internă care erau profitabile pentru fiecare tip de produs în cauză exportat pe durata perioadei de anchetă.

(47)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă a tipului de produs respectiv s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri care erau superioare costului și ale căror preț de vânzare mediu ponderat pentru acel tip a fost egal cu sau mai mare decât costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost determinată ca fiind media ponderată a prețurilor interne reale ale tuturor vânzărilor tipului de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(48)

În cazul în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(49)

Atunci când un producător-exportator nu a realizat vânzări interne ale unui anumit tip de produs, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(50)

În momentul stabilirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, pe datele efective privind producția și vânzările de produs similar, în cursul unor operațiuni comerciale normale, ale producătorului-exportator.

(51)

Pentru producătorul-exportator care nu a realizat vânzări interne în cursul PA, sumele corespunzătoare costurilor legate de vânzări, cheltuielilor generale și administrative, precum și profiturilor s-au bazat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază, pe media ponderată a sumelor reale stabilite pentru ceilalți doi producători-exportatori care fac obiectul anchetei în ceea ce privește producția și vânzările de produs similar pe piața din Malaysia.

(52)

Producătorii-exportatori au efectuat vânzări la export în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate stabilite în Uniune.

(53)

Atunci când vânzările la export către Uniune au fost realizate direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(54)

În cazul în care vânzările la export către Uniune au fost efectuate prin intermediul societăților afiliate situate în Uniune, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de primă revânzare aplicate de către aceste societăți afiliate clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(55)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(56)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, ajustări pentru diferențe legate de costurile de transport, asigurări, manipulare, încărcare, costurile auxiliare, costurile de ambalare și costurile de credit.

(57)

Un producător-exportator din Malaysia a afirmat că societatea sa afiliată din Uniune este, de fapt, serviciul de export al fabricantului. Pe această bază, societatea a declarat că în cazul în care, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ar fi efectuate ajustări complete în temeiul cheltuielilor legate de vânzare, al costurilor administrative și al altor cheltuieli generale, precum și al profiturilor, acest lucru ar genera deduceri excesive în momentul determinării prețului franco fabrică. În această privință, s-a constatat că pentru clienții din Uniune au fost emise facturi de către societatea afiliată, iar aceasta din urmă a perceput plăți din partea clienților din Uniune. În plus, se specifică faptul că vânzările realizate de către societatea afiliată au inclus o marjă de profit. De asemenea, conturile financiare ale comerciantului au arătat că a suportat costuri legate de vânzare, costuri administrative și alte cheltuieli generale normale între import și revânzare. Prin urmare, se pare că societatea afiliată îndeplinește, într-adevăr, funcțiile tipice ale unui importator. În consecință, afirmația societății a fost respinsă.

(58)

În ceea ce privește Malaysia, reclamanții au prezentat același argument privind costurile legate de energie ca cel prezentat în considerentul (40) pentru Indonezia. Acest argument a trebuit, de asemenea, să fie respins din aceleași motive.

(59)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți din Malaysia au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(60)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de către reclamant și de către producătorii-exportatori cooperanți din Malaysia și, luând în considerare informațiile statistice disponibile, în Malaysia nu mai există alți producători ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la scară națională pentru Malaysia a fost fixată la același nivel ca marja cea mai ridicată constatată pentru un producător-exportator cooperant.

(61)

Din aceste motiv, marjele de dumping provizorii exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt:

(62)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către doi producători cunoscuți și de câțiva alți producători foarte mici din Uniune. Pentru a stabili producția totală a Uniunii s-au utilizat toate informațiile disponibile referitoare la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei. Pe această bază, s-a estimat că producția totală a Uniunii era cuprinsă între 400 000 și 500 000 de tone în cursul PA. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală a Uniunii constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(63)

Anumite părți interesate au declarat că unul dintre reclamanți nu ar trebui considerat ca făcând parte din industria Uniunii, deoarece societatea respectivă a importat produsul în cauză în timpul PA. Cu toate acestea, s-a stabilit că procentajul de produs importat de această societate din țările în cauză în cursul PA este relativ mic și, prin urmare, neglijabil față de producția de produs similar a acesteia. În plus, aceste importuri erau, în principal, de natură temporară. Prin urmare, se poate confirma faptul că activitatea principală a societății respective este producerea și vânzarea în UE a produsului care face obiectul anchetei, iar interesul său principal este acela al unui producător din Uniune. În consecință, se stabilește în mod provizoriu că argumentul de mai sus nu este justificat.

(64)

Consumul s-a stabilit pe baza vânzărilor totale realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii, pe baza utilizării captive și a importurilor totale (conform datelor Eurostat). Întrucât datele Eurostat includ, de asemenea, alte produse decât produsul în cauză, au fost efectuate ajustările corespunzătoare. Informațiile sunt exprimate în indici (2007 = 100) din motive de confidențialitate.

(65)

În perioada luată în considerare, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 2 %. Mai întâi, între 2007 și 2008, consumul a crescut cu 2,2 %, creștere care a fost urmată de o scădere cu 4,8 % în perioada 2008-2009. Din 2009 până la sfârșitul PA, consumul a crescut din nou cu 4,6 %.

(66)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului începând din 2008, an în care utilizatorii produsului în cauză au înregistrat o diminuare a cererii produselor lor. La începutul PA, situația de pe piață a început să se amelioreze ușor, ceea ce a dus la o creștere a cererii de produs în cauză în comparație cu prima jumătate a anului 2009.

(67)

Comisia a examinat oportunitatea efectuării unei evaluări cumulative a efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză pe baza criteriilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest articol prevede că efectele importurilor unui produs provenit din două sau mai multe țări supuse simultan unor anchete antidumping nu pot face obiectul unei evaluări cumulative decât (a) în cazul în care marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare țară este superioară nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și în cazul în care volumul importurilor provenite din fiecare țară nu este neglijabil și (b) în cazul în care o evaluare cumulativă a efectelor importurilor este adecvată, având în vedere în vedere condițiile de concurență între produsele importate și concurența între produsele importate și produsul comunitar similar.

(68)

Marjele de dumping stabilite pentru importurile din fiecare dintre țările în cauză sunt superioare nivelului de minimis prevăzut la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, respectiv 2 % din prețurile de export, iar volumul acestor importuri depășește pragul de 1 % din cota de piață prevăzută la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(69)

Ancheta a arătat, în continuare, că există condiții de concurență similare între produsele importate cu prețuri de dumping, pe de o parte, și între produsele importate cu prețuri de dumping și produsul similar, pe de altă parte. S-a constatat că prețurile medii de import din toate țările în cauză au scăzut în cursul perioadei luate în considerare și au înregistrat aceeași evoluție. În afară de aceasta, produsele care fac obiectul anchetei, importate din țările în cauză erau similare din toate punctele de vedere, interschimbabile și comercializate în Uniune prin rețele comparabile și în condiții comerciale similare, astfel încât concurau între ele, dar și cu produsul care face obiectul anchetei fabricat în Uniune.

(70)

Pe această bază, s-a concluzionat în mod provizoriu că sunt întrunite toate condițiile pentru o evaluare cumulativă și că efectele importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză trebuie, așadar, evaluate împreună în scopul analizării prejudiciului.

(71)

Volumul importurilor originare din țările în cauză a crescut în mod semnificativ cu 57 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai mare creștere s-a înregistrat între 2007 și 2008, perioadă în care importurile au crescut cu 58 %. Apoi, importurile au înregistrat o ușoară scădere în 2009 și, ulterior, o nouă creștere, atingând nivelul din 2008 în cursul PA.

(72)

Prețurile medii ale importurilor originare din țările în cauză au fluctuat în mod semnificativ în timpul perioadei luate în considerare, indicând o scădere generală de 6 %. Pe parcursul perioadei luate în considerare, prețurile medii ale importurilor originare din țările în cauză au fost întotdeauna inferioare celor fixate de restul lumii și de către industria din Uniune, ceea ce a generat o creștere a cotei de piață a țărilor în cauză.

(73)

Cota de piață a țărilor în cauză a crescut în mod semnificativ cu 54 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată între 2007 și 2008. Importurile au înregistrat o ușoară scădere în timpul crizei economice, ceea ce a generat o reducere cu 2 % a cotei de piață a țărilor în cauză între 2008 și 2009, procent recuperat însă ulterior, înainte de sfârșitul perioadei luate în considerare.

(74)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria din Uniune în ceea ce privește clienții independenți de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din țările în cauză către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de taxele vamale existente și de costurile ulterioare importului. Compararea prețurilor s-a realizat având în vedere tranzacții la același nivel comercial, care au fost ajustate în mod adecvat, când a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatele comparării, exprimate ca procentaj din prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, au indicat existența unor importante marje de subcotare a prețurilor (până la 16 %). Aceste marje demonstrează presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din țările în cauză pe piața Uniunii.

(75)

Marjele de subcotare se stabilesc, pentru fiecare țară în cauză, după cum urmează:

(76)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a cuprins o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației industriei din Uniune din anul 2007 până la sfârșitul PA.

(77)

Din 2007 până în 2009, producția Uniunii a scăzut în mod semnificativ cu 23 %, apoi a înregistrat o ușoară creștere între anul 2009 și sfârșitul PA, ceea ce reprezintă o scădere globală de 17 % în perioada luată în considerare. Ar trebui precizat faptul că, deși consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 5 % între 2008 și 2009, producția industriei din Uniune a scăzut și mai mult, respectiv cu 15 %, și nu a beneficiat de pe urma redresării înregistrate de consumul din Uniune în cursul PA.

(78)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a scăzut cu aproximativ 2 % în cursul perioadei luate în considerare. După ce a înregistrat o creștere de circa 9 % în 2008, capacitatea a scăzut în anii următori, ceea ce a generat o reducere globală de 2 % în cursul perioadei luate în considerare.

(79)

Cu toate acestea, odată cu scăderea volumelor de producție, utilizarea capacității disponibile a scăzut cu 15 % în cursul perioadei luate în considerare. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în 2009, în timpul crizei economice generale și a fost urmată de o ușoară creștere în timpul PA.

(80)

Cifrele referitoare la vânzări din tabelul de mai jos corespund volumului și valorii vânzărilor realizate către primul client independent pe piața Uniunii.

(81)

Volumele de vânzări și cota de piață au scăzut între 2007 și PA cu 18 % și, respectiv, 12 %. La începutul perioadei luate în considerare, între 2007 și 2008, în pofida unei creșteri a consumului la nivelul Uniunii, volumul de vânzări al industriei din Uniune a scăzut cu 15 %, iar cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 12 %. În 2009, consumul la nivelul Uniunii a scăzut, ceea ce a determinat o nouă scădere de 6,5 % a volumelor de vânzări ale industriei din Uniune. În cursul PA, odată cu creșterea consumului la nivelul Uniunii, vânzările din Uniune au înregistrat, de asemenea, o ușoară creștere. Cu toate acestea, cota de piață a rămas stabilă din 2008 până la sfârșitul PA.

(82)

Între 2007 și 2008 prețurile au crescut în mod semnificativ, și anume cu 20 %. Trebuie precizat faptul că, în această perioadă, producătorii-exportatori au mărit, de asemenea, prețurile, însă într-o măsură mult mai mică decât industria din Uniune.

(83)

În 2009, industria din Uniune a trebuit să reducă prețurile pentru a face față presiunii exercitate de creșterea importurilor din țările în cauză. În 2008, importurile originare din aceste țări au crescut cu 57 %, prețurile lor fiind în mod semnificativ mai mici decât cele practicate de industria din Uniune. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut să reducă prețurile la același nivel ca producătorii-exportatori.

(84)

În cursul PA, industria din Uniune și-a menținut prețurile la nivelul din 2009, ceea ce a generat o creștere generală a prețurilor cu 7 % în cursul perioadei luate în considerare.

(85)

Stocurile industriei din Uniune au scăzut cu 33 % în cursul perioadei luate în considerare. În special între 2008 și PA, nivelurile stocurilor au scăzut în mod semnificativ cu 51 %.

(86)

Din cauza reducerii activității industriei din Uniune, numărul de angajați s-a redus în consecință cu 13 % în cursul perioadei luate în considerare. Costurile forței de muncă per angajat au înregistrat o ușoară creștere de 6 % în timpul perioadei luate în considerare. Aceasta este considerată o creștere naturală și este inferioară ratei inflației înregistrate de-a lungul perioadei luate în considerare.

(87)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare (în cazul de față, a pierderii nete) realizat din vânzările de produs similar ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. S-a stabilit că rentabilitatea industriei din Uniune era negativă de la începutul perioadei în cauză, în 2007, iar pe parcursul perioadei luate în considerare pierderile au crescut în mod semnificativ. Pierderile s-au diminuat în 2008, crescând din nou, în mod semnificativ, în 2009, pe perioada crizei economice generale. Redresarea economică resimțită în cursul PA a permis, totuși, industriei din Uniune să reducă pierderile legate de cifra de afaceri, însă nu a putut genera o revenire la niveluri pozitive ale profitului.

(88)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității. Fluxul de lichidități a fost negativ în 2007 și a cunoscut o scădere semnificativă în timpul perioadei luate în considerare. Aceleași observații pot fi făcute referitor la randamentul investițiilor, care a indicat o evoluție negativă similară, în conformitate cu rezultatele negative obținute de industria din Uniune în cursul perioadei luate în considerare.

(89)

Ca urmare a datelor prezentate mai sus, capacitatea industriei din Uniune de a investi a devenit limitată, deoarece fluxul de lichidități s-a deteriorat în mod semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. În consecință, investițiile au scăzut cu aproximativ 35 % în cursul perioadei luate în considerare.

(90)

Consumul la nivelul Uniunii a rămas destul de stabil în cursul perioadei luate în considerare. În schimb, volumul de vânzări și cota de piață a industriei din Uniune au scăzut în timpul acestei perioade cu 18 % și, respectiv, cu 12 %.

(91)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză, impactul marjelor de dumping reale asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(92)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu, precum producția (– 17 %), gradul de utilizare a capacității de producție (– 13 %), volumul de vânzări (– 18 %), cota de piață (– 12 %) și ocuparea forței de muncă (– 14 %), s-au degradat în decursul perioadei luate în considerare. În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea, au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că posibilitatea industriei din Uniune de a mobiliza capital a fost subminată, în mod special în decursul PA.

(93)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(94)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originar din țările în cauză au cauzat prejudicii industriei din Uniune într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca prejudicii materiale. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(95)

Ancheta a arătat că, în timpul perioadei luate în considerare, consumul la nivelul Uniunii a rămas relativ stabil, în timp ce importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză au crescut în mod semnificativ în volum, și anume cu 57 %.

(96)

Importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză au exercitat presiune asupra industriei din Uniune, mai ales în 2008, an în care aceste importuri au crescut cu 58 %. Tot în acest an, conform datelor Eurostat, prețurile practicate de țările în cauză erau cu mult inferioare prețurilor industriei din Uniune. În consecință, industria din Uniune a suferit o pierdere de aproximativ 12 % la nivelul cotei de piață, în timp ce țările în cauză au înregistrat o creștere de 54 % a cotei lor de piață.

(97)

Pentru a face față acestei presiuni, industria din Uniune și-a redus prețurile în 2009. Deși volumul importurilor originare din țările în cauză a scăzut (– 6,7 %), în contextul recesiunii economice și a contractării pieței UE, prețul de import a scăzut mai mult decât prețul industriei din Uniune, ceea ce a împiedicat industria din Uniune să recupereze cota de piață pe care o pierduse.

(98)

În timpul PA, industria din Uniune a trebuit să scadă în continuare prețurile, în timp ce subcotarea practicată de țările în cauză era în continuare de 3 %, conform datelor verificate privind exporturile. Volumul și valoarea vânzărilor industriei din Uniune au înregistrat o ușoară creștere (de 4,3 % și, respectiv, de 3,9 %), însă, chiar dacă s-a micșorat diferența de preț în raport cu prețul de import al țărilor în cauză, industria din Uniune nu a putut beneficia de o redresare la nivelul consumului, iar cota sa de piață a rămas neschimbată. În același timp, importurile originare din țările în cauză au înregistrat o creștere suplimentară în materie de volum (6,6 %) și cotă de piață (2 %) în timpul PA.

(99)

Ceilalți factori examinați în contextul legăturii de cauzalitate sunt importurile originare din alte țări, performanța la export a industriei din Uniune și efectul crizei economice.

(100)

Pe baza datelor Eurostat, volumul importurilor în Uniune de produs care face obiectul anchetei originar din țări terțe neimplicate în prezenta anchetă a scăzut cu 7 % în perioada luată în considerare. Cota de piață corespunzătoare a acestor țări terțe a scăzut, de asemenea, cu 9 %.

(101)

Prețurile medii ale acestor importuri au fost superioare față de cele ale producătorilor-exportatori din țările în cauză și de cele ale industriei din Uniune.

(102)

Pe baza constatărilor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile originare din aceste țări terțe nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(103)

În timpul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor la export înregistrat de industria din Uniune a scăzut cu 55 %. Impactul acestei scăderi a fost totuși parțial compensat de faptul că prețul de vânzare unitar mediu a crescut cu 71 % în cursul aceleiași perioade, limitând scăderea valorii vânzărilor la export la 24 %. Acest fenomen împreună cu faptul că vânzările la export reprezentau numai 5 % din totalul vânzărilor pe durata PA a condus la concluzia provizorie potrivit căreia performanța la export nu este un factor care rupe legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile originare din țările în cauză.

(104)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului la nivelul Uniunii și la generarea unei presiuni asupra prețurilor. Nivelul scăzut al cererii de produs care face obiectul anchetei a dus la scăderea producției industriei din Uniune și a contribuit parțial la scăderea prețurilor de vânzare.

(105)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor, precum și a nivelurilor ridicate ale importurilor cauzate de importuri care făceau obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii costurilor de producție unitare fixe ca urmare a gradului scăzut de utilizare a capacității de producție constatat între 2007 și PA. Totuși, importurile care au făcut obiectul unui dumping au amplificat efectul recesiunii economice și nu au permis stabilirea unui preț de vânzare mai mare decât prețul de cost.

(106)

Pe baza celor menționate mai sus, rezultă că scăderea cererii la nivelul Uniunii, coroborată cu impactul crizei economice a contribuit la apariția prejudiciului suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, se consideră că acest lucru nu rupe legătura de cauzalitate stabilită în raport cu importurile la prețuri mici care fac obiectul unui dumping, originare din țările în cauză.

(107)

Analiza anterioară a demonstrat că, pe parcursul perioadei luate în considerare, a existat o creștere substanțială, atât a volumului, cât și a cotei de piață a importurilor la prețuri scăzute care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză. În plus, s-a constatat că aceste importuri s-au realizat la prețuri de dumping inferioare prețurilor facturate de industria din Uniune pentru tipurile de produse similare pe piața Uniunii.

(108)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, originare din țările în cauză a coincis cu o scădere generală și continuă a consumului la nivelul Uniunii în decursul perioadei luate în considerare, dar și cu evoluția negativă a cotei de piață a industriei din Uniune în decursul aceleiași perioade. În plus, începând din 2008, odată cu încetinirea economică globală și scăderea consumului la nivelul Uniunii, exportatorii din țările în cauză au reușit să își mențină cota de piață reducându-și prețurile, în continuare inferioare prețurilor Uniunii. În același timp, s-a observat o continuare a evoluției negative a cotei de piață a industriei din Uniune, precum și a principalilor indicatori ai situației economice a acesteia. Într-adevăr, pe parcursul perioadei luate în considerare, creșterea importurilor la preț scăzut care au făcut obiectul unui dumping, originare din India, Indonezia și Malaysia, care au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune, a condus la o scădere a rentabilității industriei din Uniune, ceea ce a provocat pierderi importante în cursul PA.

(109)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu par să fie de așa natură încât să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile originare din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile care au făcut obiectul unui dumping, originare din India, Indonezia și Malaysia, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri antidumping provizorii în cazul de față. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(112)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material din cauza importurilor din India, Indonezia și Malaysia care au făcut obiectul unui dumping. Se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au prezentat o evoluție negativă pe parcursul perioadei luate în considerare. În special, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități, randamentul investițiilor și rentabilitatea au fost grav afectați. În absența măsurilor, este foarte probabil ca deteriorarea situației economice a industriei din Uniune să se agraveze.

(113)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei luate în considerare, cu impact ulterior pozitiv asupra situației financiare și a rentabilității sale.

(114)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea de măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs care face obiectul anchetei originar din India, Indonezia și Malaysia ar fi în interesul industriei din Uniune.

(115)

S-au trimis chestionare la 21 de importatori din Uniune. Numai doi importatori au cooperat la anchetă, ambii situați în Regatul Unit și reprezentând împreună 0,3 % din totalul importurilor originare din țările în cauză în cursul PA. Doar cel mai important dintre cei doi importatori a făcut obiectul unei vizite. Cu toate acestea, la fața locului importatorul respectiv a refuzat să acorde accesul la conturile sale și, prin urmare, informațiile relevante nu au putut fi verificate. Totuși, a fost clar faptul că, deși instituirea măsurilor antidumping ar genera costuri mai mari pentru această societate, nu ar constitui însă o problemă foarte gravă în ceea ce privește activitățile sale, chiar și în raport cu aceiași clienți sau, dacă este necesar, în ceea ce privește schimbarea domeniului său de activitate.

(116)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a concluzionat că, deși impunerea de măsuri antidumping provizorii ar avea un impact negativ asupra importatorului mai sus menționat, acesta ar trebui să fie în situația de a transfera cel puțin o parte din creșterea costurilor către clienții săi și/sau de a se orienta către alte surse de aprovizionare. Prin urmare, impunerea de măsuri provizorii nu ar trebui să aibă un impact negativ semnificativ asupra importatorilor.