ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2011.090.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 54 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAȚIONALE
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/1 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 9 martie 2011
privind încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei de cooperare în domeniul științei și tehnologiei
(2011/213/UE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 186 coroborat articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere avizul Parlamentului European,
întrucât:
(1) |
Comisia a negociat, în numele Comunității Europene, un acord de cooperare în domeniul științei și tehnologiei cu Guvernul Japoniei. |
(2) |
Prezentul acord a fost semnat de reprezentanții părților la 30 noiembrie 2009 la Bruxelles sub rezerva încheierii acestuia la o dată ulterioară. |
(3) |
Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a înlocuit Comunitatea Europeană și i-a succedat acesteia. |
(4) |
Acordul ar trebui încheiat în numele Uniunii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei de cooperare în domeniul științei și tehnologiei se aprobă în numele Uniunii.
Textul acordului este atașat la prezenta decizie.
Articolul 2
Comisia adoptă poziția Uniunii care urmează a fi luată în cadrul comitetului mixt instituit prin articolul 6 alineatul (1) din acord în ceea ce privește modificările la acord, în conformitate cu articolul 13 alineatul (5) din acord.
Articolul 3
Președintele Consiliului procedează, în numele Uniunii, la notificarea prevăzută la articolul 13 alineatul (1) din acord și comunică următoarea notificare Guvernului Japoniei:
„Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a înlocuit Comunitatea Europeană și i-a succedat acesteia și, începând cu data respectivă, exercită toate drepturile Comunității Europene și preia toate obligațiile acesteia. Prin urmare, referirile la «Comunitatea Europeană» în textul acordului se citesc, după caz, ca referiri la «Uniunea Europeană»”.
Articolul 4
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 9 martie 2011.
Pentru Consiliu
Președintele
CSÉFALVAY Z.
ACORD
între Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei de cooperare în domeniul științei și tehnologiei
COMUNITATEA EUROPEANĂ (denumită în continuare „Comunitatea”)
și
GUVERNUL JAPONIEI,
DORIND să promoveze în continuare relațiile strânse de prietenie existente între Japonia și Comunitate și fiind conștienți de dezvoltarea rapidă a cunoașterii științifice și de contribuția pozitivă a acesteia la promovarea cooperării bilaterale și internaționale;
DORIND să extindă sfera cooperării științifice și tehnologice într-o serie de domenii de interes comun prin stabilirea unui parteneriat productiv în scopuri pașnice și în vederea unor avantaje reciproce;
FIIND CONVINȘI că o astfel de cooperare și aplicarea rezultatelor acesteia va contribui la dezvoltarea economică și socială a Japoniei și a Comunității;
DORIND să stabilească un cadru formal pentru desfășurarea activităților globale de cooperare care urmează să consolideze cooperarea științifică și tehnologică dintre părți,
CONVIN URMĂTOARELE:
Articolul 1
(1) Părțile încurajează, dezvoltă și facilitează activitățile de cooperare în temeiul prezentului acord în domeniile științei și tehnologiei în scopuri pașnice.
(2) Activitățile de cooperare în temeiul prezentului acord se desfășoară pe baza principiilor următoare:
(a) |
contribuții și avantaje reciproce și echitabile; |
(b) |
acces reciproc la programele, proiectele și instalațiile de cercetare pentru cercetătorii științifici invitați; |
(c) |
schimbul în timp util de informații care ar putea afecta activitățile de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord; |
(d) |
promovarea societății bazate pe cunoaștere, în serviciul dezvoltării economice și sociale a Japoniei și a Comunității. |
Articolul 2
(1) Activitățile de cooperare în temeiul prezentului acord cuprind activități directe de cooperare și activități indirecte de cooperare.
(2) În sensul prezentului acord:
(a) |
prin termenul „părțile” se înțelege Guvernul Japoniei și Comunitatea; |
(b) |
prin termenul „activități directe de cooperare” se înțelege activități de cooperare între părți sau între agențiile acestora; |
(c) |
prin termenul „activități indirecte de cooperare” se înțelege activitățile de cooperare dintre persoane din Japonia și din Comunitate, desfășurate în temeiul programelor și proiectelor de cercetare și dezvoltare; |
(d) |
prin termenul „programe și proiecte de cercetare și dezvoltare” se înțelege programul-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică derulat de Comunitate sau programele și proiectele de cercetare și dezvoltare din cadrul sistemului de finanțare pe bază competitivă derulat de Guvernul Japoniei, de agențiile acestuia sau de instituțiile sale oficiale; |
(e) |
prin termenul „persoane” se înțelege:
|
(f) |
prin termenul „agenții” se înțelege:
|
(g) |
prin termenul „instituții oficiale” se înțelege instituțiile oficiale ale căror bugete și planuri de funcționare sunt aprobate de ministerele de resort din Guvernul Japoniei și ale căror programe și proiecte de cercetare și dezvoltare finanțate pe bază competitivă sunt incluse, cu acordul acestora, în respectivele programe și proiecte de activități indirecte de cooperare; |
(h) |
termenul „drepturi de proprietate intelectuală” are înțelesul dat sintagmei „proprietate intelectuală” la articolul 2 din Convenția de instituire a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, semnată la Stockholm, la 14 iulie 1967. |
Articolul 3
(1) Activitățile directe de cooperare pot avea următoarele forme:
(a) |
întâlniri sub diverse forme, cum ar fi cele la nivel de experți, pentru a dezbate și a face schimb de informații cu privire la subiecte științifice și tehnologice cu caracter general sau specific și pentru a identifica proiecte și programe de cercetare și dezvoltare care ar putea fi desfășurate în cooperare; |
(b) |
schimburi de informații cu privire la activități, politici, practici, precum și la legislația și reglementările în domeniul cercetării și dezvoltării; |
(c) |
vizite și schimburi de oameni de știință, de personal tehnic și de alți experți în domenii generale sau specifice; |
(d) |
implementarea oricăror alte forme de activități de cooperare care ar putea fi identificate, propuse și decise de Comitetul mixt de cooperare științifică și tehnologică prevăzut la articolul 6 din acord. |
(2) În scopul desfășurării de activități indirecte de cooperare, orice persoană a unei părți poate participa la programele și proiectele de cercetare și dezvoltare derulate de cealaltă parte, de agențiile sau instituțiile oficiale ale acesteia, în conformitate cu legislația și normele administrative ale celeilalte părți și sub rezerva prevederilor anexelor I și II la prezentul acord.
Articolul 4
Detaliile și procedurile urmate de fiecare dintre activitățile de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord se pot decide între părți, între agențiile sau instituțiile oficiale ale acestora implicate în respectiva activitate de cooperare.
Articolul 5
În ceea ce privește activitățile directe de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord, fiecare parte sau agențiile sale poate (pot) permite, după caz, cu consimțământul celeilalte părți sau al agențiilor acesteia, participarea cercetătorilor și a organizațiilor din ansamblul comunității științifice, inclusiv din sectorul privat.
Articolul 6
(1) Pentru a asigura implementarea eficace a prezentului acord, părțile înființează un comitet mixt de cooperare științifică și tehnologică (denumit în continuare „comitetul mixt”). Comitetul mixt este coprezidat de funcționari din Ministerul Afacerilor Externe al Japoniei și din Comisia Europeană.
(2) Comitetul mixt are următoarele funcții:
(a) |
schimbul de informații și opinii cu privire la chestiuni de politică în domeniul științei și tehnologiei; |
(b) |
identificarea, propunerea și decizia cu privire la activități de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord; |
(c) |
examinarea și discutarea realizărilor în cadrul activităților de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord; |
(d) |
consilierea și încurajarea părților în ceea ce privește implementarea prezentului acord; |
(e) |
evaluarea periodică a accesului reciproc la programele și proiectele de cercetare și dezvoltare, a dispozițiilor aplicabile cercetătorilor invitați, precum și a măsurilor concrete de îmbunătățire a accesului și de asigurare a eficacității principiului reciprocității menționat la articolul 1 din prezentul acord. |
(3) Deciziile comitetului mixt se iau prin consens.
(4) Comitetul mixt se reunește la date convenite de comun acord, de preferință cel puțin o dată la fiecare doi ani.
(5) Guvernul Japoniei și Comunitatea găzduiesc alternativ reuniunile comitetului mixt, cu excepția cazului în care se convine altfel.
(6) Pentru reuniunile comitetului mixt, cheltuielile de deplasare și de cazare ale participanților se suportă de către partea de care aceștia aparțin. Orice alte costuri asociate cu reuniunile comitetului mixt se suportă de către partea gazdă.
(7) Comitetul mixt își adoptă regulamentul de procedură.
(8) Atunci când nu este reunit în sesiune, comitetul mixt poate lua decizii prin canale diplomatice.
Articolul 7
Implementarea prezentului acord este condiționată de disponibilitatea fondurilor corespunzătoare și de legislația și normele administrative aplicabile ale fiecăreia dintre părți.
Articolul 8
(1) Informațiile științifice și tehnologice fără caracter exclusiv, care rezultă din activitățile directe de cooperare, pot fi puse la dispoziția publicului de oricare dintre părți prin canale obișnuite și în conformitate cu procedurile curente ale agențiilor participante.
(2) Drepturile de proprietate intelectuală și informațiile confidențiale generate de, utilizate în cursul sau obținute din activitățile de cooperare în temeiul prezentului acord sunt tratate în conformitate cu prevederile anexei II la prezentul acord.
Articolul 9
Fiecare parte depune toate eforturile, în conformitate cu legislația și normele sale administrative, pentru a pune la dispoziția persoanelor care desfășoară activități de cooperare în temeiul prezentului acord toate facilitățile necesare în vederea facilitării liberei circulații și șederi a cercetătorilor participanți la respectivele activități de cooperare, precum și de a ușura intrarea și ieșirea de pe teritoriile lor a materialelor, datelor sau echipamentelor destinate a fi utilizate în cadrul respectivelor activități de cooperare.
Articolul 10
Prevederile prezentului acord nu aduc atingere drepturilor și obligațiilor legate de acorduri existente și viitoare de cooperare între părți sau între Guvernul Japoniei și guvernul oricăruia dintre statele membre ale Comunității.
Articolul 11
Toate chestiunile sau litigiile privind interpretarea sau implementarea prezentului acord se soluționează prin consultări reciproce între părți.
Articolul 12
Anexele I și II la prezentul acord fac parte integrantă din prezentul acord.
Articolul 13
(1) Prezentul acord intră în vigoare la data la care părțile se informează reciproc, prin schimb de note diplomatice, cu privire la îndeplinirea procedurilor interne respective necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.
(2) Prezentul acord rămâne în vigoare pe o perioadă de cinci ani, precum și ulterior, cu excepția cazului în care este reziliat de oricare dintre părți, la sfârșitul perioadei inițiale de cinci ani sau în orice alt moment ulterior acesteia, printr-un preaviz, în scris, de cel puțin șase luni transmis de partea care intenționează să rezilieze acordul.
(3) Rezilierea acordului nu afectează desfășurarea activităților de cooperare derulate în temeiul prezentului acord și care nu au fost finalizate la data rezilierii acestuia, nici drepturile și obligațiile specifice rezultate în conformitate cu anexa II la prezentul acord.
(4) Fiecare parte poate evalua impactul prezentului acord și al activităților desfășurate în temeiul acestuia la fiecare cinci ani, iar partea care realizează o evaluare informează cealaltă parte cu privire la rezultatele respectivei evaluări. Fiecare parte va depune toate eforturile pentru a facilita evaluarea realizată de cealaltă parte.
(5) Prezentul acord poate fi modificat de comun acord de către părțile contractante printr-un schimb de note diplomatice. Modificările intră în vigoare în aceleași condiții cu cele prevăzute la alineatul (1) anterior, cu excepția cazul în care se convine altfel.
Prezentul acord și anexele I și II la prezentul acord se întocmesc în două exemplare originale în fiecare din limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și japoneză, fiecare dintre aceste texte fiind autentic în egală măsură. În cazul unor divergențe de interpretare, textele în limbile engleză și japoneză prevalează asupra celorlalte versiuni.
DREPT CARE, subsemnații, pe deplin autorizați de către Comunitatea Europeană și respectiv de către Guvernul Japoniei, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Bruxelles, la treizeci noiembrie două mii nouă.
Pentru Comunitatea Europeană
Pentru Guvernul Japoniei
ANEXA I
TERMENII ȘI CONDIȚIILE PRIVIND PARTICIPAREA PERSOANELOR ÎN PROGRAME ȘI PROIECTE DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE
I. |
Atunci când, în cadrul prezentului acord, o parte, agențiile sau instituțiile oficiale ale acesteia încheie, cu o persoană a celeilalte părți, un contract privind programe sau proiecte de cercetare și dezvoltare, cealaltă parte depune, dacă i se solicită, eforturi pentru a oferi, într-o măsură rezonabilă și fezabilă, tot sprijinul necesar sau util primei părți menționate, agențiilor sau instituțiilor oficiale ale acesteia în vederea implementării în bune condiții a unui astfel de contract. |
II. |
Persoanele din Japonia pot participa la programul-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică derulat de Comunitate. Această participare a persoanelor din Japonia respectă regulile de participare, diseminare și implementare ale programului-cadru. |
III. |
Persoanele din Comunitate pot participa la programele și proiectele de cercetare și dezvoltare, finanțate pe bază competitivă, derulat de Guvernul Japoniei, agențiile sau instituțiile oficiale ale acestuia în domenii științifice și tehnologice similare cu cele vizate de programul-cadru de cercetare și dezvoltare tehnologică. Participarea persoanelor din Comunitate respectă legislația și normele administrative din Japonia, precum și regulile pertinente privind participarea, diseminarea și implementarea programului sau proiectului respectiv. |
ANEXA II
DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ȘI INFORMAȚIILE CONFIDENȚIALE
I. Drepturile de proprietate intelectuală ale părților în cadrul activităților directe de cooperare
1. |
Următoarele reguli se aplică drepturilor de proprietate intelectuală rezultate din activități directe de cooperare, cu excepția drepturilor de autor și a drepturilor conexe prevăzute la punctul 3 de mai jos.
|
2. |
Partea sau agențiile acesteia care deține (dețin) drepturile de proprietate intelectuală utilizate în cursul activităților directe de cooperare acordă o licență de utilizare a drepturilor respective celeilalte părți sau agențiilor acesteia pentru desfășurarea tuturor activităților directe de cooperare, dacă acest lucru este necesar pentru a permite celeilalte părți sau agențiilor acesteia să își desfășoare propria activitate în cadrul proiectului specific desfășurat în temeiul prezentului acord. Acordarea unei licențe de utilizare a oricăror drepturi de proprietate intelectuală în temeiul prezentului punct este supusă legilor și normelor administrative aplicabile fiecăreia dintre părți și condițiilor convenite între părți sau între agențiile acestora înainte de începerea proiectului. |
3. |
Următoarele reguli se aplică drepturilor de autor și drepturilor conexe ale părților sau agențiilor acestora:
|
II. Informații confidențiale în activitățile directe de cooperare
Următoarele norme se aplică informațiilor confidențiale ale părților sau ale agențiilor acestora:
1. |
Atunci când comunică celeilalte părți sau agențiilor acesteia informații necesare pentru desfășurarea activităților directe de cooperare, fiecare parte precizează care sunt informațiile pe care dorește să le păstreze confidențiale. |
2. |
Partea care primește informațiile confidențiale sau agențiile acesteia poate, pe propria răspundere, să comunice informațiile confidențiale respective agențiilor sale sau persoanelor angajate de acestea sau de partea însăși, în cazul în care acest lucru este necesar pentru agențiile sau persoanele respective în scopul desfășurării activității proprii în cadrul proiectelor specifice în temeiul prezentului acord. |
3. |
Cu consimțământul prealabil, exprimat în scris, al părții care furnizează informațiile confidențiale, cealaltă parte sau agențiile acesteia poate difuza aceste informații pe un plan mai larg decât se prevede la punctul 2 anterior. Părțile sau agențiile lor cooperează în vederea stabilirii procedurilor privind solicitarea și obținerea autorizației prealabile scrise pentru o astfel de difuzare mai largă și fiecare parte acordă această autorizație în măsura în care acest lucru este permis de actele cu putere de lege și de actele sale administrative. |
4. |
Informațiile obținute cu prilejul seminariilor sau al altor reuniuni, al detașării de personal și al utilizării instalațiilor în temeiul prezentului acord rămân confidențiale în măsura în care recipientul unor astfel de informații confidențiale sau privilegiate a fost avertizat cu privire la caracterul confidențial al informațiilor comunicate la momentul comunicării acestora în conformitate cu alineatul (1) anterior și sunt tratate după cum se prevede la alineatele (2) și (3) anterioare. |
5. |
În cazul în care una din părți realizează că nu va putea, sau se așteaptă în mod rezonabil să nu poată, să se conformeze restricțiilor și condițiilor de diseminare prevăzute la punctele 2, 3 și 4 anterioare, aceasta informează imediat cealaltă parte. Ulterior, părțile se consultă pentru a stabili măsurile adecvate care urmează să fie adoptate. |
III. Drepturile de proprietate intelectuală ale persoanelor în activitățile indirecte de cooperare
Fiecare parte garantează că drepturile de proprietate intelectuală ale persoanelor celeilalte părți care participă la programe și proiecte de cercetare și dezvoltare derulate de prima dintre părți, de agențiile sau instituțiile oficiale ale acesteia, respectă convențiile internaționale pertinente care sunt obligatorii pentru Guvernul Japoniei și pentru Comunitate sau statele membre ale acesteia, inclusiv Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală din anexa 1C la Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Internaționale a Comerțului, precum și Actul de la Paris din 24 iulie 1971 al Convenției de la Berna privind protecția operelor literare și artistice și Actul de la Stockholm din 14 iulie 1967 al Convenției de la Paris privind protecția proprietății industriale.
REGULAMENTE
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/8 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 327/2011 AL COMISIEI
din 30 martie 2011
de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1), în special articolul 15 alineatul (1),
după consultarea Forumului consultativ privind proiectarea ecologică,
întrucât:
(1) |
În temeiul Directivei 2009/125/CE, Comisia stabilește cerințe în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic care reprezintă volume semnificative de vânzări și schimburi comerciale, au un impact semnificativ asupra mediului și prezintă un potențial important de ameliorare în ceea ce privește impactul asupra mediului fără să antreneze costuri excesive. |
(2) |
Articolul 16 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE prevede că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2) și în urma consultării forumului consultativ, Comisia va introduce, după caz, măsuri de implementare destinate produselor care utilizează sisteme de motoare electrice. |
(3) |
Ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică la intrare între 125 W-500 kW sunt o componentă importantă a mai multor instalații pentru transportul gazelor. Cerințele minime de eficiență energetică a motoarelor electrice (inclusiv a motoarelor electrice echipate cu variatoare de viteză) au fost stabilite în Regulamentul (CE) nr. 640/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru motoarele electrice (2). Cerințele se aplică, de asemenea, motoarelor care fac parte dintr-un sistem motor-ventilator. Însă multe ventilatoare vizate de prezentul regulament sunt utilizate în combinație cu motoare care nu fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 640/2009. |
(4) |
Consumul total de energie electrică a motoarelor cu o putere de intrare între 125 W și 500 kW este de 344 TWh pe an și poate ajunge la 560 TWh în 2020 dacă se mențin tendințele actuale de pe piața UE. Potențialul de rentabilizare cu ajutorul proiectării este de aproximativ 34 TWh pe an în 2020, ceea ce corespunde cantității de 16 Mt de emisii de CO2. Prin urmare, ventilatoarele acționate de motoare cu o putere electrică la intrare între 125 W și 500 kW reprezintă produse pentru care trebuie stabilite de cerințe de proiectare ecologică. |
(5) |
Multe ventilatoare sunt integrate în alte produse fără a fi introduse pe piață sau puse în funcțiune separat în sensul articolului 5 din Directiva 2009/125/CE și Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice și de modificare a Directivei 95/16/CE (3). Pentru a utiliza cea mai mare parte din potențialul de economie de energie rentabilă și a facilita executarea măsurii, ventilatoarele cu puteri între 125 W și 500 kW integrate în alte produse trebuie, de asemenea, să respecte dispozițiile prezentului regulament. |
(6) |
Multe ventilatoare fac parte din sistemele de ventilație instalate în clădiri. În legislația națională, bazată pe Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (4), se pot stabili noi cerințe mai stricte privind eficiența energetică a sistemelor de ventilație respective, utilizând metodele de calcul și de măsurare prevăzute în prezentul regulament cu privire la randamentul ventilatoarelor. |
(7) |
Comisia a efectuat un studiu pregătitor în care a analizat aspectele tehnice, ecologice și economice referitoare la ventilatoare. Studiul a fost elaborat în colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice. Consultările și lucrările ulterioare au demonstrat că domeniul de aplicare poate fi extins și mai mult, cu condiția stabilirii unor scutiri în cazul unor aplicații specifice pentru care cerințele nu ar fi pertinente. |
(8) |
Studiul pregătitor a arătat că ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW sunt introduse pe piața Uniunii în cantități mari și că, dintre toate etapele ciclului de viață al acestor produse, cel mai important din punct de vedere al mediului este consumul de energie electrică din etapa de utilizare. |
(9) |
Studiul pregătitor demonstrează, de asemenea, că consumul de electricitate în perioada de utilizare este singurul parametru de proiectare ecologică legat de proiectarea produsului, după cum se stabilește în Directiva 2009/125/CE. |
(10) |
Îmbunătățirea consumului de energie electrică al ventilatoarelor acționate de motoare cu o putere de intrare între 125 W și 500 kW ar trebui realizată prin aplicarea tehnologiilor existente, neprotejate printr-un brevet și rentabile, care pot reduce costurile totale combinate ale achiziționării și exploatării acestora. |
(11) |
Cerințele de proiectare ecologică trebuie să armonizeze cerințele de randament energetic pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere de intrare între 125 W și 500 kW de pe piața Uniunii, pentru a contribui la buna funcționare a pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor produse. |
(12) |
Ventilatoarele mici acționate (indirect) de motoare electrice cu puteri între 125 W și 3 kW și care în principal îndeplinesc alte funcții nu fac obiectul prezentului regulament. Cu titlu de exemplu, un ventilator mic de răcire a motorului electric al unui ferăstrău cu lanț nu intră sub incidența prezentului regulament, chiar dacă motorul fierăstrăului cu lanț (care antrenează și ventilatorul) are mai mult de 125 W. |
(13) |
Producătorilor trebuie să li se acorde un interval de timp corespunzător pentru reproiectarea produselor și adaptarea liniilor de producție. Calendarul trebuie stabilit astfel încât să se evite efectele negative asupra aprovizionării cu ventilatoare acționate de motoare cu o putere de intrare între 125 W și 500 kW, iar obiectivele prezentului regulament să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii. |
(14) |
Se prevede reexaminarea prezentului regulament la cel mult patru ani de la intrarea în vigoare a acestuia. Procesul de reexaminare poate fi inițiat și mai devreme, dacă la cunoștința Comisiei ajung informații care justifică acest lucru. Reexaminarea ar urma să se axeze în special pe stabilirea cerințelor independente de tehnologie, pe utilizarea potențială a variatoarelor de viteză și pe numărul și amploarea derogărilor necesare, precum și pe includerea ventilatoarelor cu putere electrică de intrare mai mică de 125 W. |
(15) |
Eficiența energetică a ventilatoarelor acționate de motoare cu o putere electrică de intrare între 125 W și 500 kW trebuie determinată prin intermediul unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care să țină seama de stadiul actual al tehnologiei, inclusiv, în cazul în care sunt disponibile, standarde armonizate adoptate de organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (5). |
(16) |
Prezentul regulament trebuie să faciliteze penetrarea pe piață a tehnologiilor care limitează impactul ecologic al ventilatoarelor acționate de motoare cu o putere electrică la intrare între 125 W și 500 kW, conducând la economisirea a 34 TWh până în 2020 față de situația în care nu se ia nicio măsură. |
(17) |
În conformitate cu articolul 8 din Directiva 2009/125/CE, prezentul regulament trebuie să specifice procedurile aplicabile de evaluare a conformității. |
(18) |
Pentru facilitarea verificărilor de conformitate, producătorilor trebuie să li se solicite să prezinte informații în documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2009/125/CE. |
(19) |
Pentru a limita și mai mult impactul ecologic al ventilatoarelor acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW, producătorii trebuie să prezinte informații pertinente referitoare la dezasamblarea, reciclarea și eliminarea lor la sfârșitul duratei de viață. |
(20) |
Trebuie identificate criterii de referință pentru tipurile de ventilatoare cu randament energetic ridicat disponibile la momentul actual. Acest lucru va contribui la asigurarea unei largi disponibilități a informațiilor și a unui acces ușor la acestea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și firmele foarte mici, ceea ce va facilita și mai mult integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare și va facilita dezvoltarea unor produse mai eficiente în scopul reducerii consumului energetic. |
(21) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește cerințele de proiectare ecologică pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a ventilatoarelor, inclusiv a celor integrate în alte produse consumatoare de energie care intră sub incidența Directivei 2009/125/CE.
(2) Prezentul regulament nu se aplică ventilatoarelor integrate în:
(i) |
produse echipate cu un singur motor electric de cel mult 3 kW la care ventilatorul este fixat pe arborele utilizat pentru funcția principală; |
(ii) |
uscătoare de rufe și mașini de spălat rufe cu uscător încorporat cu o putere electrică la intrare de maximum 3 kW; |
(iii) |
hote de bucătărie cu puterea electrică la intrare a ventilatorului (ventilatoarelor) de maximum 280 W. |
(3) Prezentul regulament nu se aplică ventilatoarelor care sunt:
(a) |
special proiectate să funcționeze în atmosfere potențial explozive, astfel cum sunt definite în Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6); |
(b) |
proiectate pentru utilizare exclusiv în situații de urgență, în regim utilizare pe termen scurt, conform cerințelor PSI stabilite în Directiva 89/106/CE a Consiliului (7); |
(c) |
special proiectate să funcționeze:
|
(d) |
introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2015 ca înlocuitoare pentru ventilatoare identice integrate în produse introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2013, cu excepția faptului că ambalajul, informațiile despre produs și documentația tehnică trebuie să specifice în mod clar cu privire la literele (a), (b) și (c) faptul că ventilatoarele trebuie utilizate numai în scopul pentru care au fost proiectate, iar în ceea ce privește litera (d) produsul (produsele) căruia (cărora) le sunt destinate. |
Articolul 2
Definiții
Pe lângă definițiile prevăzute în Directiva 2009/125/CE, se aplică următoarele definiții:
1. |
„ventilator” înseamnă o mașină rotativă cu palete, utilizată pentru menținerea unui debit neîntrerupt de gaz (de obicei aer) care trece prin această mașină, al cărei lucru mecanic nu depășește 25 kJ/kg și care:
|
2. |
„rotor” înseamnă partea ventilatorului care imprimă mișcarea fluxului de gaz; |
3. |
„ventilator axial” înseamnă un ventilator care împinge gazul în direcția axială axei rotative a unuia sau mai multor rotoare, cu o mișcare tangențială turbionară creată de rotorul sau rotoarele aflate în mișcare. Ventilatorul axial poate să fie sau poate să nu fie echipat cu o carcasă cilindrică, cu palete de ghidare la admisia sau evacuarea gazului ori cu un panou cu orificiu sau inel ; |
4. |
„paletele de ghidare a gazului absorbit” sunt paletele situate fizic înaintea rotorului, pentru a ghida fluxul de gaz către acesta, care pot fi reglabile sau nereglabile; |
5. |
„paletele de ghidare a gazului evacuat” sunt palete situate fizic după rotor, pentru a ghida fluxul de gaz dinspre acesta, și pot fi reglabile sau fixe; |
6. |
„panou cu orificiu” înseamnă un panou cu o deschidere în care stă ventilatorul și care permite fixarea acestuia în alte structuri; |
7. |
„inel cu orificiu” înseamnă un inel cu o deschidere în care stă ventilatorul și care permite fixarea acestuia în alte structuri; |
8. |
„ventilator centrifugal” înseamnă un ventilator în care gazul intră în rotor sau rotoare pe o direcție axială și iese într-o direcție perpendiculară pe axa de intrare. Rotorul poate avea una sau două intrări și poate fi într-o carcasă sau nu; |
9. |
„ventilator centrifugal cu palete radiale” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la ieșirea din rotor sunt orientate radial față de axa de rotație; |
10. |
„ventilator centrifugal cu palete înclinate înainte” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor sunt orientate spre înainte față de direcția de rotație; |
11. |
„ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi fără carcasă” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la periferie sunt înclinate spre înapoi față de direcția de rotație și care nu are carcasă; |
12. |
„carcasă” înseamnă o casetă împrejurul rotorului, care ghidează fluxul de gaz către, prin și dinspre rotor; |
13. |
„ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi cu carcasă” înseamnă un ventilator centrifugal în care paletele rotorului sau rotoarelor la periferie sunt înclinate spre înapoi față de direcția de rotație și care are carcasă; |
14. |
„ventilator tangențial” înseamnă un ventilator în care traiectoria gazului prin rotor este esențialmente în unghi drept cu axa acestuia, atât când intră, cât și când părăsește rotorul la periferie; |
15. |
„ventilator diagonal” înseamnă un ventilator în care direcția gazului prin rotor este intermediară între direcția gazului în ventilatoarele centrifugale și axiale; |
16. |
„regim de utilizare de scurtă durată” înseamnă funcționarea unui motor la o sarcină constantă, dar nu suficient de mult pentru atingerea echilibrului termic; |
17. |
„ventilator de aeraj” înseamnă un ventilator care nu se utilizează în construcția următoarelor produse consumatoare de energie:
|
18. |
„raport specific” înseamnă presiunea dinamică măsurată la ieșirea din ventilator și împărțită la presiunea dinamică de la intrarea în ventilator, la punctul de randament energetic optim al ventilatorului. |
Articolul 3
Cerințe de proiectare ecologică
(1) Cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoare sunt prezentate în anexa I.
(2) Fiecare cerință de eficiență energetică din anexa I secțiunea 2 se aplică în conformitate cu următorul calendar:
(a) prima etapă: de la 1 ianuarie 2013, ventilatoarele de aeraj trebuie să aibă un randament energetic cel puțin egal cu valoarea prescrisă în anexa I secțiunea 2 tabelul 1;
(b) a doua etapă: de la 1 ianuarie 2015, toate ventilatoarele trebuie să aibă un randament energetic cel puțin egal cu valoarea prescrisă în anexa I secțiunea 2 tabelul 2.
(3) În cazul ventilatoarelor, cerințele referitoare la informațiile despre produs și modul în care acestea trebuie afișate acestea se stabilesc în anexa I secțiunea 3. Aceste cerințe se aplică începând cu 1 ianuarie 2013.
(4) Cerințele privind randamentul energetic al ventilatoarelor din anexa I secțiunea 2 nu se aplică ventilatoarelor proiectate să opereze:
(a) |
cu randament energetic optim la 8 000 rot/min sau mai mult; |
(b) |
în aplicații la care „raportul specific” este mai mare de 1,11; |
(c) |
ca ventilatoare de transport pentru substanțe negazoase în aplicații industriale. |
(5) Pentru ventilatoarele cu utilizare dublă, proiectate atât pentru ventilație în condiții normale, cât și pentru a fi utilizate în cazuri de urgență în regim de funcționare de scurtă durată, în ceea ce privește cerințele PSI stabilite în Directiva 89/106/CE, valorile nivelului de randament stabilite în anexa I secțiunea 2 vor fi reduse cu 10 % pentru tabelul 1 și cu 5 % pentru tabelul 2.
(6) Conformitatea cu cerințele de proiectare ecologică se măsoară și se calculează în conformitate cu cerințele stabilite în anexa II.
Articolul 4
Evaluarea conformității
Procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 din Directiva 2009/125/CE este sistemul de control intern al proiectării stabilit în anexa IV la aceeași directivă sau sistemul de management pentru evaluarea conformității specificat în anexa V la directiva respectivă.
Articolul 5
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, autoritățile statelor membre aplică procedura de verificare prevăzută în anexa III la prezentul regulament.
Articolul 6
Criterii de referință indicative
Criteriile de referință indicative pentru cele mai performante ventilatoare disponibile pe piață la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament sunt stabilite în anexa IV.
Articolul 7
Revizuire
Comisia va reexamina prezentul regulament în termen de maximum patru ani de la intrarea în vigoare a acestuia și va prezenta Forumului consultativ de proiectare ecologică rezultatele acestei reexaminări. Reexaminarea va evalua, în special, în ce măsură este fezabilă reducerea numărului de tipuri de ventilatoare pentru ventilatoare care îndeplinesc funcții similare în vederea întăririi concurenței pe baza randamentului energetic. De asemenea, reexaminarea va evalua posibilitatea reducerii numărului de derogări, inclusiv a derogărilor pentru ventilatoarele cu utilizare dublă.
Articolul 8
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 martie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(2) JO L 191, 23.7.2009, p. 26.
(3) JO L 157, 9.6.2006, p. 24.
(4) JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
(5) JO L 204, 21.7.1998, p. 37.
(6) JO L 100, 19.4.1994, p. 1.
(7) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
ANEXA I
CERINȚE DE PROIECTARE ECOLOGICĂ PENTRU VENTILATOARE
1. Definiții în sensul anexei I
1. |
„Categorie de măsurare” înseamnă o încercare, o măsurare sau o configurație de utilizare care definește condițiile la intrarea și la ieșirea ventilatorului supus acestor procedee. |
2. |
„Categorie de măsurare A” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu intrarea și ieșirea nerestricționate. |
3. |
„Categorie de măsurare B” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu intrarea nerestricționată, dar cu o conductă fixată la ieșire. |
4. |
„Categorie de măsurare C” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă fixată la intrare și cu ieșirea nerestricționată. |
5. |
„Categorie de măsurare D” înseamnă o configurație în care ventilatorul este măsurat cu o conductă fixată la intrare și cu o conductă fixată la ieșire. |
6. |
„Categorie de randament” înseamnă forma de energie a gazului la ieșirea din ventilator utilizată la determinarea randamentului energetic al ventilatorului, fie a randamentului static, fie a randamentului total, unde:
|
7. |
„Randament static” înseamnă randamentul energetic al unui ventilator, bazat pe măsurarea presiunii statice (psf). |
8. |
„Presiunea statică a ventilatorului” (psf) înseamnă presiunea totală a ventilatorului (pf) minus presiunea dinamică a ventilatorului corectată cu factorul Mach. |
9. |
„Presiunea de stagnare” înseamnă presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic. |
10. |
„Presiunea dinamică” înseamnă presiunea calculată pornind de la debitul masic și densitatea medie a gazului la ieșirea din ventilator și în zona de ieșire din ventilator. |
11. |
„Factorul Mach” înseamnă un factor de corecție aplicat presiunii dinamice într-un punct și se definește ca fiind presiunea de stagnare minus presiunea măsurată în funcție de presiunea zero absolut, exercitată într-un punct în staționare în funcție de gazul înconjurător, divizat prin presiunea dinamică. |
12. |
„Randamentul total” înseamnă randamentul energetic al unui ventilator, calculat pe baza măsurării presiunii totale a ventilatorului (pf). |
13. |
„Presiunea totală a ventilatorului” (pf) însemnă diferența dintre presiunea de stagnare la ieșirea din ventilator și presiunea de stagnare la intrarea în ventilator. |
14. |
„Nivelul de randament” este un parametru de calcul al randamentului energetic țintă al unui ventilator cu o putere electrică specifică de intrare la punctul de randament energetic optim (exprimat ca parametrul „N” în calculul randamentului energetic al ventilatorului). |
15. |
„Randamentul energetic țintă” (ηțintă) este randamentul energetic minim care trebuie obținut de ventilator pentru a îndeplini cerințele și se bazează pe puterea sa electrică de intrare la punctul de randament energetic optim, unde ηțintă este valoarea de ieșire din ecuația corespunzătoare din anexa II secțiunea 3, folosind numărul întreg N aplicabil al nivelului de randament (anexa I secțiunea 2 tabelele 1 și 2) și puterea electrică de intrare Pe(d) a ventilatorului, exprimată în kW, la punctul de randament energetic optim în formula aplicabilă pentru randamentul energetic. |
16. |
„Variator de viteză” (VSD) înseamnă un convertor electronic de putere, integrat (sau funcționând ca un singur sistem) în motor și ventilator, care reglează permanent puterea furnizată motorului electric pentru a controla puterea mecanică utilă a motorului în funcție de caracteristica cuplu-viteză a sarcinii (antrenată de motor), cu excepția regulatorilor de tensiune, unde variația e valabilă numai pentru tensiunea de alimentare a motorului. |
17. |
„Randament” înseamnă fie „randamentul static”, fie „randamentul total”, după caz. |
2. Cerințe privind randamentul energetic al ventilatoarelor
Cerințele minime pentru randamentul energetic al ventilatoarelor sunt prezentate în tabelele 1 și 2.
Tabelul 1
Cerințe privind randamentul energetic minim al ventilatoarelor în prima etapă începând cu 1 ianuarie 2013
Tip de ventilator |
Categorie de măsurare (A-D) |
Categorie randament (static sau total) |
Interval de putere în kW |
Randament energetic țintă |
Nivel de randament (N) |
Ventilator axial |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
36 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
50 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înainte și ventilator centrifugal cu palete radiale |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
37 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
42 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi fără carcasă |
A, C |
static |
0.125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
58 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi cu carcasă |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
58 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
61 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator diagonal |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
47 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
58 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator tangențial |
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 1,14 · ln(P) – 2,6 + N |
13 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = N |
Tabelul 2
Cerințe privind randamentul energetic minim al ventilatoarelor în a doua etapă începând cu 1 ianuarie 2015
Tip de ventilator |
Categorie de măsurare (A-D) |
Categorie randament (static sau total) |
Interval de putere în kW |
Randament energetic țintă |
Nivel de randament (N) |
Ventilator axial |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
40 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
58 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înainte și ventilator centrifugal cu palete radiale |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
44 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 2,74 · ln(P) – 6,33 + N |
49 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 0,78 · ln(P) – 1,88 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi fără carcasă |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
62 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi cu carcasă |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
61 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
64 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator diagonal |
A, C |
static |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
50 |
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 4,56 · ln(P) – 10,5 + N |
62 |
|
10 < P ≤ 500 |
ηțintă = 1,1 · ln(P) – 2,6 + N |
||||
Ventilator tangențial |
B, D |
total |
0,125 ≤ P ≤ 10 |
ηțintă = 1,14 · ln(P) – 2,6 + N |
21 |
10 < P ≤ 500 |
ηtarget = N |
3. Cerințe referitoare la informațiile despre produs pentru ventilatoare
1. |
Informațiile despre ventilatoare, prezentate la punctul 2 subpunctele 1-14 se afișează vizibil pe:
|
2. |
Trebuie afișate următoarele informații:
|
3. |
Informațiile din documentația tehnică vor fi furnizate în ordinea prezentată la punctul 2 subpunctele 1-14. Formulările din listă nu trebuie reproduse întocmai. Acestea pot fi prezentate sub forma unor grafice, figuri sau simboluri, în loc de text. |
4. |
Informațiile de la punctul 2 subpunctele 1, 2, 3, 4 și 5 se marchează indelebil pe sau lângă plăcuța indicatoare a ventilatorului. În cazul punctului 2 subpunctul 5 trebuie să se folosească una dintre următoarele formulări:
|
5. |
Producătorii trebuie să furnizeze, în manualul de utilizare, informații privind măsurile de specifice de precauție care trebuie luate la asamblarea, instalarea sau întreținerea ventilatoarelor. Dacă la punctul 2 subpunctul 5 din cerințele privind informațiile despre produs se menționează că ventilatorul trebuie instalat împreună cu un variator de viteză, producătorii trebuie să furnizeze detalii în privința caracteristicilor variatorului pentru a se asigura o funcționare optimă după asamblare. |
ANEXA II
MĂSURĂTORI ȘI CALCULE
1. Definiții în sensul anexei II
1. |
„Debitul volumic de intrare” (q) reprezintă volumul de gaz care trece prin ventilator per unitate de timp (în m3/s) și este calculat pe baza masei de gaz deplasate de ventilator (în kg/s) împărțite la densitatea acestui gaz la intrarea în ventilator (in kg/m3). |
2. |
„Factorul de compresibilitate” este un număr adimensional care descrie nivelul de compresibilitate al fluxului de gaz în timpul încercării și se calculează ca raportul dintre lucrul mecanic efectuat de ventilator asupra gazului și lucrul mecanic care ar fi efectuat asupra unui fluid incompresibil având același debit masic, densitate la intrare și raport al presiunilor, ținând cont de presiunea ventilatorului exprimată sub formă de „presiune totală” (kp) sau „presiune statică” (kps). |
3. |
kps înseamnă coeficientul de compresibilitate pentru calculul puterii statice a ventilatorului. |
4. |
kps înseamnă coeficientul de compresibilitate pentru calculul puterii totale a ventilatorului. |
5. |
„Asamblare finală” înseamnă asamblarea, livrată sau realizată pe loc, a unui ventilator care conține toate elementele de convertire a energiei electrice în energie hidraulică, fără a fi necesară adăugarea altor piese sau componente. |
6. |
„Asamblare nefinală” înseamnă o asamblare a pieselor ventilatorului, constând cel puțin din rotor, care are nevoie de una sau mai mult componente externe pentru a converti energia electrică în energie hidraulică. |
7. |
„Antrenare directă” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator în care rotorul este fixat pe axul motor, fie direct, fie cu un cuplaj coaxial și în care viteza rotorului este identică vitezei de rotație a motorului. |
8. |
„Transmisie” înseamnă un dispozitiv de antrenare a unui ventilator, care nu este „antrenarea directă” definită anterior. Acest tip de transmisii includ curelele de transmisie, cutiile de viteze sau cuplajele cu alunecare. |
9. |
„Antrenare cu randament scăzut” înseamnă o transmisie printr-o curea a cărei lățime este de maximum trei ori înălțimea sa sau utilizează o altă formă de transmisie în afara „transmisiei cu randament ridicat”. |
10. |
„Antrenare cu randament ridicat” este o transmisie realizată printr-o curea a cărei lățime este de minimum trei ori înălțimea sa, printr-o curea dințată sau prin roți dințate. |
2. Metoda de măsurare
În scopul conformității și verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, măsurătorile și calculele trebuie efectuate cu ajutorul unei metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care ține cont de metodele din stadiul actual general recunoscut al tehnologiei, ale căror rezultate sunt considerate a avea un grad redus de incertitudine, inclusiv de metodele stabilite în documente ale căror numere de referință au fost publicate în acest scop în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
3. Metoda de calcul
Metoda de calcul al randamentului energetic al unui ventilator se bazează pe raportul dintre puterea hidraulică și puterea electrică de intrare, unde puterea hidraulică a ventilatorului este produsul dintre debitul volumic de gaz și diferența de presiune dintre admisie și refulare. Presiunea este fie presiunea statică, fie cea totală care reprezintă suma presiunii dinamice și a celei statice, în funcție de categoria de măsurare și de categoria de randament.
3.1. |
Dacă ventilatorul este livrat „gata asamblat”, se măsoară puterea hidraulică și puterea electrică de intrare ale ventilatorului la punctul de randament energetic optim:
|
3.2. |
Dacă ventilatorul nu este livrat „gata asamblat”, randamentul său total se calculează la punctul de randament energetic optim al rotorului, folosind următoarea ecuație: ηe = ηr · ηm · ηT · Cm · Cc unde:
|
3.3. |
Puterea hidraulică a ventilatorului, Pu(s) (kW), se calculează conform metodei de încercare/categoriei de măsurare alese de furnizorul ventilatorului:
|
4. Metoda de calcul a randamentului țintă
Randamentul energetic țintă este randamentul pe care un ventilator de un anumit tip trebuie să îl realizeze pentru a respecta cerințele din prezentul regulament (exprimate în puncte procentuale întregi). Randamentul energetic țintă se calculează prin formule ale randamentului care includ puterea electrică de intrare Pe(d) și nivelul minim de randament definit în anexa I. Intervalul complet de putere este acoperit de două formule: una pentru ventilatoare cu putere electrică de intrare între 0,125 kW și 10 kW, iar a doua pentru ventilatoare putere electrică de intrare între 10 kW și 500 kW.
Există trei serii de tipuri de ventilatoare pentru care s-au conceput formule ale randamentului în scopul evidențierii diferitelor caracteristici ale acestora:
4.1. |
Randamentul energetic țintă pentru ventilatoarele axiale, ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înainte și ventilatoarele centrifugale cu palete radiale (cu ventilator axial integrat) se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:
unde puterea de intrare P este puterea electrică de intrare Pe(d) și N este numărul întreg al nivelului randamentului energetic necesar. |
4.2. |
Randamentul energetic minim pentru ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înapoi fără carcasă, ventilatoarele centrifugale cu palete înclinate înapoi cu carcasă și ventilatoarele diagonale se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:
unde puterea de intrare P este puterea electrică de intrare Pe(d) și N este numărul întreg al nivelului randamentului energetic necesar. |
4.3. |
Randamentul energetic minim pentru ventilatoarele tangențiale se calculează cu ajutorul următoarelor ecuații:
unde puterea de intrare P este puterea electrică de intrare Pe(d) și N este numărul întreg al nivelului randamentului energetic necesar. |
5. Aplicarea randamentului energetic țintă
Randamentul total al ventilatorului ηe calculat conform metodei corespunzătoare din secțiunea 3 a anexei II trebuie să fie mai mare sau egal cu valoarea țintă ηțintă stabilită de nivelul de randament pentru a satisface cerințele referitoare la randamentul energetic minim.
ANEXA III
PROCEDURA DE VERIFICARE ÎN SCOPUL SUPRAVEGHERII PIEȚEI
Pentru a efectua verificările în scopul supravegherii pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, autoritățile statelor membre aplică următoarea procedură de verificare privind cerințele stabilite în anexa I.
1. |
Autoritățile statului membru testează un singur produs. |
2. |
Modelul se consideră că respectă dispozițiile din prezentul regulament dacă randamentul total al ventilatorului (ηe) este cel puțin egal cu randamentul energetic țintă*0,9 calculat cu ajutorul formulelor din anexa II (secțiunea 3) și al nivelurilor de randament aplicabile din anexa I. |
3. |
Dacă obiectivul vizat la punctul 2 nu este atins:
|
4. |
Modelul se consideră că respectă dispozițiile din prezentul regulament dacă media randamentului total (ηe) al celor trei unități menționate la punctul 3 este cel puțin randamentul energetic țintă*0,9 calculat cu ajutorul formulelor din anexa II (secțiunea 3) și al nivelurilor de randament aplicabile din anexa I. |
5. |
În cazul în care obiectivele vizate la punctul 4 nu sunt atinse, se consideră că modelul nu este conform cu prezentul regulament. |
ANEXA IV
CRITERII DE REFERINȚĂ INDICATIVE PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 6
La momentul adoptării prezentului regulament, s-a considerat că cele mai performante tehnologii de pe piață aplicabile ventilatoarelor sunt cele din tabelul 1 de mai jos. Este posibil ca aceste criterii de referință să nu poată fi întotdeauna respectate în toate aplicațiile sau pe întregul domeniu de puteri vizat de prezentul regulament.
Tabelul 1
Criterii de referință indicative pentru ventilatoare
Tip de ventilator |
Categorie de măsurare (A-D) |
Categorie randament (static sau total) |
Nivel randament |
Ventilator axial |
A, C |
static |
65 |
B, D |
total |
75 |
|
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înainte și ventilator centrifugal cu palete radiale |
A, C |
static |
62 |
B, D |
total |
65 |
|
Ventilator centrifugal cu palete înclinate înapoi fără carcasă |
A, C |
static |
70 |
Ventilator centrifugal înclinat spre înapoi cu carcasă |
A, C |
static |
72 |
B, D |
total |
75 |
|
Ventilator diagonal |
A, C |
static |
61 |
B, D |
total |
65 |
|
Ventilator tangențial |
B, D |
total |
32 |
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/22 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 328/2011 AL COMISIEI
din 5 aprilie 2011
de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă, în ceea ce privește statisticile privind cauzele de deces
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (1), în special articolul 9 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 stabilește un cadru comun pentru producerea sistematică de statistici europene referitoare la sănătatea publică și la sănătatea și securitatea în muncă. |
(2) |
În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1338/2008, sunt necesare măsuri de punere în aplicare pentru specificarea datelor și metadatelor care urmează a fi furnizate privind cauzele de deces menționate în anexa III la regulamentul respectiv și pentru a stabili perioadele de referință și intervalele pentru furnizarea acestor date. |
(3) |
Datele confidențiale transmise de statele membre Comisiei (Eurostat) ar trebui tratate în conformitate cu principiul confidențialității statistice, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene (2) și în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (3). |
(4) |
O analiză costuri-beneficii a fost realizată și evaluată în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1338/2008. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Statisticile europene în domeniul cauze de deces se referă la toate decesele înregistrate și copiii născuți morți din fiecare stat membru, făcându-se distincție între rezidenți și nerezidenți.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(a) |
prin „deces” se înțelege dispariția permanentă a tuturor semnelor de viață în orice moment după nașterea unui copil viu (încetarea post natală a funcțiilor vitale fără capacitatea de resuscitare). Această definiție exclude copiii născuți morți; |
(b) |
prin „copil născut mort” se înțelege moartea fetală, și anume moartea înainte de expulzarea completă sau extragerea completă din corpul mamei a unui produs de concepție, indiferent de durata sarcinii. Decesul este indicat de faptul că, după această separare de corpul mamei, fetusul nu respiră și nu arată niciun semn de viață, cum ar fi bătăi de inimă, puls al cordonului ombilical sau contracții efective ale unui mușchi supus acțiunii voinței; |
(c) |
prin „vârsta gestațională” se înțelege durata gestației, calculată din prima zi a ultimului ciclu menstrual normal. Vârsta gestațională se exprimă în zile sau săptămâni împlinite; |
(d) |
prin „deces neonatal” se înțelege decesul care survine în cursul primelor 28 de zile de viață împlinite (zilele 0-27); |
(e) |
prin „paritate” se înțelege numărul de nașteri vii sau copii născuți morți (0, 1, 2, 3 sau mai multe cazuri anterioare de nașteri vii sau copii născuți morți); |
(f) |
prin „alte decese” se înțelege decesul care survine după perioada de deces neonatal, calculând după cea de-a 28-a zi de viață împlinită; |
(g) |
prin „cauza principală a decesului” se înțelege boala sau vătămarea care a declanșat succesiunea de evenimente morbide care au provocat direct decesul sau circumstanțele accidentului sau ale actului de violență care au produs vătămarea ce a condus la deces; |
(h) |
prin „rezident” se înțelege ca având „reședința obișnuită” în locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase. |
Se consideră că au reședință obișnuită în zona geografică în cauză doar persoanele care:
(i) |
au locuit la locul lor de reședință obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință; sau |
(ii) |
au sosit la locul lor de reședință obișnuită cu cel mult 12 luni înainte de data de referință, cu intenția de a rămâne pentru cel puțin un an. |
În cazul în care nu se pot determina circumstanțele descrise la punctele (i) și (ii), „reședință obișnuită” înseamnă locul domiciliului legal sau înregistrat.
Articolul 3
Date necesare
Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) lista variabilelor expuse în anexă. Atunci când este posibil, datele privind cauzele de deces pentru rezidenții care decedează în străinătate se includ în statistici.
Pentru copiii născuți morți se aplică cel puțin unul dintre cele trei criterii de raportare în următoarea ordine: (1) greutatea la naștere; (2) vârsta gestațională; și (3) lungimea de la creștet-călcâie. Culegerea datelor se limitează la următoarele grupuri:
(a) |
greutatea la naștere de la 500 g la 999 g sau, când greutatea la naștere nu se aplică, vârsta gestațională de la 22 la 27 săptămâni împlinite sau, când niciuna dintre cele două nu se aplică, lungimea de la creștet la călcâie de la 25 la 34 cm (variabila 9); și |
(b) |
greutatea la naștere de 1 000 g sau mai mare sau, când greutatea la naștere nu se aplică, vârsta gestațională peste 27 săptămâni împlinite sau, când niciuna dintre cele două nu se aplică, lungimea de la creștet la călcâie peste 35 cm (variabila 10). |
Articolul 4
Perioada de referință
Perioada de referință este anul calendaristic.
Statele membre transmit datele specificate în prezentul regulament Comisiei (Eurostat) în termen de 24 de luni de la încheierea anului de referință.
Primul an de referință este anul 2011.
Articolul 5
Metadate
Informații relevante, inclusiv informații privind diferențele naționale în ceea ce privește definițiile, nivelul de detaliu al datelor, clasificarea internațională a bolilor (CIB) a OMS, sistemul de revizuire și de actualizare utilizat și sistemele pentru codificarea automată, precum și informațiile despre selectarea și modificarea cauzei principale a decesului se transmit de către statele membre Comisiei (Eurostat).
Articolul 6
Furnizarea de date și metadate către Comisie (Eurostat)
Statele membre furnizează datele agregate sau microdatele (finalizate, validate și acceptate) și metadatele solicitate prin prezentul regulament în conformitate cu un standard de schimb de date specificat de Comisie (Eurostat). Datele și metadatele se furnizează Eurostat prin punctul unic de acces.
Articolul 7
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 aprilie 2011.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 70.
(2) JO L 87, 31.3.2009, p. 164.
ANEXĂ
Lista variabilelor care trebuie transmise Comisiei (Eurostat)
Variabile |
Rezidenți |
Nerezidenți care au decedat în țara raportoare |
||||||||||||
Copii născuți morți |
Decese neonatale |
Alte decese |
Copii născuți morți |
Decese neonatale |
Alte decese |
|||||||||
|
C |
C |
C |
C |
C |
C |
||||||||
|
V |
C |
C |
V |
C |
C |
||||||||
|
V |
C |
C |
V |
C |
C |
||||||||
|
X |
C |
C |
X |
C |
C |
||||||||
|
V |
C |
C |
V |
C |
C |
||||||||
|
V |
C (1) |
C (1) |
V |
C |
C |
||||||||
|
V |
C |
C |
V |
V |
V |
||||||||
|
X |
X |
X |
V |
C |
C |
||||||||
|
V |
X |
X |
V |
X |
X |
||||||||
|
V |
X |
X |
V |
X |
X |
||||||||
|
V |
V |
X |
V |
V |
X |
||||||||
|
V |
V |
X |
V |
V |
X |
||||||||
N.B.: C – Obligatoriu; V – voluntar; X – Nu se aplică |
(1) Voluntar pentru rezidenții care decedează în străinătate.
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/25 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 329/2011 AL COMISIEI
din 5 aprilie 2011
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 6 aprilie 2011.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 5 aprilie 2011.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
IL |
61,9 |
JO |
71,2 |
|
MA |
51,5 |
|
TN |
104,8 |
|
TR |
92,5 |
|
ZZ |
76,4 |
|
0707 00 05 |
EG |
158,2 |
TR |
144,9 |
|
ZZ |
151,6 |
|
0709 90 70 |
MA |
85,6 |
TR |
123,5 |
|
ZA |
28,9 |
|
ZZ |
79,3 |
|
0805 10 20 |
EG |
63,1 |
IL |
76,5 |
|
MA |
53,1 |
|
TN |
47,6 |
|
TR |
73,3 |
|
US |
49,1 |
|
ZZ |
60,5 |
|
0805 50 10 |
TR |
52,7 |
ZZ |
52,7 |
|
0808 10 80 |
AR |
96,2 |
BR |
81,9 |
|
CA |
107,4 |
|
CL |
90,7 |
|
CN |
104,9 |
|
MK |
50,2 |
|
US |
165,6 |
|
UY |
76,4 |
|
ZA |
83,9 |
|
ZZ |
95,2 |
|
0808 20 50 |
AR |
96,4 |
CL |
106,2 |
|
CN |
67,7 |
|
US |
174,8 |
|
ZA |
102,3 |
|
ZZ |
109,5 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
DECIZII
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/27 |
DECIZIA COMISIEI
din 1 aprilie 2011
de modificare a anexelor II-IV la Directiva 2009/158/CE a Consiliului privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație
[notificată cu numărul C(2011) 2068]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/214/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/158/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (1), în special articolul 34,
întrucât:
(1) |
Directiva 2009/158/CE stabilește condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul în interiorul Uniunii și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație. Anexa II stabilește normele pentru aprobarea unităților în scopul comercializării acestor mărfuri în interiorul Uniunii. Capitolele II, III și IV din anexa respectivă stabilesc condițiile pentru instalațiile și funcționarea unităților, programele de control sanitar al bolilor și criteriile de suspendare sau retragere a aprobării unei unități, care cuprind testarea privind prezența anumitor microorganisme – Salmonella și Mycoplasma – care trebuie efectuate în unitățile aprobate pentru comerț în interiorul Uniunii. |
(2) |
Experiența dobândită în implementarea condițiilor pentru instalațiile și funcționarea unităților stabilite în capitolul II din anexa II la Directiva 2009/158/CE arată că este adecvat ca acestea să fie adaptate la practicile curente în industrie, în special în ceea ce privește comportamentele de ouare a diferitelor specii de păsări de curte. |
(3) |
În plus, capitolele III și IV din anexa II la Directiva 2009/158/CE ar trebui modificate pentru a se lua în considerare progresul științific în domeniul tehnicilor de diagnostic pentru Mycoplasma în conformitate cu capitolul 2.3.5 din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, precum și modificările nomenclaturii referitoare la Salmonella potrivit Centrului de colaborare al Organizației Mondiale a Sănătății pentru referință și cercetare privind Salmonella în cadrul schemei White-Kauffmann-Le Minor pentru formulele antigenice ale serotipurilor de Salmonella din anul 2007 și în conformitate cu capitolul 2.3.11 din Manualul de teste de diagnostic și vaccinuri al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor. |
(4) |
Anexa III la Directiva 2009/158/CE stabilește condițiile de vaccinare pentru păsări de curte. Aceasta ar trebui modificată pentru a include condițiile specifice de vaccinare împotriva Salmonella. |
(5) |
Este, de asemenea, necesar să se modifice anumite referințe în legătură cu vaccinarea împotriva gripei aviare în certificatele sanitar-veterinare stabilite în anexa IV la Directiva 2009/158/CE. |
(6) |
Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (2) stabilește norme pentru asigurarea adoptării de măsuri adecvate și eficiente pentru depistarea și controlul salmonelei și a altor agenți zoonotici. Aceasta prevede că efectivele de origine a anumitor specii enumerate în anexa I la respectivul regulament trebuie testate împotriva anumitor zoonoze și agenți zoonotici specifici înainte de orice expediere de animale vii sau ouă pentru incubație de la societatea alimentară de origine. Data și rezultatele testelor vor fi incluse în certificatele sanitar-veterinare relevante prevăzute de legislația Uniunii, inclusiv Directiva 2009/158/CE. |
(7) |
Anexa IV la Directiva 2009/158/CE stabilește modele de certificate sanitar-veterinare pentru comerțul cu păsări de curte și ouă pentru incubație în interiorul Uniunii. |
(8) |
Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani (3) stabilește faptul că cerințele de testare se aplică, de asemenea, efectivelor de curcani de la 1 ianuarie 2010, iar respectivele certificate sanitar-veterinare stabilite în anexa IV la Directiva 2009/158/CE ar trebui, prin urmare, modificate în consecință. |
(9) |
Prin urmare, anexele II, III și IV la Directiva 2009/158/CE ar trebui modificate în consecință. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexele II, III și IV la Directiva 2009/158/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 1 aprilie 2011.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
(2) JO L 325, 12.12.2003, p. 1.
(3) JO L 162, 21.6.2008, p. 3.
ANEXĂ
Anexele II, III și IV la Directiva 2009/158/CE se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa II se modifică după cum urmează:
|
2. |
Anexa III se modifică după cum urmează:
|
3. |
Anexa IV se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA IV CERTIFICATE SANITAR VETERINARE PENTRU COMERCIALIZARE ÎN INTERIORUL UNIUNII (Modelele 1-6) MODEL 1
MODEL 2
MODEL 3
MODEL 4
MODEL 5
MODEL 6
|
(1) Salmonella Pullorum înseamnă Salmonella enterica, subspecia enterica, serovar Gallinarum, varianta biochimică (biovar) Pullorum.
(2) Salmonella Gallinarum înseamnă Salmonella enterica, subspecia enterica, serovar Gallinarum, varianta biochimică (biovar) Gallinarum.
(3) Salmonella arizonae înseamnă Salmonella enterica, subspecia arizonae, serogrupul K (O18) arizonae.
(4) A se nota faptul că testele serologice la specii de păsări altele decât găini pot avea uneori ca rezultat o proporție inacceptabilă de reacții pozitive false.
(5) A se nota că eșantioanele de mediu nu sunt, în general, adecvate pentru detectarea fiabilă a Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum.
(6) A se nota faptul că etalarea directă a țesuturilor prelevate în mediu aseptic pe un mediu agar cu selectivitate minimă, ca de exemplu agarul MacConkey, este, de asemenea, utilă pentru diagnosticare.
(7) Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum nu cresc de la sine în mediul semisolid modificat Rappaport Vassiliadis (MRSV) care este utilizat pentru monitorizarea Salmonella spp. zoonotice în Uniune.
(8) A se nota faptul că, în prezent, nu există niciun test care să diferențieze răspunsurile la infecțiile cu Salmonella Pullorum și Salmonella Gallinarum și vaccinarea pentru acest serotip.
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/50 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI
din 4 aprilie 2011
de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește transbordarea la punctul de control la frontieră de intrare a unor transporturi de produse destinate importului în Uniune sau țărilor terțe
[notificată cu numărul C(2011) 2067]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2011/215/UE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt introduse în Comunitate (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (4),
întrucât:
(1) |
Directiva 97/78/CE prevede efectuarea, de către statele membre, a unor controale veterinare asupra produselor de origine animală și a anumitor produse vegetale provenite din țări terțe și introduse în Uniune, în conformitate cu directiva respectivă. Directiva sus-menționată impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că transporturile de astfel de produse sunt introduse în Uniune via un punct de control la frontieră. |
(2) |
Articolul 9 din Directiva 97/78/CE prevede efectuarea procedurilor la punctul de control la frontieră de intrare în cazul transporturilor destinate importului în Uniune via un alt punct de control la frontieră, dar care sunt transbordate la punctul de control la frontieră de intrare, pe teritoriul vamal al aceluiași port sau aeroport din Uniune. |
(3) |
Articolul 11 din Directiva 97/78/CE vizează transporturile care provin dintr-o țară terță și care sunt transbordate la punctul de control la frontieră de sosire, pe teritoriul vamal al aceluiași port sau aeroport din Uniune, dar care sunt destinate altei țări terțe fie via teritoriul Uniunii prin alt punct de control la frontieră, fie direct către o țară terță fără intrarea prin alt punct de control la frontieră. |
(4) |
În plus, articolele 9 și 11 din Directiva 97/78/CE prevăd o serie de derogări de la normele generale privind controalele veterinare efectuate la punctul de control la frontieră de intrare. Derogările respective au un domeniu de aplicare diferit și se referă la destinația finală a transporturilor și la durata de depozitare a transporturilor în cadrul procesului de transbordare la punctul de control la frontieră de sosire. |
(5) |
Durata respectivă se stabilește în funcție de o perioadă minimă și de o perioadă maximă aplicabile unei astfel de depozitări, care urmează a fi determinate în conformitate cu procedura menționată în Directiva 97/78/CE. |
(6) |
Decizia 2000/25/CE a Comisiei din 16 decembrie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 9 din Directiva 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește transbordarea produselor la un punct de control la frontieră în cazul în care transporturile sunt destinate unui eventual import în Comunitatea Europeană și de modificare a Deciziei 93/14/CEE a Comisiei (2) prevede, în prezent, perioadele minime și maxime aplicabile în cazurile în care transporturile sunt destinate importului în Uniune via un alt punct de control la frontieră situat pe același teritoriu sau pe teritoriul unui alt stat membru. |
(7) |
Decizia 2000/25/CE nu este complet clară în ceea ce privește domeniul de aplicare al normelor privind transporturile care sunt transbordate de pe o aeronavă pe alta sau de pe o navă pe alta pe teritoriul vamal al aceluiași port sau aeroport în vederea tranzitului către o țară terță fie fără altă escală pe teritoriul Uniunii, fie via teritoriul Uniunii. Prin urmare, este necesară stabilirea unor norme în cadrul prezentei decizii în vederea clarificării dispozițiilor deja prevăzute în Decizia 2000/25/CE, inclusiv a unor norme privind perioadele minime relevante. |
(8) |
În vederea protejării sănătății publice și animale, medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontieră de intrare ar trebui să primească informații adecvate în cazul transporturilor vizate la articolele 9 și 11 din Directiva 97/78/CE. Prin urmare, este oportună stabilirea unor norme privind informațiile care trebuie furnizate de către persoana responsabilă pentru încărcătură la sosirea unui transport la punctul de control la frontieră. |
(9) |
Perioada minimă după care trebuie efectuate controale veterinare asupra transporturilor care sunt transbordate de pe o navă pe alta în același port și care sunt destinate importului sau tranzitului către țări terțe, în conformitate cu articolele 9 și 11 din Directiva 97/78/CE, este de șapte zile. |
(10) |
În ceea ce privește transporturile care sunt transbordate de pe o navă pe alta în același port la punctul de control la frontieră de sosire și care sunt destinate direct unei țări terțe fără altă escală pe teritoriul Uniunii, riscurile în domeniul sănătății publice și animale pentru Uniune sunt reduse, întrucât contactul transporturilor respective cu teritoriul Uniunii este limitat. În astfel de cazuri, poate fi oportună extinderea perioadei minime menționate la articolele 9 și 11 din Directiva 97/78/CE. |
(11) |
Extinderea respectivă ar trebui să facă obiectul unor garanții corespunzătoare din partea statului membru al punctului de control la frontieră de sosire. În special, statul membru respectiv ar trebui să se asigure că astfel de transporturi nu sunt deplasate în alt port al Uniunii și că sunt expediate direct către o țară terță. În plus, statul membru în cauză ar trebui să furnizeze Comisiei și celorlalte state membre informații corespunzătoare privind garanțiile respective, inclusiv informații privind sistemul de monitorizare pentru a garanta respectarea perioadelor de timp și a măsurilor de transportare ulterioară către o destinație specifică, astfel cum se prevede în notificarea transportului. |
(12) |
În plus, este important să se precizeze faptul că transporturile trebuie supuse unui set complet de controale veterinare, stabilite în Directiva 97/78/CE, după expirarea perioadelor maxime prevăzute în prezenta decizie. |
(13) |
Din motive de claritate și coerență a legislației Uniunii, Decizia 2000/25/CE ar trebui abrogată și înlocuită cu prezenta decizie. |
(14) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
În cazul în care transporturile se prezintă la un punct de control la frontieră pentru o transbordare ulterioară, persoana responsabilă pentru încărcătură notifică medicul veterinar oficial de la punctul de control la frontieră în legătură cu următoarele aspecte:
(a) |
timpul estimat de descărcare a transportului; |
(b) |
punctul de control la frontieră de destinație din Uniune, în cazul importului sau al tranzitului pe teritoriul Uniunii sau țara terță de destinație în cazul tranzitului direct către o țară terță; |
(c) |
localizarea exactă a transportului, dacă acesta nu este încărcat direct pe aeronava sau pe nava cu destinația ulterioară; |
(d) |
timpul estimat de încărcare a transportului pe aeronava sau pe nava cu destinația ulterioară. |
Notificarea se efectuează la sosirea transportului la postul de control la frontieră și prin mijloacele fixate de autoritatea competentă.
Articolul 2
(1) Perioada minimă prevăzută la articolul 9 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Directiva 97/78/CE este:
(a) |
de 12 ore pentru un aeroport; |
(b) |
de șapte zile pentru un port. |
(2) Perioada maximă prevăzută la articolul 9 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Directiva 97/78/CE este:
(a) |
de 48 ore pentru un aeroport; |
(b) |
de 20 de zile pentru un port. |
Articolul 3
(1) În sensul aplicării articolului 11 din Directiva 97/78/CE, perioada minimă prevăzută la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din directiva respectivă este:
(a) |
de 12 ore pentru un aeroport; |
(b) |
de șapte zile pentru un port. |
(2) În sensul aplicării articolului 11 alineatul (1) din Directiva 97/78/CE și a articolului 11 alineatul (2) litera (b) a doua liniuță din directiva respectivă, statele membre pot extinde la 14 zile perioada minimă stabilită la prezentul articol alineatul (1) litera (b), în următoarele condiții:
(a) |
transporturile provin dintr-o țară terță și sunt destinate unei alte țări terțe fără altă escală pe teritoriile enumerate în anexa I la Directiva 97/78/CE; |
(b) |
transporturile sunt transbordate de pe o navă pe alta la punctul de control la frontieră de pe teritoriul vamal al aceluiași port din Uniune; |
(c) |
statul membru respectiv prezintă Comisiei și celorlalte state membre o justificare detaliată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală care specifică faptul că au fost luate toate măsurile necesare pentru ca transporturile respective să nu fie deplasate în alt port al Uniunii în loc de a fi transbordate direct către o țară terță. Printre măsurile respective se numără un sistem de monitorizare pentru garantarea respectării perioadelor de timp și a destinației ulterioare prevăzute la articolul 1. |
Articolul 4
În cazurile în care perioada maximă definită la articolul 2 alineatul (2) s-a scurs, transportul este supus controalelor fizice și de identitate stabilite la articolul 4 din Directiva 97/78/CE, la punctul de control la frontieră de intrare.
Articolul 5
Decizia 2000/25/CE se abrogă.
Articolul 6
Prezenta decizie se aplică de la 1 mai 2011.
Articolul 7
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 4 aprilie 2011.
Pentru Comisie
John DALLI
Membru al Comisiei
ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
6.4.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 90/53 |
DECIZIA NR. 1/2011 A COMITETULUI MIXT PENTRU AGRICULTURĂ INSTITUIT PRIN ACORDUL DINTRE COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ PRIVIND COMERȚUL CU PRODUSE AGRICOLE
din 31 martie 2011
privind modificarea anexei 3 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole
(2011/216/UE)
COMITETUL MIXT PENTRU AGRICULTURĂ,
având în vedere Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole (1), denumit în continuare „acordul”, în special articolul 11,
întrucât:
(1) |
Acordul a intrat în vigoare la 1 iunie 2002. |
(2) |
Anexa 3 la acord prevede concesii privind comerțul cu brânzeturi, în special privind liberalizarea progresivă a comerțului cu brânzeturi pe parcursul unei perioade de cinci ani de la intrarea în vigoare a acordului. |
(3) |
Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană convin să introducă în acord o nouă anexă 12 privind protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice pentru produse agricole și alimentare, ceea ce impune coerența dispozițiilor specifice, în special în ceea ce privește brânzeturile. |
(4) |
În consecință, este necesară revizuirea anexei 3 pentru a se lua în considerare atât liberalizarea completă a comerțului bilateral cu brânzeturi, de la 1 iunie 2007, cât și protecția indicațiilor geografice, cu privire la care urmează să se prevadă dispoziții în noua anexă 12, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa 3 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind comerțul cu produse agricole și apendicele la aceasta se înlocuiesc cu textul din anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Decizia intră în vigoare la data adoptării de către Comitetul mixt.
Adoptată la Bruxelles, 31 martie 2011.
Pentru Comitetul mixt pentru agricultură
Președintele și șeful delegației elvețiene
Jacques CHAVAZ
Șeful delegației UE
Nicolas VERLET
Secretarul comitetului
Chantal MOSER
(1) JO L 114, 30.4.2002, p. 132.
ANEXĂ
„ANEXA 3
1. |
Comerțul bilateral cu toate produsele clasificate la poziția 0406 din Sistemul armonizat a fost liberalizat complet de la 1 iunie 2007 prin eliminarea tuturor taxelor vamale și cotelor. |
2. |
Uniunea Europeană nu aplică restituiri la export pentru brânzeturile exportate în Elveția. Elveția nu aplică subvenții la export (1) pentru brânzeturile exportate în Uniunea Europeană. |
3. |
Toate produsele încadrate la codul NC 0406 originare din Uniunea Europeană sau din Elveția și care fac obiectul schimburilor comerciale dintre cele două părți sunt scutite de la prezentarea unei licențe de import. |
4. |
Uniunea Europeană și Elveția se asigură că avantajele pe care și le acordă reciproc nu sunt compromise de alte măsuri care afectează importurile și exporturile. |
5. |
Dacă evoluția prețurilor și/sau a importurilor dă naștere unor perturbări pe piața uneia dintre părți, se vor iniția consultări în cel mai scurt timp în cadrul comitetului prevăzut la articolul 6 din acord, la solicitarea oricăreia dintre părți, în vederea găsirii de soluții adecvate. În acest scop, părțile convin să schimbe periodic informații privind prețurile, precum și orice alte informații utile privind piața brânzeturilor locale sau importate. |
(1) Valorile de bază pentru eliminarea subvențiilor la export s-au calculat de comun acord de către părți pe baza diferenței dintre prețurile instituționale ale laptelui care pot fi aplicate în momentul intrării în vigoare a acordului, la care se adaugă un supliment pentru laptele transformat în brânză, obținute în funcție de cantitatea de lapte necesar pentru fabricarea brânzei respective și, cu excepția brânzeturilor contingentate, deducerea din valoare, aplicată de Comunitate, a reducerii taxelor vamale.”