29.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 343/17

REGULAMENTUL (UE) NR. 1260/2010 AL COMISIEI

din 22 decembrie 2010

de publicare, pentru 2011, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 al Comisiei din 17 decembrie 1987 de stabilire a unei nomenclaturi a produselor agricole pentru restituirile la export (2), în special articolul 3 al patrulea paragraf,

întrucât:

(1)	Este necesar să se publice versiunea completă a nomenclaturii de restituiri valabilă la 1 ianuarie 2011, astfel cum reiese din dispozițiile de reglementare a regimurilor de export pentru produsele agricole.

(2)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1298/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 de publicare, pentru 2010, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 (3) trebuie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 3846/87 se modifică după cum urmează:

(1)	Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

(2)	Anexa II se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Regulamentul (UE) nr. 1298/2009 se abrogă.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2011.

Prezentul regulament expiră la 31 decembrie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 366, 24.12.1987, p. 1.

(3) JO L 353, 31.12.2009, p. 9.

ANEXA I

„ANEXA I

NOMENCLATURA PRODUSELOR AGRICOLE PENTRU RESTITUIRILE LA EXPORT

CUPRINS

Sectorul

1.	Cereale, făină de grâu sau de secară, crupe, griș

2.	Orez și brizură de orez

3.	Produse transformate, pe bază de cereale

4.	Furaje combinate pe bază de cereale

5.	Carne de vită și mânzat

6.	Carne de porc

7.	Carne de pasăre

Ouă

9.	Lapte și produse lactate

10.	Zahăr alb și zahăr brut fără prelucrare ulterioară

11.	Siropuri și alte produse din zahăr

1. Cereale, făină de grâu sau de secară, crupe, griș

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

1001

Grâu și meslin

1001 10 00

–

Grâu dur:

– –	Destinat însămânțării

1001 10 00 9200

– –

Altele

1001 10 00 9400

ex 1001 90

–

Altele:

– –	Alt alac (Triticum spelta), grâu comun și meslin:

1001 90 91

– – –

Grâu comun și meslin, destinate însămânțării

1001 90 91 9000

1001 90 99

– – –

Altele

1001 90 99 9000

1002 00 00

Secară

1002 00 00 9000

1003 00

Orz

1003 00 10

–	Destinat însămânțării

1003 00 10 9000

1003 00 90

–

Altele

1003 00 90 9000

1004 00 00

Ovăz:

–	Destinat însămânțării

1004 00 00 9200

–

Altele

1004 00 00 9400

1005

Porumb:

ex 1005 10

–	Destinat însămânțării

1005 10 90

– –

Altele

1005 10 90 9000

1005 90 00

–

Altele

1005 90 00 9000

1007 00

Boabe de sorg:

1007 00 90

–

Altele:

1007 00 90 9000

ex 1008

Hrișcă, mei, semințe de iarba-cănărașului (Phalaris Canariensis); alte cereale:

1008 20 00

–

Mei

1008 20 00 9000

1101 00

Făină de grâu sau de meslin:

–	Făină de grâu:

1101 00 11

– –	De grâu dur

1101 00 11 9000

1101 00 15

– –	De grâu comun și de alac:

– – –

Cu un conținut de cenușă de la 0 până la 600 mg/100 g

1101 00 15 9100

– – –

Cu un conținut de cenușă de la 601 până la 900 mg/100 g

1101 00 15 9130

– – –

Cu un conținut de cenușă de la 901 până la 1 100 mg/100 g

1101 00 15 9150

– – –

Cu un conținut de cenușă de la 1 101 până la 1 650 mg/100 g

1101 00 15 9170

– – –

Cu un conținut de cenușă de la 1 651 până la 1 900 mg/100 g

1101 00 15 9180

– – –

Cu un conținut de cenușă de peste 1 900 mg/100 g

1101 00 15 9190

1101 00 90

–	Făină de meslin

1101 00 90 9000

ex 1102

Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin:

1102 10 00

–	Făină de secară:

– –	Cu un conținut de cenușă de la 0 până la 1 400 mg/100 g

1102 10 00 9500

– –	Cu un conținut de cenușă de peste 1 400 până la 2 000 mg/100 g

1102 10 00 9700

– –	Cu un conținut de cenușă de peste 2 000 mg/100 g

1102 10 00 9900

ex 1103

Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale:

–	Crupe și griș:

1103 11

– –

Din grâu:

1103 11 10

– – –

Din grâu dur:

– – – –

Cu un conținut de cenușă de la 0 până la 1 300 mg/100 g:

– – – – –

Griș cu o rată de cernere printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 0,160 mm, de mai puțin de 10 % din greutate

1103 11 10 9200

– – – – –

Altele

1103 11 10 9400

– – – –

Cu un conținut de cenușă de peste 1 300 mg/100 g

1103 11 10 9900

1103 11 90

– – –

Grâu comun și alac:

– – – –

Cu un conținut de cenușă de la 0 până la 600 mg/100 g:

1103 11 90 9200

– – – –

Cu un conținut de cenușă de peste 600 mg/100 g:

1103 11 90 9800

2. Orez și brizură de orez

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

1006

Orez:

1006 20

–	Orez decorticat (orez brun):

– –

Prefiert:

1006 20 11

– – –

Cu bobul rotund

1006 20 11 9000

1006 20 13

– – –

Cu bobul mijlociu

1006 20 13 9000

– – –

Cu bobul lung:

1006 20 15

– – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3

1006 20 15 9000

1006 20 17

– – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3

1006 20 17 9000

– –

Altele:

1006 20 92

– – –

Cu bobul rotund

1006 20 92 9000

1006 20 94

– – –

Cu bobul mijlociu

1006 20 94 9000

– – –

Cu bobul lung:

1006 20 96

– – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3

1006 20 96 9000

1006 20 98

– – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3

1006 20 98 9000

1006 30

–	Orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat:

– –	Orez semialbit:

– – –

Prefiert:

1006 30 21

– – – –

Cu bobul rotund

1006 30 21 9000

1006 30 23

– – – –

Cu bobul mijlociu

1006 30 23 9000

– – – –

Cu bobul lung:

1006 30 25

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3

1006 30 25 9000

1006 30 27

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3

1006 30 27 9000

– – –

Altele:

1006 30 42

– – – –

Cu bobul rotund

1006 30 42 9000

1006 30 44

– – – –

Cu bobul mijlociu

1006 30 44 9000

– – – –

Cu bobul lung:

1006 30 46

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3

1006 30 46 9000

1006 30 48

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3

1006 30 48 9000

– –	Orez albit:

– – –

Prefiert:

1006 30 61

– – – –

Cu bobul rotund:

– – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 61 9100

– – – – –

Altele

1006 30 61 9900

1006 30 63

– – – –

Cu bobul mijlociu:

– – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 63 9100

– – – – –

Altele

1006 30 63 9900

– – – –

Cu bobul lung:

1006 30 65

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3:

– – – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 65 9100

– – – – – –

Altele:

1006 30 65 9900

1006 30 67

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3:

– – – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 67 9100

– – – – – –

Altele

1006 30 67 9900

– – –

Altele:

1006 30 92

– – – –

Cu bobul rotund:

– – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 92 9100

– – – – –

Altele:

1006 30 92 9900

1006 30 94

– – – –

Cu bobul mijlociu

– – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 94 9100

– – – – –

Altele

1006 30 94 9900

– – – –

Cu bobul lung:

1006 30 96

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime peste 2 dar sub 3:

– – – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 96 9100

– – – – – –

Altele

1006 30 96 9900

1006 30 98

– – – – –

Care au raportul lungime/lățime minimum 3:

– – – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 5 kg

1006 30 98 9100

– – – – – –

Altele

1006 30 98 9900

1006 40 00

–	Brizură de orez

1006 40 00 9000

3. Produse transformate, pe bază de cereale

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

ex 1102

Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin:

ex 1102 20

–	Făină de porumb:

ex 1102 20 10

– –	Cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 1,3 % din greutate și cu un conținut de celuloză brută de cel mult 0,8 % din greutate în raport cu substanța uscată (2)

1102 20 10 9200

– – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 1,3 % din greutate, dar de maximum 1,5 % din greutate, și un conținut de celuloză brută de cel mult 1 % din greutate în raport cu substanța uscată (2)

1102 20 10 9400

ex 1102 20 90

– –

Altele:

– – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 1,5 %, dar de maximum 1,7 % din greutate și un conținut de celuloză brută de cel mult 1 % din greutate în raport cu substanța uscată (2)

1102 20 90 9200

ex 1102 90

–

Altele:

1102 90 10

– –	Făină de orz:

– – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate, și un conținut de celuloză brută, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate

1102 90 10 9100

– – –

Altele:

1102 90 10 9900

ex 1102 90 30

– –	Făină de ovăz:

– – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 2,3 % din greutate,de celuloză brută, în raport cu substanța uscată, de maximum 1,8 % din greutate, cu un conținut de umiditate de maximum 11 % și a cărui peroxidază este practic inactivată

1102 90 30 9100

ex 1103

Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale:

–	Crupe și griș:

ex 1103 13

– –	Din porumb:

ex 1103 13 10

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate:

– – – –

Cu un conținut de grăsime de maximum 0,9 % din greutate și un conținut de celuloză brută, în raport cu substanța uscată de maximum 0,6 % din greutate, cu o rată de cernere de maximum 30 % printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 315 microni și sub 5 % rată de cernere printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 150 microni (3)

1103 13 10 9100

– – – –

Cu un conținut de grăsime între 0,9 și 1,3 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,8 % din greutate și cu o rată de cernere de maximum 30 % printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 315 microni și sub 5 % rată de cernere printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 150 microni (3)

1103 13 10 9300

– – – –

Cu un conținut de grăsime între 1,3 și 1,5 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 1,0 % din greutate și cu o rată de cernere de maximum 30 % printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 315 microni și sub 5 % rată de cernere printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 150 microni (3)

1103 13 10 9500

ex 1103 13 90

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsime care depășește 1,5%, dar nu mai mare de 1,7 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 1,0 % din greutate și cu o rată de cernere de maximum 30 % printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 315 microni și sub 5 % rată de cernere printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 150 microni (3)

1103 13 90 9100

ex 1103 19

– –	Din alte cereale:

1103 19 10

– – –

Din secară

1103 19 10 9000

ex 1103 19 30

– – –

Din orz:

– – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 1 % din greutate și un conținut de celuloză brută, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate

1103 19 30 9100

ex 1103 19 40

– – –

Din ovăz:

– – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 2,3 % din greutate, cu un conținut de tegument de maximum 0,1 %, cu un conținut de umiditate de maximum 11 % și a cărui peroxidază este practic inactivată

1103 19 40 9100

ex 1103 20

–	Aglomerate sub formă de pelete:

1103 20 20

– –

Din orz

1103 20 20 9000

1103 20 60

– –

Din grâu

1103 20 60 9000

ex 1104

Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite), cu excepția orezului de la poziția tarifară 1006; germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau măcinați:

–	Boabe presate sau sub formă de fulgi:

ex 1104 12

– –

De ovăz:

ex 1104 12 90

– – –

Sub formă de fulgi:

– – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 2,3 % din greutate, cu un conținut de tegument de maximum 0,1 %, cu un conținut de umiditate de maximum 12 % și a cărui peroxidază este practic inactivată

1104 12 90 9100

– – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 2,3 % din greutate, cu un conținut de tegument între 0,1 % și 1,5 %, cu un conținut de umiditate de maximum 12 % și a cărui peroxidază este practic inactivată

1104 12 90 9300

ex 1104 19

– –	De alte cereale:

1104 19 10

– – –

De grâu

1104 19 10 9000

ex 1104 19 50

– – –

De porumb:

– – – –

Sub formă de fulgi:

– – – – –

Cu un conținut de grăsime, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,7 % din greutate (3)

1104 19 50 9110

– – – – –

Cu un conținut de grăsime, în raport cu substanța uscată, care depășește 0,9 % dar nu mai mare de 1,3 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,8 % din greutate (3)

1104 19 50 9130

– – –

De orz:

ex 1104 19 69

– – – –

Sub formă de fulgi:

– – – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 1 % din greutate, și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate

1104 19 69 9100

–	Alte boabe prelucrate (de exemplu decojite, lustruite, tăiate sau zdrobite):

ex 1104 22

– –

De ovăz:

ex 1104 22 20

– – –

Decojite (decorticate):

– – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 2,3 % din greutate, cu un conținut de tegument de maximum 0,5 %, cu un conținut de umiditate de maximum 11 % și a cărui peroxidază este practic inactivată, corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1)

1104 22 20 9100

ex 1104 22 30

– – –

Decojite, tăiate sau zdrobite (numite «Grutze» sau «Grutten»):

– – – –

1104 22 30 9100

ex 1104 23

– –	De porumb:

ex 1104 23 10

– – –

Decojite (decorticate), chiar tăiate sau zdrobite:

– – – –

Cu un conținut de grăsime, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,6 % din greutate (numite «Grutze» sau «Grutten»), corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1) (3)

1104 23 10 9100

– – – –

Cu un conținut de grăsime, în raport cu substanța uscată, între 0,9 % și 1,3 % din greutate și un conținut de celuloză brută, în raport cu substanța uscată, de maximum 0,8 % din greutate (numite «Grutze» sau «Grutten»), corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al (1) (3)

1104 23 10 9300

1104 29

– –	De alte cereale:

– – –

De orz:

ex 1104 29 01

– – – –

Decojite (decorticate):

– – – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 1 % din greutate, și un conținut de celuloză brută în raport cu substanța uscată, de maximum 0,9 % din greutate, corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1)

1104 29 01 9100

ex 1104 29 03

– – – –

Decojite (decorticate), chiar tăiate sau zdrobite: (numite «Grutze» sau «Grutten»):

– – – – –

1104 29 03 9100

ex 1104 29 05

– – – –

Lustruite:

– – – – –

Cu un conținut de cenușă, în raport cu substanța uscată, de maximum 1 % din greutate (fără talc)

– – – – – –

Prima categorie, corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1)

1104 29 05 9100

– – – – – –

A doua categorie, corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1)

1104 29 05 9300

– – –

Altele:

– – – –

Decojite (decorticate), fie ca sunt tăiate sau zdrobite, fie ca nu:

ex 1104 29 11

– – – – –

De grâu, netăiate sau nezdrobite, corespunzător definiției prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 508/2008 al Comisiei (1)

1104 29 11 9000

– – – –

Doar zdrobit:

1104 29 51

– – – – –

De grâu:

1104 29 51 9000

1104 29 55

– – – – –

De secară:

1104 29 55 9000

1104 30

–	Germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau zdrobiți:

1104 30 10

– –

De grâu:

1104 30 10 9000

1104 30 90

– –	De alte cereale:

1104 30 90 9000

1107

Malț, chiar prăjit:

1107 10

–

Neprăjit:

– –

De grâu:

1107 10 11

– – –

Prezentat sub formă de făină

1107 10 11 9000

1107 10 19

– – –

Altele:

1107 10 19 9000

– –

Altele:

1107 10 91

– – –

Prezentat sub formă de făină

1107 10 91 9000

1107 10 99

– – –

Altele

1107 10 99 9000

1107 20 00

–

Prăjit:

1107 20 00 9000

ex 1108

Amidon și fecule; inulină:

–	Amidon și fecule (4):

ex 1108 11 00

– –	Amidon de grâu:

– – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 87 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 %

1108 11 00 9200

– – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 84 % dar maximum 87 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 % (5)

1108 11 00 9300

ex 1108 12 00

– –	Amidon de porumb

– – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 87% și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97%

1108 12 00 9200

– – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 84 % dar maximum 87 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 % (5)

1108 12 00 9300

ex 1108 13 00

– –	Fecule de cartofi:

– – –

Cu un conținut de substanță uscată de cel puțin 80 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 %

1108 13 00 9200

– – –

Cu un conținut de substanță uscată între 77 % și 80 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 % (5)

1108 13 00 9300

ex 1108 19

– –	Alte tipuri de amidon și fecule:

ex 1108 19 10

– – –

Amidon de orez

– – – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 87 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 %

1108 19 10 9200

– – – –

Cu un conținut de substanță uscată între 84 % și 87 % și o puritate a substanței uscate de cel puțin 97 % (5)

1108 19 10 9300

ex 1109 00 00

Gluten de grâu, chiar uscat:

–	în stare uscată, cu un conținut de proteine, în raport cu substanța uscată de minimum 82 % din greutate (N × 6,25)

1109 00 00 9100

ex 1702

Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate:

ex 1702 30

–	Glucoză și sirop de glucoză, care nu conține fructoză sau cu un conținut de fructoză sub 20 % din greutate, în stare uscată:

– –

Altele:

1702 30 50

– – –

Sub formă de pudră albă cristalină, aglomerată sau nu

1702 30 50 9000

1702 30 90

– – –

Altele (6)

1702 30 90 9000

ex 1702 40

–	Glucoză și sirop de glucoză cu un conținut de fructoză de minimum 20 %, dar sub 50 % din greutate, în stare uscată, cu excepția zahărului invertit:

1702 40 90

– –	Altele (6)

1702 40 90 9000

ex 1702 90

–	Altele, inclusiv zahăr invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată:

1702 90 50

– –	Maltodextrine și sirop de maltodextrine:

– – –

Maltodextrine, sub formă solidă albă, aglomerată sau nu

1702 90 50 9100

– – –

Altele (6)

1702 90 50 9900

– –	Zaharuri și melase, caramelizate:

– – –

Altele

1702 90 75

– – – –

Sub formă de pudră, aglomerată sau nu

1702 90 75 9000

1702 90 79

– – – –

Altele

1702 90 79 9000

2106

Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte:

ex 2106 90

–

Altele:

– –	Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranți:

– – –

Altele:

2106 90 55

– – – –

De glucoză sau de maltodextrine (6)

2106 90 55 9000

4. Furaje combinate pe bază de cereale

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

2309

Preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor (7):

ex 2309 10

–	Alimente pentru câini sau pisici, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul:

– –	Cu un conținut de amidon, de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine menționate și în codurile tarifare de la 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 și 2106 90 55, sau de produse lactate:

– – –

Cu un conținut de amidon, de fecule, de glucoză, de sirop de glucoză, de maltodextrine sau sirop de maltodextrine:

– – – –

Care nu conțin amidon sau fecule, sau cu un conținut de amidon sau fecule de maximum 10 % din greutate (8) (9):

2309 10 11

– – – – –

Care nu conțin produse lactate sau cu un conținut de produse lactate de maximum 10 % din greutate

2309 10 11 9000

2309 10 13

– – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 10 13 9000

– – – –

Cu un conținut de amidon sau de fecule de peste 10 % dar nu mai mult de 30 % din greutate (8):

2309 10 31

– – – – –

Care nu conțin produse lactate, sau cu un conținut de produse lactate sub 10 % din greutate

2309 10 31 9000

2309 10 33

– – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 10 33 9000

– – – –

Cu un conținut de amidon sau de fecule mai mare de 30 % din greutate (8):

2309 10 51

– – – – –

Care nu conțin produse lactate, sau cu un conținut de produse lactate sub 10 % din greutate

2309 10 51 9000

2309 10 53

– – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 10 53 9000

ex 2309 90

–

Altele:

– –	Altele, inclusiv preamestecurile:

– – –

Cu un conținut de amidon sau de fecule, de glucoză sau de sirop de glucoză, de maltodextrine sau de sirop de maltodextrine menționate și la subpozițiile de la 1702 30 50, 1702 30 90, 1702 40 90, 1702 90 50 și 2106 90 55, sau de produse lactate

– – – –

Cu un conținut de amidon, de fecule, de glucoză, de sirop de glucoză, de maltodextrine sau sirop de maltodextrine:

– – – – –

Care nu conțin amidon sau fecule sau cu un conținut de amidon sau fecule de maximum 10 % din greutate (8) (9):

2309 90 31

– – – – – –

Care nu conțin produse lactate, sau cu un conținut de produse lactate sub 10 % din greutate

2309 90 31 9000

2309 90 33

– – – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 90 33 9000

– – – – –

Cu un conținut de amidon sau de fecule de peste 10 % dar nu mai mult de 30 % din greutate (8):

2309 90 41

– – – – – –

Care nu conțin produse lactate, sau cu un conținut de produse lactate sub 10 % din greutate

2309 90 41 9000

2309 90 43

– – – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 90 43 9000

– – – – –

Cu un conținut de amidon sau de fecule de minimum 30 % din greutate (8):

2309 90 51

– – – – – –

Care nu conțin produse lactate, sau cu un conținut de produse lactate sub 10 % din greutate

2309 90 51 9000

2309 90 53

– – – – – –

Cu un conținut de produse lactate de minimum 10 % și sub 50 % din greutate

2309 90 53 9000

5. Carne de vită și mânzat

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

ex 0102

Animale vii din specia bovine:

ex 0102 10

–	Reproducători de rasă pură:

ex 0102 10 10

– –	Juninci (care nu au fătat niciodată)

– – –

Cu o greutate a animalului viu de minimum 250 kg

– – – –

până la vârsta de 30 luni

0102 10 10 9140

– – – –

Altele

0102 10 10 9150

ex 0102 10 30

– –

Vaci:

– – –

Cu o greutate a animalului viu de minimum 250 kg

– – – –

până la vârsta de 30 luni

0102 10 30 9140

– – – –

Altele

0102 10 30 9150

ex 0102 10 90

– –

Altele:

– – –

Cu o greutate a animalului viu de minimum 300 kg

0102 10 90 9120

ex 0102 90

–

Altele:

– –	Din specii domestice:

– – –

Cu o greutate peste 160 kg, dar de maximum 300 kg:

ex 0102 90 41

– – – –

Destinate sacrificării:

– – – – –

Cu o greutate peste 220 kg:

0102 90 41 9100

– – –

Cu o greutate peste 300 kg:

– – – –

Juninci (care nu au fătat niciodată):

0102 90 51

– – – – –

Destinate sacrificării:

0102 90 51 9000

0102 90 59

– – – – –

Altele

0102 90 59 9000

– – – –

Vaci:

0102 90 61

– – – – –

Destinate sacrificării:

0102 90 61 9000

0102 90 69

– – – – –

Altele

0102 90 69 9000

– – – –

Altele:

0102 90 71

– – – – –

Destinate sacrificării:

0102 90 71 9000

0102 90 79

– – – – –

Altele:

0102 90 79 9000

0201

Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată:

0201 10 00

–	În carcase și semicarcase:

– –	Partea anterioară a carcasei sau a semicarcasei, ce cuprinde toate oasele, precum și greabănul, ceafa și umerii, dar cu mai mult de zece coaste

– – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 10 00 9110

– – –

Altele

0201 10 00 9120

– –

Altele:

– – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 10 00 9130

– – –

Altele

0201 10 00 9140

0201 20

–	Alte părți, nedezosate:

0201 20 20

– –	Sferturi numite «compensate»:

– – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 20 20 9110

– – –

Altele

0201 20 20 9120

0201 20 30

– –	Sferturi anterioare neseparate sau separate:

– – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 20 30 9110

– – –

Altele

0201 20 30 9120

0201 20 50

– –	Sferturi anterioare neseparate sau separate:

– – –

Cu maximum opt coaste sau opt perechi de coaste:

– – – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 20 50 9110

– – – –

Altele

0201 20 50 9120

– – –

Cu maximum opt coaste sau opt perechi de coaste:

– – – –

Provenind de la masculi adulți din specia bovină (10)

0201 20 50 9130

– – – –

Altele

0201 20 50 9140

ex 0201 20 90

– –

Altele:

– – –

Greutatea oaselor nu reprezintă mai mult de o treime din greutatea bucății

0201 20 90 9700

0201 30 00

–	Fără oase:

– –	Bucăți dezosate exportate cu destinația Statele Unite ale Americii, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1643/2006 (12) sau cu destinația Canada, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1041/2008 (13)

0201 30 00 9050

– –	Bucăți dezosate, inclusiv carne tocată, cu un conținut mediu de carne macră (fără grăsime) de 78 % sau mai mult (15)

0201 30 00 9060

– –	Altele, cu un conținut mediu de carne macră (fără grăsime) de 55 % sau mai mult, fiecare bucată fiind ambalată individual (15):

– – –

Provenind din sferturi posterioare de la masculi adulți din specia bovină, cu maximum opt coaste sau opt perechi de coaste, bucata dreaptă sau tranșarea de tip pistola (11)

0201 30 00 9100

– – –

Provenind din sferturi anterioare separate sau nu de la masculi adulți din specia bovină, coaste, bucata dreaptă sau tranșare de tip pistola (11)

0201 30 00 9120

– –

Altele

0201 30 00 9140

ex 0202

Carne provenind de la animale din specia bovină, congelată

0202 10 00

–	În carcase sau semicarcase:

– –	Partea anterioară a carcasei sau a semicarcasei, cuprinzând toate oasele și greabănul, ceafa și umărul, dar cu mai mult de 10 coaste

0202 10 00 9100

– –

Altele

0202 10 00 9900

ex 0202 20

–	Alte părți, nedezosate:

0202 20 10

– –	Sferturi numite «compensate»

0202 20 10 9000

0202 20 30

– –	Sferturi anterioare neseparate sau separate

0202 20 30 9000

0202 20 50

– –	Sferturi posterioare neseparate sau separate

– – –

Cu maximum opt coaste sau opt perechi de coaste:

0202 20 50 9100

– – –

Cu mai mult de opt coaste sau opt perechi de coaste:

0202 20 50 9900

ex 0202 20 90

– –

Altele:

– – –

Greutatea oaselor nu reprezintă mai mult de o treime din greutatea bucății

0202 20 90 9100

0202 30

–

Dezosată:

0202 30 90

– –

Altele

– – –

Bucăți dezosate exportate cu destinația Statele Unite ale Americii, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1643/2006 (12) sau cu destinația Canada, în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1041/2008 (13)

0202 30 90 9100

– – –

Altele, inclusiv carne tocată, cu un conținut mediu de carne macră (fără grăsime) de 78 % sau mai mult (15)

0202 30 90 9200

– – –

Altele

0202 30 90 9900

0206

Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari sau catâri, proaspete, refrigerate sau congelate:

0206 10

–	De animale din specia bovine, proaspete sau refrigerate:

– –

Altele:

0206 10 95

– – –

Mușchiul gros și mușchiul subțire ai diafragmei

0206 10 95 9000

–	De animale din specia bovine, congelate:

0206 29

– –

Altele:

– – –

Altele:

0206 29 91

– – – –

Mușchiul gros și mușchiul subțire ai diafragmei

0206 29 91 9000

ex 0210

Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:

ex 0210 20

–	Carne din specia bovine:

ex 0210 20 90

– –

Dezosată:

– – –

Sărată sau uscată:

0210 20 90 9100

ex 1602

Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge:

ex 1602 50

–	De animale din specia bovină:

– –

Altele:

ex 1602 50 31

– – –

«Corned beef» în recipiente închise ermetic; care nu conține altă carne decât cea provenind de la animale din specia bovină:

– – – –

Cu un raport colagen/proteine care nu depășește 0, 35 % (16) și care conține în greutate următoarele procentaje de carne bovină (cu excepția organelor și a grăsimii):

– – – – –

90 % sau mai mult:

– – – – – –

Produse care corespund condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1731/2006 (14)

1602 50 31 9125

– – – – –

80 % sau mai mult, dar sub 90 %:

– – – – – –

Produse care corespund condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1731/2006 (14)

1602 50 31 9325

ex 1602 50 95

– – –

Altele, în recipiente închise ermetic:

– – – –

Care nu conțin altă carne decât cea provenind de la animale din specia bovine:

– – – – –

Cu un raport colagen/proteine care nu depășește 0,35 % (16) și care conține în greutate următoarele procentaje de carne bovină (cu excepția organelor și a grăsimii)

– – – – – –

90 % sau mai mult:

– – – – – – –

Produse care corespund condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1731/2006 (14)

1602 50 95 9125

– – – – – –

80 % sau mai mult, dar sub 90 %:

– – – – – – –

Produse care corespund condițiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1731/2006 (14)

1602 50 95 9325

6. Carne de porc

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

ex 0103

Animale vii din specia porcine:

–

Altele:

ex 0103 91

– –	Cu o greutate sub 50 kg:

0103 91 10

– – –

Animale domestice din specia porcină

0103 91 10 9000

ex 0103 92

– –	Cu o greutate de minimum 50 kg:

– – –

Animale domestice din specia porcină:

0103 92 19

– – – –

Altele

0103 92 19 9000

ex 0203

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

–	proaspătă, refrigerată:

ex 0203 11

– –	În carcase sau semicarcase:

0203 11 10

– – –

De animale domestice din specia porcine (28)

0203 11 10 9000

ex 0203 12

– –	Jamboane, spete și părți din acestea, nedezosate:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

ex 0203 12 11

– – – –

Jamboane și părți din acestea:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0203 12 11 9100

ex 0203 12 19

– – – –

Spete și părți din acestea (29)

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0203 12 19 9100

ex 0203 19

– –

Altele:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

ex 0203 19 11

– – – –

Părți anterioare și părți din acestea (30)

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0203 19 11 9100

ex 0203 19 13

– – – –

Spinări și părți din acestea, nedezosate:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0203 19 13 9100

ex 0203 19 15

– – – –

Piept (împănat) și bucăți de piept:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 15 % din greutate

0203 19 15 9100

– – – –

Altele:

ex 0203 19 55

– – – – –

Dezosate:

– – – – – –

Jamboane, părți anterioare, spete și bucăți din acestea (17) (27) (29) (30) (31)

0203 19 55 9110

– – – – – –

Piept și bucăți de piept, cu un conținut total de cartilaje de mai puțin de 15 % din greutate (17) (27)

0203 19 55 9310

–	Congelate:

ex 0203 21

– –	În carcase sau semicarcase:

0203 21 10

– – –

De animale domestice din specia porcine (28)

0203 21 10 9000

ex 0203 22

– –	Jamboane, spete și bucăți din acestea, nedezosate:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

ex 0203 22 11

– – – –

Jamboane și părți din acestea:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje de mai puțin de 25 % din greutate

0203 22 11 9100

ex 0203 22 19

– – – –

Spete și părți din acestea (29):

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje de mai puțin de 25 % din greutate

0203 22 19 9100

ex 0203 29

– –

Altele:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

ex 0203 29 11

– – – –

Părți anterioare și părți din acestea (30):

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje de mai puțin de 25 % din greutate

0203 29 11 9100

ex 0203 29 13

– – – –

Spinări și părți din acestea, nedezosate:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje de mai puțin de 25 % din greutate

0203 29 13 9100

ex 0203 29 15

– – – –

Piept (împănat) și părți de piept:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje de mai puțin de 15 % din greutate

0203 29 15 9100

– – – –

Altele:

ex 0203 29 55

– – – – –

Dezosate:

– – – – – –

Jamboane, părți anterioare, spete și bucăți din acestea (17) (29) (30) (31) (32)

0203 29 55 9110

ex 0210

Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe:

–	Carne din specia porcine:

ex 0210 11

– –	Jamboane, spete și bucăți din acestea, nedezosate:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

– – – –

Sărate sau în saramură:

ex 0210 11 11

– – – – –

Jamboane și bucăți de jamboane:

– – – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0210 11 11 9100

– – – –

Uscate sau afumate:

ex 0210 11 31

– – – – –

Jamboane și bucăți de jamboane:

– – – – – –

«Prosciutto di Parma», «Prosciutto di San Daniele» (18)

– – – – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0210 11 31 9110

– – – – – –

Altele:

– – – – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0210 11 31 9910

ex 0210 12

– –	Piept (împănat) și părți din acesta:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

ex 0210 12 11

– – – –

Sărat sau în saramură:

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 15 % din greutate

0210 12 11 9100

ex 0210 12 19

– – – –

Uscat sau afumat

– – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 15 % din greutate

0210 12 19 9100

ex 0210 19

– –

Altele:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

– – – –

Sărat sau în saramură:

ex 0210 19 40

– – – – –

Spinări și bucăți din acestea:

– – – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 25 % din greutate

0210 19 40 9100

ex 0210 19 50

– – – – –

Altele:

– – – – – –

Dezosată:

– – – – – – –

Jamboane, părți anterioare, spete sau spinări și bucăți din acestea (17)

0210 19 50 9100

– – – – – – –

Piept și bucăți din acestea, fără șorici (17)

– – – – – – – –

Cu un conținut total de oase și cartilaje sub 15 % din greutate

0210 19 50 9310

– – – –

Uscate sau afumate:

– – – – –

Altele:

ex 0210 19 81

– – – – – –

Dezosate:

– – – – – – –

«Prosciutto di Parma», «Prosciutto di San Daniele» și bucăți din acestea (18)

0210 19 81 9100

– – – – – – –

Jamboane, părți anterioare, spete sau spinări și bucăți din acestea (17)

0210 19 81 9300

ex 1601 00

Cârnați, cârnăciori, salamuri și produse similare, din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse:

–	Altele (24):

1601 00 91

– –	Cârnați și cârnăciori, salamuri și produse similare, uscați sau pentru tartine, nefierți (20) (22):

– – –

care nu conțin carne sau organe de păsări

1601 00 91 9120

– – –

Altele

1601 00 91 9190

1601 00 99

– –	Altele (19) (22):

– – –

Care nu conțin carne sau organe de păsări

1601 00 99 9110

– – –

Altele

1601 00 99 9190

ex 1602

Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge:

–	Din specia porcine:

ex 1602 41

– –	Jamboane și părți din acestea:

ex 1602 41 10

– – –

De animale domestice din specia porcine (23):

– – – –

Pregătite, cu un conținut de carne și grăsime de minimum 80 % din greutate (24) (25):

– – – – –

În ambalaje directe, cu un conținut net de 1 kg sau mai mult (33)

1602 41 10 9110

– – – – –

În ambalaje directe, cu un conținut net sub 1 kg

1602 41 10 9130

ex 1602 42

– –	Spete și părți din acestea:

ex 1602 42 10

– – –

De animale domestice din specia porcine (23):

– – – –

Pregătite, cu un conținut de carne și grăsime de minimum 80 % din greutate (24) (25)

– – – – –

În ambalaje directe, cu un conținut net de 1 kg sau mai mult (34)

1602 42 10 9110

– – – – –

În ambalaje directe, cu un conținut net sub 1 kg

1602 42 10 9130

ex 1602 49

– –	Altele, inclusiv amestecurile:

– – –

De animale domestice din specia porcine:

– – – –

Care conțin carne sau organe de orice fel, inclusiv grăsimi de orice natură sau origine, în proporție de minimum 80 % din greutate:

ex 1602 49 19

– – – – –

Altele (23) (26):

– – – – – –

Pregătite, cu un conținut de carne și grăsime de minimum 80 % din greutate (24) (25)

– – – – – – –

Care nu conțin carne sau organe de păsări:

– – – – – – – –

Care conțin un produs compus din bucăți de țesut muscular care pot fi recunoscute in mod clar și care, din cauza dimensiunii nu pot fi identificate ca fiind obținute din jamboane, spete, spinări sau cefe, împreună cu mici particule vizibile de grăsime și cu mici cantități de depozite de gelatină

1602 49 19 9130

7. Carne de pasăre

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

ex 0105

Cocoși, găini, rațe, gâște, curcani, curci și bibilici, vii, din specii domestice:

–	Cu o greutate de maximum 185 g:

0105 11

– –	Cocoși și găini:

– – –

Găini de selecție și de reproducție

0105 11 11

– – – –

De rase ouătoare

0105 11 11 9000

0105 11 19

– – – –

Altele

0105 11 19 9000

– – –

Altele:

0105 11 91

– – – –

De rase ouătoare

0105 11 91 9000

0105 11 99

– – – –

Altele

0105 11 99 9000

0105 12 00

– –	Curcani și curci

0105 12 00 9000

ex 0105 19

– –

Altele:

0105 19 20

– – –

Gâște

0105 19 20 9000

ex 0207

Carne și organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări de la poziția tarifară 0105:

–	De cocoși și de găini:

ex 0207 12

– –	Netăiate în bucăți, congelate:

ex 0207 12 10

– – –

Fără pene, eviscerate, fără cap și picioare, dar cu gât, inimă, ficat și pipotă, denumite «pui 70 %»:

– – – –

cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – –

Altele

0207 12 10 9900

ex 0207 12 90

– – –

Fără pene, eviscerate, fără cap și picioare și fără gât, inimă, ficat și pipotă, denumite «pui 65 %», sau altfel prezentate

– – – –

«pui 65 %»:

– – – – –

cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – –

Altele

0207 12 90 9190

– – – –

Cocoși și găini fără pene, eviscerate, fără cap și picioare, dar cu gât, inimă, ficat și pipotă, în proporție neregulată

– – – – –

Cocoși și găini cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – –

Altele

0207 12 90 9990

ex 0207 14

– –	Bucăți și organe, congelate:

– – –

Bucăți:

– – – –

Nedezosate:

ex 0207 14 20

– – – – –

Jumătăți sau sferturi

– – – – – –

Cocoși și găini cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – – –

Altele

0207 14 20 9900

ex 0207 14 60

– – – – –

Pulpe și bucăți de pulpe:

– – – – – –

De cocoși și găini cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – – –

Altele

0207 14 60 9900

ex 0207 14 70

– – – – –

Altele:

– – – – – –

Jumătăți sau sferturi fără târtiță:

– – – – – – –

De cocoși și găini cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – – – –

Altele

0207 14 70 9190

– – – – – –

Părți constând dintr-o pulpă întreagă sau o bucată de pulpă și o bucată de spate a cărei greutate nu depășește 25 % din greutatea totală:

– – – – – – –

De cocoși și găini cu vârful sternului, femurul și tibia complet osificate

– – – – – – –

Altele

0207 14 70 9290

–	De curcani și de curci:

0207 25

– –	Netăiate în bucăți, congelate:

0207 25 10

– – –

Fără pene, eviscerați, fără cap și picioare, cu gât, ficat, inimă și pipotă, denumiți «curcani 80 %»

0207 25 10 9000

0207 25 90

– – –

Fără pene, eviscerați, fără cap și picioare, fără gât, inimă, ficat și pipotă, denumiți «curcani 73 %», sau altfel prezentați

0207 25 90 9000

ex 0207 27

– –	Bucăți și organe, congelate:

– – –

Bucăți:

ex 0207 27 10

– – – –

Dezosate:

– – – – –

Carne omogenizată, inclusiv carne separată mecanic

– – – – –

Altele:

– – – – – –

Altele decât târtiță:

0207 27 10 9990

– – – –

Nedezosate:

– – – – –

Pulpe și bucăți de pulpe:

0207 27 60

– – – – – –

Copane și bucăți de copane

0207 27 60 9000

0207 27 70

– – – – – –

Altele

0207 27 70 9000

8. Ouă

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produselor

ex 0407 00

Ouă de păsări, în coajă, proaspete, conservate sau fierte:

–	De păsări de curte:

– –	destinate incubației (35):

0407 00 11

– – –

De curci și de gâște

0407 00 11 9000

0407 00 19

– – –

Altele

0407 00 19 9000

0407 00 30

– –

Altele

0407 00 30 9000

0408

Ouă de păsări, fără coajă și gălbenușuri, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate în formă, congelate sau altfel conservate, chiar cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori:

–	Gălbenușuri:

ex 0408 11

– –

Uscate:

ex 0408 11 80

– – –

Altele:

– – – –

Proprii consumului alimentar

0408 11 80 9100

ex 0408 19

– –

Altele:

– – –

Altele:

ex 0408 19 81

– – – –

Lichide:

– – – – –

Proprii consumului alimentar

0408 19 81 9100

ex 0408 19 89

– – – –

Altele, inclusiv congelate

– – – – –

Proprii consumului alimentar

0408 19 89 9100

–

Altele:

ex 0408 91

– –

Uscate:

ex 0408 91 80

– – –

Altele:

– – – –

Proprii consumului alimentar

0408 91 80 9100

ex 0408 99

– –

Altele:

ex 0408 99 80

– – –

Altele:

– – – –

Proprii consumului alimentar

0408 99 80 9100

9. Lapte și produse lactate

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produsului

0401

Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (50):

0401 10

–	Cu un conținut de grăsimi de maximum 1 % din greutate:

0401 10 10

– –	În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l

0401 10 10 9000

0401 10 90

– –

Altele

0401 10 90 9000

0401 20

–	Cu un conținut de grăsimi peste 1 %, dar maximum 6 % din greutate

– –	De maximum 3 %:

0401 20 11

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l

– – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate:

0401 20 11 9100

– – – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 1,5 % din greutate:

0401 20 11 9500

0401 20 19

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate:

0401 20 19 9100

– – – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 1,5 % din greutate:

0401 20 19 9500

– –	Peste 3 %:

0401 20 91

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l

0401 20 91 9000

0401 20 99

– – –

Altele

0401 20 99 9000

0401 30

–	Cu un conținut de grăsimi de peste 6 % din greutate:

– –	De maximum 21 %:

0401 30 11

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

Peste 10 %, dar maximum 17 % din greutate

0401 30 11 9400

– – – – –

Peste 17 % din greutate

0401 30 11 9700

0401 30 19

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi peste 17 % din greutate:

0401 30 19 9700

– –	Peste 21 %, dar maximum 45 % din greutate

0401 30 31

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

De maximum 35 % din greutate

0401 30 31 9100

– – – – –

Peste 35 %, dar maximum 39 % din greutate

0401 30 31 9400

– – – – –

Peste 39 % din greutate

0401 30 31 9700

0401 30 39

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

De maximum 35 % din greutate

0401 30 39 9100

– – – – –

Peste 35 %, dar maximum 39 % din greutate

0401 30 39 9400

– – – – –

Peste 39 % din greutate

0401 30 39 9700

– –	Peste 45 %:

0401 30 91

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2 l

– – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

De maximum 68 % din greutate

0401 30 91 9100

– – – – –

Peste 68 %:

0401 30 91 9500

0401 30 99

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

De maximum 68 % din greutate

0401 30 99 9100

– – – – –

Peste 68 %:

0401 30 99 9500

0402

Lapte și smântână din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori (43):

ex 0402 10

–	Sub formă de praf, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate (46):

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (48)

0402 10 11

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg

0402 10 11 9000

0402 10 19

– – –

Altele

0402 10 19 9000

– –	Altele (49):

0402 10 91

– – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg

0402 10 91 9000

0402 10 99

– – –

Altele:

0402 10 99 9000

–	Sub formă de praf, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate (46)

ex 0402 21

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (48):

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 27 % din greutate:

0402 21 11

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 11 % din greutate

0402 21 11 9200

– – – – – –

De peste 11 %, dar maximum 17 %

0402 21 11 9300

– – – – – –

De peste 17 %, dar maximum 25 %

0402 21 11 9500

– – – – – –

Peste 25 %:

0402 21 11 9900

– – – –

Altele:

0402 21 17

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 11 % din greutate

0402 21 17 9000

0402 21 19

– – – – –

Cu un conținut peste 11 %, dar maximum 27 % în greutate:

– – – – – –

De maximum 17 % din greutate

0402 21 19 9300

– – – – – –

De peste 17 %, dar maximum 25 %

0402 21 19 9500

– – – – – –

Peste 25 %

0402 21 19 9900

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 27 % în greutate:

0402 21 91

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 28 % din greutate

0402 21 91 9100

– – – – – –

De peste 28 %, dar maximum 29 % din greutate

0402 21 91 9200

– – – – – –

De peste 29 %, dar maximum 45 % din greutate

0402 21 91 9350

– – – – – –

De peste 45 % din greutate

0402 21 91 9500

0402 21 99

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 28 % din greutate:

0402 21 99 9100

– – – – – –

De peste 28 %, dar maximum 29 % din greutate

0402 21 99 9200

– – – – – –

De peste 29 %, dar maximum 41 % din greutate

0402 21 99 9300

– – – – – –

De peste 41 %, dar maximum 45 % din greutate

0402 21 99 9400

– – – – – –

De peste 45 %, dar maximum 59 % din greutate

0402 21 99 9500

– – – – – –

De peste 59 %, dar maximum 69 % din greutate

0402 21 99 9600

– – – – – –

De peste 69 %, dar maximum 79 % din greutate

0402 21 99 9700

– – – – – –

De peste 79 %

0402 21 99 9900

ex 0402 29

– –	Altele (49):

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 27 % în greutate:

– – – –

Altele:

0402 29 15

– – – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg:

– – – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – – –

De maximum 11 % din greutate

0402 29 15 9200

– – – – – – –

De peste 11 %, dar maximum 17 % din greutate

0402 29 15 9300

– – – – – – –

De peste 17 %, dar maximum 25 % din greutate

0402 29 15 9500

– – – – – – –

Peste 25 %

0402 29 15 9900

0402 29 19

– – – – –

Altele:

– – – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – – –

De peste 11 %, dar maximum 17 % din greutate

0402 29 19 9300

– – – – – – –

De peste 17 %, dar maximum 25 % din greutate

0402 29 19 9500

– – – – – – –

De peste 25 %

0402 29 19 9900

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 27 % în greutate:

0402 29 91

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5kg:

0402 29 91 9000

0402 29 99

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 41 % din greutate

0402 29 99 9100

– – – – – –

De peste 41 %

0402 29 99 9500

–

Altele:

0402 91

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori (48):

0402 91 10

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 8 % din greutate:

– – – –

Cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă egală sau peste 15 % din greutate și un conținut de grăsimi de peste 7,4 % în greutate

0402 91 10 9370

0402 91 30

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 8 % în greutate, dar maximum 10 %:

– – – –

Cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă egală sau peste 15 % din greutate

0402 91 30 9300

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 45 % în greutate

0402 91 99

– – – –

Altele:

0402 91 99 9000

0402 99

– –	Altele (49):

0402 99 10

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 9,5 % în greutate:

– – – –

Cu un conținut de zaharoză de minimum 40 % din greutate, cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă egală sau peste 15 % din greutate și cu un conținut de grăsimi de peste 6,9 % în greutate

0402 99 10 9350

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 9,5 % în greutate, dar maximum 45 %:

0402 99 31

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 2,5 kg:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 21 % în greutate:

– – – – – –

Cu un conținut de zaharoză de minimum 40 % din greutate, cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă egală sau peste 15 % din greutate

0402 99 31 9150

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 21 % în greutate, dar maximum 39 %:

0402 99 31 9300

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi peste 39 % în greutate:

0402 99 31 9500

0402 99 39

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 21 % din greutate, cu un conținut de zaharoză de minimum 40 % din greutate și cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă egală sau peste 15 % din greutate

0402 99 39 9150

ex 0403

Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe sau cacao:

ex 0403 90

–

Altele:

– –	Nearomatizat, fără adaos de fructe sau cacao:

– – –

Sub formă de prag, granule, sau alte forme solide (43) (47):

– – – –

La care nu s-a adăugat zahăr sau alți îndulcitori, cu un conținut de grăsimi (36):

0403 90 11

– – – – –

De maximum 1,5 % din greutate

0403 90 11 9000

0403 90 13

– – – – –

Peste 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate:

– – – – – –

De maximum 11 % din greutate

0403 90 13 9200

– – – – – –

Peste 11 %, dar maximum 17 % din greutate:

0403 90 13 9300

– – – – – –

Peste 17 %, dar maximum 25 % din greutate:

0403 90 13 9500

– – – – – –

Peste 25 % din greutate

0403 90 13 9900

0403 90 19

– – – – –

Peste 27 % din greutate

0403 90 19 9000

– – – –

Altele, cu un conținut de grăsimi (39):

0403 90 33

– – – – –

Peste 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate

– – – – – –

Peste 11 %, dar maximum 25 % din greutate

0403 90 33 9400

– – – – – –

Peste 25 % din greutate

0403 90 33 9900

– – –

Altele:

– – – –

La care nu s-a adăugat zahăr sau alți îndulcitori, cu un conținut de grăsimi (36):

0403 90 51

– – – – –

De maximum 3 % din greutate:

– – – – – –

De maximum 1,5 % din greutate:

0403 90 51 9100

0403 90 59

– – – – –

Peste 6 % din greutate:

– – – – – –

Peste 17 %, dar maximum 21 % din greutate

0403 90 59 9170

– – – – – –

Peste 21 %, dar maximum 35 % din greutate

0403 90 59 9310

– – – – – –

Peste 35 %, dar maximum 39 % din greutate

0403 90 59 9340

– – – – – –

Peste 39 %, dar maximum 45 % din greutate

0403 90 59 9370

– – – – – –

Peste 45 % din greutate

0403 90 59 9510

ex 0404

Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori; produse obținute din compuși naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nedenumite și necuprinse în altă parte:

0404 90

–

Altele:

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și cu un conținut de grăsimi (36):

ex 0404 90 21

– – –

De maximum 1,5 % din greutate:

– – – –

Sub formă de praf, granule și cu un conținut de apă de maximum 5 % din greutate și cu un conținut de substanță uscată lactică negrasă:

– – – – –

Peste 29 %, dar maximum 34 % din greutate

0404 90 21 9120

– – – – –

De minimum 34 % din greutate

0404 90 21 9160

0404 90 23

– – –

Peste 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate (43)

– – – –

Sub formă de praf sau granule:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 11 % din greutate

0404 90 23 9120

– – – – – –

Peste 11 %, dar maximum 17 % din greutate

0404 90 23 9130

– – – – – –

Peste 17 %, dar maximum 25 % din greutate

0404 90 23 9140

– – – – – –

Peste 25 % din greutate

0404 90 23 9150

ex 0404 90 29

– – –

Peste 27 % din greutate (43):

– – – –

Sub formă de praf, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi:

– – – – –

De maximum 28 % din greutate

0404 90 29 9110

– – – – –

Peste 28 %, dar maximum 29 % din greutate

0404 90 29 9115

– – – – –

Peste 29 %, dar maximum 45 % din greutate

0404 90 29 9125

– – – – –

Peste 45 % din greutate

0404 90 29 9140

– –	Altele, cu un conținut de grăsimi (39) (43):

0404 90 81

– – –

De maximum 1,5 % din greutate:

– – – –

Sub formă de praf sau granule:

0404 90 81 9100

ex 0404 90 83

– – –

Peste 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate

– – – –

Sub formă de praf sau granule:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De maximum 11 % din greutate:

0404 90 83 9110

– – – – – –

Peste 11 %, dar maximum 17 % din greutate

0404 90 83 9130

– – – – – –

Peste 17 %, dar maximum 25 % din greutate

0404 90 83 9150

– – – – – –

Peste 25 % din greutate

0404 90 83 9170

– – – –

Sub altă formă decât praf sau granule:

– – – – –

0404 90 83 9936

ex 0405

Unt și alte grăsimi provenind din lapte; pastă din lapte pentru tartine:

0405 10

–

Unt:

– –	Cu un conținut de grăsimi de maximum 85 % din greutate:

– – –

Unt natural:

0405 10 11

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 1 kg:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 80 %, dar maximum 82 % din greutate

0405 10 11 9500

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 11 9700

0405 10 19

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 80 %, dar maximum 82 % din greutate

0405 10 19 9500

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 19 9700

0405 10 30

– – –

Unt recombinat:

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 1 kg:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 80 %, dar maximum 82 % din greutate

0405 10 30 9100

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 30 9300

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 30 9700

0405 10 50

– – –

Unt din zer:

– – – –

În ambalaje directe cu un conținut net de maximum 1 kg:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 50 9300

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – – – –

De minimum 80 %, dar maximum 82 % din greutate

0405 10 50 9500

– – – – – –

De minimum 82 % din greutate

0405 10 50 9700

0405 10 90

– –

Altele

0405 10 90 9000

ex 0405 20

–	Pastă din lapte pentru tartine:

0405 20 90

– –	Cu un conținut de grăsimi de peste 75 %, dar maximum 80 % din greutate:

– – –

Cu un conținut de grăsimi:

– – – –

De peste 75 %, dar maximum 78 % din greutate:

0405 20 90 9500

– – – –

De minimum 78 % din greutate

0405 20 90 9700

0405 90

–

Altele:

0405 90 10

– –	Cu un conținut de grăsimi de minimum 99,3 % din greutate și cu un conținut de apă de maximum 0,5 % din greutate

0405 90 10 9000

0405 90 90

– –

Altele

0405 90 90 9000

Cod NC

Denumirea produselor

Cerințe suplimentare pentru utilizarea codului produselor

Codul produsului

Conținut maxim de apă din greutatea produsului

(%)

Conținut minim de grăsimi din greutatea substanței uscate

(%)

ex 0406

Brânză și caș (42) (45):

ex 0406 10

–	Brânză proaspătă (nefermentată), inclusiv brânza din zer, și caș:

ex 0406 10 20

– –	Cu un conținut de grăsimi de maximum 40 % din greutate:

– – –

Brânză din zer, cu excepția sortimentului ricotta sărată

0406 10 20 9100

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de apă din substanța negrasă de peste 47 %, dar maximum 72 % din greutate:

– – – – –

Ricotta sărată:

– – – – – –

Fabricată exclusiv din lapte de oaie

0406 10 20 9230

– – – – – –

Altele

0406 10 20 9290

– – – – –

Cottage cheese

0406 10 20 9300

– – – – –

Altele:

– – – – – –

Cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – –

De minimum 5 % din greutate

0406 10 20 9610

– – – – – – –

De minimum 5 %, dar maximum 19 % din greutate

0406 10 20 9620

– – – – – – –

De minimum 19 %, dar maximum 39 % din greutate

0406 10 20 9630

– – – – – – –

Altele, cu un conținut de apă în substanța negrasă:

– – – – – – – –

Peste 47 %, dar maximum 52 % din greutate

0406 10 20 9640

– – – – – – – –

Peste 52 %, dar maximum 62 % din greutate

0406 10 20 9650

– – – – – – – –

Peste 62 % din greutate

0406 10 20 9660

– – – –

Cu un conținut de apă în substanța negrasă de peste 72 %:

– – – – –

Brânză din smântână proaspătă, cu un conținut de apă în substanța negrasă de peste 77 %, dar maximum 83 % din greutate și un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – –

De minimum 60 %, dar maximum 69 % din greutate

0406 10 20 9830

– – – – – –

De minimum 69 % din greutate

0406 10 20 9850

– – – – –

Altele

0406 10 20 9870

– – – –

Altele

0406 10 20 9900

ex 0406 20

–	Brânză rasă sau pudră, de orice tip:

ex 0406 20 90

– –

Altele:

– – –

Brânză fabricată din zer

0406 20 90 9100

– – –

Altele:

– – – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 20 %, un conținut în lactoză de maximum 5 % din greutate și un conținut de substanță uscată:

– – – – –

De minimum 60 %, dar maximum 80 % din greutate

0406 20 90 9913

– – – – –

De minimum 80 %, dar maximum 85 % din greutate

0406 20 90 9915

– – – – –

De minimum 85 %, dar maximum 95 % din greutate

0406 20 90 9917

– – – – –

De minimum 95 %

0406 20 90 9919

– – – –

Altele

0406 20 90 9990

ex 0406 30

–	Brânză topită, alta decât cea rasă sau pudră:

– –

Altele:

– – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 36 %, și un conținut de grăsimi din substanța uscată:

ex 0406 30 31

– – – –

De maximum 48 % din greutate:

– – – – –

Cu un conținut de substanță uscată:

– – – – – –

De minimum 40 %, dar maximum 43 % din greutate, din substanța uscată:

– – – – – – –

De maximum 20 % din greutate

0406 30 31 9710

– – – – – – –

De minimum 20 % din greutate

0406 30 31 9730

– – – – – –

De minimum 43 % și cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – –

De maximum 20 % din greutate

0406 30 31 9910

– – – – – – –

De minimum 20 %, dar maximum 40 % din greutate

0406 30 31 9930

– – – – – – –

De minimum 40 % din greutate

0406 30 31 9950

ex 0406 30 39

– – – –

De peste 48 %

– – – – –

Cu un conținut de substanță uscată:

– – – – – –

De minimum 40 %, dar maximum 43 % din greutate

0406 30 39 9500

– – – – – –

De minimum 43 %, dar maximum 46 % din greutate

0406 30 39 9700

– – – – – –

De minimum 46 % din greutate și cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – –

De maximum 55 % din greutate

0406 30 39 9930

– – – – – – –

De minimum 55 % din greutate

0406 30 39 9950

ex 0406 30 90

– – –

Cu un conținut de grăsimi de peste 36 % din greutate

0406 30 90 9000

ex 0406 40

–	Brânză cu mucegai și alte brânzeturi care conțin mucegai produs de Penicillium roqueforti:

ex 0406 40 50

– –	Gorgonzola

0406 40 50 9000

ex 0406 40 90

– –

Altele

0406 40 90 9000

ex 0406 90

–	Alte brânzeturi:

– –

Altele:

ex 0406 90 13

– – –

Emmental

0406 90 13 9000

ex 0406 90 15

– – –

Gruyere, Sbrinz:

– – – –

Gruyere

0406 90 15 9100

ex 0406 90 17

– – –

Bergkase, Appenzell:

– – – –

Bergkase

0406 90 17 9100

ex 0406 90 21

– – –

Brânză Cheddar

0406 90 21 9900

ex 0406 90 23

– – –

Brânză Edam

0406 90 23 9900

ex 0406 90 25

– – –

Brânză Tilsit

0406 90 25 9900

ex 0406 90 27

– – –

Brânză Butterkäse

0406 90 27 9900

ex 0406 90 29

– – –

Cașcaval:

– – – –

fabricat din lapte de oaie și/sau de capră

0406 90 29 9100

– – – –

fabricat exclusiv din lapte de vacă

0406 90 29 9300

ex 0406 90 32

– – –

Feta (38):

– – – –

Fabricate exclusiv din lapte de oaie, sau de oaie și de capră:

– – – – –

Cu un conținut de apă în substanța negrasă de maximum 72 %

0406 90 32 9119

ex 0406 90 35

– – –

Kefalotyri:

– – – –

Fabricate exclusiv din lapte de oaie și/sau de capră

0406 90 35 9190

– – – –

Altele

0406 90 35 9990

ex 0406 90 37

– – –

Finlandia

0406 90 37 9000

– – –

Altele:

– – – –

Altele:

– – – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 40 % și un conținut de apă din substanța negrasă:

– – – – – –

De maximum 47 %:

ex 0406 90 61

– – – – – – –

Grana Padano, Parmigiano Reggiano

0406 90 61 9000

ex 0406 90 63

– – – – – – –

Fiore Sardo, Pecorino

– – – – – – – –

Fabricate exclusiv din lapte de oaie

0406 90 63 9100

– – – – – – – –

Altele

0406 90 63 9900

ex 0406 90 69

– – – – – – –

Altele:

– – – – – – – –

Brânzeturi fabricate exclusiv din zer

0406 90 69 9100

– – – – – – – –

Altele

0406 90 69 9910

– – – – – –

Peste 47 %, dar maximum 72 %:

ex 0406 90 73

– – – – – – –

Provolone

0406 90 73 9900

ex 0406 90 75

– – – – – – –

Asiago, Caciocavallo, Montasio, Ragusano

0406 90 75 9900

ex 0406 90 76

– – – – – – –

Danbo, Fontal, Fontina, Fynbo, Havarti, Maribo, Samso:

– – – – – – – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 45 %, dar maximum 55 % din substanța uscată:

– – – – – – – – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 50 % dar maximum 56 % din greutate

0406 90 76 9300

– – – – – – – – –

Cu un conținut de substanță uscată de minimum 56 % din greutate

0406 90 76 9400

– – – – – – – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 55 % din greutate

0406 90 76 9500

ex 0406 90 78

– – – – – – –

Gouda:

– – – – – – – –

Cu un conținut de grăsimi de maximum 48 % din substanța uscată

0406 90 78 9100

– – – – – – – –

Cu un conținut de grăsimi de minimum 48 %, dar maximum 55 % din substanța uscată

0406 90 78 9300

– – – – – – – –

Altele

0406 90 78 9500

ex 0406 90 79

– – – – – – –

Esrom, Italico, Kernhem, Saint- Nectaire, Saint-Paulin, Taleggio

0406 90 79 9900

ex 0406 90 81

– – – – – – –

Cantal, Cheshire, Wensleydale, Lancashire, Double Gloucester, Blarney, Colby, Monterey

0406 90 81 9900

ex 0406 90 85

– – – – – – –

Kefalograviera, Kasseri:

– – – – – – – –

Cu un conținut de apă de maximum 40 % din greutate

0406 90 85 9930

– – – – – – – –

Cu un conținut de apă de minimum 40 %, dar maximum 45 % din greutate

0406 90 85 9970

– – – – – – – –

Altele:

0406 90 85 9999

– – – – – – –

Alte brânzeturi, cu un conținut de apă din substanța negrasă:

ex 0406 90 86

– – – – – – – –

De minimum 47 %, dar maximum 52 % din greutate:

– – – – – – – – –

Brânzeturi fabricate din zer

0406 90 86 9100

– – – – – – – – –

Altele, cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – – – – –

De maximum 5 % din greutate

0406 90 86 9200

– – – – – – – – – –

De minimum 5 %, dar maximum 19 % din greutate

0406 90 86 9300

– – – – – – – – – –

De minimum 19 %, dar maximum 39 % din greutate

0406 90 86 9400

– – – – – – – – – –

De minimum 39 % din greutate

0406 90 86 9900

ex 0406 90 87

– – – – – – – –

De minimum 52 %, dar maximum 62 %:

– – – – – – – – –

Brânzeturi fabricate din zer, cu excepția Manouri

0406 90 87 9100

– – – – – – – – –

Altele, cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – – – – –

De maximum 5 % din greutate

0406 90 87 9200

– – – – – – – – – –

De minimum 5 %, dar maximum 19 % din greutate

0406 90 87 9300

– – – – – – – – – –

De minimum 19 %, dar maximum 40 % din greutate

0406 90 87 9400

– – – – – – – – – –

De minimum 40 % din greutate:

– – – – – – – – – – –

Idiazabal, Manchego și Roncal, fabricate exclusiv din lapte de oaie

0406 90 87 9951

– – – – – – – – – – –

Maasdam

0406 90 87 9971

– – – – – – – – – – –

Manouri

0406 90 87 9972

– – – – – – – – – – –

Hushallsost

0406 90 87 9973

– – – – – – – – – – –

Murukoloinen

0406 90 87 9974

– – – – – – – – – – –

Gräddost

0406 90 87 9975

– – – – – – – – – – –

Altele

0406 90 87 9979

ex 0406 90 88

– – – – – – – –

Peste 62 %, dar maximum 72 % din greutate:

– – – – – – – – –

Brânzeturi fabricate din zer:

0406 90 88 9100

– – – – – – – – –

Altele:

– – – – – – – – – –

Cu un conținut de grăsimi din substanța uscată:

– – – – – – – – – – –

De minimum 10 %, dar maximum 19 % din greutate

0406 90 88 9300

– – – – – – – – – – –

De minimum 40 % din greutate:

– – – – – – – – – – – –

Akawi

0406 90 88 9500

10. Zahăr alb și zahăr brut fără prelucrare ulterioară

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produsului

ex 1701

Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură, în stare solidă:

–	Zahăr brut la care nu s-au adăugat aromatizanți sau coloranți:

ex 1701 11

– –	Din trestie:

ex 1701 11 90

– – –

Altele:

– – – –

Zahăr candel

1701 11 90 9100

– – – –

Alt zahăr brut:

– – – – –

În ambalaje directe, care nu depășesc 5 kg net de produs:

1701 11 90 9910

ex 1701 12

– –	Din sfeclă:

ex 1701 12 90

– – –

Altele:

– – – –

Zahăr candel

1701 12 90 9100

– – – –

Alt zahăr brut:

– – – – –

În ambalaje directe, care nu depășesc 5 kg net de produs:

1701 12 90 9910

–

Altele:

1701 91 00

– –	La care s-au adăugat arome sau coloranți

1701 91 00 9000

ex 1701 99

– –

Altele:

1701 99 10

– – –

Zahăr alb:

– – – –

Zahăr candel

1701 99 10 9100

– – – –

Altele:

– – – – –

de o cantitate totală care nu depășește 10 tone

1701 99 10 9910

– – – – –

Altele

1701 99 10 9950

ex 1701 99 90

– – –

Altele:

– – – –

Care conțin adaos de substanțe, altele decât substanțe aromatizante sau colorante

1701 99 90 9100

11. Siropuri și alte produse din zahăr

Cod NC

Denumirea produselor

Codul produsului

ex 1702

Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza (levuloza), chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr la care nu s-au adăugat substanțe aromatizante sau colorante; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase, caramelizate:

ex 1702 40

–	Glucoză și sirop de glucoză cu un conținut de fructoză de minimum 20 %, dar sub 50 % din greutate, în stare uscată, cu excepția zahărului invertit:

ex 1702 40 10

– –	Izoglucoză:

– – –

Cu un conținut de fructoză de minimum 41 %, în stare uscată

1702 40 10 9100

1702 60

–	Alte fructoze și siropuri de fructoză cu un conținut de fructoză peste 50 % în greutate, în stare uscată, cu excepția zahărului invertit:

1702 60 10

– –	Izoglucoză:

1702 60 10 9000

1702 60 95

– –

altele

1702 60 95 9000

ex 1702 90

–	Altele, inclusiv zahăr invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată:

1702 90 30

– –	Izoglucoză:

1702 90 30 9000

– –	Zaharuri și melase, caramelizate:

1702 90 71

– – –

Care conțin zaharoză în stare uscată minimum 50 % din greutate

1702 90 71 9000

ex 1702 90 95

– –

Altele

– – –

Miere artificială, amestecată sau neamestecată cu miere naturală

1702 90 95 9100

– – –

Altele, cu excepția sorbozei

1702 90 95 9900

2106

Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte:

ex 2106 90

–

Altele:

– –	Siropuri de zahăr, aromatizate sau cu adaos de coloranți:

2106 90 30

– – –

De izoglucoză

2106 90 30 9000

– – –

Altele:

2106 90 59

– – – –

Altele

2106 90 59 9000”

(1) JO L 149, 7.6.2008, p. 55.

(2) Metoda analitică utilizată pentru calcularea conținutului de grăsime este cea prezentată în anexa I (metoda A) la Directiva 84/4/CEE a Comisiei (JO L 15, 18.1.1984, p. 28).

(3) Procedura care trebuie urmată pentru a calcula conținutul în grăsime este următoarea:

—	eșantionul trebuie să fie măcinat în așa fel încât 90 % sau mai mult să poată trece printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 500 microni și 100 % să poată trece printr-o sită cu deschidere a ochiurilor de 1 000 microni,

—	metoda analitică ce se utilizează apoi este cea prezentată în anexa I (metoda A) la Directiva 84/4/CEE.

(4) Conținutul în substanță uscată al amidonului se calculează prin metoda indicată în anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 687/2008 al Comisiei (JO L 192, 19.7.2008, p. 20). Gradul de puritate al amidonului se calculează prin metoda polarimetrică Ewers modificată, așa cum este publicată în Partea L din Anexa III la Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 152/2009 (JO L 54, 26.2.2009, p. 1).

(5) Restituirea la export plătită pentru amidon va fi ajustată folosind următoarea formulă:

1.	Fecule de cartofi: [(procentaj efectiv al substanței uscate)/80] × restituirea la export

2.	Alte tipuri de amidon: [(procentaj efectiv al substanței uscate)/87] × restituirea la export

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică, în declarația stabilită special în acest scop, conținutul de substanță uscată a produsului.

(6) Restituirea la export se plătește pentru produsele care au un conținut de substanță uscată de cel Putin 78 %. Restituirea la export pentru produsele care au un conținut de substanță uscată de mai puțin de 78 % va fi ajustată după următoarea formulă:

[(conținutul efectiv de substanță uscată)/78] × restituirea la export

Conținutul de substanță uscată se calculează în conformitate cu metoda 2 prevăzută în anexa II la Directiva 79/796/CEE a Comisiei (JO L 239, 22.9.1979, p. 24) sau prin orice altă metodă potrivită de analiză ce oferă cel puțin aceleași garanții.

(7) Care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1517/95 al Comisiei (JO L 147, 30.6.1995, p. 51).

(8) În scopul restituirii, se ține seama numai de amidonul provenit din produsele cerealiere. Sunt considerate ca fiind produse cerealiere produsele de la subpozițiile tarifare 0709 90 60 și 0712 90 19, din capitolul 10, de la pozițiile tarifare 1101, 1102, 1103 și 1104 (neprelucrate și care nu au fost reconstituite), cu excepția subpoziției tarifare 1104 30 și conținutul de cereale al produselor care intră sub incidența subpozițiilor tarifare 1904 10 10 și 1904 10 90 din Nomenclatura Combinată. Conținutul de cereale al produselor de la subpozițiile tarifare 1904 10 10 și 1904 10 90 din Nomenclatura Combinată se consideră a fi egal cu greutatea acestor produse finite. Nu se acordă nicio restituire pentru cerealele în cazul cărora originea amidonului nu poate fi clar stabilită prin analize.

(9) Restituirea se acordă numai produselor cu un conținut de amidon de minimum 5 % din greutate.

(10) Admiterea în această subpoziție tarifară este condiționată de prezentarea certificatului prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 433/2007 al Comisiei (JO L 104, 21.4.2007, p. 3).

(11) Acordarea restituirii este condiționată de respectarea condițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1359/2007 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2007, p. 21) si, daca este cazul, in Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 1741/2006 (JO L 329, 25.11.2006, p. 7).

(12) JO L 308, 8.11.2006, p. 7.

(13) JO L 281, 24.10.2008, p. 3.

(14) JO L 325, 24.11.2006, p. 12.

(15) Conținutul de carne de vită macră fără grăsime se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 2429/86 al Comisiei. (JO L 210, 1.8.1986, p. 39). Termenul «conținut mediu» se referă la cantitatea eșantion, astfel cum a fost definită la articolul 2, alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 765/2002 (JO L 117, 4.5.2002, p. 6). Eșantionul este luat din partea lotului care prezintă cel mai mare risc.

(16) Calcularea conținutului de colagen:

Se consideră ca fiind conținut de colagen conținutul de hidroxiprolină înmulțit cu factorul 8. Conținutul de hidroxiprolină se calculează după metoda ISO 3496-1978.

(17) Produse și bucăți din acestea pot fi clasificate la această subpoziție tarifară numai dacă dimensiunile și caracteristicile țesutului muscular coerent permit identificarea provenienței bucăților primare menționate. Expresia «bucăți din acestea» se aplică produselor cu o greutate netă per unitate de cel puțin 100 g sau produselor tăiate în felii uniforme, care pot fi identificate clar ca provenind din bucăți primare menționate și care sunt ambalate împreună, cu o greutate netă totală de minimum 100 g.

(18) Beneficiază de această restituire numai produsele a căror denumire este certificată de către autoritățile competente ale statului membru producător.

(19) Restituirea aplicabilă cârnaților prezentați în recipiente care conțin și un lichid de conservare se acordă la greutatea netă, după scăderea greutății acestui lichid.

(20) Greutatea unui strat de parafină, în conformitate cu cutuma comercială, se consideră ca făcând parte din greutatea netă a cârnaților.

(21) Eliminat prin Regulamentul (CE) nr. 2333/97 al Comisiei (JO L 323, 26.11.1997, p. 25).

(22) În cazul în care preparatele alimentare compuse (inclusiv feluri de mâncare preparate) care conțin cârnați sunt clasate, după compoziție, sub poziția tarifară 1601, restituirea se acordă doar pentru greutatea netă a cârnaților, a cărnii sau a organelor, inclusiv slănina și grăsimile de orice natură sau origine, conținute de aceste preparate.

(23) Restituirea aplicabilă produselor care conțin oase se acordă la greutatea netă, după scăderea greutății oaselor.

(24) Beneficiază de această restituire numai produsele care îndeplinesc condițiile stabilite de Regulamentul (CE) nr. 903/2008 al Comisiei (JO L 249, 18.9.2008, p. 3). La momentul încheierii formalităților de export, exportatorul declară în scris că produsele în cauză corespund acestor condiții.

(25) Carnea și conținutul de grăsime se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CE) nr. 2004/2002 al Comisiei (JO L 308, 9.11.2002, p. 22).

(26) Conținutul de carne sau de organe comestibile, din toate speciile, inclusiv grăsimea de orice natură sau origine se calculează în conformitate cu procedura de analiză prezentată în anexa la Regulamentul (CEE) nr. 226/89 al Comisiei. (JO L 29, 31.1.1989, p. 11).

(27) Congelarea produselor în conformitate cu articolul 7, alineatul (3), primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 (JO L 186 17.7.2009, p. 1), nu se admite.

(28) Carcasele sau semicarcasele pot fi prezentate cu sau fără gușă.

(29) Spetele pot fi prezentate cu sau fără gușă.

(30) Părțile anterioare pot fi prezentate cu sau fără gușă.

(31) Fălcile, gușele, sau gușele și fălcile împreună, prezentate separat, nu beneficiază de această restituire.

(32) Cefele dezosate, prezentate singure, nu beneficiază de această restituire.

(33) În cazul în care clasificarea produselor ca jamboane sau bucăți de jambon de la poziția tarifară 1602 41 10 9110 nu este justificată în conformitate cu dispozițiile notei complementare 2 din capitolul 16 din Nomenclatura Combinată, restituirea pentru produsul cu codul NC 1602 42 10 9110, sau, după caz, pentru produsul cu codul NC 1602 49 19 9130, se poate acorda, fără a aduce atingere aplicării articolului 48 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei.

(34) În cazul în care clasificarea produselor ca spată sau bucăți de spată de la poziția tarifară 1602 42 10 9110 nu este justificată în conformitate cu dispozițiile notei complementare 2 din capitolul 16 din Nomenclatura Combinată, restituirea pentru produsul cu codul NC 1602 49 19 9130, se poate acorda, fără a aduce atingere aplicării articolului 48 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009.

(35) Se aplică doar ouălor de păsări de curte care îndeplinesc condițiile stabilite de către autoritățile competente ale Comunităților Europene și pe care sunt ștampilate numărul de identificare al unității producătoare și/sau alte indicații prevăzute la articolul 3, alineatul (5 ) din Regulamentul (CE) nr. 617/2008 al Comisei (JO L 168, 28.6.2008, p. 5).

(36) În cazul în care un produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare conține zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, partea reprezentând zerul și/sau lactoza și/sau cazeina și/sau cazeinatul și/sau permeatul și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, nu se ia în considerare pentru calculul sumei care trebuie restituită.

În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii.

În cazul în care produsul care intră sub incidența acestei subpoziții conține permeat, nu se acordă nicio restituire.

La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsul conține permeat și dacă substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC3504 și/sau produse derivate din zer au fost adăugate, și în cazul în care răspunsul este afirmativ:

—	conținutul maxim în greutate de substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer adăugate la 100 kg de produs finit, și în special;

—	conținutul de lactoză al zerului adăugat.

(37) Eliminat prin Regulamentul (CE) nr. 2287/2000 al Comisiei (JO L 260, 14.10.2000, p. 22).

(38) În cazul în care produsul conține caseină și/sau caseinată adăugate înainte sau în timpul fabricării, nu se acordă nicio restituire. La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate caseină și/sau caseinată.

(39) Suma restituirii pentru 100 de kg de produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare este egală cu suma elementelor următoare:

(a)

Cu toate acestea în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. În cazul în care unui produs i s-a adăugat deja zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, suma per kg indicată se înmulțește cu greutatea părții lactice, alta decât zerul și/sau lactoza și/sau cazeina și/sau cazeinatul și/sau permeatul și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau a produselor derivate din lactoserum adăugate, conținută în 100 kg de produs;

(b)

un element calculat în conformitate cu dispozițiile articolului 14 , alineatul (3), din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 al Comisiei (JO L 318, 4.12.2009, p. 1).

La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsul conține permeat și dacă substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer au fost adăugate, și în cazul în care răspunsul este afirmativ:

—	conținutul maxim în greutate de zaharoză și/sau de substanțe care nu provin din lapte și/sau zer și/sau lactoză și/sau cazeină și/sau cazeinat și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504 și/sau produse derivate din zer adăugate la 100 kg de produs finit, și în special,

—	conținutul de lactoză al zerului adăugat.

În cazul în care substanța lactică din produs conține permeat, nu se acordă nici o restituire.

(40) Eliminat prin Regulamentul (CE) nr. 707/98 al Comisiei (JO L 98, 31.3.1998, p. 11).

(41) Eliminat prin Regulamentul (CE) nr. 823/96 al Comisiei (JO L 111, 4.5.1996, p. 9).

(42)

(a)	Restituirea aplicabilă brânzeturilor prezentate în ambalaje directe care conțin și lichid de conservare, în special saramură, se acordă la greutatea netă, făcând scăderea din greutatea acestui lichid.

(b)	Pelicula de plastic, parafina, cenușa și ceara utilizate ca ambalaje nu sunt considerate ca făcând parte din greutatea netă a produselor pentru calculul restituirii.

(c)

În cazul în care brânza este prezentată într-o peliculă de plastic și greutatea netă declarată cuprinde greutatea peliculei de plastic, suma restituirii se reduce cu 0,5 %.

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică dacă brânza este ambalată într-o peliculă de plastic și dacă greutatea netă declarată cuprinde greutatea peliculei de plastic.

(d)

În cazul în care brânza este prezentată în parafină sau în ceară, iar greutatea parafinei sau a cerii, suma restituirii se reduce cu 2 %.

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică dacă brânza este ambalată în parafină sau în ceară și dacă greutatea netă declarată cuprinde greutatea cerii sau a parafinei.

(e)	În cazul în care brânza este prezentată în ceară, La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică greutatea netă a brânzei, care nu cuprinde și greutatea cerii.

(43) În cazul în care conținutul de proteine lactice (conținut de azot × 6,38) în substanța uscată lactică negrasă a unui produs care intră sub incidența acestei poziții este sub 34 %, nu se acordă nicio restituire. În cazul în care, pentru produsele sub formă de praf care intră sub incidența acestei poziții tarifare, conținutul în apă din greutatea produsului este de peste 5 %, nu se acordă nicio restituire.

La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop conținutul minim de proteine lactice în substanța uscată negrasă, și, în cazul în produselor sub formă de praf, conținutul maxim de apă.

(44) Eliminat prin Regulamentul (CE) nr. 2287/2000 al Comisiei (JO L 260, 14.10.2000, p. 22).

(45)

(a)

În cazul în care un produs conține ingrediente care nu provin din lapte, altele decât mirodenii sau ierburi, precum, în special jambon, nuci, creveți, somon, măsline, struguri, suma restituirii se reduce cu 10 %.

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate ingrediente care nu provin din lapte.

(b)

În cazul în care un produs conține ingrediente care nu provin din lapte, altele decât mirodenii sau ierburi, precum, în special muștar, busuioc, usturoi sau oregano, suma restituirii se reduce cu 1 %.

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate mirodenii sau ierburi.

(c)

În cazul în care un produs conține caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504, caseina și/sau cazeinatul adăugate și/sau zerul și/sau produsele derivate din zer (cu excepția untului din zer care intră sub incidența codului NC 0405 10 50) și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produsele care intră sub incidența codului NC 3504 nu se iau în considerare pentru calculul sumei restituirii.

La îndeplinirea formalităților vamale, solicitantul indică în declarația prevăzută în acest scop dacă au fost adăugate caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer și/sau lactoză și/sau permeat și/sau produse care intră sub incidența codului NC 3504, și, dacă răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate de caseină și/sau cazeinat și/sau zer și/sau produse derivate din zer (indicând, dacă este cazul, conținutul de unt în zer) și/sau de lactoză și/sau de permeat și/sau de produse care intră sub incidența codului NC 3504, adăugate la 100 kg de produs finit.

(d)	În ceea ce privește adaosul de cantități de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor, precum sare, cheag sau mucegai.

(46) Suma restituirii, în cazul laptelui condensat congelat, este aceeași cu cea aplicabilă subpozițiilor tarifare 0402 91 și 0402 99.

(47) Ratele de restituire pentru produsele în stare congelată care intră sub incidența codurilor NC de la 0403 90 11 la 0403 90 39 sunt aceleași ca cele aplicabile respectiv codurilor NC de la 0403 90 51 la 0403 90 69.

(48) În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsele au fost tratate cu aditivi, și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate al substanțelor care nu provin din lapte adăugate la 100 kg de produs finit.

(49) Suma restituirii pentru 100 de kg de produs care intră sub incidența acestei subpoziții tarifare este egală cu suma elementelor următoare:

(a)

suma indicată per 100 kg , înmulțită cu procentul de materie lactică existentă în 100 kg de produs. În ceea ce privește aditivii de substanțe care nu provin din lapte, produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii.

(b)

un element calculat în conformitate cu dispozițiile articolului 14 , alineatul (3), din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 al Comisiei. (JO L 318, 4.12.2009, p. 1).

Atunci când îndeplinește formalitățile vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop conținutul maxim de zaharoză în greutate și dacă au fost adăugate substanțe care nu provin din lapte și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim în greutate al substanțelor care nu provin din lapte adăugate la 100 kg de produs finit.

(50) Produsele avute în vedere pot conține mici cantități de aditivi, necesari la fabricarea sau conservarea produselor. În cazul în care cantitatea acestor aditivi nu depășește 0,5 % din greutatea produsului întreg, aceasta se ia în considerare pentru calculul restituirii. Cu toate acestea, în cazul în care totalul acestor aditivi depășește 0,5 % în greutate din produsul întreg, totalul aditivilor nu se ia în considerare pentru calculul restituirii. La îndeplinirea formalităților vamale, partea interesată are obligația de a indica în declarația prevăzută în acest scop dacă produsele au fost tratate cu aditivi, și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, conținutul maxim al acelor aditivi.

ANEXA II

„ANEXA II

CODURI DE DESTINAȚIE PENTRU RESTITUIRI LA EXPORT

A00	Toate destinațiile (țări terțe, alte teritorii, aprovizionare cu produse alimentare și destinații asimilate exportului din afara Comunității).
A01	Alte destinații.
A02	Toate destinațiile, cu excepția Statelor Unite ale Americii.
A03	Toate destinațiile, cu excepția Elveției.
A04	Toate țările terțe.
A05	Alte țări terțe.
A10	Țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția
A11	Țările ACP (țările din Africa, Caraibe și Pacific, semnatare ale Convenției de la Lomé Angola, Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Benin, Botswana, Burkina Fasso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Republica Centrafricană, Comore (cu excepția Mayotte), Congo, Republica Democrată Congo, Côte d'Ivoire , Djibouti, Dominica, Etiopia, Insulele Fiji, Gabon, Gambia, Ghana, Grenada, Guineea, Guineea-Bissau, Guineea Ecuatorială, Guyana, Haiti, Jamaica, Kenya, Kiribati, Lesotho, Liberia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritius, Mauritania, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Uganda, Papua-Noua Guinee, Republica Dominicană, Rwanda, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadinele, Saint Lucia, Insulele Solomon, Samoa, Săo Tomé și Príncipe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Suriname, Swaziland, Tanzania, Chiad, Togo, Tonga, Trinidad și Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe.
A12	Țările sau teritoriile din bazinul mediteranean Ceuta și Melilla, Gibraltar, Turcia, Albania, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Liban, Siria, Israel, Fâșia Gaza, Iordania.
A13	Țările OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) Algeria, Libia, Nigeria, Gabon, Venezuela, Irak, Iran, Arabia Saudită, Kuwait, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Indonezia.
A14	Țările ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine.
A15	Țările din America Latină Mexic, Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Haiti, Republica Dominicană, Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Argentina.
A16	Țările SAARC (Asociația din Sudul Asiei pentru Cooperare Regională) Pakistan, India, Bangladesh, Maldive, Sri Lanka, Nepal, Bhutan
A17	Țările din SEE (Spațiul Economic European), altele decât Uniunea Europeană Islanda, Norvegia, Liechtenstein.
A18	Țările sau teritoriile TECE (Țările sau teritoriile din Europa Centrală și de Est) Albania, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
A19	Țările NAFTA (Acordul Nord American de Comerț Liber) Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic.
A20	Țările Mercosur (Piața comună a Sudului) Brazilia, Paraguay, Uruguay, Argentina.
A21	Noile zone industrializate din Asia Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong.
A22	Țările EDA (economii dinamice ale Asiei) Thailanda, Malaysia, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong.
A23	Țările CEAP (cooperare economică în Asia-Pacific) Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Chile, Thailanda, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine, China, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Hong Kong, Australia, Papua-Noua Guinee, Noua Zeelandă.
A24	Țările CSI (Comunitatea Statelor Independente) Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan.
A25	Țările OECD din afara UE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) Islanda, Norvegia, Elveția, Turcia, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Coreea de Sud, Japonia, Australia, Oceania Australiană, Noua Zeelandă, Oceania Neo-zeelandeză.
A26	Țările sau teritoriile europene din afara Uniunii Europene Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția, Insulele Feroe, Andorra, Gibraltar, Vatican, Turcia, Albania, Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia, Croația, Bosnia și Herzegovina, Serbia, precum și Kosovo, în sensul Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
A27	Africa (A28) (A29) Țări sau teritorii din Africa de Nord, alte țări din Africa.
A28	Țări sau teritorii din Africa de Nord Ceuta și Melilla, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt.
A29	Alte țări din Africa Sudan, Mauritania, Mali, Burkina Fasso, Niger, Ciad, Capul Verde, Senegal, Gambia, Guineea-Bissau, Guineea, Sierra Leone, Liberia, Côte d'Ivoire , Ghana, Togo, Benin, Nigeria, Camerun, Republica Centrafricană, Guineea Ecuatorială, São Tomé și Principe, Gabon, Congo, Republica Democrată Congo, Rwanda, Burundi, Saint Helen și teritoriile dependente, Angola, Etiopia, Eritreea, Djibouti, Somalia, Kenya, Uganda, Tanzania, Seychelles și teritoriile dependente, Teritoriile Britanice din Oceanul Indian, Mozambic, Madagascar, Mauritius, Comore, Mayotte, Zambia, Zimbabwe, Malawi, Africa de Sud, Namibia, Botswana, Swaziland, Lesotho.
A30	America (A31) (A32) (A33) America de Nord, America Centrală și Antilele, America de Sud.
A31	America de Nord Statele Unite ale Americii, Canada, Groenlanda, Saint Pierre și Miquelon.
A32	America Centrală și Antilele Mexic, Bermude, Guatemala, Belize, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica, Panama, Anguilla, Cuba, Saint Kitts și Nevis, Haiti, Bahamas, Insulele Turks și Caicos, Republica Dominicană, Insulele Virgine Americane, Antigua și Barbuda, Dominica, Insulele Cayman, Jamaica, Saint Lucia, Saint Vincent, Insulele Virgine Britanice, Barbados, Montserrat, Trinidad și Tobago, Grenada, Aruba, Antilele Olandeze.
A33	America de Sud Columbia, Venezuela, Guyana, Suriname, Ecuador, Peru, Brazilia, Chile, Bolivia, Paraguay, Uruguay, Argentina, Insulele Falkland.
A34	Asia (A35) (A36) Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, alte țări din Asia.
A35	Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Liban, Siria, Irak, Iran, Israel, Cisiordania și Fâșia Gaza, Iordania, Arabia Saudită, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman, Yemen.
A36	Alte țări din Asia Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Afghanistan, Pakistan, India, Bangladesh, Maldive, Sri Lanka, Nepal, Bhutan, Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia, Indonezia, Malaysia, Brunei, Singapore, Filipine, Mongolia, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Hong Kong, Macao.
A37	Oceania și regiunile polare (A38) (A39) Australia și Noua Zeelandă, alte țări din Oceania și regiunile polare.
A38	Australia și Noua Zeelandă Australia, Oceania australiană, Noua Zeelandă, Oceania Neo-zeelandeză.
A39	Alte țări din Oceania și regiunile polare Papua Noua Guinee, Nauru, Insulele Solomon, Tuvalu, Noua Caledonie și teritoriile dependente, Oceania americană, Wallis și Futuna, Kiribati, Pitcairn, Fiji, Vanuatu, Tonga, Samoa, Insulele Mariane de Nord, Polynesia Franceză, Statele Federale ale Microneziei (Yap, Kosrae, Chuuk, Pohnpei), Insulele Marshall, Palau, Regiunile Polare.
A40	Țări și teritorii de peste mări (TTPM) Polynesia Franceză, Noua Caledonie și teritoriile dependente, Wallis și Futuna, Teritoriile Australe și Antarctice Franceze (TAAF), Saint Pierre și Miquelon, Mayotte, Antilele Olandeze, Aruba, Groenlanda, Anguilla, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Insulele Sandwich de Sud și teritoriile dependente, Insulele Turks și Caicos, Insulele Virgine Britanice, Montserrat, Pitcairn, Saint Helen și teritoriile dependente, Teritoriile Antarctice Britanice, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian.
A96	Comunele Livigno și Campione d’Italia, Heligoland.
A97	Aprovizionare cu produse alimentare și destinații asimilate exportului din afara Comunității Destinațiile prevăzute la articolele 33, 41 și 42, din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 (JO L 186, 17.7.2009, p. 1).”

29.12.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 343/57

REGULAMENTUL (UE) NR. 1261/2010 AL COMISIEI

din 22 decembrie 2010

de instituire a unei taxe compensatorii provizorii privind importurile de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 12,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Deschiderea procedurii

(1)

La data de 1 aprilie 2010, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antisubvenție (denumită în continuare „procedura AS”) cu privire la importurile în Uniune de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India (denumită în continuare „India” sau „țara în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”) deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AD”).

(3)

Procedura AS a fost deschisă ca urmare a unei reclamații depuse la data de 15 februarie 2010 de către Confederația Europeană a Industriilor Fierului și Oțelului (Eurofer) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală a Uniunii de anumite bare din oțeluri inoxidabile. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența subvențiilor în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciului material rezultând din aceasta și care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(4)

Înainte de a deschide procedura și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a transmis o notificare Guvernului Indiei (denumit în continuare „GI”) cu privire la faptul că a primit o reclamație documentată corespunzător, potrivit căreia importuri subvenționate de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India cauzează un prejudiciu material industriei Uniunii. GI a fost invitat să participe la consultări pentru a clarifica situația în ceea ce privește conținutul reclamației și pentru a găsi o soluție convenită de comun acord. În cazul de față, nu s-a ajuns la nicio soluție de comun acord.

1.2. Părțile vizate de procedură

(5)

Comisia a informat oficial producătorii reclamanți din Uniune, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile indiene cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(6)	Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

1.2.1. Eșantionarea producătorilor-exportatori din India

(7)	Ținând cont de numărul mare al producătorilor-exportatori din India, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea pentru determinarea subvenționării, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se recurgă la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, producătorii-exportatori din India au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de cincisprezece zile de la data deschiderii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la exporturile și vânzările lor interne, la natura activităților lor cu privire la fabricarea produsului în cauză și la numele și activitățile tuturor societăților afiliate implicate în fabricarea și/sau vânzarea produsului în cauză în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010.

(9)	Autoritățile indiene relevante au fost de asemenea consultate în ceea ce privește selectarea unui eșantion reprezentativ.

(10)

În total, 22 de producători-exportatori, inclusiv grupuri de societăți afiliate din India, au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Douăzeci dintre aceste societăți sau grupuri cooperante au confirmat exporturi ale produsului în cauză în Uniune în timpul perioadei de anchetă. Astfel, eșantionul a fost constituit pe baza informațiilor prezentate de acești 20 de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori.

(11)

S-a considerat că producătorii-exportatori care nu s-au făcut cunoscuți în termenul menționat anterior sau care nu au furnizat informațiile solicitate în termenul prevăzut nu au fost cooperanți în cadrul anchetei. Comparația între datele Eurostat privind importurile și cele privind volumul exporturilor de produs în cauză către Uniune declarat pentru perioada anchetei de către cele 20 de societăți sau grupuri cooperante care au exportat produsul în cauză către Uniune în timpul perioadei de anchetă indică faptul că nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori indieni a fost foarte ridicat.

1.2.2. Selectarea eșantionului de societăți cooperante din India

(12)

În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Uniune, exporturi care au putut fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selectat este compus din două societăți individuale și un grup de societăți constituit din patru societăți afiliate, reprezentând împreună peste 63 % din volumul total al exporturilor de produs în cauză către Uniune.

1.2.3. Examinarea individuală a societăților neincluse în eșantion

(13)

Un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion deoarece nu îndeplinea criteriile stabilite la articolul 27 alineatul (1) din regulamentul de bază a solicitat să se stabilească o marjă de subvenție individuală în temeiul articolului 27 alineatul (3) din regulamentul de bază și a răspuns la chestionar.

(14)

După cum se menționează în considerentul 12 de mai sus, eșantionul s-a limitat la un număr rezonabil de societăți care puteau fi anchetate în timpul disponibil. Societățile anchetate în scopul anchetei privind subvențiile sunt enumerate în considerentul 22 de mai jos. Având în vedere numărul vizitelor de verificare care trebuie efectuate la sediul societăților respective, s-a considerat că o examinare individuală ar complica în mod inutil procedura și ar împiedica finalizarea la termen a anchetei.

(15)	Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că cererea de examinare individuală nu poate fi acceptată.

1.2.4. Eșantionarea producătorilor din Uniune

(16)	Ținând seama de numărul mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(17)

În afară de cei opt reclamanți, niciun alt producător nu s-a făcut cunoscut și nu a furnizat, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă. Din acești opt reclamanți, a fost selectat un eșantion de patru societăți pe baza caracterului reprezentativ al volumului lor de vânzări, a diverselor tipuri de produs și a situării lor în Uniune din punct de vedere geografic. Reclamantul și producătorii în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului.

(18)	Cei patru producători din Uniune selectați reprezentau 62 % din producția totală a industriei Uniunii în cursul perioadei de anchetă.

1.2.5. Eșantionarea importatorilor

(19)

Având în vedere numărul mare de importatori identificați în reclamație, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază. Patru importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Având în vedere numărul scăzut de importatori care s-au făcut cunoscuți, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare.

(20)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Astfel, chestionarele au fost trimise GI, producătorilor-exportatori din India incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor patru importatori din Uniune care s-au făcut cunoscuți în cadrul eșantionării și tuturor utilizatorilor cunoscuți ca fiind vizați de anchetă.

(21)

Au fost primite răspunsuri de la GI, de la producătorii-exportatori din India incluși în eșantion, de la producătorul-exportator care a solicitat examinarea individuală, de la producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion și de la un importator. Nu a fost primit niciun răspuns la chestionar din partea utilizatorilor sau a oricărei alte părți interesate de procedură. În plus, o proporție majoră de producători din Uniune au furnizat datele de ordin general solicitate pentru analiza prejudiciului.

(22)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a subvenționării, a prejudiciului care rezultă din aceasta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediul GI din Delhi, al guvernului Maharashtra din Mumbai, al biroului regional al GI din Mumbai și al următoarelor părți:

Producători din Uniune

—	Aceros Inoxidables Olarra SA, Spania și societățile sale de vânzări afiliate;

—	Rodaciai SPA, Italia și societățile sale de vânzări afiliate;

—	Roldan SA, Spania și societățile sale de vânzări afiliate;

—	Ugitech France SA, Franța și societățile sale de vânzări afiliate;

Producători-exportatori din India

—	Viraj Profiles Vpl. Ltd., Thane, Maharashtra;

—	Chandan Steel Ltd., Mumbai, Maharashtra;

Venus group:

—	Venus Wire Industries Pvt. Ltd, Mumbai, Maharashtra;

—	Precision Metals, Mumbai, Maharashtra;

—	Hindustan Inox Ltd., Mumbai, Maharashtra;

—	Sieves Manufacturer India Pvt. Ltd., Mumbai, Maharashtra.

1.3. Perioada de anchetă

(23)

Ancheta privind subvențiile și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea evoluțiilor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând din 2007 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul în cauză

(24)

Produsul în cauză este reprezentat de bare și tije din oțeluri inoxidabile obținute sau finisate simplu la rece, altele decât barele și tijele cu secțiunea transversală circulară cu un diametru de minimum 80 mm, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”) și încadrate în prezent la codurile NC 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81 și 7222 20 89.

2.2. Produsul similar

(25)

Ancheta a indicat faptul că produsele fabricate și vândute pe piața internă a Indiei, care fac obiectul prezentei anchete, prezintă aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice, precum și aceleași utilizări cu cele exportate din această țară către piața Uniunii. În mod similar, produsele fabricate de industria Uniunii și vândute pe piața Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări în comparație cu cele exportate în Uniune din țara în cauză. Prin urmare, aceste produse sunt considerate în mod provizoriu ca fiind similare, în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3. SUBVENȚIONARE

3.1. Introducere

(26)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul anchetei următoarele programe, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

(a)	sistemul de credite pentru taxe de import;

(b)	sistemul autorizațiilor prealabile;

(c)	sistemul de taxe preferențiale la exportul de mijloace de producție;

(d)	sistemul unităților axate pe export;

(e)	sistemul creditelor de export.

(27)

Sistemele (a)-(d) menționate mai sus se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează GI să emită avize privind politica de export și import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica în domeniul comerțului exterior”, publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic. Două documente legate de politica în domeniul comerțului exterior sunt relevante pentru perioada de anchetă în cauză, și anume „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”. În plus, GI definește, de asemenea, procedurile aplicabile „Politicii în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politicii în domeniul comerțului exterior 09-14” într-un „Manual de proceduri (Handbook of Procedures), volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Acest manual de proceduri este, de asemenea, actualizat periodic.

(28)	Sistemul creditelor de export, menționat anterior la litera (e), se bazează pe secțiunile 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949 care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să orienteze băncile comerciale cu privire la creditele de export.

3.2. Sistemul de credite pentru taxe de import (Duty Entitlement Passbook Scheme – „DEPBS”)

(a) Temei juridic

(29)	Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește în capitolul 4.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 4 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(b) Eligibilitate

(30)	Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(31)

Un exportator poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile indiene au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză. Ratele sunt determinate pe baza normelor standard de intrări/ieșiri (denumite în continuare „SION”), ținându-se seama de presupusa parte de inputuri importate în produsul exportat și de incidența taxelor vamale asupra acestor importuri presupuse, indiferent dacă taxele de import au fost sau nu achitate.

(32)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate în cadrul acestui sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților indiene o declarație care să precizeze că exportul se efectuează în cadrul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție. Acest document indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care urmează să fie acordat pentru tranzacția de export respectivă. În acest stadiu, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce avizul de expediție a fost eliberat de către autoritățile vamale, GI nu mai poate reveni asupra deciziei de acordare a creditului DEPBS.

(33)

S-a constatat, de asemenea, că, în conformitate cu standardele indiene de contabilitate, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită. Astfel de credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la orice import ulterior de bunuri, cu excepția bunurilor de capital și a bunurilor supuse unor restricții la import. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (fiind supuse taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt liber transferabile și au o valabilitate de 12 luni de la data acordării.

(34)

Cererile de credite DEPBS se completează electronic și pot acoperi o cantitate nelimitată de tranzacții de export. De facto, nu se aplică niciun termen strict pentru creditele DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate după termenul de depunere a cererilor menționat în capitolul 4.47 din HOP I 04-09 și 09-14. În plus, după cum se prevede explicit în capitolul 9.3 din HOP I 04-09 și 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi întotdeauna luate în considerare, cu condiția impunerii unei mici taxe de penalizare (de exemplu, 10 % din credite).

(35)	S-a constatat că două dintre societățile incluse în eșantion, Chandan Steel și societățile din Venus group au folosit acest sistem în timpul PA.

(d) Concluzii privind DEPBS

(36)

Sistemul DEPBS acordă subvenții în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) punctul (ii) și cu articolul 3 punctul 2 din regulamentul de bază. Creditele DEPBS constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuând astfel veniturile din taxe ale GI, care în mod normal ar trebui să fie percepute. În plus, creditul DEPBS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îmbunătățește lichiditatea acestuia.

(37)	În afară de aceasta, DEPBS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), primul paragraf, litera (a) din regulamentul de bază.

(38)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece nu este conform cu regulile stabilite în anexa I punctul (i), precum și în anexa II (definiția și normele referitoare la drawback) și în anexa III (definiția și normele referitoare la drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care verifică ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În final, un exportator poate beneficia de avantajele sistemului DEPBS, fie că importă sau nu inputuri. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte mărfuri, fără să demonstreze că a importat vreo materie primă. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate inputurile de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele care pot fi utilizate ca inputuri sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(e) Calculul valorii subvenției

(39)

În conformitate cu articolul 3 alineatul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvenției compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarului, constatat pe parcursul PA. În această privință, s-a considerat că avantajul era conferit beneficiarului în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GI poate renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediție care precizează, printre altele, valoarea creditului DEPBS care trebuie acordat pentru tranzacția de export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PA.

(40)

În urma prezentării unor cereri justificate, costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din creditele astfel stabilite pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra totală de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(41)	Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru societățile în cauză în cursul PA se situează între 1,5 % și 3,4 %.

3.3. Sistemul autorizațiilor prealabile („Advance Authorisation Scheme – AAS”)

(a) Temei juridic

(42)	Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1-4.1.14 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014”, precum și în capitolele 4.1-4.30 din „HOP I 2004-2009” și „HOP I 2009-2014”.

(b) Eligibilitate

(43)

AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat în considerentul 44 de mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „exporturi prevăzute” menționate la punctul 8.2 din „Politica în domeniul comerțului exterior 2004-2009”, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export („Export Oriented Unit – EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „exporturi prevăzute”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de categoria „exporturi prevăzute” în cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” („Advance Release Order - ARO”) și al „acreditivului intern de tip back to back” („back to back inland letter of credit”).

(44)

Autorizațiile prealabile pot fi emise în următoarele cazuri:

(i) Exporturile fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al materiilor prime necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. „Fizic” înseamnă, în acest context, că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul indian. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență.

(ii) Cerințele anuale: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). În limitele unui plafon determinat de rezultatele la export anterioare, titularul licenței poate importa cu scutire de taxe vamale orice input necesar fabricării oricărui produs din grupul de produse care fac obiectul licenței. El poate exporta orice produs din grupul de produse menționat în cadrul căruia materiile prime sunt scutite de taxe.

(iii) Bunurile intermediare: acest subsistem include cazurile în care doi fabricanți intenționează să producă unul și același produs de export, împărțindu-și procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa inputuri prime scutite de taxe vamale și poate obține, în acest scop, o autorizație prealabilă pentru bunuri intermediare. Ultimul exportator finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit.

(iv) Exporturile prevăzute: acest subsistem permite unui contractant principal să importe cu scutire de taxe inputuri necesare fabricării de produse destinate să fie vândute ca „exporturi prevăzute” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b)-(f), (g), (i) și (j) din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09”. Conform GI, exporturile prevăzute se referă la tranzacțiile în care produsele furnizate nu părăsesc țara. Anumite categorii de tranzacții de aprovizionare sunt considerate ca fiind exporturi prevăzute, cu condiția ca produsele să fie fabricate în India, de exemplu, aprovizionarea unităților axate pe export (EOU) sau a unei societăți situate într-o zonă economică specială („ZES”).

(v) Bonurile de aprovizionare anticipată (ARO): titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul ARO. În acest caz, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și andosate în favoarea furnizorului local în momentul livrării elementelor specificate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului local să beneficieze de avantajele exporturilor prevăzute, definite la punctul 8.3 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” (și anume autorizații prealabile pentru bunuri intermediare/exporturi prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor în favoarea furnizorului, și nu a exportatorului final, sub forma unui sistem de drawback/rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă atât pentru inputurile naționale, cât și pentru cele importate.

(vi) Acreditiv intern de tip „back to back”: acest subsistem cuprinde, de asemenea, livrările naționale către un titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor local. Banca validează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor obținute în țară, nu și ale celor importate. Furnizorul local are dreptul la avantajele legate de exporturile prevăzute, definite la punctul 8.3 din Politica în domeniul comerțului exterior 04-09 (și anume AAS pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, exporturi prevăzute cu rambursare și rambursarea accizei finale).

(45)

Două societăți au beneficiat de concesii în cadrul AAS cu privire la produsul în cauză în timpul PA. Societățile respective au folosit unul dintre aceste subsisteme, și anume exporturile fizice în cadrul AAS. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă subsistemele restante neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(46)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat, din punct de vedere juridic, să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și utilizării bunurilor procurate pe plan intern sau importate cu scutire de taxe vamale” într-un format specificat [capitolele 4.26, 4.30 și anexa 23 la Manualul de proceduri 2004-2009, (volumul I) și Manualul de proceduri 2009-2014 (volumul I)], și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de management care emite un certificat în care se declară că registrele obligatorii și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform anexei 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(47)

În ceea ce privește subsistemele utilizate în timpul PA de către societățile în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză.

(48)	Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (24 de luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(49)	Ancheta a stabilit că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene fie nu au fost respectate, fie nu au fost încă testate în practică.

(50)

Una dintre societățile anchetate nu a menținut un sistem prin care să se poată verifica ce inputuri s-au consumat în procesul fabricării produsului exportat și în ce cantități, astfel cum se prevede în „Politica în domeniul comerțului exterior” (anexa 23) și în conformitate cu anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază. De fapt, nu existau înregistrări privind consumul real. Modificările survenite la nivelul punerii în aplicare a politicii în domeniul comerțului exterior 2004-2009, care au intrat în vigoare în toamna anului 2005 (trimiterea obligatorie a registrului de consum către autoritățile indiene în contextul procedurii de rambursare) nu au fost aplicate încă în cazul societății în cauză. În consecință, aplicarea de facto a acestei dispoziții nu a putut fi verificată în acest stadiu.

(51)

În ceea ce privește cealaltă societate, aceasta a ținut un registru privind producția și consumul. Cu toate acestea, registrul privind consumul în cursul PA nu a fost disponibil și, în consecință, nu a fost posibilă verificarea, printre altele, a înregistrărilor referitoare la consum pentru a se stabili ce inputuri au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat și în ce cantități, astfel cum este prevăzut în documentul privind politica în domeniul comerțului exterior (anexa 23). În ceea ce privește cerințele în materie de verificare menționate în considerentul 46 de mai sus, societatea nu a ținut niciun registru privind modul în care a avut loc această certificare. Nu a existat niciun plan de audit sau orice alt material justificativ al auditului efectuat (de exemplu un raport de audit), nicio informație scrisă privind metodologia folosită și cerințele specifice necesare pentru o astfel de activitate minuțioasă care implică cunoștințe tehnice detaliate privind procesul de producție. Pe scurt, se consideră că exportatorul anchetat nu a putut demonstra că au fost respectate dispozițiile relevante ale „Politicii în domeniul comerțului exterior”.

(d) Concluziile cu privire la sistemul AAS

(52)	Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GI, care a conferit un avantaj exportatorilor anchetați.

(53)

În plus, subsistemele de autorizații prealabile „exporturi fizice” se subordonează de drept rezultatelor la export și sunt, prin urmare, considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără a încheia un angajament de export.

(54)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputuri) din regulamentul de bază. GI nu u aplicat în mod eficient un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputurile în fabricarea produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputuri de substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Se estimează, de asemenea, că normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul în cauză nu sunt suficient de precise și ca nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme nu permit GI să verifice cu suficientă precizie cantitățile de inputuri consumate pentru producția exportată. În plus, GI nu a efectuat nici o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare eficace (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază).

(55)	Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(e) Calculul valorii subvenției

(56)

În lipsa unor sisteme autorizate de drawback al taxelor sau a unor sisteme de drawback pentru inputurile de substituire, avantajul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de remiterea valorii totale a taxelor de import datorate în mod normal pentru importurile de inputuri. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu oferă doar modalitatea de compensare a remiterii „excesive” a taxelor. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, dacă nu se demonstrează prezența unui proces de monitorizare adecvat, excepția menționată mai sus pentru sistemele de drawback nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a sumei taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie doar să găsească dovezi suficiente pentru a respinge eficiența unui pretins sistem de verificare.

(57)

Valoarea subvenției acordate societăților care au folosit AAS a fost calculată pe baza taxelor vamale de import nepercepute (taxe vamale de bază și taxe vamale suplimentare speciale) asupra materialelor importate în cadrul subsistemului în timpul PA (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse, în cazul unor cereri justificate, din valoarea subvenției. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri realizată la export pentru produsul în cauză în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(58)	Rata subvenției de care au beneficiat societățile în cauză în temeiul acestui sistem în cursul PA a fost stabilită la 0,8 % și, respectiv, la 1,5 %.

3.4. Sistemul de taxe preferențiale la exportul de mijloace de producție (Export Promotion Capital Goods Scheme – „EPCGS”)

(59)

Ancheta a dezvăluit că două dintre societățile sau grupurile de societăți incluse în eșantion au beneficiat de acest sistem în timpul PA. Cu toate acestea, s-a constatat că avantajele pe care le-au primit sunt neglijabile. Prin urmare, s-a considerat că nu mai este necesar să se determine dacă acest sistem face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei.

3.5. Unitățile axate pe export (EOU)

(60)	S-a constatat că una dintre societățile incluse în eșantion avea statutul de EOU și a primit subvenții în cursul PA.

(a) Temei juridic

(61)	Descrierea detaliată a sistemului EOU se regăsește în capitolul 6 din „Politica în domeniul comerțului exterior 04-09” și „Politica în domeniul comerțului exterior 09-14”, precum și în capitolul 6 din „HOP I 04-09” și „HOP I 09-14”.

(b) Eligibilitate

(62)

Cu excepția societăților comerciale obișnuite, toate societățile care se angajează, în principiu, să exporte întreaga lor producție de bunuri sau servicii pot fi înființate în sistemul unităților axate pe export. Întreprinderile industriale trebuie să atingă un prag minim de investiții în active fixe pentru a fi eligibile pentru statutul de EOU.

(63)	Unitățile axate pe export pot fi situate și înființate în orice zonă de pe teritoriul Indiei.

(64)

Cererile depuse de societățile care doresc să obțină statutul de unitate axată pe export trebuie să cuprindă informații referitoare, printre altele, la estimările de producție, valoarea estimată a exporturilor, nevoile de import și nevoile de inputuri naționale pentru următorii cinci ani. După ce autoritățile acceptă cererea societății, aceasta este informată cu privire la obligațiile asociate acceptului respectiv. Societățile recunoscute ca fiind unități axate pe export beneficiază de acest statut timp de cinci ani. Durata de valabilitate a acceptului poate fi reînnoită.

(65)

Una dintre obligațiile cruciale ale unei EOU, astfel cum este prevăzut în „Politica în domeniul comerțului exterior 2004-2009” și în „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014”, este aceea de a realiza câștiguri nete din diferențele de curs valutar, și anume, într-o anumită perioadă de referință (cinci ani), valoarea totală a exporturilor trebuie să fie mai mare decât valoarea totală a bunurilor importate.

(66)

Unitățile axate pe export se bucură de următoarele avantaje:

(i)	scutirea de taxe vamale de import pentru toate tipurile de produse (inclusiv pentru mijloacele de producție, materiile prime și bunurile consumabile) necesare pentru fabricarea, producerea, prelucrarea sau utilizarea lor în cadrul acestor procese;

(ii)	scutirea de accize pentru mărfurile achiziționate de pe piața internă;

(iii)

rambursarea impozitului central pe vânzări, achitat la mărfurile achiziționate pe piața internă;

(iv)	posibilitatea de a vinde pe piața internă o parte din producție de până la 50 % din valoarea estimată a exporturilor FOB, în funcție de realizarea unor câștiguri nete pozitive din diferențele de curs valutar în momentul plății taxelor concesionale și anume accizele asupra produselor finite;

(v)	rambursarea parțială a taxei plătite pentru combustibilul achiziționat de la companiile petroliere interne;

(vi)	scutirea, pentru o perioadă de 10 ani de la data de începere a activităților, de la plata impozitului datorat în mod normal pe profitul realizat din vânzările la export, în temeiul secțiunii 10B din Legea privind impozitul pe venit.

(67)	Unitățile care își desfășoară activitățile în cadrul acestor sisteme sunt plasate sub supravegherea funcționarilor vamali.

(68)

Acestea au obligația juridică de a păstra evidența tuturor importurilor, a consumului și a utilizării tuturor materialelor importate, precum și a exporturilor realizate în conformitate cu punctul relevant din HOP I 2009-2014. Aceste documente ar trebui prezentate periodic autorităților competente din India sub forma unor rapoarte intermediare trimestriale și anuale.

(69)

Cu toate acestea, „în niciun moment, niciunei unități axate pe export nu i se cere să coreleze fiecare import cu exporturile sale, cu transferurile către alte unități, cu vânzările pe piața internă sau cu stocurile”, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în secțiunea relevantă din HOP I 2009-2014.

(70)	Vânzările interne sunt expediate și înregistrate pe baza unui sistem de autocertificare. Procesul de expediere a exporturilor dintr-o EOU este verificat de un funcționar vamal/responsabil cu accizele.

(71)

În cazul de față, unul dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion a recurs la sistemul unităților axate pe export. Exportatorul cooperant respectiv a utilizat acest sistem pentru importul de materii prime, de bunuri consumabile și de bunuri de capital scutite de taxe vamale, pentru achiziționarea de bunuri scutite de accize pe piața internă și pentru obținerea rambursării taxei pe vânzări, precum și pentru vânzarea unei părți din producția sa pe piața internă. Astfel, exportatorul cooperant a obținut toate avantajele descrise în considerentul 66 punctele (i)-(vi) de mai sus. Cu toate acestea, în ceea ce privește scutirea de impozit în temeiul secțiunii 10B din legea privind impozitul pe profit, ancheta a stabilit că, începând cu 1 aprilie 2010, societatea nu va mai putea sa beneficieze de această scutire. Prin urmare, dispozițiile EOU privind scutirea de impozit nu au mai fost examinate în contextul acestei anchete.

(d) Concluzii cu privire la sistemul EOU

(72)

Scutirea de trei tipuri de taxe vamale de import („taxă vamală de bază”, „taxa de educație asupra taxei vamale” și „taxa pentru învățământul secundar superior”) și rambursarea taxei pe vânzări de care beneficiază o EOU constituie contribuții financiare ale GI în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Autoritățile publice renunță la veniturile care ar fi exigibile în absența sistemului, conferind astfel unităților axate pe export un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece neachitarea taxelor datorate în mod normal și rambursarea taxei pe vânzări le permit să își îmbunătățească situația lichidităților.

(73)

În schimb, scutirea de accize și de echivalentul lor vamal („taxa vamală suplimentară”) nu determină renunțarea la veniturile în mod normal exigibile. Dacă ar fi achitate, accizele și taxa vamală suplimentară ar fi creditate în vederea plății taxelor viitoare (așa numitul „mecanism CENVAT”), un sistem comparabil cu TVA-ul și care permite societăților indiene să deducă taxele pe achiziții din taxele datorate pe vânzări. Prin urmare, aceste taxe nu sunt definitive. Prin intermediul creditelor „CENVAT”, se aplică o taxă definitivă numai în cazul valorii adăugate, nu și în cazul inputurilor.

(74)

Astfel, numai scutirea de taxa vamală de bază, de taxa de educație asupra taxei vamale, de taxa pentru învățământul secundar superior și rambursarea impozitului central pe vânzări constituie subvenții în sensul articolului 3 din regulamentul de bază. Acestea sunt condiționate în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Obiectivul exportului stabilit la punctul 6.1 din „Politica în domeniul comerțului exterior 2009-2014” pentru unitățile axate pe export este o condiție sine qua non pentru obținerea avantajelor.

(e) Calculul valorii subvenției

(75)

În consecință, avantajul pasibil de măsuri compensatorii corespunde remiterii taxelor de import, a taxei vamale de bază, a taxei de educație asupra taxei vamale, a taxei pentru învățământul secundar superior exigibile în mod normal la import, precum și rambursării impozitului central pe vânzări în cursul PA.

(i) Scutirea de taxe vamale de import (taxa vamală de bază, taxa de educație asupra taxei vamale, taxa pentru învățământul secundar superior), rambursarea impozitului central pe vânzările de materii prime și bunuri consumabile

(76)

Valoarea subvențiilor acordate exportatorilor care constituie unități axate pe export a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază, taxa de educație asupra taxei vamale, taxa pentru învățământul secundar superior) pe materialele importate de unitățile axate pe export în ansamblu, precum și pe baza taxelor pe vânzări rambursate în cursul PA. Costurile suportate în mod necesar pentru obținerea subvenției au fost deduse din suma calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul obținerii valorii subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției obținute pentru societatea în cauză în cadrul sistemului unităților axate pe export este de 4,3 %.

(ii) Scutirea de taxe de import (taxa vamală de bază, taxa de educație asupra taxei vamale, taxa pentru învățământul secundar superior) asupra mijloacelor de producție

(77)

Mijloacele de producție nu sunt încorporate, din punct de vedere fizic, în produsele finite. Avantajul conferit societății în cauză a fost calculat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru mijloacele de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție într-una dintre societățile anchetate. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei de anchetă, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să indice evoluția valorii avantajului acordat și să stabilească, în acest fel, valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului prin acest sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției s-a alocat în funcție de cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în timpul PA (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției astfel obținute pentru societatea în cauză era neglijabilă.

3.6. Sistemul creditelor de export („Export Credit Scheme – ECS”)

(a) Temei juridic

(78)

Detaliile acestui sistem sunt prevăzute în circulara de bază DBOD nr. DIR.(Exp).BC 01/04.02.02/2007-08 (credite de export în rupii/valută) și în circulara de bază DBOD nr. DIR.(Exp.)BC 09/04.02.02/2008-09 (credite de export în rupii/valută) ale Reserve Bank of India („RBI”), adresate tuturor băncilor comerciale indiene.

(b) Eligibilitate

(79)	Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori.

(80)

Prin acest sistem, RBI fixează un plafon maxim pentru ratele dobânzilor aplicabile creditelor de export, care sunt obligatorii, atât în rupii, cât și în valută, pe care băncile comerciale le pot aplica unui exportator. Sistemul ECS cuprinde două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere („packing credit”) care cuprind creditele acordate unui exportator pentru finanțarea achiziției, prelucrării, fabricării, ambalării și/sau expedierii bunurilor înainte de export, precum și creditele de export după expediere care cuprind împrumuturile de capital circulant acordate pentru finanțarea creanțelor la export. RBI solicită, de asemenea, băncilor să consacre o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor.

(81)

Datorită acestor circulare de bază ale RBI, exportatorii pot obține credite de export în condițiile unor rate preferențiale ale dobânzilor în raport cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale normale („credite de trezorerie”), care sunt stabilite numai în condițiile pieței. Diferența dintre rate s-ar putea diminua în cazul societăților cu un profil de creditare bun. De fapt, societățile cu un profil de creditare ridicat ar putea obține credite de export și credite de trezorerie în aceleași condiții.

(82)	S-a stabilit că una dintre societăți a beneficiat de acest sistem în cursul PA.

(d) Concluzii privind sistemul ECS

(83)

Ratele preferențiale ale dobânzii pentru creditele acordate în cadrul ECS, stabilite prin circularele de bază ale RBI menționate la considerentul 78, pot diminua costurile aferente dobânzilor pentru un exportator, în comparație cu costurile de credit stabilite strict în condițiile pieței, conferindu-i astfel acestuia un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază cu privire la astfel de exportatori. Finanțarea exporturilor nu este, în sine, mai sigură decât finanțarea internă. De fapt, aceasta este percepută, de obicei, ca fiind mai riscantă, iar valoarea garanției cerute pentru un anumit credit, indiferent de obiectul finanțării, este o decizie pur comercială a unei anumite bănci comerciale. Diferențele dintre ratele diferitelor bănci sunt rezultatul metodei RBI de stabilire a unor rate maxime de împrumut pentru fiecare bancă comercială, în mod individual.

(84)

Deși creditele preferențiale din acest sistem sunt acordate de către bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare din partea unui guvern în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. În acest context, ar trebui remarcat faptul că nici articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, nici acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii nu prevede o încărcare a bugetului public, de exemplu rambursarea acordată băncilor comerciale de către autoritățile publice indiene, pentru a constitui o subvenție, însă numai autoritățile publice dau ordinul să se îndeplinească funcțiile enumerate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iii) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și este, prin urmare, inclus în definiția de „autoritate publică” menționată la articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază. RBI este o bancă 100 % publică, urmărește obiectivele politicii de stat, de exemplu politica monetară, iar conducerea sa este numită de guvernul Indiei. RBI conduce organisme private în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) a doua liniuță din regulamentul de bază, având în vedere că băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile impuse, printre altele, în ceea ce privește plafonul maxim al ratelor dobânzii pentru creditele de export stabilite în circularele de bază ale RBI și obligațiile impuse de RBI băncilor comerciale de a consacra o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor. Aceste ordine obligă băncile comerciale să își exercite funcțiile enumerate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, în acest caz, să ofere împrumuturi sub forma unor finanțări preferențiale ale exporturilor. Acest transfer direct de fonduri sub formă de împrumuturi acordate în anumite condiții ține, în mod normal, de autoritățile publice, fără ca practica urmată să fie de fapt diferită de practica pe care o urmează în mod normal autoritățile publice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Se consideră că această subvenție este specifică și că face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt aplicabile numai în cazul finanțării operațiunilor de export, subvenția fiind, prin urmare, condiționată de rezultatele obținute la export, în temeiul articolului 4 alineatul (4), primul paragraf, litera (a) din regulamentul de bază.

(e) Calculul valorii subvenției

(85)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre dobânda plătită pentru creditele de export utilizate în timpul PAR și suma care ar fi trebuit să fie achitată pentru creditele comerciale normale folosite de societatea în cauză. Această valoare a subvenției (numărător) a fost alocată în funcție de cifra de afaceri totală realizată la export în timpul PA, ca numitor corespunzător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(86)	Rata subvenției stabilită conform acestui sistem pentru societate pentru PA se ridică la 0,4 %.

3.7. Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

(87)

Pe baza rezultatelor, s-a constatat că valoarea totală a subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, exprimată ad valorem, se situa între 3,3 % și 4,3 %, astfel cum este sintetizat în tabelul următor:

SISTEM→	DEPBS (4)	AAS (4)	EOU (4)	ECS (4)	Total
SOCIETATEA
Chandan Steel Ltd.	1,5 %	1,5 %		0,4 %	3,4 %
Venus group	2,6 % – 3,4 %	0 % – 0,8 %			3,3 % (5)
Viraj Profiles Vpl.			4,3 %		4,3 %

(88)	În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, marja de subvenție pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, calculată pe baza marjei de subvenție medii ponderate pentru societățile care au cooperat incluse în eșantion, se ridică la 4,0 %.

(89)

În ceea ce privește toți ceilalți exportatori din India, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. Astfel cum se precizează în considerentul 10 de mai sus, comparația dintre datele Eurostat privind importurile și volumul exporturilor produsului în cauză către Uniune declarat pentru perioada anchetei de către societățile sau grupurile cooperante care au exportat produsul în cauză către Uniune în timpul perioadei de anchetă indică faptul că nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori indieni a fost foarte ridicat, și anume 100 %. Ținând seama de acest grad ridicat de cooperare, rata subvenției aplicabile societăților care nu au cooperat se stabilește la nivelul ratei individuale celei mai ridicate, și anume 4,3 %.

4. INDUSTRIA DIN UNIUNE

4.1. Producția din Uniune

(90)

A fost luată în calcul producția următorilor producători din Uniune pentru a stabili volumul producției Uniunii:

—	opt producători în numele cărora s-a depus reclamația;

—	patru producători care au susținut procedura;

—	doispreze alți producători din Uniune menționați în plângere, care nu s-au constituit nici ca reclamanți și nici nu au sprijinit procedura, dar nu s-au opus prezentei anchete.

(91)	În consecință, producția Uniunii este reprezentată de aceste 24 de societăți în ceea ce privește analiza prejudiciului în ansamblu.

4.2. Eșantionarea producătorilor din Uniune

(92)

Astfel cum se precizează în considerentul 17 de mai sus, un eșantion de patru societăți a fost selecționat din rândul producătorilor care s-au făcut cunoscuți Comisiei și au furnizat, astfel cum este specificat în avizul de deschidere, informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă.

(93)	Cei patru producători din Uniune selectați reprezentau 62 % din producția totală a industriei Uniunii în cursul PA.

5. PREJUDICIUL

5.1. Remarci preliminare

(94)

Prejudiciul a fost evaluat pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, capacitatea de utilizare, vânzările, cota de piață și creșterea colectate la nivelul totalității industriei de profil din Uniune, precum și pe baza tendințelor privind prețurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, rentabilitatea, fluxul de numerar, capacitatea de mobilizare a capitalului și investițiile, stocurile, randamentul investițiilor și salariile colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

5.2. Consumul din Uniune

(95)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a datelor privind vânzările celorlalți producători din Uniune, astfel cum au fost furnizate de reclamant, a datelor privind volumul importurilor pe piața Uniunii, obținute de la Eurostat și referitoare la perioada 2007-2009, precum și pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionar pentru PA.

	2007	2008	2009	PA
Consumul din Uniune (tone)	315 143	285 548	186 198	202 019
Indice (2007 = 100)	100	91	59	64

(96)	În perioada luată în calcul, consumul a scăzut cu 36 %. Între 2007 și 2009, consumul a scăzut cu 41 %, dar a crescut ușor, cu 5 puncte procentuale, între 2009 și PA.

(97)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului începând cu 2008, an de-a lungul căruia utilizatorii produsului în cauză, cum ar fi industria auto, a aparatelor electrocasnice, industria chimică și a construcțiilor, au fost afectate de o scădere accentuată a cererii de produse. În a doua jumătate a PA, situația pe piață a început să se amelioreze ușor, ceea ce a dus la o creștere limitată a cererii de produse în cauză în comparație cu prima jumătate a PA.

5.3. Importurile în Uniune din țara vizată

5.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor vizate

	2007	2008	2009	PA
Importurile din India (tone)	32 754	31 962	18 759	23 792
Indice (2007 = 100)	100	98	57	73
Cota de piață a importurilor	10,39 %	11,19 %	10,07 %	11,78 %
Indice (2007 = 100)	100	108	97	113

(98)

Pe baza datelor Eurostat pentru perioada 2007-2009 și a răspunsurilor la întrebările din chestionar pentru PA, s-a constatat că importurile de produs în cauză din India au corespuns tendinței descrescătoare a consumului din Europa și au scăzut cu 27 % în timpul perioadei analizate. Cea mai mare scădere s-a înregistrat între 2008 și 2009, perioadă în care importurile s-au redus cu 41 de puncte procentuale. Ulterior, volumul importurilor a crescut cu 16 puncte procentuale între 2009 și PA.

(99)	Întrucât această scădere este mai mică decât reducerea consumului din Uniune, cota de piață a producătorilor din India a crescut ușor, de la 10,39 % în 2007 la 11,78 % în PA.

5.3.2. Prețurile importurilor și subcotarea prețului

	2007	2008	2009	PA
Prețul mediu al importurilor din India (EUR/tonă)	3 504	2 908	2 138	1 971
Indice (2007 = 100)	100	83	61	56

(100)

Prețul mediu al importurilor de produs în cauză din India a scăzut cu 44 %, cea mai mare scădere a acestuia înregistrându-se intre 2008 si 2009, când prețurile s-au redus cu 22 de puncte procentuale. Chiar dacă această scădere a corespuns tendinței descrescătoare a prețurilor materiilor prime, trebuie remarcat faptul că, de-a lungul perioadei considerate, prețul mediu unitar de import pentru produsul provenit din India a fost cu mult mai mic decât prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune, situație care a generat o puternică presiune asupra prețurilor de vânzare din Uniune.

(101)

O comparație pentru PA între prețurile franco fabrică ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, oferite clienților independenți de pe piața Uniunii, cu prețurile de import CIF la frontiera Uniunii ale producătorilor-exportatori din India, ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de cheltuielile de descărcare și de vămuire, indică o subcotare a prețurilor cuprinsă între 16,7 % și 18,2 %.

5.4. Situația economică a industriei din Uniune

(102)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din India care fac obiectul unor subvenții asupra industriei din Uniune a cuprins o analiză a tuturor factorilor economici relevanți care au influențat situația acestei industrii între 2007 și PA.

5.4.1. Date privind industria din Uniune considerată în întregime

(a) Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

	2007	2008	2009	PA
Volumul producției, în tone	296 576	262 882	159 397	170 557
Indice (2007 = 100)	100	89	54	58
Capacitatea de producție, în tone	478 174	491 016	486 755	476 764
Indice (2007 = 100)	100	103	102	100
Rata de utilizare a capacității	62 %	54 %	33 %	36 %
Indice (2007 = 100)	100	86	53	58

(103)

Între 2007 și PA, producția globală a industriei Uniunii a scăzut cu 42 %, în timp ce capacitatea de producție a rămas stabilă, ceea ce a dus la o scădere cu 26 de puncte procentuale a gradului de utilizare a capacității. Scăderea producției a fost mai accentuată decât scăderea consumului în Uniune, acesta din urmă reducându-se cu 36 % în perioada luată în calcul.

(b) Volumul vânzărilor, cota de piață

	2007	2008	2009	PA
Vânzările la nivelul UE (tone)	255 300	230 344	154 602	164 191
Indice (2007 = 100)	100	90	61	64
Cota de piață (% din consumul Uniunii)	81 %	81 %	83 %	81 %
Indice (2007 = 100)	100	100	102	100

(104)

Volumul de vânzări de produs similar, înregistrat de industria Uniunii în cazul vânzării produsului către primul client independent pe piața Uniunii, a scăzut cu 36 % în perioada luată în calcul, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2008 și 2009, când vânzările au scăzut cu 29 de puncte procentuale. Ulterior, vânzările au crescut ușor, cu 3 puncte procentuale, între 2009 și PA.

(105)

Cota de piață a industriei Uniunii a rămas stabilă, la un nivel de circa 81 %, pe perioada luată în calcul.

(106)

Întrucât atât consumul din Uniune, cât și volumul vânzărilor industriei din Uniune au scăzut cu 36 % în perioada luată în calcul, cota de piață a industriei din Uniune a rămas stabilă, la un nivel de 81 %.

(d) Amploarea marjei de subvenție reale

(107)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor subvenționate din India, impactul marjelor actuale de subvenție asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

5.4.2. Date privind producătorii din Uniune care au fost incluși în eșantion

(a) Stocuri

(108)

Producția industriei din Uniune este ajustată în funcție de comenzi și, prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator semnificativ de prejudiciu. Tendințele legate de stocuri sunt menționate cu titlu informativ. Cifrele de mai jos se referă doar la societățile incluse în eșantion și reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

	2007	2008	2009	PA
Stocuri finale (tone)	25 315	27 736	24 032	19 730
Indice (2007 = 100)	100	110	95	78

(109)

Volumul stocurilor a scăzut cu 22 % în timpul perioadei analizate, dar ca procente din producție, stocurile au crescut de la 16 % la 19,5 %.

(b) Prețurile unitare medii practicate de industria din Uniune și costul de producție

	2007	2008	2009	PA
Preț de vânzare mediu al industriei din Uniune (EUR)	4 478	3 615	2 507	2 521
Indice (2007 = 100)	100	81	56	56
Costul unitar de producție	4 003	3 408	2 900	2 773
Indice (2007 = 100)	100	85	72	69

(110)

Prețurile unitare medii de vânzare ala industriei din Uniune incluse în eșantion către clienți independenți pe piața Uniunii s-au redus cu 44 % între 2007 și PA, cea mai mare scădere înregistrându-se între 2008 și 2009, perioadă în care prețurile au scăzut cu 25 de puncte procentuale. Totuși, această scădere este cauzată, parțial, de reducerea costului producției unitare a produsului în cauză, care a scăzut cu 31 % în perioada examinată. Reducerea costurilor unitare se datorează, în principal, scăderii prețurilor materiilor prime. Această scădere a fost ușor atenuată de creșterea proporției costurilor fixe pe unitatea produsă, din cauza utilizării mai reduse a capacităților.

	2007	2008	2009	PA
Număr de angajați	1 044	1 007	947	885
Indice	100	97	91	85
Productivitate (tone/persoană angajată)	149	141	97	115
Indice	100	94	65	77
Costul forței de muncă pe salariat	47 686	48 062	47 131	49 972
Indice	100	101	99	105

(111)

Numărul angajaților a scăzut cu 15 % în perioada luată în calcul din cauză reducerii activităților în industria Uniunii.

(112)

În ceea ce privește costul mediu al forței de muncă per angajat, acesta a crescut ușor, cu 5 %, în timpul perioadei analizate. Aceasta este considerată o creștere naturală, inferioară ratei inflației de-a lungul perioadei analizate. În plus, ar trebui subliniat faptul că costurile cu forța de muncă nu reprezintă o parte importantă a costurilor totale de producție a barelor din oțeluri inoxidabile.

(d) Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitalurile

	2007	2008	2009	PA
Rentabilitatea vânzărilor în UE (în % din vânzările nete)	9,5 %	3,5 %	–12,8 %	–7,9 %
Indice	100	37	– 135	–83
Fluxul de numerar (EUR)	44 464 193	13 280 433	–12 678 708	–3 063 190
Indice	100	30	–29	–7
Investiții (mii de EUR)	18 085 847	15 714 829	4 341 909	4 198 607
Indice (2007 = 100)	100	87	24	23
Randamentul investițiilor	101 %	25 %	–50 %	–33 %
Indice (2007 = 100)	100	25	–49	–32

(113)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. De-a lungul perioadei luate în calcul, rentabilitatea a scăzut drastic, profitul de peste 9 % din 2007 transformându-se în pierderi de aproape 8 % în PA. Cea mai mare scădere a profitului s-a înregistrat între 2008 și 2009, și anume de peste 16 puncte procentuale.

(114)

Fluxul net de numerar generat de produsul similar a scăzut cu 107 % între 2007 și PA.

(115)

Investițiile anuale în producția de produs similar au scăzut cu 77 % în timpul perioadei examinate.

(116)

Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat tendința negativă a rentabilității, scăzând cu 134 puncte procentuale.

(117)

Nu au existat indicii privind o reducere a capacității industriei de a mobiliza capitaluri în perioada examinată.

5.5. Concluzie privind prejudiciul

(118)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la industria din Uniune au evoluat negativ în timpul perioadei examinate.

(119)

Consumul din Uniune a scăzut cu 36 %, volumul vânzărilor industriei din Uniune s-a redus cu 36 %, iar utilizarea capacităților a scăzut cu 42 %. Prețurile de vânzare unitare ale producătorilor din Uniune incluși in eșantion s-au redus cu 44 %, la un nivel situat sub cost. Acestea au urmat tendința descrescătoare a prețurilor importurilor din India pentru a permite menținerea unui oarecare volum de vânzări și de producție care să acopere costurile fixe.

(120)

Rentabilitatea a evoluat negativ, de la un profit de 9,5 % în 2007, la pierderi de aproape 8 % în cursul PA. Investițiile, fluxul de numerar și randamentul investițiilor au urmat, la rândul lor, tendința negativă, scăzând cu 77 %, 107 % și, respectiv, 246 puncte procentuale de-a lungul perioadei examinate.

(121)

Un singur indicator, și anume cota de piață a industriei din Uniune, a rămas constant, la un nivel de 81 %.

(122)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

6.1. Introducere

(123)

În conformitate cu articolul 8 alineatele (5) și (6) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile subvenționate din India au cauzat industriei din Uniune un prejudiciu suficient de important pentru a fi considerat un prejudiciu material. Au fost examinați și factorii cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unor subvenții, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor menționate.

6.2. Efectul importurilor subvenționate

(124)

Scăderea cu 44 % a prețurilor de import în cursul perioadei analizate, precum și marjele ridicate de subcotare constatate în timpul PA, situate între 16,7 % și 18,2 %, au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei din Uniune.

(125)

Având în vedere amploarea subvențiilor pentru exportatorii care au cooperat și nivelul scăzut al prețurilor importurilor subvenționate, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune, prezența acestora pe piața Uniunii a avut un rol important în accentuarea tendinței negative privind prețurile de vânzare pe piața Uniunii. Prejudiciul material suferit de Uniune se reflectă cel mai clar în nivelul scăzut al prețurilor de vânzare și în pierderile financiare substanțiale ale industriei.

(126)

Prețurile medii ale importurilor din India au scăzut semnificativ, forțând industria din Uniune să își reducă prețurile pentru a asigura o anumită cifră de afaceri care, în ciuda prețurilor care generează pierderi, să acopere cel puțin costurile fixe. În consecință, situația financiară a industriei din Uniune s-a deteriorat considerabil începând cu 2008.

(127)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri subvenționate din India, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune în timpul PA, au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

6.3. Efectul altor factori

(128)

Ceilalți factori care au fost analizați în contextul legăturii de cauzalitate sunt criza economică, evoluția consumului în UE, costul de producție, importurile din alte țări terțe și rezultatele la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion. Criza economică, evoluția consumului în UE și costul de producție

6.3.1. Criza economică, evoluția consumului în UE și costul producției

(129)

Criza economică a contribuit la scăderea consumului și la generarea unei presiuni asupra prețurilor. Nivelul scăzut al cererii pentru anumite bare din oțeluri inoxidabile a dus la scăderea producției industriei din Uniune și a contribuit parțial la scăderea prețurilor de vânzare.

(130)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor cauzată de importurile subvenționate, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii ulterioare a prețurilor fixe de producție ca urmare a utilizării reduse a capacității constatate între 2007 și PA. Totuși, importurile subvenționate au amplificat efectul crizei economice și nu au permis, între 2009 și PA, stabilirea unor prețuri de vânzare cel puțin egale cu prețul de cost.

(131)

Pe baza celor de menționate mai sus, rezultă că scăderea cererii în UE, coroborată cu impactul crizei economice a sectorului, a contribuit la apariția prejudiciului suferit de industria din Uniune. Totuși, se estimează că acest fapt nu rupe legătura de cauzalitate stabilită în privința importurilor subvenționate din India la prețuri reduse.

6.3.2. Importurile din alte țări terțe

	2007	2008	2009	PA
Importurile din alte țări terțe (tone)	27 089	23 242	12 837	14 036
Indice	100	86	47	52
Cota de piață a importurilor provenind din alte țări terțe	8,60 %	8,14 %	6,89 %	6,95 %
Indice	100	95	80	81
Prețul mediu al importurilor	4 820	4 487	3 756	3 501
Indice	100	93	78	73

(132)

Pe baza datelor Eurostat, se concluzionează că volumul importurilor în Uniune al anumitor bare din oțeluri inoxidabile provenite din țări terțe neimplicate în prezenta anchetă a scăzut cu 48 % în perioada examinată. Cota de piață corespunzătoare a celorlalte țări terțe a scăzut cu 19 %.

(133)

Prețurile medii ale acestor importuri au fost superioare celor ale producătorilor-exportatori din India și celor ale industriei din Uniune. În consecință, se concluzionează că importurile provenite din celelalte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul suferit de către industria din Uniune.

6.3.3. Rezultatele la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion

	2007	2008	2009	PA
Vânzări la export (în tone)	10 850	9 158	5 440	6 299
Indice	100	84	50	58
Preț de vânzare unitar (EUR)	4 452	3 728	2 495	2 388
Indice	100	84	56	54

(134)

În cursul perioadei analizate, volumul vânzărilor la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion a scăzut cu 42 %, iar prețul de vânzare unitar cu 46 %. Cu toate că aceste exporturi au reprezentat doar 6 % din totalul vânzărilor din timpul PA, nu se poate spune că această evoluție nu a avut un impact negativ asupra industriei din Uniune. Totuși, ținând cont de volumul redus al exporturilor, se estimează că impactul nu este suficient de important pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenționate și prejudiciul constatat.

6.4. Concluzie privind cauzalitatea

(135)

Ancheta a arătat că ceilalți factori cunoscuți, cum ar fi importurile din alte țări terțe, exporturile efectuate de industria din Uniune și scăderea consumului nu au constituit o cauză determinantă a prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(136)

Coincidența între, pe de o parte, importurile subvenționate din India și subcotarea constatată a prețurilor și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei din Uniune permite să se concluzioneze că importurile subvenționate sunt cauza prejudiciului material suferit de industria din Uniune, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

7. INTERESUL UNIUNII

7.1. Observații generale

(137)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei provizorii privind subvenționarea prejudiciabilă, există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz specific. A fost examinat impactul instituirii sau al neinstituirii de măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură.

7.2. Interesul industriei din Uniune

(138)

Industria Uniunii suferă din cauza importurilor de produs în cauză din India care au făcut obiectul unor subvenții. De asemenea, se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor economici ai industriei din Uniune au arătat o tendință negativă în timpul perioadei examinate. Ținând cont de natura prejudiciului (respectiv pierderi semnificative), o deteriorare suplimentară și semnificativă a situației industriei din Uniune pare inevitabilă, dacă nu se instituie măsuri.

(139)

Instituirea de măsuri ar trebui să permită evitarea unor noi denaturări și să restabilească o concurență loială pe piață.

(140)

În cazul în care măsurile nu ar fi instituite, prețurile ar continua să fie mai scăzute decât costurile, iar profiturile producătorilor din Uniune s-ar deteriora și mai mult. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere pierderile suportate și nivelul ridicat al investițiilor efectuate în producție, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(141)

În plus, având în vedere că industria din Uniune constă în întreprinderi mijlocii și mari răspândite pe întreg teritoriul Uniunii, instituirea de măsuri compensatorii ar contribui la menținerea ocupării forței de muncă în aceste zone.

(142)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe compensatorii ar fi în interesul industriei din Uniune.

7.3. Interesul importatorilor

(143)

Toți importatorii cunoscuți de Comisie au fost invitați să se prezinte și să furnizeze informații de bază cu privire la activitățile lor în legătură cu produsul în cauză. Patru importatori au reacționat în cadrul exercițiului de eșantionare. Le-au fost trimise chestionare și un singur importator a oferit răspunsuri la chestionar. O vizită de verificare la sediul importatorului, situat în Germania, este prevăzută într-o etapă ulterioară a anchetei.

(144)

În cazul în care se instituie taxe compensatorii, nu este exclus ca nivelul importurilor originare din țara în cauză să scadă, ceea ce ar afecta situația economică a importatorilor. Cu toate acestea, efectul oricărei majorări a prețurilor importurilor produsului în cauză asupra importatorilor ar trebui doar să reinstaureze concurența pe piața Uniunii și nu ar trebui să împiedice importatorii să vândă produsul în cauză. În plus, deoarece costurile produsului în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor finali, importatorii ar trebui să poată transfera cu ușurință orice majorare a prețurilor asupra clienților lor. În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat provizoriu că instituirea de taxe compensatorii nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Uniune.

7.4. Interesul utilizatorilor

(145)

Au fost trimise chestionare tuturor părților menționate în reclamație ca fiind utilizatori. Niciuna dintre cele douăzeci și două de societăți nu a răspuns.

(146)

Se reamintește faptul că produsul în cauză este utilizat într-o mare varietate de aplicații, inclusiv pentru industria autovehiculelor, aparatele de uz casnic, instrumentele medicale și de laborator etc. Cu toate acestea, în cadrul acestei proceduri utilizatorii sunt societăți intermediare care produc și furnizează elemente pentru aplicațiile menționate anterior. Având în vedere cele de mai sus, acești utilizatori ar trebui să fie în măsură să transfere toată sau aproape toată creșterea de prețuri rezultată din instituirea taxelor compensatorii asupra utilizatorilor finali, ținând cont de faptul că, pentru aceștia din urmă, impactul unor astfel de măsuri ar fi neglijabil.

(147)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că impactul generat de instituirea taxelor compensatorii asupra costurilor utilizatorilor nu ar fi semnificativ.

7.5. Concluzie privind interesul Uniunii

(148)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există niciun motiv întemeiat de a nu se institui taxe compensatorii la importurile de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India.

8. PROPUNERE DE MĂSURI COMPENSATORII PROVIZORII

8.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(149)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește subvenționarea, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri compensatorii provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unor subvenții.

(150)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de subvenție constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de subvenție constatată.

(151)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele subvenționării prejudiciabile, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unor subvenții, din vânzarea produsului similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unor subvenții ar trebui să fie calculat pe baza marjei de profit medii înainte de impozitare a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în anul 2007. Acesta este ultimul an, înainte de PA, în cursul căruia industria din Uniune a fost în măsură să realizeze o marjă de profit normală. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 9,5 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în lipsa subvenționării prejudiciabile.

(152)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 9,5 % menționată anterior la costul de producție.

(153)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din India, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării (a se vedea considerentul 101), cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

8.2. Măsuri provizorii

(154)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri compensatorii provizorii pentru importurile originare din India, la nivelul marjei celei mai scăzute (de subvenție sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(155)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de subvenție. În consecință, nivelurile taxei compensatorii propuse se prezintă după cum urmează:

Societate	Marja de subvenție	Marja de prejudiciu	Nivelul taxei compensatorii provizorii
Chandan Steel Ltd.	3,4 %	28,6 %	3,4 %
Venus group	3,3 %	45,9 %	3,3 %
Viraj Profiles Vpl. Ltd.	4,3 %	51,5 %	4,3 %
Societăți cooperante neincluse în eșantion	4,0 %	44,4 %	4,0 %
Toate celelalte societăți	4,3 %	51,5 %	4,3 %

(156)

Nivelurile taxei compensatorii individuale pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din India, fabricate de aceste societăți și, prin urmare, de persoanele juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(157)

Orice solicitare de aplicare a respectivelor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma schimbării numelui entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (6) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzări pe piața internă și la export decurgând, de exemplu, din schimbarea numelui sau din schimbarea entităților de producție sau de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

9. COMUNICARE

(158)

Constatările provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe compensatorii făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se impune o taxă compensatorie obligatorie importurilor de bare și tije din oțeluri inoxidabile obținute sau finisate simplu la rece, altele decât barele și tijele cu secțiunea transversală circulară cu un diametru de minimum 80 mm, originare din India și încadrate în prezent la codurile NC 7222 20 21, 7222 20 29, 7222 20 31, 7222 20 39, 7222 20 81 și 7222 20 89.

(2) Nivelul taxei compensatorii provizorii aplicabil prețului net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare:

Societate	Nivelul taxei (%)	Codul adițional TARIC
Chandan Steel Ltd., Mumbai, Maharashtra	3,4	AXXX
Venus Wire Industries Pvt. Ltd, Mumbai, Maharashtra	3,3	AXXX
Precision Metals, Mumbai, Maharashtra	3,3	AXXX
Hindustan Inox Ltd., Mumbai, Maharashtra	3,3	AXXX
Sieves Manufacturer India Pvt. Ltd., Mumbai, Maharashtra	3,3	AXXX
Viraj Profiles Vpl. Ltd., Thane, Maharashtra	4,3	AXXX
Societăți enumerate în anexă	4,0	AXXX
Toate celelalte societăți	4,3	AXXX

(3) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(4) În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

(1) Fără a aduce atingere articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2) În conformitate cu articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de patru luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 decembrie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

(2) JO C 87, 1.4.2010, p. 17.

(3) JO C 87 A, 1.4.2010, p. 1.

(4) Subvențiile marcate cu asterisc sunt subvenții la export.

(5) Media ponderată pentru grup.

(6) European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, 1049 Bruxelles, Belgia.

ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți indieni care nu au fost incluși în eșantion

Codul adițional TARIC AXXX

Denumirea societății	Orașul
Ambica Steel Ltd.	New Delhi
Bhansali Bright Bars Pvt. Ltd.	Navi-Mumbai
Chase Bright Steel Ltd.	Navi-Mumbai
D.H. Exports Pvt. Ltd.	Mumbai
Facor Steels Ltd.	Nagpur
Global smelters Ltd.	Kanpur
Indian Steel Works Ltd.	Navi-Mumbai
Jyoti Steel Industries Ltd.	Mumbai
Laxcon Steels Ltd.	Ahmedabad
Meltroll Engineering Pvt. Ltd.	Mumbai
Mukand Ltd.	Thane
Nevatia Steel & Alloys Pvt. Ltd.	Mumbai
Panchmahal Steel Ltd.	Kalol
Raajratna Metal Industries Ltd.	Ahmedabad
Rimjhim Ispat Ltd.	Kanpur
Sindia Steels Ltd.	Mumbai
SKM Steels Ltd.	Mumbai
Parekh Bright Bars Pvt. Ltd.	Thane
Shah Alloys Ltd.	Gandhinagar

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.343.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 343

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 29 decembrie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAȚIONALE
	*	Informare cu privire la data intrării în vigoare a Acordului între Uniunea Europeană și Japonia privind asistența judiciară reciprocă în materie penală	1
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 1256/2010 al Consiliului din 17 decembrie 2010 de stabilire, pentru 2011, a posibilităților de pescuit pentru anumite resurse halieutice aplicabile în Marea Neagră	2
	*	Regulamentul (UE) nr. 1257/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de prelungire a măsurilor derogatorii temporare de la Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene și de la Regulamentul nr. 1 din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Europene a Energiei Atomice introduse de Regulamentul (CE) nr. 920/2005	5
	*	Regulamentul (UE) nr. 1258/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de stabilire, pentru anul de pescuit 2011, a prețurilor orientative și a prețurilor de producție la nivelul Uniunii pentru anumite produse pescărești în temeiul Regulamentului (CE) nr. 104/2000	6
	*	Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp	10
	*	Regulamentul (UE) nr. 1260/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2010 de publicare, pentru 2011, a nomenclaturii produselor agricole pentru restituirile la export, introdusă de Regulamentul (CEE) nr. 3846/87	17
	*	Regulamentul (UE) nr. 1261/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2010 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii privind importurile de anumite bare din oțeluri inoxidabile originare din India	57
	*	Regulamentul (UE) nr. 1262/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2010 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 462/2010, (UE) nr. 463/2010 și (UE) nr. 464/2010 în ceea ce privește data finală a procedurilor de licitație pentru reducerea taxei la importul de porumb în Spania și în Portugalia și de sorg în Spania, pentru anul contingentar 2010, precum și a datei la care expiră regulamentele respective	76
		DECIZII
		2010/813/UE
	*	Decizia Băncii Centrale Europene din 22 decembrie 2010 de modificare a Deciziei BCE/2009/25 privind aprobarea volumului emisiunii de monede metalice în 2010 (BCE/2010/32)	78

Denumire științifică	Cod Alpha-3	Denumire comună
Psetta maxima	TUR	Calcan
Sprattus sprattus	SPR	Șprot

Specie Produse enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 104/2000	Greutate	Caracteristici comerciale	Preț comunitar de producție la nivelul Uniunii (EUR/tonă)
Ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares)	cu greutate mai mare de 10 kg fiecare	Pește întreg	1 200
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
	cu greutate de cel mult 10 kg fiecare	Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
Ton alb (Thunnus alalunga)	cu greutate mai mare de 10 kg fiecare	Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
	cu greutate de cel mult 10 kg fiecare	Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
Ton dungat (Katsuwonus pelamis)		Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
Ton roșu (Thunnus thynnus)		Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele
Alte specii din genurile Thunnus și Euthynnus		Pește întreg
		Fără branhii și eviscerat
		Altele

(milioane EUR)
	Emisiunea de monede metalice destinate circulației și emisiunea de monede de colecție (care nu sunt destinate circulației) în 2010
Belgia	125,2
Germania	668,0
Irlanda	43,0
Grecia	55,0
Spania	210,0
Franța	290,0
Italia	283,0
Cipru	18,1
Luxemburg	40,0
Malta	10,5
Țările de Jos	54,0
Austria	306,0
Portugalia	50,0
Slovenia	30,0
Slovacia	62,0
Finlanda	60,0”