25.9.2010

RO XM

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/8

DECIZIA CONSILIULUI

din 13 septembrie 2010

de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015

(2010/570/UE, Euratom)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 300 alineatul (2) și articolul 302, coroborate cu articolul 7 din Protocolul privind dispozițiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere propunerile fiecărui stat membru,

având în vedere avizul Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Mandatele actualilor membri ai Comitetului Economic și Social European expiră la 20 septembrie 2010 (1). Membrii respectivului comitet ar trebui prin urmare să fie numiți pentru un mandat de cinci ani începând cu 21 septembrie 2010.

(2)

Fiecare stat membru a înaintat o listă cu un număr de candidați egal cu numărul de locuri alocat statului membru respectiv prin tratat, toți acești candidați fiind reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din domeniile socioeconomic, civic, profesional și cultural. Cu toate acestea, Guvernul României va propune ulterior un candidat suplimentar pentru a completa lista în conformitate cu numărul de locuri alocat prin tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Persoanele enumerate în anexa la prezenta decizie sunt numite în calitate de membri în cadrul Comitetului Economic și Social European, pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 13 septembrie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

S. VANACKERE

(1) Decizia 2006/524/CE, Euratom a Consiliului din 11 iulie 2006 de numire a membrilor cehi, germani, estonieni, spanioli, francezi, italieni, letoni, lituanieni, luxemburghezi, maghiari, maltezi, austrieci, sloveni și slovaci în cadrul Comitetului Economic și Social European (JO L 207, 28.7.2006, p. 30); Decizia 2006/651/CE, Euratom a Consiliului din 15 septembrie 2006 de numire a membrilor belgieni, greci, irlandezi, ciprioți, olandezi, polonezi, portughezi, finlandezi, suedezi și britanici, precum și a doi membri italieni în cadrul Comitetului Economic și Social European (JO L 269, 28.9.2006, p. 13); Decizia 2006/703/CE, Euratom a Consiliului din 16 octombrie 2006 de numire a membrilor danezi în cadrul Comitetului Economic și Social European (JO L 291, 21.10.2006, p. 33); și Decizia 2007/3/CE, Euratom a Consiliului din 1 ianuarie 2007 de numire a membrilor bulgari și români în cadrul Comitetului Economic și Social European (JO L 1, 4.1.2007, p. 6).

ПРИЛОЖЕНИЕ – ANEXO – PŘÍLOHA – BILAG – ANHANG – LISA ΠΑΡΑΡΤΗΜΑ – ANNEX – ANNEXE – ALLEGATO – PIELIKUMS PRIEDAS – MELLÉKLET – ANNESS – BIJLAGE – ZAŁĄCZNIK ANEXO – ANEXĂ – PRÍLOHA – PRILOGA – LIITE – BILAGA

Членове / Miembros / Členové / Medlemmer / Mitglieder / Liikmed / Μέλη / Members / Membres / Membri / Locekļi / Nariai / Tagok / Membri / Leden / Członkowie / Membros / Membri / Členovia / Člani / Jäsenet / Ledamöter

BELGIA

M. Tony VANDEPUTTE

Administrateur délégué honoraire et conseiller général de la Fédération des entreprises de Belgique (FEB)

M. Robert de MÛELENAERE

Administrateur délégué à la Confédération de la construction

M. Yves VERSCHUEREN

Administrateur délégué d’Essenscia

M. Daniel MAREELS

Directeur général de Febelfin

M. Bernard NOËL

Secrétaire national de la CGSLB, syndicat libéral

M. Claude ROLIN

Secrétaire général ACV-CSC

Mme Bérengère DUPUIS

Conseiller — Services d’études, Confédération des syndicats chrétiens (CSC)

M. André MORDANT

Président honoraire de la Fédération générale du travail de Belgique (FGTB)

Dhr. Xavier VERBOVEN

Gewezen Algemeen Secretaris van het Algemeen Belgisch Vakverbond (ABVV)

M. Jean-François HOFFELT

Secrétaire général de la Fédération belge de l’économie sociale et des coopératives (Febecoop), président du Conseil national belge de la coopération et président du service externe pour la prévention et la protection au travail Arista

M. Yves SOMVILLE

Directeur du service d’études de la Fédération wallonne de l’agriculture (FWA)

Dhr. Ronny LANNOO

Adviseur-generaal UNIZO

BULGARIA

Ms Milena ANGELOVA

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), Bureau member of the European Economic and Social Committee, Secretary-General of the Асоциация на индустриалния капитал в България (АИКБ) (Bulgarian Industrial Capital Association, BICA)

Mr Bojidar DANEV

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, Chairman of the Българска стопанска камара (БСК) (Bulgarian Industrial Association, BIA)

Ms Lena RUSENOVA

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, Head Economist at the Конфедерацията на работодателите и индустриалците в България (КРИБ) (Confederation of Employers and Industrialists in Bulgaria, CEIB)

Mr Georgi STOEV

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), Deputy-Chairman of the Българска търговско-промишлена палата (БТПП) (Bulgarian Chamber of Commerce and Industry, BCCI)

Mr Plamen DIMITROV

Chairman of the постоянната комисия по труд, доходи, жизнено равнище и индустриални отношения на ИСС (Standing Committee on Labour, Incomes, Standard of Living and Industrial Relations of the Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, Vice-President of КНСБ (CITUB, Confederation of Independent Trade Unions of Bulgaria)

Mr Dimiter MANOLOV

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, Vice-President of КТ „Подкрепа“ (Confederation of Labour „Podkrepa”)

Mr Veselin MITOV

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, Confederate Secretary of КТ „Подкрепа“ (Confederation of Labour „Podkrepa”)

Mr Jeliazko CHRISTOV

Member of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), member of the European Economic and Social Committee, President of КНСБ (CITUB, Confederation of Independent Trade Unions of Bulgaria)

Mr Lalko DULEVSKI

President of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), Head of the катедра в Университета за национално и световно стопанство (Human Resources and Social Protection Department at the University of National and World Economy)

Mr Plamen ZACHARIEV

Vice-President of the ИСС (Bulgarian Economic and Social Council), President of the Национален център за социална рехабилитация (НЦСР) (National Centre for Social Rehabilitation, NCSR)

Mr Lyubomir HADJIYSKI

Member of the European Economic and Social Committee, Marketing Manager for the auditing firm Grant Thornton Bulgaria

Ms Diliana SLAVOVA

Executive Director of the Национален млечен борд (National Milk Board) and the Национална асоциация на млекопреработвателите (National Association of Milk Producers), member of the European Commission High-Level Group on Milk

REPUBLICA CEHĂ

Vladimíra DRBALOVÁ

Ředitelka Sekce mezinárodních organizací a evropských záležitosti Svazu průmyslu a dopravy ČR

Josef ZBOŘIL

Člen představenstva Svazu průmyslu a dopravy ČR

Marie ZVOLSKÁ

Specialistka odboru poradenských služeb Svazu českých a moravských výrobních družstev

Ivan VOLEŠ

Poradce prezidenta Hospodářské komory ČR pro mezinárodní vztahy

Helena ČORNEJOVÁ

Vedoucí sociálně-ekonomického oddělení Českomoravské konfederace odborových svazů

Zdeněk MÁLEK

Manažer ČMKOS pro sociální dialog a poradce ČMKOS

Lucie STUDNIČNÁ

Mezinárodní tajemnice Odborového svazu KOVO

Dana ŠTECHOVÁ

Poradkyně, Oddělení ČMKOS pro evropské a další mezinárodní vztahy

Roman HAKEN

Místopředseda Rady vlády ČR pro nestátní neziskové organizace a předseda jejího Výboru pro spolupráci s regiony

Ludvík JÍROVEC

Člen Hospodářské komory ČR, člen Agrární komory ČR, expert v COPA-COGEGA/Brusel

Jaroslav NĚMEC

Ředitel Arcidiecézní charity Praha

Pavel TRANTINA

Manažer projektů a spolupráce s EU v České radě dětí a mládeže, expert UNDP pro tvorbu zákona o dobrovolnictví v Bosně a Hercegovině

DANEMARCA

Ms Dorthe ANDERSEN

Director EU policy, Confederation of Danish Employers

Ms Sinne Alsing CONAN

Director of European Affairs, Confederation of Danish Industry

Mr Nils Juhl ANDREASEN

Managing Director, Danish Confederation of Employers’ Associations in Agriculture (SALA)

Ms Marie-Louise KNUPPERT

Secretary of International Relations, Danish Confederation of Trade Unions

Mr Peder Munch HANSEN

EU-Advisor, Danish Confederation of Trade Unions

Mr Søren KARGAARD

International Consultant, FTF — Confederation of Professionals in Denmark

Mr Ask Abildgaard ANDERSEN

Policy Officer, Disabled Peoples Organisations Denmark

Ms Benedicte FEDERSPIEL

Senior Advisor, Danish Consumer Council

Ms Mette Pia KINDBERG

Vice Chair Person, Women’s Council in Denmark

GERMANIA

Mr Peter CLEVER

Mitglied der Hauptgeschäftsführung der Bundesvereinigung der Deutschen Arbeitgeberverbände (BDA)

(Member of the Executive Board of the National Union of German Employers’ Associations (BDA))

Mr Bernd DITTMANN

Bereichsleiter Europa, Bundesverband der Deutschen Industrie (BDI)

(Vice President and Executive Director Europe — Federation of German Industries (BDI))

Mr Göke FRERICHS

Präsidiumsmitglied im Bundesverband des Deutschen Großhandel, Außenhandel, Dienstleistungen (BGA)

(Board member, German Federation for Wholesale and Foreign Trade (BGA))

Mr Thomas ILKA

Leiter der Vertretung des Deutschen Industrie- und Handelskammertages (DIHK) bei der EU

(Director of the Representation to the EU of the Federation of German Chambers of Industry and Commerce (DIHK))

Mr Adalbert KIENLE

Stellvertretender Generalsekretär des Deutschen Bauernverbandes (DBV)

(Deputy General Secretary, German Farmers’ Association (DBV))

Mr Volker PETERSEN

Stellvertretender Generalsekretär im Deutschen Raiffeisenverband e.V. (DRV)

(Deputy Secretary-General of the Association of German Agricultural Credit Cooperatives (DRV))

Mr Joachim WÜRMELING

Mitglied der Hauptgeschäftsführung des Gesamtverbandes der deutschen Versicherungswirtschaft e.V. (GDV)

(Member of the Executive Board of the German Insurance Association (GDV))

Mr Joachim FRIED

Leiter Wirtschaft, Politik und Regulierung bei der Deutschen Bahn

(Director of Economics, Policy and Regulation, German Railways)

Ms Gabriele BISCHOFF

Bereichsleiterin Europapolitik beim Bundesvorstand des Deutschen Gewerkschaftsbundes (DGB)

(Director of European Policy — Federal Executive of the German Trade Union Confederation (DGB))

Mr Claus MATECKI

Mitglied des Geschäftsführenden Bundesvorstandes des Deutschen Gewerkschaftsbundes (DGB)

(Member of the National Executive of the German Trade Union Confederation (DGB))

Mr Armin DUTTINÉ

Leiter des EU-Verbindungsbüros ver.di

(Director of the EU liaison office, German United Services Union (ver.di))

Mr Horst MUND

Bereichsleiter Internationales IG Metall

(Director of International Department, IG Metall)

Mr Alexander GRAF VON SCHWERIN

Berater Europäische Angelegenheiten beim Konzern Duisburger Versorgungs- und Verkehrsgesellschaft mbH (DVV Konzern)

(European Affairs Adviser, DVV Konzern)

Mr Hans-Joachim WILMS

Europabeauftragter bei der IG Bauen — Agrar — Umwelt (IG Bau)

(European Affairs Officer, German Trade Union for Construction, Agriculture and the Environment (IG BAU))

Mr Egbert BIERMANN

Mitglied des Geschäftsführenden Hauptvorstandes der IG Bergbau, Chemie, Energie (IG BCE)

(Member of the Executive Board of German Mining, Chemical and Energy Industrial Union (IG BCE))

Ms Michaela ROSENBERGER

Stellvertretende Vorsitzende Gewerkschaft Nahrung — Genuss — Gaststätten

(Deputy Chair of the German Trade Union of Food, Beverages, Tobacco, Hotel and Catering and Allied Workers)

Mr Jürgen KEßLER

Vorstandsvorsitzender Verbraucherzentrale Berlin

(Chairman of the Board, Berlin Consumers’ Association)

Mr Bernd SCHLÜTER

Berater bei der Bundesarbeitsgemeinschaft der Freien Wohlfahrtspflege (BAGFW)

(Advisor, Federal Association of Non-Statutory Welfare Services (BAGFW))

Ms Renate HEINISCH

Mitglied im Bundesvorstand der Senioren-Organisationen (BAGSO)

(Member of the Federal Association of German Senior Citizens’ Organisations (BAGSO))

Mr Frank STÖHR

Zweiter Bundesvorsitzender dbb Beamtenbund und Tarifunion

(Vice-President, Federal Board of Management, German Civil Service Federation)

Mr Lutz RIBBE

Direktor, Stiftung Europäisches Naturerbe (Euronatur)

(Director, European Nature Heritage Fund (Euronatur))

Mr Prof. Dr Gerd WOLF

Beauftragter der Helmholtz-Gemeinschaft Deutscher Forschungszentren (HGF)

(Representative of the Helmholtz Association of German Research Centres (HGF))

Mr Holger SCHWANNECKE

Generalsekretär des Zentralverbandes des Deutschen Handwerks (ZDH)

(General Secretary, Central Association of German Craft Trades (ZDH))

Mr Arno METZLER

Hauptgeschäftsführer des Bundesverbandes der Freien Berufe (BFB)

(Chief Executive and Head of Brussels Office, German National Association of Liberal Professions (BFB))

ESTONIA

Ms Eve PÄÄRENDSON

Estonian Employers’ Confederation, Director of International Relations

Ms Reet TEDER

Estonian Chamber of Commerce and Industry, policy director

Ms Mare VIIES

Estonian Employees’ Unions’ Confederation; Tallinn University of Technology, Researcher at Centre for Economic Research at TUT

Ms Liina CARR

Estonian Trade Union Confederation, International Secretary

Mr Kaul NURM

Estonian Farmers’ Federation, managing director

Ms Mall HELLAM

NGO Network of Estonian Nonprofit Organizations, member of the supervisory board; Executive Director of Open Estonia Foundation

Mr Meelis JOOST

Estonian Chamber of Disabled People, Foreign relations and European policy officer

IRLANDA

Ms Heidi LOUGHEED

Head of IBEC Europe

Mr David CROUGHAN

Head of Economics and Taxation, IBEC

Mr Thomas McDONOGH

Chairman, Thomas McDonogh and Sons Ltd

Mr Jim McCUSKER

Previously General Secretary of NIPSA

Mr Manus O’RIORDAN

Head of Research, SIPTU (rtd)

Ms Sally Anne KINAHAN

Assistant General Secretary, ICTU

Ms Jillian VAN TURNHOUT

Chief Executive, Children’s Rights Alliance, Former President National Youth Council of Ireland

Mr Padraig WALSHE

COPA President and former IFA President

Ms Siobhán EGAN

Policy and Advocacy Officer, BirdWatch Ireland

GRECIA

Mme Irini Ivoni PARI

Fédération des industries grecques (SEB)

M. Dimitris DIMITRIADIS

Confédération nationale de commerce hellénique (ESEE)

Μ. Georgios DRAKOPOULOS

Association des entreprises helléniques de tourisme (SETE)

Mme Anna BREDIMA

Association des armateurs grecs (Ε.Ε.Ε.)

M. Christos POLΥΖΟGOPOULOS

Confédération générale grecque des ouvriers (GE.S.E.E.)

M. Eleftherios PAPADOPOULOS

Confédération générale grecque des ouvriers (GE.S.E.E.)

M. Georgios DASSIS

Confédération générale grecque des ouvriers (GE.S.E.E.)

M. Spyridon PAPASΡΥROS

Fédération des fonctionnaires

M. Nikolaos LIOLIOS

Confédération hellénique des coopératives agricoles (PASEGES)

Mme Evangelia KEKELEKI

Centre de protection des consommateurs (KEPKA)

M. Panagiotis GKOFAS

Confédération générale grecque de commerçants et artisans (GSBEE)

M. Ioannis VARDAKASTANIS

Confédération nationale de personnes handicapées (ESAmeA)

SPANIA

Sr. Rafael BARBADILLO LÓPEZ

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sra. Lourdes CAVERO MESTRE

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sr. José María ESPUNY MOYANO

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sra. Margarita LÓPEZ ALMENDÁRIZ

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sr. Ángel PANERO FLÓREZ

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sr. José Isaías RODRÍGUEZ GARCÍA-CARO

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sr. José SARTORIOUS ÁLVAREZ DE BOHORQUES

Miembro de la Confederación Española de Organizaciones Empresariales (CEOE)

Sr. José María ZUFIAUR

Presidente de la Fundación Educación y Trabajo

Sra. Isabel CAÑO AGUILAR

Directora de la Oficina de UGT en Bruselas

Sr. Juan MENDOZA CASTRO

Colaborador de UGT para Asuntos Internacionales

Sra. Joana AGUDO

Presidenta del Comité Coordinador de los Consejos Sindicales Interregionales de Comisiones Obreras (CC.OO.)

Sr. Juan MORENO PRECIADO

Responsable de la Oficina de la Confederación Sindical de Comisiones Obreras (CC.OO.) en Bruselas

Sr. Luis Miguel PARIZA CASTAÑOS

Secretaría de Política Internacional de la Confederación sindical de Comisiones Obreras (CC.OO.)

Sra. Laura GONZÁLEZ TXABARRI

Miembro del Comité Ejecutivo de ELA

Sr. Javier SÁNCHEZ ANSÓ

Responsable de Relaciones Internacionales, Estructuras Agrarias y Desarrollo Rural de la Comisión Ejecutiva de la Coordinadora de Organizaciones de Agricultores y Ganaderos (COAG)

Sr. Miguel Ángel CABRA DE LUNA

Función ejercida: Vocal de Relaciones Internacionales de la Confederación Empresarial Española de la Economía Social (CEPES)

Sr. Gabriel SARRÓ IPARRAGUIRRE

Director de la Organización de Productores Asociados de Grandes Atuneros Congeladores (OPAGAC)

Sr. José Manuel ROCHE RAMO

Secretario de Relaciones Internacionales de UPA

Sr. Pedro Raúl NARRO SÁNCHEZ

Director de Asuntos Europeos de ASAJA

Sr. Carlos TRÍAS PINTO

Director en la Asociación General de Consumidores (ASGECO); Director en la Unión de Cooperativas de Consumidores y Usuarios de España (UNCCUE)

Sr. Bernardo HERNÁNDEZ BATALLER

Secretario General de la Asociación de Usuarios de la Comunicación (AUC)

FRANȚA

Mme Emmanuelle BUTAUD-STUBBS

Déléguée générale de l’Union des industries textiles (UIT)

M. Bernard HUVELIN

Vice-président de la Fédération française du bâtiment (FFB)

M. Stéphane BUFFETAUT

Directeur chargé des relations institutionnelles, Veolia Environnement

M. Henri MALOSSE

Directeur, conseiller institutionnel pour les affaires européennes auprès de la présidence de l’ACFCI

M. Philippe de BRAUER

Président de la commission internationale de la Confédération générale des petites et moyennes entreprises (CGPME)

M. Jean-Pierre CROUZET

Vice-président de la CGAD, président de la Confédération nationale de la boulangerie française, membre du conseil national de l’Union professionnelle artisanale (UPA)

M. Henri BRICHART

Président de la Fédération nationale des producteurs de lait

M. Éric PIGAL

Délégué national de la Confédération française de l’encadrement/Confédération générale des cadres (CFE-CGC), en charge de la coordination du Comité économique et social européen, du CESE français et du Conseil économique et social régional

M. Jacques LEMERCIER

Président de l’international UNI Europa Poste&logistique — membre de la commission exécutive confédérale, Force ouvrière (FO)

Mme Laure BATUT

Assistante confédérale au secteur international et Europe, Force ouvrière (FO)

M. Jean-Pierre COULON

Secrétaire confédéral en charge des affaires européennes et internationales de la Confédération française des travailleurs chrétiens (CFTC)

Mme Béatrice OUIN

Chargée de mission au sein du service international et Europe de la Confédération française démocratique du travail (CFDT)

M. Gérard DANTIN

Chargé de mission au sein du service international et Europe de la Confédération française démocratique du travail (CFDT)

Mme An LENOUAIL-MARLIERE

Conseillère à l’espace Europe/international de la Confédération générale du travail (CGT)

M. Denis MEYNENT

Conseiller à l’espace Europe/international de la Confédération générale du travail (CGT)

Mme Reine-Claude MADER-SAUSSAYE

Présidente de la Confédération de la consommation, du logement et du cadre de vie (CLCV)

M. Édouard de LAMAZE

Avocat à la Cour, ancien délégué interministériel aux professions libérales, ancien membre du CEC, Union nationale des professions libérales (UNAPLE)

M. Julien VALENTIN

Agriculteur, responsable des nouvelles technologies de l’information et de la communication (NTIC), Centre national des jeunes agriculteurs (CNJA)

M. Gilbert BROS

Vice-président de l’Assemblée permanente des chambres d’agriculture (APCA)

Président de la Chambre d’agriculture de Haute-Loire

Mme Évelyne PICHENOT

Présidente de la délégation pour l’Union européenne du Conseil économique, social et environnemental (CESE) français

Membre du CESE français

M. Joseph GUIMET

Administrateur de l’Union nationale des associations familiales (UNAF), président du groupe de l’UNAF au CESE français

M. Jean-Paul PANZANI

Membre du comité exécutif, président de la Fédération nationale de la mutualité française (FNMF)

M. Georges CINGAL

Administrateur de France nature environnement

M. Thierry LIBAERT

Professeur, université de Louvain, maître de conférences en communication à l’Institut d'études politiques (IEP) catholique de Paris, membre de la commission gouvernance au Grenelle de l’environnement

ITALIA

Mr Mario CAMPLI

Coordinatore politiche europee Legacoop

Mr Luigi CAPRIOGLIO

Consigliere nazionale della Confederazione Italiana Dirigenti e Alte Professionalità (CIDA)

Mr Francesco CAVALLARO

Segretario generale della CISAL (Confederazione Italiana Sindacati Autonomi Lavoratori)

Mr Carmelo CEDRONE

Professore incaricato di Politica Economica Europea, Univ. La Sapienza Roma — Componente del «Team Europe» — Collaboratore del Dipartimento Europeo ed Internazionale UIL (Unione Italiana del Lavoro) — Membro del Comitato Centrale UIL — Componente del Consiglio Direttivo del Movimento Europeo

Mr Franco CHIRIACO

Presidente del Sindacato Unitario Nazionale Inquilini ed Assegnatari (SUNIA) — Confederazione Generale Italiana del Lavoro (CGIL)

Mr Roberto CONFALONIERI

Segretario generale CONFEDIR (Confederazione dei Dirigenti Italiani e delle Alte Professionalità) — Consigliere CNEL (Consiglio Nazionale dell’Economia e del Lavoro)

Mr Gianfranco DELL’ALBA

Direttore della Delegazione di Confindustria presso l’Unione Europea

Mr Pietro Francesco DE LOTTO

Direttore Generale di Confartigianato Vicenza

Mr Giancarlo DURANTE

Direttore Centrale dell’Associazione Bancaria Italiana, Responsabile dell’area Sindacale e del Lavoro

Mr Emilio FATOVIC

Vice Segretario Generale CONFSAL

(Confederazione Generale dei Sindacati Autonomi dei Lavoratori) con delega al privato

Mr Giuseppe GUERINI

Presidente Nazionale Federsolidarietà

Mr Edgardo Maria IOZIA

Segretario Nazionale Unione Italiana Lavoratori Credito Esattorie e Assicurazioni (UILCA) — Presidente UNI Europa Finanza

Mr Giuseppe Antonio Maria IULIANO

Dipartimento Politiche internazionali CISL (Confederazione Italiana Sindacati Lavoratori), Coordinatore di aree — Responsabile per l’Europa centro-orientale e per l’America latina

Mr Luca JAHIER

Presidente del Consiglio nazionale delle Associazioni Cristiane Lavoratori Italiani (ACLI) e responsabile relazioni internazionali

Mr Antonio LONGO

Presidente dell’Associazione Movimento Difesa del Cittadino — Direttore della testata giornalistica «Diritti & Consumi»

Mr Sandro MASCIA

Responsabile Ufficio di Rappresentanza della Confagricoltura di Bruxelles

Mr Stefano PALMIERI

Responsabile dell’Ufficio Europa della CGIL (Confederazione Generale Italiana del Lavoro) a Bruxelles

Mr Antonello PEZZINI

Imprenditore tessile-tecnico. Confindustria Bergamo

Mr Antonio POLICA

Dirigente Confederale UGL (Unione Generale del Lavoro)

Mr Virgilio RANOCCHIARI

Responsabile della Delegazione Fiat per l’Europa

Mr Maurizio REALE

Responsabile della Rappresentanza per le Relazioni con le Istituzioni Comunitarie — Coldiretti

Ms Daniela RONDINELLI

Responsabile Ufficio Internazionale FISASCAT CISL (Federazione Italiana Sindacati Addetti Commerciali Affitti Turismo — Confederazione Italiana Sindacati dei Lavoratori)

Mr Corrado ROSSITTO

Presidente Nazionale della Confederazione Italiana di Unione delle Professioni Intellettuali (CIU)

Mr Claudio ROTTI

Presidente AICE (Associazione Italiana Commercio Estero)

CIPRU

Μιχάλης Αντωνίου (Mr Michalis ANTONIOU)

Βοηθός Γενικός Διευθυντής (Deputy Director General)

Ομοσπονδία Εργοδοτών και Βιομηχάνων (ΟΕΒ) (Cyprus Employers and Industrialists Federation)

Ανδρέας Λουρουτζιάτης (Mr Andreas LOUROUTZIATIS)

Αντιπρόεδρος Κυπριακού Εμπορικού και Βιομηχανικού Επιμελητηρίου (ΚΕΒΕ) (Vice-President, Cyprus Chamber of Commerce and Industry)

Κυπριακό Εμπορικό και Βιομηχανικό Επιμελητήριο (ΚΕΒΕ) (Cyprus Chamber of Commerce and Industry)

Ανδρέας Παυλικκάς (Mr Andreas PAVLIKKAS)

Υπεύθυνος Γραφείου Ερευνών και Μελετών (Head of Research and Studies Department)

Παγκύπρια Εργατική Ομοσπονδία (ΠΕΟ) (Pancyprian Federation of Labour)

Δημήτρης Κιττένης (Mr Dimitris KITTENIS)

Τέως Γενικός Γραμματέας (Former Secretary-General)

Συνομοσπονδία Εργαζομένων Κύπρου (ΣΕΚ) (Cyprus Workers’ Confederation)

Κωστάκης Κωνσταντινíδης (Mr Costakis CONSTANTINIDES)

Μέλος Κυπριακού Συνδέσμου Καταναλωτών (Member, Cyprus Consumers’ Association)

Μηχάλης Λύτρας (Mr Michalis LITRAS)

Γενικός Γραμματέας (Secretary-General)

Παναγροτικής Ένωσης Κύπρου (Panagrarian Union of Cyprus)

LETONIA

Mr Vitālijs GAVRILOVS

Latvijas Darba devēju konfederācijas (LDDK) prezidents

Mr Gundars STRAUTMANIS

Latvijas Tirdzniecības un rūpniecības kameras (LTRK) viceprezidents un LTRK Padomes loceklis

Mr Pēteris KRĪGERS

Latvijas Brīvo arodbiedrību savienības (LBAS) priekšsēdētājs

Ms Ariadna ĀBELTIŅA

Latvijas Brīvo arodbiedrību savienības (LBAS) ārējo sakaru koordinētāja starptautiskos jautājumos

Mr Armands KRAUZE

Lauksaimnieku organizāciju sadarbības padomes (LOSP) valdes priekšsēdētājs

Ms Gunta ANČA

Latvijas Cilvēku ar īpašām vajadzībām sadarbības organizācijas SUSTENTO valdes priekšsēdētāja

Mr Andris GOBIŅŠ

Eiropas Kustības Latvijā (EKL) prezidents

LITUANIA

Mr Alfredas JONUŠKA

Director General, Siauliai Chamber of Commerce, Industry and Crafts

Mr Stasys KROPAS

President, Association of Lithuania Banks; Vice-president, Lithuanian business confederation ICC Lithuania

Mr Gintaras MORKIS

Deputy Director General, Lithuanian Confederation of Industrialists

Ms Gražina GRUZDIENĖ

Chairman, Trade Union of Lithuanian Food Producers

Ms Daiva KVEDARAITĖ

Head of Information Centre, Lithuanian Trade Union Solidarumas

Ms Inga PREIDIENĖ

Vice-chairperson, Youth Organization, Lithuanian Labour Federation

Mr Mindaugas MACIULEVIČIUS

Director, Agricultural cooperative „Lietuviško ūkio kokybė”

Mr Zenonas Rokas RUDZIKAS

Member, Lithuanian Academy of Sciences; Leading researcher, Institute of Theoretical Physics and Astronomy, Vilnius University

Ms Indrė VAREIKYTĖ

Member, Lithuanian Board of Education; Member, Youth Committee in the Tripartite Council of the Republic of Lithuania

LUXEMBURG

Mme Viviane GOERGEN

Secrétaire générale adjointe de la Confédération luxembourgeoise des syndicats chrétiens (LCGB)

M. Raymond HENCKS

Membre du comité exécutif de la Confédération générale de la fonction publique (CGFP)

M. Paul RECKINGER

Président honoraire de la Chambre des métiers du Grand-Duché de Luxembourg

M. Jean-Claude REDING

Président de la Confédération syndicale indépendante du Luxembourg (OGBL)

Mme Josiane WILLEMS

Directrice de la Centrale paysanne luxembourgeoise (CPL)

M. Christian ZEYEN

General Manager d’ArcelorMittal

UNGARIA

Antal CSUPORT

Managing director, National Association of Strategic and Public Utility Companies

Tamás NAGY

Chairman, National Federation of Agricultural Cooperatives and Producers

Dr. Péter VADÁSZ

Co-chairman, Confederation of Hungarian Employers and Industrialists

János VÉRTES

Co-chairman in charge of international relations, National Federation of Traders and Caterers

József KAPUVÁRI

Member of the Board, National Confederation of Hungarian Trade Unions

Dr. Ágnes CSER

Co-chairman, LIGA Confederation

Dr. Miklós PÁSZTOR

Expert, National Federation of Workers’ Council

Dr. János WELTNER

Expert, Trade Union Block of Intellectual Employers

Dr. Etele BARÁTH

Hon. university professor, Hungarian Society for Urban Planning

Kinga JOÓ

Expert, HÖOK a Hallgatókért Foundation

Dr. Lajos MIKULA

Expert, Agricultural and Rural Youth Association

Ákos TOPOLÁNSZKY

Expert, „SOURCE” Mental Helpers Association

MALTA

Ms Grace ATTARD

President, National Council of Women (NCW)

Ms Anna Maria DARMANIN

Council Member, Confederation of Malta Trade Unions (CMTU)

Mr Vincent FARRUGIA

Director General, Malta Chamber of Small and Medium Enterprises (GRTU)

Mr Stefano MALLIA

Vice President, Malta Chamber of Commerce, Enterprise and Industry (MCCEI)

Mr Michael PARNIS

Deputy General Secretary, General Workers Union

ȚĂRILE DE JOS

Ms Johanna Anna VAN DEN BANDT-STEL

Head of the Brussels Office of VNO-NCW and MKB-Nederland

Ms Melanie Irmgard BOUWKNEGT

Economic Policy Advisor at CNV

Ms Marjolijn BULK

Policy Advisor International Affairs at FNV

Mr Joost Peter VAN IERSEL

Member of the EESC

Mr Willem Wolter MULLER

Advisor International Affairs at MHP

Mr Nicolaas Clemens Maria VAN NIEKERK

Freelance management advisor/supervisor

Mr Frank VAN OORSCHOT

Senior Specialist International Affairs at LTO

Mr Ullrich SCHRÖDER

Permanent Delegate Brussels at MKB-Nederland

Mr Martin SIECKER

International Manager at FNV

Mr Joannes Gertrudis Wilhelmina SIMONS

Emeritus Professor Transport Economics Free University of Amsterdam, Member of the EESC

Mr Dick WESTENDORP

Emeritus General Director Consumers Union

Ms Anna Antonia Maria VAN WEZEL

Member of the EESC

AUSTRIA

Ms Waltraud KLASNIC

Landeshauptmann a. D.

Dr Johannes KLEEMANN

Mitglied des Wirtschafts- und Sozialausschusses in den Mandatsperioden 2002-2006 und 2006-2010

Mag. Dipl. Ing. Johann KÖLTRINGER

Hauptabteilungsleiter des Österreichischen Raiffeisenverbandes

Mag. Christa SCHWENG

Referentin der Wirtschaftskammer Österreich, Abteilung für Sozialpolitik und Gesundheit

Mag. Thomas DELAPINA

Geschäftsführer des Beirats für Wirtschafts- und Sozialfragen; Sekretär in der Kammer für Arbeiter und Angestellte für Wien

Mag. Wolfgang GREIF

Gewerkschaft der Privatangestellten, Druck, Journalismus, Papier; Bereichsleiter Europa, Konzerne und internationale Beziehungen

Mr Thomas KATTNIG

Gewerkschaft der Gemeindebediensteten; Leiter des Referats für Internationale Verbindungen

Dr Christoph LECHNER

Leiter der Abteilung Verfassungsrecht und Allgemeine und Internationale Sozialpolitik in der Kammer für Arbeiter und Angestellte für Niederösterreich

Mag. Oliver RÖPKE

Leiter des Europabüros des ÖGB

Mr Alfred GAJDOSIK

Vorsitzender-Stellvertreter der Gewerkschaft VIDA

Mag. Gerfried GRUBER

Referent der Landwirtschaftskammer Österreich

Dr Anne-Marie SIGMUND

Europabeauftragte des Bundeskomitees Freie Berufe Österreichs

POLONIA

Mr Krzysztof OSTROWSKI

Consultant, Business Centre Club — Association of Employers

Mr Andrzej MALINOWSKI

President, Confederation of Polish Employers

Ms Anna NIETYKSZA

Member, Confederation of Polish Employers

Mr Marek KOMOROWSKI

Counsellor, Polish Confederation of Private Employers Lewiatan

Mr Jacek Piotr KRAWCZYK

Vice-president, Polish Confederation of Private Employers Lewiatan

Mr Jan KLIMEK

Vice-president, Polish Craft Association

Mr Tadeusz KLIŚ

Vice-president, Polish Craft Association

Ms Dorota GARDIAS

Secretary General, Trade Union Forum

Mr Wiesław SIEWIERSKI

President, Trade Union Forum

Mr Andrzej ADAMCZYK

Secretary of the international affairs, Independent and Self-Governing Trade Union Solidarność

Mr Marian KRZAKLEWSKI

Member of the National Commission, Independent and Self-Governing Trade Union Solidarność

Mr Andrzej CHWILUK

Vice-president of the Trade Unions of Miners, All-Poland Alliance of Trade Unions

Mr Tomasz Dariusz JASIŃSKI

Specialist of the international affairs, All-Poland Alliance of Trade Unions

Mr Stanisław Józef RÓŻYCKI

Vice-president of the Council of Education and Science of the Polish Teachers’ Union, All-Poland Alliance of Trade Unions

Mr Krzysztof BALON

Secretary of the Research programme Council, Working Community of Associations of Social Organisations WRZOS

Mr Krzysztof KAMIENIECKI

Vice-president, Institute for Sustainable Development Foundation

Ms Marzena MENDZA-DROZD

Member of the Board, Forum of Non-Government Initiatives’ Association, All-Poland Federation of Non-Governmental Organisations

Mr Krzysztof PATER

Member of the Scout Court, Polish Scouting and Guiding Association

Ms Jolanta PLAKWICZ

Member, Polish Women’s Lobby

Mr Władysław SERAFIN

President, National Union of Farmers, Circles and Agricultural Organizations

Ms Teresa TISZBIEREK

Vice-president, Association of the Voluntary Fire Brigades of the Republic of Poland

PORTUGALIA

Mr Manuel Eugénio PIMENTEL CAVALEIRO BRANDÃO

Confederação da Indústria Portuguesa (CIP)

(Confederation of Portuguese Industry)

Mr Luís Miguel CORREIA MIRA

Confederação dos Agricultores de Portugal (CAP)

(Portuguse Farmers’ Confederation)

Mr Pedro D’ALMEIDA FREIRE

Confederação do Comércio e Serviços de Portugal (CCP)

(Portuguese Trade and Services Confederation)

Mr Paulo BARROS VALE

Associação Empresarial de Portugal (AEP)

(Portuguese Business Association)

Mr Mário David FERREIRINHA SOARES

Confederação Geral dos trabalhadores Portugueses (CGTP)

(General Confederation of Portuguese Workers)

Mr Carlos Manuel ALVES TRINDADE

Confederação Geral dos Trabalhadores Portugueses (CGTP)

(General Confederation of Portuguese Workers)

Mr Alfredo Manuel VIEIRA CORREIA

União Geral de Trabalhadores (UGT)

(General Workers’ Union)

Mr Victor Hugo DE JESUS SEQUEIRA

União Geral de Trabalhadores (UGT)

(General Workers’ Union)

Mr Jorge PEGADO LIZ

Associação Portuguesa para a Defesa do Consumidor (DECO)

(Portuguese Consumer Protection Association)

Mr Carlos Alberto PEREIRA MARTINS

Conselho Nacional das Ordens Profissionais (CNOP)

(National Council of Professional Bodies)

Mr Francisco João BERNARDINO DA SILVA

Confederação Nacional das Cooperativas Agrícolas e do Crédito Agrícola de Portugal, CCRL (CONFAGRI)

(Portuguese National Confederation of Agricultural Coperatives and Agricultural Credit, limited-liability cooperative confederation)

Rev. Vítor José MELÍCIAS LOPES

União das Misericórdias Portuguesas (UMP)

(Union of Portuguese Charitable Institutions)

ROMÂNIA

Dl Petru Sorin DANDEA

Vicepreședinte, Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”

(Vice-President of the National Trade Union Confederation „Cartel ALFA”)

Dl Dumitru FORNEA

Secretar confederal, Confederația Sindicală Națională MERIDIAN

(Confederal secretary of the National Trade Union Confederation — Meridian)

Dl Minel IVAȘCU

Secretar general, Blocul Național Sindical

(Secretary-General of the National Trade Union Bloc (BNS))

Dl Sorin Cristian STAN

Secretar general, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (FRĂȚIA)

(Secretary-General of the National Confederation of Romanian Free Trade Unions (FRĂȚIA))

Dl Sabin RUSU

Secretar general, Confederația Sindicatelor Democratice din România

(Secretary-General of the Confederation of Romanian Democratic Trade Unions)

Dl Eugen Mircea BURADA

Președinte executiv, Consiliul Național al Patronatului Român

(Executive President, National Council of Romanian Employers)

Dna Ana BONTEA

Director, Departamentul Juridic și Dialog Social — Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România

(Director of the Legislative and Social Dialogue Department, National Council of Small and Medium-Sized Private Enterprises in Romania)

Dl Mihai MANOLIU

Secretar general, Alianța Confederațiilor Patronale din România

(Secretary-General, Alliance of Romanian Employers’ Confederations)

Dl Aurel Laurențiu PLOSCEANU

Președinte, Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții

(President of the Romanian Construction Entrepreneurship Association)

Dl Ștefan VARFALVI

Președinte executiv, UGIR

(Executive President of UGIR)

Dl Cristian PÂRVULESCU

Președinte, Asociația Pro Democrația

(President of the Pro-Democracy Association)

Dl Ionuț SIBIAN

Director, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

(Director, Civil Society Development Foundation)

Dl Sorin IONIȚĂ

Director de cercetare, Societatea Academică din România

(Director of research, Academic Society of Romania)

Dl Radu NICOSEVICI

Președinte, Academia de Advocacy

(Chairman of the Advocacy Academy)

SLOVENIA

Mr Cveto STANTIČ

Predstavnik velikega gospodarstva (representative of large business)

Mr Dare STOJAN

Predstavnik malega gospodarstva (representative of small business)

Mr Andrej ZORKO

Izvršni sekretar Zveze svobodnih sindikatov Slovenije (Executive Secretary of the ZSSS (Free Trade Unions of Slovenia))

Mr Dušan REBOLJ

Predsednik Konfederacije sindikatov Pergam Slovenije (President of Pergam Trade Union Federation (KSS Pergam))

Mr Bojan HRIBAR

Predstavnik sindikatov javnega sektorja (representative of the public sector trade unions)

Mr Igor HROVATIČ

Direktor Kmetijsko gozdarske zbornice Slovenije (Director of the Agriculture and Forestry Federation)

Mr Primož ŠPORAR

Predstavnik organizacije SKUP – Skupnost privatnih zavodov (representative of SKUP — Community of Private Institutes)

SLOVACIA

Ján ORAVEC

Prezident Združenia podnikateľov Slovenska (ZPS)

Michal PINTÉR

Člen Republikovej únie zamestnávateľov (RÚZ), riaditeľ, U.S. Steel Košice, s.r.o.

Igor ŠARMÍR

Riaditeľ odboru potravinárstva a obchodu Slovenskej poľnohospodárskej a potravinárskej komory, tajomník Únie potravinárov SR

Vladimír MOJŠ

Predseda Hospodárskeho a sociálneho výboru (HSV), viceprezident Konfederácie odborových zväzov SR

Dušan BARČÍK

Viceprezident Konfederácie odborových zväzov SR pre výrobné OZ, predseda Integrovaného odborového zväzu

Ján GAŠPERAN

Viceprezident Konfederácie odborových zväzov SR pre nevýrobné OZ, predseda OZ pracovníkov školstva a vedy na Slovensku

Juraj STERN

Prezident Slovenskej spoločnosti pre zahraničnú politiku (SFPA)

Viliam PÁLENÍK

Prezident Inštitútu zamestnanosti

Tomáš DOMONKOS

Vedecký pracovník Ekonomického ústavu Slovenskej akadémie vied (SAV)

FINLANDA

Mr Filip Mikael HAMRO-DROTZ

asiantuntija Elinkeinoelämän keskusliitto EK

Ms Ulla SIRKEINEN

erityisasiantuntija Elinkeinoelämän keskusliitto EK

Ms Marja-Liisa PELTOLA

osastopäällikkö Keskuskauppakamari

Mr Simo Markus PENTTINEN

kansainvälisten asioiden päällikkö Akava ry

Mr Reijo Veli Erik PAANANEN

EU-asiantuntija Suomen Ammattiliittojen Keskusjärjestö SAK ry

Ms Leila KURKI

työllisyyspoliittinen asiantuntija Toimihenkilökeskusjärjestö STTK ry

Ms Pirkko Marjatta RAUNEMAA

kuluttajaekonomisti ja elintarvikeasiantuntija Kotitalous- ja kuluttaja-asioiden neuvottelukunta/Kuluttajat — Konsumenterna ry

Mr Seppo Ilmari KALLIO

johtaja Maa- ja metsätaloustuottajain Keskusliitto MTK ry

Mr Thomas PALMGREN

kansainvälisten asioiden asiamies Suomen yrittäjät

SUEDIA

Ms Ellen Paula NYGREN

Ombudsman, Landsorganisation i Sverige (LO) (Swedish Trade Union Confederation)

Mr Frank Thomas ABRAHAMSSON

Vice-president, Landsorganisation i Sverige (LO) (Swedish Trade Union Confederation)

Mr Thomas Mikael JANSON

International Secretary, Tjänstemännens centralorganisation (TCO) (Swedish Confederation of Professional Employees)

Mr Paul Henrik LIDEHÄLL

International Secretary, Sveriges akademikers centralorganisation (SACO) (Swedish Confederation of Professional Associations)

Mr Ulf Christian ARDHE

Director, Svenskt näringsliv (Confederation of Swedish Enterprise)

Ms Annika Kristina BRÖMS

Deputy Director, Svenskt näringsliv (Confederation of Swedish Enterprise)

Mr Thord Stefan BACK

Manager Sustainable Logistics, Transportgruppen (The Transport Group)

Mr Erik SVENSSON

Director, ALMEGA

Mr Staffan Mats Vilhelm NILSSON

Member of the EESC, President Group III

Lantbrukarnas riksförbund (LRF) (Federation of Swedish Farmers)

Ms Ingrid Eva-Britt KÖSSLER

President, The Swedish Breastcancer Association

Handikappförbundens samarbetsorgan (Swedish Disability Federation)

Ms Inger Kristina Elisabeth PERSSON

Chairman, Sveriges konsumenter (Swedish Consumers’ Association)

Ms Ariane Elisabeth RODERT

EU Policy Advisor, Forum for frivilligt socialt arbete (National Forum for Voluntary Social Work)

REGATUL UNIT

Mr George LYON

Legal Counsel — Northgate Information Solutions UK Ltd

Ms Brenda KING

Chief Executive, ACDiversity

Mr David SEARS

Consultant

Mr Jonathan PEEL

Director, Jonathan Peel EU Communications Ltd

Mr Bryan CASSIDY

Consultant

Mr Peter MORGAN

Chairman, Association of Lloyd’s Members

Ms Madi SHARMA

Entrepreneur

Mr Brendan BURNS

Management Consultant & Financial Investor

Mr Peter COLDRICK

Part-time adviser to General Secretary, ETUC

Mr Brian CURTIS

Retired; Former Regional Organiser; National Union of Rail, Maritime & Transport Workers (RMT)

Ms Sandy BOYLE

Retired; Former Director, AMICUS (Trade Union)

Ms Christine BLOWER

General Secretary, National Union of Teachers (NUT)

Ms Monica TAYLOR

Member of UNITE (Trade Union) Executive Council

Mr Nicholas CROOK

International Officer, UNISON (Trade Union)

Ms Judy McKNIGHT

Retired; Former General Secretary NAPO (Trade Union)

Ms Kathleen Walker SHAW

Head of European Office, Britain’s General Union (GMB)

Ms Rose D’SA

Consultant in EU, Commonwealth and International Law

Ms Jane MORRICE

Deputy Chief Equality Commissioner; Equality Commission Northern Ireland

Ms Maureen O’NEILL

Director, Faith in Older People

Mr Michael SMYTH

Economist, University of Ulster

Mr Richard ADAMS

Senior Partner, Community Viewfinders Ltd

Mr Stuart ETHERINGTON

Chief Executive Officer, National Council for Voluntary Organisations

Mr Tom JONES

Self-employed Farmer

Mr Sukhdev SHARMA

Chairman of Board of Directors, Calderdale and Huddersfield Hospitals NHS Foundation Trust

25.9.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/28

DECIZIA COMISIEI

din 24 septembrie 2010

de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei la Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește scutiri referitoare la aplicații conținând plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, bifenili polibromurați sau difenil eteri polibromurați

[notificată cu numărul C(2010) 6403]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/571/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (1), în special articolul 5 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Directiva 2002/95/CE interzice utilizarea plumbului, a mercurului, a cadmiului, a cromului hexavalent, a bifenililor polibromurați (PBB) și a difenil eterilor polibromurați (PBDE) în echipamentele electrice și electronice (EEE) introduse pe piață după 1 iulie 2006. Scutirile de la această interdicție sunt enumerate în anexa la directiva menționată. Aceste scutiri trebuie revizuite pentru a fi adaptate la progresul științific și tehnic.

(2)

În urma analizării scutirilor, anumite aplicații conținând plumb, mercur, cadmiu sau crom hexavalent trebuie să fie în continuare scutite de la interdicție, deoarece eliminarea acestor substanțe periculoase din aplicațiile respective nu este încă posibilă practic din punct de vedere științific sau tehnic. În consecință, este oportun să se mențină scutirile respective.

(3)	În urma analizării scutirilor, s-a constatat că, pentru anumite aplicații conținând plumb, mercur sau cadmiu, eliminarea sau înlocuirea utilizării substanțelor respective a devenit posibilă din punct de vedere științific sau tehnic. În consecință, este oportun să se mențină scutirile respective.

(4)

În urma analizării scutirilor, s-a constatat că, pentru anumite aplicații conținând plumb, mercur sau cadmiu, eliminarea sau înlocuirea utilizării substanțelor respective va deveni posibilă din punct de vedere științific sau tehnic în viitorul apropiat. În consecință, este oportun să se stabilească date de expirare pentru scutirile respective.

(5)

În urma analizării scutirilor, s-a constatat că, pentru anumite aplicații conținând mercur, eliminarea parțială sau înlocuirea utilizării substanței respective este posibilă din punct de vedere științific sau tehnic. În consecință, este oportun să se scadă cantitatea de mercur care poate fi folosită în cadrul acestor aplicații.

(6)

În urma analizării scutirilor, s-a constatat că, pentru anumite aplicații conținând mercur, în viitorul apropiat este posibilă din punct de vedere științific sau tehnic doar eliminarea parțială și treptată sau înlocuirea utilizării substanței respective. În consecință, este oportun să se scadă treptat cantitatea de mercur care poate fi folosită în cadrul acestor aplicații.

(7)

În anumite cazuri, repararea EEE-urilor cu alte piese de schimb decât cele de origine este imposibilă din punct de vedere tehnic. Prin urmare, doar în aceste cazuri trebuie permisă utilizarea de piese de schimb conținând plumb, cadmiu, mercur, crom hexavalent sau difenil eteri polibromurați, care au beneficiat de o scutire, pentru reparația de EEE care au fost introduse pe piață înainte de expirarea sau eliminarea scutirii respective.

(8)

Regulamentul (CE) nr. 244/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecționale (2) și Regulamentul (CE) nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile lămpilor fluorescente fără balast încorporat, lămpilor cu descărcare de intensitate ridicată, precum și balasturilor și corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lămpi, și de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) prevăd valori de referință orientative pentru utilizarea mercurului în lămpi. Deși conținutul în mercur al lămpilor a fost identificat ca un parametru de mediu important în Regulamentele (CE) nr. 244/2009 și (CE) nr. 245/2009, s-a considerat că este mai oportun ca acesta să fie reglementat în Directiva 2002/95/CE, al cărei domeniu de aplicare include și tipurile de lămpi exceptate de regulamentele în cauză.

(9)

În urma analizării măsurilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 244/2009 s-a constatat că, pentru anumite aplicații conținând mercur, eliminarea parțială sau înlocuirea utilizării acestei substanțe este posibilă din punct de vedere științific sau tehnic fără a se produce efecte adverse asupra mediului, a sănătății și/sau a siguranței consumatorilor care ar anula beneficiile înlocuirii. Prin urmare, este oportun să se scadă conținutul în mercur pentru aceste aplicații, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 244/2009.

(10)	Este necesar să se aducă modificări substanțiale anexei la Directiva 2002/95/CE. Prin urmare, din motive de claritate, anexa trebuie înlocuită în întregime.

(11)	În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2002/95/CE, Comisia a consultat părțile interesate.

(12)	Prin urmare, Directiva 2002/95/CE trebuie modificată în consecință.

(13)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 18 din Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Directiva 2002/95/CE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2010.

Pentru Comisie

Janez POTOČNIK

Membru al Comisiei

(1) JO L 37, 13.2.2003, p. 19.

(2) JO L 76, 24.3.2009, p. 3.

(3) JO L 76, 24.3.2009, p. 17.

(4) JO L 114, 27.4.2006, p. 9.

ANEXĂ

„ANEXĂ

Aplicații exceptate de la interdicția de la articolul 4 alineatul (1)

Exceptare		Sfera și datele de aplicare
1	Mercurul din lămpile fluorescente cu un singur soclu (compacte), nedepășind (per bec):
1(a)	Destinate iluminatului general < 30 W: 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 și până la 31 decembrie 2012 se pot folosi 3,5 mg per bec; după 31 decembrie 2012 trebuie să se folosească 2,5 mg per bec
1(b)	Destinate iluminatului general ≥ 30 W și < 50 W: 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per bec
1(c)	Destinate iluminatului general ≥ 50 W și < 150 W: 5 mg
1(d)	Destinate iluminatului general ≥ 150 W: 15 mg
1(e)	Destinate iluminatului general, cu structură circulară sau pătrată și cu diametrul tubului ≤ 17 mm	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 7 mg per bec
1(f)	De uz special: 5 mg
2(a)	Mercurul din lămpile fluorescente liniare cu soclu dublu, destinate iluminatului general, nedepășind (per lampă):
2(a)(1)	Trifosfor cu durată de viață normală și cu diametrul tubului < 9 mm (de exemplu T2): 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 4 mg per lampă
2(a)(2)	Trifosfor cu durată de viață normală și cu diametrul tubului între ≥ 9 mm și ≤ 17 mm (de exemplu T5): 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3 mg per lampă
2(a)(3)	Trifosfor cu durată de viață normală și cu diametrul tubului între > 17 mm și ≤ 28 mm (de exemplu T8): 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per lampă
2(a)(4)	Trifosfor cu durată de viață normală și cu diametrul tubului > 28 mm (de exemplu T12): 5 mg	Expiră la 31 decembrie 2012; după 31 decembrie 2012 se pot folosi 3,5 mg per lampă
2(a)(5)	Trifosfor cu durată de viață lungă (≥ 25 000 h): 8 mg	Expiră la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 5 mg per lampă
2(b)	Mercurul din alte lămpi fluorescente, nedepășind 5 mg (per lampă):
2(b)(1)	Lămpi liniare cu fosfat halogenat, cu diametrul tubului > 28 mm (de exemplu T10 sau T12): 10 mg	Expiră la 13 aprilie 2012
2(b)(2)	Lămpi neliniare cu fosfat halogenat (orice diametru): 15 mg	Expiră la 13 aprilie 2016
2(b)(3)	Lămpi neliniare cu trifosfor, cu diametrul tubului > 17 mm (de exemplu T9)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă
2(b)(4)	Lămpi pentru alt uz de iluminat general și pentru uz special (de exemplu lămpi cu inducție)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă
3	Mercurul din lămpile fluorescente cu catod rece și din lămpile fluorescente cu electrod extern (CCFL și EEFL) pentru uz special, nedepășind (per lampă):
3(a)	scurte (≤ 500 mm)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 3,5 mg per lampă
3(b)	de lungime medie (între > 500 mm și ≤ 1 500 mm)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 5 mg per lampă
3(c)	lungi (< 1 500 mm)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 13 mg per lampă
4(a)	Mercurul din alte lămpi cu descărcare în gaze la joasă presiune (per lampă)	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 15 mg per lampă
4(b)	Mercurul din lămpile cu (vapori de) sodiu de înaltă presiune destinate iluminatului general, nedepășind (per bec), în lămpile cu un indice ameliorat de redare a culorii Ra > 60:
4(b)-I	P ≤ 155 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 30 mg per bec
4(b)-II	155 W < P ≤ 405 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec
4(b)-III	P > 405 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec
4(c)	Mercurul din alte lămpi cu (vapori de) sodiu de înaltă presiune destinate iluminatului general, nedepășind (per bec):
4(c)-I	P ≤ 155 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 25 mg per bec
4(c)-II	155 W < P ≤ 405 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 30 mg per bec
4(c)-III	P > 405 W	Nicio limitare a utilizării până la 31 decembrie 2011; după 31 decembrie 2011 se pot folosi 40 mg per bec
4(d)	Mercurul din lămpile cu (vapori de) mercur de înaltă presiune (HPMV)	Expiră la 13 aprilie 2015
4(e)	Mercurul din lămpile cu halogenuri metalice (MH)
4(f)	Mercurul din alte lămpi cu descărcare pentru uz special care nu au fost menționate în mod specific în prezenta anexă
5(a)	Plumbul din sticla tuburilor catodice
5(b)	Plumbul din sticla tuburilor fluorescente, nedepășind 0,2 % din greutate
6(a)	Plumbul ca element de aliere în oțelul pentru prelucrări mecanice și în oțelul galvanizat cu conținut de plumb de până la 0,35 % din greutate
6(b)	Plumbul ca element de aliere în aluminiu cu conținut de plumb de până la 0,4 % din greutate
6(c)	Aliaj de cupru cu conținut de plumb de până la 4 % din greutate
7(a)	Plumbul în aliaje de lipit cu temperatură de topire înaltă (respectiv aliaje de plumb cu conținut de plumb de 85 % din greutate sau mai mult)
7(b)	Plumbul în aliaje de lipit pentru servere, sisteme de stocare și rețele de stocare, echipamente pentru infrastructura rețelelor de comutare, semnalizare, transmisie, precum și pentru gestionarea rețelelor de telecomunicații
7(c)-I	Componente electrice și electronice care conțin plumb, în sticlă sau ceramică, altele decât ceramica dielectrică din condensatori, de exemplu dispozitive piezoelectrice, sau într-o matrice de sticlă sau ceramică
7(c)-II	Plumbul din ceramica dielectrică din condensatori pentru o putere nominală de 125 V CA sau 250 V CC sau mai mult
7(c)-III	Plumbul din ceramica dielectrică din condensatori pentru o putere nominală de sub 125 V CA sau 250 V CC	Expiră la 1 ianuarie 2013 și, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2013
8(a)	Cadmiul și compușii săi din siguranțele termice de unică folosință sub formă de pastile	Expiră la 1 ianuarie 2012 și, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2012
8(b)	Cadmiul și compușii săi din contactele electrice
9	Cromul hexavalent ca agent anticoroziv în sistemul de răcire din oțel carbon al refrigeratoarelor cu absorbție, până la 0,75 % din greutate în soluția de răcire
9(b)	Plumbul din bucșe și lagăre pentru compresoarele care conțin agenți refrigerenți pentru aplicații de încălzire, ventilare, climatizare și răcire (HVACR)
11(a)	Plumbul folosit la sisteme de conectori cu pini conformi «C-press»	Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 24 septembrie 2010
11(b)	Plumbul folosit la alte dispozitive decât sistemele de conectori cu pini conformi «C-press»	Expiră la 1 ianuarie 2013 și, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2013
12	Plumbul ca material de acoperire pentru inelul C al modulului termoconductor	Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 24 septembrie 2010
13(a)	Plumbul din sticla albă utilizată la aplicații optice
13(b)	Cadmiul și plumbul din sticla filtrantă și din sticla utilizată la etaloanele de reflexie
14	Plumbul din aliaje de lipit care conțin mai mult de două elemente de conectare între pini și pachetul de microprocesoare cu un conținut de plumb mai mare de 80 % și mai mic de 85 % din greutate	Expiră la 1 ianuarie 2011 și, după această dată, se poate folosi în piese de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 1 ianuarie 2011
15	Plumbul din aliaje de lipit pentru finalizarea unei conexiuni electrice viabile între purtător și substratul semiconductorului în carcasele de circuite integrate tip «flip chip».
16	Plumbul din lămpi incandescente liniare cu tuburi cu înveliș de silicat	Expiră la 1 septembrie 2013
17	Halogenură de plumb ca agent iradiant în lămpi cu descărcare de mare intensitate (HID) folosite pentru aplicații profesionale de reprografie
18(a)	Plumbul ca activator în pudra fluorescentă (1 % plumb în greutate sau mai puțin) a lămpilor cu descărcare, atunci când sunt folosite ca lămpi specializate pentru reprografierea prin imprimare diazo, litografiere, capcane pentru insecte, procese fotochimice și de tratare termică, conținând substanțe fosforescente ca SMS [(Sr,Ba)2MgSi2O7:Pb]	Expiră la 1 ianuarie 2011
18(b)	Plumbul ca activator în pudra fluorescentă (1 % plumb în greutate sau mai puțin) a lămpilor cu descărcare, atunci când sunt folosite ca lămpi de bronzat, conținând substanțe fluorescente ca BSP (BaSi2O5:Pb)
19	Plumbul cu PbBiSn-Hg și PbInSn-Hg în amestecuri caracteristice ca amalgam principal și cu PbSn-Hg ca amalgam auxiliar în lămpi compacte pentru economisirea energiei (ESL)	Expiră la 1 iunie 2011
20	Oxidul de plumb utilizat în sticla folosită la îmbinarea substraturilor din față și din spate ale lămpilor fluorescente utilizate pentru ecranele cu cristale lichide (LCD)	Expiră la 1 iunie 2011
21	Plumbul și cadmiul din cernelurile de imprimare pentru aplicarea de emailuri pe sticle precum sticla borosilicată și sticla calcosodică
23	Plumbul din finisajele componentelor cu filet fin altele decât conectorii cu pas de 0,65 mm sau mai mic	Se poate folosi în piesele de schimb pentru EEE-urile introduse pe piață înainte de 24 septembrie 2010
24	Plumbul din aliajele de sudură pentru condensatoarele ceramice multistrat de formă discoidală sau plană, prelucrate prin străpungere
25	Oxidul de plumb din ecranele de emisie a electronilor prin conducție (SED) utilizate în elemente structurale, în special în frita de sticlă de etanșare și de vidare
26	Oxidul de plumb din baloanele de sticlă ale lămpilor de lumină ultravioletă	Expiră la 1 iunie 2011
27	Aliajele de plumb pentru sudarea traductoarelor utilizate la difuzoarele de mare putere (proiectate să funcționeze timp de mai multe ore la niveluri de putere acustică de 125 dB SPL și mai mari)	Expiră la 24 septembrie 2010
29	Plumbul fixat în sticla cristal în conformitate cu anexa I (categoriile 1, 2, 3 și 4) la Directiva 69/493/CEE a Consiliului (1)
30	Aliajele de cadmiu utilizate la îmbinările electromecanice prin lipire ale conductorilor electrici amplasați direct pe bobina vocală a traductorilor utilizați în construcția difuzoarelor de mare putere având nivelul de presiune sonoră de cel puțin 100 dB (A)
31	Plumbul din materialele de lipit utilizate în construcția lămpilor plane fluorescente fără mercur (care, de exemplu, sunt utilizate la afișajele cu cristale lichide, la iluminatul decorativ sau industrial)
32	Oxizii de plumb din etanșările cu frită utilizate în construcția montajelor tip fereastră pentru tuburile laser cu argon și kripton
33	Plumbul din aliajele de lipit pentru lipirea firelor subțiri de cupru cu un diametru de 100 μm sau mai mic din transformatoare
34	Plumbul din elementele potențiometrelor ajustabile metalo-ceramice
36	Mercurul utilizat ca inhibitor de pulverizare a catodului în ecranele cu plasmă conținând până la 30 mg per ecran	Expiră la 1 iulie 2010
37	Plumbul din stratul acoperitor al diodelor de înaltă tensiune pe baza unui corp din sticlă de borat de zinc
38	Cadmiul și oxidul de cadmiu din pastele pentru straturi groase utilizate pe oxidul de aluminiu aliat cu beriliu
39	Cadmiul din ledurile cu schimb de culoare din grupa II-VI (< 10 μg Cd per mm2 de suprafață emițătoare de lumină) pentru utilizarea în iluminarea solidă sau la sistemele de afișaj	Expiră la 1 iulie 2014

Notă: În sensul articolului 5 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2002/95/CE, se tolerează o valoare a concentrației maxime în materialele omogene de 0,1 % din greutate pentru plumb, mercur, crom hexavalent, bifenili polibromurați (PBB) și difenil eteri polibromurați (PBDE) și de 0,01 % din greutate pentru cadmiu.”

(1) JO L 326, 29.12.1969, p. 36.

25.9.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 251/35

RECOMANDAREA COMISIEI

din 20 septembrie 2010

privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (Next Generation Access Networks – NGA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/572/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

având în vedere Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (directivă-cadru) (1), în special articolul 19 alineatul (1),

având în vedere avizul Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC) și avizul Comitetului pentru comunicații (COCOM),

întrucât:

(1)

Piața unică a serviciilor de comunicații electronice din UE și în mod particular dezvoltarea serviciilor de bandă largă ultrarapide sunt esențiale pentru realizarea creșterii economice și atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În concluziile reuniunii sale din martie 2009, Consiliul European a subliniat cu precădere rolul fundamental pe care îl joacă telecomunicațiile și implementarea serviciilor de bandă largă în privința investițiilor, a creării de locuri de muncă și a relansării generale a economiei în UE. Una dintre cele șapte inițiative-pilot din cadrul Strategiei Europa 2020 a fost elaborarea „Agendei digitale pentru Europa”, care a fost prezentată în mai 2010.

(2)

Agenda digitală pentru Europa fixează obiective pentru implementarea și adoptarea serviciilor de bandă largă rapide și ultrarapide și prevede o serie de măsuri destinate să favorizeze implementarea rețelelor de acces de nouă generație (NGA) pe bază de fibre optice și să sprijine investițiile substanțiale care vor fi necesare în anii următori. Prezenta recomandare, care trebuie înțeleasă în acest context, vizează promovarea investițiilor și a inovării eficace în materie de infrastructuri noi și optimizate, ținând cont în mod corespunzător de riscurile la care se expun întreprinderile investitoare și de necesitatea de a menține o concurență reală. Aceasta din urmă reprezintă un important motor al investițiilor pe parcursul timpului.

(3)

Autoritățile naționale de reglementare (ANR) elaborează soluții de reglementare pentru a răspunde provocărilor ridicate de tranziția de la rețelele pe bază de cupru la rețelele pe bază de fibră optică, conform articolului 16 alineatul (4) din Directiva 2002/21/CE. Piețele relevante în acest sens sunt piața cu ridicata a accesului la infrastructura de rețea (piața 4) și piața cu ridicata a accesului de bandă largă (piața 5). Coerența abordărilor în materie de reglementare adoptate de ANR-uri are o importanță fundamentală în ceea ce privește evitarea distorsiunilor pe piața unică și crearea certitudinii juridice pentru toate întreprinderile investitoare. Prin urmare, este oportun să se furnizeze orientări ANR-urilor, cu scopul de se a evita orice fel de divergențe inadecvate între abordările în materie de reglementare, permițând în același timp ANR-urilor să țină cont în mod corespunzător de circumstanțele naționale la elaborarea măsurile corective adecvate. Un set adecvat de măsuri corective impuse de o autoritate națională de reglementare trebuie să reflecte aplicarea proporțională a principiului scării investițiilor (the ladder of investment principle).

(4)

Domeniul de aplicare a prezentei recomandări acoperă în principal măsurile corective care urmează a fi impuse operatorilor identificați ca având putere semnificativă pe piață (operatori PSP) pe baza unei proceduri de analiză a pieței efectuate în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2002/21/CE. Cu toate acestea, statele membre pot de asemenea impune obligații de utilizare în comun a structurilor pentru întreprinderile care operează o rețea de comunicații electronice, în conformitate cu articolul 12 din directiva sus-menționată, atunci când această acțiune se justifică prin faptul că duplicarea infrastructurii este ineficientă din punct de vedere economic sau imposibil de realizat fizic. Aceasta reprezintă o măsură adecvată de eliminare a blocajelor în infrastructura civilă și în segmentele de terminare.

(5)

Se așteaptă ca, în urma implementării rețelelor NGA, condițiile cererii și ofertei să se schimbe în mod semnificativ, atât la nivelul pieței cu amănuntul, cât și la nivelul pieței cu ridicata. Este prin urmare posibil să fie necesară impunerea de noi măsuri corective, iar în ceea ce privește piețele 4 și 5, ar putea fi necesară impunerea unei noi combinații de măsuri corective referitoare la accesul pasiv și la cel activ.

(6)

Certitudinea juridică este esențială pentru promovarea investițiilor eficace din partea tuturor operatorilor. Aplicarea de-a lungul timpului a unei abordări coerente în materie de reglementare este importantă pentru a da încredere investitorilor în elaborarea planurilor lor de afaceri. Pentru a atenua incertitudinea asociată analizelor de piață periodice, ANR-urile trebuie să clarifice cât mai în amănunt posibil în ce măsură schimbările previzibile ale situației pieței ar putea afecta măsurile corective.

(7)	Atunci când noi rețele de fibră optică sunt instalate în locații virgine, ANR-urile trebuie să revizuiască și, dacă este necesar, să modifice obligațiile reglementare existente, pentru a se asigura că acestea se aplică independent de tehnologia de rețea utilizată.

(8)	Implementarea rețelelor NGA va conduce probabil la schimbări importante în economia furnizării de servicii și în situația concurențială.

(9)

În acest context, ANR-urile trebuie să examineze cu atenție condițiile concurențiale emergente care rezultă din implementarea rețelelor NGA. ANR-urile trebuie să definească piețe geografice subnaționale, în conformitate cu Recomandarea 2007/879/CE a Comisiei din 17 decembrie 2007 privind piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (2), în cazul în care pot identifica cu claritate condiții concurențiale diferite în mod substanțial și obiectiv, care sunt stabile în timp. În situațiile în care nu se poate concluziona că definirea de piețe subnaționale este justificată de condițiile concurențiale diferite, este în orice caz oportun ca ANR-urile să răspundă condițiilor concurențiale divergente din diferite zone aparținând aceleiași piețe definite geografic – cauzate de exemplu de prezența mai multor infrastructuri alternative sau a mai multor operatori care utilizează infrastructuri alternative – impunând măsuri corective și produse de acces diferențiate.

(10)

Tranziția de la rețelele pe bază de cupru la cele pe bază de fibră optică poate schimba condițiile concurențiale în diferite zone geografice și poate impune o revizuire a domeniului geografic de aplicare sau a măsurilor corective destinate piețelor 4 și 5, atunci când aceste piețe sau măsuri corective au fost segmentate în baza concurenței provenind din degruparea buclei locale (Local Loop Unbundling – LLU).

(11)	În cazul în care este identificată PSP în cadrul pieței 4, trebuie aplicat un set adecvat de măsuri corective.

(12)

Accesul la infrastructura civilă este fundamental pentru implementarea rețelelor paralele de fibră optică. Prin urmare, este important ca ANR-urile să obțină informațiile necesare pentru a putea stabili dacă și unde sunt disponibile conducte sau alte infrastructuri aparținând buclei locale, pentru implementarea rețelelor NGA. ANR-urile trebuie să facă uz de puterile conferite de Directiva 2002/21/CE pentru a obține toate informațiile relevante referitoare la locația, capacitatea și disponibilitatea unor astfel de infrastructuri. Operatorii alternativi ar trebui, în mod ideal, să aibă posibilitatea de a-și instala rețelele de fibră optică concomitent cu operatorul PSP, suportând în comun costul lucrărilor de construcții civile.

(13)

Impunerea accesului la construcțiile civile va produce rezultate doar în cazul în care operatorul PSP garantează condiții identice de acces atât propriilor filiale din aval, cât și părților terțe interesate. ANR-urile trebuie să se bazeze pe experiența lor în elaborarea procedurilor și a instrumentelor în materie de LLU, pentru a institui toate procesele comerciale necesare referitoare la cererile de acces și accesul operațional la infrastructurile civile. Impunerea publicării unei oferte de referință de către operatorul PSP, în cel mai scurt termen posibil după depunerea cererii de ofertă de către un solicitant de acces, este proporțională cu obiectivul de încurajare a investițiilor eficace și a concurenței la nivelul infrastructurii. Această ofertă de referință trebuie să specifice condițiile și procedurile de acces la infrastructura civilă, inclusiv tarifele de acces.

(14)

Prețurile orientate înspre costuri implică un randament rezonabil al capitalului investit. Atunci când investițiile în bunuri materiale neduplicabile, cum sunt infrastructurile civile, nu sunt destinate implementării rețelelor NGA (și nu implică un nivel similar de risc sistematic) profilul lor de risc nu trebuie considerat diferit de cel al infrastructurii de cupru existente.

(15)	ANR-urile trebuie să depună eforturi pentru a garanta, atunci când este posibil, că nou-construitele infrastructuri ale operatorului PSP sunt proiectate astfel încât să permită mai multor operatori instalarea propriilor linii de fibră optică.

(16)

În contextul unei conexiuni de tip FTTH (Fibre to the Home – Fibră până acasă), duplicarea segmentului de terminare al buclei de fibră optică este în mod normal costisitoare și ineficace. Pentru a permite o concurență sustenabilă la nivelul infrastructurii, este prin urmare necesară furnizarea accesului la segmentul de terminare al infrastructurii de fibră optică implementate de operatorul PSP. Pentru a garanta o intrare eficace pe piață, este important ca accesul să fie acordat la un nivel al rețelei operatorului PSP care să permită noilor operatori realizarea unui nivel minim de eficiență pentru a sprijini o concurență sustenabilă și eficace. În anumite situații, asigurarea unui acces eficace ar putea necesita interfețe specifice.

(17)

Obligațiile de transparență și nediscriminare sunt necesare pentru a garanta eficacitatea accesului la segmentul de terminare. Atunci când se solicită o ofertă de referință corespunzătoare, publicarea ei într-un termen scurt de către operatorul PSP este necesară pentru a acorda solicitanților de acces opțiuni în materie de investiții.

(18)	ANR-urile trebuie să se asigure că tarifele de acces reflectă costurile efectiv suportate de operatorul PSP, ținând cont în mod corespunzător de nivelul de risc al investiției.

(19)

Rețelele bazate pe linii multifibră pot fi implementate la un cost ușor superior costului aferent rețelelor cu fibră unică, permițând în același timp fiecărui operator alternativ să-și controleze propria conexiune până la utilizatorul final. Ele sunt susceptibile de a genera o concurență sustenabilă pe termen lung, conform obiectivelor cadrului de reglementare al UE. Este de dorit prin urmare ca ANR-urile să-și folosească puterea de a facilita implementarea liniilor multifibră în segmentul de terminare, ținând cont în mod particular de cerere și de costurile relative.

(20)

Operatorii alternativi, dintre care unii au instalat deja propriile rețele pentru a se conecta la bucla locală de cupru degrupată aparținând operatorului PSP, au nevoie de produse de acces adecvate, pentru a putea continua să fie competitivi în contextul rețelelor NGA. În cazul conexiunii FTTH, aceste produse pot însemna accesul la infrastructura civilă, la segmentul de terminare, la bucla optică degrupată (inclusiv la fibra inactivă) sau furnizarea cu ridicata a accesului de bandă largă, după caz. Atunci când măsurile corective impuse pe piața 4 conduc la o concurență reală pe piața corespunzătoare din aval, în totalitatea ei sau în anumite zone geografice, alte măsuri ar putea fi retrase de pe piața sau din zonele în cauză. Retragerea acestor măsuri ar fi indicată, de exemplu, în cazul în care impunerea cu succes a măsurilor privind accesul fizic ar face ca măsurile corective suplimentare privind accesul bitstream să devină redundante. În plus, în circumstanțe excepționale, ANR-urile ar putea să renunțe la impunerea accesului degrupat la bucla de fibră optică în acele zone geografice în care prezența mai multor infrastructuri alternative, cum ar fi rețele FTTH și/sau rețele prin cablu, asociate cu oferte competitive de acces bazate pe degrupare este susceptibilă de a produce o concurență reală în aval.

(21)

Obligațiile impuse conform articolului 16 din Directiva 2002/21/CE se bazează pe natura problemei identificate, fără a ține seama de tehnologia sau de arhitectura implementate de operatorii PSP. Prin urmare, alegerea măsurilor corective nu trebuie să fie influențată de tipologia de rețea implementată de operatorul PSP („punct la multipunct” sau „punct la punct”), ținând cont că noile tehnologii de degrupare disponibile sunt capabile să ofere soluții la eventualele probleme tehnice în materie. ANR-urile trebuie să poată adopta măsuri corective pentru o perioadă de tranziție, impunând produse de acces alternativ care să ofere echivalentul cel mai apropiat și care să constituie un substitut al degrupării fizice, cu condiția ca aceste măsuri să fie însoțite de garanții corespunzătoare care să asigure un acces echivalent și o concurență reală (3). În orice caz, în astfel de cazuri ANR-urile trebuie să impună degruparea fizică de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și comercial.

(22)

Dacă accesul degrupat la bucla locală de fibră optică este obligatoriu, oferta de referință LLU existentă trebuie modificată pentru a cuprinde toate condițiile de acces pertinente (inclusiv condițiile financiare referitoare la degruparea buclei locale de fibră optică), în conformitate cu anexa II la Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Această modificare trebuie publicată fără întârzieri nejustificate, pentru a oferi solicitanților de acces gradul necesar de transparență și siguranță a programării.

(23)

În mod normal, implementarea FTTH va implica riscuri considerabile, din cauza costurilor mari de instalare per familie și a numărului deocamdată limitat de servicii cu amănuntul care necesită capacități optimizate (cum ar fi o rată mai mare de transfer), care pot fi furnizate doar prin fibră optică. Amortizarea investițiilor în fibra optică depinde de dezvoltarea noilor servicii furnizate prin intermediul rețelelor NGA pe termen scurt și mediu. Costurile investițiilor realizate de operatorul PSP pentru fixarea tarifelor de acces trebuie să reflecte riscul de investiție, mai ridicat decât cel aferent investițiilor în rețelele actuale pe bază de cupru.

(24)	Diversificarea riscului de implementare poate să conducă la o implementare mai la timp și mai eficace a rețelelor NGA. ANR-urile trebuie prin urmare să evalueze sistemele de tarifare propuse de operatorul PSP pentru a diversifica riscurile legate de investiții.

(25)

Atunci când operatorii PSP oferă tarife scăzute de acces la bucla degrupată de fibră optică în schimbul unor angajamente concrete pe termen lung sau referitoare la volumul de date, aceste tarife nu trebuie privite ca nejustificat discriminatorii dacă ANR-urile au certitudinea că respectivele tarife scăzute reflectă în mod corespunzător o reducere reală a riscului de investiție. Cu toate acestea, ANR-urile trebuie să se asigure că astfel de aranjamente în materie de tarifare nu conduc la o comprimare a marjei care să împiedice intrarea eficace pe piață.

(26)

Comprimarea marjei poate fi pusă în evidență demonstrând că operațiunile din aval ale operatorului PSP nu ar putea fi profitabile pe baza tarifelor solicitate concurenților în amonte de către filiala operațională a operatorului PSP („testul concurentului cu eficacitate echivalentă”). O altă posibilitate de a pune în evidență comprimarea marjei este demonstrând că marja dintre tariful solicitat concurenței pe piața din amonte a accesului și tariful solicitat de filiala operațională a operatorului PSP pe piața din aval nu este suficientă pentru a permite unui furnizor de servicii cu eficacitate rezonabilă de pe piața din aval să obțină un profit normal („testul concurentului cu eficacitate rezonabilă”). În contextul specific al controlării ex ante a tarifelor, cu scopul de a menține o concurență reală între operatorii care nu beneficiază de aceleași economii de scară și de gamă și care prezintă costuri unitare de rețea diferite, este în mod normal mai adecvată aplicarea „testului concurentului cu eficacitate rezonabilă”. În plus, toate evaluările privind comprimarea marjei trebuie efectuate într-un interval de timp adecvat. Pentru a favoriza previzibilitatea, ANR-urile trebuie să specifice cu anticipație metoda utilizată pentru definirea testului de imputare, parametrii testului de comprimare a marjei și mecanismele corectoare în caz de stabilire a comprimării marjei.

(27)

Rețelele bazate pe linii multifibră garantează faptul că solicitanții de acces pot obține controlul deplin al liniilor de fibră optică, fără a fi nevoiți să duplice investiții costisitoare sau să riște un tratament discriminatoriu în cazul impunerii degrupării buclei monofibră. Este prin urmare probabil că rețelele bazate pe linii multifibră vor conduce mai repede la o concurență mai intensă pe piața din aval. Coinvestițiile în rețelele NGA pot reduce atât costurile, cât și riscurile suportate de întreprinderea investitoare și în consecință pot conduce la o implementare mai extinsă a conexiunilor de tip FTTH.

(28)

În anumite condiții, aranjamentele privind coinvestițiile în conexiunile FTTH bazate pe linii multifibră pot conduce la o concurență reală în zonele geografice acoperite de coinvestiție. Aceste condiții se referă în mod particular la numărul de operatori implicați, la structura rețelei controlate în comun și la alte aranjamente între coinvestitori care au ca scop garantarea unei concurențe reale pe piața din aval. Într-o astfel de situație, în cazul în care condițiile concurențiale din zonele în cauză diferă în mod substanțial și obiectiv de cele întâlnite cu precădere în alte zone, s-ar putea justifica definirea unei piețe separate, atunci când, după analizarea pieței conform articolului 16 din Directiva 2002/21/CE, nu se identifică prezența PSP.

(29)

ANR-urile trebuie să realizeze o estimare a costurilor degrupării subbuclei. Atunci când este cazul, ANR-urile trebuie să organizeze o consultare preliminară cu operatorii alternativi potențial interesați de utilizarea în comun a subrepartitoarelor stradale și să decidă, pe această bază, unde trebuie adaptate subrepartitoarele stradale și cum trebuie repartizate costurile.

(30)

Atunci când se impun măsuri corective vizând degruparea subbuclei, ANR-urile trebuie să adopte măsuri corective adecvate în materie de transport al traficului (backhaul) pentru ca măsurile de degrupare a subbuclei să devină eficace. Solicitanții de acces trebuie să poată alege soluția cea mai bine adaptată propriilor cerințe, fie că este vorba de fibră inactivă (dark fibre) și cupru, atunci când este cazul, de transportul traficului (backhaul) prin Ethernet sau de accesul la conducte. Dacă este necesar, ANR-urile pot adopta măsuri care să stabilească dimensiunile adecvate ale subrepartitoarelor stradale aflate în proprietatea operatorului PSP.

(31)

Transparența condițiilor de acces la subbucle poate fi garantată în mod optim prin includerea acestora în oferta de referință LLU existentă. Este important ca această cerință de transparență să se aplice tuturor elementelor necesare furnizării accesului degrupat la subbuclă, inclusiv a transportului de trafic și a serviciilor auxiliare, pentru a permite continuitatea actualelor oferte concurente. Oferta de referință trebuie să includă toate condițiile de tarifare pentru a le permite noilor intrați să estimeze costurile implicate de degruparea subbuclei.

(32)

Conform aceluiași principiu aplicat tarifării degrupării buclei locale, tarifarea tuturor elementelor necesare pentru furnizarea accesului degrupat la subbuclă trebuie să fie orientată înspre costuri și să respecte metodele utilizate la ora actuală pentru tarifarea accesului la bucla degrupată de cupru. Înlocuirea cuprului cu fibra optică până la punctul intermediar de distribuție reprezintă o investiție importantă care implică un anumit risc, chiar dacă se estimează că acest risc este inferior celui din cazul rețelelor FTTH, cel puțin în zonele dens populate, având în vedere costurile pertinente de implementare per familie pe care le presupune și a incertitudinea în ceea ce privește cererea de servicii actualizate sau îmbunătățite.

(33)

ANR-urile trebuie să aplice principii de nediscriminare, pentru a evita crearea oricărui avantaj calendaristic pentru filiala cu amănuntul a operatorului PSP. Acesta din urmă trebuie obligat să-și actualizeze oferta cu ridicata de acces bitstream înainte de lansarea unor noi servicii cu amănuntul bazate pe fibra optică, cu scopul de a acorda un timp rezonabil de reacție la lansarea acestor produse operatorilor concurenți care beneficiază de acces. Șase luni sunt considerate o perioadă rezonabilă pentru a efectua modificările necesare, cu excepția cazului în care există alte forme eficace de garantare a nediscriminării.

(34)

Se prevede că produsele de acces cu ridicata de banda largă pe bază de fibră optică vor putea fi configurate din punct de vedere tehnic în așa fel încât să permită o mai mare flexibilitate și caracteristici optimizate ale serviciilor în comparație cu produsele de acces bitstream pe bază de cupru. Pentru a favoriza concurența la nivelul produselor cu amănuntul este important ca aceste caracteristici diferite să se reflecte în diferitele produse reglementate bazate pe rețelele NGA, inclusiv serviciile de nivel profesional.

(35)	Prin intermediul unei rețele NGA ar putea fi furnizate diverse produse de acces bitstream, care s-ar putea distinge în aval de exemplu în funcție de lărgimea de bandă, fiabilitate, calitatea serviciilor sau alți parametri.

(36)

Noile măsuri corective privind accesul vor trebui descrise în detaliu, de exemplu în ceea ce privește protocoalele tehnice și interfețele care deservesc interconectarea rețelelor optice sau domeniul de aplicare și caracteristicile noilor măsuri corective privind accesul bitstream. ANR-urile trebuie să coopereze între ele, precum și cu organismele de standardizare internaționale și cu părțile interesate din sectorul respectiv în vederea elaborării de standarde tehnice comune pertinente.

(37)

În cazul în care se aplică reglementarea tarifului ex ante, tarifele pentru furnizarea cu ridicata de acces bitstream trebuie orientate înspre costuri. ANR-urile pot utiliza alte metode adecvate de control al tarifelor, cum ar fi de exemplu metoda retail-minus (prețuri mai mici decât prețurile cu amănuntul) atunci când există suficiente constrângeri de natură concurențială asupra filialei cu amănuntul din aval a operatorului PSP. ANR-urile trebuie să fixeze tarife diferite pentru diferitele produse de acces bitstream, în măsura în care aceste diferențe de tarifare pot fi justificate de costurile subiacente de furnizare a serviciilor, astfel încât să permită tuturor operatorilor să beneficieze de diferențe tarifare consistente atât la furnizarea cu ridicata, cât și la furnizarea cu amănuntul. La calcularea tarifului de acces trebuie ținut cont în mod corespunzător de riscul suportat de operatorul PSP.

(38)

În anumite zone, măsurile corective eficace privind accesul fizic pot face ca impunerea obligației de furnizare cu ridicata a accesului de bandă largă să devină nenecesară pentru garantarea unei concurențe reale pe piața din aval. În mod particular, dacă operatorul PSP a instalat o rețea FTTH și operatorii alternativi au acces real la bucla de cupru degrupată (în special în instalații „punct la punct”), autoritatea națională de reglementare poate considera că respectivul acces este suficient pentru a garanta o concurență reală pe piața din aval, în special în zonele dens populate. Renunțarea la impunerea unei obligații de furnizare cu ridicata a accesului de bandă largă în aceste circumstanțe poate stimula mai bine investițiile din partea tuturor operatorilor și poate favoriza o implementare tempestivă.

(39)

În cazul în care s-a demonstrat că separarea funcțională sau alte aranjamente similare au condus la accesul perfect echivalent la rețelele NGA al operatorilor alternativi și al filialei din aval a operatorului PSP și în cazul în care există suficiente constrângeri de natură concurențială ale filialei din aval a operatorului PSP, ANR-urile beneficiază de mai multă flexibilitate în elaborarea măsurilor corective destinate furnizării cu ridicata a accesului de bandă largă. În mod particular, fixarea tarifului produselor bitstream poate fi lăsată în sarcina pieței. O monitorizare atentă și efectuarea unui test adecvat de comprimare a marjei, așa cum se menționează mai sus, sunt însă esențiale pentru a evita rezultate anticoncurențiale.

(40)

Operatorii care beneficiază actualmente de acces au interesul legitim de a dispune de un timp suficient care să le permită să se pregătească pentru niște schimbări cu o influență substanțială asupra investițiilor și planului lor de afaceri. În lipsa unui acord comercial, ANR-urile trebuie să garanteze instituirea unui proces adecvat de migrare. Acest proces de migrare trebuie să fie transparent și suficient de detaliat pentru a permite operatorilor care beneficiază actulamente de acces să se pregătească pentru schimbări, inclusiv norme referitoare la orice fel de lucrare care ar trebui executată în comun de către solicitanții de acces și operatorul PSP, precum și pentru modalitățile exacte de dezactivare a punctelor de interconectare. Obligațiile existente ale operatorilor PSP trebuie menținute pentru o perioadă adecvată de tranziție. Durata acestei perioade de tranziție trebuie să fie calculată în funcție de durata standard a perioadei de investiție pentru degruparea unei bucle sau subbucle locale, care este în general de 5 ani. În cazul în care operatorul PSP furnizează un acces echivalent la tabloul principal de distribuție (Main Distribution Frame – MDF), autoritatea națională de reglementare poate decide stabilirea unei perioade mai scurte.

(41)

Atunci când operatorul PSP intenționează să transforme o parte a rețelei sale existente de acces pe bază de cupru în rețea de acces pe bază de fibră optică și prevede dezactivarea unor puncte de interconectare aflate actualmente în uz, ANR-urile trebuie să obțină informațiile pertinente de la operatorul PSP și trebuie – în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2002/19/CE – să garanteze că întreprinderile care beneficiază de acces la rețeaua operatorului PSP primesc la timp toate informațiile necesare pentru a-și adapta în mod corespunzător propriile rețele și planuri de extindere a rețelelor. ANR-urile trebuie să definească formatul și gradul de detaliere ale respectivelor informații, garantând în același timp că aceste informații sunt utilizate exclusiv în scopul pentru care au fost furnizate și că pe toată durata procesului este asigurată confidențialitatea informațiilor,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

Scopul și domeniul de aplicare

1.	Scopul prezentei recomandări este facilitarea dezvoltării pieței unice prin consolidarea certitudinii juridice și promovarea investițiilor, a concurenței și inovării pe piața serviciilor de bandă largă, în mod particular în tranziția la rețelele de acces de nouă generație (NGA).

2.	Prezenta recomandare stabilește o abordare comună pentru promovarea implementării consecvente a măsurilor corective în materie de rețele NGA, pe baza unei proceduri de analiză a pieței, în conformitate cu Directivele 2002/19/CE și 2002/21/CE.

Atunci când în cadrul procedurilor de analizare a pieței efectuate în temeiul articolului 16 din Directiva 2002/21/CE ANR-urile consideră oportună impunerea de măsuri corective în materie de reglementare, ele trebuie să elaboreze aceste măsuri eficace în conformitate cu prevederile directivei menționate mai sus și cu abordarea comună definită în prezenta recomandare. Cadrul de reglementare furnizează ANR-urilor un set de măsuri corective variate, permițând acestora să elaboreze măsurile adecvate pentru a remedia disfuncționalitățile pieței și a atinge obiectivele vizate în materie de reglementare în fiecare stat membru în parte. ANR-urile trebuie să aibă în vedere acordurile încheiate de operatori și care au ca scop diversificarea riscului de instalare a rețelelor de fibră optică pentru conectarea de locuințe sau clădiri, precum și promovarea concurenței.

O abordare coerentă

ANR-urile trebuie să folosească puterile conferite în temeiul articolului 5 din Directiva 2002/21/CE pentru a se asigura că operatorul PSP furnizează toate informațiile necesare pentru elaborarea de măsuri corective adecvate în procesul de tranziție spre rețelele NGA, cum ar fi informațiile referitoare la modificări prevăzute ale tipologiei de rețea sau la disponibilitatea conductelor.

5.	Analizarea piețelor 4 și 5 definite în Recomandarea 2007/879/CE trebuie să țină seama de rețelele NGA și trebuie să fie efectuată în mod coordonat și tempestiv de către fiecare ANR în parte. ANR-urile trebuie să se asigure că măsurile corective impuse pe piețele 4 și 5 sunt reciproc coerente.

Atunci când analizele relevante ale pieței indică faptul că în mare parte condițiile de piață rămân constante, ANR-urile trebuie să aplice o abordare coerentă în materie de reglementare pe perioade de revizuire adecvate. Atunci când este posibil, ANR-urile trebuie să explice în deciziile lor modul în care intenționează să modifice măsurile corective destinate piețelor 4 și 5 în viitoarele analize de piață, ca urmare a schimbărilor probabile survenite în ceea ce privește situația pieței.

7.	La aplicarea măsurilor simetrice prevăzute la articolul 12 din Directiva 2002/21/CE de acordare a accesului la infrastructura civilă aparținând unei întreprinderi și la segmentul de terminare, ANR-urile trebuie să ia măsuri de implementare în temeiul articolului 5 din Directiva 2002/19/CE.

Atunci când fibra optică este implementată în rețeaua de acces în locații virgine, ANR-urile nu trebuie să oblige operatorul PSP la instalarea suplimentară a unei rețele paralele de cupru în vederea îndeplinirii obligațiilor existente, inclusiv a obligațiilor de serviciu universal, ci să permită furnizarea oricărui produs sau serviciu reglementat existent prin produse sau servicii prin fibră optică, echivalente din punct de vedere funcțional.

Variația geografică

ANR-urile trebuie să examineze diferențele în materie de condiții concurențiale în diverse zone geografice, pentru a determina în ce măsură este justificată definirea piețelor geografice subnaționale sau impunerea de măsuri corective diferențiate. Atunci când divergențele în materie de condiții concurențiale sunt stabile și substanțiale, ANR-urile trebui să definească piețe geografice subnaționale în conformitate cu Recomandarea 2007/879/CE. În celelalte cazuri, ANR-urile trebuie să monitorizeze și să determine dacă implementarea rețelelor NGA și evoluția ulterioară a condițiilor concurențiale în interiorul unei piețe definite geografic justifică impunerea de măsuri corective diferențiate.

10.	Acolo unde pe piața 5 au fost identificate în trecut măsuri corective sau piețe geografice la nivel sub-național care depind de produse de acces de pe piața 4 care pot deveni redundante din cauza implementării rețelelor NGA, respectivele segmentări sau măsuri corective trebuie revizuite.

Definiții

11.

În sensul prezentei recomandări, se aplică următoarele definiții:

„rețelele de acces de nouă generație” [Next Generation Access (NGA) Networks] sunt rețele de acces prin cablu formate integral sau parțial din elemente optice, și care sunt capabile să furnizeze servicii de acces de bandă largă cu capacități optimizate (cum ar fi o rată mai mare de transfer), în comparație cu cele furnizate prin rețelele existente, pe bază de cabluri de cupru. În majoritatea cazurilor, rețelele NGA sunt rezultatul îmbunătățirii unei rețele de acces deja existente, pe bază de cupru sau coaxiale;

„infrastructura civilă” înseamnă infrastructura fizică a buclei locale instalată de un operator de comunicații electronice pentru a găzdui cabluri ale buclei locale, cum ar fi cablurile de cupru, fibra optică și cablurile coaxiale. Este vorba în general (dar nu în mod exclusiv) de structuri subterane sau de suprafață, cum ar fi subconducte, conducte, puțuri și stâlpi;

„conductă” înseamnă o țeavă subterană sau un tub utilizat la conectarea fibrelor optice și a cablurilor de cupru sau coaxiale ale rețelelor principale sau de acces la locuințe;

„puțuri” înseamnă deschizături, în general acoperite, prin care o persoană poate accesa un spațiu subteran, în care se află un punct de acces care permite efectuarea de conexiuni încrucișate sau de lucrări de întreținere la cablurile subterane de comunicații electronice;

„punctul de prezență metropolitan” (Metropolitan Point of Presence – MPoP) înseamnă punctul de interconectare dintre rețeaua de acces și rețeaua principală a unui operator NGA. În cazul rețelei de acces pe bază de cupru este echivalent cu tabloul principal de distribuție (Main Distribution Frame – MDF). Toate conexiunile abonaților la rețelele NGA dintr-o anumită zonă (de obicei un oraș sau o parte a acestuia) sunt centralizate în MPoP într-un tablou optic de distribuție (Optical Distribution Frame – ODF). De la ODF, buclele NGA sunt conectate la echipamentul rețelei principale a operatorului NGA sau a altor operatori, eventual prin intermediul unor legături intermediare de transport al traficului (backhaul links), în cazul în care echipamentul nu este colocalizat în MPoP;

„punctul de distribuție” este nodul intermediar dintr-o rețea NGA, din care unul sau mai multe cabluri de fibră optică provenind de la MPoP (segmentul de alimentare) sunt separate și distribuite pentru a fi conectate la locuințele utilizatorilor finali (segmentul de terminare sau de conectare). Un punct de distribuție deservește în general mai multe clădiri sau locuințe. Acesta poate fi amplasat fie la baza clădirii (în cazul unei clădiri cu mai multe apartamente) fie pe stradă. Punctul de distribuție găzduiește un tablou de distribuție care împarte cablurile de conectare și eventuale dispozitive neelectrice cum ar fi divizoarele optice;

„segmentul de terminare” este acel segment al unei rețele de acces NGA care conectează locuința utilizatorului final la primul punct de distribuție. Segmentul de terminare include prin urmare cablajul vertical în interiorul clădirilor și eventual cablajul orizontal către un divizor optic aflat în subsolul clădirii sau într-un puț din apropiere;

„FTTH” sau „fibră până acasă” (Fibre-to-the-Home) înseamnă o rețea de acces compusă din linii de fibră optică atât în segmentul de alimentare, cât și în segmentul de conectare al rețelei de acces, care conectează de exemplu locuința (sau apartamentul, în cazul unei clădiri compuse din mai multe apartamente) clientului la MPoP cu ajutorul fibrei optice. În sensul prezentei recomandări, FTTH se referă atât la „fibră până acasă” (Fibre-to-the-Home – FTTH), cât și la „fibră până la clădire” (Fibre-to-the-Building – FTTB);

„FTTH multifibră” înseamnă o formă de implementare a fibrei optice în care investitorul instalează mai multe fibre optice decât cele care îi sunt necesare în scop propriu atât în segmentul de alimentare, cât și în segmentul de descărcare al rețelei de acces pentru a vinde accesul la fibrele optice suplimentare altor operatori, în special sub formă de drepturi irevocabile de utilizare (indefeasible rights of use – IRU);

„coinvestiția în FTTH” înseamnă un acord între furnizori independenți de servicii de comunicații electronice în vederea implementării în comun de rețele FTTH, în principal în zone mai puțin dens populate. Coinvestiția acoperă diferite regimuri juridice, dar de obicei coinvestitorii construiesc infrastructura de rețea și împart accesul fizic la respectiva infrastructură.

Furnizarea cu ridicata de acces fizic la infrastructura de rețea (piața 4)

12.	Dacă se identifică PSP pe piața 4, ANR-urile trebuie să impună un set de măsuri corective adecvate, ținând cont în mod particular de principiile stabilite mai jos.

Accesul la infrastructura civilă al operatorului PSP

13.	În cazul în care capacitatea conductei permite, ANR-urile trebuie să impună accesul la infrastructura civilă. Accesul trebuie furnizat conform principiului de echivalență enunțat în anexa II.

14.	ANR-urile trebuie să se asigure că accesul la infrastructura civilă existentă este furnizat la tarife orientate înspre costuri, conform anexei I.

15.	În cazul în care există o cerere de ofertă referitoare la accesul la infrastructura civilă, ANR-urile trebuie să impună furnizarea acestei oferte în cel mai scurt timp posibil. Oferta de referință trebuie furnizată la cel mult șase luni de la data cererii de ofertă.

16.

În funcție de cererea de pe piață, ANR-urile trebuie să încurajeze sau, acolo unde legislația națională permite, să oblige operatorul PSP, atunci când acesta construiește infrastructura civilă, la instalarea unei capacități suficiente care să permită și celorlalți operatori să utilizeze respectiva infrastructură.

17.

ANR-urile trebuie să colaboreze cu celelalte autorități, în vederea creării unei baze de date care să conțină informații referitoare la locația geografică, capacitatea disponibilă și alte caracteristici fizice ale tuturor infrastructurilor civile care ar putea fi utilizate pentru instalarea rețelelor de fibră optică într-un anumit sector de piață sau pe o anumită piață. Aceste baze de date trebuie să fie accesibile tuturor operatorilor.

Accesul la segmentul de terminare în cazul FTTH

18.

Atunci când un operator PSP instalează o rețea FTTH, ANR-urile, pe lângă impunerea accesului la infrastructura civilă, trebuie să impună accesul la segmentul de terminare al rețelei de acces a operatorului PSP, inclusiv la cablajul din interiorul clădirilor. În acest scop, ANR-urile trebuie să oblige operatorul PSP să furnizeze informații detaliate referitoare la arhitectura rețelei sale de acces și, în urma consultărilor cu solicitanții potențiali de acces privind punctele viabile de acces, să determine poziția exactă a punctului de distribuție al segmentului de terminare al rețelei de acces, în vederea impunerii accesului, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2002/19/CE. Atunci când procedează la determinarea acestui punct, ANR-urile trebuie să ia în considerare faptul că toate punctele de distribuție vor trebui să poată găzdui un număr suficient de racordări din partea utilizatorilor finali pentru a fi viabile din punct de vedere comercial pentru solicitanții de acces.

19.

Operatorul PSP trebuie obligat să acorde accesul la punctele de distribuție în conformitate cu principiul echivalenței prevăzut în anexa II. În cazul în care există o cerere de ofertă de referință referitoare la accesul la segmentul de terminare, ANR-urile trebuie să impună furnizarea acestei oferte în cel mai scurt timp posibil. Oferta de referință trebuie furnizată la cel mult șase luni de la data cererii de ofertă.

20.	ANR-urile trebuie să se asigure că accesul la segmentul de terminare este furnizat la tarife orientate înspre costuri, conform anexei I.

21.	În conformitate cu cererea de pe piață, ANR-urile trebuie să încurajeze sau, acolo unde legislația națională permite, să oblige operatorul PSP să instaleze linii multifibră în segmentul de terminare.

Accesul degrupat la bucla locală de fibră optică în cazul FTTH

22.

Conform principiilor stabilite în Directiva 2002/19/CE (5), atunci când un operator PSP instalează o rețea FTTH, ANR-urile trebuie, în principiu, să impună accesul degrupat la bucla locală de fibră optică. Excepțiile pot fi justificate doar în zonele geografice în care coexistența mai multor structuri alternative (cum ar fi rețele FTTH și/sau rețele prin cablu, asociate cu oferte competitive de acces este susceptibilă de a produce o concurență reală în aval. Impunerea accesului degrupat la bucla locală de fibră optică trebuie să fie însoțită de măsuri adecvate care să permită colocalizarea și transportul traficului (backhaul). Accesul trebuie să fie acordat în punctul cel mai adecvat al rețelei, care în principiu este punctul de prezență metropolitan (Metropolitan Point of Presence – MPoP).

23.	ANR-urile trebuie să impună accesul degrupat la bucla locală de fibră optică independent de arhitectura de rețea și de tehnologia utilizată de operatorul PSP.

24.

Oferta de referință LLU existentă trebuie extinsă cât mai curând posibil la accesul degrupat la bucla locală de fibră optică. Anexa II la Directiva 2002/19/CE stabilește o listă minimă de elemente care trebuie să figureze în oferta de referință LLU și care trebuie aplicate, mutatis mutandis, accesului degrupat la bucla locală de fibră optică. Oferta de referință trebuie să fie disponibilă cât mai curând posibil și, în orice caz, la cel mult șase luni de la impunerea de către ANR a obligației de a acorda accesul.

25.

Tariful de acces la bucla locală de fibră optică trebuie să fie orientat înspre costuri. ANR-urile trebuie să ia în considerare în mod corespunzător riscurile suplimentare și cuantificabile legate de investiții, la care se supune operatorul PSP atunci când fixează tariful de acces degrupat la bucla locală de fibră optică. În principiu, acest risc trebuie să se regăsească într-o primă inclusă în costul de finanțare al investiției în cauză, așa cum se prevede în anexa I.

26.

ANR-urile trebuie de asemenea să evalueze sistemele de tarifare propuse de operatorul PSP pentru a diversifica riscurile legate de investiții. ANR-urile trebuie să aprobe aceste sisteme doar dacă au certitudinea că operatorul PSP a furnizat toate informațiile pertinente referitoare la investiție și doar dacă aceste sisteme nu au efect discriminatoriu sau excluziv. Criteriile de evaluare a acestor sisteme de tarifare sunt definite în anexa I.

27.

În astfel de cazuri, ANR-urile trebuie să se asigure că între prețul cu ridicata și prețul cu amănuntul subzistă o marjă suficient de mare pentru a permite intrarea pe piață a unui operator eficace. Prin urmare, ANR-urile trebuie să controleze practicile tarifare ale operatorului PSP, supunându-le la un test de comprimare a marjei corect definit, efectuat într-un interval de timp adecvat. ANR-urile trebuie să specifice cu anticipație metoda utilizată pentru definirea testului de imputare, parametrii testului de comprimare a marjei și mecanismele corectoare în cazul în care se stabilește că marja a fost comprimată.

28.

Atunci când condițiile concurențiale din zona acoperită de implementarea de către mai mulți coinvestitori a rețelelor FTTH bazate pe linii multifibră diferă în mod semnificativ, mai exact diferă suficient de mult pentru a justifica definirea unei piețe geografice distincte, ANR-urile trebuie să determine, în cursul analizelor lor de piață, dacă, ținând cont de nivelul concurenței în materie de infrastructură rezultând din coinvestiții, identificarea PSP este justificată în ceea ce privește piața respectivă. În acest context, ANR-urile trebuie să determine în mod particular dacă fiecare coinvestitor beneficiază de condiții de acces la infrastructura comună strict echivalente și bazate pe costuri și dacă pe piața situată în aval se înregistrează o concurență reală între coinvestitori. Autoritățile naționale de reglementare trebuie de asemenea să determine în ce măsură capacitatea de conductă instalată de coinvestitori este suficientă pentru ca părți terțe să poată utiliza și acorda un acces bazat pe costuri la această capacitate.

Obligații de acces în cazul FTTN

29.

ANR-urile trebuie să impună o obligație de acces degrupat la subbucla de cupru. Orice măsură de degrupare a subbuclei de cupru trebuie să fie completată de măsuri privind transportul traficului (backhaul), inclusiv prin fibră optică sau Ethernet acolo unde este cazul, și de măsuri auxiliare care să-i garanteze eficacitatea și viabilitatea, cum ar fi accesul nediscriminatoriu la infrastructurile de colocalizare sau, în absența acestora, la colocalizarea echivalentă. Oferta de referință trebuie să fie disponibilă cât mai curând posibil și, în orice caz, la cel mult șase luni de la impunerea de către ANR a obligației de a acorda accesul.

30.	În cazul în care ANR-urile impun degruparea subbuclei locale de cupru, operatorului PSP trebuie să i se solicite completarea ofertei de referință LLU cu toate elementele necesare. Tariful de acces la toate aceste elemente trebuie să fie orientat înspre costuri, în conformitate cu anexa I.

Furnizarea cu ridicata a accesului de bandă largă (piața 5)

31.

În cazul în care se identifică PSP pe piața 5, măsurile corective referitore la furnizarea cu ridicata a accesului de bandă largă trebuie menținute sau modificate pentru serviciile existente și substituenții lor. ANR-urile trebuie să ia în considerare furnizarea cu ridicata a accesului de bandă largă prin VDSL drept mijloc de substituire a actualei furnizări cu ridicata a accesului de bandă largă prin bucle bazate exclusiv pe cupru.

32.

ANR-urile trebuie să oblige operatorul PSP să propună furnizarea cu ridicata a unor noi produse de acces de bandă largă în principiu cu cel puțin șase luni înainte ca operatorul PSP sau filiala sa de comerț cu amănuntul să comercializeze propriile servicii NGA cu amănuntul corespunzătoare, cu excepția cazului în care există alte măsuri eficace de garantare a nediscriminării.

33.

ANR-urile trebuie să impună furnizarea unor produse cu ridicata diferite, care să reflecte în mod optim posibilitățile tehnice ale infrastructurii NGA, în ceea ce privește lărgimea de bandă și calitatea, astfel încât să permită operatorilor alternativi să se angajeze într-o concurență reală, inclusiv pentru serviciile de nivel profesional.

34.

ANR-urile trebuie să coopereze între ele pentru a defini specificațiile tehnice adecvate furnizării cu ridicata a produselor de acces de bandă largă cu ajutorul NGA și pentru a furniza informații organismelor internaționale de standardizare în vederea facilitării elaborării de standarde industriale pertinente.

35.	În principiu, ANR-urile trebuie să impună orientarea înspre costuri a tarifelor pentru furnizarea obligatorie cu ridicata a accesului de bandă largă, în conformitate cu anexa I, ținând cont de diferențele de lărgime de bandă și calitate dintre diferitele oferte de furnizare cu ridicata.

36.

ANR-urile trebuie să analizeze dacă obligația orientării înspre costuri a tarifelor pentru furnizarea obligatorie cu ridicata a accesului de bandă largă este necesară pentru a asigura o concurență reală, în cazul în care separarea funcțională sau alte forme de separare s-au dovedit eficace în ceea ce privește garantarea echivalenței accesului. În caz de neaplicare a orientării înspre costuri, ANR-urile trebuie să controleze practicile tarifare ale operatorului PSP, supunându-le unui test de comprimare a marjei definit în mod corespunzător.

37.

În cazul în care ANR-urile estimează că într-o anumită zonă geografică există un acces efectiv la bucla locală degrupată de fibră optică a rețelei operatorului PSP și că acest acces este susceptibil de a produce o concurență reală în aval, ANR-urile trebuie să ia în considerare posibilitatea eliminării obligației de furnizare cu ridicata a accesului bitstream în zona respectivă.

38.	Atunci când determină eventuala prezență a PSP, ANR-urile trebuie să se ghideze, în caz de coinvestiție, după principiile enunțate la punctul 28.

Migrație

39.

Obligațiile existente ale operatorilor PSP corespunzătoare piețelor 4 și 5 trebuie să fie menținute și nu trebuie să fie anulate de modificări aduse arhitecturii și tehnologiei rețelelor existente, cu excepția cazului în care se ajunge la un acord între operatorul PSP și operatorii care beneficiază actualmente de acces la rețeaua operatorului PSP referitor la un proces adecvat de migrare. În absența unui astfel de acord, ANR-urile trebuie să se asigure că operatorii alternativi sunt informați cu cel puțin cinci ani în avans, atunci când circumstanțele naționale justifică acest lucru, referitor la orice dezactivare a punctelor de interconectare cum ar fi repartitoarele din bucla locală. Această perioadă poate fi mai scurtă de cinci ani atunci când la punctul de interconectare se furnizează un acces perfect echivalent.

40.

ANR-urile trebuie să instaureze un cadru transparent pentru migrarea de la rețelele de cupru la cele de fibră optică. ANR-urile trebuie să garanteze că sistemele și procedurile instituite de operatorul PSP, inclusiv sistemele de asistență operațională, sunt proiectate astfel încât să faciliteze trecerea furnizorilor alternativi la produse de acces bazate pe NGA.

41.

ANR-urile trebuie să folosească puterile conferite de articolul 5 din Directiva 2002/21/CE pentru a obține informații din partea operatorului PSP referitoare la orice fel de proiect de modificare a rețelei care este susceptibil de a influența condițiile concurențiale de pe o anumită piață sau subpiață. Atunci când operatorul PSP intenționează să transforme o parte a rețelei sale de acces pe bază de cupru existente în rețea de acces pe bază de fibră optică și prevede dezactivarea unor puncte de interconectare actualmente utilizate, ANR-urile trebuie – în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva 2002/19/CE – să garanteze că întreprinderile care beneficiază de acces la rețeaua operatorului PSP primesc la timp toate informațiile necesare pentru a-și adapta în mod corespunzător propriile rețele și planuri de extindere a rețelelor. ANR-urile trebuie să definească formatul și gradul de detaliere a respectivelor informații și să garanteze respectarea celei mai stricte confidențialități a tuturor informațiilor divulgate.

42.	Prezenta recomandare se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 20 septembrie 2010.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Vicepreședinte

(1) JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

(2) JO L 344, 28.12.2007, p. 65.

(3) A se vedea de asemenea considerentul 60 din Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 337, 18.12.2009, p. 37).

(4) JO L 108, 24.4.2002, p. 7.

(5) A se vedea considerentul 19.

ANEXA I

Principii de tarifare și riscuri

1. PRINCIPII COMUNE PENTRU TARIFAREA ACCESULUI LA REȚELELE NGA

În temeiul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2002/21/CE, ANR-urile trebuie să promoveze concurența în ceea ce privește furnizarea rețelelor de comunicații electronice, a serviciilor de comunicații electronice și a resurselor și serviciilor conexe, prin încurajarea, inter alia, a investițiilor eficiente în infrastructură. Atunci când determină baza de calcul pentru obligațiile de orientare înspre costuri a tarifelor, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2002/19/CE, ANR-urile trebuie să analizeze dacă duplicarea infrastructurilor de acces NGA în cauză este viabilă și eficientă din punct de vedere economic. În caz contrar, obiectivul primar este crearea de condiții cu adevărat echitabile între filiala din aval a operatorului PSP și operatorii de rețea alternativi. O abordare coerentă în materie de reglementare poate să implice prin urmare utilizarea de către ANR-uri a unor baze de calcul diferite la orientarea înspre costuri a tarifelor pentru activele reproductibile și nereproductibile, sau cel puțin adaptarea parametrilor propriilor metode de calcul, în cazul celor din urmă.

În cazurile în care rentabilitatea investițiilor în rețelele NGA depinde de factori aleatorii, cum ar fi ipotezele de creștere semnificativă a cifrei de afaceri per abonat sau de mărire a cotei de piață, ANR-urile trebuie să stabilească în ce măsură costul investițiilor reflectă riscul mai ridicat al investiției, în comparație cu investițiile în actualele rețele pe bază de cupru. Pentru a partaja riscul investiției între investitori și solicitanții de acces și pentru a facilita penetrarea pe piață, s-ar putea de asemenea utiliza mecanisme suplimentare, cum ar fi tarifarea accesului pe termen lung sau reducerile acordate în funcție de volum. ANR-urile trebuie să revizuiască aceste mecanisme de tarifare în conformitate cu criteriile definite la punctele 7 și 8 de mai jos.

Pentru a garanta respectarea obligațiilor de orientare înspre costuri a tarifelor, ANR-urile trebuie să impună separarea contabilă conform articolului 11 din Directiva 2002/19/CE. Trebuie create conturi separate pentru infrastructura și/sau elementele de serviciu ale rețelelor NGA pentru care subzistă obligația de acces, astfel încât ANR-urile să poată: (i) stabili costul tuturor activelor pertinente pentru a determina tarifele de acces (inclusiv deprecierea și modificările în materie de evaluare); și (ii) monitoriza în manieră eficace acordarea de către operatorul PSP a accesului celorlalți operatori de pe piață, în condiții și la tarife identice cu cele de care beneficiază filiala sa din aval. Această monitorizare trebuie să includă realizarea de teste de comprimare a marjei. Pentru a evita dubla contabilitate, costurile trebuie repartizate pe baza unor criterii obiective între diversele produse cu ridicata și cu amănuntul care depind de aceste date.

ANR-urile trebuie să estimeze costurile incrementale necesare pentru a furniza accesul la infrastructurile în cauză. Aceste costuri se referă la comenzile și la furnizarea de acces la infrastructura civilă sau la fibra optică, la costurile de operare și de întreținere a sistemelor informatice și la costurile operaționale legate de gestionarea produselor cu ridicata. Costurile respective trebuie repartizate în mod proporțional între toate întreprinderile care beneficiază de acces, inclusiv filiala din aval a operatorului PSP.

2. TARIFAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA CIVILĂ

Accesul operatorului PSP la infrastructura civilă existentă pe piața 4 trebuie să fie impus la tarife orientate înspre costuri. ANR-urile trebuie să reglementeze tarifele de acces la infrastructura civilă conform metodei aplicate la tarifarea accesului degrupat la bucla locală de cupru. ANR-urile trebuie să se asigure că tarifele de acces reflectă costurile reale suportate de operatorul PSP. ANR-urile trebuie să ia în considerare în mod particular durata de viață reală a infrastructurilor vizate și eventualele economii în materie de implementare ale operatorului PSP. Tarifele de acces trebuie să reprezinte valoarea corectă a infrastructurii în cauză, inclusiv deprecierea acesteia.

Atunci când stabilesc tarifele de acces la infrastructura civilă, ANR-urile nu trebuie să considere că profilul de risc este diferit de cel al infrastructurii de cupru decât în cazul în care operatorul PSP a trebuit să suporte costuri de construcții civile specifice, în afara costurilor normale de întreținere, pentru instalarea unei rețele NGA.

3. TARIFAREA ACCESULUI LA SEGMENTUL DE TERMINARE ÎN CAZUL FTTH

ANR-urile trebuie să reglementeze tarifele de acces la punctele de distribuție conform metodei aplicate la tarifarea accesului degrupat la bucla locală de cupru. ANR-urile trebuie să se asigure că tarifele de acces reflectă costurile reale suportate de operatorul PSP, inclusiv, acolo unde este cazul, o primă de risc mai mare care să reflecte orice fel de risc suplimentar cuantificabil suportat de operatorul PSP.

4. TARIFAREA ACCESULUI LA FIBRA OPTICĂ LA MPOP ÎN CAZUL FTTH (BUCLĂ OPTICĂ DEGRUPATĂ)

Atunci când fixează tarifele de acces la bucla optică degrupată, ANR-urile trebuie să includă o primă de risc mai ridicată, care să reflecte toate riscurile suplimentare și cuantificabile la care se expune operatorul PSP. Prima de risc trebuie să fie evaluată conform metodei expuse la punctul 6 de mai jos. Conform punctelor 7 și 8 de mai jos, ar putea fi acordată o mai mare flexibilitate a prețurilor.

În temeiul principiului nediscriminării, tarifele aplicate filialei din aval a operatorului PSP trebuie să fie identice cu tarifele aplicate părților terțe.

5. TARIFAREA ACCESULUI LA SUBBUCLA DE CUPRU ÎN CAZUL FTTN

ANR-urile trebuie să impună un acces bazat pe costuri la toate elementele necesare pentru a permite degruparea subbuclei, inclusiv măsuri relative la transportul traficului (backhaul) și măsuri corective auxiliare, cum ar fi accesul nediscriminatoriu la infrastructura de colocalizare, sau în absența acesteia, la colocalizarea echivalentă.

Tarifele de acces reglementate nu trebuie să fie mai mari decât costurile suportate de un operator eficace. În acest scop, ANR-urile pot prevedea evaluarea costurilor respective cu ajutorul modelelor ascendente sau al criteriilor de referință, acolo unde este cazul.

La fixarea tarifului de acces la subbucla de cupru, ANR-urile nu trebuie să considere profilul de risc ca fiind diferit de profilul de risc al infrastructurii de cupru existente.

6. CRITERII DE DEFINIRE A PRIMEI DE RISC

Riscul de investiție trebuie să fie recompensat cu ajutorul unei prime de risc încorporate în costul investiției. Randamentul capitalului autorizat ex ante pentru investițiile în rețelele NGA trebuie să asigure un echilibru între necesitatea de a prevedea măsuri adecvate care să stimuleze investițiile din partea întreprinderilor (fapt ce implică un nivel suficient de înalt al randamentului) și promovarea eficacității în materie de alocare, a concurenței sustenabile și a beneficiilor maxime pentru consumatori (fapt ce implică un nivel al randamentului care nu este excesiv). În acest scop, ANR-urile trebuie să includă, atunci când acest lucru este justificat, un supliment, pe toată perioada amortizării investiției, care să reflecte riscul de investiție în calculul costului mediu ponderat al capitalului (WACC) efectuat la ora actuală, pentru a fixa tariful de acces degrupat la bucla de cupru. Calibrarea surselor de venit pentru calcularea WACC trebuie să țină cont de toate dimensiunile capitalului angajat, inclusiv de costurile cu forța de muncă, de costurile de construcție, de creșterea anticipată a eficienței și de valoarea finală a activelor, conform considerentului 20 din Directiva 2002/19/CE.

ANR-urile trebuie să estimeze riscul de investiție ținând cont, inter alia, de următorii factori de incertitudine: (i) incertitudine în ceea ce privește cererea la nivelul pieței cu amănuntul și la nivelul pieței cu ridicata; (ii) incertitudine în ceea ce privește costurile legate de implementare, lucrări de construcții civile și execuție managerială; (iii) incertitudine în ceea ce privește progresul tehnologic; (iv) incertitudine în ceea ce privește dinamica pieței și evoluția situației concurențiale, cum ar fi nivelul concurenței în materie de infrastructură și/sau cablu; și (v) incertitudine macroeconomică. Acești factori se pot modifica pe parcursul timpului, în mod particular datorită creșterilor progresive în ceea ce privește satisfacerea cererii de pe piața cu amănuntul și de pe piața cu ridicata. ANR-urile trebuie prin urmare să reexamineze situația la intervale regulate și să modifice prima de risc pe parcursul timpului, luând în considerare variațiile factorilor de mai sus.

Criterii precum economiile de scară (în special atunci când investiția este realizată doar în zona urbană), deținerea unor cote mari din piața cu amănuntul, controlul infrastructurilor esențiale, economiile privind costurile de exploatare, veniturile din vânzarea bunurilor imobiliare precum și accesul privilegiat la piața de capital și la piața creanțelor sunt susceptibile de a atenua riscul de investiție în rețelele NGA pentru operatorul PSP. Aceste aspecte trebuie reevaluate periodic de către ANR-uri, atunci când reexaminează prima de risc.

Considerațiile de mai sus se aplică în mod particular investițiilor în FTTH. Pe de altă parte, investițiile în rețelele FTTN, care constituie o îmbunătățire parțială a unei rețele de acces existente (de exemplu VDSL), prezintă în mod normal un profil de risc mult mai scăzut decât investițiile în FTTH, cel puțin în zonele dens populate. În particular, există mai puțină incertitudine în ceea ce privește cererea de bandă largă furnizată via FTTN/VDSL, iar necesitățile globale de capital sunt mai scăzute. Prin urmare, în timp ce tarifele reglementate pentru furnizarea cu ridicata a accesului de bandă largă (Wholesale Broadband Access – WBA) bazată pe FTTN/VDSL trebuie să țină cont de toate riscurile de investiții implicate, acest risc nu trebuie considerat a fi de o magnitudine similară cu riscul aferent produselor WBA bazate pe FTTH. Atunci când fixează prima de risc pentru WBA bazată pe FTTN/VDSL, ANR-urile trebuie să acorde atenția cuvenită acestor factori și nu trebuie să aprobe în principiu sistemele de tarifare prevăzute la punctele 7 și 8 de mai jos. ANR-urile trebuie să lanseze consultări publice referitoare la metoda adoptată pentru calcularea primei de risc.

7. CRITERII DE EVALUARE A TARIFĂRII ACCESULUI PE TERMEN LUNG ÎN CAZUL FTTH

Adaptarea tarifelor la risc, pe baza accesului pe termen lung, poate să varieze în funcție de durata pentru care au fost încheiate acordurile privind accesul. Baremul de preț aplicat contractelor de acces pe termen lung va fi inferior, per linie de acces, celui aplicat contractelor pe termen scurt. Tarifele de acces pe termen lung nu trebuie să reflecte decât diminuarea riscului pentru investitor și prin urmare nu pot fi mai mici decât tarifele orientate înspre cost la care nu se adaugă nicio primă de risc mai ridicat care să reflecte riscul sistematic de investiție. În temeiul contractelor pe termen lung, noii intrați vor dobândi controlul total al activelor fizice și vor avea astfel posibilitatea de a negocia pe piața secundară. Contractele pe termen scurt vor fi disponibile fără angajamente pe termen lung și prin urmare supuse în general unui barem de preț superior per linie de acces, tarifele reflectând valoarea potențială conferită de suplețea acestui tip de acces, care este în beneficiul solicitantului de acces.

Pe parcursul timpului, operatorul PSP poate utiliza în mod abuziv tarifarea accesului pe termen lung pentru a-și vinde serviciile cu amănuntul la prețuri inferioare celor ale serviciilor cu ridicata reglementate (deoarece ar factura tarife scăzute de angajament pe termen lung filialei sale cu amănuntul din aval), blocând practic în acest fel piața. În plus, furnizorii alternativi care au o clientelă mai redusă și perspective comerciale mai puțin clare sunt expuși la un nivel mai înalt al riscului și ar fi posibil ca aceștia să nu se poată angaja la achiziționarea de acces pe termen lung. Ei ar putea fi prin urmare obligați să-și decaleze investițiile și să achiziționeze accesul reglementat la o dată ulterioară.

Din aceste motive, tarifarea accesului pe termen lung este acceptabilă doar cu condiția ca ANR-urile să garanteze îndeplinirea următoarelor condiții:

(a)	tarifele de angajament pe termen lung să reflecte doar reducerea riscului pentru investitor; și

(b)	să existe o marjă suficientă între prețul cu ridicata și cel cu amănuntul, într-un interval de timp adecvat, pentru a permite intrarea pe piața din aval a unui concurent eficace.

8. CRITERII DE EVALUARE A DISCOUNTURILOR ÎN FUNCȚIE DE VOLUM ÎN CAZUL FTTH

Adaptarea tarifelor la risc, pe baza discounturilor în funcție de volum, reflectă faptul că riscul de investiție scade în funcție de numărul total de bucle optice vândute într-o zonă dată. În fapt, riscul de investiție este strâns legat de numărul de fibre optice care rămân neutilizate. Cu cât este mai mare cantitatea de fibre optice utilizate, cu atât riscul este mai mic. Tarifele de acces pot deci să varieze în funcție de cantitatea cumpărată. Trebuie autorizat un singur nivel de discount, aplicabil tuturor operatorilor eligibili sub forma unui preț uniform per linie. ANR-urile trebuie să determine cantitatea de linii care ar trebui cumpărată pentru a beneficia de acest discount, ținând cont de scara de operare minimă considerată necesară pentru ca un solicitant de acces să concureze în mod eficace pe piață și de necesitatea de a menține o structură de piață în care un număr suficient de operatori eligibili asigură o concurență reală. Discountul în funcție de volum nu trebuie să reflecte decât diminuarea riscului pentru investitor și prin urmare nu pot să conducă la tarife de acces mai mici decât tarifele orientate înspre cost la care nu se adaugă nicio primă de risc mai mare care să reflecte riscul sistematic de investiție. Ținând cont de faptul că prima de risc ar trebui în mod normal să scadă odată cu creșterea globală a numărului de cereri cu amănuntul și de cereri cu ridicata satisfăcute, discountul în funcție de volum trebuie și el să scadă în mod corespunzător și ar putea să nu mai fie justificat în momentul în care cererile cu amănuntul și cererile cu ridicata sunt satisfăcute pe scară largă.

Discountul în funcție de volum trebuie acceptat de ANR-uri doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

pentru fiecare zonă a cărei dimensiune este determinată în mod corespunzător de ANR în funcție de circumstanțele naționale și de arhitectura de rețea, discountul în funcție de volum să fie calculat la un nivel unic și să fie aplicat în mod uniform tuturor solicitanților de acces din zona respectivă care intenționează să achiziționeze cel puțin volumul de linii care dă dreptul de a beneficia de discount; și

(b)	discountul în funcție de volum să reflecte doar reducerea riscului pentru investitor; și

(c)	să existe o marjă suficientă între prețul cu ridicata și cel cu amănuntul, într-un interval de timp adecvat, pentru a permite intrarea pe piață a unui concurent eficace.

ANEXA II

Aplicarea principiului echivalenței pentru accesul la infrastructura civilă al operatorului PSP cu scopul de a instala rețele NGA

1. PRINCIPIUL ECHIVALENȚEI

Accesul la infrastructura civilă al operatorului PSP poate reprezenta un element important de care depinde instalarea rețelelor NGA. În vederea creării de condiții echitabile între noii intrați și operatorul PSP, este important ca acest acces să fie furnizat pe baza unei echivalențe stricte. ANR-urile trebuie să solicite operatorului PSP furnizarea de acces la propria infrastructură civilă în condiții identice atât terților, cât și solicitanților de acces interni. În mod particular, operatorul PSP trebuie să pună la dispoziție toate informațiile necesare referitoare la caracteristicile infrastructurii și să aplice aceleași proceduri de comandă și furnizare a accesului. Ofertele de referință și contractele de servicii sunt determinante în asigurarea aplicării adecvate a principiului echivalenței. În schimb, este important ca operatorul PSP, în cazul în care are cunoștințe asimetrice în ceea ce privește planurile de instalare ale solicitanților de acces terți, să nu utilizeze aceste informații pentru a-și asigura un avantaj comercial necuvenit.

2. INFORMAȚII PRIVIND INFRASTRUCTURA CIVILĂ ȘI PUNCTELE DE DISTRIBUȚIE

Operatorul PSP trebuie să furnizeze aceleași informații referitoare la infrastructura civilă și la punctele de distribuție proprii solicitanților de acces terți pe care le furnizează colaboratorilor interni. Aceste informații trebuie să acopere organizarea infrastructurii civile, precum și caracteristicile tehnice ale diferitelor elemente din care aceasta este compusă. Dacă este posibil, trebuie furnizată localizarea geografică a acestor elemente, inclusiv a conductelor, stâlpilor și a altor active fizice (de exemplu a camerelor de manevră), precum și informații privind spațiul disponibil în conducte. Trebuie de asemenea furnizate localizarea geografică a punctelor de distribuție și o listă a clădirilor conectate.

Operatorul PSP trebuie să specifice toate regulile de intervenție și toate condițiile tehnice referitoare la accesul și la utilizarea infrastructurii civile și a punctelor de distribuție aflate în proprietatea sa, precum și la utilizarea diferitelor elemente din care este compusă respectiva infrastructură. Aceleași norme și condiții trebuie să se aplice atât pentru solicitanții de acces terți, cât și pentru solicitanții de acces interni.

Operatorul PSP trebuie să furnizeze uneltele care să permită accesul corespunzător la informații, cum ar fi repertoare, baze de date sau portaluri web ușor accesibile. Informațiile trebuie actualizate în mod regulat, astfel încât să reflecte evoluția și dezvoltarea infrastructurii și noile date culese, în special cu ocazia implementării proiectelor de instalare a fibrei optice de către operatorul PSP sau de către alți solicitanți de acces.

3. COMANDAREA ȘI FURNIZAREA DE ACCES

Operatorul PSP trebuie să implementeze toate procedurile și toate uneltele necesare pentru asigurarea accesului și utilizării eficace a infrastructurii civile și a punctelor de distribuție aflate în proprietatea sa, precum și a diferitelor elemente din care este compusă respectiva infrastructură. Operatorul PSP trebuie în mod particular să furnizeze solicitanților de acces terți sisteme cap-la-cap de comandă, furnizare și gestiune a incidentelor, echivalente cu cele furnizate solicitanților de acces interni. Aici trebuie incluse măsuri vizând decongestionarea conductelor aflate actualmente în uz.

Cererile de informații, de acces sau de utilizare a infrastructurii civile, a punctelor de distribuție și a diferitelor elemente din care aceasta este compusă, depuse de solicitanți de acces terți, trebuie tratate în același interval de timp ca și cererile echivalente depuse de solicitanții de acces interni. Trebuie asigurat un nivel identic de transparență în ceea ce privește stadiul în care se află cererile, iar răspunsurile negative trebuie motivate în mod obiectiv.

Sistemele informatice ale operatorului PSP trebuie să păstreze datele referitoare la tratamentul cererilor, pe care să le pună la dispoziția autorității naționale de reglementare.

4. INDICATORI DE NIVEL AL SERVICIULUI

Pentru a garanta că accesul la infrastructura civilă a operatorului PSP și utilizarea acesteia sunt asigurate pe baza unor criterii de echivalență, trebuie definiți și calculați indicatori de nivel al serviciului atât pentru solicitanții de acces interni, cât și pentru solicitanții de acces terți. Indicatorii de nivel al serviciului trebuie să măsoare reactivitatea operatorului PSP în ceea ce privește acțiunile pe care trebuie să le întreprindă pentru a acorda accesul la propria infrastructură civilă. Trebuie stabilite niveluri țintă ale serviciului, de comun acord cu solicitanții de acces.

Indicatorii de nivel al serviciului trebuie să includă întârzieri ale răspunsului la cererile de informații referitoare la disponibilitatea de elemente de infrastructură, inclusiv conducte, stâlpi, alte active fizice (de exemplu puțurile) sau puncte de distribuție; întârzieri ale răspunsului la cererile de informații referitoare la fezabilitate în ceea ce privește utilizarea elementelor de infrastructură; o măsură a reactivității în ceea ce privește tratarea cererilor de acces și utilizare a unor elemente de infrastructură; o măsură a reactivității în ceea ce privește procedurile de soluționare a incidentelor.

Calcularea indicatorilor de nivel al serviciului trebuie efectuată la intervale regulate bine stabilite și prezentată solicitanților de acces terți. ANR-urile trebuie să controleze dacă nivelul serviciilor prestate solicitanților de acces terți este echivalent cu nivelul serviciilor prestate de operatorul PSP colaboratorilor săi interni. Operatorul PSP trebuie să se oblige la acordarea unei indemnizații corespunzătoare în caz de nerespectare a nivelurilor țintă ale serviciilor convenite cu solicitanții de acces terți.

5. OFERTA DE REFERINȚĂ

Diferitele elemente necesare furnizării de acces echivalent la infrastructura civilă a operatorului PSP trebuie publicate într-o ofertă de referință, în cazul în care a fost depusă o cerere pentru o astfel de ofertă de către un solicitant de acces. Oferta de referință trebuie să conțină cel puțin procedurile și uneltele adecvate pentru obținerea informațiilor referitoare la activele de infrastructură civilă; să descrie condițiile de acces și de utilizare a diferitelor elemente care compun infrastructura civilă; să descrie procedurile și uneltele necesare pentru comandarea și furnizarea de acces și gestiunea incidentelor; în fine, să stabilească niveluri țintă ale serviciilor și penalități pentru nerespectarea acelor niveluri. Furnizarea de acces intern trebuie să se bazeze pe aceleași modalități și condiții ca cele prezente în oferta de referință furnizată solicitanților de acces terți.

6. MONITORIZAREA DIN PARTEA ANR

ANR-urile trebuie să garanteze aplicarea efectivă a principiului echivalenței. În acest scop, ele trebuie să se asigure că solicitanții de acces terți primesc, la cerere, o ofertă de referință referitoare la accesul la infrastructura civilă în timp util. În plus, pe lângă rapoartele privind nivelul serviciilor, ANR-urile trebuie să se asigure că operatorii PSP păstrează o înregistrare a tuturor elementelor necesare pentru a verifica respectarea cerinței de echivalență a accesului. Aceste informații trebuie să permită ANR-urilor să efectueze controale regulate, prin care să verifice dacă operatorul PSP furnizează toate informațiile necesare solicitanților de acces terți și dacă procedurile de comandare și furnizare a accesului sunt aplicate în mod corect.

În plus, ANR-urile trebuie să garanteze instaurarea unei proceduri ex post accelerate pentru soluționarea litigiilor.

7. ASIMETRIA INFORMAȚIEI

Operatorul tradițional are cunoștință în prealabil de planurile de instalare ale solicitanților de acces terți. Pentru a evita utilizarea acestor informații în scopul obținerii unui avantaj comercial necuvenit, operatorul PSP responsabil cu exploatarea infrastructurii civile nu trebuie să divulge respectivele informații filialei sale cu amănuntul din aval.

ANR-urile trebuie să se asigure că persoanele implicate în activitățile filialei cu amănuntul a operatorului PSP nu pot participa în structurile de întreprindere ale operatorului PSP responsabil, în mod direct sau indirect, de gestionarea accesului la infrastructura civilă.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.251.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 251

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 25 septembrie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 845/2010 al Comisiei din 23 septembrie 2010 de interzicere a pescuitului de ton roșu în Oceanul Atlantic, la est de meridianul de 45° V, și în Marea Mediterană de către navele care arborează pavilionul Portugaliei	1
		Regulamentul (UE) nr. 846/2010 al Comisiei din 24 septembrie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	3
		Regulamentul (UE) nr. 847/2010 al Comisiei din 24 septembrie 2010 privind eliberarea licențelor de import de orez în cadrul contingentelor tarifare deschise pentru subperioada septembrie 2010 prin Regulamentul (CE) nr. 327/98	5
		DECIZII
		2010/570/UE, Euratom
	*	Decizia Consiliului din 13 septembrie 2010 de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015	8
		2010/571/UE
	*	Decizia Comisiei din 24 septembrie 2010 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei la Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește scutiri referitoare la aplicații conținând plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, bifenili polibromurați sau difenil eteri polibromurați [notificată cu numărul C(2010) 6403] ( 1 )	28
		RECOMANDĂRI
		2010/572/UE
	*	Recomandarea Comisiei din 20 septembrie 2010 privind accesul reglementat la rețelele de acces de nouă generație (Next Generation Access Networks – NGA) ( 1 )	35

Nr.	27/T&Q
Stat membru	Portugalia
Stoc	BFT/AE045W
Specie	Ton roșu (Thunnus thynnus)
Zonă	Oceanul Atlantic, la est de meridianul de 45° V, și Marea Mediterană
Dată	23.7.2010

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	82,9
	MK	47,2
	TR	50,2
	XS	58,9
	ZZ	59,8
0707 00 05	TR	127,9
0707 00 05	ZZ	127,9
0709 90 70	TR	116,5
0709 90 70	ZZ	116,5
0805 50 10	AR	100,5
	CL	118,6
	IL	127,5
	TR	104,9
	UY	139,0
	ZA	106,2
	ZZ	116,1
0806 10 10	TR	120,9
0806 10 10	ZZ	120,9
0808 10 80	AR	63,5
	BR	68,3
	CL	91,6
	NZ	103,2
	US	128,5
	ZA	92,8
	ZZ	91,3
0808 20 50	CN	54,1
	ZA	88,6
	ZZ	71,4
0809 30	TR	149,8
0809 30	ZZ	149,8
0809 40 05	BA	53,5
	MK	45,0
	ZZ	49,3

Origine	Număr de ordine	Coeficient de atribuire pentru subperioada septembrie 2010	Cantități totale disponibile pentru subperioada lunii octombrie 2010 (în kg)
Statele Unite ale Americii	09.4127	— (1)
Thailanda	09.4128	— (1)
Australia	09.4129	— (1)
Alte origini	09.4130	— (2)
Toate țările	09.4138		4 127 145