14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/1

---

DECIZIA NR. 388/2010/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 7 iulie 2010

de acordare de asistență macrofinanciară Ucrainei

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)

Relațiile dintre Ucraina și Uniunea Europeană se dezvoltă în cadrul politicii europene de vecinătate. În 2005, Comunitatea și Ucraina au căzut de acord asupra unui plan de acțiune în cadrul politicii europene de vecinătate în care sunt identificate prioritățile pe termen mediu ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Planul de acțiune respectiv a fost înlocuit de Agenda de asociere UE-Ucraina din noiembrie 2009. Începând din 2007, Comunitatea și Ucraina negociază un acord de asociere care urmează să înlocuiască acordul existent de parteneriat și cooperare. Cadrul relațiilor Uniunea Europeană -Ucraina este consolidat și de parteneriatul estic lansat recent.

(2)	Economia ucraineană a fost afectată din ce în ce mai mult de criza financiară internațională care a determinat scăderea dramatică a producției, deteriorarea poziției fiscale și creșterea nevoilor de finanțare externă.

(3)	Stabilizarea și redresarea economică a Ucrainei sunt sprijinite prin asistența financiară din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). Acordul stand-by (ASB) cu FMI pentru Ucraina a fost aprobat în noiembrie 2008.

(4)	Ca urmare a unei noi deteriorări a situației fiscale în Ucraina, o mare parte a celei de a doua tranșe acordate în temeiul ASB cu FMI și suma totală a celei de a treia tranșe au fost direcționate către bugetul de stat al Ucrainei.

(5)	Ucraina a solicitat asistență macrofinanciară din partea Uniunii, având în vedere deteriorarea situației și a perspectivelor economice.

(6)

Având în vedere că în perioada 2009-2010 persistă în balanța de plăți a Ucrainei un deficit rezidual de finanțare, asistența macrofinanciară este considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Ucrainei pentru sprijinirea stabilizării economice în asociație cu actualul program FMI. Se așteaptă, de asemenea, ca această asistență macrofinanciară să contribuie la reducerea nevoilor de finanțare externă a bugetului de stat.

(7)	Asistența macrofinanciară din partea Uniunii poate contribui la stabilizarea economică doar dacă forțele politice principale din Ucraina asigură stabilitatea politică și ajung la un consens pe scară largă cu privire la punerea în aplicare riguroasă a reformelor structurale necesare.

(8)	Asistența macrofinanciară din partea Uniunii ar trebui acordată Ucrainei în plus față de facilitatea de împrumut acordată în temeiul Deciziei 2002/639/CE a Consiliului din 12 iulie 2002 privind acordarea de asistență macrofinanciară suplimentară Ucrainei (2).

(9)	Asistența macrofinanciară acordată de Uniune nu ar trebui doar să completeze programele și resursele oferite de FMI și Banca Mondială, ci ar trebui să confere plusvaloare implicării Uniunii.

(10)	Comisia ar trebui să se asigure că asistența macrofinanciară acordată de Uniune este conformă, din punct de vedere juridic și al conținutului, cu măsurile adoptate în cadrul diferitelor domenii de acțiune externă și cu alte politici relevante ale Uniunii.

(11)	Obiectivele specifice ale asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să consolideze eficiența, transparența și responsabilitatea. Aceste obiective ar trebui să fie monitorizate periodic de Comisie.

(12)	Condițiile care stau la baza acordării asistenței macrofinanciare din partea Uniunii ar trebui să reflecte principiile și obiectivele-cheie ale politicii Uniunii față de Ucraina.

(13)

Pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu această asistență macrofinanciară, este necesar ca Ucraina să adopte măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a oricăror altor nereguli în legătură cu această asistență financiară. Este de asemenea necesar ca Comisia să asigure efectuarea de controale corespunzătoare și ca Curtea de Conturi să asigure efectuarea unor audituri corespunzătoare.

(14)	Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii nu aduce atingere atribuțiilor autorității bugetare.

(15)

Prezenta asistență macrofinanciară ar trebui gestionată de Comisie. Pentru a garanta că Parlamentul European și Comitetul economic și financiar pot să urmărească punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisia ar trebui să le informeze periodic cu privire la evoluția asistenței și să le transmită documentele relevante.

(16)

În conformitate cu articolul 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, normele și principiile generale privind mecanismele de care statele membre dispun pentru a controla modul în care Comisia își exercită competențele de executare se stabilesc în prealabil printr-un regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Până la adoptarea respectivului nou regulament, se aplică în continuare Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (3), cu excepția procedurii de reglementare cu control, care nu se aplică,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Uniunea pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară sub forma unei facilități de împrumut cu un principal maxim de 500 milioane EUR și scadența medie de maximum 15 ani, în vederea sprijinirii stabilizării economice a Ucrainei și a diminuării nevoilor bugetare și a balanței de plăți ale acesteia, astfel cum au fost identificate în actualul program al FMI.

(2)   În acest scop, Comisia este autorizată să împrumute resursele necesare în numele Uniunii.

(3)   Punerea la dispoziție a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii este gestionată de Comisie, în conformitate cu acordurile sau înțelegerile convenite între FMI și Ucraina și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformei economice stabilite în Agenda de asociere UE-Ucraina. Comisia informează periodic Parlamentul European și Comitetul economic și financiar cu privire la evoluția gestiunii asistenței și le transmite documentele relevante.

(4)   Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziție pe o perioadă de doi ani și șase luni începând din prima zi după intrarea în vigoare a memorandumului de înțelegere menționat la articolul 2 alineatul (1).

Articolul 2

(1)   Comisia, hotărând în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 6 alineatul (2), este autorizată să stabilească împreună cu autoritățile ucrainene condițiile în materie de politică economică de care depinde asistența macrofinanciară oferită de Uniune, care vor fi consemnate într-un memorandum de înțelegere ce cuprinde un calendar pentru îndeplinirea acestora (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”). Condițiile trebuie să fie conforme cu acordurile sau înțelegerile încheiate între FMI și Ucraina și cu principiile și obiectivele-cheie ale reformei economice stabilite în Agenda de asociere UE-Ucraina. Aceste principii și obiective vizează îmbunătățirea eficienței, a transparenței și a responsabilității privind asistența, inclusiv îmbunătățirea sistemelor de gestiune a finanțelor publice din Ucraina. Progresele înregistrate pentru realizarea acestor obiective sunt monitorizate periodic de Comisie. Condițiile financiare detaliate ale asistenței sunt stabilite printr-un acord de împrumut care urmează a fi încheiat de Comisie și autoritățile ucrainene.

(2)   Pe parcursul punerii în aplicare a asistenței macrofinanciare din partea Uniunii, Comisia monitorizează rigurozitatea măsurilor financiare ale Ucrainei, a procedurilor administrative, a mecanismelor de control intern și extern care sunt relevante pentru această asistență și respectarea calendarului convenit.

(3)   Comisia verifică la intervale regulate concordanța politicilor economice ale Ucrainei cu obiectivele asistenței macrofinanciare din partea Uniunii și îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de politică economică asupra cărora s-a convenit. În cadrul acestor verificări, Comisia acționează în strânsă coordonare cu FMI și cu Banca Mondială și, atunci când este cazul, cu Comitetul economic și financiar.

Articolul 3

(1)   Sub rezerva condițiilor de la alineatul (2), asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă la dispoziția Ucrainei de către Comisie sub forma unui împrumut în două tranșe. Mărimea fiecărei tranșe este stabilită în memorandumul de înțelegere.

(2)   Comisia decide privind punerea la dispoziție a tranșelor cu condiția îndeplinirii satisfăcătoare a condițiilor de politică economică asupra cărora s-a convenit în memorandumul de înțelegere. Transferul celei de a doua tranșe nu are loc mai devreme de trei luni de la punerea la dispoziție a primei tranșe.

(3)   Fondurile Uniunii se plătesc Băncii Naționale a Ucrainei. Sub rezerva dispozițiilor stabilite în memorandumul de înțelegere, inclusiv confirmarea nevoilor reziduale de finanțare bugetară, fondurile Uniunii pot fi transferate Trezoreriei Ucrainei în calitate de beneficiar final.

Articolul 4

(1)   Operațiunile de cerere și de acordare a împrumutului menționate în prezenta decizie se efectuează în euro, utilizând aceeași dată a valutei și nu implică, pentru Uniune, transformarea scadenței și nici asumarea vreunui risc legat de cursul de schimb sau de rata dobânzii sau a vreunui altfel de risc comercial.

(2)   Comisia ia măsurile necesare, dacă Ucraina solicită acest lucru, pentru a asigura includerea în clauzele și condițiile împrumutului a unei clauze de rambursare anticipată, precum și a unei clauze corespunzătoare în clauzele și condițiile operațiunilor de cerere a împrumutului.

(3)   La cererea Ucrainei și dacă circumstanțele permit îmbunătățirea ratei dobânzii împrumutului, Comisia poate refinanța integral sau parțial împrumuturile inițiale pe care le-a contractat sau poate restructura condițiile financiare corespunzătoare. Operațiunile de refinanțare sau restructurare se efectuează în conformitate cu condițiile prevăzute la alineatul (1) și nu au ca efect prelungirea termenului mediu de scadență a împrumuturilor în cauză sau majorarea sumei datorate la data refinanțării sau restructurării.

(4)   Toate costurile contractate de Uniune în legătură cu operațiunile de cerere și de acordare a împrumutului efectuate în temeiul prezentei decizii sunt suportate de Ucraina.

(5)   Parlamentul European și Comitetul economic și financiar sunt informate cu privire la evoluția operațiunilor menționate la alineatele (2) și (3).

Articolul 5

Asistența macrofinanciară din partea Uniunii este pusă în aplicare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (4) și cu normele de aplicare ale acestuia (5). În special, memorandumul de înțelegere și acordul de împrumut care vor fi încheiate cu autoritățile ucrainene prevăd adoptarea unor măsuri specifice ce urmează a fi puse în aplicare de către Ucraina în legătură cu prevenirea și combaterea fraudei, a corupției și a altor nereguli care afectează asistența. Pentru a asigura o mai mare transparență a gestionării și eliberării de fonduri, memorandumul de înțelegere și acordul de împrumut prevăd, de asemenea, efectuarea unor controale, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, de către Comisie, inclusiv de către Oficiul European de Luptă Antifraudă. În plus acestea prevăd efectuarea de audituri, inclusiv audituri ad hoc, dacă este necesar, de către Curtea de Conturi.

Articolul 6

(1)   Comisia este asistată de un comitet.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile de la articolul 8 din respectiva decizie.

Articolul 7

Până la data de 31 august a fiecărui an, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei decizii în anul anterior, inclusiv o evaluare a acesteia. Raportul indică legătura dintre condițiile de politică prevăzute în memorandumul de înțelegere, performanțele economice și bugetare ale Ucrainei la acea dată și deciziile Comisiei de a pune la dispoziție tranșele de asistență.

Cel târziu la doi ani de la expirarea perioadei de disponibilitate menționate la articolul 1 alineatul (4), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare ex-post.

Articolul 8

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  Poziția Parlamentului European din 18 mai 2010 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 29 iunie 2010.

(2)  JO L 209, 6.8.2002, p. 22.

(3)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(4)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(5)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 1).

---

14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/4

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 615/2010 AL COMISIEI

din 13 iulie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 14 iulie 2010.

---

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

---

---

14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/6

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 616/2010 AL COMISIEI

din 13 iulie 2010

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/10 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 604/2010 al Comisiei (4).

(2)	Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/10, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 14 iulie 2010.

---

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3)  JO L 253, 25.9.2009, p. 3.

(4)  JO L 174, 9.7.2010, p. 44.

---

---

14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/8

---

DECIZIA COMISIEI

din 13 iulie 2010

de abrogare a Deciziei 2006/109/CE de acceptare a unui angajament oferit în cadrul procedurii antidumping privind importurile de anumite piese turnate originare din Republica Populară Chineză

(2010/389/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 8 și 9,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

(1)

Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 (2), taxe antidumping definitive asupra importurilor în Uniune de anumite piese turnate originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”). Acest regulament a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 500/2009 al Consiliului (3).

(2)

Comisia, prin Decizia 2006/109/CE (4), a acceptat un angajament comun de preț (denumit în continuare „angajamentul”) din partea Camerei de comerț din China pentru importul și exportul de mașini și produse electronice (denumită în continuare „CCCME”) împreună cu 20 de societăți cooperante sau grupuri de societăți cooperante din China (denumite în continuare „societățile”). Această decizie a fost modificată ultima dată prin Decizia 2010/177/UE a Comisiei (5).

(3)	În cadrul angajamentului, societățile au convenit, printre altele, să nu vândă produsul în cauză către primul client independent din Uniunea Europeană (denumită în continuare „UE”) sub nivelul unui anumit preț minim de import (denumit în continuare „PMI”) stabilit în angajament.

(4)	De asemenea, societățile au convenit să nu eludeze angajamentul, printre altele, realizând aranjamente compensatorii cu clienții lor și furnizând declarații care induc în eroare cu privire la originea produsului în cauză sau identitatea exportatorului.

(5)

De asemenea, termenii angajamentului obligă societățile să prezinte periodic Comisiei Europene (denumită în continuare „Comisia”), sub forma unui raport trimestrial, informații detaliate privind vânzările lor la export ale produsului în cauză către UE. În absența unei indicații contrare, se presupune că datele prezentate în aceste rapoarte privind vânzările sunt complete, exhaustive și corecte sub toate aspectele, iar tranzacțiile respectă în totalitate termenii angajamentului.

(6)

Pentru a garanta respectarea angajamentului, societățile s-au angajat, de asemenea, să autorizeze vizite de verificare la sediile lor, care să permită controlul acurateței și al veridicității datelor prezentate în rapoartele trimestriale menționate mai sus și să furnizeze toate informațiile considerate necesare de către Comisie.

(7)	În plus, astfel cum este prevăzut mai departe în angajament, acceptarea angajamentului de către Comisie se bazează pe încredere, iar orice acțiune care ar periclita relația de încredere cu Comisia justifică retragerea imediată a angajamentului.

(8)

În plus, Decizia 2006/109/CE stipulează că încălcarea angajamentului de către una dintre societăți sau de către CCCME este considerată ca fiind o încălcare a angajamentului de către toți semnatarii. De asemenea, angajamentul stipulează că orice încălcare, reală sau presupusă, a oricăreia dintre dispozițiile sale duce la retragerea acceptării angajamentului pentru toate societățile, indiferent de gradul de importanță al încălcării.

(9)	În 2010, a fost efectuată o vizită de verificare la sediul unuia dintre cosemnatarii angajamentului, Hebei Jize Xian Ma Gang Cast Factory (denumit în continuare „Ma Gang”), în Republica Populară Chineză.

(10)	În timpul vizitei de verificare, Ma Gang a declarat că nici nu este afiliat cu oricare alt producător al produsului în cauză, nici nu vinde produsul în cauză de la orice alt producător în conformitate cu termenii angajamentului.

(11)	În urma vizitei de verificare, în cooperare cu autoritățile vamale italiene, serviciile Comisiei au primit informații care arată în mod clar că, după acceptarea angajamentului, Ma Gang eludează termenii angajamentului în diverse feluri.

(12)

S-a constatat că Ma Gang a stabilit un aranjament compensatoriu cu cel puțin un client din UE, prin care au convenit asupra unui preț oficial facturat mai mare decât sau egal cu PMI și asupra unui preț de vânzare „real” mai mic decât PMI, iar diferența a fost transferată din nou clientului din UE sub formă de „restituire”.

(13)

Mai multe schimburi de e-mailuri din perioada 2007-2008 între Ma Gang și un client din UE dau detalii privind aranjamentul compensatoriu, inclusiv calcularea sumei care urmează să fie restituită și modalitățile de a evita trasabilitatea în conturile lui Ma Gang. În plus, o notă din 2008 se referă la restituirea legată de două facturi specifice (A714/TPL07002 și A714/TPL070921).

(14)	De asemenea, s-a constatat că Ma Gang s-a oferit să compenseze prețul facturat pentru produsul în cauză scăzând, în mod artificial, prețul de vânzare al unui produs care nu este vizat de măsurile antidumping.

(15)	Există dovezi conform cărora Ma Gang a furnizat informații care induc în eroare, în mai multe privințe, în timpul vizitei de verificare.

(16)

În primul rând, s-a constatat că există o legătură între Ma Gang și un alt producător chinez al produsului în cauză (denumit în continuare „altă societate”), deoarece în mai multe e-mailuri se menționează faptul că proprietarul societății Ma Gang este tatăl proprietarului celeilalte societăți. În plus, un manager al Ma Gang care ocupă o poziție importantă a lucrat, cel puțin până la sfârșitul anului 2008, pentru cealaltă societate, deoarece corespondența dintre clientul din UE și Ma Gang a avut loc, în mod frecvent, la adresa de e-mail și la numărul de fax al celeilalte societăți.

(17)

În al doilea rând, există dovezi conform cărora Ma Gang și-a încălcat obligațiile pe care și le-a asumat prin angajament, vânzând produsul în cauză produs de cealaltă societate în conformitate cu termenii angajamentului, furnizând, prin urmare, declarații care induc în eroare, referitoare la identitatea exportatorului. Datorită acestei practici, cel puțin un client din UE a evitat să plătească nivelul taxei antidumping reziduale de 47,8 %, aplicabile celeilalte societăți.

(18)	Mai mult, în 2006, Ma Gang a propus, într-un e-mail, să transbordeze produsul în cauză prin Coreea. Un contrat emis de o societate din Coreea a fost anexat la ofertă.

(19)	Din faptele stabilite în considerentele 12-18 se concluzionează că Ma Gang a încălcat angajamentul în mai multe privințe.

(20)

Ma Gang a încălcat în continuu PMI prin intermediul unui aranjament compensatoriu cu cel puțin un client din UE. De asemenea, Ma Gang a furnizat declarații care induc în eroare, referitoare la identitatea exportatorului, prin emiterea de facturi conforme cu angajamentul pentru vânzările produsului în cauză produs de cealaltă societate care nu face obiectul angajamentului. Mai mult, Ma Gang s-a oferit să furnizeze declarații care induc în eroare, referitoare la originea produsului în cauză. În plus, furnizarea de informații incorecte în timpul vizitei de verificare din ianuarie 2010 este considerată ca fiind o altă încălcare a angajamentului.

(21)	În cele din urmă, încălcările continue și numeroase ale angajamentului au compromis relația de încredere care a reprezentant fundamentul acceptării angajamentului.

(22)	Societatea și CCCME au fost informate în scris cu privire la faptele și motivele esențiale pe baza cărora ar trebui retrasă acceptarea angajamentului comun și ar trebui aplicate taxele antidumping definitive.

(23)	CCCME a prezentat, în termenele limită, observații în scris; de asemenea, a fost solicitată și acordată o audiere.

(24)

Ma Gang a confirmat că un manager care ocupă o poziție importantă a încălcat, într-adevăr, obligațiile angajamentului descrise anterior, însă a subliniat faptul că această persoană a acționat fără ca Ma Gang să aibă cunoștință de acest lucru și a fost concediată imediat. De asemenea, Ma Gang a confirmat că aveau legături cu cealaltă societate (proprietarii erau tată și fiu), deși au acționat independent. În cele din urmă, Ma Gang a confirmat oferta de a transborda produsul în cauză prin Coreea, dar că această transbordare, de fapt, nu a avut loc niciodată.

(25)

CCCME nu a contestat faptul că unul dintre cosemnatari a încălcat angajamentul. Totuși, aceasta a afirmat că o retragere pentru toți cosemnatarii ar putea fi considerată ca o pedeapsă nepotrivită pentru toate celelalte societăți care respectă în mod strict termenii angajamentului, de la intrarea sa în vigoare în 2006, în special deoarece numeroase vizite de verificare și activități intense de monitorizare nu au revelat nicio problemă majoră în ceea ce privește punerea în aplicare. De asemenea, CCCME a subliniat faptul că, împreună cu societățile în cauză, a lucrat în continuu la ameliorarea punerii în aplicare și că PMI indexat a constituit o măsură antidumping eficace.

(26)

Mai mult, CCCME a furnizat un proiect de acord semnat la scurt timp după comunicarea concluziilor către CCCME și toți cosemnatarii, cu excepția Ma Gang, în scopul de a consolida în continuare responsabilitățile CCCME privind monitorizarea, și anume consolidând drepturile CCCME față de fiecare cosemnatar.

(27)

Ca răspuns la aceste argumente, ar trebui subliniat faptul că responsabilitatea comună care a fost acceptată de toți cosemnatarii angajamentului era o condiție indispensabilă pentru acceptarea angajamentului de către Comisie. Prin urmare, ținând cont de încălcările grave și continue ale angajamentului, Comisia are datoria de a retrage imediat acceptarea acestuia.

(28)

Având în vedere cele menționate anterior, se impune retragerea acceptării angajamentului și abrogarea Deciziei 2006/109/CE. În consecință, ar trebui să se aplice taxele antidumping definitive instituite prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 la importurile produsului în cauză produs de societăți,

DECIDE:

Articolul 1

Decizia 2006/109/CE se abrogă.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 199, 29.7.2005, p. 1.

(3)  JO L 151, 16.6.2009, p. 6.

(4)  JO L 47, 17.2.2006, p. 59.

(5)  JO L 77, 24.3.2010, p. 55.

---

14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/11

---

DECIZIA NR. 1/2010 A CONSILIULUI DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE UE-MUNTENEGRU

din 14 iunie 2010

de adoptare a Regulamentului de procedură

(2010/390/UE)

CONSILIUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE,

având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), în special articolele 119 și 120,

întrucât acordul a intrat în vigoare la 1 mai 2010,

DECIDE:

Articolul 1

Președinția

Președinția Consiliului de stabilizare și de asociere este exercitată, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni, de către președintele Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, precum și al Comunității Europene a Energiei Atomice, și de către un reprezentant al guvernului din Muntenegru. Prima perioadă începe la data primei reuniuni a Consiliului de stabilizare și de asociere și se încheie la 31 decembrie 2010.

Articolul 2

Reuniuni

Consiliul de stabilizare și de asociere se reunește la nivel ministerial o dată pe an. În cazul în care părțile sunt de acord, sesiuni extraordinare ale Consiliului de stabilizare și de asociere se pot ține la cererea uneia dintre părți. Cu excepția cazului în care părțile decid altfel, fiecare sesiune a Consiliului de stabilizare și de asociere se desfășoară în locația obișnuită a sesiunilor Consiliului Uniunii Europene, la o dată convenită de cele două părți. Reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere se convoacă, de comun acord, de către secretarii Consiliului de stabilizare și de asociere, în acord cu președintele.

Articolul 3

Reprezentarea

Membrii Consiliului de stabilizare și de asociere care nu pot participa la o ședință pot fi reprezentați. Dacă un membru dorește să fie reprezentat, acesta trebuie să comunice președintelui numele reprezentantului său înainte de desfășurarea reuniunii la care va fi reprezentat. Reprezentantul unui membru al Consiliului de stabilizare și de asociere exercită toate drepturile membrului pe care îl reprezintă.

Articolul 4

Delegații

Membrii Consiliului de stabilizare și de asociere pot fi însoțiți de funcționari. Înaintea fiecărei reuniuni, președintele este informat în legătură cu componența prevăzută a delegațiilor celor două părți. Un reprezentant al Băncii Europene de Investiții asistă la reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere, în calitatea de observator, atunci când pe ordinea de zi figurează aspecte care privesc această instituție. Consiliul de stabilizare și de asociere poate invita persoane care nu sunt membre să asiste la reuniunile sale pentru a furniza informații în legătură cu anumite subiecte.

Articolul 5

Secretariatul

Un funcționar al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și un funcționar al Misiunii Muntenegrului pe lângă Uniunea Europeană exercită în comun funcțiile de secretari ai Consiliului de stabilizare și de asociere.

Articolul 6

Corespondența

Corespondența destinată Consiliului de stabilizare și de asociere se trimite președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere pe adresa Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Cei doi secretari asigură transmiterea acestei corespondențe președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere și, dacă este cazul, asigură și distribuirea acesteia către ceilalți membri ai Consiliului de stabilizare și de asociere. Corespondența distribuită se transmite Secretariatului General al Comisiei, reprezentanțelor permanente ale statelor membre ale Uniunii Europene și Misiunii Muntenegrului pe lângă Uniunea Europeană.

Comunicatele provenind din partea președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere se trimit destinatarilor prin cei doi secretari și sunt transmise, dacă este cazul, celorlalți membri ai Consiliului de stabilizare și de asociere la adresele indicate la al doilea paragraf.

Articolul 7

Publicitate

Cu excepția cazului în care se decide altfel, reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere nu sunt publice.

Articolul 8

Ordinea de zi a reuniunilor

(1)   Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Aceasta se transmite, prin secretarii Consiliului de stabilizare și de asociere, destinatarilor menționați la articolul 6 cu cel puțin 15 zile înainte de începerea reuniunii. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care cererea de înscriere i-a parvenit președintelui cu cel puțin 21 de zile înainte de începerea reuniunii, ceea ce înseamnă că aceste puncte nu vor fi înscrise pe ordinea de zi provizorie decât dacă documentele aferente au fost transmise secretariatelor până la data de expediere a ordinii de zi. Ordinea de zi se adoptă de Consiliul de stabilizare și de asociere la începutul fiecărei reuniuni. Cu acordul celor două părți, se poate înscrie pe ordinea de zi un punct diferit de acelea care figurează pe ordinea de zi provizorie.

(2)   Președintele poate, de comun acord cu cele două părți, să reducă termenele indicate la alineatul (1), pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 9

Procese-verbale

Cei doi secretari întocmesc un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune. Procesul-verbal cuprinde, ca regulă generală, pentru fiecare punct al ordinii de zi:

—	menționarea documentelor prezentate Consiliului de stabilizare și de asociere;

—	declarațiile prin care un membru al Consiliului de stabilizare și de asociere a cerut înscrierea;

—	deciziile și recomandările adoptate, declarațiile convenite și concluziile adoptate.

Proiectul de proces-verbal se supune spre aprobare Consiliului de stabilizare și de asociere. După aprobare, procesul-verbal se semnează de președinte și de cei doi secretari. Acesta se păstrează în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, care are calitatea de depozitar al documentelor asocierii. O copie certificată se trimite fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 6.

Articolul 10

Decizii și recomandări

(1)   Consiliul de stabilizare și de asociere adoptă deciziile și recomandările cu acordul părților. Consiliul de stabilizare și de asociere poate să adopte deciziile sau recomandările prin procedură scrisă, în cazul în care cele două părți convin cu privire la aceasta.

(2)   Deciziile și recomandările Consiliului de stabilizare și de asociere, în sensul articolului 121 din Acordul de stabilizare și de asociere, poartă titlul de „decizie” și, respectiv, de „recomandare”, urmate de un număr de ordine, de data la care au fost adoptate și de precizarea obiectului acestora. Deciziile și recomandările Consiliului de stabilizare și de asociere sunt semnate de președinte și autentificate de cei doi secretari. Deciziile și recomandările se transmit fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 6 de mai sus. Fiecare dintre părți poate hotărî în legătură cu publicarea, în propria sa publicație oficială, a deciziilor și a recomandărilor Consiliului de stabilizare și de asociere.

Articolul 11

Regimul lingvistic

Limbile oficiale ale Consiliului de stabilizare și de asociere sunt limbile oficiale ale celor două părți. Cu excepția cazului în care se decide altfel, Consiliul de stabilizare și de asociere deliberează pe baza documentelor redactate în limbile respective.

Articolul 12

Cheltuieli

Uniunea Europeană și Muntenegru suportă, fiecare, cheltuielile aferente participării lor la reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere, atât cheltuielile cu personalul, transportul și diurna, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații. Cheltuielile privind interpretarea la reuniuni, traducerea și multiplicarea documentelor sunt suportate de către Uniunea Europeană, cu excepția cheltuielilor privind interpretarea și traducerea în și din limba oficială din Muntenegru, care sunt suportate de către Muntenegru. Alte cheltuieli aferente organizării reuniunilor se suportă de partea care găzduiește reuniunile.

Articolul 13

Comitetul de stabilizare și de asociere

(1)   Se instituie un Comitet de stabilizare și de asociere care asistă Consiliul de stabilizare și de asociere în îndeplinirea sarcinilor sale. Acesta este format, pe de o parte, din reprezentanții Consiliului Uniunii Europene și din reprezentanții Comisiei Europene și, pe de altă parte, din reprezentanții guvernului din Muntenegru, de obicei, la nivel de înalți funcționari.

(2)   Comitetul de stabilizare și de asociere pregătește reuniunile și deliberările Consiliului de stabilizare și de asociere, pune în aplicare, dacă este nevoie, deciziile acestuia și asigură, în general, continuitatea relațiilor de asociere și buna derulare a Acordului de stabilizare și de asociere. Acesta examinează orice chestiune care îi este prezentată de către Consiliul de stabilizare și de asociere, precum și orice altă chestiune care ar putea apărea în cadrul aplicării cotidiene a Acordului de stabilizare și de asociere. Comitetul supune spre adoptare Consiliului de stabilizare și de asociere propuneri sau proiecte de decizii/recomandări.

(3)   În cazul în care Acordul de stabilizare și de asociere prevede obligația sau posibilitatea de consultare, aceasta poate avea loc în cadrul Comitetului de stabilizare și de asociere. Ea poate fi continuată în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere în cazul în care cele două părți convin cu privire la aceasta.

(4)   Regulamentul de procedură al Comitetului de stabilizare și de asociere se anexează la prezenta decizie.

---

---

14.7.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/16

---

Rectificare la Directiva 2010/42/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la fuziunile fondurilor, structurile de tip „master-feeder” și procedura de notificare

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 176 din 10 iulie 2010 )

Pe copertă și la pagina 28, în titlu:

în loc de:

„Directiva 2010/42/UE a Comisiei…”,

se va citi:

„Directiva 2010/44/UE a Comisiei…”.

---