23.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/3

REGULAMENTUL (UE) NR. 547/2010 AL COMISIEI

din 22 iunie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 23 iunie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 iunie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	44,4
	MK	45,6
	TR	59,4
	ZZ	49,8
0707 00 05	MK	33,9
	TR	117,5
	ZZ	75,7
0709 90 70	TR	102,6
0709 90 70	ZZ	102,6
0805 50 10	AR	89,5
	BR	112,1
	TR	84,9
	US	83,2
	ZA	91,0
	ZZ	92,1
0808 10 80	AR	113,8
	BR	76,9
	CA	68,4
	CL	90,2
	CN	46,9
	NZ	119,8
	US	161,4
	UY	160,6
	ZA	97,4
	ZZ	103,9
0809 10 00	TR	234,3
	US	396,9
	ZZ	315,6
0809 20 95	SY	178,6
	TR	305,4
	US	700,6
	ZZ	394,9
0809 30	TR	149,8
0809 30	ZZ	149,8
0809 40 05	AU	185,7
	EG	218,2
	IL	235,2
	US	373,2
	ZZ	253,1

(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.

23.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/7

DIRECTIVA 2010/39/UE A COMISIEI

din 22 iunie 2010

de modificare a anexei I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului în privința dispozițiilor specifice privind substanțele active clofentezin, diflubenzuron, lenacil, oxadiazon, picloram și piriproxifen

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (1), în special articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)	Substanțele active clofentezin, diflubenzuron, lenacil, oxadiazon, picloram și piriproxifen au fost incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE prin Directiva 2008/69/CE a Comisiei (2) în conformitate cu procedura de la articolul 11b din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002 al Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 12a din Regulamentul (CE) nr. 1490/2002, EFSA a prezentat Comisiei concluziile revizuirilor inter pares a substanțelor active clofentezin (4) la 4 iunie 2009, diflubenzuron (5) la 16 iulie 2009, lenacil (6) la 25 septembrie 2009, oxadiazon (7) și picloram (8) la 26 noiembrie 2009 și piriproxifen (9) la 21 iulie 2009. Respectivele concluzii au fost revizuite de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și finalizate la 11 mai 2010 sub formă de rapoarte de revizuire întocmite de Comisie pentru substanțele active clofentezin, diflubenzuron, lenacil, oxadiazon, picloram și piriproxifen.

(3)

Ținând cont de concluziile EFSA, se confirmă faptul că produsele de protecție a plantelor conținând clofentezin, diflubenzuron, lenacil, oxadiazon, picloram și piriproxifen pot fi considerate că satisfac, în general, cerințele menționate la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de revizuire întocmit de Comisie.

(4)	Pentru anumite substanțe, este necesar să se includă dispoziții specifice prin care să se solicite statelor membre, la momentul autorizării respectivelor substanțe, să acorde o atenție deosebită anumitor aspecte sau să se asigure că se iau măsuri adecvate de atenuare a riscurilor.

(5)

Fără a se aduce atingere concluziilor menționate în considerentul 3, este adecvat să se obțină informații suplimentare cu privire la anumite aspecte specifice. Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE prevede că includerea unei substanțe în anexa I la directiva respectivă poate fi supusă anumitor condiții. Cu privire la clofentezin, este adecvat să se solicite ca notificatorul să aplice un program de monitorizare pentru a evalua potențialul respectivei substanțe de a se răspândi la mare distanță pe calea aerului, precum și riscurile consecutive pentru mediu. În plus, notificatorul prezintă, de asemenea, studii de confirmare cu privire la riscurile toxicologice și de mediu ale metaboliților substanței clofentezin.

(6)	Cu privire la diflubenzuron, este adecvat să se solicite ca notificatorul să prezinte date de confirmare cu privire la relevanța toxicologică potențială a impurității și metabolitului 4-cloranilină (PCA).

(7)

Cu privire la lenacil, este adecvat să se solicite ca notificatorul să prezinte informații suplimentare cu privire la anumiți metaboliți din sol care au apărut în studiile de lizimetrie și date de confirmare cu privire la culturile rotate succesiv, incluzând posibile efecte fitotoxice. Dacă o decizie privind clasificarea substanței lenacil în temeiul Directivei 67/548/CEE a Consiliului (10) identifică necesitatea unor informații suplimentare despre relevanța anumitor metaboliți, statele membre în cauză ar trebui să solicite transmiterea unor astfel de informații.

(8)

Cu privire la oxadiazon, este adecvat să se solicite ca notificatorul să prezinte informații suplimentare cu privire la relevanța toxicologică potențială a unei impurități în specificațiile tehnice propuse și cu privire la apariția unui metabolit în culturile primare sau în culturile rotate succesiv. În plus, notificatorului ar trebui să i se solicite să prezinte un studiu de metabolism privind rumegătoarele și informații cu privire la studii suplimentare referitoare la culturile rotate succesiv, precum și informații referitoare la riscul pentru păsările și mamiferele care se hrănesc cu râme și la riscul pe termen lung pentru pești.

(9)	Cu privire la picloram, este adecvat să se solicite ca notificatorul să prezinte informații de confirmare cu privire la metoda analitică de monitorizare aplicată în studiile referitoare la reziduuri și o fotoliză a solului pentru a confirma evaluarea degradării substanței picloram.

(10)

Cu privire la piriproxifen, este adecvat să se solicite ca notificatorul să prezinte informații care să confirme evaluarea riscului în raport cu două aspecte, și anume riscul pentru insectele acvatice generate de piriproxifen și de metabolitul DPH-pir și riscul pentru polenizatori generat de piriproxifen.

(11)	Prin urmare, Directiva 91/414/CEE ar trebui modificată în consecință.

(12)	Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 91/414/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2010 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum și un tabel de corespondență între respectivele acte și prezenta directivă.

Statele membre aplică aceste acte începând cu 1 ianuarie 2011.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 iunie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(2) JO L 172, 2.7.2008, p. 9.

(3) JO L 224, 21.8.2002, p. 23.

(4) EFSA Scientific Report (2009) 269. Conclusion on pesticide peer review regarding the risk assessment of the active substance clofentezine [Raport științific EFSA (2009) 269. Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active clofentezin] (finalizat: 4 iunie 2009).

(5) EFSA Scientific Report (2009) 332. Conclusion on pesticide peer review regarding the risk assessment of the active substance diflubenzuron [Raport științific EFSA (2009) 332. Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active diflubenzuron] (finalizat: 16 iulie 2009).

(6) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active lenacil, ca urmare a unei solicitări din partea Comisiei Europene. EFSA Journal 2009; 7(9):1326. [83 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2009.1326. Disponibil la adresa: www.efsa.europa.eu (finalizat: 25 septembrie 2009).

(7) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active oxadiazon, ca urmare a unei solicitări din partea EFSA. EFSA Journal 2009; 7(12): [92 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2009.1389. Disponibil la adresa: www.efsa.europa.eu (finalizat: 25 noiembrie 2009).

(8) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active picloram. EFSA Journal 2009; 7(12):1390. [78 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2009.1390. Disponibil la adresa: www.efsa.europa.eu (finalizat: 25 noiembrie 2009).

(9) EFSA Scientific Report (2009) 336. Conclusion on pesticide peer review regarding the risk assessment of the active substance pyriproxyfen [Raport științific EFSA (2009) 336. Concluzie privind revizuirea inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active piriproxifen] (finalizat: 21 iulie 2009).

(10) JO 196, 16.8.1967, p. 1.

ANEXĂ

Anexa I la Directiva 91/414/CEE se modifică după cum urmează:

La rândul 177, corespunzător substanței clofentezin, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței clofentezin, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În această evaluare generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—

specificațiilor materialului tehnic, astfel cum a fost fabricat în scop comercial, care trebuie confirmate și susținute prin date analitice adecvate. Materialul testat utilizat pentru întocmirea dosarelor de toxicitate se compară și se verifică în raport cu aceste specificații ale materialului tehnic;

—	siguranței operatorilor și a lucrătorilor, care impun ca în condițiile de utilizare să fie prevăzută folosirea, acolo unde este cazul, a unor echipamente adecvate de protecție individuală;

—	potențialului de răspândire la mare distanță pe calea aerului;

—	riscului pentru organismele nevizate. Condițiile de autorizare includ, acolo unde este cazul, măsuri de atenuare a riscurilor.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul prezintă Comisiei până la 31 iulie 2011 un program de monitorizare pentru evaluarea potențialului răspândirii substanței clofentezin la mare distanță pe calea aerului și a riscurilor consecutive pentru mediu. Rezultatele respectivului program de monitorizare se transmit statului membru raportor și Comisiei, până la 31 iulie 2013, sub forma unui raport de monitorizare.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei, până la 30 iunie 2012, studiile de confirmare cu privire la riscurile toxicologice și de mediu ale metaboliților substanței clofentezin.”

La rândul 180, corespunzător substanței diflubenzuron, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței diflubenzuron, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În această evaluare generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—

—	protejării organismelor acvatice;

—	protejării organismelor terestre;

—	protejării artropodelor nevizate, inclusiv a albinelor.

Condițiile de utilizare includ, acolo unde este cazul, măsuri adecvate de atenuare a riscurilor.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei, până la 30 iunie 2011, studii suplimentare care să abordeze relevanța toxicologică potențială a impurității și a metabolitului 4-cloranilină (PCA).”

La rândul 182, corespunzător substanței lenacil, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței lenacil, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În această evaluare generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—	riscului pentru organismele acvatice, în special pentru alge și plante acvatice. Condițiile de autorizare includ măsuri de atenuare a riscurilor, cum ar fi zone tampon între zonele tratate și apele de suprafață;

—

protejării apelor subterane, dacă substanța activă este utilizată în regiuni cu sol și condiții climatice vulnerabile. Condițiile de autorizare includ măsuri de atenuare a riscurilor și, acolo unde este cazul, trebuie inițiate programe de monitorizare pentru a depista potențiala contaminare a apelor subterane din zonele vulnerabile cu metaboliți IN-KF 313, M1, M2 și M3.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei informații de confirmare referitoare la identitatea și caracteristicile metaboliților din sol Polar B și Polars și a metaboliților M1, M2 și M3, care au apărut în studiile de lizimetrie, precum și date de confirmare privind culturile rotate succesiv, incluzând posibilele efecte fitotoxice. Statele membre se asigură că notificatorul transmite aceste informații Comisiei până la 30 iunie 2012.

Dacă o decizie privind clasificarea substanței lenacil în temeiul Directivei 67/548/CEE identifică necesitatea unor informații suplimentare cu privire la relevanța metaboliților IN-KE 121, IN-KF 313, M1, M2, M3, Polar B și Polars, statele membre în cauză solicită transmiterea unor astfel de informații. Ele se asigură că notificatorul furnizează Comisiei informațiile respective în termen de șase luni de la notificarea unei astfel de decizii de clasificare.”

La rândul 183, corespunzător substanței oxadiazon, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței oxadiazon, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În această evaluare generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—

potențialului apelor subterane de a se contamina cu metabolitul AE0608022 în cazurile în care substanța activă este utilizată în situații pentru care se prevăd condiții anaerobe de durată sau în regiuni cu sol sau condiții climatice vulnerabile. Condițiile de autorizare trebuie să includă, acolo unde este cazul, măsuri de atenuare a riscurilor.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei:

—	studii suplimentare care abordează relevanța toxicologică potențială a unei impurități în specificațiile tehnice propuse;

—	informații destinate elucidării suplimentare a apariției metabolitului AE0608033 în culturile primare și în culturile rotate succesiv;

—	studii suplimentare privind culturile rotate succesiv (și anume rădăcinoase și cereale) și un studiu de metabolism privind rumegătoarele pentru a confirma evaluarea riscului pentru consumator;

—	informații care să aprofundeze evaluarea riscurilor pentru păsările și mamiferele care se hrănesc cu râme, precum și riscurile pe termen lung pentru pești.

Statele membre se asigură că notificatorul transmite aceste informații Comisiei până la 30 iunie 2012.”

La rândul 184, corespunzător substanței picloram, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței picloram, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În evaluarea generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—	potențialului de contaminare a apelor subterane în cazul în care substanța picloram se aplică în regiuni cu sol și condiții climatice vulnerabile. Condițiile de autorizare trebuie să includă, acolo unde este cazul, măsuri de atenuare a riscurilor.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei:

—	informații suplimentare destinate a confirma că metoda analitică de monitorizare aplicată în studiile privind reziduurile cuantifică corect reziduurile de picloram și conjugații acestuia;

—	un studiu de fotoliză a solului pentru a confirma evaluarea degradării substanței picloram.

Statele membre se asigură că notificatorul transmite aceste informații Comisiei până la 30 iunie 2012.”

La rândul 185, corespunzător substanței piriproxifen, în coloana „Dispoziții specifice”, partea B se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute în anexa VI, se va ține cont de concluziile raportului de revizuire a substanței piriproxifen, în special apendicele I și II, astfel cum au fost definitivate în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 11 mai 2010.

În evaluarea generală, statele membre trebuie să acorde o atenție deosebită:

—	siguranței operatorilor, care impun ca în condițiile de utilizare să fie prevăzută folosirea, acolo unde este cazul, a unor echipamente adecvate de protecție individuală;

—	riscului pentru organismele acvatice. Condițiile de utilizare includ, acolo unde este cazul, măsuri adecvate de atenuare a riscurilor.

Statele membre în cauză se asigură că notificatorul transmite Comisiei informații suplimentare care să confirme evaluarea riscului în raport cu două aspecte și anume: riscul pentru insectele acvatice generat de piriproxifen și de metabolitul DPH-pir și riscul pentru polenizatori generat de piriproxifen. Statele membre se asigură că notificatorul transmite aceste informații Comisiei până la 30 iunie 2012.”

23.6.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 156/13

DECIZIA NR. 1/2010 „OMNIBUS”A COMITETULUI DE COOPERARE UE-SAN MARINO

din 29 martie 2010

de stabilire a unor măsuri de punere în aplicare a Acordului privind cooperarea și uniunea vamală dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica San Marino

COMITETUL DE COOPERARE UE-SAN MARINO,

având în vedere Acordul privind cooperarea și uniunea vamală dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica San Marino (1), în special articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (3), articolul 13 alineatul (2) și articolul 23 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Acordul privind cooperarea și uniunea vamală dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica San Marino (denumit în continuare „acordul”) a intrat în vigoare la 1 aprilie 2002.

(2)	Ca urmare a intrării în vigoare a acordului, acordul interimar dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica San Marino privind comerțul și uniunea vamală (2) nu mai este aplicabil.

(3)	În virtutea acordului, Comitetul de cooperare UE-San Marino (denumit în continuare „Comitetul de cooperare”) ia anumite decizii pentru a asigura o bună punere în aplicare a acordului.

(4)

În temeiul articolului 7 alineatul (2) din acord, Comitetul de cooperare ar trebui să detalieze dispozițiile Uniunii privind funcționarea uniunii vamale. Având în vedere existența unui cod vamal al Comunității și faptul că, pentru moment, procedurile de vămuire au loc prin intermediul birourilor vamale ale Uniunii, nu este necesară întocmirea unei liste detaliate care să cuprindă dispozițiile aplicabile.

(5)	Republica San Marino este parte la Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES). Aplicarea legislației Uniunii în materie de către Republica San Marino ar facilita buna funcționare a uniunii vamale instituite prin acord.

(6)

Pentru a se conforma articolului 6 alineatul (4) și articolului 7 alineatul (1) din acord, Republica San Marino trebuie să ia toate măsurile necesare pentru ca pe teritoriul său să se aplice legislația Uniunii în materie de securitate alimentară, veterinară și fitosanitară, în măsura în care acest lucru este necesar pentru buna funcționare a acordului. Pentru a facilita misiunea autorităților din Republica San Marino în această privință, ar trebui instaurată o cooperare la nivel administrativ.

(7)

Anexa II la acord prevede lista birourilor vamale care pot efectua procedurile de vămuire pentru și în numele Republicii San Marino. Întrucât Italia și Republica San Marino au convenit să mărească numărul birourilor pentru a promova dezvoltarea economică prin facilitarea schimburilor comerciale dintre Republica San Marino și țări terțe, această listă ar trebui actualizată.

(8)	Deciziile Comitetului de cooperare privind cooperarea vamală adoptate în temeiul acordului interimar sunt în continuare pertinente. Prin urmare, acestea ar trebui menținute în vigoare.

(9)

Comitetul de cooperare stabilește, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (b) din acord, modalitățile prin care Republica San Marino poate dispune de taxele la import percepute în numele său. Este necesară alinierea procentajului dedus pentru cheltuielile de administrare din procentajul prevăzut la articolul 2 alineatul (3) din Decizia 2000/597/CE, Euratom a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (3),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie, se adoptă regulamentul de procedură al Comitetului de cooperare, care figurează în anexa I.

Articolul 2

(1) Se instituie un Comitet de cooperare vamală, a cărui principală misiune este aplicarea corectă și uniformă a dispozițiilor vamale din acord și care funcționează sub autoritatea Comitetului de cooperare.

(2) Comitetul de cooperare vamală este format din experți vamali din Uniune și din Republica San Marino. Comitetul de cooperare vamală este prezidat alternativ de un reprezentant al Comisiei Europene și de un reprezentant al Republicii San Marino. Regulamentul de procedură al Comitetului de cooperare se aplică, mutatis mutandis, Comitetului de cooperare vamală.

(3) La intervale regulate de timp, Comitetul de cooperare vamală informează Comitetul de cooperare cu privire la activitățile pe care le desfășoară. Aceste informări și comunicări sunt gestionate de secretariatul Comitetului de cooperare. În toate cazurile în care se pune o problemă de principiu privind interpretarea acordului, Comitetul de cooperare vamală sesizează Comitetul de cooperare.

Articolul 3

(1) Republica San Marino aplică legislația vamală a Uniunii, astfel cum este aplicabilă în Uniune, și, în special, Codul vamal comunitar (4) și dispozițiile de punere în aplicare a acestuia. Republica San Marino aplică legislația Uniunii privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție.

(2) În ceea ce privește aplicarea regimurilor vamale speciale, precum și aplicarea legislației privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, teritoriul vamal al Uniunii și teritoriul Republicii San Marino sunt considerate un teritoriu vamal unic.

Articolul 4

Detaliile practice privind aplicarea legislației Uniunii în materie de securitate alimentară, veterinară și fitosanitară sunt convenite de serviciile Comisiei Europene împreună cu autoritățile Republicii San Marino.

Articolul 5

Atunci când o dispoziție a Uniunii, pe care Republica San Marino trebuie să o aplice în temeiul articolului 7 alineatul (1) din acord, în domeniul vamal, al politicii comerciale comune, al supravegherii pieței, al sănătății, al siguranței și protecției consumatorilor, al comerțului internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție, în domeniul agricol sau al securității alimentare, veterinare sau fitosanitare, prevede că, pentru a soluționa unele cazuri, Comisia Europeană trebuie să ia o decizie, această decizie se ia de către autoritățile Republicii San Marino, cu acordul Comisiei Europene. Atunci când o astfel de dispoziție a Uniunii prevede ca o decizie să fie luată sau o comunicare să fie făcută de un stat membru, această decizie este luată și această comunicare este făcută de către autoritățile din Republica San Marino. Atunci când iau aceste decizii, autoritățile respective iau în considerare avizele comitetelor științifice ale Uniunii și se bazează pe jurisprudența Curții de Justiție și pe practicile Comisiei Europene.

Articolul 6

(1) Lista birourilor vamale ale Uniunii competente pentru vămuirea mărfurilor destinate Republicii San Marino, care figurează în anexa la acord, se înlocuiește cu lista prevăzută în anexa II la prezenta decizie.

(2) La oricare dintre birourile vamale italiene pot fi efectuate operațiunile de vămuire privind exportul, cu excepția formalităților:

(a)	care sunt efectuate în cadrul regimurilor vamale cu impact economic;

(b)	care privesc exporturile de arme, de opere de artă, de precursori și de produse cu dublă utilizare,

care trebuie efectuate la birourile și secțiile enumerate în anexa II.

Articolul 7

Modalitățile prin care sunt puse la dispoziția Trezoreriei Republicii San Marino taxele la import percepute de Uniune în contul Republicii San Marino sunt prezentate în anexa III.

Articolul 8

(1) Decizia nr. 3/92 a Comitetului de cooperare CEE-San Marino din 22 decembrie 1992 privind modalitățile de furnizare a asistenței reciproce în temeiul articolului 13 din acordul dintre Comunitate și Republica San Marino (5) rămâne în vigoare și constituie un caz de punere în aplicare a articolului 23 alineatul (8) din acord.

(2) Decizia nr. 4/92 a Comitetului de cooperare CEE-San Marino din 22 decembrie 1992 privind anumite metode de cooperare administrativă pentru punerea în aplicare a acordului interimar și procedura de reexpediere a mărfurilor către Republica San Marino (6), astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. 1/2002 a Comitetului de cooperare CE-San Marino (7), rămâne în vigoare. Aceasta constituie un caz de punere în aplicare a articolului 8 alineatul (3) literele (a) și (c) și a articolului 23 alineatul (8) din acord și se aplică mutatis mutandis privind utilizarea tehnicilor de prelucrare a datelor electronice în cadrul procedurii de tranzit a Uniunii.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 29 martie 2010.

Pentru Comitetul de cooperare

Președintele

Gianluca GRIPPA

(1) JO L 84, 28.3.2002, p. 43.

(2) JO L 359, 9.12.1992, p. 14.

(3) JO L 253, 7.10.2000, p. 42.

(4) Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, care a fost modificat de mai multe ori. Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 a fost înlocuit de Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal comunitar (Codul vamal modernizat) în modul prevăzut la articolul 188 din Regulamentul (CE) nr. 450/2008.

(5) JO L 42, 19.2.1993, p. 29.

(6) JO L 42, 19.2.1993, p. 34.

(7) JO L 99, 16.4.2002, p. 23.

ANEXA I

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI DE COOPERARE UE-SAN MARINO

Articolul 1

Președinția Comitetului de cooperare este asigurată alternativ, pe o durată de șase luni, după cum urmează:

(a)	de la 1 ianuarie până la 30 iunie de un reprezentant al Comisiei Europene;

(b)	de la 1 iulie până la 31 decembrie de un reprezentant al Republicii San Marino.

Articolul 2

După ce obține acordul celor două delegații, Comitetul stabilește data și locul de desfășurare a reuniunilor. Reuniunile au loc alternativ la Bruxelles și în Republica San Marino.

Articolul 3

Înaintea fiecărei reuniuni, președintele este informat cu privire la componența prevăzută a fiecărei delegații.

Articolul 4

(1) Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Aceasta este transmisă celor două delegații cu cel puțin 15 zile înainte de începerea reuniunii.

(2) Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care documentația a fost trimisă celor două delegații cel târziu la data expedierii ordinii de zi provizorii.

(3) Președintele poate reduce, de comun acord cu cele două delegații, termenele prevăzute la alineatele (1) și (2) pentru a ține seama de situații speciale.

(4) Comitetul de cooperare adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni. Înscrierea, pe ordinea de zi, a unui alt punct decât cele care figurează în ordinea de zi provizorie se face cu acordul Uniunii și al Republicii San Marino.

Articolul 5

(1) Cu excepția unei decizii contrare, reuniunile Comitetului de cooperare nu sunt publice.

(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții aplicabile, deliberările Comitetului de cooperare sunt supuse obligației de păstrare a secretului profesional, cu excepția cazului în care comitetul hotărăște altfel.

Articolul 6

Deliberările Comitetului de cooperare se pot face prin procedură scrisă atunci când Uniunea și Republica San Marino sunt de acord cu acest lucru.

Articolul 7

Actele adoptate de Comitetul de cooperare poartă semnătura președintelui.

Articolul 8

(1) Recomandările și deciziile Comitetului de cooperare în temeiul articolului 23 din acord poartă denumirile de „recomandare” sau „decizie”, urmate de un număr de ordine și de precizarea obiectului.

(2) Recomandările și deciziile Comitetului de cooperare sunt comunicate destinatarilor menționați la articolul 10.

Articolul 9

(1) Se elaborează de comun acord un rezumat al concluziilor adoptate de Comitetul de cooperare.

(2) Secretariatul este asigurat în comun de un reprezentant al Comisiei Europene și de un reprezentant al Republicii San Marino.

Articolul 10

Toate comunicările președintelui prevăzute de prezentul regulament de procedură se transmit Comisiei Europene și Republicii San Marino.

Articolul 11

(1) Părțile contractante suportă cheltuielile legate de participarea la reuniunile Comitetului de cooperare, atât cele legate de personal, de călătorie și de sejur, cât și cele poștale și de telecomunicații.

(2) Cheltuielile aferente organizării materiale a reuniunilor (săli de reuniune, echipament etc.) sunt suportate de Uniune, respectiv de Republica San Marino, în funcție de locul în care are loc reuniunea.

Articolul 12

Limbile oficiale ale Comitetului de cooperare sunt limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii Europene.

Articolul 13

Corespondența destinată Comitetului de cooperare se adresează președintelui și se trimite secretariatului Comitetului de cooperare, pe adresa Comisiei Europene.

ANEXA II

Lista birourilor vamale ale Uniunii autorizate să efectueze vămuirea mărfurilor destinate Republicii San Marino

—	ANCONA: Ufficio delle Dogane di Ancona; Sezione Operativa Territoriale di Falconara Aeroporto;

—	BOLOGNA: Ufficio delle Dogane di Bologna, Sezione Operativa Territoriale Aeroporto „G. Marconi”;

—	FORLÌ: Ufficio delle Dogane di Forlì-Cesena; Sezione Operativa Territoriale Aeroporto „Ridolfi”;

—	GENOVA: Ufficio delle Dogane di Genova; Sezione Operativa Territoriale Passo Nuovo; Sezione Operativa Territoriale Voltri; Sezione Operativa Territoriale Aeroporto;

—	GIOIA TAURO: Ufficio delle Dogane di Gioia Tauro;

—	LA SPEZIA: Ufficio delle Dogane di La Spezia;

—	LIVORNO: Ufficio delle Dogane di Livorno;

—	MILANO: Ufficio delle Dogane di Varese, Sezione Operativa Territoriale di Malpensa;

—	ORIO AL SERIO: Ufficio delle Dogane di Bergamo, Sezione Operativa Territoriale di Orio al Serio;

—	RAVENNA: Ufficio delle Dogane di Ravenna; Sezione Operativa Territoriale di San Vitale;

—	RIMINI: Ufficio delle Dogane di Rimini; Sezione Operativa Territoriale di Aeroporto „F. Fellini”;

—	ROMA: Ufficio delle Dogane di Roma II; Sezione Operativa Territoriale di Fiumicino;

—	TARANTO: Ufficio delle Dogane di Taranto;

—	TRIESTE: Ufficio delle Dogane di Trieste; Sezione Operativa Territoriale di Porto industriale; Sezione Operativa Territoriale di Punto Franco Vecchio; Sezione Operativa Territoriale di Punto Franco Nuovo;

—	VENEZIA: Ufficio delle Dogane di Venezia; Sezione Operativa Territoriale di Interporto; Sezione Operativa Territoriale di Portogruaro.

ANEXA III

Proceduri prin care sunt puse la dispoziția Trezoreriei Republicii San Marino taxele la import percepute de Uniune în contul Republicii San Marino

Articolul 1

În ceea ce privește constatarea, controlul și punerea la dispoziție a taxelor la import percepute pentru mărfurile destinate Republicii San Marino, articolul 3, articolul 6 alineatul (1), alineatul (3) literele (a) și (b) și alineatul (4) primul paragraf, articolul 10 alineatul (1) și articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 (1) se aplică mutatis mutandis. Se aplică în special următoarele dispoziții:

(a)

în ceea ce privește taxele la import percepute pentru mărfurile destinate Republicii San Marino, statele membre ale Uniunii ale căror birouri vamale figurează în anexa II la prezenta decizie țin o contabilitate separată, identică cu cea prevăzută pentru resursele proprii ale Uniunii la articolul 6 alineatul (1) și alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000;

(b)

taxele la import corespunzătoare documentelor T2 SM sau T2L SM sunt constatate de birourile vamale menționate în anexa II la prezenta decizie în momentul înregistrării și sunt reluate în contabilitatea prevăzută la litera (a).

În cazul în care biroul vamal de plecare pentru procedura de tranzit T2 SM sau de emitere a documentului T2L SM nu a primit informațiile cerute pentru a dovedi că mărfurile au ajuns în Republica San Marino la biroul vamal de plecare sau de emitere, în termen de trei luni, se procedează la o rectificare a înregistrării contabile inițiale.

În acest caz, taxele la import sunt considerate resurse proprii ale Uniunii și înregistrate în contabilitatea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 sau, dacă este necesar, în contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din respectivul regulament.

Aceeași procedură se aplică, mutatis mutandis, pentru produse compensatoare sau pentru mărfuri în aceeași stare comercializate pe teritoriul Republicii San Marino în cadrul regimului de perfecționare activă sau pentru mărfurile în cazul cărora datoria vamală a luat naștere în cadrul regimului de admitere temporară;

(c)

statele membre vizate transmit Comisiei Europene, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) primul paragraf din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, extrase din evidența contabilă, precum și extrase privind resursele proprii. În extrase, întocmite în același mod ca și cele privind resursele proprii, figurează cuantumurile totale ale taxelor la import percepute în fiecare birou vamal;

(d)	documentele justificative se păstrează în conformitate cu articolul 3 primul și al doilea paragraf din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000. Aceste documente și documentele privind resursele proprii sunt clasate separat;

(e)

rectificările privind taxele constatate sau cele privind contabilitatea care sunt efectuate după ziua de 31 decembrie din al treilea an ce urmează după anul în care are loc constatarea inițială nu sunt luate în considerare, excepție făcând rectificările privind punctele notificate cel târziu la această dată, fie de Comisia Europeană, fie de un stat membru, fie de Republica San Marino;

(f)

se aplică articolul 18 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000. Controalele respective vizează, de asemenea, documentele care servesc la justificarea sosirii în Republica San Marino a mărfurilor menționate la articolul 18 alineatul (2) primul paragraf din prezentul articol. Funcționarii autorizați de Republica San Marino pot participa la aceste controale;

(g)

statele membre interesate creditează contul Comisiei Europene prevăzut la articolul 9 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000, în termenele menționate la articolul 10 alineatul (1) din respectivul regulament, cu taxele înscrise în contabilitatea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) literele (a) și (b) din respectivul regulament, după deducerea cheltuielilor de colectare.

Procentajul taxelor la import care pot fi deduse, sub formă de cheltuieli de colectare, de Uniune pentru Republica San Marino este de 25 %;

(h)	statele membre vizate sunt exonerate de obligația de a pune la dispoziția Comisiei Europene sumele corespunzătoare taxelor înregistrate pentru Republica San Marino numai după ce sunt îndeplinite condițiile enunțate la articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

Articolul 2

Comisia Europeană varsă sumele înscrise în creditul contului deschis de Republica San Marino în termen de treizeci de zile de la notificarea de către statele membre a unei înscrieri în creditul contului. Aceasta informează Comisia Europeană cu privire la contul ce urmează a fi creditat. Republica San Marino suportă cheltuielile de administrare aferente acestui cont.

Articolul 3

La punerea în aplicare a articolului 1 literele (a) și (b) se aplică dispozițiile care figurează în apendice.

(1) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (JO L 130, 31.5.2000, p. 1).

Apendice

Procedura administrativă aplicabilă pentru punerea în aplicare a articolului 1 literele (a) și (b)

1. Îndeplinirea formalităților de punere în liberă circulație la birourile vamale autorizate

Atunci când se acordă liberul de vamă pentru punerea în liberă circulație a mărfurilor destinate Republicii San Marino, acestea circulă sub acoperirea unei proceduri de tranzit T2 SM sau, după caz, a unui document T2L SM. De asemenea, taxele la import sunt luate în considerare în termenele prevăzute de legislația Uniunii în domeniu.

În vederea controlului, se ține o evidență corespunzătoare a taxelor luate în considerare într-un registru special aflat la biroul vamal respectiv, în care sunt notate informații referitoare la toate importurile cu destinația Republica San Marino – mărfurile importate, data la care a fost acceptată declarația de import, elementele de taxare, valoarea taxelor aferente, precum și numărul de referință al transportului sau documentul (T2 SM sau T2L SM) eliberat.

Autoritățile din Republica San Marino, utilizând mesajul „aviz de sosire”, notifică biroului de plecare sosirea bunurilor în ziua în care acestea sunt prezentate biroului de destinație și transmit mesajul „rezultatele controlului” biroului de plecare cel târziu în a treia zi de la ziua în care bunurile sunt prezentate biroului de destinație.

În cazul în care este utilizat un document T2 SM în cadrul procedurii de rezervă pentru tranzit sau un document T2L SM, biroul vamal menționează pe aceste documente data-limită de trei luni de la data eliberării documentelor respective până la care exemplarul nr. 5 al documentului T2 SM sau copia documentului T2L SM, după caz, vizate corespunzător de autoritățile din Republica San Marino, trebuie să fie trimise biroului vamal emitent.

2. Îndeplinirea formalităților contabile la birourile vamale autorizate

Înscrierea taxelor la import în contabilitatea „San Marino” [contabilitate echivalentă celei prevăzute la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000] se efectuează în conformitate cu articolul 6 menționat anterior.

În cazul în care taxele constatate și acoperite de garanție fac obiectul unor contestații și pot suferi variații ca urmare a soluționării litigiilor, autoritățile statelor membre ale căror birouri vamale figurează în anexa II pot hotărî să nu procedeze la înscrierea acestora în contabilitatea „San Marino”. În acest caz și atât timp cât procedura națională privind prelucrarea administrativă și/sau judiciară inițiată pe lângă autoritățile competente nu a luat sfârșit, valoarea taxelor la import este înscrisă în contabilitatea separată „San Marino” [contabilitate echivalentă celei prevăzute la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000].

În sensul prezentului punct, sunt considerate „autorități competente”:

—	pentru orice chestiune legată de aplicarea dispozițiilor legislative, de reglementare sau administrative aplicabile în domeniul vamal, autoritățile administrative sau judiciare din statul membru care a efectuat vămuirea sau, dacă este cazul, cele ale Uniunii;

—	pentru orice chestiune legată de procedură (notificări, termene etc.), autoritățile administrative sau judiciare din statul membru care a efectuat vămuirea;

—	pentru orice chestiune legată de punerea în aplicare a unei măsuri de punere în aplicare privind executarea silită a creanțelor pe teritoriul Republicii San Marino, autoritățile judiciare din Republica San Marino.

3. Încheierea procedurii de tranzit și retrimiterea documentelor justificative

Operațiunea de tranzit se poate încheia atunci când biroul vamal de plecare a bunurilor a primit mesajele „aviz de sosire” și „rezultatele controlului” corespunzătoare în termenul prevăzut de legislația vamală a Uniunii.

Atunci când este utilizată o procedură de rezervă pentru tranzit sau în cazul în care a fost emis un document T2L SM, exemplarul nr. 5 al documentului T2 SM sau exemplarul documentului T2L SM, vizate corespunzător de autoritățile din Republica San Marino, sunt returnate în termen de trei luni, în conformitate cu alineatul (1) al patrulea paragraf, biroului vamal emitent.

În cazul în care mesajele menționate la primul paragraf nu sunt transmise sau în cazul în care exemplarul nr. 5 al documentului T2 SM sau exemplarul documentului T2L SM nu ajunge la biroul de plecare în termenul stabilit, se completează registrul de mai sus și se face o rectificare a înregistrării contabile inițiale. În acest caz, taxele la import sunt considerate resurse proprii ale Uniunii și înregistrate în contabilitatea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 sau, dacă este necesar, în contabilitatea separată prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (b) din respectivul regulament.

Această înregistrare nu aduce atingere eventualelor corecturi rezultate în urma procedurii de cercetare prevăzute în cadrul regimului de tranzit al Uniunii sau a demersurilor inițiate în cadrul asistenței reciproce prevăzute în Decizia nr. 3/92 a Comitetului de cooperare CEE-San Marino.

4. Aplicarea procedurii specifice în cadrul regimului de perfecționare activă și a regimului de admitere temporară

Procedura de mai sus se aplică, mutatis mutandis, în cazul produselor compensatoare sau al mărfurilor în aceeași stare care au intrat pe teritoriul Republicii San Marino în cadrul regimului de perfecționare activă sau în cazul mărfurilor pentru care datoria vamală a luat naștere în cadrul regimului de admitere temporară.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.156.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 156

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 23 iunie 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 546/2010 al Comisiei din 22 iunie 2010 de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 891/2009 pentru anul de comercializare 2009/2010 privind obligația de a depune o licență de export cu cererile de licență de import pentru zahărul concesii CXL cu numerele de ordine 09.4317, 09.4318 și 09.4319	1
		Regulamentul (UE) nr. 547/2010 al Comisiei din 22 iunie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	3
		Regulamentul (UE) nr. 548/2010 al Comisiei din 22 iunie 2010 de stabilire a măsurii în care pot fi acceptate cererile de licențe de import depuse în iunie 2010 pentru anumite produse lactate din cadrul anumitor contingente tarifare deschise de Regulamentul (CE) nr. 2535/2001	5
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2010/39/UE a Comisiei din 22 iunie 2010 de modificare a anexei I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului în privința dispozițiilor specifice privind substanțele active clofentezin, diflubenzuron, lenacil, oxadiazon, picloram și piriproxifen ( 1 )	7
		DECIZII
		2010/349/UE
	*	Decizie adoptată de comun acord între reprezentanții guvernelor statelor membre din 31 mai 2010 privind stabilirea sediului Oficiului Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC)	12
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAȚIONALE
	*	Decizia nr. 1/2010 Omnibus a Comitetului de cooperare UE-San Marino din 29 martie 2010 de stabilire a unor măsuri de punere în aplicare a Acordului privind cooperarea și uniunea vamală dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica San Marino	13

Număr contingent tarifar	Coeficient de atribuire
09.4590	—
09.4599	100 %
09.4591	100 %
09.4592	—
09.4593	—
09.4594	—
09.4595	100 %
09.4596	100 %
„—”: Nicio cerere de licență nu a fost trimisă Comisiei.

Număr contingent tarifar	Coeficient de atribuire
09.4155	50,00 %

Număr contingent tarifar	Coeficient de atribuire
09.4179	100 %

Număr contingent tarifar	Coeficient de atribuire
09.4205	100 %
09.4206	100 %

Număr contingent tarifar	Coeficient de atribuire
09.4210	—
„—”: Nicio cerere de licență nu a fost trimisă Comisiei.