12.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/10

REGULAMENTUL (UE) NR. 411/2010 AL COMISIEI

din 10 mai 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 194/2008 al Consiliului de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 194/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 817/2006 (1), în special articolul 18 alineatul (1) litera (b),

întrucât:

(1)	Anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 194/2008 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în conformitate cu regulamentul menționat anterior.

(2)	Anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 194/2008 enumeră întreprinderile aflate în proprietatea sau controlate de guvernul Birmaniei/Myanmar sau de membri ai guvernului sau persoane asociate cu aceștia, care fac obiectul restricțiilor existente privind investițiile în temeiul regulamentului menționat.

(3)

În anexele II și III la Decizia 2010/232/PESC a Consiliului din 26 aprilie 2010 (2) se identifică persoanele fizice și juridice cărora trebuie să li se aplice restricții în conformitate cu articolul 10 din decizia menționată anterior, iar Regulamentul (CE) nr. 194/2008 pune în aplicare decizia respectivă în măsura în care este necesar să se acționeze la nivelul UE. Anexele VI și VII la Regulamentul (CE) nr. 194/2008 trebuie, prin urmare, modificate în consecință.

(4)	Pentru a garanta eficiența măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta trebuie să intre în vigoare în ziua publicării,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 194/2008 se înlocuiește cu textul anexei I la prezentul regulament.

(2) Anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 194/2008 se înlocuiește cu textul anexei II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 mai 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

João VALE DE ALMEIDA

Director general pentru relații externe

(1) JO L 66, 10.3.2008, p. 1.

(2) JO L 105, 27.4.2010, p. 22.

ANEXA I

„ANEXA VI

Lista membrilor guvernului Birmaniei/Myanmar și a persoanelor fizice sau juridice, entităților sau organismelor care le sunt asociate, menționate la articolul 11

Note:

(1)	Numele alternative sau variațiile ortografice se indică prin mențiunea «alias»;

(2)	«D.n.» înseamnă data nașterii;

(3)	«L.n.» înseamnă locul nașterii;

(4)	Dacă nu se precizează altfel, toate pașapoartele și cărțile de identitate sunt cele emise de Birmania/Myanmar.

A. CONSILIUL DE STAT PENTRU PACE ȘI DEZVOLTARE (CSPD)

#	Nume (și nume alternative posibile)	Informații de identificare (funcție/titlu, data și locul nașterii, numărul pașaportului/cărții de identitate, soț/soție sau fiul/fiica lui…)	Sex (M/F)
A1a	Generalisim Than Shwe	Președinte, d.n. 2.2.1933	M
A1b	Kyaing Kyaing	Soția generalisimului Than Shwe	F
A1c	Thandar Shwe	Fiica generalisimului Than Shwe	F
A1d	Mr. Zaw Phyo Win	Soțul lui Thandar Shwe, director adjunct la Ministerul Comerțului, secția export	M
A1e	Khin Pyone Shwe	Fiica generalisimului Than Shwe	F
A1f	Aye Aye Thit Shwe	Fiica generalisimului Than Shwe	F
A1g	Tun Naing Shwe, alias Tun Tun Naing	Fiul generalisimului Than Shwe. Proprietar al J and J Company	M
A1h	Khin Thanda	Soția lui Tun Naing Shwe	F
A1i	Kyaing San Shwe	Fiul generalisimului Than Shwe, proprietar al J's Donuts	M
A1j	Dr. Khin Win Sein	Soția lui Kyaing San Shwe	F
A1k	Thant Zaw Shwe, alias Maung Maung	Fiul generalisimului Than Shwe	M
A1l	Dewar Shwe	Fiica generalisimului Than Shwe	F
A1m	Kyi Kyi Shwe, alias Ma Aw	Fiica generalisimului Than Shwe	F
A1n	Lt. col. Nay Soe Maung	Soțul lui Kyi Kyi Shwe	M
A1o	Pho La Pyae (Full Moon - Lună plină), alias Nay Shwe Thway Aung	Fiul lui Kyi Kyi Shwe și al lui Nay Soe Maung, director al Yadanabon Cybercity	M
A2a	Vicegeneralisim Maung Aye	Vicepreședinte, d.n. 25.12.1937	M
A2b	Mya Mya San	Soția vicegeneralisimului Maung Aye	F
A2c	Nandar Aye	Fiica vicegeneralisimului Maung Aye, soția maiorului Pye Aung (D15g). Proprietară a Queen Star Computer Co.	F
A3a	General Thura Shwe Mann	Șeful statului Major, coordonatorul operațiunilor speciale (armate, navale și aeriene), d.n. 11.7.1947	M
A3b	Khin Lay Thet	Soția generalului Thura Shwe Mann, d.n. 19.6.1947	F
A3c	Aung Thet Mann, alias Shwe Mann Ko Ko	Fiul generalului Thura Shwe Mann, Ayeya Shwe War (Wah) Company, 5, Pyay Road, Hlaing Township, Yangon și coproprietar al RedLink Communications Co. Ltd, No. 20, Building B, Mya Yeik Nyo Royal Hotel, Pa-Le Road, Bahan Township, Yangon, d.n. 19.6.1977	M
A3d	Khin Hnin Thandar	Soția lui Aung Thet Mann	F
A3e	Toe Naing Mann	Fiul generalului Thura Shwe Mann, d.n. 29.6.1978. Proprietar al Global Net și al Red Link Communications Co. Ltd, No. 20, Building B, Mya Yeik Nyo Royal Hotel, Pa-Le Road, Bahan Township, Yangon, furnizori de servicii internet	M
A3f	Zay Zin Latt	Soția lui Toe Naing Mann, fiica lui Khin Shwe (J5a), d.n. 24.3.1981	F
A4a	Gen.-lt. Thein Sein	«Prim-ministru», d.n. 20.4.1945, Pathein	M
A4b	Khin Khin Win	Soția gen.-lt. Thein Sein	F
A5a	Gen. (Thiha Thura) Tin Aung Myint Oo	(Thiha Thura este un titlu) «Prim-secretar», d.n. 29.5.1950, președinte al Consiliului olimpic național din Myanmar și președinte al Myanmar Economic Corporation	M
A5b	Khin Saw Hnin	Soția gen.-lt. Thiha Thura Tin Aung Myint Oo	F
A5c	Căpitan Naing Lin Oo	Fiul gen.-lt. Thiha Thura Tin Aung Myint Oo	M
A5d	Hnin Yee Mon	Soția căpitanului Naing Lin Oo	F
A6a	Gen.-mr. Min Aung Hlaing	Șeful Biroului de operațiuni speciale 2 (statele Kayah și Shan) din 23.6.2008	M
A6b	Kyu Kyu Hla	Soția gen.-mr. Min Aung Hlaing	F
A7a	Gen.-lt. Tin Aye	Șef Muniții militare, șeful UMEHL	M
A7b	Kyi Kyi Ohn	Soția gen.-lt. Tin Aye	F
A7c	Zaw Min Aye	Fiul gen.-lt. Tin Aye	M
A8a	Gen.-mr. Thar Aye, alias Tha Aye	Șeful Biroului de operațiuni speciale 1 (Kachin, Chin, Sagaing) din mai 2009, d.n. 16.2.1945 (anterior A11a)	M
A8b	Wai Wai Khaing, alias Wei Wei Khaing	Soția gen.-mr. Thar Aye (anterior A11b)	F
A8c	See Thu Aye	Fiul gen.-mr. Thar Aye (anterior A11c)	M
A9a	Gen.-mr. Hla Htay Win	Șeful serviciului de instruire a forțelor armate, din 23.6.2008. (anterior B1a). Proprietar al Htay Co. (exploatare forestieră și prelucrarea cherestelei)	M
A9b	Mar Mar Wai	Soția gen.-mr. Hla Htay Win	F
A10a	Gen.-mr. Ko Ko	Șeful biroului de operațiuni speciale 3 (Pegu, Irrawaddy, Arakan). Din 23.6.2008	M
A10b	Sao Nwan Khun Sum	Soția gen.-mr. Ko Ko	F
A11a	Gen.-lt. Khin Zaw	Șeful biroului de operațiuni speciale 4 (Karen, Mon, Tenas serim) din mai 2009, fost șef al BOS 6 din iunie 2008 (anterior G42a)	M
A11b	Khin Pyone Win	Soția gen.-lt. Khin Zaw (anterior G42b)	F
A11c	Kyi Tha Khin Zaw	Fiul gen.-lt. Khin Zaw (anterior G42c)	M
A11d	Su Khin Zaw	Fiica gen.-lt. Khin Zaw (anterior G42d)	F
A12a	Gen.-lt. Myint Swe	Șeful Biroului de operațiuni speciale 5 (Rangoon/Yangon)	M
A12b	Khin Thet Htay	Soția gen.-lt. Myint Swe	F
A13a	Arnt Maung	Director general pensionat, Direcția Afaceri Religioase	M
A14a	Gen.-lt. Ohn Myint	Șeful birouloui de operațiuni speciale 6 (Naypyidaw și Mandalay). Din mai 2009. (anterior A8a)	M
A14b	Nu Nu Swe	Soția gen.-lt. Ohn Myint	F
A14c	Kyaw Thiha, alias Kyaw Thura	Fiul gen.-lt. Ohn Myint	M
A14d	Nwe Ei Ei Zin	Soția lui Kyaw Thiha	F

B. COMANDANȚI REGIONALI

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv regiunea militară)	Sex (M/F)
B1a	Gen.-mr. Win Myint	Rangoon (Yangon)	M
B1b	Kyin Myaing	Soția gen.-mr. Win Myint	F
B2a	Gen.-mr. Yar Pyae, alias Ya Pyae, Ya Pye, Ya Pyrit, Yar Pye și Yar Pyrit	Est [stat Shan (sud)]	M
B2b	Thinzar Win Sein	Soția gen.-mr. Yar Pyae, alias Ya Pyae, Ya Pye, Ya Pyrit, Yar Pye și Yar Pyrit	F
B3a	Gen.-mr. Myint Soe	Nord-vest (divizia Sagaing) și ministru regional fără portofoliu	M
B4a	Gen.-mr. Khin Zaw Oo	Coastă (divizia Tanintharyi), d.n. 24.6.1951	M
B5a	Gen.-mr. Aung Than Htut	Nord-est [stat Shan (nord)]	M
B5b	Cherry	Soția gen.-mr. Aung Than Htut	F
B6a	Gen.-mr. Tin Ngwe	Centru (divizia Mandalay)	M
B6b	Khin Thida	Soția gen.-mr. Tin Ngwe	F
B7a	Gen.-mr. Thaung Aye	Vest (stat Rakhine)	M
B7b	Thin Myo Myo Aung	Soția gen.-mr. Thaung Aye	F
B8a	Gen.-mr. Kyaw Swe	Sud-vest (divizia Irrawaddy) și ministru regional fără portofoliu	M
B8b	Win Win Maw	Soția gen.-mr. Kyaw Swe	F
B9a	Gen.-mr. Soe Win	Nord (stat Kachin)	M
B9b	Than Than Nwe	Soția gen.-mr. Soe Win	F
B10a	Gen.-mr. Hla Min	Sud (divizia Bago)	M
B11a	Gen.-mr. Thet Naing Win	Sud-est (stat Mon)	M
B12a	Gen.-mr. Kyaw Phyo	Triunghi [stat Shan (est)]	M
B13a	Gen.-mr. Wai Lwin	Naypyidaw	M
B13b	Swe Swe Oo	Soția gen.-mr. Wai Lwin	F
B13c	Wai Phyo Aung	Fiul gen.-mr. Wai Lwin	M
B13d	Oanmar Kyaw Tun, alias Ohnmar Kyaw Tun	Soția lui Wai Phyo Aung	F
B13e	Wai Phyo	Fiul gen.-mr. Wai Lwin	M
B13f	Lwin Yamin	Fiica gen.-mr. Wai Lwin	F

C. COMANDANȚI REGIONALI ADJUNCȚI

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv regiunea militară)	Sex (M/F)
C1a	Gen. de brigadă Kyaw Kyaw Tun	Rangoon (Yangon)	M
C1b	Khin May Latt	Soția gen. de brigadă Kyaw Kyaw Tun	F
C2a	Gen. de brigadă Than Htut Aung	Centru	M
C2b	Moe Moe Nwe	Soția gen. de brigadă Than Htut Aung	F
C3a	Gen. de brigadă Tin Maung Ohn	Nord-vest	M
C4a	Gen. de brigadă San Tun	Nord, d.n. 2.3.1951, Rangoon/Yangon	M
C4b	Tin Sein	Soția gen. de brigadă San Tun, d.n. 27.9.1950, Rangoon/Yangon	F
C4c	Ma Khin Ei Ei Tun	Fiica gen. de brigadă San Tun, d.n. 16.9.1979, directoare a Ar Let Yone Co. Ltd	F
C4d	Min Thant	Fiul gen. de brigadă San Tun, d.n. 11.11.1982, Rangoon/Yangon, director al Ar Let Yone Co. Ltd	M
C4e	Khin Mi Mi Tun	Fiica gen. de brigadă San Tun, d.n. 25.10.1984, Rangoon/Yangon, directoare a Ar Let Yone Co. Ltd	F
C5a	Gen. de brigadă Hla Myint	Nord-est	M
C5b	Su Su Hlaing	Soția gen. de brigadă Hla Myint	F
C6a	Gen. de brigadă Wai Lin	Triunghi	M
C7a	Gen. de brigadă Chit Oo	Est	M
C7b	Kyin Myaing	Soția gen. de brigadă Chit Oo	F
C8a	Gen. de brigadă Zaw Min	Sud-est	M
C8b	Nyunt Nyunt Wai	Soția gen. de brigadă Zaw Min	F
C9a	Gen. de brigadă Hone Ngaing, alias Hon Ngai	Coastă	M
C9b	Wah Wah	Soția gen. de brigadă Hone Ngaing, alias Hon Ngai	F
C10a	Gen. de brigadă Win Myint	(anterior C7a) Sud	M
C10b	Mya Mya Aye	Soția gen. de brigadă Win Myint	F
C11a	Gen. de brigadă Tint Swe	Sud-vest	M
C11b	Khin Thaung	Soția gen. de brigadă Tint Swe	F
C11c	Ye Min, alias Ye Kyaw Swar Swe	Fiul gen. de brigadă Tint Swe	M
C11d	Su Mon Swe	Soția lui Ye Min	F
C12a	Gen. de brigadă Tin Hlaing	Vest	M
C12b	Hla Than Htay	Soția gen. de brigadă Tin Hlaing	F

D. MINIȘTRI

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv ministerul)	Sex (M/F)
D1a	Gen.-mr. Htay Oo	Agricultură și Irigații (din 18.9.2004) (portofoliu anterior: Cooperative, din 25.8.2003), secretar general al USDA, d.n. 20.1.1950, l.n. Hintada, pașaport nr. DM 105413, CI nr. 10/Khatana (N) 009325	M
D1b	Ni Ni Win	Soția gen.-mr. Htay Oo	F
D1c	Thein Zaw Nyo	Cadet, fiul gen.-mr. Htay Oo	M
D2a	Gen. de brigadă Tin Naing Thein	Comerț (din 18.9.2004), portofoliu anterior: ministru adjunct al Silviculturii, d.n. 1955	M
D2b	Aye Aye	Soția gen. de brigadă Tin Naing Thein	F
D3a	Gen.-mr. Khin Maung Myint	Construcții, de asemenea, ministrul Energiei Electrice 2	M
D3b	Win Win Nu	Soția gen.-mr. Khin Maung Myint	F
D4a	Gen.-mr. Tin Htut	Cooperative (din 15.5.2006)	M
D4b	Tin Tin Nyunt	Soția gen.-mr. Tin Htut	F
D5a	Gen.-mr. Khin Aung Myint	Cultură (din 15.5.2006)	M
D5b	Khin Phyone	Soția gen.-mr. Khin Aung Myint	F
D6a	Dr. Chan Nyein	Educație (din 10.8.2005), fost viceministru al Științei și Tehnologiei, membru al Comitetului executiv al USDA, d.n.15.12.1944	M
D6b	Sandar Aung	Soția dr. Chan Nyein	F
D7a	Col Zaw Min	Energie electrică (1) (din 15.5.2006), d.n. 10.1.1949	M
D7b	Khin Mi Mi	Soția col. Zaw Min	F
D8a	Gen. de brigadă Lun Thi	Energie (din 20.12.1997), d.n. 18.7.1940	M
D8b	Khin Mar Aye	Soția gen. de brigadă Lun Thi	F
D8c	Mya Sein Aye	Fiica gen. de brigadă Lun Thi	F
D8d	Zin Maung Lun	Fiul gen. de brigadă Lun Thi	M
D8e	Zar Chi Ko	Soția lui Zin Maung Lun	F
D9a	Gen.-mr. Hla Tun	Finanțe și Venituri (din 1.2.2003), d.n. 11.7.1951	M
D9b	Khin Than Win	Soția gen.-mr. Hla Tun	F
D10a	Nyan Win	Afaceri externe (din 18.9.2004), fost comandant adjunct al Instruirii forțelor armate, d.n. 22.1.1953	M
D10b	Myint Myint Soe	Soția lui Nyan Win, d.n. 15.1.1953	F
D11a	Gen. de brigadă Thein Aung	Silvicultură (din 25.8.2003)	M
D11b	Khin Htay Myint	Soția gen. de brigadă Thein Aung	F
D12a	Prof. dr. Kyaw Myint	Sănătate (din 1.2.2003), d.n. 1940	M
D12b	Nilar Thaw	Soția prof. dr. Kyaw Myint	F
D13a	Gen.-mr. Maung Oo	Afaceri interne (din 5.11.2004) și ministru al Imigrației și Populației din februarie 2009, d.n. 1952	M
D13b	Nyunt Nyunt Oo	Soția gen.-mr. Maung Oo	F
D14a	Gen.-mr. Maung Maung Swe	Protecție Socială, Ajutor și Restabilire (din 15.5.2006)	M
D14b	Tin Tin Nwe	Soția gen.-mr. Maung Maung Swe	F
D14c	Ei Thet Thet Swe	Fiica gen.-mr. Maung Maung Swe	F
D14d	Kaung Kyaw Swe	Fiul gen.-mr. Maung Maung Swe	M
D15a	Aung Thaung	Industrie 1 (din 15.11.1997)	M
D15b	Khin Khin Yi	Soția lui Aung Thaung	F
D15c	Mr. Moe Aung	Fiul lui Aung Thaung	M
D15d	Dr. Aye Khaing Nyunt	Soția mr. Moe Aung	F
D15e	Nay Aung	Fiul lui Aung Thaung, om de afaceri, director executiv al Aung Yee Phyoe Co. Ltd și director al IGE Co.Ltd	M
D15f	Khin Moe Nyunt	Soția lui Nay Aung	F
D15g	Mr. Pyi Aung, alias Pye Aung	Fiul lui Aung Thaung (căsătorit cu A2c). Director al IGE Co.Ltd	M
D15h	Khin Ngu Yi Phyo	Fiica lui Aung Thaung	F
D15i	Dr. Thu Nanda Aung	Fiica lui Aung Thaung	F
D15j	Aye Myat Po Aung	Fiica lui Aung Thaung	F
D16a	Viceamiral Soe Thein	Industrie 2 (din iunie 2008) (fost G38a)	M
D16b	Khin Aye Kyin, alias Aye Aye	Soția viceamiralului Soe Thein	F
D16c	Yimon Aye	Fiica viceamiralului Soe Thein, d.n. 12.7.1980, în prezent în SUA	F
D16d	Aye Chan	Fiul viceamiralului Soe Thein, d.n. 23.9.1973	M
D16e	Thida Aye	Fiica viceamiralului Soe Thein, d.n. 23.3.1979	F
D17a	Gen. de brigadă Kyaw Hsan	Informații (din 13.9.2002)	M
D17b	Kyi Kyi Win	Soția gen. de brigadă Kyaw Hsan. Șefa Departamentului Informații al Federației Femeilor de Afaceri din Myanmar.	F
D18a	Gen. de brigadă Maung Maung Thein	Zootehnie și Pescuit	M
D18b	Myint Myint Aye	Soția gen. de brigadă Maung Maung Thein	F
D18c	Min Thein, alias Ko Pauk	Fiul gen. de brigadă Maung Maung Thein	M
D19a	Gen. de brigadă Ohn Myint	Mine (din 15.11.1997)	M
D19b	San San	Soția gen. de brigadă Ohn Myint	F
D19c	Thet Naing Oo	Fiul gen. de brigadă Ohn Myint	M
D19d	Min Thet Oo	Fiul gen. de brigadă Ohn Myint	M
D20a	Soe Tha	Planificare Națională și Dezvoltare Economică (din 20.12.1997), d.n. 7.11.1944	M
D20b	Kyu Kyu Win	Soția lui Soe Tha, d.n. 3.11.1949	F
D20c	Kyaw Myat Soe, alias Aung Myat Soe	Fiul lui Soe Tha, d.n. 14.2.1973/7.10.1974, în prezent în Australia	M
D20d	Wei Wei Lay	Soția lui Kyaw Myat Soe, d.n. 12.9.1978/18.8.1975, în prezent în Australia	F
D20e	Aung Soe Tha	Fiul lui Soe Tha, d.n. 5.10.1980	M
D20f	Myat Myitzu Soe	Fiica lui Soe Tha, d.n. 14.2.1973	F
D20g	San Thida Soe	Fiica lui Soe Tha, d.n. 12.9.1978	F
D20h	Phone Myat Soe	Fiul lui Soe Tha, d.n. 3.3.1983	M
D21a	Col. Thein Nyunt	Progresul Zonelor de Frontieră, Etnii Naționale și Afaceri privind Dezvoltarea (din 15.11.1997) și primar al Naypyidaw	M
D21b	Kyin Khaing, alias Kyin Khine	Soția col. Thein Nyunt	F
D22a	Gen.-mr. Aung Min	Transporturi Feroviare (din 1.2.2003)	M
D22b	Wai Wai Thar, alias Wai Wai Tha	Soția gen.-mr. Aung Min	F
D22c	Aye Min Aung	Fiica gen.-mr. Aung Min	F
D22d	Htoo Char Aung	Fiul gen.-mr. Aung Min	M
D23a	Gen. de brigadă Thura Myint Maung	Afaceri Religioase (din 25.8.2003)	M
D23b	Aung Kyaw Soe	Fiul gen. de brigadă Thura Myint Maung	M
D23c	Su Su Sandi	Soția lui Aung Kyaw Soe	F
D23d	Zin Myint Maung	Fiica gen. de brigadă Thura Myint Maung	F
D24a	Thaung	Știință și Tehnologie (din 1.11.1998), d.n. 6.7.1937, Kyaukse	M
D24b	May Kyi Sein	Soția lui Thaung	F
D24c	Aung Kyi	Fiul lui Thaung, d.n. 1971	M
D25a	Gen. de brigadă Thura Aye Myint	Sport (din 29.10.1999)	M
D25b	Aye Aye	Soția gen. de brigadă Thura Aye Myint	F
D25c	Nay Linn	Fiul gen. de brigadă Thura Aye Myint	M
D26a	Gen. de brigadă Thein Zaw	Ministrul Telecomunicațiilor, Poștei și Telegrafiei (din 10.5.2001)	M
D26b	Mu Mu Win	Soția gen. de brigadă Thein Zaw	F
D27a	Gen.-mr. Thein Swe	Transporturi, din 18.9.2004 (portofoliu anterior: cabinetul primului ministru, din 25.8.2003)	M
D27b	Mya Theingi	Soția gen.-mr. Thein Swe	F
D28a	Gen.-mr. Soe Naing	Ministrul Industriei Hoteliere și Turismului (din 15.5.2006)	M
D28b	Tin Tin Latt	Soția gen.-mr. Soe Naing	F
D28c	Wut Yi Oo	Fiica gen.-mr. Soe Naing	F
D28d	Căpitan Htun Zaw Win	Soțul lui Wut Yi Oo	M
D28e	Yin Thu Aye	Fiica gen.-mr. Soe Naing	F
D28f	Yi Phone Zaw	Fiul gen.-mr. Soe Naing	M
D29a	Aung Kyi	Muncă/Ocuparea forței de muncă (numit ministru pentru relații la 8.10.2007, însărcinat cu relațiile cu Aung San Suu Kyi)	M
D29b	Thet Thet Swe	Soția lui Aung Kyi	F
D30a	Kyaw Thu	Președinte al comitetului de selecție și de formare a funcționarilor, d.n. 15.8.1949	M
D30b	Lei Lei Kyi	Soția lui Kyaw Thu	F

E. MINIȘTRI ADJUNCȚI

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv ministerul)	Sex (M/F)
E1a	Ohn Myint	Agricultură și Irigații (din 15.11.1997)	M
E1b	Thet War	Soția lui Ohn Myint	F
E2a	Gen. de brigadă Aung Tun	Comerț (din 13.9.2003)	M
E3a	Gen. de brigadă Myint Thein	Construcții (din 5.1.2000)	M
E3b	Mya Than	Soția gen. de brigadă Myint Thein	F
E4a	Tint Swe	Construcții d.n. 7.11.1936 (din 7.5.1998)	M
E5a	Gen.-mr. Aye Myint	Apărare (din 15.5.2006)	M
E6a	Gen. de brigadă Aung Myo Min	Educație (din 19.11.2003)	M
E6b	Thazin Nwe	Soția gen. de brigadă Aung Myo Min	F
E6c	Si Thun Aung	Fiul gen. de brigadă Aung Myo Min	M
E7a	Myo Myint	Energie electrică 1 (din 29.10.1999)	M
E7b	Tin Tin Myint	Soția lui Myo Myint	F
E8a	Gen. de brigadă Than Htay	Energie (din 25.8.2003)	M
E8b	Soe Wut Yi	Soția gen. de brigadă Than Htay	F
E9a	Col Hla Thein Swe	d.n.8.3.1957 Finanțe și Venituri (din 25.8.2003)	M
E9b	Thida Win	Soția col. Hla Thein Swe	F
E10a	Gen. de brigadă Win Myint	Energie electrică (2)	M
E10b	Tin Ma Ma Than	Soția gen. de brigadă Win Myint	F
E11a	Maung Myint	Afaceri externe d.n. 21.5.1958, Mandalay (din 18.9.2004)	M
E11b	Dr. Khin Mya Win	d.n. 21.1.1956, soția lui Maung Myint	F
E12a	Prof. dr. Mya Oo	Sănătate (din 16.11.1997), d.n. 25.1.1940	M
E12b	Tin Tin Mya	Soția prof. dr. Mya Oo	F
E12c	Dr. Tun Tun Oo	Fiul prof. dr. Mya Oo, d.n. 26.7.1965	M
E12d	Dr. Mya Thuzar	Fiica prof. dr. Mya Oo, d.n. 23.9.1971	F
E12e	Mya Thidar	Fiica prof. dr. Mya Oo, d.n. 10.6.1973	F
E12f	Mya Nandar	Fiica prof. dr. Mya Oo, d.n. 29.5.1976	F
E13a	Gen. de brigadă Phone Swe	Afaceri interne (din 25.8.2003)	M
E13b	San San Wai	Soția gen. de brigadă Phone Swe	F
E14a	Gen. de brigadă Aye Myint Kyu	Hoteluri și Turism (din 16.11.1997)	M
E14b	Prof. Khin Swe Myint	Soția gen. de brigadă Aye Myint Kyu	F
E15a	Gen. de brigadă Win Sein	Imigrație și Populație (din noiembrie 2006)	M
E15b	Wai Wai Linn	Soția gen. de brigadă Win Sein	F
E16a	Gen. de brigadă Thein Tun	Industrie 1 (ministru adjunct suplimentar)	M
E17a	Lt.-col. Khin Maung Kyaw	Industrie 2 (din 5.1.2000)	M
E17b	Mi Mi Wai	Soția lt.-col. Khin Maung Kyaw	F
E18a	Gen.-mr. Kyaw Swa Khine	Industrie 2 (din 24.10.2007) (anterior G29a), (ministru adjunct suplimentar)	M
E18b	Khin Phyu Mar	Soția gen.-mr. Kyaw Swa Khine	F
E19a	Col. Tin Ngwe	Progresul Zonelor de Frontieră, Etnii Naționale și Afaceri privind Dezvoltarea (din 25.8.2003)	M
E19b	Khin Mya Chit	Soția col. Tin Ngwe	F
E20a	Thaung Lwin	Transporturi feroviare (din 16.11.1997)	M
E20b	Dr. Yi Yi Htwe	Soția lui Thura Thaung Lwin	F
E21a	Gen. de brigadă Aung Ko	Afaceri Religioase, USDA, membru al Comitetului executiv central (din 17.11.1997)	M
E21b	Myint Myint Yee, alias Yi Yi Myint	Soția gen. de brigadă Thura Aung Ko	F
E22a	Kyaw Soe	Știință și Tehnologie d.n. 16.10.1944 (din 15.11.2004)	M
E23a	Col. Thurein Zaw	Planificare Națională și Dezvoltare Economică (din 10.8.2005)	M
E23b	Tin Ohn Myint	Soția col. Thurein Zaw	F
E24a	Gen. de brigadă Kyaw Myin	Protecție Socială, Ajutor și Restabilire (din 25.8.2003)	M
E24b	Khin Nwe Nwe	Soția gen. de brigadă Kyaw Myin	F
E25a	Pe Than	Transporturi Feroviare (din 14.11.1998)	M
E25b	Cho Cho Tun	Soția lui Pe Than	F
E26a	Col. Nyan Tun Aung	Transporturi (din 25.8.2003)	M
E26b	Wai Wai	Soția col. Nyan Tun Aung	F
E27a	Dr. Paing Soe	Sănătate (ministru adjunct suplimentar) (din 15.5.2006)	M
E27b	Khin Mar Swe	Soția dr. Paing Soe	F
E28a	Gen.-mr. Thein Tun	Ministru adjunct al Poștei și Telecomunicațiilor	M
E28b	Mya Mya Win	Soția lui Thein Tun	F
E29a	Gen.-mr. Kyaw Swa Khaing	Ministru adjunct al Industriei 2	M
E29b	Khin Phyu Mar	Soția lui Kyaw Swa Khaing	F
E30a	Gen.-mr. Thein Htay	Ministru adjunct al Apărării	M
E30b	Myint Myint Khine	Soția gen.-mr. Thein Htay	F
E31a	Gen. de brigadă Tin Tun Aung	Ministru adjunct al Muncii (din 7.11.2007)	M

F. ALTE NUMIRI LEGATE DE TURISM

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv postul deținut)	Sex (M/F)
F1a	Hla Htay	Director general al Direcției Hoteluri și Turism (Director executiv al Serviciilor hoteliere și de turism din Myanmar până în august 2004)	M
F2a	Tin Maung Shwe	Director general adjunct, Direcția Hoteluri și Turism	M
F3a	Soe Thein	Director executiv al Serviciilor hoteliere și de turism din Myanmar din octombrie 2004 (post anterior: director general)	M
F4a	Khin Maung Soe	Director general	M
F5a	Tint Swe	Director general	M
F6a	Lt.-col. Yan Naing	Director general, Ministerul Industriei Hoteliere și al Turismului	M
F7a	Kyi Kyi Aye	Directoare pentru promovarea turismului, Ministerul Industriei Hoteliere și al Turismului	F

G. ÎNALȚI RESPONSABILI MILITARI

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
G1a	Gen.-mr. Hla Shwe	Adjutant General adjunct	M
G2a	Gen.-mr. Soe Maung	Judecător avocat general	M
G2b	Nang Phyu Phyu Aye	Soția gen.-mr. Soe Maung	F
G3a	Gen.-mr. Thein Htaik, alias Hteik	Inspector general	M
G4a	Gen.-mr. Saw Hla	Comandantul poliției militare	M
G4b	Cho Cho Maw	Soția gen.-mr. Saw Hla	F
G5a	Gen.-mr. Htin Aung Kyaw	Intendent general adjunct	M
G5b	Khin Khin Maw	Soția gen.-mr. Htin Aung Kyaw	F
G6a	Gen.-lt. Lun Maung	Auditor general	M
G6b	May Mya Sein	Soția gen.-lt. Lun Maung	F
G7a	Gen.-mr. Nay Win	Asistent militar al președintelui SPDC	M
G8a	Gen.-mr. Hsan Hsint	General împuternicit cu recrutările, d.n. 1951	M
G8b	Khin Ma Lay	Soția gen.-mr. Hsan Hsint	F
G8c	Okkar San Sint	Fiul gen.-mr. Hsan Hsint	M
G9a	Gen.-mr. Hla Aung Thein	Comandant de tabără, Rangoon	M
G9b	Amy Khaing	Soția lui Hla Aung Thein	F
G10a	Gen.-lt. Ye Myint	Șeful Securității afacerilor militare	M
G10b	Myat Ngwe	Soția gen.-lt. Ye Myint	F
G11a	Gen. de brigadă Mya Win	Comandant, Colegiul Național de Apărare	M
G12a	Gen. de brigadă Maung Maung Aye	Comandant, Colegiul Statului Major (din iunie 2008)	M
G12b	San San Yee	Soția gen. de brigadă Maung Maung Aye	F
G13a	Gen. de brigadă Tun Tun Oo	Director Relații publice și război psihologic	M
G14a	Gen.-mr. Thein Tun	Director de transmisiuni; membru al Comitetului de gestionare a convocării Convenției Naționale	M
G15a	Gen.-mr. Than Htay	Director Aprovizionare și transport	M
G15b	Nwe Nwe Win	Soția gen.-mr. Than Htay	F
G16a	Gen.-mr. Khin Maung Tint	Director Oficiul Tipărituri de securitate	M
G17a	Gen.-mr. Sein Lin	Director, Ministerul Apărării (funcția precisă necunoscută. fost director Muniții)	M
G18a	Gen.-mr. Kyi Win	Director Artilerie și blindate, membru în Consiliul de administrație al UMEHL	M
G18b	Khin Mya Mon	Soția gen.-mr. Kyi Win	F
G19a	Gen.-mr. Tin Tun	Director Construcții militare	M
G19b	Khin Myint Wai	Soția gen.-mr. Tin Tun	F
G20a	Gen.-mr. Aung Thein	Director Restabilire	M
G20b	Htwe Yi, alias Htwe Htwe Yi	Soția gen.-mr. Aung Thein	F
G21a	Gen. de brigadă Than Maung	Comandant adjunct al Colegiului Național de Apărare	M
G22a	Gen. de brigadă Win Myint	Rectorul Academiei Tehnologice a Serviciilor de Apărare	M
G23a	Gen. de brigadă Tun Nay Lin	Rector/Comandant; Academia Medicală a Serviciilor de Apărare	M
G24a	Gen. de brigadă Than Sein	Comandant Spitalul serviciilor de apărare, Mingaladon, d.n. 1.2.1946, l.n. Bago	M
G24b	Rosy Mya Than	Soția gen. de brigadă Than Sein	F
G25a	Gen. de brigadă Win Than	Director pentru aprovizionare și director general al Union of Myanmar Economic Holdings (post deținut anterior de gen.-mr. Win Hlaing, K1a)	M
G26a	Gen. de brigadă Than Maung	Director al miliției populare și al forțelor de frontieră	M
G27a	Gen.-mr. Khin Maung Win	Director în industriile de apărare	M
G28a	Gen. de brigadă Win Aung	Membru al comitetului de selecție și de formare a funcționarilor	M
G29a	Gen. de brigadă Soe Oo	Membru al comitetului de selecție și de formare a funcționarilor	M
G30a	Gen. de brigadă Nyi Tun, alias Nyi Htun	Membru al comitetului de selecție și de formare a funcționarilor	M
G31a	Gen. de brigadă Kyaw Aung	Membru al comitetului de selecție și de formare a funcționarilor	M
G32a	Gen.-lt. Myint Hlaing	Șef al Statului-Major (Apărarea aeriană)	M
G32b	Khin Thant Sin	Soția gen.-lt Myint Hlaing	F
G32c	Hnin Nandar Hlaing	Fiica gen.-lt Myint Hlaing	F
G32d	Thant Sin Hlaing	Fiul gen.-lt Myint Hlaing	M
G33a	Gen.-mr. Mya Win	Director pentru artilerie, Ministerul Apărării	M
G34a	Gen.-mr. Tin Soe	Director pentru vehicule blindate, Ministerul Apărării	M
G35a	Gen.-mr. Than Aung	Director, Ministerul Apărării, Divizia personal medical	M
G36a	Gen.-mr. Ngwe Thein	Ministerul Apărării	M
G37a	Col. Thant Shin	Director general, cancelaria primului ministru	M
G38a	Gen.-lt. Thura Myint Aung	Adjutant general (anterior B8a, promovat de la comandamentul regional sud-vest)	M
G39a	Gen.-mr. Maung Shein	Inspector și auditor general al serviciilor apărării	M
G40a	Gen.-mr. Tha Aye	Ministerul Apărării	M
G41a	Col. Myat Thu	Comandantul Regiunii militare 1 Rangoon (Rangoon-ul de nord)	M
G42a	Col. Nay Myo	Comandantul Regiunii militare 2 (Rangoon-ul de est)	M
G43a	Col. Tin Hsan	Comandantul Regiunii militare 3 (Rangoon-ul de vest)	M
G44a	Col. Khin Maung Htun	Comandantul Regiunii militare 4 (Rangoon-ul de sud)	M
G45a	Col. Tint Wai	Comandantul Comandamentului operațiunilor militare nr. 4 (Mawbi)	M
G46a	San Nyunt	Comandantul Unității de ajutor militar nr. 2 a securității afacerilor militare	M
G47a	Lt.-Col. Zaw Win	Comandantul batalionului Lon Htein baza 3 Shwemyayar	M
G48a	Mr. Mya Thaung	Comandantul batalionului Lon Htein baza 5 Mawbi	M
G49a	Mr. Aung San Win	Comandantul batalionului Lon Htein baza 7 Thanlin Township	M

Marina militară

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
G50a	Contraamiral Nyan Tun	Comandant suprem (marina militară) din iunie 2008. Membru al Consiliului de administrație al UMEHL (fost G39a)	M
G50b	Khin Aye Myint	Soția lui Nyan Tun	F
G51a	Comodor Win Shein	Comandant, cartierul general de instrucție al marinei militare	M
G52a	Comodor gen. de brigadă Thura Thet Swe	Comandantul Comandamentului Naval Regional Taninthayi	M
G53a	Comodor Myint Lwin	Comandantul regiunii navale Irrawaddy	M

Forțele aeriene

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
G54a	Gen.-lt Myat Hein	Comandant suprem (aviație)	M
G54b	Htwe Htwe Nyunt	Soția gen.-lt. Myat Hein	F
G55a	Gen.-mr. Khin Aung Myint	Șef al Statului Major (aviație)	M
G56a	Gen. de brigadă Ye Chit Pe	Statul Major al comandantului suprem al aviației, Mingaladon	M
G57a	Gen. de brigadă Khin Maung Tin	Comandant al Școlii de aviație din Shande, Meiktila	M
G58a	Gen. de brigadă Zin Yaw	Comandantul bazei aeriene Pathein, Șef al Statului Major (aviație), membru al Consiliului de administrație al UMEHL	M
G58b	Khin Thiri	Soția gen. de brigadă Zin Yaw	F
G58c	Zin Mon Aye	Fiica gen. de brigadă Zin Yaw, d.n. 26.3.1985	F
G58d	Htet Aung	Fiul gen. de brigadă Zin Yaw, d.n. 9.7.1988	M

Diviziile de infanterie ușoară (DIU)

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
G59a	Gen. de brigadă Than Htut	DIU 11	M
G60a	Gen. de brigadă Tun Nay Lin	DIU 22	M
G61a	Gen. de brigadă Kyaw Htoo Lwin	DIU 33 , Sagaing	M
G62a	Gen. de brigadă Taut Tun	DIU 44	M
G63a	Gen. de brigadă Aye Khin	DIU 55, Lalaw	M
G64a	Gen. de brigadă San Myint	DIU 66, Pyi	M
G65a	Gen. de brigadă Tun Than	DIU 77, Bago	M
G66a	Gen. de brigadă Aung Kyaw Hla	88 LID, Magwe	M
G67a	Gen. de brigadă Tin Oo Lwin	DIU 99, Meiktila	M
G68a	Gen. de brigadă Sein Win	DIU 101, Pakokku	M
G69a	Col. Than Han	DIU 66	M
G70a	Lt.-col. Htwe Hla	DIU 66	M
G71a	Lt-col. Han Nyunt	DIU 66	M
G72a	Col. Ohn Myint	DIU 77	M
G73a	Lt.-col. Aung Kyaw Zaw	DIU 77	M
G74a	Mr. Hla Phyo	DIU 77	M
G75a	Col. Myat Thu	Comandant operațiuni tactice DIU 11	M
G76a	Col. Htein Lin	Comandant operațiuni tactice DIU 11	M
G77a	Lt.-col. Tun Hla Aung	Comandant operațiuni tactice DIU 11	M
G78a	Col. Aung Tun	Brigada 66	M
G79a	Căpitan Thein Han	Brigada 66	M
G79b	Hnin Wutyi Aung	Soția căpitanului Thein Han	F
G80a	Lt. col Mya Win	Comandant operațiuni tactice DIU 77	M
G81a	Col. Win Te	Comandant operațiuni tactice DIU 77	M
G82a	Col. Soe Htway	Comandant operațiuni tactice DIU 77	M
G83a	Lt.-col. Tun Aye	Comandantul Batalionului de Infanterie Ușoară 702	M
G84a	Nyan Myint Kyaw	Comandantul Batalionului de Infanterie Ușoară 281 (estul statului Mongyang Shan)	M

Alți generali de brigadă

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
G85a	Gen. de brigadă Htein Win	Postul Taikkyi	M
G86a	Gen. de brigadă Khin Maung Htay	Comandantul postului Meiktila	M
G87a	Gen. de brigadă Kyaw Oo Lwin	Comandantul postului Kalay	M
G88a	Gen. de brigadă Khin Zaw Win	Postul Khamaukgyi	M
G89a	Gen. de brigadă Kyaw Aung	Regiunea militară de sud, comandantul postului Toungoo	M
G90a	Gen. de brigadă Myint Hein	Comandant Operațiuni Militare -3, postul Mogaung	M
G91a	Gen. de brigadă Tin Ngwe	Ministerul Apărării	M
G92a	Gen. de brigadă Myo Lwin	Comandant Operațiuni Militare -7, postul Pekon	M
G93a	Gen. de brigadă Myint Soe	Comandant Operațiuni Militare -5, postul Taungup	M
G94a	Gen. de brigadă Myint Aye	Comandant Operațiuni Militare -9, postul Kyauktaw	M
G95a	Gen. de brigadă Nyunt Hlaing	Comandant Operațiuni Militare -17, postul Mong Pan	M
G96a	Gen. de brigadă Ohn Myint	Membru al CEC al USDA, statul Mon	M
G97a	Gen. de brigadă Soe Nwe	Comandant Operațiuni Militare -21, postul Bhamo	M
G98a	Gen. de brigadă Than Tun	Comandantul postului Kyaukpadaung	M
G99a	Gen. de brigadă Than Tun Aung	Comandant Operațiuni Regionale –Sittwe	M
G100a	Gen. de brigadă Thet Naing	Comandantul postului Aungban	M
G101a	Gen. de brigadă Thein Hteik	Comandamentul Operațiunilor Militare -13, postul Bokpyin	M
G102a	Gen. de brigadă Thura Myint Thein	Comandant operațiuni tactice Namhsan, în prezent director executiv al Myanmar Economic Corporation (MEC)	M
G103a	Gen. de brigadă Win Aung	Comandantul postului Mong Hsat	M
G104a	Gen. de brigadă Myo Tint	Ofițer în misiune specială, Ministerul Transporturilor	M
G105a	Gen. de brigadă Thura Sein Thaung	Ofițer în misiune specială, Ministerul Protecției Sociale	M
G106a	Gen. de brigadă Phone Zaw Han	Primar al Mandalay din februarie 2005 și președinte al Comitetului de dezvoltare al orașului Mandalay, fost comandant al Kyaukme	M
G106b	Moe Thidar	Soția gen. de brigadă Phone Zaw Han	F
G107a	Gen. de brigadă Win Myint	Comandantul postului Pyinmana	M
G108a	Gen. de brigadă Kyaw Swe	Comandantul postului Pyin Oo Lwin	M
G109a	Gen. de brigadă Soe Win	Comandantul postului Bahtoo	M
G110a	Gen. de brigadă Thein Htay	Șef adjunct al Producției de arme militare, Ministerul Apărării	M
G111a	Gen. de brigadă Myint Soe	Comandantul postului Rangoon	M
G112a	Gen. de brigadă Myo Myint Thein	Comandant, Spitalul Serviciilor de Apărare Pyin Oo Lwin	M
G113a	Gen. de brigadă Sein Myint	Președinte al Consiliului pentru pace și dezvoltare, divizia Bago (Pegu)	M
G114a	Gen. de brigadă Hong Ngai (Ngaing)	Vicepreședinte al Consiliul pentru pace și dezvoltare din statul Chin	M
G115a	Gen. de brigadă Win Myint	Vicepreședinte al Consiliul pentru pace și dezvoltare din statul Kayah	M

H. OFIȚERI MILITARI AFLAȚI LA CONDUCEREA PENITENCIARELOR ȘI A FORȚELOR DE POLIȚIE

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
H1a	Gen. de brigadă Khin Yi	Director general al Poliției din Myanmar, d.n. 29.12.1952	M
H1b	Khin May Soe	Soția gen. de brigadă Khin Yi	F
H2a	Zaw Win	Director general al Departamentului penitenciarelor (Ministerul de Interne) din august 2004, fost director general adjunct al Poliției din Myanmar și fost general de brigadă. Fost cadru militar.	M
H2b	Nwe Ni San	Soția lui Zaw Win	F
H3a	Aung Saw Win	Director general, Biroul pentru investigații speciale	M
H4a	Gen. de brigadă de poliție Khin Maung Si	Șeful Inspectoratului General al Poliției	M
H5a	Lt-col. Tin Thaw	Comandantul Institutului tehnic de stat	M
H6a	Maung Maung Oo	Șeful echipei de interogatoriu a Securității militare la închisoarea Insein	M
H7a	Myo Aung	Directorul penitenciarelor Rangoon	M
H8a	Gen. de brigadă de poliție Zaw Win	Directorul adjunct al Poliției	M
H9a	Lt-col. de poliție Zaw Min Aung	Secție specială	M

I. ASOCIAȚIA PENTRU UNIUNE, SOLIDARITATE ȘI DEZVOLTARE (USDA)

(înalți responsabili USDA care nu au fost menționați în altă parte)

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv funcția)	Sex (M/F)
I1a	Gen. de brigadă Aung Thein Lin, alias Aung Thein Lynn	Primar al Yangon și președinte al Comitetului de dezvoltare al orașului Yangon (secretar) și membru al Comitetului Executiv Central al USDA, d.n. 1952	M
I1b	Khin San Nwe	Soția gen. de brigadă Aung Thein Lin	F
I1c	Thidar Myo	Fiica gen. de brigadă Aung Thein Lin	F
I2a	Col. Maung Par, alias Maung Pa	Viceprimar al Comitetului de dezvoltare al orașului Yangon I (membru al Comitetului Executiv Central I)	M
I2b	Khin Nyunt Myaing	Soția col. Maung Par	F
I2c	Naing Win Par	Fiul col. Maung Par	M
I3a	Nyan Tun Aung	Membru al Comitetului Executiv Central	M
I4a	Aye Myint	Membru al Comitetului Executiv Central, Rangoon	M
I5a	Tin Hlaing	Membru al Comitetului Executiv Central, Rangoon	M
I6a	Soe Nyunt	Ofițer de stat-major Yangon Est	M
I7a	Chit Ko Ko	Președintele Consiliului pentru pace și dezvoltare din Mingala Taungnyunt	M
I8a	Soe Hlaing Oo	Secretarul Consiliului pentru pace și dezvoltare din Mingala Taungnyunt	M
I9a	Căpitan Kan Win	Șeful Poliției din Mingala Taungnyunt	M
I10a	That Zin Thein	Șeful Comitetului de dezvoltare din Mingala Taungnyunt	M
I11a	Khin Maung Myint	Șeful Departamentului imigrație și populație din Mingala Taungnyunt	M
I12a	Zaw Lin	Secretarul USDA Mingala Taungnyunt	M
I13a	Win Hlaing	Co-secretarul USDA, Mingala Taungnyunt	M
I14a	San San Kyaw	Ofițer de stat-major în Departamentul informații și relații publice al Ministerului Informațiilor din Mingala Taungnyunt	F
I15a	Gen.-lt. Myint Hlaing	Ministerul Apărării și membru USDA	M

J. PERSOANE CARE BENEFICIAZĂ DE PE URMA POLITICILOR ECONOMICE ALE GUVERNULUI ȘI ALTE PERSOANE ASOCIATE CU REGIMUL

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv societatea comercială)	Sex (M/F)
J1a	Tay Za	Director executiv, Htoo Trading Co; Htoo Construction Co., d.n. 18.7.1964; carte de identitate MYGN 006415. Proprietar al Clubului de fotbal Yangon United Tată: Myint Swe (6.11.1924). Mamă: Ohn (12.8.1934)	M
J1b	Thidar Zaw	Soția lui Tay Za; d.n. 24.2.1964, carte de identitate KMYT 006865. Părinți: Zaw Nyunt (decedat), Htoo (decedată)	F
J1c	Pye Phyo Tay Za	Fiul lui Tay Za , d.n. 29.1.1987	M
J1d	Ohn	Mama lui Tay Za, d.n. 12.8.1934	F
J2a	Thiha	Fratele lui Tay Za (J1a), d.n. 24.6.1960. Director al Htoo Trading. Distribuitor «London Cigarettes» (Myawaddy Trading)	M
J2b	Shwe Shwe Lin	Soția lui Thiha	F
J3a	Aung Ko Win, alias Saya Kyaung	Kanbawza Bank, de asemenea, Myanmar Billion Group, Nilayoma Co. Ltd, East Yoma Co. Ltd și reprezentant al London Cigarettes în statele Shan și Kayah și proprietar al Clubului de fotbal Kanbawza	M
J3b	Nan Than Htwe, alias Nan Than Htay	Soția lui Aung Ko Win	F
J3c	Nang Lang Kham, alias Nan Lan Khan	Fiica lui Aung Ko Win, d.n. 1.6.1988	F
J4a	Tun Myint Naing, alias Steven Law, Htun Myint Naing, Htoon Myint Naing	Asia World Co., d.n. 15.5.1958 sau 27.8.1960, proprietar al Clubului de fotbal Magway	M
J4b	Ng Seng Hong, alias Seng Hong, Cecilia Ng sau Ng Sor Hon	Soția lui Tun Myint Naing. Director executiv al Golden Aaron Pte Ltd (Singapore)	F
J4c	Lo Hsing-han	Tatăl lui Tun Myint Naing, alias Steven Law de la Asia World Co., d.n. 1938 sau 1935	M
J5a	Khin Shwe	Zaykabar Co, d.n. 21.1.1952. A se vedea, de asemenea, A3f.	M
J5b	San San Kywe	Soția lui Khin Shwe	F
J5c	Zay Thiha	Fiul lui Khin Shwe, d.n. 1.1.1977, director executiv al Zaykabar Co. Ltd	M
J5d	Nandar Hlaing	Soția lui Zay Thiha	F
J6a	Htay Myint	Yuzana Co., d.n. 6.2.1955, de asemenea, Yuzana Supermarket, Yuzana Hotel, Yuzana Oil Palm Project și proprietar al Clubului de fotbal Southern Myanmar United	M
J6b	Aye Aye Maw	Soția lui Htay Myint, d.n. 17.11.1957	F
J6c	Win Myint	Fratele lui Htay Myint, d.n. 29.5.1952, director al Yuzana Co.	M
J6d	Lay Myint	Fratele lui Htay Myint, d.n. 6.2.1955, director al Yuzana Co.	M
J6e	Kyin Toe	Fratele lui Htay Myint, d.n. 29.4.1957, director al Yuzana Co.	M
J6f	Zar Chi Htay	Fiica lui Htay Myint, directoare a Yuzana Co., d.n. 17.2.1981	F
J6g	Khin Htay Lin	Director, Yuzana Co., d.n. 14.4.1969	M
J7a	Kyaw Win	Shwe Thanlwin Trading Co. (distribuitori unici ai Thaton Tires în subordinea Ministerului Industriei 2)	M
J7b	Nan Mauk Loung Sai, alias Nang Mauk Lao Hsai	Soția lui Kyaw Win	F
J8a	Gen.-mr. (în rezervă) Nyunt Tin	Fost Ministru al Agriculturii și Irigațiilor, în rezervă din septembrie 2004	M
J8b	Khin Myo Oo	Soția gen.-mr. (în rezervă) Nyunt Tin	F
J8c	Kyaw Myo Nyunt	Fiul gen.-mr. (în rezervă) Nyunt Tin	M
J8d	Thu Thu Ei Han	Fiica gen.-mr. (în rezervă) Nyunt Tin	F
J9a	Than Than Nwe	Soția gen. Soe Win, fost prim-ministru (decedat)	F
J9b	Nay Soe	Fiul gen. Soe Win, fost prim-ministru (decedat)	M
J9c	Theint Theint Soe	Fiica gen. Soe Win, fost prim-ministru (decedat)	F
J9d	Sabai Myaing	Soția lui Nay Soe	F
J9e	Htin Htut	Soțul lui Theint Theint Soe	M
J10a	Maung Maung Myint	Director executiv al Myangon Myint Co. Ltd	M
J11a	Maung Ko	Director, Htarwara Mining Company	M
J12a	Zaw Zaw, alias Phoe Zaw	Director executiv al Max Myanmar, d.n. 22.10.1966	M
J12b	Htay Htay Khine (Khaing)	Soția lui Zaw Zaw	F
J13a	Chit Khaing, alias Chit Khine	Director executiv al grupului de societăți Eden și proprietar al Clubului de fotbal Delta United	M
J14a	Maung Weik	Maung Weik & Co Ltd	M
J15a	Aung Htwe	Director executiv, Golden Flower Construction Company	M
J16a	Kyaw Thein	Director și partener al Htoo Trading, d.n. 25.10.1947	M
J17a	Kyaw Myint	Proprietar, Golden Flower Co. Ltd., 214 Wardan Street, Lamadaw , Yangon	M
J18a	Nay Win Tun	Ruby Dragon Jade and Gems Co. Ltd	M
J19a	Win Myint	Președintele Uniunii Federației Camerelor de comerț și industrie din Myanmar (UMFCCI) și proprietar al Shwe Nagar Min Co și proprietar al Clubului de fotbal Zeya Shwe Myay	M
J20a	Eike (Eik) Htun, alias Ayke Htun, alias Aik Tun, alias Patric Linn	d.n. 21.10.1948, l.n. Mongkai, director executiv al Olympic Construction Co. și Shwe Taung Development Co. Ltd (584, 5F High Tech Tower la intersecția între 7th Street și Strand Road, Lanmadaw Township, Yangon) și al Asia Wealth Bank	M
J20b	Sandar Tun	Fiica lui Eike Htun, d.n. 23.8.1974 Yangon	F
J20c	Aung Zaw Naing	Fiul lui Eike Htun	M
J20d	Mi Mi Khaing	Fiul lui Eike Htun	M
J21a	«Dagon» Win Aung	Dagon International Co. Ltd, d.n. 30.9.1953, l.n. Pyay, carte de identitate nr: PRE 127435	M
J21b	Moe Mya Mya	Soția lui «Dagon» Win Aung, d.n. 28.8.1958, carte de identitate nr: B/RGN 021998	F
J21c	Ei Hnin Pwint, alias Christabelle Aung	Fiica lui «Dagon» Win Aung, d.n. 22.2.1981, directoare a Palm Beach Resort Ngwe Saung	F
J21d	Thurane Aung, alias Christopher Aung, Thurein Aung	Fiul lui «Dagon» Win Aung, d.n. 23.7.1982	M
J21e	Ei Hnin Khine, alias Christina Aung	Fiica lui «Dagon» Win Aung, d.n. 18.12.1983, în prezent în Regatul Unit	F
J22a	Aung Myat, alias Aung Myint	Mother Trading	M
J23a	Win Lwin	Kyaw Tha Company	M
J24a	Dr. Sai Sam Tun	Loi Hein Co. care colaborează cu Ministerul Industriei nr. 1, proprietar al Clubului de fotbal Yadanabon	M
J25a	San San Yee (Yi)	Grupul de societăți Super One	F
J26a	Aung Zaw Ye Myint	Proprietar al Yetagun Construction Co	M

Membri ai sistemului judiciar

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv instituția)	Sex (M/F)
J27a	Aung Toe	Președintele Curții Supreme de Justiție	M
J28a	Aye Maung	Procuror general	M
J29a	Thaung Nyunt	Consilier juridic	M
J30a	Dr. Tun Shin	d.n. 2.10.1948, Procuror general adjunct	M
J31a	Tun Tun Oo, alias Htun Htun Oo	Procuror general adjunct	M
J32a	Tun Tun Oo	Președinte adjunct al Curții Supreme de Justiție	M
J33a	Thein Soe	Președinte adjunct al Curții Supreme de Justiție	M
J34a	Tin Aung Aye	Judecător la Curtea Supremă de Justiție	M
J35a	Tin Aye	Judecător la Curtea Supremă de Justiție	M
J36a	Myint Thein	Judecător la Curtea Supremă de Justiție	M
J37a	Chit Lwin	Judecător la Curtea Supremă de Justiție	M
J38a	Judecător Thaung Lwin	Tribunalul din Kyauktada	M
J39a	Thaung Nyunt	Judecător, Tribunalul districtului de nord; de asemenea, secretar al Comitetului de lucru al convocării Convenției Naționale	M
J40a	Nyi Nyi Soe	Judecător, Tribunalul districtului de vest; Adresă: Nr. (39) Ni-Gyaw-Da Street, (la intersecția cu Sake-Ta-Thu-Kha Street), Kyar-Kwet-Thit Ward, Tamway Township, Rangoon, Burma	M
J41a	Myint Kyine	Procuror guvernamental, Tribunalul districtului de nord	M

K. ÎNTREPRINDERI ÎN PROPRIETATEA ARMATEI

Persoane fizice

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv societatea comercială)	Sex (M/F)
K1a	Gen.-mr. (în rezervă) Win Hlaing	Fost director executiv, Union of Myanmar Economic Holdings Ltd, Myawaddy Bank	M
K1b	Ma Ngeh	Fiica gen.-mr. (în rezervă) Win Hlaing	F
K1c	Zaw Win Naing	Director executiv al Kambawza (Kanbawza) Bank. Soțul lui Ma Ngeh (K1b) și nepotul lui Aung Ko Win (J3a)	M
K1d	Win Htway Hlaing	Fiul gen.-mr. (în rezervă) Win Hlaing, reprezentantul companiei KESCO	M
K2a	Col. Myo Myint	Director executiv al Union of Myanmar Economic Holdings Ltd (UMEHL)	M
K2b	Khin Htay Htay	Soția col. Myo Myint	F
K3a	Col. Ye Htut	Myanmar Economic Corporation	M
K4a	Col. Myint Aung	Director executiv al Myawaddy Trading Co., d.n. 11.8.1949	M
K4b	Nu Nu Yee	Soția lui Myint Aung, tehnician de laborator, d.n. 11.11.1954	F
K4c	Thiha Aung	Fiul lui Myint Aung, angajat de Schlumberger, d.n. 11.6.1982	M
K4d	Nay Linn Aung	Fiul lui Myint Aung, marinar, d.n. 11.4.1981	M
K5a	Col. Myo Myint	Director executiv al Bandoola Transportation Co.	M
K6a	Col.(în rezervă) Thant Zin	Director executiv al Myanmar Land and Development	M
K7a	Lt.-col. (în rezervă) Maung Maung Aye	Director executiv al Union of Myanmar Economic Holdings Ltd (UMEHL)	M
K8a	Col. Aung San	Director executiv al Proiectului de construcție a fabricii de ciment Hsinmin	M
K9a	Gen.-mr. Maung Nyo	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K10a	Gen.-mr. Kyaw Win	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K11a	Gen. de brigadă Khin Aung Myint	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K12a	Col. Nyun Tun (marină)	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K13a	Col. (în rezervă) Thein Htay	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K14a	Lt.-col. (în rezervă) Chit Swe	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K15a	Myo Nyunt	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K16a	Myint Kyine	Consiliul de Administrație, Union of Myanmar economic holdings Ltd	M
K17a	Lt.-col. Nay Wynn	Director executiv de departament, Myawaddy trading	M

Instituții financiare guvernamentale

#	Nume	Informații de identificare (inclusiv societatea comercială)	Sex (M/F)
K18a	Than Nyein	Guvernator al Băncii Centrale din Myanmar (în cadrul Ministerului Finanțelor)	M
K19a	Maung Maung Win	Viceguvernator al Băncii Centrale din Myanmar (în cadrul Ministerului Finanțelor)	M
K20a	Mya Than	Director executiv interimar al Băncii Comerciale de Investiții din Myanmar (MICB)	M
K21a	Soe Min	Directorul general al MICB	M

Întreprinderi

Denumire

Adresă

Director/Proprietar/informații suplimentare

Data includerii pe listă

I. UNION OF MYANMAR ECONOMIC HOLDINGS LTD. (UMEHL), cunoscută și ca UNION OF MYANMA ECONOMIC HOLDINGS LTD.

K22a

Union Of Myanmar Economic Holdings Ltd., cunoscută și ca Union Of Myanma Economic Holdings Ltd. (UMEHL)

189/191 Mahabandoola Road La intersecția cu 50th Street Yangon

Președinte: Gen.-lt. Tin Aye Director executiv: Gen.-mr. Win Than

13.8.2009

ÎNTREPRINDERI PRODUCĂTOARE

K22b

Myanmar Ruby Enterprise, cunoscută și ca Mayanma Ruby Enterprise

24/26, 2nd fl, Sule Pagoda Road, Yangon (Clădirea Midway Bank)

13.8.2009

K22c

Myanmar Imperial Jade Co. Ltd, cunoscută și ca Myanma Imperial Jade Co.

Ltd 24/26, 2nd fl, Sule Pagoda Road, Yangon (Clădirea Midway Bank)

13.8.2009

K22d

Myanmar Rubber Wood Co. Ltd., cunoscută și ca Myanma Rubber Wood Co. Ltd.

13.8.2009

K22e

Myanmar Pineapple Juice Production, cunoscută și ca Myanma Pineapple Juice Production

13.8.2009

K22f

Myawaddy Clean Drinking Water Service

4/A, No. 3 Main Road, Mingalardon Tsp Yangon

13.8.2009

K22g

Sin Min (King Elephants) Cement Factory (Kyaukse)

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street, Yangon

Col. Maung Maung Aye, director executiv

13.8.2009

K22h

Tailoring Shop Service

13.8.2009

K22i

Ngwe Pin Le (Silver Sea) Livestock Breeding And Fishery Co.

1093, Shwe Taung Gyar Street, Industrial Zone Ii, Ward 63, South Dagon Tsp, Yangon

13.8.2009

K22j

Granite Tile Factory (Kyaikto)

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street Yangon

13.8.2009

K22k

Soap Factory (Paung)

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street Yangon

Col. Myint Aung, director executiv

13.8.2009

ÎNTREPRINDERI COMERCIALE

K22l

Myawaddy Trading Ltd

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street Yangon

Col. Myint Aung, director executiv

13.8.2009

SERVICII

K22m

Bandoola Transportation Co. Ltd.

399, Thiri Mingalar Road, Insein Tsp. Yangon și/sau Parami Road, South Okkalapa, Yangon

Col. Myo Myint, director executiv

13.8.2009

K22n

Myawaddy Travel Services

24-26 Sule Pagoda Road, Yangon

13.8.2009

K22o

Nawaday Hotel And Travel Services

335/357, Bogyoke Aung San Road, Pabedan Tsp. Yangon

Col. (în rezervă) Maung Thaung, director executiv

13.8.2009

K22p

Myawaddy Agriculture Services

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street, Yangon

13.8.2009

K22q

Myanmar Ar (Power) Construction Services, cunoscută și ca Myanma Ar (Power) Construction Services

189/191 Mahabandoola Road, la intersecția cu 50th Street, Yangon

13.8.2009

ASOCIAȚII ÎN PARTICIPAȚIUNE

ÎNTREPRINDERI PRODUCĂTOARE

Denumire

Adresă

Director/Proprietar/informații suplimentare

Data includerii pe listă

K22r

Myanmar Segal International Ltd., cunoscută și ca Myanma Segal International Ltd.

Pyay Road, Pyinmabin Industrial Zone, Mingalardon Tsp Yangon

Be Aung, director

13.8.2009

K22s

Myanmar Daewoo International, cunoscută și ca Myanma Daewoo International

Pyay Road, Pyinmabin Industrial Zone, Mingalardon Tsp Yangon

13.8.2009

K22t

Rothman Of Pall Mall

Myanmar Private Ltd., cunoscută și ca

Rothman Of Pall Mall

Myanma Private Ltd.

No. 38, Virginia Park, No. 3,

Trunk Road, Pyinmabin

Industrial Zone, Yangon

Director executiv Lai Wei Chin

13.8.2009

K22u

Myanmar Brewery Ltd., cunoscută și ca

Myanma Brewery Ltd.

No 45, No 3, Trunk Road,

Pyinmabin Industrial Zone,

Mingalardon Tsp, Yangon

Lt.-col. (în rezervă) Ne Win,

președinte, alias Nay Win

13.8.2009

K22v

Myanmar Posco Steel Co. Ltd.,

cunoscută și ca Myanma Posco Steel Co.

Ltd.

Plot 22, No. 3, Trunk Road,

Pyinmabin Industrial Zone,

Mingalardon Tsp Yangon

13.8.2009

K22w

Myanmar Nouveau Steel Co.

Ltd., cunoscută și ca Myanma Nouveau

Steel Co. Ltd.

No. 3, Trunk Road,

Pyinmabin Industrial Zone,

Mingalardon Tsp Yangon

13.8.2009

K22x

Berger Paint Manufactoring

Co. Ltd.

Plot No. 34/A, Pyinmabin

Industrial Zone, Mingalardon

Tsp Yangon

13.8.2009

K22y

The First Automotive Co. Ltd.

Plot No. 47, Pyinmabin

Industrial Zone, Mingalardon

Tsp, Yangon

U Aye Cho și/sau lt.-col. Tun Myint, director executiv

13.8.2009

SERVICII

K22z

National Development Corp.

3/A, Thamthumar Street, 7 Mile, Mayangone Tsp, Yangon

Dr. Khin Shwe, președinte

13.8.2009

K22aa

Hantha Waddy Golf Resort

and Myodaw (City) Club Ltd.

No 1, Konemyinttha Street, 7

Mile, Mayangone Tsp, Yangon

și Thiri Mingalar Road,

Insein Tsp, Yangon

13.8.2009

II. MYANMAR ECONOMIC CORPORATION (MEC), cunoscută și ca MYANMA ECONOMIC CORPORATION (MEC)

K23a

Myanmar Economic

Corporation (MEC), cunoscută și ca

Myanma Economic

Corporation (MEC)

Shwedagon Pagoda Road

Dagon Tsp, Yangon

Președinte, gen.-lt. Tin Aung

Myint Oo,

col. Ye Htut sau gen. de brigadă

Kyaw Win

Director executiv: Gen. de brigadă (în rezervă) Thura Myint Thein

13.8.2009

K23b

Myaing Galay (Rhino Brand

Cement Factory)

Factories Dept. Mec Head

Office, Shwedagon Pagoda

Road, Dagon Tsp, Yangon

Col. Khin Maung Soe

13.8.2009

K23c

Dagon Brewery

555/B, No 4, Highway Road,

Hlaw Gar Ward, Shwe Pyi

Thar Tsp, Yangon

13.8.2009

K23d

Mec Steel Mills (Hmaw Bi/Pyi/Ywama

Factories Dept. Mec Head

Office, Shwedagon Pagoda

Road, Dagon Tsp, Yangon

Col. Khin Maung Soe

13.8.2009

K23e

Mec Sugar Mill

Kant Balu

13.8.2009

K23f

Mec Oxygen and Gases Factory

Mindama Road, Mingalardon Tsp, Yangon

13.8.2009

K23g

Mec Marble Mine

Pyinmanar

13.8.2009

K23h

Mec Marble Tiles Factory

Loikaw

13.8.2009

K23i

Mec Myanmar Cable Wire Factory, cunoscută și ca Mec Myanma Cable Wire Factory

No 48, Bamaw A Twin Wun Road, Zone (4), Hlaing Thar Yar Industrial Zone, Yangon

13.8.2009

K23j

Mec Ship Breaking Service

Thilawar, Than Nyin Tsp

13.8.2009

K23k

Mec Disposable Syringe Factory

Factories Dept, Mec Head Office, Shwedagon Pagoda Road, Dagon Tsp, Yangon

13.8.2009

K23l

Gypsum Mine

Thibaw

13.8.2009

III. ÎNTREPRINDERI COMERCIALE ÎN PROPRIETATEA GUVERNULUI

K24a

Myanma Salt and Marine Chemicals Enterprise, cunoscută și ca Myanmar Salt and Marine Chemicals Enterprise

Thakayta Township, Yangon

Director executiv: Win Htain (Ministerul Minelor)

13.8.2009

K25a

Myanmar Defence Products Industry, cunoscută și ca Myanma Defence Products Industry

Ngyaung Chay Dauk

(Ministerul Apărării)

13.8.2009

K26a

Myanmar Timber Enterprise, cunoscută și ca Myanma Timber Enterprise

Myanma Timber Enterprise Head Office, Ahlone, Yangon și 504-506, Merchant Road, Kyauktada, Yangon

Director executiv: Win Tun

13.8.2009

K27a

Myanmar Gems Enterprise, cunoscută și ca Myanma Gems Enterprise

(Ministerul Minelor), Sediul central, clădirea 19, Naypyitaw

Director executiv: Thein Swe

13.8.2009

K28a

Myanmar Pearls Enterprise, cunoscută și ca Myanma Pearls Enterprise

(Ministerul Minelor), Sediul central, clădirea 19, Naypyitaw

Director executiv: Maung Toe

13.8.2009

K29a

Myanmar Mining Enterprise Number 1, cunoscută și ca Myanma Mining Enterprise Number 1

(Ministerul Minelor), Sediul central, clădirea 19, Naypyitaw

Director executiv: Saw Lwin

13.8.2009

K30a

Myanmar Mining Enterprise Number 2, cunoscută și ca Myanma Mining Enterprise Number 2

(Ministerul Minelor), Sediul central, clădirea 19, Naypyitaw

Director executiv: Hla Theing

13.8.2009

K31a

Myanmar Mining Enterprise Number 3, cunoscută și ca Myanma Mining Enterprise Number 3

(Ministerul Minelor), Sediul central, clădirea 19, Naypyitaw

Director executiv: San Tun

13.8.2009

K32a

Myanma Machine Tool and Electrical Industries (MTEI), cunoscută și ca Myanmar Machine Tool and Electrical Industries (MTEI)

Block No. (12), Parami Road, Hlaing Township Yangon, Myanmar Telefon: 095-1-660437, 662324, 650822

Director executiv: Kyaw Win

Director: Win Tint

13.8.2009

K33a

Myanmar Paper & Chemical Industries, cunoscută și ca Myanma Paper & Chemical Industries

Director executiv: Nyunt Aung

13.8.2009

K34a

Myanma General and Maintenance Industries, cunoscută și ca Myanmar General and Maintenance Industries

Director executiv: Aye Mauk

13.8.2009

K35a

Road Transport Enterprise

(Ministerul Transporturilor)

Director executiv: Thein

Swe

13.8.2009

K36a

Inland Water Transport

No. 50, Pansodan Street, Kyauktada Township, Yangon, Union of Myanmar

Director executiv: Soe Tint

13.8.2009

K37a

Myanma Shipyards, cunoscută și ca Myanmar Shipyards, Sinmalike

Bayintnaung Road, Kamayut Township Yangon

Director executiv: Kyi Soe

13.8.2009

K38a

Myanma Five Star Line, cunoscută și ca Myanmar Five Star Line

132-136, Theinbyu Road, P.O. Box,1221,Yangon

Director executiv: Maung Maung Nyein

13.8.2009

K39a

Myanma Automobile and Diesel Engine Industries, cunoscută și ca Myanmar Automobile and Diesel Engine Industries

56, Kaba Aye Pagoda Road, Yankin Township, Yangon

Director executiv: Hla Myint Thein

13.8.2009

K40a

Myanmar Infotech, cunoscută și ca Myanma Infotech

(Ministerul Poștei și Telecomunicațiilor)

13.8.2009

K41a

Myanma Industrial Construction Services, cunoscută și ca Myanmar Industrial Construction Services

No. (1),

Thitsa Road, Yankin Township, Yangon, Myanmar

Director executiv: Soe Win

13.8.2009

K42a

Myanmar Machinery and Electric Appliances Enterprise, cunoscută și ca Myanma Machinery and Electric Appliances Enterprise

Hlaing Township, Yangon

13.8.2009

IV. COMPANII MASS-MEDIA ÎN PROPRIETATEA STATULUI IMPLICATE ÎN PROMOVAREA POLITICILOR ȘI PROPAGANDEI REGIMULUI

K43a

Myanmar News and Periodicals Enterprise, cunoscută și ca Myanma News and Periodicals Enterprise

212 Theinbyu Road, Botahtaung Township, Yangon (tel: +95-1-200810, +95-1-200809)

Director executiv: Soe Win (soție: Than Than Aye, membră a MWAF)

13.8.2009

K44a

Myanmar Radio and Television (MRTV), cunoscută și ca Myanma Radio and Television (MRTV)

Pyay Road, Kamayut Township, Yangon (tel: +95-1-527122, +95-1-527119)

Director general: Khin Maung Htay (soție: Nwe New, membră a MWAF)

13.8.2009

K45a

Myawaddy Television, Tatmadaw Telecasting Unit

Hmawbi Township, Yangon

(tel: +95-1-600294)

13.8.2009

K46a

Myanma Motion Picture Enterprise, cunoscută și ca Myanmar Motion Picture Enterprise

Director executiv: Aung Myo Myint (soție: Malar Win, membră a MWAF)

13.8.2009”

ANEXA II

„ANEXA VII

Lista întreprinderilor deținute sau controlate de către guvernul Birmaniei/Myanmar sau de către membrii acestuia sau persoane asociate acestora, menționate la articolul 15

Denumire

Adresă

Director/Proprietar/informații suplimentare

Data includerii pe listă

I. UNION OF MYANMAR ECONOMIC HOLDING LTD. (UMEHL)

SERVICII

Myawaddy Bank Ltd

24-26 Sule Pagoda Road,

Yangon

Gen. de brigadă Win Hlaing (K1a, Anexa II) și U Tun Kyi, directori executivi

25.10.2004

II. MYANMAR ECONOMIC CORPORATION (MEC)

Innwa Bank

554-556, Merchant Street,

la intersecția cu 35thththth Street,

Kyauktada Tsp, Yangon

U Yin Sein, director general

25.10.2004

III. ÎNTREPRINDERI COMERCIALE ÎN PROPRIETATEA GUVERNULUI

1.	Myanma Electric Power Enterprise

(Ministerul Energiei Electrice 2),

director executiv: Dr. San Oo, alias Sann Oo

29.4.2008

2.	Electric Power Distribution Enterprise

(Ministerul Energiei Electrice 2),

director executiv: Tin Aung

27.4.2009

3.	Myanma Agricultural Produce Trading

Director executiv: Kyaw Htoo (Ministerul Comerțului)

29.4.2008

4.	Myanmar Tyre and Rubber Industries

No. 30, Kaba Aye Pagoda Road, Mayangone Township, Yangon, Myanmar

(Ministerul Industriei 2), director executiv: Oo Zune

29.4.2008

5.	Co-Operative Import Export Enterprise

(Ministerul Cooperativelor),

director executiv: Hla Moe

29.4.2008

IV. ALTELE

1.	Htoo Trading Co

5 Pyay Road, Hlaing Township, Yangon

Tay Za (J1a, Anexa II)

10.3.2008

2.	Htoo Group of Companies

5 Pyay Road, Hlaing Township, Yangon

(1)

3.	Htoo Transportation Services

Tay Za

10.3.2008

3.	Htoo Furniture, cunoscută și ca Htoo Wood Products, cunoscută și ca Htoo Wood based Industry, cunoscută și ca Htoo Wood

21 Thukha Waddy Rd, Yankin Township, Yangon și 5 Pyay Road, Hlaing, Yangon

Tay Za

29.4.2008

5.	Treasure Hotels and Resorts (inclusiv Myanmar Treasure Resort, Ngwe Saung; Myanmar Treasure Resort, Bagan; Myanmar Treasure Resort, Inle

No. 41, Shwe Taung Gyar Street, Bahan Township, Yangon

Tay Za

10.3.2008

6.	Aureum Palace Hotels And Resorts (inclusiv Aureum Palace Hotel and Resort, Ngapali; Aureum Hotel-Resort, Naypyitaw; Aureum Palace Hotel and Resort, Bagan; Aureum Palace Hotel and Resort, Pyin Oo Lwin; Aureum Resort and Spa, Ngwe Saung)

No. 41, Shwe Taung Gyar Street, Bahan Township, Yangon

Tay Za

10.3.2008

7.	Malikha Lodge, Putao; Popa Mountain Resort; Kandawgyi Hill Resort, Pyin Oo Lwin

No 41 Shwe Taung Gyar Street, Bahan Township, Yangon

Tay Za

(1)

8.	Espace Avenir

523, Pyay Road Kamayut Township, Yangon

Tay Za

(1)

9.	Clubul de fotbal Yangon United

No. 718, Ywar Ma Kyaung Street, One Ward, Hlaing Township Yangon, Myanmar

Tay Za

(1)

10.

Air Bagan

No. 56, Shwe Taung Gyar Street, Bahan Township, Yangon

10.3.2008

11.	Myanmar Avia Export

Tay Za

10.3.2008

12.	Pavo Aircraft Leasing PTE Ltd, cunoscută și ca Pavo Trading Pte Ltd.

Tay Za

29.4.2008

13.	Kanbawza Bank

Head Office: 615/1 Pyay Road, Kamaryut, Township, Yangon

Aung Ko Win (J3a, Anexa II)

10.3.2008

14.	Zaykabar Co

3 Main Road, Mingalardon Garden City, Mingalardon, Yangon

Președinte: Khin Shwe (J5a, Anexa II), Director executiv: Zay Thiha (J5c, Anexa II)

10.3.2008

15.	Shwe Thanlwin Trading Co

262 Pazundaung Main Road Lower, Pazundaung, Yangon

Kyaw Win (J7a, Anexa II)

10.3.2008

16.	Max Myanmar Co. Ltd (inclusiv Hotel Max, Chaungtha Beach; Royal Kumudra Hotel, Naypyitaw; Max Myanmar Construction Co. Ltd)

1 Ywama Curve, Bayint Naung Road, Blk (2), Hlaing Township, Yangon

U Zaw Zaw, alias Phoe Zaw (J12a, Anexa II), Daw Htay Htay Khaing, (J12b, Anexa II), soția lui Zaw Zaw, Director executiv: U Than Zaw

10.3.2008

17.	Hsinmin Cement Plant

Construction Project

Union of Myanmar Economic Holdings Ltd, Kyaukse

Col. Aung San (K8a, Anexa II)

10.3.2008

18.	Ayer Shwe Wa (Wah, War)

5 Pyay Road, Hlaing Township, Yangon

Aung Thet Mann, alias Shwe Mann Ko Ko (A3c, Anexa II) și Tay Za

10.3.2008

19.	Myanmar Land And Development

Col. (în rezervă) Thant Zin (K6a, Anexa II)

10.3.2008

20.	Eden Group of Companies

30-31 Shwe Padauk Yeikmon Bayint Naung Road Kamayut Tsp Yangon

Chit Khaing, alias Chit Khine (J13a, Anexa II)

10.3.2008

21.	Eden Hotels and Resorts (inclusiv Marina Residence, Kaba Aye Pagoda Road, Yangon; The Tingaha Hotel, Naypyitaw; Aye Thar Yar Golf Resort, Taunggyi; Restaurant Signature și Garden Café Bistro, Yangon; Restaurant Eden BBB, Bagan)

Unit 107, Marina Residence Kaba Aye Pagoda Road Yangon

Director general: Chit Khaing, alias Chit Khine (J13a, Anexa II)

(1)

22.	Golden Flower Co., Ltd

214 Wardan Street, Lamadaw, Yangon

Director general: Aung Htwe (J15a, Anexa II),

proprietar: Kyaw Myint (J17a, Anexa II)

10.3.2008

23.	Maung Weik Et Co., Ltd.

334/344 2nd Floor, Anawratha Road, Bagan Bldg, Lamadaw, Yangon

Maung Weik (J14a, Anexa II)

10.3.2008

24.	National Development

Company Ltd.

3/A Thathumar Rd, Cor of Waizayantar Road, Thingangyun, Yangon

10.3.2008

25.	A1 Construction And Trading Co. Ltd

41 Nawady St, Alfa Hotel Building, Dagon, Yangon

Tel: 00-95-1-241905/245323/254812

Fax: 00 95 1 252806

E-mail: aone@mptmail.net.mm

Director general: U Yan Win

10.3.2008

26.	Asia World Co. Ltd

6062 Wardan Street, Bahosi Development, Lamadaw, Yangon și 61-62 Bahosi Development Housing, Wadan Street, Lanmadaw Township, Yangon

Tun Myint Naing, alias Steven Law (J4a, Anexa II)

10.3.2008

27.

Filiale ale Asia World:

Asia World Industries

Asia Light Co. Ltd.

Asia World Port

Management Co.

Ahlon Warves

61-62 Bahosi Development Housing, Wadan Street, Lanmadaw Township, Yangon

Președinte/Director: Tun Myint Naing, alias Steven Law (J4a, Anexa II)

29.4.2008

28.	Leo Express Bus

23/25 Upper Pansodan Street, Aung San Stadium (East Wing),

Mingalar Taungnyunt Township, Yangon

Președinte/Director: Tun Myint Naing, alias Steven Law (J4a, Anexa II)

(1)

29.	Yuzana Co. Ltd

No 130 Yuzana Centre, Shwegondaing Road, Bahan Township, Yangon

Președinte/Director: Htay Myint (J6a, Anexa II)

10.3.2008

30.	Yuzana Construction

No 130 Yuzana Centre, Shwegondaing Road, Bahan Township, Yangon

Președinte/Director: Htay Myint (J6a, Anexa II)

10.3.2008

31.	Yuzana Hotels (inclusiv Yuzana Hotel, Yangon; Yuzana Garden Hotel, Yangon; Yuzana Resort Hotel, Ngwe Saung)

130, Shwegondine (Shwegondaing) Road

Bahan Township

Yangon

Președinte/Director: Htay Myint

(1)

32.	Myangonmyint Co (întreprindere deținută de USDA)

10.3.2008

33.	Dagon International/Dagon Timber Ltd.

262-264 Pyay Road

Dagon Centre

Sanchaung

Yangon

Directori: «Dagon» Win Aung (J21a, Anexa II) și Daw Moe Mya Mya (J21b, Anexa II)

29.4.2008

34.	Palm Beach Resort

Ngwe Saung

În proprietatea Dagon International. Directori: «Dagon» Win Aung (J21a, Anexa II),

Daw Moe Mya Mya (J21b, Anexa II) și Ei Hnin Pwint, alias Chistabelle Aung (J21c, Anexa II)

29.4.2008

35.	IGE Co Ltd

No. 27-B, Kaba Aye Pagoda

Road, Bahan Township

Yangon

Tel: 95-1-558266

Fax: 95-1-555369

și

No. H-11, Naypyitaw,

Naypuitaw

Tel: 95-67-41-4211

Directori Nay Aung (D15e, Anexa II) și Pyi (Pye) Aung (D15g, Anexa II) și

director executiv Win Kyaing

29.4.2008

36.	Aung Yee Phyo Co.

Deținută de familia lui Aung Thaung (Ministerul Industriei 1) (D15a, Anexa II)

27.4.2009

37.	Queen Star Computer Company

Deținută de Nandar Aye (A2c, Anexa II), fiica lui Maung Aye

27.4.2009

38.

Htay Co.

Deținută de gen.-mr. Hla Htay Win (A9a, anexa II)

27.4.2009

39.	Mother Trading and Construction

77/78, Wadan Street,Bahosi Ward,

Lanmadaw,

Yangon

Tel: 95-1-21-0514

E-mail: mother.trade@mptmail.net.mm

Director Aung Myat, alias Aung Myint (J22a, Anexa II)

29.4.2008

40.	Kyaw Tha Company și Kyaw Tha Construction Group

No. 98, 50th Street,

Pazundaung Township,

Yangon,

Tel: 95-1-296733

Fax: 95-1-296914

E-mail:

kyawtha.wl@mptmail.net.mm

Site web: http://www.kyawtha.com

Director: U Win Lwin (J23a, Anexa II),

Director executiv: Maung Aye

29.4.2008

41.	Ye Ta Khun (Yetagun) Construction Group

Yuzana Plaza West,

Tamwe Township

Yangoon

Proprietar: Aung Zaw Ye Myint (J26a, Anexa II), fiul gen. Ye Myint (anterior A9a)

29.4.2008

42.	J’s Donuts

26-28 Lanmadaw Street

Lanmadaw Tsp Yangon

Tel: 95-1-710242

Junction 8 Shopping Centre 8th Mile Mayangon Tsp Yangon

Tel: 95-1-650771

(2nd Floor.) Yuzana Plaza

Banyar Dala Road

Mingalar Taung Nyunt Tsp

Yangon

Tel: 95-1-200747

173-175 Pansodan Street

Kyauktada Tsp Yangon

Tel: 95-1-287525

381-383 Near Bogyoke Aung

San Market Shwebontha Street

Pabedan Tsp Yangon

Tel: 95-1-243178

Proprietar: Kyaing San Shwe (A1i, Anexa II), fiul generalisimului Than Shwe (A1a, Anexa II)

29.4.2008

43.	Sun Tac sau Sun Tec Suntac Int'l Trading Co., Ltd.

151 (B) Thiri Mingalar Lane

Mayangon Township

Yangon

Tel: 01- 650021 654463

Proprietar: Sit Taing Aung, fiul lui Aung Phone (fost ministru al Silviculturii)

29.4.2008

44.	(MMS) Min Min Soe Group of Companies

23-A, Inya Myaing Street,

Bahan Tsp. Tel: 95-1-511098,

514262 E-mail:

mms@mptmail.net.mm

Acționar Kyaw Myo Nyunt (J8c, Anexa II) fiul gen.-mr. Nyunt Tin, ministrul Agriculturii (în rezervă) (J8a, Anexa II)

29.4.2008

45.	Myanmar Information and Communication Technology, cunoscută și ca Myanmar Infotech

MICT Park, Hlaing University

Campus

Proprietar în participațiune: Aung Soe Tha (D20e, Anexa II)

29.4.2008

46.	MNT (Myanmar New Technology)

Proprietar: Yin Win Thu, Partener:

Nandar Aye (A2c, Anexa II)

29.4.2008

47.	Forever Group

No (14 02/03), Olympic Tower I, Corner of Boaungkyaw

Street and Mahabandoola Street

Kyauktada Township.

Yangon.

Tel: 95-1-204013,

95-1-204107

Adresă e-mail:

forevergroup@mptmail.net.mm

Director executiv: Daw Khin Khin Lay Membru al consiliului director: Khin Maung Htay

Director: Kyaw Kyaw

29.4.2008

(1) JO: a se introduce data adoptării deciziei.”

12.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/45

DECIZIA COMISIEI

din 9 martie 2010

privind ajutorul acordat întreprinderii Farm Dairy (C 45/08)

[notificată cu numărul C(2010) 1240]

(Numai textul în limba olandeză este autentic)

(2010/269/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) (1), în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolul menționat anterior și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

I. Procedură

(1)

În contextul examinării unei fișe descriptive transmise în cadrul unei cereri de exceptare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 68/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele pentru formare (2), Comisia a primit informații cu privire la un ajutor acordat sau care urma să fie acordat întreprinderii Farm Dairy Flevoland. Prin scrisoarea din 29 iunie 2004 (ref. AGR/16887), Comisia a solicitat informații Țărilor de Jos în legătură cu această măsură.

(2)	Autoritățile olandeze au răspuns prin scrisoarea din 28 noiembrie 2005, înregistrată la 29 noiembrie 2005.

(3)	Prin scrisoarea din 22 mai 2007, Comisia a solicitat informații suplimentare, Țările de Jos răspunzând prin scrisoarea din 22 iunie 2007, înregistrată la 25 iunie 2007.

(4)	Măsura a fost inclusă în registrul ajutoarelor nenotificate cu numărul NN 97/05.

(5)	Comisia a luat decizia de inițiere a procedurii la 26 noiembrie 2008, aceasta fiind publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Comisia a invitat celelalte state membre și părțile terțe interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutoarele în cauză.

(6)	Țările de Jos au transmis comentariile lor prin scrisoarea din 19 ianuarie 2009, înregistrată în aceeași zi.

(7)

Prin scrisoarea din 18 mai 2009, Comisia a primit observațiile prezentate de Farm Dairy, ca terță parte interesată. Urmare a unei cereri de prelungire a termenului limită și având în vedere circumstanțele speciale prezentate de Farm Dairy, prin scrisoarea din 15 iunie 2009, înregistrată la 18 iunie 2009, Comisiei i-au fost transmise anexe în completarea scrisorii din 18 mai 2009. Aceste observații au fost transmise autorităților olandeze prin scrisoarea din 24 iunie 2009. La rândul lor, autoritățile din Țările de Jos au răspuns prin scrisoarea din 17 iulie 2009 înregistrată în aceeași zi.

(8)

Prin scrisoarea din 18 septembrie 2009, Comisia a formulat întrebări suplimentare pentru Țările de Jos. Acestea au solicitat, prin scrisoarea din 16 octombrie 2009, o prelungire a termenului limită pentru răspuns până la 18 noiembrie 2009. Prelungirea respectivă a fost acordată prin scrisoarea din 10 noiembrie 2009. Prin scrisoarea din 23 noiembrie, înregistrată în aceeași zi, Țările de Jos au furnizat informații suplimentare.

II. Descriere

II.1. Contextul măsurii

(9)

Farm Dairy este o fabrică de produse lactate. Aceasta s-a mutat la Lelystad, unde se află în prezent, în Flevoland, regiune vizată de obiectivul nr. 1. La 24 august 1998, întreprinderea Farm Dairy a înaintat o cerere de ajutoare pentru investiții în temeiul punctului 3.3 din DOCUP („Enig Programmeringsdocument” – Document unic de programare) al provinciei Flevoland. Prin instalarea întreprinderii se prevedea crearea de locuri de muncă directe și indirecte în regiune.

(10)

La 23 septembrie 1998 provincia a avizat favorabil cererea de ajutoare respectivă. Luând decizia menționată, provincia Flevoland se baza, între altele, pe perspectivele favorabile în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, mediul, reducerea costurilor de transport al laptelui (până la momentul respectiv laptele produs în Flevoland era prelucrat în afara regiunii, chiar și în Belgia) și rentabilitatea întreprinderii. Farm Dairy prevedea încheierea de contracte cu producătorii de lapte din Flevoland, precum și de convenții cu un cunoscut lanț de supermarketuri, ceea ce urma să asigure desfacerea produselor lactate. Farm Dairy prevedea prelucrarea a 48 de milioane de kilograme de lapte pe an.

(11)

Provincia a înaintat o cerere de cofinanțare pe lângă ministerul agriculturii (Ministerie voor Landbouw, Natuur and Voedselkwaliteit – LNV), precum și o cerere de evaluare a proiectului. Se pare că a existat o divergență de opinii între provincia Flevoland și „Directie Noordwest” din cadrul ministerului LNV cu privire la cererea de cofinanțare, în special în ceea ce privește caracterul novator al proiectului. Din acest motiv, a fost consultat un centru de informare și cunoștințe (IKC) care a emis un al doilea aviz, transmis la 17 decembrie 1998, care prezintă calitățile proiectului în materie de ocupare a forței de muncă, debușeuri și rentabilitate. Concluzia acestui al doilea aviz este totuși că proiectul are un caracter novator redus deoarece procesul de producție în sine nu aduce noutăți, chiar dacă utilizează tehnici de vârf; proiectul conține însă inovații în ceea ce privește piața. Al doilea aviz ia în considerație mai multe criterii, cum sunt dezvoltarea regiunii și perspectivele financiare ale proiectului. Având în vedere faptul că rezultatele benefice ale proiectului urmează să se facă simțite mai ales la nivelul provinciei (și mai puțin la nivel național), sistemul obișnuit de repartizare a cofinanțării subvențiilor a fost revizuit, în sensul că a crescut cota-parte a provinciei.

(12)

Ca urmare a poziției LNV, provincia a emis o decizie de acordare a unei subvenții în sumă totală de 1 575 000 de milioane NLG (respectiv, 715 909 EUR) întreprinderii Farm Dairy și i-a comunicat acesteia intenția de a acorda subvenția la 3 martie 1999. Această subvenție urma să fie finanțată prin contribuții provenind din Fondul european de orientare și de garantare agricolă (FEOGA), de la guvernul central și de la provincie.

(13)	Ca urmare a îndoielilor privind posibilitatea obținerii unei autorizări a ajutorului din partea Comisiei Europene, LNV a luat hotărârea de a nu acorda finanțarea publică și a comunicat provinciei această decizie prin scrisoarea din 14 septembrie 1999.

(14)

În urma unui control efectuat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, aceasta a decis că proiectul nu va putea fi finanțat prin intermediul DOCUP și, în consecință, nu se va acorda partea din finanțare provenind din FEOGA. Comisia a comunicat această decizie provinciei prin scrisoarea din 25 iunie 1999.

(15)	Cu toate acestea, provincia a decis să finanțeze proiectul numai pe baza fondurilor proprii. Farm Dairy a fost informată de acordarea definitivă a subvenției și de plata acesteia prin scrisoarea din 20 noiembrie 2000.

(16)

La 23 februarie 2001, a avut loc o întâlnire informală între funcționari ai Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală și reprezentanți ai provinciei Flevoland, la cererea acestora din urmă. Se pare că la această reuniune funcționarii ar fi arătat că ajutorul pentru Farm Dairy nu e compatibil cu piața comună și ar trebui recuperat, chiar dacă se reutilizează fondurile în cadrul altui proiect.

(17)

Provincia a decis să acorde ajutorul sub forma unei despăgubiri către Farm Dairy pentru prejudiciul suferit din cauza retragerii deciziei de acordare a ajutorului. Valoarea acestei despăgubiri era egală cu suma pe care ar fi primit-o Farm Dairy dacă ar fi fost autorizată acordarea ajutorului. În fapt, întrucât decizia de acordare nu prevedea posibilitatea de retragere a ajutorului, provincia s-a considerat legată de această decizie și obligată să acorde ajutorul, estimând că altfel s-ar putea confrunta cu acțiuni în justiție inițiate de Farm Dairy. Provincia a comunicat propunerea sa privind despăgubirea întreprinderii Farm Dairy prin scrisoarea din 10 mai 2001. Farm Dairy a acceptat propunerea respectivă prin scrisoarea din 21 mai 2001.

II.2. Temei juridic

(18)

Ajutorul fusese acordat inițial în cadrul DOCUP al provinciei Flevoland, ca ajutor pentru investiții în temeiul punctului 3.3 din DOCUP. După aceea și din motivele explicate anterior, ajutorul a fost acordat ca despăgubire pentru pierderile înregistrate ca urmare a deciziei de retragere a acordării ajutorului.

II.3. Cuantumul ajutorului

(19)	Ajutorul se ridică la 1 575 000 NLG (715 909 EUR). Această sumă reprezintă 8,5 % din valoarea investițiilor totale care se ridică la 18 597 000 NLG (8 438 951 EUR).

II.4. Beneficiar

(20)	Beneficiarul ajutorului este Farm Dairy Holding B.V., situată la Lelystad, fabrică de produse lactate (între altele, iaurturi și deserturi pe bază de lapte).

II.5. Durata măsurii

(21)	Ajutorul a fost acordat pentru perioada 1 octombrie 1998-1 mai 2000, adică perioada de derulare a proiectului Farm Dairy, decizia de acordare fiind luată la 3 martie 1999.

III. Argumentele prezentate de Comisie în contextul inițierii procedurii de investigație

(22)	Comisia a inițiat procedura de investigație prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE deoarece avea îndoieli serioase în ceea ce privește compatibilitatea acestor ajutoare cu piața internă.

(23)	Pentru început, Comisia a analizat în special compatibilitatea măsurilor în cauză sub aspectul ajutoarelor pentru investiții și al ajutoarelor de despăgubire a daunelor.

(24)

În cazul ajutoarelor pentru investiții, Comisia a aplicat normele aplicabile la momentul acordării ajutorului, și anume orientările privind ajutoarele de stat referitoare la investițiile în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole (4) (denumite în continuare „orientări”), având în vedere că ajutorul respectiv se referă o investiție. Aceste orientări exclud, în general, ajutoarele pentru investiții în sectorul laptelui de vacă și al produselor obținute din acest tip de lapte, cu excepția cazului în care se aplică una dintre excepțiile menționate la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE a Comisiei din 22 martie 1994 de stabilire a criteriilor adoptate pentru investițiile privind ameliorarea condițiilor de prelucrare și de comercializare a produselor agricole și forestiere (5). Excepțiile se referă între altele la investițiile conținând elemente importante de inovație. În acest sens, în decizia de inițiere a procedurii Comisia a ajuns la concluzia că nu dispune de suficiente elemente care să îi permită să considere că ajutorul respectiv îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de una dintre excepțiile prevăzute. Punctul 3 litera (d) din orientări prevede posibilitatea declarării anumitor ajutoare ca fiind compatibile dacă sunt eligibile pentru o cofinanțare. În decizia de inițiere a procedurii, Comisia a concluzionat că în cazul dat nu se putea aplica această posibilitate, având în vedere că o scrisoare a Comisiei către Țările de Jos din data de 25 iunie 1999 refuza orice finanțare prin intermediul DOCUP.

(25)

De asemenea, Comisia a analizat argumentul autorităților olandeze conform cărora ajutorul a fost acordat ca despăgubire pentru daunele înregistrate în urma unei erori comise de autorități prin acordarea, într-o primă etapă, a ajutorului care s-a dovedit apoi a fi ilegal și poate incompatibil. Comisia a concluzionat că întreprinderea beneficiară nu putea totuși avea o încredere legitimă în caracterul legal al ajutorului dacă acesta nu fusese acordat prin respectarea procedurii prevăzute. Prin urmare, Comisia și-a exprimat îndoielile în ceea ce privește faptul că despăgubirea constituie o justificare adecvată pentru a concluziona că măsura respectivă nu constituie un ajutor.

(26)	Deoarece autoritățile olandeze nu au prezentat niciun alt temei juridic, Comisia a concluzionat că există încă îndoieli cu privire la compatibilitatea măsurilor în cauză și estima că nu este exclus ca acestea să fie ajutoare de funcționare.

IV. Observații prezentate de terți

(27)

Pentru început, întreprinderea Farm Dairy își exprimă surprinderea față de publicarea deciziei de inițiere a procedurii oficiale de investigație, deoarece era convinsă că dosarul fusese închis de mult timp. Farm Dairy se plânge apoi că nu a putut exercita nicio influență asupra corespondenței dintre provincia Flevoland și Comisie deoarece a fost informată cu privire la investigația Comisiei numai în momentul inițierii procedurii oficiale de investigație.

(28)

Observațiile întreprinderii Farm Dairy se structurează în patru părți: în primul rând, contextul general al măsurii și încrederea legitimă a beneficiarului, în al doilea rând, aplicarea măsurilor din DOCUP al provinciei Flevoland, în al treilea rând, o evaluare a Deciziei 94/173/CE și, în al patrulea rând, contestarea aplicării de dobânzi compuse în eventualitatea unei decizii negative cu recuperare a ajutorului.

IV.1. Contextul general al măsurii

(29)

În luna august 1998, Farm Dairy a înaintat provinciei Flevoland o cerere de subvenție în cadrul DOCUP 1994-1999. Respectivul DOCUP punea accent în special pe necesitatea extinderii posibilităților de prelucrare și de comercializare a produselor agricole în provincia Flevoland. În acest context, proiectul întreprinderii Farm Dairy părea foarte promițător deoarece avea ca obiectiv construirea la Lelystad a unei fabrici independente de prelucrare a laptelui.

(30)

Farm Dairy prezintă a posteriori rezultatele pozitive ale construirii fabricii de la Lelystad: dezvoltarea concurenței pe piața olandeză a produselor lactate, dominată la acea vreme de Friesland Coberco și de Campina Melkunie; proximitatea furnizorilor de lapte; inovații („make-to-order system”); introducerea de recipiente de 2 litri pe piața olandeză; sporirea gradului de ocupare a forței de muncă într-o regiune vizată de „obiectivul nr. 1”; stimularea creșterii economice în regiune. În acea perioadă, Farm Dairy avea intenția de a dezvolta pe piața olandeză o linie de produse speciale și novatoare.

(31)

Farm Dairy arată că cererea de subvenție a fost evaluată pozitiv de provincia Flevoland și de ministerul agriculturii (LNV) pe baza unui aviz independent al IKC care concluziona că proiectul este parțial novator. S-a semnat deci, la 24 februarie 1999, o convenție între provincie și întreprinderea Farm Dairy prin care se acorda o subvenție în cadrul măsurii 3.3 din DOCUP al provinciei Flevoland. Farm Dairy subliniază că abia în 2001 a fost informată de provincia Flevoland că ajutorul nu fusese autorizat avându-se în vedere normele privind ajutoarele de stat. Pentru a evita o procedură juridică, provincia a propus plata unei despăgubiri. Farm Dairy arată că în decizia de inițiere se menționează că în cursul unei conversații între provincie și Comisie a fost evocată incompatibilitatea ajutorului. Or, provincia îi transmisese întreprinderii Farm Dairy că un funcționar al Comisiei ar fi sugerat că putea fi plătită o despăgubire. Având în vedere aceste elemente, Farm Dairy arată că putea avea o încredere legitimă în faptul că dosarul era închis.

(32)

În ceea ce privește intensitatea ajutorului, Farm Dairy arată că intensitatea finală a ajutorului era de […] (6) % din costurile reale ale investiției, contrar cifrei de 8,5 % din costurile estimate ale investiției. Acest procent este net inferior procentelor autorizate (de exemplu, pentru întreprinderile mici și mijlocii).

IV.2. Observațiile întreprinderii Farm Dairy referitoare la o evaluare în raport cu DOCUP al provinciei Flevoland

(33)

Provincia Flevoland a evaluat măsura în raport cu măsura 3.3 din DOCUP al provinciei Flevoland al cărei obiect este stimularea noilor activități agricole, având drept obiective crearea de locuri de muncă și acțiuni ecologice. Farm Dairy își exprimă surprinderea față de faptul că măsura este calificată de Comisie drept măsură care trebuie evaluată în raport cu punctul 3.2 din DOCUP al provinciei Flevoland referitor la Regulamentul (CEE) nr. 866/90 al Consiliului din 29 martie 1990 privind ameliorarea condițiilor de prelucrare și de comercializare a produselor agricole (7). O evaluare sub acest aspect duce la obligația de respectare a criteriilor pentru investiții de la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE.

(34)

Întreprinderea Farm Dairy arată că, în opinia sa, sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctul 3.3 din DOCUP al provinciei Flevoland: și anume, în 2000 Farm Dairy crease 61 de locuri de muncă (față de 35 cum se prevăzuse inițial) și investise în total suma de […] milioane NLG față de 18,5 milioane cât se prevăzuse inițial. În plus, investiția a avut rezultate pozitive din punct de vedere ecologic: s-a înregistrat o diminuare a emisiilor de CO2 și a utilizării de carburanți datorită proximității furnizorilor de lapte. Conceptul novator al sistemului „make-to-order” a redus nevoia de capacități frigorifice care consumă multă energie.

(35)	Farm Dairy a încheiat acest punct arătând că subvenția ar fi trebuit aprobată de Comisie în cadrul măsurii prevăzute la punctul 3.3 din DOCUP al provinciei Flevoland și nu în cadrul măsurii prevăzute la punctul 3.2 din același document.

IV.3. Observațiile întreprinderii Farm Dairy referitoare la o evaluare în raport cu Decizia 94/173/CE

(36)

Farm Dairy estimează în primul rând că ajutorul este compatibil cu criteriile enunțate la punctul 1.1 din anexa la Decizia 94/173/CE, deoarece, așa cum se arată anterior, investiția a fost benefică pentru mediul înconjurător și conține inovații tehnologice. În plus, proximitatea furnizorilor de lapte a permis reducerea costurilor intermediare de colectare a laptelui, iar conceptul de centralizare a lanțului de producție într-o întreprindere a permis o distribuție directă.

(37)	În al doilea rând, Farm Dairy estimează că ajutorul respectiv satisface cerințele enunțate prin criteriile menționate la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE menționată anterior.

(38)

Farm Dairy susține în special că investiția comportă elemente importante de inovație deoarece: în primul rând, procesul intern al întreprinderii se bazează pe un sistem „make-to-order”, ceea ce înseamnă că materia primă, laptele, este prelucrată în interiorul întreprinderii, obținându-se un produs finit care este ambalat la fața locului și încărcat imediat în camioane frigorifice. Prin urmare, se elimină necesitatea de a recurge la un centru logistic de distribuție. De asemenea, prin acest sistem aportul inițial de lapte corespunde exact cantității de comenzi în curs. Prin urmare, se reduc simțitor costurile frigorifice aferente transportului de lapte de la fabrică. Farm Dairy subliniază că a investit în linii de pasteurizare cu randament ridicat în ceea ce privește necesarul de energie. Procesul de producție respectiv a contribuit la calitatea superioară a produselor Farm Dairy.

(39)

În al doilea rând, Farm Dairy arată că există inovații și la nivelul producției, și anume prin introducerea pe piața olandeză a unor recipiente de 2 litri din polietilenă. În 1999, Farm Dairy era prima întreprindere de produse lactate care a introdus pe piață un astfel de recipient. În acea perioadă, erau disponibile numai recipiente mai mici din carton. În acest scop, Farm Dairy a importat din Statele Unite un utilaj special pentru fabricarea recipientelor respective. În 1999, cererea de astfel de recipiente nu era încă foarte importantă, începând să crească foarte mult numai în 2004. Din 2004, Farm Dairy ambalează peste […] de milioane de litri de lapte în recipiente de 2 litri, ceea ce înseamnă […] % din producția sa totală de lapte. Farm Dairy anexează la aceste observații un articol din presă care prezintă inovația sa, precum și statistici ale întreprinderii indicând creșterea proporției de lapte vândut în recipiente de 2 litri în perioada 1999-2008.

(40)

Farm Dairy anexează la observațiile sale și un raport intitulat „Inovații ale Farm Dairy la vremea cererii DOCUP în 1998”, elaborat de […], care era în acea perioadă […] la concurentul […]. Farm Dairy subliniază că din acest raport independent reiese că introducerea pe piața olandeză a recipientelor de 2 litri din polietilenă constituie un aspect revoluționar în măsura în care cele două societăți dominante (Friesland Coberco și Campina Melkunie) au încercat să frâneze introducerea acestui tip de ambalaj. Acest recipient prezenta numeroase avantaje în comparație cu recipientele din carton disponibile în acea perioadă. Farm Dairy era prima întreprindere din Țările de Jos care utiliza acest recipient. Mai mult, conceptul logistic al întreprinderii (lanț de producție într-o singură întreprindere) permite o durată mai lungă de conservare a laptelui deoarece nu există centre logistice de distribuție și nici necesitatea unor linii de aprovizionare extinse.

(41)

Farm Dairy furnizează de asemenea un tabel care prezintă costurile specifice investiției privind producția de recipiente de 2 litri separat de restul costurilor investiției. La construirea întreprinderii Farm Dairy s-au instalat patru linii de îmbuteliere, dintre care una pentru îmbutelierea în recipiente de 2 litri. Și aceste costuri sunt prezentate separat de celelalte costuri ale investiției.

(42)	Farm Dairy arată de asemenea că la vremea cererii ajutorului pentru investiții își propunea lansarea unei linii de produse specifice: smântână în pahare de plastic, iaurturi cu fructe și alte deserturi care urmau să fie create pe bază de smântână și de fructe.

(43)

Față de criteriul menționat la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE privind evoluția cererii, Farm Dairy arată că cererea provine esențialmente de la supermarketuri și că acestea au fost extrem de entuziasmate la ideea apariției unui nou actor pe piață. Încă de la început, Farm Dairy a încheiat contracte de livrare cu principalele supermarketuri din Țările de Jos.

(44)

În ceea ce privește excepția referitoare la faptul că nu există suficiente capacități, precum și la existența de debușeuri reale și sigure, din reacția supermarketurilor menționată la considerentul 43 reiese că existența debușeurilor reale și sigure era clar demonstrată. Faptul că nu există suficiente capacități reiese, în opinia întreprinderii Farm Dairy, din decizia autorităților olandeze din domeniul concurenței (NMa) din 23 decembrie 1998 în contextul preluării întreprinderii de produse lactate De Kievit de către Friesland Coberco Dairy Foods. Țările de Jos importă cantități de lapte pentru prelucrare mai mari decât cele exportate. Balanța import-export arată că peste 2,5 % din laptele prelucrat în Țările de Jos este lapte importat. Farm Dairy a dedus din toate aceste informații că pe piața laptelui proaspăt din Țările de Jos nu există capacități în exces.

(45)

În subsidiar, Farm Dairy menționează că furnizorii de lapte din Flevoland au optat să nu mai livreze lapte întreprinderii Campina Melkunie, clientul lor, pentru a livra laptele obținut întreprinderii Comelco din Belgia. Totuși, preluarea întreprinderii Comelco de către Campina Melkunie în 1991, realizată efectiv în 1996, a forțat furnizorii de lapte să caute o alternativă. Această alternativă a fost sosirea, în 1999, a întreprinderii Farm Dairy.

(46)	Farm Dairy concluzionează acest punct arătând dificultățile întâmpinate în găsirea de informații mai exacte la 10 ani după evenimente și pune în discuție durata procedurii între Comisie și Țările de Jos.

IV.4. Plata unei rate a dobânzii compuse

(47)

Pentru a contesta impunerea unei rate a dobânzii compuse începând cu data acordării ajutorului, Farm Dairy invocă durata procedurii și încrederea sa legitimă în faptul că dosarul părea să fi fost închis. Întreprinderea Farm Dairy nu poate fi considerată răspunzătoare de faptul că dosarul a rămas inactiv pentru o perioadă atât de lungă, ceea ce a dus la acumularea ratelor dobânzii. De aceea Farm Dairy solicită aplicarea unei rate a dobânzii simple, având în vedere că, dacă ar fi dispus de indicii care să dovedească ilegalitatea ajutorului și dacă ar fi avut de ales, ar fi ales rambursarea sumei mai devreme.

(48)

Cererea întreprinderii Farm Dairy se bazează pe comunicarea Comisiei din 8 mai 2003 care arată că, până în acel moment, nu era clar ce tip de rată a dobânzii urma să fie aplicat. În virtutea principiului egalității, Farm Dairy solicită Comisiei să decidă neaplicarea ratei dobânzii compuse pentru perioada anterioară datei de 8 mai 2003.

V. Observații prezentate de Țările de Jos

(49)

Prin scrisoarea din 19 ianuarie 2009, Țările de Jos au prezentat observațiile lor cu privire la decizia Comisiei de a deschide procedura prevăzută în articolul 108 alineatul (2) din TFUE împotriva ajutorului nenotificat. Reacția Țărilor de Jos se limitează la a arăta că nu au de transmis informații suplimentare deoarece au furnizat deja toate informațiile în cadrul procedurii de investigație preliminare.

(50)

Ca urmare a observațiilor întreprinderii Farm Dairy, Comisia și-a exprimat dorința de a obține informații suplimentare. În acest scop, Comisia a solicitat Țărilor de Jos să indice dacă introducerea recipientelor de 2 litri este o inovație, astfel cum a indicat Farm Dairy, și dacă s-a ținut seama de acest aspect la evaluarea proiectului de către autoritățile olandeze. În ceea ce privește procesul „make-to-order”, Comisia a solicitat Țărilor de Jos să comenteze informațiile furnizate de Farm Dairy conform cărora procesul constituia o inovație la vremea cererii ajutorului pentru investiții. În ultimul rând, Comisia a solicitat Țărilor de Jos să facă observații privind existența debușeurilor reale și faptul că nu existau suficiente capacități la momentul acordării ajutorului, furnizând în acest sens toate analizele și documentele utile.

(51)

În ceea ce privește introducerea recipientelor de 2 litri, Țările de Jos au arătat că în 1999 acest lucru constituia efectiv o inovație. În acest sens, Țările de Jos se sprijină pe studii realizate de TNO (8), de Nederlandse Zuivel Organisatie (NZO) și de [x]*, un lanț de supermarketuri. Țările de Jos au furnizat raportul TNO, precum și scrisorile furnizate de NZO și de [x]. Din aceste informații reiese că într-adevăr Farm Dairy a fost primul producător care a introdus pe piața olandeză recipiente de 2 litri și că acestea constituiau o inovație în 1999, având în vedere că înainte laptele se vindea numai în recipiente din carton de un litru sau de un litru și jumătate.

(52)

La evaluarea efectuată de IKC acest aspect nu a fost luat în considerație, iar provincia Flevoland nu era la curent cu acest aspect. Țările de Jos au arătat că acest aspect ar fi modificat fără îndoială avizul emis de IKC la acea vreme, și anume avizul emis cu privire la caracterul novator al proiectului. Având în vedere că IKC nu mai există, este însă imposibil să i se solicite un al doilea aviz.

(53)

La cererea Comisiei, Țările de Jos au transmis o documentație detaliată privind costurile aferente numai investiției specifice pentru introducerea recipientelor de 2 litri. Conform situației respective, pentru investiția specifică privind recipientele de 2 litri s-a afectat suma de 1 840 000 NLG (834 956 EUR). Autoritățile olandeze au adăugat la această sumă costul unui sfert din liniile de îmbuteliere, având în vedere că dintre cele patru linii de îmbuteliere una urma să fie dedicată în totalitate umplerii sticlelor de 2 litri. Suma se ridică astfel la 2 936 250 NLG (1 332 412 EUR), ajungând deci, în total, la 4 776 250 NLG (2 167 367 EUR).

(54)

În ceea ce privește conceptul „make-to-order”, Comisia a solicitat Țărilor de Jos să comenteze caracterul novator al acestuia și să arate dacă observațiile prezentate de Farm Dairy puteau modifica evaluarea inițială, conform căreia proiectul avea un caracter novator redus Țările de Jos au răspuns că în avizul IKC se considera că proiectul are caracter parțial novator deoarece nu conține inovații privind produsele, ci privind piața. Evaluarea a fost efectuată în cadrul unei cereri de cofinanțare de către ministerul agriculturii. Țările de Jos avansează totuși alte argumente pentru a dovedi caracterul novator al proiectului: se pare că sistemul „make-to-order” ar fi sporit eficacitatea livrării laptelui, facilitând conservarea laptelui pe perioade mai mari într-o țară unde se consumă în principal lapte pasteurizat (și nu lapte sterilizat care se conservă mai mult timp). Țările de Jos citează și studiul realizat de TNO cu privire la caracterul novator al sistemului „make-to-order”. Acest studiu arată că, la vremea respectivă, sistemul principal era sistemul „make-to-stock” în care se depozitează o anumită cantitate pentru a fi vândută mai târziu. Timpul de livrare se reduce, dar se reduce și flexibilitatea față de nevoile clienților, „cum sunt supermarketurile”. Sistemul „make-to-order” însă permite satisfacerea acestei nevoi de flexibilitate. Prin urmare, Țările de Jos concluzionează că respectivul concept are caracter novator.

(55)

În ceea ce privește existența debușeurilor și faptul că nu există capacități în exces, Țările de Jos citează un raport din aprilie 1999 al Rabobank International care arată că, din întreaga cantitatea de lapte de fermă prelucrat, se importă 2,5 %. Dacă se ia în considerație laptele de fabrică (lapte pasteurizat pentru a putea fi transportat pe distanțe mai mari), din întreaga cantitate de lapte prelucrat se importă 10,5 %, ceea ce arată, în opinia Țărilor de Jos, că nu există capacități în exces în Țările de Jos. În ceea ce privește existența debușeurilor, Țările de Jos confirmă analiza efectuată de Farm Dairy (a se vedea considerentele 44 și 45). Pe de altă parte, statisticile întreprinderii Farm Dairy arată că pot fi găsite debușeuri. Din scrisoarea din partea [x] reiese de asemenea că vânzările de sticle de 2 litri produse de Farm Dairy au dus la creșterea cifrei de afaceri a întreprinderii.

VI. Evaluare

(56)

Comisia constată că articolele 92, 93 și 94 din Tratatul CE (devenite articolele 107, 108 și 109 din TFUE) se aplicau producției de produse lactate și de deserturi pe bază de lapte, în temeiul articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 804/68 al Consiliului din 27 iunie 1968 privind organizarea comună a piețelor în sectorul laptelui și produselor lactate care se aplica la momentul acordării ajutorului (9).

VI.1. Existența unui ajutor de stat în înțelesul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

(57)

La articolul 107 alineatul (1) din TFUE se prevede că sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(58)	Măsură acordată de stat: această condiție este îndeplinită dat fiind că măsura este acordată de provincia Flevoland.

(59)

Măsură care duce la afectarea schimburilor comerciale și denaturează sau amenință să denatureze concurența: sectorul produselor lactate este deschis concurenței la nivel comunitar (10) și, prin urmare, foarte sensibil la orice măsură în favoarea producției în unul sau altul dintre statele membre. Mai mult, în cazul în speță, scopul era prelucrarea laptelui în provincia Flevoland, în timp ce înainte laptele era prelucrat parțial în Belgia. Prin urmare, această măsură riscă să denatureze concurența pe piața laptelui și produselor lactate.

(60)	Măsură care favorizează anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri: ajutorul se acordă unei singure întreprinderi, și anume Farm Dairy.

(61)	Din aceste motive, Comisia concluzionează că măsura respectivă intră sub incidența articolului 107 alineatul (1) din TFUE și constituie un ajutor de stat. Observațiile primite după inițierea procedurii nu au modificat această calificare.

VI.2. Calificarea măsurii drept ajutor ilegal

(62)	Deoarece ajutorul a fost acordat și plătit fără să fi fost notificat în prealabil, este vorba despre un ajutor ilegal în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 privind normele de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (11).

VI.3. Evaluarea compatibilității ajutorului

(63)

În decizia de inițiere menționată anterior se specificau două justificări posibile ale ajutorului avansate de autoritățile olandeze. Într-o primă etapă, și anume la acordarea ajutorului, acestea au arătat că e vorba de un ajutor pentru investiții care ar trebui să fie inclus în DOCUP al provinciei Flevoland (a se vedea considerentul 9). După aceea, autoritățile provinciei Flevoland au transformat acest ajutor pentru investiții într-o sumă de despăgubire pentru pierderile înregistrate în urma neacordării ajutorului. Informațiile furnizate de Farm Dairy în cadrul inițierii procedurii vor fi analizate în cadrul secțiunii care se ocupă de compatibilitatea ajutorului ca ajutor pentru investiții. Analiza compatibilității măsurii de ajutor se va structura în două părți: analiza compatibilității ajutorului ca ajutor pentru investiții (VI.3.1) și ca despăgubire (VI.3.2).

(64)

Pentru început, Comisia ar dori totuși să analizeze argumentul avansat de Farm Dairy, care contestă calificarea măsurii de către Comisie ca măsură care intră sub incidența punctului 3.2 din DOCUP al provinciei Flevoland, deși provincia Flevoland prezentase Comisiei măsura ca fiind o măsură care intră sub incidența punctului 3.3 din DOCUP al provinciei Flevoland (a se vedea considerentul 33 și urm.).

(65)

Mai întâi, Comisia este de părere că această dezbatere privește acordarea de fonduri comunitare, ceea ce nu constituie obiectul prezentei decizii care examinează măsura acordată numai pe baza fondurilor provinciei, după ce ministerul LNV a luat notă de refuzul Comisiei de a acorda fonduri comunitare. Evaluarea motivelor pentru care Comisia a refuzat acordarea acestor fonduri comunitare nu intră în cadrul prezentei decizii și ar fi trebuit să fie contestată în timp util în cadrul procedurilor aplicabile acordării de fonduri comunitare. Deoarece refuzul Comisiei de a acorda fonduri comunitare a fost comunicat Țărilor de Jos prin scrisoarea din 25 iunie 1999 și deoarece acestea au luat cunoștință de refuz fără să încerce să conteste măsura (12), această hotărâre nu mai trebuie pusă în discuție în cadrul prezentei decizii.

(66)

Comisia observă totuși că criteriile utilizate pentru evaluarea măsurilor în raport cu normele privind ajutoarele de stat în materie de investiții fac trimitere la același criterii ca și utilizate pentru evaluarea în raport cu punctul 2.3 din DOCUP. În fapt, orientările conțin normele privind ajutoarele aplicabile la momentul acordării ajutorului și, la punctul 3 litera (b) trimit la punctele 1.2 și 2 din anexa la Decizia 94/173/CE. Această decizie aborda în mod general criteriile comunitare pentru selecția investițiilor care pot beneficia de finanțare comunitară în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 866/90 al și al Regulamentului (CEE) nr. 867/90 al Consiliului din 29 martie 1990 privind ameliorarea condițiilor de prelucrare și comercializare a produselor forestiere (13), în scopul armonizării între finanțările comunitare și finanțările naționale. Comisia subliniază totuși că nu aplică Decizia 94/173/CE ca atare, ci numai în măsura în care se face referire la aceasta în orientări.

VI.3.1. Ajutorul pentru investiții

(67)	Comisia a analizat măsurile în lumina orientărilor aplicabile la momentul acordării măsurii, și anume la 3 martie 1999.

(68)

În temeiul punctului 3 litera (b) din orientări, ajutoarele pentru investiții acordate pentru investițiile menționate la punctul 1.2 a doua și a treia liniuță din anexa la Decizia 94/173/CE a Comisiei nu pot fi considerate compatibile cu piața internă. De asemenea, investițiile excluse în temeiul punctului 2 din aceeași anexă sunt considerate incompatibile cu piața comună dacă nu sunt îndeplinite condițiile specifice prevăzute în anexa respectivă.

(69)

Punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE prevede că „în sectorul laptelui de vacă și al produselor obținute din acest tip de lapte se exclud următoarele investiții:

—

[…];

—	investiții privind următoarele produse: unt, zer sub formă de praf, lapte praf, ulei de unt, lactoză, cazeină și cazeinat;

—

investiții privind elaborarea de produse proaspete sau de brânzeturi, cu excepția cazului în care producția comportă elemente importante de inovație în concordanță cu evoluția cererii, cu excepția produselor pentru care s-a demonstrat că nu există suficiente capacități, precum și că există debușeuri reale și sigure și cu excepția elaborării de produse în conformitate cu metodele tradiționale sau ecologice astfel cum sunt definite de legislația comunitară.

Următoarele investiții nu sunt afectate de interdicțiile menționate anterior dacă nu generează o creștere a capacității:

—	investiții care au drept obiectiv adaptarea la standardele sanitare comunitare;

—	investiții care au drept obiectiv protecția mediului înconjurător.”

(70)

Rezultă că, a priori, un ajutor pentru investiții privind elaborarea de produse proaspete așa cum este cel analizat în cazul de față nu ar fi compatibil cu piața internă, cu excepția cazului în care această investiție intră sub incidența uneia dintre excepțiile menționate la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE.

(71)

În decizia de inițiere, una dintre principalele întrebări era aceea de a ști dacă este îndeplinită una dintre excepțiile menționate la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE. Prin urmare prezenta decizie va analiza cele trei excepții: elemente novatoare substanțiale în producție în concordanță cu evoluția cererii, capacități insuficiente și existența de debușeuri reale și sigure, elaborarea de produse în conformitate cu metodele tradiționale sau ecologice astfel cum sunt definite de legislația comunitară.

(a) Criteriu privind elementele novatoare substanțiale în concordanță cu cererea

(72)

Din documentele furnizate Comisiei de către Țările de Jos în 2005 rezulta că procesul de producție nu este novator, având în vedere informațiile furnizate la acea vreme. Așa cum se arată în decizia de inițiere, IKC estima că proiectul nu era în întregime novator. În special, se considera că proiectul nu prezintă produse novatoare, ci inovații privind piața, precum și că procesul de producție nu este novator, dar utilizează tehnicile cele mai moderne. Totuși având în vedere faptul că întrunea celelalte criterii evaluate, IKC a concluzionat că proiectul satisface cerințele necesare pentru a beneficia de o subvenție, pe care însă a redus-o (a se vedea considerentul 11).

(73)

Se pune problema de a ști dacă argumentele aduse de Farm Dairy și de Țările de Jos în cadrul inițierii procedurii pot repune în discuție analiza care a fost efectuată la acea vreme în cadrul analizei criteriilor de evaluare a subvențiilor DOCUP. Aceste elemente (a se vedea considerentele 36-46) au demonstrat că partea de investiție care privește noul recipient de doi litri din polietilenă este în întregime novatoare și că Farm Dairy a fost prima întreprindere care a produs și comercializat acest produs pe piața olandeză. Raportul furnizat în acest scop de Farm Dairy menționează caracterul novator și pare credibil în măsura în care a fost elaborat de un expert din sectorul de activitate respectiv care era angajat în acea vreme de o întreprindere concurentă cu Farm Dairy. Raportul respectiv nu pune în discuție analiza efectuată de IKC și de ministerul LNV la acea vreme, dar comportă un element care nu fusese transmis Comisiei înainte de decizia de inițiere a procedurii și care nu fusese menționat în documentele transmise anterior Comisiei. Recipientul de doi litri menționat se bucura deja de mare succes pe piața britanică și pe cea americană. Farm Dairy era prima întreprindere care punea pe piață acest tip de recipient. Farm Dairy s-a dovedit deci a fi un precursor, recipientul de doi litri fiind ulterior utilizat curent în Țările de Jos.

(74)

Pe baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Comisia trebuie să ia în calcul diferitele elemente care îi sunt prezentate, precum și să examineze toate punctele de vedere necesare analizei, solicitând informații de la beneficiari pentru a statua în deplină cunoștință a faptelor pertinente la data adoptării deciziei sale (14).

(75)

În cazul în speță, Comisia a solicitat Țărilor de Jos să confirme informațiile furnizate de Farm Dairy. Acestea au confirmat informațiile furnizate de Farm Dairy și au furnizat trei documente independente (a se vedea considerentele 51-53) care demonstrează caracterul novator al investiției privind recipientele de 2 litri. Din informațiile respective reiese, pe de o parte, că, la evaluarea caracterului novator, Țările de Jos nu au luat în considerație elementul de investiții pentru partea privind recipientele de 2 litri, desigur dat fiind că analiza s-a efectuat pe baza criteriilor din DOCUP și nu în mod specific pe baza orientărilor menționate. Pe de altă parte, Țările de Jos au apelat la experți independenți, care cunoșteau piața și modul în care se comercializau pe piață produsele lactate. Studiile efectuate de experții respectivi au arătat că întreprinderea Farm Dairy era efectiv prima întreprindere care a comercializat acest tip de recipiente pe piața olandeză.

(76)	Pe baza acestor informații noi prezentate de autoritățile olandeze și de Farm Dairy ca urmare a inițierii procedurii, Comisia consideră că introducerea și fabricarea recipientelor de 2 litri are caracter novator.

(77)	În ceea ce privește conceptul „make-to-order”, problema se poate aborda în mod similar: precizările aduse de Farm Dairy și de Țările de Jos sunt oare de natură să modifice evaluarea efectuată de Comisie la inițierea procedurii?

(78)

Spre deosebire de situația recipientelor de 2 litri, la evaluarea efectuată la momentul cererii de subvenții, în 1998, Țările de Jos au luat în considerație conceptul „make-to-order”. La acea vreme, se concluzionase că procesul de producție ca atare nu este novator, dar că utilizează tehnicile cele mai moderne și că este eficient în ceea ce privește reducerea consumului de energie și mai benefic pentru mediu. Țările de Jos și Farm Dairy utilizaseră deja aceste argumente în cursul schimburilor precedente de scrisori. Nu s-a demonstrat niciun element de inovație în cazul conceptului „make-to-order”.

(79)

Este necesar, de asemenea, să se verifice dacă producția este în concordanță cu evoluția cererii, conform cerinței din prima excepție menționată de Decizia 94/173/CE. Din informațiile furnizate Comisiei (a se vedea considerentul 43) reiese că cererea pentru produsele respective provenea în special de la supermarketuri și că se încheiaseră contracte cu cel puțin cinci supermarketuri. Comisia consideră că acest element constituie o indicație convingătoare a faptului că inovația corespunde evoluției cererii, confirmată de faptul că cifra de afaceri a [x], citat de Țările de Jos (a se vedea considerentul 55), a crescut substanțial mulțumită laptelui vândut de Farm Dairy.

(80)

În concluzie, Comisia estimează că, în cazul în speță, sunt îndeplinite condițiile primei excepții pentru partea de investiție privind recipientele de 2 litri, dat fiind că investiția are caracter novator care corespunde evoluției cererii. Pe baza informațiilor care i-au fost furnizate ca urmare a inițierii procedurii oficiale de investigație, Comisia nu este în măsură să concluzioneze că nu sunt îndeplinite condițiile acestei prime excepții. În fapt, nu este răspunderea Comisiei să analizeze din oficiu informațiile care ar fi putut să îi fie comunicate, dar Comisia trebuie, pe de o parte, să examineze toate punctele de vedere necesare și, pe de alta, să se bazeze pe informațiile de care dispune la momentul adoptării deciziei (15). În cazul în speță, pe de o parte, Comisia a inițiat procedura și a solicitat Țărilor de Jos, prin scrisoarea din 18 septembrie 2009, să confirme anumite informații menționate de Farm Dairy în observațiile sale. Astfel, Comisia a utilizat deci toate mijloacele pe care le avea la dispoziție pentru a obține informații de la părțile terțe sau de la statul membru. Pe de altă parte, în prezenta decizie, Comisia se bazează pe toate informațiile primite ca urmare a inițierii procedurii. Totuși, nu a fost adusă nicio informație care să infirme faptul că investiția pentru partea de investiție privind recipientele de 2 litri nu este novatoare și nu corespunde evoluției cererii.

(81)

Având în vedere că sunt îndeplinite criteriile menționate de orientări coroborate cu Decizia 94/173/CE în ceea ce privește caracterul novator al investiției privind recipientele de 2 litri, dar nu și în ceea ce privește restul investiției, este necesară separarea costurilor referitoare la această investiție pentru a se putea deduce din acestea intensitatea maximă a ajutorului.

(82)

Autoritățile olandeze au arătat că s-a afectat suma de 1 840 000 NLG (834 956 EUR) pentru investiția specifică privind recipientele de 2 litri. Autoritățile olandeze au adăugat la această sumă costul unui sfert din liniile de îmbuteliere, având în vedere că dintre cele patru linii de îmbuteliere numai o linie urma să fie dedicată în totalitate umplerii sticlelor de 2 litri. Suma respectivă se ridică la 2 936 250 NLG (1 332 412 EUR). În total, suma se ridică deci la 4 776 250 NLG (2 167 367 EUR) (a se vedea considerentul 53). În această sumă totală nu s-au inclus costurile generale (cum sunt costurile clădirilor și ale terenurilor).

(83)

Prin urmare, intensitatea maximă a ajutorului trebuie evaluată din unghiul acestor costuri eligibile. Deoarece provincia Flevoland era, la vremea cererii de investiții, o regiune vizată de obiectivul nr. 1, se poate acorda un ajutor de până la 75 % din costurile eligibile. Subvenția acordată, de 715 909 EUR, reprezintă mai puțin de 75 % din costurile eligibile. Prin urmare, investiția propusă este compatibilă cu normele privind ajutoarele de stat.

(b) Existența unor debușeuri și faptul că nu există suficiente capacități

(84)

Dat fiind că sunt îndeplinite condițiile primei excepții menționate la punctul 2.3 din anexa la Decizia 94/173/CE și că aceasta permite aprobarea acordării în întregime a ajutorului, nu este necesară o pronunțare în ceea ce privește faptul că celelalte condiții menționate în excepții sunt îndeplinite.

(85)

Ca și în cazul punctului (b) anterior, analiza celei de a treia excepții nu este necesară, în măsura în care analiza primei excepții a dus la concluzia că ajutorul respectiv este compatibil. Mai mult, acest punct nu pare pertinent în ceea ce privește investiția în cauză care nu se referă deloc la elaborarea de produse conform metodelor tradiționale sau ecologice.

(86)

În rest, Comisia a analizat ajutorul în cauză în sensul articolului 3 litera (d) din orientările menționate anterior, în care se arată că, de la caz la caz, Comisia analizează orice măsură de ajutor care, prin aplicarea orientărilor și a măsurilor utile respective ar trebui exclusă, dar care, în principiu, ar fi eligibilă pentru o cofinanțare comunitară în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2328/91 al Consiliului (16). Din scrisoarea pe care a trimis-o Comisia Țărilor de Jos la 25 iunie 1999 rezultă că proiectul nu putea fi finanțat prin intermediul DOCUP. Prin urmare, Comisia estimează că măsura în cauză nu poate beneficia de derogările prevăzute la punctul 3 litera (d) din orientările menționate mai sus.

VI.3.2. Alte argumente privind compatibilitatea întregului ajutor examinate la inițierea procedurii

(87)

La inițierea procedurii, Comisia a analizat despăgubirea daunelor ca urmare a neacordării ajutorului ca bază pentru aprobarea întregii investiții. În cursul etapei preliminare, autoritățile olandeze au arătat că ajutorul a fost acordat în temeiul unei despăgubiri pentru daunele provocate de eroarea comisă de autorități prin acordarea, într-o primă etapă, a ajutorului care s-a dovedit apoi a fi ilegal și poate incompatibil.

(88)

Curtea de Justiție a arătat că plata de daune interese nu constituie un ajutor (17). Afirmând aceasta, Curtea se baza pe faptul că natura juridică a ajutoarelor de stat este esențialmente diferită de daunele interese pe care autoritățile naționale ar putea fi obligate să le plătească unor persoane private în urma unui prejudiciu pe care l-ar fi putut aduce persoanelor respective. De aceea, în principiu, plata daunelor interese nu reprezintă un avantaj pentru beneficiar deoarece constituie numai compensarea unui drept de care se bucură.

(89)

În cazul în speță, este greu să se vorbească despre faptul că beneficiarul avea dreptul la o despăgubire, dat fiind că acest pretins drept se bazează de la început pe un comportament ilegal al statului membru. Jurisprudența a estimat de altfel în mod constant că, ținând seama de caracterul obligatoriu al controlului exercitat de Comisie asupra ajutoarelor de stat în temeiul articolului 108 din TFUE, întreprinderile care beneficiază de un ajutor nu pot să aibă, în principiu, încredere legitimă în legalitatea ajutorului decât dacă acesta a fost acordat cu respectarea procedurii stabilite de articolul respectiv. Un operator economic diligent trebuie, în mod normal, să fie în măsură să se asigure că această procedură a fost respectată (18).

(90)

În cazul în speță, trebuie observat, de asemenea, că acordarea unei despăgubiri ar însemna eludarea unei interdicții de acordare a ajutoarelor fără aprobarea Comisiei. Acest lucru este, de altfel, confirmat de faptul că, la momentul la care provincia Flevoland a indicat că ajutorul în cauză era acordat sub formă de despăgubire pentru eroarea comisă de administrație, provincia era perfect conștientă că ajutorul ar fi trebuit să fie supus aprobării Comisiei înainte de punerea sa în aplicare.

(91)	Prin urmare, Comisia estimează că investiția nu poate fi considerată în întregime compatibilă pe baza faptului că ajutorul în cauză ar constitui o despăgubire pentru prejudiciile suferite de beneficiar.

VI.3.3. Alte argumente avansate de Farm Dairy în cadrul inițierii procedurii

(92)

Farm Dairy a contestat aplicarea ratei dobânzii compuse în cazul unei decizii negative a Comisiei cu recuperare (a se vedea considerentul 47). Dat fiind că decizia în cauză declară ajutorul compatibil, nu se are în vedere recuperarea ajutorului ilegal iar observațiile întreprinderii Farm Dairy nu mai sunt, prin urmare, pertinente.

VII. Concluzie

(93)

Ajutorul de stat acordat de Țările de Jos întreprinderii Farm Dairy este compatibil în ceea ce privește partea de investiție referitoare la noile recipiente de 2 litri. Prin urmare, s-a recalculat valoarea inițială a ajutorului ținându-se seama de această parte din întreaga investiție și din acest calcul reiese că ajutorul acordat este compatibil cu cerințele din orientările privind ajutoarele de stat referitoare la investițiile din sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole.

(94)	Comisia își exprimă totuși regretul că Țările de Jos au acordat ajutorul respectiv încălcând dispozițiile articolului 108 alineatul (3) din TFUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat acordat de Țările de Jos întreprinderii Farm Dairy, reprezentând suma de 715 909 EUR, estre compatibil cu piața internă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.

Adoptată la Bruxelles, 9 martie 2010.

Pentru Comisie

Dacian CIOLOŞ

Membru al Comisiei

(1) Începând cu 1 decembrie 2009, articolele 87 și 88 din Tratatul CE au devenit articolele 107 și, respectiv, 108 din TFUE. Cele două serii de dispoziții sunt identice pe fond. În scopul prezentei decizii, trimiterile la articolele 107 și 108 din TFUE trebuie înțelese, dacă este cazul, ca referindu-se la articolele 87 și, respectiv, 88 din Tratatul CE.

(2) JO L 10, 13.1.2001, p. 20.

(3) JO C 87, 16.4.2009, p. 5.

(4) JO C 29, 2.2.1996, p. 4.

(5) JO L 79, 23.3.1994, p. 29.

(6) Informație cu caracter de secret profesional.

(7) JO L 91, 6.4.1990, p. 1.

(8) TNO este o agenție independentă de cercetare, a cărei misiune este de a facilita aplicabilitatea cercetării științifice pentru a spori potențialul de inovație al întreprinderilor și al autorităților publice (www.tno.nl).

(9) JO L 148, 28.6.1968, p. 13.

(10) Conform jurisprudenței Curții de Justiție, întărirea poziției concurențiale a unei întreprinderi în urma acordării unui ajutor de stat este, în general, dovada unei denaturări a concurenței în raport cu alte întreprinderi concurente care nu au beneficiat de un asemenea ajutor (C-730/79, Rec., 1980, p. 2671, punctele 11 și 12). În ceea ce privește existența unor schimburi comerciale intracomunitare pe piața laptelui, a se vedea anterior considerentele 44, 45 și 55 pe care Comisia le consideră întemeiate.

(11) JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(12) În scrisoarea din 15 iulie 1999 adresată provinciei Flevoland, ministerul LNV arată că proiectul nu a fost aprobat de Comisie și, în temeiul acestei decizii, refuză orice finanțare din partea LNV.

(13) JO L 91, 6.4.1990, p. 7.

(14) Tribunalul de Primă Instanță, 9 septembrie 2009, cauza T-369/06, Holland Malt/Comisia, punctul 195 (nepublicată încă).

(15) Cauza T-369/06, op. cit., punctele 195-198.

(16) JO L 218, 6.8.1991, p. 1.

(17) CJCE, cauzele conexate 106/87-120/87, Asteris și alții/Grecia și CEE, Rec., 1988, p. 5515.

(18) CJCE, cauza C-169/95, Spania/Comisia, Rec., p. I-135.

12.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/65

ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 21 aprilie 2010

privind TARGET2-Securities

(BCE/2010/2)

(2010/272/UE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), în special articolele 3.1, 12.1, 17, 18 și 22,

întrucât:

(1)

La 6 iulie 2006, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis să analizeze, în colaborare cu depozitarii centrali ai titlurilor de valoare (DCT) și cu alți participanți pe piață, posibilitatea înființării unui nou serviciu al Eurosistemului pentru decontarea operațiunilor cu titluri de valoare în banii băncii centrale, denumit TARGET2-Securities (T2S). Ca parte a misiunilor Eurosistemului în conformitate cu articolele 17, 18 și 22 din Statutul SEBC, T2S are drept scop facilitarea integrării pieței pentru serviciile posttranzacționare, asigurând decontarea în banii băncii centrale a operațiunilor cu numerar și cu titluri de valoare, în mod centralizat, neutru și fără frontiere la nivel paneuropean, astfel încât să permită DCT să furnizeze propriilor clienți servicii de decontare de tip livrare-contra-plată (delivery-versus-payment) armonizate și standardizate într-un mediu tehnic integrat cu posibilități de funcționare transfrontalieră. Întrucât asigurarea posibilității de a efectua operațiuni în banii băncii centrale reprezintă o misiune centrală a Eurosistemului, T2S este un serviciu public. BCN din zona euro vor oferi servicii de administrare a garanțiilor și de decontare în banii băncii centrale în T2S.

(2)

Articolul 22 din Statutul SEBC mandatează Eurosistemul să „asigure eficiența și soliditatea sistemelor de compensare și de plăți în cadrul Uniunii”. În plus, decontarea în banii băncii centrale evită riscurile de lichiditate și este, prin urmare, esențială pentru posttranzacționarea eficientă a titlurilor de valoare, precum și pentru piața financiară în general.

(3)

La 17 iulie 2008, Consiliul guvernatorilor a decis să lanseze proiectul T2S și să ofere resursele necesare până la finalizarea sa. De asemenea, pe baza unei oferte făcute de Deutsche Bundesbank, Banco de España, Banque de France și Banca d’Italia (denumite în continuare cele „4BC”), Consiliul guvernatorilor a hotărât că T2S urmează să fie dezvoltat și gestionat de aceste 4BC.

(4)

Consiliul guvernatorilor a adoptat Decizia BCE/2009/6 din 19 martie 2009 privind înființarea Comitetului pentru Programul TARGET2-Securities (1) ca un organism de gestionare simplificat din Eurosistem care să elaboreze propuneri pentru Consiliul guvernatorilor cu privire la aspectele de importanță strategică și să îndeplinească sarcini de natură pur tehnică. Mandatul Comitetului pentru Programul T2S, inclus în anexa la Decizia BCE/2009/6, reprezintă unul dintre elementele esențiale ale guvernanței T2S. Anumite misiuni de punere în aplicare au fost încredințate în mod concomitent Comitetului pentru Programul T2S de către băncile centrale din Eurosistem astfel încât acesta să fie pe deplin funcțional și să acționeze în numele Eurosistemului ca ansamblu.

(5)

Prezenta orientare stabilește în special elementele esențiale pentru Programul T2S în etapele de proiectare și de dezvoltare ale acestuia. Aceasta reprezintă completarea deciziilor anterior menționate ale Consiliului guvernatorilor și contribuie, în special, la stabilirea rolurilor și responsabilităților Comitetului pentru Programul T2S și ale celor 4BC, precum și a relației de reciprocitate dintre acestea. Pe măsură ce Programul T2S este dezvoltat în continuare, aceasta va fi completată de acte juridice și acorduri contractuale suplimentare pentru care răspunderea finală va aparține Consiliului guvernatorilor.

(6)

În conformitate cu deciziile menționate anterior ale Consiliului guvernatorilor, guvernanța Programului T2S este organizată pe trei niveluri. La primul nivel al guvernanței, competența decizională finală în legătură cu T2S aparține Consiliului guvernatorilor care își asumă răspunderea generală pentru Programul T2S și, în temeiul articolului 8 din Statutul SEBC, este organul de decizie pentru întregul Eurosistem. La cel de al doilea nivel al guvernanței, Comitetul pentru Programul T2S a fost înființat pentru a asista organele de decizie ale BCE în vederea asigurării finalizării cu succes și la timp a Programului T2S. În cele din urmă, cel de-al treilea nivel al guvernanței este reprezentat de cele 4BC.

(7)

Având în vedere că serviciile T2S sunt oferite pentru DCT, este important ca relația cu aceștia să se structureze pe parcursul dezvoltării, migrării și funcționării ulterioare ale T2S. Un grup de contact al DCT va fi instituit în acest scop. Grupurile naționale de utilizatori reprezintă forumuri pentru comunicarea și interacțiunea cu furnizorii și utilizatorii serviciilor de decontare a operațiunilor cu titluri de valoare în cadrul pieței lor naționale. Grupul consultativ T2S este un forum pentru comunicarea și interacțiunea dintre Eurosistem și participanții externi la T2S.

(8)

T2S nu este o întreprindere comercială și nu are scopul de a concura cu DCT sau cu orice alt participant pe piață. Astfel, în timp ce regimul financiar al T2S vizează recuperarea integrală a costurilor, serviciile T2S nu sunt furnizate în scopul obținerii de profit. Cu privire la investiția totală în T2S din partea Eurosistemului va fi luată o decizie internă, în timp ce decizia cu privire la prețurile serviciilor T2S va viza recuperarea integrală a costurilor. În plus, Eurosistemul ar trebui să aplice în mod strict principiul nediscriminării în ceea ce privește DCT și să vizeze asigurarea unor condiții egale pentru DCT care își externalizează platforma de decontare către T2S.

(9)

T2S reprezintă un mecanism tehnic care, pe lângă faptul că va fi disponibil pentru decontarea în euro, va fi deschis și pentru BCN din afara zonei euro și pentru alte bănci centrale care ar dori să participe prin crearea disponibilității monedei lor pentru decontarea în banii băncii centrale în T2S, astfel cum este prevăzut de prezenta orientare,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

SECȚIUNEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1) T2S este organizat pe o singură platformă tehnică integrată în sistemele de decontare pe bază brută în timp real ale băncilor centrale. Acesta este un serviciu furnizat de Eurosistem pentru DCT care permite decontarea livrare-contra-plată în banii băncii centrale în mod centralizat, neutru și fără frontiere a operațiunilor cu titluri de valoare.

(2) Prezenta orientare cuprinde regulile privind guvernanța Programului T2S. Aceasta stabilește și caracteristicile principale ale Programului T2S, definind rolurile și responsabilitățile Comitetului pentru Programul T2S și ale celor 4BC, precum și relațiile dintre acestea pe parcursul etapelor de proiectare și de dezvoltare. De asemenea, prezenta orientare stabilește principalele decizii care urmează să fie luate de către Consiliul guvernatorilor în legătură cu T2S. În plus, aceasta prevede principiile de bază ale următoarelor elemente cu privire la T2S: (a) regimul financiar, drepturile și garanțiile; (b) modalitatea în care accesul DCT și raporturile contractuale cu DCT vor fi determinate; (c) modalitatea în care monedele, altele decât moneda euro, devin eligibile pentru utilizarea în T2S; și (d) dezvoltarea Programului T2S.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei orientări:

—

„depozitar central al titlurilor de valoare” (DCT) înseamnă acea entitate care: (a) permite procesarea și decontarea operațiunilor cu titluri de valoare prin înregistrare contabilă; (b) furnizează servicii de custodie, de exemplu administrarea operațiunilor cu titluri și a răscumpărărilor; și (c) are un rol activ în asigurarea integrității emisiunilor de titluri de valoare;

—	„livrare-contra-plată” înseamnă un mecanism care face legătura între un transfer de titluri de valoare și un transfer de fonduri astfel încât să asigure faptul că livrarea titlurilor de valoare este efectuată numai dacă fondurile respective sunt plătite;

—	„BCN din zona euro” înseamnă banca centrală națională (BCN) a unui stat membru care a adoptat moneda euro;

—	„bancă centrală din Eurosistem” înseamnă o BCN din zona euro sau BCE, după cum este cazul;

—	„Acordul-cadru” înseamnă cadrul contractual care urmează să se stabilească între un DCT și Eurosistem pentru etapa de dezvoltare și etapa operațională;

—

„specificații funcționale generale” (GFS): înseamnă descrierea generală a soluției funcționale care urmează să fie dezvoltată pentru a îndeplini cerințele utilizatorilor T2S. Aceasta va include elemente precum arhitectura funcțională (domenii, module și interacțiuni), modelele conceptuale, modelul de date sau procesul fluxului de date;

—

„acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3” înseamnă acordul de furnizare și utilizare care este negociat între Comitetul pentru Programul T2S și cele 4 BC, aprobat de Consiliul guvernatorilor și semnat ulterior de băncile centrale din Eurosistem și de cele 4 BC. Conține detaliile suplimentare ale atribuțiilor și responsabilităților celor 4BC, ale Comitetului pentru Programul T2S și ale băncilor centrale din Eurosistem;

—	„stat membru” înseamnă o țară care este membră a Uniunii;

—	„BCN din afara zonei euro” înseamnă BCN a unui stat membru care nu a adoptat euro;

—	„etapa operațională” înseamnă perioada de timp care începe odată ce primul CDT a migrat la T2S;

—	„altă bancă centrală” înseamnă banca centrală a unei țări din afara Uniunii;

—	„calendar de plată” înseamnă calendarul care prezintă ordinea plăților tranșelor de rambursare către cele 4BC;

—	„acord privind nivelul de servicii” înseamnă atât acordul care definește nivelul de servicii care urmează să fie furnizate de cele 4BC pentru Eurosistem, cât și acordul care definește nivelul de servicii care urmează să fie furnizate de Eurosistem pentru DCT, în legătură cu T2S;

—	„etapa de proiectare și de dezvoltare” înseamnă perioada de timp care începe cu aprobarea URD de către Consiliul guvernatorilor și se încheie cu debutul etapei operaționale;

—	„aplicația comercială T2S” înseamnă programul informatic dezvoltat și utilizat de cele 4BC în numele Eurosistemului pentru a permite Eurosistemului să furnizeze serviciile T2S prin platforma T2S;

—	„procedura pentru administrarea modificărilor și versiunilor T2S” înseamnă un set de norme și proceduri care se aplică ori de câte ori este inițiată o modificare a serviciilor T2S;

—

„pachetul financiar T2S” înseamnă valoarea maximă ce urmează a fi rambursată din costul total al T2S. Pachetul financiar stabilește (a) pentru BCN participante suma maximă ce urmează a fi plătită pentru T2S și (b) pentru cele 4 BC suma pe care o primesc înapoi de la BCN participante la livrare, conform calendarului de plată convenit;

—

„platforma T2S” înseamnă, în sensul prezentei orientări și fără a aduce atingere utilizării sintagmei „platforma T2S” în alte documente care au legătură cu T2S, echipamentele și toate componentele programelor informatice (de exemplu, toate programele informatice utilizate cu excepția aplicației comerciale T2S) necesare pentru funcționarea și utilizarea aplicației comerciale T2S;

—	„Programul T2S” înseamnă setul de activități și de produse conexe necesare pentru dezvoltarea T2S până la migrarea integrală a tuturor DCT care au semnat Acordul-cadru cu Eurosistemul;

—

„Comitetul pentru Programul T2S” înseamnă organismul de gestionare din cadrul Eurosistemului instituit în temeiul Deciziei BCE/2009/6, care are misiunea de a elabora propuneri pentru Consiliul guvernatorilor cu privire la aspectele de importanță strategică și de a îndeplini sarcini de natură pur tehnică în legătură cu T2S;

—	„contul pentru proiectul T2S” înseamnă contul T2S utilizat pentru colectarea și distribuirea tranșelor, rambursărilor și taxelor. Contul pentru proiect poate avea subconturi pentru a separa diferitele tipuri de fluxuri de numerar. Nu este de natură bugetară;

—	„serviciile T2S” înseamnă serviciile care urmează să fie furnizate de Eurosistem pentru DCT pe baza Acordului-cadru;

—

„utilizatorii T2S” înseamnă persoanele juridice care, în scopul T2S, au intrat în relații contractuale cu DCT care au un semnat Acordul-cadru cu Eurosistemul. De asemenea, include băncile de plăți care au relații contractuale cu băncile centrale și furnizează lichiditate într-un cont T2S special de numerar printr-un cont al sistemului de decontare pe bază brută în timp real unei instituții financiare și care decontează în T2S;

—

„specificații funcționale detaliate pentru utilizator (UDFS)” înseamnă o descriere detaliată a funcțiilor care administrează fluxurile de date externe T2S (de la aplicație la aplicație). Va include informațiile necesare pentru ca utilizatorii să își adapteze sau să își dezvolte sistemul intern de informații în vederea conectării acestuia la T2S;

—	„manualul utilizatorului” înseamnă documentul care descrie modalitatea în care utilizatorii T2S pot utiliza un număr de funcții ale programului informatic T2S care sunt disponibile în varianta utilizator-aplicație (screen-based);

—	„document privind cerințele utilizatorului” (URD) înseamnă documentul care stabilește cerințele utilizatorului pentru T2S astfel cum au fost publicate de BCE la 3 iulie 2008 și cum au fost modificate ulterior prin procedura de administrare a modificărilor și versiunilor T2S.

SECȚIUNEA II

GUVERNANȚA PROGRAMULUI T2S

Articolul 3

Nivelurile de guvernanță

Guvernanța Programului T2S este organizată pe trei niveluri, astfel cum sunt descrise în prezenta secțiune a orientării. Nivelul 1 este reprezentat de Consiliul guvernatorilor, Nivelul 2 este reprezentat de Comitetul pentru Programul T2S, iar Nivelul 3 este reprezentat de cele 4BC.

Articolul 4

Consiliul guvernatorilor

(1) Consiliul guvernatorilor este însărcinat cu conducerea, administrarea generală și controlul Programului T2S. De asemenea, acesta este factorul final de decizie în ceea ce privește Programul T2S și hotărăște cu privire la distribuirea atribuțiilor nerepartizate în mod expres Nivelurilor 2 și 3.

(2) În special, Consiliul guvernatorilor are următoarele competențe:

(a)

guvernanța Programului T2S prin toate activitățile următoare:

(i)	adoptarea de decizii cu privire la orice element referitor la guvernanța T2S; asumarea răspunderii pentru întreg Programul T2S – acesta reprezintă, prin urmare, factorul final de decizie în cazul existenței unui diferend;

(ii)	adoptarea, ad hoc, de decizii cu privire la atribuțiile alocate Comitetului pentru Programul T2S sau celor 4 BC;

(iii)

alocarea îndeplinirii atribuțiilor specifice subsecvente sau adiționale cu privire la Programul T2S Comitetului pentru Programul T2S și/sau celor 4BC, stabilind, în același timp, deciziile pe care și le rezervă cu privire la acesta;

(iv)	adoptarea oricărei decizii cu privire la organizarea Comitetului pentru Programul T2S;

(b)	soluționarea cererilor membrilor grupului consultativ T2S prezentate în conformitate cu normele grupului respectiv;

(c)

adoptarea de decizii cu privire la regimul financiar de bază pentru T2S, și anume:

(i)	politica de comisionare pentru serviciile T2S;

(ii)	metodologia determinării costurilor pentru T2S;

(iii)

normele financiare în conformitate cu articolul 12;

(d)	adoptarea de decizii cu privire la criteriile de acces pentru DCT;

(e)	validarea și acceptarea planului Programului T2S; monitorizarea evoluției Programului T2S și adoptarea de decizii cu privire la măsurile pentru reducerea oricărei întârzieri în punerea în aplicare a T2S;

(f)

adoptarea de decizii cu privire la aspectele operaționale de bază ale T2S, și anume:

(i)	cadrul operațional T2S, inclusiv strategia pentru gestionarea incidentelor și crizelor;

(ii)	cadrul T2S de securitate a informațiilor;

(iii)

procedura de administrare a modificărilor și versiunilor T2S;

(iv)	strategia de testare a T2S;

(v)	strategia T2S de migrare;

(vi)	cadrul T2S de gestionare a riscului;

(g)

aprobarea cadrului contractual de bază, respectiv:

(i)	acordurile dintre Nivelurile 2 și 3;

(ii)	acorduri privind nivelurile de servicii negociate între Comitetul pentru Programul T2S și DCT și băncile centrale din Eurosistem, precum și cu cele 4BC;

(iii)

contractele cu DCT care sunt negociate de către Comitetul pentru Programul T2S împreună cu băncile centrale din Eurosistem și, pe de altă parte, cu DCT;

(iv)	contractele cu BCN din afara zonei euro, altele decât băncile centrale sau alte autorități monetare competente, inclusiv acordurile privind nivelurile de servicii respective;

(h)	răspunderea pentru luarea măsurilor corespunzătoare pentru a asigura executarea normelor și principiilor privind supravegherea;

(i)	stabilirea datei la care începe migrarea DCT la T2S.

Articolul 5

Comitetul pentru Programul T2S

(1) Compunerea și mandatul Comitetului pentru Programul T2S sunt prevăzute de Decizia BCE/2009/6. Comitetul pentru Programul T2S răspunde de atribuțiile alocate Nivelului 2 în limitele cadrului general definit de Consiliul guvernatorilor.

(2) De asemenea, mandatul Comitetului pentru Programul T2S include:

(a)	dezbaterea și aprobarea GFS, UDFS și a manualelor utilizatorului;

(b)	punerea în aplicare a cadrului operațional T2S, inclusiv strategia pentru gestionarea incidentelor și crizelor, în cadrul parametrilor stabiliți de Consiliul guvernatorilor;

(c)	negocierea acordurilor de participare monetară menționate la articolul 18 alineatele (1) și (2);

(d)	furnizarea de informații autorităților competente de reglementare și de supraveghere relevante;

(e)	negocierea acordului dintre Nivelul 2-Nivelul 3 cu cele 4BC, pentru aprobarea de către Consiliul guvernatorilor.

Articolul 6

Cele 4BC

(1) Cele 4BC dezvoltă și utilizează T2S și furnizează Comitetului pentru Programul T2S informații cu privire la organizarea lor internă și alocarea activităților.

Cele 4BC îndeplinesc, în special, toate atribuțiile următoare:

(a)	elaborează GFS, UDFS și manualele utilizatorilor în conformitate cu planul Programului T2S, pe baza URD și a orientărilor Comitetului pentru Programul T2S;

(b)	proiectarea și dezvoltarea T2S, în numele Eurosistemului, și furnizarea componentelor tehnice ale T2S în conformitate cu planul Programului T2S și cu URD, GFS și cu UDFS și cu alte specificații și niveluri de servicii;

(c)	punerea T2S la dispoziția Comitetului pentru Programul T2S în conformitate cu termenele, specificațiile și nivelurile de servicii aprobate;

(d)

punerea la dispoziția Comitetului pentru Programul T2S, în scopul dispozițiilor financiare prevăzute la articolul 12, a următoarelor elemente:

(i)	o estimare, într-o formă care poate fi evaluată și/sau auditată de comitetul relevant din cadrul Sistemului Central al Băncilor Centrale (SEBC) sau din Eurosistem și/sau de auditori externi, a cheltuielilor pe care le vor efectua în cursul dezvoltării și utilizării T2S;

(ii)	o ofertă financiară, care să includă tipul, calendarul de plată precum și perioada de timp acoperită;

(e)	obținerea tuturor licențelor necesare pentru proiectarea și utilizarea T2S și pentru a permite Eurosistemului să se afle în poziția de a furniza serviciile T2S pentru DCT;

(f)	punerea în aplicare a modificărilor T2S în conformitate cu procedura de administrare a modificărilor și versiunilor T2S;

(g)	furnizarea de răspunsuri în domeniile de competență ale acestora la cereri formulate de Consiliul guvernatorilor sau de Comitetul pentru Programul T2S;

(h)	asigurarea pregătirii și a sprijinului tehnic și operațional pentru teste și pentru migrare, sub coordonarea Comitetului pentru Programul T2S;

(i)	negocierea acordului dintre Nivelul 2-Nivelul 3 cu Comitetul pentru Programul T2S.

(2) Cele 4BC răspund solidar și indivizibil față de Eurosistem pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Răspunderea este angajată în caz de fraudă, culpă cu prevedere și culpă gravă. Regimul răspunderii este precizat mai detaliat în acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3.

(3) Externalizarea sau subcontractarea atribuțiilor sus-menționate de către cele 4BC unor furnizori externi nu aduce atingere răspunderii celor 4BC față de Eurosistem și față de alți participanți și este transparentă față de Comitetul pentru Programul T2S.

Articolul 7

Raporturile cu participanții externi

(1) Grupul consultativ pentru T2S este un forum pentru comunicarea și interacțiunea dintre Eurosistem și participanții externi la T2S. Grupul consultativ pentru T2S prezintă rapoarte Comitetului pentru Programul T2S și, în situații excepționale, poate supune atenției Consiliului guvernatorilor anumite elemente.

Grupul consultativ pentru T2S este prezidat de președintele Comitetului pentru Programul T2S. Compunerea și mandatul grupului consultativ pentru T2S sunt prevăzute în anexa la prezenta orientare.

Grupul consultativ își îndeplinește funcția în conformitate cu Regulamentul de procedură care este aprobat de Consiliul guvernatorilor.

(2) Grupul de contact pentru DCT este un forum de comunicare și interacțiune cu DCT. Acesta facilitează pregătirea și negocierea Acordului-cadru dintre Eurosistem, pe de o parte, și DCT care doresc să participe la T2S, pe de altă parte. Grupul de contact pentru DCT este prezidat de președintele Comitetului pentru Programul T2S. Compunerea și mandatul grupului de contact pentru DCT sunt prevăzute în anexă.

(3) Grupurile naționale de utilizatori reprezintă forumuri pentru comunicarea și interacțiunea cu furnizorii și utilizatorii serviciilor de decontare a titlurilor de valoare în cadrul pieței naționale a acestora, în scopul susținerii dezvoltării și punerii în aplicare a T2S și pentru a evalua impactul T2S asupra piețelor naționale. Grupurile naționale de utilizatori sunt prezidate de BCN respective. Compunerea și mandatul Grupurilor naționale de utilizatori sunt prevăzute în anexă.

Articolul 8

Buna guvernanță

(1) Pentru a preîntâmpina conflictele de interese dintre atribuția de furnizare a serviciului T2S și funcțiile de reglementare ale Eurosistemului, băncile centrale din Eurosistem se asigură că:

(a)

membrii Comitetului pentru Programul T2S nu participă la nicio activitate de supraveghere a băncii lor centrale în ceea ce privește T2S, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de procedură al Comitetului pentru Programul T2S adoptat de Consiliul guvernatorilor. Aceștia nu sunt membri ai Comitetului pentru sisteme de plăți și de decontare (PSSC), ai Comitetului pentru tehnologia informației (ITC) sau ai Comitetului director pentru TI al Eurosistemului (EISC);

(b)	există o delimitare între supravegherea T2S și activitățile operaționale ale T2S.

(2) Comitetul pentru Programul T2S este supus obligațiilor de raportare, control și audit, astfel cum sunt definite de prezenta orientare. Auditurile referitoare la dezvoltarea, utilizarea și costul T2S sunt inițiate și desfășurate pe baza principiilor și normelor stabilite de Consiliul guvernatorilor în Politica de audit a SEBC în vigoare la data la care auditul relevant este efectuat.

Articolul 9

Cooperarea și informarea

(1) Pe parcursul dezvoltării Programului T2S, cele 4BC și Comitetul pentru Programul T2S cooperează, fac schimb de informații și își oferă reciproc suport tehnic și de altă natură.

(2) Cele 4BC, celelalte bănci centrale din Eurosistem și Comitetul pentru Programul T2S se informează reciproc fără întârziere cu privire la orice elemente care ar putea afecta în mod concret proiectarea sau dezvoltarea T2S și depun eforturi pentru reducerea oricărui risc conex.

(3) Comitetul pentru Programul T2S prezintă trimestrial Consiliului guvernatorilor rapoarte cu privire la dezvoltarea Programului T2S. Înainte de a fi transmise Consiliului guvernatorilor prin intermediul Comitetului executiv, proiectele de rapoarte sunt transmise PSSC și EISC pentru comentarii.

(4) Comitetul pentru Programul T2S comunică membrilor PSSC ordinea de zi, rezumatul și documentația relevantă pentru reuniunile sale pentru a le permite acestora să participe activ în cazul în care este necesar.

(5) Comitetul pentru Programul T2S poate consulta și poate fi consultat de orice comitete competente ale SEBC, după cum este necesar.

(6) Cele 4BC prezintă Comitetului pentru Programul T2S rapoarte regulate cu privire la Programul T2S.

(7) Conținutul și procedura detaliată pentru obligațiile de raportare ale Comitetului pentru Programul T2S și ale celor 4BC sunt detaliate în cuprinsul acordului dintre Nivelul 2-Nivelul 3.

SECȚIUNEA III

REGIMUL FINANCIAR

Articolul 10

Politica de comisionare

(1) Politica de comisionare pentru T2S se ghidează după principiile de bază privind lipsa scopului lucrativ, recuperarea integrală a costurilor și nediscriminarea față de DCT.

(2) În termen de șase luni de la adoptarea prezentei orientări, Comitetul pentru Programul T2S transmite Consiliului guvernatorilor o propunere privind politica de comisionare pentru serviciile T2S, inclusiv procedurile generale și un raport privind conformitatea T2S cu obiectivul de a funcționa fără scop lucrativ și de a realiza recuperarea integrală a costurilor, inclusiv o evaluare cu privire la orice risc financiar rezultant la care ar putea fi expus Eurosistemul. Înainte de a fi transmisă Consiliului guvernatorilor, politica de comisionare va fi discutată cu DCT și cu utilizatorii.

Articolul 11

Metodologia privind costurile și procedurile contabile

(1) T2S face obiectul metodologiei comune a Eurosistemului cu privire la costuri și al Orientării BCE/2006/16 din 10 noiembrie 2006 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (2), cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor hotărăște altfel.

(2) Comitetul pentru Programul T2S invită cu mult în avans comitetele relevante din SEBC/Eurosistem să participe la evaluarea metodei corecte de punere în aplicare:

(a)	a metodologiei comune a Eurosistemului cu privire la costuri în contextul estimărilor de cost ale T2S și al calculării costurilor anuale ale T2S; și

(b)	a Orientării BCE/2006/16 de către BCE și cele 4 BC în contextul recunoașterii costurilor și activelor T2S.

Articolul 12

Dispoziții financiare

(1) Comitetul pentru Programul T2S transmite Consiliului guvernatorilor o propunere cu privire la pachetul financiar pentru T2S care va include costurile T2S, și anume costurile suportate de cele 4 BC și BCE pentru dezvoltarea, întreținerea și funcționarea T2S.

(2) Propunerea include și:

(a)	tipul ofertei;

(b)	calendarul de plată;

(c)	perioada de timp acoperită;

(d)	mecanismul de împărțire a costurilor;

(e)	costul de capital.

(3) Consiliul guvernatorilor adoptă deciziile cu privire la mecanismele financiare.

Articolul 13

Plăți

(1) La BCE se deschide un cont pentru proiectul T2S în numele Eurosistemului. Contul pentru proiectul T2S nu are caracter bugetar, dar este folosit pentru colectarea și distribuirea tuturor plăților anticipate, tranșelor și rambursărilor legate de costuri privind T2S, precum și taxele de utilizare a T2S.

(2) Comitetul pentru Programul T2S administrează contul proiectului T2S în numele Eurosistemului. Cu condiția validării și acceptării produselor BC, Comitetul pentru Programul T2S aprobă plătirea fiecărei tranșe către cele 4BC în conformitate cu calendarul de plată aprobat de Consiliul guvernatorilor și prevăzut în acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3.

Articolul 14

Drepturile Eurosistemului asupra T2S

(1) Aplicația comercială T2S este deținută în întregime de Eurosistem.

(2) În acest sens, cele 4BC acordă Eurosistemului licențe privind drepturile de proprietate intelectuală necesare pentru a permite Eurosistemului să furnizeze DCT întreaga gamă de servicii T2S în conformitate cu normele aplicabile și nivelurile de servicii comune și pe o bază egală. Cele 4BC despăgubesc Eurosistemul pentru orice acțiuni privind încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală introduse de terți.

(3) Detaliile referitoare la drepturile Eurosistemului asupra T2S sunt stabilite de cele 4BC și Comitetul pentru Programul T2S în cadrul acordului dintre Nivelul 2-Nivelul 3. Drepturile autorităților care au semnat un acord de participare monetară astfel cum este definit în articolul 18 vor fi prevăzute într-un astfel de acord.

SECȚIUNEA IV

DEPOZITARII CENTRALI DE TITLURI DE VALOARE

Articolul 15

Criteriile de acces pentru DCT

(1) DCT sunt eligibili pentru acces la serviciile T2S cu condiția ca aceștia:

(a)

să fi fost notificați Comisiei Europene în conformitate cu articolul 10 din Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (3) sau, în cazul unui DCT dintr-un stat care nu se încadrează în jurisdicția Spațiului Economic European (SEE), aceștia funcționează în temeiul unui cadru juridic și de reglementare care este echivalent celui în vigoare în Uniune;

(b)	să fi fost evaluați pozitiv de autoritățile competente în raport cu Recomandările CESR/SEBC pentru sistemele de decontare a titlurilor de valoare;

(c)	la cerere, să pună fiecare ISIN/titlu de valoare pentru care este un DCT emitent (sau un DCT emitent tehnic) la dispoziția altor DCT din T2S;

(d)	să se oblige să ofere altor DCT din T2S servicii de custodie de bază într-o manieră nediscriminatorie;

(e)	să se oblige față de alți DCT din T2S să efectueze decontarea în banii băncii centrale în T2S, în cazul în care moneda este disponibilă în T2S.

(2) Normele cu privire la criteriile de acces pentru DCT sunt incluse în acordurile contractuale dintre băncile centrale din Eurosistem și DCT.

(3) BCE păstrează pe website-ul său o listă cu DCT admiși la decontarea în T2S.

Articolul 16

Raporturile contractuale cu DCT

(1) Contractele dintre băncile centrale din Eurosistem și DCT, inclusiv acordurile privind nivelurile de servicii, trebuie să fie pe deplin armonizate.

(2) Comitetul pentru Programul T2S, împreună cu băncile centrale din Eurosistem, negociază contractele cu DCT.

(3) Contractele cu DCT sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor și apoi sunt semnate de banca centrală din Eurosistem a țării în care se află sediul DCT sau de BCE pentru DCT localizați în afara zonei euro, în oricare dintre situații acționând în numele și pe seama tuturor băncilor centrale din Eurosistem. În ceea ce privește Irlanda, contractul va fi semnat de banca centrală din Eurosistem a statului membru care a notificat sistemul de decontare a titlurilor de valoare Comisiei Europene în conformitate cu articolul 10 din Directiva 98/26/CE.

Articolul 17

Respectarea cerințelor prevăzute de reglementări

(1) Comitetul pentru Programul T2S are drept scop să susțină respectarea permanentă de către DCT a prevederilor relevante în materie juridică, de reglementare și de supraveghere.

(2) Comitetul pentru Programul T2S apreciază dacă BCE ar trebui să emită recomandări pentru a promova adaptările legislative care să asigure DCT drepturi de acces egale la serviciile T2S și adresează propuneri cu privire la acestea Consiliului guvernatorilor.

SECȚIUNEA V

ALTE MONEDE DECÂT MONEDA EURO

Articolul 18

Condiții de eligibilitate pentru includerea în T2S

(1) O monedă SEE, alta decât moneda euro, este eligibilă pentru utilizarea în T2S cu condiția ca BCN din afara zonei euro, altă bancă centrală sau altă autoritate responsabilă pentru o astfel de monedă să devină parte la un acord de participare monetară cu Eurosistemul și ca eligibilitatea unei astfel de monede să fi fost aprobată de Consiliul guvernatorilor.

(2) O monedă, alta decât o monedă din SEE, este eligibilă pentru utilizarea în T2S cu condiția ca eligibilitatea unei astfel de monede să fi fost aprobată de Consiliul guvernatorilor, dacă:

(a)	cadrul juridic, de reglementare și de supraveghere aplicabil decontării în moneda respectivă asigură în mod substanțial același nivel sau un nivel mai ridicat de certitudine juridică decât cel în vigoare în Uniune;

(b)	includerea unei astfel de monede în T2S ar avea un impact pozitiv asupra contribuției T2S la piața de decontare a titlurilor de valoare a Uniunii;

(c)	cealaltă bancă centrală sau cealaltă autoritate responsabilă de o astfel de monedă devine parte la un acord de participare monetară reciproc avantajos cu Eurosistemul.

(3) În conformitate cu mandatul Comitetului pentru Programul T2S, BCN din afara zonei euro pot fi reprezentate în cadrul Comitetului pentru Programul T2S.

SECȚIUNEA VI

DEZVOLTAREA PROGRAMULUI T2S

Articolul 19

Planul Programului T2S

(1) În urma adoptării prezentei orientări, Comitetul pentru Programul T2S adresează Consiliului guvernatorilor propuneri pentru planul Programul T2S, pe baza URD, constând într-o listă structurată a produselor și a activităților în legătură cu Programul T2S, împreună cu interdependențele acestora și datele de început și de sfârșit prognozate.

(2) Pe baza propunerilor adresate de Comitetul pentru Programul T2S, Consiliul guvernatorilor evaluează, validează și acceptă planul Programului T2S.

(3) Comitetul pentru Programul T2S stabilește un calendar detaliat al programului pe baza planului Programului T2S identificând punctele cheie ale Programului T2S. Calendarul este publicat și comunicat participanților la T2S.

(4) În cazul în care există un risc considerabil ca un punct cheie al Programului T2S să nu fie îndeplinit, Comitetul pentru Programul T2S informează de îndată Consiliul guvernatorilor și propune măsurile pentru reducerea oricărei întârzieri în punerea în aplicare a Programului T2S.

SECȚIUNEA VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 20

Acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3

(1) Sub rezerva dispozițiilor prezentei orientări, un acord dintre Nivelul 2-Nivelul 3 prevede detalii suplimentare cu privire la atribuțiile și responsabilitățile celor 4BC, ale Comitetului pentru Programul T2S și ale băncilor centrale din Eurosistem.

(2) Proiectul de acord dintre Nivelul 2-Nivelul 3 este transmis Consiliului guvernatorilor pentru aprobare și ulterior este semnat de Eurosistem și cele 4BC.

Articolul 21

Soluționarea diferendelor

(1) În cazul în care un diferend în legătură cu o chestiune reglementată de prezenta orientare nu poate fi soluționat prin acordul părților afectate, oricare dintre părțile afectate poate înainta chestiunea Consiliului guvernatorilor pentru adoptarea unei decizii.

(2) Acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3 prevede că cele 4BC sau Comitetul pentru Programul T2S pot înainta Consiliului guvernatorilor orice diferend generat de acordul dintre Nivelul 2-Nivelul 3.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezenta orientare intră în vigoare la 1 mai 2010.

Articolul 23

Destinatari și măsuri de implementare

Prezenta orientare se aplică tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 21 aprilie 2010.

În numele Consiliului guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET

(1) JO L 102, 22.4.2009, p. 12.

(2) JO L 348, 11.12.2006, p. 1.

(3) JO L 166, 11.6.1998, p. 45.

ANEXĂ

GRUPUL CONSULTATIV T2S

Mandat și compunere

1. Mandat și competențe

Grupul consultativ TARGET2-Securities (T2S) are următorul mandat:

(a)	susținerea revizuirii de către Eurosistem a Specificațiilor generale (SG) și a specificațiilor funcționale detaliate pentru utilizator (UDFS) pentru a asigura conformitatea deplină a acestora cu Documentul privind cerințele utilizatorului (URD);

(b)	susținerea revizuirii de către Eurosistem a oricăror cereri de schimbare a URD;

(c)	furnizarea de consultanță cu privire la dezvoltarea ulterioară a cadrului legal pentru SG și UDFS;

(d)	susținerea Eurosistemului în dezvoltarea ulterioară a grilei de comisionare;

(e)	continuarea activității de armonizare în domeniul decontării titlurilor de valoare în raport cu T2S;

(f)	susținerea eforturilor de implementare pe piață;

(g)

oferirea de consultanță și susținerea implementării acordului și politicilor care contribuie la crearea unui mediu T2S pentru posttranzacționare concret și eficient din punct de vedere al costurilor între T2S și DCT și care, astfel, contribuie la încurajarea depozitarilor centrali de titluri de valoare (DCT) și a utilizatorilor de pe piață să se angajeze să transfere bilanțurile și activitatea de decontare către T2S;

(h)	oferirea de consultanță cu privire la chestiuni de migrare și etapizare.

2. Compunere

2.1.	GC este compus din președinte, un secretar, membri cu drepturi depline și observatori.

2.2.	Ori de câte ori este considerat necesar, președintele poate să invite în mod ad hoc experți suplimentari care să participe la ședințele GC și să informeze GC cu privire la acest aspect.

3. Membrii cu drepturi depline

3.1.	Membrii cu drepturi depline au dreptul de a participa la procesul de adoptare a deciziilor de către GC.

3.2.

Fiecărui grup eligibil pentru a deveni membru cu grupuri depline în conformitate cu punctul 3.3 îi este alocat același număr de membri cu grupuri depline. Numărul membrilor cu drepturi depline din fiecare grup participant este egal cu numărul de membri cu drepturi depline din grupul băncilor centrale participante.

3.3.

Un reprezentant al oricăruia dintre următoarele grupuri este eligibil pentru a fi membru cu drepturi depline al GC:

(a)

băncile centrale – BCE și fiecare bancă centrală națională (BCN) din zona euro trebuie să fie reprezentată de un membru cu drepturi depline. Cu ocazia adoptării euro de către un stat membru, BCN respectivă participă și ea în calitate de membru cu drepturi depline al GC de la data intrării în zona euro. O bancă centrală din afara zonei euro care a hotărât să includă moneda sa în T2S este de asemenea reprezentată de un membru cu drepturi depline de la data deciziei respective. Comisia Europeană, în calitate de autoritate publică, este un membru cu drepturi depline inclus în grupul băncilor centrale;

(b)

depozitarii centrali de titluri de valoare (DCT) – este membru cu drepturi depline al GC și poate desemna un reprezentant orice grup de DCT, care poate fi constituit din mai mulți DCT, sau fiecare DCT, după caz, care își decontează operațiunile în euro și/sau operațiunile în moneda sa națională, alta decât euro, și care a îndeplinit următoarele criterii:

—	și-a declarat susținerea pentru T2S;

—	dorește să încheie cu Eurosistemul un contract;

—	și-a declarat intenția de a utiliza T2S odată ce a început să funcționeze.

Conform punctelor 3.2 și 3.3 litera (a), numărul de reprezentanți ai DCT este egal cu numărul reprezentanților băncilor centrale. Astfel, grupurile mai mari de DCT și DCT mai mari au un număr mai mare de reprezentanți, în funcție de volumul decontărilor lor. Numărul reprezentanților suplimentari este determinat de DCT reprezentați în GC și de președintele GC în conformitate cu metodologia d’Hondt pentru o reprezentare proporțională;

(c)

utilizatori – Comitetul de desemnare (CD) selectează membrii din rândul comunității de utilizatori pe baza candidaturilor primite de către secretar și în temeiul unei grile predefinite:

—	cel puțin șapte membri cu drepturi depline care să reprezinte importante bănci comerciale active în domeniul operațiunilor cu titluri de valoare denominate în monede eligibile pentru decontare în T2S, indiferent de locul unde au sediul social;

—	cel puțin doi membri cu drepturi depline care să reprezinte bănci de investiții internaționale;

—	cel puțin doi membri cu drepturi depline care să reprezinte bănci active în domeniul decontării titlurilor de valoare pentru deservirea clienților lor locali;

—	cel puțin un membru cu drepturi depline care să reprezinte o contraparte centrală.

4. Observatori

4.1.	Observatorii au dreptul de a participa la ședințele GC, dar nu pot participa la procesul decizional.

4.2.

Un reprezentant al fiecăruia dintre următoarele grupuri/instituții este eligibil pentru a fi un observator în cadrul GC:

(a)	Comitetul autorităților europene de reglementare a piețelor valorilor mobiliare (CAERVM);

(b)	Federația Europeană din Domeniul Bancar;

(c)	Grupul European al Caselor de Economii;

(d)	Asociația Europeană a Cooperativelor de Credit;

(e)	Forumul European al Serviciilor privind Titlurile de Valoare;

(f)	Federația Burselor de Valori Europene;

(g)	DCT care susțin T2S și care sunt utilizați de o BCN;

(h)	președinții subgrupurilor GC.

4.3.	Băncile centrale din Eurosistem care vor construi și utiliza platforma T2S (4BC) pot desemna un reprezentant pentru fiecare bancă centrală pentru a participa în GC în calitate de observator. Acești reprezentanți își prezintă opiniile în fața GC în mod uniform.

5. Procedurile de desemnare

5.1.

În cazul membrilor cu drepturi depline și al observatorilor se aplică următoarele proceduri de desemnare:

(a)	un reprezentant al unei bănci centrale este desemnat de către guvernatorul/președintele băncii centrale respective în conformitate cu statutul băncii centrale aplicabil;

(b)	un reprezentant al DCT este desemnat de către conducătorul DCT respectiv;

(c)	un reprezentant al utilizatorilor este desemnat de organizațiile respective pe baza candidaturilor ad personam. Aceștia sunt desemnați de către CD în conformitate cu procedurile și criteriile CD aplicabile;

(d)	un observator este desemnat de către conducătorul grupului/instituției în cauză.

5.2.	Fiecare persoană desemnată trebuie să dețină gradul profesional adecvat și experiența tehnică relevantă. Entitățile care efectuează desemnarea trebuie să se asigure că persoana desemnată poate aloca timp suficient pentru a se implica activ în activitatea GC.

5.3.	Orice desemnare trebuie confirmată în scris secretarului.

6. Participare

6.1.	Membrii cu drepturi depline și observatorii din GC participă în GC doar personal. Participarea lor la ședințele GC este considerată drept o dovadă a dedicării lor pentru proiect.

6.2.

Membrii cu drepturi depline și observatorii au dreptul de a desemna supleanți (cu un grad profesional și un nivel de experiență echivalente) care, în circumstanțe excepționale, participă la ședințele GC în cazul absenței celor dintâi și pot exprima opinii sau, în cazul membrilor cu drepturi depline, pot vota în numele acestora în temeiul unei împuterniciri. Membrii cu drepturi depline și observatorii în cauză informează Secretariatul cu privire la această situație cu suficient timp înainte.

6.3.	Ori de câte ori un membru cu drepturi depline sau un observator părăsește entitatea pe care o reprezintă, calitatea lor de membru încetează cu efect imediat.

6.4.

Președintele GC va solicita organizației corespunzătoare care a efectuat desemnarea sau CD, după caz, să desemneze un membru înlocuitor de fiecare dată când un membru cu drepturi depline sau un observator demisionează sau își pierde calitatea de membru, în conformitate cu procedura de desemnare aplicabilă prevăzută de articolul 5.

7. Președintele

7.1.	Președintele trebuie să fie unul dintre membrii cu experiență ai organelor de conducere ai BCE și este numit de Consiliul guvernatorilor. Președintele este împuternicit să desemneze un supleant pentru a îl înlocui în cazuri excepționale.

7.2.	Președintele organizează și conduce ședințele GC. În această calitate, acesta stabilește ordinea de zi a ședințelor, ținând seama de contribuțiile membrilor GC, și documentele care trebuie transmise GC.

7.3.	Președintele hotărăște dacă un anumit subiect intră în sfera de competență a GC (în conformitate cu punctul 1.2) și informează GC în cazul în care stabilește că o anumită temă nu intră în competența acestuia.

7.4.	Președintele îndeplinește toate atribuțiile prevăzute în decizia Consiliului guvernatorilor, precum și toate celelalte atribuții care îi sunt încredințate ulterior de GC.

7.5.	Președintele desemnează președinții și membrii ordinari ai subgrupurilor înființate în cadrul GC.

7.6.	Președintele este singura persoană care reprezintă GC în exterior. GC va fi informat în mod corespunzător anterior oricărei situații în care GC va fi reprezentat extern de către președinte. Orice comunicare externă a GC va fi adusă în atenția GC cu suficient timp înainte.

8. Secretariatul

8.1.	Secretarul trebuie să fie un membru al personalului BCE cu o experiență solidă și este numit de către președinte. Președintele poate desemna un supleant care să îl înlocuiască pe secretar în situații excepționale.

8.2.	BCE asigură secretarului suportul operațional și de tehnic necesar.

8.3.

Secretarul își desfășoară activitatea sub coordonarea președintelui. Atribuțiile secretarului constau, în special, în:

(a)	acordarea de asistență președintelui în îndeplinirea atribuțiilor acestuia;

(b)	organizarea ședințelor și elaborarea rezumatelor ședințelor;

(c)	asistență la elaborarea documentelor adoptate de GC;

(d)	coordonarea consultărilor;

(e)	organizarea comunicării externe în legătură cu activitatea GC și a altor grupuri (precum publicarea documentelor GC);

(f)	îndeplinirea tuturor celorlalte atribuții care îi sunt încredințate prin Regulamentul de procedură, de GC sau de către președinte, după caz.

8.4.	Secretarul este din oficiu membru al CD. Acesta poate de asemenea face parte din substructurile GC.

8.5.	Secretarul nu poate participa la adoptarea deciziilor GC.

9. Proceduri de lucru

9.1.	Ca regulă, GC se întâlnește o dată pe trimestru. Președintele poate convoca ședințe suplimentare, datele acestora urmând a fi comunicate GC cu suficient timp înainte. În principiu, ședințele se desfășoară la sediul BCE.

9.2.	Limba de lucru este engleza.

9.3.

Concluziile provizorii cu privire la rezultatul unei ședințe a GC sunt publicate pe website-ul BCE în termen de trei zile lucrătoare de la data ședinței. Aceste concluzii provizorii sunt publicate pe răspunderea președintelui, fără implicarea GC, și este făcut public acest fapt. De asemenea, secretarul elaborează o listă de acțiune după fiecare ședință GC în care sunt prevăzute acțiunile și termenele-limită stabilite în cursul întâlnirii respective. Rezumatul unei întâlniri a GC este redactat de către secretar și apoi transmis tuturor membrilor GC în termen de șase zile lucrătoare de la data ședinței. Comentariile privind proiectul de rezumat trebuie primite de la membrii GC în termen de trei zile lucrătoare. Rezumatul final este publicat după ce a fost aprobat de GC. Acesta înlocuiește concluziile provizorii ale președintelui, care vor fi îndepărtate de pe website după publicarea rezumatului. Rezumatul prezintă subiectele analizate, precum și rezultatele discuțiilor.

9.4.

GC își desfășoară activitatea în mod deschis și transparent.

Ordinea de zi a întâlnirii și documentele care urmează a fi discutate (inclusiv contribuțiile substructurilor GC) vor fi transmise membrilor și publicate pe website-ul BCE cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de ședință. GC are libertatea de a stabili dacă documentele care au fost transmise cu mai puțin de cinci zile înainte de o ședință vor fi analizate în cursul ședinței respective. Comentariile și alte observații primite de secretar cu cel mult trei zile lucrătoare înainte de ședință vor fi distribuite GC și, în principiu, vor fi și publicate pe website-ul BCE. Documentele cu caracter confidențial (precum documentele primite de la participanții pe piață cu condiția respectării confidențialității sau documentele considerate confidențiale de către președinte) nu vor fi publicate.

9.5.	Hotărârile GC au fie forma avizelor care sunt trimise direct organelor de decizie ale BCE, și anume Consiliul guvernatorilor și Comitetul executiv, fie a rezoluțiilor referitoare la organizarea activității GC și a subgrupurilor.

9.6.

Ca regulă, orice aviz pentru organele de decizie ale BCE este adoptat prin consensul membrilor GC care participă la adoptarea deciziilor GC. În cazul în care nu se poate ajunge la un consens, președintele poate hotărî să evalueze gradul de susținere al unui anumit aviz prin adresarea unei solicitări tuturor membrilor cu drepturi depline ai GC care participă la adoptarea deciziilor GC să își exprime acordul sau dezacordul cu privire la o propunere. Nivelul de susținere va fi comunicat organelor de decizie ale BCE. În cazul în care există mai multe propuneri de aviz cu privire la același subiect, doar propunerile care sunt susținute de cel puțin șapte membri ai GC (sau supleanții acestora) vor fi comunicate organelor de decizie ale BCE. Membrii cu drepturi depline nu pot susține mai mult de o propunere cu privire la același subiect. Pentru elemente de importanță deosebită, șapte membri cu drepturi depline pot solicita ca opinia lor minoritară să fie comunicată de îndată organelor de decizie ale BCE.

9.7.

GC poate înființa substructuri pentru a-i susține activitatea cu privire la: (a) implementarea tehnică a cerințelor utilizatorilor; (b) armonizarea chestiunilor referitoare la T2S; (c) elementele juridice referitoare la T2S; sau (d) orice alt domeniu în care GC apreciază că este necesar un sprijin specific. Mandatul unor asemenea substructuri este definit și adoptat de GC.

GC poate crea subgrupuri care reunesc toate grupurile de participanți la GC și care au o durată mai lungă. În plus, GC poate totodată să înființeze grupuri de lucru care să nu reunească în mod necesar toți participanții la GC și/sau care să aibă o durată mai scurtă. De asemenea, GC, precum și echipa pentru proiectul T2S pot organiza ad hoc ateliere pentru discutarea anumitor subiecte specifice.

Deciziile GC cu privire la organizarea activității substructurilor vor fi adoptate prin consens sau prin supunerea la vot, cu majoritate simplă, în cazul în care nu se ajunge la un consens.

9.8.

GC trebuie să asigure că o gamă largă de participanți pe piață și autorități au posibilitatea de a contribui la GC și că sunt informați cu privire la lucrările acestuia. Secretarul are rolul de coordonator al unor astfel de consultări și este susținut de Echipa T2S a BCE și de alți membrii ai personalului BCE, dacă este necesar.

În acest scop, în fiecare țară va fi înființat un grup național de utilizatori (GNU), ca legătură între piața națională și GC. GNU pot transmite GC sugestii și rezoluții prin intermediul secretarului.

GC trebuie să utilizeze mijloacele adecvate pentru consultarea participanților pe piață, a autorităților, precum și a tuturor celorlalți participanți și părți interesate, de exemplu prin intermediul GNU, al consultărilor publice, al discuțiilor din cadrul meselor rotunde, al întâlnirilor dedicate și sesiunilor de informare sau prin publicarea declarațiilor de răspuns ca reacție la consultări.

Ca regulă, toate consultările trebuie să asigure o perioadă de cel puțin trei săptămâni pentru comentarii, cu excepția cazului în care președintele GC hotărăște altfel.

10. Modalități de raportare și relația cu comitetele Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)

10.1.

Consiliul guvernatorilor poate oferi GC orientări generale, fie din proprie inițiativă, fie la cerere.

10.2.

GC supune avizele sale direct organelor de decizie ale BCE pentru evaluare.

10.3.

GC poate oferi orientări direct unui subgrup, prin intermediul președintelui acestui grup, ca activitate ce urmează a fi desfășurată în temeiul mandatului, fie din proprie inițiativă, fie la cerere.

10.4.

Prin intermediul președintelui, GC poate consulta un comitet al SEBC sau unul (sau mai multe) dintre subgrupurile acestuia cu privire la anumite elemente tehnice din sfera de competență și experiență a acelui comitet (precum aspectele juridice cu privire la T2S). În principiu, pentru o asemenea consultare se acordă o perioadă minimă de trei săptămâni, cu excepția cazului în care circumstanțe speciale impun o perioadă mai scurtă. De asemenea, președintele se asigură că activitatea GC nu se suprapune cu mandatul unui comitet al SEBC.

GRUPUL DE CONTACT PENTRU DCT

Mandat și compunere

1. Obiectivul mandatului

Grupul de contact pentru DCT (CCG) asigură pregătirea și negocierea Acordului-cadru dintre Eurosistem, pe de o parte, și DCT care doresc să participe la T2S, pe de altă parte. Acordul-cadru este un document care va fi propus de Consiliul guvernatorilor tuturor DCT europeni. Acesta reglementează etapele de dezvoltare și de utilizare ale T2S. Și va fi semnat de DCT în mod individual.

2. Compunere

CCG este compus din sponsorii proiectului DCT și din membrii și supleanții Comitetului pentru Programul T2S.

Sponsorii proiectului sunt desemnați de comitetele de conducere ale DCT care au semnat Memorandumul de Înțelegere cu Eurosistemul la 16 iulie 2009 sau care au depus ulterior o declarație unilaterală de acceptare a acestuia. Fiecare membru al DCT poate desemna un supleant care îl/o poate înlocui în caz de indisponibilitate. În cazul în care nici sponsorul proiectului, nici supleantul său nu este disponibil, DCT nu este reprezentat. În cazul în care membrii Comitetului pentru Programul T2S și supleanții acestora nu sunt disponibili, aceștia nu pot fi înlocuiți.

Președintele CCG este președintele Comitetului pentru Programul T2S. Președintele, în coordonare cu DCT, 1. hotărăște asupra frecvenței, formatului și ordinii de zi ale ședințelor; 2. invită experții externi și/sau membrii ai Echipei T2S la ședințele pe probleme specifice. Raportorul este un membru al Echipei T2S de la BCE. Acesta/aceasta 1. coordonează organizarea ședințelor și transmiterea la timp a documentelor relevante; 2. oferă susținere președintelui pentru pregătirea reuniunilor grupului; 3. redactează sinteza ședințelor; 4. oferă susținere președintelui în coordonarea relațiilor cu (sub)grupurile relevante.

3. Proceduri de lucru, interacțiune și suport

Proceduri de lucru

CCG urmărește să adopte rezoluțiile prin consens. În cazul în care nu se poate ajunge la consens în cadrul a două reuniuni consecutive, divergențele sunt minuțios documentate. Într-o astfel de situație, este responsabilitatea Comitetului pentru Programul T2S să adreseze o propunere Consiliului guvernatorilor. DCT care nu sunt de acord cu propunerea Comitetului pentru Programul T2S au posibilitatea să își exprime opinia divergentă.

Interacțiunea dintre Grupul consultativ T2S (GC) și CCG

Președintele CCG informează GC în mod regulat asupra evoluției procesului de negociere a Acordului-cadru.

Atunci când prezintă relevanță, CCG [posibil prin intermediul subgrupului managerilor de proiect (PMSG) și al grupului de lucru pentru chestiuni contractuale (TCI)] vor primi informații de la substructurile existente al GC.

Suportul oferit CCG

CCG este sprijinit de:

—	PMSG, însărcinat cu pregătirea pentru negociere a informațiilor comerciale (incluzând, printre altele, elementele funcționale, tehnice și de planificare);

—	TCI care furnizează CCG asistență juridică și care, din această poziție, va „traduce” informațiile cu caracter comercial primite de la CCG și PMSG în termenii juridici corespunzători.

CCG va stabili mandatul acestor două grupuri de lucru și va stabili programul lor în termeni generali.

GRUPUL NAȚIONAL DE UTILIZATORI

Mandat și compunere

1. Introducere

Grupul național de utilizatori (GNU) reunește furnizorii și utilizatorii serviciilor de decontare a titlurilor de valoare din cadrul pieței naționale a acestuia cu scopul de a susține dezvoltarea și punerea în aplicare a TARGET2-Securities (T2S). Acesta înființează un forum pentru a implica participanții pe piața națională în activitatea Grupului consultativ T2S (GC) și stabilește legătura formală dintre GC și piața națională. Acesta acționează atât în calitate de comitet de reprezentare pentru Echipa de proiect T2S, cât și în calitate de furnizor de răspuns cu privire la Grupul consultativ T2S (GC) în privința chestiunilor luate în considerare de GC. Ca atare, poate să și propună subiecte pentru analizarea de către GC.

GNU pot fi implicate în procesul de administrare a schimbărilor URD și pot juca un rol important în evaluarea unor astfel de cereri în contextul funcționării pieței naționale. GNU ar trebui să adopte principiul T2S de a încerca să evite încorporarea elementelor specifice naționale în T2S și ar trebui să promoveze în mod activ armonizarea.

2. Mandat

GNU are misiunea de:

—

a evalua impactul caracterului funcțional al T2S, în special orice modificări ale cerințelor utilizatorului de T2S, pe piața națională a acestora; atunci când se procedează astfel, ar trebui să fie acordată atenția cuvenită conceptului „T2S uniformizat” (lean T2S) care urmărește să evite elementele specifice naționale și să promoveze armonizarea;

—	a supune atenției GC preocupările concrete ale pieței naționale;

—	a crește gradul de cunoaștere a T2S în toate segmentele comunității naționale a titlurilor de valoare;

—	a susține membrii GC care reprezintă comunitatea națională.

3. Compunere

GNU sunt compuse din președinte, secretar și membri.

Președintele GNU este de preferință un membru cu drepturi depline sau un observator al GC. Acest rol este în mod specific îndeplinit de unul dintre reprezentanții oficiali cu experiență ai băncii centrale naționale relevante. În cazul în care banca centrală relevantă nu îl indică sau nu îl desemnează pe președintele GNU, președintele va fi numit de către președintele GC care va încerca să obțină acordul principalilor participanți pe piața relevantă. În cazul în care președintele nu este membru al GC, un membru al GC ar trebui să asigure coordonarea între GC și președintele GNU pentru a garanta legătura strânsă dintre GC și GNU.

În țările din zona euro, secretarul GNU este desemnat de banca centrală națională relevantă; în celelalte țări, secretarul GNU este numit de președintele GNU. Secretarul trebuie să ia parte la ședințele de informare regulate organizate pentru secretarii GNU de echipa T2S.

În rândul membrilor GNU sunt incluși membrii GC relevanți și observatorii (sau reprezentanții cu experiență desemnați ai acestora, agreați de președintele GNU) și alte persoane care au cunoștințele și experiența necesare pentru a reprezenta în general toate categoriile de utilizatori și furnizori de pe piața națională. Prin urmare, pot fi membri GNU: depozitarii centrali ai titlurilor, brokerii, băncile, băncile de investiții, custozii, emitenții și/sau agenții lor, contrapărțile centrale, bursele de valori și platformele multilaterale de tranzacționare, banca centrală națională relevantă, autoritățile de reglementare și asociațiile bancare relevante.

4. Proceduri de lucru

GNU se ocupă exclusiv de aspectele relevante pentru T2S. Acestea sunt invitate să solicite în mod activ să fie informate de către echipa T2S în legătură cu chestiunile de actualitate și să formuleze opinii naționale într-o manieră oportună cu privire la problemele prezentate de secretarul GC sau ridicate de GNU. Echipa T2S furnizează GNU informații cu regularitate și organizează întâlniri cu secretarii GNU pentru a stimula interacțiunea dintre GNU și echipa T2S.

GNU încearcă să organizeze reuniuni regulate aliniate calendarului reuniunilor GC, astfel încât să poată oferi consultanță membrilor GC național. Cu toate acestea, niciun membru al GC nu este constrâns de acest tip de consultanță. De asemenea, GNU pot înainta GC solicitări scrise prin intermediul secretarului GC și pot invita un membru al GC să își prezinte opinia.

Secretarul GNU transmite ordinea de zi și documentele relevante pentru discuția din cadrul reuniunii GNU cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de reuniune. O expunere sumară a reuniunilor GNU va fi publicată pe website-ul T2S – și, dacă se consideră necesar, pe website-ul BCN respective – în limba engleză sau în orice altă limbă a Uniunii în termen de trei săptămâni de la fiecare reuniune.

Lista membrilor GNU va fi publicată pe website-ul T2S. De asemenea, GNU vor publica pe website-ul T2S o listă a adreselor de poștă electronică ale persoanelor de contact pentru GNU, astfel încât participanții pe piețele naționale să știe pe cine să contacteze în vederea exprimării opiniilor lor.

IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom

12.5.2010

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 118/81

DECIZIA COMISIEI

din 24 martie 2009

privind ajutorul de stat C 47/05 (ex NN 86/05) pus în aplicare de Grecia în favoarea Hellenic Vehicle Industry SA (ELVO)

[notificată cu numărul C(2009) 1476]

(Numai textul în limba greacă este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/273/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile sus-menționate (1),

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)	Comisia a primit o plângere prin scrisoarea din data de 27 mai 2002, potrivit căreia autoritățile grecești au acordat ajutor de stat societății ELVO – Hellenic Industry SA („ELVO”).

(2)	În urma unui schimb intensiv de opinii cu autoritățile grecești, Comisia a adus la cunoștința Greciei, prin scrisoarea din data de 7 decembrie 2005, decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind ajutorul respectiv.

(3)	Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutor.

(4)	Comisia nu a primit observații de la părțile interesate.

(5)

Grecia și-a prezentat observațiile privind decizia Comisiei de inițiere a procedurii prin scrisoarea din data de 1 martie 2006. Grecia a furnizat informații suplimentare prin scrisorile din 26 iulie 2006, 28 iulie 2006, 2 august 2006, 22 iunie 2007, 2 iulie 2007, 31 august 2007, 6 septembrie 2007, 18 octombrie 2007, 22 februarie 2008 și 20 august 2008.

(6)	La data de 4 mai 2007 a avut loc o reuniune între funcționari ai Comisiei și autoritățile grecești, în prezența reprezentanților ELVO.

2. FAPTELE

2.1. Beneficiarul

(7)	ELVO este o societate producătoare de vehicule militare, vehicule civile și piese de schimb cu sediul în Salonic, Grecia. ELVO este principalul furnizor de autovehicule al forțelor armate grecești.

(8)

Conform informațiilor disponibile, societatea produce următoarele tipuri de vehicule: autobuze, troleibuze, basculante, autogunoiere, autocisterne de apă, autospeciale pentru stingerea incendiilor, pluguri pentru deszăpezire, transportoare de aeronave, transportoare cu macara, tractoare, camioane, trailere, vehicule sport-utilitare, tancuri și vehicule blindate.

(9)	Societatea a fost înființată în 1972 sub denumirea de Steyr Hellas SA, producând, la vremea respectivă, tractoare, autocamioane, biciclete și motoare. În 1987, societatea și-a schimbat denumirea în ELVO, iar guvernul grec a devenit principalul acționar.

(10)

Mytilineos Holdings SA a achiziționat 43 % din acțiunile ELVO printr-un contract de vânzare de acțiuni încheiat la 29 august 2000, în urma unei licitații publice (această vânzare este denumită în continuare „privatizarea parțială”). În prezent, ELVO este deținută în proporție de 51 % de guvernul grec.

(11)	Personalul ELVO se ridică, în acest moment, la aproximativ 672 de persoane (statisticile din 2007), cifra sa de afaceri realizată în 2007 ajungând la 84 de milioane de euro.

2.2. Măsurile de sprijin

2.2.1. Exonerarea fiscală în temeiul Legii 2771/1999

(12)

În temeiul articolului 15 alineatul (3) din Legea 2771/1999 adoptată la data de 16 decembrie 1999, statul grec a anulat toate datoriile societății ELVO către stat, reprezentând impozite și sancțiuni fiscale pentru perioada cuprinsă între anii 1988-1998 (denumită în continuare „exonerarea fiscală A”). Conform autorităților grecești, valoarea acestei exonerări a fost de 1 193 753 186 GRD (echivalentul a 3 503 310,89 EUR) (3), sumă datorată de ELVO statului.

(13)	În observațiile pe care le-au prezentat în urma deciziei Comisiei de inițiere a procedurii în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE, autoritățile grecești au informat Comisia cu privire la alte două măsuri de sprijinire a ELVO.

2.2.2. Exonerarea fiscală în temeiul Legii 1892/90

(14)

Printr-o decizie (4) adoptată conform articolului 49 din Legea 1892/90, autoritățile grecești au exonerat ELVO de impozite în valoare de 3 546 407,89 EUR (denumită în continuare „exonerarea fiscală B”). Aceasta a reprezentat obligațiile fiscale ale ELVO din anul 1998 (anul auditului fiscal precedent) până la vânzarea către Mytilineos. Exonerarea a luat forma unor rambursări, efectuate de administrația fiscală, a unor impozite plătite anterior de ELVO. Suma este defalcată după cum urmează:

—

2 912 380,90 EUR reprezintă TVA-ul plătit de către ELVO ulterior privatizării parțiale, însă datorat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2000 și privatizarea parțială din data de 29 august 2000. Această sumă a fost rambursată de autoritățile grecești în două tranșe, la 7 noiembrie 2002 (900 000 EUR) și la 6 februarie 2004 (2 012 318,90 EUR);

—	634 088,99 EUR reprezintă impozite plătite de ELVO pentru anii de funcționare 1998, 1999 și 2000 (până la privatizarea parțială). Grecia nu a indicat data exactă a rambursării.

2.2.3. Garantarea împrumutului

(15)

În 1997, banca germană Bayerische Hypo și Vereinsbank AG i-a acordat societății ELVO un împrumut în valoare de 23 008 134,635 EUR. Acest împrumut a fost asigurat printr-o garanție din partea statului grec (denumită în continuare „garantarea împrumutului”). ELVO nu a furnizat nicio garanție colaterală, însă a plătit statului un comision de 1 % din sumă. Autoritățile grecești au informat Comisia cu privire la faptul că împrumutul a fost utilizat pentru finanțarea producției destinate programelor de achiziții ale Ministerului Apărării, în special a producției de […] (5), destinate armatei grecești.

3. MOTIVE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 82 ALINEATUL (2)

(16)

După cum se menționează anterior, prin scrisoarea din 7 decembrie 2005, Comisia a informat Grecia cu privire la inițierea procedurilor în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE privind exonerarea fiscală A, considerată a fi ajutor de stat. Comisia și-a manifestat îndoiala cu privire la compatibilitatea ajutorului cu piața comună pentru următoarele motive.

(17)

În schimbul de opinii care a precedat decizia de inițiere a procedurii, Grecia a afirmat că întreaga activitate a ELVO a intrat sub incidența articolului 296 din Tratatul CE deoarece ELVO producea, în principal, vehicule militare destinate forțelor armate grecești. Cu toate acestea, Comisia a luat notă de faptul că ELVO a produs și vehicule civile și vehicule cu utilizare multiplă. Grecia nu a putut dovedi că exonerarea fiscală a favorizat numai producția militară a ELVO și că aceasta servea intereselor fundamentale de apărare ale Greciei.

(18)

Prin urmare, Comisia a considerat că doar o parte a sprijinului financiar acordat societății ELVO era în favoarea producției militare acoperite de articolul 296 din Tratatul CE și că ajutorul acordat producției neacoperite trebuia investigat în cadrul unei proceduri în temeiul articolului 88 alineatul (2) din Tratatul CE.

(19)

În aceeași scrisoare, Comisia a impus Greciei, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (6), să îi furnizeze informații referitoare la o serie de aspecte, printre care:

—	informații privind orice alt sprijin financiar acordat ELVO din resurse publice;

—	dovezi potrivit cărora situațiile cheltuielilor și veniturilor aferente producției de vehicule civile (inclusiv cu utilizare multiplă) și producției militare erau separate și că ajutorul a favorizat numai producția militară;

—	date privind divizarea cifrei de afaceri pe categorii de produse (civile, cu utilizare multiplă și militare).

4. OBSERVAȚIILE AUTORITĂȚILOR GRECEȘTI

(20)	În urma deciziei Comisiei de inițiere a procedurii de investigație, Grecia a prezentat următoarele observații.

4.1. Alte măsuri de ajutor

(21)	În urma dispoziției Comisiei, Grecia a informat Comisia cu privire la exonerarea fiscală B și garantarea împrumutului, descrise mai sus. Grecia a susținut că ELVO nu a beneficiat de niciun alt sprijin din fonduri publice.

4.2. Relevanța articolului 296 din Tratatul CE

(22)

Grecia a confirmat faptul că ELVO nu a păstrat situații separate pentru segmentul civil și cel militar al producției sale. Cu toate acestea, Grecia a susținut că ELVO a produs, în principal, echipamente militare. Astfel, în perioada 1987-1998, „programele militare” au reprezentat 85 % din vânzările societății. Producția militară de numai 54 % din vânzări realizată în 1999 a constituit un eveniment excepțional datorat aplicării unui acord din 1997 pentru livrarea de autobuze și troleibuze diferitor organisme publice (și, într-adevăr, în perioada 2000-2002, segmentul militar de vânzări înregistra din nou nivelurile ridicate obișnuite: 64,61 %, 72,59 % și, respectiv, 98,40 %). Așadar, cu excepția anului 1999, segmentul cel mai important al producției ELVO a inclus material militar care putea fi acoperit prin articolul 296 din Tratatul CE.

4.3. Principiul vânzătorului privat („private vendor”)

(23)

În măsura în care exonerările fiscale A și B nu ar intra sub incidența articolului 296 CE, acestea ar trebui analizate în contextul privatizării parțiale a ELVO. Aceasta s-a desfășurat printr-o licitație publică pentru care opt grupuri grecești și internaționale și-au exprimat interesul. Patru dintre acestea au prezentat oferte eligibile, oferta Mytilineos fiind considerată cea mai bună.

(24)

În cadrul procesului de privatizare, statul grec a hotărât ca ELVO să fie vândută liberă de toate obligațiile fiscale cunoscute anterior finalizării vânzării și ca orice obligații fiscale care ar rezulta înainte de vânzare, dar care devin scadente ulterior, să constituie responsabilitatea statului grec. Aceste condiții au făcut parte din termenii procedurii de licitație și au fost făcute cunoscute tuturor ofertanților (ale căror oferte au reflectat ulterior speranța ca aceste datorii să fie anulate). Scopul a fost obținerea celui mai bun preț posibil pentru acțiuni (fără creanțele fiscale care au fost exonerate).

(25)

Statul grec susține că asumarea de către vânzător a obligațiilor financiare ale entității vândute care nu s-au materializat la momentul încheierii tranzacției reprezintă practici comerciale obișnuite în tranzacții similare. Mai mult decât atât, autoritățile grecești susțin că prețul plătit de Mytilineos (12 179 071 EUR) le-a oferit o compensație netă substanțială, chiar și atunci când datoria anulată a fost dedusă (5 129 298,12 EUR net).

(26)	Astfel, Grecia pretinde că a acționat într-o manieră similară unui vânzător privat care urmărește să maximizeze profitul obținut din vânzarea activelor sale și că, în consecință, exonerările fiscale A și B nu presupun ajutor de stat.

4.4. Schema de ajutoare de stat Ν 11/91

(27)

Autoritățile grecești au făcut, de asemenea, referire la schema de ajutoare de stat N 11/91 aprobată de Comisie printr-o scrisoare din data de 11 iulie 1991. Această schemă a oferit ajutoare de stat sub formă de anulări ale datoriei sau de capitalizare a datoriei în ceea ce privește privatizările a 208 întreprinderi identificate din sectorul public, printre care și ELVO. Cu toate acestea, schema a presupus notificarea prealabilă a acestor ajutoare către Comisie în două situații:

—	în cazul în care vânzarea întreprinderii s-a desfășurat printr-o procedură alta decât o licitație deschisă, respectiv prin vânzare directă către o parte terță;

—	în cazul în care întreprinderea a operat în anumite sectoare, printre care se numără și sectorul autovehiculelor (7).

(28)

Autoritățile grecești susțin că anularea datoriei în temeiul Legii 1892/90 a fost acoperită de această schemă. Anularea nu a necesitat notificarea prealabilă a Comisiei întrucât vânzarea a 43 % din ELVO s-a desfășurat prin intermediul unei proceduri de licitație deschisă și, pentru că ELVO era producător militar, nu a intrat în categoria producătorilor de „automobile” în sensul dispozițiilor privind ajutoarele de stat.

5. EVALUARE

5.1. Articolul 296 din Tratatul CE

(29)	Înainte de a efectua o evaluare de fond a măsurilor de sprijin în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, trebuie tratate afirmațiile Greciei referitoare la implicațiile articolului 296 din Tratatul CE.

(30)

În conformitate cu articolul 296 alineatul (1) litera (b) CE, dispozițiile tratatului nu împiedică un stat membru să adopte „măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile concurenței pe piața comună în ceea ce privește produsele care nu sunt destinate unor scopuri specific militare”. Această dispoziție se aplică unei liste de produse întocmite de Consiliu [a se vedea articolul 296 alineatul (2) CE] și care include, printre altele (punctul 6 de pe listă), „tancuri și vehicule speciale de luptă: … (b) vehicule militare, armate sau blindate, inclusiv vehicule amfibii; (c) mașini blindate …”.

(31)

Aceasta implică, în măsura în care este relevant pentru acest caz, că dispozițiile privind ajutoarele de stat ale Tratatului CE nu se aplică măsurilor privind produsele incluse pe lista din 1958, cu condiția ca aceste măsuri să fie considerate necesare pentru protecția intereselor esențiale de siguranță ale statului membru.

(32)	Jurisprudența impune unui stat membru care invocă articolul 296 CE să furnizeze probe potrivit cărora exonerările nu depășesc limitele în astfel de cazuri excepționale (8).

(33)

Grecia a susținut în primă fază că întreaga producție ELVO sau, cel puțin, o proporție substanțială din aceasta, vizează materiale militare care intră sub incidența articolului 296 alineatul (1) litera (b) CE, astfel încât normele privind ajutoarele de stat ale tratatului nu se pot aplica pentru a împiedica orice sprijin de stat în favoarea ELVO.

(34)

Această perspectivă nu poate fi acceptată. Din informațiile disponibile în cadrul cazului este evident faptul că producția ELVO vizează nu numai produse acoperite de articolul 296 CE, ci și produse destinate fie utilizării multiple, fie utilizării exclusiv civile (a se vedea considerentele 8 și 17 de mai sus). Numai din acest motiv, Comisia nu poate accepta afirmația generală potrivit căreia toate activitățile ELVO intră sub incidența articolului 296 alineatul (1) litera (b) CE. Aplicarea acestei excepții trebuie evaluată separat pentru fiecare măsură de ajutor în funcție de scopul și sfera sa de aplicare.

(35)

În cazul exonerărilor fiscale A și B, Comisia nu poate accepta afirmațiile potrivit cărora acestea intră sub incidența articolului 296 CE. Într-adevăr, în lipsa oricărei contabilități separate a producției civile și militare, este imposibil de stabilit măsura în care aceste măsuri ar fi favorabile exclusiv producției militare.

(36)

Cazul garantării împrumutului este diferit. Grecia a furnizat informații care arată că garanția a acoperit un împrumut obținut de ELVO pentru onorarea comenzilor de vehicule destinate forțelor armate grecești. Prima comandă viza […], care, în mod evident, figurează pe lista materialelor militare acoperite de dispozițiile articolului 296 CE. Obiectul celei de-a doua comenzi îl reprezenta […], care, la prima vedere, ar putea fi considerate drept produse cu utilizare multiplă și, astfel, ar putea intra sub incidența articolului 296 CE numai în cazul în care acestea sunt anume destinate utilizării militare. În acest sens, Grecia a declarat oficial că […] au fost produse pentru specificațiile forțelor armate grecești […]. Comisia acceptă faptul că […], datorită caracteristicilor lor, figurează pe lista articolelor la care se face referire la considerentul 30 de mai sus, în special la punctul 6 litera (b) al listei. De asemenea, Grecia a oferit asigurări Comisiei că toate […] au fost livrate […] pentru a fi utilizate exclusiv în scopuri militare, fapt confirmat printr-o scrisoare a Ministerului Apărării. Grecia a afirmat, de asemenea, că […] sunt destinate pentru și sprijină operațiunile militare și au fost recunoscute ca fiind corespunzătoare cu obiectivele […]. Comisia se declară de acord cu faptul că vehiculele sunt necesare pentru protecția intereselor esențiale de siguranță ale Greciei.

(37)

Comisia consideră că respectiva comandă pentru care garantarea împrumutului furnizată a vizat materiale de război în sensul articolului 296 alineatul (1) litera (b) CE și că garanția a fost necesară pentru furnizarea acestor materiale forțelor grecești de apărare. Prin urmare, Comisia acceptă faptul că garantarea împrumutului nu face obiectul dispozițiilor privind ajutoarele de stat ale Tratatului CE în virtutea excepției de la articolul 296 alineatul (1) litera (b) CE.

(38)	Următoarea analiză în baza normelor privind ajutoarele de stat face referire, prin urmare, numai la exonerările fiscale A și B.

5.2. Existența ajutorului de stat

5.2.1. Noțiunile de resurse de stat, selectivitate, afectarea comerțului și denaturarea concurenței

(39)

În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE, „… sunt incompatibile cu piața comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”, cu excepția cazului în care un astfel de ajutor poate fi justificat în temeiul articolului 87 alineatul (2) sau (3) din Tratatul CE. Noțiunea de ajutor de stat include nu numai transferurile directe de resurse de stat, de exemplu, sub formă de subvenții, ci și cazurile în care statul renunță la creanțele asupra unui beneficiar, renunțând, astfel, la venituri.

(40)

Comisia consideră că exonerările fiscale A și B reprezintă ajutor de stat deoarece implică impozite care sunt resurse de stat și acordă un avantaj selectiv explicit întreprinderii ELVO, care, altfel, ar trebui să achite aceste datorii. De asemenea, exonerările sunt, în mod evident, imputabile statului întrucât acestea au fost realizate prin măsuri adoptate de organisme ale statului (respectiv o lege în cazul exonerării fiscale A și o decizie de rambursare a administrației fiscale în cazul exonerării fiscale B). Întrucât există concurență și s-au stabilit schimburi comerciale între statele membre în ceea ce privește sectorul vehiculelor, avantajele financiare ale ELVO comparativ cu concurenții săi denaturează sau amenință să denatureze concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

5.2.2. Criteriul avantajului: Grecia pretinde că a acționat ca un vânzător privat

(41)

Cu toate acestea, Grecia a susținut faptul că exonerările fiscale A și B nu constituie ajutor de stat deoarece nu asigură niciun avantaj societății ELVO pe care aceasta nu l-ar fi putut obține în condiții normale de piață. Într-adevăr, după cum se prevede la considerentele 23-26 din prezenta decizie, Grecia afirmă că a acționat la fel ca orice vânzător privat în condiții similare.

(42)	Această afirmație nu poate fi acceptată.

(43)

În primul rând, Comisia remarcă faptul că, deși Grecia pretinde a fi acționat la fel ca un vânzător privat în condiții similare, cu toate acestea, a exercitat puteri care sunt de competența exclusivă a statului pentru a acorda măsurile de sprijin întreprinderii ELVO: o lege specifică în cazul anulărilor impozitelor în temeiul exonerării fiscale A și o decizie a administrației fiscale în cazul exonerării fiscale B. Acestea reprezintă puteri de care un vânzător privat nu ar putea beneficia niciodată. Prin urmare, este exclus prin definiție faptul că statul grec a acționat ca un operator privat în condiții normale (9).

(44)

Mai mult decât atât și printr-un argument auxiliar, Comisia remarcă și faptul că afirmațiile Greciei potrivit cărora renunțarea la creanțele fiscale i-a permis să atingă un preț net mai ridicat (respectiv prețul de vânzare a acțiunilor din care s-au scăzut veniturile fiscale la care Grecia a renunțat) pentru acțiunile sale în cadrul ELVO decât ar fi putut obține în cazul în care ar fi trebuit să vândă acțiunile fără anularea creanțelor fiscale nu sunt probate (cum ar fi, de exemplu, o comparație între prețul real de vânzare și prețul estimat al acțiunilor în cazul scenariului alternativ). În absența chiar și a celui mai mic indiciu în acest sens, nu poate fi acceptată sugestia Greciei că exonerările fiscale au fost logice din punct de vedere comercial.

(45)	Prin urmare, Comisia respinge afirmația Greciei potrivit căreia ar fi acționat ca un vânzător în economia de piață și constată că exonerările fiscale A și B au oferit ELVO un avantaj pe care nu l-ar fi putut obține în condiții normale de piață.

5.2.3. Concluzia privind existența ajutorului de stat

(46)	Comisia concluzionează că exonerările fiscale A și B constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

5.3. Compatibilitatea cu piața comună

5.3.1. Pretinsa compatibilitate în temeiul schemei de ajutor de stat N 11/91

(47)

În cursul investigației, Grecia a susținut faptul că exonerările fiscale A și B, în cazul în care se constată că reprezintă ajutor de stat, ar fi, în orice caz, acoperite de schema sus-menționată, autorizată de Comisie în cazul N 11/91, și, prin urmare, ar fi compatibile cu piața comună. Cu toate acestea, Comisia nu poate accepta argumentele Greciei, enunțate în considerentele 27 și 28 de mai sus.

(48)

Ca remarcă preliminară, Comisia remarcă faptul că Legea 1892/90, care a făcut obiectul Deciziei N 11/91 a Comisiei, se aplică numai în eventualitatea vânzării sau a oricărei alte forme de transfer al unei întreprinderi sau al tuturor activelor unei întreprinderi sau al unui procent majoritar din acțiunile acesteia (articolul 49 din Legea 1892/90). Cu toate acestea, în cazul de față, doar 43 % din acțiunile ELVO au fost vândute unei părți private, guvernul grec reținând 51 %. Din acest motiv, Comisia are deja rezerve în ceea ce privește faptul că privatizarea parțială a ELVO intră sub incidența schemei de ajutor respective.

(49)	Chiar și în cazul în care, în scopul argumentării, intrarea sub incidența schemei N 11/91 a contractului de vânzare de acțiuni ar fi acceptată, condițiile schemei respectiv nu sunt îndeplinite în cazul aflat în discuție.

(50)

Într-adevăr, chiar și în cazul în care – din nou în scopul argumentării – ar fi acceptat că construcția de vehicule militare nu intră în definiția sectorului autovehiculelor în scopul schemei, este cert faptul că ELVO, după cum s-a arătat mai sus, produce o gamă largă de vehicule cu utilizare multiplă sau vehicule civile în afara producției sale specific militare. În sine, producția civilă ELVO este suficientă pentru a califica întreprinderea drept un producător de autovehicule în scopul schemei.

(51)

În cazul privatizării unei întreprinderi de autovehicule, cum ar fi ELVO, notificarea prealabilă a Comisiei reprezintă o cerință de fond pentru compatibilitatea cu piața comună în temeiul schemei (10). Grecia nu a notificat privatizarea parțială a ELVO. Prin urmare, exonerările fiscale A și B nu pot fi considerate compatibile cu piața comună în virtutea schemei.

5.3.2. Alte motive pentru compatibilitate

(52)	Grecia nu a sugerat alte motive pentru compatibilitate, iar Comisia nu consideră că ajutorul poate fi considerat compatibil cu piața comună în niciun alt temei juridic.

(53)	Prin urmare, Comisia constată că ajutorul de stat acordat ELVO este incompatibil cu piața comună.

5.4. Stabilirea cuantumului ajutorului

(54)

Ajutorul de stat incompatibil se recuperează de la ELVO. Cu toate acestea, după cum Comisia a confirmat în decizia de inițiere, partea din producția ELVO care vizează materialul militar poate fi considerată acoperită de articolul 296 alineatul (1) litera (b) din tratat. În măsura în care ajutorul a favorizat această parte a producției, nu trebuie considerat ca fiind ajutor de stat, deoarece ajutorul a fost necesar pentru protecția intereselor esențiale de siguranță ale Greciei. Prin urmare, se pune problema modalității de repartizare a ajutorului între cele două părți ale producției.

(55)

Ajutorul de stat acoperit de prezenta decizie nu a fost atribuit unei anumite activități, în sensul că nu a fost alocat pentru finanțarea unui anumit proiect. În consecință, Comisia trebuie să stabilească măsura în care ajutorul a favorizat activitățile militare și măsura în care acesta a favorizat activitățile civile. Acest calcul este îngreunat de faptul că ELVO nu a păstrat o situație separată pentru activitățile civile și pentru cele militare. În aceste condiții, Comisia își va baza analiza pe dimensiunea relativă a celor două activități. Prin urmare, trebuie să evalueze ponderea relativă a fiecărei activități. Comisia remarcă faptul că orice ajutor de stat acordat ELVO și neatribuit pentru finanțarea unei anumite activități a acoperit, în același timp, datoriile din trecut și a oferit ELVO un avantaj în finanțarea activităților viitoare. În consecință, în stabilirea măsurii în care ajutorul de stat a favorizat activitățile civile și pe cele militare, Comisia consideră că analiza nu poate fi limitată la divizarea producției civile și militare (respectiv ponderea relativă a fiecărei activități) în anul în care a fost acordat sprijinul, ci că este necesară calcularea separării medii între aceste două activități pe o perioadă de timp suficient de îndelungată. Faptul că ponderea relativă a celor două activități poate varia semnificativ de la un an la altul justifică, de asemenea, utilizarea unei medii pentru mai mulți ani. Într-adevăr, un anumit an nu poate fi reprezentativ pentru separarea medie între cele două activități pe termen mai lung.

(56)

În lipsa unor situații separate pentru producția civilă și cea militară, această repartizare va trebui să se bazeze, în mod necesar, pe o aproximare. Comisia consideră că separarea vânzărilor ELVO către programele militare și clienți civili, după cum a fost explicată de Grecia, asigură o aproximare acceptabilă pentru procentul de materiale civile și militare din producția ELVO și că beneficiile obținute din exonerările fiscale A și B trebuie repartizate corespunzător (11).

(57)

Grecia a furnizat informații cu privire la vânzările ELVO către programele militare și, respectiv, către clienții civili. Pe baza perioadei cuprinse între 1987 și 2000 inclusiv, și anume perioada acoperită de exonerările fiscale, proporția ponderată medie a vânzărilor către programele militare este de 79,9 %. Prin urmare, procentul producției civile este de 20,1 %.

(58)

Prin aplicarea acestui raport exonerărilor fiscale, ajutorul incompatibil urmând a fi recuperat de la ELVO (toate sumele implicate în calcul rotunjite la cea mai apropiată unitate monetară întreagă) este de 1 193 753 186 GRD × 0,201 = 239 944 390 GRD pentru exonerarea fiscală A și de 3 546 407,89 EUR × 0,201 = 712 827,99 EUR pentru exonerarea fiscală B.

(59)

Cu toate acestea, în cazul în care Comisia acceptă că 79,9 % din orice flux de intrare de fonduri de stat ar fi finanțat activitățile militare ale ELVO, aceasta trebuie, de asemenea, să concluzioneze că 79,9 % din orice flux de ieșire de fonduri de la societate ar fi fost suportat de partea militară a operațiunilor sale. Întrucât majoritatea activităților ELVO au un caracter militar și întrucât ELVO nu păstrează situații separate pentru activitățile civile, există riscul ca rambursarea ajutorului primit de activitățile civile să fie finanțat, în principal, prin fonduri care, altfel, ar fi finanțat activitățile militare. În consecință, pentru a restabili situația concurențială care ar fi existat în absența ajutorului de stat și pentru a împiedica acordarea unui ajutor suplimentar activităților civile, Grecia va trebui să asigure că ajutorul este recuperat exclusiv din veniturile civile ale ELVO (12).

(60)	Prezenta decizie nu aduce atingere poziției pe care Comisia o poate adopta cu privire la compatibilitatea măsurilor în cauză în condiții obișnuite de piață referitoare, în mod special, la achizițiile și concesiunile statului,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat în valoare de 239 944 390 GRD și 712 827,99 EUR acordat ilegal de Grecia în favoarea ELVO, cu încălcarea articolului 88 alineatul (3) din tratat, este incompatibil cu piața comună.

Articolul 2

(1) Grecia recuperează ajutorul la care se face referire la articolul 1 de la beneficiar. Ajutorul se recuperează exclusiv din veniturile ELVO realizate din activitățile sale civile.

(2) Sumele care trebuie recuperate sunt purtătoare de dobândă de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarului și până la data recuperării lor efective.

(3) Dobânda se calculează pe o bază compusă în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (13).

Articolul 3

(1) Recuperarea ajutorului la care se face referire la articolul 1 este imediată și efectivă.

(2) Grecia asigură punerea în aplicare a deciziei în termen de patru luni de la data notificării acesteia.

Articolul 4

(1) În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Grecia prezintă Comisiei următoarele informații:

(a)	suma totală (suma principală și dobânda de recuperare) urmând a fi rambursată de către beneficiar [în acest sens, Grecia precizează în mod special data exactă a rambursării celor 634 088,99 EUR în baza exonerării fiscale B (a se vedea considerentul 14 a doua liniuță)];

(b)	o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate și planificate în vederea conformării cu prezenta decizie;

(c)	documente care să ateste faptul că beneficiarului i s-a impus să ramburseze ajutorul.

(2) Grecia informează periodic Comisia cu privire la evoluția măsurilor naționale adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei decizii până la finalizarea recuperării ajutorului prevăzut la articolul 1. Aceasta furnizează fără întârziere, la simpla solicitare a Comisiei, informații cu privire la măsurile deja adoptate și planificate pentru conformarea cu prezenta decizie. De asemenea, Grecia furnizează informații detaliate referitoare la valoarea ajutorului și a dobânzii de recuperare deja recuperate de la beneficiar.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

Bruxelles, 24 martie 2009.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei

(1) JO C 34, 10.2.2006, p. 24.

(2) Cf. nota de subsol 1.

(3) Suma în euro furnizată de autoritățile grecești.

(4) Prezenta decizie a produs efecte materiale numai în contractul de vânzare de acțiuni din data de 29 august 2000 dintre statul grec și Mytilineos.

(5) Informații care fac obiectul confidențialității profesionale.

(6) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).

(7) În limba franceză „automobiles”.

(8) A se consulta în acest sens Hotărârea CEJ din 8 aprilie 2008 în cauza C-337/05, Comisia/Italia (nepublicată încă), punctele 42-49.

(9) A se vedea hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 17 decembrie 2008 în cauza T-196/04 Ryanair (nepublicată încă), punctele 84, 85 și 90.

(10) Din jurisprudență rezultă că în cazul în care o schemă de ajutor aprobată implică notificarea anumitor forme de ajutor (de exemplu, pentru întreprinderile dintr-un anumit sector), aceste ajutoare sunt excluse din autorizația inclusă în schemă și necesită notificare individuală. Astfel, notificarea reprezintă o cerință de fond și nu doar o chestiune legată de furnizarea de informații. Cf. cauzele conexate T-447/93, T-448/93 și T-449/93, AIETEC et al., Rec. 1995, p. II-1971, punctele 129 și 135; cauza C-169/95, Comisia/Spania, Rec. 1997, p. I-135, punctele 28-29; cauzele conexate T-132/96 și T-143/96, Freistaat Sachsen, Rec. 1999, p. II-3663, punctul 203; cauzele conexate C-57/00 P și C-61/00 P, Freistaat Sachsen, Rec. 2003, p. 1-9975, punctul 114 și urm.

(11) Pentru o aproximare similară, a se vedea Decizia Comisiei din 2 iulie 2008 privind cazul de ajutor de stat C-16/04 pus în aplicare de Grecia în favoarea Hellenic Shipyards (nepublicat încă în Jurnalul Oficial, însă disponibil la http://ec.europa.eu/competition/state_aid/register/).

(12) A se vedea hotărârea în cauza C-16/04 la care se face referire la nota de subsol 10, în special punctul 340 și urm.

(13) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).

Informații cu privire la valoarea ajutorului primit, care urmează a fi recuperat și deja recuperat

Identitatea beneficiarului	Valoarea totală a ajutorului primit în temeiul schemei de ajutor (1)	Valoarea totală a ajutorului care urmează a fi recuperat (1) (Sumă principală)	Valoarea totală deja rambursată (1)
Identitatea beneficiarului			Sumă principală	Dobândă de recuperare

(1) Milioane în moneda națională.

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2010.118.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 118

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 53 12 mai 2010

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 408/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 194/2008 al Consiliului de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar	5
	*	Regulamentul (UE) nr. 409/2010 al Comisiei din 11 mai 2010 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Castaña de Galicia (IGP)]	6
	*	Regulamentul (UE) nr. 410/2010 al Comisiei din 11 mai 2010 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Εξαιρετικό Παρθένο Ελαιόλαδο Σέλινο Κρήτης (Exeretiko partheno eleolado Selino Kritis) (DOP)]	8
	*	Regulamentul (UE) nr. 411/2010 al Comisiei din 10 mai 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 194/2008 al Consiliului de reînnoire și de întărire a măsurilor restrictive instituite împotriva Birmaniei/Myanmar	10
		Regulamentul (UE) nr. 412/2010 al Comisiei din 11 mai 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	43
		DECIZII
		2010/269/UE
	*	Decizia Comisiei din 9 martie 2010 privind ajutorul acordat întreprinderii Farm Dairy (C 45/08) [notificată cu numărul C(2010) 1240]	45
		2010/270/UE
	*	Decizia Comisiei din 6 mai 2010 de modificare a părților 1 și 2 din anexa E la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce privește modelele de certificate de sănătate pentru animalele care provin din exploatații și pentru albine și bondari [notificată cu numărul C(2010) 2624] ( 1 )	56
		2010/271/UE
	*	Decizia Comisiei din 11 mai 2010 de modificare a anexei II la Decizia 2008/185/CE în ceea ce privește includerea Irlandei pe lista regiunilor în care se aplică un program național aprobat de combatere a bolii Aujeszky [notificată cu numărul C(2010) 2983] ( 1 )	63
		ORIENTĂRI
		2010/272/UE
	*	Orientarea Băncii Centrale Europene din 21 aprilie 2010 privind TARGET2-Securities (BCE/2010/2)	65

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	65,5
	TN	120,6
	TR	73,2
	ZZ	86,4
0707 00 05	EG	140,2
	MA	41,0
	MK	54,8
	TR	118,3
	ZZ	88,6
0709 90 70	TR	102,7
0709 90 70	ZZ	102,7
0805 10 20	EG	48,5
	IL	62,7
	MA	53,2
	TN	46,4
	TR	51,4
	US	67,7
	ZZ	55,0
0805 50 10	TR	68,2
	ZA	78,6
	ZZ	73,4
0808 10 80	AR	87,0
	BR	76,9
	CA	119,3
	CL	80,6
	CN	78,9
	CR	59,1
	MK	22,1
	NZ	113,0
	US	126,3
	UY	72,1
	ZA	86,3
	ZZ	83,8

Cod ISO	Stat membru	Regiuni
BE	Belgia	Toate regiunile
ES	Spania	Teritoriul comunităților autonome Galiția, Țara Bascilor, Asturias, Cantabria, Navarra, La Rioja Teritoriul provinciilor León, Zamora, Palencia, Burgos, Valladolid și Ávila din comunitatea autonomă Castilia-Leon Teritoriul provinciei Las Palmas din comunitatea autonomă a Insulelor Canare
HU	Ungaria	Toate regiunile
IE	Irlanda	Toate regiunile
IT	Italia	Provincia Bolzano
UK	Regatul Unit	Toate regiunile din Irlanda de Nord”

	IV Acte adoptate înainte de 1 decembrie 2009, în temeiul Tratatului CE, al Tratatului UE și al Tratatului Euratom
	2010/273/CE
*	Decizia Comisiei din 24 martie 2009 privind ajutorul de stat C 47/05 (ex NN 86/05) pus în aplicare de Grecia în favoarea Hellenic Vehicle Industry SA (ELVO) [notificată cu numărul C(2009) 1476] ( 1 )	81