5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/1

(1)

Regimul comun aplicabil importurilor anumitor produse textile din țări terțe trebuie actualizat pentru a lua în considerare o serie de evoluții recente.

(2)

Acordul bilateral dintre Comunitatea Europeană și Republica Uzbekistan privind comerțul cu produse textile a expirat la 31 decembrie 2004. Pentru a include sectorul textilelor și al articolelor de îmbrăcăminte în domeniul de aplicare al Acordului de parteneriat și cooperare, sistemul de monitorizare în vigoare trebuie abrogat.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru textile instituit prin articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 3030/93,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/4

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 a stabilit regulile generale de interpretare a Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe această nomenclatură sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii Europene, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură referitoare la comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, din motivele indicate în coloana 3 a respectivului tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/6

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/8

(1)

Directiva 90/428/CEE stabilește condițiile care reglementează schimburile de cai pentru concursuri și condițiile care reglementează participarea acestor cai la respectivele concursuri. În special articolul 4 alineatul (2) prevede posibilitatea ca statele membre să rezerve, prin intermediul organismelor oficial aprobate sau recunoscute în acest sens, un anumit procent din valoarea câștigurilor sau profiturilor care se pot acumula din anumite concursuri sau tipuri de concursuri menționate în articolul respectiv, în vederea protejării, promovării și îmbunătățirii creșterii cailor.

(2)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia 92/216/CEE a Comisiei din 26 martie 1992 privind culegerea datelor referitoare la competițiile de ecvidee în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/428/CEE a Consiliului (2), statele membre comunică Comisiei numele și adresa autorității de coordonare desemnate pentru culegerea datelor necesare privind concursurile și distribuirea fondurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/428/CEE, în scopul publicării de către Comisie.

(3)

Directiva 2008/73/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 de simplificare a procedurilor de întocmire a listelor și publicare a informațiilor în domeniul veterinar și zootehnic (3) a modificat, printre altele, articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/428/CEE, impunând statelor membre obligația de a face disponibile informațiile create sub responsabilitatea lor.

(4)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/428/CEE, în prezent, fiecărui stat membru îi revine responsabilitatea de a informa celelalte state membre și publicul cu privire la utilizarea posibilităților menționate la articolul 4 alineatul (2) prima liniuță din directiva respectivă și la criteriile de distribuire a fondurilor menționate la articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță.

(5)

La fel ca în alte domenii ale legislației Uniunii Europene în care Directiva 2008/73/CE a introdus proceduri de informare bazate pe site-urile web, se consideră necesar ca statele membre și publicul să fie sprijinite de Comisie pentru a avea acces la astfel de informații, aceasta creând un site web pe care statele membre pot să adauge un link către site-ul lor web național.

(6)

Statele membre ar trebui să dispună de timp suficient pentru crearea site-urilor lor web naționale. Prin urmare, modificările introduse prin prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 mai 2010.

(7)

Prin urmare, Decizia 92/216/CEE ar trebui modificată în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului zootehnic permanent,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/10

(1)

Pe baza conturilor anuale prezentate de Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Polonia și Slovacia pentru cheltuielile legate de măsurile de dezvoltare rurală, însoțite de informațiile solicitate, conturile agențiilor de plăți menționate la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 urmează să fie închise. Decizia de închidere se referă la integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor comunicate, ținându-se seama de rapoartele întocmite de organismele de certificare.

(2)

Termenele prevăzute la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități, precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (2), care au fost acordate Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei și Slovaciei pentru a prezenta Comisiei documentele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 și la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 885/2006 (3), au expirat.

(3)

Comisia a verificat informațiile prezentate și a comunicat Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, înainte de 31 martie 2010, rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.

(4)

În ceea ce privește cheltuielile legate de dezvoltarea rurală reglementate de articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 27/2004 al Comisiei din 5 ianuarie 2004 de stabilire a normelor tranzitorii de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului în ceea ce privește finanțarea de către FEOGA, secțiunea „Garantare”, a măsurilor de dezvoltare rurală pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia (4), rezultatul deciziei de închidere a conturilor urmează să se deducă din sau să se adauge la plățile ulterioare efectuate de Comisie.

(5)

Pe baza verificărilor efectuate, conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia, pentru anumite agenții de plăți, o decizie privind integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor prezentate. Detaliile privind aceste sume au fost descrise în raportul de sinteză înaintat Comitetului fondului simultan cu prezenta decizie.

(6)

Ținând seama de verificările efectuate, informațiile prezentate de anumite agenții de plăți necesită investigații suplimentare, conturile acestora neputând fi închise prin prezenta decizie.

(7)

În ceea ce privește cheltuielile legate de dezvoltarea rurală reglementate de Regulamentul (CE) nr. 27/2004, sumele care trebuie recuperate sau plătite în temeiul deciziei de închidere a conturilor se vor deduce din sau se vor aduna la plățile ulterioare.

(8)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor luate ulterior de Comisie privind excluderea de la finanțarea UE a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii Europene,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/17

(1)

În temeiul articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, Comisia, pe baza conturilor anuale prezentate de statele membre, însoțite de informațiile necesare pentru închiderea conturilor și de un certificat privind integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor, și pe baza rapoartelor întocmite de organismele de certificare, închide conturile agențiilor de plăți menționate la articolul 6 din regulamentul respectiv.

(2)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 883/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului în ceea ce privește ținerea evidenței conturilor de către agențiile de plăți, declarațiile de venituri și cheltuieli și condițiile de rambursare a cheltuielilor din FEGA și FEADR (2), se ține seama, pentru exercițiul financiar 2009, de cheltuielile efectuate de statele membre între 16 octombrie 2008 și 15 octombrie 2009.

(3)

Comisia a verificat informațiile prezentate de statele membre și le-a comunicat acestora, înainte de 31 martie 2010, rezultatele verificărilor sale, însoțite de modificările necesare.

(4)

Conturile anuale și documentele însoțitoare permit Comisiei să ia o decizie în ceea ce privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea conturilor anuale prezentate de anumite agenții de plăți. În anexa I se enumeră conturile închise per stat membru și sumele de recuperat de la statele membre sau de plătit acestora.

(5)

Informațiile prezentate de alte agenții de plăți necesită investigații suplimentare, conturile acestora neputând fi închise prin prezenta decizie. Respectivele agenții de plăți sunt enumerate în anexa II.

(6)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 883/2006, decizia de închidere a conturilor ia în considerare eventualele depășiri de termene intervenite în lunile august, septembrie și octombrie. Unele cheltuieli declarate de anumite state membre în aceste trei luni din 2009 au fost efectuate după termenele aplicabile. Prezenta decizie trebuie deci să stabilească reducerile corespunzătoare.

(7)

În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 și cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 883/2006, Comisia a redus sau a suspendat deja un număr de plăți lunare înscrise în conturile de cheltuieli pentru exercițiul financiar 2009. Pentru a evita orice rambursare prematură sau temporară a sumelor în cauză, acestea nu ar trebui recunoscute prin prezenta decizie și ar trebui examinate mai amănunțit, în conformitate cu procedura de verificare a conformității prevăzută la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

(8)

În temeiul articolului 32 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, 50 % din consecințele financiare ale nerecuperării sumelor cheltuite în urma unor nereguli vor fi suportate de statul membru în cauză în cazul în care recuperarea nu se produce în termen de patru ani de la prima constatare administrativă sau judiciară sau în termen de opt ani în cazul în care acțiunea de recuperare este preluată de instanțele naționale. Articolul 32 alineatul (3) din regulamentul menționat obligă statele membre să înainteze Comisiei, împreună cu conturile anuale, un raport de sinteză a procedurilor de recuperare întreprinse în urma depistării neregulilor. Normele de aplicare privind obligația statelor membre de raportare a sumelor care trebuie recuperate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei (3). Anexa III la regulamentul menționat conține tabelul pe care statele membre trebuiau să îl furnizeze în 2010. Pe baza tabelelor completate de statele membre, Comisia decide consecințele financiare ale nerecuperării sumelor corespunzătoare neregulilor mai vechi de patru ani, respectiv opt ani. Această decizie nu aduce atingere deciziilor de conformitate ulterioare, luate în temeiul articolului 32 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

(9)

În conformitate cu articolul 32 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare. O asemenea decizie poate fi luată numai în cazul în care costurile deja suportate și cele care ar mai urma depășesc valoarea care trebuie recuperată sau dacă recuperarea se dovedește imposibilă din cauza insolvenței, înregistrată și recunoscută prin legislația internă, a debitorului sau a persoanelor juridic responsabile pentru nereguli. Dacă această decizie a fost luată în termen de patru ani de la prima constatare administrativă sau judiciară sau în termen de opt ani de la intentarea unei acțiuni de recuperare într-o instanță națională, consecințele financiare ale nerecuperării sunt suportate în proporție de 100 % din bugetul comunitar. În raportul de sinteză menționat la articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 sunt indicate sumele pentru care statul membru a decis să nu procedeze la recuperare și motivele pentru care a luat această decizie. Aceste sume nu sunt imputate statelor membre în cauză și, în consecință, sunt suportate din bugetul comunitar. Această decizie nu aduce atingere deciziilor de conformitate ulterioare, luate în temeiul articolului 32 alineatul (8) din regulamentul menționat.

(10)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, prezenta decizie nu aduce atingere deciziilor luate ulterior de către Comisie privind excluderea de la finanțarea UE a cheltuielilor care nu au fost efectuate în conformitate cu normele Uniunii Europene,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/23

(1)

La 28 noiembrie 2007, Republica Franceză a cerut o derogare în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 pentru transferurile de fonduri între Principatul Monaco și Republica Franceză.

(2)

Conform articolului 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1781/2006, transferurile de fonduri între Principatul Monaco și Republica Franceză au fost considerate în mod provizoriu drept transferuri de fonduri în interiorul Republicii Franceze începând de la 4 decembrie 2007.

(3)

În cadrul reuniunii din 17 decembrie 2009 a Comitetului pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, statele membre au fost informate că Comisia apreciază că i s-au transmis informațiile necesare pentru evaluarea cererii depuse de Republica Franceză.

(4)

Principatul Monaco nu face parte din teritoriul Uniunii Europene, așa cum este determinat în conformitate cu articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, dar a încheiat un acord monetar cu Uniunea Europeană reprezentată de Republica Franceză. Pe baza acordului din 26 decembrie 2001, Principatul Monaco are dreptul să utilizeze euro drept monedă națională și să acorde calitatea de mijloc legal de plată bancnotelor și monedelor în euro. Prin urmare, Principatul Monaco respectă criteriul stabilit la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1781/2006.

(5)

Prestatorii de servicii de plată din Principatul Monaco participă direct la sistemele de plată și compensare din Republica Franceză [de exemplu CORE, Target2-Banque de France sau ESES France (the Euro Settlement for Euronext-zone Securities)]. Prin urmare, acești prestatori respectă criteriul stabilit la articolul 17 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1781/2006.

(6)

Principatul Monaco a integrat în sistemul său juridic dispoziții corespunzătoare celor din Regulamentul (CE) nr. 1781/2006, în special prin Ordonanța Suverană nr. 1630 din 30 aprilie 2008 de modificare a Ordonanței Suverane nr. 631 din 10 august 2006 privind participarea organismelor financiare la lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

(7)

Ordonanțele Suverane nr. 1674 și 1675 din 10 iunie 2008 privind înghețarea activelor, în special în cadrul luptei împotriva finanțării terorismului, asigură luarea unor măsuri adecvate în Principatul Monaco pentru impunerea de sancțiuni financiare entităților sau persoanelor care se află pe listele Națiunilor Unite sau ale Uniunii Europene.

(8)

Legea nr. 1362 din 3 august 2009 privind lupta împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și corupției (Loi no 1362 du 3 août 2009 relative à la lutte contre le blanchiment de capitaux, le financement du terrorisme et la corruption) abrogă și înlocuiește Legea nr. 1162 din 7 iulie 1993 privind participarea organismelor financiare la lupta împotriva spălării banilor. Această nouă lege, împreună cu Ordonanța Suverană nr. 2318 din 3 august 2009, corectează lacunele identificate în Raportul celei de a treia runde de evaluări reciproce pe 2008 al Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de luptă împotriva spălării banilor și finanțării terorismului – MONEYVAL, referitor la Principatul Monaco; acestea garantează că, în ceea ce privește transferul de fonduri, Principatul Monaco dispune de un regim de luptă împotriva spălării banilor echivalent celui aplicat pe teritoriul francez.

(9)

Așadar, Principatul Monaco a adoptat dispoziții identice cu cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 și impune aplicarea acestor dispoziții prestatorilor respectivi de servicii de plată, respectând astfel criteriul stabilit la articolul 17 alineatul (1) litera (c) din regulamentul indicat.

(10)

Prin urmare, este oportun să se acorde Republicii Franceze derogarea solicitată.

(11)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului,

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/25

(1)

Articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 prevede că autoritatea de administrare ia măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor în domeniul securității stabilite la articolul 32 alineatul (2) în ceea ce privește funcționarea VIS, inclusiv adoptarea unui plan de securitate.

(2)

Articolul 26 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 prevede că, în cursul perioadei de tranziție, înainte ca autoritatea de administrare să își preia responsabilitățile, Comisiei îi revine sarcina administrării operative a VIS.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (2) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către Comisie, atunci când aceasta își îndeplinește sarcina administrării operative a VIS.

(4)

Articolul 26 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 prevede că, în cazul în care Comisia își deleagă responsabilitatea în cursul perioadei de tranziție, înainte ca autoritatea de administrare să își preia responsabilitățile, aceasta garantează că delegarea nu aduce atingere vreunui mecanism care permite un control efectiv exercitat, în temeiul legislației Uniunii, de Curtea de Justiție, Curtea de Conturi sau Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(5)

Autoritatea de administrare trebuie să-și stabilească propriul plan de securitate în ceea ce privește VIS de îndată ce își preia responsabilitățile.

(6)

Decizia 2008/602/CE a Comisei din 17 iunie 2008 de stabilire a arhitecturii fizice și a cerințelor privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul central de informații privind vizele (VIS) și interfețele naționale pentru etapa de dezvoltare (3) a descris serviciile de securitate necesare aplicabile rețelei pentru VIS.

(7)

Articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 prevede că VIS central principal, care asigură executarea funcțiilor de supraveghere și gestionare tehnică, este situat la Strasbourg (Franța), iar un VIS central de rezervă, capabil să asigure toate funcționalitățile VIS central principal, în cazul funcționării necorespunzătoare a acestuia, este situat la Sankt Johann im Pongau (Austria).

(8)

Ar trebui stabilite rolurile responsabililor cu securitatea pentru a se asigura un răspuns eficient și prompt în cazul incidentelor de securitate și raportarea cu privire la acestea.

(9)

Ar trebui definită o politică de securitate, care să descrie toate detaliile tehnice și organizatorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii.

(10)

Ar trebui definite măsuri pentru a se asigura un nivel adecvat de securitate al funcționării VIS,

(a)

pregătirea, actualizarea și revizuirea politicii de securitate, astfel cum se prevede la articolul 7 din prezenta decizie;

(b)

monitorizarea eficacității punerii în aplicare a procedurilor de securitate pentru VIS central și pentru infrastructura de comunicații;

(c)

contribuția la elaborarea rapoartelor privind securitatea, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

(d)

îndeplinirea sarcinilor de coordonare și asistență în cadrul controalelor și auditurilor efectuate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor menționate la articolul 42 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

(e)

monitorizarea aplicării corespunzătoare și integrale a prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanții, implicați în orice fel în gestionarea și funcționarea VIS;

(f)

stabilirea unei liste de puncte naționale unice de contact pentru securitatea VIS și transmiterea acesteia responsabililor locali pentru securitatea VIS central și a infrastructurii de comunicații.

(a)

sarcini privind securitatea operațională locală, inclusiv auditul sistemului firewall, teste regulate de securitate, audit și raportare;

(b)

monitorizarea eficacității planului de continuare a activității și asigurarea efectuării unor exerciții regulate;

(c)

culegerea de informații privind orice incident care ar putea avea un impact asupra securității VIS central și a infrastructurii de comunicații și raportarea acestor informații responsabilului cu securitatea sistemului;

(d)

informarea responsabilului cu securitatea sistemului în cazul în care politica de securitate trebuie modificată;

(e)

monitorizarea aplicării prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanți, implicați în orice fel în gestionarea și funcționarea VIS central;

(f)

asigurarea faptului că personalul este informat cu privire la obligațiile care îi revin și monitorizarea aplicării politicii de securitate;

(g)

monitorizarea evoluțiilor în materie de securitate informatică și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului;

(h)

pregătirea informațiilor de bază și a opțiunilor pentru elaborarea, actualizarea și revizuirea politicii de securitate, în conformitate cu articolul 7.

(a)

toate sarcinile în materie de securitate operațională privind infrastructura de comunicații, inclusiv auditul sistemului firewall, teste regulate de securitate, audit, raportare;

(b)

monitorizarea eficacității planului de continuare a activității și asigurarea efectuării unor exerciții regulate;

(c)

culegerea de informații privind orice incident care ar putea avea un impact asupra securității infrastructurii de comunicații sau a VIS central sau a sistemelor naționale și raportarea acestor informații responsabilului cu securitatea sistemului;

(d)

informarea responsabilului cu securitatea sistemului în cazul în care politica de securitate trebuie modificată;

(e)

monitorizarea aplicării prezentei decizii și a politicii de securitate de către orice contractant, inclusiv subcontractanți, implicat în orice fel în gestionarea infrastructurii de comunicații;

(f)

asigurarea faptului că personalul este informat cu privire la obligațiile care îi revin și monitorizarea aplicării politicii de securitate;

(g)

monitorizarea evoluțiilor în materie de securitate informatică și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului;

(h)

pregătirea informațiilor de bază și a opțiunilor pentru elaborarea, actualizarea și revizuirea politicii de securitate, în conformitate cu articolul 7.

(i)

este limitat la persoanele autorizate;

(ii)

este limitat la cazurile în care se poate determina un motiv legitim de acces la sistem, în conformitate cu articolul 42 și articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

(iii)

nu depășește durata și amploarea necesare motivului de acces la sistem; precum și

(iv)

se efectuează numai în conformitate cu o politică de control al accesului definită în cadrul politicii de securitate.

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/31

(1)

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 16 din Decizia 2007/533/JAI prevăd că autoritatea de gestionare și Comisia adoptă, pentru SIS II central și, respectiv, pentru infrastructura de comunicare, măsurile necesare, inclusiv un plan de securitate.

(2)

Articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 15 alineatul (4) din Decizia 2007/533/JAI prevăd că, în cursul perioadei de tranziție, înainte ca autoritatea de gestionare să își preia responsabilitățile, Comisia este responsabilă cu gestionarea operațională a SIS II central.

(3)

Întrucât autoritatea de gestionare nu a fost încă stabilită, planul de securitate care trebuie adoptat de Comisie ar trebui să se aplice și SIS II central pentru o perioadă de tranziție.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către Comisie, atunci când aceasta își îndeplinește sarcina gestionării operaționale a SIS II.

(5)

Articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 15 alineatul (7) din Decizia 2007/533/JAI prevăd că, în cazul în care Comisia deleagă responsabilități care îi revin în cursul perioadei de tranziție, înainte ca autoritatea de gestionare să își preia responsabilitățile, aceasta se asigură că delegarea nu aduce atingere oricărui mecanism de control efectiv exercitat, în temeiul legislației Uniunii, de Curtea de Justiție, Curtea de Conturi sau Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor.

(6)

Autoritatea de gestionare ar trebui să își adopte propriul plan de securitate în ceea ce privește SIS II central de îndată ce își preia responsabilitățile. Prin urmare, acest plan de securitate ar trebui să expire, în măsura în care se referă la SIS II central, în momentul în care autoritatea de gestionare își preia responsabilitățile.

(7)

Articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 4 alineatul (3) din Decizia 2007/533/JAI prevăd că sistemul CS-SIS, care efectuează controlul tehnic și îndeplinește funcții administrative, se stabilește la Strasbourg (Franța), iar un sistem CS-SIS de rezervă, capabil să preia toate funcțiile sistemului CS-SIS în cazul căderii acestuia, se stabilește la Sankt Johann im Pongau (Austria).

(8)

Planul de securitate ar trebui să prevadă un responsabil cu securitatea sistemului, care să execute sarcini în materie de securitate cu privire atât la SIS II central, cât și la infrastructura de comunicații, și doi responsabili locali cu securitatea, care să execute sarcini în materie de securitate cu privire la SIS II central, respectiv la infrastructura de comunicații. Ar trebui stabilite rolurile responsabililor cu securitatea pentru a se asigura un răspuns eficient și prompt în cazul incidentelor de securitate și raportarea acestora.

(9)

Ar trebui definită o politică de securitate, care să descrie toate detaliile tehnice și organizatorice, în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii.

(10)

Ar trebui definite măsuri pentru a se asigura un nivel adecvat de securitate al funcționării SIS II central și a infrastructurii de comunicații,

(a)

pregătirea politicii de securitate, astfel cum se prevede la articolul 7 din prezenta decizie;

(b)

monitorizarea eficacității punerii în aplicare a procedurilor de securitate pentru SIS II central;

(c)

monitorizarea eficacității punerii în aplicare a procedurilor de securitate pentru infrastructura de comunicații;

(d)

contribuția la elaborarea rapoartelor privind securitatea, astfel cum se prevede la articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și la articolul 66 din Decizia 2007/533/JAI;

(e)

îndeplinirea sarcinilor de coordonare și asistență în cadrul controalelor și auditurilor efectuate de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor menționate la articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și la articolul 61 din Decizia 2007/533/JAI, precum și notificarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul Comisiei privind incidentele, în sensul articolului 5 alineatul (2);

(f)

monitorizarea aplicării corespunzătoare și integrale a prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanți, implicați în orice fel în gestionarea SIS II central;

(g)

monitorizarea aplicării corespunzătoare și integrale a prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanți, implicați în orice fel în gestionarea infrastructurii de comunicații;

(h)

stabilirea unei liste de puncte naționale unice de contact pentru securitatea SIS II și transmiterea acesteia responsabililor locali pentru securitatea infrastructurii de comunicații;

(i)

transmiterea listei menționate la litera (h) responsabilului local pentru securitatea SIS II central.

(a)

sarcini privind securitatea operațională locală, inclusiv auditul sistemului firewall, teste regulate de securitate, audit și raportare;

(b)

monitorizarea eficacității planului de continuare a activității și asigurarea efectuării unor exerciții regulate;

(c)

culegerea de informații privind orice incident produs în SIS II central care ar putea avea un impact asupra securității SIS II central și a infrastructurii de comunicații și raportarea acestor informații responsabilului cu securitatea sistemului;

(d)

informarea responsabilului cu securitatea sistemului în cazul în care politica de securitate trebuie modificată;

(e)

monitorizarea aplicării prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanți, implicați în orice fel în gestionarea operațională a SIS II central;

(f)

asigurarea faptului că personalul este informat cu privire la obligațiile care îi revin și monitorizarea aplicării politicii de securitate;

(g)

monitorizarea evoluțiilor în materie de securitate informatică și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului;

(h)

pregătirea informațiilor de bază și a opțiunilor pentru elaborarea, actualizarea și revizuirea politicii de securitate, în conformitate cu articolul 7.

(a)

toate sarcinile în materie de securitate operațională privind infrastructura de comunicații, inclusiv auditul sistemului firewall, teste regulate de securitate, audit și raportare;

(b)

monitorizarea eficacității planului de continuare a activității și asigurarea efectuării unor exerciții regulate;

(c)

culegerea de informații privind orice incident produs în infrastructura de comunicații care ar putea avea un impact asupra securității SIS II central și a infrastructurii de comunicații și raportarea acestor informații responsabilului cu securitatea sistemului;

(d)

informarea responsabilului cu securitatea sistemului în cazul în care politica de securitate trebuie modificată;

(e)

monitorizarea aplicării prezentei decizii și a politicii de securitate de către toți contractanții, inclusiv subcontractanți, implicați în orice fel în gestionarea infrastructurii de comunicații;

(f)

asigurarea faptului că personalul este informat cu privire la obligațiile care îi revin și monitorizarea aplicării politicii de securitate;

(g)

monitorizarea evoluțiilor în materie de securitate informatică și asigurarea unei formări corespunzătoare a personalului;

(h)

pregătirea informațiilor de bază și a opțiunilor pentru elaborarea, actualizarea și revizuirea politicii de securitate, în conformitate cu articolul 7.

(i)

este limitat la persoanele autorizate;

(ii)

este limitat la cazurile în care se poate determina un motiv legitim de acces la sistem, în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 61 din Decizia 2007/533/JAI sau cu articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și articolul 66 alineatul (2) din Decizia 2007/533/JAI;

(iii)

nu depășește durata și amploarea necesare motivului de acces la sistem; și

(iv)

se efectuează numai în conformitate cu o politică de control al accesului definită în cadrul politicii de securitate.

5.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/38

(1)

Prin decizia din 5 decembrie 2007 (3) (denumită în continuare „decizia din 5 decembrie 2007”) Comisia a constatat că facilitatea de trezorerie acordată de Banca Angliei (denumită în continuare „BA”) la 14 septembrie 2007 în favoarea Northern Rock (denumită în continuare „NR”) nu constituie ajutor de stat. De asemenea, Comisia a decis că garanțiile pentru depozitele persoanelor fizice acordate de către autoritățile britanice în perioada 17-20 septembrie și la 9 octombrie 2007, conținea un ajutor de stat compatibil cu piața comună ca ajutor de salvare pe o perioadă de șase luni, până la 17 martie 2008, în conformitate cu Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (4) (denumite în continuare „liniile directoare S&R”). În decizia sa, Comisia a insistat, de asemenea, să fie prezentat un plan de restructurare în termen de șase luni sau să fie rambursat ajutorul.

(2)

Prin scrisoarea din 21 decembrie 2007, autoritățile britanice au informat Comisia cu privire la prelungirea acestor acorduri de garanții. Reprezentanții Regatului Unit și ai Comisiei s-au întâlnit în repetate rânduri, în zilele de 8 ianuarie, 24 ianuarie, 6 februarie, 13 februarie și 10 martie 2008.

(3)

La 17 februarie 2008, autoritățile britanice au anunțat că NR urma să fie naționalizată. Prin scrisoarea din 17 martie 2008, Regatul Unit a transmis Comisiei un plan de restructurare a NR și a prezentat informații cu privire la măsurile de ajutor de stat care însoțeau planul de restructurare și care facilitau punerea în aplicare a acestuia. Prin scrisoarea din 31 martie 2008, Regatul Unit a transmis un plan de restructurare mai amănunțit, ușor modificat.

(4)

Prin scrisoarea din 2 aprilie 2008, Comisia a informat Regatul Unit că decisese să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din tratat cu privire la măsurile de ajutor (denumită în continuare „decizia de inițiere”).

(5)

Decizia de inițiere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile privind ajutorul în cauză.

(6)

Prin scrisoarea din 2 mai 2008, Regatul Unit a răspuns deciziei de inițiere. Comisia a primit și observațiile părților interesate. Prin scrisoarea din 15 iulie 2008, primită la 31 iulie 2008, Comisia a transmis aceste observații Regatului Unit, oferindu-i posibilitatea de a replica; observațiile Regatului Unit au fost primite prin scrisoarea din 29 august 2008.

(7)

Prin scrisoarea din 25 aprilie 2008, Comisia a transmis întrebări privind planul de restructurare prezentat la 31 martie 2008. Regatul Unit a comunicat răspunsurile prin scrisoarea din 6 iunie 2008. La 30 iunie 2008, a avut loc o reuniune între Comisie și autoritățile britanice. În urma acestei reuniuni, autoritățile britanice au furnizat informații suplimentare prin scrisorile din 8 iulie și 13 august 2008.

(8)

La 5 august 2008, guvernul Regatului Unit a anunțat public că intenționează să transforme în capital până la 3 miliarde GBP din împrumuturile acordate NR. Autoritățile britanice informaseră anterior Comisia cu privire la acest anunț.

(9)

La 11 noiembrie 2008, 15 ianuarie 2009 și 4 februarie 2009, autoritățile britanice au informat Comisia despre faptul că au în vedere planuri pentru restructurarea NR care, din cauza efectelor crizei financiare, diferă semnificativ de cele comunicate în martie 2008 și au prezentat un rezumat al acestor planuri.

(10)

La 20 februarie 2009, autoritățile britanice au furnizat informații suplimentare despre intenția de a scinda NR în două părți. Un plan mai amănunțit a fost comunicat prin scrisorile din 31 martie 2009 și 2 aprilie 2009.

(11)

Prin scrisoarea din 7 mai 2009, Comisia a informat Regatul Unit că a decis să prelungească procedura în temeiul articolului 88 alineatul (2) din tratat pentru a acoperi planul de restructurare modificat care îi fusese comunicat în martie (denumită în continuare „decizia de prelungire”).

(12)

Decizia de prelungire a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6), iar părțile interesate au fost invitate să prezinte observații privind ajutorul.

(13)

Regatul Unit a răspuns deciziei de prelungire prin scrisoarea din 22 iunie 2009. De asemenea, Comisia a primit observațiile părților terțe. Prin scrisoarea din 14 august 2009, aceste observații au fost transmise Regatului Unit, acordându-i posibilitatea de a replica. Regatul Unit a comunicat observațiile sale prin scrisoarea din 17 august 2009.

(14)

La 10 iunie, Regatul Unit a furnizat un plan de restructurare actualizat pentru NR, care a fost discutat cu Comisia în cadrul reuniunilor care au avut loc la 26 iunie și 21 august 2009. De asemenea, Regatul Unit a furnizat mai multe informații la 22 iunie, 26 iunie, 15 iulie, 17 august, 18 august, 4 septembrie, 17 septembrie, 18 septembrie, 21 septembrie, 22 septembrie și 30 septembrie 2009.

(15)

Înainte de apariția dificultăților în a doua jumătate a anului 2007, NR era a cincea bancă britanică de credit ipotecar, cu un bilanț total de 113,5 miliarde GBP la 30 iunie 2007 și 109,3 miliarde GBP la sfârșitul lui 2007. În 2006, NR a realizat un bilanț de 101 miliarde GBP, în timp ce veniturile din dobânzi au reprezentat aproape 5 miliarde GBP. NR a înregistrat un profit de 443 milioane GBP în 2006. În 2006, banca avea 6 000 de angajați, 77 de sucursale în Regatul Unit și era prezentă și în Irlanda, Danemarca și insula Guernsey.

(16)

Creditele ipotecare rezidențiale au fost și rămân principalul obiect de activitate al NR. Acestea reprezintă peste 90 % din totalul creditelor restante acordate clienților. În prima jumătate a anului 2007, banca avea o cotă de piață de 9,7 % din creditele ipotecare brute din Regatul Unit și de 18,9 % din creditele ipotecare nete (7). NR a finanțat cea mai mare parte din creditele ipotecare pe termen lung prin emiterea de titluri garantate prin credite ipotecare rezidențiale și obligațiuni garantate, în timp ce o cotă în continuă scădere a finanțării acesteia a fost realizată prin depozite ale persoanelor fizice. La 30 iunie 2007, depozitele persoanelor fizice însumau doar 24 de miliarde GBP din bilanțul total de 113 miliarde GBP. În martie 2001, NR a înființat o structură de securitizare „master trust” cunoscută sub numele „Granite”, pe care ulterior a folosit-o în mare măsură. Mai multe informații cu privire la NR sunt prezentate în secțiunea 2.1 a deciziei de inițiere din 2 aprilie 2008.

(17)

Dependența NR de finanțarea interbancară a dat naștere la dificultăți în a doua jumătate a anului 2007 când piața securitizării creditelor ipotecare a intrat în colaps, după cum se descrie mai amănunțit în secțiunea 2.2 din decizia de inițiere. Problemele de finanțare ale NR au determinat autoritățile britanice să acorde credite și garanții care au fost aprobate de Comisie ca ajutor de salvare până la 17 martie 2008, prin decizia din 5 decembrie 2007. Secțiunea 2.3.1 din decizia de inițiere descrie circumstanțele care au determinat statul să acorde garanții suplimentare la 18 decembrie 2007, care au fost aprobate de Comisie ca ajutor de salvare compatibil (secțiunea 4.5.2 din decizia de inițiere).

(18)

La începutul anului 2008, NR și autoritățile britanice au încercat să găsească o soluție în sectorul privat. În consecință, au fost comunicate guvernului planuri de afaceri pentru NR de către conducerile Virgin Group și NR, prezentate în secțiunile 2.3.2 și 2.3.3 din decizia de inițiere. Încercarea de a găsi o soluție în sectorul privat a eșuat, iar NR a fost ulterior naționalizată la 22 februarie 2008 în baza legislației instituite anterior (secțiunea 2.3.4 din decizia de inițiere) (8).

(19)

Agravarea crizei financiare globale după falimentul Lehman Brothers și atragerea crizei economice și a crizei de pe piața imobiliară au determinat o creștere a numărului de credite restante către NR și au forțat NR să perceapă comisioane considerabile pentru deprecierea cauzată de pierderile la creditele acordate în 2008 și în prima jumătate a anului 2009, mult mai mari decât media valabilă pentru alte bănci. Acest lucru s-a datorat faptului că NR a acordat multe împrumuturi cu risc, în special prin credite cu un raport ridicat împrumut/valoare (loan-to-value, „LTV”), din care o parte importantă au constituit-o creditele „Together” (ipotecile cu LTV […] (9) 125 % combinate cu un credit negarantat).

(20)

Comisioanele pentru deprecierea cauzată de pierderile la credite, pe care NR a fost obligată să le perceapă, au afectat negativ indicii de capital ai NR, astfel încât în iulie 2008 aceasta a obținut o scutire din partea Autorității serviciilor financiare din Regatul Unit (denumită în continuare „ASF”), care a permis NR să includă întregul capital de rangul doi disponibil în resursele de capital ale întreprinderii, fără restricții, pentru a satisface cerințele minime de capital propriu. Această scutire a fost acordată după ce Ministerul de Finanțe din Regatul Unit (Her Majesty’s Treasury, „HMT”) a prezentat ASF un angajament conform căruia NR va funcționa peste cerințele minime de capital.

(21)

În rapoartele primului trimestru din 2009, NR raporta că se așteaptă să înregistreze pierderi substanțiale în anul 2009. În consecință, baza de capital a fost redusă la un nivel inferior cerințelor minime prevăzute de lege. La 1 iulie 2009, NR a anunțat că ASF a confirmat că, ținând cont de angajamentul HMT de a asigura un nivel adecvat de capital, nu intenționează să restricționeze activitățile NR.

(22)

Tabelul 1 conține informații privind performanțele financiare ale NR din 2006 până la sfârșitul primei jumătăți a anului 2009.

Tabel 1

Rezultatele financiare ale Northern Rock în perioada 2006-2008  (10) și prima jumătate a anului 2009  (11)

(23)

După naționalizarea NR în februarie 2008, autoritățile britanice au transmis un plan de restructurare (denumit în continuare „plan inițial de restructurare”), al cărui conținut a fost descris mai amănunțit în secțiunea 2.3.5 a deciziei de inițiere, precum și în secțiunea 2.2 a deciziei de prelungire. Pe scurt, planul inițial de restructurare prevedea:

(24)

Programul de recuperare a creditelor ipotecare active, limitarea noilor credite, încetarea activității NR în Danemarca și angajamentele comportamentale au fost puse imediat în aplicare de Regatul Unit, fără a mai aștepta aprobarea planului de restructurare de către Comisie.

(25)

Agravarea situației piețelor financiare și a economiei reale în ultimul trimestru al anului 2008 a afectat grav NR, autoritățile britanice fiind nevoite să revizuiască planul inițial de restructurare. Prin urmare, autoritățile britanice au prezentat Comisiei un nou plan de restructurare (în continuare „planul de restructurare modificat”), descris în detaliu în secțiunea 2.3 a deciziei de prelungire. Planul de restructurare modificat se axează, în principal, pe scindarea NR în:

(26)

De asemenea, planul de restructurare modificat avea în vedere injecții de capital în BankCo și AssetCo, o schimbare a strategiei de împrumut, renunțarea la programul de recuperare a creditelor ipotecare active și modificări ale cadrului concurențial, care permit NR să își majoreze operațiunile de împrumut în 2009 și 2010, în total, cu 14 miliarde GBP.

(27)

Ca urmare a adoptării deciziei de prelungire, planul de restructurare modificat a fost schimbat de Regatul Unit pentru a înlătura o parte din rezervele exprimate de Comisie și de părțile terți (în continuare „planul final de restructurare”). În consecință, bilanțul de deschidere în numerar al BankCo va fi redus cu [1,7-4,2] miliarde GBP față de versiunea actualizată a planului de restructurare modificat din 10 iunie 2009, prin extragerea a [1,5-3] miliarde GBP din conturile GIC și transferarea a [0,2-0,8] miliarde GBP din ipoteci suplimentare de la AssetCo la BankCo. BankCo va avea un bilanț de deschidere de [21-24] de miliarde GBP în 2009, care va crește până la [31-34] de miliarde GBP în 2013, comparativ cu [22-26] de miliarde GBP și, respectiv, [38-41] de miliarde GBP cât fusese prevăzut în planul de restructurare modificat. În plus, [600-900] de miliarde GBP din creditele noi planificate inițial pentru BankCo în 2009 vor fi substituite cu credite ipotecare cu valoare mai mică (16). Prin urmare, raportul LTV mediu ponderat al BankCo va fi egal cu [62-67 %], fiind format din LTV mediu al activelor ipotecare existente ([66-69 %]) și noile credite din 2009 ([58-61 %]). Graficul A ilustrează bilanțurile de deschidere ale BankCo și AssetCo după scindare, iar Tabelul 2 conține cei mai reprezentativi indicatori financiari pentru BankCo.

(28)

De asemenea, de la momentul scindării, BankCo va plăti taxe recalculate pentru garanțiile menținute la depozitele persoanelor fizice și ale marilor clienți (a se vedea secțiunea 2.3).

Tabel 2

Principalii indicatori financiari ai BankCo în urma scindării (scenariu optimist)

(29)

De asemenea, Regatul Unit și-a asumat următoarele angajamente:

(30)

NR a beneficiat de mai multe măsuri de stat care sunt (18):

(31)

În ceea ce privește măsurile (i)-(ii), Comisia observă că acestea au fost deja evaluate de Comisie în contextul deciziilor adoptate anterior în acest caz și că au fost calificate drept ajutor de salvare (27). În urma măsurilor de salvare, Regatul Unit a notificat Comisiei măsurile suplimentare care au ca scop facilitarea restructurării NR, respectiv măsurile (iv)-(xii).

(32)

Măsurile de ajutor de salvare [măsurile (i)-(iii)] vor fi continuate după scindarea NR. Cu toate acestea, entitățile pe care acestea le vizează vor fi succesoarele NR, iar condițiile aferente acestor măsuri se vor schimba.

(33)

În privința măsurilor adoptate de Regatul Unit în contextul restructurării NR [măsurile (iv) și (v)], taxa pe care NR a plătit-o pentru facilitatea de trezorerie a BA/HMT va fi redusă retroactiv. În consecință, NR va beneficia de o rambursare retroactivă în valoare de 156,4 milioane GBP din comisioanele percepute pentru facilitatea de trezorerie a BA/HMT. Această rambursare rezultă din revizuirea comisioanelor suportate de Regatul Unit în aprilie 2008. De asemenea, HMT a dat asigurări ASF că NR va opera peste cerințele de capital, ceea ce îi permite să continue să opereze sub cerințele de capital obligatoriu.

(34)

Măsurile de restructurare care vizează BankCo [măsurile (vi)-(viii)] includ continuarea garantării depozitelor persoanelor fizice și clienților mari […]. Comisioanele și scadența acestor garanții vor fi totuși modificate, comparativ cu ajutorul de salvare aprobat. Pentru garantarea acelor depozite ale persoanelor fizice care nu sunt acoperite de SCSF din Regatului Unit, BankCo va plăti un comision fix de [15-70] puncte de bază (în continuare „pb”). Pentru garantarea depozitelor marilor clienți, BankCo va plăti un comision în conformitate cu schema de garantare a creditelor din Regatul Unit (în continuare „SGC”) (28). De asemenea, BankCo va beneficia de o recapitalizare de 1,2 miliarde GBP după scindare sub formă de acțiuni comune și de o facilitate de trezorerie condiționată de 2,5 miliarde GBP. Pentru facilitatea de trezorerie condiționată aceasta va plăti un comision lunar de angajament de [80-150] pb la soldul neutilizat. În cazul în care BankCo utilizează facilitatea, va plăti un comision unic de utilizare de [120-240] pb la orice sumă retrasă și o dobândă LIBOR la 1 lună + [200-600] pb la soldul utilizat.

(35)

AssetCo va continua să beneficieze de garantarea depozitelor clienților mari până la […] [măsura (ix)]. Nu se prevăd modificări ale comisionului pe care AssetCo îl va plăti pentru această garanție. De asemenea, AssetCo va obține o creștere a facilității de trezorerie a BA/HMT [măsura (x)] de maxim 10 miliarde GBP (cuantumul total al facilității va fi de 23 de miliarde GBP), împreună cu modificarea condițiilor facilității (LIBOR + [10-60] pb în loc de rata de bază BA + 150 pb + 10 pb comision de facilitate). De asemenea, AssetCo va beneficia de o facilitate de capital circulant în valoare de 2,5 miliarde GBP [măsura (xii)] pentru care va plăti rata LIBOR la 1 lună + [10-60] pb și posibil o recapitalizare de maxim 1,6 miliarde GBP sub forma unei conversii a creanțelor în capital [măsura (xii)].

(36)

Întrucât ajutorul de restructurare acordat NR constă în continuarea măsurilor combinate cu măsurile suplimentare, acestea vor fi evaluate împreună în prezenta decizie. Tabelul 3 prezintă atât măsurile care se mențin, cât și măsurile suplimentare.

Tabel 3

Prezentare generală a măsurilor de ajutor acordate NR, BankCo și AssetCo

(37)

Comisia a inițiat în primă fază procedura oficială de investigare privind planul de restructurare inițial în acest caz la 2 aprilie 2008. Ulterior, planul de restructurare inițial a fost substanțial modificat de autoritățile britanice. În consecință, Comisia a fost nevoită să prelungească procedura pentru a acoperi planul de restructurare modificat. Cea mai mare parte a rezervelor exprimate în decizia de inițiere se refereau în mod specific la planul inițial de restructurare. În ceea ce privește decizia de inițiere, doar rezervele relevante pentru evaluarea planului de restructurare modificat vor fi discutate în secțiunea 3.1 a prezentei decizii.

(38)

La alineatul (91) din decizia de inițiere, Comisia arată că scrisoarea HMT către ASF, prin care HMT confirmă intenția sa de a asigura funcționarea NR peste cerințele minime de capital, ar putea constitui ajutor de stat.

(39)

Punctul 94 din decizia de inițiere arată că rambursarea retroactivă planificată a comisioanelor în exces, percepute de Regatul Unit în perioada cuprinsă între 17 martie 2008 și data deciziei finale, pare să constituie un ajutor de restructurare suplimentar.

(40)

Punctul 96 din decizia de inițiere ridică semne de întrebare legate de posibilitatea cuantificării ajutorului prin utilizarea unor indicatori de referință precum prețul swap-urilor pe risc de credit ale NR sau rata dobânzii la facilitățile de credit oferite NR din partea băncilor private după data de 17 septembrie 2007, atât timp cât acestea iau deja în considerare salvarea băncii de către stat.

(41)

Comisia arăta, în punctele 47 și 48 din decizia de prelungire, că scindarea poate fi comparată cu o măsură de salvare a activelor în sensul comunicării Comisiei privind Tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (30) (în continuare „CAD”). Prin urmare, Comisia a invitat autoritățile britanice să furnizeze informații cu privire la acest aspect.

(42)

La punctul 58 din decizia de prelungire, Comisia face observația pozitivă că BankCo pare să devină o bancă viabilă ca urmare a măsurilor propuse de Regatul Unit și nu riscă să întâmpine aceleași probleme legate de lichidități ca NR. Cu toate acestea, Comisia observă totodată faptul că nu a fost comunicat niciun plan de afaceri care să demonstreze modul în care BankCo va deveni o entitate viabilă pe termen mediu și lung și că, prin urmare, viabilitatea BankCo nu poate fi dovedită.

(43)

Comisia observă în alineatele (58) și (59) din decizia de prelungire că, din punct de vedere al tipului și al cantității, ajutorul care urmează a fi acordat BankCo poate elibera BankCo de toate creditele riscante acordate de NR în trecut și de obligația de a rambursa împrumutul guvernamental, putând beneficia, în același timp, de active de calitate și o sumă considerabilă de numerar. De asemenea, Comisia observă că autoritățile britanice acceptă să finanțeze în totalitate pierderile AssetCo, ale cărei active ipotecare sunt estimate la valoarea contabilă și nu la valoarea economică reală. Prin urmare, Comisia își exprimă rezervele cu privire la măsura în care ajutorul a fost limitat la minimum.

(44)

În ceea ce privește contribuția proprie a NR, Comisia își exprimă îndoielile la alineatul (60) al deciziei de prelungire cu privire la măsura în care această contribuție este suficientă, atât timp cât unele măsuri din planul inițial de restructurare care puteau fi considerate contribuții proprii au fost omise în planul de restructurare modificat, în special politica de recuperare activă și stabilirea unui plafon pentru noile credite.

(45)

La alineatul (62) din decizia de prelungire, Comisia a întrebat dacă fondurile disponibile pentru BankCo după scindarea NR îi vor permite să elimine concurenții de pe piața creditelor ipotecare, provocând astfel efecte colaterale negative.

(46)

În ceea ce privește măsurile de limitare a denaturării concurenței, Comisia și-a exprimat rezervele la alineatele (63)-(66) ale deciziei de prelungire cu privire la caracterul suficient al măsurilor propuse. În primul rând, Comisia a remarcat că, după scindarea NR, BankCo se va evidenția ca o bancă foarte puternică și competitivă, descărcată de împrumuturile riscante efectuate de NR în trecut. Așadar, Comisia avea dubii cu privire la faptul că, fiind o bancă cu bilanț mic, BankCo ar putea compensa denaturarea concurenței.

(47)

De asemenea, Comisia a observat că, având în vedere valoarea mare a ajutoarelor primite de NR, era incertă punerea în aplicare a unor măsuri suficiente pentru evitarea denaturării excesive a concurenței fără a pune în pericol viabilitatea NR. În cele din urmă, Comisia a sesizat că unele măsuri de limitare a denaturării concurenței au fost modificate sau omise.

(48)

Comisia a primit observațiile părților terțe în urma publicării deciziei de inițiere și a deciziei de prelungire.

(49)

În ceea ce privește decizia de inițiere, Comisia a primit observații de la Unite the Union, Building Societies Association (Asociația Societăților de Credit Imobiliar) (denumită în continuare „BSA”), SRM Global Master Fund LP, Alliance & Leicester Building Society, British Banking Association (Asociația bancară britanică), domnul Jim Cousins (membru al Parlamentului britanic), domnul Doug Henderson (membru al Parlamentului britanic) și autoritățile orașului Newcastle. Cu toate că aceste observații nu se referă la planul de restructurare modificat care face obiectul deciziei de prelungire, ele pot fi relevante în contextul mai larg al acestui caz și vor fi descrise pe scurt în secțiunea 4.1 din prezenta decizie în măsura în care au un caracter general.

(50)

Observații ale părților terțe privind decizia de prelungire au fost primite din partea Leeds Building Society, BSA, precum și din partea unui cetățean britanic.

(51)

Observațiile primite de la părțile terțe cu privire la decizia de inițiere au vizat în mod special denaturarea concurenței determinată de garantarea depozitelor persoanelor fizice și clienților mari NR. Creșterea bazei de depozite pentru persoanele fizice la NR în primele luni ale anului 2008 a generat preocupări deosebite, părțile terțe indicând că NR oferea niveluri ridicate de economii bazate pe o garanție guvernamentală, conducând astfel la defavorizarea concurenților NR. Cadrul concurențial părea să le reducă însă o parte din aceste temeri, observă părțile terțe. Alte observații se refereau la importanța NR ca mare angajator în nord-estul Angliei și la compensațiile pe care asociații NR ar trebui să le primească în urma naționalizării efectuate de Regatul Unit.

(52)

În observațiile transmise, Leeds Building Society își exprima îngrijorarea în ceea ce privește denaturarea concurenței pe care ar putea-o cauza NR, subliniind că, în opinia sa, contribuția proprie adusă de NR este insuficientă, iar Cadrul concurențial în vigoare împiedică doar, într-o măsură limitată, denaturarea concurenței de către NR. De asemenea, aceasta este de părere că bilanțul mic al BankCo după scindare nu va compensa denaturarea concurenței, deoarece BankCo nu este obligată să absoarbă pierderile cauzate de împrumuturile riscante efectuate de NR în trecut și va avea acces la avantajele bilanțului AssetCo.

(53)

BSA a trimis observații detaliate, arătând că este foarte posibil ca BankCo să fie o bancă viabilă pe termen mediu și lung deoarece va avea o poziție puternică pe piața ipotecară britanică după scindare, cu un număr limitat de credite neperformante și multe fonduri pentru subscrierea de noi credite. BSA a subliniat diferența dintre societățile de credit imobiliar și bănci (băncile neavând niciun fel de restricții de finanțare și creditare). De asemenea, BSA a arătat că este puțin probabil să se împiedice denaturarea concurenței doar prin cadrul concurențial. În plus, a propus măsuri posibile de limitare a denaturării concurenței:

(54)

În cele din urmă, observațiile cetățeanului britanic se refereau la plata cupoanelor la titlurile de creanțe subordonate emise de NR și la efectele pe care le-ar putea avea suspendarea acestor plăți asupra persoanelor care dețin aceste titluri.

(55)

Observațiile părții terțe cu privire la decizia de inițiere, descrise în prezenta decizie, se referă doar la aspectele ce pot avea relevanță pentru evaluarea planului de restructurare modificat. Prin urmare, observațiile Regatului Unit privind decizia de deschidere prezentate în secțiunea 5.1 se vor limita, de asemenea, la aceste aspecte.

(56)

În ceea ce privește rezervele de la punctul 91 al deciziei de inițiere, autoritățile britanice susțin că […]. În consecință, nu poate fi considerat drept ajutor și chiar dacă ar fi cazul, acesta nu poate fi descris ca fiind nelimitat.

(57)

În privința punctului 94 al deciziei de inițiere, autoritățile britanice nu contestă faptul că datarea retroactivă de la 1 aprilie 2008, ulterior aprobării ajutorului de stat, a noilor aranjamente privind dobânzile la credite și comisioanele de creditare va constitui ajutor de restructurare suplimentar. Totuși, autoritățile britanice susțin că aceste măsuri sunt cel puțin necesare pentru a asigura faptul că NR continuă să îndeplinească cerințele de capital obligatoriu.

(58)

În ceea ce privește rezervele exprimate la punctul 96 al deciziei de inițiere, Regatul Unit susține, în primul rând, că ar fi nefiresc ca valoarea ajutorului să fie considerată ca valoare totală a facilităților de stat și a sumelor acoperite prin garanții de stat. Într-adevăr, NR continuă să dețină active cu valoare ridicată și ar trebui să se ia în considerare garanțiile colaterale importante percepute în favoarea statului în momentul acordării facilităților și garanțiilor. Regatul Unit consideră că cea mai puțin nefirească metodă este cuantificarea măsurilor utilizând indicatori de referință precum propunerile financiare făcute, ratele și marja swap-urilor pe risc de credit și creanțele subordonate. Cel mult, cuantumul ajutorului ar putea fi calculat utilizând rata de referință oficială a Comisiei, intrată în vigoare la 1 iulie 2008.

(59)

În ceea ce privește aplicabilitatea CAD la scindare, autoritățile britanice au arătat că nu acceptă analiza Comisiei din următoarele motive. În primul rând, NR aparține în totalitate statului, în consecință, spre deosebire de alte cazuri în care statul preia pierderile din active depreciate ale unei bănci aflate în proprietate privată prin cumpărarea sau prin garantarea acestora, Regatul Unit nu poate cumpăra activele depreciate deoarece le are deja în proprietate. În al doilea rând, autoritățile britanice sunt de părere că CAD este, înainte de toate, menită să rezolve situații în care există temeri serioase privind expunerea băncilor la active depreciate complexe și opace. În opinia Regatului Unit, produsele ipotecare ale NR, titlurile de valoare garantate cu credite ipotecare și activele de trezorerie nu intră în această categorie. În cele din urmă, autoritățile britanice susțin că CAD se bazează pe principiul partajării sarcinii, în primul rând cu banca ce suportă prima pierdere. În cazul NR, acest lucru nu este posibil deoarece statul era deja proprietarul tuturor activelor înaintea scindării acesteia.

(60)

În observațiile lor, autoritățile britanice arată faptul că au furnizat Comisiei informații care demonstrează viabilitatea BankCo în planul de afaceri comunicat Comisiei la 10 iunie 2009 (31). În planul de afaceri, viabilitatea BankCo a fost supusă unui test critic într-un scenariu de recesiune severă (creșterea numărului de șomeri la 3,6 milioane în 2011 și scăderea prețului imobilelor cu 50 % față de prețurile maxime). Testul situației critice demonstrează viabilitatea BankCo chiar și în cazul unei recesiuni severe.

(61)

Față de rezervele Comisiei legate de limitarea ajutorului acordat NR la suma minimă necesară, Regatul Unit susține că planul de restructurare modificat creează o nouă bancă super-competitivă. Regatul Unit subliniază că structura capitalului și a fondurilor BankCo au fost proiectate atent pentru ca aceasta să fie viabilă chiar într-o situație critică.

(62)

Potrivit opiniei Regatului Unit, nu este cazul ca statul să accepte să finanțeze în totalitate și să suporte pierderile AssetCo. Regatul Unit scoate în evidență faptul că statul nu a acordat nicio garanție pentru activele AssetCo. Totuși, autoritățile britanice arată că, […], ar putea fi necesar un sprijin suplimentar […].

(63)

În ceea ce privește contribuția proprie a NR la restructurare, autoritățile britanice subliniază că plafonarea creditării și politica de recuperare a creditelor active din planul inițial de restructurare erau menite ca măsuri compensatorii în locul contribuției proprii. Referitor la plafonarea creditelor ipotecare, Regatul Unit susține că piața ipotecară britanică este limitată din punct de vedere al capacității, din cauza crizei financiare și economice, și că o creștere a creditării, propusă de BankCo, este limitată și nu afectează negativ concurența. În privința programului de recuperare a creditelor ipotecare active, restricțiile în acordarea de credite ipotecare pe piața britanică s-au intensificat (reprezentând 40 % din scăderea numărului de noi credite). Regatul Unit consideră că NR a contribuit la restructurare prin vânzarea portofoliului său de credite de consum garantate cu ipotecă (Home Equity Release Mortgage, „HERM”) la prețul de aproximativ 2,2 miliarde GBP, pierderile de restructurare suportate și […].

(64)

Regatul Unit arată în comunicare că, în opinia sa, creșterea creditării prevăzută pentru BankCo nu poate avea efecte asupra pieței ipotecare sau asupra concurenței BankCo, întrucât capacitatea este limitată pe piață. Creșterea capacității de creditare a BankCo ar atenua oarecum aceste îngrijorări, însă va rămâne o cerere suficientă pentru alte bănci. De asemenea, Regatul Unit consideră că este puțin probabil ca BankCo să mărească rapid creditarea după scindare și după ieșirea din PTS, deoarece va avea încă nevoie să obțină fondurile necesare finanțării noilor credite. În cele din urmă, Regatul Unit face observația că BankCo nu va avea acces privilegiat la grupul de clienți rămași la AssetCo.

(65)

În ceea ce privește cuantumul ajutoarelor, Regatul Unit nu acceptă sugestia Comisiei că acesta poate fi determinat prin deducerea valorii de piață a activelor AssetCo din valoarea lor contabilă. Această metodă, în opinia Regatului Unit, ar supraestima cuantumul oricărui ajutor acordat BankCo. Regatul Unit consideră că ar trebui să se facă diferența între ajutorul acordat BankCo și cel acordat AssetCo și că acest din urmă ajutor nu vine neapărat în avantajul BankCo. Cuantumul ajutorului pentru BankCo ar trebui să reflecte impactul competitiv al BankCo asupra concurenților săi, lucru care nu se reflectă în metodologia propusă de Comisie.

(66)

În privința AssetCo, potrivit Regatului Unit, metoda avansată de Comisie se bazează pe ipoteza că Regatul Unit ar acoperi diferența dintre valoarea contabilă și valoarea de piață a activelor. Acest lucru este incorect deoarece garanțiile Regatului Unit acoperă diferența dintre valoarea finală a activelor AssetCo și valoarea contabilă a pasivelor sale (cu alte cuvinte, dacă activele nu produc suficient pentru acoperirea tuturor pasivelor, Regatul Unit va acoperi diferența).

(67)

Potrivit Regatului Unit, metodologia corectă de estimare a cuantumului ajutoarelor acordate BankCo este suma dintre valoarea contabilă a oricăror injecții directe de capital și valoarea oricăror garanții curente, luând în considerare comisioanele plătite pentru acestea, plus valoarea beneficiului BankCo rezultată din activele ipotecare cu valoare ridicată plus valoarea incrementală pentru BankCo la preluarea depozitelor persoanelor fizice la NR.

(68)

Cuantumul ajutorului pentru AssetCo, din punctul de vedere al Regatului Unit, este egal cu diferența dintre valoarea totală a ajutorului acordat NR și ajutorul acordat BankCo prin intermediul AssetCo.

(69)

În ceea ce privește preocupările părților terțe față de creșterea depozitelor persoanelor fizice, Regatul Unit a prezentat următoarele observații.

(70)

Potrivit Regatului Unit, observațiile părților terțe privind stabilirea prețului pentru produsele de economisire nu iau în considerare baza de depozite epuizată a NR în urma retragerii masive a depozitelor din septembrie 2007. Pentru a stabiliza bilanțul NR, aceasta ar trebui să fie lăsată să-și refacă baza de depozite ale persoanelor fizice. Regatul Unit subliniază că se aplică un plafon pentru cota de piață de 1,5 % în ceea ce privește depozitele persoanelor fizice. Acest plafon va împiedica NR să practice prețuri prea agresive și va limita totodată impactul NR asupra pieței economiilor. De asemenea, Regatul Unit informează că NR nu a aplicat o politică agresivă a prețurilor la produsele de depunere pentru persoanele fizice, lucru dovedit de faptul că NR nu s-a situat pe primele trei poziții în clasamentele Moneyfacts privind economiile de la introducerea cadrului concurențial.

(71)

Mai mult decât atât, Regatul Unit susține că impunerea altor limite de preț pentru produsele de economisire ar împiedica NR să obțină fondurile necesare sprijinirii noilor credite planificate. Mai mult, acest lucru ar pune sub amenințare capacitatea NR de a-și îndeplini obligațiile care îi revin prin PTS și ar împiedica NR să reacționeze la evenimente ce pot avea efecte negative asupra poziției sale financiare.

(72)

În ceea ce privește cadrul concurențial, instituit de la 31 martie 2008, autoritățile britanice precizează că restricțiile comportamentale din acest cadru limitează suficient modul în care NR concurează pe piețele britanice.

(73)

Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei prezentate în decizia de prelungire, precum și comentariilor furnizate de părțile terțe, autoritățile britanice au operat schimbări în planul de restructurare modificat. Aceste modificări sunt prezentate în detaliu în secțiunea 2.2 din prezenta decizie [considerentele (27), (28) și (29)].

(74)

Comisia trebuie să evalueze dacă măsurile introduse sau modificate din planul de restructurare modificat constituie ajutor de stat. Articolul 87 alineatul (1) din tratat prevede că orice ajutor acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent sub ce formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor bunuri este, în măsura în care afectează schimburile între statele membre, incompatibil cu piața comună.

(75)

În privința măsurilor deja aprobate de Comisie ca ajutor de salvare prin cele două decizii anterioare referitoare la acest caz [și anume, măsurile (i), (ii) și (iii) menționate în considerentul 30; garantarea depozitelor persoanelor fizice și ale marilor clienți și facilitatea de trezorerie a BA/HMT], Comisia a concluzionat deja că aceste măsuri constituie ajutor de stat în favoarea NR. De asemenea, Comisia observă că BankCo va avea acces la sistemele de ajutoare introduse de Regatul Unit pentru bănci pe perioada crizei financiare și care au fost deja aprobate de Comisie în măsura în care aceste scheme sunt încă aplicabile după scindare (32).

(76)

Măsurile care trebuie evaluate în prezenta decizie pentru a stabili dacă ele constituie sau nu ajutor de stat au fost deja descrise la considerentul 30 din prezenta decizie. Măsurile relevante sunt măsurile (iv) și (v) care vizează NR, măsurile (vi), (vii) și (viii) vizând BankCo și măsurile (ix)-(xii) destinate AssetCo.

(77)

Toate aceste măsuri sunt finanțate din resurse ale statului, constând în credite guvernamentale, subvenții și garanții finanțate de către stat (33).

(78)

De asemenea, Comisia trebuie să evalueze dacă măsurile conferă sau nu un avantaj selectiv beneficiarului sau beneficiarilor ajutorului. Măsurile în cauză sunt selective atât timp cât de ele beneficiază doar NR, BankCo și AssetCo.

(79)

Măsurile conferă un avantaj activității economice a NR, astfel cum a fost desfășurată de aceasta până la scindare și de succesoarele ei, BankCo și AssetCo, după scindare.

(80)

NR va avea de câștigat din aplicarea retroactivă a comisioanelor reduse pentru facilitatea de trezorerie a BA/HMT și din rambursarea ulterioară a 156,4 milioane GBP la NR după aprobarea de către Comisie [măsura (iv)]. Acestea constituie un avantaj pentru NR, deoarece comisioanele respective sunt sub prețul pieței.

(81)

De asemenea, NR trage foloase importante din angajamentul HMT față de ASF referitor la faptul că NR va funcționa peste cerințele de capital [măsura (v)] deoarece, în consecință, ASF: 1. nu a solicitat recapitalizarea NR după naționalizare; 2. a permis NR să includă capital de rangul doi în poziția sa de capital obligatoriu din iunie 2008 și 3. a permis ulterior NR să funcționeze sub cerințele de capital obligatoriu, din iulie 2009 până în momentul scindării.

(82)

În ceea ce privește măsurile în favoarea BankCo, Comisia a constatat deja că garantarea depozitelor persoanelor fizice [măsura (vi)] conferă un avantaj beneficiarului, în cazul de față, BankCo, în momentul aprobării ca ajutor de salvare pentru NR. Cu toate că garanțiile vor fi ridicate […], avantajul pentru BankCo rămâne atât timp cât garanția continuă să fie valabilă. Modificarea comisionului plătibil de BankCo nu corespunde condițiilor pieței. În acest sens, pentru NR, marja swap-urilor pe risc de credit este mult peste 50 pb. Prin urmare, se constată că măsura conferă un avantaj băncii BankCo.

(83)

În ceea ce privește continuarea garantării depozitelor clienților mari pentru BankCo după scindare și până la 31 decembrie 2010 [măsura (vi)], Comisia a constatat deja că aceasta constituie un avantaj în momentul aprobării ca ajutor de salvare pentru NR. Cât despre modificarea comisionului, la scindare, BankCo va plăti o remunerație ce corespunde remunerației plătite de alte bănci în contextul SGC din Regatul Unit. Întrucât remunerația aprobată de Comisie în SGC este sub prețul pieței (dar corespunde recomandărilor Băncii Centrale Europene), acest lucru conferă un avantaj băncii BankCo.

(84)

De asemenea, injecția de capital de 1,4 miliarde GBP sub formă de acțiuni comune la BankCo [măsura (vii)] conferă un avantaj acestei bănci, deoarece, în lipsa acestui capital, BankCo nu își putea începe activitatea.

(85)

Facilitatea de trezorerie condiționată acordată BankCo în valoare de 1,5 miliarde GBP [măsura (viii)] conferă un avantaj, deoarece va oferi BankCo o altă sursă de lichidități care nu este disponibilă altor bănci. Facilitatea de trezorerie condiționată se intenționează a asigura BankCo suficiente surse de finanțare până în momentul în care va fi vândută de Regatul Unit sau până la identificarea altor surse de finanțare.

(86)

În privința AssetCo, Comisia constata, atât în decizia de inițiere, cât și în cea de prelungire, că garantarea depozitelor clienților mari [măsura (ix)] constituie ajutor de stat. Prelungirea garanției pentru depozitele clienților mari […] implică, așadar, un avantaj suplimentar pentru AssetCo.

(87)

Comisia a constatat deja în deciziile precedente (34) că facilitatea de trezorerie a BA/HMT constituie ajutor de stat. Această concluzie este valabilă și în noile condiții de creștere a cuantumului împrumutului de stat acordat băncii AssetCo de până la 10 miliarde GBP și de amânare a scadenței după 2020 [măsura (x)]. În ceea ce privește remunerația plătită pentru această facilitate, AssetCo va plăti o remunerație redusă (LIBOR + [10-60] pb, față de rata de bază BA + 150 pb + 10 pb comision de facilitate anterior), care este sub prețul pieței și, deci, conferă un avantaj băncii AssetCo. De asemenea, BankCo va beneficia de creșterea facilității de trezorerie a BA/HMT, întrucât o sumă importantă din această creștere va fi transferată de la AssetCo la BankCo sub formă de numerar.

(88)

Injecția de capital propusă a fi efectuată la AssetCo de 1,6 miliarde GBP [măsura (xi)], sub forma unei conversii a creanțelor în capital propriu, conferă un avantaj băncii AssetCo.

(89)

De asemenea, facilitatea de capital circulant de 2,5 miliarde GBP [măsura (xii)] va avantaja AssetCo, întrucât aceasta va avea lichiditățile adecvate […] pentru îndeplinirea obligațiilor pe măsură ce acestea devin scadente. AssetCo va plăti LIBOR la 1 lună + [10-60] pb pentru facilitate, ceea ce este mult sub prețul pieței, deoarece AssetCo este o bancă aproape lipsită de capital.

(90)

În cele din urmă, principiul investitorului în economia de piață nu se aplică acestor măsuri, deoarece ele rezultă din alte măsuri de ajutor de salvare adoptate în favoarea NR. În plus, dacă ar fi aplicabil, acest test nu ar fi îndeplinit pentru că niciun investitor în economia de piață nu ar adopta toate aceste măsuri pentru a facilita scindarea BankCo și […] AssetCo. Niciun operator în economia de piață aflat într-o situație similară cu cea a statului nu ar fi putut menține activitatea economică (a NR) fără o majorare semnificativă a capitalului (ASF a relaxat cerințele normale de capital numai pentru că statul s-a angajat să furnizeze capital). Având în vedere situația piețelor, nu ar fi posibil ca un operator de piață să obțină o astfel de finanțare. Acest lucru este confirmat de propunerile de ofertă de cumpărare a NR prezentate atât de conducerea Virgin Group, cât și de cea a NR în februarie 2008 și care au fost descrise în detaliu în decizia de inițiere. Ambele oferte se bazau pe continuarea măsurilor de ajutor de stat, menționând că fără ajutor de stat niciun investitor privat nu ar fi fost pregătit să cumpere NR.

(91)

Se constată, de asemenea, că măsurile (iv)-(xii) menționate la considerentul 30 pot denatura concurența și pot afecta schimburile între statele membre.

(92)

Măsurile permit […] anumitor active ale NR, plasate în AssetCo, ceea ce constituie o condiție necesară pentru crearea BankCo și punerea în aplicare a planului de afaceri al acesteia. BankCo, în calitate de succesoare a NR, va putea continua activitățile NR fără posibila depreciere a activelor inferioare, întrucât acestea rămân în bilanțul AssetCo. În consecință, BankCo are un avantaj față de concurenții săi care se confruntă cu deprecieri ale activelor inferioare, pe care trebuie să le absoarbă, limitând capitalul disponibil pentru noi credite. BankCo, în schimb, nu își va diminua baza de capital din cauza acestor deprecieri și a scăderii valorii portofoliului de credite ipotecare. Acesta reprezintă un avantaj având în vedere costul actual ridicat la împrumuturi pe piețele financiare. În plus, BankCo va dispune de mult numerar pentru finanțarea unor noi împrumuturi. Prin urmare, se constată că măsurile (iv)-(xii) menționate la considerentul 30 conduc la o denaturare a concurenței.

(93)

De asemenea, BankCo va concura, printre altele, pe piața depozitelor pentru persoane fizice și pe piața creditelor ipotecare din Regatul Unit. Pe aceste două piețe, unii concurenți sunt filiale ale unor bănci străine. Măsurile sunt, așadar, capabile să afecteze schimburile între statele membre.

(94)

Comisia observă că Regatul Unit intenționează să introducă noi măsuri de ajutor și să le modifice pe cele existente. Aceste măsuri vor face posibilă scindarea NR în două entități juridice, BankCo și AssetCo. Fără ajutorul acordat AssetCo, nu ar fi posibil transferul portofoliului de credite al NR către aceasta. Ca urmare a ajutorului acordat băncii AssetCo, BankCo poate continua activitatea economică a NR, fiind eliberată de povara celor mai multe credite din portofoliul NR, care vor rămâne la AssetCo. În plus, BankCo va primi o sumă considerabilă în numerar de la AssetCo (pe care aceasta a primit-o de la stat). Prin urmare, BankCo poate fi considerată beneficiarul tuturor măsurilor de ajutor de stat, inclusiv al celor în favoarea băncii AssetCo.

(95)

În conformitate cu planul de restructurare modificat, AssetCo va acorda doar un număr limitat de credite, în baza obligațiilor contractuale existente, limitând astfel la minimum situațiile în care intră în concurență cu alte bănci. Licența sa bancară va fi retrasă după scindare, după care va continua să funcționeze sub licența de creditor ipotecar. Acest lucru îi va permite să opereze în temeiul unor cerințe mai reduse de capital obligatoriu (1 %), spre deosebire de bănci. Potrivit autorităților britanice, AssetCo își va lichida activele numai la termen sau prin vânzarea acestora pe piață. AssetCo va utiliza profiturile obținute din aceste vânzări pentru plata datoriilor pe măsură ce acestea devin scadente și acoperirea costurilor operaționale curente, precum și pentru executarea oricăror angajamente anterioare reținute.

(96)

Pentru a facilita […], AssetCo va desfășura activități economice, cum ar fi vânzarea activelor sale și gestionarea creanțelor aferente portofoliului propriu. De asemenea, […] o perioadă de timp (cel târziu până la sfârșitul anului 2010) va presta servicii către […]. Acestea sunt necesare, deoarece ulterior scindării […] nu va mai îndeplini anumite funcții operaționale care vor rămâne în sarcina […], cum ar fi serviciile ipotecare (după finalizare), gestionarea creanțelor și infrastructură și suport IT. Aceste servicii vor fi asigurate de […] pentru […] în regim comercial (respectiv, […] va plăti un comision către […]), stabilit în condiții normale de concurență. […] Prin urmare, se constată că AssetCo va continua să desfășoare o serie limitată de activități economice după scindare și, astfel, poate fi considerată beneficiar al măsurilor de ajutor.

(97)

În ceea ce privește NR, înainte de scindarea intenționată, NR a putut continua să funcționeze, ajutată fiind prin garanțiile acordate pentru depozitele persoanelor fizice și ale clienților mari, printr-o facilitate guvernamentală de trezorerie și prin angajamentul autorităților britanice față de ASF că vor asigura funcționarea NR peste cerințele de capital obligatoriu. Acest angajament din partea Regatului Unit a permis NR să funcționeze temporar în temeiul cerințelor legale, până în momentul scindării. Prin urmare, NR este beneficiar al acestor măsuri. Așa cum se arată în considerentul 92 de mai sus, activitățile economice ale NR vor fi continuate de BankCo.

(98)

În baza celor expuse anterior, se constată că măsurile (iv)-(xii) menționate la considerentul 30 constituie ajutor de stat.

(99)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului, ca răspuns la decizia de inițiere și decizia de prelungire, autoritățile britanice au prezentat mai multe comunicări cu privire la modul în care trebuie calculat acest cuantum. Referitor la propunerea înaintată de Regatul Unit, legată de cuantumul ajutorului specificat în decizia de inițiere, Comisia observă că aceste comunicări se bazează în parte pe măsurile de ajutor conținute în planul inițial de restructurare. Propunerile înaintate de Regatul Unit, inclusiv utilizarea marjelor swap-urilor pe risc de credit și a marjelor la creanțele subordonate, nu țin seama de faptul că aceste marje iau deja în calcul ajutorul de stat acordat băncii NR și naționalizarea ulterioară a acesteia. Prin urmare, aceste marje nu reflectă riscul intrinsec al NR, în lipsa unui sprijin important din partea statului.

(100)

În privința propunerilor Regatului Unit, incluse în răspunsul la decizia de inițiere, referitoare la modul de calculare a cuantumului ajutorului, Comisia observă că aceste propuneri nu par a ține cont de situația curentă de pe piețele financiare.

(101)

În acest context, niciuna din părți nu contestă faptul că NR și succesoarele acesteia au primit și vor mai primi un ajutor considerabil, ceea ce reflectă necesitatea unei restructurări profunde și garantează o reducere semnificativă a prezenței sale pe piață.

(102)

Astfel cum se arată în decizia de prelungire (secțiunea 4.2.1), Comisia nu a aplicat articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat în decizia din 5 decembrie 2007 cu privire la ajutorul de salvare acordat băncii NR (35) nici în decizia de inițiere. Într-adevăr, ajutorul acordat la acel moment nu părea să rezolve o perturbare la nivelul unui întreg stat membru, ci a vizat anume rezolvarea problemelor individuale specifice situației NR (36). În această situație și conform jurisprudenței (37), Comisia constată că nu se aplică litera (b) de la alineatul (3) al articolului 87 din tratat.

(103)

Cu toate acestea, de atunci și până în prezent, Comisia a admis faptul că recesiunea financiară mondială poate perturba serios economia statelor membre și că măsurile de sprijinire a băncilor pot remedia această perturbare în Comunicarea cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (38) (denumită în continuare „Comunicarea privind sectorul bancar”), Comunicarea privind recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței (39) (denumită în continuare „Comunicarea privind recapitalizarea”), în Comunicarea privind activele depreciate (CAD) și Comunicarea privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (denumită în continuare „Comunicarea privind restructurarea”) (40),. Pentru Regatul Unit acest lucru a fost confirmat prin aprobarea de către Comisie a diverselor măsuri adoptate de Regatul Unit pentru combaterea crizei financiare (41). În consecință, așa cum se arată în decizia de prelungire, temeiul juridic al evaluării măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(104)

Comisia a stabilit că NR, BankCo și AssetCo vor beneficia de mai multe măsuri de ajutor de stat. Aceste măsuri sunt de diferite tipuri. Scindarea NR este comparabilă cu o măsură privind activele depreciate, în timp ce injecțiile de capital reprezintă recapitalizări. Înaintea evaluării planului de restructurare final ce include aceste măsuri, comunicat de Regatul Unit, Comisia va evalua mai întâi scindarea NR în contextul CAD, iar recapitalizările în lumina Comunicării privind recapitalizarea, în scopul verificării conformității acestora cu prevederile acestor comunicări.

(105)

În decizia de prelungire, Comisia arată că scindarea NR ar putea fi privită ca o măsură de salvare a activelor în avantajul activităților economice ale NR care rămân pe piață prin BankCo. Regatul Unit a comunicat o serie de remarce în acest sens în observațiile privind decizia de prelungire, subliniind, în mod special, faptul că NR a fost 100 % naționalizată, că planul de scindare a fost conceput doar într-o fază ulterioară și că, înainte de scindare, activele se aflau în proprietatea statului. Totuși, aceste fapte nu împiedică aplicarea CAD, deoarece măsurile de ajutor adoptate de Regatul Unit au avut ca efect înființarea unei bănci (BankCo) eliberată de activele depreciate ale predecesoarei ei (NR).

(106)

Condițiile specifice aplicabile în cazul măsurilor de salvare a activelor sunt stipulate în CAD (42). Potrivit prevederilor secțiunii 5.2 din CAD, o măsură de salvare a activelor necesită o transparență ex-ante și trebuie să prevadă o partajare adecvată a obligațiilor, urmată de o evaluare corectă a activelor eligibile și plata unei remunerații adecvate către stat, pentru măsura de salvare a activelor, cu scopul de a asigura responsabilitatea asociaților.

(107)

Transparența ex-ante implică identificarea cu exactitate a activelor și a expunerii. Acest lucru este necesar pentru determinarea cuantumului ajutorului în cadrul măsurii de salvare a activelor și pentru confirmarea faptului că ajutoarele sunt necesare pentru soluționarea unei probleme temporare sau a faptului că banca în cauză se află în situație de insolvabilitate tehnică.

(108)

În ceea ce privește evaluarea activelor depreciate, la punctul 38 din CAD se prevede că, în cazul în care evaluarea activelor este deosebit de complicată, pot fi luate în considerare abordări alternative, cum ar fi înființarea unei „bănci bune” sau instituirea proprietății publice asupra unei bănci (inclusiv naționalizarea). În cel de-al doilea scenariu nu este necesară evaluarea ex-ante a activelor atât timp cât aceasta se realizează în timp în contextul restructurării sau lichidării.

(109)

NR a fost într-adevăr naționalizată, oferind Regatului Unit, în calitate de proprietar al NR, oportunitatea de a revizui și cerceta toate activele NR.

(110)

Conform CAD, obiectivul evaluării este acela de a calcula cuantumul ajutorului și, deci, gradul de denaturare a concurenței cu scopul de a stabili amploarea restructurării. În acest caz, restructurarea poate fi considerată „foarte” amplă. Evaluarea ex-ante a activelor nu ar conduce, în cazul de față, la impunerea unor cerințe suplimentare de către Comisie în ceea ce privește amploarea restructurării.

(111)

Având în vedere aceste două elemente, evaluarea anterioară scindării nu este necesară. Cât privește evaluarea activelor în timp, […] va determina o evaluare a acestor active de către piață, în timp.

(112)

Referitor la valoarea de transfer a activelor depreciate, punctul 41 din CAD prevede că valoarea de transfer pentru măsurile de cumpărare sau de asigurare a activelor trebuie să se bazeze pe valoarea economică reală a acestora. În plus, trebuie să se garanteze o remunerație adecvată plătită către stat. Atunci când statele membre consideră necesar, în special pentru a evita situația de insolvabilitate tehnică, să utilizeze o valoare de transfer a activelor ce depășește valoarea lor economică reală, elementul de ajutor conținut în măsură este cu atât mai semnificativ. Acesta poate fi acceptat numai dacă este însoțit de o restructurare amplă și de introducerea unor condiții care permit recuperarea acestui ajutor suplimentar într-o fază ulterioară, de exemplu prin mecanisme de restituire. Transferul activelor de la NR la AssetCo se va efectua la valoarea contabilă. Valoarea economică reală a activelor în urma deprecierii este mai mică decât valoarea de transfer. În consecință, efectul de salvare a activelor este considerabil, întrucât BankCo nu este împovărată cu aceste pierderi. În conformitate cu prevederile punctului 41 din CAD, se impune, așadar, o restructurare amplă a băncii.

(113)

În acest context, fără ajutorul respectiv, în mod incontestabil NR s-ar fi aflat într-o situație de insolvabilitate tehnică. NR a fost naționalizată după ce încercarea Regatului Unit de a vinde NR părților terțe a eșuat. Acest fapt este și mai mult evidențiat de derogările obținute de NR de la ASF, mai întâi pentru a include întreg capitalul de rangul doi în poziția de capital obligatoriu și, în al doilea rând, pentru a putea funcționa sub cerințele de capital obligatoriu. Din comunicarea autorităților britanice rezultă că, dacă banca nu ar fi scindată, ar avea nevoie de o injecție de capital de cel puțin 6 miliarde GBP (pentru comparație, înainte de criză, capitalul băncii era mai mic de 2 miliarde GBP) pentru a putea fi viabilă. Fără intervenția statului, scindarea NR și, ulterior, continuarea activităților ei economice de către BankCo nu ar fi fost posibile. Faptul că majoritatea activelor NR rămân la AssetCo permite BankCo să evite pierderile aferente acestor active și deprecierea capitalului.

(114)

Condițiile prevăzute la punctul 41 din CAD sunt îndeplinite pe măsură ce se realizează un plan de restructurare amplu (43) întrucât activitățile economice ale NR, continuate de BankCo, vor fi reduse cu peste 75 %. În plus, Regatul Unit a naționalizat banca în februarie 2008, deci deține 100 % din acțiuni. Prin eliberarea băncii „bune” de creditele ipotecare neperformante, statul crește valoarea acestei bănci pe care intenționează să o vândă în termen de […]. În consecință, beneficiul obținut din salvarea activelor va fi, cel puțin parțial, câștigat de către stat sub forma unui preț de vânzare mai ridicat al băncii „bune”.

(115)

În ceea ce privește partajarea obligațiilor privind costurile legate de activele depreciate între stat, asociați și creditori, atât foștii asociați, cât și deținătorii de capital hibrid vor contribui la restructurarea băncii în cea mai mare măsură, întrucât primul capital a fost epuizat (respectiv asociații au pierdut o parte substanțială a investiției lor) în urma naționalizării NR. Deținătorii de capital hibrid vor […] AssetCo. În consecință, ei nu vor primi cupoane care sunt discreționare și […]. Prin urmare, partajarea suplimentară a obligațiilor nu este necesară [a se vedea, de asemenea, considerentele (150) și (151)].

(116)

În ceea ce privește remunerația plătită pentru salvarea activelor, CAD impune băncilor să plătească o remunerație pentru salvarea capitalului obținută prin măsurile privind activele depreciate. Scopul remunerației obligatorii este dublu: asigurarea repartizării obligațiilor și reducerea la minimum a denaturării concurenței. În acest caz, partajarea răspunderii se realizează datorită naționalizării NR [a se vedea, de asemenea, considerentele (148) și (149)]. Cât despre cel de-al doilea scop, denaturarea concurenței poate fi considerată redusă la minim ca rezultat al diminuării considerabile a dimensiunii NR în contextul restructurării ample (a se vedea, de asemenea, considerentul 156 și următoarele). În plus, orice avantaj de care se poate bucura BankCo, ca rezultat al măsurii de salvare a activelor, va fi recuperat, cel puțin parțial, prin vânzarea acesteia la un preț mai mare. În aceste condiții excepționale, se acceptă ca profiturile rezultate din vânzarea băncii să constituie o formă de remunerație către stat, astfel încât costurile totale de salvare să fie diminuate.

(117)

Activele depreciate care rămân la AssetCo vor fi gestionate exclusiv de AssetCo, aceasta fiind separată și independentă din punct de vedere organizațional de BankCo.

(118)

Prin urmare, se constată că, având în vedere ampla restructurare prevăzută, salvarea activelor în favoarea BankCo este conformă cu prevederile CAD.

(119)

Recapitalizarea este prevăzută atât pentru BankCo, cât și pentru AssetCo. Potrivit Comunicării privind recapitalizarea, ar trebui plătită o remunerație adecvată pentru aceasta.

(120)

În cazul BankCo, aceasta va primi o injecție de capital de 1,4 miliarde GBP sub formă de acțiuni comune. În ceea ce privește remunerația care va fi plătită pentru acțiunile comune, Regatul Unit va fi deja deținătorul a 100 % din acțiunile BankCo în momentul scindării. O injecție suplimentară de capital sub formă de acțiuni comune nu va modifica structura acționariatului Regatului Unit la BankCo. După cum se menționează în considerentul 114 privind măsura de salvare a activelor, Regatul Unit a naționalizat NR și, deci, deține 100 % din acțiuni. În plus, fondurile injectate vor fi recuperate, cel puțin parțial, prin remunerația acțiunilor și vânzarea BankCo.

(121)

AssetCo va avea nevoie de o injecție de capital în cuantum de 1,6 miliarde GBP doar în condițiile unui scenariu critic. AssetCo nu va plăti un comision de recapitalizare, în cazul în care aceasta are loc. Pentru că AssetCo […] va vinde activele pe piață și va utiliza profiturile rezultate din aceste vânzări pentru a remunera statul, care este unul dintre principalii săi creditori, în virtutea facilității de trezorerie a BA/HMT. Profiturile nu vor avantaja activitatea economică a AssetCo. Prin urmare, remunerația statului este inerentă […].

(122)

În consecință, se constată că recapitalizările sunt conforme cu prevederile Comunicării privind recapitalizarea.

(123)

Comunicarea privind restructurarea stabilește normele privind ajutoarele de stat aplicabile în cazul restructurării instituțiilor financiare, în contextul crizei actuale. Conform acestei comunicări, pentru a fi compatibilă cu articolul 87 alineatul (3) litera (b) din tratat, restructurarea unei instituții financiare în contextul actualei crize financiare trebuie:

(124)

Comunicarea privind restructurarea stipulează la punctele 9, 10 și 11 că statul membru trebuie să prevadă un plan de restructurare comprehensiv și detaliat care să furnizeze informații complete cu privire la modelul de afaceri. De asemenea, planul ar trebui să identifice cauzele dificultăților cu care se confruntă o instituție financiară și alternativele la planul de restructurare propus.

(125)

Informațiile furnizate de Regatul Unit îndeplinesc cerințele Comunicării privind restructurarea întrucât fac referire la dificultățile cu care se confruntă NR, la cauza acestor dificultăți, precum și la modelul de afaceri al BankCo.

(126)

În decizia de prelungire, Comisia a arătat că BankCo părea a fi o bancă viabilă ulterior scindării. Totuși, pentru că nu a primit un plan de afaceri care să dovedească efectiv viabilitatea BankCo, Comisia nu a putut ajunge la o concluzie în acest sens. Regatul Unit a transmis un plan de afaceri detaliat la 10 iunie 2009.

(127)

Potrivit planului de afaceri, BankCo va fi o bancă viabilă după scindare, atât în scenariul de bază, cât și în cel critic. BankCo va porni cu un bilanț semnificativ redus, de [21-24] miliarde GBP, comparativ cu cel al NR (104,3 miliarde GBP la sfârșitul anului 2008), care va crește la [31-34] miliarde GBP în 2013. Bilanțul conține active cu valoare ridicată ([9-12] miliarde GBP numerar și active ipotecare negrevate în valoare de [7-11] miliarde GBP). Portofoliul de credite ipotecare transferat la BankCo va avea un raport LTV mediu de [62-67] %. Pasivele BankCo constau, în principal, din depozitele persoanelor fizice la NR (19,3 miliarde GBP) și dintr-un număr limitat de depozite ale clienților mari ([1-3] miliarde GBP).

(128)

Strategia comercială a BankCo va fi mai conservatoare decât cea a NR, vizând exclusiv piața depozitelor pentru persoane fizice din Regatul Unit. BankCo va funcționa ca o bancă de credit ipotecar și de economii. Apetitul său pentru risc va fi moderat, conform strategiei sale comerciale. BankCo va viza o categorie unică de rating A/P1.

(129)

În ceea ce privește prezența BankCo pe piața britanică a economiilor și creditelor ipotecare, BankCo nu își va extinde prezența pe piață. În urma restructurării, dimensiunea BankCo va fi de trei ori mai mică decât dimensiunea inițială a NR. Valoarea noilor credite se va limita la 9 miliarde GBP în 2010, comparativ cu 32,2 miliarde GBP în 2007, ceea ce reprezintă o cotă de piață de aproximativ 1,5 %. Cota de piață a BankCo la credite brute va fi aproximativ [3-6] %, comparativ cu 9,7 % înainte de intervenția statului.

(130)

Fondurile utilizate pentru subscrierea creditelor ipotecare pentru locuințe vor fi predominant bazate pe depozitele persoanelor fizice, pornind de la aproximativ [92-95] % din totalul fondurilor constituite în depozite în 2009, ajungând la un minim de aproximativ [68-71] % în 2013 (comparativ cu mai puțin de 30 % înainte de criză). Utilizarea fondurilor clienților mari de către BankCo se va limita la aproximativ [22-35] % din activele ipotecare ale acesteia.

(131)

De asemenea, media ponderată a raportului LTV, vizată de BankCo în ceea ce privește creditele noi, va fi mai mică de [68-71] %, fără împrumuturi pentru care LTV să depășească [94-97] %. BankCo se va axa pe credite ipotecare pentru locuințe ocupate de proprietari (aproximativ […] % din totalul creditelor) și va acorda și credite pentru cumpărare în vederea închirierii (aproximativ […] %). BankCo nu va mai comercializa produsele „Together” (credite ipotecare cu LTV […] 125 % combinate cu un credit negarantat) și nu va acorda credite comerciale. Creditele BankCo, fără a ține cont de angajamentele comportamentale, vor fi condiționate de faptul că banca se bazează pe depozitele persoanelor fizice pentru finanțarea creditării. BankCo intenționează să acorde credite în valoare de [6-9] miliarde GBP în 2010 și de [6-8] miliarde GBP anual în 2011, 2012 și 2013.

(132)

Conform planului de afaceri comunicat de Regatul Unit, se așteaptă ca BankCo să își redobândească profitabilitatea în […], cu un venit net din dobânzi, în cazul unui scenariu de bază, în creștere de la […] milioane GBP în 2009 la […] milioane GBP în 2013, un profit (pierdere) după impozitare de aproximativ - […] milioane GBP în 2009 care va crește până la […] milioane GBP în 2013 și o rentabilitate a capitalului propriu (în continuare „RCP”) după impozitare de - […] % în 2009, care crește până la aproximativ [9-12] % în 2013. Într-un scenariu critic, venitul net din dobânzi ar crește de la […] milioane GBP în 2009 la [0,1-0,6] milioane GBP în 2013, profitul (pierderea) după impozitare ar evolua de la - […] milioane GBP în 2009 la […] milioane GBP în 2013, iar RCP ar evolua de la - […] % în 2009 la aproximativ […] % în 2013. În plus, potrivit Regatului Unit, aceste cifre nu se situează peste media generată de societățile de credit imobiliar, concurenții principali ai BankCo.

(133)

În ceea ce privește poziția sa de capital obligatoriu, BankCo va fi suficient capitalizată prin recapitalizarea de 1,4 miliarde GBP ulterior scindării. Aceasta împreună cu valoarea considerabilă de numerar primit vor determina un raport de capital de rangul unu de peste [48-53] % în momentul scindării, care va scădea la aproximativ [16-21] % în 2013 pe măsură ce BankCo va fi crescut creditarea prin utilizarea unei părți importante din numerarul primit și sporirea noilor fonduri. De asemenea, BankCo este suficient capitalizată […]. Conform planului de afaceri, BankCo poate […] din […] miliarde GBP- […] miliarde GBP într-un scenariu defavorabil, rămânând totodată viabilă.

(134)

În ceea ce privește lichiditatea, BankCo intenționează să mențină un raport de lichiditate (numerar/active) de peste [19-22] % în 2009-2013, ceea ce, potrivit Regatului Unit, corespunde raportului menținut de societățile de credit imobiliar și peste media băncilor britanice mai diversificate (raport de lichiditate între 5 și 10 %). Principalele lichidități deținute de BankCo vor acoperi [17-20] % din depozitele persoanelor fizice și scadențele depozitelor clienților mari pentru aproximativ [3-6] luni.

(135)

De asemenea, planul conține informații privind ieșirea BankCo din PTS, ceea ce va avea drept consecință posibilitatea ca statul să recupereze parțial sau integral sumele injectate în NR, BankCo și AssetCo.

(136)