ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2010.084.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 84

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 53
31 martie 2010


Cuprins

 

I   Acte legislative

Pagina

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri

1

 

 

II   Acte fără caracter legislativ

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 270/2010 al Consiliului din 29 martie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză

13

 

*

Regulamentul (UE) nr. 271/2010 al Comisiei din 24 martie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, în ceea ce privește sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică

19

 

*

Regulamentul (UE) nr. 272/2010 al Comisiei din 30 martie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 972/2006 de stabilire a normelor speciale aplicabile importurilor de orez Basmati și a unui sistem de control tranzitoriu pentru a determina originea acestora

23

 

*

Regulamentul (UE) nr. 273/2010 al Comisiei din 30 martie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 474/2006 de stabilire a listei comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității ( 1 )

25

 

 

Regulamentul (UE) nr. 274/2010 al Comisiei din 30 martie 2010 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

50

 

 

DECIZII

 

 

2010/192/UE

 

*

Decizia Comisiei din 29 martie 2010 de acordare a unei derogări, pentru activitățile de explorare și exploatare a petrolului și gazelor în Anglia, Scoția și Țara Galilor, de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale [notificată cu numărul C(2010) 1920]  ( 1 )

52

 

 

2010/193/UE

 

*

Decizia Comisiei din 29 martie 2010 de modificare a Deciziei 2003/135/CE în ceea ce privește planurile de eradicare și vaccinare de urgență împotriva pestei porcine clasice la porcii sălbatici din anumite zone din landurile Renania de Nord-Westfalia și Renania-Palatinat (Germania) [notificată cu numărul C(2010) 1931]

56

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte legislative

DIRECTIVE

31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/1


DIRECTIVA 2010/24/UE A CONSILIULUI

din 16 martie 2010

privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 113 și 115,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1)

Asistența reciprocă dintre statele membre pentru recuperarea creanțelor reciproce și a creanțelor Uniunii cu privire la anumite taxe și alte măsuri contribuie la funcționarea corectă a pieței interne. Aceasta asigură neutralitatea fiscală și a permis statelor membre să elimine măsurile discriminatorii de protecție în tranzacțiile transfrontaliere menite să prevină frauda și pierderile bugetare.

(2)

Primele modalități de asistență reciprocă în materie de recuperare au fost stabilite prin Directiva 76/308/CEE a Consiliului din 15 martie 1976 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor rezultate din operațiuni cuprinse în sistemul de finanțare al Fondului European de Orientare și Garantare Agricolă, precum și a prelevărilor agricole și drepturilor vamale (3). Directiva respectivă și actele care o modificau au fost codificate prin Directiva 2008/55/CE a Consiliului din 26 mai 2008 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor privind anumite cotizații, drepturi, taxe și alte măsuri (4).

(3)

Cu toate acestea, respectivele dispoziții, chiar dacă reprezintă un prim pas către îmbunătățirea procedurilor de recuperare la nivelul Uniunii prin armonizarea normelor naționale aplicabile, s-au dovedit insuficiente pentru a răspunde cerințelor pieței interne așa cum a evoluat aceasta în ultimii 30 de ani.

(4)

Pentru a proteja mai eficient interesele financiare ale statelor membre și neutralitatea pieței interne, este necesară extinderea domeniului de aplicare a asistenței reciproce în materie de recuperare la creanțele legate de impozite și taxe care nu sunt încă acoperite de asistența reciprocă în materie de recuperare, în timp ce, pentru a putea răspunde creșterii numărului cererilor de asistență și pentru a obține rezultate mai bune, este necesar ca asistența să fie mai eficientă, mai eficace și mai ușor de pus în practică. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare adaptări semnificative, nefiind suficientă o simplă modificare a Directivei 2008/55/CE existente. Prin urmare, respectiva directivă ar trebui să fie abrogată și înlocuită cu un nou instrument juridic, care se bazează pe rezultatele obținute în urma aplicării Directivei 2008/55/CE, dar care oferă norme mai clare și mai precise acolo unde este necesar.

(5)

Normele mai clare ar promova un schimb de informații mai amplu între statele membre. De asemenea, acestea ar garanta acoperirea tuturor persoanelor juridice și fizice din Uniune, ținând seama de numărul în permanentă creștere de construcții juridice, care cuprind nu numai construcții tradiționale, precum trusturile și fundațiile, ci orice nou instrument care poate fi instituit de contribuabili în statele membre. Mai mult, normele ar face posibilă luarea în calcul a tuturor eventualelor forme de creanțe ale autorităților publice legate de anumite impozite, taxe, cotizații, rambursări și intervenții, inclusiv a tuturor creanțelor pecuniare împotriva contribuabililor interesați sau împotriva unei terțe părți care înlocuiesc creanța inițială. Sunt necesare norme mai clare în principal pentru a defini mai bine drepturile și obligațiile tuturor părților implicate.

(6)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenței statelor membre de a stabili măsurile de recuperare disponibile în temeiul legislației naționale a acestora. Cu toate acestea, este necesar să se garanteze că nici disparitățile dintre legislațiile naționale, nici lipsa de coordonare între autoritățile competente nu pun în pericol buna funcționare a sistemului de asistență reciprocă stabilit prin prezenta directivă.

(7)

Asistența reciprocă poate să ia următoarea formă: autoritatea solicitată poate furniza autorității solicitante informațiile de care aceasta din urmă are nevoie pentru a recupera creanțele născute în statul membru al autorității solicitante și poate notifica debitorului toate documentele privind astfel de creanțe emise de statul membru solicitant. De asemenea, autoritatea solicitată poate recupera, la cererea autorității solicitante, creanțele născute în statul membru solicitant sau poate lua măsuri asigurătorii pentru a garanta recuperarea acestor creanțe.

(8)

Adoptarea unui instrument uniform care să fie folosit pentru măsurile de executare în statul membru solicitat, precum și adoptarea unui formular-tip comun pentru notificarea actelor și a deciziilor referitoare la creanță ar trebui să rezolve problemele aferente recunoașterii și traducerii actelor emise într-un alt stat membru, care constituie o cauză majoră a ineficienței mecanismului de asistență actual.

(9)

Ar trebui creat un temei juridic pentru schimbul de informații fără cerere prealabilă cu privire la anumite rambursări de impozite și taxe. Din motive de eficiență, ar trebui să existe posibilitatea ca funcționarii din administrațiile fiscale ale unui stat membru să fie prezenți sau să participe la anchetele administrative dintr-un alt stat membru. Ar trebui, de asemenea, să se prevadă un schimb de informații mai direct între servicii în vederea accelerării și eficientizării asistenței.

(10)

Date fiind mobilitatea din ce în ce mai mare din cadrul pieței interne și restricțiile impuse prin tratat sau prin alte acte legislative cu privire la garanțiile care pot fi solicitate contribuabililor care nu sunt stabiliți pe teritoriul național, ar trebui ca posibilitățile de a solicita aplicarea de măsuri asigurătorii sau de recuperare într-un alt stat membru să fie extinse. Deoarece vechimea creanței este un factor esențial, statele membre ar trebui să poată efectua o cerere de asistență reciprocă, chiar dacă nu s-au epuizat toate modalitățile interne de recuperare, printre altele atunci când aplicarea unor astfel de proceduri în statul membru solicitant ar cauza dificultăți disproporționate.

(11)

O obligație generală de a comunica cererile și documentele în formă digitală și prin intermediul unei rețele electronice, cu norme precise privind regimul lingvistic pentru cereri și documente, ar trebui să permită statelor membre să prelucreze cererile mai rapid și mai ușor.

(12)

În cursul procedurii de recuperare în statul membru solicitat, creanța, notificarea efectuată de autoritățile statului membru solicitant sau instrumentul care autorizează executarea ar putea fi contestate de persoana implicată. În astfel de cazuri, ar trebui să se prevadă obligația persoanei implicate de a înainta acțiunea organismului competent al statului membru solicitant și obligația autorității solicitate de a suspenda, dacă nu există o cerere în sens contrar formulată de autoritatea solicitantă, orice proceduri de executare inițiate până în momentul luării unei decizii de către organismul competent din statul membru solicitant.

(13)

Pentru a încuraja statele membre să aloce suficiente resurse în vederea recuperării creanțelor altor state membre, statul membru solicitat ar trebui să poată recupera de la debitor cheltuielile aferente recuperării.

(14)

Standardele de eficiență ar fi realizate în mod optim atunci când, la executarea unei cereri de asistență, autoritatea solicitată ar putea face uz de prerogativele conferite în temeiul legislației sale naționale aplicabile în cazul creanțelor privind aceleași impozite sau taxe sau impozite sau taxe similare. În absența unor impozite sau taxe similare, cea mai potrivită procedură ar fi cea prevăzută în temeiul legislației statului membru solicitat, care se aplică creanțelor rezultate din impozitul pe venitul persoanelor fizice. Ca regulă generală, acest recurs la legislația națională nu ar trebui să se aplice în ceea ce privește preferințele acordate creanțelor născute în statul membru solicitat. Cu toate acestea, ar trebui să devină posibilă includerea creanțelor altor state membre în rândul preferințelor, în temeiul unui acord între statele membre în cauză.

(15)

În ceea ce privește aspectele legate de prescripție, este necesară simplificarea normelor existente, prin dispoziții care să prevadă că suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenelor de prescripție este în general stabilită în funcție de legislația în vigoare în statul membru solicitat, cu excepția cazurilor în care suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripție nu este posibilă în temeiul legislației în vigoare în statul respectiv.

(16)

Standardele de eficiență impun ca informațiile comunicate în cadrul asistenței reciproce să poată fi folosite în statul membru care primește informațiile în alte scopuri decât cele prevăzute în prezenta directivă, atunci când acest lucru este permis atât în temeiul legislației interne a statului membru care furnizează informațiile, cât și în temeiul legislației interne a statului membru care primește informațiile.

(17)

Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice îndeplinirea obligațiilor de a furniza asistență mai extinsă care decurg din acorduri sau înțelegeri bilaterale sau multilaterale.

(18)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(19)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare, statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Uniunii, propriile tabele care, pe cât posibil, să ilustreze corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice.

(20)

Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume instituirea unui sistem uniform de asistență în materie de recuperare în cadrul pieței interne, nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere uniformitatea, eficacitatea și eficiența necesare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar în vederea realizării obiectivelor menționate.

(21)

Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezenta directivă stabilește normele în temeiul cărora statele membre urmează să asigure asistența în vederea recuperării, într-un stat membru, a tuturor creanțelor menționate la articolul 2, născute într-un alt stat membru.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezenta directivă se aplică creanțelor legate de următoarele:

(a)

toate impozitele și taxele de orice fel prelevate de către un stat membru sau în numele acestuia ori de către subdiviziunile sale teritoriale sau administrative, inclusiv autorități locale, sau în numele acestora, ori în numele Uniunii;

(b)

rambursări, intervenții și alte măsuri care fac parte din sistemul de finanțare integrală sau parțială al Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA) și al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv sumele care se percep în cadrul acestor acțiuni;

(c)

prelevări și alte taxe prevăzute în cadrul organizării comune a pieței din sectorul zahărului.

(2)   Domeniul de aplicare a prezentei directive include:

(a)

sancțiunile administrative, amenzile, redevențele și suprataxele legate de creanțele pentru care se poate solicita asistență reciprocă în conformitate cu alineatul (1), care sunt impuse de autoritățile administrative responsabile de prelevarea impozitelor sau taxelor în cauză sau de desfășurarea de anchete administrative în privința acestora ori care sunt confirmate de organismele administrative sau judiciare la cererea autorităților administrative menționate;

(b)

redevențe pentru certificate și alte documente similare emise în legătură cu procedurile administrative privind impozitele și taxele;

(c)

dobânzile și costurile legate de creanțele pentru care poate fi solicitată asistență reciprocă în conformitate cu alineatul (1) sau cu literele (a) sau (b) ale prezentului alineat.

(3)   Prezenta directivă nu se aplică:

(a)

contribuțiilor obligatorii la sistemul de securitate socială care trebuie plătite fie statului membru sau unei subdiviziuni a acestuia, fie instituțiilor de securitate socială de drept public;

(b)

redevențelor care nu sunt menționate la alineatul (2);

(c)

drepturilor de natură contractuală, cum ar fi sumele stabilite pentru utilități publice;

(d)

sancțiunilor cu caracter penal impuse în cadrul unei proceduri penale sau altor sancțiuni cu caracter penal care nu intră sub incidența alineatului (2) litera (a).

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei directive:

(a)

„autoritate solicitantă” înseamnă un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui stat membru care înaintează o cerere de asistență cu privire la o creanță menționată la articolul 2;

(b)

„autoritate solicitată” înseamnă un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui stat membru căruia îi este adresată o cerere de asistență;

(c)

„persoană” înseamnă:

(i)

o persoană fizică;

(ii)

o persoană juridică;

(iii)

atunci când legislația în vigoare prevede acest lucru, o asociație de persoane căreia îi este recunoscută capacitatea de a încheia acte juridice, dar care nu are statutul de persoană juridică; sau

(iv)

orice altă construcție juridică, indiferent de natura sau forma acesteia, fie că are sau nu personalitate juridică, care deține sau gestionează active care, alături de venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe sau impozite care fac obiectul prezentei directive;

(d)

„prin mijloace electronice” înseamnă prin utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitală, și stocarea datelor și prin utilizarea transmisiei prin fir, a transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice;

(e)

„rețea CCN” înseamnă platforma comună bazată pe rețeaua comună de comunicații (CCN) dezvoltată de Uniune pentru toate transmisiile prin mijloace electronice între autoritățile competente din domeniul vamal și fiscal.

Articolul 4

Organizare

(1)   Până la 20 mai 2010, fiecare stat membru informează Comisia în legătură cu autoritatea sau autoritățile sale competente (denumite în continuare „autoritatea competentă”) în scopul prezentei directive și informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificări în acest sens.

Comisia pune informațiile primite la dispoziția celorlalte state membre și publică o listă a autorităților competente ale statelor membre în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Autoritatea competentă desemnează un birou central de legătură, care are principala responsabilitate pentru contactele cu alte state membre în domeniul asistenței reciproce care face obiectul prezentei directive.

Biroul central de legătură poate fi desemnat, de asemenea, drept responsabil de contactele cu Comisia.

(3)   Autoritatea competentă a fiecărui stat membru poate desemna birouri de legătură care să fie responsabile de contactele cu alte state membre în materie de asistență reciprocă în ceea ce privește unul sau mai multe tipuri sau categorii specifice de impozite și taxe menționate la articolul 2.

(4)   Autoritatea competentă a fiecărui stat membru poate desemna unele birouri, altele decât biroul central de legătură sau birourile de legătură, drept departamente de legătură. Departamentele de legătură solicită sau acordă asistență reciprocă în temeiul prezentei directive în legătură cu competențele lor teritoriale sau operaționale specifice.

(5)   În cazul în care un birou de legătură sau un departament de legătură primește o cerere de asistență reciprocă care necesită măsuri care nu țin de competența care i-a fost atribuită, acesta înaintează cererea fără întârziere biroului sau departamentului competent, dacă este cunoscut, sau biroului central de legătură, și informează autoritatea solicitantă în consecință.

(6)   Autoritatea competentă a fiecărui stat membru informează Comisia cu privire la biroul său central de legătură și la orice birouri sau departamente de legătură pe care le-a desemnat. Comisia pune informațiile primite la dispoziția statelor membre.

(7)   Toate comunicările sunt trimise de către biroul central de legătură sau în numele acestuia sau, de la caz la caz, cu acordul biroului central de legătură, asigurându-se eficiența comunicării.

CAPITOLUL II

SCHIMBUL DE INFORMAȚII

Articolul 5

Cererea de informații

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată furnizează orice informații despre care este previzibil că prezintă relevanță pentru autoritatea solicitantă în vederea recuperării creanțelor sale menționate la articolul 2.

În scopul furnizării acestor informații, autoritatea solicitată asigură realizarea oricăror anchete administrative necesare pentru obținerea acestora.

(2)   Autoritatea solicitată nu este obligată să furnizeze informații:

(a)

pe care nu le-ar putea obține în vederea recuperării creanțelor similare născute în statul membru solicitat;

(b)

care ar divulga un secret comercial, industrial sau profesional;

(c)

a căror comunicare ar aduce atingere securității statului membru solicitat sau ar fi contrare ordinii publice a acestuia.

(3)   Alineatul (2) nu poate fi în niciun caz interpretat ca permițând unei autorități solicitate a unui stat membru să refuze furnizarea de informații pentru simplul motiv că aceste informații sunt deținute de o bancă, de o altă instituție financiară, de o persoană desemnată sau care acționează în calitate de agent sau de administrator sau că informațiile respective se referă la participațiile la capitalul unei persoane.

(4)   Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă în legătură cu motivele de refuz al unei cereri de informații.

Articolul 6

Schimbul de informații fără cerere prealabilă

În cazul în care o rambursare a impozitelor sau taxelor, altele decât taxa pe valoarea adăugată, se efectuează către o persoană stabilită sau având domiciliul într-un alt stat membru, statul membru din care urmează să se efectueze rambursarea poate informa, cu privire la rambursarea preconizată, statul membru unde este stabilită sau unde își are domiciliul persoana.

Articolul 7

Prezența în birourile administrative și participarea la anchetele administrative

(1)   Prin acord între autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată și în conformitate cu modalitățile stabilite de autoritatea solicitată, funcționarii autorizați de autoritatea solicitantă pot, în vederea promovării asistenței reciproce prevăzute de prezenta directivă:

(a)

să fie prezenți în birourile în care autoritățile administrative ale statului membru solicitat își desfășoară activitatea;

(b)

să fie prezenți la anchetele administrative efectuate pe teritoriul statului membru solicitat;

(c)

să însoțească funcționarii competenți din statul membru solicitat în cursul procedurilor judiciare din respectivul stat membru.

(2)   În măsura în care legislația în vigoare în statul membru solicitat permite acest lucru, acordul menționat la alineatul (1) litera (b) poate prevedea ca funcționarii din statul membru solicitant să poată intervieva persoane și examina registre.

(3)   Funcționarii autorizați de autoritatea solicitantă care fac uz de posibilitățile oferite prin alineatele (1) și (2) sunt în măsură să prezinte în orice moment o împuternicire scrisă în care le sunt indicate identitatea și calitatea oficială.

CAPITOLUL III

ASISTENȚĂ PENTRU NOTIFICAREA DOCUMENTELOR

Articolul 8

Cererea de notificare a anumitor documente referitoare la creanțe

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată notifică destinatarului toate documentele, inclusiv pe cele de natură judiciară, emise de statul membru solicitant și referitoare la creanțe, astfel cum sunt menționate la articolul 2, sau la recuperarea acestora.

Cererea de notificare este însoțită de un formular-tip care conține cel puțin următoarele informații:

(a)

numele, adresa și alte date relevante pentru identificarea destinatarului;

(b)

scopul notificării și termenul în care ar trebui efectuată notificarea;

(c)

o descriere a documentului anexat, a naturii și a valorii creanței în cauză;

(d)

numele, adresa și alte date de contact cu privire la:

(i)

biroul responsabil de documentul anexat și, în cazul în care este diferit,

(ii)

biroul la care se pot obține informații suplimentare privind documentul notificat sau posibilitățile de a contesta obligația de plată.

(2)   Autoritatea solicitantă depune o cerere de notificare în temeiul prezentului articol numai atunci când nu poate notifica în conformitate cu normele care reglementează notificarea documentului în cauză în statul membru solicitant sau atunci când o astfel de notificare ar cauza dificultăți disproporționate.

(3)   Autoritatea solicitată informează de îndată autoritatea solicitantă în privința oricărei acțiuni întreprinse în urma cererii de notificare, în special în legătură cu data notificării documentului către destinatar.

Articolul 9

Mijloace de notificare

(1)   Autoritatea solicitată se asigură că notificarea în statul membru solicitat se efectuează în conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative și practicile administrative naționale în vigoare în statul membru solicitat.

(2)   Alineatul (1) nu aduce atingere niciunei alte forme de notificare utilizate de o autoritate competentă a statului membru solicitant în conformitate cu normele în vigoare în respectivul stat membru.

O autoritate competentă stabilită pe teritoriul statului membru solicitant poate notifica direct orice document prin scrisoare recomandată sau prin poștă electronică unei persoane dintr-un alt stat membru.

CAPITOLUL IV

MĂSURILE ASIGURĂTORII SAU DE RECUPERARE

Articolul 10

Cererea de recuperare

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată recuperează creanțele care fac obiectul unui instrument de executare în statul membru solicitant.

(2)   De îndată ce autoritatea solicitantă are cunoștință despre orice informații relevante cu privire la cazul care a motivat cererea de recuperare, aceasta le transmite autorității solicitate.

Articolul 11

Condiții aplicabile cererilor de recuperare

(1)   Autoritatea solicitantă nu poate efectua o cerere de recuperare dacă și atâta vreme cât creanța și/sau instrumentul care permite executarea acesteia în statul membru solicitant sunt contestate în statul membru respectiv, cu excepția cazurilor în care se aplică articolul 14 alineatul (4) al treilea paragraf.

(2)   Înainte ca autoritatea solicitantă să facă o cerere de recuperare, se aplică procedurile de recuperare adecvate disponibile în statul membru solicitant, cu excepția situațiilor următoare:

(a)

atunci când este evident că nu există active pentru recuperare în statul membru solicitant sau că astfel de proceduri nu vor duce la plata integrală a creanței și că autoritatea solicitantă deține informații specifice care indică faptul că persoana interesată are active în statul membru solicitat;

(b)

atunci când aplicarea unor astfel de proceduri în statul membru solicitant ar cauza dificultăți disproporționate.

Articolul 12

Instrumentul care permite executarea în statul membru solicitat și alte documente însoțitoare

(1)   Orice cerere de recuperare este însoțită de un instrument uniform care permite executarea în statul membru solicitat.

Acest instrument uniform care permite executarea în statul membru solicitat reflectă conținutul principal al instrumentului inițial care permite executarea și constituie baza unică a măsurilor asigurătorii și de recuperare luate în statul membru solicitat. Acesta nu face obiectul niciunui act de recunoaștere, completare sau înlocuire în respectivul stat membru.

Instrumentul uniform care permite executarea conține cel puțin următoarele informații:

(a)

informații relevante pentru identificarea instrumentului inițial care permite executarea, o descriere a creanței, inclusiv natura acesteia, perioada acoperită de creanță, orice date relevante pentru procesul de executare și valoarea creanței și diferitele componente ale acesteia, precum capitalul principal, dobânzile înregistrate etc.;

(b)

numele și alte date relevante pentru identificarea debitorului;

(c)

numele, adresa și alte date de contact cu privire la:

(i)

biroul responsabil de evaluarea creanței și, dacă este diferit,

(ii)

biroul la care se pot obține informații suplimentare privind creanța sau posibilitățile de a contesta obligația de plată.

(2)   Cererea de recuperare a unei creanțe poate fi însoțită de alte documente referitoare la creanță, emise de statul membru solicitant.

Articolul 13

Executarea cererii de recuperare

(1)   În scopul recuperării creanței în statul membru solicitat, orice creanță cu privire la care a fost formulată o cerere de recuperare este tratată ca și când ar fi o creanță a statului membru solicitat, cu excepția cazului în care prezenta directivă prevede altfel. Autoritatea solicitată face uz de prerogativele conferite și de procedurile instituite în temeiul actelor cu putere de lege și al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplică creanțelor cu privire la aceleași impozite sau taxe sau, în absența acestora, impozite sau taxe similare, cu excepția cazului în care prezenta directivă prevede altfel.

Dacă autoritatea solicitată consideră că pe teritoriul statului său nu se prelevă impozite sau taxe identice sau similare, aceasta face uz de prerogativele conferite și de procedurile instituite în temeiul actelor cu putere de lege sau al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplică creanțelor rezultate din impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu excepția cazului în care prezenta directivă prevede altfel.

Statul membru solicitat nu este obligat să acorde creanțelor altor state membre preferințele acordate pentru creanțe similare apărute în respectivul stat membru, cu excepția cazurilor în care statele membre vizate convin altfel sau există dispoziții contrare în legislația statului membru solicitat. Un stat membru care acordă preferințe pentru creanțe altui stat membru nu poate refuza acordarea acelorași preferințe pentru aceleași creanțe sau pentru creanțe similare altor state membre, în aceleași condiții.

Statul membru solicitat recuperează creanța în moneda sa națională.

(2)   Autoritatea solicitată informează cu diligența necesară autoritatea solicitantă cu privire la orice acțiune întreprinsă cu privire la cererea de recuperare.

(3)   Începând cu data la care este primită cererea de recuperare, autoritatea solicitată percepe dobânzi pentru plata cu întârziere în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare în statul membru solicitat.

(4)   Autoritatea solicitată poate, în cazul în care actele cu putere de lege sau actele administrative în vigoare în statul membru solicitat permit acest lucru, să acorde debitorului un termen de plată sau să autorizeze o plată eșalonată și poate să perceapă o dobândă în acest sens. Autoritatea solicitată informează ulterior autoritatea solicitantă cu privire la orice astfel de decizie.

(5)   Fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (1), autoritatea solicitată îi transmite autorității solicitante sumele recuperate aferente creanței, precum și dobânda menționată la alineatele (3) și (4) din prezentul articol.

Articolul 14

Litigii

(1)   Litigiile cu privire la creanță, la instrumentul inițial care permite executarea în statul membru solicitant sau la instrumentul uniform care permite executarea în statul membru solicitat și litigiile legate de validitatea unei notificări efectuate de o autoritate competentă a statului membru solicitant sunt de competența organismelor competente ale statului membru solicitant. Dacă, în cursul procedurii de recuperare, creanța, instrumentul inițial care permite executarea în statul membru solicitant sau instrumentul uniform care permite executarea în statul membru solicitat este contestat(ă) de o parte interesată, autoritatea solicitată informează respectiva parte interesată că o astfel de acțiune trebuie introdusă de aceasta din urmă în fața organismului competent al statului membru solicitant, în conformitate cu actele cu putere de lege în vigoare în statul respectiv.

(2)   Litigiile cu privire la măsurile de executare luate în statul membru solicitat sau cu privire la validitatea unei notificări efectuate de o autoritate competentă a statului membru solicitat sunt introduse în fața organismului competent al statului membru respectiv în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative ale acestuia.

(3)   Atunci când una dintre acțiunile menționate la alineatul (1) a fost introdusă în fața organismului competent al statului membru solicitant, autoritatea solicitantă informează autoritatea solicitată cu privire la aceasta și precizează care sunt elementele creanței care nu fac obiectul contestației.

(4)   De îndată ce autoritatea solicitată primește informațiile menționate la alineatul (3), fie din partea autorității solicitante, fie din partea părții interesate, aceasta suspendă procedura de executare în ceea ce privește partea contestată a creanței, în așteptarea deciziei organismului competent în materie, cu excepția cazurilor în care autoritatea solicitantă formulează o cerere contrară, în conformitate cu al treilea paragraf din prezentul alineat.

La cererea autorității solicitante sau în cazul în care se consideră necesar de către autoritatea solicitată, fără să se aducă atingere articolului 16, autoritatea solicitată poate recurge la măsuri asigurătorii pentru a garanta recuperarea, în măsura în care actele cu putere de lege sau actele administrative în vigoare în statul membru solicitat permit acest lucru.

În conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative și practicile administrative în vigoare în statul membru în care își are sediul, autoritatea solicitantă poate cere autorității solicitate să recupereze o creanță contestată sau o parte contestată a creanței, în măsura în care actele cu putere de lege, actele administrative și practicile administrative în vigoare în statul membru solicitat permit acest lucru. Orice astfel de cerere se motivează. Dacă rezultatul ulterior al contestației este favorabil debitorului, autoritatea solicitantă are obligația de a rambursa orice sumă recuperată, precum și de a plăti orice compensație datorată, în conformitate cu actele cu putere de lege în vigoare în statul membru solicitat.

Dacă autoritățile competente ale statului membru solicitant sau ale statului membru solicitat au inițiat o procedură amiabilă, iar rezultatul procedurii poate afecta creanța cu privire la care a fost solicitată asistență, măsurile de recuperare sunt suspendate sau blocate până la încheierea procedurii respective, cu excepția cazurilor de urgență imediată datorate fraudei sau insolvenței. În cazul în care măsurile de recuperare sunt suspendate sau blocate, se aplică al doilea paragraf.

Articolul 15

Modificarea sau retragerea cererii de asistență pentru recuperare

(1)   Autoritatea solicitantă informează imediat autoritatea solicitată cu privire la orice modificare ulterioară adusă cererii sale de recuperare sau cu privire la retragerea cererii sale, precizând motivele modificării sau retragerii acesteia.

(2)   Dacă modificarea cererii este rezultatul unei decizii luate de organismul competent menționat la articolul 14 alineatul (1), autoritatea solicitantă comunică decizia respectivă împreună cu un instrument uniform revizuit care permite executarea în statul membru solicitat. Autoritatea solicitată inițiază atunci alte măsuri de recuperare pe baza instrumentului revizuit.

Măsurile asigurătorii sau de recuperare deja luate pe baza instrumentului uniform inițial care permite executarea în statul membru solicitat pot continua pe baza instrumentului revizuit, cu excepția cazului în care modificarea cererii se datorează lipsei de valabilitate a instrumentului inițial care permite executarea în statul membru solicitant sau a instrumentului uniform inițial care permite executarea în statul membru solicitat.

În ceea ce privește instrumentul revizuit, se aplică articolele 12 și 14.

Articolul 16

Cererea de măsuri asigurătorii

(1)   La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată ia măsurile asigurătorii necesare, dacă acestea sunt permise de legislația sa națională și în conformitate cu practicile sale administrative, pentru a asigura recuperarea în cazul în care creanța sau instrumentul care permite executarea în statul membru solicitant este contestat(ă) la momentul formulării cererii sau în cazul în care creanța nu face încă obiectul unui instrument care să permită executarea în statul membru solicitant, în măsura în care sunt de asemenea posibile măsuri asigurătorii, într-o situație similară, în temeiul legislației naționale și al practicilor administrative ale statului membru solicitant.

Documentul elaborat pentru a permite aplicarea de măsuri asigurătorii în statul membru solicitant și referitor la creanța pentru care se solicită asistența reciprocă, dacă este cazul, însoțește cererea de măsuri asigurătorii în statul membru solicitat. Acest document nu face obiectul niciunui act de recunoaștere, completare sau înlocuire în statul membru solicitat.

(2)   Cererea de măsuri asigurătorii poate fi însoțită de alte documente referitoare la creanță, emise în statul membru solicitant.

Articolul 17

Normele aplicabile cererilor de măsuri asigurătoare

Pentru punerea în aplicare a articolului 16, se aplică mutatis mutandis articolul 10 alineatul (2), articolul 13 alineatele (1) și (2) și articolele 14 și 15.

Articolul 18

Limite ale obligațiilor autorității solicitate

(1)   Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde asistența prevăzută la articolele 10-16 dacă recuperarea creanței este de natură să genereze, din cauza situației debitorului, grave dificultăți de ordin economic sau social în statul membru solicitat, în măsura în care actele cu putere de lege, actele administrative și practicile administrative în vigoare în respectivul stat membru permit o astfel de excepție în cazul creanțelor naționale.

(2)   Autoritatea solicitată nu este obligată să acorde asistența prevăzută la articolul 5 și la articolele 7-16 dacă cererea inițială de asistență în conformitate cu articolele 5, 7, 8, 10 sau 16 este efectuată cu privire la creanțe care au o vechime mai mare de cinci ani, acest termen începând de la momentul scadenței creanței în statul membru solicitant și până la momentul cererii inițiale de asistență.

Cu toate acestea, în cazurile în care creanța sau instrumentul inițial care permite executarea în statul membru solicitant sunt contestate, se consideră că termenul de cinci ani începe în momentul în care în statul membru solicitant se stabilește faptul că nu mai este posibilă contestarea creanței sau a instrumentului care permite executarea.

În plus, în cazurile în care se acordă o amânare a plății sau un plan de eșalonare a plății de către autoritățile competente din statul membru solicitant, se consideră că termenul de cinci ani începe în momentul în care întregul termen de plată s-a încheiat.

Cu toate acestea, în aceste cazuri, autoritatea solicitată nu este obligată să acorde asistență cu privire la creanțe care sunt mai vechi de zece ani, termen calculat de la momentul scadenței creanței în statul membru solicitant.

(3)   Un stat membru nu este obligat să acorde asistență dacă valoarea totală a creanțelor reglementate de prezenta directivă, pentru care se solicită asistență, este mai mică de 1 500 EUR.

(4)   Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă în legătură cu motivele refuzului unei cereri de asistență.

Articolul 19

Aspecte privind prescripția

(1)   Aspectele privind termenele de prescripție sunt reglementate exclusiv de actele cu putere de lege în vigoare în statul membru solicitant.

(2)   În ceea ce privește suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripție, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanțelor de către autoritatea solicitată sau în numele acesteia, în temeiul unei cereri de asistență, care au drept efect suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripție, în conformitate cu legislația în vigoare în statul membru solicitat, sunt considerate a avea același efect în statul membru solicitant, cu condiția ca efectul corespunzător să fie prevăzut în actele cu putere de lege în vigoare în statul membru solicitant.

Dacă suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripție nu este posibilă în temeiul legislației în vigoare în statul membru solicitat, toate demersurile efectuate în vederea recuperării creanțelor de către autoritatea solicitată sau în numele acesteia în temeiul unei cereri de asistență care, dacă ar fi fost efectuate de către autoritatea solicitantă în propriul stat membru sau în numele acesteia, ar fi dus la suspendarea, întreruperea sau prelungirea termenului de prescripție în conformitate cu legislația în vigoare în statul membru solicitant sunt considerate a fi fost efectuate în statul membru solicitant, în ceea ce privește efectul respectiv.

Primul și al doilea paragraf nu afectează dreptul autorităților competente din statul membru solicitant de a lua măsuri pentru a suspenda, întrerupe sau prelungi termenul de prescripție în conformitate cu legislația în vigoare în statul membru respectiv.

(3)   Autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată se informează reciproc cu privire la orice acțiune care întrerupe, suspendă sau prelungește termenul de prescripție a creanței pentru care au fost solicitate măsuri asigurătorii sau de recuperare sau care poate produce acest efect.

Articolul 20

Costuri

(1)   În plus față de sumele menționate la articolul 13 alineatul (5), autoritatea solicitată urmărește să recupereze de la persoana vizată cheltuielile legate de recuperare pe care le-a suportat și le reține, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative din statul membru solicitat.

(2)   Statele membre renunță reciproc la toate cererile privind rambursarea cheltuielilor rezultate din asistența reciprocă pe care și-o acordă în conformitate cu prezenta directivă.

Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță.

(3)   Fără a aduce atingere alineatului (2), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea instrumentului emis de autoritatea solicitantă care permite executarea și/sau aplicarea de măsuri asigurătorii.

CAPITOLUL V

NORME GENERALE CARE GUVERNEAZĂ TOATE TIPURILE DE CERERI DE ASISTENțĂ

Articolul 21

Formulare-tip și mijloace de comunicare

(1)   Cererile de informații în temeiul articolului 5 alineatul (1), cererile de notificare în temeiul articolului 8 alineatul (1), cererile de recuperare în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau cererile de măsuri asigurătorii în temeiul articolului 16 alineatul (1) se trimit prin mijloace electronice, utilizându-se un formular-tip, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este posibil din motive tehnice. În măsura posibilului, aceste formulare se folosesc și pentru comunicările ulterioare cu privire la cerere.

Instrumentul uniform care permite executarea în statul membru solicitat, documentul care permite aplicarea de măsuri asigurătorii în statul membru solicitant și celelalte documente menționate la articolele 12 și 16 se trimit, de asemenea, prin mijloace electronice, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este posibil din motive tehnice.

Atunci când este cazul, formularul-tip poate fi însoțit de rapoarte, declarații și orice alte documente sau de copii certificate pentru conformitate sau extrase din acestea, care sunt de asemenea transmise pe cale electronică, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este posibil din motive tehnice.

Formularele-tip și comunicările pe cale electronică pot, de asemenea, să fie utilizate pentru schimbul de informații în temeiul articolului 6.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică informațiilor și documentației obținute prin prezența în birourile administrative dintr-un alt stat membru sau prin participarea la anchetele administrative dintr-un alt stat membru, în conformitate cu articolul 7.

(3)   În cazul în care comunicările nu se efectuează pe cale electronică sau prin intermediul formularelor-tip, acest lucru nu va afecta valabilitatea informațiilor obținute sau a măsurilor luate pentru executarea cererii de asistență.

Articolul 22

Regimul lingvistic

(1)   Toate cererile de asistență, formularele-tip pentru notificare și instrumentele uniforme care permit executarea în statul membru solicitat sunt trimise în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat sau sunt însoțite de o traducere în una dintre aceste limbi. Faptul că anumite părți sunt scrise într-o limbă alta decât limba oficială sau una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat nu afectează valabilitatea acestora sau a procedurii, în măsura în care acea limbă este stabilită de comun acord între statele membre interesate.

(2)   Documentele a căror notificare este solicitată în conformitate cu articolul 8 pot fi trimise autorității solicitate într-o limbă oficială a statului membru solicitant.

(3)   În cazul în care o cerere este însoțită de alte documente decât cele menționate la alineatele (1) și (2), autoritatea solicitată poate, dacă este necesar, să ceară autorității solicitante o traducere a acestor documente în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat sau în orice altă limbă asupra căreia statele membre interesate au convenit bilateral.

Articolul 23

Divulgarea informațiilor și a documentelor

(1)   Informațiile comunicate sub orice formă, în temeiul prezentei directive, sunt reglementate de obligația păstrării secretului oficial și se bucură de protecția acordată informațiilor similare în temeiul legislației naționale a statului membru care le-a primit.

Astfel de informații pot fi utilizate în scopul aplicării de măsuri asigurătorii sau de executare în privința creanțelor care intră sub incidența prezentei directive. De asemenea, astfel de informații pot fi utilizate pentru evaluarea și impunerea contribuțiilor obligatorii la sistemul de securitate socială.

(2)   Persoanele acreditate în mod corespunzător de Autoritatea de Acreditare de Securitate a Comisiei Europene pot avea acces la aceste informații numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru întreținerea și dezvoltarea rețelei CCN.

(3)   Statul membru care furnizează informațiile permite utilizarea acestora în scopuri altele decât cele menționate la alineatul (1) în statul membru care primește informațiile, în cazul în care, în temeiul legislației statului membru care furnizează informațiile, informațiile pot fi utilizate în scopuri similare.

(4)   În cazul în care autoritatea solicitantă sau solicitată consideră că informațiile obținute în temeiul prezentei directive ar putea fi folositoare, în scopurile menționate la alineatul (1), unui al treilea stat membru, ea poate să transmită respectivele informații acestui al treilea stat membru, cu condiția ca transmiterea acestor informații să fie conformă cu normele și procedurile stabilite în prezenta directivă. Aceasta informează statul membru de la care provin informațiile cu privire la intenția sa de a transmite informațiile respective unui stat membru terț. Statul membru de la care provin informațiile se poate opune acestei transmiteri a informațiilor, în termen de zece zile lucrătoare de la data la care a primit comunicarea din partea statului membru care dorește să transmită informațiile.

(5)   Permisiunea de a utiliza, în temeiul alineatului (3), informații care au fost transmise în temeiul alineatului (4) poate fi acordată numai de către statul membru de unde provin informațiile.

(6)   Informațiile comunicate sub orice formă în temeiul prezentei directive pot fi invocate sau utilizate drept probe de toate autoritățile din statul membru care primește informațiile, pe aceeași bază ca și informațiile similare obținute în respectivul stat.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 24

Aplicarea altor acorduri privind asistența

(1)   Prezenta directivă nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligații de furnizare de asistență mai extinsă, care decurge din acorduri sau înțelegeri bilaterale sau multilaterale, inclusiv în domeniul notificării actelor judiciare sau extrajudiciare.

(2)   În cazul în care statele membre încheie astfel de acorduri sau înțelegeri bilaterale sau multilaterale cu privire la aspecte reglementate de prezenta directivă și care nu se referă la cazuri individuale, ele informează fără întârziere Comisia în acest sens. La rândul său, Comisia informează celelalte state membre.

(3)   Atunci când acordă asistență reciprocă mai extinsă în temeiul unui acord sau al unei înțelegeri bilateral(e) sau multilateral(e), statele membre pot face uz de rețeaua de comunicații electronice și de formularele-tip adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive.

Articolul 25

Comitetul

(1)   Comisia este asistată de Comitetul de recuperare.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Articolul 26

Dispoziții de punere în aplicare

Comisia adoptă, în conformitate cu procedura menționată la articolul 25 alineatul (2), norme detaliate de punere în aplicare a articolului 4 alineatele (2), (3) și (4), a articolului 5 alineatul (1), a articolului 8, a articolului 10, a articolului 12 alineatul (1), a articolului 13 alineatele (2), (3), (4) și (5), a articolului 15, a articolului 16 alineatul (1) și a articolului 21 alineatul (1).

Normele respective se referă cel puțin la următoarele elemente:

(a)

modalitățile practice în ceea ce privește organizarea contactelor între birourile centrale de legătură, celelalte birouri de legătură și departamentele de legătură menționate la articolul 4 alineatele (2), (3) și (4), din diferite state membre, și a contactelor cu Comisia;

(b)

mijloacele prin care pot fi transmise comunicări între autorități;

(c)

formatul și alte detalii ale formularelor-tip care urmează a fi utilizate în sensul articolului 5 alineatul (1), al articolului 8, al articolului 10 alineatul (1), al articolului 12 alineatul (1) și al articolului 16 alineatul (1);

(d)

conversia sumelor care urmează a fi recuperate și transferul sumelor recuperate.

Articolul 27

Raportare

(1)   Fiecare stat membru informează Comisia anual, cel târziu până la 31 martie, cu privire la următoarele:

(a)

numărul de cereri de informații, de notificare și de recuperare sau de măsuri asigurătorii transmise fiecărui stat membru solicitat și primite de la fiecare stat membru solicitant în fiecare an;

(b)

valoarea creanțelor pentru care se solicită asistență pentru recuperare și sumele recuperate.

(2)   Statele membre pot furniza, de asemenea, orice alte informații care ar putea fi folositoare pentru a evalua asistența reciprocă oferită în temeiul prezentei directive.

(3)   O dată la cinci ani, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea mecanismelor instituite prin prezenta directivă.

Articolul 28

Transpunere

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 31 decembrie 2011 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Acestea informează de îndată Comisia cu privire la actele respective.

Statele membre aplică aceste acte începând cu 1 ianuarie 2012.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 29

Abrogarea Directivei 2008/55/CE

Directiva 2008/55/CE se abrogă de la 1 ianuarie 2012.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează drept trimiteri la prezenta directivă.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 31

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 martie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

E. SALGADO


(1)  Avizul din 10 februarie 2010 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul din 16 iulie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3)  JO L 73, 19.3.1976, p. 18.

(4)  JO L 150, 10.6.2008, p. 28.

(5)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 270/2010 AL CONSILIULUI

din 29 martie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (3),

având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 452/2007 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de mese de călcat originare, printre altele, din Republica Populară Chineză („RPC”). Măsurile constau în aplicarea unui nivel al taxei ad valorem de 38,1 %, cu excepția a cinci societăți menționate în mod expres, care fac obiectul unor niveluri ale taxelor individuale.

1.2.   Cererea de reexaminare

(2)

În 2008, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază („reexaminarea intermediară”). Cererea, al cărei obiect s-a limitat la examinarea dumpingului, a fost depusă de un producător-exportator chinez, Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd., Guangzhou („Power Team” sau „solicitantul”). Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile solicitantului este de 36,5 %.

(3)

În cererea sa, solicitantul a afirmat că circumstanțele pe baza cărora au fost instituite măsurile se schimbaseră și că aceste schimbări erau durabile. Solicitantul a furnizat elemente de probă prima facie conform cărora menținerea măsurii la nivelul său actual nu mai este necesară pentru a compensa dumpingul.

(4)

Solicitantul a susținut mai ales că, în prezent, își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață, adică îndeplinește criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Prin urmare, solicitantul a susținut că valoarea normală ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază. O comparație între această valoare normală și prețurile sale de export către Uniunea Europeană („UE”) arată că marja de dumping se situează cu mult sub nivelul actual al măsurii.

(5)

Prin urmare, solicitantul a susținut că, în vederea contracarării dumpingului, nu mai este necesară continuarea impunerii de măsuri la nivelul actual, care se bazează pe nivelul de dumping stabilit anterior.

1.3.   Inițierea unei reexaminări

(6)

Întrucât, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia a ajuns la concluzia că existau elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări intermediare, ea a decis să inițieze o reexaminare intermediară, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, al cărei domeniu de aplicare se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce-l privește pe solicitant (3).

1.4.   Produsul în cauză și produsul similar

(7)

Produsul vizat de reexaminarea intermediară este același cu cel din cadrul anchetei care a condus la instituirea măsurilor în vigoare (denumită în continuare „ancheta inițială”), respectiv mese de călcat, cu sau fără suport, cu sau fără absorbție și/sau încălzire și/sau suflantă, inclusiv mânecare, și componentele esențiale ale acestora, respectiv picioarele, blatul și suportul pentru fierul de călcat, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NCex 3924 90 00 (4), ex 4421 90 98, ex 7323 93 90, ex 7323 99 91, ex 7323 99 99, ex 8516 79 70 și ex 8516 90 00.

(8)

Produsul fabricat și vândut pe piața internă chineză și cel exportat către UE, precum și cel fabricat și vândut în Ucraina (utilizată în calitate de țară analoagă) au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

1.5.   Părțile interesate

(9)

Comisia a informat în mod oficial reprezentantul industriei din Uniune, solicitantul și reprezentanții țării exportatoare cu privire la inițierea reexaminării. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în scris și de a fi audiate.

(10)

Comisia a trimis solicitantului un formular de cerere de aplicare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) și un chestionar, primind răspunsuri în termenele fixate în scopul respectiv. Ea a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea dumpingului și a întreprins o vizită de verificare la sediul solicitantului.

1.6.   Perioada anchetei de reexaminare

(11)

Ancheta privind dumpingul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Se reamintește faptul că perioada de anchetă a anchetei inițiale care a condus la instituirea măsurilor a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și 31 decembrie 2005 („perioada de anchetă inițială”).

2.   REZULTATELE ANCHETEI

2.1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”)

(12)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) – (6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv atunci când se dovedește că fabricarea și vânzarea produsului similar se fac în condițiile economiei de piață. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

deciziile comerciale se adoptă ținându-se seama de semnalele pieței, fără intervenții semnificative din partea statului, iar costurile reflectă valorile pieței;

firmele dispun de un set unic și clar de evidențe contabile de bază, care sunt auditate independent în acord cu Standardele internaționale de contabilitate (IAS) și aplicate în toate scopurile;

nu există denaturări semnificative moștenite de la sistemul economic anterior, care nu funcționa conform principiilor economiei de piață;

legile referitoare la faliment și la proprietate garantează stabilitatea și securitatea juridică;

operațiunile de schimb valutar se desfășoară la valoarea pieței.

(13)

Solicitantul a cerut acordarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a fost invitat să completeze un formular de cerere de acordare a TEP.

(14)

Ancheta a stabilit că solicitantul nu îndeplinea criteriul TEP menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță (primul criteriu) din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile principalelor intrări. S-a stabilit că, după perioada de anchetă inițială, adică după 2005, statul a aplicat restricții la exportul mai multor produse siderurgice, inclusiv principalele materii prime utilizate pentru fabricarea meselor de călcat, respectiv plăcile, țevile și sârma de oțel. Trebuie notat faptul că aceste materii prime au un cost care reprezintă o parte semnificativă din costul total al materiilor prime. Instituirea de taxe la export a scăzut atractivitatea exporturilor și, astfel, a condus la creșterea volumelor disponibile pe piața internă, ceea ce a determinat, în consecință, o scădere a prețurilor. De asemenea, s-a constatat că o serie de sisteme de subvenții erau disponibile pentru producătorii chinezi de oțel (5), iar conturile accesibile publicului ale unui anumit număr de producători de oțel confirmă faptul că statul chinez sprijină în mod activ dezvoltarea sectorului siderurgic în RPC.

(15)

În consecință, prețurile interne ale oțelului în RPC au fost, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, net inferioare prețurilor practicate pe alte piețe mondiale importante, în special în America de Nord și în Europa de Nord (6), iar aceste diferențe de preț nu pot fi explicate printr-un eventual avantaj competitiv în ceea ce privește producția oțelului.

(16)

În plus, pornind de la informațiile conținute în dosar, s-a stabilit că solicitantul beneficia de aceste prețuri ale oțelului scăzute și distorsionate în mod artificial, întrucât el și-a achiziționat materiile prime pe piața internă chineză.

(17)

Astfel, s-a concluzionat că principalele intrări ale Power Team nu reflectă în mod substanțial valorile pieței. În consecință, s-a concluzionat că solicitantul nu a demonstrat că îndeplinește toate criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, astfel, nu a fost posibil să i se acorde TEP.

(18)

Solicitantului, țării exportatoare și industriei din Uniune li s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile referitoare la constatările de mai sus. Au fost primite observații din partea solicitantului și a industriei din Uniune.

(19)

Solicitantul a prezentat trei argumente principale în termenul stabilit. În primul rând, el a declarat că prețurile materiilor prime ale Power Team erau încă în conformitate cu prețurile interne și că această constatare era suficientă pentru a îndeplini primul criteriu în cadrul anchetei inițiale. În consecință, societatea considera că o comparație între prețurile practicate pe piața internă chineză și cele practicate pe alte piețe internaționale ale oțelului constituie o încălcare a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest context, societatea a pus, de asemenea, sub semnul întrebării relevanța prețurilor de pe piețele oțelului din Europa de Nord și din America de Nord, care au servit drept bază pentru comparație. Solicitantul a declarat că ar exista, de asemenea, prețuri practicate pe alte piețe internaționale, cum ar fi prețurile de export din Turcia, care sunt inferioare prețurilor interne din RPC.

(20)

Într-adevăr, este adevărat că solicitantul îndeplinea primul criteriu în cadrul anchetei inițiale, dar acesta nu îndeplinea cel de-al doilea criteriu. Cu toate acestea, se consideră că nu are loc o încălcare a articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, întrucât nu are loc nicio schimbare a metodologiei utilizate pentru a evalua dacă societatea funcționează în condițiile unei economii de piață și, în special, dacă aceasta îndeplinește în continuare primul criteriu. În ambele anchete, ancheta inițială și ancheta de reexaminare, s-a analizat dacă materiile prime reflectau valorile pieței. În ambele anchete, unul dintre indicatorii analizați era reprezentat de prețurile interne ale oțelului, dar, în ancheta inițială, niciun alt factor semnificativ nu a părut să influențeze prețurile materiilor prime. Astfel, metodologia a rămas aceeași, doar constatările au fost diferite.

(21)

Ancheta de reexaminare a arătat că, după perioada de anchetă inițială, respectiv după 2006, circumstanțele s-au schimbat deoarece mai multe măsuri au fost instituite de statul chinez pentru a descuraja exporturile de plăci, țevi și sârmă de oțel, prin introducerea unei taxe la export și prin eliminarea rambursării TVA la export. Această schimbare, împreună cu sistemele de subvenții menționate anterior, a avut un efect de denaturare asupra prețurilor interne chineze ale oțelului, deoarece diferența constatată între aceste prețuri și prețurile interne publicate pentru America de Nord și Europa de Nord a crescut semnificativ până la aproximativ 30 %. Această diferență de preț nu a fost contestată de către solicitant în urma comunicării constatărilor referitoare la TEP.

(22)

În ceea ce privește argumentul conform căruia prețurile interne ale oțelului în America de Nord și Europa de Nord nu sunt singurele prețuri relevante la nivel internațional, trebuie notat faptul că aceste două piețe ale oțelului au fost selectate pentru compararea prețurilor întrucât ambele piețe înregistrează un consum ridicat de oțel și sunt piețe competitive cu mai mulți producători activi. Astfel, s-ar putea presupune în mod rezonabil că aceste prețuri interne sunt reprezentative pentru prețurile practicate pe piețele competitive. În plus, afirmația conform căreia prețurile de export din Turcia ar fi inferioare prețurilor interne chineze nu a fost documentată mai mult în acest stadiu, altfel spus nu a fost comunicat niciun preț concret în termenul stabilit. De altfel, nu a fost prezentat niciun element care să explice de ce prețurile de export din Turcia ar trebui considerate mai relevante, având în vedere dimensiunea aparentă relativ redusă a pieței de export turce comparativ cu piețele interne din America de Nord și Europa de Nord.

(23)

Societatea a afirmat apoi că a făcut obiectul unei discriminări în ceea ce privește aplicarea legislației UE, deoarece, în mai multe alte dosare recente în care oțelul reprezenta o intrare majoră, au existat unele societăți siderurgice chineze care îndeplineau primul criteriu. Toate aceste dosare au fost examinate și s-a constatat că niciuneia dintre societățile vizate de acestea nu i se acordase TEP, întrucât niciuna nu îndeplinea cel puțin un alt criteriu menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Astfel, pentru o mai bună gestiune administrativă, nu a fost necesară o analiză mai detaliată a primului criteriu, întrucât era clar faptul că societatea nu ar îndeplini condițiile dintr-un alt motiv. În orice caz, Comisia nu a concluzionat pentru niciunul dintre aceste dosare recente că nu ar exista distorsiuni pe piața internă chineză a oțelului, dimpotrivă, în cazurile recente, TEP a fost refuzat ori de câte ori au putut fi identificate distorsiuni privind materiile prime (7).

(24)

În sfârșit, solicitantul a susținut că o ajustare a valorii normale ar fi mai adecvată decât un refuz de acordare a TEP. Cu toate acestea, o ajustare a valorii normale pare a fi inadecvată, având în vedere că unul dintre criteriile pentru a beneficia de TEP este reflectarea valorilor pieței de către costurile principalelor intrări. În caz contrar, consecința ar trebui să fie mai degrabă refuzul acordării TEP și înlocuirea valorii normale cu valoarea normală dintr-o țară analoagă, în special dacă materiile prime reprezintă o parte atât de importantă din costul intrărilor.

(25)

În concluzie, niciunul dintre argumentele prezentate de Power Team nu a fost convingător și nu a condus la o evaluare diferită a constatărilor.

(26)

Industria din Uniune a subliniat faptul că statul chinez intervenise masiv în industria siderurgică, ceea ce determinase deja UE și Statele Unite să ceară consultări în cadrul OMC pentru rezolvarea acestei chestiuni.

(27)

Pe baza celor de mai sus, se confirmă constatările și concluzia conform cărora TEP nu ar trebui acordat societății Power Team.

(28)

După ce a fost informat cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 452/2007, solicitantul a prezentat observații suplimentarea privind constatarea referitoare la TEP.

(29)

Solicitantul și-a repetat în principal argumentul conform căruia principalele sale intrări ar reflecta valorile pieței în RPC și prețurile din RPC ar fi în mare măsură conforme celor de pe alte piețe internaționale. Deși a recunoscut faptul că, în 2008, creșterea prețurilor pentru principalele intrări a fost mai puțin pronunțată în RPC comparativ cu alte piețe internaționale ale oțelului, solicitantul a afirmat că acest lucru nu s-a datorat niciunei distorsiuni, motivul pentru prețurile mai scăzute de piața internă chineză fiind reprezentat de alți factori pur comerciali. Solicitantul a indicat că producția a crescut în 2008 și că taxele antidumping sau compensatorii în vigoare în ceea ce privește exporturile majorității produselor siderurgice intermediare produse în RPC determinaseră producătorii chinezi să-și scadă prețurile pe piața internă.

(30)

Trebuie notat faptul că informațiile suplimentare referitoare la prețuri transmise de solicitant susțineau constatarea conform căreia principalele materii prime utilizate pentru fabricarea meselor de călcat fuseseră în medie, în 2008, semnificativ mai ieftine pe piața internă chineză decât pe alte piețe mondiale importante.

(31)

În ceea ce privește argumentul conform căruia factori pur comerciali – respectiv creșterea producției în RPC – ar fi la originea acestei diferențe de preț, trebuie remarcat faptul că acest argument nu a fost suficient documentat, în special în ceea ce privește o eventuală corelare între presupusa creștere a producției și situația cererii. În același timp, argumentul prezentat de solicitant, conform căruia ar exista taxe compensatorii în vigoare în ceea ce privește exporturile unui anumit număr de produse siderurgice originare din RPC, demonstrează doar faptul că producătorii chinezi de oțel beneficiau într-adevăr de subvenții.

(32)

În consecință, argumentul solicitantului conform căruia piața oțelului din RPC nu este distorsionată nu poate fi susținut și se concluzionează definitiv că determinarea TEP nu trebuie revizuită și că TEP nu trebuie acordat societății Power Team.

2.2.   Tratamentul individual (denumit în continuare „TI”)

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se stabilește, dacă este cazul, o taxă aplicabilă la nivel național pentru țările care intră sub incidența articolului respectiv, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea tratamentului individual. Aceste criterii sunt rezumate după cum urmează:

în cazul unor societăți deținute total sau parțial de străini sau în cazul întreprinderilor comune, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare se stabilesc în mod liber;

majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane private și trebuie demonstrat că societatea este suficient de independentă de intervenții din partea statului;

operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței;

intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(34)

Pe lângă cererea de acordare a TEP, în eventualitatea în care nu l-ar obține, solicitantul a înaintat și o cerere de acordare a TI.

(35)

Ancheta a arătat că solicitantul îndeplinea toate criteriile menționate anterior și se concluzionează că Power Team ar trebui să beneficieze de TI.

2.3.   Valoarea normală

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, în cazul importurilor provenite din țări care nu au o economie de piață și din țările menționate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul în care nu se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analoagă.

(37)

În avizul de inițiere, Comisia și-a indicat intenția de a utiliza din nou Turcia (care fusese utilizată ca țară analoagă în cadrul anchetei inițiale) în calitate de țară analoagă adecvată în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC, dar niciun producător turc nu a cooperat la această reexaminare intermediară. Cu toate acestea, un producător-exportator ucrainean care participa la o anchetă paralelă, în cadrul unei alte reexaminări intermediare, a acceptat să coopereze. Părțile interesate au fost informate în consecință și, în acest stadiu, nu a fost primită nicio observație împotriva utilizării Ucrainei în calitate de țară analoagă.

(38)

Întrucât nu au fost identificate motive evidente pentru a nu alege Ucraina în calitate de țară analoagă și, în special, având în vedere că niciun alt producător dintr-o țară terță nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, respectiv pe baza informațiilor verificate, primite din partea producătorului cooperant din țara analoagă.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a stabilit că volumul vânzărilor interne ale produsului similar efectuate de producătorul cooperant din țara analoagă era reprezentativ comparativ cu vânzările la export ale solicitantului către UE. În plus, pentru toate tipurile de produse exportate, vânzările interne comparabile (ajustate, după caz, pentru a ține cont de diferențele de caracteristici fizice) au fost considerate reprezentative, întrucât volumul lor reprezenta cel puțin 5 % din volumul vânzărilor la export corespunzătoare către UE.

(40)

Ulterior, Comisia a analizat dacă vânzările interne din țara analoagă ale fiecărui tip de mese de călcat vândute pe piața internă în cantități reprezentative pot fi considerate ca fiind efectuate în cursul operațiunilor comerciale normale, stabilind proporția vânzărilor rentabile ale tipului respectiv de mese de călcat spre clienți independenți.

(41)

Operațiunile de vânzare interne au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar pentru un tip de produs specific era mai mare sau egal cu costul de producție. Prin urmare, a fost determinat costul de producție al fiecărui tip vândut pe piața internă a țării analoage în cursul perioadei de anchetă.

(42)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net mai mare sau egal cu costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu rentabile.

(43)

În cazul în care volumul vânzărilor rentabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată doar a vânzărilor rentabile pentru acel tip.

(44)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a afirmat că, în cazurile în care vânzările rentabile ar reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor unui anumit tip, ar trebui în mod normal să fie utilizată o valoare normală construită.

(45)

În acest sens, trebuie notat faptul că, în cadrul prezentei anchete, nu a existat o situație cu vânzări rentabile de mai puțin de 10 %. În plus, nu mai este în vigoare practica de a construi automat o valoare normală în astfel de circumstanțe.

2.4.   Prețul de export

(46)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost vândut la export unor clienți independenți din Uniune prin intermediul unor comercianți independenți din RPC și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vândut la export către UE.

(47)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că prețul de export ar trebui să fie stabilit pe baza prețului facturat de către un comerciant chinez independent unor clienți independenți din UE, și nu, astfel cum s-a procedat, pe baza prețului plătit sau care urmează să fie plătit pentru produsul vândut de către Power Team unui comerciant independent din RPC, în vederea exportului. Cu toate acestea, o astfel de abordare nu ar fi în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, care prevede că, atunci când produsele sunt vândute la export, prima tranzacție independentă ar trebui să servească drept bază pentru stabilirea prețului de export. În consecință, această afirmație trebuie respinsă.

2.5.   Comparația

(48)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele de factori despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru a ține cont de diferențele în ceea ce privește caracteristicile fizice, costurile de transport, de asigurare, taxele de manipulare și costurile de credit, acolo unde acestea au fost aplicabile și justificate. Având în vedere faptul că prețul de export a fost stabilit exclusiv pe baza vânzărilor interne către comercianți chinezi în vederea exportului, o ajustare corespunzătoare diferențelor în materie de impozitare nu era justificată, întrucât valoarea normală a fost stabilită, de asemenea, pe baza vânzărilor interne din țara analoagă care erau supuse unui regim de impozitare similar. Prin urmare, valoarea normală și prețul de export au fost calculate pe o bază fără TVA.

(49)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că gruparea tipurilor de produse (care a fost efectiv realizată în scopuri comparative) ar crea anumite îndoieli în ceea ce privește exactitatea comparației prețurilor.

(50)

În acest sens, trebuie notat faptul că gruparea tipurilor de produse pentru prezenta anchetă a fost identică cu gruparea realizată pentru ancheta inițială și a fost considerată necesară pentru a crește comparabilitatea produselor vândute la export către Uniune de către Power Team, precum și a celor vândute pe piața internă din țara analoagă. De asemenea, trebuie notat faptul că solicitantul nu și-a documentat mai mult cererea, în special în ceea ce privește motivele pentru care gruparea, astfel cum a fost efectuată (și explicată în documentul specific trimis solicitantului), nu ar fi adecvată. În consecință, afirmația trebuie respinsă.

2.6.   Marja de dumping

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Această comparație a dovedit existența unui dumping.

(52)

S-a constatat că marja de dumping a Power Team, exprimată ca procent al prețului net, franco-frontieră a Uniunii, este de 39,6 %.

3.   CARACTERUL DURABIL AL CIRCUMSTANȚELOR MODIFICATE

(53)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă circumstanțele schimbate pot fi considerate, în mod rezonabil, ca având un caracter durabil.

(54)

În acest sens, se reamintește că solicitantului i se refuzase TEP în cadrul anchetei inițiale, din cauza unor nereguli stabilite în practicile sale contabile. Prezenta reexaminare a concluzionat că Power Team îndeplinea acest criteriu. Cu toate acestea, astfel cum se menționează mai sus, solicitantul nu a îndeplinit criteriul TEP menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) prima liniuță din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile principalelor intrări. În consecință, în ceea ce privește TEP, circumstanțele nu s-au schimbat pentru solicitant.

(55)

Cu toate acestea, datele culese și verificate în cursul anchetei (respectiv prețurile individuale ale solicitantului la exportul către UE și o valoare normală stabilită în Ucraina, țara analoagă) au condus la o marjă de dumping mai ridicată. Această schimbare este considerată semnificativă și menținerea măsurii la nivelul său actual nu ar mai fi suficientă pentru a compensa dumpingul.

4.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(56)

Ținând cont de rezultatele prezentei anchete de reexaminare, se consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabilă importurilor produsului în cauză provenind de la Power Team la valoarea de 39,6 %.

(57)

În ceea ce privește nivelul taxei reziduale, se reamintește faptul că, în cadrul anchetei inițiale, cooperarea a fost scăzută. Astfel, taxa pentru societățile care nu au cooperat a fost fixată la un nivel corespunzător marjei de dumping medii ponderate stabilite pentru cele mai vândute tipuri de produse ale producătorului-exportator cooperant cu marja de dumping cea mai ridicată. Aplicând aceeași metodologie și luând în considerare datele relevante transmise de solicitant, taxa reziduală trebuie modificată la 42,3 %.

(58)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele esențiale și considerațiile pe baza cărora s-a intenționat recomandarea unei modificări a Regulamentului (CE) nr. 452/2007 și li s-a oferit posibilitatea să formuleze observații. Observațiile prezentate de părți au fost analizate și, după caz, constatările definitive au fost modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 452/2007 se modifică după cum urmează:

în tabelul de la articolul 1 alineatul (2), rubrica privind Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd., Guangzhou se înlocuiește cu următorul text:

Țara

Fabricant

Nivelul taxei (%)

Cod adițional TARIC

RPC

Guangzhou Power Team Houseware Co. Ltd, Guangzhou

39,6

A783

în tabelul de la articolul 1 alineatul (2), rubrica privind toate celelalte societăți din RPC se înlocuiește cu următorul text:

Țara

Fabricant

Nivelul taxei (%)

Cod adițional TARIC

RPC

Toate celelalte societăți

42,3

A999

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 martie 2010.

Pentru Consiliu

Președintele

E. ESPINOSA


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 109, 26.4.2007, p. 12.

(3)  JO C 3, 8.1.2009, p. 14 (denumit în continuare „avizul de inițiere”).

(4)  Modificarea codului (3924 90 00 în loc de 3924 90 90, astfel cum este menționat în avizul de inițiere) este rezultatul intrării în vigoare a noii nomenclaturi combinate la 1.1.2010 [a se vedea Regulamentul (CE) nr. 948/2009, JO L 287, 31.10.2009, p. 1].

(5)  De exemplu, „Money for Metal: A detailed Examination of Chinese Government Subsidies to its Steel Industry” de Wiley Rein LLP, iulie 2007; „China Government Subsidies Survey” de Anne Stevenson-Yang, februarie 2007; „Shedding Light on Energy Subsidies in China: An Analysis of China’s Steel Industry from 2000-2007” de Usha C.V. Haley; „China’s Specialty Steel Subsidies: Massive, Pervasive and Illegal” de Specialty Steel Industry of North America; „The China Syndrome: How Subsidies and Government Intervention Created the World's Largest Steel Industry” de Wiley Rein & Fielding LLP, iulie 2006 și „The State-Business Nexus in China’s Steel Industry – Chinese Market Distortions in Domestic and International Perspective” de Prof. Dr. Markus Taube & Dr. Christian Schmidkonz, THINK!DESK China Research & Consulting, 25.2.2009.

(6)  Sursă: Steel Business Briefing, prețuri medii pentru 2005 și 2008.

(7)  A se vedea Regulamentul (CE) nr. 91/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009 privind impunerea unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză (JO L 29, 31.1.2009, p. 1) și Regulamentul (CE) nr. 287/2009 al Comisiei din 7 aprilie 2009 privind impunerea unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite folii de aluminiu originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (JO L 94, 8.4.2009, p. 17).


31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/19


REGULAMENTUL (UE) NR. 271/2010 AL COMISIEI

din 24 martie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, în ceea ce privește sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (1), în special articolul 25 alineatul (3), articolul 38 litera (b) și articolul 40,

întrucât:

(1)

Articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 prevede că sigla comunitară este una dintre indicațiile obligatorii care trebuie să figureze pe ambalajul produselor care poartă termeni referitori la metoda de producție ecologică, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (1), și că utilizarea acestei sigle este opțională în cazul produselor importate din țări terțe. Articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 permite utilizarea siglei comunitare la etichetarea, prezentarea și promovarea produselor care satisfac cerințele stabilite de regulamentul respectiv.

(2)

Experiența dobândită în cursul aplicării Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 al Consiliului din 24 iunie 1991 privind metoda de producție agricolă ecologică și indicarea acesteia pe produsele agricole și alimentare (2), înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007, a arătat că sigla comunitară care poate fi utilizată în mod voluntar nu mai răspunde nici așteptărilor operatorilor din sector, nici celor ale consumatorilor.

(3)

Trebuie introduse norme noi privind sigla în Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul (3). Aceste norme trebuie să permită o adaptare mai bună a siglei la evoluția sectorului, în special prin mai buna identificare de către consumator a produselor ecologice care intră sub incidența regulamentelor UE privind producția ecologică.

(4)

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este necesar să se facă referire la „sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică”, în loc de „sigla comunitară pentru producție ecologică”.

(5)

În vederea primirii de propuneri pentru o nouă siglă, Comisia a organizat un concurs la care au participat studenți la artă și design din statele membre, iar un juriu independent a selectat și a clasificat cele mai bune 10 propuneri. O examinare suplimentară din perspectiva proprietății intelectuale a permis identificarea celor mai bune trei proiecte din acest punct de vedere, care au fost ulterior supuse unei consultări prin Internet în perioada 7 decembrie 2009-31 ianuarie 2010. Sigla propusă, aleasă de majoritatea vizitatorilor din perioada respectivă a site-ului web, trebuie adoptată ca noua siglă a Uniunii Europene pentru producție ecologică.

(6)

Schimbarea de la 1 iulie 2010 a siglei Uniunii Europene pentru producție ecologică nu trebuie să creeze dificultăți pe piață și, mai ales, trebuie să fie permisă vânzarea, în absența indicațiilor obligatorii solicitate la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, a produselor ecologice care au fost deja introduse pe piață, cu condiția ca produsele respective să respecte dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 sau ale Regulamentului (CE) nr. 834/2007.

(7)

Pentru ca sigla să poată fi utilizată de îndată ce devine obligatorie în conformitate cu legislația UE și pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței interne, pentru a garanta concurența loială și pentru a proteja interesele consumatorilor, noua siglă a Uniunii Europene pentru producție ecologică a fost înregistrată ca marcă colectivă pentru agricultura ecologică la Oficiul Benelux de proprietate intelectuală și, prin urmare, este în vigoare, poate fi utilizată și este protejată. Sigla va fi, de asemenea, înregistrată în registrul comunitar și în registrele internaționale.

(8)

Articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 prevede că numărul de cod al organismului sau al autorității de control trebuie să fie plasat imediat sub sigla comunitară, dar nu furnizează indicații specifice privind formatul și atribuirea acestor coduri. Pentru a institui o aplicare armonizată a acestor numere de cod, trebuie prevăzute norme privind formatul și atribuirea acestor coduri.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 889/2008 trebuie modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare pentru producția ecologică,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 889/2008 se modifică după cum urmează:

1.

În titlul III, titlul capitolului I se înlocuiește cu următorul text:

 

„Sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică”.

2.

Articolul 57 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 57

Sigla ecologică a UE

În conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, sigla Uniunii Europene pentru producție ecologică (denumită în continuare «sigla ecologică a UE») respectă modelul prevăzut în partea A din anexa XI la prezentul regulament.

Sigla ecologică a UE se utilizează numai dacă produsul respectiv este produs în conformitate cu cerințele Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 și ale regulamentelor de aplicare a acestuia sau cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 834/2007, precum și în conformitate cu cerințele prezentului regulament.”

3.

La articolul 58 alineatul (1), literele (b), (c) și (d) se înlocuiesc cu următorul text:

„(b)

conține un termen care stabilește o legătură cu metoda de producție ecologică în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și cu partea B punctul 2 din anexa XI la prezentul regulament;

(c)

include un număr de referință care trebuie decis de către Comisie sau de către autoritățile competente din statele membre în conformitate cu partea B punctul 3 din anexa XI la prezentul regulament; și

(d)

se plasează în același câmp vizual cu sigla ecologică a UE, în cazul în care aceasta este utilizată în etichetare.”

4.

La articolul 95, alineatele (9) și (10) se înlocuiesc cu următorul text:

„(9)   Stocurile de produse care au fost produse, ambalate și etichetate înainte de 1 iulie 2010 în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 2092/91 sau cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007 pot fi introduse în continuare pe piață purtând termeni referitori la producția ecologică, până la epuizarea lor.

(10)   Materialul pentru ambalare care respectă cerințele Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 sau ale Regulamentului (CE) nr. 834/2007 poate fi folosit în continuare, până la 1 iulie 2012, pentru produsele introduse pe piață care poartă termeni referitori la producția ecologică, dacă acestea respectă în celelalte privințe cerințele Regulamentului (CE) nr. 834/2007.”

5.

Anexa XI se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 martie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 189, 20.7.2007, p. 1.

(2)  JO L 198, 22.7.1991, p. 1.

(3)  JO L 250, 18.9.2008, p. 1.


ANEXĂ

„ANEXA XI

A.   Sigla ecologică a UE menționată la articolul 57

1.

Sigla ecologică a UE respectă modelul de mai jos:

Image

2.

Culoarea de referință în sistemul Pantone este verde Pantone 376, respectiv verde [50 % cyan + 100 % galben] în sistemul de 4 culori.

3.

Sigla ecologică a UE poate fi reprodusă, de asemenea, în alb și negru, astfel cum se arată mai jos, dar numai dacă aplicarea în culori nu este fezabilă:

Image

4.

În cazul în care culoarea de fond a ambalajului sau a etichetei este închisă, simbolurile pot fi reproduse în negativ utilizând culoarea de fond a ambalajului sau a etichetei.

5.

Dacă un simbol este reprodus în culori pe un fond colorat, astfel încât este vizibil cu dificultate, pentru a îmbunătăți contrastul cu culorile de fond, poate fi utilizată o linie de delimitare care înconjoară simbolul.

6.

În anumite situații specifice în care indicațiile de pe ambalaj sunt reproduse într-o singură culoare, sigla ecologică a UE poate fi reprodusă în această culoare.

7.

Sigla ecologică a UE trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 9 mm și o lățime de cel puțin 13,5 mm; raportul înălțime/lățime este întotdeauna 1:1,5. În cazuri excepționale, pentru ambalaje foarte mici, mărimea minimă poate fi redusă până la o înălțime de 6 mm.

8.

Sigla ecologică a UE poate fi asociată cu elemente grafice sau cu un text care se referă la agricultura ecologică, cu condiția ca acestea să nu modifice sau să nu schimbe natura siglei ecologice a UE sau vreuna dintre indicațiile menționate la articolul 58. Atunci când este asociată unor sigle naționale sau private care utilizează o culoare verde diferită de culoarea de referință menționată la punctul 2, sigla ecologică a UE poate fi reprodusă în acea culoare diferită de culoarea de referință.

9.

Sigla ecologică a UE se utilizează în conformitate cu normele stabilite la înregistrarea sa ca marcă colectivă pentru agricultura ecologică la Oficiul Benelux de proprietate intelectuală și în registrele mărcilor de comerț comunitare și internaționale.

B.   Numerele de cod menționate la articolul 58

Formatul general al numerelor de cod este următorul:

AB-CDE-999

în care:

1.

«AB» este codul ISO, specificat la articolul 58 alineatul (1) litera (a), al țării în care au loc controalele; și

2.

«CDE» este un termen din trei litere care trebuie decis de către Comisie sau de către fiecare stat membru, precum «bio», «öko», «org» sau «eko», și care stabilește o legătură cu metoda de producție ecologică, astfel cum se specifică la articolul 58 alineatul (1) litera (b); și

3.

«999» este numărul de referință alcătuit din maximum trei cifre care trebuie atribuit, astfel cum se specifică la articolul 58 alineatul (1) litera (c), de către:

(a)

autoritatea competentă din fiecare stat membru autorităților de control sau organismelor de control cărora le-a delegat sarcini de control în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

(b)

Comisie:

(i)

autorităților de control și organismelor de control menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei (1) și enumerate în anexa I la regulamentul respectiv;

(ii)

autorităților competente sau organismelor de control din țările terțe, menționate la articolul 7 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 și enumerate în anexa III la regulamentul respectiv;

(iii)

autorităților de control și organismelor de control menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 și enumerate în anexa IV la regulamentul respectiv;

(c)

autoritatea competentă din fiecare stat membru autorității de control sau organismului de control care a fost autorizat până la 31 decembrie 2012 să elibereze certificatul de inspecție în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 (autorizații de import), la propunerea Comisiei.

Comisia pune numerele de cod la dispoziția publicului prin orice mijloace tehnice adecvate, inclusiv prin publicare pe Internet.


(1)  JO L 334, 12.12.2008, p. 25.”


31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/23


REGULAMENTUL (UE) NR. 272/2010 AL COMISIEI

din 30 martie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 972/2006 de stabilire a normelor speciale aplicabile importurilor de orez Basmati și a unui sistem de control tranzitoriu pentru a determina originea acestora

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolele 138 și 143, coroborate cu articolul 4,

întrucât:

(1)

Acordul sub forma unui schimb de scrisori dintre Comunitatea Europeană și India în conformitate cu articolul XXVIII din GATT 1994, privind modificarea concesiilor referitoare la orez prevăzute în lista comunitară CXL anexată la GATT 1994 (2), aprobat prin Decizia 2004/617/CE a Consiliului (3), prevede că taxa aplicabilă importurilor de orez decorticat din anumite soiuri de tip Basmati originare din India este zero.

(2)

Acordul sub forma unui schimb de scrisori dintre Comunitatea Europeană și Pakistan în conformitate cu articolul XXVIII din GATT 1994, privind modificarea concesiilor referitoare la orez prevăzute în lista comunitară CXL anexată la GATT 1994 (4), aprobat prin Decizia 2004/618/CE a Consiliului (5), prevede că taxa aplicabilă importurilor de orez decorticat din anumite soiuri de tip Basmati originare din Pakistan este zero.

(3)

Articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 972/2006 al Comisiei (6) prevede că normele stabilite de respectivul regulament se aplică orezului Basmati decorticat, din soiurile specificate în anexa XVIII la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(4)

Articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 972/2006 prevede aplicarea taxei de import pentru orez decorticat în cazul în care rezultatele testelor efectuate de statele membre asupra orezului Basmati importat demonstrează că produsul analizat nu corespunde cu ceea ce este indicat în certificatul de autenticitate. Dispoziția respectivă nu indică în acest sens nicio toleranță pentru prezența orezului care nu corespunde soiurilor enumerate în anexa XVIII la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(5)

Datorită condițiilor de producție și de comercializare ale orezului Basmati, este foarte dificil să se garanteze că fiecare lot conține în proporție de 100 % orez Basmati din soiurile enumerate în anexa XVIII la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Pentru a asigura fluiditatea comerțului cu orez Basmati către Uniunea Europeană și ținând seama că sistemul de control bazat pe ADN al Uniunii Europene nu este încă operațional și ca urmare statele membre pot aplica propriile protocoale de control având un nivel de incertitudine a controalelor cumulat de cel puțin 5 % pentru orice nivel de toleranță, este necesar să se stabilească o toleranță de 5 % pentru prezența în orezul Basmati importat a orezului cu bobul lung care nu corespunde niciunuia dintre soiurile enumerate în anexa XVIII respectivă.

(6)

Pentru a extinde impactul pozitiv al acestei măsuri la toți importatorii vizați, trebuie să se prevadă aplicarea toleranței la toate importurile de orez Basmati pentru care autoritățile responsabile din statele membre nu au luat încă o decizie finală cu privire la eligibilitatea lotului.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 972/2006 trebuie modificat în consecință.

(8)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 972/2006 se adaugă următoarea teză:

„Cu toate acestea, se acceptă prezența unui procent de până la 5 % de orez decorticat de la codurile NC 1006 20 17 sau 1006 20 98 care nu corespunde niciunuia dintre soiurile enumerate în anexa XVIII la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (7).

Articolul 2

Articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 972/2006, modificat prin articolul 1 din prezentul regulament, se aplică, de asemenea, importurilor de orez Basmati, efectuate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru care autoritățile competente din statele membre nu au stabilit încă în mod definitiv eligibilitatea pentru taxa zero prevăzută la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2 încetează să se mai aplice de la sfârșitul celei de-a douăsprezecea luni care urmează după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 martie 2010.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 279, 28.8.2004, p. 19.

(3)  JO L 279, 28.8.2004, p. 17.

(4)  JO L 279, 28.8.2004, p. 25.

(5)  JO L 279, 28.8.2004, p. 23.

(6)  JO L 176, 30.6.2006, p. 53.

(7)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.”


31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/25


REGULAMENTUL (UE) NR. 273/2010 AL COMISIEI

din 30 martie 2010

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 474/2006 de stabilire a listei comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2005 de stabilire a unei liste comunitare a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Comunității și de informare a pasagerilor transportului aerian cu privire la identitatea transportatorului aerian efectiv și de abrogare a articolului 9 din Directiva 2004/36/CE (1), în special articolul 4,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 474/2006 al Comisiei din 22 martie 2006 a stabilit lista comunitară a transportatorilor aerieni care fac obiectul unei interdicții de exploatare pe teritoriul Uniunii Europene, menționată la capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005 (2).

(2)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2111/2005, unele state membre au comunicat Comisiei informații care sunt relevante în contextul actualizării listei comunitare. Țările terțe au comunicat, de asemenea, informații relevante. Pe baza acestor informații, lista comunitară trebuie actualizată.

(3)

Comisia a informat toți transportatorii aerieni în cauză, direct, sau, atunci când acest lucru nu a fost fezabil, prin intermediul autorităților responsabile cu supravegherea lor reglementară, indicând principalele fapte și considerente care vor sta la baza unei decizii de impunere în ceea ce îi privește a unei interdicții de operare pe teritoriul Uniunii Europene sau de modificare a condițiilor unei interdicții de operare impuse unui transportator aerian inclus în lista comunitară.

(4)

Comisia a oferit transportatorilor aerieni în cauză posibilitatea de a consulta documentele furnizate de statele membre, de a transmite comentarii scrise și de a susține o prezentare orală în fața Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare, precum și în fața Comitetului pentru Siguranță Aeriană instituit prin Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile (3).

(5)

Comisia, precum și, în cazuri specifice, unele state membre au consultat autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară a transportatorilor aerieni în cauză.

(6)

Comitetul pentru Siguranță Aeriană a audiat prezentările susținute de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) și de Comisie cu privire la proiectele de asistență tehnică desfășurate în țările vizate de Regulamentul (CE) nr. 2111/2005. Acesta a fost informat în legătură cu cererile de continuare a asistenței tehnice și a cooperării în scopul creșterii capacității administrative și tehnice a autorităților aeronautice civile în vederea soluționării oricărui caz de neconformitate cu standardele internaționale aplicabile.

(7)

Comitetul pentru Siguranță Aeriană a fost informat, de asemenea, în legătură cu măsurile de executare luate de AESA și de statele membre pentru a asigura continuitatea navigabilității și întreținerea aeronavelor înmatriculate în Uniunea Europeană și operate de transportatori aerieni certificați de autoritățile aeronautice civile din țări terțe.

(8)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 474/2006 trebuie modificat în consecință.

(9)

Pe baza informațiilor obținute în urma inspecțiilor la sol SAFA efectuate asupra aeronavelor anumitor transportatori aerieni din Uniunea Europeană, precum și în urma inspecțiilor și a auditurilor pe domenii specifice efectuate de autoritățile aeronautice naționale ale acestor transportatori aerieni, unele state membre au luat anumite măsuri de executare. Acestea au informat Comisia și Comitetul pentru Siguranță Aeriană în legătură cu măsurile respective: autoritățile competente din Spania au inițiat la 12 martie 2010 procedura de suspendare a certificatului de operator aerian (COA) al transportatorului aerian Baleares Link Express, iar la 12 ianuarie 2010 au suspendat COA al transportatorului aerian Euro Continental; autoritățile competente din Germania au suspendat COA al transportatorului Regional Air Express începând cu 28 ianuarie 2010; autoritățile competente din Regatul Unit au comunicat că la 8 decembrie 2009 a fost suspendat COA al transportatorului Trans Euro Air Limited; autoritățile competente din Slovacia au comunicat în scris că la 1 martie 2010 a fost suspendat COA al transportatorului Air Slovakia.

(10)

În sfârșit, autoritățile competente din Letonia au comunicat Comitetului pentru Siguranță Aeriană că, în urma unor îngrijorări serioase cu privire la siguranța operațiunilor și la continuitatea navigabilității aeronavei de tipul IL-76 operată de transportatorul aerian Aviation Company Inversija, au decis la 26 februarie 2010 să retragă aeronava din COA deținut de transportatorul aerian Aviation Company Inversija și că, la 16 martie 2010, COA a fost suspendat.

(11)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1543/2006, Comisia a obținut informații detaliate cu privire la măsurile luate de autoritățile competente din Republica Populară Democrată Coreeană (GACA), responsabile cu supravegherea reglementară a transportatorului Air Koryo, precum și cu privire la măsurile luate de Air Koryo în vederea remedierii deficiențelor în materie de siguranță descrise în Regulamentul (CE) nr. 474/2006.

(12)

În decembrie 2008, Comisia a contactat GACA solicitând un plan de acțiuni corective din partea Air Koryo, care să demonstreze modul în care transportatorul a corectat deficiențele serioase în materie de siguranță detectate în cursul inspecțiilor la sol desfășurate înainte de includerea acestuia pe lista transportatorilor supuși interdicției de operare în Uniunea Europeană, care figurează în anexa A. În plus, Comisia a solicitat informații pertinente, care să demonstreze exercitarea unei supravegheri adecvate a Air Koryo de către GACA în conformitate cu prevederile OACI.

(13)

În iunie 2009 GACA a răspuns în mod oficial, furnizând un set de documente care a constituit un răspuns cuprinzător la solicitarea de informații. A urmat o serie de comunicări între Comisie și GACA, în urma căreia a fost clarificată situația actuală a siguranței aeronautice în Republica Populară Democrată Coreeană.

(14)

Documentele furnizate de GACA și discuțiile dintre Comisie și GACA au arătat că, în ceea ce privește aeronava Tupolev Tu 204-300, Air Koryo este în măsură să demonstreze că această aeronavă poate fi operată cu respectarea deplină a standardelor de siguranță internaționale, inclusiv a continuității navigabilității și operațiunilor, iar GACA are capacitatea de a asigura supravegherea transportatorului aerian în conformitate cu standardele internaționale.

(15)

În ceea ce privește toate celelalte tipuri de aeronave din flota Air Koryo, GACA a confirmat faptul că acestea nu respectă pe deplin standardele internaționale în materie de echipamente pentru aeronave, în special EGPWS, și că nu a autorizat aceste tipuri de aeronave pentru operare în spațiul aerian european.

(16)

Pe parcursul întregii perioade, GACA a răspuns cu promptitudine și spirit cooperant solicitărilor de informații din partea Comisiei. Air Koryo a susținut o prezentare în fața Comitetului pentru Siguranță Aeriană la 18 martie 2010, confirmând evoluția pozitivă a companiei.

(17)

Ca urmare a celor de mai sus, pe baza criteriilor comune, se apreciază că transportatorul Air Koryo trebuie să fie autorizat să opereze în Uniunea Europeană cele două aeronave de tip Tupolev Tu-204, înmatriculate P-632 și P-633, fără restricții operaționale. Deoarece restul flotei nu îndeplinește însă cerințele OACI corespunzătoare, aeronavele respective nu trebuie să fie autorizate să opereze în Uniunea Europeană până când nu îndeplinesc integral aceste cerințe. Prin urmare, pe baza criteriilor comune, se apreciază că transportatorul Air Koryo trebuie să fie inclus în anexa B. Transportatorul poate avea acces în Uniunea Europeană numai cu cele două aeronave de tip Tupolev Tu-204.

(18)

La 17 decembrie 2009, autoritățile competente din Swaziland au furnizat dovezi scrise în legătură cu retragerea certificatelor de operator aerian și a licențelor de operare ale următorilor transportatori aerieni: Aero Africa (PTY) Ltd, Jet Africa (PTY) Ltd, Royal Swazi National Airways, Scan Air Charter Ltd și Swazi Express Airways. Acești transportatori aerieni și-au încetat activitatea începând cu 8 decembrie 2009.

(19)

Având în vedere cele de mai sus, pe baza criteriilor comune, se apreciază că transportatorii aerieni licențiați în Swaziland menționați anterior trebuie retrași din anexa A.

(20)

Există dovezi certe privind deficiențe grave ale transportatorului aerian Bellview Airlines certificat în Nigeria, după cum demonstrează rezultatele investigațiilor efectuate de autoritățile competente din Franța și de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.

(21)

Autoritățile competente din Franța (DGAC) au informat Comisia că transportatorul sus-menționat avea în flota sa două aeronave de tip Boeing 737-200 înmatriculate în Franța, cu însemnele de înmatriculare F-GHXK și F-GHXL, ale căror certificate de navigabilitate au expirat în mai 2008 și, respectiv, august 2008. În consecință, aceste aeronave nu mai îndeplinesc condițiile de navigabilitate.

(22)

Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) a comunicat Comisiei că autorizarea privind Partea 145 (nr. ref. EASA.145.0172) pe care o eliberase acestui transportator a fost suspendată la 8 mai 2009, cu efect imediat, ca urmare a unor deficiențe în materie de siguranță nerezolvate, care reduc nivelul de siguranță și periclitează grav siguranța zborului, și că ia în considerare revocarea acestei autorizări.

(23)

Există dovezi că transportatorul aerian Bellview Airlines certificat în Nigeria a preluat operațiunile transportatorului aerian Bellview Airlines certificat în Sierra Leone, acesta din urmă fiind inclus în anexa A la 22 martie 2006 (4) și apoi retras la 14 noiembrie 2008 (5) după ce autoritățile competente din Sierra Leone au comunicat Comisiei revocarea certificatului său de operator aerian.

(24)

Aeronava de tip Boeing B737-200 cu însemnele de înmatriculare 5N-BFN a suferit un accident fatal la Lagos, la 22 octombrie 2005, care a dus la distrugerea completă a acesteia și a provocat 117 victime mortale. Autoritățile competente din Nigeria nu au furnizat detalii cu privire la accident și nu au publicat încă niciun raport al anchetei asupra accidentului.

(25)

Având în vedere deficiențele sus-menționate, Comisia a început consultări cu autoritățile competente din Nigeria, exprimând îngrijorări serioase cu privire la siguranța operațiunilor și la navigabilitatea Bellview Airlines și solicitând clarificări privind situația și măsurile întreprinse atât de autorități, cât și de transportatorul aerian pentru remedierea deficiențelor identificate.

(26)

La 19 februarie 2010, autoritățile competente din Nigeria au precizat că operatorul deține un COA, dar a încetat operațiunile. Autoritățile respective nu au comunicat însă situația certificatelor deținute de transportatorul aerian și cea a aeronavelor sale.

(27)

La 18 martie 2010, transportatorul aerian Bellview Airlines, asistat de autoritățile competente din Nigeria (NCAA) a fost audiat, la cererea sa, de Comitetul pentru Siguranță Aeriană. Bellview Airlines a prezentat un COA valabil până la 22 aprilie 2010, menționând că acesta a fost suspendat ca urmare a retragerii tuturor aeronavelor înscrise în COA. NCAA a declarat că, în conformitate cu reglementările aplicabile în Nigeria, valabilitatea acestui COA a expirat la 4 decembrie 2009, respectiv la 60 de zile după încetarea operațiunilor ultimei aeronave, dar nu a furnizat dovezi privind suspendarea sau revocarea COA, după caz. În consecință, s-a solicitat NCAA să furnizeze de urgență confirmarea scrisă a: (a) actului administrativ de suspendare sau de revocare a COA al Bellview Airlines; (b) faptului că transportatorul este în proces de (re)certificare de către autoritatea aeronautică civilă nigeriană; (c) angajamentului oficial al autorității aeronautice civile nigeriene de a notifica Comisiei rezultatele auditului de (re)certificare înaintea eliberării unui COA.

(28)

Autoritățile competente din Nigeria au transmis informațiile solicitate la 25 martie 2010. Prin urmare, pe baza criteriilor comune, se apreciază că în acest stadiu nu este necesară nicio altă acțiune.

(29)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1144/2009 (6), autoritățile competente din Egipt au transmis patru rapoarte lunare privind lunile noiembrie și decembrie 2009, precum și ianuarie și februarie 2010 pentru a prezenta situația implementării planului, astfel cum a fost constatată. Pe lângă aceste rapoarte care s-au concentrat asupra controalelor la sol ale aeronavelor Egypt Air, la 18 noiembrie au fost transmise rapoartele de audit privind continuitatea navigabilității, operațiunile de zbor și la sol.

(30)

Autoritățile competente din Egipt s-au angajat, de asemenea, să furnizeze în continuare informații privind soluționarea satisfăcătoare a constatărilor efectuate anterior în cursul controalelor la sol asupra aeronavelor Egypt Air, desfășurate în 2008, 2009 și 2010. În acest scop, autoritățile respective au trimis scrisori pertinente anumitor state membre, în care aeronave Egypt Air au fost supuse unor controale la sol. Procesul de soluționare a acestor constatări este în curs și va fi verificat cu regularitate.

(31)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1144/2009 (7), Agenția Europeană de Siguranță a Aviației, cu asistența statelor membre, a efectuat o vizită în perioada 21-25 februarie 2010. În cursul acestei vizite a fost efectuată, de asemenea, o evaluare a supravegherii exercitate de Autoritatea Aeronautică Civilă Egipteană (ECAA) în general și în cazul particular al monitorizării implementării de către Egypt Air a planului de acțiuni corective, precum și a soluționării progresive a constatărilor de către transportator. În cursul vizitei de evaluare a fost dovedită capacitatea ECAA de a-și îndeplini obligațiile care îi revin, în conformitate cu standardele OACI, în ceea ce privește supravegherea operatorilor cărora le eliberează un certificat de operator aerian și au fost identificate domenii în care sunt necesare îmbunătățiri, în special cu privire la un sistem coerent de monitorizare a constatărilor efectuate în cursul activităților de supraveghere desfășurate de ECAA și la formarea persoanelor responsabile cu licențierea personalului.

(32)

Vizita de evaluare a demonstrat că Egypt Air implementează în prezent planul de acțiuni corective. În general, nu a fost identificată nicio încălcare gravă a standardelor OACI. Comisia recunoaște eforturile depuse de transportator în vederea finalizării măsurilor necesare pentru redresarea situației sale în domeniul siguranței. Cu toate acestea, având în vedere amploarea domeniului planului de acțiuni corective al transportatorului aerian și nevoia de a identifica soluții durabile/permanente pentru numeroasele deficiențe în materie de siguranță identificate anterior, Comisia solicită autorităților competente din Egipt să continue transmiterea de rapoarte lunare privind verificarea implementării planului de acțiuni corective, care să includă acțiunile corective de soluționare a constatărilor efectuate în cursul vizitei de evaluare și să furnizeze informații în legătură cu toate activitățile de supraveghere în domeniul continuității navigabilității, al mentenanței și al operațiunilor, desfășurate de ECAA cu privire la acest transportator aerian.

(33)

Statele membre vor continua să verifice respectarea efectivă de către Egypt Air a standardelor de siguranță corespunzătoare, acordând prioritate inspecțiilor la sol efectuate asupra aeronavelor acestui transportator în temeiul Regulamentului (CE) nr. 351/2008.

(34)

În programul vizitei de evaluare au fost incluși și alți transportatori aerieni egipteni. Probleme de siguranță semnificative au fost raportate în cazul a doi transportatori aerieni, AlMasria Universal Airlines și Midwest Airlines.

(35)

În cazul AlMasria Universal Airlines, au fost raportate deficiențe semnificative în domeniul operațiunilor de zbor și al formării, în special în ceea ce privește calificările și cunoștințele anumitor directori de operațiuni. Acest lucru este și mai important în cazul extinderii flotei.

(36)

Transportatorul aerian AlMasria Universal Airlines a fost invitat prin scrisoarea din 3 martie 2010 să-și prezinte observațiile în fața Comitetului pentru Siguranță Aeriană. La 17 martie 2010, AlMasria a susținut o prezentare în fața Comitetului pentru Siguranță Aeriană, în care erau prevăzute acțiuni corective pentru remedierea deficiențelor identificate în cursul vizitei de evaluare. Având în vedere extinderea planificată a flotei companiei, Comisia solicită autorităților competente din Egipt să transmită rapoarte lunare privind verificarea implementării acțiunilor corective și să furnizeze informații în legătură cu toate activitățile de supraveghere în domeniul continuității navigabilității, al mentenanței și al operațiunilor, desfășurate de ECAA cu privire la acest transportator aerian.

(37)

Statele membre vor verifica respectarea efectivă de către AlMasria a standardelor de siguranță corespunzătoare, acordând prioritate inspecțiilor la sol efectuate asupra aeronavelor acestui transportator în temeiul Regulamentului (CE) nr. 351/2008.

(38)

În ceea ce privește Midwest Airlines există dovezi certe ale unor deficiențe în materie de siguranță identificate de autoritățile competente din Italia cu privire la controlul masei și al centrajului în cazul unui zbor Midwest Airlines. Ca urmare a acestor dovezi, Italia a refuzat să acorde operatorului autorizația de a opera un zbor (8). În plus, în cursul vizitei de evaluare au fost raportate, de asemenea, deficiențe semnificative în domeniile managementului operațional și al mentenanței, al controlului operațional și al formării profesionale a echipajelor, precum și în domeniul managementului continuității navigabilității, cu impact asupra siguranței. În consecință, pe baza criteriilor comune, se apreciază că acest transportator aerian nu este în măsură să desfășoare propriile activități de operare și mentenanță în conformitate cu standardele OACI. În cursul vizitei, Autoritatea Aeronautică Civilă Egipteană a comunicat că a luat măsuri de suspendare a operării Midwest Airlines.

(39)

Transportatorul aerian Midwest Airlines a fost invitat prin scrisoarea din 3 martie 2010 să-și prezinte observațiile în fața Comitetului pentru Siguranță Aeriană. La 15 martie 2010, autoritățile competente din Egipt au furnizat dovezi privind revocarea COA al Midwest Airlines începând cu 28 februarie 2010.

(40)

Având în vedere măsura luată de ECAA, nu mai sunt necesare alte măsuri. Se solicită ECAA să transmită Comisiei informații cu privire la procesul de recertificare și la rezultatele acesteia, înainte de eliberarea unui COA pentru această companie.

(41)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 715/2008, statele membre au continuat să verifice respectarea efectivă de către Iran Air a standardelor de siguranță corespunzătoare efectuând cu regularitate controale la sol asupra aeronavelor sale care aterizează pe aeroporturi din Uniunea Europeană. Austria, Franța, Germania, Suedia, Italia și Regatul Unit au raportat în 2009 astfel de inspecții. Rezultatele acestor inspecții au arătat că de-a lungul anului respectarea standardelor de siguranță internaționale a înregistrat un declin accentuat.

(42)

Comisia a solicitat informații autorităților competente și companiei cu scopul de a verifica modul în care erau rezolvate deficiențele detectate. În februarie 2010, transportatorul aerian Iran Air a transmis un plan de acțiuni, în care erau recunoscute neajunsurile planului de acțiuni anterior, erau identificate cauzele și erau stabilite acțiuni specifice pentru a remedia deficiențele identificate.

(43)

Cu toate acestea, informațiile transmise de autoritățile competente din Iran (CAO-IRI) responsabile cu supravegherea reglementară a transportatorului Iran Air au arătat că acestea nu erau în măsură să demonstreze că au luat măsuri concrete de remediere a deficiențelor identificate în cursul inspecțiilor desfășurate în cadrul programului SAFA. Mai mult, CAO-IRI nu a fost în măsură să demonstreze că au fost luate măsuri adecvate ca reacție la rata semnificativă de accidente ale aeronavelor înmatriculate în Iran și operate de transportatori aerieni certificați de CAO-IRI.

(44)

În afară de aceasta, în februarie 2010 CAO-IRI a transmis documente care demonstrau lipsa activității de supraveghere a Iran Air în domeniul mentenanței și al inspecțiilor zborurilor și lipsa unui sistem eficient pentru soluționarea constatărilor semnificative în materie de siguranță. În plus, datele furnizate de CAO-IRI privind accidentele și incidentele au arătat un număr semnificativ de evenimente grave survenite aeronavelor Iran Air în cele 11 luni precedente, în mai mult de jumătate dintre acestea fiind implicate aeronave de tipul Fokker 100. Documentația nu furniza însă dovezi privind luarea vreunei măsuri subsecvente de către CAO-IRI.

(45)

În martie 2010, CAO-IRI a furnizat informații care demonstrează că au avut loc controale privind respectarea de către Iran Air a cerințelor în materie de mentenanță, dar constatările au indicat probleme cu monitorizarea motoarelor și cu funcționarea sistemului de calitate al transportatorului.

(46)

La 17 martie 2010, la reuniunea Comitetului pentru Siguranță Aeriană, transportatorul aerian a recunoscut că a înregistrat un declin în ceea ce privește respectarea standardelor, dar a confirmat că a introdus un Centru de control al mentenanței și un Consiliu pentru revizuirea mentenanței pentru a remedia problemele de navigabilitate, a îmbunătățit formarea în domeniul siguranței în toate diviziile companiei, a extins activitatea Departamentului de siguranță și asigurarea calității și a stabilit comitete de siguranță în diviziile companiei. De asemenea, transportatorul s-a implicat într-o revizuire extensivă a structurii companiei în vederea creșterii capacității acesteia de a asigura operarea în condiții de siguranță. Rezultatele controalelor la sol efectuate asupra Iran Air începând din februarie 2010 au arătat o ameliorare pronunțată a performanței transportatorului aerian.

(47)

Ținând seama de ameliorarea recentă notabilă a rezultatelor SAFA, de recunoașterea de către Iran Air a faptului că sunt necesare îmbunătățiri și de măsurile luate de transportator pentru a remedia problemele de siguranță identificate, Comisia consideră că, din cauza numărului mare de incidente în care au fost implicate aeronave Fokker 100, operarea acestora în Uniunea Europeană trebuie suspendată. În ceea ce privește celelalte tipuri de aeronave din flota Iran Air (comunicarea CAO-IRI din 10 martie 2010), respectiv Boeing 747, Airbus A300, A310 și A320, nu trebuie autorizată extinderea operațiunilor acestora peste nivelul actual (frecvențe și destinații) până când Comisia nu stabilește că există dovezi clare privind faptul că deficiențele în materie de siguranță au fost efectiv rezolvate.

(48)

Din aceste motive, pe baza criteriilor comune, se apreciază că transportatorul trebuie inclus în anexa B și autorizat să opereze în Uniunea Europeană numai cu condiția ca operațiunile sale să fie strict limitate la nivelul actual (frecvențe și destinații) și la aeronavele utilizate în prezent. În plus, nu trebuie permisă operarea în Uniunea Europeană a flotei de aeronave Fokker 100.

(49)

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape activitatea Iran Air. Statele membre vor verifica respectarea efectivă a standardelor de siguranță corespunzătoare, acordând prioritate inspecțiilor la sol aprofundate efectuate asupra aeronavelor acestui transportator în temeiul Regulamentului (CE) nr. 351/2008. Comisia intenționează să verifice, în cooperare cu statele membre și cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației, implementarea în mod satisfăcător a măsurilor anunțate de CAO-IRI și de Iran Air în cursul unei vizite pe teren efectuate înaintea următoarei reuniuni a Comitetului pentru Siguranță Aeriană.

(50)

Autoritățile din Sudan responsabile cu supravegherea reglementară (SCAA) au arătat o abilitate insuficientă de a remedia constatările semnificative efectuate de OACI în cursul auditului USOAP al Sudanului desfășurat în noiembrie 2006. SCAA a comunicat Comisiei în martie 2008 că toate constatările majore și toate constatările semnificative efectuate în domeniul operațiunilor, al navigabilității și al licențierii personalului au fost soluționate sau corectate. În decembrie 2009, SCAA a informat Comisia că 70 % din constatările USOAP au fost corectate în conformitate cu recomandările OACI.

(51)

Cu toate acestea, informațiile furnizate de SCAA Comisiei în decembrie 2009 și martie 2010 au indicat că un număr semnificativ de constatări nu au fost remediate sau că măsurile luate pentru a soluționa constatările nu au fost eficiente, în special în ceea ce privește inspectorii de operațiuni de zbor formați și calificați și asigurarea faptului că operatorii dispun de un manual de pregătire aprobat.

(52)

În plus, cu puțin timp înainte de accidentul fatal al aeronavei Boeing 707, înmatriculată ST-AKW, un audit efectuat de SCAA asupra Azza Air Transport în octombrie 2009 a indicat că transportatorul aerian nu implementase măsuri semnificative de siguranță în domeniul formării, fapt care constituise o constatare majoră a auditului OACI. SCAA a confirmat că a reînnoit anual COA de la eliberarea inițială a acestuia în 1996.

(53)

La 10 decembrie 2009, SCAA a informat Comisia și că transportatorul aerian Air West Company Ltd restituise COA în iulie 2008 și că, prin urmare, Air West Ltd nu mai era un deținător de COA înregistrat în Republica Sudan. Prin urmare, ținând seama de faptul că operatorul nu mai deține un COA, și că, în consecință, licența sa de operare nu mai poate fi considerată valabilă, pe baza criteriilor comune, se apreciază că Air West Ltd nu mai este un „transportator aerian”.

(54)

Ca urmare a faptului că nu s-au înregistrat progrese în implementarea acțiunilor corective decurgând din auditul USOAP și a incapacității SCAA de a garanta că acțiunile corective notificate au fost implementate efectiv, pe baza criteriilor comune, se apreciază că SCAA nu a fost în măsură să demonstreze că poate implementa și impune aplicarea standardelor de siguranță corespunzătoare și, în consecință, toți transportatorii aerieni certificați în Republica Sudan trebuie supuși unei interdicții de operare și incluși în anexa A.

(55)

În urma examinării situației transportatorului Albanian Airlines MAK în noiembrie 2009 și în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1144/2009 (9), Agenția Europeană de Siguranță a Aviației a fost mandatată să efectueze o inspecție aprofundată de standardizare în Albania, care a avut loc în ianuarie 2010. Raportul final al acestei inspecții, emis la 7 martie 2010, a revelat deficiențe semnificative în toate domeniile auditate: 13 constatări de neconformitate au fost raportate în domeniul navigabilității, inclusiv 6 legate de siguranță, 13 constatări de neconformitate au fost raportate în domeniul licențierii și al verificării aptitudinii psihofizice, inclusiv 3 legate de siguranță, 9 constatări de neconformitate au fost raportate în domeniul operațiunilor aeriene, din care 6 legate de siguranță. În plus, a fost descoperit un risc de siguranță imediat legat de COA al unuia dintre cei doi deținători de COA, care a fost soluționat în timpul vizitei în urma acțiunii corective imediate a DGAA.

(56)

La 18 martie 2010, autoritățile competente din Albania (DGCA) au prezentat un raport Comitetului pentru Siguranță Aeriană, la invitația acestuia.

(57)

Comitetul pentru Siguranță Aeriană a luat notă de faptul că autoritățile competente din Albania (DGCA) au transmis deja un plan de acțiune Agenției Europene de Siguranță a Aviației. DGCA este invitată să se asigure că acest plan de acțiune este acceptabil din punctul de vedere al AESA și i se recomandă cu insistență să ia măsurile necesare pentru implementarea efectivă a acestui plan de acțiune, acordând prioritate rezolvării deficiențelor identificate de AESA, care conduc la probleme de siguranță dacă nu sunt corectate prompt.

(58)

Având în vedere nevoia de a remedia urgent deficiențele în materie de siguranță constatate în Albania, în lipsa unor măsuri cuprinzătoare și eficace din partea DGCA, Comisia va fi constrânsă să își exercite responsabilitățile care îi revin în temeiul articolului 21 din Acordul multilateral dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre și Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrativă Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo cu privire la instituirea unei Zone comune europene de aviație (Acordul ECAA), fără a aduce atingere oricăror măsuri luate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2111/2005.

(59)

Transportatorul aerian TAAG Angolan Airlines este autorizat să opereze în Portugalia numai cu aeronavele de tip Boeing 777-200 cu însemnele de înmatriculare D2-TED, D2-TEE, D2-TEF și cu patru aeronave de tip Boeing B-737-700 cu însemnele de înmatriculare D2-TBF, D2-TBG, D2-TBH și D2-TBJ, în condițiile menționate la considerentul (88) din Regulamentul (CE) nr. 1144/2009 (10). Comisia a solicitat autorităților competente din Angola (INAVIC) să furnizeze informații în legătură cu supravegherea transportatorului aerian TAAG Angolan Airlines, în special privind intensificarea supravegherii zborurilor către Portugalia, și cu rezultatele acesteia.

(60)

INAVIC a informat Comitetul pentru Siguranță Aeriană că a întărit supravegherea continuă a transportatorului TAAG Angolan Airlines. În 2009, au fost desfășurate 34 de inspecții planificate asupra transportatorului. În plus, au fost în mod sistematic efectuate inspecții la sol înaintea fiecărui zbor al transportatorului către Europa.

(61)

În urma cererii sale de a fi audiat de Comitetul pentru Siguranță Aeriană, la 18 martie 2010 transportatorul TAAG Angolan Airlines a prezentat Comitetului situația sa actualizată. Transportatorul a comunicat faptul că a redobândit în decembrie 2009 calitatea de membru IATA și a furnizat Comitetului informații ample care demonstrează performanțele ridicate ale operațiunilor sale cu destinația Lisabona, solicitând, din aceste motive, să fie autorizat să reia operațiunile către destinații din restul Uniunii Europene.

(62)

Autoritățile competente din Portugalia (INAC) au prezentat evaluarea rezultatelor inspecțiilor la sol pe care le-au efectuat asupra transportatorului TAAG Angolan Airlines după reluarea de către acesta a operațiunilor cu destinația Lisabona. INAC a raportat efectuarea a aproximativ 200 de astfel de inspecții de la reluarea operațiunilor TAAG la 1 august 2009. INAC a confirmat că aceste inspecții nu au revelat probleme de siguranță, că sunt pe deplin satisfăcute de operațiunile TAAG Angolan Airlines către Lisabona și cu plecare din Lisabona și că sunt în măsură să recomande extinderea operațiunilor transportatorului în restul UE.

(63)

Transportatorul a raportat, de asemenea, faptul că face investiții pentru modernizarea echipamentelor flotei sale de aeronave Boeing B737-200, respectiv pentru a instala EGPWS, ELT406, RVSM, uși la compartimentul echipajului de zbor, înregistratoare digitale de date de zbor și radare meteorologice digitale de bord în conformitate cu standardele de siguranță internaționale, dar că acest proces, aflat în curs, nu este încă finalizat pentru toată flota respectivă. Transportatorul a raportat, de asemenea, că intenționează să retragă treptat din operare aeronavele de tip Boeing B747-300, în special din cauza fiabilității operaționale scăzute.

(64)

În consecință, pe baza criteriilor comune și ținând seama de recomandarea de la paragraful 62, precum și de rezultatele pozitive ale inspecțiilor la sol efectuate asupra aeronavelor acestui transportator aerian, se apreciază că transportatorul TAAG trebuie menținut în anexa B în ceea ce privește cele trei aeronave de tip Boeing B777 cu însemnele de înmatriculare D2-TED, D2-TEE și D2-TEF și cele patru aeronave de tip Boeing B737-700 cu însemnele de înmatriculare D2-TBF, D2-TBG, D2-TBH și D2-TBJ și că restricțiile actuale privind operarea acestor aeronave numai cu destinația Lisabona trebuie retrase. Cu toate acestea, operațiunile acestui transportator în Uniunea Europeană trebuie supuse unei verificări adecvate a respectării efective a standardelor de siguranță corespunzătoare, acordând prioritate inspecțiilor la sol efectuate asupra aeronavelor acestui transportator aerian în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 351/2008.

(65)

INAVIC a raportat progrese în continuare în soluționarea constatărilor rămase după ultima vizită de evaluare a siguranței efectuată de experții UE în iunie 2009. În special, INAVIC a actualizat reglementările angoleze privind siguranța aeronautică, astfel încât acestea să reflecte ultimele modificări ale standardelor OACI, a întărit programul său de supraveghere și a recrutat încă doi inspectori de operațiuni de zbor calificați.

(66)

INAVIC a raportat, de asemenea, progrese în recertificarea transportatorilor aerieni angolezi, proces care se estimează a fi finalizat până la sfârșitul anului 2010, termen la care INAVIC a precizat că respectivii transportatori vor înceta operațiunile în cazul în care nu au fost recertificați în conformitate cu reglementările angoleze privind siguranța aeronautică Cu toate acestea, în afară de TAAG Angolan Airlines nu a fost încă recertificat niciun transportator aerian.

(67)

INAVIC a comunicat că, în cursul procesului de recertificare, activitățile de supraveghere a anumitor transportatori aerieni au revelat probleme de siguranță și încălcări ale reglementărilor în vigoare privind siguranța, care au determinat INAVIC să ia măsurile de executare corespunzătoare. În consecință, COA al Air Gemini a fost revocat în decembrie 2009, iar COA al PHA și cel al SAL au fost revocate în februarie 2010. COA ale Giraglobo, Mavewa și Airnave au fost suspendate în februarie 2010. Cu toate acestea, INAVIC nu a furnizat dovezi privind revocarea acestor certificate.

(68)

Comisia recomandă cu insistență ca INAVIC să continue recertificarea transportatorilor aerieni angolezi, cu fermitate și ținând seama în mod corespunzător de problemele de siguranță potențiale identificate în acest proces. Pe baza criteriilor comune, se apreciază că ceilalți transportatori aerieni, aflați sub responsabilitatea INAVIC din punct de vedere reglementar, respectiv Aerojet, Air26, Air Gicango, Air Jet, Air Nave, Alada, Angola Air Services, Diexim, Gira Globo, Heliang, Helimalongo, Mavewa, Rui & Conceicao, Servisair și Sonair, precum și Air Gemini, PHA, SAL, trebuie menținuți în anexa A.

(69)

La 19 februarie 2010, autoritățile competente din Federația Rusă au comunicat Comisiei modificarea deciziei lor din 25 aprilie 2008, prin care excludeau de la operațiunile către Uniunea Europeană aeronavele înscrise în COA a 13 transportatori aerieni ruși. Aceste aeronave nu erau echipate pentru a efectua zboruri internaționale în conformitate cu standardele OACI (respectiv nu dețineau echipamente TAWS/E-GPWS), și/sau certificatul lor de navigabilitate expirase și/sau nu fusese reînnoit.

(70)

În conformitate cu noua decizie, următoarele aeronave sunt excluse de la operațiunile către Uniunea Europeană, pe teritoriul acesteia și cu plecarea din Uniunea Europeană:

(a)

Aircompany Yakutia: Antonov AN-140: RA-41250; AN-24RV: RA-46496, RA-46665, RA-47304, RA-47352, RA-47353, RA-47360; AN-26: RA-26660.

(b)

Atlant Soyuz: Tupolev TU-154M: RA-85672 și RA-85682.

(c)

Gazpromavia: Tupolev TU-154M: RA-85625 și RA-85774; Yakovlev Yak-40: RA-87511, RA-88186 și RA-88300; Yak-40K: RA-21505 și RA-98109; Yak-42D: RA-42437; toate cele (22) de elicoptere Kamov Ka-26 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate cele (49) de elicoptere Mi-8 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate cele (11) elicoptere Mi-171 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate cele (8) elicoptere Mi-2 (însemne de înmatriculare necunoscute); (1) elicopter EC-120B: RA-04116.

(d)

Kavminvodyavia: Tupolev TU-154B: RA-85307, RA-85494 și RA-85457.

(e)

Krasnoyarsky Airlines: Aeronava de tip TU-154M RA-85682 înscrisă anterior în COA al Krasnoyarsky Airlines, care a fost revocat în 2009, este operată în prezent de un alt transportator aerian certificat în Federația Rusă.

(f)

Kuban Airlines: Yakovlev Yak-42: RA-42331, RA-42336, RA-42350, RA-42538, și RA-42541.

(g)

Orenburg Airlines: Tupolev TU-154B: RA-85602; toate aeronavele TU-134 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate aeronavele Antonov An-24 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate aeronavele An-2 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele Mi-2 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele Mi-8 (însemne de înmatriculare necunoscute).

(h)

Siberia Airlines: Tupolev TU-154M: RA-85613, RA-85619, RA-85622 și RA-85690.

(i)

Tatarstan Airlines: Yakovlev Yak-42D: RA-42374, RA-42433; toate aeronavele Tupolev TU-134A inclusiv: RA-65065, RA-65102, RA-65691, RA-65970 și RA-65973; toate aeronavele Antonov AN-24RV inclusiv: RA-46625 și RA-47818; aeronavele de tip AN24RV cu însemnele de înmatriculare RA-46625 și RA-47818 sunt operate în prezent de un alt transportator rus.

(j)

Ural Airlines: Tupolev TU-154B: RA-85508 (aeronavele RA-85319, RA-85337, RA-85357, RA-85375, RA-85374 și RA-85432 nu sunt operate în prezent din motive financiare).

(k)

UTAir: Tupolev TU-154M: RA-85733, RA-85755, RA-85806, RA-85820; toate cele (25) de aeronave TU-134: RA-65024, RA-65033, RA-65127, RA-65148, RA-65560, RA-65572, RA-65575, RA-65607, RA-65608, RA-65609, RA-65611, RA-65613, RA-65616, RA-65620, RA-65622, RA-65728, RA-65755, RA-65777, RA-65780, RA-65793, RA-65901, RA-65902, și RA-65977; aeronavele RA-65143 și RA-65916 sunt operate de un alt transportator rus; aeronava (1) TU-134B: RA-65726; toate cele (10) aeronave Yakovlev Yak-40: RA-87348 (nu sunt operate în prezent din motive financiare), RA-87907, RA-87941, RA-87997, RA-88209, RA-88227 și RA-88280; toate elicopterele Mil-26: (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele Mil-10: (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele Mil-8 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele AS-355 (însemne de înmatriculare necunoscute); toate elicopterele BO-105 (însemne de înmatriculare necunoscute); aeronavele de tip AN-24B: RA-46388, aeronavele RA-46267 și RA-47289 și aeronavele de tip AN-24RV RA-46509, RA-46519 și RA-47800 sunt operate de un alt transportator rus.

(l)

Rossija (STC Russia): Tupolev TU-134: RA-65979, aeronavele RA-65904, RA-65905, RA-65911, RA-65921 și RA-65555 sunt operate de un alt transportator rus; TU-214: RA-64504 și RA-64505 sunt operate de un alt transportator rus; Ilyushin IL-18: RA-75454 și RA-75464 sunt operate de un alt transportator rus; Yakovlev Yak-40: RA-87203, RA-87968, RA-87971, și RA-88200 sunt operate de un alt transportator rus.

(71)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1144/2009, Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) și statele membre au efectuat în decembrie 2009 o vizită la fața locului în Republica Yemen pentru a verifica situația siguranței transportatorului Yemenia cu scopul de a evalua respectarea efectivă de către acesta a standardelor de siguranță internaționale, precum și pentru a evalua capacitatea CAMA de a asigura supravegherea siguranței aviației civile în Yemen.

(72)

Vizita de evaluare a demonstrat capacitatea CAMA de a efectua o supraveghere eficientă a Yemenia Yemen Airways și deci de a se asigura că transportatorii cărora le eliberează un COA pot opera în condiții de siguranță în conformitate cu standardele OACI și că supravegherea și controlul exercitate de Yemenia Yemen Airways asupra operațiunilor sale sunt adecvate pentru a garanta faptul că transportatorul operează în conformitate cu cerințele COA pe care îl deține.

(73)

Având în vedere rezultatele vizitei de evaluare, nu sunt necesare în acest stadiu alte acțiuni. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape activitatea transportatorului și încurajează autoritățile yemenite să-și continue eforturile în cadrul investigației accidentului zborului 626 al Yemenia Yemen Airways din 30 iunie 2009. Statele membre vor verifica respectarea efectivă a standardelor de siguranță corespunzătoare, acordând prioritate inspecțiilor la sol efectuate asupra aeronavelor acestui transportator în temeiul Regulamentului (CE) nr. 351/2008.

(74)

Există dovezi certe privind abilitatea insuficientă a autorităților responsabile cu supravegherea transportatorilor aerieni certificați în Filipine de a aborda deficiențele în materie de siguranță și dovezi insuficiente privind respectarea de către transportatorii aerieni certificați în Republica Filipine a standardelor de siguranță aplicabile și a practicilor aplicabile recomandate de OACI, astfel cum indică rezultatele auditului Filipinelor efectuat de OACI în octombrie 2009 în cadrul Programului Universal de Auditare a Siguranței Aeronautice (Universal Safety Oversight Audit Programme - USOAP), precum și retrogradarea continuă a ratingului Filipinelor de către autoritățile competente din Statele Unite ale Americii.

(75)

În urma auditului USOAP al Filipinelor efectuat în octombrie 2009, OACI a notificat tuturor statelor care sunt parte la Convenția de la Chicago existența unei probleme semnificative de siguranță, care afectează supravegherea în materie de siguranță a transportatorilor și a aeronavelor înmatriculate în Filipine (11), rezidând în faptul că 47 de operatori aerieni din Filipine, printre care se numără și operatori aerieni internaționali, operează pe baza unor certificate de operator aerian care au fost eliberate în conformitate cu ordine administrative abrogate. Autoritățile competente din Filipine nu au elaborat niciun fel de plan de implementare sau de tranziție în vederea certificării restului operatorilor aerieni în conformitate cu reglementările aeronautice civile care au înlocuit aceste ordine administrative. În plus, autoritățile competente din Filipine nu au efectuat, timp de mai mult de un an, inspecții de supraveghere a operatorilor aerieni. OACI a considerat că planurile de acțiuni corective propuse de autoritățile respective pentru rezolvarea acestei probleme semnificative de siguranță nu sunt acceptabile, problema rămânând în consecință nerezolvată.

(76)

În plus, Administrația Federală a Aviației (FAA) din cadrul Departamentului Transporturilor al SUA continuă să plaseze, în cadrul programului IASA, ratingul de siguranță al țării în categoria doi, indicând astfel faptul că Republica Filipine nu respectă standardele de siguranță internaționale stabilite de OACI.

(77)

Problema semnificativă de siguranță comunicată de OACI dezvăluie faptul că planul de acțiuni corective prezentat Comisiei de autoritățile competente din Filipine la 13 octombrie 2008 (12), al cărui termen de îndeplinire era 31 martie 2009, nu a fost realizat și că autoritățile competente din Filipine nu au fost în măsură să implementeze planul de acțiuni respectiv în timp util.

(78)

Având în vedere problema semnificativă de siguranță comunicată de OACI, Comisia a continuat consultările cu autoritățile competente din Filipine, exprimând îngrijorări serioase cu privire la siguranța operațiunilor tuturor transportatorilor aerieni licențiați în acest stat și solicitând clarificări privind măsurile întreprinse de autoritățile competente ale acestui stat pentru remedierea deficiențelor în materie de siguranță identificate.

(79)

În perioada ianuarie-martie 2010, autoritățile competente din Filipine (CAAP) au transmis documentație dar nu au furnizat toate informațiile solicitate și în special dovada faptului că deficiențele în materie de siguranță au fost remediate în mod adecvat.

(80)

La 18 martie 2010, CAAP a fost audiată de Comitetul pentru Siguranță Aeriană și a confirmat că 20 de transportatori aerieni continuă să opereze cu COA eliberate în conformitate cu ordinele administrative abrogate până la recertificarea lor sau până la 1 decembrie 2010 cel târziu. Acești transportatori sunt: Aerowurks Aerial Spraying Services, Airtrack Agricultural Corp., Asia Aircraft Overseas, Philippines Inc., Aviation Technology Innovators Inc., Bendice Transport Management Inc., Canadian Helicopter Philippines Inc., CM Aero, Cyclone Airways, INAEC Aviation Corp., Macro Asia Air Taxi Services, Omni Aviation, Corp., Philippine Agricultural Aviation Corp., Royal Air Charter Services Inc., Royal Star Aviation Inc., Southstar Aviation Company, Subic International Air Charter Inc., Subic Seaplane Inc.. În plus, autoritățile respective au confirmat că un număr semnificativ dintre acești transportatori continuă să opereze cu un COA expirat, în temeiul dispozițiilor de derogare temporară, conform cărora sunt exceptați de la obligația de deținere a unui astfel de COA. Concret, transportatorul aerian Pacific East Asia Cargo Airlines Inc. continuă să fie implicat în operațiuni de transport de marfă internațional cu aeronave mari de tip Boeing B727, în condițiile în care certificatul său de operator aerian, eliberat la 31 martie 2008 în conformitate cu ordinele administrative abrogate, a expirat la 30 martie 2009, în temeiul unei exceptări de la necesitatea de a se conforma unui astfel de COA, emisă la 16 decembrie 2009 pentru o perioadă maximă de 90 de zile și care a expirat la 16 martie 2010. CAAP nu a fost în măsură să confirme la 18 martie 2010 că acest operator și-a încetat în cele din urmă activitatea.

(81)

CAAP a raportat că următoarele nouă COA au expirat sau nu au fost reînnoite: Beacon, Corporate Air, Frontier Aviation Corp., Mora Air Service Inc., Pacific Airways Corp., Pacific Alliance Corp., Topflite Airways Inc., World Aviation Corp. și Yokota Aviation Corp. Cu toate acestea, CAAP nu a furnizat dovezi ale faptului că au fost revocate COA ale acestor transportatori și că acești transportatori au încetat, în consecință, să existe.

(82)

CAAP a indicat că a inițiat un proces de recertificare la începutul anului 2009 și că 21 de transportatori aerieni au fost deja recertificați în conformitate cu reglementările în domeniul aviației civile care au intrat în vigoare în 2008. Acești transportatori sunt: Air Philippines Corp., Aviatour's Fly'n Inc., Cebu Pacific Air, Chemtrad Aviation Corp., Far East Aviation Services, F.F. Cruz & Company Inc., Huma Corp., Interisland Airlines Inc., Island Aviation, Lion Air Inc., Mindanao Rainbow Agricultural Development Services, Misibis Aviation and Development Corp., Philippine Airlines, South East Asian Airlines Inc., Spirit of Manila Airlines Corp., TransGlobal Airways Corp., WCC Aviation Company, Zenith Air Inc., Zest Airways Inc.. Cu toate acestea, CAAP nu a demonstrat soliditatea acestui proces de recertificare. CAAP nu a putut furniza certificatele complete ale tuturor acestor transportatori, deoarece COA prezentate nu permiteau în special identificarea numărului și a însemnelor de înmatriculare ale următorilor transportatori recertificați: Zest Airways Inc., Lion Air, Inc., Aviatour's Fly'sn Inc., Misibis Aviation and Development Corp. În plus, CAAP nu a furnizat dovada efectuării unui audit de precertificare sau a executării unor investigații suficiente privind operațiunile și mentenanța transportatorilor, înainte de recertificarea acestora, pentru a demonstra implementarea efectivă a manualelor aprobate și faptul că operațiunile și mentenanța acestor transportatori respectă standardele de siguranță aplicabile. Mai mult, CAAP nu a demonstrat că transportatorii recertificați sunt supuși unei supravegheri post-certificare adecvate, deoarece planurile de supraveghere pe care le-au prezentat pentru anul 2010 privind navigabilitatea și licențierea nu specificau nicio dată pentru activitățile planificate.

(83)

La 18 martie 2010, transportatorul Philippines Airlines a fost audiat, la solicitarea sa, de Comitetul pentru Siguranță Aeriană. Transportatorul aerian și-a prezentat activitatea, precum și procesul de recertificare la care a fost supus în 2009 până la eliberarea, la 9 octombrie 2009, a noului său COA atestând respectarea reglementărilor în domeniul aviației civile care au intrat în vigoare în 2008. Transportatorul a prezentat verificările efectuate înainte de recertificare și a confirmat că acestea au fost concentrate asupra revizuirii și aprobării noilor manuale și proceduri. Transportatorul a indicat, de asemenea, că nu a fost supus de către CAAP unui audit la fața locului aprofundat înainte de recertificare și că, în ceea ce privește operațiunile sale, acestea nu au fost auditate de CAAP, un astfel de audit fiind așteptat în viitor. Philippines Airlines a declarat că nu efectuează operațiuni către UE și a indicat că, în urma retrogradării ratingului Filipinelor de către Administrația Federală a Aviației a SUA, operațiunile sale către SUA sunt supuse unor restricții, transportatorul nefiind autorizat să deservească rute suplimentare și nici să schimbe aeronavele utilizate pe rutele pe care le operează în prezent.

(84)

La 18 martie 2010, transportatorul Cebu Pacific Airlines a fost audiat, la solicitarea sa, de Comitetul pentru Siguranță Aeriană. Transportatorul aerian și-a prezentat activitatea, precum și procesul de recertificare la care a fost supus în 2009 până la eliberarea, la 25 noiembrie 2009, a noului său COA atestând respectarea reglementărilor în domeniul aviației civile care au intrat în vigoare în 2008. Transportatorul a prezentat verificările efectuate înainte de recertificare și a confirmat, în special, că certificatul obținut include o nouă aprobare pentru transportul de mărfuri periculoase, deși acest aspect nu a fost auditat de CAAP. Transportatorul a declarat însă că, în mod voluntar, nu face uz de aprobarea respectivă. Cebu Pacific a declarat că, în urma retrogradării ratingului Filipinelor de către Administrația Federală a Aviației a SUA, nu este autorizat să efectueze operațiuni către SUA. Transportatorul a indicat în continuare că nu intenționează că efectueze operațiuni către UE.

(85)

Comisia recunoaște eforturile recente întreprinse de cei doi transportatori aerieni pentru a garanta siguranța operațiunilor și, de asemenea, faptul că aceștia au pus în aplicare măsuri interne de îmbunătățire a siguranței. Comisia este pregătită să efectueze o vizită acestor operatori, cu participarea statelor membre și a Agenției Europene de Siguranță a Aviației, pentru a verifica respectarea de către aceștia a standardelor internaționale de siguranță.

(86)

Comisia recunoaște, de asemenea, eforturile recente întreprinse de autoritățile competente pentru a reforma sistemul aviației civile din Filipine și măsurile luate pentru a remedia deficiențele în materie de siguranță raportate de FAA și OACI. Cu toate acestea, până la implementarea efectivă a acțiunilor corective adecvate, destinate remedierii problemelor semnificative de siguranță comunicate de OACI, pe baza criteriilor comune, se apreciază că autoritățile competente din Filipine nu sunt în măsură, în acest stadiu, să implementeze standardele de siguranță corespunzătoare și să impună respectarea acestora de către toți transportatorii aerieni aflați sub controlul lor reglementar. Prin urmare, toți transportatorii aerieni certificați în Filipine trebuie să fie supuși unei interdicții de operare și incluși în anexa A.

(87)

Comisia consideră însă că recentele schimbări în conducerea CAAP, precum și măsurile concrete imediate luate de această nouă conducere, inclusiv recrutarea a 23 de inspectori calificați și recurgerea la asistența tehnică notabilă acordată de OACI, demonstrează dorința statului de a remedia rapid deficiențele în materie de siguranță identificate de FAA și OACI și pregătesc calea către rezolvarea cu succes și fără întârziere a acestor deficiențe. Comisia este pregătită să sprijine eforturile Filipinelor prin intermediul unei vizite de evaluare, inclusiv a performanțelor operatorilor în materie de siguranță, în scopul remedierii deficiențelor grave în materie de siguranță identificate.

(88)

Până în prezent, în pofida solicitărilor specifice transmise de Comisie, nu a fost comunicată Comisiei nicio dovadă privind implementarea integrală a măsurilor de remediere adecvate de către ceilalți transportatori aerieni incluși în lista comunitară, actualizată la 26 noiembrie 2009, și de către autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară a transportatorilor aerieni respectivi. Prin urmare, pe baza criteriilor comune, se apreciază că acești transportatori aerieni trebuie să fie în continuare supuși unei interdicții de operare (anexa A) sau unor restricții de operare (anexa B), după caz.

(89)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru Siguranță Aeriană,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 474/2006 se modifică după cum urmează:

1.

Anexa A se înlocuiește cu textul din anexa A la prezentul regulament.

2.

Anexa B se înlocuiește cu textul din anexa B la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 martie 2010.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Siim KALLAS

Vicepreședinte


(1)  JO L 344, 27.12.2005, p. 15.

(2)  JO L 84, 23.3.2006, p. 14.

(3)  JO L 373, 31.12.1991, p. 4.

(4)  Considerentele (75)-(86) din Regulamentul (CE) nr. 474/2006 din 22 martie 2006, JO L 84, 23.3.2006, p. 19-21.

(5)  Considerentul (21) din Regulamentul (CE) nr. 1131/2008 din 14 noiembrie 2008, JO L 306, 15.11.2008, p. 49.

(6)  JO L 312, 27.11.2009, p. 16.

(7)  JO L 312, 27.11.2009, p. 16.

(8)  Autoritatea aeronautică civilă italiană (ENAC) a informat Midwest Airlines la 5.2.2010 cu privire la aceste deficiențe în materie de siguranță care au condus apoi la revocarea autorizației de efectuare a zborului.

(9)  Considerentele (10)-(16) din Regulamentul (CE) nr. 1144/2009 din 26 noiembrie 2009, JO L 312, 27.11.2009, p. 17.

(10)  JO L 312, 27.11.2009, p. 24.

(11)  Constatarea OPS/01 a OACI.

(12)  Considerentul (16) din Regulamentul (CE) nr. 1131/2008 din 14 noiembrie 2008, JO L 306, 15.11.2008, p. 49.


ANEXA A

LISTA TRANSPORTATORILOR AERIENI SUPUȘI UNEI INTERDICȚII GENERALE DE OPERARE PE TERITORIUL COMUNITĂȚII  (1)

Denumirea persoanei juridice a transportatorului aerian, indicată în COA (și denumirea comercială, dacă este diferită)

Numărul certificatului de operator aerian (COA) sau numărul licenței de operare

Codul OACI de desemnare a companiei aeriene

Statul operatorului

ARIANA AFGHAN AIRLINES

AOC 009

AFG

Afganistan

SIEM REAP AIRWAYS INTERNATIONAL

AOC/013/00

SRH

Regatul Cambodgia

SILVERBACK CARGO FREIGHTERS

Necunoscut

VRB

Republica Rwanda

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Angola, cu excepția transportatorului TAAG Angola Airlines inclus în anexa B, inclusiv:

 

 

Republica Angola

AEROJET

015

Necunoscut

Republica Angola

AIR26

004

DCD

Republica Angola

AIR GEMINI

002

GLL

Republica Angola

AIR GICANGO

009

Necunoscut

Republica Angola

AIR JET

003

MBC

Republica Angola

AIR NAVE

017

Necunoscut

Republica Angola

ALADA

005

RAD

Republica Angola

ANGOLA AIR SERVICES

006

Necunoscut

Republica Angola

DIEXIM

007

Necunoscut

Republica Angola

GIRA GLOBO

008

GGL

Republica Angola

HELIANG

010

Necunoscut

Republica Angola

HELIMALONGO

011

Necunoscut

Republica Angola

MAVEWA

016

Necunoscut

Republica Angola

PHA

019

Necunoscut

Republica Angola

RUI & CONCEICAO

012

Necunoscut

Republica Angola

SAL

013

Necunoscut

Republica Angola

SERVISAIR

018

Necunoscut

Republica Angola

SONAIR

014

SOR

Republica Angola

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Benin, inclusiv:

 

Republica Benin

AERO BENIN

PEA No 014/MDCTTTATP-PR/ANAC/DEA/SCS

Necunoscut

Republica Benin

AFRICA AIRWAYS

Necunoscut

AFF

Republica Benin

ALAFIA JET

PEA No 014/ANAC/MDCTTTATP-PR/DEA/SCS

Republica Benin

BENIN GOLF AIR

PEA No 012/MDCTTP-PR/ANAC/DEA/SCS.

Necunoscut

Republica Benin

BENIN LITTORAL AIRWAYS

PEA No 013/MDCTTTATP-PR/ANAC/DEA/SCS.

LTL

Republica Benin

COTAIR

PEA No 015/MDCTTTATP-PR/ANAC/DEA/SCS.

COB

Republica Benin

ROYAL AIR

PEA No 11/ANAC/MDCTTP-PR/DEA/SCS

BNR

Republica Benin

TRANS AIR BENIN

PEA No 016/MDCTTTATP-PR/ANAC/DEA/SCS

TNB

Republica Benin

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Republica Congo, inclusiv:

 

 

Republica Congo

AERO SERVICE

RAC06-002

RSR

Republica Congo

EQUAFLIGHT SERVICES

RAC 06-003

EKA

Republica Congo

SOCIETE NOUVELLE AIR CONGO

RAC 06-004

Necunoscut

Republica Congo

TRANS AIR CONGO

RAC 06-001

Necunoscut

Republica Congo

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Republica Democratică Congo (RDC), inclusiv:

 

Republica Democratică Congo (RDC)

AFRICAN AIR SERVICES COMMUTER

409/CAB/MIN/TVC/051/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

AIR KASAI

409/CAB/MIN/ TVC/036/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

AIR KATANGA

409/CAB/MIN/TVC/031/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

AIR TROPIQUES

409/CAB/MIN/TVC/029/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

BLUE AIRLINES

409/CAB/MIN/TVC/028/08

BUL

Republica Democratică Congo (RDC)

BRAVO AIR CONGO

409/CAB/MIN/TC/0090/2006

BRV

Republica Democratică Congo (RDC)

BUSINESS AVIATION

409/CAB/MIN/TVC/048/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

BUSY BEE CONGO

409/CAB/MIN/TVC/052/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

CETRACA AVIATION SERVICE

409/CAB/MIN/TVC/026/08

CER

Republica Democratică Congo (RDC)

CHC STELLAVIA

409/CAB/MIN/TC/0050/2006

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

COMPAGNIE AFRICAINE D’AVIATION (CAA)

409/CAB/MIN/TVC/035/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

DOREN AIR CONGO

409/CAB/MIN/TVC/0032/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

ENTREPRISE WORLD AIRWAYS (EWA)

409/CAB/MIN/TVC/003/08

EWS

Republica Democratică Congo (RDC)

FILAIR

409/CAB/MIN/TVC/037/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

GALAXY KAVATSI

409/CAB/MIN/TVC/027/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

GILEMBE AIR SOUTENANCE (GISAIR)

409/CAB/MIN/TVC/053/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

GOMA EXPRESS

409/CAB/MIN/TC/0051/2006

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

GOMAIR

409/CAB/MIN/TVC/045/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

HEWA BORA AIRWAYS (HBA)

409/CAB/MIN/TVC/038/08

ALX

Republica Democratică Congo (RDC)

INTERNATIONAL TRANS AIR BUSINESS (ITAB)

409/CAB/MIN/TVC/033/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

KIN AVIA

409/CAB/MIN/TVC/042/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

LIGNES AÉRIENNES CONGOLAISES (LAC)

Ministerial signature (ordonnance No. 78/205)

LCG

Republica Democratică Congo (RDC)

MALU AVIATION

409/CAB/MIN/TVC/04008

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

MANGO AVIATION

409/CAB/MIN/TVC/034/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

SAFE AIR COMPANY

409/CAB/MIN/TVC/025/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

SERVICES AIR

409/CAB/MIN/TVC/030/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

SWALA AVIATION

409/CAB/MIN/TVC/050/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

TMK AIR COMMUTER

409/CAB/MIN/TVC/044/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

TRACEP CONGO AVIATION

409/CAB/MIN/TVC/046/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

TRANS AIR CARGO SERVICES

409/CAB/MIN/TVC/024/08

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

WIMBI DIRA AIRWAYS

409/CAB/MIN/TVC/039/08

WDA

Republica Democratică Congo (RDC)

ZAABU INTERNATIONAL

409/CAB/MIN/TVC/049/09

Necunoscut

Republica Democratică Congo (RDC)

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Djibouti, inclusiv:

 

 

Djibouti

DAALLO AIRLINES

Necunoscut

DAO

Djibouti

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Guineea Ecuatorială, inclusiv:

 

 

Guineea Ecuatorială

CRONOS AIRLINES

Necunoscut

Necunoscut

Guineea Ecuatorială

CEIBA INTERCONTINENTAL

Necunoscut

CEL

Guineea Ecuatorială

EGAMS

Necunoscut

EGM

Guineea Ecuatorială

EUROGUINEANA DE AVIACION Y TRANSPORTES

2006/001/MTTCT/DGAC/SOPS

EUG

Guineea Ecuatorială

GENERAL WORK AVIACION

002/ANAC

Guineea Ecuatorială

GETRA - GUINEA ECUATORIAL DE TRANSPORTES AEREOS

739

GET

Guineea Ecuatorială

GUINEA AIRWAYS

738

Guineea Ecuatorială

STAR EQUATORIAL AIRLINES

Necunoscut

Necunoscut

Guineea Ecuatorială

UTAGE – UNION DE TRANSPORT AEREO DE GUINEA ECUATORIAL

737

UTG

Guineea Ecuatorială

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Indonezia, cu excepția transportatorilor Garuda Indonesia, Airfast Indonesia, Mandala Airlines și Ekspres Transportasi Antarbenua, inclusiv:

 

 

Republica Indonezia

AIR PACIFIC UTAMA

135-020

Necunoscut

Republica Indonezia

ALFA TRANS DIRGANTATA

135-012

Necunoscut

Republica Indonezia

ASCO NUSA AIR

135-022

Necunoscut

Republica Indonezia

ASI PUDJIASTUTI

135-028

Necunoscut

Republica Indonezia

AVIASTAR MANDIRI

135-029

Necunoscut

Republica Indonezia

CARDIG AIR

121-013

Necunoscut

Republica Indonezia

DABI AIR NUSANTARA

135-030

Necunoscut

Republica Indonezia

DERAYA AIR TAXI

135-013

DRY

Republica Indonezia

DERAZONA AIR SERVICE

135-010

DRZ

Republica Indonezia

DIRGANTARA AIR SERVICE

135-014

DIR

Republica Indonezia

EASTINDO

135-038

Necunoscut

Republica Indonezia

GATARI AIR SERVICE

135-018

GHS

Republica Indonezia

INDONESIA AIR ASIA

121-009

AWQ

Republica Indonezia

INDONESIA AIR TRANSPORT

135-034

IDA

Republica Indonezia

INTAN ANGKASA AIR SERVICE

135-019

Necunoscut

Republica Indonezia

JOHNLIN AIR TRANSPORT

135-043

Necunoscut

Republica Indonezia

KAL STAR

121-037

KLS

Republica Indonezia

KARTIKA AIRLINES

121-003

KAE

Republica Indonezia

KURA-KURA AVIATION

135-016

KUR

Republica Indonezia

LION MENTARI ARILINES

121-010

LNI

Republica Indonezia

MANUNGGAL AIR SERVICE

121-020

Necunoscut

Republica Indonezia

MEGANTARA

121-025

MKE

Republica Indonezia

MERPATI NUSANTARA AIRLINES

121-002

MNA

Republica Indonezia

METRO BATAVIA

121-007

BTV

Republica Indonezia

MIMIKA AIR

135-007

Necunoscut

Republica Indonezia

NATIONAL UTILITY HELICOPTER

135-011

Necunoscut

Republica Indonezia

NUSANTARA AIR CHARTER

121-022

Necunoscut

Republica Indonezia

NUSANTARA BUANA AIR

135-041

Necunoscut

Republica Indonezia

NYAMAN AIR

135-042

Necunoscut

Republica Indonezia

PELITA AIR SERVICE

121-008

PAS

Republica Indonezia

PENERBANGAN ANGKASA SEMESTA

135-026

Necunoscut

Republica Indonezia

PURA WISATA BARUNA

135-025

Necunoscut

Republica Indonezia

REPUBLIC EXPRESS AIRLINES

121-040

RPH

Republica Indonezia

RIAU AIRLINES

121-016

RIU

Republica Indonezia

SAMPOERNA AIR NUSANTARA

135-036

SAE

Republica Indonezia

SAYAP GARUDA INDAH

135-004

Necunoscut

Republica Indonezia

SKY AVIATION

135-044

Necunoscut

Republica Indonezia

SMAC

135-015

SMC

Republica Indonezia

SRIWIJAYA AIR

121-035

SJY

Republica Indonezia

SURVEI UDARA PENAS

135-006

Necunoscut

Republica Indonezia

TRANSWISATA PRIMA AVIATION

135-021

Necunoscut

Republica Indonezia

TRAVEL EXPRESS AVIATION SERVICE

121-038

XAR

Republica Indonezia

TRAVIRA UTAMA

135-009

Necunoscut

Republica Indonezia

TRI MG INTRA ASIA AIRLINES

121-018

TMG

Republica Indonezia

TRIGANA AIR SERVICE

121-006

TGN

Republica Indonezia

UNINDO

135-040

Necunoscut

Republica Indonezia

WING ABADI AIRLINES

121-012

WON

Republica Indonezia

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Kazahstan, cu excepția transportatorului Air Astana inclus în anexa B, inclusiv:

 

 

Republica Kazahstan

AERO AIR COMPANY

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

AEROPRAKT KZ

Necunoscut

APK

Republica Kazahstan

AIR ALMATY

AK-0331-07

LMY

Republica Kazahstan

AIR COMPANY KOKSHETAU

AK-0357-08

KRT

Republica Kazahstan

AIR DIVISION OF EKA

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

AIR FLAMINGO

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

AIR TRUST AIRCOMPANY

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

AK SUNKAR AIRCOMPANY

Necunoscut

AKS

Republica Kazahstan

ALMATY AVIATION

Necunoscut

LMT

Republica Kazahstan

ARKHABAY

Necunoscut

KEK

Republica Kazahstan

ASIA CONTINENTAL AIRLINES

AK-0345-08

CID

Republica Kazahstan

ASIA CONTINENTAL AVIALINES

AK-0371-08

RRK

Republica Kazahstan

ASIA WINGS

AK-0390-09

AWA

Republica Kazahstan

ASSOCIATION OF AMATEUR PILOTS OF KAZAKHSTAN

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

ATMA AIRLINES

AK-0372-08

AMA

Republica Kazahstan

ATYRAU AYE JOLY

AK-0321-07

JOL

Republica Kazahstan

AVIA-JAYNAR

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

BEYBARS AIRCOMPANY

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

BERKUT AIR/BEK AIR

AK-0311-07

BKT/BEK

Republica Kazahstan

BERKUT KZ

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

BURUNDAYAVIA AIRLINES

AK-0374-08

BRY

Republica Kazahstan

COMLUX

AK-0352-08

KAZ

Republica Kazahstan

DETA AIR

AK-0344-08

DET

Republica Kazahstan

EAST WING

AK-0332-07

EWZ

Republica Kazahstan

EASTERN EXPRESS

AK-0358-08

LIS

Republica Kazahstan

EURO-ASIA AIR

AK-0384-09

EAK

Republica Kazahstan

EURO-ASIA AIR INTERNATIONAL

Necunoscut

KZE

Republica Kazahstan

FENIX

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

FLY JET KZ

AK-0391-09

FJK

Republica Kazahstan

IJT AVIATION

AK-0335-08

DVB

Republica Kazahstan

INVESTAVIA

AK-0342-08

TLG

Republica Kazahstan

IRTYSH AIR

AK-0381-09

MZA

Republica Kazahstan

JET AIRLINES

AK-0349-09

SOZ

Republica Kazahstan

JET ONE

AK-0367-08

JKZ

Republica Kazahstan

KAZAIR JET

AK-0387-09

KEJ

Republica Kazahstan

KAZAIRTRANS AIRLINE

AK-0347-08

KUY

Republica Kazahstan

KAZAIRWEST

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

KAZAVIA

Necunoscut

KKA

Republica Kazahstan

KAZAVIASPAS

Necunoscut

KZS

Republica Kazahstan

KOKSHETAU

AK-0357-08

KRT

Republica Kazahstan

MEGA AIRLINES

AK-0356-08

MGK

Republica Kazahstan

MIRAS

AK-0315-07

MIF

Republica Kazahstan

NAVIGATOR

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

ORLAN 2000 AIRCOMPANY

Necunoscut

KOV

Republica Kazahstan

PANKH CENTER KAZAKHSTAN

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

PRIME AVIATION

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

SALEM AIRCOMPANY

Necunoscut

KKS

Republica Kazahstan

SAMAL AIR

Necunoscut

SAV

Republica Kazahstan

SAYAKHAT AIRLINES

AK-0359-08

SAH

Republica Kazahstan

SEMEYAVIA

Necunoscut

SMK

Republica Kazahstan

SCAT

AK-0350-08

VSV

Republica Kazahstan

SKYBUS

AK-0364-08

BYK

Republica Kazahstan

SKYJET

AK-0307-09

SEK

Republica Kazahstan

SKYSERVICE

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

TYAN SHAN

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

UST-KAMENOGORSK

AK-0385-09

UCK

Republica Kazahstan

ZHETYSU AIRCOMPANY

Necunoscut

JTU

Republica Kazahstan

ZHERSU AVIA

Necunoscut

RZU

Republica Kazahstan

ZHEZKAZGANAIR

Necunoscut

Necunoscut

Republica Kazahstan

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Republica Kârgâzstan, inclusiv:

 

 

Republica Kârgâzstan

AIR MANAS

17

MBB

Republica Kârgâzstan

ASIAN AIR

Necunoscut

AAZ

Republica Kârgâzstan

AVIA TRAFFIC COMPANY

23

AVJ

Republica Kârgâzstan

AEROSTAN (EX BISTAIR-FEZ BISHKEK)

08

BSC

Republica Kârgâzstan

CLICK AIRWAYS

11

CGK

Republica Kârgâzstan

DAMES

20

DAM

Republica Kârgâzstan

EASTOK AVIA

15

EEA

Republica Kârgâzstan

GOLDEN RULE AIRLINES

22

GRS

Republica Kârgâzstan

ITEK AIR

04

IKA

Republica Kârgâzstan

KYRGYZ TRANS AVIA

31

KTC

Republica Kârgâzstan

KYRGYZSTAN

03

LYN

Republica Kârgâzstan

MAX AVIA

33

MAI

Republica Kârgâzstan

S GROUP AVIATION

6

SGL

Republica Kârgâzstan

SKY GATE INTERNATIONAL AVIATION

14

SGD

Republica Kârgâzstan

SKY WAY AIR

21

SAB

Republica Kârgâzstan

TENIR AIRLINES

26

TEB

Republica Kârgâzstan

TRAST AERO

05

TSJ

Republica Kârgâzstan

VALOR AIR

07

VAC

Republica Kârgâzstan

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Liberia

 

Liberia

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Republica Gaboneză, cu excepția transportatorilor Gabon Airlines, Afrijet și SN2AG incluși în anexa B, inclusiv:

 

 

Republica Gaboneză

AIR SERVICES SA

0002/MTACCMDH/SGACC/DTA

AGB

Republica Gaboneză

AIR TOURIST (ALLEGIANCE)

0026/MTACCMDH/SGACC/DTA

NIL

Republica Gaboneză

NATIONALE ET REGIONALE TRANSPORT (NATIONALE)

0020/MTACCMDH/SGACC/DTA

Necunoscut

Republica Gaboneză

SCD AVIATION

0022/MTACCMDH/SGACC/DTA

Necunoscut

Republica Gaboneză

SKY GABON

0043/MTACCMDH/SGACC/DTA

SKG

Republica Gaboneză

SOLENTA AVIATION GABON

0023/MTACCMDH/SGACC/DTA

Necunoscut

Republica Gaboneză

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Filipine, inclusiv:

 

 

Republica Filipine

AEROWURKS AERIAL SPRAYING SERVICES

4AN2008003

Necunoscut

Republica Filipine

AIR PHILIPPINES CORPORATION

2009006

Necunoscut

Republica Filipine

AIR WOLF AVIATION INC.

200911

Necunoscut

Republica Filipine

AIRTRACK AGRICULTURAL CORPORATION

4AN2005003

Necunoscut

Republica Filipine

ASIA AIRCRAFT OVERSEAS PHILIPPINES INC.

4AN9800036

Necunoscut

Republica Filipine

AVIATION TECHNOLOGY INNOVATORS, INC.

4AN2007005

Necunoscut

Republica Filipine

AVIATOUR'S FLY'N INC.

200910

Necunoscut

Republica Filipine

AYALA AVIATION CORP.

4AN9900003

Necunoscut

Republica Filipine

BEACON

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

BENDICE TRANSPORT MANAGEMENT INC.

4AN2008006

Necunoscut

Republica Filipine

CANADIAN HELICOPTERS PHILIPPINES INC.

4AN9800025

Necunoscut

Republica Filipine

CEBU PACIFIC AIR

2009002

Necunoscut

Republica Filipine

CHEMTRAD AVIATION CORPORATION

2009018

Necunoscut

Republica Filipine

CM AERO

4AN2000001

Necunoscut

Republica Filipine

CORPORATE AIR

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

CYCLONE AIRWAYS

4AN9900008

Necunoscut

Republica Filipine

FAR EAST AVIATION SERVICES

2009013

Necunoscut

Republica Filipine

F.F. CRUZ AND COMPANY, INC.

2009017

Necunoscut

Republica Filipine

HUMA CORPORATION

2009014

Necunoscut

Republica Filipine

INAEC AVIATION CORP.

4AN2002004

Necunoscut

Republica Filipine

ISLAND AVIATION

2009009

Necunoscut

Republica Filipine

INTERISLAND AIRLINES, INC.

2010023

Necunoscut

Republica Filipine

ISLAND TRANSVOYAGER

2010022

Necunoscut

Republica Filipine

LION AIR, INCORPORATED

2009019

Necunoscut

Republica Filipine

MACRO ASIA AIR TAXI SERVICES

4AN9800035

Necunoscut

Republica Filipine

MINDANAO RAINBOW AGRICULTURAL DEVELOPMENT SERVICES

2009016

Necunoscut

Republica Filipine

MISIBIS AVIATION & DEVELOPMENT CORP

2010020

Necunoscut

Republica Filipine

OMNI AVIATION CORP.

4AN2002002

Necunoscut

Republica Filipine

PACIFIC EAST ASIA CARGO AIRLINES, INC.

4AS9800006

Necunoscut

Republica Filipine

PACIFIC AIRWAYS CORPORATION

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

PACIFIC ALLIANCE CORPORATION

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

PHILIPPINE AIRLINES

2009001

Necunoscut

Republica Filipine

PHILIPPINE AGRICULTURAL AVIATION CORP.

4AN9800015

Necunoscut

Republica Filipine

ROYAL AIR CHARTER SERVICES INC.

4AN2003003

Necunoscut

Republica Filipine

ROYAL STAR AVIATION, INC.

4AN9800029

Necunoscut

Republica Filipine

SOUTH EAST ASIA INC.

2009004

Necunoscut

Republica Filipine

SOUTHSTAR AVIATION COMPANY, INC.

4AN9800037

Necunoscut

Republica Filipine

SPIRIT OF MANILA AIRLINES CORPORATION

2009008

Necunoscut

Republica Filipine

SUBIC INTERNATIONAL AIR CHARTER

4AN9900010

Necunoscut

Republica Filipine

SUBIC SEAPLANE, INC.

4AN2000002

Necunoscut

Republica Filipine

TOPFLITE AIRWAYS, INC.

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

TRANSGLOBAL AIRWAYS CORPORATION

2009007

Necunoscut

Republica Filipine

WORLD AVIATION, CORP.

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

WCC AVIATION COMPANY

2009015

Necunoscut

Republica Filipine

YOKOTA AVIATION, INC.

Necunoscut

Necunoscut

Republica Filipine

ZENITH AIR, INC.

2009012

Necunoscut

Republica Filipine

ZEST AIRWAYS INCORPORATED

2009003

Necunoscut

Republica Filipine

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din São Tomé și Principe, inclusiv:

São Tomé și Principe

AFRICA CONNECTION

10/AOC/2008

Necunoscut

São Tomé și Principe

BRITISH GULF INTERNATIONAL COMPANY LTD

01/AOC/2007

BGI

São Tomé și Principe

EXECUTIVE JET SERVICES

03/AOC/2006

EJZ

São Tomé și Principe

GLOBAL AVIATION OPERATION

04/AOC/2006

Necunoscut

São Tomé și Principe

GOLIAF AIR

05/AOC/2001

GLE

São Tomé și Principe

ISLAND OIL EXPLORATION

01/AOC/2008

Necunoscut

São Tomé și Principe

STP AIRWAYS

03/AOC/2006

STP

São Tomé și Principe

TRANSAFRIK INTERNATIONAL LTD

02/AOC/2002

TFK

São Tomé și Principe

TRANSCARG

01/AOC/2009

Necunoscut

São Tomé și Principe

TRANSLIZ AVIATION (TMS)

02/AOC/2007

TMS

São Tomé și Principe

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Sierra Leone, inclusiv:

Sierra Leone

AIR RUM, LTD

Necunoscut

RUM

Sierra Leone

DESTINY AIR SERVICES, LTD

Necunoscut

DTY

Sierra Leone

HEAVYLIFT CARGO

Necunoscut

Necunoscut

Sierra Leone

ORANGE AIR SIERRA LEONE LTD

Necunoscut

ORJ

Sierra Leone

PARAMOUNT AIRLINES, LTD

Necunoscut

PRR

Sierra Leone

SEVEN FOUR EIGHT AIR SERVICES LTD

Necunoscut

SVT

Sierra Leone

TEEBAH AIRWAYS

Necunoscut

Necunoscut

Sierra Leone

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Sudan

 

 

Republica Sudan

SUDAN AIRWAYS

Necunoscut

 

Republica Sudan

SUN AIR COMPANY

Necunoscut

 

Republica Sudan

MARSLAND COMPANY

Necunoscut

 

Republica Sudan

ATTICO AIRLINES

Necunoscut

 

Republica Sudan

FOURTY EIGHT AVIATION

Necunoscut

 

Republica Sudan

SUDANESE STATES AVIATION COMPANY

Necunoscut

 

Republica Sudan

ALMAJARA AVIATION

Necunoscut

 

Republica Sudan

BADER AIRLINES

Necunoscut

 

Republica Sudan

ALFA AIRLINES

Necunoscut

 

Republica Sudan

AZZA TRANSPORT COMPANY

Necunoscut

 

Republica Sudan

GREEN FLAG AVIATION

Necunoscut

 

Republica Sudan

ALMAJAL AVIATION SERVICE

Necunoscut

 

Republica Sudan

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Swaziland, inclusiv:

Swaziland

SWAZILAND AIRLINK

Necunoscut

SZL

Swaziland

Toți transportatorii aerieni certificați de autoritățile responsabile cu supravegherea reglementară din Zambia, inclusiv:

 

 

Zambia

ZAMBEZI AIRLINES

Z/AOC/001/2009

ZMA

Zambia


(1)  Transportatorii aerieni enumerați în anexa A ar putea fi autorizați să exercite drepturi de trafic în cazul în care utilizează aeronave închiriate cu echipaj, aparținând unui transportator aerian care nu este supus unei interdicții de operare, cu condiția respectării standardelor de siguranță corespunzătoare.


ANEXA B

LISTA TRANSPORTATORILOR AERIENI SUPUȘI UNOR RESTRICȚII OPERAȚIONALE PE TERITORIUL COMUNITĂȚII  (1)

Denumirea persoanei juridice a transportatorului aerian, indicată în COA (și denumirea comercială, dacă este diferită)

Numărul certificatului de operator aerian (COA)

Codul OACI de desemnare a companiei aeriene

Statul operatorului

Tipurile de aeronave restricționate

Însemnele de înmatriculare și, dacă sunt disponibile, numerele de serie

Statul de înmatriculare

AIR KORYO

GAC-AOC/KOR-01

 

Republica Populară Democrată Coreeană

Toată flota, exceptând: 2 aeronave de tip Tu 204

Toată flota, exceptând: P-632, P-633

Republica Populară Democrată Coreeană

AFRIJET (2)

CTA 0002/MTAC/ANAC-G/DSA

 

Republica Gaboneză

Toată flota, exceptând: 2 aeronave de tip Falcon 50; 1 aeronavă de tip Falcon 900

Toată flota, exceptând: TR-LGV; TR-LGY; TR-AFJ

Republica Gaboneză

AIR ASTANA (3)

AK-0388-09

KZR

Kazahstan

Toată flota, exceptând: 2 aeronave de tip B767; 4 aeronave de tip B757; 10 aeronave de tip A319/320/321; 5 aeronave de tip Fokker 50

Toată flota, exceptând: P4-KCA, P4-KCB; P4-EAS, P4-FAS, P4-GAS, P4-MAS; P4-NAS, P4-OAS, P4-PAS, P4-SAS, P4-TAS, P4-UAS, P4-VAS, P4-WAS, P4-YAS, P4-XAS; P4-HAS, P4-IAS, P4-JAS, P4-KAS, P4-LAS

Aruba (Regatul Țărilor de Jos)

AIR BANGLADESH

17

BGD

Bangladesh

B747-269B

S2-ADT

Bangladesh

AIR SERVICE COMORES

06-819/TA-15/DGACM

KMD

Comore

Toată flota, exceptând: LET 410 UVP

Toată flota, exceptând: D6-CAM (851336)

Comore

GABON AIRLINES (4)

CTA 0001/MTAC/ANAC

GBK

Republica Gaboneză

Toată flota, exceptând: 1 aeronavă de tip Boeing B-767-200

Toată flota, exceptând: TR-LHP

Republica Gaboneză

IRAN AIR (5)

FS100

IRA

Republica Islamică Iran

Toată flota, exceptând: 14 aeronave de tip A300, 4 aeronave de tip A310, 9 aeronave de tip B747, 1 aeronavă de tip B737, 6 aeronave de tip A320

Toată flota, exceptând:

EP-IBA

EP-IBB

EP-IBC

EP-IBD

EP-IBG

EP-IBH

EP-IBI

EP-IBJ

EP-IBS

EP-IBT

EP-IBV

EP-IBZ

EP-ICE

EP-ICF

EP-IBK

EP-IBL

EP-IBP

EP-IBQ

EP-IAA

EP-IAB

EP-IBC

EP-IBD

EP-IAG

EP-IAH

EP-IAI

EP-IAM

EP-ICD

EP-AGA

EP-IEA

EP-IEB

EP-IED

EP-IEE

EP-IEF

EP-IEG

Republica Islamică Iran

NOUVELLE AIR AFFAIRES GABON (SN2AG)

CTA 0003/MTAC/ANAC-G/DSA

NVS

Republica Gaboneză

Toată flota, exceptând: 1 aeronavă de tip Challenger CL601, 1 aeronavă de tip HS-125-800

Toată flota, exceptând: TR-AAG, ZS-AFG

Republica Gaboneză; Republica Africa de Sud

TAAG ANGOLA AIRLINES

001

DTA

Republica Angola

Toată flota, exceptând: 3 aeronave de tip Boeing B-777 și 4 aeronave de tip Boeing B-737-700

Toată flota, exceptând: D2-TED, D2-TEE, D2-TEF, D2-TBF, D2, TBG, D2-TBH, D2-TBJ

Republica Angola

UKRAINIAN MEDITERRANEAN

164

UKM

Ucraina

Toată flota, exceptând o aeronavă de tip MD-83

Toată flota, exceptând UR-CFF

Ucraina


(1)  Transportatorii aerieni enumerați în anexa B ar putea fi autorizați să exercite drepturi de trafic în cazul în care utilizează o aeronavă închiriată cu echipaj, aparținând unui transportator aerian care nu este supus unei interdicții de operare, cu condiția respectării standardelor de siguranță corespunzătoare.

(2)  Afrijet este autorizat să utilizeze numai aeronavele menționate în mod specific pentru operațiunile sale actuale pe teritoriul Comunității Europene.

(3)  Air Astana este autorizat să utilizeze numai aeronavele menționate în mod specific pentru operațiunile sale actuale pe teritoriul Comunității Europene.

(4)  Gabon Airlines este autorizat să utilizeze numai aeronavele menționate în mod specific pentru operațiunile sale actuale pe teritoriul Comunității Europene.

(5)  Iran Air este autorizat să efectueze operațiuni cu destinații în Uniunea Europeană cu aeronavele specificate, în condițiile menționate la considerentele (47) și (48) din prezentul regulament.


31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/50


REGULAMENTUL (UE) NR. 274/2010 AL COMISIEI

din 30 martie 2010

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 31 martie 2010.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 martie 2010.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

IL

156,4

JO

98,8

MA

166,6

TN

154,7

TR

123,2

ZZ

139,9

0707 00 05

JO

75,8

MA

108,5

TR

127,2

ZZ

103,8

0709 90 70

MA

142,0

TR

100,2

ZZ

121,1

0805 10 20

EG

47,6

IL

53,2

MA

50,7

TN

46,9

TR

62,7

ZZ

52,2

0805 50 10

EG

63,7

IL

91,6

MA

49,1

TR

64,8

ZA

71,7

ZZ

68,2

0808 10 80

AR

80,6

BR

89,2

CA

74,4

CL

94,4

CN

95,2

MK

23,6

US

132,0

UY

93,5

ZA

92,9

ZZ

86,2

0808 20 50

AR

78,4

CL

150,4

CN

35,0

MX

100,0

UY

106,8

ZA

92,6

ZZ

93,9


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


DECIZII

31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/52


DECIZIA COMISIEI

din 29 martie 2010

de acordare a unei derogări, pentru activitățile de explorare și exploatare a petrolului și gazelor în Anglia, Scoția și Țara Galilor, de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

[notificată cu numărul C(2010) 1920]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2010/192/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (1), în special articolul 30 alineatele (5) și (6),

având în vedere cererea transmisă de Shell U.K. Limited (denumită în continuare „Shell”) prin e-mail la 15 octombrie 2009,

după consultarea Comitetului consultativ pentru achiziții publice,

întrucât:

I.   FAPTE

(1)

În conformitate cu articolul 27 din Directiva 2004/17/CE, entitățile contractante din domeniul explorării sau extragerii petrolului sau gazelor în Regatul Unit au fost autorizate să aplice un regim alternativ în locul normelor obișnuite. Regimul alternativ implica anumite obligații statistice, precum și obligația de a respecta principiul nediscriminării și cel al concurenței la atribuirea contractelor de furnizare, de lucrări sau de servicii, în special în ceea ce privește informațiile pe care entitatea contractantă le pune la dispoziția operatorilor economici cu privire la intențiile sale de atribuire a contractelor de achiziții publice.

(2)

Mecanismul stabilit la articolul 30, care permite derogarea de la prevederile Directivei 2004/17/CE în anumite circumstanțe și pentru anumiți operatori, se aplică și în cazul acestor obligații reduse, prevăzute la articolul 27 din directiva respectivă.

(3)

La 15 octombrie 2009, Shell a transmis Comisiei prin e-mail o cerere în temeiul articolului 30 alineatul (5) din Directiva 2004/17/CE. În conformitate cu articolul 30 alineatul (5) primul paragraf, Comisia a informat în legătură cu acest lucru autoritățile din Regatul Unit prin scrisoarea din 21 octombrie 2009, la care autoritățile respective au răspuns prin e-mail la 16 noiembrie 2009. De asemenea, la 17 noiembrie 2009, Comisia a solicitat prin e-mail informații suplimentare de la Shell, pe care aceasta i le-a transmis prin e-mail la 25 noiembrie 2009.

(4)

Cererea transmisă de Shell privește explorarea și exploatarea petrolului și gazelor în Anglia, Scoția și Țara Galilor. În conformitate cu deciziile precedente ale Comisiei în materie de concentrări (2), în cerere au fost descrise trei activități distincte desfășurate de Shell, și anume:

(a)

explorarea petrolului și a gazelor naturale;

(b)

producția de petrol; și

(c)

producția de gaze naturale.

În conformitate cu deciziile sus-menționate ale Comisiei, în sensul prezentei decizii, „producția” include și „dezvoltarea”, respectiv instalarea infrastructurii adecvate, necesare producției viitoare (platforme petroliere, conducte, terminale etc.).

II.   CADRUL JURIDIC

(5)

Articolul 30 din Directiva 2004/17/CE prevede că nu fac obiectul directivei respective contractele destinate să permită desfășurarea unei activități care intră sub incidența Directivei 2004/17/CE dacă, în statul membru în care se desfășoară, activitatea este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat. Expunerea directă la concurență este evaluată pe baza unor criterii obiective, ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză. Accesul este considerat nerestricționat dacă statul membru a implementat și a aplicat legislația UE relevantă privind deschiderea parțială sau totală a unui anumit sector.

(6)

Având în vedere faptul că Regatul Unit a implementat și a aplicat Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (3), accesul la piață trebuie considerat nerestricționat în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) primul paragraf din Directiva 2004/17/CE. Expunerea directă la concurență pe o anumită piață trebuie evaluată pe baza mai multor criterii, dintre care niciunul nu este, în sine, decisiv.

(7)

Pentru a evalua dacă operatorii în cauză sunt supuși concurenței directe pe piețele la care se referă prezenta decizie, trebuie să se țină seama de cota de piață a principalilor operatori și de gradul de concentrare a piețelor respective. Deoarece condițiile variază în cazul diferitelor activități care fac obiectul prezentei decizii, se efectuează o evaluare separată pentru fiecare activitate/piață.

(8)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență.

III.   EVALUARE

(9)

În deciziile precedente ale Comisiei, menționate la considerentul 4 de mai sus, fiecare dintre cele trei activități care fac obiectul prezentei cereri (explorarea petrolului și a gazelor naturale, producția de petrol și producția de gaze naturale) a fost considerată ca reprezentând o piață de produs separată. Prin urmare, aceste activități trebuie examinate separat.

(10)

Conform practicii consacrate a Comisiei (4), explorarea petrolului și a gazelor naturale constituie o piață de produs relevantă, deoarece nu este posibil să se determine de la început dacă în urma explorării vor fi descoperite zăcăminte de petrol sau de gaze naturale. De asemenea, prin aceeași practică îndelungată a Comisiei, s-a stabilit că piața respectivă se întinde, din punct de vedere geografic, pe tot globul.

(11)

Cotele de piață ale operatorilor care desfășoară activități de explorare pot fi măsurate cu ajutorul a trei variabile: cheltuielile de capital, rezervele demonstrate și producția estimată. S-a constatat că nu este adecvată utilizarea cheltuielilor de capital pentru măsurarea cotelor de piață ale operatorilor de pe piața explorării petrolului și a gazelor naturale din cauza diferențelor mari dintre nivelurile de investiții necesare în diferite zone geografice. Astfel, pentru explorarea petrolului și a gazelor în Marea Nordului sunt necesare investiții mai mari decât, de exemplu, pentru explorarea în Orientul Mijlociu.

(12)

Alți doi parametri au fost utilizați în mod obișnuit pentru evaluarea cotelor de piață ale operatorilor economici din acest sector, și anume cotele lor de rezerve demonstrate și de producție estimată (5).

(13)

La 31 decembrie 2008, rezervele demonstrate de petrol și gaze atingeau un total de 385 miliarde standard metri cubi de echivalent petrol (în continuare Sm3 e.p.) în întreaga lume, conform informațiilor disponibile (6). Partea Shell se ridica la 1,759 miliarde Sm3 e.p., ceea ce reprezenta o cotă de piață de 0,46 %. La 1 ianuarie 2009, rezervele demonstrate combinate de petrol și gaze din Regatul Unit se ridicau la puțin peste 0,88 miliarde Sm3 e.p. (7), respectiv la puțin peste 0,22 %. Cota Shell din aceste rezerve este și mai mică. Conform informațiilor disponibile, există o corelație directă între rezervele demonstrate de petrol și gaze și producția viitoare estimată. Prin urmare, niciuna dintre informațiile disponibile nu indică o eventuală diferență substanțială între cota de piață a Shell exprimată în termeni de producție estimată și cea exprimată ca parte din rezervele demonstrate. La considerentele 14 și 17 de mai jos sunt prezentate cotele de piață ale Shell și ale principalilor săi competitori în ceea ce privește producția de petrol și, respectiv, de gaze. Având în vedere legătura dintre rezervele demonstrate și producția efectivă, aceste cifre pot fi considerate și ca un indicator al situației concurenței pe piața în cauză. Piața explorării nu este foarte concentrată. În afară de companiile de stat, piața este caracterizată de prezența a doi operatori privați internaționali, integrați vertical, denumiți „super mari” (super majors), și anume BP și ExxonMobil, precum și de prezența unui anumit număr de operatori așa-numiți „mari” (majors). Aceste elemente sunt un indicator al expunerii directe la concurență.

(14)

Conform practicii consacrate a Comisiei (8), dezvoltarea și producția de petrol (țiței) este o piață de produs separată care, din punct de vedere geografic, se întinde pe tot globul. Conform informațiilor disponibile (9), producția totală mondială de petrol s-a ridicat, în 2008, la 81 820 milioane de barili/zi. În același an, Shell a produs un total de 1 771 milioane de barili/zi, care i-a asigurat o cotă de piață de 2,16 %. Pentru scopul acestei analize, este important să se țină seama de gradul de concentrare și de ansamblul pieței în cauză. Din acest punct de vedere, Comisia reține faptul că piața producției de țiței este caracterizată de prezența unor mari companii de stat, precum și a doi operatori privați internaționali, integrați vertical (așa-numiți „super mari”: BP și ExxonMobil, ale căror cote de producție de petrol s-au ridicat, în 2008, la 3,08 % și, respectiv, 2,32 %) și a unui anumit număr de operatori așa-numiți „mari” (10). Acești factori sugerează că pe piață activează un număr de operatori între care se poate presupune că există o concurență efectivă.

(15)

Într-o decizie anterioară a Comisiei (11) privind furnizarea de gaze consumatorilor finali a fost stabilită o distincție între gazele cu putere calorifică redusă (LCV – Low Calorific Value) și gazele cu putere calorifică superioară (HCV – High Calorific Value). Comisia a luat, de asemenea, în considerare oportunitatea stabilirii unei distincții între furnizarea de gaze naturale lichefiate (GNL) și furnizarea de gaze naturale prin gazoducte (12). O decizie ulterioară a Comisiei (13) privind, printre altele, dezvoltarea și producția de gaze naturale a lăsat însă deschisă întrebarea referitoare la existența, în sensul deciziei menționate, a unor piețe separate pentru gazele cu putere calorifică redusă (LCV), pentru gazele cu putere calorifică superioară (HCV) și pentru gazele naturale lichefiate (GNL), „deoarece evaluarea finală nu este afectată, indiferent de definiția adoptată”. În sensul prezentei decizii, întrebarea poate rămâne, de asemenea, deschisă din următoarele motive:

Shell nu produce GNL;

Shell U.K. Limited operează în Regatul Unit (Scoția, Anglia și Țara Galilor), unde piața la vedere a gazelor, așa-numita National Balancing Point, nu face distincție între LCV și HCV. Compania National Grid plc (administratoarea rețelei naționale de gaze din Regatul Unit) este responsabilă cu supravegherea calității gazelor care intră în rețea.

(16)

În ceea ce privește piața geografică, deciziile anterioare ale Comisiei (14) au considerat că aceasta include Spațiul Economic European (SEE) și, posibil, Rusia și Algeria.

(17)

Conform informațiilor disponibile (15), producția totală de gaze a UE a atins 190,3 miliarde Sm3 în 2008, iar cea a SEE s-a ridicat, în același an, la 289,5 miliarde Sm3. Producția Shell s-a situat în 2008 la 37,60 miliarde Sm3, reprezentând o cotă de piață de 12,99 %. În Rusia și Algeria, producția s-a situat în 2008 la 601,7 și, respectiv, 86,5 miliarde Sm3. Prin urmare, producția totală în SEE plus Rusia și Algeria s-a ridicat la 976,7 miliarde Sm3, din care cota Shell a fost de 3,85 %. Gradul de concentrare a pieței producției de gaze naturale este, de asemenea, scăzut, având în vedere prezența operatorilor super mari (ExxonMobil și BP, având cote de piață situate între [10-20] % și, respectiv, [5-10] %) și a celor mari (Statoil și Total, având cote de piață de ordinul a [10-20] % și, respectiv, [5-10] %), precum și presiunea exercitată de doua mari companii de stat, și anume operatorul rus Gazprom și cel algerian Sonatrach [având cote de piață situate între [30-40] % și, respectiv, [10-20] % (16)]. Aceste elemente sunt un indicator suplimentar al expunerii directe la concurență.

IV.   CONCLUZII

(18)

Având în vedere factorii examinați la considerentele 5-17, condiția expunerii directe la concurență prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE trebuie considerată ca fiind îndeplinită în Anglia, Scoția și Țara Galilor în cazul următoarelor servicii:

(a)

explorarea petrolului și a gazelor naturale;

(b)

producția de petrol; și

(c)

producția de gaze naturale.

(19)

Condiția accesului nerestricționat pe piață fiind considerată îndeplinită, rezultă că Directiva 2004/17/CE nu trebuie să se aplice atunci când entitățile contractante atribuie contracte destinate să permită efectuarea, în Anglia, Scoția și Țara Galilor, a serviciilor enumerate la considerentul 18 literele (a)-(c) și nici atunci când se organizează concursuri de soluții în vederea exercitării unor astfel de activități în aceste zone geografice.

(20)

Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt existentă în perioada octombrie-decembrie 2009, așa cum reiese din informațiile transmise de Shell și de autoritățile din Regatul Unit. Prezenta decizie poate fi revizuită în cazul în care, în urma unor schimbări semnificative ale situației de drept sau de fapt, condițiile de aplicabilitate a articolului 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE nu mai sunt îndeplinite,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Directiva 2004/17/CE nu se aplică în cazul contractelor atribuite de entitățile contractante și destinate să permită efectuarea următoarelor servicii în Anglia, Scoția și Țara Galilor:

(a)

explorarea petrolului și a gazelor naturale;

(b)

producția de petrol; și

(c)

producția de gaze naturale.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Adoptată la Bruxelles, 29 martie 2010.

Pentru Comisie

Michel BARNIER

Membru al Comisiei


(1)  JO L 134, 30.4.2004, p. 1.

(2)  A se vedea, în special, Decizia 2004/284/CE a Comisiei din 29 septembrie 1999 de declarare a unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună și cu Acordul privind SEE (Cazul IV/M.1383 – Exxon/Mobil) (JO L 103, 7.4.2004, p. 1) și deciziile ulterioare, între altele, Decizia Comisiei din 3 mai 2007 de declarare a unei concentrări ca fiind compatibilă cu piața comună (Cazul IV/M.4545 – Statoil/Hydro) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului.

(3)  JO L 164, 30.6.1994, p. 3.

(4)  A se vedea, în special, Decizia Exxon/Mobil sus-menționată și, mai recent, Decizia Comisiei din 19 noiembrie 2007 de declarare a compatibilității cu piața comună a unei concentrări economice (Cazul COMP/M.4934 – KazMunaiGaz/Rompetrol) în conformitate cu Regulamentul (CE) 139/2004 al Consiliului.

(5)  A se vedea, în special, Decizia Exxon/Mobil sus-menționată (considerentele 25 și 27).

(6)  A se vedea punctul 5.2.1 al cererii și sursele citate la acest punct, în special documentul „BP Statistical Review of World Energy, June 2009”, anexat cererii.

(7)  Și anume 0,34 bilioane Sm3 de gaze echivalente cu 0,34 miliarde Sm3 e.p. și 3,4 miliarde barili de petrol echivalente cu 0,54 miliarde Sm3, constituind un total de 0,88 miliarde Sm3.

(8)  A se vedea, în special, Decizia Exxon/Mobil sus-menționată și, mai recent, Decizia KazMunaiGaz/Rompetrol sus-menționată.

(9)  A se vedea p. 8 din documentul „BP Statistical Review of World Energy, June 2009” anexat cererii, denumit în continuare „BP Statistics” („Statisticile BP”).

(10)  Ale căror cote de piață sunt mai mici decât cele ale operatorilor „super mari”.

(11)  Decizia 2007/194/CE a Comisiei din 14 noiembrie 2006 de declarare a unei operațiuni de concentrare ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului privind SEE (Cazul COMP/M.4180 – Gaz de France/Suez) (JO L 88, 29.3.2007, p. 47).

(12)  A se vedea, în special, Decizia Gaz de France/Suez sus-menționată.

(13)  Decizia Statoil/Hydro sus-menționată, punctul 12.

(14)  A se vedea, de exemplu, deciziile menționate la considerentul 4 de mai sus.

(15)  A se vedea, în special, Statisticile BP, p. 24.

(16)  A se vedea Decizia Statoil/Hydro sus-menționată.


31.3.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/56


DECIZIA COMISIEI

din 29 martie 2010

de modificare a Deciziei 2003/135/CE în ceea ce privește planurile de eradicare și vaccinare de urgență împotriva pestei porcine clasice la porcii sălbatici din anumite zone din landurile Renania de Nord-Westfalia și Renania-Palatinat (Germania)

[notificată cu numărul C(2010) 1931]

(Numai textele în limbile franceză și germană sunt autentice)

(2010/193/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (1), în special articolul 16 alineatul (1) al cincilea paragraf și articolul 20 alineatul (2) al cincilea paragraf,

întrucât:

(1)

Decizia 2003/135/CE a Comisiei din 27 februarie 2003 privind aprobarea planurilor de eradicare a pestei porcine clasice și vaccinare de urgență a porcilor sălbatici împotriva pestei porcine clasice în Germania, în landurile Saxonia de Jos, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat și Saar (2) a fost adoptată ca una dintre cele câteva măsuri instituite pentru combaterea pestei porcine clasice.

(2)

Germania a informat Comisia cu privire la evoluția recentă a acestei boli la porcii sălbatici în anumite zone din landurile Renania de Nord-Westfalia și Renania-Palatinat.

(3)

Aceste informații indică faptul că pesta porcină clasică la porcii sălbatici a fost eradicată din anumite zone din sudul landului Renania-Palatinat și din regiunea Eifel. În consecință, planurile de eradicare și vaccinare de urgență împotriva pestei porcine clasice a porcilor sălbatici nu mai necesită a fi aplicate în acele zone.

(4)

Prin urmare, Decizia 2003/135/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2003/135/CE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania și Republicii Franceze.

Adoptată la Bruxelles, 29 martie 2010.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 316, 1.12.2001, p. 5.

(2)  JO L 53, 28.2.2003, p. 47.


ANEXĂ

„ANEXĂ

1.   ZONE UNDE SE APLICĂ PLANURI DE ERADICARE

A.   În landul Renania-Palatinat

(a)

Kreis Altenkirchen și Kreis Neuwied.

(b)

În Kreis Westerwald: municipalitățile Bad Marienberg, Hachenburg, Ransbach-Baumbach, Rennerod, Selters, Wallmerod și Westerburg, municipalitatea Höhr-Grenzhausen la nord de autostrada A48, municipalitatea Montabaur la nord de autostrada A3 și municipalitatea Wirges la nord de autostrăzile A48 și A3.

(c)

În Kreis Südwestpfalz: municipalitățile Thaleischweiler-Fröschen, Waldfischbach-Burgalben, Rodalben și Wallhalben.

(d)

În Kreis Kaiserslautern: municipalitățile Bruchmühlbach-Miesau la sud de autostrada A6, Kaiserslautern-Süd și Landstuhl.

(e)

Orașul Kaiserslautern la sud de autostrada A6.

B.   În landul Renania de Nord-Westfalia

(a)

În Rhein-Sieg-Kreis: orașele Bad Honnef, Königswinter, Hennef (Sieg), Sankt Augustin, Niederkassel, Troisdorf, Siegburg și Lohmar și municipalitățile Neunkirchen-Seelscheid, Eitorf, Ruppichteroth, Windeck și Much.

(b)

În Kreis Siegen-Wittgenstein: în municipalitatea Kreuztal localitățile Krombach, Eichen, Fellinghausen, Osthelden, Junkernhees și Mittelhees, în orașul Siegen localitățile Sohlbach, Dillnhütten, Geisweid, Birlenbach, Trupbach, Seelbach, Achenbach, Lindenberg, Rosterberg, Rödgen, Obersdorf, Eisern și Eiserfeld, municipalitățile Freudenberg, Neunkirchen și Burbach, în municipalitatea Wilnsdorf localitățile Rinsdorf și Wilden.

(c)

În Kreis Olpe: în orașul Drolshagen localitățile Drolshagen, Lüdespert, Schlade, Hützemert, Feldmannshof, Gipperich, Benolpe, Wormberg, Gelsingen, Husten, Halbhusten, Iseringhausen, Brachtpe, Berlinghausen, Eichen, Heiderhof, Forth și Buchhagen, în orașul Olpe localitățile Olpe, Rhode, Saßmicke, Dahl, Friedrichsthal, Thieringhausen, Günsen, Altenkleusheim, Rhonard, Stachelau, Lütringhausen și Rüblinghausen, municipalitatea Wenden.

(d)

În Märkische Kreis: orașele Halver, Kierspe și Meinerzhagen.

(e)

În orașul Remscheid: localitățile Halle, Lusebusch, Hackenberg, Dörper Höhe, Niederlangenbach, Durchsholz, Nagelsberg, Kleebach, Niederfeldbach, Endringhausen, Lennep, Westerholt, Grenzwall, Birgden, Schneppendahl, Oberfeldbach, Hasenberg, Lüdorf, Engelsburg, Forsten, Oberlangenbach, Niederlangenbach, Karlsruhe, Sonnenschein, Buchholzen, Bornefeld și Bergisch Born.

(f)

În orașele Köln și Bonn: municipalitățile de pe malul drept al fluviului Rhin.

(g)

Orașul Leverkusen.

(h)

Rheinisch-Bergisch Kreis.

(i)

Oberbergische Kreis.

2.   ZONE UNDE SE APLICĂ VACCINAREA DE URGENȚĂ

A.   În landul Renania-Palatinat

(a)

Kreis Altenkirchen și Kreis Neuwied.

(b)

În Kreis Westerwald: municipalitățile Bad Marienberg, Hachenburg, Ransbach-Baumbach, Rennerod, Selters, Wallmerod și Westerburg, municipalitatea Höhr-Grenzhausen la nord de autostrada A48, municipalitatea Montabaur la nord de autostrada A3 și municipalitatea Wirges la nord de autostrăzile A48 și A3.

(c)

În Kreis Südwestpfalz: municipalitățile Thaleischweiler-Fröschen, Waldfischbach-Burgalben, Rodalben și Wallhalben.

(d)

În Kreis Kaiserslautern: municipalitățile Bruchmühlbach-Miesau la sud de autostrada A6, Kaiserslautern-Süd și Landstuhl.

(e)

Orașul Kaiserslautern la sud de autostrada A6.

B.   În landul Renania de Nord-Westfalia

(a)

În Rhein-Sieg-Kreis: orașele Bad Honnef, Königswinter, Hennef (Sieg), Sankt Augustin, Niederkassel, Troisdorf, Siegburg și Lohmar și municipalitățile Neunkirchen-Seelscheid, Eitorf, Ruppichteroth, Windeck și Much.

(b)

În Kreis Siegen-Wittgenstein: în municipalitatea Kreuztal localitățile Krombach, Eichen, Fellinghausen, Osthelden, Junkernhees și Mittelhees, în orașul Siegen localitățile Sohlbach, Dillnhütten, Geisweid, Birlenbach, Trupbach, Seelbach, Achenbach, Lindenberg, Rosterberg, Rödgen, Obersdorf, Eisern și Eiserfeld, municipalitățile Freudenberg, Neunkirchen și Burbach, în municipalitatea Wilnsdorf localitățile Rinsdorf și Wilden.

(c)

În Kreis Olpe: în orașul Drolshagen localitățile Drolshagen, Lüdespert, Schlade, Hützemert, Feldmannshof, Gipperich, Benolpe, Wormberg, Gelsingen, Husten, Halbhusten, Iseringhausen, Brachtpe, Berlinghausen, Eichen, Heiderhof, Forth și Buchhagen, în orașul Olpe localitățile Olpe, Rhode, Saßmicke, Dahl, Friedrichsthal, Thieringhausen, Günsen, Altenkleusheim, Rhonard, Stachelau, Lütringhausen și Rüblinghausen, municipalitatea Wenden.

(d)

În Märkische Kreis: orașele Halver, Kierspe și Meinerzhagen.

(e)

În orașul Remscheid: localitățile Halle, Lusebusch, Hackenberg, Dörper Höhe, Niederlangenbach, Durchsholz, Nagelsberg, Kleebach, Niederfeldbach, Endringhausen, Lennep, Westerholt, Grenzwall, Birgden, Schneppendahl, Oberfeldbach, Hasenberg, Lüdorf, Engelsburg, Forsten, Oberlangenbach, Niederlangenbach, Karlsruhe, Sonnenschein, Buchholzen, Bornefeld și Bergisch Born.

(f)

În orașele Köln și Bonn: municipalitățile de pe malul drept al fluviului Rhin.

(g)

Orașul Leverkusen.

(h)

Rheinisch-Bergisch Kreis.

(i)

Oberbergische Kreis.”