18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/1

(1)

Conținutul listelor țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 (2) ar trebui să fie și să rămână în conformitate cu criteriile menționate la considerentul 5 din regulamentul respectiv. Anumite țări terțe, a căror situație s-a modificat în ceea ce privește aceste criterii, ar trebui să fie transferate dintr-o anexă în cealaltă.

(2)

La 1 ianuarie 2008 au intrat în vigoare acorduri de facilitare a regimului vizelor încheiate cu cinci țări din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia –, ceea ce a reprezentat un prim pas concret pe calea, trasată de Agenda de la Salonic, de instaurare a unui regim de deplasare fără obligația de a deține viză pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest. În 2008 a fost inițiat un dialog referitor la liberalizarea regimului vizelor cu fiecare dintre aceste țări și au fost stabilite foi de parcurs în acest scop. În evaluarea sa privind punerea în aplicare a foilor de parcurs din mai 2009, Comisia a considerat că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a îndeplinit toate obiectivele de referință stabilite în foaia sa de parcurs, iar în cadrul evaluării din noiembrie 2009 faptul că Muntenegru și Serbia au îndeplinit, de asemenea, toate obiectivele de referință stabilite în respectivele lor foi de parcurs.

(3)

Prin urmare, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia ar trebui să fie transferate în cadrul anexei II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Exonerarea de vize ar trebui să se aplice doar deținătorilor de pașapoarte biometrice eliberate de fiecare dintre cele trei țări în cauză.

(4)

Pentru persoanele rezidente în Kosovo, definit în conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999 [denumită „Kosovo (RCSONU 1244)”] și persoanele al căror certificat de cetățenie a fost eliberat pe teritoriul Kosovo (RCSONU 1244), o direcție de coordonare specială, stabilită la Belgrad, va fi responsabilă de colectarea cererilor de pașaport și de eliberarea pașapoartelor. Cu toate acestea, din motive de siguranță privind în special potențialul de imigrație ilegală, deținătorii de pașapoarte sârbe eliberate de către această direcție de coordonare specială ar trebui să fie excluși din cadrul regimului de scutire de viză acordat Serbiei.

(5)

Din motive legate de claritate și de securitate juridică și în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001, Kosovo (RCSONU 1244) ar trebui inclus în anexa I la regulamentul respectiv. Această dispoziție nu aduce atingere statutului Kosovo (RCSONU 1244).

(6)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (3), care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a respectivului acord (4).

(7)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2008/146/CE (6).

(8)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE (7).

(9)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (8). În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru acesta și nu i se aplică.

(10)

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (9). În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

(11)

Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe dispozițiile acquis-ului Schengen sau care se raportează la acesta, în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003.

(12)

Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe dispozițiile acquis-ului Schengen sau care se raportează la acesta, în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005,

1.

Anexa I se modifică după cum urmează:

2.

În anexa II partea 1 se introduc următoarele mențiuni:

„Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (10)

Muntenegru (10)

Serbia [cu excepția deținătorilor de pașapoarte sârbe eliberate de către direcția de coordonare sârbă (în limba sârbă: Koordinaciona uprava)] (10)

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/4

(1)

La data de 5 iunie 2003, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocierile cu țări terțe în vederea înlocuirii anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(2)

Comisia a negociat, în numele Comunității, un acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Mongoliei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene (acordul), în conformitate cu mecanismele și directivele din anexa la decizia Consiliului de autorizare a Comisiei în vederea deschiderii negocierilor cu țări terțe pentru înlocuirea anumitor dispoziții din acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(3)

Acordul a fost semnat în numele Comunității la 3 aprilie 2009, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.

(4)

Acordul ar trebui să fie aprobat,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/12

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/14

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/2010 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1230/2009 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/16

(1)

La 23 februarie 2009, Comisia Europeană (denumită, în continuare, „Comisia”) a primit o plângere privind importurile de anumite sârme din molibden originare din Republica Populară Chineză (denumită, în continuare, „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Plângerea a fost introdusă în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază de către Asociația Europeană a Metalelor (EUROMETAUX) (denumită, în continuare, „reclamantul”) în numele unui producător care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de sârme din molibden.

(3)

Plângerea conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(4)

La 8 aprilie 2009, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(5)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate din Comunitate, autoritățile din RPC, producătorul comunitar reclamant, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere. S-a acordat dreptul la audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC. Un singur grup de societăți, format din Jinduicheng Molybdenum Co., Ltd. și societatea asociată acesteia Jinduicheng Molybdenum Mining Guangming Co., Ltd. (denumit, în continuare, grupul „Jinduicheng”) s-a manifestat și a solicitat acordarea TI.

(7)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC, precum și de importatori din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de deschidere că pot fi utilizate metode de eșantionare în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC și importatorilor din Comunitate li s-a cerut să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză.

(9)

Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi, nici pentru importatorii din Comunitate.

(10)

Au fost trimise chestionare specifice tuturor părților cunoscute a fi vizate, mai precis producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC, producătorilor comunitari, importatorilor, comercianților și utilizatorilor din Comunitate. S-au primit răspunsuri din partea unui grup de producători-exportatori din RPC, a producătorului comunitar reclamant, precum și de la un importator/comerciant și de la un utilizator.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC, dintre care niciunul nu a solicitat acordarea TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în cazul de față SUA, la sediile următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2008 și 31 martie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între martie 2005 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită, în continuare, „perioada luată în considerare”).

(14)

Produsul în cauză este sârma din molibden, conținând cel puțin 99,95 % molibden per unitate ponderală, a cărei diametru maxim în secțiune depășește 1,35 mm dar este mai mic de 4,0 mm, originară din RPC (denumită, în continuare, „produsul în cauză”), declarată în prezent la codul NC ex 8102 96 00.

(15)

Sârma din molibden este utilizată, în principal, în sectorul automotoarelor pentru acoperirea metalelor prin pulverizarea termică a pieselor de motor care sunt supuse la uzură, precum segmenții de piston, inelele pentru sincronizator sau componentele de transmisie, pentru a le mări rezistența la abraziune.

(16)

Nu s-au identificat diferențe între produsul în cauză și sârma din molibden produsă de către industria comunitară și vândută pe piața comunitară. Întrucât RPC este o economie în tranziție și niciun exportator nu a solicitat acordarea TEP, astfel cum se precizează la considerentul 6, valoarea normală a trebuit să fie determinată pe baza informațiilor obținute dintr-o țară terță cu economie de piață, SUA. În conformitate cu informațiile disponibile, sârma din molibden produsă și comercializată pe piața internă a SUA, precum și sârma din molibden exportată de SUA către alte piețe, are aceleași proprietăți fizice și chimice de bază ca și sârma din molibden produsă în RPC și exportată în Comunitate.

(17)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de sârmă din molibden sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(19)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat în considerentul 6 de mai sus, doar grupul Jinduicheng a solicitat acordarea tratamentului individual („TI”). Prin urmare, aceste criterii nu au fost examinate.

(20)

Ca regulă generală, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, iar societăților li se poate astfel acorda TI.

(21)

Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(22)

În ceea ce privește criteriul de la litera (c), s-a constatat că societatea mamă, Jingduicheng Molybdenum Co., Ltd, aparținea statului. Într-adevăr, s-a descoperit faptul că în cursul PA numai 20 % din acțiuni erau deținute de persoane private, aceste acțiuni reprezentând numai 2,4 % din drepturile de vot. Restul de 80 % din acțiuni, cărora le revenea 97,6 % din drepturile de vot, aparțineau unor întreprinderi deținute de stat.

(23)

Pe baza constatărilor de mai sus s-a stabilit în mod provizoriu faptul că nu se poate acorda TI grupului Jinduicheng, conform criteriilor stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(24)

În avizul de deschidere se prevedea utilizarea SUA drept țară analogă. Un producător din SUA, Global Tungsten & Powders Corp (denumit, în continuare, „Global Tungsten”), a fost de acord să coopereze și a furnizat toate informațiile necesare în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. Grupul Jinduicheng a contestat această alegere și a propus producători cu sediul în Mexic și India. Cu toate acestea, societățile care au fost contactate în aceste țări fie au refuzat să coopereze, precum societățile din India, fie au indicat că nu fabrică produsul similar. Astfel, SUA a fost confirmată drept țară analogă corespunzătoare în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC.

(25)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, ar trebui notat faptul că, având în vedere că producătorul din țara analogă efectua numai vânzări marginale pe piața internă din SUA, s-a considerat că nu este rezonabil să se utilizeze aceste date privind vânzările în scopul stabilii sau a construirii valorii normale. Prin urmare, valoarea normală pentru RPC a fost stabilită în mod provizoriu pe baza prețurilor practicate de SUA la exportul către alte țări terțe, inclusiv către Comunitate.

(26)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 9, doar un grup de societăți, grupul Jinduicheng, care reprezenta între 60 și 75 % (3) din importurile din RPC către Comunitate, a cooperat la anchetă. Din acest motiv, nivelul de cooperare a fost considerat scăzut. Prin urmare, prețurile de export pentru toți exportatorii chinezi au fost stabilite în mod provizoriu pe baza cifrelor raportate de grupul care a cooperat, fiind completate cu date Eurostat privind importurile, ajustate în mod corespunzător, astfel cum se explică în considerentul 34 de mai jos.

(27)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat pe baza nivelului franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, subvențiile primite pentru acoperirea costurilor de transport, de navlu și de asigurare, a costurilor de manipulare, de încărcare, a costurilor auxiliare și a taxelor indirecte.

(28)

Astfel cum se explică în considerentul 23 de mai sus, grupul Jinduicheng nu a îndeplinit toate criteriile pentru TI stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-a stabilit o marjă de dumping la nivel național pentru RPC.

(29)

Marja de dumping la nivel național pentru RPC a fost stabilită provizoriu la 68,4 % din prețul la frontiera Comunității CIF, înainte de vămuire.

(30)

Ancheta a stabilit că în Comunitate există doi producători care fabrică produsul similar pentru piața necaptivă. Unul dintre producători și-a exprimat poziția neutră în legătură cu această procedură și a furnizat date generale privind producția și vânzările sale. Celălalt producător, în numele căruia a fost formulată plângerea, a cooperat în totalitate la anchetă și a transmis chestionarul completat. Prin urmare, pentru a proteja confidențialitatea informațiilor comerciale referitoare la producătorul respectiv, toate cifrele privind datele sensibile menționate mai jos au fost indexate sau prezentate sub formă de intervale. Cifrele între paranteze se referă la cifre negative.

(31)

Având în vedere cele de mai sus, volumul producției comunitare în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază a fost calculat prin adunarea volumului producției producătorului comunitar care a cooperat în totalitate și a volumului producției celuilalt producător comunitar.

(32)

Ancheta a arătat că producția producătorului comunitar care a cooperat în totalitate la anchetă reprezenta peste 80 % din volumul de sârmă din molibden produsă în Comunitate pe parcursul PA. Prin urmare, s-a considerat că societatea respectivă era adecvată pentru a reprezenta industria comunitară în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

Având în vedere că producătorul comunitar respectiv folosește un an fiscal care durează între 1 martie și 28 februarie anul următor, toate datele care urmează sunt prezentate pentru ani fiscali (AF) și nu pentru ani calendaristici (de exemplu AF2005 acoperă perioada dintre 1 martie 2004 și 28 februarie 2005). Cu toate acestea, datele utilizate pentru PA, astfel cum se menționează în considerentul 13, acoperă perioada cuprinsă între 1 aprilie 2008 și 31 martie 2009. Datele referitoare la importuri au fost stabilite pe aceeași bază.

(34)

Consumul comunitar a fost stabilit prin adunarea volumului vânzărilor efectuate de producătorii cunoscuți din Comunitate și a tuturor importurilor din țările terțe extrase din datele Eurostat. Se reamintește faptul că în codul NC sub care este declarat produsul în cauză sunt incluse și alte produse decât produsul în cauză. În absența unor statistici specifice privind importurile produsului în cauză, datele Eurostat au fost ajustate în conformitate cu metoda sugerată în plângere. Această metodă a fost considerată demnă de încredere pentru obținerea datelor referitoare la produsul în cauză.

(35)

Datele din tabelul 1 de mai jos arată că cererea comunitară privind produsul în cauză a scăzut cu 10 % în cursul perioadei în cauză. Aceasta a crescut cu 4 % până în 2008, după care a scăzut brusc, ca urmare a crizei economice, afectând în special sectorul automotoarelor.

Tabelul 1

(36)

Din motivele menționate în considerentul 34 de mai sus, volumul importurilor din China ale produsului în cauză pe parcursul perioadei în cauză s-au bazat pe date transmise de Eurostat, ajustate în conformitate cu metoda sugerată în plângere. Pe această bază, evoluția importurilor din China a fost următoarea:

Tabelul 2

(37)

Importurile provenite din RPC care au făcut obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ de la 36 de tone în 2005 la 116 tone în 2008, adică de peste trei ori. După înregistrarea unei valori de vârf în 2008, importurile respective au scăzut pe parcursul PA, în paralel cu evoluția consumului comunitar. Cu toate acestea, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară aproape că s-a triplat între anul 2005 și PA.

(38)

Prețul mediu de import din RPC a înregistrat nivelul cel mai scăzut în anul 2005. Acesta a atins nivelul maxim în anul 2006, apoi a scăzut progresiv cu 19 % între anul 2006 și PA.

(39)

În sensul analizei subcotării prețului, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către industria comunitară pentru clienții independenți pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor din RPC către primul client independent, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește costurile posterioare importului și taxele vamale.

(40)

Comparația a arătat că pe parcursul PA prețurile de import din RPC au subcotat prețurile practicate de industria comunitară, exprimate ca procent din acestea din urmă, cu 30 până la 35 %.

(41)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins și o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru evaluarea situației industriei comunitare din anul 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă.

(42)

Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, producția industriei comunitare a scăzut progresiv cu 33 % în cursul perioadei în cauză, în concordanță cu o creștere semnificativă a importurilor din China – importurile din această țară crescând de peste trei ori în cursul aceleiași perioade. Într-o primă etapă, între 2005 și 2008, producția industriei comunitare s-a redus cu 27 %. Această tendință descrescătoare a fost confirmată între 2008 și PA, când producția a scăzut cu încă 8 %.

(43)

În timp ce capacitatea de producție a rămas stabilă, utilizarea capacității a urmat aceeași tendință descrescătoare precum producția pe parcursul perioadei în cauză.

(44)

Cifrele de mai jos reprezintă vânzările realizate de industria comunitară către clienți independenți din Comunitate, sub formă indexată.

Tabelul 4

(45)

Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți de pe piața comunitară a scăzut semnificativ cu 32 % pe parcursul perioadei în cauză. Această scădere a fost cu mult mai pronunțată decât scăderea consumului (– 10 %) pe parcursul aceleiași perioade. Prin urmare, industria comunitară a pierdut și o cotă semnificativă de piață în cursul aceleiași perioade.

(46)

Prețul de vânzare mediu franco fabrică al industriei comunitare către clienți independenți pe piața Comunității a urmat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei în cauză. În această perioadă s-a observat o ușoară creștere în 2007 în comparație cu 2006, în concordanță cu creșterea prețurilor materiilor prime în acel an, după care prețurile de vânzare au scăzut din nou. În general, industria comunitară a trebuit să își micșoreze cu 8 % prețurile medii de vânzare pe piața comunitară.

(47)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

Tabelul 5

(48)

Stocurile au crescut semnificativ cu 133 % în cursul perioadei în cauză, ceea ce reflectă dificultățile crescânde pe care le întâmpină industria pentru a-și vinde produsele pe piața comunitară. Scăderea observată a stocurilor între 2006 și 2007 a urmat tendința consumului comunitar pe parcursul aceleiași perioade.

(49)

Ocuparea forței de muncă, costul forței de muncă și productivitatea din industria comunitară au evoluat după cum urmează.

Tabelul 6

(50)

Industria comunitară a redus în mod semnificativ numărul angajaților săi între 2005 și PA. Această reducere s-a datorat scăderii producției și eforturilor industriei comunitare de a raționaliza producția și de a relansa productivitatea. Rezultatele acestui proces de raționalizare din cadrul industriei comunitare s-au reflectat, astfel, în productivitatea relativ stabilă pe parcursul perioadei în cauză.

(51)

Nivelurile medii ale salariilor au înregistrat o creștere la începutul perioadei în cauză, dar au descrescut din nou între 2007 și PA.

(52)

Nivelurile profiturilor și fluxului de lichidități provenite din vânzările de sârmă din molibden efectuate de industria comunitară au înregistrat o tendință negativă pe parcursul perioadei în cauză, cu excepția anului 2007.

Tabelul 7

(53)

Rentabilitatea s-a deteriorat semnificativ în cursul perioadei în cauză, în special între 2007 și PA, când a atins nivelul cel mai scăzut. Ancheta a arătat că nivelul mai ridicat al rentabilității din anul 2007 a fost legat de dezvoltarea pozitivă a consumului la nivel comunitar, de raționalizarea eforturilor industriei comunitare și de faptul că industria comunitară a reușit să crească nivelul prețurilor sale de vânzare pe parcursul anului respectiv.

(54)

Tendința fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, a reflectat într-o mare măsură evoluția rentabilității. În general, ancheta a arătat că fluxul de lichidități s-a deteriorat pe parcursul perioadei în cauză.

(55)

La începutul perioadei în cauză, industria comunitară a investit semnificativ în sectorul de producție în cauză. Cu toate acestea, începând cu anul 2006, a trebuit ca investițiile să fie reduse.

(56)

Ancheta a arătat că tendința capacității industriei comunitare de a mobiliza capitaluri era aceeași ca în cazul rentabilității.

Tabelul 8

(57)

Marja de dumping constatată, indicată în considerentul 32 de mai sus, a fost cu mult peste nivelul minim. În plus, date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, în special pe parcursul PA, impactul marjei de dumping efective asupra pieței comunitare nu a putut fi considerat ca fiind neglijabil.

(58)

Între 2005 și PA, volumul importurilor produsului în cauză originar din RPC care fac obiectul unui dumping a crescut cu peste 150 %, atingând o cotă de piață de 27,0 % la sfârșitul perioadei în cauză. Pe parcursul PA, importurile la preț redus din RPC care fac obiectul unui dumping au subcotat substanțial prețurile de vânzare practicate de Comunitate. Subcotarea prețului mediu ponderat era la fel de importantă, variind între 30 și 35 % pe parcursul PA.

(59)

Pe parcursul aceleiași perioade, în timp ce consumul comunitar a scăzut cu 10 %, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 32 %. Cota sa de piață a scăzut cu 17 puncte procentuale, iar prețurile sale de vânzare au trebuit să fie reduse cu 8 % pentru a limita eroziunea prețurilor de vânzare și scăderea cotei de piață.

(60)

Prin urmare, situația industriei comunitare s-a deteriorat substanțial pe parcursul perioadei în cauză. Producția a scăzut cu 33 %, la fel și utilizarea capacităților, atingând un nivel foarte scăzut pe parcursul PA, în timp ce nivelul stocurilor a crescut mai mult de două ori. Deteriorarea situației industriei comunitare în cursul perioadei în cauză a fost confirmat, de asemenea, prin evoluția negativă a rentabilității, a fluxului de lichidități, a ocupării forței de muncă și a investițiilor.

(61)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(62)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului în cauză originare din RPC au cauzat prejudicii industriei comunitare într-o astfel de măsură încât să poată fi clasificate ca importante. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost examinați și alți factori cunoscuți, care ar putea prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(63)

Deteriorarea situației economice a industriei comunitare a coincis cu creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC. Volumul acestora a crescut cu peste 150 % între anul 2005 și PA, iar cota de piață a acestora aproape că s-a triplat pe parcursul perioadei în cauză. În cursul perioadei respective, volumurile vânzărilor industriei comunitare au scăzut considerabil cu 32 %. În același timp, s-a pierdut o parte semnificativă a cotei de piață, iar aproape toți ceilalți indicatori ai prejudiciului precum producția, utilizarea capacităților, investițiile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, ocuparea forței de muncă au înregistrat tendințe descrescătoare semnificative pe parcursul perioadei în cauză.

(64)

Cu toate că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut la începutul perioadei în cauză, acestea au scăzut în mod continuu și semnificativ cu 19 % în restul perioadei. În ciuda faptului că industria comunitară a scăzut cu 8 % prețurile practicate, importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC au rămas, în mod constant, la un nivel situat sub prețurile practicate de industria comunitară, subcotând aceste prețuri cu 30 - 35 % pe parcursul PA.

(65)

În contextul unei situații economice negative, în special pe parcursul PA, legată de criza economică care a afectat îndeosebi industria automotoarelor, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut considerabil de trei ori mai mult decât consumul comunitar. Aceasta a dus la o scădere semnificativă a cotei de piață, aceasta din urmă fiind câștigată în totalitate de importurile din China. În același timp, producția și utilizarea capacităților au scăzut semnificativ, de asemenea, iar stocurile au crescut impresionant cu peste 100 %.

(66)

Prin urmare, s-a considerat că, în contextul economic negativ, volumul ridicat al importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute provenind din RPC a avut un impact negativ considerabil asupra situației economice a industriei comunitare în decursul PA.

(67)

Ceilalți factori examinați în analiza de cauzalitate au fost dezvoltarea consumului comunitar, evoluția costurilor industriei comunitare și în special prețurile materiei prime (moli-oxid), evoluția exporturilor acesteia și importurile din alte țări terțe pe parcursul perioadei în cauză.

(68)

Ancheta a arătat că cererea de pe piața comunitară a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei în cauză. Într-o primă etapă, consumul a crescut cu 4 % între 2005 și 2008, apoi, în contextul crizei economice și a impactului acesteia asupra sectorului automotoarelor, acesta a scăzut cu 14 % între anul 2008 și PA.

(69)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 65 de mai sus, în timp ce volumul importurilor din RPC a crescut impresionant pe parcursul perioadei în cauză, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu mult mai mult (– 32 %) decât consumul comunitar (– 10 %). Întreaga cotă de piață pierdută de industria comunitară a fost câștigată de importurile din China. Prin urmare, evoluția negativă a consumului nu poate explica deteriorarea dramatică a situației economice a industriei comunitare pe parcursul PA.

(70)

Pe parcursul perioadei în cauză, industria comunitară a reușit să scadă cu 6 % costul de producție unitar. Ar trebui remarcat faptul că prețul moli-oxidului, principala materie primă utilizată în producerea produsului în cauză, a înregistrat o tendință descrescătoare pe parcursul perioadei în cauză. Prin urmare, situația economică negativă și pierderile financiare înregistrate pe parcursul PA nu pot fi atribuite creșterii costurilor, ci mai curând descreșterii prețurilor de vânzare (– 8 %) pe parcursul perioadei respective.

(71)

Ancheta privind prejudiciul s-a axat pe analiza situației industriei comunitare pe piața comunitară, care este principala piață pentru industria respectivă. Analiza evoluției exporturilor acesteia, ca factor care ar fi putut cauza prejudiciul, a arătat că vânzările la export realizate de industria comunitară au rămas relativ modeste pe parcursul perioadei în cauză. Acestea reprezentau mai puțin de 10 % din vânzările sale totale în timpul PA.

Tabelul 9

(72)

Cu toate că s-a înregistrat o tendință descrescătoare a vânzărilor la export pe parcursul perioadei în cauză, în concordanță cu situația mondială negativă în sectorul automotoarelor din anul 2008, piața comunitară a fost întotdeauna principala piață pentru industria comunitară. Prin urmare, orice impact negativ al scăderii volumului exporturilor asupra situației economice a industriei comunitare ar putea fi doar neglijabil.

(73)

Numărul producătorilor de sârmă din molibden la nivel mondial este foarte scăzut. În afara RPC, principala sursă de importuri în Comunitate este SUA. În plus, au fost efectuate importuri de cantități neglijabile din India și Japonia pe parcursul perioadei în cauză.

(74)

Pe baza datelor privind exporturile de produs similar transmise de singurul producător din SUA, care a cooperat la anchetă, importurile din SUA ale produsului în cauză au reprezentat între 15 și 20 % din piața comunitară pe parcursul PA, dar în general aceste importuri au scăzut cu 21 % pe parcursul perioadei în cauză. Principala scădere, care a fost de 17 %, s-a produs între anul 2008 și PA. Din motive de confidențialitate, datele din tabelul 10 de mai jos sunt prezentate sub formă indexată.

Tabelul 10

(75)

Ancheta a arătat, de asemenea, că pe parcursul PA, prețurile de import din SUA nu numai că erau cu mult mai mari decât prețurile de import din China care fac obiectul unui dumping, ci se încadrau în același interval cu prețurile de vânzare practicate de industria comunitară, fapt care sugerează că este posibil ca prețurile de import din SUA să fi fost afectate, de asemenea, de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, orice impact negativ al importurilor din SUA asupra pieței comunitare nu ar fi în măsură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(76)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că celălalt producător comunitar efectua un număr limitat de vânzări pe piața comunitară. În consecință, prezența respectivului producător pe piața comunitară nu ar putea fi cauza prejudiciului suferit de industria comunitară.

(77)

Prejudiciul suferit de industria comunitară s–a materializat, în principal, în pierderi privind producția, volumul vânzărilor și cota de piață. Pierderea economiilor de scară din cauza utilizării scăzute a capacităților a dus la o situație economică generală negativă a industriei comunitare. Ancheta a arătat, de asemenea, că presiunea pe care au exercitat-o asupra prețurilor importurile care fac obiectul unui dumping a forțat industria comunitară să-și reducă prețurile cu 8 % și a slăbit, astfel, situația financiară a acesteia în special pe parcursul PA.

(78)

Deteriorarea situației industriei comunitare a coincis cu o creștere semnificativă a volumului importurilor din RPC la prețuri care subcotau în mod constant prețurile practicate de industria comunitară. Aceasta explică de ce importurile din China au câștigat o cotă de piață semnificativă pe piața comunitară.

(79)

Analiza celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare a demonstrat că niciunul dintre aceștia nu a putut avea un impact negativ semnificativ asupra industriei comunitare și nu ar fi putut rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și situația prejudiciabilă a industriei comunitare, în special în decursul PA.

(80)

Pe baza analizei de mai sus, care a făcut distincție și a separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat provizoriu că importurile din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(81)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă au existat motive întemeiate pentru a se concluziona că nu ar fi în interesul Comunității să se instituie măsuri antidumping la importurile din țara în cauză. Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor, comercianților și utilizatorilor menționați în plângere. S-au primit răspunsuri la chestionar de la un comerciant și de la un utilizator.

(82)

S-au stabilit următoarele concluzii provizorii pe baza informațiilor primite de la părțile care au cooperat.

(83)

Sârma din molibden este un produs esențial în cadrul activității producătorului care a înaintat plângerea. Această activitate este, în esență, bazată pe volum, necesitând cantități suficiente pentru a susține fabricarea unor produse cu valoare adăugată mai ridicată în cadrul aceluiași lanț de producție, utilizat de exemplu în industria de iluminat. Activitatea bazată pe volum este absolut necesară pentru a păstra la un nivel scăzut costurile unitare fixe.

(84)

Având în vedere cele de mai sus, neinstituirea unor taxe antidumping ar avea, în continuare, un impact negativ asupra industriei producătoare de sârmă din molibden și ar putea duce la o situație în care importurile din China ar elimina industria comunitară de pe piața de desfacere a sârmei din molibden.

(85)

Se consideră că instituirea măsurilor propuse ar permite industriei comunitare să crească volumul producției, să recupereze o parte a cotei de piață pierdute în favoarea importurilor care fac obiectul unui dumping și să se redreseze, astfel, în urma prejudiciului suferit.

(86)

În concluzie, instituirea măsurilor antidumping provizorii ar permite industriei comunitare să asigure viabilitatea producției de sârmă din molibden și, prin urmare, a întregului sector care depinde de existența acestui produs de bază.

(87)

Cu toate că au fost contactate numeroase părți, printre care asociații de importatori și utilizatori și societăți individuale, nivelul de cooperare a fost foarte scăzut.

(88)

Ancheta a arătat că există comercianți care se aprovizionează cu sârmă din molibden fie de la industria comunitară, fie de la producătorii chinezi și care o revând direct industriei automotoarelor. Alți operatori furnizează servicii industriei automotoarelor. Trebuie remarcat faptul că niciun utilizator din cadrul industriei automotoarelor nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei. Acest fapt a părut să vină în sprijinul afirmației industriei comunitare conform căreia ponderea costului produsului în cauză în costul total al industriei automotoarelor este extrem de scăzută.

(89)

Au fost trimise chestionare către cei trei importatori cunoscuți menționați în plângere. În timp ce un importator a afirmat în mod explicit că nu dorește să participe la anchetă, un alt importator nu a transmis nici un răspuns la solicitarea noastră. Un singur comerciant, cu sediul în Germania, a cooperat la anchetă.

(90)

Au fost trimise, de asemenea, chestionare către cei 18 utilizatori menționați în plângere. Cu toate acestea, doar un utilizator, cu sediul în Italia, reprezentând între 35 - 50 % din importurile de sârmă din molibden provenind din RPC în cursul PA, a cooperat la anchetă.

(91)

În ceea ce privește interesul importatorilor și al comercianților, conform datelor furnizate de comerciantul care a cooperat la anchetă, acesta din urmă se aproviziona cu sârmă din molibden numai de la producători comunitari. Prin urmare, impunerea măsurilor propuse ar trebui să nu afecteze activitățile acestuia.

(92)

Interesul scăzut manifestat de importatorii și comercianții comunitari ai produsului în cauză pentru această anchetă ar arăta că instituirea măsurilor antidumping provizorii propuse nu ar avea un impact semnificativ asupra activităților acestora.

(93)

În ceea ce privește utilizatorul care a cooperat la anchetă, cu sediul în Italia, ancheta a arătat că acesta importa cantități mari de sârmă de molibden din RPC. Această societate furnizează servicii de acoperire a metalelor, în principal pentru industria automotoarelor. Activitatea care implică produsul în cauză reprezintă între 15 și 25 % din cifra de afaceri totală a acestuia.

(94)

Este probabil, astfel, ca instituirea taxei antidumping propusă să crească costurile suportate de unitatea de acoperire a metalelor a utilizatorului respectiv. Cu toate acestea, acest fapt nu ar avea un impact semnificativ asupra profitului total al societății respective. În cel mai rău caz, presupunând că utilizatorul respectiv nu ar fi în măsură să transfere clienților săi niciunul din costurile suplimentare, profitul realizat pe parcursul PA la nivelul unității ar deveni ușor negativ, iar la nivelul societății, profitul realizat pe parcursul PA s-ar reduce cu câteva puncte procentuale.

(95)

Pe baza celor de mai sus, este clar faptul că instituirea de măsuri antidumping ar avea un impact negativ asupra unității de acoperire a metalelor a utilizatorului respectiv care se aprovizionează în exclusivitate cu produse din RPC. Cu toate acestea, având în vedere faptul că utilizatorul respectiv deține o poziție puternică pe această nișă de activitate, în ceea ce privește fiabilitatea și securitatea furnizării de produse către clienții săi, acesta ar trebui să fie în măsură să transfere clienților săi cel puțin o parte a costului suplimentar și/sau să achiziționeze sârmă din molibden din alte surse. Aceasta ar reduce, parțial, impactul negativ al măsurilor propuse.

(96)

Luând în considerare cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că, prin comparație, efectul măsurilor antidumping nu va avea o influență negativă semnificativă asupra situației generale a utilizatorilor produsului în cauză în Comunitate.

(97)

Ancheta a arătat că există un număr limitat de operatori care produc și vând produsul în cauză la nivel mondial. Prin urmare, s-a analizat dacă există vreun risc ca instituirea unor măsuri antidumping să producă efecte de denaturare pe piața comunitară și în special un deficit de aprovizionare. Chiar dacă este probabil ca importurile de sârmă din molibden din China să scadă odată cu instituirea măsurilor antidumping, se pare că nu va exista riscul deficitului de aprovizionare pe piața comunitară deoarece ancheta a arătat că industria comunitară are capacitate suficientă pentru a face față cererii pieței. În plus, există surse alternative de aprovizionare precum importurile din SUA.

(98)

Având în vedere faptul că taxa antidumping propusă ar restabili condiții de egalitate, s-ar putea aștepta ca producătorii-exportatori din China să fie în măsură să continue să vândă sârmă din molibden în Comunitate, dar la prețuri neprejudiciabile.

(99)

Pe de altă parte, dacă nu se instituie măsuri antidumping, astfel cum se explică în considerentul 86 de mai sus, industria comunitară nu va fi în măsură să suporte alte pierderi în privința producției și a cantităților vândute pe piața sa principală. Supraviețuirea industriei comunitare într-un sector care include mai multe produse decât produsul similar, ar fi astfel pusă la îndoială. Având în vedere faptul că industria comunitară aprovizionează peste 50 % din piața Comunitară, dispariția acesteia ar duce foarte probabil la o penurie de sârmă din molibden pe piața comunitară, cel puțin până la momentul în care importurile vor înlocui vânzările efectuate de industria comunitară.

(100)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Comunității, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că, în general, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de sârmă din molibden originare din RPC.

(101)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC.

(102)

Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară.

(103)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Comunitate. Se amintește faptul că 2007 a fost un an din perioada în cauză pe parcursul căruia industria comunitară a înregistrat profit. Prin urmare, marja de profit înainte de aplicarea taxelor utilizată pentru acest calcul s-a înscris în intervalul 0-5 %, pe baza profitului realizat în anul menționat anterior. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria comunitară.

(104)

Majorarea necesară a prețului a fost determinată apoi prin compararea prețului de import mediu ponderat, ajustat pentru costurile post import și taxele vamale, utilizat pentru calcularea subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată apoi ca procent din totalul valorii de import.

(105)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, rata taxei ar trebui stabilită, în consecință, la nivelul marjei prejudiciului constatat.

(106)

Taxa antidumping propusă este următoarea:

(107)

Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/27

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 676/2009 al Comisiei (2), s-a deschis o licitație pentru reducerea maximă a taxei la importul de porumb provenind din țări terțe în Spania.

(2)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și, respectiv, de porumb în Portugalia (3), Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, stabilirea unei reduceri maxime a taxei la import. Pentru stabilirea acestei reduceri, trebuie să se țină cont în special de criteriile prevăzute la articolele 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008.

(3)

Contractul se atribuie oricărui ofertant a cărui ofertă este mai mică sau egală cu reducerea maximă a taxei la import.

(4)

Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole nu a emis niciun aviz în termenul stabilit de președinte,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/28

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 677/2009 al Comisiei (2), s-a deschis o licitație pentru reducerea maximă a taxei la importul de porumb provenind din țări terțe în Portugalia.

(2)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb și de sorg în Spania și, respectiv, de porumb în Portugalia (3), Comisia poate decide, conform procedurii prevăzute la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, stabilirea unei reduceri maxime a taxei la import. Pentru stabilirea acestei reduceri, trebuie să se țină cont în special de criteriile prevăzute la articolele 7 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1296/2008.

(3)

Contractul se atribuie oricărui ofertant a cărui ofertă este mai mică sau egală cu reducerea maximă a taxei la import.

(4)

Comitetul de gestionare a organizării comune a piețelor agricole nu a emis niciun aviz în termenul stabilit de președinte,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/29

(1)

Conform strategiei de evaluare a securității substanțelor utilizate în vopselele pentru păr, s-a căzut de acord cu statele membre și cu părțile interesate că data de 31 decembrie 2007 ar fi adecvată pentru prezentarea către Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (denumit în continuare „CSSC”) a datelor științifice referitoare la produșii de reacție formați de substanțele oxidante utilizate în vopselele pentru păr pe suprafața pielii capului și la siguranța acestora pentru consumatori.

(2)

În prezent, utilizarea a 31 de substanțe colorante pentru păr în produsele cosmetice este autorizată provizoriu până la 31 decembrie 2009 în limitele și în condițiile expuse în partea 2 din anexa III la Directiva 76/768/CEE. Industria cosmetică a supus CSSC datele științifice solicitate privind siguranța produșilor de reacție formați de substanțele oxidante utilizate în vopselele pentru păr, spre a fi evaluate înainte de 31 decembrie 2007, termenul stabilit.

(3)

Datele privind siguranța prezentate au fost evaluate de către CSSC. În ianuarie 2009, CSSC a concluzionat în avizul său că nu este în măsură să procedeze la o evaluare finală a riscului produșilor de reacție ai substanțelor oxidante utilizate în vopselele pentru păr, din cauza caracterului incomplet al dosarului prezentat de industria cosmetică. Industria cosmetică a furnizat datele absente către sfârșitul lunii septembrie 2009.

(4)

În lumina celor de mai sus, evaluarea riscului datelor suplimentare prezentate și avizul final emis de CSSC privind siguranța produselor se vor încheia după termenul provizoriu de la 31 decembrie 2009 pentru substanțele menționate în partea 2 a anexei III.

(5)

Prin urmare, reglementarea definitivă a celor 31 de substanțe utilizate în vopselele pentru păr menționate în partea 2 a anexei III, pe baza evaluării riscului produșilor lor de reacție, și transpunerea acesteia în legislațiile statelor membre nu va avea loc înainte de expirarea termenului provizoriu. În consecință, utilizarea provizorie a acestora în produsele cosmetice, în limitele și în condițiile expuse în partea 2 a anexei III trebuie să fie prelungită. Noul termen prelungit la 31 decembrie 2010 este considerat ca fiind suficient pentru reglementarea definitivă a acestor substanțe.

(6)

Prin urmare, Directiva 76/768/CEE trebuie să fie modificată în mod corespunzător.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse cosmetice,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/31

(1)

Decizia 2009/177/CE a Comisiei din 31 octombrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce privește programele de supraveghere și eradicare și statutul indemn de boală al statelor membre, al zonelor sau al compartimentelor (2) stabilește formulare tip care trebuie prezentate de statele membre în vederea aprobării programelor de eradicare în temeiul Directivei 2006/88/CE și a prezentării documentelor pentru aprobarea statutului „indemn de boală” în temeiul directivei în cauză.

(2)

Partea B a anexei I la Decizia 2009/177/CE stabilește liste cuprinzând state membre, zone și compartimente care fac obiectul programelor de eradicare autorizate în conformitate cu Directiva 2006/88/CE. Partea C a anexei respective stabilește liste cuprinzând state membre, zone și compartimente declarate indemne de boală în conformitate cu directiva în cauză.

(3)

Danemarca a înaintat Comisiei un program multianual privind eradicarea septicemiei hemoragice virale (SHV) în temeiul Deciziei 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (3) pentru perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2013. Programul respectiv a fost autorizat prin Decizia 2008/897/CE a Comisiei din 28 noiembrie 2008 de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe (4). Programul în cauză respectă cerințele privind aprobarea stabilite de Decizia 2009/177/CE și, prin urmare, ar trebui să fie aprobat în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE. În consecință, zonele vizate de programul respectiv ar trebui să fie incluse în partea B a listei stabilite în anexa I la decizia în cauză.

(4)

Articolul 12 din Decizia 2009/177/CE prevede o derogare de la Directiva 2006/88/CE conform căreia, în anumite condiții, statele membre nu trebuie să înainteze spre aprobare programe de eradicare care au fost aprobate în scopul obținerii statutului de zonă autorizată în ceea ce privește SHV în conformitate cu Decizia 2003/634/CE a Comisiei din 28 august 2003 de aprobare a programelor destinate obținerii statutului de zone autorizate sau de exploatații de creștere autorizate situate în zone neautorizate în ceea ce privește boli ale peștilor precum septicemia hemoragică virală (SHV) și necroza hematopoietică infecțioasă (NHI) (5).

(5)

Decizia 2003/634/CE a aprobat un program înaintat de Finlanda în scopul obținerii statutului de zonă aprobată în ceea ce privește SHV. Finlanda a înaintat, la momentul actual, un raport privind programul respectiv în conformitate cu cerințele stabilite de Decizia 2009/177/CE. În consecință, zonele vizate de programul respectiv ar trebui, prin urmare, să fie incluse pe lista din partea B a anexei I la decizia în cauză.

(6)

Germania a prezentat Comisiei un program multianual privind eradicarea bolii cauzate de virusul herpetic al crapului koi (KHV) în temeiul Deciziei 90/424/CEE. Programul în cauză a fost aprobat prin Decizia 2008/897/CE pentru perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2013. Programul în cauză respectă cerințele privind aprobarea stabilite de Decizia 2009/177/CE și, prin urmare, ar trebui să fie aprobat în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2006/88/CE. În consecință, zonele vizate de programul respectiv ar trebui să fie incluse în partea B a listei stabilite în anexa I la decizia în cauză.

(7)

Întregul teritoriu al Regatului Unit figurează în prezent în partea C a anexei I la Decizia 2009/177/CE ca fiind indemn de boală în conformitate cu Directiva 2006/88/CE în ceea ce privește anemia infecțioasă a somonului (AIS). Regatul Unit a notificat prezența AIS într-un compartiment declarat anterior indemn de boala respectivă. În consecință, rubrica pentru statul membru respectiv în ceea ce privește AIS ar trebui modificată în lista stabilită în partea C a anexei I la Decizia 2009/177/CE.

(8)

La momentul actual, Regatul Unit a prezentat spre aprobare un program de eradicare a AIS care trebuie aplicat în insulele Shetland de Sud-Vest. Programul în cauză respectă cerințele Deciziei 2009/177/CE. În consecință, programul respectiv ar trebui aprobat și insulele Shetland de Sud-Vest ar trebui să fie incluse în partea B a listei stabilite în anexa I la decizia în cauză.

(9)

Decizia 2003/634/CE a autorizat un program înaintat de Regatul Unit în vederea obținerii statutului de zonă autorizată în ceea ce privește SHV. În prezent, Regatul Unit a prezentat un raport privind programul în cauză în conformitate cu cerințele stabilite de Decizia 2009/177/CE în vederea obținerii statutului indemn de boală pentru zonele respective. Raportul în cauză respectă cerințele Deciziei 2009/177/CE. În consecință, zonele respective ar trebui să fie incluse în lista din partea C a anexei I la respectiva decizie.

(10)

În plus, întreaga zonă de coastă a Irlandei de Nord, cu excepția Lough Foyle, figurează, în prezent, în partea C a anexei I la Decizia 2009/177/CE ca fiind indemnă de boală în ceea ce privește infecția cu Bonamia ostreae. Regatul Unit a notificat recent prezența infecției cu Bonamia ostreae în Strangforth Lough în zona de coastă respectivă. Prin urmare, Strangforth Lough ar trebui exclus din teritoriul declarat indemn de boală în lista stabilită în partea C a anexei I la respectiva decizie.

(11)

Prin urmare, Decizia 2009/177/CE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/36

(1)

Directiva 64/432/CEE se aplică comerțului interior din Uniunea Europeană cu bovine, iar capitolul II al anexei D la respectiva directivă stabilește teste de diagnostic pentru leucoza enzootică bovină (LEB) care trebuie utilizate pentru combaterea și eradicarea bolii, pentru supraveghere și monitorizare, precum și pentru stabilirea și menținerea unui statut al șeptelului ca fiind oficial indemn de leucoza enzootică bovină și a certificării necesare comerțului interior din Uniunea Europeană cu bovine.

(2)

Capitolul II din anexa D la Directiva 64/432/CEE prevede ca testele pentru LEB să fie efectuate fie cu ajutorul testului de imunodifuzie în gel de agar (AGID = agar gel immune-diffusion test) prin utilizarea unui antigen standardizat în raport cu serul standard oficial al CE (ser EI), fie printr-un test de imunoabsorbție legat cu enzimă (ELISA) standardizat în raport cu serul E4. Ambele seruri standard sunt furnizate de National Veterinary Institute, Technical University of Denmark (Institutul Național Veterinar, Universitatea Tehnică din Danemarca).

(3)

Un nou ser LEB standard (serul E05) a fost conceput recent de către laboratorul de referință al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE) pentru leucoza enzootică bovină, în Germania (Friedrich-Loeffler-Institute), în colaborare cu laboratoarele de referință al OIE din Regatul Unit (Veterinary Laboratories Agency) și Polonia (National Veterinary Research Institute), după ce a fost supus unei testări interlaboratoare. Serul E05 a fost validat în raport cu serurile EI și E4 cu ajutorul diferitelor teste AGID și ELISA și, prin urmare, a fost inclus ca ser standard OIE acreditat în capitolul 2.4.11 secțiunea B punctul 2 din Manualul OIE de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre, ediția a șasea, 2008. Acest ser este disponibil la laboratorul de referință al OIE pentru leucoza enzootică bovină, din Germania.

(4)

În plus, Institutul Național Veterinar din cadrul Universității Tehnice din Danemarca a informat Comisia că nu mai este în măsură să-și îndeplinească obligațiile privind furnizarea serului standard prevăzut, la momentul actual, în capitolul II din anexa D la Directiva 64/432/CEE.

(5)

Autoritățile competente germane și Friedrich-Loeffler-Institute au acceptat să furnizeze serul E05 care devine, în consecință, noul ser standard oficial al Uniunii Europene pentru leucoza enzootică bovină.

(6)

Prin urmare, Directiva 64/432/CEE ar trebui modificată în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

18.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 336/42

(1)

Pe baza cererilor de cofinanțare comunitară prezentate de statele membre în cadrul programelor de control în domeniul pescuitului pentru 2009, Comisia a adoptat Decizia 2009/746/CE (2), în urma căreia o parte din bugetul pe 2009 disponibil pentru controlul în domeniul pescuitului a rămas neutilizat.

(2)

Este necesar în prezent ca partea neutilizată din bugetul pentru 2009 să fie alocată printr-o nouă decizie.

(3)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006, statele membre au fost invitate să prezinte cereri de finanțare suplimentară pentru domeniile prioritare definite de Comisie, și anume automatizarea și gestionarea datelor, noile tehnologii și seminariile în domeniul pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(4)

Pe această bază și ținând cont de constrângerile bugetare, cererile de finanțare comunitară pentru acțiuni de tipul proiectelor pilot sau pentru construcția navelor și aeronavelor de patrulare au fost respinse, deoarece nu erau legate de domeniile prioritare definite anterior.

(5)

Cererile privind acțiunile enumerate la articolul 8 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 pot beneficia de finanțare comunitară.

(6)

Cererile de finanțare comunitară trebuie să respecte normele prezentate în Regulamentul (CE) nr. 391/2007 al Comisiei (3).

(7)

Este necesar să se stabilească sumele maxime și rata contribuției financiare comunitare în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 și să se prevadă condițiile în care se poate acorda această contribuție.

(8)

Pentru a încuraja investițiile în acțiunile prioritare definite de Comisie și având în vedere efectele negative ale crizei financiare asupra bugetelor statelor membre, investițiile aferente domeniilor prioritare menționate anterior ar trebui să beneficieze de o rată mare de cofinanțare în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(9)

Pentru a putea beneficia de această contribuție, dispozitivele de localizare automată trebuie să respecte cerințele impuse prin Regulamentul (CE) nr. 2244/2003 al Comisiei din 18 decembrie 2003 de stabilire a dispozițiilor privind sistemele de monitorizare a navelor prin satelit (4).

(10)

Pentru a putea beneficia de această contribuție, dispozitivele electronice de înregistrare și raportare de la bordul navelor de pescuit trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1077/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1566/2007 (5).

(11)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,