ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2009.262.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 262

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 52
6 octombrie 2009


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză

1

 

*

Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză

19

 

 

Regulamentul (CE) nr. 927/2009 al Comisiei din 5 octombrie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

36

 

 

Regulamentul (CE) nr. 928/2009 al Comisiei din 5 octombrie 2009 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/2010

38

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2009/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de modificare a Directivei 98/8/CE privind introducerea pe piață a produselor biocide, în ceea ce privește prelungirea anumitor termene ( 1 )

40

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Consiliu

 

 

2009/735/CE

 

*

Decizia Consiliului din 24 septembrie 2009 de extindere a perioadei de aplicare a măsurilor prevăzute de Decizia 2007/641/CE privind încheierea consultărilor cu Republica Insulelor Fiji în temeiul articolului 96 din Acordul de parteneriat ACP-CE și al articolului 37 din Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

43

 

 

Comisie

 

 

2009/736/CE

 

*

Decizia Comisiei din 5 octombrie 2009 de acceptare a unui angajament referitor la procedura antidumping privind importurile unui anumit tip de folie din aluminiu originară, printre altele, din Brazilia

50

 

 

2009/737/CE

 

*

Decizia Comisiei din 5 octombrie 2009 de încheiere a procedurii de examinare a măsurilor impuse de Republica Orientală a Uruguayului care afectează importul și vânzarea de whisky în Uruguay

52

 

 

2009/738/CE

 

*

Decizia Comisiei din 5 octombrie 2009 de abrogare a Directivei 2009/124/CE de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsen, teobromină, Datura sp., Ricinus communis L., Croton tiglium L. și Abrus precatorius L. [notificată cu numărul C(2009) 7705]  ( 1 )

54

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 925/2009 AL CONSILIULUI

din 24 septembrie 2009

de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile provizorii

(1)

Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 287/2009 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a impus o taxă antidumping la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de Eurométaux („reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoritară, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de folii de aluminiu.

(3)

Potrivit considerentului 13 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada 1 iulie 2007 -30 iunie 2008 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor în vederea evaluării prejudiciului a vizat perioada de la 1 ianuarie 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă („perioada luată în considerare”).

1.2.   Procedura ulterioară

(4)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis impunerea de măsuri antidumping provizorii („comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

După impunerea măsurilor antidumping provizorii, Comisia și-a continuat ancheta cu privire la dumping, prejudiciu și aspectele de interes comunitar și a efectuat în continuare analize și vizite de verificare cu privire la datele conținute în răspunsurile la chestionar transmise de unii producători-exportatori și producători comunitari.

(6)

Au fost efectuate cinci vizite suplimentare de verificare la sediile următorilor producători comunitari:

Novelis UK Limited, Bridgnorth, Regatul Unit;

Novelis Luxemburg, Dudelange, Marele Ducat al Luxemburgului;

Novelis Foil France S.A.S., Rugles, Franța;

Grupa Kęty SA, Kęty, Polonia;

Hydro Aluminium Inasa, S.A., Irurtzun, Spania.

(7)

A fost efectuată o vizită suplimentară la sediile următoarei companii afiliate unor producători-exportatori:

Alcoa Transformación de Productos, S.L., Alicante, Spania.

(8)

Au fost efectuate trei vizite suplimentare la sediile următorilor producători-exportatori:

Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd, Shanghai și Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd, Hebei;

Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd, Shandong;

Zhenjiang Dinsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Jiangsu.

(9)

De asemenea, a fost efectuată o altă vizită la Shanghai Futures Exchange, Shanghai.

(10)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale în temeiul cărora se intenționa recomandarea impunerii de măsuri antidumping definitive la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și RPC și perceperea cu titlu definitiv a sumelor impuse ca taxă provizorie. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată formula observații în urma acestei comunicări.

(11)

Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, constatările au fost modificate în consecință.

1.3.   Obiectul anchetei

(12)

Producătorul-exportator brazilian a argumentat că Rusia ar fi trebuit să fie inclusă în obiectul anchetei deoarece, de-a lungul întregii perioade luată în considerare, volumele importurilor și cotele de piață din Rusia au fost considerabile și chiar mai mari decât cele din Armenia. De asemenea, producătorul-exportator brazilian a afirmat că prețurile importurilor din Rusia s-au situat la același nivel ca prețurile importurilor din țările în cauză și că existau dovezi prima facie privind existența dumpingului în momentul inițierii.

(13)

În cursul analizării plângerii, Comisia a ajuns la concluzia că nu există suficiente dovezi prima facie în legătură cu existența dumpingului cu privire la Rusia. Prin urmare, s-a considerat că neincluderea Rusiei în plângere este întemeiată. În absența dovezilor de dumping, este irelevant dacă volumele importurilor și/sau cotele de piață ale importurilor originare din Rusia au fost într-adevăr mai mari decât cele din una sau mai multe țări incluse în sfera anchetei. Prin urmare, afirmația producătorului-exportator brazilian a fost respinsă.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(14)

Industria în aval din Comunitate, respectiv „reînfășurătorii”, au reiterat că produsul în cauză ar trebui să includă și rulourile de consum, respectiv importurile de folie de aluminiu cu greutate mai mică de 10 kg, deoarece, dacă măsurile se impun numai asupra importurilor de folie de aluminiu cu greutate mai mare de 10 kg („rulouri jumbo”), rezultatul ar putea fi o creștere a exporturilor de rulouri de consum din țările implicate la prețuri scăzute. De asemenea, s-a afirmat că ambele produse au în esență aceleași caracteristici, singura diferență fiind ambalajul acestora.

(15)

În considerentele 15-19 din regulamentul provizoriu s-a concluzionat că rulourile de consum și rulourile jumbo sunt produse diferite în termeni de caracteristici fizice și utilizări finale de bază. Ancheta ulterioară a confirmat aceste constatări. Într-adevăr, diferențele fizice dintre rulourile de consum și rulourile jumbo depășesc simpla diferență de ambalare, deoarece produsul în cauză trebuie reînfășurat înainte de a fi reambalat și revândut consumatorului final. S-a stabilit, de asemenea, că clienții, canalele de vânzare și aplicațiile de bază sunt diferite. Prin urmare, nu s-a considerat oportună includerea rulourilor de consum în sfera anchetei referitoare la produs.

(16)

Afirmația potrivit căreia importurile de rulouri jumbo pot fi înlocuite cu importurile de rulouri de consum este analizată la considerentele 97-99.

(17)

În absența altor observații referitoare la produsul în cauză și produsul similar, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 14-21 din regulamentul provizoriu.

3.   TRATAMENTUL DE SOCIETATE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN CONDIȚIILE UNEI ECONOMII DE PIAȚĂ (TEP) ȘI ȚARA ANALOGĂ

3.1.   Armenia

(18)

Singurul producător-exportator din Armenia a contestat constatările provizorii prezentate la considerentele 24-31 din regulamentul provizoriu.

(19)

Societatea a declarat inițial că, atunci când a considerat că o societate din Armenia ar trebui să solicite statutul de societate care funcționează conform condițiilor economiei de piață, Comisia a comis o eroare deoarece, în opinia sa, Armenia este o țară cu o economie de piață în temeiul acordului antidumping al OMC, iar includerea Armeniei în nota de subsol de la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul antidumping de bază ar trebui eliminată.

(20)

Totuși, în conformitate cu considerentul 25 din regulamentul provizoriu, Armenia este menționată în mod expres în nota de subsol de la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, fiind inclusă în rândul țărilor în care nu funcționează economia de piață. Tratamentul producătorilor-exportatori din țările în care nu funcționează economia de piață și care sunt membre ale OMC este prevăzut în articolul 2 alineatul (7) litera (b). Aceste dispoziții au fost respectate integral în actuala anchetă. Prin urmare, acest argument a fost din nou respins.

(21)

Societatea a susținut apoi că îndeplinește cel de-al doilea criteriu TEP, care, la considerentele 27-29 din regulamentul provizoriu, a fost considerat în mod provizoriu neîndeplinit. Societatea și-a întemeiat argumentele pe prezentarea conturilor pentru 2007 care nu au fost furnizate în timpul vizitei de verificare a societății înainte de impunerea măsurilor provizorii. Societatea a susținut încă o dată că nu este de părere că cel de-al doilea criteriu TEP necesita întocmirea evidenței contabile a societății în conformitate cu standardele contabile internaționale și că standardele naționale armene de contabilitate sunt suficiente, deoarece Armenia este membră a OMC.

(22)

Acest argument a fost respins. Societatea este obligată să păstreze un set clar de evidențe contabile în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Deficiențele constatate de auditori atât pentru exercițiul financiar 2006, cât și pentru exercițiul financiar 2007 au fost de așa natură încât au indicat clar că evidențele contabile ale societății nu au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, prin urmare, societatea nu putea demonstra îndeplinirea celui de-al doilea criteriu TEP. Criteriile TEP vizează de fapt standardele internaționale, iar apartenența la OMC nu schimbă acest lucru. În plus, apartenența la OMC în sine nu este o garanție a prevalenței condițiilor de piață în activitatea economică a unei societăți.

(23)

Societatea a susținut în continuare că a îndeplinit cel de-al treilea criteriu TEP, care, la considerentul 30 din regulamentul provizoriu, a fost considerat provizoriu neîndeplinit, pe baza unor aspecte legate de vânzarea de acțiuni de către statul armean și, de asemenea, de acordarea de către stat a unui teren societății, cu titlu gratuit. Societatea a susținut că aspectul acordării terenului, cu titlu gratuit, societății, nu este important și că nu ar trebui să fie cumulat cu celălalt aspect, referitor la acțiuni, pe care societatea îl consideră, de asemenea, nesemnificativ.

(24)

Acest argument a fost, de asemenea, respins. Faptul că terenul a fost obținut gratuit și că poate fi vândut statului la un preț echivalent valorii sale cadastrale (care este considerabil mai mică decât valoarea sa de piață) transformă acel teren într-un activ important și valoros pentru societate, care nu apare în evidențele contabile ale societății și, prin urmare, are un efect semnificativ asupra costurilor societății. De asemenea, societatea nu a dovedit că denaturarea cauzată de vânzarea acțiunilor la un preț mai mic decât prețul lor nominal a fost nesemnificativă.

(25)

Prin urmare, se poate concluziona că cele două aspecte privind conformitatea cu cel de-al treilea criteriu TEP indică o denaturare moștenită de la un sistem de economie planificată.

(26)

Constatarea potrivit căreia acestei societăți ar trebui să i se respingă cererea de acordare a TEP se confirmă.

3.2.   RPC

(27)

Un producător-exportator din RPC a contestat constatările provizorii, prezentate la considerentul 32 din regulamentul provizoriu. Acesta și-a reexprimat opinia potrivit căreia Comisia nu ar fi trebuit să compare prețul cotat de Shanghai Futures Exchange („SHFE”) cu cel cotat de London Metal Exchange („LME”) considerându-le pe ambele fără TVA, în absența acestei ajustări prețurile fiind similare în timpul perioadei de anchetă.

(28)

Acest argument a fost respins pentru motivele menționate la considerentul 38 din regulamentul provizoriu, deoarece prețurile trebuie comparate în condiții identice. Producătorii chinezi ai produsului în cauză plătesc TVA pe achizițiile lor de aluminiu primar. Cea mai mare parte din acest TVA este apoi solicitată spre rambursare la vânzarea produsului finit, fie pe piața internă (caz în care TVA-ul poate fi solicitat integral), fie pentru export (caz în care guvernul chinez limitează solicitarea TVA-ului la anumite niveluri, pentru anumite bunuri, în anumite momente). Includerea unei sume mici din TVA-ul nerecuperabil nu este de natură să aibă un efect major asupra constatărilor menționate.

(29)

De asemenea, trebuie să se precizeze că diferența semnificativă de preț între LME și SHFE în timpul PA demonstrează intervenția statului în mecanismul de stabilire a prețurilor pentru aluminiu primar, o constare a regulamentului provizoriu (considerentul 32) care a fost confirmată în urma vizitei serviciilor Comisiei la SHFE.

(30)

Această vizită a confirmat că statul are un rol principal în stabilirea prețurilor la SHFE și intervine în mecanismele de stabilire a prețurilor, în special având în vedere poziția sa atât ca vânzător de aluminiu primar, cât și de cumpărător prin Biroul Rezervei de Stat și alte organisme de stat. În plus, statul stabilește zilnic limite de preț prin normele SHFE, care au fost aprobate de către autoritatea națională de reglementare, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China („CRVMC”). De asemenea, este evident că SHFE este o bursă închisă pentru societățile înregistrate în China și cetățenii chinezi și că nu există un arbitraj efectiv între SHFE și bursele internaționale din exteriorul Chinei. Dovada în acest sens este reprezentată de diferențele semnificative de preț dintre SHFE și bursele internaționale cum ar fi LME. În plus, în cazul în care un contract futures al SHFE conduce la livrare fizică, aceasta poate avea lor exclusiv într-un depozit autorizat din RPC, spre deosebire de bursele internaționale, unde livrarea poate fi făcută la nivel mondial. Aceste norme de livrare garantează că piața chineză internă rămâne izolată de piața globală și că denaturarea prețurilor este benefică doar societăților chineze.

(31)

Prim urmare, constatările provizorii prezentate la considerentele 22-40 se confirmă.

3.3.   RPC și Armenia: tratamentul individual (TI)

(32)

În absența observațiilor, constatările provizorii cu privire la producătorul-exportator din Armenia, astfel cum sunt prezentate la considerentul 42 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

(33)

Un producător-exportator din China a contestat constatarea provizorie prezentată la considerentul 42 din regulamentul provizoriu potrivit căreia trebuie să i se refuze tratamentul individual. Acest refuz s-a datorat faptului că societatea este deținută în majoritate de stat. Societatea a afirmat că această refuzul ar trebui anulat, deoarece proprietatea statului s-a realizat printr-o societate cotată la bursa din Hong Kong și nu există funcționari de stat în Consiliul de administrație.

(34)

Aceste argumente au fost respinse. Pachetul majoritar al societății este deținut de stat și, prin urmare, Consiliul de administrație, care conduce societatea, răspunde în fața acționarului final – statul. De asemenea, societatea nu putut dovedi și nu a dovedit în niciun fel că statul nu poate interveni în hotărârile comerciale ale societății prin hotărârile Consiliului de administrație.

(35)

Prin urmare, constatările provizorii prezentate la considerentele 41-42 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.4.   Țara analogă

(36)

În absența observațiilor, constatările provizorii potrivit cărora Turcia este o țară analogă în mod adecvat și rezonabil, astfel cum sunt prezentate la considerentele 43-52 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

4.   DUMPING

4.1.   Brazilia

(37)

În absența observațiilor, constatările provizorii prezentate în considerentele 53-68 din regulamentul provizoriu se confirmă.

4.2.   Armenia

(38)

Unicul producător-exportator din Armenia a contestat constatările provizorii prezentate la considerentele 69-77 din regulamentul provizoriu. Societatea a afirmat că deducerile în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru costurile de vânzare, administrative și generale („VAG”) și pentru o valoare rezonabilă a profitului pentru vânzări prin societăți asociate nu sunt justificate.

(39)

În urma examinării, s-a constatat că anumite vânzări nu au fost realizate prin importatori asociați în Comunitate. În aceste condiții, orice ajustări realizate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu au fost justificate, iar calculele au fost revizuite în consecință.

4.3.   RPC

(40)

În absența observațiilor, constatările provizorii prezentate la considerentele 78-82 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(41)

Pentru calcularea marjei de dumping reziduale pentru China, a fost modificată metodologia provizorie prezentată la considerentul 83 din regulamentul provizoriu, astfel încât marja a fost calculată pe baza unei medii ponderate între (i) marja de dumping globală calculată pentru societatea căreia nu i s-a acordat statutul TEP și TI și (ii) cea mai ridicată tranzacție de dumping a acelei societăți aplicată la prețurile de export din Comext (fiind reprezentativă pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat). Pe această bază, marja de dumping la nivel național a fost stabilită la 47,0 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire.

4.4.   Marjele de dumping definitive

Țara

Societatea

Marja definitivă de dumping

Brazilia

Companhia Brasileira de Aluminio

27,6 %

Toate celelalte societăți

27,6 %

RPC

Alcoa Bohai și Alcoa Shanghai

25,6 %

Shandong Loften

33,7 %

Zhenjiang Dingsheng

37,4 %

Toate celelalte societăți

47,0 %

Armenia

RUSAL Armenal

33,4 %

Toate celelalte societăți

33,4 %

5.   PREJUDICIUL

5.1.   Producția comunitară și definiția industriei comunitare

(42)

Astfel cum s-a precizat la considerentul 87 din regulamentul provizoriu, plângerea a fost depusă de Eurométaux în numele a patru producători comunitari care au cooperat pe parcursul anchetei. Un alt producător a susținut plângerea, iar un producător s-a opus acesteia. Cei cinci producători, reclamanți sau care au susținut plângerea, reprezintă, prin urmare, industria comunitară („IC”), în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(43)

În absența oricăror observații referitoare la producția și definiția industriei comunitare, prin prezenta se confirmă considerentele 86-87 din regulamentul provizoriu.

5.2.   Consumul comunitar

(44)

Producătorul-exportator armean a contestat modalitatea de determinare a consumului comunitar, afirmând că ar fi trebuit luate în considerare vânzările IC pe piața captivă. Aceeași societate a afirmat, de asemenea, că datele estimate incluse în plângere nu reprezentau un fundament solid pentru determinarea consumului comunitar și că făceau referire la un studiu de piață independent.

(45)

În ceea ce privește pretinsa utilizare captivă, s-a constatat că doar un volum extrem de limitat a fost destinat pieței captive în timpul PA. Nu este vorba decât de un singur producător comunitar pentru vânzările din timpul primului an al perioadei luate în considerare. Prin urmare, s-a considerat că aceasta a avut un impact neglijabil, chiar inexistent, asupra situației generale.

(46)

În ceea ce privește determinarea consumului comunitar total, s-a considerat că metodologia utilizată în stadiul provizoriu a fost rezonabilă și a oferit o imagine destul de completă a situației reale. Producătorul-exportator armean nu a explicat motivul pentru care metodologia utilizată de instituțiile comunitare nu a fost rezonabilă și ar fi generat, în consecință, rezultate incerte. Studiul citat de producătorul-exportator armean nu a fost considerat ca având o relevanță directă, deoarece făcea referire la diverse tipuri de folie de aluminiu și includea date pentru societăți din afara Uniunii Europene, care nu puteau fi verificate. În plus, constatările provizorii pentru consumul comunitar total incluse în tabelul 1 din considerentul 90 al regulamentului provizoriu au fost confirmate de alte părți interesate, inclusiv importatori neavând nicio legătură cu IC.

(47)

Pe baza celor prezentate anterior, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia consumul comunitar, astfel cum este stabilit în regulamentul provizoriu, oferă o imagine fiabilă a situației actuale.

(48)

În absența observațiilor referitoare la consumul comunitar, prin prezenta se confirmă considerentele 88-90 din regulamentul provizoriu.

5.3.   Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate

(49)

Ulterior comunicării provizorii, producătorul-exportator brazilian a repetat că produsul originar din Brazilia respectă standarde mai ridicate de calitate, precum cerințe de rezistență minimă la tracțiune și de întindere care permit o gamă mai largă de aplicații și vânzări către o gamă mai largă de clienți, în comparație cu produsul exportat de celelalte două țări în cauză. Astfel, s-a afirmat că există segmente de piață diferite pentru foliile de aluminiu în funcție de calitatea produsului și că doar produsul brazilian respectă standardele pentru a fi vândut pe piața produselor de marcă drept produse de vârf de gamă.

(50)

Exportatorul brazilian a reafirmat, de asemenea, că metodele de distribuție și canalele de vânzare pentru produsele sale au fost diferite. În special, s-a afirmat că exporturile braziliene au fost realizate în principal prin intermediul comercianților, în timp ce producătorii-exportatori din Armenia și RPC vând direct reînfășurătorilor comunitari. S-a afirmat, de asemenea, că exportatorul brazilian menține relații de afaceri stabile și de lungă durată cu anumiți clienți comunitari, pe când exportatorii din Armenia și RPC au intrat doar recent pe piața comunitară.

(51)

În final, același producător-exportator a argumentat că tendințele în ceea ce privește volumele importurilor și cotele de piață au fost diferite de acelea ale celorlalte țări exportatoare, ceea ce ar demonstra că, într-adevăr, condițiile de concurență au fost diferite.

(52)

În ceea ce privește prima afirmație, respectiv diferența dintre standardele de calitate, ancheta a demonstrat că, în pofida diferențelor de calitate, piața foliilor de aluminiu a avut ca motor principal prețurile, diferențele de calitate jucând doar un rol minor în alegerea furnizorului. Aceste constatări au fost confirmate de importatorii care au cooperat și de utilizatorii în cauză. Astfel, afirmația nefondată a producătorului-exportator brazilian potrivit căreia piața foliilor de aluminiu a fost divizată în mai multe segmente în funcție de diferențele de calitate ale produsului nu a putut fi confirmată pe parcursul prezentei anchete, iar cererea în această privință a trebuit să fie respinsă.

(53)

În ceea ce privește pretinsele canale de vânzare și metode de distribuție diferite, se constată că producătorul-exportator brazilian nu contestă faptul că și-a vândut produsele atât prin intermediul unui comerciant independent, cât și direct reînfășurătorilor comunitari. Din acest motiv, s-a considerat că au fost folosite aceleași canale de vânzare. Faptul că exportatorul brazilian și-a construit în ultimii ani relații de afaceri de lungă durată nu exclude în sine posibilitatea ca acele produse să se afle în aceleași condiții de concurență cu produse ale concurenților proaspăt intrați pe o piață. Într-adevăr, producătorul-exportator nu a afirmat și nici nu a demonstrat că, dacă ar considera oportun, clienții săi nu s-ar orienta către alți furnizori. În consecință, faptul că exportatorul brazilian este prezent de o perioadă îndelungată pe piața comunitară nu permite să se concluzioneze că produsele sale se află în condiții de concurență diferite de produsele importate din Armenia sau RPC. Cererea în această privință a fost, prin urmare, respinsă.

(54)

În cele din urmă, referitor la diferitele tendințe ale importurilor, producătorul-exportator brazilian nu a prezentat informații sau probe suplimentare și se confirmă prin prezenta constatările provizorii prezentate în considerentul 93.

(55)

În urma comunicării provizorii, producătorul-exportator armean a argumentat că importurile armene ar trebui disociate în scopul analizei prejudiciului, având în vedere volumele scăzute ale importurilor, cota sa de piață scăzută și tendințele uniforme ale importurilor, precum și pretinsele diferențe semnificative de calitate dintre produsul exportat din Armenia și produsele exportate din Brazilia sau RPC.

(56)

Această cerere nu a putut fi acceptată, deoarece s-a constatat că au fost îndeplinite toate condițiile pentru cumulare prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază:

după cum s-a constatat provizoriu și s-a confirmat în considerentele 38-39, marja de dumping stabilită pentru Armenia s-a situat deasupra pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază;

volumul importurilor din Armenia nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, întrucât cotele de piață ale acesteia s-au ridicat la 5,26 %, potrivit prezentării de la considerentul 96 (tabelul 4) din regulamentul provizoriu. S-a constatat de asemenea că importurile din Armenia au crescut considerabil din 2006 până la finalul PA, în pofida revenirii importurilor din RPC și a volumului considerabil de importuri din Brazilia în timpul perioadei luate în considerare;

în ceea ce privește condițiile de concurență între produsele importate din țările vizate și, în special, argumentele oferite în legătură cu diferențele semnificative în termeni de calitate dintre produsele importate, prevăzute la considerentul 52, s-a constatat că produsele din Armenia au caracteristici fizice și tehnice de bază similare și au fost utilizate în aceleași aplicații de bază, indiferent de calitatea lor specifică. Se constată, de asemenea, că producătorul-exportator și-a afirmat intenția de a trece la o producție de folii convertoare de calitate și mai ridicată, fapt ce indică posibila exagerare din argumentul privind pretinsa calitate proastă a produselor.

(57)

Cererile înaintate în această privință de către producătorul-exportator armean au fost, prin urmare, respinse.

(58)

În absența oricăror altor observații referitoare la evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, constatările provizorii, astfel cum sunt prezentate la considerentele 91-94 din regulamentul provizoriu, se confirmă.

5.4.   Importurile din țările vizate

5.4.1.   Volumul și cota de piață a țărilor vizate

(59)

În absența oricăror observații referitoare la importurile din țările vizate, constatările prezentate în considerentele 95-96 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

5.4.2.   Prețurile

(60)

În absența oricăror observații referitoare la prețurile importurilor vizate, prin prezenta se confirmă constatările prevăzute la considerentul 97 din regulamentul provizoriu.

5.4.3.   Subcotarea prețurilor

(61)

Producătorul-exportator din Brazilia a contestat metodologia utilizată pentru calcularea marjei de subcotare care i se aplică. În acest sens, producătorul-exportator a argumentat că respectivul calcul al marjelor de subcotare nu s-a realizat în aceeași etapă de comercializare. Astfel, s-a afirmat că vânzările la export din Brazilia au fost destinate în special unui importator independent care revinde produsul către reînfășurători, în timp ce vânzările IC au fost efectuate direct către reînfășurători. În consecință, s-a afirmat că profitul comerciantului și costurile VAG ar fi trebuit să fie adăugate la prețul de export. Potrivit anchetei, contrar celor pretinse de exportatorul-producător brazilian, vânzările la export nu au fost efectuate în majoritate către importator independent, deoarece peste 70 % din vânzările sale la export au fost efectuate direct către reînfășurători. În mod similar, ancheta a stabilit că IC a vândut produsul în cauză cu precădere reînfășurătorilor, chiar dacă o parte din vânzări au fost efectuate către comercianți. Prin urmare și pentru a asigura că totuși comparația a fost efectuată în aceeași etapă de comercializare, s-a hotărât să se excludă vânzările efectuate către comerciant, iar calculul subcotării prețurilor să fie bazat exclusiv pe vânzările directe către reînfășurători. Deoarece aceste vânzări au reprezentat peste 70 % din volumul total de vânzări către Comunitate al producătorului-exportator, au fost considerate drept reprezentative.

(62)

Un alt argument invocat de același producător-exportator din Brazilia a fost acela că ar fi trebuit să se efectueze o ajustare care să țină seama de diferențele de calitate dintre produsul importat și produsul din IC. Cu toate acestea, ancheta a arătat în mod clar că aspectul calității nu este un factor determinant, deoarece opțiunea utilizatorului final este determinată mai degrabă de preț decât de eventualele diferențe de calitate (de exemplu, grosimea foliei).

(63)

Pe baza celor de mai sus, nivelul mediu ponderat al subcotării prețurilor, exprimat ca procent din prețurile de vânzare ale IC către clienți independenți la nivelul franco fabrică, a fost de 9,6 % pentru Brazilia.

(64)

În absența oricăror altor observații referitoare la subcotare, prin prezenta se confirmă constatările prevăzute la considerentele 98-100 din regulamentul provizoriu.

5.5.   Situația industriei comunitare

(65)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 42, factorii de prejudiciu au fost determinați pe baza informațiilor verificate furnizate de cinci producători comunitari. Un al șaselea producător comunitar a transmis un răspuns la chestionar după determinarea provizorie, răspuns care nu a mai putut totuși fi verificat și care, prin urmare, nu a fost luat în considerare pentru determinarea definitivă. În urma efectuării tuturor vizitelor de verificare la fața locului, a fost necesară revizuirea unora dintre factorii de prejudiciu pe baza dovezilor identificate la societățile vizitate. În consecință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra IC și evaluarea tuturor factorilor economici care au o incidență asupra stării IC pe durata perioadei luate în considerare trebuie revizuite în consecință.

5.5.1.   Producție, capacitate și utilizarea capacității

Tabelul 1:   Producție, capacitate și utilizarea capacității

 

2005

2006

2007

PA

Producție în tone

50 952

48 467

40 071

32 754

Producție (indice)

100

95

79

64

Capacitatea de producție în tone

59 400

59 400

59 400

59 400

Capacitate de producție (indice)

100

100

100

100

Utilizarea capacității

86 %

81 %

67 %

55 %

Utilizarea capacității (indice)

100

94

79

64

(66)

Tabelul de mai sus arată că volumul producției din IC prezenta încă o tendință vizibil negativă între 2005 și PA. În ceea ce privește capacitatea totală de producție, constatările definitive au confirmat scăderea utilizării capacității în cursul perioadei luate în considerare.

5.5.2.   Volum de vânzări, cote de piață, creștere și preț unitar mediu în CE

(67)

Tabelul de mai jos arată performanțele IC în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate.

Tabelul 2:   Volum de vânzări, cotă de piață, prețuri și prețuri unitare medii în Comunitate

 

2005

2006

2007

PA

Volum de vânzări (tone)

43 661

45 191

37 207

30 310

Volum de vânzări (indice)

100

104

85

70

Cotă de piață

48 %

53 %

34 %

33 %

Prețuri unitare în EUR/tonă

2 566

3 045

3 219

3 068

Prețuri unitare (indice)

100

119

125

120

(68)

Astfel cum s-a stabilit în mod provizoriu, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 4 % în timpul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor IC a scăzut cu 30 %, adică IC nu a putut beneficia de creșterea consumului. În consecință, cota de piață a industriei comunitare a scăzut de la 48 % în 2005 la 33 % în cursul PA.

(69)

Prin urmare, în ceea ce privește performanțele IC în raport cu vânzările sale către clienți independenți în Comunitate, constatările definitive nu au schimbat în mod substanțial situația constatată în mod provizoriu.

5.5.3.   Stocuri

(70)

Cifrele de mai jos corespund volumului stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

Table 3:   Stocuri

 

2005

2006

2007

PA

Stocuri în tone

1 789

1 711

2 148

2 355

Stocuri (indice)

100

96

120

132

(71)

Potrivit considerentului 107 din regulamentul provizoriu, ancheta a stabilit că stocurile nu pot fi considerate un factor semnificativ de prejudiciu, deoarece marea majoritate a producției este realizată pe bază de comenzi. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate în scop informativ. Chiar dacă constatările definitive indică în final o creștere considerabilă de 32 % a nivelului stocurilor, acest fapt s-a dovedit a fi cauzat de un stoc punctual deținut de o societate, acesta nefiind, prin urmare, reprezentativ pentru estimarea niciunei tendințe.

5.5.4.   Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

Tabelul 4:   Investiții

 

2005

2006

2007

PA

Investiții (în EUR)

7 090 015

807 899

1 355 430

3 998 397

Investiții (indice)

100

11

19

56

(72)

Investițiile IC au scăzut considerabil, ceea ce înseamnă că se confirmă tendința stabilită în considerentul 108 din regulamentul provizoriu. În absența oricărei modificări importante și a observațiilor referitoare la investițiile realizate de IC între 2005 și PA, se confirmă prin urmare constatările prezentate în considerentul 108 din regulamentul provizoriu.

5.5.5.   Profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar

Tabelul 5:   Profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar

 

2005

2006

2007

PA

Rentabilitatea vânzărilor în CE

–2,8 %

–2,6 %

0,2 %

–0,1 %

Randamentul investițiilor totale

–43,7 %

– 439,1 %

19,3 %

–1,3 %

Fluxul de numerar

2 %

1 %

4 %

5 %

(73)

Tabelul de mai sus arată că profitabilitatea IC s-a îmbunătățit ușor în perioada luată în considerare, rămânând cu toate acestea negativă în timpul PA și, în special, mult inferioară profitului vizat de 5 %. După cum se poate observa în tabelele 1 și 2 sus-menționate, anchetat a indicat că declinul IC s-a manifestat în special printr-o scădere considerabilă a volumului de producție și a volumului vânzărilor IC. Aceasta indică faptul că IC, confruntându-se cu importuri care fac obiectul unui dumping, a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în efortul de a elimina pierderile. În concluzie, în ciuda faptului că IC a obținut profituri marginale în 2007, a înregistrat din nou pierderi de mică amploare în timpul PA și, prin urmare, se poate considera că IC a suferit un prejudiciu important. Constatările revizuite privind profitabilitatea nu au modificat constatările provizorii în această privință, iar constatările definitive infirmă concluzia că profitabilitatea generală a rămas extrem de scăzută, chiar negativă, în pofida creșterii considerabile a consumului în 2007 și în timpul PA.

(74)

Randamentul investițiilor a fost recalculat pe baza datelor verificate provenind de la IC utilizându-se aceeași metodologie prezentată în considerentul 110 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, acest indicator s-a dovedit pozitiv în anul 2007, reflectând astfel profitul scăzut realizat de IC în aceeași perioadă.

(75)

În ceea ce privește fluxul de numerar, constatările definitive au fost în egală măsură revizuite în funcție de datele verificate provenind de la IC. Acest indicator confirmă faptul că IC a încercat să răspundă creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din țările în cauză prin menținerea prețurilor de vânzare la cel mai înalt nivel posibil, în detrimentul volumelor de vânzări și al cotelor de piață.

5.5.6.   Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

Tabelul 6:   Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

 

2005

2006

2007

PA

Numărul de angajați

482

460

386

343

Numărul de angajați (indice)

100

95

80

71

Costuri pentru ocuparea forței de muncă

13 618 746

13 031 854

10 882 109

9 642 041

Costuri pentru ocuparea forței de muncă (indice)

100

96

80

71

Costuri medii pentru ocuparea forței de muncă

28 226

28 359

28 195

28 122

Costuri medii pentru ocuparea forței de muncă (indice)

100

100

100

100

Productivitate (tonă/angajat)

106

105

104

96

Productivitate (indice)

100

100

98

90

(76)

După revizuirea datelor, se poate concluziona că tendințele privind ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile în IC între 2005 și PA au rămas în linii mari aceleași cu cele deja prezentate în regulamentul provizoriu. În absența oricăror modificări semnificative și a observațiilor, constatările prezentate în considerentul 112 din regulamentul provizoriu sunt, prin urmare, confirmate prin prezenta.

5.5.7.   Importanța marjei de dumping

(77)

În absența oricăror observații primite cu privire la importanța marjei de dumping, prin prezenta se confirmă constatările prevăzute la considerentul 113 din regulamentul provizoriu.

5.5.8.   Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(78)

În absența oricăror observații primite cu privire la redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prin prezenta se confirmă constatările prevăzute la considerentul 114 din regulamentul provizoriu.

5.5.9.   Creșterea

(79)

În absența oricăror observații primite cu privire la creștere, prin prezenta se confirmă constatările prevăzute la considerentul 115 din regulamentul provizoriu.

5.6.   Constatare privind prejudiciul

(80)

În absența oricăror altor observații referitoare la situația industriei comunitare, se confirmă prin prezenta constatarea din considerentele 116-118 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu important.

6.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

6.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(81)

Producătorul-exportator armean a afirmat că, în timpul perioadei luate în considerare, cota de piață a importurilor armene nu a fost, în medie, suficientă pentru a cauza prejudiciul suferit de industria comunitară. Unul dintre producătorii-exportatori din RPC a afirmat că importurile din RPC nu au cauzat niciun prejudiciu, deoarece profitabilitatea IC a prezentat o tendință ascendentă, în paralel cu o creștere a importurilor din RPC.

(82)

Potrivit considerentelor 91-94 din regulamentul provizoriu și astfel cum s-a confirmat la considerentele 49-58 anterioare, au fost îndeplinite condițiile cumulării importurilor din toate țările supuse anchetei în vederea evaluării impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situației industriei comunitare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, o analiză în funcție de țară a importurilor din țările în cauză a fost considerată inadecvată, iar cererile de mai sus au fost respinse.

(83)

În ceea ce privește evoluția profitabilității IC, cifrele revizuite nu au schimbat dramatic imaginea de ansamblu a prejudiciului. IC a înregistrat o scădere a pierderilor între 2005 și 2006, în timp ce, în 2007, industria a înregistrat profituri nesemnificative (0,2 %). Nivelul profitului s-a diminuat în cursul PA și s-a transformat într-o pierdere de – 0,1 %.

(84)

Trebuie reținut, de asemenea, că, potrivit considerentului 121 din regulamentul provizoriu și considerentului 73, declinul IC s-a reflectat mai degrabă într-o diminuare considerabilă a volumului producției și vânzărilor IC. Aceasta indică faptul că IC, confruntându-se cu importuri care fac obiectul unui dumping, a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în efortul de eliminare a pierderilor. În concluzie, deși IC a realizat profituri scăzute în 2007, se confirmă faptul că a suferit un prejudiciu important, deoarece constatările revizuite privind profitabilitatea au indicat pierderi în industria comunitară. Deoarece înrăutățirea situației IC a coincis cu creșterea importurilor din țările în cauză, se confirmă constatările prevăzute la considerentul 123 din regulamentul provizoriu.

(85)

Prin urmare, se concluzionează că presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, al căror volum și a căror cotă de piață au crescut considerabil începând cu 2006, a jucat un rol determinant în prejudiciul suferit de industria comunitară. Prin urmare, cererile de mai sus sunt respinse.

6.2.   Efectele altor factori

6.2.1.   Importuri originare din țări terțe, altele decât RPC, Armenia și Brazilia

(86)

În absența oricăror observații referitoare la importurile originare din țări terțe, altele decât țările în cauză, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 124-126 din regulamentul provizoriu.

6.2.2.   Exporturile industriei comunitare

(87)

În absența oricăror observații privind performanța la export a industriei comunitare, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 127-128 din regulamentul provizoriu.

6.2.3.   Importurile industriei comunitare

(88)

Un producător-exportator, făcând referire la anumite informații privind piața, a afirmat că volumul importat de unul dintre producătorii comunitari de la societatea chineză asociată a fost considerabil.

(89)

Cu toate acestea, aceste afirmații nu au putut fi confirmate, deoarece cifrele verificate din partea producătorului-exportator chinez în cauză și din partea importatorului comunitar asociat au confirmat constatările provizorii prevăzute la considerentul 129 din regulamentul provizoriu.

6.2.4.   Prejudiciul autoprovocat

(90)

Unele părți interesate au reafirmat că producătorii comunitari ar fi mai interesați de piața mai lucrativă a foliilor convertoare de aluminiu (FCA). S-a susținut că FCA și produsul în cauză (denumit și folie de aluminiu de uz casnic) sunt produse pe aceleași linii de producție, o schimbare de produse fiind, așadar, relativ ușoară. Prin urmare, diminuarea volumului de producție a produsului în cauză în IC se datorează creșterii producției de FCA în IC, mai degrabă decât creșterii importurilor din țările în cauză. S-a argumentat că, în mod contrar, creșterea importurilor din țările în cauză s-a datorat ofertei insuficiente prezentate de IC pe piața comunitară, cauzată de creșterea producției de FCA. Constatările prevăzute la considerentul 132 din regulamentul provizoriu au fost criticate, deoarece se bazau pe cifre specifice unui singur producător comunitar de FCA.

(91)

Ancheta a confirmat că volumele producției de FCA ale IC nu au cunoscut o creștere considerabilă. De fapt, ancheta ulterioară a demonstrat că niciunul dintre reclamanți sau dintre producătorii comunitari care au susținut cererile nu a menționat o mare parte a volumului total de producție către FCA și, prin urmare, a fost necesară respingerea afirmațiilor făcute în această privință. Pe această bază, nu s-a putut stabili că, într-adevăr, capacități de producție considerabile au trecut de la produsul în cauză la FCA. De fapt, diferite tipuri de folii pot fi produse de aceleași valțuri și, prin urmare, se poate concluziona și că, în cazul în care profitabilitatea produsului în cauză ar fi restabilită în condiții de comerț echitabil, IC ar putea avea la dispoziție capacități sporite de producție pentru produsul în cauză. Aceasta confirmă, așadar, constatările provizorii prevăzute la considerentul 132 din regulamentul provizoriu.

6.2.5.   Evoluția consumului pe piața comunitară

(92)

În absența oricăror observații referitoare la consumul de pe piața comunitară, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 133-134 din regulamentul provizoriu.

6.2.6.   Evoluția costurilor IC

(93)

Un producător-exportator a afirmat că IC a fost în măsură să crească marjele sale de profit, în pofida creșterii costurilor materiilor prime, ceea ce contrazice constatarea provizorie prevăzută la considerentul 136 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia IC nu ar putea mări prețurile de vânzare în același ritm cu creșterea costurilor materiilor prime. Această cerere a trebuit să fie respinsă. În primul rând, deși ancheta a indicat în cele din urmă o ușoară îmbunătățire a profitabilității în 2007, creșterea profitului nu a avut aceeași tendință precum consumul comunitar sporit. În al doilea rând, creșterea costurilor în momentul transferului lor către consumatori a dus la scăderea drastică a volumului de vânzări și a cotei de piață, dată fiind existența pe piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping și care au cauzat scăderea prețurilor practicate de industria comunitară. Ancheta a indicat, de asemenea, că diminuarea volumului producției a fost asociată unei creșteri a importurilor care fac obiectul unui dumping, în timp ce capacitatea de producție a rămas stabilă. Drept rezultat, costurile de producție au fost alocate unor volume de producție mai scăzute, ceea ce a determinat creșterea costurilor unitare.

6.3.   Constatare privind legătura de cauzalitate

(94)

În absența altor observații în această privință, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 137-138 din regulamentul provizoriu.

7.   INTERESUL COMUNITAR

7.1.   Interesul industriei comunitare

(95)

În absența oricăror observații referitoare la interesul industriei comunitare, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 142-145 din regulamentul provizoriu.

7.2.   Interesul importatorilor

(96)

În lipsa oricăror observații referitoare la interesul importatorilor, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 146-149 din regulamentul provizoriu.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(97)

Reînfășurătorii, care sunt principalii utilizatori ai produsului în cauză în Comunitatea Europeană, reprezentați de Aluminium Foil Association (denumită în continuare „EAFA”), au susținut că:

contrar constatărilor provizorii din considerentul 153 din regulamentul provizoriu, costul transportului pentru rulourile de consum din China ar reprezenta doar un procent redus din valoarea mărfurilor (aproximativ 1 % din prețul de vânzare) și nu ar exista aproape nicio diferență față de costul transportului pentru produsul în cauză (aproximativ 0,2 % din prețul de vânzare);

gama largă de produse oferite de reînfășurătorii comunitari nu constituie un avantaj, deoarece comercianții cu amănuntul ar putea, de asemenea, să obțină produsul în cauză în cantități mari prin contracte separate de la importatori/comercianți de rulouri de consum;

contrar constatărilor provizorii din considerentul 154 din regulamentul provizoriu, producția de FCA rămâne prioritatea producătorilor comunitari care nu sunt interesați de produsul în cauză. În cazul în care ar fi impuse măsurile definitive, furnizarea produsului în cauză în cadrul Comunității nu ar fi suficientă pentru a satisface nevoile reînfășurătorilor;

contrar constatărilor provizorii din considerentul 163 din regulamentul provizoriu, măsurile definitive, dacă este cazul, ar trebui să se aplice și produselor care cântăresc sub 10 kg. În caz contrar, aceste măsuri ar cauza o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping de rulouri de consum, provenite în special din China, ceea ce ar avea consecințe negative majore asupra reînfășurătorilor comunitari și ar provoca pierderea a 4 000 de locuri de muncă în cadrul Comunității. Acest punct de vedere a fost confirmat de producători-exportatori din două dintre țările implicate.

(98)

Dovezile prezentate cu privire la costurile de transport au fost considerate fiabile și, în consecință, au putut fi acceptate. Cu toate acestea, riscul ca importurile produsului în cauză să fie substituite cu importuri ale produsului din aval nu este considerat în sine un motiv pentru a nu fi impuse măsuri antidumping. Într-adevăr, nu au fost prezentate sau obținute dovezi potrivit cărora astfel de importuri ar crește în cantități considerabile și la prețuri subcotate față de cele ale reînfășurătorilor comunitari. Practicile comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori ai produsului din aval trebuie examinate separat, pe baza unor probe prima facie suficiente. De asemenea, se consideră că o trecere la produsele din aval în RPC în cantități mari va necesita, cel mai probabil, o perioadă de timp, dat fiind că ar necesita noi investiții în utilaje și în stabilirea unor noi canale de vânzări. Prin urmare, orice efect va fi simțit doar pe termen mediu. În ceea ce privește numărul locurilor de muncă din industria din aval a Comunității, această cerere nu este fondată. Prin urmare, cifrele prezentate nu trebuie considerate certe. Din acest motiv, se confirmă constatările provizorii prevăzute la considerentele 153-162 din regulamentul provizoriu.

(99)

În absența oricăror altor observații referitoare la interesul comunitar, se confirmă constatările prevăzute la considerentele 150-163 din regulamentul provizoriu.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(100)

Un producător-exportator a susținut că nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să fie calculat pe baza costului de producție, mai degrabă decât pe baza prețului de vânzare al produsului în cauză. Același exportator a susținut că profitul vizat utilizat pentru calculul nivelului de eliminare a prejudiciului era prea mare și că ar fi trebuit să fie de 1 %, caz în care ar fi fost mai compatibil cu circumstanțele actuale ale pieței, în special în contextul declinului economic. În plus, acest producător-exportator a repetat că ar fi trebuit să se opereze ajustări pentru diferențele de calitate dintre produsul exportat și cel produs și vândut de către IC pe piața comunitară.

(101)

În ceea ce privește prima cerere, respectiv cea potrivit căreia nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să fie stabilit pe baza costului de producție, se constată că utilizarea unei astfel de metodologii nu are niciun impact asupra rezultatelor și, în consecință, a fost considerată irelevantă. Cu privire la nivelul profitului vizat, astfel cum s-a menționat în considerentul 165 al regulamentului provizoriu, s-a utilizat o marjă de profit înaintea impozitării extrem de conservatoare pentru producători, de 5 %. Acest procent a fost propus și în cerere și a fost utilizat în ancheta precedentă. Totuși, profitul vizat propus nu a ajuns la un nivel care să fi permis industriei comunitare să mențină capacitățile de producție și să realizeze noi investiții și, prin urmare, a trebuit să fie respins. În ceea ce privește cererea referitoare la calitatea produsului și astfel cum s-a menționat deja în considerentul 52, s-a constatat că toate tipurile de produs au caracteristici fizice și tehnice de bază similare și au fost utilizate în aceleași aplicații de bază, indiferent de calitatea lor specifică. În lipsa oricăror dovezi care să vină în sprijinul acestor afirmații, constatările provizorii prezentate în considerentele 164-166 din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

(102)

Un alt producător-exportator a susținut că nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să aibă ca scop stabilirea unor prețuri de vânzare care să compenseze o pierdere reală. Acest argument a trebuit să fie respins, deoarece nivelul de eliminare a prejudiciului este nivelul prețului pe care industria comunitară l-ar putea obține în mod rezonabil, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(103)

Același producător-exportator a susținut în continuare că profitul vizat ar trebui să fie stabilit la nivelul profitului real înregistrat la începutul perioadei luate în considerare, în acest caz o pierdere. Pe această bază, marja de subcotare ar fi de minimis.

(104)

Acest argument a trebuit să fie respins pentru motivul că IC era încă afectată de o situație precedentă de dumping din Rusia și din RPC, precum și de importuri care fac obiectul unui dumping originare din Brazilia. În consecință, s-a considerat că o marjă a profitului de 5 % ar fi marja de profit care ar putea fi atinsă în mod rezonabil de o industrie de acest tip în sector în condiții normale de concurență.

(105)

Astfel cum s-a menționat anterior la considerentul 61, în vederea garantării unei comparații în aceeași etapă de comercializare, vânzările producătorului-exportator din Brazilia către comerciantul independent au fost excluse la calcularea subcotării prețurilor și, prin urmare, la calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului.

(106)

În absența oricăror altor observații referitoare la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 164-166 din regulamentul provizoriu.

(107)

Calculul marjei definitive de prejudiciu la scară națională pentru RPC s-a realizat pe baza mediei ponderate între (i) marja de prejudiciu a unei societăți din RPC căreia i s-a refuzat acordarea statutului TEP și TI și (ii) cea mai mare marjă de prejudiciu în cazul aceleiași societăți, aplicată prețurilor la export extrase din datele Eurostat (fiind reprezentative pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat). Pe această bază, marja de prejudiciu la scară națională a fost stabilită la 30,0 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire.

8.2.   Măsuri definitive

(108)

În considerarea celor de mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a fi depășită marja de dumping constatată.

(109)

Sunt propuse următoarele marje ale taxelor antidumping definitive:

Țară

Societate

Marjă de dumping definitivă

Marjă de prejudiciu definitivă

Taxă antidumping definitivă

Brazilia

Companhia Brasileira de Aluminio

27,6 %

17,6 %

17,6 %

Toate celelalte societăți

27,6 %

17,6 %

17,6 %

RPC

Alcoa Bohai și Alcoa Shanghai

25,6 %

6,4 %

6,4 %

Shandong Loften

33,7 %

20,3 %

20,3 %

Zhenjiang Dingsheng

37,4 %

24,2 %

24,2 %

Toate celelalte societăți

47,0 %

30,0 %

30,0 %

Armenia

RUSAL Armenal

33,4 %

13,4 %

13,4 %

Toate celelalte societăți

33,4 %

13,4 %

13,4 %

(110)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză și produse de societățile menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod expres în cadrul prezentului regulament, specificându-se denumirea și adresa, inclusiv entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(111)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție și de vânzare) trebuie adresată imediat Comisiei (3) și trebuie să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

8.3.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(112)

Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate și nivelul prejudiciului adus industriei comunitare, se consideră necesară perceperea cu titlu definitiv a sumelor colectate ca taxă provizorie antidumping prin regulamentul provizoriu, la nivelul taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele colectate provizoriu care depășesc nivelul taxelor definitive antidumping vor fi returnate.

8.4.   Forma măsurilor

(113)

Pe parcursul anchetei, singurul producător-exportator din Armenia și singurul producător-exportator din Brazilia care au cooperat au oferit angajamente de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(114)

Ambele oferte au fost examinate. Oferta exportatorului din Brazilia elimină efectele prejudiciabile ale dumpingului și limitează la un nivel suficient riscul de circumvenție. În ceea ce privește oferta exportatorului din Armenia, având în vedere structura complexă a grupului de societăți și a canalelor lui de vânzare complexe, apare un risc ridicat de compensări încrucișate cu vânzările aceluiași produs, dar având origini diferite, către aceiași clienți, precum și cu vânzările unor produse diferite către aceiași clienți din diferite societăți de vânzare aparținând aceluiași grup. Exportatorul din Armenia a prezentat o ofertă de angajament revizuită semnificativ, după expirarea termenului menționat la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază. Se menționează că, pe lângă faptul că oferta revizuită a fost prezentată după expirarea termenului, ea nu poate fi acceptată pentru următorul motiv: cu toate că societatea s-a oferit să vândă exclusiv în mod direct primului client independent din UE, și anume fără să includă cele două societăți afiliate ale sale în lanțul de vânzare, ancheta a indicat că societatea a vândut alte produse acelorași clienți din UE. În plus, societatea a anunțat că intenționează să producă și să vândă către UE un nou tip de produs, și anume FCA. Întrucât este posibil ca acest nou produs să poată fi vândut acelorași clienți din UE, nici oferta revizuită nu poate limita, la un nivel acceptabil, riscul de compensare încrucișată.

(115)

Prin Decizia 2009/736/CE (4), Comisia a acceptat oferta de angajament din partea Companhia Brasileira de Aluminio („CBA”). Consiliul recunoaște că oferta de angajament elimină efectul prejudiciabil al dumpingului și limitează la un nivel suficient riscul de circumvenție. Oferta societății Rusal Armenal este respinsă pentru motivele prevăzute la considerentul 114, precum și din cauza problemelor care s-au constatat în privința conturilor societății, astfel cum se precizează la considerentele 21 și 22.

(116)

Pentru a permite în continuare Comisiei și autorităților vamale să monitorizeze în mod eficient respectarea angajamentului de către CBA, atunci când se prezintă cererea de punere în liberă circulație autorității vamale competente, scutirea de taxa antidumping se supune următoarelor condiții: (i) prezentarea unei facturi conforme cu angajamentul care este o factură comercială conținând cel puțin informațiile și declarația prevăzute în anexa II; (ii) faptul că bunurile importate sunt fabricate de CBA, precum și livrate și facturate direct de către CBA primului client independent din Comunitate și (iii) faptul că bunurile declarate și prezentate autorităților vamale corespund exact descrierii din factura conformă cu angajamentul. Atunci când condițiile de mai sus nu sunt respectate, taxa antidumping corespunzătoare va fi instituită în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

(117)

În cazul în care, în temeiul articolului 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia își retrage acceptarea privind un angajament, ca urmare a unei încălcări a acestuia cu privire la tranzacții specifice și declară neconforme facturile corespunzătoare, ia naștere o datorie vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

(118)

Importatorii ar trebui să aibă în vedere faptul că datoria vamală poate lua naștere, ca risc comercial normal, în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație, astfel cum este descris în considerentele 116 și 117, chiar dacă un angajament oferit de producătorul de la care aceștia au cumpărat direct sau indirect a fost acceptat de Comisie.

(119)

Conform articolului 14 alineatul (7) din regulamentul de bază, autoritățile vamale ar trebui să informeze Comisia imediat ce se constată indicii de încălcare a angajamentului.

(120)

Din motivele descrise mai sus, angajamentul oferit de CBA este considerat acceptabil de către Comisie, în timp ce angajamentul oferit de Armenal este considerat inacceptabil. Societățile în cauză au fost informate în legătură cu faptele, considerațiile și obligațiile esențiale care stau la baza acestei acceptări, respectiv acestui refuz.

(121)

În cazul unei încălcări sau a unei retrageri a angajamentelor sau în cazul retragerii acceptării angajamentelor de către Comisie, taxa antidumping care a fost instituită de către Consiliu în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) se aplică automat în sensul articolului 8 alineatul (9) din regulamentul de bază.

9.   MONITORIZARE

(122)

Pentru a minimiza riscurile de circumvenție apărute din cauza diferenței mari dintre cuantumurile taxelor, se consideră că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ:

(123)

Punerea la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură sunt supuse taxelor reziduale antidumping aplicate tuturor celorlalți exportatori.

(124)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de cuantumuri scăzute ale taxelor individuale crește semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, se poate considera că o astfel de creștere în volum constituie în sine o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind circumvenția. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării cuantumurilor taxelor individuale și impunerea în consecință a unei taxe la nivel național,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm și cu o greutate de peste 10 kilograme și care se încadrează în mod curent la codul NC ex 7607 11 19 (codul TARIC 7607111910), originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză („RPC”).

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil prețului net franco la frontiera comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de către societățile enumerate în continuare, se stabilește după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxa antidumping

Cod adițional TARIC

Armenia

Closed Joint Stock Company Rusal-Armenal

13,4 %

A943

Toate celelalte societăți

13,4 %

A999

RPC

Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd și Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd

6,4 %

A944

Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd

20,3 %

A945

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd

24,2 %

A946

Toate celelalte societăți

30,0 %

A999

Brazilia

Companhia Brasileira de Aluminio

17,6 %

A947

Toate celelalte societăți

17,6 %

A999

(3)   Fără a aduce atingere primului alineat, taxa antidumping definitivă nu se aplică la importurile puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 2.

(4)   Cu excepția dispozițiilor contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(5)   Aplicarea nivelurilor taxelor individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea, la autoritățile vamale ale statelor membre, a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor prevăzute în anexa I. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabile pentru toate celelalte societăți.

Articolul 2

(1)   Importurile declarate pentru punerea în liberă circulație, facturate de societăți ale căror angajamente au fost acceptate de Comisie și ale căror denumiri figurează în Decizia 2009/736/CE, astfel cum este modificată periodic, sunt exceptate de la taxa antidumping instituită de articolul 1, cu condiția ca:

importurile să fie fabricate, transportate și facturate direct de societățile în cauză primului client independent din Comunitate;

astfel de importuri să fie însoțite de o factură privind angajamentul, care este o factură comercială conținând cel puțin elementele și declarația menționate în anexa II la prezentul regulament; și

bunurile declarate și prezentate autorităților vamale să corespundă exact descrierii de pe factura conformă cu angajamentul.

(2)   Se instituie o datorie vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație:

oricând se stabilește, în legătură cu importurile descrise la alineatul (1), că una sau mai multe dintre condițiile indicate la alineatul respectiv nu sunt respectate; sau

atunci când Comisia își retrage acceptul angajamentului în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, în cadrul unui regulament sau al unei decizii care se referă la anumite tranzacții, și declară nevalide facturile relevante privind angajamentul.

Articolul 3

Sumele colectate cu titlul de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 287/2009 privind importurile de anumite folii de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm și cu o greutate de peste 10 kilograme și care se încadrează la codul NC ex 7607 11 19 (codul TARIC 7607111910), originare din Armenia, Brazilia și RPC, se percep în mod definitiv la nivelul corespunzător taxei definitive impuse în conformitate cu articolul 1. Sumele colectate care depășesc nivelul taxelor antidumping definitive sunt returnate.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 septembrie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

M. OLOFSSON


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2)  JO L 94, 8.4.2009, p. 17.

(3)  Comisia Europeană, DG Comerț, Direcția H, Biroul N-105 4/92, 1049 Bruxelles, Belgia.

(4)  A se vedea pagina 50 din prezentul Jurnal Oficial.


ANEXA I

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (5) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

1.

Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.

2.

Următoarea declarație: „Subsemnatul certific faptul că (volumul) de folii de aluminiu vândute pentru export către Comunitatea Europeană, care face obiectul prezentei facturi, a fost produs de către (numele și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile cuprinse în prezenta factură sunt complete și corecte.”

3.

Data și semnătura.


ANEXA II

În factura comercială de însoțire a vânzărilor societăților către Comunitate a mărfurilor supuse angajamentului se indică următoarele elemente:

1.

titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFURILOR SUPUSE UNUI ANGAJAMENT”;

2.

numele societății care emite factura comercială;

3.

numărul facturii comerciale;

4.

data emiterii facturii comerciale;

5.

codul suplimentar TARIC sub care mărfurile înscrise pe factură vor fi vămuite la frontiera comunitară;

6.

descrierea exactă a mărfurilor, care să includă:

numărul de cod al produsului (NCP) utilizat pentru angajament;

descrierea detaliată a mărfurilor care corespund NCP în cauză;

numărul de cod al produsului societății (CPC);

codul TARIC;

cantitatea (a se indica în tone);

7.

descrierea termenilor vânzării, care să includă:

prețul pe tonă;

termenele de plată aplicabile;

termenele de livrare aplicabile;

reducerile și rabaturile totale;

8.

numele societății care acționează ca importator în Comunitate către care factura comercială de însoțire a mărfurilor supuse unui angajament este emisă direct de societate;

9.

numele persoanei responsabile din partea societății care a emis factura comercială și următoarea declarație semnată:

„Subsemnatul certific prin prezenta faptul că vânzarea pentru export direct către Comunitatea Europeană a mărfurilor descrise în prezenta factură se efectuează în domeniul de aplicare și conform termenilor angajamentului asumat de [SOCIETATEA] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia 2009/736/CE (1). Declar că informațiile înscrise în prezenta factură sunt complete și corecte.


(1)  JO L 262, 6.10.2009, p. 50.”


6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/19


REGULAMENTUL (CE) NR. 926/2009 AL CONSILIULUI

din 24 septembrie 2009

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 9 și 10,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri provizorii

(1)

La 9 iulie 2008, Comisia a publicat un aviz (2) prin care iniția o procedură antidumping privind importurile în Comunitate ale anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză („RPC”). La 8 aprilie 2009, Comisia a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 289/2009 (3) („regulamentul provizoriu”) o taxă antidumping provizorie la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din RPC.

(2)

Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură din Uniunea Europeană („reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel.

(3)

Astfel cum se prevede la considerentul 13 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul se referea la perioada 1 iulie 2007-30 iunie 2008 („perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și sfârșitul PA („perioada luată în considerare”).

2.   Procedura ulterioară

(4)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri antidumping provizorii („comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au prezentat opiniile în scris cu privire la constatările provizorii. De asemenea, părțile care au făcut cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În special, Comisia a trimis un chestionar suplimentar producătorilor comunitari incluși în eșantion în vederea colectării de informații suplimentare referitoare la evoluția pieței și a principalilor indicatori de prejudiciu după PA. După instituirea măsurilor provizorii au fost efectuate vizite de verificare suplimentare la sediile următorilor producători de anumite țevi și tuburi fără sudură din UE:

Vallourec & Mannesmann Deutschland GmbH, Düsseldorf, Germania;

Vallourec & Mannesmann France, Boulogne-Billancourt, Franța;

Tenaris-Dalmine SpA, Dalmine, Italia;

Tubos Reunidos SA, Amurrio, Spania;

Productos Tubulares SA, Valle de Trapaga, Spania.

de asemenea, a fost efectuată o vizită de verificare la sediul reclamantului, la Boulogne-Billancourt, Franța.

(6)

Comisia a condus, de asemenea, o analiză suplimentară a răspunsurilor la chestionare primite de la toți cei patru producători-exportatori incluși în eșantion, care a inclus în special verificarea listei tranzacțiilor furnizate de următorii exportatori:

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd.;

Hengyang Valin Steel Tube Co., Ltd.;

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd.;

Tianjin Pipe International Economic & Trading Corporation.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din RPC și perceperea definitivă a sumelor constituite cu titlu de taxă provizorie (denumită în continuare „comunicarea definitivă”). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare comunicării respective.

(8)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost analizate și, după caz, constatările au fost modificate în consecință.

3.   Eșantionare

(9)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC și a producătorilor comunitari, se confirmă constatările provizorii din considerentele 11-12 din regulamentul provizoriu.

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(10)

Produsul în cauză constă în anumite tuburi și țevi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon (CEV) mai mică sau egală cu 0,86 în conformitate cu formula și analiza chimică a Institutului Internațional de Sudură (International Institute of Welding – IIW) (4), originare din RPC („produsul în cauză”) și încadrat în prezent la codurile NC ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 23 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 20, ex 7304 31 80, ex 7304 39 10, ex 7304 39 52, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 81, ex 7304 51 89, ex 7304 59 10, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (5).

(11)

După publicarea regulamentului provizoriu a fost identificată o eroare materială de numerotare a raportului tehnic menționat în nota de subsol a considerentului 14 din regulamentul provizoriu, referitor la determinarea valorii de echivalent carbon (CEV). Trimiterea corectă este următoarea: „Technical Report”, 1967, IIW doc. IX-555-67 publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIW).

(12)

În urma notificării provizorii, asociația China Iron and Steel Association („CISA”) a afirmat că respectivele coduri NC aferente produsului în cauză se referă, în egală măsură, la un număr de alte produse care nu ar fi incluse în sfera anchetei, precum produsele care prezintă un diametru exterior de peste 406,4 mm sau un CEV de peste 0,86 și, în consecință, cifrele privind importurile folosite în anchetă ar fi supraestimate. În acest sens, trebuie semnalat faptul că produsele care prezintă un diametru exterior de peste 406,4 mm sau un CEV de peste 0,86, conform formulei și analizei chimice a IIW, nu fac obiectul prezentei proceduri. În plus, nu a fost identificat niciun element de probă la vreunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion că produsele în cauză sunt fabricate în cantități semnificative în RPC. Prin urmare, s-a concluzionat că nu există niciun element de probă plauzibil cu privire la importul în CE de cantități semnificative de produse chinezești de acest tip.

(13)

În urma notificării definitive, CISA și-a reiterat afirmația că tuburile de sondare pentru industria petrolieră („OCTG” – oil country tubular goods) ar trebui să fie excluse din definiția produsului în cauză și a subliniat faptul că alte țări, inclusiv SUA, consideră OCTG ca aparținând unei piețe separate în scopul anchetelor antidumping. Solicitări similare au fost înaintate și de către guvernul chinez („MOFCOM”).

(14)

Afirmațiile menționate anterior au fost analizate în detaliu și s-a constatat că diferitele tipuri de tuburi și țevi fără sudură, inclusiv produsele OCTG, cuprinse în definiția produsului, prezintă aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice, ceea ce înseamnă că aparțin aceleiași categorii de produse. Faptul că aceste diverse tipuri de produse diferă într-o anumită măsură în ceea ce privește caracteristicile, costul și prețul lor de vânzare este normal. Mai mult, faptul că alte autorități efectuează anchete numai pentru produse OCTG poate fi explicat de particularitățile unei astfel de anchete, și anume domeniul plângerii respective. De fapt, s-a constatat că autoritățile din SUA nu au fost nevoite să examineze dacă produsele OCTG prezintă aceleași caracteristici de bază ca alte țevi și tuburi fără sudură. În plus, industria comunitară a furnizat probe cu privire la posibilitatea de înlocuire a produselor OCTG fără filet cu alte produse care fac obiectul anchetei.

(15)

De asemenea, s-a afirmat că, în definiția produsului, s-a acordat o importanță nejustificată unor elemente precum grosimea peretelui, diametrul extern și plafonul CEV, în timp ce proprietăților tehnice, precum rezistența ridicată la presiune și la coroziune, și existenței standardelor speciale privind produsele OCTG, elaborate de American Petroleum Institute („API”), nu li s-a acordat atenția cuvenită.

(16)

În primul rând, trebuie observat că, întrucât grosimea peretelui nu este folosită ca element în definirea sferei anchetei, diametrul extern și plafonul CEV rămân cele mai adecvate elemente pentru identificarea produsului în cauză. Diametrul extern reprezintă, de asemenea, un element folosit pentru a distinge produsul în scopuri statistice și vamale. În ceea ce privește plafonul CEV, acesta definește nivelul la care un produs poate fi sudat. Plafonul este stabilit la valoarea de 0,86 în vederea distingerii produselor care pot fi ușor sudate de cele care nu pot fi. În al doilea rând, informațiile puse la dispoziție de industria comunitară arată că produsele OCTG, precum alte tipuri de tuburi, pot avea atât un nivel ridicat, cât și scăzut de rezistență la coroziune/presiune. În consecință, nu se poate folosi drept criteriu pentru definirea produsului în cauză rezistența nici la coroziune, nici la presiune. În al treilea rând, standardele speciale ale API există cu privire la produsele OCTG și la conducte întrucât sunt folosite în sectorul petrolier. Cu toate acestea, țevile folosite în alte sectoare fac deopotrivă obiectul unor standarde similare, deși sunt elaborate de alte organizații (cum ar fi ASTM). Prin urmare, faptul că standardele sunt elaborate de o organizație sau alta nu poate constitui un element pentru definirea sferei produsului unei anchete antidumping. În concluzie, nici CISA, nici MOFCOM nu au prezentat elemente alternative valide care să definească mai bine sfera produsului și nici nu au propus vreodată criterii care să fie mai adecvate pentru definirea produsului în cauză, cu excepția rezistenței ridicate la coroziune/presiune menționată anterior. În plus, niciuna dintre părți nu a propus un nivel diferit al CEV drept plafon mai adecvat. În consecință, se resping afirmațiile privind definirea produsului în cauză.

(17)

Având în vedere cele expuse anterior, se concluzionează în mod definitiv că produsul în cauză cuprinde, printre altele, produsele OCTG utilizate pentru forare, extracție și tubare în industria petrolieră, iar considerentele 14-19 din regulamentul provizoriu se confirmă definitiv.

C.   DUMPINGUL

1.   Tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”)

(18)

În lipsa oricărei observații, se confirmă definitiv conținutul considerentelor 20-27 din regulamentul provizoriu referitoare la TEP.

2.   Tratament individual („TI”)

(19)

În urma comunicării provizorii, reclamantul a contestat acordarea provizorie a TI unui producător-exportator, pe motiv că acesta, printre altele, ar fi deținut în majoritate de stat.

(20)

O examinare suplimentară a arătat că statul chinez deținea de fapt (indirect) acțiuni ale societății menționate, însă statul a fost în cursul PA acționar minoritar. Cu toate acestea, structura acționariatului s-a modificat semnificativ la sfârșitul anului 2008 (ulterior PA), când statul chinez a achiziționat noi acțiuni ale societății holding și statul a devenit astfel acționar majoritar. În consecință, Comisia a considerat că producătorul-exportator în cauză nu ar îndeplini cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și nu ar trebui să i se acorde TI.

(21)

În urma notificării definitive, societatea în cauză și-a reafirmat argumentul conform căruia statul chinez și-a crescut cota de participare ulterior PA. În plus, societatea a susținut că scopul clar și unic al creșterii cotei de participare a fost acordarea de sprijin financiar societății holding având în vedere criza financiară. Societatea în cauză a susținut, în special, că respectiva creștere a cotei de participare nu a avut niciun impact asupra structurii administrative, asupra componenței consiliului de administrație și asupra activităților comerciale. În egală măsură, societatea a susținut că modificarea structurii acționariatului nu a avut niciun efect asupra deciziilor societății cu privire la activitățile de export, care sunt în continuare luate în mod independent în raport cu statul. Societatea a semnalat, de asemenea, că nu a fost adus niciun element de probă că, în acest caz, influența statului ar fi de așa natură încât să permită circumvenția măsurilor în cazul în care s-ar acorda societății un nivel individual al taxei.

(22)

Pentru a li se acorda TI, producătorii-exportatori trebuie să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile enumerate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Unul dintre aceste criterii este că majoritatea acțiunilor aparțin persoanelor private. Totuși, în cazul societății de față, acest criteriu nu a fost îndeplinit de la sfârșitul lui 2008.

(23)

În consecință, deși modificarea structurii acționariatului a avut loc numai ulterior PA (însă înainte de finalizarea anchetei) și având în vedere natura prospectivă a constatărilor referitoare la TI, s-a ajuns la concluzia că nu ar trebui să se acorde TI societății în cauză, deoarece aceasta nu a îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(24)

În lipsa oricăror alte observații referitoare la TI, se confirmă definitiv elementele prezentate în considerentele 28-32 din regulamentul provizoriu, altele decât cele referitoare la societatea menționată în considerentele 19-23 de mai sus.

3.   Valoarea normală

3.1.   Țara analogă

(25)

În urma notificării provizorii, trei părți interesate au declarat că SUA nu este o țară analogă adecvată, deoarece condițiile de piață din SUA și cele din RPC diferă în mod semnificativ. De asemenea, s-a afirmat că valoarea normală a fost calculată pe baza datelor provenite de la un singur producător afiliat unui producător comunitar, acestea nefiind, prin urmare, reprezentative.

(26)

Este de remarcat faptul că regulamentul de bază prevede ca țara analogă să fie selectată în mod rezonabil. Părțile interesate menționate mai sus nu au furnizat elemente de probă solide conform cărora alegerea SUA nu ar fi fost rezonabilă. În special, acestea nu au contestat competitivitatea pieței SUA, a cărei lipsă ar fi putut avea, de exemplu, un impact asupra nivelului prețurilor stabilite. De asemenea, este de remarcat faptul că niciuna dintre părțile în cauză nu a sugerat vreo alternativă pentru țara analogă.

(27)

Având în vedere cele expuse anterior, se concluzionează definitiv că SUA reprezintă o țară analogă adecvată și se confirmă considerentele 33-38 din regulamentul provizoriu.

3.2.   Determinarea valorii normale

(28)

În lipsa oricăror observații referitoare la stabilirea valorii normale, se confirmă constatările provizorii din considerentele 39-44 din regulamentul provizoriu.

4.   Prețul de export

(29)

În lipsa oricăror observații referitoare la stabilirea prețului de export, se confirmă conținutul considerentului 45 din regulamentul provizoriu.

5.   Comparația

(30)

În urma comunicării provizorii, un producător-exportator a semnalat faptul că simplificarea aplicată numărului de control al produsului (cu scopul de a crește nivelul de comparabilitate dintre produsul în cauză și produsul similar din țara analogă) a rezultat într-o comparație greșită, deoarece aceasta a considerat mai multe tipuri de țevi și tuburi fără sudură ca făcând parte dintr-o singură categorie de produse. Ca urmare a acestei observații, s-a hotărât aplicarea unei regrupări diferite a numerelor de control ale produsului care să permită un nivel similar de comparabilitate, și anume în funcție de diametrul țevii și de grosimea peretelui.

(31)

În urma comunicării provizorii, prețurile chineze de export la nivel franco fabrică au fost revizuite la o valoare mai mică pentru a se lua în considerare toate costurile de transport. Concomitent, valoarea normală a fost revizuită la o valoare mai mare ca urmare a unor corecții legate de ajustări pentru transport și reduceri de prețuri.

(32)

În lipsa oricăror observații referitoare la comparație, se confirmă conținutul considerentelor 46 și 47 din regulamentul provizoriu.

6.   Marja de dumping

(33)

În lipsa oricăror observații referitoare la calcularea marjei de dumping și sub rezerva modificărilor menționate în considerentele 30 și 31, se confirmă conținutul considerentelor 48-51 din regulamentul provizoriu.

(34)

Marja de dumping determinată definitiv, exprimată ca procentaj din prețul net CIF franco frontieră comunitară înainte de vămuire, este după cum urmează:

Societate

Marjă de dumping definitivă

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd.

64,8 %

Alte societăți cooperante

48,6 %

Marjă reziduală

73,1 %

D.   PREJUDICIUL

1.   Producția comunitară, industria comunitară și consumul comunitar

(35)

CISA a susținut că, în conformitate cu informațiile făcute publice de o agenție specializată (Steel Business Briefing), în 2007 au existat cel puțin 40 de producători comunitari de produse similare în UE-27 cu o producție de aproximativ 5,8 milioane tone, ceea ce ar fi în contradicție cu datele relevante din regulamentul provizoriu. De asemenea, CISA susține că, în conformitate cu informațiile făcute publice de World Steel Association, în 2007 consumul comunitar a fost de aproximativ 4,6 milioane tone, adică mult peste valoarea menționată în considerentul 57 din regulamentul provizoriu. Un producător-exportator chinez a formulat afirmații similare.

(36)

Examinarea informațiilor furnizate a arătat că cifrele raportate se referă la toate țevile și tuburile fără sudură, și nu la produsul similar astfel cum este definit în regulamentul provizoriu și în considerentele 10-17 de mai sus, iar acestea cuprind alte produse cum ar fi țevi și tuburi de mari dimensiuni (și anume cu un diametru de peste 406,4 mm), precum și țevi și tuburi din oțel inoxidabil. Astfel se explică discrepanța dintre informațiile menționate în considerentul 35 de mai sus și cele din regulamentul provizoriu. De asemenea, este de remarcat faptul că denumirile și localizarea tuturor producătorilor comunitari cunoscuți de produs în cauză figurează în versiunea neconfidențială a plângerii. Dacă CISA ar fi considerat că există alți producători de produs în cauză în UE, aceasta ar fi trebuit să furnizeze la timp elemente de probă suficiente pentru identificarea acestora, în vederea includerii unor astfel de societăți.

(37)

Prin urmare, afirmațiile menționate mai sus se resping și se confirmă conținutul considerentelor 53-58 din regulamentul provizoriu.

2.   Importurile provenite din țara în cauză

(a)   Volumul, cota de piață a importurilor în cauză și prețurile de import

(38)

În urma observațiilor trimise de CISA, se clarifică faptul că în considerentul 60din regulamentul provizoriu ar trebui să se înțeleagă că segmentele de piață ale OCTG și ale producerii energiei electrice au reprezentat fiecare mai puțin de 5 % din importurile totale din RPC. În absența oricăror afirmații sau a altor observații, se confirmă considerentele 59-63 din regulamentul provizoriu.

(b)   Subcotarea prețului

(39)

Un producător-exportator, trei producători comunitari și reclamantul au trimis observații referitoare la calcularea marjei de subcotare a prețului și a marjei de prejudiciu. Aceste observații au fost analizate și, după caz, calculele au fost modificate.

(40)

Un producător-exportator a susținut că ajustările efectuate în vederea unei comparații echitabile a prețurilor importurilor din China cu prețurile tipurilor corespunzătoare de produse vândute de industria comunitară nu au fost adecvate, deoarece acestea nu au inclus sumele corespunzătoare cheltuielilor de vânzare, generale și administrative și profitul importatorului independent. Reclamantul a susținut că, dimpotrivă, nivelul acestor ajustări a fost excesiv de ridicat. În ceea ce privește afirmația producătorului-exportator, s-a constatat că adesea producătorii-exportatori chinezi și producătorii comunitari au vândut acelorași clienți. Prin urmare, o ajustare suplimentară a prețurilor de import nu a fost justificată. În urma examinării elementelor de probă furnizate, s-a ajuns la concluzia că aceste afirmații ar trebui respinse, iar cele două părți au fost informate în legătură cu motivele respingerii.

(41)

Reclamantul a susținut că modul de calculare a diferențelor privind nivelul de comercializare a fost incorect întrucât producătorii-exportatori chinezi au vândut, de asemenea, direct utilizatorilor și că, pentru vânzările de acest tip, nu este necesar niciun nivel de ajustare a comercializării. S-a considerat că această afirmație este corectă în cazul unor producători-exportatori chinezi și nivelul de ajustare a comercializării a fost revizuit în consecință. În plus, producătorul-exportator menționat în considerentul 40 de mai sus a susținut că, ținând cont de diferențele semnificative privind volumul de vânzări între propriile sale importuri și vânzările realizate de industria comunitară, diferența cu privire la nivelul de comercializare nu ar trebui stabilită prin simpla comparare a procentului respectiv de vânzări către utilizatori și a propus o altă formulă pentru calcularea nivelului revizuit de ajustare a comercializării. Cu toate acestea, formula propusă nu a fost considerată ca fiind adecvată întrucât ar distorsiona rezultatul. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(42)

Pe baza celor expuse anterior, se confirmă metodologia descrisă în considerentul 64 din regulamentul provizoriu, iar marja de subcotare a prețului calculată astfel cum se descrie în considerentul 65 din regulamentul provizoriu se stabilește la 29 %.

3.   Situația industriei comunitare

(43)

CISA a susținut că un număr de producători comunitari incluși în eșantion nu au trimis răspunsuri complete, eșantionul fiind mai puțin reprezentativ ca urmare a nivelului scăzut al cooperării. Este de remarcat faptul că, în afară de societatea menționată în considerentul 66 punctul (ii) din regulamentul provizoriu, care a furnizat doar informații parțiale, toate celelalte societăți incluse în eșantion au furnizat toate informațiile solicitate înainte de etapa definitivă a anchetei. Chiar și după excluderea singurei societăți care a furnizat doar informații parțiale, reprezentativitatea eșantionului ar rămâne la aproximativ 60 % din producția comunitară totală. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(44)

De asemenea, CISA a susținut că, în pofida celor afirmate în considerentul 86 din regulamentul provizoriu, un grup major de producători comunitari a investit masiv, ulterior PA, în creșterea capacității de producție a tuburilor din sectorul energiei nucleare. Informația a fost verificată și s-a constatat că investițiile menționate anterior au fost realizate în vederea creșterii capacității de producție pentru alte produse (țevi și tuburi din oțel inoxidabil sau cu sudură) decât produsul similar. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(45)

CISA și un producător-exportator chinez au susținut că afirmațiile din considerentul 87 din regulamentul provizoriu, conform cărora industria comunitară se află încă într-un proces de redresare de pe urma efectelor dumpingului din trecut, sunt incorecte, deoarece cel puțin trei societăți din România, supuse, la rândul lor, măsurilor antidumping până la jumătatea anului 2006, au sprijinit plângerea. Cu toate acestea, afirmațiile din considerentul 87 se referă în mod clar la industria comunitară în întregime, nu la societăți individuale. De aceea este normal ca situația societăților individuale să fie diferită de la o societate la alta, fără a pune sub semnul întrebării constatarea generală referitoare la industria comunitară. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(46)

În absența oricăror alte afirmații sau observații, se confirmă considerentele 66-87 din regulamentul provizoriu.

4.   Concluzie privind prejudiciul

(47)

MOFCOM, CISA și doi producători-exportatori chinezi au susținut că industria comunitară nu se afla într-o situație vulnerabilă la sfârșitul perioadei de anchetă, ținând cont în special de nivelurile recente ridicate de profit. Motivele pentru care industria comunitară a fost considerată ca fiind într-o situație vulnerabilă la sfârșitul perioadei de anchetă sunt descrise pe larg în considerentul 89 din regulamentul provizoriu. Deși s-a recunoscut faptul că prejudiciul suferit în cursul PA nu a fost material, s-a afirmat că, având în vedere cota importantă din piața comunitară a importurilor care făceau obiectul unui dumping, industria comunitară a fost expusă efectelor prejudiciabile ale unor astfel de importuri în cazul în care s-ar fi produs schimbări semnificative în situația generală a pieței. În această privință ar trebui să se țină cont de faptul că industria comunitară a putut beneficia numai parțial de creșterea substanțială a consumului, cota de piață a acesteia scăzând cu cinci puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare, astfel cum se precizează în considerentul 88 din regulamentul provizoriu. În plus, faptul că o industrie înregistrează niveluri bune de profit pe parcursul unei perioade deosebit de favorabile, caracterizată printr-un nivel foarte ridicat al cererii pieței, nu implică în mod obligatoriu că, din punct de vedere structural, prezintă o situație economică și financiară solidă, cu precădere atunci când, în cursul perioadelor anterioare, industria în cauză a anunțat profituri extrem de scăzute sau chiar pierderi. După cum s-a menționat deja în considerentul 86 din regulamentul provizoriu, performanța economică slabă din perioada anterioară cauzată de existența unor practici de dumping a făcut imposibilă menținerea investițiilor la un nivel adecvat pentru a asigura viabilitatea industriei comunitare pe termen lung într-un sector de prelucrare cu o cerere deosebit de ridicată de capital. În ultimul rând, piața CE s-a caracterizat din nou, la sfârșitul PA, prin prezența unei proporții semnificative de importuri la prețuri extrem de scăzute care făceau obiectul unui dumping. Această situație a pieței era, în mod potențial, deosebit de periculoasă întrucât, în anii anteriori când nivelul cererii înregistra niveluri normale, o situație similară a pieței [care a fost analizată în Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului (6)] a cauzat prejudicii considerabile industriei comunitare. Prin urmare, afirmația este respinsă.

(48)

De asemenea, un producător-exportator chinez a susținut că afirmațiile din considerentul 89 din regulamentul provizoriu nu au arătat că schimbarea menționată a situației pieței a fost „previzibilă în mod clar și iminentă”, conform dispozițiilor Acordului antidumping al OMC (denumit în continuare „AAD”). Producerea unei modificări în situația pieței era previzibilă întrucât nivelul de consum nu poate, în mod normal, să rămână la niveluri extrem de ridicate pentru o perioadă îndelungată. Analiza efectuată în considerentele 90-126 din regulamentul provizoriu arată o deteriorare evidentă care s-a produs efectiv de-a lungul unei perioade de timp. Faptul că este necesară o anumită perioadă de timp pentru ca un număr de elemente și indicatori să evolueze de la valori pozitive la valori negative nu este în contradicție cu faptul că, în lumina evoluțiilor existente, asemenea efecte negative sunt deja previzibile în mod clar. La sfârșitul PA, amenințarea cu prejudiciul era previzibilă în mod clar, iar începutul evoluțiilor negative care ar putea duce la o situație prejudiciabilă era iminent, deoarece se înregistrase deja o scădere a cererii în ultimele luni ale PA. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(49)

În absența oricăror alte afirmații sau observații, se confirmă concluzia referitoare la prejudiciu enunțată în considerentele 88 și 89 din regulamentul provizoriu.

E.   AMENINȚAREA CU PREJUDICIUL

1.   Evoluția probabilă a consumului în Comunitate, a importurilor din țara în cauză și a situației industriei comunitare după perioada de anchetă

1.1.   Analiza efectuată după instituirea măsurilor provizorii

(50)

Astfel cum se menționează în considerentul 5 de mai sus, un chestionar suplimentar a fost trimis producătorilor comunitari incluși în eșantion și reclamantului în vederea obținerii de informații suplimentare privind evoluțiile pieței și ale principalilor indicatori de prejudiciu până în martie 2009. De asemenea, au fost atent analizate ultimele date referitoare la importuri disponibile de la Eurostat. În scopul asigurării integralității, cifrele aferente perioadei cuprinse între sfârșitul PA și martie 2009 (denumită în continuare „perioada ulterioară PA”) sunt prezentate mai jos. Ținând cont de faptul că aceste cifre se referă la o perioadă de numai nouă luni, nu se indică niciun index pentru volum.

(51)

Ulterior PA, consumul comunitar a început să scadă substanțial și într-un ritm mai rapid decât cel indicat în considerentul 91 din regulamentul provizoriu. De fapt, piața comunitară a scăzut deja cu aproape 30 % (7) în perioada cuprinsă între sfârșitul PA și martie 2009.

 

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Consumul comunitar

2 565 285

2 706 560

3 150 729

3 172 866

1 720 968

(52)

Concomitent, importurile din RPC au scăzut semnificativ, însă, ținând cont de scăderea și mai pronunțată a consumului comunitar, cota de piață a acestor importuri a crescut la aproximativ 18 %. Prețul importurilor din China au crescut în conformitate cu mențiunile considerentului 98 din regulamentul provizoriu.

RPC

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Volumul de importuri

26 396

136 850

470 413

542 840

306 866

Cota de piață

1,0 %

5,1 %

14,9 %

17,1 %

17,8 %

Index (2005 = 100)

100

491

1 451

1 663

1 733

Prețul de export

766,48

699,90

699,10

715,09

966,63

Index (2005 = 100)

100

91

91

93

138

(53)

În aceeași perioadă, producția industriei comunitare a scăzut semnificativ, gradul de utilizare a capacității de producție a societăților incluse în eșantion scăzând la 60 % în luna martie 2009. Vânzările industriei comunitare pe piața comunitară au scăzut substanțial și corespunzător scăderii consumului comunitar, cota pieței industriei comunitare rămânând constantă. În ceea ce privește prețurile, după o creștere în a doua jumătate a anului 2008, acestea au scăzut în primul trimestru al anului 2009, deși au rămas la valori mai ridicate decât cele din cursul PA.

Producători comunitari incluși în eșantion

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Producție

2 022 596

2 197 964

2 213 956

2 158 096

1 477 198

Capacitate

2 451 187

2 469 365

2 446 462

2 398 283

1 889 180

Utilizarea capacității

83 %

89 %

90 %

90 %

78 %

Index (2005 = 100)

100

108

110

109

88

Industria comunitară

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Volumul de vânzări ale CE

1 766 197

1 907 126

2 061 033

2 017 525

1 093 175

Cota de piață

68,8 %

70,5 %

65,4 %

63,6 %

63,5 %

Index (2005 = 100)

100

102

95

92

90

Producători comunitari incluși în eșantion

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Prețul de vânzare aferent CE

983

1 047

1 188

1 192

1 415

Index (2005 = 100)

100

106

121

121

135

(54)

În ultimul rând, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut substanțial și într-un ritm mai rapid decât cel precizat în considerentul 110 din regulamentul provizoriu, astfel încât aceasta a fost negativă (– 0,8 %) în primul trimestru al anului 2009.

Producători comunitari incluși în eșantion

2005

2006

2007

PA

Perioada ulterioară PA

Rentabilitate

12,1 %

17,3 %

17,9 %

15,4 %

3,5 %

Index (2005 = 100)

100

143

147

127

20

(55)

În concluzie, informațiile suplimentare colectate și verificate în etapa definitivă a anchetei confirmă analiza efectuată în considerentele 90-112 din regulamentul provizoriu.

1.2.   Observații trimise de părți

(56)

Un producător-exportator a susținut că ancheta referitoare la prejudiciu, contrar anchetei referitoare la dumping, a fost extinsă după PA deoarece analiza s-a bazat și pe informații și date referitoare la perioada de după iunie 2008.

(57)

În primul rând, se reamintește faptul că PA și perioada luată în considerare reprezintă baza pe care a fost efectuată evaluarea amenințării cu prejudiciul din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, în cazurile de amenințare cu prejudiciul, prejudiciul constatat în perioada de anchetă nu poate fi material prin definiție, deoarece în acest caz ancheta ar fi fost o anchetă bazată pe un prejudiciu material efectiv. Prin urmare, deși prejudiciul nu a fost material în cursul PA, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie să constate dacă factorii menționați la articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază conduc sau nu la concluzia că există o amenințare cu prejudiciu material. Așadar, autoritatea responsabilă cu ancheta are dreptul să verifice dacă evenimentele care au loc după sfârșitul PA confirmă constatările din etapa provizorie conform cărora există o amenințare cu prejudiciu.

(58)

MOFCOM, CISA și un producător-exportator chinez a considerat că sursa de informații utilizată nu a fost menționată în mod clar în considerentul 91 din regulamentul provizoriu și că previziunile și alte informații furnizate de producătorii comunitari sau de reclamant și menționate în considerentele 99, 101 și 108 din regulamentul provizoriu nu au provenit dintr-o sursă de informații obiectivă. De asemenea, MOFCOM a susținut că, utilizând astfel de informații, autoritatea responsabilă cu ancheta nu a dat dovadă de „atenția specială” prevăzută de acordul antidumping al OMC în cazul anchetelor referitoare la amenințarea cu prejudiciul.

(59)

Se confirmă faptul că dovezile detaliate referitoare la diferitele surse de informații publice menționate în considerentul 91 din regulamentul provizoriu au fost disponibile cu mult înainte de publicarea regulamentului provizoriu în dosarele puse la dispoziție pentru a fi consultate de către părțile interesate. În ceea ce privește previziunile și alte informații trimise de industria comunitară, acestea au fost verificate și au fost luate în considerare numai în cazul și în măsura în care informațiile au fost considerate ca fiind fiabile și exacte. Faptul că informațiile trimise au fost verificate a fost menționat în mod special în considerentul 100 din regulamentul provizoriu, iar vizite de verificare suplimentare au fost efectuate după instituirea măsurilor provizorii, astfel cum se menționează în considerentul 5 de mai sus.

(60)

Prin urmare, se resping afirmațiile realizate în considerentele 56 și 58 de mai sus.

(61)

CISA a susținut că, la evaluarea evoluției importurilor din China după PA, nu ar fi trebuit să se țină cont de importurile efective, ci de nivelul comenzilor, deoarece importurile efective au loc în mod obișnuit după trei până la patru luni de la plasarea comenzii. Din cauza decalajului, orice variație a nivelului cererii pe piața CE va fi reflectată în importurile efective numai după câteva luni, explicându-se astfel motivul pentru care importurile din China erau încă ridicate în noiembrie și decembrie 2008, în pofida faptului că nivelul cererii de pe piața UE începuse deja să scadă. Observații similare au fost trimise și de un producător-exportator chinez.

(62)

Importurile efective sunt utilizate drept bază pentru evaluarea volumelor și prețurilor medii pentru importurile provenite dintr-o anumită țară. Informațiile referitoare la nivelul comenzilor pot fi luate în considerare pentru a susține alte informații, dar acestea pot fi rareori justificate prin elemente de probă care pot fi verificate în mod corespunzător. În orice caz, analiza afirmației a arătat că scăderea consumului comunitar începuse deja în cursul celui de-al treilea trimestru din 2008. Prin urmare, în cazul unui decalaj de trei până la patru luni, acest fapt ar fi trebuit să fie deja reflectat în nivelul importurilor din China pentru trimestrul al patrulea din 2008, care a fost în schimb relativ ridicat. Mai mult, dacă se ia în considerare decalajul de trei până la patru luni menționat anterior, scăderea importantă a importurilor din China care a avut loc în primul trimestru din 2009 ar putea fi mai degrabă consecința anticipării măsurilor antidumping decât a scăderii cererii. De fapt, importatorii ar fi putut să fie din ce în ce mai puțin motivați să plaseze comenzi pentru mărfuri care ar fi sosit într-un moment în care măsurile antidumping ar fi putut să fie deja instituite. În concluzie, se consideră că o analiză bazată pe nivelul comenzilor, și nu pe importurile efective, ar fi introdus în anchetă elemente de incertitudine, fără să se ajungă la concluzii semnificativ diferite. Prin urmare, afirmația formulată de CISA referitor la acest aspect se respinge.

(63)

MOFCOM, CISA și un producător-exportator chinez au susținut că, în conformitate cu diferite comunicate de presă și/sau situații financiare publicate de un număr de grupuri de producători comunitari, 2008 a rămas un an bun în ceea ce privește performanța acestora, acest fapt fiind, prin urmare, în contradicție cu constatările privind existența amenințării cu prejudiciul din regulamentul provizoriu, în special considerentul 110.

(64)

La examinarea acestei afirmații s-a constatat că informațiile la care se referea CISA nu priveau în mod specific entitățile europene implicate în fabricarea produsului în cauză. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 44 de mai sus, un grup major de societăți este format din entități diferite care deseori realizează produse extrem de diferite. Prin urmare, informațiile financiare generale referitoare la un astfel de grup de societăți ar putea să nu fie reprezentative pentru situația economică a diferitelor entități specifice care produc și vând produsul similar pe piața comunitară. În fine, se reamintește faptul că informațiile referitoare la societățile care produc produsul similar utilizate în cursul anchetei au fost verificate în mod corespunzător. Prin urmare, afirmația se respinge.

(65)

În absența oricărei alte afirmații referitoare cu precădere la considerentele 90-112 din regulamentul provizoriu, se confirmă constatările din considerentele menționate.

2.   Amenințarea cu prejudiciul

2.1.   Evoluția volumelor importurilor care fac obiectul unui dumping

(66)

CISA a susținut că creșterea importurilor din China menționată în considerentul 114 din regulamentul provizoriu a fost consecința creșterii cererii de pe piața UE. Observații similare au fost trimise și de MOFCOM, și de un producător-exportator chinez. De asemenea, CISA a respins evaluarea conform căreia evoluția importurilor din China ar putea fi consecința strategiei de penetrare a pieței și a subliniat faptul că, deoarece exporturile din China au fost efectuate de un număr mare de producători chinezi, ar fi imposibil să se creadă că aceștia au elaborat o strategie coordonată.

(67)

Dacă ar fi fost adevărat că evoluția importurilor din China a fost corelată cu creșterea cererii pe piața CE, astfel cum susține CISA, cota de piață a acestor importuri ar fi fost mult mai stabilă și nu ar fi crescut de la 1 % la 17 % în cursul perioadei luate în considerare. Această creștere substanțială a cotei de piață a importurilor din China și evoluția total diferită a acestei cote față de evoluția cotei de piață a industriei comunitare sau a oricărei alte surse de import evidențiază în mod clar faptul că există alte elemente care au dus la creșterea importurilor din China. Această concluzie este susținută și de faptul că importurile din China au fost efectuate în mod sistematic la prețuri extrem de scăzute de dumping, astfel cum se explică în considerentele 63-65 din regulamentul provizoriu. Mai mult, nu este nevoie ca exportatorii să își coordoneze o strategie pentru ca să rezulte un comportament asemănător. Odată ce a devenit evident faptul că pentru a intra cu succes pe o piață este nevoie de un nivel foarte scăzut de prețuri, convergența spre o astfel de strategie de piață de succes ar avea loc probabil fără a fi necesară coordonarea exportatorilor. Prin urmare, se resping afirmațiile formulate în considerentul 66 de mai sus și se confirmă constatările din considerentul 114 din regulamentul provizoriu.

(68)

De asemenea, CISA a susținut că, contrar evaluării din considerentele 115 și 116 din regulamentul provizoriu, importurile din RPC au scăzut semnificativ în perioada ulterioară PA. După cum se menționează în considerentul 52 de mai sus, este adevărat că importurile din RPC au scăzut semnificativ în perioada ulterioară PA. Cu toate acestea, textul considerentului 116 din regulamentul provizoriu precizează că nu contează volumul absolut al unor astfel de importuri, ci importanța relativă a acestora în raport cu consumul, cu alte cuvinte cota de piață a acestora pe piața comunitară. Astfel cum se menționează și în considerentul 52 de mai sus, în pofida scăderii în volum absolut, importurile din China de produs în cauză și-au mărit ușor cota de piață în perioada ulterioară PA. Prin urmare, având în vedere faptul că: (i) evaluarea pe baza raționamentului din considerentele 115 și 116 din regulamentul provizoriu a fost efectuată utilizând cele mai recente informații de încredere referitoare la importuri disponibile în momentul constatărilor provizorii, și anume datele referitoare la importurile din noiembrie și decembrie 2008, (ii) aceste date au fost corelate cu evoluția importurilor din China până la momentul respectiv, și (iii) raționamentul s-a bazat pe volumul relativ, și nu pe volumul absolut, se concluzionează că evaluarea din considerentele 115 și 116 din regulamentul provizoriu nu se află în contradicție cu constatările menționate în considerentul 52 de mai sus. În orice caz, trebuie semnalat faptul că, din motivele menționate în considerentul 134 din regulamentul provizoriu, nivelul importurilor din China ar putea fi considerat drept un element de amenințare cu prejudiciul chiar în cazul în care volumul ar începe să scadă proporțional într-o mai mare măsură decât scăderea consumului, întrucât simpla prezență a unui volum semnificativ de mărfuri din China la prețuri scăzute, într-un context caracterizat prin scăderea consumului, va exercita o presiune descendentă asupra nivelului general al prețurilor de pe piață. În orice caz, niciun factor precizat la articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, considerat individual, nu poate oferi în mod necesar indicații decisive cu privire la existența unei amenințări cu prejudiciul. În mod contrar, toți factorii trebuie luați în considerare în totalitate. Prin urmare, afirmația se respinge și se confirmă constatările din considerentul 115 din regulamentul provizoriu.

2.2.   Rezerva de capacități disponibile ale exportatorilor

(69)

CISA a susținut că analiza din considerentul 118 din regulamentul provizoriu s-a bazat pe date provenite de la exportatorii incluși în eșantion, adică societățile cele mai orientate către export, prin urmare datele provenite de la acestea nu reflectă în mod corect situația de ansamblu a exporturilor din PRC. Din contră, se afirmă că, în 2008, s-a schimbat evoluția cotei exporturilor din China către CE din totalul exporturilor din China menționate în considerentul (119) din regulamentul provizoriu, înregistrându-se o scădere de la 15 % la 11 %. În sfârșit, analiza din considerentele 117-119 din regulamentul provizoriu a ignorat evoluția cererii pieței interne chineze care, conform previziunilor, urma să absoarbă o parte semnificativă din producția generată de supracapacitatea existentă. În acest sens, s-a făcut referire la un număr de proiecte și planuri ale guvernului chinez de susținere a cererii interne. De asemenea, MOFCOM a susținut că evoluția cererii pe piața internă chineză nu a fost examinată în regulamentul provizoriu.

(70)

Constatările referitoare la societățile incluse în eșantion din considerentul 118 din regulamentul provizoriu sunt confirmate în mod evident de evoluțiile datelor generale referitoare la exporturi menționate în considerentul 119 din regulamentul provizoriu, care au arătat o tendință de creștere chiar și mai pronunțată a exporturilor către CE pentru perioada luată în considerare. În ceea ce privește presupusa inversare a tendinței de creștere a cotei exporturilor către CE din totalul exporturilor din China de produs în cauză în 2008, CISA nu a furnizat niciun element de probă decisiv pentru susținerea acestei afirmații. În acest sens, trebuie semnalat faptul că informațiile care reies din statisticile chineze se referă în mod clar la o sferă a produsului semnificativ diferită de produsul în cauză. Acest lucru reiese în mod evident din faptul că exporturile către Europa, astfel cum sunt prezentate în statistici, nu sunt numai mult mai mari decât importurile înregistrate de Eurostat pentru produsul în cauză, însă evoluția lor indică o tendință complet diferită. Prin urmare, elementele de probă nu au putut fi acceptate. Referitor la acțiunile preconizate ale guvernului chinez de stimulare a cererii interne, elementele de probă trimise nu pot schimba analiza deoarece efectele asupra cererii nu pot fi stabilite cu certitudine. Mai mult, pentru majoritatea proiectelor menționate nu este clar dacă acestea vor fi finalizate. În fine, unele proiecte majore de conducte menționate de CISA par să fie proiecte construite cu țevi sudate de mari dimensiuni, și nu cu țevile fără sudură care fac obiectul prezentei proceduri. Prin urmare, se resping afirmațiile formulate în considerentul 69 de mai sus.

(71)

De asemenea, CISA a considerat că scenariul redirecționării menționat în considerentul 119 din regulamentul provizoriu a fost greșit, deoarece exporturile din China către SUA sunt constituite în principal din produse (OCTG) care nu sunt importate la scară largă în CE. De asemenea, CISA a susținut că prețurile către CE nu au fost neapărat mai mici decât în alte țări însă, dimpotrivă, CE a reprezentat până în prezent o piață atractivă pentru exporturile din China. În ceea ce privește această afirmație, trebuie menționat că analiza efectuată în considerentul 119 din regulamentul provizoriu s-a bazat pe date statistice care nu conțin referințe detaliate la tipuri specifice de produse. În orice caz, ar trebui remarcat faptul că echipamentul de producție necesar fabricării produsului în cauză poate fi, în foarte mare măsură, utilizat la producerea de tipuri variate de produse de țevi și tuburi fără sudură. Prin urmare, chiar dacă un tip specific de tuburi cum ar fi OCTG nu este importat la scară largă în CE, faptul nu este relevant atunci când se ia în considerare capacitatea de producție potențial disponibilă, deoarece echipamentul utilizat la fabricarea acestui tip de tuburi poate fi modificat cu ușurință pentru a fabrica alte tipuri de produs în cauză, care sunt importate în cantități mult mai substanțiale pe piața CE. Prin urmare, se resping afirmațiile formulate în considerentul 66 de mai sus și se confirmă constatările din considerentele 117-119 din regulamentul provizoriu.

2.3.   Prețurile importurilor din RPC

(72)

CISA a susținut că, ulterior PA, prețurile importurilor din China au crescut substanțial, în timp ce prețurile industriei comunitare nu au urmat aceeași tendință, și ca urmare subcotarea existentă în cursul PA ar fi fost redusă în mod substanțial sau chiar eliminată în perioada ulterioară PA.

(73)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 98 și 122 din regulamentul provizoriu, se confirmă faptul că, ulterior PA, prețurile importurilor din diferite surse, inclusiv din RPC, au crescut substanțial, odată cu creșterea prețurilor industriei comunitare. Ulterior PA, a fost efectuată o analiză a listelor de prețuri ale industriei comunitare și a prețurilor produselor comparabile importate din RPC care a arătat că a existat un paralelism în fluctuația prețurilor. În concluzie, nu au fost găsite elemente de probă care să susțină afirmația conform căruia subcotarea constatată în cursul PA ar fi fost redusă substanțial sau chiar eliminată. Prin urmare, se confirmă constatările din considerentele 120-123 din regulamentul provizoriu.

2.4.   Nivelul stocurilor

(74)

Deoarece nu s-a formulat nicio observație referitoare la acest subiect, se confirmă constatările prezentate în considerentul 124 din regulamentul provizoriu.

2.5.   Alte elemente

(75)

CISA a susținut că intervenția posibilă a guvernului chinez menționată în considerentul 125 din regulamentul provizoriu este pur speculativă. Cu toate acestea, ancheta a arătat că tratamentul individual acordat unui producător-exportator chinez în etapa provizorie a trebuit să fie ulterior retras, astfel cum se menționează în considerentele 19-23 de mai sus, din cauza creșterii intervenției statului ca urmare a înrăutățirii situației economice în perioada ulterioară PA. Acest fapt susține în mod clar constatarea prezentată în considerentul 125 din regulamentul provizoriu și, prin urmare, afirmația se respinge.

2.6.   Concluzii

(76)

Se semnalează în primul rând faptul că s-a ajuns la constatarea amenințării cu prejudiciul după ce s-a luat în considerare, printre altele, totalitatea diverșilor factori menționați la articolul 3 alineatele 5 și 9 din regulamentul de bază.

(77)

CISA a susținut că constatările din regulamentul provizoriu nu au respectat standardele cerute de OMC pentru astfel de anchete, și anume că respectivele constatări ar trebui să se bazeze pe elemente de probă și nu să rezulte din presupuneri, speculații sau posibilități îndepărtate; că preconizările și ipotezele ar trebui să prezinte un grad ridicat de probabilitate; și că explicațiile alternative care au dus la o anumită concluzie ar trebui examinate.

(78)

Regulamentul provizoriu indică în mod clar pe ce bază s-au stabilit constatările referitoare la diferite elemente ale anchetei. Acestea au fost susținute de elementele de probă indicate, și anume: date statistice provenite de la Eurostat, răspunsuri la chestionare din partea societăților care au cooperat, informații referitoare la societăți care nu au fost incluse în eșantion, furnizate de reclamant, informații provenite din observațiile trimise de părțile interesate, alte informații găsite pe internet în cursul anchetei. Toate aceste informații, cu excepția celor confidențiale, au fost puse la dispoziția părților interesate pentru consultare.

(79)

Elementele referitoare la examinarea privind amenințarea cu prejudiciul au fost tratate separat și în detaliu în regulamentul provizoriu, iar gradul de materializare al presupunerilor și previziunilor din etapa provizorie a fost reexaminat și verificat, pe cât posibil, în etapa definitivă a anchetei, astfel cum prevăd constatările prezentului regulament. Nu au fost constatate fapte, elemente de probă sau indicii care să fie în contradicție cu constatările din regulamentul provizoriu. Prin urmare, preconizările și ipotezele din regulamentul provizoriu nu au fost speculații sau presupuneri, ci au reprezentat rezultatul unei analize amănunțite a situației.

(80)

În ceea ce privește explicațiile și interpretările alternative din considerentul 78 de mai sus, inclusiv cele prezentate de părțile interesate în observațiile lor, au fost examinate în mod adecvat în cursul anchetei și au fost tratate atât în prezentul regulament, cât și în regulamentul provizoriu.

(81)

În concluzie, examinarea faptelor care au avut loc după sfârșitul PA, precum și analiza comentariilor și observațiilor formulate de părțile interesate cu privire la regulamentul provizoriu și cu privire la comunicarea constatărilor definitive nu au evidențiat niciun element de probă care ar pune la îndoială concluzia conform căreia amenințarea cu prejudiciul material a existat de la sfârșitul PA. Prin urmare, se respinge afirmația formulată de CISA din considerentul 77 de mai sus și se confirmă constatările din considerentul 126 din regulamentul provizoriu.

F.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(82)

În absența oricărei alte observații specifice, se confirmă considerentele 128-135 din regulamentul provizoriu.

2.   Efectul altor factori

(a)   Activitatea de import și de export a industriei comunitare

(83)

CISA a susținut că importul de produs în cauză de către industria comunitară din RPC și din alte țări demonstrează că acestea nu au avut capacitatea de a satisface cererea pieței comunitare. Acest fapt se datorează lipsei investițiilor industriei comunitare în noi capacități de producție și concentrării acesteia pe segmente de piață cu valoare mai ridicată. În acest sens, se reamintește faptul că în considerentul 136 din regulamentul provizoriu se explică că astfel de importuri au fost estimate ca fiind sub 2 % din totalul importurilor din RPC și nu a fost prezentat niciun element de probă care să dovedească că acest procent a fost mai mare.

(84)

De asemenea, CISA a vrut să cunoască motivele exacte pentru care grupul de societăți menționat în considerentul 138 din regulamentul provizoriu a trebuit să efectueze importurile menționate. Problema a fost examinată mai amănunțit și se confirmă faptul că, din motive de rentabilitate, producția de anumite tipuri de produse a trebuit să fie efectuată de alte entități din afara Europei. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat deja în considerentul 138 din regulamentul provizoriu, s-a verificat faptul că aceste importuri nu au fost la prețuri subcotate față de prețurile comunitare pentru aceleași tipuri de produse.

(85)

În fine, CISA a indicat o aparentă neconcordanță dintre o estimare relativ pozitivă a industriei comunitare referitoare la vânzările viitoare la export și evoluțiile economice generale pe piețele din țările terțe, pentru care previziunile au arătat o scădere. În acest sens, trebuie remarcat faptul că analiza activităților de export ale industriei comunitare nu are niciun efect asupra determinărilor referitoare la prejudiciu sau la amenințarea cu prejudiciul, acestea fiind fondate exclusiv pe activitățile industriei comunitare legate de produsul similar pe piața CE. Faptul că unii producători comunitari au avut vederi optimiste referitoare la activitățile lor de export ar fi putut duce la o supraevaluare a previziunilor de performanță economică generală a acestora, dar nu și a performanței de pe piața internă, care a fost tratată separat în cursul analizei.

(86)

Prin urmare, se resping afirmațiile din considerentele 83-85 de mai sus și se confirmă constatările din considerentele 136-141 din regulamentul provizoriu.

(b)   Importurile din țări terțe

(87)

Mai mult, CISA a susținut că nu este suficientă examinarea prețului mediu al importurilor din alte țări terțe care nu fac parte din UE, ci ar trebui luată în considerare și natura exactă a acestor produse. Se confirmă faptul că a fost efectuată o analiză detaliată în toate situațiile în care importatorii au furnizat suficiente informații detaliate referitoare la prețuri. Din păcate, statisticile de comerț nu sunt foarte detaliate și, având în vedere faptul că importatorii au colaborat într-o mai mică măsură, au fost disponibile puține informații detaliate referitoare la prețuri defalcate în funcție de produs pentru importurile din alte țări. Cu toate acestea, nicio parte nu a furnizat informații susținute de elemente de probă care să sugereze o concluzie diferită de cea menționată în considerentele 142-145 din regulamentul provizoriu și, prin urmare, se confirmă constatările prevăzute în considerentele din regulamentul provizoriu menționate.

(c)   Concurența din partea altor producători comunitari

(88)

În absența oricărei observații specifice în acest sens, se confirmă considerentul 146 din regulamentul provizoriu.

(d)   Costul de producție/costul materiilor prime

(89)

CISA a susținut că industria comunitară și-a modificat gama de produse, concentrându-se pe tipuri de produse cu un preț de vânzare mai ridicat, cu scopul de a compensa efectele unei creșteri a costului de producție. Acest fapt ar sugera că industria comunitară a avut mijloace suficiente de a reflecta orice creștere a costurilor prin creșterea prețurilor de vânzare, contrar celor indicate în considerentul 149 din regulamentul provizoriu.

(90)

Fără îndoială, industria comunitară a încercat în timp să își maximizeze profitul prin reflectarea creșterii costurilor în creșterea prețurilor de vânzare. Cu toate acestea, acest proces nu poate continua la infinit și la un moment dat se ajunge la situația în care astfel de ajustări nu mai sunt posibile din cauza concurenței existente pe piață. Pe o piață unde mărfurile similare sunt vândute la prețuri substanțial mai mici, gradul de operare a marjei de profit devine cu atât mai mic cu cât cota de piață a acestor mărfuri cu prețuri mici este mai mare. Prin urmare, observațiile formulate de CISA nu contrazic constatările prezentate în considerentele 147-149 din regulamentul provizoriu, care, în consecință, se confirmă.

(e)   Scăderea pieței comunitare pentru țevi și tuburi fără sudură ca urmare a încetinirii creșterii economice

(91)

MOFCOM, CISA și un producător-exportator chinez au susținut că încetinirea globală a creșterii economice stă la baza problemelor economice cu care se confruntă industria comunitară și au concluzionat că această încetinire a rupt legătura cauzală dintre importurile din China și presupusul prejudiciu sau amenințarea cu prejudiciul. În acest sens, ar trebui semnalat faptul că CISA a recunoscut că nivelul de consum predominant de pe piață între 2005 și PA a înregistrat niveluri excepționale și că reducerea cererii din perioada ulterioară PA poate, în foarte mare măsură, să fie atribuită revenirii pieței pentru acest produs la condiții normale. Prin urmare, nu este clar dacă recesiunea economică mondială poate fi considerată drept cauză a prejudiciului, întrucât informațiile disponibile indică numai faptul că nivelul consumului de pe piața CE din perioada ulterioară PA a revenit la niveluri deja considerate normale în trecut. De asemenea, acest lucru ar indica că ceea ce a permis industriei comunitare să nu sufere prejudicii materiale în pofida cotelor de piață semnificative și a subcotării considerabile a importurilor din China care fac obiectul unui dumping a fost existența unor niveluri excepționale ale consumului comunitar pe parcursul perioadei considerate. În orice caz, considerentul 150 din regulamentul provizoriu nu exclude posibilitatea ca recesiunea economică generală să fi jucat un rol în situația prejudiciabilă a industriei comunitare de după PA. Cu toate acestea, nu se poate afirma că industria comunitară a fost afectată în mod negativ numai de efectele crizei economice generale și că importurile care au făcut obiectul dumpingului nu au avut niciun efect în acest sens, când este evident că aceste importuri au deținut o cotă de piață semnificativă și au subcotat considerabil prețurile industriei comunitare. Prin urmare, se respinge afirmația conform căreia recesiunea economică a rupt legătura cauzală menționată în considerentele 128-135 din regulamentul provizoriu, iar chestiunea influenței schimbării mediului economic în comparație cu PA asupra determinării nivelului măsurilor este tratată în considerentul 104 de mai jos.

(92)

Prin urmare, afirmațiile se resping, iar considerentul 150 din regulamentul provizoriu de confirmă.

(f)   Alți factori

(93)

CISA a semnalat că anumiți producători comunitari au încheiat cu clienții contracte-cadru la prețuri prestabilite, astfel încât pentru aceștia prețurile ar fi rămas stabile. Concomitent, aceștia ar fi încheiat acorduri similare de prețuri fixe cu furnizorii de minereu de fier și cu alți furnizori principali, astfel încât aceștia nu ar fi putut profita de scăderea extrem de accentuată a costurilor pentru aceste materii prime care a avut loc imediat după PA.

(94)

În primul rând, trebuie remarcat faptul că acordurile de prețuri fixe cu clienții au reprezentat o practică limitată ca număr de contracte și, având în vedere perioada acestora, nu se poate considera că aceste contracte au avut efecte semnificative. Această concluzie este confirmată de faptul că, de asemenea, prețurile industriei comunitare au crescut semnificativ. În ceea ce privește acordurile de prețuri fixe la materii prime, această practică pare să fie răspândită în întreaga lume, ceea ce nu ar avantaja sau dezavantaja producătorii comunitari în raport cu alți producători de produs similar de pe piața mondială. Prin urmare, acest fapt nu poate fi considerat drept cauză de rupere a legăturii cauzale. Prin urmare, se resping afirmațiile formulate în considerentul 93 de mai sus.

3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(95)

În absența oricărei alte observații referitoare la acest subiect, se confirmă considerentele 151-153 din regulamentul provizoriu.

G.   INTERESUL COMUNITAR

1.   Interesul industriei comunitare

(96)

Atât reclamantul, cât și câțiva producători comunitari au reiterat faptul că existența măsurilor antidumping a reprezentat pentru aceștia un element esențial pentru continuitatea activității, având în vedere dumpingul prejudiciabil practicat. În absența oricărei alte observații în acest sens, se confirmă considerentul 155 din regulamentul provizoriu.

2.   Interesul celorlalți producători comunitari

(97)

În absența oricărei observații specifice în acest sens, se confirmă considerentul 156 din regulamentul provizoriu.

3.   Interesul importatorilor neafiliați din Comunitate

(98)

Un utilizator și importator al produsului în cauză a subliniat faptul că în avizul de deschidere nu au fost menționate codurile NC ale produsului importat, acesta luând cunoștință de faptul că ancheta includea aceste tipuri de produse numai după instituirea măsurilor provizorii. Acesta a susținut că a trebuit să plătească din acest motiv taxe antidumping neprevăzute. Acest importator a fost informat de faptul că avizul de deschidere conținea o descriere clară a produsului care făcea obiectul anchetei, iar codurile NC menționate în avizul respectiv erau numai cu titlu informativ. Clasificarea tarifară corectă a produsului în cauză este într-adevăr unul dintre elementele care fac obiectul anchetei și, prin urmare, este foarte posibil să existe anumite diferențe între codurile menționate în regulamentul provizoriu și cele indicate în avizul de deschidere a procedurii.

(99)

În absența oricărei alte observații în acest sens, se confirmă considerentul 157 din regulamentul provizoriu.

4.   Interesul utilizatorilor

(100)

Utilizatorul menționat în considerentul 98 de mai sus a susținut că instituirea de măsuri definitive privind produsul în cauză ar crea probleme serioase de aprovizionare pentru societatea sa, având în vedere faptul că producătorii comunitari nu sunt dispuși să îi livreze produsul respectiv. Această afirmație a fost examinată, ajungându-se la concluzia că problemele de aprovizionare a acestei părți de la producătorii comunitari se referă la perioade din trecut când, în contextul unei cereri extrem de ridicate a pieței, furnizarea unor cantități foarte limitate de un asemenea produs nu era considerată rentabilă de anumiți producători comunitari. Cu toate acestea, această problemă ar trebui să dispară în perioade cu o cerere normală a pieței, mai ales ținând cont de faptul că alți utilizatori sau importatori de același tip de produse ar putea determina creșterea cererii comunitare de astfel de tipuri de produse, ca urmare a instituirii măsurilor. Pe baza acestor considerente și datorită faptului că utilizările menționate reprezintă o cotă foarte limitată din consumul total de produs în cauză, se concluzionează că disponibilitatea surselor de aprovizionare nu ar trebui să constituie o problemă în ceea ce privește produsul în cauză.

(101)

Un alt utilizator, care achiziționează produsul similar exclusiv din industria comunitară, și-a reiterat sprijinul în favoarea instituirii măsurilor. Nu au fost primite observații referitoare la constatările provizorii din partea altor utilizatori. În absența oricărei alte observații în acest sens, se confirmă considerentul 158 din regulamentul provizoriu.

5.   Concluzie privind interesul comunitar

(102)

În absența oricărei alte observații specifice, se confirmă definitiv considerentul 159 din regulamentul provizoriu.

H.   MĂSURI DEFINITIVE

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(103)

Reclamantul și câțiva producători comunitari care fac parte din industria comunitară au susținut că marja de profit de 3 % utilizată provizoriu pentru calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului menționat în considerentele 161-163 din regulamentul provizoriu a fost extrem de mică, având în vedere faptul că acest sector reprezintă o ramură a industriei care implică investiții masive de capital și costuri fixe ridicate, precum și faptul că marja de profit realizată de industria comunitară în cursul perioadei considerate a fost mult peste 3 %.

(104)

Este recunoscut faptul că produsul similar implică o producție cu mari investiții de capital. Cu toate acestea, se consideră că situația actuală a pieței nu este în măsură să permită o evaluare clară privind rata de utilizare a capacităților de producție din viitorul apropiat și mai ales pentru anii în cursul cărora măsurile vor fi în vigoare, ceea ce poate avea un impact asupra determinării marjei de profit care ar trebui realizată în mod normal pe o anumită piață în absența practicilor de dumping. Având în vedere aceste circumstanțe și luând în considerare faptul că industria comunitară are oricând posibilitatea de a solicita o reexaminare a măsurilor în cazul schimbării circumstanțelor, se concluzionează că ar trebui să fie menținută marja de profit moderată de 3 %, stabilită în etapa provizorie și într-o anchetă anterioară referitoare la același produs. Cu toate acestea, se atrage atenția asupra faptului că, în cazul unei modificări semnificative a circumstanțelor, ar putea fi necesară revizuirea acestei marje de profit de 3 %.

(105)

Metodologia de calculare a nivelului de eliminare a prejudiciului indicată în considerentele 164 și 165 din regulamentul provizoriu a fost aplicată, sub rezerva modificării minore menționate în considerentul (41) de mai sus. Nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională a fost calculat ca media ponderată a marjelor de prejudiciu calculate pentru cele mai reprezentative tipuri de produse vândute de un producător-exportator căruia nu i-a fost acordat TI.

(106)

Marjele de prejudiciu astfel stabilite au fost mai mici decât marjele de dumping calculate.

2.   Măsurile definitive

(107)

Luând în considerare concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de produs în cauză originar din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe, care reprezintă, în toate cazurile, marja de prejudiciu.

(108)

Pe baza constatărilor de mai sus, taxele definitive ar trebui să fie următoarele:

Producător-exportator

Taxa antidumping

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd.

17,7 %

Alte societăți cooperante

27,2 %

Toate celelalte societăți

39,2 %

(109)

Nivelurile taxei antidumping individuale pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa la nivel național aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile, astfel, exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu nume și adresă, în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(110)

Orice cerere de aplicare a nivelului individual al taxei antidumping pentru o societate (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (8) și să conțină toate informațiile relevante, și anume orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective privind entitățile de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(111)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea instituirii de măsuri antidumping definitive. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații ulterioare notificării respective. Observațiile prezentate de părți au fost analizate corespunzător și, după caz, constatările au fost modificate în consecință.

(112)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi exportatori, care ar fi altfel îndreptățiți la o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, întrucât articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

3.   Angajamente

(113)

În urma notificării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unei taxe antidumping definitive, câțiva producători-exportatori din RPC care nu au fost incluși în eșantion și-au manifestat intenția de a oferi un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, în pofida faptului că au fost explicate toate condițiile necesare, nu s-a prezentat nicio ofertă de angajament în termenul stabilit în acest scop prin articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu s-a solicitat nicio extindere a acestui termen. În aceste circumstanțe, nu mai este necesar să se analizeze mai detaliat aspectul legat de angajamente în cadrul prezentei anchete.

I.   PERCEPEREA DEFINITIVĂ A TAXEI PROVIZORII

(114)

Deoarece ancheta a arătat că amenințarea cu prejudiciul a fost iminentă la sfârșitul PA, astfel cum se menționează în considerentul 126 din regulamentul provizoriu, ținând cont de constatările din considerentele 50-55 de mai sus, care confirmă o evoluție negativă a mai multor indicatori de prejudiciu după PA, și având în vedere magnitudinea marjei de dumping constatată, se concluzionează că, în absența măsurilor provizorii, s-ar fi produs un prejudiciu. Prin urmare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de tuburi și țevi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon (CEV) mai mică sau egală cu 0,86 în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIW) (9), încadrate în prezent la codurile NC ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 23 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 20, ex 7304 31 80, ex 7304 39 10, ex 7304 39 52, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 81, ex 7304 51 89, ex 7304 59 10, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (10) (codurile TARIC 7304191020, 7304193020, 7304230020, 7304291020, 7304293020, 7304312020, 7304318030, 7304391010, 7304395220, 7304395830, 7304399230, 7304399320, 7304518120, 7304518930, 7304591010, 7304599230 și 7304599320) originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile de mai jos, se stabilește după cum urmează:

Societate

Taxa antidumping (%)

Codul adițional TARIC

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd., Qingzhou City, RPC

17,7

A949

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

27,2

A950

Toate celelalte societăți

39,2

A999

(3)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 289/2009 al Comisiei privind importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză, se percep cu titlu definitiv la nivelul taxei provizorii.

Articolul 3

În cazul în care un nou producător-exportator din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei elemente de probă suficiente pentru a stabili:

că nu a exportat în Comunitate produsele descrise la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (de la 1 iulie 2007 până la 30 iunie 2008);

că nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping instituite prin prezentul regulament;

că a exportat efectiv către Comunitate produsul în cauză după perioada de anchetă pe care se bazează măsurile sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă a produsului în cauză către Comunitate,

Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, la propunerea Comisiei, prezentată după consultarea Comitetului consultativ, poate modifica articolul 1 alineatul (2) prin adăugarea noului producător-exportator în lista societăților cooperante neincluse în eșantion și supuse astfel mediei ponderate a taxei de 27,2 %.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 septembrie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

M. OLOFSSON


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2)  JO C 174, 9.7.2008, p. 7.

(3)  JO L 94, 8.4.2009, p. 48.

(4)  Valoarea de echivalent carbon se determină în conformitate cu documentul intitulat „Technical Report”, 1967, IIW doc. IX-555-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIW).

(5)  Astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 291, 31.10.2008, p. 1). Sfera produsului se determină prin combinarea denumirii produsului de la articolul 1 alineatul (1) cu denumirea produselor de la codurile NC respective, luate împreună.

(6)  JO L 175, 29.6.2006, p. 4.

(7)  Pe baza unei comparații realizate între valorile volumului mediu lunar.

(8)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, biroul N105 04/092, 1049 Bruxelles, Belgia.

(9)  Valoarea de echivalent carbon se determină în conformitate cu documentul intitulat „Technical Report”, 1967, IIW doc. IX-555-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIW).

(10)  Astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 291, 31.10.2008, p. 1). Sfera produsului se determină prin combinarea denumirii produsului prevăzută la articolul 1 alineatul (1) cu denumirea produselor de la codurile NC respective, luate împreună.


ANEXĂ

Lista producătorilor cooperanți menționați la articolul 1 alineatul (2) încadrați la codul adițional TARIC A950

Numele societății

Orașul

Handan Precise Seamless Steel Pipes Co., Ltd.

Handan

Hengyang Valin MPM Co., Ltd.

Hengyang

Hengyang Valin Steel Tube Co., Ltd.

Hengyang

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd.

Huangshi

Jiangsu Huacheng Industry Group Co., Ltd.

Zhangjiagang

Jiangyin City Seamless Steel Tube Factory

Jiangyin

Jiangyin Metal Tube Making Factory

Jiangyin

Pangang Group Chengdu Iron & Steel Co., Ltd.

Chengdu

Shenyang Xinda Co., Ltd.

Shenyang

Suzhou Seamless Steel Tube Works

Suzhou

Tianjin Pipe (Group) Corporation (TPCO)

Tianjin

Wuxi Dexin Steel Tube Co., Ltd.

Wuxi

Wuxi Dongwu Pipe Industry Co., Ltd.

Wuxi

Wuxi Seamless Oil Pipe Co., Ltd.

Wuxi

Zhangjiagang City Yiyang Pipe Producing Co., Ltd.

Zhangjiagang

Zhangjiagang Yichen Steel Tube Co., Ltd.

Zhangjiagang


6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/36


REGULAMENTUL (CE) NR. 927/2009 AL COMISIEI

din 5 octombrie 2009

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 6 octombrie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 octombrie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MK

32,3

ZZ

32,3

0707 00 05

TR

114,4

ZZ

114,4

0709 90 70

TR

109,3

ZZ

109,3

0805 50 10

AR

71,1

CL

103,4

TR

84,6

UY

88,0

ZA

70,3

ZZ

83,5

0806 10 10

BR

235,1

EG

159,5

TR

94,4

US

152,0

ZZ

160,3

0808 10 80

BR

63,5

CL

85,7

NZ

44,5

US

80,9

ZA

66,2

ZZ

68,2

0808 20 50

AR

82,8

CN

51,8

TR

97,2

ZA

79,8

ZZ

77,9


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/38


REGULAMENTUL (CE) NR. 928/2009 AL COMISIEI

din 5 octombrie 2009

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/2010

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2009/2010 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 877/2009 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 918/2009 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 877/2009 pentru anul de comercializare 2009/2010, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 6 octombrie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 octombrie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3)  JO L 253, 25.9.2009, p. 3.

(4)  JO L 259, 2.10.2009, p. 3.


ANEXĂ

Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 6 octombrie 2009

(EUR)

Codul NC

Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză

Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză

1701 11 10 (1)

39,12

0,00

1701 11 90 (1)

39,12

3,17

1701 12 10 (1)

39,12

0,00

1701 12 90 (1)

39,12

2,87

1701 91 00 (2)

40,52

5,31

1701 99 10 (2)

40,52

2,18

1701 99 90 (2)

40,52

2,18

1702 90 95 (3)

0,41

0,27


(1)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3)  Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.


DIRECTIVE

6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/40


DIRECTIVA 2009/107/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 16 septembrie 2009

de modificare a Directivei 98/8/CE privind introducerea pe piață a produselor biocide, în ceea ce privește prelungirea anumitor termene

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Articolul 16 alineatul (1) din Directiva 98/8/CE (3) prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, începând la 14 mai 2000, data intrării în vigoare a respectivei directive, perioadă în care statele membre pot aplica legislația sau practicile lor naționale în ceea ce privește introducerea pe piață a produselor biocide și, în special, pot autoriza comercializarea produselor biocide care conțin substanțe active neincluse încă în lista pozitivă din respectiva directivă, și anume în anexele I, IA sau IB.

(2)

Articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE stabilește un program de lucru pentru zece ani, începând, de asemenea, la 14 mai 2000, perioadă în care toate substanțele active conținute în produsele biocide prezente pe piață înainte de data respectivă urmează să fie examinate în mod sistematic și, în cazul în care se consideră că sunt acceptabile pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediul înconjurător, urmează să fie incluse în lista pozitivă a directivei respective.

(3)

Articolul 12 alineatul (1) litera (c) punctul (i) și articolul 12 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din Directiva 98/8/CE prevăd protecția tuturor informațiilor transmise în scopul respectivei directive pe o perioadă de zece ani, începând, de asemenea, la data de 14 mai 2000, cu excepția cazului în care un anumit stat membru acordă o perioadă de protecție mai scurtă, caz în care pe teritoriul său se va aplica aceasta din urmă. Protecția respectivă se referă doar la informațiile transmise pentru a sprijini includerea în lista pozitivă din Directiva 98/8/CE a substanțelor active utilizate în produsele biocide prezente pe piață înainte de data intrării în vigoare a Directivei 98/8/CE (substanțele active „existente”).

(4)

Odată ce o substanță activă existentă este evaluată și inclusă în lista pozitivă din Directiva 98/8/CE, piața acesteia este considerată ca fiind armonizată, iar măsurile tranzitorii privind introducerea pe piață a produselor ce conțin acea substanță activă sunt înlocuite de dispozițiile directivei respective.

(5)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE, Comisia a înaintat, cu doi ani înaintea finalizării programului de lucru pe zece ani, un raport privind progresul înregistrat în cadrul acestuia. Pe baza constatărilor din respectivul raport, se estimează că reexaminarea unui număr semnificativ de substanțe active nu va fi finalizată până la 14 mai 2010. Mai mult, chiar și în cazul substanțelor active pentru care s-a luat o decizie de includere în lista pozitivă din Directiva 98/8/CE până la 14 mai 2010, este necesară o perioadă de timp suficientă pentru ca statele membre să transpună actele relevante și să acorde, să anuleze sau să modifice autorizațiile pentru produsele respective, pentru a respecta dispozițiile armonizate ale Directivei 98/8/CE. Există un risc major ca, la sfârșitul perioadei de tranziție, la data de 14 mai 2010, dispozițiile naționale să nu se mai aplice, iar normele relevante armonizate să nu fi fost adoptate încă. Prin urmare, o prelungire a programului de lucru pe zece ani este considerată necesară pentru a permite finalizarea reexaminării tuturor substanțelor active notificate în vederea evaluării.

(6)

De asemenea, este necesar ca sfârșitul programului de reexaminare să coincidă cu cel al perioadei de tranziție, astfel încât introducerea pe piață a produselor biocide să fie reglementată de dispozițiile sau practicile naționale până în momentul în care acestea pot fi înlocuite cu dispozițiile armonizate.

(7)

De asemenea, din motive de consecvență și pentru a se evita pierderea protecției datelor în timpul evaluării anumitor substanțe active, perioada de protecție a tuturor datelor transmise în temeiul Directivei 98/8/CE ar trebui prelungită pentru a coincide cu sfârșitul programului de reexaminare.

(8)

Există posibilitatea ca prelungirea propusă a programului de evaluare să fie insuficientă pentru finalizarea evaluării unui număr de substanțe active. Pe de altă parte, o prelungire mult mai mare ar putea împiedica intensificarea eforturilor de finalizare a programului de reexaminare în timp util. Orice prelungire a programului de reexaminare și a perioadei corespunzătoare de tranziție pentru oricare dintre substanțele active rămase după 14 mai 2014 ar trebui limitată la maximum doi ani și ar trebui să aibă loc numai dacă există indicii clare conform cărora actul juridic destinat să înlocuiască Directiva 98/8/CE nu va intra în vigoare înainte de 14 mai 2014.

(9)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Directivei 98/8/CE ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (4).

(10)

În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să prelungească perioada de examinare și perioada corespunzătoare de tranziție pentru toate substanțele active rămase cu până la doi ani. Deoarece aceste măsuri au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale Directivei 98/8/CE, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(11)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (5), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Comunității, tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să facă publice aceste tabele,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări

Directiva 98/8/CE se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

până la 14 mai 2014 pentru toate informațiile transmise în temeiul prezentei directive, cu excepția cazurilor în care aceste informații sunt deja protejate în temeiul dispozițiilor naționale referitoare la produsele biocide. În acele cazuri, informațiile continuă să fie protejate în respectivul stat membru până la expirarea oricărei perioade de protecție a datelor prevăzute de legislația națională, fără să depășească însă data de 14 mai 2014 sau, dacă este cazul, data până la care se prelungește perioada de tranziție menționată la articolul 16 alineatul (1), în conformitate cu articolul 16 alineatul (2);”;

(b)

la alineatul (2) litera (c), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

până la 14 mai 2014 pentru toate informațiile transmise în temeiul prezentei directive, cu excepția cazului în care aceste informații sunt deja protejate în temeiul dispozițiilor naționale referitoare la produsele biocide, caz în care datele continuă să fie protejate în respectivul stat membru până la expirarea oricărei perioade de protecție a datelor prevăzute de legislația națională, fără să depășească însă data de 14 mai 2014 sau, dacă este cazul, data până la care se prelungește perioada de tranziție menționată la articolul 16 alineatul (1), în conformitate cu articolul 16 alineatul (2);”.

2.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Tot prin derogare de la dispozițiile articolului 3 alineatul (1), articolului 5 alineatul (1), articolului 8 alineatele (2) și (4) și fără să aducă atingere alineatelor (2) și (3) din prezentul articol, un stat membru poate, până la 14 mai 2014, să continue aplicarea propriilor sisteme sau practici în vigoare la introducerea pe piață a produselor biocide. Dacă o decizie de includere a unei substanțe active în anexa I sau IA stabilește o dată ulterioară datei de 14 mai 2014 pentru asigurarea conformității cu articolul 16 alineatul (3), această derogare se aplică în continuare produselor care conțin substanța activă în cauză până la data stabilită de decizia respectivă. Un stat membru poate, în special, în conformitate cu dispozițiile sale naționale, să autorizeze introducerea pe piață pe teritoriul său a unui produs biocid care conține substanțe active neînscrise în anexa I sau IA pentru respectivul tip de produs. Respectivele substanțe active trebuie să fie pe piață la data menționată la articolul 34 alineatul (1) ca substanțe active ale unui produs biocid destinate altor scopuri decât cele definite la articolul 2 alineatul (2) literele (c) și (d).”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   După adoptarea prezentei directive, Comisia începe un program de lucru pe 14 ani pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active care se află deja pe piață la data menționată la articolul 34 alineatul (1), ca substanțe active ale unui produs biocid destinate altor scopuri decât cele definite la articolul 2 alineatul (2) literele (c) și (d). Elaborarea și aplicarea programului, inclusiv lista de priorități pentru evaluarea diverselor substanțe active și un calendar, se prevăd prin regulamente. Regulamentele în cauză, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive prin completarea acesteia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 28 alineatul (4). Cu cel puțin doi ani înainte de finalizarea programului de lucru, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind progresele realizate în cadrul programului. În funcție de concluziile raportului se poate decide prelungirea perioadei de tranziție menționate la alineatul (1) și a perioadei de 14 ani a programului de lucru pentru o perioadă de cel mult doi ani. Măsura respectivă, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 28 alineatul (4).”;

(ii)

în al doilea paragraf, cuvintele „Pe durata perioadei de 10 ani” se înlocuiesc cu cuvintele „Pe durata perioadei de 14 ani”.

Articolul 2

Transpunere

(1)   Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 14 mai 2010. Acestea informează Comisia în această privință.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 16 septembrie 2009.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BUZEK

Pentru Consiliu

Președintele

C. MALMSTRÖM


(1)  JO C 182, 4.8.2009, p. 75.

(2)  Avizul Parlamentului European din 24 martie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 27 iulie 2009.

(3)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(4)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(5)  JO C 321, 31.12.2003, p. 1.


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Consiliu

6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/43


DECIZIA CONSILIULUI

din 24 septembrie 2009

de extindere a perioadei de aplicare a măsurilor prevăzute de Decizia 2007/641/CE privind încheierea consultărilor cu Republica Insulelor Fiji în temeiul articolului 96 din Acordul de parteneriat ACP-CE și al articolului 37 din Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

(2009/735/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Acordul de parteneriat ACP-CE dintre membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (1) și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005 (2), denumit în continuare „Acordul de parteneriat ACP-CE”, în special articolul 96,

având în vedere Acordul intern încheiat între reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind măsurile care trebuie adoptate și procedurile care trebuie urmate pentru punerea în aplicare a Acordului de parteneriat ACP-CE (3), în special articolul 3,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (4), denumit în continuare „Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare”, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

Elementele esențiale menționate la articolul 9 din Acordul de parteneriat ACP-CE au fost încălcate.

(2)

Valorile menționate la articolul 3 din Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare au fost încălcate.

(3)

La 18 aprilie 2007, în conformitate cu articolul 96 din Acordul de parteneriat ACP-CE și articolul 37 din Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, au fost începute consultări oficiale cu țările ACP și Republica Insulelor Fiji, în cursul cărora autoritățile din Fiji și-au luat angajamente specifice de a remedia chestiunile identificate de Uniunea Europeană și de a le pune în aplicare.

(4)

Au fost luate inițiative substanțiale privind unele dintre angajamentele menționate la considerentul (3). Cu toate acestea, numeroase angajamente importante privind elemente esențiale ale Acordului de parteneriat ACP-CE și ale Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare nu au fost încă puse în aplicare și, mai mult, s-au constatat importante evoluții negative cu privire la o serie de angajamente cheie, în special abrogarea Constituției și încă o întârziere considerabilă în organizarea de alegeri.

(5)

Decizia 2007/641/CE (5) expiră la 1 octombrie 2009.

(6)

Prin urmare, este oportună prelungirea valabilității Deciziei 2007/641/CE,

DECIDE:

Articolul 1

Decizia 2007/641/CE se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta decizie expiră la 31 martie 2010. Aceasta este reexaminată periodic, cel puțin o dată la fiecare șase luni, și fără întârziere, în cazul în care noi evoluții constatate în Republica Insulelor Fiji sau noi consultări oficiale cu țările ACP și cu Republica Insulelor Fiji duc la angajamente specifice care justifică o astfel de reexaminare.”

2.

Anexa se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Articolul 3

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

M. OLOFSSON


(1)  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2)  JO L 287, 28.10.2005, p. 4.

(3)  JO L 317, 15.12.2000, p. 376.

(4)  JO L 378, 27.12.2006, p. 41.

(5)  JO L 260, 5.10.2007, p. 15.


ANEXĂ

E.S. Ratu Epeli Nailatikau

Președinte în exercițiu al Republicii Insulelor Fiji

Suva

Republica Insulelor Fiji

Excelență,

Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită dispozițiilor articolului 9 din Acordul de parteneriat ACP-CE, denumit în continuare „Acordul de la Cotonou” și articolului 3 din Instrumentul financiar de cooperare pentru dezvoltare. Parteneriatul ACP-CE se bazează pe respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept, care constituie elementele esențiale ale Acordului de la Cotonou și constituie fundamentul relațiilor noastre.

La 11 decembrie 2006, Consiliul Uniunii Europene a condamnat lovitura de stat militară din Fiji.

În temeiul articolului 96 din Acordul de la Cotonou și având în vedere că lovitura de stat militară din 5 decembrie 2006 a constituit o încălcare a elementelor esențiale enumerate la articolul 9 din acordul respectiv, Uniunea Europeană, denumită în continuare „UE” a invitat Fiji la consultări în vederea examinării atente a situației și, după caz, a luării de măsuri corective, astfel cum se prevede în acordul menționat.

Partea oficială a acestor consultări a demarat la Bruxelles la 18 aprilie 2007. UE a fost mulțumită de faptul că, în acel moment, guvernul interimar a confirmat o serie de angajamente cheie privind drepturile omului și libertățile fundamentale, respectarea principiilor democratice și a statului de drept, astfel cum este menționat mai jos, propunând o serie de măsuri pozitive privind punerea lor în aplicare.

Constatăm cu regret o serie de evoluții negative produse de atunci, în special în luna aprilie 2009, ceea ce înseamnă că Fiji încalcă în prezent multe dintre angajamentele pe care și le-a asumat. Este vorba, în special, de abrogarea Constituției, de întârzierea considerabilă a organizării alegerilor parlamentare și de încălcarea drepturilor omului. Deși punerea în aplicare a angajamentelor a fost întârziată în mod considerabil, majoritatea acestor angajamente rămân foarte relevante pentru situația actuală din Fiji și, prin urmare, sunt anexate la prezenta scrisoare. Deoarece Fiji a decis să încalce o serie de angajamente cheie, acest fapt a antrenat pierderi pentru Fiji în ceea ce privește fondurile pentru dezvoltare.

Cu toate acestea, în spiritul parteneriatului care reprezintă piatra de temelie a Acordului de la Cotonou, UE se declară pregătită să se angajeze în noi consultări oficiale de îndată ce se va prezenta o perspectivă rezonabilă de a încheia în mod pozitiv astfel de consultări. Prim-ministrul interimar a prezentat recent o foaie de parcurs a reformelor și alegerilor. UE este pregătită să inițieze un dialog privind această foaie de parcurs și să determine dacă aceasta poate servi ca punct de plecare pentru noi consultări. Prin urmare, UE a decis să extindă măsurile corespunzătoare existente pentru Fiji pentru a deschide calea unor noi consultări. Unele dintre măsurile corespunzătoare nu mai sunt de actualitate, prin urmare s-a ajuns la concluzia că, decât să le actualizeze în mod unilateral, UE preferă să exploreze în continuare posibilitățile de a avea noi consultări cu Fiji. În consecință, este foarte important ca guvernul interimar să se angajeze într-un dialog politic național cuprinzător și să fie flexibil în ceea ce privește calendarul viitoarei foi de parcurs. Deoarece poziția UE este și va fi mereu ghidată de elementele esențiale ale Acordului de la Cotonou revizuit, precum și de principiile sale fundamentale, în special cu privire la rolul crucial al dialogului și al îndeplinirii obligațiilor reciproce, se subliniază că UE nu a ajuns la concluzii anticipate în ceea ce privește rezultatul viitoarelor consultări.

În cazul în care noile consultări vor avea ca rezultat angajamente substanțiale din partea Fiji, UE se angajează să revizuiască pozitiv și rapid aceste măsuri corespunzătoare. În schimb, dacă situația din Fiji nu se îmbunătățește, se vor înregistra noi pierderi în ceea ce privește fondurile pentru dezvoltare destinate Fiji.

Până la organizarea unor noi consultări, UE invită Fiji să continue și să consolideze dialogul politic intensificat.

Măsurile corespunzătoare sunt următoarele:

ajutorul umanitar, precum și sprijinul direct acordat societății civile pot continua;

activitățile de cooperare în curs de desfășurare și/sau în pregătire, în special cele în temeiul celui de al 8-lea și al 9-lea Fond European de Dezvoltare, denumit în continuare „FED” pot continua;

evaluarea finală a celui de al 9-lea FED poate continua;

activitățile de cooperare, care ar contribui la restabilirea democrației și la ameliorarea guvernării, pot continua, cu excepția unor circumstanțe cu totul excepționale;

punerea în aplicare a măsurilor complementare reformei zahărului pentru anul 2006 poate continua. Acordul de finanțare a fost semnat la nivel tehnic de către Fiji la 19 iunie 2007. Trebuie menționat că acordul de finanțare include o clauză de suspendare;

acceptarea de către guvernul interimar la 19 iunie 2007 a raportului experților electorali independenți ai Forumului Insulelor din Pacific din 7 iunie este în conformitate cu angajamentul nr. 1, convenit la 18 aprilie 2007 de guvernul interimar și Uniunea Europeană. În consecință, pot fi continuate pregătirea și eventuala semnare a programului indicativ multianual pentru măsurile complementare reformei zahărului pentru perioada 2008-2010;

finalizarea, semnarea la nivel tehnic și punerea în aplicare a documentului de strategie națională și a programului indicativ național pentru cel de al 10-lea FED, cu un pachet financiar indicativ, precum și cu posibila alocare a unei tranșe stimulative de până la 25 % din această sumă, se vor supune condiției respectării angajamentelor luate cu privire la drepturile omului și la statul de drept, în special faptul că guvernul interimar susține Constituția, că independența justiției este respectată pe deplin și că reglementările de urgență publică, reintroduse la 6 septembrie 2007, sunt eliminate de îndată ce este posibil, că toate acuzațiile privind încălcarea drepturilor omului sunt investigate sau gestionate în conformitate cu diversele proceduri și foruri prevăzute de legislația Insulelor Fiji și că guvernul interimar va face tot ce îi stă în putință ca să împiedice declarații ale agențiilor de securitate destinate să intimideze;

cota de zahăr pentru anul 2007 va fi zero;

cota de zahăr pentru anul 2008 va deveni disponibilă sub rezerva dovedirii pregătirii la timp și în mod credibil a alegerilor, în conformitate cu angajamentele convenite, în special în ceea ce privește recensământul, reorganizarea limitelor circumscripțiilor electorale și reforma electorală în conformitate cu Constituția, luarea de măsuri pentru a asigura funcționarea Biroului Electoral, inclusiv numirea unui supraveghetor al alegerilor până la 30 septembrie 2007, în conformitate cu Constituția;

cota de zahăr pentru anul 2009 va deveni disponibilă cu condiția existenței unui guvern legitim;

cota de zahăr pentru anul 2010 va depinde de progresele realizate în punerea în aplicare a cotei de zahăr pentru anul 2009 și de continuarea procesului democratic;

s-ar putea lua în considerare furnizarea de sprijin suplimentar pentru pregătirea și punerea în aplicare a angajamentelor cheie, în vederea pregătirii și/sau organizării alegerilor;

cooperarea regională și participarea Fiji la aceasta nu este afectată;

cooperarea cu Banca Europeană pentru Investiții și cu Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor poate continua, cu condiția îndeplinirii la timp a angajamentelor asumate.

Urmărirea îndeplinirii angajamentelor se va face în conformitate cu angajamentele privind monitorizarea în ceea ce privește dialogul periodic, cooperarea cu misiunile și raportările, astfel cum se precizează în anexă.

Mai mult, UE se așteaptă ca Fiji să coopereze pe deplin cu Forumul Insulelor din Pacific în privința punerii în aplicare a recomandărilor Grupului persoanelor eminente, andosate de Forumul miniștrilor afacerilor externe la reuniunea de la Vanuatu din 16 martie 2007.

Uniunea Europeană va continua să urmărească îndeaproape situația din Fiji. În temeiul articolului 8 din Acordul de la Cotonou, va fi întreținut un dialog politic intensificat cu Fiji pentru a se asigura respectarea drepturilor omului, reinstaurarea democrației și respectul pentru statul de drept până când ambele părți convin că acest caracter intensificat al dialogului și-a atins scopurile.

În cazul în care punerea în aplicare a angajamentelor luate de guvernul interimar este încetinită, oprită sau regresează, UE își rezervă dreptul de a adapta măsurile corespunzătoare.

Uniunea Europeană accentuează faptul că privilegiile Fiji în cadrul cooperării cu UE depind de respectarea elementelor esențiale ale Acordului de la Cotonou și a valorilor prevăzute în Instrumentul financiar de cooperare pentru dezvoltare. Pentru ca Uniunea Europeană să fie convinsă de faptul că guvernul interimar este întrutotul pregătit să își urmeze angajamentele, este esențială realizarea de progrese rapide și substanțiale în vederea îndeplinirii angajamentelor convenite.

Cu deosebită considerație,

Întocmită la Bruxelles,

Pentru Comisie

Pentru Consiliu

Anexă la Anexă

ANGAJAMENTE CONVENITE CU REPUBLICA INSULELOR FIJI

A.   Respectarea principiilor democratice

Angajamentul nr. 1

Alegeri parlamentare libere și corecte vor avea loc în termen de 24 de luni de la data de 1 martie 2007, sub rezerva constatărilor în urma evaluării ce va fi efectuată de auditori independenți numiți de Secretariatul Forumului Insulelor din Pacific. Procesele premergătoare și organizarea alegerilor vor fi monitorizate, adaptate și revizuite în comun, după necesități, în baza unor standarde convenite de comun acord. Aceasta înseamnă, în special, următoarele:

până la 30 iunie 2007, guvernul interimar va adopta un calendar conținând datele pentru îndeplinirea diverselor acțiuni ce trebuie întreprinse pentru pregătirea noilor alegeri parlamentare;

acest calendar va preciza momentul recensământului, al reorganizării limitelor circumscripțiilor electorale și al reformei electorale;

stabilirea limitelor circumscripțiilor și reforma electorală trebuie efectuate în conformitate cu Constituția;

vor fi luate măsuri pentru a asigura funcționarea Biroului Electoral, inclusiv numirea unui supraveghetor al alegerilor până la 30 septembrie 2007, în conformitate cu Constituția;

numirea vicepreședintelui se va face în conformitate cu Constituția.

Angajamentul nr. 2

În vederea adoptării inițiativelor politice și a modificărilor de importanță majoră în domenii precum cel legislativ, fiscal și altele, guvernul interimar va ține seama de consultările cu societatea civilă și alte părți interesate relevante.

B.   Statul de drept

Angajamentul nr. 1

Guvernul interimar trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a împiedica declarații ale serviciilor de securitate destinate să intimideze.

Angajamentul nr. 2

Guvernul interimar susține Constituția din 1997 și garantează funcționarea normală și independentă a instituțiilor constituționale, precum Comisia drepturilor omului din Fiji, Comisia pentru funcțiile publice, Comisia pentru funcțiile publice constituționale. Independența substanțială și funcționarea Marelui Consiliu al Șefilor (Great Council of Chiefs) va fi menținută.

Angajamentul nr. 3

Independența justiției este respectată pe deplin, justiției i se permite să acționeze liber, iar hotărârile sale sunt respectate de toate părțile în cauză și, în special:

guvernul interimar se angajează ca membrii tribunalului prevăzut în secțiunea 138 punctul 3 din Constituție să fie numiți până la 15 iulie 2007;

orice numire și/sau demitere a unui judecător va fi efectuată pe viitor cu respectarea strictă a dispozițiilor constituționale și a normelor procedurale;

nu va exista nicio situație, de nicio natură, de interferență a armatei și a poliției sau a guvernului interimar în funcționarea justiției, inclusiv în ceea ce privește respectul deplin pentru profesia juridică.

Angajamentul nr. 4

Toate procedurile penale legate de acte de corupție se desfășoară prin intermediul căilor juridice adecvate, iar orice fel de organisme care ar putea fi înființate pentru a investiga cazurile presupuse de corupție vor funcționa în limitele constituționale.

C.   Drepturile omului și libertățile fundamentale

Angajamentul nr. 1

Guvernul interimar va lua toate măsurile necesare pentru a facilita investigarea tuturor acuzațiilor de încălcare a drepturilor omului, și acestea vor fi tratate în conformitate cu diversele proceduri și în cadrul forurilor prevăzute de legislația Insulelor Fiji.

Angajamentul nr. 2

Guvernul interimar intenționează să abroge regulamentele din mai 2007 privind instituirea stării de urgență, sub rezerva unor amenințări pentru securitatea națională, siguranța și ordinea publică.

Angajamentul nr. 3

Guvernul interimar este determinat să asigure funcționarea Comisiei drepturilor omului din Fiji în deplină independență și în conformitate cu Constituția.

Angajamentul nr. 4

Libertatea de expresie și libertatea presei, în toate formele sale, sunt pe deplin respectate, astfel cum prevede Constituția.

D.   Urmărirea respectării angajamentelor

Angajamentul nr. 1

Guvernul interimar se angajează să păstreze un dialog periodic în vederea verificării progreselor realizate și acordă acces deplin reprezentanților și autorităților UE și CE la informațiile privind toate chestiunile legate de drepturile omului, de restabilirea pașnică a democrației și a statului de drept în Fiji.

Angajamentul nr. 2

Guvernul interimar cooperează pe deplin cu eventualele misiuni ale UE și CE pentru evaluarea și monitorizarea progreselor.

Angajamentul nr. 3

Guvernul interimar transmite rapoarte de progres la fiecare trei luni, începând cu 30 iunie 2007, privind elementele esențiale ale Acordului de la Cotonou și ale angajamentelor luate.

Se ia notă de faptul că anumite chestiuni pot fi rezolvate în mod eficace doar printr-o abordare pragmatică, cu recunoașterea realităților din prezent și punerea accentului pe viitor.


Comisie

6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/50


DECIZIA COMISIEI

din 5 octombrie 2009

de acceptare a unui angajament referitor la procedura antidumping privind importurile unui anumit tip de folie din aluminiu originară, printre altele, din Brazilia

(2009/736/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 8 și 9,

după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 287/2009 (2), Comisia a instituit taxe antidumping provizorii la importurile în Comunitate ale unui anumit tip de folie din aluminiu originară din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

După adoptarea măsurilor antidumping provizorii, Comisia a continuat ancheta privind dumpingul, prejudiciul și interesul Comunității. Ancheta a confirmat concluziile provizorii care stabilesc existența unui dumping prejudiciabil pentru importurile respective.

(3)

Constatările și concluziile definitive ale anchetei sunt prezentate în Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitiv și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile unui anumit tip de folie din aluminiu originară din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (3).

B.   ANGAJAMENTUL

(4)

În urma adoptării măsurilor antidumping provizorii, singurul producător-exportator care a cooperat, din Brazilia, Companhia Brasileira de Aluminio (CBA), a oferit un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. În această ofertă de angajament, CBA s-a oferit să vândă produsul în cauză la prețuri egale sau superioare nivelurilor care permit eliminarea efectelor prejudiciabile ale dumpingului constatate în cursul anchetei. CBA a oferit un preț minim la import (denumit în continuare „PMI”) pentru toate tipurile diferite ale produsului, cu scopul de a limita riscul circumvenției.

(5)

Oferta asigura, de asemenea, indexarea PMI având în vedere că prețul produsului în cauză este legat în mod direct de prețul principalei materii prime, aluminiul primar, care este un produs comercializat la nivel mondial, cu un preț de referință cotat de Bursa de metale din Londra (London Metal Exchange – LME).

(6)

Oferta PMI din partea companiei s-a bazat pe prețul neprejudiciabil calculat pentru perioada de anchetă pe baza prețurilor la vânzare practicate de industria comunitară.

(7)

Angajamentul CBA includea, de asemenea, dispoziția conform căreia toate vânzările urmau să fie efectuate de CBA direct către primul client independent din Comunitate, iar CBA s-ar fi angajat să nu vândă alte produse decât cele care fac obiectul angajamentului către consumatori care achiziționează produsele care fac obiectul angajamentului.

(8)

De asemenea, CBA a fost de acord să furnizeze periodic Comisiei informații detaliate privind exporturile sale în Comunitate, astfel încât Comisia să poată să monitorizeze în mod eficient angajamentul.

C.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR IMPLICATE ȘI ACCEPTAREA ANGAJAMENTULUI

(9)

Industria comunitară a indicat faptul că angajamentul din partea Braziliei ar putea fi acceptabil în anumite condiții, printre care utilizarea unei rate de schimb artificiale din USD către EUR și a unui prag cantitativ. Ambele afirmații referitoare la angajamentul Braziliei au trebuit să fie respinse din motivele următoare. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia ar trebui să se utilizeze o rată de schimb artificială, trebuie menționat faptul că prețul LME va fi convertit din USD în EUR utilizându-se rata de schimb lunară publicată și, prin urmare, suma exprimată în EUR este afectată de fluctuațiile ratei de schimb, fapt care reprezintă un risc pentru companie. În ceea ce privește cea de-a doua afirmație, Comisia nu vede relevanța unui prag cantitativ în acest caz, având în vedere piața foarte competitivă pentru produsul în cauză în Comunitatea Europeană și faptul că nu s-a prezentat și nu s-a găsit nicio dovadă în timpul anchetei care să arate necesitatea unui astfel de element. Nu a fost prezentat niciun alt comentariu cu privire la această ofertă de angajament.

(10)

În lumina celor de mai sus, angajamentul oferit de societatea CBA este acceptabil.

(11)

Pentru a permite Comisiei să monitorizeze eficient respectarea angajamentului de către societate, atunci când cererea de punere în liberă circulație este prezentată autorităților vamale competente, scutirea de taxa antidumping va fi condiționată de: (i) prezentarea unei facturi privind angajamentul care trebuie să conțină cel puțin elementele prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 925/2009; (ii) faptul că bunurile importate sunt fabricate de societatea menționată și sunt transportate și facturate direct de către societatea menționată către primul client independent din Comunitate; și (iii) faptul că mărfurile declarate și prezentate la vamă corespund exact descrierii de pe factura corespunzătoare angajamentului. În cazul în care o astfel de factură nu este prezentată sau în cazul în care aceasta nu corespunde cu produsul prezentat la vamă, trebuie plătit nivelul corespunzător al taxei antidumping.

(12)

Pentru a asigura respectarea angajamentului, li s-a adus la cunoștință importatorilor prin intermediul regulamentului Consiliului menționat anterior că neîndeplinirea condițiilor prevăzute de regulamentul respectiv sau retragerea de către Comisie a acceptării angajamentului poate duce la constituirea unei datoriei vamale pentru tranzacțiile aferente.

(13)

În cazul unei încălcări sau al retragerii angajamentului sau în cazul retragerii acceptării angajamentului de către Comisie, taxa antidumping instituită în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază se aplică automat, în temeiul articolului 8 alineatul (9) din regulamentul de bază,

DECIDE:

Articolul 1

Se acceptă angajamentul oferit de producătorul-exportator menționat mai jos în legătură cu procedura antidumping privind importurile unui anumit tip de folie de aluminiu originară din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

Țara

Societatea

Codul adițional Taric

Brazilia

Companhia Brasileira de Aluminio

A947

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 5 octombrie 2009.

Pentru Comisie

Catherine ASHTON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2)  JO L 94, 8.4.2009, p. 17.

(3)  A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.


6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/52


DECIZIA COMISIEI

din 5 octombrie 2009

de încheiere a procedurii de examinare a măsurilor impuse de Republica Orientală a Uruguayului care afectează importul și vânzarea de whisky în Uruguay

(2009/737/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (1), în special articolul 11 alineatul (1),

întrucât:

A.   CADRUL PROCEDURAL

(1)

La 2 septembrie 2004 SWA (the Scotch Whisky Association) a depus o plângere în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 3286/94 (denumit în continuare „regulamentul”) în numele membrilor săi care reprezintă industria Scotch whisky-ului.

(2)

Reclamantul afirmă că vânzările comunitare de Scotch whisky în Republica Orientală a Uruguayului au fost împiedicate de diverse bariere în calea comerțului, în sensul articolului 2 alineatul (1) din regulament. Toate barierele în calea comerțului incriminate au legătură cu accizele IMESI din Uruguay (IMESI – Impuesto Especifico Interno) și constau în:

(a)

excluderea whisky-urilor maturate timp de trei ani sau mai mult din categoria fiscală cea mai redusă;

(b)

lipsa de transparență și predictibilitate a sistemului IMESI;

(c)

obligația de aplicare a mărcilor fiscale pe whisky-urile importate;

(d)

obligația de plată în avans a taxelor la import.

(3)

De asemenea, reclamantul a susținut că aceste practici produc efecte comerciale defavorabile, în sensul dispozițiilor articolului 2 alineatul (4) din regulament.

(4)

În consecință, după consultarea comitetului consultativ instituit prin regulament, Comisia a decis că existau suficiente probe pentru a justifica inițierea unei proceduri de examinare cu scopul de a analiza aspectele de natură juridică și factuală implicate. Prin urmare, s-a inițiat o procedură de examinare la 23 octombrie 2004 (2).

B.   CONSTATĂRILE PROCEDURII DE EXAMINARE

(5)

În cursul anchetei, autoritățile uruguayene și-au exprimat disponibilitatea de a explora perspectivele unei soluții reciproc satisfăcătoare. Serviciile Comisiei au fost de acord să discute mijloace posibile de abordare a problemelor semnalate în plângere. În urma discuțiilor, autoritățile uruguayene au propus rezolvarea cazului pe baza următoarelor elemente:

(a)

drept răspuns la practica inițială a autorităților uruguayene de a exclude din categoria fiscală cea mai redusă a tuturor whisky-urilor mai vechi de trei ani (în timp ce regulamentele UE cer ca whisky-urile să se matureze cel puțin 3 ani), Uruguay a propus retragerea acestei cerințe începând de la 1 iulie 2005;

(b)

în ceea ce privește obligația discriminatorie de aplicare a mărcilor fiscale pe sticlele de whisky importat, Uruguay s-a angajat să își schimbe reglementările de la 30 iunie 2005, cu intrare în vigoare în termen de 90 de zile;

(c)

în al treilea rând, SWA reclamase, de asemenea, că reglementările fiscale interne ale Uruguayului în ceea ce privește băuturile spirtoase încalcă GATT în măsura în care nu sunt administrate uniform, imparțial și rezonabil. Autoritățile uruguayene au propus promovarea, în 2006, a unei schimbări în structura accizei IMESI în vederea „armonizării acesteia cu regimurile fiscale cele mai obișnuite practicate pe plan internațional”;

(d)

în ceea ce privește al patrulea aspect, respectiv obligația de plată în avans a taxei la import în proporție de 80 % din valoarea bunurilor în vamă, am fost de acord cu menținerea de către Uruguay a sistemului său de plată în avans a taxei IMESI pentru prevenirea cazurilor de evaziune fiscală.

C.   EVOLUȚII ULTERIOARE SFÂRȘITULUI ANCHETEI

(6)

Primii doi pași prevăzuți de autoritățile uruguayene au fost executați în termenele stabilite, dar schimbarea structurii IMESI a fost amânată până în 2007, când, prin Decretul nr. 520/2007 din 27 decembrie 2007, Uruguayul a introdus o nouă legislație privind accizele sale.

(7)

La începutul anului 2008, Comisia a cerut Uruguayului mai multe clarificări privind revizuirile structurii taxei interne specifice, care au fost prezentate în mai 2009. Clarificările prezentate de către Guvernul Uruguayului au confirmat că sistemul uruguayan funcționează conform obligațiilor OMC relevante și cu angajamentele Uruguayului în soluționarea cazului.

D.   CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

(8)

Având în vedere analiza prezentată anterior, se consideră că procedura de examinare a dus la o situație satisfăcătoare cu privire la barierele din calea comerțului menționate în plângerea depusă de SWA. Prin urmare, procedura de examinare ar trebui să se încheie, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din regulament.

(9)

Comitetul consultativ a fost consultat cu privire la măsurile prevăzute de prezenta decizie,

DECIDE:

Articol unic

Se încheie procedura de examinare a măsurilor impuse de Republica Orientală a Uruguayului care afectează importul și vânzarea de whisky în Uruguay.

Adoptată la Bruxelles, 5 octombrie 2009.

Pentru Comisie

Catherine ASHTON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 349, 31.12.1994, p. 71.

(2)  JO C 261, 23.10.2004, p. 3.


6.10.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 262/54


DECIZIA COMISIEI

din 5 octombrie 2009

de abrogare a Directivei 2009/124/CE de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsen, teobromină, Datura sp., Ricinus communis L., Croton tiglium L. și Abrus precatorius L.

[notificată cu numărul C(2009) 7705]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/738/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (1), în special articolul 5a,

având în vedere Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje (2), în special articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Articolul 8 din Directiva 2002/32/CE prevede faptul că măsurile de adaptare a anexei I la respectiva directivă sunt concepute pentru a modifica elementele neesențiale ale acesteia și, prin urmare, trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (3).

(2)

Articolul 5a din Decizia 1999/468/CE prevede faptul că proiectele de măsuri trebuie să fie transmise Parlamentului European și Consiliului pentru control și că perioada de control trebuie să fie de trei luni de la data la care au fost transmise.

(3)

Proiectul de Directivă a Comisiei de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsen, teobromină, Datura sp., Ricinus communis L., Croton tiglium L. și Abrus precatorius L. a fost transmis Parlamentului European și Consiliului la 28 iulie 2009.

(4)

Directiva 2009/124/CE a Comisiei din 25 septembrie 2009 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește nivelurile maxime pentru arsen, teobromină, Datura sp., Ricinus communis L., Croton tiglium L. și Abrus precatorius L. (3) a fost adoptată în mod greșit înainte de expirarea perioadei de control.

(5)

Prin urmare, este necesar să se abroge fără întârziere Directiva 2009/124/CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Directiva 2009/124/CE se abrogă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 5 octombrie 2009.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(2)  JO L 140, 30.5.2002, p. 10.

(3)  JO L 254, 26.9.2009, p. 100.