I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

15.9.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 243/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 810/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 13 iulie 2009

privind instituirea unui Cod comunitar de vize

(Codul de vize)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 62 alineatul (2) litera (a) și litera (b) punctul (ii),

având în vedere propunerea Comisiei,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (1),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 61 din tratat, crearea unui spațiu în care persoanele pot circula liber ar trebui să fie însoțită de măsuri privind controalele la frontiera externă, azilul și imigrația.

(2)	În conformitate cu articolul 62 alineatul (2) din tratat, măsurile privind trecerea frontierelor externe ale statelor membre instituie norme în materie de vize pentru șederi cu o durată prevăzută de maximum 3 luni, inclusiv procedurile și condițiile de eliberare a vizelor de către statele membre.

(3)

În ceea ce privește politica în materie de vize, stabilirea unui „corpus comun” de acte legislative, în special prin consolidarea și dezvoltarea acquis-ului (dispozițiile pertinente din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (2) și Instrucțiunile consulare comune (3), constituie unul dintre elementele fundamentale ale „dezvoltării în continuare a politicii comune în materie de vize ca parte a unui sistem multistratificat destinat să faciliteze călătoriile legitime și să combată imigrația clandestină printr-o mai mare armonizare a legislațiilor naționale și a practicilor de procesare a cererilor de viză la reprezentanțele consulare locale”, astfel cum sunt definite în Programul de la Haga: consolidarea libertății, a securității și a justiției în Uniunea Europeană (4).

(4)

Statele membre ar trebui să fie prezente sau reprezentate, în scopul eliberării vizelor, în toate țările terțe ai căror resortisanți intră sub incidența obligației de viză. Statele membre care nu au propriul consulat într-o țară terță sau într-o anumită regiune a unei țări terțe ar trebui să depună eforturi pentru a încheia înțelegeri de reprezentare pentru a evita ca solicitanții de viză să depună un efort disproporționat pentru a avea acces la consulate.

(5)

Pentru combaterea imigrației ilegale, este necesar să se elaboreze norme de tranzitare a zonelor internaționale din aeroporturi. Astfel, resortisanților provenind din țări terțe înscrise pe o listă comună ar trebui să li se impună să dețină vize de tranzit aeroportuar. Cu toate acestea, în situațiile urgente de flux în masă de imigranți ilegali, ar trebui să li se permită statelor membre să impună o astfel de cerință și resortisanților din alte țări terțe decât cele înscrise pe lista comună. Deciziile individuale ale statelor membre ar trebui revizuite anual.

(6)	Primirea solicitanților ar trebui să se desfășoare în condiții care să respecte demnitatea umană. Cererile de viză ar trebui să se prelucreze în mod profesional, respectuos și proporțional cu obiectivele urmărite.

(7)

Statele membre ar trebui să se asigure că serviciile oferite publicului sunt de înaltă calitate și respectă bunele practici administrative. Statele membre ar trebui să asigure personal calificat și în număr corespunzător și să aloce resurse suficiente pentru a facilita, cât mai mult posibil, procesul de depunere a cererilor de viză. Statele membre ar trebui să se asigure că principiul „ghișeului unic” se aplică tuturor solicitanților.

(8)

Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, ar trebui să se elibereze vize cu intrări multiple pentru a diminua sarcina administrativă a consulatelor statelor membre și pentru a facilita deplasarea fără probleme a persoanelor care călătoresc în mod frecvent sau regulat. Ar trebui să se permită solicitanților cărora consulatele le cunosc integritatea și gradul de încredere să beneficieze, în măsura posibilului, de o procedură simplificată.

(9)

Având în vedere înregistrarea elementelor biometrice de identificare în Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (5), prezentarea în persoană a solicitanților, cel puțin la depunerea primei cereri, ar trebui să reprezinte o cerință de bază pentru depunerea unei cereri de viză.

(10)	În scopul facilitării procedurii de cerere de viză la depunerea cererilor ulterioare, ar trebui să fie posibilă copierea amprentelor digitale din prima introducere în VIS, în termen de 59 de luni. După acest termen, amprentele digitale ar trebui prelevate din nou.

(11)

Orice document, dată sau element biometric de identificare primite de un stat membru în cadrul procesului de depunere a cererii de viză este considerat „document consular”, în conformitate cu Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 24 aprilie 1963 și face obiectul unei procesări corespunzătoare.

(12)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (6) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre la punerea în aplicare a prezentului regulament.

(13)

Pentru a facilita procedura, ar trebui luate în considerare mai multe forme de cooperare precum reprezentarea limitată, colocarea, centrele comune de primire a cererilor de viză, implicarea consulilor onorifici și cooperarea cu prestatorii externi de servicii, ținând seama în special de cerințele de protecție a datelor prevăzute în Directiva 95/46/CE. Statele membre ar trebui să determine, în conformitate cu condițiile stabilite în prezentul regulament, tipul de structură organizatorică pe care o vor folosi în fiecare țară terță.

(14)

Este necesară reglementarea situațiilor în care un stat membru decide să coopereze cu un prestator extern de servicii în vederea colectării cererilor. Se poate lua o astfel de decizie în cazul în care, în situații speciale sau din motive legate de situația locală, cooperarea cu alte state membre sub forma reprezentării, a reprezentării limitate, a colocării sau a centrelor comune de primire a cererilor se dovedește a fi inadecvată pentru statul membru în cauză. Astfel de măsuri ar trebui stabilite în conformitate cu principiile generale de eliberare a vizelor și cu respectarea cerințelor de protecție a datelor stabilite prin Directiva 95/46/CE. În plus, la stabilirea și punerea în aplicare a unor astfel de măsuri, ar trebui luată în considerare necesitatea evitării fenomenului de „visa-shopping”.

(15)	Atunci când un stat membru decide să coopereze cu un prestator extern de servicii, acesta ar trebui să permită în continuare solicitanților să depună cererile direct la misiunile sale diplomatice sau la oficiile sale consulare.

(16)

Statul membru ar trebui să coopereze cu un prestator extern de servicii pe baza unui instrument juridic care ar trebui să cuprindă dispoziții privind responsabilitățile exacte ale acestuia, accesul direct și complet la sediul său, informațiile destinate solicitanților, confidențialitatea, precum și circumstanțele, condițiile și procedurile pentru suspendarea sau încetarea cooperării.

(17)

Prezentul regulament creează o derogare de la regula generală conform căreia solicitantul trebuie să se prezinte în persoană la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, permițând statelor membre să coopereze cu prestatorii externi de servicii în vederea colectării cererilor, stabilind totodată principiul „ghișeului unic” la prezentarea cererilor. Aceasta nu aduce atingere posibilității de a invita solicitantul la un interviu în persoană.

(18)

Cooperarea locală Schengen este indispensabilă pentru o aplicare armonizată a politicii comune în materie de vize și pentru evaluarea corectă a riscurilor legate de migrație și/sau de securitate. Date fiind situațiile diferite existente la nivel local, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre din diferite zone ar trebui să-și evalueze aplicarea practică a anumitor dispoziții legislative, pentru a asigura aplicarea armonizată a acestora, în vederea împiedicării fenomenului de „visa shopping” și a tratamentului diferit aplicat solicitanților de viză.

(19)	Datele statistice constituie un mijloc important de monitorizare a fluxurilor migratoare și pot servi ca instrument eficient de gestionare. În consecință, aceste date ar trebui compilate în mod regulat, într-un format comun.

(20)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (7).

(21)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte modificări la anexele la prezentul regulament. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(22)	Pentru a garanta aplicarea armonizată a prezentului regulament la nivel operativ, ar trebui elaborate instrucțiuni referitoare la practica și procedurile de urmat de către statele membre la procesarea cererilor de viză.

(23)

Ar trebui creat un site Internet comun destinat vizei Schengen pentru a îmbunătăți vizibilitatea și pentru a oferi o imagine uniformă a politicii comune în materie de vize. Un astfel de site va fi utilizat pentru a pune la dispoziția publicului toate informațiile relevante cu privire la cererile de viză.

(24)	Ar trebui să se adopte măsuri corespunzătoare pentru monitorizarea și evaluarea prezentului regulament.

(25)

Regulamentul VIS și Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (8) ar trebui modificate pentru a ține seama de dispozițiile prezentului regulament.

(26)	Acordurile bilaterale încheiate de Comunitate cu țări terțe în scopul facilitării prelucrării cererilor de viză pot prevedea derogări de la dispozițiile prezentului regulament.

(27)	Atunci când un stat membru găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice, ar trebui stabilit un sistem special care să faciliteze eliberarea de vize pentru membrii familiei olimpice.

(28)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume stabilirea procedurilor și a condițiilor de eliberare a vizelor de tranzit sau de ședere pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă care să nu depășească trei luni, în decursul unei perioade de șase luni, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar în vederea atingerii acestui obiectiv.

(29)	Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute, în special, de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(30)	Condițiile referitoare la intrarea pe teritoriul statelor membre sau la eliberarea vizelor nu aduc atingere normelor actuale care reglementează recunoașterea valabilității documentelor de călătorie.

(31)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică. Ținând seama de faptul că prezentul regulament dezvoltă acquis-ul Schengen în temeiul dispozițiilor părții a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din respectivul protocol, decide în termen de șase luni de la data adoptării prezentului regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(32)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care intră în domeniul de aplicare menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (10) privind anumite modalități de aplicare a respectivului acord.

(33)

Ar trebui să se încheie un aranjament care să le permită reprezentanților Islandei și Norvegiei să se asocieze lucrărilor comitetelor care asistă Comisia în exercitarea competențelor sale de executare în temeiul prezentului regulament. Un astfel de aranjament este preconizat în schimbul de scrisori dintre Consiliul Uniunii Europene și Islanda și Norvegia cu privire la comitetele care asistă Comisia Europeană în exercitarea competențelor sale de executare (11), anexat la acordul menționat anterior. Comisia a prezentat Consiliului un proiect de recomandare în vederea negocierii acestui aranjament.

(34)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 litera B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (13) privind încheierea acordului menționat.

(35)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 litera B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului (14) privind semnarea protocolului menționat.

(36)

Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (15). În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru acesta și nu i se aplică.

(37)

Prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE din 28 februarie 2002 a Consiliului privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (16). În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, care nu este obligatoriu pentru aceasta și nu i se aplică.

(38)	Prezentul regulament, cu excepția articolului 3, reprezintă dispoziții care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau se raportează la acesta în alt mod, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003 și în sensul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectivul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește procedurile și condițiile de eliberare a vizelor de tranzit sau de ședere pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă care să nu depășească trei luni, în decursul unei perioade de șase luni.

(2) Dispozițiile prezentului regulament se aplică tuturor resortisanților țărilor terțe care trebuie să dețină o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (17), fără a aduce atingere:

(a)	dreptului la liberă circulație de care beneficiază resortisanții unor țări terțe în calitate de membri de familie ai unor cetățeni ai Uniunii;

(b)

drepturilor echivalente de care se bucură resortisanții unor țări terțe și membrii familiilor acestora care, în temeiul acordurilor dintre Comunitate și statele sale membre, pe de o parte, și respectivele țări terțe, pe de altă parte, se bucură de drepturi de liberă circulație echivalente cu cele ale cetățenilor Uniunii și ale membrilor familiilor acestora.

(3) Prezentul regulament stabilește, de asemenea, țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină o viză de tranzit aeroportuar ca o excepție de la principiul de liberă tranzitare prevăzut în anexa 9 la Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională și stabilește procedurile și condițiile de eliberare a vizelor în vederea tranzitării zonelor internaționale de tranzit din aeroporturile statelor membre.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„resortisant al unei țări terțe” înseamnă orice persoană care nu este cetățean al Uniunii în sensul articolului 17 alineatul (1) din tratat;

„viză” înseamnă o autorizație eliberată de un stat membru în scopul:

(a)	tranzitării teritoriului statelor membre sau al efectuării unei șederi pe teritoriul acestora, pentru o perioadă care să nu depășească trei luni, în decursul unei perioade de șase luni cu începere de la data primei intrări pe teritoriul statelor membre;

(b)	tranzitarea zonelor de tranzit internațional din aeroporturile statelor membre;

3.	„viză uniformă” înseamnă o viză valabilă pentru întregul teritoriu al statelor membre;

4.	„viză cu valabilitate teritorială limitată” înseamnă o viză valabilă pe teritoriul unuia sau mai multor state membre, dar nu al tuturor statelor membre;

5.	„viză de tranzit aeroportuar” înseamnă o viză valabilă pentru tranzitarea zonelor de tranzit internațional din unul sau mai multe aeroporturi ale statelor membre;

6.	„autocolant de viză” înseamnă modelul uniform de viză, astfel cum este definit de Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (18);

7.	„document de călătorie recunoscut” înseamnă un document de călătorie recunoscut de unul sau mai multe state membre în scopul aplicării vizelor;

„filă separată pentru aplicarea vizei” înseamnă formatul tipizat pentru formularele destinate aplicării vizelor eliberate de statele membre persoanelor care dețin documente de călătorie nerecunoscute de statul membru care completează formularul în sensul Regulamentului (CE) nr. 333/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care completează formularul respectiv (19);

9.	„consulat” înseamnă misiunea diplomatică sau oficiul consular ale unui stat membru autorizate să elibereze vize și conduse de un funcționar consular de carieră, astfel cum este definit de Convenția de la Viena privind relațiile consulare din 24 aprilie 1963;

10.	„cerere” înseamnă o cerere de viză;

11.	„intermediar comercial” înseamnă o agenție administrativă privată, o firmă de transport sau o agenție de voiaj (agenție de turism sau de comercializare cu amănuntul).

TITLUL II

VIZA DE TRANZIT AEROPORTUAR

Articolul 3

Resortisanții țărilor terțe care trebuie să dețină o viză de tranzit aeroportuar

(1) Atunci când tranzitează zonele de tranzit internațional ale unor aeroporturi aflate pe teritoriile statelor membre, resortisanții țărilor terțe care figurează pe lista prevăzută în anexa IV trebuie să dețină o viză de tranzit aeroportuar.

(2) În situațiile de urgență, atunci când intervine un flux în masă de imigranți ilegali, statele membre pot impune, în mod individual, resortisanților altor țări terțe decât cele menționate la alineatul (1) să dețină o viză de tranzit aeroportuar atunci când tranzitează zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor aflate pe teritoriul lor. Statele membre informează Comisia cu privire la astfel de decizii înainte de intrarea lor în vigoare și cu privire la retragerea cerinței de a deține o viză de tranzit aeroportuar.

(3) În cadrul comitetului menționat la articolul 52 alineatul (1), notificările respective sunt revizuite anual în scopul înscrierii țării terțe în cauză pe lista prevăzută la anexa IV.

(4) În cazul în care țara terță în cauză nu figurează pe lista prevăzută la anexa IV, statul membru respectiv poate să mențină, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul (2), sau să retragă solicitarea de a deține o viză de tranzit aeroportuar.

(5) Următoarele categorii de persoane sunt exonerate de la obligația de deținere a unei vize de tranzit aeroportuar, în conformitate cu alineatele (1) și (2):

(a)	titularii unei vize uniforme valabile, ai unei vize naționale de lungă ședere sau ai unui permis de ședere eliberat de un stat membru;

(b)	resortisanții unor țări terțe care dețin permisele de ședere valabile menționate în anexa V eliberate de Andora, Canada, Japonia, San Marino sau Statele Unite ale Americii, care îi garantează titularului un drept de readmisie necondiționat;

(c)

resortisanții unor țări terțe care sunt titulari ai unei vize valabile pentru un stat membru sau pentru un stat parte la Acordul din 2 mai 1992 privind Spațiul Economic European, pentru Canada, Japonia sau Statele Unite ale Americii, sau în cazul în care aceștia se întorc din țările respective după ce și-au utilizat viza;

(d)	membrii de familie ai cetățenilor Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) litera (a);

(e)	titularii de pașapoarte diplomatice;

(f)	membrii echipajelor de zbor care sunt resortisanți ai unei părți contractante la Convenția de la Chicago privind aviația civilă internațională.

TITLUL III

PROCEDURILE ȘI CONDIȚIILE DE ELIBERARE A VIZELOR

CAPITOLUL I

Autoritățile care participă la procedurile privind cererile

Articolul 4

Autoritățile competente să participe la procedurile privind cererile

(1) Consulatele examinează cererile și decid cu privire la acestea.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), cererile pot fi examinate și se poate decide cu privire la acestea la frontierele externe ale statelor membre, de către autoritățile responsabile de controlul persoanelor, în conformitate cu articolele 35 și 36.

(3) În teritoriile de peste mări care aparțin statelor membre și care sunt situate în afara Europei, autoritățile desemnate de statul membru în cauză pot examina cererile și decide cu privire la acestea.

(4) Un stat membru poate solicita implicarea altor autorități decât cele desemnate la alineatele (1) și (2) în examinarea cererilor de viză și luarea deciziilor cu privire la acestea.

(5) Un stat membru poate solicita să fie consultat sau informat de către un alt stat membru, în conformitate cu articolele 22 și 31.

Articolul 5

Statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la o cerere

(1) Statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la o cerere de viză uniformă este:

(a)	statul membru al cărui teritoriu reprezintă singura destinație a vizitei (vizitelor);

(b)	dacă vizita include mai multe destinații, statul membru al cărui teritoriu constituie principala destinație a vizitei (vizitelor) din punctul de vedere al duratei sau al scopului șederii; sau

(c)	dacă destinația principală nu poate fi stabilită, statul membru a cărui frontieră externă urmează să fie traversată de solicitant pentru a intra pe teritoriul statelor membre.

(2) Statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la o cerere de viză uniformă de tranzit este:

(a)	în caz de tranzitare a unui singur stat membru, respectivul stat membru; sau

(b)	în caz de tranzitare a mai multor state membre, statul membru a cărui frontieră externă urmează să fie trecută de solicitant pentru a-și începe tranzitul.

(3) Statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la o cerere de viză de tranzit aeroportuar este:

(a)	în caz de tranzitare a unui singur aeroport, statul membru pe al cărui teritoriu se află aeroportul tranzitat; sau

(b)	în cazul tranzitului aeroportuar dublu sau multiplu, statul membru pe al cărui teritoriu se află primul aeroport tranzitat.

(4) Statele membre cooperează pentru a preveni situația în care o cerere nu poate fi examinată și nu se poate decide cu privire la aceasta ca urmare a faptului că statul membru competent, în conformitate cu alineatele (1)-(3), fie nu este prezent, fie nu este reprezentat în țara terță în care solicitantul depune cererea de viză în conformitate cu articolul 6.

Articolul 6

Competența consulară teritorială

(1) Consulatul statului membru competent în jurisdicția căruia solicitantul își are reședința legală examinează și decide cu privire la cerere.

(2) Consulatul statului membru competent examinează și decide cu privire la o cerere depusă de un resortisant al unei țări terțe prezent în mod legal, dar care nu își are reședința în jurisdicția sa, în cazul în care solicitantul a justificat solicitarea vizei la consulatul respectiv.

Articolul 7

Competența de eliberare a vizelor pentru resortisanții unor țări terțe prezenți în mod legal pe teritoriul unui stat membru

Resortisanții unor țări terțe prezenți în mod legal pe teritoriul unui stat membru și care trebuie să dețină o viză de intrare pe teritoriul unuia sau al mai multor alte state membre solicită viza la consulatul statului membru competent în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) sau (2).

Articolul 8

Înțelegeri de reprezentare

(1) Un stat membru poate conveni să reprezinte un alt stat membru competent în conformitate cu articolul 5, în scopul de a examina cereri și de a elibera vize în numele statului membru respectiv. Un stat membru poate, de asemenea, reprezenta, în anumite limite, alt stat membru numai pentru colectarea cererilor și înregistrarea elementelor biometrice de identificare.

(2) În cazul în care intenționează să respingă o cerere, consulatul statului membru reprezentant înaintează cererea autorităților competente ale statului membru reprezentat, pentru ca acestea să ia decizia finală asupra cererii, în termenele stabilite la articolul 23 alineatele (1), (2) sau (3).

(3) Colectarea și transmiterea dosarelor și a datelor către statul membru reprezentat se efectuează cu respectarea normelor relevante privind protecția și securitatea datelor.

(4) Între statul membru reprezentant și statul membru reprezentat se instituie un acord bilateral care conține următoarele elemente:

(a)	specifică durata reprezentării, dacă aceasta este temporară, și procedurile de încetare a acesteia;

(b)	poate să stabilească, în special în cazul în care statul membru reprezentat are un consulat în țara terță în cauză, condițiile de punere la dispoziție a unui local, a unor efective de personal și de participare financiară din partea statului membru reprezentat;

(c)	poate stipula că cererile de viză prezentate de anumite categorii de resortisanți ai unor țări terțe trebuie transmise de statul membru reprezentant autorităților centrale ale statului membru reprezentat, pentru consultare prealabilă, astfel cum se prevede la articolul 22;

(d)	prin derogare de la alineatul (2), poate autoriza consulatul statului membru reprezentant să refuze eliberarea unei vize după examinarea cererii.

(5) Statele membre care nu au propriul consulat într-o țară terță depun eforturi pentru a încheia înțelegeri de reprezentare cu statele membre care au consulate în țara respectivă.

(6) În vederea garantării faptului că accesul solicitanților de viză la un consulat nu presupune un efort disproporționat cauzat de infrastructurile de transport deficitare sau de distanțele lungi dintr-o anumită regiune sau zonă geografică, statele membre care nu au propriul consulat în regiunea sau zona respectivă trebuie să depună eforturi pentru a încheia înțelegeri de reprezentare cu statele membre care au consulate în acea regiune sau zonă.

(7) Statul membru reprezentat notifică Comisia cu privire la înțelegerile de reprezentare sau la încetarea unor astfel de înțelegeri înainte de intrarea în vigoare sau de încetarea acestora.

(8) Concomitent, consulatul statului membru reprezentant informează atât consulatele celorlalte state membre, cât și delegația locală a Comisiei cu privire la înțelegerile de reprezentare sau la încetarea unor astfel de înțelegeri, înainte de intrarea în vigoare sau de încetarea acestora.

(9) În cazul în care consulatul statului membru reprezentant decide să coopereze cu un prestator extern de servicii, în conformitate cu articolul 43, sau cu intermediari comerciali acreditați, astfel cum se prevede la articolul 45, o astfel de cooperare include și cererile de viză care intră sub incidența înțelegerilor de reprezentare. Autoritățile centrale ale statului membru reprezentat sunt informate în prealabil cu privire la modalitățile acestei cooperări.

CAPITOLUL II

Cererea

Articolul 9

Modalități practice de depunere a unei cereri

(1) Cererile se depun cu cel mult trei luni înainte de începerea vizitei preconizate. Titularii de vize cu intrări multiple pot depune cererea înaintea expirării vizei valabile pentru o perioadă de cel puțin șase luni.

(2) Pentru depunerea cererilor, solicitanților li se poate impune să obțină o programare. Programarea se face, de regulă, în interiorul unei perioade de două săptămâni de la data solicitării acesteia.

(3) În cazuri de urgență justificate, consulatul poate permite solicitanților să-și depună cererile fără programare prealabilă sau cu acordarea unei programări pe loc.

(4) Cererile pot fi depuse la consulat de către solicitant sau de către intermediari comerciali acreditați, astfel cum se prevede la articolul 45 alineatul (1), fără a se aduce atingere articolului 13, sau în conformitate cu articolele 42 sau 43.

Articolul 10

Reguli generale pentru depunerea unei cereri

(1) Fără a se aduce atingere dispozițiilor articolelor 13, 42, 43 și 45, solicitanții trebuie să se prezinte în persoană pentru depunerea unei cereri.

(2) Consulatele pot renunța la cerința menționată la alineatul (1) în cazul în care solicitantul este cunoscut pentru integritatea și încrederea pe care o prezintă.

(3) La depunerea unei cereri, solicitantul:

(a)	înaintează un formular de cerere în conformitate cu articolul 11;

(b)	prezintă un document de călătorie în conformitate cu articolul 12;

(c)	înaintează o fotografie în conformitate cu standardele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1683/95, sau, atunci când VIS este operațional în temeiul articolului 48 din Regulamentul VIS, în conformitate cu standardele prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament;

(d)	permite prelevarea amprentelor digitale, în conformitate cu articolul 13, după caz;

(e)	plătește taxa de viză în conformitate cu articolul 16;

(f)	furnizează documente justificative, în conformitate cu articolul 14 și cu anexa II;

(g)	după caz, face dovada deținerii unei asigurări medicale de călătorie corespunzătoare și valabile, în conformitate cu dispozițiile articolului 15.

Articolul 11

Formularul de cerere

(1) Fiecare solicitant de viză înaintează un formular de cerere completat și semnat, astfel cum se prevede în anexa I. Persoanele incluse în documentul de călătorie al solicitantului prezintă un formular de cerere separat. Minorii prezintă un formular de cerere semnat de o persoană care exercită în mod permanent sau temporar autoritatea părintească sau tutela.

(2) Consulatele pun gratuit la dispoziția solicitanților formularul de cerere care va fi disponibil la scară largă și ușor accesibil.

(3) Formularul este disponibil în următoarele limbi:

(a)	limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru pentru care se solicită viză;

(b)	limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării gazdă;

(c)	limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării gazdă și limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru pentru care se solicită viză; sau

(d)	în cazul reprezentării, limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru reprezentant.

Pe lângă limbile menționate la litera (a), formularul poate fi pus la dispoziție și într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii Europene.

(4) În cazul în care formularul nu este disponibil în limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării gazdă, se pune la dispoziția solicitanților de viză, separat, o traducere a acestuia în limba (limbile) respectivă (respective).

(5) În cadrul cooperării locale Schengen prevăzute la articolul 48, se efectuează o traducere a formularului de cerere în limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) țării gazdă.

(6) Consulatul va informa solicitanții cu privire la limba (limbile) pe care o (le) pot utiliza la completarea formularului de cerere.

Articolul 12

Documentul de călătorie

Solicitantul trebuie să prezinte un document de călătorie valabil care să respecte următoarele criterii:

(a)

durata de valabilitate a acestuia trebuie să depășească cu cel puțin trei luni data preconizată de părăsire a teritoriului statelor membre sau, în cazul vizitelor multiple, ultima dată preconizată de părăsire a teritoriului statelor membre. Cu toate acestea, în cazuri de urgență justificate, se poate renunța la această obligație;

(b)	documentul trebuie să conțină cel puțin două pagini libere;

(c)	documentul trebuie să fi fost eliberat în ultimii zece ani.

Articolul 13

Elemente biometrice de identificare

(1) Statele membre culeg elementele biometrice de identificare ale solicitantului, care includ imaginea feței acestuia și amprentele celor zece degete, în conformitate cu garanțiile stipulate în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale a Consiliului Europei, în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului.

(2) La depunerea primei cereri, fiecărui solicitant i se solicită să se prezinte personal. Cu această ocazie sunt colectate următoarele elemente biometrice de identificare ale solicitantului:

—	o fotografie, scanată sau făcută în momentul depunerii cererii; și

—	prelevarea digitală în plan a celor zece amprente.

(3) În cazul în care amprentele digitale prelevate de la solicitant pentru o cerere anterioară au fost introduse pentru prima data în VIS cu mai puțin de 59 de luni înaintea depunerii unei noi cereri, acestea se copiază în cererea ulterioară.

Cu toate acestea, în cazul existenței unor îndoieli rezonabile privind identitatea solicitanților, consulatul prelevează amprentele digitale în interiorul termenului menționat la primul paragraf.

Mai mult, în cazul în care, în momentul depunerii cererii, nu se poate confirma imediat faptul că amprentele au fost prelevate în interiorul termenului menționat la primul paragraf, solicitantul poate cere prelevarea amprentelor sale digitale.

(4) În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul VIS, fotografia anexată fiecărei cereri este introdusă în VIS. Solicitantului nu i se impune să se prezinte personal în acest scop.

Condițiile tehnice pe care trebuie să le satisfacă fotografia sunt conforme cu standardele internaționale specificate în documentul nr. 9303 partea I ediția a 6-a al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI).

(5) Amprentele digitale se prelevează în conformitate cu normele OACI și Decizia 2006/648/CE a Comisiei din 22 septembrie 2006 de stabilire a specificațiilor tehnice ale normelor privind identificatorii biometrici pentru Sistemul de Informații privind Vizele (20).

(6) Elementele biometrice de identificare sunt colectate de personalul calificat și autorizat în mod corespunzător al autorităților competente, în conformitate cu articolul 4 alineatele (1), (2) și (3). Sub supravegherea consulatelor, elementele biometrice de identificare pot fi, de asemenea, colectate de personalul calificat și autorizat în mod corespunzător al unui consul onorific astfel cum se menționează la articolul 42 sau al unui prestator extern de servicii astfel cum se menționează la articolul 43. Statul membru (statele membre) în cauză prevede (prevăd) posibilitatea verificării amprentelor digitale la consulat, în cazul în care există îndoieli, atunci când amprentele digitale au fost prelevate de prestatorul extern de servicii.

(7) Următorii solicitanți sunt scutiți de obligativitatea amprentării:

(a)	copiii sub 12 ani;

(b)

persoanele pentru care amprentarea este fizic imposibilă. Dacă este posibilă luarea a mai puțin de zece amprente digitale, se procedează la prelevarea maximului posibil de amprente digitale. Cu toate acestea, dacă imposibilitatea este temporară, solicitantului i se va cere să se supună amprentării la cererea următoare. Autoritățile competente în conformitate cu articolul 4 alineatele (1), (2) și (3) au dreptul să solicite clarificări suplimentare cu privire la motivele imposibilității temporare. Statele membre garantează instituirea unor proceduri corespunzătoare, prin care să se garanteze demnitatea solicitantului, în caz de dificultăți de înregistrare;

(c)	șefii de stat sau de guvern și membrii guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile) lor, precum și membrii delegațiilor oficiale ale acestora, atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale;

(d)	suveranii și alți membri de rang înalt ai unei familii regale, atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale.

(8) În cazurile menționate la alineatul (7), în VIS se introduce mențiunea „nu se aplică”, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul VIS.

Articolul 14

Documente justificative

(1) Atunci când depune o cerere de viză uniformă, solicitantul trebuie să prezinte:

(a)	documente care indică scopul călătoriei;

(b)	documente privind cazarea, sau dovada unor mijloace suficiente pentru a acoperi cazarea;

(c)

documente care arată că solicitantul dispune de suficiente mijloace de întreținere, atât pe durata șederii propuse, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau de reședință sau pentru tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit, sau că este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) din Codul Frontierelor Schengen;

(d)	informații care permit evaluarea intenției solicitantului de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei solicitate.

(2) Atunci când depune o cerere de viză de tranzit aeroportuar, solicitantul trebuie să prezinte:

(a)	documente privind continuarea călătoriei către destinația finală după tranzitul aeroportuar preconizat;

(b)	informații care permit evaluarea intenției solicitantului de a nu intra pe teritoriul statelor membre.

(3) În anexa II figurează o listă neexhaustivă a documentelor justificative pe care consulatul le poate cere solicitanților pentru a verifica îndeplinirea condițiilor enumerate la alineatele (1) și (2).

(4) Statele membre pot cere solicitanților să prezinte dovada unui angajament de luare în întreținere și/sau de cazare privată, prin completarea unui formular elaborat de fiecare stat membru. Formularul respectiv indică, în special:

(a)	dacă scopul său îl constituie dovada unui angajament de luare în întreținere și/sau de cazare;

(b)	dacă gazda este o persoană fizică, o societate comercială sau o organizație;

(c)	identitatea și datele de contact ale gazdei;

(d)	solicitantul (solicitanții) invitat (invitați);

(e)	adresa locului de cazare;

(f)	durata și scopul șederii;

(g)	eventualele legături de rudenie cu gazda.

Pe lângă limba (limbile) oficială (oficiale) a(le) statului membru, formularul se redactează în cel puțin încă o limbă oficială a instituțiilor Uniunii Europene. Formularul furnizează persoanelor care îl semnează informațiile prevăzute la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul VIS. Modelul formularului se comunică Comisiei.

(5) În cadrul cooperării locale Schengen, se procedează la evaluarea necesității de a completa și a armoniza în cadrul fiecărei jurisdicții listele de documente justificative, astfel încât să se țină seama de circumstanțele locale.

(6) Consulatele pot renunța la una sau mai multe dintre cerințele de la alineatul (1) în cazul în care un solicitant este cunoscut pentru integritatea și încrederea pe care o prezintă, în special în ceea ce privește utilizarea cu respectarea legii pentru vizele anterioare, în cazul în care nu există niciun dubiu cu privire la faptul că solicitantul va îndeplini cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Codul Frontierelor Schengen în momentul trecerii frontierelor externe ale statelor membre.

Articolul 15

Asigurarea medicală de călătorie

(1) Solicitanții unei vize uniforme cu una sau două intrări trebuie să facă dovada că dețin o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă care acoperă toate cheltuielile pe care le-ar putea ocaziona repatrierea pe motive medicale, tratamentele medicale de urgență și/sau spitalizarea de urgență sau decesul, pe durata șederii lor pe teritoriul statelor membre.

(2) Solicitanții unei vize uniforme cu mai mult de două intrări („intrări multiple”) trebuie să demonstreze că dețin o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă, care acoperă perioada primei vizite prevăzute a acestora.

În afară de aceasta, respectivii solicitanți semnează o declarație, prevăzută în cuprinsul formularului de cerere, prin care afirmă că au luat la cunoștință că, pentru următoarele șederi, trebuie să dețină o asigurare medicală de călătorie.

(3) Asigurarea trebuie să fie valabilă pe întregul teritoriu al statelor membre și să acopere integral perioada preconizată de ședere sau de tranzit a persoanei în cauză. Acoperirea minimă este de 30 000 EUR.

Atunci când se eliberează o viză cu valabilitate teritorială limitată, care acoperă teritoriul a mai mult de un stat membru, acoperirea asigurării trebuie să fie valabilă cel puțin în statele membre în cauză.

(4) În principiu, solicitanții contractează o asigurare în țara de reședință. Dacă acest lucru nu este posibil, solicitanții trebuie să încerce să contracteze o asigurare în orice altă țară.

Atunci când o altă persoană contractează asigurarea în numele solicitantului, se aplică condițiile prevăzute la alineatul (3).

(5) Atunci când procedează la evaluarea acoperirii asigurărilor, consulatele stabilesc dacă indemnizațiile plătite de compania de asigurări pot fi obținute într-un stat membru.

(6) Obligativitatea încheierii unei asigurări se consideră îndeplinită în cazul în care este de presupus că situația profesională a solicitanților este de natură să le ofere acestora un nivel corespunzător de acoperire prin asigurare. Derogarea de la prezentarea dovezii de asigurare medicală de călătorie poate fi acordată unor categorii profesionale speciale, cum sunt navigatorii, care beneficiază de acoperirea unei asigurări medicale de călătorie prin însăși natura activității lor.

(7) Titularii de pașapoarte diplomatice sunt exonerați de obligația de a deține o asigurare medicală de călătorie.

Articolul 16

Taxa de viză

(1) Solicitanții achită o taxă de viză de 60 EUR.

(2) Copiii cu vârsta cuprinsă între șase și 12 ani achită o taxă de viză de 35 EUR.

(3) Taxa de viză se revizuiește periodic pentru a reflecta costurile administrative.

(4) Solicitanții de viză aparținând uneia dintre următoarele categorii sunt scutiți de la plata taxei de viză:

(a)	copiii cu vârsta sub șase ani;

(b)	elevii, studenții, absolvenții care urmează cursuri postuniversitare și profesorii însoțitori a căror ședere are drept scop studiile sau formarea educațională;

(c)

cercetători din țări terțe care se deplasează în scopul desfășurării cercetării științifice, astfel cum au fost definiți în Recomandarea 2005/761/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 de facilitare a eliberării de către statele membre de vize uniforme de scurtă ședere pentru cercetătorii din țări terțe care călătoresc în cadrul Comunității în scopul desfășurării cercetării științifice (21);

(d)	reprezentanții organizațiilor non-profit cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani care participă la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit.

(5) Pot fi scutiți de la plata taxei de viză:

(a)	copiii cu vârsta mai mare de șase ani și mai mică de 12 ani;

(b)	titularii de pașapoarte diplomatice și de serviciu;

(c)	participanții cu vârsta de 25 de ani sau sub 25 de ani la seminarii, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații non-profit.

În cadrul cooperării locale Schengen, statele membre trebuie să urmărească armonizarea aplicării acestor scutiri.

(6) În cazuri particulare, se poate renunța la perceperea taxei de viză sau valoarea acesteia poate fi redusă dacă acest lucru contribuie la promovarea unor interese de ordin cultural sau sportiv, precum și a unor interese din domeniul politicii externe, al politicii de dezvoltare și alte domenii de interes public vital sau din motive umanitare.

(7) Taxa de viză se încasează în euro, în moneda națională a țării terțe sau în moneda utilizată în mod curent în țara terță în care este depusă cererea și nu este rambursabilă, cu excepția cazurilor menționate la articolul 18 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (3).

În situația în care se încasează în altă monedă decât euro, valoarea taxei de viză percepute în respectiva monedă este stabilită și revizuită periodic, conform cursului de schimb de referință al euro stabilit de Banca Centrală Europeană. Suma percepută poate fi rotunjită, iar consulatele se asigură că, în cadrul acordurilor Schengen de cooperare la nivel local, încasează taxe similare.

(8) Solicitantului i se eliberează o chitanță pentru taxa de viză achitată.

Articolul 17

Taxa pentru servicii

(1) Un prestator extern de servicii poate percepe o taxă suplimentară pentru servicii, astfel cum se prevede la articolul 43. Taxa pentru servicii este proporțională cu costurile suportate de prestatorul extern de servicii în îndeplinirea uneia sau a mai multor sarcini menționate la articolul 43 alineatul (6).

(2) Această taxă pentru servicii este prevăzută în instrumentul juridic menționat la articolul 43 alineatul (2).

(3) În cadrul cooperării locale Schengen, statele membre se asigură că taxa pentru servicii aplicată solicitantului reflectă în mod corespunzător serviciile oferite de prestatorii externi de servicii și este adaptată circumstanțelor locale. În plus, statele membre urmăresc armonizarea taxelor aplicate pentru servicii.

(4) Taxa pentru servicii nu depășește jumătate din cuantumul taxei de viză prevăzut la articolul 16 alineatul (1), indiferent de posibilele reduceri ale taxei de viză sau scutiri de la plata acesteia prevăzute la articolul 16 alineatele (2), (4), (5) și (6).

(5) Statul membru (statele membre) în cauză menține (mențin) posibilitatea pentru toți solicitanții de a depune cereri direct la consulatele acestuia (acestora).

CAPITOLUL III

Examinarea și adoptarea deciziilor cu privire la cererea de viză

Articolul 18

Verificarea competenței consulare

(1) După depunerea unei cereri, consulatul verifică dacă este competent să o examineze și să decidă cu privire la aceasta, în conformitate cu prevederile articolelor 5 și 6.

(2) În cazul în care consulatul nu este competent, acesta returnează fără întârziere formularul de cerere și orice documente prezentate de solicitant, rambursează taxa de viză și indică consulatul competent.

Articolul 19

Admisibilitate

(1) Consulatul competent verifică dacă:

—	cererea a fost depusă în termenul menționat la articolul 9 alineatul (1);

—	cererea conține elementele prevăzute la articolul 10 alineatul (3) literele (a)-(c);

—	datele biometrice ale solicitantului au fost colectate; și

—	taxa de viză a fost percepută.

(2) Atunci când consulatul competent consideră că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), cererea este admisibilă, iar consulatul:

—	urmează procedurile descrise la articolul 8 din Regulamentul VIS; și

—	continuă examinarea cererii.

Datele se introduc în VIS exclusiv de către personalul consular autorizat, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), articolul 7 și articolul 9 alineatele (5) și (6) din Regulamentul VIS.

(3) Atunci când consulatul competent consideră că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), cererea este considerată ca fiind inadmisibilă, iar consulatul efectuează fără întârziere următoarele acțiuni:

—	returnează formularul de cerere și orice documente prezentate de solicitant;

—	distruge datele biometrice colectate;

—	rambursează taxa de viză; și

—	nu examinează cererea.

(4) Prin derogare, o cerere care nu îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1) poate fi considerată admisibilă din motive de ordin umanitar sau de interes național.

Articolul 20

Ștampila care indică admisibilitatea unei cereri

(1) Atunci când o cerere este admisibilă, consulatul competent ștampilează documentul de călătorie al solicitantului. Ștampila este conformă cu modelul din anexa III și se aplică în conformitate cu prevederile anexei respective.

(2) Pașapoartele diplomatice, de serviciu/oficiale și cele speciale nu se ștampilează.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică consulatelor statelor membre până la data la care VIS este pe deplin operațional în toate regiunile, în conformitate cu articolul 48 din Regulamentul VIS.

Articolul 21

Verificarea condițiilor de intrare și evaluarea riscului

(1) Atunci când se procedează la examinarea unei cereri de viză uniformă, se stabilește dacă solicitantul îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c), (d) și (e) din Codul Frontierelor Schengen și se evaluează, cu o atenție deosebită, dacă solicitantul prezintă un risc de imigrație ilegală sau un risc la adresa securității statelor membre și dacă acesta intenționează să părăsească teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei solicitate.

(2) VIS este consultat în legătură cu fiecare cerere în parte, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) și articolul 15 din Regulamentul VIS. Statele membre garantează utilizarea integrală a tuturor criteriilor de căutare menționate la articolul 15 din Regulamentul VIS, pentru evitarea refuzurilor și a identificărilor eronate.

(3) Atunci când analizează dacă solicitantul îndeplinește condițiile de intrare, consulatul verifică următoarele:

(a)	că documentul de călătorie prezentat nu este contrafăcut, fals sau falsificat;

(b)

justificarea oferită de solicitant cu privire la obiectul și condițiile șederii și faptul că acesta dispune de mijloace de întreținere suficiente, atât pentru durata prevăzută a șederii, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau de reședință, sau pentru tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit sau dacă este în măsură să dobândească legal respectivele mijloace;

(c)	dacă solicitantul este o persoană care face obiectul unei alerte în Sistemul de Informații Schengen (SIS), emisă în scopul de a i se refuza intrarea;

(d)

că solicitantul nu este considerat ca reprezentând o amenințare pentru ordinea publică, siguranța internă, sănătatea publică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 19 din Codul Frontierelor Schengen, sau pentru relațiile internaționale ale unuia din statele membre, în special, dacă în bazele de date naționale ale statelor membre nu a fost emisă o alertă în scopul de a i se refuza intrarea pentru motivele enumerate anterior;

(e)	după caz, deținerea unei asigurări medicale de călătorie corespunzătoare și valabile.

(4) După caz, consulatul verifică durata șederilor anterioare și pe a celor prevăzute pentru a verifica dacă solicitantul nu depășește durata maximă de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre, indiferent de posibilele șederi autorizate în baza unei vize naționale de lungă ședere sau a unui permis de ședere emis de un alt stat membru.

(5) Mijloacele de întreținere pentru șederea prevăzută sunt evaluate în conformitate cu durata și obiectul șederii și în raport cu nivelul mediu al prețurilor în materie de cazare și masă din statul membru (statele membre) în cauză, pentru o cazare la preț moderat, înmulțite cu numărul de zile de ședere, pe baza plafoanelor de referință stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) litera (c) din Codul Frontierelor Schengen. Dovada unui angajament de luare în întreținere și/sau de cazare particulară poate reprezenta, de asemenea, dovada unor mijloace suficiente de întreținere.

(6) Atunci când procedează la examinarea unei cereri de viză de tranzit aeroportuar, consulatul verifică în special:

(a)	că documentul de călătorie prezentat nu este contrafăcut, fals sau falsificat;

(b)	punctele de plecare și de destinație ale resortisantului în cauză al unei țări terțe și coerența traseului și a tranzitului aeroportuar preconizate;

(c)	dovada continuării călătoriei către destinația finală.

(7) Examinarea cererii se bazează în special pe autenticitatea și pe fiabilitatea documentelor înaintate și pe veridicitatea și fiabilitatea declarațiilor solicitantului.

(8) În timpul examinării unei cereri, consulatele îl pot convoca pe solicitant pentru un interviu, în cazuri justificate, și pot cere documente suplimentare.

(9) Un refuz anterior de acordare a vizei nu conduce la refuzul automat al unei noi cereri. O nouă cerere este evaluată pe baza tuturor informațiilor disponibile.

Articolul 22

Consultarea prealabilă a autorităților centrale ale altor state membre

(1) Un stat membru poate solicita autorităților centrale ale altor state membre să consulte autoritățile sale centrale în cursul examinării cererilor depuse de resortisanții anumitor țări terțe sau de anumite categorii de astfel de resortisanți. Astfel de consultări nu se aplică în cazul cererilor de vize de tranzit aeroportuar.

(2) Autoritățile centrale consultate transmit un răspuns definitiv în termen de șapte zile calendaristice de la inițierea consultării. Lipsa unui răspuns în termenul respectiv înseamnă că acestea nu au motive pentru a obiecta cu privire la eliberarea vizei.

(3) Statele membre notifică Comisia cu privire la introducerea sau eliminarea cerinței de consultare prealabilă, înainte de punerea în aplicare a măsurii. Respectiva notificare trebuie transmisă de asemenea în cadrul cooperării locale Schengen în jurisdicția în cauză.

(4) Comisia informează statele membre cu privire la astfel de notificări.

(5) De la data înlocuirii Rețelei de consultare Schengen, astfel cum se prevede la articolul 46 din Regulamentul VIS, consultările prealabile se desfășoară în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din respectivul regulament.

Articolul 23

Decizia privind cererea

(1) Statele membre decid cu privire la cereri în termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri admisibile în conformitate cu articolul 19.

(2) Această perioadă poate fi prelungită la cel mult 30 de zile calendaristice în cazuri individuale, și anume atunci când este necesară examinarea mai aprofundată a cererii sau în cazul reprezentării, când autoritățile statului membru reprezentat sunt consultate.

(3) În mod excepțional, atunci când, în cazuri individuale, este necesară o documentație suplimentară, perioada respectivă poate fi prelungită până la cel mult 60 de zile calendaristice.

(4) Cu excepția cazului în care cererea a fost retrasă, se ia decizia de a:

(a)	elibera o viză uniformă, în conformitate cu articolul 24;

(b)	elibera o viză cu valabilitate teritorială limitată, în conformitate cu articolul 25;

(c)	refuza o viză, în conformitate cu articolul 32; sau

(d)	suspenda examinarea cererii și de a o transfera autorităților relevante ale statului membru reprezentat, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).

Faptul că amprentarea este fizic imposibilă, în conformitate cu articolul 13 alineatul (7) litera (b), nu influențează eliberarea sau refuzul unei vize.

CAPITOLUL IV

Eliberarea vizei

Articolul 24

Eliberarea vizei uniforme

(1) Perioada de valabilitate a unei vize și durata șederii autorizate au la bază examinarea desfășurată în conformitate cu articolul 21.

O viză poate fi eliberată pentru una sau două intrări sau pentru intrări multiple. Perioada de valabilitate nu trebuie să depășească cinci ani.

În cazul tranzitului, durata șederii autorizate corespunde timpului necesar pentru scopul tranzitului.

Fără a se aduce atingere articolului 12 litera (a), perioada de valabilitate a vizei include o „perioadă de grație” suplimentară de 15 zile.

Statele membre pot decide să nu acorde o astfel de perioadă de grație din motive de ordine publică sau din cauza relațiilor internaționale ale oricăruia dintre statele membre.

(2) Fără a se aduce atingere articolului 12 litera (a), vizele cu intrări multiple se eliberează pe o perioadă de valabilitate cuprinsă între șase luni și cinci ani, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

solicitantul dovedește necesitatea sau justifică intenția de a călători frecvent și/sau periodic, în special datorită situației sale profesionale sau familiale, precum în cazul oamenilor de afaceri, al funcționarilor care au contacte oficiale periodice cu statele membre și cu instituțiile UE, al reprezentanților organizațiilor societății civile care călătoresc în scopul formării educaționale sau pentru a participa la seminarii și conferințe, al membrilor de familie a unor cetățeni ai Uniunii, al membrilor de familie a unor resortisanți ai unor țări terțe cu reședința legală în statele membre și al navigatorilor; și

(b)

solicitantul își dovedește integritatea și gradul de încredere care i se poate acorda, în special în ceea ce privește utilizarea cu respectarea legii a vizelor uniforme sau a vizelor cu valabilitate teritorială limitată anterioare, situația sa economică în țara de origine și intenția veridică de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei pe care o solicită.

(3) De îndată ce a fost adoptată o decizie de eliberare a unei vize, se introduc în VIS datele specificate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul VIS.

Articolul 25

Eliberarea vizei cu valabilitate teritorială limitată

(1) Vizele cu valabilitate teritorială limitată se eliberează în mod excepțional, în următoarele cazuri:

(a)

atunci când statul membru vizat consideră că este necesar, din motive de ordin umanitar, de interes național sau datorită anumitor obligații internaționale,

(i)	să acorde o derogare de la principiul obligativității îndeplinirii condițiilor de intrare specificate la articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c), (d) și (e) din Codul Frontierelor Schengen;

(ii)	să elibereze o viză chiar dacă statul membru consultat în conformitate cu articolul 22 a obiectat cu privire la eliberarea unei vize uniforme; sau

(iii)

să elibereze o viză din motive de urgență, chiar dacă nu a avut loc consultarea prealabilă în conformitate cu articolul 22;

(b)

atunci când, din motive considerate justificate de consulat, o nouă viză este eliberată pentru o ședere în cursul aceleiași perioade de șase luni unui solicitant care, pe parcursul respectivei perioade de șase luni, a utilizat deja o viză uniformă sau o viză cu valabilitate teritorială limitată permițând o ședere de trei luni.

(2) Viza cu valabilitate teritorială limitată este valabilă pe teritoriul statului membru care o eliberează. Aceasta poate fi valabilă, în mod excepțional, pe teritoriul a mai mult de un stat membru, sub rezerva acordului fiecărui stat membru.

(3) În cazul în care solicitantul deține un document de călătorie care nu este recunoscut de unul sau mai multe, dar nu de toate statele membre, se eliberează o viză valabilă pentru teritoriul statelor membre în care documentul de călătorie este recunoscut. În cazul în care statul membru emitent nu recunoaște documentul de călătorie al solicitantului, viza eliberată este valabilă exclusiv pentru statul membru în cauză.

(4) Atunci când o viză cu valabilitate teritorială limitată a fost eliberată în cazurile descrise la alineatul (1) litera (a), autoritățile centrale ale statului membru emitent transmit fără întârziere informațiile relevante autorităților centrale din celelalte state membre, prin intermediul procedurii menționate la articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul VIS.

(5) De îndată ce a fost adoptată o decizie de eliberare a unei vize, se introduc în VIS datele specificate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul VIS.

Articolul 26

Eliberarea vizei de tranzit aeroportuar

(1) Viza de tranzit aeroportuar este valabilă pentru tranzitarea zonelor de tranzit internațional din aeroporturile situate pe teritoriul statelor membre.

(2) Fără a se aduce atingere articolului 12 litera (a), perioada de valabilitate a vizei include o „perioadă de grație” suplimentară de 15 zile.

Statele membre pot decide să nu acorde o astfel de perioadă de grație din motive de ordine publică sau din cauza relațiilor internaționale ale oricăruia dintre statele membre.

(3) Fără a se aduce atingere articolului 12 litera (a), vizele de tranzit aeroportuar cu intrări multiple pot fi eliberate pentru o perioadă de valabilitate de maximum șase luni.

(4) Atunci când se iau decizii cu privire la eliberarea unor vize de tranzit aeroportuar cu intrări multiple, următoarele criterii sunt deosebit de relevante:

(a)	necesitatea solicitantului de a tranzita în mod frecvent și/sau regulat; și

(b)

integritatea și încrederea pe care le prezintă solicitantul, în special utilizarea cu respectarea legii a vizelor uniforme, a vizelor cu valabilitate teritorială limitată sau a vizelor de tranzit aeroportuar eliberate anterior, situația sa economică în țara sa de origine și intenția sa veridică de a-și continua călătoria.

(5) În situația în care solicitantul trebuie să dețină o viză de tranzit aeroportuar în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (2), viza de tranzit aeroportuar este valabilă numai pentru tranzitarea zonelor de tranzit internațional ale aeroporturilor aflate pe teritoriul statului membru (statelor membre) respectiv (respective).

(6) De îndată ce a fost adoptată o decizie de eliberare a unei vize, se introduc în VIS datele specificate la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul VIS.

Articolul 27

Completarea autocolantului de viză

(1) În momentul în care autocolantul de viză este completat, se introduc mențiunile obligatorii specificate în anexa VII și se completează zona de citire optică, astfel cum se prevede în documentul OACI nr. 9303 partea 2.

(2) În secțiunea „observații” a autocolantului de viză, statele membre pot adăuga rubrici naționale, fără a dubla în acest fel rubricile obligatorii menționate în anexa VII.

(3) Toate mențiunile de pe autocolantul de viză se imprimă și nu se fac niciun fel de modificări manual pe un autocolant de viză imprimat.

(4) Autocolantele de viză pot fi completate manual numai în caz de forță majoră de natură tehnică. Pe un autocolant completat manual nu se fac modificări.

(5) În situația în care un autocolant de viză este completat manual în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol, această informație se introduce în VIS, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (k) din Regulamentul VIS.

Articolul 28

Anularea autocolantului de viză completat

(1) Dacă pe un autocolant de viză care nu a fost încă aplicat în documentul de călătorie se identifică o eroare, autocolantul de viză se anulează.

(2) Dacă se constată o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă și se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.

(3) Dacă se constată o eroare după introducerea datelor relevante în VIS în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul VIS, aceasta se corectează, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din respectivul regulament.

Articolul 29

Aplicarea autocolantului de viză

(1) Autocolantele de viză imprimate cuprinzând datele indicate la articolul 27 și în anexa VII se aplică pe documentul de călătorie, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în anexa VIII.

(2) În cazul în care statul membru care eliberează viza nu recunoaște documentul de călătorie al solicitantului, pentru aplicarea vizei se utilizează fila separată.

(3) În situația în care un autocolant de viză a fost aplicat pe fila separată de aplicare a vizei, această informație se introduce în VIS, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul VIS.

(4) Vizele individuale eliberate persoanelor înscrise în documentul de călătorie al solicitantului se aplică pe respectivul document de călătorie.

(5) În cazul în care documentul de călătorie în care sunt incluse aceste persoane nu este recunoscut de statul membru emitent, autocolantele de viză individuale se aplică pe fila separată prevăzută în acest scop.

Articolul 30

Drepturile care decurg din eliberarea unei vize

Simpla deținere a unei vize uniforme sau a unei vize cu valabilitate teritorială limitată nu conferă în mod automat dreptul de intrare.

Articolul 31

Informarea autorităților centrale ale altor state membre

(1) Un stat membru poate solicita ca autoritățile sale centrale să fie informate cu privire la vizele eliberate de consulatele altor state membre resortisanților anumitor țări terțe sau unor categorii specifice de astfel de resortisanți, cu excepția vizelor de tranzit aeroportuar.

(2) Statele membre notifică Comisia cu privire la introducerea sau eliminarea cerinței de informare, înainte de punerea în aplicare a măsurii. Respectiva notificare trebuie transmisă de asemenea în cadrul cooperării locale Schengen în jurisdicția în cauză.

(3) Comisia informează statele membre cu privire la astfel de notificări.

(4) Cu începere de la data prevăzută la articolul 46 din Regulamentul VIS, informațiile se transmit în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din respectivul regulament.

Articolul 32

Respingerea cererilor de viză

(1) Fără a se aduce atingere articolului 25 alineatul (1), cererea de viză se respinge:

(a)

dacă solicitantul:

(i)	prezintă un document de călătorie contrafăcut, fals sau falsificat;

(ii)	nu furnizează o justificare pentru scopul și condițiile șederii prevăzute;

(iii)

nu furnizează dovada unor mijloace de întreținere suficiente, atât pe durata șederii prevăzute, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau de reședință sau pentru tranzitul către o țară terță în care este sigur că urmează să fie primit, sau dacă nu este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal;

(iv)	a petrecut deja trei luni în cursul perioadei de șase luni în desfășurare pe teritoriul statelor membre pe baza unei vize uniforme sau a unei vize cu valabilitate teritorială limitată;

(v)	este o persoană care face obiectul unei alerte în SIS emisă în scopul de a i se refuza intrarea;

(vi)

este considerat ca reprezentând o amenințare pentru ordinea publică, siguranța internă sau sănătatea publică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 19 din Codul Frontierelor Schengen, sau relațiile internaționale ale unuia din statele membre, în special dacă în bazele de date naționale ale statelor membre a fost emisă o alertă în scopul de a i se refuza intrarea pentru motivele enumerate anterior; sau

(vii)

nu dovedește că deține o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă, după caz;

(b)

dacă există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative înaintate de către solicitant sau cu privire la veridicitatea datelor pe care le cuprind, la gradul de încredere care poate fi acordat declarațiilor solicitantului sau cu privire la intenția acestuia de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei pe care o solicită.

(2) Decizia de respingere și motivele pe care se întemeiază se comunică solicitantului cu ajutorul formularului tipizat care figurează în anexa VI.

(3) Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize au drept de exercitare a unei căi de atac. Calea de atac este îndreptată împotriva statului membru care a luat decizia finală cu privire la cerere și în conformitate cu legislația națională a respectivului stat membru. Statele membre furnizează solicitanților informații referitoare la procedura care trebuie urmată în situația exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI.

(4) În cazurile menționate la articolul 8 alineatul (2), consulatul statului reprezentant informează solicitantul cu privire la decizia luată de statul membru reprezentat.

(5) Datele privind viza refuzată se introduc în VIS în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul VIS.

CAPITOLUL V

Modificarea unei vize eliberate

Articolul 33

Prelungirea

(1) Perioada de valabilitate și/sau durata de ședere acordată printr-o viză eliberată se prelungește în situația în care autoritatea competentă a unui stat membru consideră că un titular de viză a făcut dovada unei situații de forță majoră sau a unor motive de ordin umanitar care îl/o împiedică să părăsească teritoriul statelor membre înainte de expirarea perioadei de valabilitate sau a duratei de ședere autorizate prin viză. O astfel de prelungire se acordă cu titlu gratuit.

(2) Perioada de valabilitate și/sau durata de ședere acordată prin eliberarea unei vize se poate prelungi dacă titularul vizei este în măsură să facă dovada unor motive de ordin personal întemeiate care să justifice prelungirea perioadei de valabilitate sau a duratei de ședere. Pentru o astfel de prelungire se percepe o taxă de 30 EUR.

(3) În lipsa unei decizii contrare adoptate de autoritatea care prelungește viza, valabilitatea teritorială a vizei prelungite rămâne neschimbată.

(4) Autoritatea competentă să prelungească viza este aceea a statului membru pe al cărui teritoriu se află resortisantul unei țări terțe în momentul în care solicită prelungirea.

(5) Statele membre comunică Comisiei denumirea autorităților competente să prelungească vize.

(6) Prelungirea vizelor se face printr-un autocolant de viză.

(7) Informațiile privind vizele prelungite se introduc în VIS, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul VIS.

Articolul 34

Anularea și revocarea

(1) O viză se anulează în situația în care se constată că, la momentul eliberării sale, nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru eliberarea acesteia, în special dacă există motive serioase pentru a considera că viza a fost obținută în mod fraudulos. În principiu, o viză este anulată de către autoritățile competente ale statului membru care a eliberat respectiva viză. Viza poate fi anulată de autoritățile competente ale altui stat membru, caz în care autoritățile statului membru care a eliberat viza sunt informate cu privire la această anulare.

(2) O viză este revocată în situația în care se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru eliberarea vizei. În principiu, o viză este revocată de către autoritățile competente ale statului membru care a eliberat respectiva viză. Viza poate fi revocată de autoritățile competente ale altui stat membru, caz în care autoritățile statului membru care a eliberat viza sunt informate cu privire la această revocare.

(3) Viza poate fi revocată la cererea titularului vizei. Autoritățile competente ale statului membru care a eliberat viza sunt informate cu privire la respectiva revocare.

(4) Incapacitatea titularului de viză de a prezenta la frontieră unul sau mai multe documente justificative enumerate la articolul 14 alineatul (3) nu conduce automat la o decizie de anulare sau de revocare a vizei.

(5) Dacă o viză este anulată sau revocată, se aplică o ștampilă cu mențiunea „ANULAT” sau „REVOCAT”, iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate „efect de imagine latentă”, precum și termenul „viză” se anulează prin hașurare.

(6) Decizia de anulare sau revocare a unei vize și motivele pe care se întemeiază se comunică solicitantului prin formularul tipizat care figurează în anexa VI.

(7) Un titular de viză a cărui viză a fost anulată sau revocată are dreptul să exercite o cale de atac, cu excepția situației în care viza a fost revocată la cererea acestuia, în conformitate cu alineatul (3). Calea de atac este îndreptată împotriva statului membru care a luat decizia de anulare și de revocare și în conformitate cu legislația națională a respectivului stat membru. Statele membre furnizează solicitanților informații referitoare la procedura care trebuie urmată în situația exercitării unei căi de atac, astfel cum se precizează în anexa VI.

(8) Informațiile privind vizele anulate sau revocate se introduc în VIS în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul VIS.

CAPITOLUL VI

Vizele eliberate la frontierele externe

Articolul 35

Vizele solicitate la frontiera externă

(1) În situații excepționale, vizele se pot elibera la punctele de trecere a frontierei dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	solicitantul îndeplinește condițiile stabilite la articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c), (d) și (e) din Codul Frontierelor Schengen;

(b)	solicitantul nu a fost în măsură să solicite viza în prealabil și prezintă, la cerere, documente care dovedesc existența unor motive neprevăzute și imperative de intrare; și

(c)	întoarcerea solicitantului în țara sa de origine sau de reședință sau tranzitarea de către acesta a unor state altele decât statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen este considerată certă.

(2) Dacă viza este solicitată la frontiera externă, obligativitatea asigurării medicale de călătorie poate fi eliminată, în cazul în care o astfel de asigurare medicală de călătorie nu este disponibilă la respectivul punct de trecere a frontierei sau din motive de ordin umanitar.

(3) O viză eliberată la frontiera externă este o viză uniformă, care conferă titularului dreptul de ședere pentru o durată de maximum 15 zile, în funcție de scopul și condițiile șederii prevăzute. În cazul tranzitului, durata șederii autorizate corespunde timpului necesar pentru scopul tranzitului.

(4) În cazul în care condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a), (c), (d) și (e) din Codul Frontierelor Schengen nu sunt îndeplinite, autoritățile responsabile de eliberarea vizei la frontieră pot elibera o viză cu valabilitate limitată exclusiv la teritoriul statului membru emitent, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament.

(5) În principiu, resortisanților unor țări terțe care se încadrează într-una dintre categoriile de persoane pentru care este necesară o consultare prealabilă, în conformitate cu articolul 22, nu li se eliberează vize la frontiera externă.

Cu toate acestea, în cazuri excepționale, acestor persoane li se pot elibera la frontiera externă vize cu valabilitate limitată la teritoriul statului membru emitent, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) litera (a).

(6) În plus față de motivele de refuz al unei vize, astfel cum sunt prevăzute la articolul 32 alineatul (1), o viză este refuzată la punctul de trecere a frontierei dacă nu se îndeplinesc condițiile menționate la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.

(7) Dispozițiile privind motivarea și notificarea refuzurilor, precum și dreptul de exercitare a unei căi de atac stabilit la articolul 32 alineatul (3) și în anexa VI sunt aplicabile.

Articolul 36

Vizele eliberate navigatorilor în tranzit la frontiera externă

(1) Navigatorii cărora li se cere să dețină o viză la trecerea frontierelor externe ale statelor membre pot obține vize în scopul tranzitului la frontieră dacă:

(a)	îndeplinesc condițiile specificate la articolul 35 alineatul (1); și

(b)	trec frontiera în cauză în scopul îmbarcării, reîmbarcării sau debarcării de pe un vas pe care urmează să lucreze sau pe care au lucrat ca navigatori.

(2) Înainte de a elibera o viză la frontieră unui navigator în tranzit, autoritățile naționale competente se conformează normelor stabilite în anexa IX partea 1 și se asigură că informațiile necesare privind navigatorul în cauză au fost schimbate prin intermediul unui formular pentru navigatori în tranzit completat corespunzător, în conformitate cu anexa IX partea 2.

(3) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere articolului 35 alineatele (3), (4) și (5).

TITLUL IV

GESTIONAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI ORGANIZAREA

Articolul 37

Organizarea secțiilor de vize

(1) Statele membre sunt responsabile de organizarea secțiilor de vize din cadrul consulatelor.

Pentru a preveni orice scădere a gradului de vigilență și a nu expune personalul la presiuni exercitate la nivel local, pentru personalul care intră în contact direct cu solicitanții se instituie sisteme de rotație, după caz. O atenție deosebită se acordă adoptării unor scheme de lucru clare și repartizării/divizării precise a responsabilităților în ceea ce privește luarea deciziilor finale asupra cererilor de viză. Accesul la VIS și SIS pentru consultare, precum și la alte informații cu caracter confidențial, se restrânge la un număr limitat de membri ai personalului autorizați în mod corespunzător. Pentru prevenirea accesului neautorizat la aceste baze de date se iau măsuri adecvate.

(2) Păstrarea și utilizarea autocolantelor de viză sunt supuse unor măsuri adecvate de siguranță, pentru a se evita fraudele sau pierderea acestora. Fiecare consulat păstrează un inventar al stocului de autocolante de viză și înregistrează informații referitoare la modul în care a fost utilizat fiecare autocolant de viză.

(3) Consulatele statelor membre arhivează cererile. Fiecare dosar în parte cuprinde formularul de cerere, copii ale documentelor justificative relevante, o evidență a verificărilor efectuate și numărul de referință al vizei eliberate, astfel încât personalul să poată reconstitui, la nevoie, contextul în care a fost luată decizia cu privire la cerere.

Dosarele cu cereri individuale se păstrează timp de minimum doi ani, cu începere de la data deciziei privind cererea prevăzută la articolul 23 alineatul (1).

Articolul 38

Resursele alocate examinării cererilor și monitorizării consulatelor

(1) Statele membre alocă personalul corespunzător în număr suficient de mare pentru desfășurarea activității de examinare a cererilor, astfel încât să asigure o calitate rezonabilă și armonizată a serviciilor adresate publicului.

(2) Localurile trebuie să satisfacă anumite cerințe de ordin funcțional și să permită aplicarea unor măsuri adecvate de siguranță.

(3) Autoritățile centrale ale statelor membre asigură pregătirea corespunzătoare a personalului expatriat și a angajaților locali, furnizându-le acestora informații complete, precise și actualizate cu privire la legislația națională și comunitară în materie.

(4) Autoritățile centrale ale statelor membre asigură monitorizarea frecventă și adecvată a modului în care sunt examinate cererile și iau măsuri corective atunci când se constată nerespectări ale dispozițiilor prezentului regulament.

Articolul 39

Conduita personalului

(1) Consulatele statelor membre asigură întâmpinarea cu amabilitate a solicitanților.

(2) În exercitarea îndatoririlor sale, personalul consular respectă pe deplin demnitatea umană. Măsurile luate sunt pe măsura obiectivelor urmărite.

(3) În exercitarea funcțiunilor sale, personalul consular nu discriminează persoanele pe motive legate de sex, rasă sau origine etnică, religie ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală.

Articolul 40

Forme de cooperare

(1) Fiecare stat membru este responsabil de organizarea procedurilor legate de cereri. În principiu, cererile se depun la un consulat al unui stat membru.

(2) Statele membre:

(a)

își dotează consulatele și autoritățile care răspund de eliberarea vizelor la frontiere cu echipamentul necesar pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, precum și birourile consulilor onorifici ori de câte ori le utilizează în scopul colectării elementelor biometrice de identificare, în conformitate cu articolul 42; și/sau

(b)	cooperează cu unul sau mai multe alte state membre, în cadrul cooperării locale Schengen sau prin intermediul altor contacte corespunzătoare, sub forma reprezentării limitate, a colocării sau a centrelor comune de primire a cererilor, în conformitate cu articolul 41.

(3) În situații speciale sau din motive legate de situația locală, de exemplu atunci când:

(a)	numărul mare de solicitanți nu permite organizarea colectării cererilor și a datelor în timp util și în condiții decente; sau

(b)	asigurarea unei acoperiri teritoriale bune a țării terțe respective nu este posibilă în niciun alt mod,

și în cazul în care formele de cooperare menționate la alineatul (2) litera (b) se dovedesc inadecvate pentru statul membru în cauză, un stat membru poate coopera, în ultimă instanță, cu un prestator extern de servicii, în conformitate cu articolul 43.

(4) Fără a aduce atingere dreptului de a-l invita pe solicitant la un interviu în persoană, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (8), alegerea unei forme de organizare nu trebuie să aibă ca rezultat invitarea solicitantului de a se prezenta în persoană în mai multe locații pentru depunerea unei cereri.

(5) Statele membre informează Comisia cu privire la modul în care intenționează să organizeze procedurile legate de cereri în cadrul fiecărui oficiu consular.

Articolul 41

Cooperarea dintre statele membre

(1) Atunci când se optează pentru „colocare”, personalul consulatului unuia sau mai multor state membre desfășoară procedurile legate de cererile care îi sunt adresate (inclusiv colectarea elementelor biometrice de identificare) la sediul consulatului altui stat membru, utilizând în comun echipamentul respectivului stat membru. Statele membre implicate convin asupra duratei și condițiilor de încetare ale unei colocări, precum și asupra părții din suma taxei de viză pe care urmează să o primească statul membru al cărui consulat este utilizat.

(2) Atunci când se înființează „centre comune de primire a cererilor”, personalul consulatelor a două sau mai multor state membre se comasează într-o singură clădire în vederea primirii cererilor (inclusiv a elementelor biometrice de identificare). Solicitanții sunt îndrumați către statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la cerere. Statele membre convin asupra duratei și condițiilor de încetare a cooperării, precum și asupra repartizării costurilor între statele membre participante. Unul dintre statele membre este desemnat drept unic responsabil în ceea ce privește logistica și relațiile diplomatice cu țara gazdă.

(3) În eventualitatea încetării cooperării cu alte state membre, statele membre asigură continuitatea furnizării de servicii complete.

Articolul 42

Implicarea consulilor onorifici

(1) Consulii onorifici pot fi, de asemenea, autorizați să îndeplinească anumite sarcini menționate la articolul 43 alineatul (6) sau totalitatea acestora. Se iau măsuri corespunzătoare în vederea garantării securității și protecției datelor.

(2) În cazul în care consulul onorific nu este funcționar public al unui stat membru, îndeplinirea acestor sarcini este conformă cerințelor prevăzute în anexa X, cu excepția dispozițiilor de la punctul D litera (c) din respectiva anexă.

(3) În cazul în care consulul onorific este funcționar public al unui stat membru, respectivul stat membru garantează aplicarea unor cerințe comparabile celor care s-ar aplica dacă sarcinile ar fi îndeplinite de către consulatul acestuia.

Articolul 43

Cooperarea cu prestatorii externi de servicii

(1) Statele membre depun eforturi în vederea cooperării cu un prestator extern de servicii împreună cu unul sau mai multe state membre, fără a aduce atingere normelor privind achizițiile publice și concurența.

(2) Cooperarea cu un prestator extern de servicii are la bază un instrument juridic conform cu cerințele prevăzute în anexa X.

(3) În cadrul cooperării locale Schengen, statele membre efectuează schimburi de informații cu privire la selecția prestatorilor externi de servicii și la stabilirea termenilor și a condițiilor respectivelor instrumente juridice.

(4) Examinarea cererilor, interviurile și, după caz, deciziile cu privire la cereri, precum și tipărirea și aplicarea autocolantului de viză se efectuează numai de consulat.

(5) Prestatorii externi de servicii nu au, în niciun caz, acces la VIS. Accesul la VIS este rezervat exclusiv personalului autorizat în mod corespunzător al consulatelor.

(6) Prestatorului extern de servicii i se poate încredința îndeplinirea a una sau mai multe dintre următoarele sarcini:

(a)	furnizarea de informații generale privind condițiile de obținere a vizelor și formularele pentru cererile de viză;

(b)	informarea solicitantului cu privire la documentele justificative solicitate, pe baza unei liste de control;

(c)	colectarea datelor și a cererilor (inclusiv colectarea elementelor biometrice de identificare) și transmiterea cererii către consulat;

(d)	perceperea taxei de viză;

(e)	gestionarea programărilor pentru prezentarea în persoană la consulat sau la prestatorul extern de servicii;

(f)	colectarea documentelor de călătorie (inclusiv a notificării refuzului, dacă este cazul) de la consulat și returnarea acestora solicitantului.

(7) Pentru alegerea prestatorului extern de servicii, statul membru (statele membre) în cauză verifică solvabilitatea și reputația societății, inclusiv licențele necesare, înregistrarea la registrul comerțului, actul constitutiv și statutul, contractele bancare, asigurându-se că nu există niciun conflict de interese.

(8) Statul membru (statele membre) în cauză se asigură că prestatorul extern de servicii ales respectă termenii și condițiile prevăzute în instrumentul juridic menționat la alineatul (2).

(9) Statul membru (statele membre) în cauză este (sunt) răspunzător (răspunzătoare) de respectarea normelor de protecție a datelor în cadrul procesului de prelucrare a acestora și este (sunt) supravegheat(e), în conformitate cu articolul 28 din Directiva 95/46/CE.

Cooperarea cu un prestator extern de servicii nu limitează sau exclude niciun fel de răspundere prevăzută de legislația națională a statului membru (statelor membre) în cauză pentru încălcări ale obligațiilor privind datele cu caracter personal ale solicitanților sau efectuarea uneia sau a mai multor sarcini menționate la alineatul (6). Această dispoziție nu aduce atingere niciunei acțiuni care poate fi introdusă direct împotriva prestatorului extern de servicii conform legislației naționale a țării terțe în cauză.

(10) Statul membru (statele membre) în cauză asigură formarea prestatorului extern de servicii, corespunzător volumului de cunoștințe necesare pentru a oferi solicitanților servicii corespunzătoare și informații suficiente.

(11) Statul membru (statele membre) în cauză monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a instrumentului juridic menționat la alineatul (2), inclusiv:

(a)	informațiile generale privind condițiile de obținere a vizelor și formularele de cerere furnizate solicitanților de către prestatorul extern de servicii;

(b)

toate măsurile de securitate tehnice și organizatorice impuse în vederea protejării datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, sau pierderii, modificării accidentale, divulgării sau accesului neautorizat, în special în cazul în care cooperarea implică transmiterea dosarelor și a datelor către consulatul statului membru (statelor membre) în cauză, precum și împotriva oricăror alte forme de prelucrare ilicită ale datelor cu caracter personal;

(c)	colectarea și transmiterea elementelor biometrice de identificare;

(d)	măsurile luate pentru a asigura conformitatea cu dispozițiile privind protecția datelor.

În acest scop, consulatul (consulatele) statului membru (statelor membre) în cauză efectuează periodic verificări neanunțate la sediul prestatorului extern de servicii.

(12) În eventualitatea unei încetări a cooperării cu un prestator extern de servicii, statele membre garantează continuitatea furnizării de servicii complete.

(13) Statele membre furnizează Comisiei un exemplar al instrumentului juridic menționat la alineatul (2).

Articolul 44

Criptarea și transferul securizat de date

(1) În cazul înțelegerilor de reprezentare între statele membre și al cooperării dintre statele membre și prestatori externi de servicii și al implicării consulilor onorifici, statul (statele) membru (membre) reprezentat(e) sau statul (statele) membru (membre) în cauză se asigură că datele sunt complet criptate când sunt transferate fie pe cale electronică, fie fizic pe un suport electronic de stocare, de la autoritățile din statul membru reprezentant către autoritățile din statul (statele) membru (membre) reprezentat(e) sau de la prestatorul extern de servicii sau de la consulul onorific către autoritățile statului (statelor) membru (membre) în cauză.

(2) În țările terțe care interzic criptarea datelor care urmează a fi transferate pe cale electronică de la autoritățile statului membru reprezentant către autoritățile statului (statelor) membru (membre) reprezentat(e) sau de la prestatorul extern de servicii sau de la consulul onorific către autoritățile statului (statelor) membru (membre) în cauză, statul (statele) membru (membre) reprezentat(e) sau statul (statele) membru (membre) în cauză nu permite (permit) statului membru reprezentant sau prestatorului extern de servicii sau consulului onorific să transfere date pe cale electronică.

În acest caz, statul (statele) membru (membre) reprezentat(e) sau statul (statele) membru (membre) în cauză se asigură că datele electronice sunt transferate fizic în formă complet criptată pe un suport electronic de stocare de la autoritățile din statul membru reprezentant către autoritățile din statul (statele) membru (membre) reprezentat(e) sau de la prestatorul extern de servicii sau de la consulul onorific către statul (statele) membru (membre) în cauză printr-un funcționar consular al unui stat membru, sau, în cazul în care un astfel de transfer ar presupune adoptarea unor măsuri disproporționate sau nerezonabile, printr-un alt mod sigur și securizat, de exemplu prin intermediul operatorilor de transport recunoscuți, cu experiență în transportarea documentelor și a datelor sensibile în țara terță în cauză.

(3) Nivelul de securitate pentru transfer este adaptat în fiecare caz la natura sensibilă a datelor.

(4) Statele membre sau Comunitatea depun eforturi pentru a ajunge la un acord cu țările terțe vizate, cu scopul de a ridica interdicția de criptare a datelor care urmează a fi transferate pe cale electronică de la autoritățile statului membru reprezentant către autoritățile statului (statelor) membru (membre) reprezentat(e) sau de la prestatorul extern de servicii sau de la consulul onorific către autoritățile statului membru (statelor membre) în cauză.

Articolul 45

Cooperarea dintre statele membre și intermediarii comerciali

(1) Statele membre pot coopera cu intermediari comerciali pentru depunerea cererilor, cu excepția colectării elementelor biometrice de identificare.

(2) O astfel de cooperare se bazează pe acordarea unei acreditări de către autoritățile relevante ale statelor membre. Acreditarea se bazează, în special, pe verificarea următoarelor aspecte:

(a)	situația actuală a intermediarului comercial: valabilitatea licenței, înmatricularea la registrul comerțului, contractele bancare;

(b)	contractele existente, încheiate cu parteneri comerciali cu sediul în statele membre, care oferă cazare și alte pachete de servicii turistice;

(c)	contractele încheiate cu companiile de transport, care trebuie să includă călătorii dus, precum și călătorii garantate și fixe pentru întoarcere.

(3) Intermediarii comerciali acreditați sunt monitorizați în mod periodic, prin controale aleatorii care includ interviuri telefonice sau personale cu solicitanții, verificarea călătoriilor și a cazării, verificarea asigurărilor medicale de călătorie, pentru a se asigura că sunt adecvate și că acoperă fiecare călător individual și, atunci când se consideră că este necesar, verificarea documentelor care atestă întoarcerea în grup.

(4) În cadrul cooperării locale Schengen se efectuează schimburi de informații cu privire la performanțele în activitatea intermediarilor comerciali acreditați în ceea ce privește neregulile constatate și refuzul cererilor depuse de intermediarii comerciali, și cu privire la formele identificate de fraudare a documentelor de călătorie și neefectuarea călătoriilor programate.

(5) În cadrul cooperării locale Schengen au loc schimburi de liste cuprinzând intermediarii comerciali acreditați de fiecare consulat ori cărora li s-a retras acreditarea, inclusiv motivele care au determinat retragerea.

Fiecare consulat se asigură că lista intermediarilor comerciali acreditați cu care cooperează este adusă la cunoștința publicului.

Articolul 46

Elaborarea statisticilor

Statele membre elaborează statistici anuale privind vizele, în conformitate cu tabelul prevăzut în anexa XII. Respectivele statistici sunt prezentate până la data de 1 martie pentru anul calendaristic precedent.

Articolul 47

Informarea publicului larg

(1) Autoritățile centrale și consulatele statelor membre pun la dispoziția publicului toate informațiile relevante cu privire la cererile de viză, în special:

(a)	criteriile, condițiile și procedurile de solicitare a vizelor;

(b)	mijloacele prin care se obțin programări, dacă este cazul;

(c)	locul în care pot fi depuse cererile (consulatul competent, centrul comun de primire a cererilor sau prestatorul extern de servicii);

(d)	intermediarii comerciali acreditați;

(e)	faptul că ștampila prevăzută la articolul 20 nu produce efecte juridice;

(f)	termenele de examinare a cererilor prevăzute la articolul 23 alineatele (1), (2) și (3);

(g)	țările terțe pentru ai căror resortisanți sau categorii specifice de resortisanți este necesară o consultare sau o informare prealabilă;

(h)

faptul că deciziile negative privind cererile trebuie comunicate solicitantului, că acestea trebuie să menționeze motivele pe care se întemeiază și că solicitanții ale căror cereri au fost respinse dispun de un drept de exercitare a unei căi de atac, precum și informații privind procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac, inclusiv autoritatea competentă și termenul-limită pentru exercitarea căii de atac;

(i)	faptul că simpla deținere a unei vize nu conferă în mod automat dreptul de intrare și că titularilor vizelor li se solicită să prezinte dovada că îndeplinesc condițiile de intrare la frontiera externă, astfel cum se prevede la articolul 5 din Codul frontierelor Schengen.

(2) Statul membru reprezentant și reprezentat informează publicul cu privire la înțelegerile de reprezentare, în conformitate cu articolul 8, înainte ca acestea să intre în vigoare.

TITLUL V

COOPERAREA LOCALĂ SCHENGEN

Articolul 48

Cooperarea locală Schengen între consulatele statelor membre

(1) Pentru a asigura aplicarea armonizată a politicii comune în materie de vize luând în considerare, atunci când este cazul, condițiile locale, consulatele statelor membre și Comisia, cooperează în cadrul fiecărei jurisdicții evaluând, în special, necesitatea:

(a)	întocmirii unei liste de documente justificative ce urmează a fi prezentată de solicitanți, luând în considerare articolul 14 și anexa II;

(b)	stabilirii unor criterii comune de examinare a cererilor cu privire la scutirea de la taxa de viză prevăzută la articolul 16 alineatul (5) și a unor aspecte referitoare la traducerea formularului de cerere, în conformitate cu articolul 11 alineatul (5);

(c)	unei liste exhaustive de documente de călătore eliberate de țara gazdă, care trebuie să fie actualizate regulat.

În cazul în care, în legătură cu una sau mai multe dintre literele (a)-(c), evaluarea în cadrul cooperării locale Schengen confirmă necesitatea unei abordări locale armonizate, se adoptă măsuri privind o astfel de abordare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 alineatul (2).

(2) În cadrul cooperării locale Schengen se întocmește o fișă informativă comună referitoare la vizele uniforme și vizele cu valabilitate teritorială limitată și vizele de tranzit aeroportuar, cuprinzând respectiv drepturile pe care le conferă viza și condițiile stabilite pentru a solicita astfel de vize, inclusiv, dacă este cazul, lista documentelor justificative prevăzute la alineatul (1) litera (a).

(3) În cadrul cooperării locale Schengen se efectuează următoarele schimburi de informații:

(a)	statistici lunare privind vizele uniforme, vizele cu valabilitate teritorială limitată și vizele de tranzit aeroportuar eliberate, precum și numărul de cereri de viză respinse;

(b)

privind evaluarea riscurilor legate de migrație și/sau de securitate, informații privind:

(i)	structura socioeconomică a țării gazdă;

(ii)	sursele de informare la nivel local, inclusiv privind asigurările sociale, asigurările medicale, registrele fiscale și registrele de intrări/ieșiri;

(iii)

utilizarea de documente contrafăcute, false sau falsificate;

(iv)	rețelele de imigrație ilegală;

(v)	vize refuzate;

(c)	informații privind cooperarea cu companiile de transport;

(d)	informații privind companiile de asigurări care oferă asigurări medicale de călătorie corespunzătoare (inclusiv verificarea tipului de acoperire și eventualele sume excedentare).

(4) Periodic, se organizează reuniuni de cooperare locală Schengen, la care participă statele membre și Comisia, destinate să abordeze în mod specific aspecte operaționale ale aplicării politicii comune în materie de vize. Cu excepția cazului în care s-a convenit altfel la cererea Comisiei, aceste reuniuni sunt convocate în cadrul jurisdicției de către Comisie.

În cadrul cooperării locale Schengen, se pot organiza reuniuni monotematice și se pot constitui subgrupuri de studiu al unor aspecte specifice.

(5) În mod sistematic, se întocmesc rapoarte de sinteză ale reuniunilor de cooperare locală Schengen care se difuzează la nivel local. Comisia poate delega întocmirea rapoartelor unui stat membru. Consulatele fiecărui stat membru transmit rapoartele autorităților centrale.

Pe baza acestor rapoarte, Comisia întocmește, în fiecare jurisdicție, un raport anual pe care îl înaintează Parlamentului European și Consiliului.

(6) Reprezentați ai consulatelor statelor membre care nu aplică acquis-ul comunitar în materie de vize, sau reprezentați ai unor țări terțe, pot fi invitați ad-hoc să participe la reuniuni, în vederea unui schimb de informații privind vizele.

TITLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 49

Înțelegeri relative la Jocurile Olimpice și Paralimpice

Statele membre care găzduiesc Jocuri Olimpice sau Paralimpice aplică procedurile și condițiile specifice de facilitare a eliberării vizelor prevăzute în anexa XI.

Articolul 50

Modificarea anexelor

Măsurile destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament și prin care se modifică anexele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII și XII se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 52 alineatul (3).

Articolul 51

Instrucțiuni privind aplicarea în practică a Codului vizelor

Instrucțiunile operaționale pentru aplicarea în practică a dispozițiilor prezentului regulament se elaborează în conformitate cu procedura menționată la articolul 52 alineatul (2).

Articolul 52

Procedura comitetului

(1) Comisia este asistată de un comitet (Comitetul pentru vize).

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie și cu condiția ca măsurile de aplicare adoptate în conformitate cu procedura respectivă să nu modifice principalele dispoziții ale prezentului regulament.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

Articolul 53

Notificarea

(1) Statele membre comunică Comisiei:

(a)	înțelegerile de reprezentare, menționate la articolul 8;

(b)	țările terțe ai căror resortisanți fac obiectul cerinței unor state membre de a deține o viză de tranzit aeroportuar atunci când tranzitează zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor aflate pe teritoriul lor, astfel cum se menționează la articolul 3;

(c)	formularul național de luare în întreținere și/sau de cazare particulară, menționat la articolul 14 alineatul (4), după caz;

(d)	lista țărilor terțe pentru care este necesară o consultare prealabilă, menționată la articolul 22 alineatul (1);

(e)	lista țărilor terțe pentru care este necesară procedura de informare menționată la articolul 31 alineatul (1);

(f)	mențiunile adăugate la nivel național în secțiunea „observații” a autocolantului de viză, în conformitate cu articolul 27 alineatul (2);

(g)	autoritățile competente să prelungească vize, în conformitate cu articolul 33 alineatul (5);

(h)	formele de cooperare alese, menționate la articolul 40;

(i)	statisticile elaborate în conformitate cu articolul 46 și cu anexa XII.

(2) Comisia pune informațiile comunicate în temeiul alineatului (1) la dispoziția statelor membre și a publicului, prin intermediul unei publicații electronice permanent actualizate.

Articolul 54

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 767/2008

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 se modifică după cum urmează:

La articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	«viză uniformă», astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (22);

(b)	litera (b) se elimină;

(c)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	«viză de tranzit aeroportuar», astfel cum este definită la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;”;

(d)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)	«viză cu valabilitate teritorială limitată», astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;”;

(e)	litera (e) se elimină.

2.	La articolul 8 alineatul (1), cuvintele „La primirea unei cereri” se înlocuiesc cu: „Atunci când cererea este admisibilă în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009”.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)	titlul se modifică după cum urmează: „Datele care trebuie introduse în momentul depunerii cererii”;

(b)

alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	numele (numele de familie), numele la naștere [numele anterior (anterioare)], prenumele; data nașterii, locul nașterii, țara nașterii, sexul;”;

(ii)	litera (e) se elimină;

(iii)

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)	statul membru (statele membre) de destinație și durata șederii sau a tranzitului prevăzute;”;

(iv)

litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)	principalul scop (principalele scopuri) al(e) călătoriei;”;

(v)

litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)	data prevăzută de sosire în spațiul Schengen și data prevăzută de plecare din spațiul Schengen;”;

(vi)

litera (j) se înlocuiește cu următorul text:

„(j)	Statul membru al primei intrări;”;

(vii)

litera (k) se înlocuiește cu următorul text:

„(k)	adresa de domiciliu a solicitantului;”;

(viii)

nu privește versiunea în limba română;

(ix)	la litera (m), cuvintele „tatălui și al mamei” se înlocuiesc cu „autorității părintești sau tutorelui”.

La articolul 10 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(k)	dacă este cazul, indicația că autocolantul de viză a fost completat manual.”

5.	La articolul 11, paragraful introductiv se înlocuiește cu următorul text: „Atunci când autoritatea competentă în domeniul vizelor care reprezintă un alt stat membru întrerupe examinarea cererii, aceasta adaugă următoarele informații în dosarul de cerere:”.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)	informații referitoare la stadiul procedurii, cu menționarea faptului că viza a fost refuzată și a faptului dacă autoritatea respectivă a refuzat-o în numele altui stat membru;”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În dosarul de cerere se menționează, de asemenea, motivul sau motivele refuzului vizei, care poate (pot) fi unul sau mai multe dintre următoarele:

(a)

solicitantul:

(i)	prezintă un document de călătorie contrafăcut, fals sau falsificat;

(ii)	nu furnizează o justificare pentru scopul și condițiile șederii prevăzute;

(iii)

(iv)	a petrecut deja trei luni în cursul perioadei de șase luni în desfășurare pe teritoriul statelor membre în temeiul unei vize uniforme sau al unei vize cu valabilitate teritorială limitată;

(v)	este o persoană care face obiectul unei alerte în SIS emisă în scopul de a i se refuza intrarea;

(vi)

este considerat ca reprezentând o amenințare pentru ordinea publică, siguranța internă sau pentru sănătatea publică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 19 din Codul Frontierelor Schengen sau pentru relațiile internaționale ale unuia din statele membre, în special dacă în bazele de date naționale ale statelor membre a fost emisă o alertă în scopul de a i se refuza intrarea pentru motivele enumerate anterior;

(vii)

nu dovedește că deține o asigurare medicală de călătorie corespunzătoare și valabilă, după caz;

(b)	informațiile prezentate cu privire la justificarea scopului și a condițiilor șederii preconizate nu sunt fiabile;

(c)	intenția solicitantului de a părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea vizei nu a putut fi stabilită;

(d)	nu s-au furnizat suficiente dovezi care să arate că solicitantul nu a fost în măsură să solicite o viză în prealabil, ceea ce ar justifica solicitarea vizei la frontieră.”

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Date de adăugat în cazul anulării sau al retragerii unei vize

(1) În cazul în care s-a luat decizia de a anula sau de a retrage o viză sau de a reduce durata de valabilitate a unei vize, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor care a luat această decizie adaugă următoarele date în dosarul de cerere:

(a)	informații referitoare la stadiul procedurii, cu menționarea faptului că viza a fost anulată sau retrasă;

(b)	autoritatea care a anulat sau a retras viza, inclusiv sediul acesteia;

(c)	locul și data deciziei.

(2) În dosarul de cerere se menționează, de asemenea, motivul sau motivele anulării sau al(e) retragerii, care poate (pot) fi:

(a)	unul sau mai multe dintre motivele enumerate la articolul 12 alineatul (2);

(b)	cererea titularului vizei de revocare a acesteia.”

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

paragraful introductiv se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care s-a luat decizia de a prelungi perioada de valabilitate a unei vize și/sau durata șederii în cazul unei vize eliberate, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor care a prelungit viza adaugă următoarele date în dosarul de cerere:”;

(ii)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)	numărul autocolantului de viză corespunzător vizei prelungite;”;

(iii)

litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)	teritoriul pe care titularul vizei este autorizat să călătorească, dacă valabilitatea teritorială a vizei prelungite diferă de cea a vizei inițiale;”;

(b)	la alineatul (2), litera (c) se elimină.

9.	La articolul 15 alineatul (1) cuvintele „prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a vizelor” se înlocuiesc cu „sau de prelungire a vizelor”.

10.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.	Statul membru al primei intrări;”;

(b)

punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„6.	tipul de viză eliberată;”;

(c)

punctul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„11.	principalul scop (principalele scopuri) al(e) călătoriei;”.

11.	La articolul 18 alineatul (4) litera (c) și la articolul 19 alineatul (2) litera (c), cuvintele „sau s-a redus”, iar la articolul 20 alineatul (2) litera (d) și la articolul 22 alineatul (2) litera (d) cuvintele „sau redusă” se elimină.

12.	La articolul 23 alineatul (1) litera (d), cuvintele „al reducerii duratei de valabilitate” se elimină.

Articolul 55

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 562/2006

Anexa V partea A din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 se modifică după cum urmează:

(a)

punctul 1 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	să anuleze sau să revoce viza, după caz, în conformitate cu dispozițiile articolului 34 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (23);

(b)	punctul 2 se elimină.

Articolul 56

Abrogări

(1) Articolele 9-17 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 se abrogă.

(2) Se abrogă:

(a)	Decizia Comitetului executiv Schengen din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun și Instrucțiunilor consulare comune [SCH/Com-ex (99) 13 – Instrucțiunile consulare comune, inclusiv anexele];

(b)

Deciziile Comitetului executiv Schengen din 14 decembrie 1993 privind prelungirea vizei uniforme [SCH/Com ex (93) 21] și privind principiile comune de anulare, revocare sau de scurtare a duratei de valabilitate a vizei uniforme [SCH/Com ex (93) 24], Decizia Comitetului executiv Schengen din 22 decembrie 1994 privind schimbul de informații statistice referitoare la eliberarea vizelor uniforme [SCH/Com ex (94) 25], Decizia Comitetului executiv Schengen din 21 aprilie 1998 privind schimbul de date statistice referitoare la vizele eliberate [SCH/Com ex (98) 12] și Decizia Comitetului executiv Schengen din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitații, declarații de garanție și atestări de cazare [SCH/Com-ex (98) 57];

(c)	Acțiunea comună 96/197/JAI din 4 martie 1996 cu privire la regimul de tranzit aeroportuar (24);

(d)	Regulamentul (CE) nr. 789/2001 al Consiliului din 24 aprilie 2001 care rezervă Consiliului competențele de executare în ceea ce privește anumite norme metodologice și proceduri de examinare a cererilor de viză (25);

(e)	Regulamentul (CE) nr. 1091/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind libera circulație cu o viză de lungă ședere (26);

(f)	Regulamentul (CE) nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003 privind eliberarea vizelor la frontieră, inclusiv marinarilor în tranzit (27);

(g)

articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 390/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Instrucțiunilor consulare comune adresate misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră în legătură cu introducerea biometriei, inclusiv a dispozițiilor privind organizarea primirii și prelucrării cererilor de viză (28).

(3) Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XIII.

Articolul 57

Monitorizare și evaluare

(1) La doi ani de la punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor prezentului regulament, Comisia realizează o evaluare a aplicării acestuia. Această evaluare globală trebuie să includă o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele și a punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament, fără a aduce atingere rapoartelor menționate la alineatul (3).

(2) Comisia transmite evaluarea menționată la alineatul (1) Parlamentului European și Consiliului. Pe baza acestei evaluări, Comisia va transmite, după caz, propuneri corespunzătoare în vederea modificării prezentului regulament.

(3) Comisia prezintă, în termen de trei ani de la începerea activității VIS și la fiecare patru ani după aceasta, un raport către Parlamentul European și către Consiliu cu privire la punerea în aplicare a articolelor 13, 17, 40-44 din prezentul regulament, inclusiv cu privire la punerea în aplicare a colectării și a utilizării elementelor biometrice de identificare, compatibilitatea standardelor OACI alese, conformitatea cu normele privind protecția datelor, experiența cu prestatorii externi de servicii, cu o referire specifică la colectarea datelor biometrice, punerea în aplicare a regulii referitoare la termenul de 59 de luni aplicabil în materie de copiere a amprentelor și organizarea procedurilor referitoare la cereri. Raportul include, de asemenea, în temeiul articolului 17 alineatele (12), (13) și (14) și al articolului 50 alineatul (4) din Regulamentul VIS, cazurile în care amprentele digitale nu au putut fi furnizate din motive de ordin faptic sau cazurile în care nu s-a solicitat să fie furnizate din motive legale, în comparație cu numărul cazurilor în care amprentele digitale au fost prelevate. Raportul include informații cu privire la cazurile în care unei persoane care nu a putut faptic să furnizeze amprentele digitale i-a fost refuzată viza. Raportul este însoțit, dacă este necesar, de propuneri corespunzătoare de modificare a prezentului regulament.

(4) Primul dintre rapoartele prevăzute la alineatul (3) abordează, de asemenea, chestiunea fiabilității suficiente în scopul identificării și verificării amprentelor digitale ale copiilor cu vârsta sub 12 ani și, în special, cum evoluează amprentele odată cu vârsta, pe baza rezultatelor unui studiu efectuat sub responsabilitatea Comisiei.

Articolul 58

Intrarea în vigoare

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezentul regulament se aplică de la 5 aprilie 2010.

(3) Articolul 52 și articolul 53 alineatul (1) literele (a)-(h) și alineatul (2) se aplică de la 5 octombrie 2009.

(4) În ceea ce privește Rețeaua de consultare Schengen (specificații tehnice), articolul 56 alineatul (2) litera (d) se aplică de la data menționată la articolul 46 din Regulamentul VIS.

(5) Articolul 32 alineatele (2) și (3), articolul 34 alineatele (6) și (7) și articolul 35 alineatul (7) se aplică de la 5 aprilie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Adoptat la Bruxelles, 13 iulie 2009.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

E. ERLANDSSON

(1) Avizul Parlamentului European din 2 aprilie 2009 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 iunie 2009.

(2) JO L 239, 22.9.2000, p. 19.

(3) JO C 326, 22.12.2005, p. 1.

(4) JO C 53, 3.3.2005, p. 1.

(5) JO L 218, 13.8.2008, p. 60.

(6) JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(7) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(8) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.

(9) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(10) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

(11) JO L 176, 10.7.1999, p. 53.

(12) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(13) JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

(14) JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

(15) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(16) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(17) JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

(18) JO L 164, 14.7.1995, p. 1.

(19) JO L 53, 23.2.2002, p. 4.

(20) JO L 267, 27.9.2006, p. 41.

(21) JO L 289, 3.11.2005, p. 23.

(22) JO L 243, 15.9.2009, p. 1”;

(23) JO L 243, 15.9.2009, p. 1”;

(24) JO L 63, 13.3.1996, p. 8.

(25) JO L 116, 26.4.2001, p. 2.

(26) JO L 150, 6.6.2001, p. 4.

(27) JO L 64, 7.3.2003, p. 1.

(28) JO L 131, 28.5.2009, p. 1.

ANEXA I

ANEXA II

Lista neexhaustivă a documentelor justificative

Documentele justificative care sunt prevăzute în articolul 14 și trebuie prezentate de către solicitanții de vize pot include următoarele:

DOCUMENTAȚIA PRIVIND SCOPUL CĂLĂTORIEI

pentru călătorii de afaceri:

(a)	o invitație din partea unei firme sau autorități pentru participarea la reuniuni, conferințe sau evenimente pe teme legate de comerț, industrie sau muncă;

(b)	alte documente care să ateste existența unor relații comerciale sau profesionale;

(c)	bilete de intrare pentru târguri și congrese, dacă este cazul;

(d)	documente care să ateste activitățile societății;

(e)	documente care să ateste rolul [statutul] solicitantului în cadrul societății;

pentru călătorii efectuate în cadrul studiilor sau al altor tipuri de formare:

(a)	un certificat de înscriere la o instituție de învățământ, pentru a participa la cursuri teoretice sau de formare profesională, în cadrul formării de bază sau al perfecționării;

(b)	carnete de student sau certificate pentru cursurile la care urmează să se participe;

pentru călătorii realizate în scopuri turistice sau pentru motive personale:

(a)

documente privind cazarea:

—	o invitație din partea persoanei care urmează să îl găzduiască pe solicitantul vizei, dacă este cazul;

—	un document care să ateste cazarea sau orice alt document corespunzător care menționează cazarea avută în vedere;

(b)

documente privind itinerariul:

—	confirmarea rezervării unei călătorii organizate sau orice alt document corespunzător care menționează planurile de călătorie preconizate;

—	în caz de tranzit: viza sau un alt permis de intrare pentru țara terță de destinație; bilete pentru continuarea călătoriei;

pentru călătorii realizate în scopuri politice, științifice, culturale, sportive sau al unor evenimente religioase, sau pentru alte motive:

—	invitații, bilete de intrare, înscrieri sau programe care să ateste (pe cât posibil) denumirea organizației gazdă și durata șederii sau orice alt document corespunzător care să menționeze scopul călătoriei;

pentru călătorii ale delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale, adresate guvernului țării terțe în cauză, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate de instituții interguvernamentale pe teritoriul statelor membre:

—	o scrisoare din partea unei autorități din țara terță în cauză care să confirme că solicitantul este un membru al delegației oficiale care călătorește către un stat membru în scopul participării la evenimentele menționate anterior, scrisoare însoțită de o copie a invitației oficiale;

pentru călătorii din motive medicale:

—	un document oficial din partea instituției medicale, care să confirme necesitatea îngrijirii medicale în această instituție și dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical.

DOCUMENTAȚIA NECESARĂ EVALUĂRII INTENȚIEI SOLICITANTULUI DE A PĂRĂSI TERITORIUL STATELOR MEMBRE

1.	rezervarea sau existența unui bilet de întoarcere sau a unui bilet dus-întors;

2.	dovada existenței mijloacelor financiare în țara de reședință;

3.	dovada locului de muncă: extrase de cont;

4.	dovada posesiei de bunuri imobiliare;

5.	dovada integrării în țara de reședință: legături de rudenie; statut profesional.

DOCUMENTAȚIA PRIVIND SITUAȚIA FAMILIALĂ A SOLICITANTULUI

1.	acordul persoanelor care exercită autoritatea părintească sau tutela (în cazul în care un minor nu călătorește însoțit de acestea);

2.	dovada legăturilor de rudenie cu gazda/persoana care emite invitația.

ANEXA III

MODEL UNIFORM DE ȘTAMPILĂ ȘI UTILIZAREA ȘTAMPILEI INDICÂND ADMISIBILITATEA UNEI CERERI DE VIZĂ

… viza … (1)
xx/xx/xxxx (2)	… (3)
Exemplu:
viza C FR
22.4.2009	Consulatul Franței
Djibouti

Această ștampilă se aplică pe prima pagină liberă a documentului de călătorie pe care nu sunt înscrise mențiuni sau aplicate ștampile.

(1) Codul statului membru care examinează cererea. Se utilizează codurile prevăzute în anexa VII punctul 1.1.

(2) Data depunerii cererii (opt cifre: xx ziua, xx luna, xxxx anul).

(3) Autoritatea care examinează cererea de viză.

ANEXA IV

Lista comună a țărilor terțe, enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, ai căror resortisanți trebuie să fie în posesia unei vize de tranzit aeroportuar la trecerea prin zona de tranzit internațional din aeroporturile situate pe teritoriul statelor membre

AFGANISTAN

BANGLADESH

REPUBLICA DEMOCRATICĂ CONGO

ERITREEA

ETIOPIA

GHANA

IRAN

IRAK

NIGERIA

PAKISTAN

SOMALIA

SRI LANKA

ANEXA V

LISTA PERMISELOR DE ȘEDERE CARE CONFERĂ TITULARILOR DREPTUL DE TRANZIT PRIN AEROPORTURILE STATELOR MEMBRE FĂRĂ SĂ LI SE SOLICITE SĂ DEȚINĂ O VIZĂ DE TRANZIT AEROPORTUAR

ANDORRA:

—	Tarjeta provisional de estancia y de trabajo (permis provizoriu de ședere și de muncă) (alb). Acestea sunt eliberate lucrătorilor sezonieri; perioada de valabilitate depinde de durata activității desfășurate, nedepășind, în niciun caz, șase luni. Acest permis nu se poate reînnoi;

—	Tarjeta de estancia y de trabajo (permis de ședere și de muncă) (alb). Acest permis se eliberează pentru șase luni și poate fi reînnoit pentru încă un an;

—	Tarjeta de estancia (permis de ședere) (alb). Acest permis se eliberează pentru șase luni și poate fi reînnoit pentru încă un an;

—	Tarjeta temporal de residencia (permis de ședere temporar) (roz). Acest permis se eliberează pentru un an și poate fi reînnoit de două ori, de fiecare dată pentru încă un an;

—	Tarjeta ordinaria de residencia (permis de ședere normal) (galben). Acest permis se eliberează pentru trei ani și poate fi reînnoit pentru încă trei ani;

—	Tarjeta privilegiada de residencia (permis de ședere special) (verde). Acest permis se eliberează pentru cinci ani și se poate reînoi, de fiecare dată pentru încă cinci ani;

—	Autorización de residencia (autorizație de ședere) (verde). Acest permis se eliberează pentru un an și se poate reînoi, de fiecare dată pentru încă trei ani;

—	Autorización temporal de residencia y de trabajo (autorizație temporară de ședere și de muncă) (roz). Acest permis se eliberează pentru doi ani și poate fi reînnoit pentru încă doi ani;

—	Autorización ordinaria de residencia y de trabajo (autorizație normală de ședere și de muncă) (galbenă). Acest permis se eliberează pentru cinci ani;

—	Autorización privilegiada de residencia y de trabajo (autorizație specială de ședere și de muncă) (verde). Acest permis se eliberează pentru zece ani și se poate reînoi, de fiecare dată pentru încă zece ani.

CANADA:

—	Permis de ședere permanent (card din plastic).

JAPONIA:

—	Permis de reintrare pe teritoriul Japoniei.

SAN MARINO:

—	Permesso di soggiorno ordinario (validità illimitata) [permis de ședere normal (fără dată de expirare)];

—	Permesso di soggiorno continuativo speciale (validità illimitata) [permis de ședere permanent special (fără dată de expirare)];

—	Carta d’identità de San Marino (validità illimitata) [carte de identitate pentru San Marino (fără dată de expirare)].

STATELE UNITE ALE AMERICII:

—	Formularul I-551 permis de ședere permanent (cu o durată de valabilitate de la doi la zece ani);

—	Formularul I-551 Permis de confirmare a înregistrării unei persoane străine (cu o durată de valabilitate de la doi la zece ani);

—	Formularul I-551 Permis de confirmare a înregistrării unei persoane străine (fără dată de expirare);

—	Formularul I-327 Document de reintrare (cu o durată de valabilitate de doi ani – eliberat posesorilor unui I-551);

—	Permis de ședere pentru străini (cu o durată de valabilitate de la doi la zece ani sau fără dată de expirare. Acest document îi garantează posesorului faptul că poate reveni numai în cazul în care perioada petrecută în afara SUA nu a fost mai mare de un an);

—	Permis de reintrare (cu o durată de valabilitate de doi ani. Acest document îi garantează posesorului faptul că poate reveni numai în cazul în care perioada petrecută în afara SUA nu a fost mai mare de doi ani);

—	Ștampilă valabilă de ședere temporară într-un pașaport valabil (cu o valabilitate de un an de la data eliberării).

ANEXA VI

ANEXA VII

COMPLETAREA AUTOCOLANTULUI DE VIZĂ

1. Secțiunea pentru mențiuni obligatorii

1.1. Rubrica „VALABIL PENTRU”:

În această rubrică se precizează teritoriul pe care deținătorul vizei are dreptul să călătorească.

Rubrica poate fi completată numai în unul din modurile de mai jos:

(a)	State Schengen;

(b)

State Schengen sau state Schengen pe al căror teritoriu viza are o valabilitate limitată (în acest caz se utilizează următoarele abrevieri):

BE	BELGIA
CZ	REPUBLICA CEHĂ
DK	DANEMARCA
DE	GERMANIA
EE	ESTONIA
GR	GRECIA
ES	SPANIA
FR	FRANȚA
IT	ITALIA
LV	LETONIA
LT	LITUANIA
LU	LUXEMBURG
HU	UNGARIA
MT	MALTA
NL	ȚĂRILE DE JOS
AT	AUSTRIA
PL	POLONIA
PT	PORTUGALIA
SI	SLOVENIA
SK	SLOVACIA
FI	FINLANDA
SE	SUEDIA
IS	ISLANDA
NO	NORVEGIA
CH	ELVEȚIA

1.2. Atunci când autocolantul de viză este utilizat pentru eliberarea unei vize uniforme, această rubrică este completată cu mențiunea „State Schengen”, în limba statului membru care a eliberat viza.

1.3. Atunci când autocolantul de viză este utilizat pentru eliberarea unei vize cu valabilitate teritorială limitată, în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) din prezentul regulament, această rubrică se completează cu numele statului (statelor) membru (membre) la teritoriul căruia (cărora) se limitează șederea titularului vizei, în limba statului membru care a eliberat viza.

1.4. Atunci când autocolantul de viză este utilizat pentru eliberarea unei vize cu o valabilitate teritorială limitată, în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) din prezentul regulament, se poate recurge la următoarele opțiuni pentru codurile care trebuie menționate:

(a)	menționarea codurilor pentru statele membre respective;

(b)	menționarea cuvintelor „State Schengen”, urmate – între paranteze – de semnul minus și de codurile statelor membre pentru teritoriul cărora viza nu este valabilă;

(c)	în cazul în care rubrica „valabil pentru” nu este suficientă pentru toate codurile statelor membre care (nu) recunosc documentul de călătorie în cauză, se reduce dimensiunea literelor utilizate.

2. Rubrica „DE LA ... PÂNĂ LA”:

În această rubrică se precizează perioada șederii titularului vizei, astfel cum este autorizată de aceasta.

Data de la care deținătorul vizei poate intra pe teritoriul pentru care este valabilă viza este menționată mai jos, după cuvintele „DE LA”:

—	ziua este menționată prin utilizarea a două cifre, din care prima este zero în cazul în care ziua respectivă se exprimă printr-o singură cifră;

—	liniuță de separare;

—	luna este menționată prin utilizarea a două cifre, din care prima este zero în cazul în care luna respectivă se exprimă printr-o singură cifră;

—	liniuță de separare;

—	anul este menționat prin utilizarea a două cifre, care corespund ultimelor două cifre ale anului.

De pildă: 05-12-07 = 5 decembrie 2007.

Data corespunzătoare ultimei zile a perioadei de ședere autorizată a titularului vizei se completează după cuvintele „PÂNĂ LA” și este înscrisă în același mod ca prima dată. Titularul vizei trebuie să fi părăsit teritoriul pentru care este valabilă viza până la miezul nopții la acea dată.

3. Rubrica „NUMĂRUL DE INTRĂRI”:

În această rubrică se precizează de câte ori deținătorul vizei poate intra pe teritoriul pentru care este valabilă viza, mai precis se referă la numărul de perioade de ședere care pot fi petrecute în decursul întregii perioade de valabilitate (a se vedea punctul 4).

Intrările pot fi în număr de una, două sau mai multe. Acest număr este înscris în dreapta mențiunii preimprimate, folosind „01”, „02” sau abrevierea „MULT”, în cazul în care viza dă dreptul la mai mult de două intrări.

În cazul în care se eliberează o viză de tranzit aeroportuar cu intrări multiple în conformitate cu articolul 26 alineatul (3) din prezentul regulament, valabilitatea vizei se calculează după cum urmează: prima dată a plecării plus șase luni.

Viza nu mai este valabilă atunci când numărul total de ieșiri efectuate de titularul vizei este egal cu numărul de intrări autorizate, chiar dacă titularul vizei nu a epuizat numărul de zile autorizate de viză.

4. Rubrica „DURATA VIZITEI ... ZILE”

În această rubrică se precizează numărul de zile pe care titularul vizei le poate petrece pe teritoriul pentru care este valabilă viza. Această perioadă poate fi continuă sau, în funcție de numărul de zile autorizate, împărțită în mai multe perioade cuprinse între datele menționate la punctul 2, ținând seama de numărul de intrări autorizate conform cu punctul 3.

Numărul de zile autorizate este înscris în spațiul liber dintre „DURATA VIZITEI” și „ZILE”, sub forma a două cifre, din care prima este zero dacă numărul zilelor este mai mic de 10.

Numărul maxim de zile care se poate înscrie la această rubrică este de 90.

În cazul vizelor cu o valabilitate de peste șase luni, durata șederii este 90 de zile pentru fiecare perioadă de șase luni.

5. Rubrica „ELIBERATĂ ÎN ... LA”

În această rubrică se precizează numele localității în care este situată autoritatea emitentă. Data eliberării se menționează după „LA”.

Data eliberării este menționată în același mod cu data la care se face referire la punctul 2.

6. Rubrica „NUMĂRUL PAȘAPORTULUI”:

În această rubrică se precizează numărul documentului de călătorie pe care se aplică autocolantul de viză.

În cazul în care persoana căreia îi este eliberată viza este inclusă în pașaportul soțului/soției, al persoanei care exercită autoritatea părintească sau tutela, se precizează numărul documentului de călătorie al persoanei respective.

Atunci când documentul de călătorie al solicitantului nu este recunoscut de către statul membru care eliberează viza, se utilizează modelul uniform de filă separată pentru aplicarea vizelor.

Numărul care trebuie menționat la această rubrică, în cazul în care autocolantul de viză este aplicat pe fila separată, nu este numărul pașaportului, ci același număr tipografic care apare și pe formular, format din șase cifre.

7. Rubrica „TIPUL DE VIZĂ”:

Pentru facilitarea procedurilor de urmat de către autoritățile de control, în această rubrică se precizează tipul de viză cu ajutorul literelor A, C și D după cum urmează:

A	:	viză de tranzit aeroportuar [conform definiției de la articolul 2 alineatul (5) din prezentul regulament]
C	:	viză [conform definiției de la articolul 2 alineatul (2) din prezentul regulament]
D	:	viză de lungă ședere.

8. Rubrica „NUME ȘI PRENUME”:

Primul cuvânt din căsuța pentru „nume” urmat de primul cuvânt din căsuța pentru „prenume” din documentul de călătorie al titularului vizei se menționează în ordinea indicată. Autoritatea emitentă verifică dacă numele și prenumele care apar în documentul de călătorie și care trebuie completate la această rubrică și în secțiunea care urmează să fie scanată electronic sunt aceleași cu cele care apar în cererea de viză. Dacă numărul de caractere al prenumelui și al numelui depășește numărul spațiilor disponibile, caracterele în plus se înlocuiesc cu un punct (.).

(a)

Date obligatorii de adăugat în secțiunea „OBSERVAȚII”

—	În cazul în care se emite o viză în numele unui alt stat membru, în conformitate cu articolul 8, se adaugă următoarea mențiune: „R/[Codul statului membru reprezentat]”.

—	În cazul în care se emite o viză în scopul tranzitării, se adaugă următoarea mențiune: „TRANZIT”.

(b)

Datele de ordin național din secțiunea „OBSERVAȚII”

În această secțiune se conțin, de asemenea, în limba statului membru care eliberează viza, observațiile referitoare la dispozițiile naționale. Cu toate acestea, observațiile nu constituie o repetare a mențiunilor obligatorii la care se face referire la punctul 1.

(c)

Secțiunea pentru fotografie

Fotografia în culori a titularului vizei ocupă spațiul special rezervat în acest scop.

În ceea ce privește fotografia de introdus în autocolantul de viză, trebuie să se urmeze regulile de mai jos.

Dimensiunea capului, între creștet și bărbie, va fi între 70 % și 80 % din dimensiunea verticală a suprafeței fotografiei.

Cerințele minime pentru rezoluție sunt:

—	300 de pixeli pe inch (ppi), necompresat, pentru scanare;

—	720 de puncte pe inch (dpi) pentru fotografiile imprimate color.

10. Zona rezervată lecturii optice

Această secțiune este alcătuită din două rânduri de 36 de caractere (OCR B-10 cpi).

primul rând: 36 de caractere (obligatoriu)

Poziții	Numărul de caractere	Conținutul rubricii	Specificații
1-2	2	Tipul documentului	primul caracter: V al 2-lea caracter: cod de indicare a tipului vizei (A, C sau D)
3-5	3	Statul emitent	Codul alfabetic de 3 caractere al OACI: BEL, CHE, CZE, DNK, D<<, EST, GRC, ESP, FRA, ITA, LVA, LTU, LUX, HUN, MLT, NLD, AUT, POL, PRT, SVN, SVK, FIN, SWE, ISL, NOR.
6-36	31	Numele și prenumele	Numele trebuie separat de prenume prin 2 simboluri (<<); părțile componente ale numelui trebuie separate printr-un simbol (<); spațiile care nu sunt necesare trebuie completate cu un simbol (<).

al doilea rând: 36 de caractere (obligatoriu)

Poziții

Numărul de caractere

Conținutul rubricii

Specificații

Numărul vizei

Acesta este numărul tipărit în colțul din dreapta sus al autocolantului.

Caracter de control

Acest caracter este rezultatul unui calcul complex, efectuat pe baza zonei precedente în conformitate cu un algoritm elaborat de OACI.

Cetățenia solicitantului

Codificare alfabetică în conformitate cu codul de 3 caractere al OACI.

Data nașterii

Ordinea este: AALLZZ, în care:

AA	=	anul (obligatoriu)
LL	=	luna, sau << dacă luna nu este cunoscută
ZZ	=	ziua, sau << dacă ziua nu este cunoscută

Caracter de control

Acest caracter este rezultatul unui calcul complex, efectuat pe baza zonei precedente în conformitate cu un algoritm elaborat de OACI.

Sex

F	=	Feminin;
M	=	Masculin;
<	=	Nespecificat.

Data la care expiră viza

Ordinea este AALLZZ fără caractere de umplutură.

Caracter de control

Acest caracter este rezultatul unui calcul complex, efectuat pe baza zonei precedente în conformitate cu un algoritm elaborat de OACI.

Valabilitate teritorială

(a)	Pentru vizele cu valabilitate teritorială limitată (VTL), se introduce litera T.

(b)	Pentru vizele uniforme, se introduce caracterul de umplutură <.

Numărul intrărilor

1, 2 sau M

Durata șederii

(a)	Ședere de scurtă durată: numărul zilelor trebuie introdus în zona de lectură vizuală.

(b)	Ședere de lungă durată: <<

Data de începere a perioadei de valabilitate

Structura este LLZZ, fără caractere de umplutură.

ANEXA VIII

APLICAREA AUTOCOLANTULUI DE VIZĂ

1.	Autocolantul de viză se aplică pe prima pagină din documentul de călătorie pe care nu apar mențiuni sau ștampile, altele decât ștampila care indică faptul că cererea este admisibilă.

2.	Autocolantul se aliniază și se aplică la marginea paginii documentului de călătorie. Zona lizibilă optic a autocolantului se aliniază cu marginea paginii.

3.	Ștampila autorităților emitente se aplică în spațiul „OBSERVAȚII”, astfel încât să depășească autocolantul și să treacă pe pagina documentului de călătorie.

Ștampila poate fi aplicată în zona de scanare electronică pentru ca aceasta să devină neutilizabilă în cazurile în care este necesară renunțarea la completarea secțiunii scanate electronic. Mărimea și conținutul ștampilei se stabilesc în conformitate cu reglementările naționale ale statului membru respectiv.

Pentru a evita refolosirea autocolantului de viză aplicat pe o filă separată pentru aplicarea vizei, ștampila autorităților emitente se aplică în dreapta, o parte aflându-se pe autocolant și cealaltă pe fila separată, astfel încât să nu împiedice citirea rubricilor și a observațiilor și nici să nu pătrundă în zona de citire optică.

6.	Viza se prelungește, conform articolului 33 din prezentul regulament, printr-un autocolant de viză. Ștampila autorităților emitente se aplică pe autocolantul de viză.

ANEXA IX

PARTEA 1

Norme privind eliberarea de vize la frontieră pentru navigatorii în tranzit supuși obligației de viză

Aceste norme se referă la schimbul de informații dintre autoritățile competente ale statelor membre în ceea ce privește navigatorii aflați în tranzit supuși obligației de viză. Atunci când se procedează la eliberarea unei vize la frontieră pe baza schimbului de informații, responsabilitatea acestei eliberări revine statului membru care eliberează viza.

În sensul prezentelor norme:

„port al unui stat membru”: înseamnă un port care constituie o frontieră externă a unui stat membru;

„aeroport al unui stat membru”: înseamnă un aeroport care constituie o frontieră externă a unui stat membru.

I. Îmbarcarea la bordul unei nave care se află într-un port al unui stat membru sau este așteptată în portul respectiv (intrarea pe teritoriul statelor membre)

—

compania maritimă sau agentul acesteia anunță autorităților competente din portul statului membru în care se află sau este așteptată nava sosirea navigatorilor supuși obligației de viză, printr-un aeroport al unui stat membru sau la o frontieră terestră sau maritimă. Compania maritimă sau agentul acesteia semnează o garanție cu privire la acei navigatori, conform căreia toate cheltuielile de ședere și, dacă este cazul, de repatriere a navigatorilor vor fi acoperite de compania maritimă;

—

autoritățile competente menționate verifică, cât mai rapid cu putință, corectitudinea informațiilor comunicate de către compania maritimă sau agentul acesteia și verifică în ce măsură sunt îndeplinite celelalte condiții de intrare pe teritoriul statelor membre. Autoritățile verifică, de asemenea, itinerariul pe teritoriul statelor membre, de pildă pe baza biletelor de avion;

—

dacă navigatorii sunt așteptați să sosească la un aeroport al unui stat membru, autoritățile competente din portul statului membru informează autoritățile competente de pe aeroportul de intrare al statului membru, prin intermediul unui formular referitor la navigatorii în tranzit supuși obligației de viză (astfel cum se prevede în partea 2), completat în mod corespunzător, transmis prin fax, poștă electronică sau alte mijloace, în legătură cu rezultatele acestei verificări și precizează dacă, în principiu, se poate elibera o viză la frontieră. Dacă navigatorii sunt așteptați să sosească la o frontieră terestră sau maritimă, autoritățile competente de la postul de frontieră prin care navigatorii în cauză intră pe teritoriul statelor membre sunt informate prin aceeași procedură;

—

dacă rezultatul verificării datelor disponibile este unul pozitiv și dacă reiese cu claritate că acesta corespunde declarațiilor navigatorului sau documentelor prezentate de acesta, autoritățile competente de pe aeroportul de intrare sau de ieșire al statului membru pot elibera, la frontieră, o viză a cărei ședere autorizată corespunde cu condițiile necesare în scopul tranzitării. De asemenea, în acest caz, o ștampilă a statului membru de intrare sau de ieșire este aplicată pe documentul de călătorie al navigatorului, acest document fiind remis navigatorului respectiv.

II. Încetarea serviciului la bordul unei nave care a intrat într-un port al unui stat membru (ieșire de pe teritoriul statelor membre)

—

compania maritimă sau agentul acesteia informează autoritățile competente din portul statului membru de sosire a unor navigatori supuși obligației de viză care își încetează serviciul și care vor părăsi teritoriul statelor membre printr-un aeroport al unui stat membru, sau pe la o frontieră terestră sau maritimă. Compania maritimă sau agentul acesteia semnează o garanție cu privire la acei navigatori, conform căreia toate cheltuielile de ședere și, dacă este cazul, de repatriere a navigatorilor vor fi acoperite de compania maritimă;

—

—	dacă rezultatul verificării datelor disponibile este pozitiv, autoritățile competente pot elibera o viză a cărei ședere autorizată corespunde cu condițiile necesare în scopul tranzitării.

III. Transferul de pe o navă care a intrat într-un port al unui stat membru pe o altă navă

—

compania maritimă sau agentul acesteia informează autoritățile competente din portul statului membru de sosire a unor navigatori supuși obligației de viză care își încetează serviciul și care vor părăsi teritoriul statelor membre printr-un alt port al unui stat membru. Compania maritimă sau agentul acesteia semnează o garanție cu privire la acei navigatori, conform căreia toate cheltuielile de ședere și, dacă este cazul, de repatriere a navigatorilor vor fi acoperite de compania maritimă;

—

autoritățile competente verifică, cât mai rapid cu putință, corectitudinea informațiilor comunicate de către compania maritimă sau agentul acesteia și verifică în ce măsură sunt îndeplinite celelalte condiții de intrare pe teritoriul statelor membre. În cadrul acestei verificări, sunt contactate autoritățile competente aflate în portul statului membru din care navigatorii vor părăsi teritoriul statelor membre la bordul unei nave. Se verifică dacă nava pe care se îmbarcă navigatorii se află deja în acest port sau dacă aceasta este așteptată acolo. Autoritățile verifică, de asemenea, itinerariul pe teritoriul statelor membre;

—	dacă rezultatul verificării datelor disponibile este pozitiv, autoritățile competente pot elibera o viză a cărei ședere autorizată corespunde cu condițiile necesare în scopul tranzitării.

PARTEA 2

DESCRIERE DETALIATĂ A FORMULARULUI

Punctele 1-4: identitatea navigatorului

Nume

Prenume

Cetățenie

Rang/Grad

A.	Locul nașterii

B.	Data nașterii

A.	Numărul pașaportului

B.	Data eliberării

C.	Perioada de valabilitate

A.	Numărul livretului de navigator

B.	Data eliberării

C.	Perioada de valabilitate

La punctele 3 și 4: în funcție de cetățenia navigatorului și de statul membru în care trebuie să se intre, se poate utiliza în scopul identificării un document de călătorie sau carnetul de navigator.

Punctele 5-8: agentul maritim și nava în cauză

Numele agentului maritim (persoana sau societatea care reprezintă armatorul la fața locului în orice chestiune legată de obligațiile armatorului cu privire la echiparea navei) la punctul 5A și numărul de telefon (precum și alte date de contact cum ar fi numărul de fax, adresa e-mail) la punctul 5B.

A.	Numele navei

B.	Numărul IMO (acesta este format din 7 cifre și este cunoscut de asemenea ca „numărul Lloyds”)

C.	Pavilionul (sub care navighează nava comercială)

A.	Data de sosire a navei

B.	Proveniența (portul) navei

Litera „A” se referă la data de sosire a navei în portul în care navigatorul trebuie să se îmbarce.

A.	Data de plecare a navei

B.	Destinația navei (portul următor)

La punctele 7A și 8A: indicații privind perioada în care navigatorul se poate deplasa pentru a se îmbarca.

Trebuie amintit că traseul unei nave depinde în mare măsură de factori externi și neașteptați, cum ar fi furtunile, avariile etc.

Punctele 9-12: motivului călătoriei navigatorului, precum și destinația sa

9.	„Destinația finală” este ultima destinație a călătoriei navigatorului. Este vorba fie de portul în care urmează să se îmbarce, fie de țara către care se îndreaptă în cazul încetării serviciului.

10.

Motivele cererii

(a)	În cazul îmbarcării, destinația finală este portul în care navigatorul urmează să se îmbarce.

(b)	În cazul transferului pe o altă navă situată pe teritoriul statelor membre, destinația finală este, de asemenea, portul în care urmează ca navigatorul să se îmbarce. Transferul pe o navă situată în afara teritoriului statelor membre echivalează cu încetarea serviciului.

(c)	Serviciul poate înceta din diverse motive, cum ar fi încheierea contractului, un accident de muncă, motive familiale urgente etc.

11.

Mijloc de transport

Lista mijloacelor utilizate pe teritoriul statelor membre de către navigatorul în tranzit supus unei obligații de viză pentru a ajunge la destinația sa finală. În formular sunt avute în vedere următoarele trei posibilități:

(a)	Automobil (sau autocar).

(b)

Tren.

(c)

Avion.

12.

Data sosirii (pe teritoriul statelor membre)

Acest punct îi privește în primul rând pe navigatori la sosirea lor în primul aeroport al unui stat membru sau în primul punct de trecere a unei frontiere prin care ei doresc să intre pe teritoriul statelor membre (trecerea frontierei externe nu trebuie să se efectueze neapărat printr-un aeroport).

Data tranzitului

Este vorba despre data la care navigatorul debarcă într-un port de pe teritoriul statelor membre și se îndreaptă către un alt port situat, de asemenea, pe teritoriul statelor membre.

Data plecării

Data plecării este data la care navigatorul debarcă într-un port de pe teritoriul statelor membre pentru a se îmbarca pe o altă navă într-un port situat în afara teritoriului statelor membre sau data la care navigatorul debarcă într-un port de pe teritoriul statelor membre pentru a se îndrepta către domiciliul său (în afara teritoriului statelor membre).

După indicarea mijlocului (mijloacelor) de transport utilizat(e), trebuie furnizate, de asemenea, informațiile disponibile cu privire la mijlocul (mijloacele) respectiv(e):

(a)	automobil, autocar: numărul de înmatriculare

(b)	tren: nume, număr etc.

(c)	informații privind zborul avionului: data, ora și numărul zborului.

13.	Declarație formală semnată de către agentul maritim sau armator, prin care se confirmă asumarea, de către acesta, a cheltuielilor de întreținere pe durata șederii și, dacă este cazul, de repatriere a navigatorului.

ANEXA X

LISTA CERINȚELOR MINIME CARE TREBUIE INCLUSE ÎN INSTRUMENTUL JURIDIC ÎN CAZUL COOPERĂRII CU PRESTATORI EXTERNI DE SERVICII

În raport cu îndeplinirea sarcinilor sale, prestatorul extern de servicii are următoarele obligații în ceea ce privește protecția datelor:

(a)	previne, în orice moment, orice citire, copiere, modificare sau ștergere neautorizată a datelor, în special în timpul transmiterii acestora către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului membru (statelor membre) competent(e) în ceea ce privește prelucrarea unei cereri;

(b)

în conformitate cu instrucțiunile primite de la statul membru (statele membre) în cauză, transmite datele,

—	pe cale electronică, în formă criptată; sau

—	fizic, într-un mod securizat;

(c)

transmite datele în cel mai scurt timp posibil:

—	cel puțin o dată pe săptămână, în cazul datelor transferate fizic;

—	în cazul datelor criptate transferate pe cale electronică, cel târziu la sfârșitul zilei în care s-a realizat colectarea acestora;

(d)

șterge datele imediat după transmiterea acestora și garantează că singurele date care ar putea fi reținute sunt numele și datele de contact ale solicitantului, în vederea demersurilor pentru programare, precum și numărul pașaportului, până în momentul în care i se înapoiază pașaportul solicitantului, dacă este cazul;

(e)

asigură toate măsurile de securitate tehnice și organizatorice necesare în vederea protejării datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilicite sau a pierderii accidentale, a modificării, a divulgării sau accesului neautorizat, în special în cazul în care cooperarea implică transmiterea dosarelor și a datelor către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului membru (statelor membre) în cauză, precum și împotriva oricăror alte forme de prelucrare ilicită a datelor cu caracter personal;

(f)	prelucrează datele exclusiv în scopul prelucrării datelor cu caracter personal ale solicitanților în numele statului membru (statelor membre) în cauză;

(g)	aplică standarde de protecție a datelor cel puțin echivalente cu cele prevăzute în Directiva 95/46/CE;

(h)	le furnizează solicitanților informațiile necesare în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul VIS.

În raport cu îndeplinirea sarcinilor sale, prestatorul extern de servicii are următoarele obligații în ceea ce privește conduita personalului:

(a)	garantează că personalul său este format în mod corespunzător;

(b)

se asigură că, în îndeplinirea sarcinilor acestuia, personalul său:

—	întâmpină cu amabilitate solicitanții;

—	respectă demnitatea și integritatea umană a solicitanților;

—	nu discriminează persoanele pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; și

—	respectă normele de confidențialitate care se aplică, de asemenea, și după ce membrii personalului își încetează activitatea sau după suspendarea sau încetarea instrumentului juridic;

(c)	asigură identificarea în orice moment a personalului care lucrează pentru prestatorul extern de servicii;

(d)	dovedește că personalul său nu are antecedente penale și deține competențele necesare.

În ceea ce privește verificarea îndeplinirii sarcinilor sale, prestatorul extern de servicii:

(a)	asigură accesul personalului mandatat de statul membru (statele membre) în cauză la sediul său, în orice moment, fără notificare prealabilă, în special în scopul realizării unor inspecții;

(b)	asigură posibilitatea accesului de la distanță la sistemul său de programare în scopul efectuării unor inspecții;

(c)	asigură utilizarea unor metode de monitorizare pertinente (de exemplu, solicitanți de probă; cameră web);

(d)	asigură accesul la dovezi ale respectării protecției datelor, inclusiv obligații de raportare, audituri externe și controale prin sondaj periodice;

(e)

notifică imediat statului membru (statelor membre) în cauză orice încălcare a securității sau orice reclamație din partea solicitanților cu privire la utilizarea necorespunzătoare a datelor sau la accesul neautorizat și colaborează cu statul membru (statele membre) în cauză, pentru a găsi o soluție și a răspunde prompt reclamațiilor din partea solicitanților;

În ceea ce privește cerințele generale, prestatorul extern de servicii:

(a)	acționează în conformitate cu instrucțiunile statului membru (statelor membre) competent(e) în ceea ce privește prelucrarea cererilor;

(b)	adoptă măsuri anticorupție adecvate (de exemplu, dispoziții privind remunerarea personalului; cooperarea în selecționarea membrilor personalului angajat pentru realizarea sarcinii; regula „minimum două persoane”; principiul rotației);

(c)	respectă pe deplin dispozițiile instrumentului juridic, care conține o clauză suspensivă sau de încetare a contractului, în special în cazul încălcării normelor stabilite, precum și o clauză de revizuire menită să asigure că instrumentul juridic reflectă cele mai bune practici.

ANEXA XI

PROCEDURI ȘI CONDIȚII SPECIFICE DE FACILITARE A ELIBERĂRII VIZELOR PENTRU MEMBRII FAMILIEI OLIMPICE CARE PARTICIPĂ LA JOCURILE OLIMPICE ȘI PARALIMPICE

CAPITOLUL I

Obiectiv și definiții

Articolul 1

Obiectiv

Următoarele proceduri și condiții specifice urmăresc să faciliteze procedurile de cerere și de eliberare a vizelor pentru membrii familiei olimpice pentru perioada de desfășurare a Jocurilor Olimpice și Paralimpice organizate de un stat membru.

Sunt aplicabile, de asemenea, dispozițiile relevante din acquis-ul comunitar cu privire la procedurile de cerere și de eliberare a vizelor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

„organizații responsabile” se referă la măsurile avute în vedere pentru facilitarea procedurilor de cerere și de eliberare a vizelor pentru membrii familiei olimpice care participă la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice, și înseamnă organizațiile oficiale care, conform Cartei Olimpice, au dreptul de a depune pe lângă Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice liste cu membrii familiei olimpice în vederea eliberării unor legitimații de acreditare pentru Jocuri;

„membru al familiei olimpice” înseamnă orice persoană, membru al Comitetului Olimpic Internațional, al Comitetului Paralimpic Internațional, al federațiilor internaționale, al comitetelor naționale olimpice și paralimpice, al comitetelor organizatoare ale Jocurilor olimpice și al asociațiilor naționale – cum ar fi atleții, judecătorii/arbitrii, antrenorii și alți tehnicieni sportivi, personalul medical care însoțește echipele sau sportivii, precum și jurnaliștii care beneficiază de o acreditare mass-media, responsabilii de înalt nivel, donatorii, sponsorii sau alți invitați oficiali – care acceptă să se ghideze după Carta Olimpică, acționează sub controlul și autoritatea supremă a Comitetului Olimpic Internațional, figurează pe listele organizațiilor responsabile și este acreditată de Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice în calitate de participant la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice din [anul];

„legitimații de acreditare la Jocurile Olimpice” care sunt eliberate de Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice, în conformitate cu legislația națională a acestuia, înseamnă unul din două documente securizate, unul pentru Jocurile Olimpice și celălalt pentru Jocurile Paralimpice, pe fiecare aflându-se fotografia titularului, care stabilesc identitatea membrului familiei olimpice și asigură accesul în spațiile de desfășurare a competițiilor sportive, precum și la alte manifestări programate pe întreaga durată a Jocurilor;

4.	„durata Jocurilor Olimpice și a Jocurilor Paralimpice” înseamnă perioada în care se desfășoară Jocurile Olimpice și perioada în care se desfășoară Jocurile Paralimpice;

„Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice” înseamnă comitetul înființat de statul membru gazdă în conformitate cu legislația națională a acestuia pentru a organiza Jocurile Olimpice și Paralimpice, care decide cu privire la acreditarea membrilor familiei olimpice care participă la aceste Jocuri;

6.	„serviciile competente pentru eliberarea vizelor” înseamnă serviciile desemnate de statul membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice pentru verificarea cererilor și eliberarea vizelor pentru membrii familiei olimpice.

CAPITOLUL II

Eliberarea vizelor

Articolul 3

Condiții

O viză poate fi eliberată în temeiul prezentului regulament doar dacă persoana în cauză îndeplinește următoarele condiții:

(a)	a fost desemnată de una dintre organizațiile responsabile și acreditată de Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice în calitate de participant la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice;

(b)	este în posesia unui document valabil de călătorie care autorizează trecerea frontierelor externe, după cum se precizează în articolul 5 din Codul Frontierelor Schengen;

(c)	nu a făcut obiectul unei alerte în scopul refuzului intrării;

(d)	nu este considerată drept o amenințare pentru ordinea publică, securitatea națională sau relațiile internaționale ale unuia dintre statele membre.

Articolul 4

Înaintarea cererii

(1) Atunci când o organizație responsabilă stabilește o listă de persoane selectate pentru a participa la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice, aceasta poate înainta, împreună cu cererea de eliberare a unei legitimații de acreditare la Jocurile Olimpice pentru persoanele selectate, o solicitare colectivă de viză pentru persoanele selectate care sunt supuse obligației de viză în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 539/2001, cu excepția cazului în care aceste persoane sunt în posesia unui permis de ședere eliberat de un stat membru sau a unui permis de ședere eliberat de Regatul Unit sau Irlanda, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (1).

(2) Solicitarea colectivă de viză pentru persoanele în cauză se transmite, în același timp cu cererile de legitimație de acreditare la Jocurile Olimpice, Comitetului Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice în conformitate cu procedura stabilită de acesta.

(3) Se vor înainta cereri individuale de viză pentru fiecare persoană care participă la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice.

(4) Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice are sarcina de a transmite serviciilor competente pentru eliberarea vizelor, cât mai rapid cu putință, solicitările colective de viză, însoțite de copii ale cererilor de legitimație de acreditare la Jocurile Olimpice pentru persoanele în cauză, pe care figurează numele și prenumele acestora, precum și cetățenia, sexul, data și locul nașterii, precum și numărul, tipul și data expirării documentului lor de călătorie.

Articolul 5

Verificarea solicitării colective de viză și tipul vizei eliberate

(1) Viza este eliberată de către serviciile competente pentru eliberarea de vize în urma unei verificări al cărei scop este acela de a se asigura că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în articolul 3.

(2) Viza eliberată este o viză uniformă, o viză cu intrări multiple, care autorizează o ședere de maximum trei luni în cursul perioadei de desfășurare a Jocurilor Olimpice și/sau Paralimpice.

(3) Dacă membrul familiei olimpice în cauză nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 3 litera (c) sau (d), serviciile competente pentru eliberarea de vize pot elibera o viză cu valabilitate teritorială limitată, în conformitate cu articolul 25 din prezentul regulament.

Articolul 6

Forma vizei

(1) Viza se materializează prin aplicarea a două numere pe legitimația de acreditare olimpică. Primul număr este numărul vizei. În cazul unei vize uniforme, acest număr este compus din șapte (7) caractere, din care șase (6) cifre, precedate de litera „C”. În cazul unei vize cu valabilitate teritorială limitată, acest număr este compus din opt (8) caractere, din care șase (6) cifre, precedate de literele „XX” (2). Al doilea număr este numărul documentului de călătorie al persoanei în cauză.

(2) Serviciile competente pentru eliberarea de vize transmit Comitetului Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice numerele vizelor în scopul eliberării legitimațiilor de acreditare la Jocurile Olimpice.

Articolul 7

Gratuitatea vizelor

Examinarea cererilor de viză și eliberarea vizelor se efectuează fără perceperea unor taxe de către serviciile competente pentru eliberarea vizelor.

CAPITOLUL III

Dispoziții generale și finale

Articolul 8

Anularea unei vize

Atunci când lista de persoane propuse pentru participarea la Jocurile Olimpice și/sau Paralimpice este modificată înainte de începerea Jocurilor, organizațiile responsabile informează imediat Comitetul Organizator al statului membru care găzduiește Jocurile Olimpice și Paralimpice pentru a permite retragerea legitimațiilor de acreditare la Jocurile Olimpice ale persoanelor care nu mai figurează pe listă. Comitetul Organizator al Jocurilor Olimpice informează serviciile competente pentru eliberarea vizelor în legătură cu acest lucru, indicând numerele vizelor în cauză.

Serviciile competente pentru eliberarea vizelor anulează vizele persoanelor respective. Ele comunică imediat acest lucru autorităților responsabile de controlul la frontieră, iar acestea din urmă transmit fără întârziere informația respectivă autorităților competente ale celorlalte state membre.

Articolul 9

Controlul la frontierele externe

(1) Controlul la intrare efectuat asupra membrilor familiei olimpice care au primit o viză în conformitate cu prezentul regulament se limitează, la trecerea frontierelor externe ale statelor membre, la verificarea respectării condițiilor prevăzute în articolul 3.

(2) Pe durata Jocurilor Olimpice și/sau Paralimpice:

(a)

ștampile de intrare și de ieșire sunt aplicate pe prima filă liberă a documentului de călătorie al membrilor familiei olimpice pentru care este necesară aplicarea acestor ștampile în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Codul Frontierelor Schengen. Cu ocazia primei intrări, numărul vizei este indicat pe această pagină;

(b)	condițiile de intrare prevăzute la articolul 5 alineatul (1) litera (c) din Codul Frontierelor Schengen sunt considerate a fi îndeplinite atunci când un membru al familiei olimpice este acreditat în mod corespunzător.

(3) Alineatul (2) se aplică membrilor familiei olimpice care sunt cetățeni ai țărilor terțe, indiferent dacă aceștia sunt supuși sau nu obligației de viză în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 539/2001.

(1) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(2) Trimitere la codul ISO al statului membru organizator.

ANEXA XII

STATISTICI ANUALE PRIVIND VIZELE UNIFORME, VIZELE CU VALABILITATE TERITORIALĂ LIMITATĂ ȘI VIZELE DE TRANZIT AEROPORTUAR

Date ce urmează a fi transmise Comisiei în termenul prevăzut la articolul 46 pentru fiecare locație în care statele membre individuale eliberează vize:

—	totalul vizelor A solicitate (inclusiv vizele A multiple);

—	totalul vizelor A eliberate (inclusiv vizele A multiple);

—	totalul vizelor A multiple eliberate;

—	totalul vizelor A neeliberate (inclusiv vizele A multiple);

—	totalul vizelor C solicitate (inclusiv vizele C cu intrări multiple);

—	totalul vizelor C eliberate (inclusiv vizele C cu intrări multiple);

—	totalul vizelor C cu intrări multiple eliberate;

—	totalul vizelor C neeliberate (inclusiv vizele C cu intrări multiple);

—	totalul vizelor VTL eliberate.

Norme generale pentru transferul datelor:

—	datele pentru anul anterior complet se compilează într-un singur fișier;

—	datele se transmit pe baza modelului comun (furnizat de Comisie);

—	datele sunt puse la dispoziție pentru fiecare locație în parte în care statul membru vizat eliberează vize și sunt grupate pe țară terță;

—	„Neeliberat” cuprinde datele privind vizele refuzate și cererile a căror examinare a fost oprită [în conformitate cu articolul 8 alineatul (2)].

În cazul în care nu există date sau acestea nu sunt pertinente pentru o anumită categorie și pentru o țară terță, statele membre lasă căsuța respective necompletată [și nu introduc „0” (zero), „N.A.” (neaplicabil) sau o altă mențiune].

ANEXA XIII

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Dispoziție din cadrul prezentului regulament	Dispoziție înlocuită din cadrul Convenției Schengen (CSA), al Instrucțiunilor consulare comune (ICC) sau al Comitetului Executiv Schengen (SCH/Com-ex)
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1 Obiectivul și domeniul de aplicare	ICC partea I.1 Domeniu de aplicare (CSA articolele 9 și 10)
Articolul 2 Definiții (1)-(4)	ICC: partea I.2 Definirea și tipul vizelor ICC: partea IV „Temei juridic” CSA: articolul 11 alineatul (2), articolul 14 alineatul (1), articolele 15 și 16
TITLUL II
VIZĂ DE TRANZIT AEROPORTUAR
Articolul 3 Resortisanții țărilor terțe care trebuie să dețină o viză de tranzit aeroportuar	Acțiunea comună 96/197/JAI, ICC partea I.2.1.1
TITLUL III
PROCEDURILE ȘI CONDIȚIILE DE ELIBERARE A VIZELOR
CAPITOLUL I
Autoritățile care participă la procedurile privind cererile
Articolul 4 Autoritățile competente să participe la procedurile privind cererile	ICC, partea II.4, CSA articolul 12 alineatul (1), Regulamentul (CE) nr. 415/2003
Articolul 5 Statul membru competent pentru a examina și a decide cu privire la o cerere	ICC partea II punctul 1.1 literele (a) și (b), CSA articolul 12 alineatul (2)
Articolul 6 Competența consulară teritorială	ICC partea II punctele 1.1 și 3
Articolul 7 Competența de eliberare a vizelor pentru resortisanții unor țări terțe prezenți în mod legal pe teritoriul unui stat membru	—
Articolul 8 Înțelegeri de reprezentare	ICC partea II punctul 1.2
CAPITOLUL II
Cererea
Articolul 9 Modalități practice de depunere a unei cereri	ICC anexa 13, notă [articolul 10 alineatul (1)]
Articolul 10 Reguli generale pentru depunerea unei cereri	—
Articolul 11 Formularul de cerere	ICC partea III punctul 1.1
Articolul 12 Documentul de călătorie	ICC partea III punctul 2 litera (a), CSA articolul 13 alineatele (1) și (2)
Articolul 13 Elementele biometrice de identificare	ICC partea III. punctul 1.2 literele (a) și (b)
Articolul 14 Documente justificative	ICC partea III punctul 2 litera (b) și partea V punctul 1.4, Com-ex (98) 57
Articolul 15 Asigurarea medicală de călătorie	ICC partea V punctul 1.4
Articolul 16 Taxa de viză	ICC partea VII punctul 4 și anexa 12
Articolul 17 Taxa pentru servicii	ICC partea VII punctul 1.7
CAPITOLUL III
Examinarea și adoptarea deciziilor cu privire la cererea de viză
Articolul 18 Verificarea competenței consulare	—
Articolul 19 Admisibilitate	—
Articolul 20 Ștampila care indică admisibilitatea unei cereri	ICC partea VIII punctul 2
Articolul 21 Verificarea condițiilor de intrare și evaluarea riscului	ICC partea III punctul 4 și partea V punctul 1
Articolul 22 Consultarea prealabilă a autorităților centrale ale altor state membre	ICC partea II punctul 2.3 și partea V punctul 2.3 literele (a)-(d)
Articolul 23 Decizia privind cererea	ICC partea V punctele 2.1 (a doua liniuță) și 2.2
CAPITOLUL IV
Eliberarea vizei
Articolul 24 Eliberarea vizei uniforme	ICC partea V punctul 2.1
Articolul 25 Eliberarea vizei cu valabilitate teritorială limitată	ICC partea V punctul 3, anexa 14, CSA articolul 11 alineatul (2), articolul 14 alineatul (1) și articolul 16
Articolul 26 Eliberarea vizei de tranzit aeroportuar	ICC partea I punctul 2.1.1 – Acțiunea comună 96/197/JAI
Articolul 27 Completarea autocolantului de viză	ICC partea VI punctele 1, 2, 3, 4
Articolul 28 Anularea autocolantului de viză completat	ICC partea VI punctul 5.2
Articolul 29 Aplicarea autocolantului de viză	ICC partea VI punctul 5.3
Articolul 30 Drepturile care decurg din eliberarea unei vize	ICC partea I punctul 2.1 ultima teză
Articolul 31 Informarea autorităților centrale ale altor state membre	—
Articolul 32 Respingerea cererilor de viză	—
CAPITOLUL V
Modificarea unei vize eliberate
Articolul 33 Prelungirea	Com-ex (93) 21
Articolul 34 Anularea și revocarea	Com-ex (93) 24 și anexa 14 la ICC
CAPITOLUL VI
Vizele eliberate la frontierele externe
Articolul 35 Vizele solicitate la frontiera externă	Regulamentul (CE) nr. 415/2003
Articolul 36 Vizele eliberate navigatorilor în tranzit la frontiera externă	Regulamentul (CE) nr. 415/2003
TITLUL IV
GESTIONAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI ORGANIZAREA
Articolul 37 Organizarea secțiilor de vize	ICC partea VII punctele 1, 2 și 3
Articolul 38 Resursele alocate examinării cererilor și monitorizării consulatelor	—
	ICC partea VII punctul 1A
Articolul 39 Conduita personalului	ICC partea III punctul 5
Articolul 40 Forme de cooperare	ICC partea VII punctul 1AA
Articolul 41 Cooperarea dintre statele membre	ICC partea VII punctul 1AA
Articolul 42 Implicarea consulilor onorifici	ICC partea VII punctul AB
Articolul 43 Cooperarea cu prestatorii externi de servicii	ICC partea VII punctul 1B
Articolul 44 Criptarea și transferul securizat de date	ICC partea II, 1.2, partea VII, 1.6, al șaselea, al șaptelea, al optulea și al nouălea paragraf
Articolul 45 Cooperarea dintre statele membre și intermediarii comerciali	ICC partea VIII punctul 5.2
Articolul 46 Elaborarea statisticilor	SCH Com-ex (94) 25 și (98) 12
Articolul 47 Informarea publicului larg	—
TITLUL V
COOPERAREA LOCALĂ SCHENGEN
Articolul 48 Cooperarea locală Schengen între consulatele statelor membre	ICC partea VIII punctele 1, 3 și 4
TITLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 49 Înțelegeri relative la Jocurile Olimpice și Paralimpice	—
Articolul 50 Modificarea anexelor	—
Articolul 51 Instrucțiuni privind aplicarea în practică a Codului vizelor	—
Articolul 52 Procedura comitetului	—
Articolul 53 Notificarea	—
Articolul 54 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 767/2008	—
Articolul 55 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 562/2006	—
Articolul 56 Abrogări	—
Articolul 57 Monitorizare și evaluare	—
Articolul 58 Intrarea în vigoare	—

ANEXE

Anexa I Formular de cerere armonizat	ICC Anexa 16
Anexa II Lista neexhaustivă a documentelor justificative	ICC, V. 1.4, parțial
Anexa III Model uniform de ștampilă și utilizarea ștampilei indicând admisibilitatea unei cereri de viză	ICC, VIII, 2
Anexa IV Lista comună a țărilor terțe, enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, ai căror resortisanți trebuie să fie în posesia unei vize de tranzit aeroportuar la trecerea prin zona de tranzit internațional din aeroporturile situate pe teritoriul statelor membre	ICC Anexa 3 partea I
Anexa V Lista permiselor de ședere care conferă titularilor dreptul de tranzit prin aeroporturile statelor membre fără să li se solicite să dețină o viză de tranzit aeroportuar	ICC Anexa 3 partea III
Anexa VI Formular standard pentru notificarea și motivarea refuzului, anulării sau revocării unei vize	—
Anexa VII Completarea autocolantului de viză	ICC partea VI, 1-4, Anexa 10
Anexa VIII Aplicarea autocolantului de viză	ICC partea VI, 5.3
Anexa IX Norme privind eliberarea de vize la frontieră pentru navigatorii în tranzit supuși obligației de viză	Regulamentul (CE) nr. 415/2003, Anexele I și II
Anexa X Lista cerințelor minime care trebuie incluse în instrumentul juridic în cazul cooperării cu prestatori externi de servicii	ICC Anexa 19
Anexa XI Proceduri și condiții specifice de facilitare a eliberării vizelor pentru membrii familiei olimpice care participă la Jocurile Olimpice și Paralimpice	—
Anexa XII Statistici anuale privind vizele uniforme, vizele cu valabilitate teritorială limitată și vizele de tranzit aeroportuar	—

		ISSN 1830-3625 doi:10.3000/18303625.L_2009.243.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 243

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 15 septembrie 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize)	1