ISSN 1830-3625

doi:10.3000/18303625.L_2009.106.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 106

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 52
28 aprilie 2009


Cuprins

 

I   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

 

Regulamentul (CE) nr. 347/2009 al Comisiei din 27 aprilie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

1

 

 

Regulamentul (CE) nr. 348/2009 al Comisiei din 27 aprilie 2009 de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 945/2008 pentru anul de comercializare 2008/2009

3

 

*

Regulamentul (CE) nr. 349/2009 al Comisiei din 24 aprilie 2009 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

5

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2009/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind dispozițiile comune pentru mijloacele de măsurare și metodele de control metrologic (reformare) ( 1 )

7

 

 

II   Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

 

 

DECIZII

 

 

Comisie

 

 

2009/347/CE

 

*

Decizia Comisiei din 20 aprilie 2009 de stabilire a poziției Comunității cu privire la o decizie a autorităților administrative în temeiul Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C la acord

25

 

 

2009/348/CE

 

*

Decizia Comisiei din 23 aprilie 2009 de autorizare a introducerii pe piață a licopenului ca ingredient alimentar nou conform Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2009) 2975]

55

 

 

III   Acte adoptate în temeiul Tratatului UE

 

 

ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE

 

 

2009/349/PESC

 

*

Decizia Consiliului din 27 aprilie 2009 de punere în aplicare a Poziției comune 2008/369/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo

60

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Directiva 2008/72/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind comercializarea răsadurilor de legume și a materialului săditor de legume, altul decât semințele (JO L 205, 1.8.2008)

71

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

REGULAMENTE

28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 347/2009 AL COMISIEI

din 27 aprilie 2009

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),

întrucât:

Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 28 aprilie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 350, 31.12.2007, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Cod NC

Codul țărilor terțe (1)

Valoare forfetară de import

0702 00 00

MA

74,9

TN

139,0

TR

102,8

ZZ

105,6

0707 00 05

MA

37,3

TR

144,6

ZZ

91,0

0709 90 70

TR

104,9

ZZ

104,9

0805 10 20

EG

47,2

IL

58,6

MA

51,8

TN

55,4

TR

51,6

US

48,4

ZZ

52,2

0805 50 10

TR

54,5

ZA

73,4

ZZ

64,0

0808 10 80

AR

89,7

BR

73,3

CA

113,8

CL

78,9

CN

89,0

MK

22,1

NZ

103,1

US

130,3

UY

68,0

ZA

81,4

ZZ

85,0

0808 20 50

AR

78,2

CL

103,5

CN

36,6

NZ

141,0

ZA

89,8

ZZ

89,8


(1)  Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.


28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/3


REGULAMENTUL (CE) NR. 348/2009 AL COMISIEI

din 27 aprilie 2009

de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 945/2008 pentru anul de comercializare 2008/2009

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,

întrucât:

(1)

Valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2008/2009 s-au stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 945/2008 al Comisiei (3). Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 321/2009 al Comisiei (4).

(2)

Având în vedere datele de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu normele și procedurile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 951/2006,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 945/2008 pentru anul de comercializare 2008/2009, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 28 aprilie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Jean-Luc DEMARTY

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3)  JO L 258, 26.9.2008, p. 56.

(4)  JO L 101, 21.4.2009, p. 7.


ANEXĂ

Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele înscrise la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 28 aprilie 2009

(EUR)

Codul NC

Valoarea prețului reprezentativ la 100 kg net din produsul în cauză

Valoarea taxei suplimentare la 100 kg net din produsul în cauză

1701 11 10 (1)

27,53

3,03

1701 11 90 (1)

27,53

7,77

1701 12 10 (1)

27,53

2,89

1701 12 90 (1)

27,53

7,34

1701 91 00 (2)

31,29

9,59

1701 99 10 (2)

31,29

5,07

1701 99 90 (2)

31,29

5,07

1702 90 95 (3)

0,31

0,34


(1)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(2)  Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

(3)  Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.


28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/5


REGULAMENTUL (CE) NR. 349/2009 AL COMISIEI

din 24 aprilie 2009

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții comunitare specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a tabelului menționat anterior.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a tabelului menționat.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 aprilie 2009.

Pentru Comisie

László KOVÁCS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(Cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Produs sub formă de pulbere compus din (% din greutate):

acid L-ascorbic (vitamina C)

97

hidroxipropilmetilceluloză

3

Adăugarea de hidroxipropilmetilceluloză nu este necesară pentru conservarea sau transportul vitaminei C.

Produsul este adecvat mai degrabă pentru uz specific (fabricarea tabletelor de vitamine) decât pentru uz general.

2106 90 92

Clasificarea se stabilește în conformitate cu regulile generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate și cu textul codurilor NC 2106, 2106 90 și 2106 90 92.

Adăugarea de hidroxipropilmetilceluloză (agent de acoperire și antiaglutinant) modifică caracterul vitaminei C, care devine un produs adecvat, din punct de vedere tehnic, pentru fabricarea tabletelor de vitamine.

A se vedea și Notele explicative la Sistemul armonizat aferente poziției 2936, al treilea paragraf.

Produsul nu este destinat uzului terapeutic sau profilactic în sensul capitolului 30.


DIRECTIVE

28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/7


DIRECTIVA 2009/34/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 23 aprilie 2009

privind dispozițiile comune pentru mijloacele de măsurare și metodele de control metrologic

(reformare)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),

întrucât:

(1)

Directiva 71/316/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la dispozițiile comune pentru mijloacele de măsurare și metodele de control metrologic (3) a fost modificată de mai multe ori (4) și în mod substanțial. Dat fiind că urmează să fie aduse noi modificări, ar trebui, din motive de claritate să se procedeze la reformarea directivei menționate.

(2)

În fiecare stat membru, caracteristicile tehnice ale mijloacelor de măsurare, precum și metodele de control metrologic sunt determinate prin dispoziții imperative. Aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul. Diferențele dintre acestea împiedică schimburile comerciale și pot crea condiții inegale de concurență în interiorul Comunității.

(3)

Controalele existente în fiecare stat membru au, între altele, scopul de a asigura clienții că prețul plătit corespunde cu cantitățile livrate. Prin urmare, scopul prezentei directive nu ar trebui să fie de a elimina controalele respective, ci de a elimina deosebirile în reglementare în măsura în care acestea constituie o barieră în calea comerțului.

(4)

Aceste bariere în calea funcționării pieței interne pot fi reduse și eliminate dacă se aplică aceleași cerințe în statele membre, inițial în completarea dispozițiilor interne în vigoare și ulterior, când condițiile necesare vor fi întrunite, înlocuind aceste dispoziții interne.

(5)

Chiar în timpul perioadei când coexistă cu dispozițiile interne, cerințele comunitare oferă întreprinderilor posibilitatea de a fabrica produse care au caracteristici tehnice uniforme și care pot fi, prin urmare, comercializate și utilizate în interiorul Comunității după ce au fost supuse controalelor CE.

(6)

Cerințele tehnice comunitare de construcție și funcționare trebuie să asigure ca mijloacele să furnizeze continuu măsurători suficient de exacte, în conformitate cu scopul pentru care au fost realizate.

(7)

Conformitatea cu cerințele tehnice este, de obicei, confirmată de către statele membre înainte ca mijloacele de măsurare să fie introduse pe piață sau să fie utilizate pentru prima dată și, dacă este cazul, în timpul utilizării lor, mai ales prin intermediul procedurilor de aprobare de model și de verificare. Pentru a realiza libera circulație a acestor mijloace de măsurare în interiorul Comunității este, de asemenea, necesar să se prevadă recunoașterea reciprocă a operațiunilor de control între statele membre și să se instituie în acest sens proceduri adecvate de aprobare CE de model și de verificare inițială CE, precum și metode de control metrologic CE, în conformitate cu prezenta directivă și cu directivele speciale.

(8)

Prezența, pe un mijloc de măsurare sau pe un produs, a semnelor sau marcajelor care demonstrează că acesta a fost supus unor controale adecvate indică faptul că acest mijloc de măsurare sau produs se conformează cerințelor tehnice comunitare corespunzătoare și în consecință, atunci când mijlocul de măsurare sau produsul este importat sau pus în funcțiune, nu mai este necesar să se repete controalele care au fost deja efectuate.

(9)

Reglementările metrologice de drept intern au ca obiect numeroase categorii de mijloace de măsurare și produse. Prezenta directivă stabilește dispozițiile generale privind, în special, procedurile de aprobare CE de model și verificare inițială CE, precum și metodele de control metrologic CE. Directivele de punere în aplicare, specifice fiecărei categorii de mijloace de măsurare și de produse, vor stabili cerințele tehnice referitoare la construcție, funcționare și exactitate, modalitățile de control, precum și, dacă este cazul, condițiile în care cerințele tehnice comunitare urmează să înlocuiască dispozițiile naționale în vigoare.

(10)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(11)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să modifice anexele I și II la prezenta directivă și anexele la directivele speciale. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elementele neesențiale ale prezentei directive, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(12)

Noile elemente introduse în prezenta directivă se referă numai la procedurile comitetelor. Prin urmare, acestea nu trebuie să fie transpuse de către statele membre.

(13)

Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa III partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

PRINCIPII DE BAZĂ

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se aplică:

(a)

instrumentelor, astfel cum sunt definite la alineatul (2);

(b)

unităților de măsură, armonizării metodelor de măsurare și de control metrologic și, dacă este cazul, mijloacelor necesare aplicării acestor metode;

(c)

montării, metodelor de măsurare, controlului metrologic, precum și marcării cantităților de produse preambalate.

(2)   În sensul prezentei directive, prin „instrumente” se înțelege mijloacele de măsurare, componentele mijloacelor de măsurare, dispozitivele auxiliare, precum și instalațiile de măsurare.

(3)   Statele membre nu pot refuza, interzice sau limita, din motive privind prezenta directivă și directivele speciale referitoare la aceasta, introducerea pe piață și/sau punerea în funcțiune a unui instrument sau a unui produs menționat la alineatul (1) care poartă marcaje CE și/sau semne CE în condițiile prevăzute în prezenta directivă și în directivele speciale referitoare la instrumentul sau produsul respectiv.

(4)   Statele membre acordă aceeași valoare aprobării CE de model și verificării inițiale CE ca și măsurilor similare de drept intern.

(5)   Directivele speciale referitoare la subiectele menționate la alineatul (1) precizează:

în special procedurile de măsurare, caracteristicile și cerințele tehnice de realizare și funcționare în ceea ce privește instrumentele menționate la alineatul (1) litera (a);

cerințele cu privire la alineatul (1) literele (b) și (c).

(6)   Directivele speciale pot stabili data la care dispozițiile comunitare înlocuiesc dispozițiile de drept intern existente.

CAPITOLUL II

APROBARE CE DE MODEL

Articolul 2

(1)   Statele membre acordă aprobarea CE de model în conformitate cu dispozițiile prezentei directive și ale directivelor speciale relevante.

(2)   Aprobarea CE de model pentru instrumente constituie admiterea acestora pentru verificarea inițială CE și, dacă aceasta din urmă nu este necesară, pentru autorizarea introducerii pe piață și/sau a dării în folosință a acestora. Dacă directiva (directivele) specială (speciale) aplicabilă (aplicabile) unei categorii de instrumente exceptează acea categorie de la aprobarea CE de model, instrumentele din acea categorie trebuie să fie admise direct la verificarea inițială CE.

(3)   În cazul în care echipamentul de control de care dispun o permite, statele membre acordă aprobarea CE de model oricărui instrument care îndeplinește cerințele din prezenta directivă și din directivele speciale referitoare la instrumentul respectiv.

(4)   Cererea de aprobare CE de model poate fi înaintată numai de fabricant sau de reprezentantul acestuia stabilit în Comunitate. Pentru același instrument, cererea poate fi depusă numai într-un stat membru.

(5)   Statul membru care a acordat aprobarea CE de model trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că este informat cu privire la orice modificare sau completare a modelului aprobat. Acesta informează celelalte state membre despre aceste modificări.

Modificările sau completările unui model aprobat trebuie să primească aprobare CE de model suplimentară de la statul membru care a acordat aprobarea CE de model, dacă astfel de schimbări influențează sau ar putea influența rezultatele măsurărilor sau condițiile prevăzute pentru utilizarea instrumentului.

Cu toate acestea, pentru un model modificat, se acordă o nouă aprobare CE de model, în locul unei completări a certificatului inițial de aprobare CE de model, dacă modelul este modificat după modificarea sau adaptarea dispozițiilor prezentei directive sau ale directivei speciale relevante, astfel încât modelului modificat să nu i se poată acorda aprobarea decât în urma aplicării noilor dispoziții.

Articolul 3

Atunci când aprobarea CE de model este acordată pentru dispozitive auxiliare, aprobarea trebuie să precizeze:

(a)

modelele de instrumente cărora li se pot atașa sau în care pot fi integrate aceste dispozitive;

(b)

condițiile generale pentru funcționarea de ansamblu a instrumentelor pentru care sunt admise.

Articolul 4

Atunci când un instrument promovează cu succes examinarea de aprobare CE de model prevăzută în prezenta directivă și în directivele speciale referitoare la instrumentul respectiv, statul membru care a efectuat această examinare întocmește un certificat de aprobare CE de model.

Statul membru transmite certificatul solicitantului.

În cazurile prevăzute la articolul 11 din prezenta directivă sau într-o directivă specială, solicitantul trebuie și în celelalte cazuri poate să aplice pe fiecare instrument care este conform modelului aprobat semnul de aprobare CE menționat în acest certificat.

Articolul 5

(1)   Aprobarea CE de model este valabilă 10 ani. Aceasta poate fi extinsă pentru perioade succesive de 10 ani. Numărul instrumentelor care pot fi fabricate în conformitate cu modelul aprobat nu este limitat.

Aprobările CE de model acordate conform cerințelor din prezenta directivă și dintr-o directivă specială nu pot fi prelungite după data intrării în vigoare a oricărei modificări sau adaptări ale acestor cerințe comunitare, în cazul în care aceste aprobări CE de model nu ar fi putut fi acordate în conformitate cu noile cerințe.

Atunci când aprobarea CE de model nu se prelungește, această aprobare continuă cu toate acestea să se aplice pentru instrumentele care se află deja în utilizare.

(2)   Atunci când se utilizează tehnici noi, care nu sunt prevăzute într-o directivă specială, se poate acorda o aprobare CE de model cu efect limitat, după consultarea în prealabil a celorlalte state membre.

Aceasta poate face obiectul următoarelor restricții:

(a)

limitarea numărului de instrumente care beneficiază de aprobare;

(b)

obligația de a notifica autorităților competente locurile de instalare;

(c)

limitarea utilizării;

(d)

cerințe speciale cu caracter restrictiv referitoare la tehnica utilizată.

Cu toate acestea, aprobarea CE de model limitată nu poate fi acordată decât în cazul în care:

(a)

directiva specială pentru categoria de instrumente relevantă a intrat în vigoare;

(b)

nu s-au făcut derogări de la erorile maxime tolerate stabilite în directivele speciale.

Valabilitatea unei astfel de aprobări este de maximum doi ani. Aceasta poate fi prelungită cu cel mult trei ani.

(3)   Statul membru care a acordat aprobarea CE de model limitată menționată la alineatul (2) face o cerere de adaptare la progresul tehnic a anexelor I și II la prezenta directivă, dacă este cazul, și a directivelor speciale, în conformitate cu procedura menționată la articolul 17 alineatul (2) de îndată ce consideră că o nouă tehnică s-a dovedit a fi satisfăcătoare.

Articolul 6

Atunci când, pentru o categorie de instrumente care îndeplinește cerințele unei directive speciale, aprobarea CE de model nu este cerută, producătorul poate aplica pe instrumentele din această categorie, pe propria răspundere, semnul special descris la punctul 3.3 din anexa I.

Articolul 7

(1)   Statul membru care a acordat aprobarea CE de model poate să o retragă în condițiile în care:

(a)

instrumentele al căror model a făcut obiectul aprobării nu sunt conforme cu modelul aprobat sau cu dispozițiile directivei speciale relevante;

(b)

cerințele metrologice menționate în certificatul de aprobare sau dispozițiile articolului 5 alineatul (2) nu sunt respectate;

(c)

în cazul în care constată că aprobarea a fost acordată neîntemeiat.

(2)   Statul membru care a acordat o aprobare CE de model trebuie să o retragă dacă instrumentele al căror model a făcut obiectul aprobării prezintă la utilizare un defect de ordin general care le face improprii scopului pentru care au fost realizate.

(3)   Dacă statul membru care a acordat o aprobare CE de model este informat de către alt stat membru despre existența unuia dintre cazurile prevăzute la alineatele (1) și (2), el ia, de asemenea, măsurile prevăzute la alineatele menționate, după consultarea acestui stat membru.

(4)   Statul membru care a constatat existența cazului prevăzut la alineatul (2) poate suspenda introducerea pe piață și punerea în funcțiune a instrumentelor respective.

El informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta, precizând motivele deciziei sale.

Aceeași procedură se aplică în cazurile prevăzute la alineatul (1) pentru instrumentele exceptate de la verificarea inițială CE, dacă producătorul, după avertizare, nu le aduce în conformitate cu modelul aprobat sau cu cerințele directivei speciale relevante.

(5)   Dacă statul membru care a acordat aprobarea CE de model contestă existența cazului prevăzut la alineatul (2) despre care a fost informat sau contestă că măsurile luate conform dispozițiilor alineatului (4) sunt întemeiate, statele membre interesate trebuie să depună eforturi pentru soluționarea litigiului.

Comisia trebuie să fie informată. Dacă este necesar, Comisia procedează la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la o soluție.

CAPITOLUL III

VERIFICAREA INIȚIALĂ CE

Articolul 8

(1)   Verificarea inițială CE reprezintă examinarea și confirmarea conformității unui instrument nou sau recondiționat cu modelul aprobat și/sau cu dispozițiile prezentei directive și ale directivelor speciale referitoare la instrumentul respectiv. Aceasta este certificată prin marcajul verificării inițiale CE.

(2)   Verificarea inițială CE a instrumentelor poate fi realizată printr-o altă metodă decât verificarea unității de produs în cazurile prevăzute în directivele speciale și în conformitate cu procedurile adoptate.

(3)   Dacă echipamentele lor le permit, statele membre efectuează verificarea inițială CE a instrumentelor prezentate ca având caracteristicile metrologice și îndeplinind cerințele tehnice de construcție și de funcționare prevăzute în directive speciale referitoare la această categorie de instrumente.

(4)   În cazul instrumentelor care poartă marcajul de verificare inițială CE, obligația statelor membre prevăzută la articolul 1 alineatul (3) este valabilă până la sfârșitul anului care urmează celui în cursul căruia s-a aplicat marcajul de verificare inițială CE, cu excepția cazului în care directivele speciale prevăd o perioadă mai mare.

Articolul 9

(1)   Atunci când un instrument este prezentat pentru verificarea inițială CE, statul membru care efectuează examinarea stabilește:

(a)

dacă instrumentul face parte dintr-o categorie exceptată de la aprobarea CE de model și, în acest caz, dacă acesta îndeplinește cerințele tehnice de construcție și de funcționare prevăzute în directivele speciale referitoare la acest instrument;

(b)

dacă instrumentul a primit o aprobare CE de model și, în caz afirmativ, dacă este conform modelului aprobat și directivelor speciale referitoare la instrumentul respectiv, în vigoare la data acordării aprobării CE de model respective.

(2)   Examinarea realizată la verificarea inițială CE se referă în primul rând, în conformitate cu directivele speciale, la:

(a)

caracteristicile metrologice;

(b)

erorile maxime tolerate;

(c)

construcție, în măsura în care aceasta garantează că însușirile metrologice nu riscă să se deterioreze, într-o măsură importantă, în condiții normale de utilizare;

(d)

prezența inscripțiilor prescrise și a plăcuțelor pentru marcare sau o amplasare care să permită aplicarea marcajelor de verificare inițială CE.

Articolul 10

Atunci când un instrument a promovat cu succes verificarea inițială CE, în conformitate cu cerințele prezentei directive și ale directivelor speciale, pe acest instrument se aplică marcajele de verificare parțială sau finală CE descrise în anexa II punctul 3, responsabilitatea revenindu-i statului membru în cauză, în conformitate cu normele prevăzute la punctul menționat.

Articolul 11

Atunci când, pentru o categorie de instrumente care îndeplinesc cerințele unei directive speciale, nu se solicită verificarea inițială CE, producătorul aplică pe instrumentele din această categorie, pe propria răspundere, simbolul special descris la punctul 3.4 din anexa I.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII COMUNE PENTRU APROBAREA CE DE MODEL ȘI VERIFICAREA INIȚIALĂ CE

Articolul 12

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a împiedica utilizarea, pe instrumente, a marcajelor sau inscripționărilor care pot fi confundate cu semnele sau marcajele CE.

Articolul 13

Fiecare stat membru notifică celorlalte state membre și Comisiei serviciile, organismele și instituțiile autorizate corespunzător să realizeze examinările prevăzute de prezenta directivă și de directivele speciale, să elibereze certificatele de aprobare CE de model, precum și să aplice marcajele de verificare inițială CE.

Articolul 14

Statele membre pot cere ca inscripționările prescrise să fie redactate în limba sau în limbile lor oficiale.

CAPITOLUL V

CONTROLUL INSTRUMENTELOR AFLATE ÎN UTILIZARE

Articolul 15

Directivele speciale precizează cerințele privind controalele instrumentelor aflate în utilizare care poartă semne sau marcaje CE și în primul rând erorile maxime tolerate în utilizare. Dacă dispozițiile naționale privind instrumentele care nu poartă marcaje și semne CE prevăd mai puține cerințe, acestea din urmă pot să servească drept criterii pentru controale.

CAPITOLUL VI

ADAPTAREA DIRECTIVELOR LA PROGRESUL TEHNIC

Articolul 16

Modificările necesare pentru adaptarea la progresul tehnic a anexelor I și II la prezenta directivă și a anexelor la directivele speciale menționate la articolul 1 sunt adoptate de către Comisie. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive și ale directivelor speciale, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 17 alineatul (2).

Cu toate acestea, procedura menționată nu se aplică nici capitolului referitor la sistemul anglo-saxon de unități de măsură din anexa la directiva privind unitățile de măsură și nici anexelor, referitoare la gama cantităților de produse preambalate, la directivele privind produsele preambalate.

Articolul 17

(1)   Comisia este asistată de Comitetul pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor menționate la articolul 16.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a, alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din respectiva decizie.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Orice decizie privind refuzul aprobării CE de model, refuzul prelungirii sau revocarea aprobării CE de model, refuzul procedurii de verificare inițială CE sau interzicerea introducerii pe piață sau a dării în folosință, luată în temeiul dispozițiilor adoptate în aplicarea prezentei directive și a directivelor speciale referitoare la instrumentele în cauză, trebuie motivată cu exactitate. Decizia este notificată părții interesate indicându-se căile de atac prevăzute de legislația în vigoare în statele membre și termenele pentru introducerea acestor căi de atac.

Articolul 19

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 20

Directiva 71/316/CEE, astfel cum a fost modificată prin actele menționate în anexa III partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Articolul 21

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 22

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 23 aprilie 2009.

Pentru Parlamentul European

Președintele

H.-G. PÖTTERING

Pentru Consiliu

Președintele

P. NEČAS


(1)  Avizul din 22 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  Avizul Parlamentului European din 4 decembrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 23 martie 2009.

(3)  JO L 202, 6.9.1971, p. 1.

(4)  A se vedea anexa III partea A.

(5)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.


ANEXA I

APROBARE CE DE MODEL

1.   Cerere de aprobare CE

1.1.

Cererea și corespondența privind cererea se întocmesc într-una dintre limbile oficiale, în conformitate cu legislația statului membru în care se prezintă cererea. Statul membru în cauză are dreptul să ceară ca documentele anexate să fie, de asemenea, întocmite în această limbă oficială.

Solicitantul trebuie să trimită simultan tuturor statelor membre un exemplar al cererii sale.

1.2.

Cererea trebuie să conțină următoarele informații:

(a)

numele și adresa producătorului, a firmei sau a reprezentantului autorizat al firmei sau al solicitantului;

(b)

categoria de instrumente;

(c)

utilizarea prevăzută;

(d)

caracteristicile metrologice;

(e)

denumirea comercială, dacă este cazul, sau tipul.

1.3.

Cererea trebuie să fie însoțită de două exemplare ale documentelor necesare evaluării sale, mai ales:

1.3.1.

o descriere privind în special:

(a)

construcția și funcționarea instrumentului;

(b)

facilitățile de protecție care asigură buna funcționare;

(c)

dispozitivele de reglare și ajustare;

(d)

locul de amplasare a:

marcajelor de verificare;

sigiliilor (dacă este cazul);

1.3.2.

desenele generale de montaj și, dacă este necesar, desenele detaliate ale componentelor importante;

1.3.3.

un desen schematic privind principiile de funcționare și, dacă este necesar, o fotografie.

1.4.

Cererea este însoțită, dacă este cazul, de documente referitoare la aprobările naționale deja obținute.

2.   Examinarea pentru aprobare CE

2.1.

Examinarea cuprinde:

2.1.1.

studiul documentelor și o examinare a caracteristicilor metrologice ale modelului în laboratoarele serviciului de metrologie, în laboratoare agreate sau la locul de fabricație, de livrare sau de instalare;

2.1.2.

în cazul în care caracteristicile metrologice ale modelului sunt cunoscute în detaliu, numai o examinare a documentației prezentate.

2.2.

Examinarea acoperă în totalitate performanțele mijlocului de măsurare în condiții obișnuite de utilizare. În astfel de condiții, acest mijloc de măsurare trebuie să își mențină caracteristicile metrologice cerute.

2.3.

Natura și întinderea examinării menționate la punctul 2.1 pot fi menționate în directive speciale.

2.4.

Serviciul de metrologie poate cere solicitantului să-i pună la dispoziție etaloanele, precum și mijloacele materiale adecvate și personalul auxiliar necesare efectuării încercărilor pentru aprobare.

3.   Certificatul și semnul de aprobare CE

3.1.

Certificatul reproduce concluziile examinării modelului și stabilește celelalte cerințe care trebuie respectate. Certificatul este însoțit de descrieri, desene și diagrame necesare pentru identificarea modelului și pentru explicarea funcționării acestuia. Semnul de aprobare prevăzut la articolul 4 trebuie să fie litera stilizată ε, conținând:

în partea superioară, litera (literele) majusculă (majuscule) distinctivă (distinctive) a(le) statului membru care a acordat aprobarea (B pentru Belgia, BG pentru Bulgaria, CZ pentru Republica Cehă, DK pentru Danemarca, D pentru Germania, EST pentru Estonia, IRL pentru Irlanda, EL pentru Grecia, E pentru Spania, F pentru Franța, I pentru Italia, CY pentru Cipru, LV pentru Letonia, LT pentru Lituania, L pentru Luxemburg, H pentru Ungaria, M pentru Malta, NL pentru Țările de Jos, A pentru Austria, PL pentru Polonia, P pentru Portugalia, RO pentru România, SI pentru Slovenia, SK pentru Slovacia, FI pentru Finlanda, S pentru Suedia, UK pentru Regatul Unit) și ultimele două cifre ale anului acordării aprobării;

în partea inferioară, un număr care să fie determinat de serviciul de metrologie care a acordat aprobarea (un număr de identificare).

Un model al semnului de aprobare este prevăzut la punctul 6.1.

3.2.

În cazul unei aprobări CE cu efect limitat, semnul este completat de litera P, având aceleași dimensiuni ca și litera stilizată ε și plasată înaintea acestei litere.

Un model al semnului de aprobare cu efect limitat este prevăzut la punctul 6.2.

3.3.

Semnul menționat la articolul 6 este identic cu semnul de aprobare CE, litera stilizată ε fiind inversată în mod simetric față de axa verticală, și nu poartă nici o altă indicație, cu excepția cazului în care directivele speciale stipulează altfel.

Un exemplu al acestui semn figurează la punctul 6.3.

3.4.

Semnul menționat la articolul 11 este identic cu semnul de aprobare CE, amplasat într-un hexagon.

Un model al acestui semn este prevăzut la punctul 6.4.

3.5.

Semnele menționate la punctele 3.1 și 3.4 și aplicate de producător în conformitate cu dispozițiile prezentei directivei trebuie să fie vizibile, lizibile și de neșters pe fiecare mijloc de măsurare și pe fiecare dispozitiv auxiliar supus verificării. Dacă aplicarea prezintă dificultăți de ordin tehnic, se pot prevedea excepții în directivele speciale sau pot fi admise după ce s-a ajuns la un acord între serviciile de metrologie ale statelor membre.

4.   Păstrarea unui model

În cazurile prevăzute de directivele speciale, serviciul care a acordat aprobarea poate solicita, în cazul în care consideră necesar, păstrarea unui model al mijlocului de măsurare pentru care s-a acordat aprobarea. În locul acestui model martor, serviciul va putea autoriza păstrarea de componente ale mijlocului de măsurare, de machete sau desene și va menționa aceasta pe certificatul de aprobare CE.

5.   Publicitatea aprobării

5.1.

În momentul notificării către părțile interesate, copiile certificatelor de aprobare CE sunt trimise Comisiei și celorlalte state membre, care pot, de asemenea, să obțină la cerere copii ale rapoartelor de examinare metrologică.

5.2.

Retragerea unei aprobări CE de model și alte comunicări care privesc întinderea și valabilitatea aprobării CE de model fac, de asemenea, obiectul procedurii de publicitate menționate la punctul 5.1.

5.3.

Statul membru care refuză acordarea unei aprobări CE de model informează celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta.

6.   Semnele privind aprobarea CE de model

6.1.

Semnul de aprobare CE de model

Exemplu:

Image

Aprobarea CE de model acordată de Serviciul de metrologie al Germaniei în 1971 (a se vedea punctul 3.1 prima liniuță).

Numărul de identificare al aprobării CE de model (a se vedea punctul 3.1 a doua liniuță).

6.2.

Semnul aprobării CE de model cu efect limitat (a se vedea punctul 3.2)

Exemplu:

Image

Aprobarea CE de model cu efect limitat acordată de Serviciul de metrologie al Germaniei în 1971.

Numărul de identificare al aprobării CE de model cu efect limitat.

6.3.

Semnul de exceptare de la aprobarea CE de model (a se vedea punctul 3.3)

Exemplu:

Image

6.4.

Semnul aprobării CE de model pentru instrumentele exceptate de la verificarea inițială CE

(a se vedea punctul 3.4)

Exemplu:

Image

Aprobarea CE de model acordată de Serviciul de metrologie al Germaniei în 1971.

Numărul de identificare al aprobării CE de model.


ANEXA II

VERIFICAREA INIȚIALĂ CE

1.   Dispoziții generale

1.1.

Verificarea inițială CE poate fi efectuată într-una sau mai multe etape (în general două).

1.2.

Sub rezerva dispozițiilor directivelor speciale:

1.2.1.

verificarea inițială CE se efectuează într-o etapă, în cazul instrumentelor care constituie un întreg la livrarea din fabrică, adică instrumentele care teoretic pot fi transferate la locul lor de instalare fără să fie necesară demontarea lor prealabilă;

1.2.2.

verificarea inițială CE se efectuează în două sau mai multe etape pentru instrumentele a căror funcționare corectă depinde de condițiile în care acestea sunt instalate sau utilizate;

1.2.3.

prima etapă de verificare trebuie să permită asigurarea în special a conformității instrumentelor cu modelul aprobat sau, în cazul instrumentelor exceptate de la aprobarea CE de model, a conformității cu cerințele care li se aplică.

2.   Locul verificării inițiale CE

2.1.

Dacă directivele speciale nu menționează locul de efectuare a verificării, instrumentele care trebuie verificate într-o singură etapă sunt verificate în locul ales de către serviciul de metrologie în cauză.

2.2.

Mijloacele de măsurare care trebuie verificate în două sau mai multe etape sunt verificate prin grija serviciului de metrologie competent în teritoriul respectiv.

2.2.1.

Ultima etapă de verificare se efectuează obligatoriu la locul de instalare.

2.2.2.

Celelalte etape de verificare se efectuează în conformitate cu ceea ce se prevede la punctul 2.1.

2.3.

În special când verificarea are loc în afara biroului de verificare, serviciul de metrologie care efectuează verificarea poate cere solicitantului:

să-i pună la dispoziție etaloanele, precum și mijloacele materiale adecvate și personalul auxiliar necesare verificării;

să furnizeze o copie a certificatului de model CE.

3.   Marcajele de verificare inițială CE

3.1.   Descrierea marcajelor de verificare inițială CE

3.1.1.

Sub rezerva dispozițiilor directivelor speciale, marcajele de verificare inițială CE care sunt aplicate în conformitate cu punctul 3.3 sunt următoarele:

3.1.1.1.

marcajul de verificare finală CE este format din două ștampile:

(a)

prima ștampilă constă din litera minusculă „e” care cuprinde:

în jumătatea superioară, litera (literele) majusculă (majuscule) distinctivă (distinctive) a(le) statului membru unde are loc verificarea inițială (B pentru Belgia, BG pentru Bulgaria, CZ pentru Republica Cehă, DK pentru Danemarca, D pentru Germania, EST pentru Estonia, IRL pentru Irlanda, EL pentru Grecia, E pentru Spania, F pentru Franța, I pentru Italia, CY pentru Cipru, LV pentru Letonia, LT pentru Lituania, L pentru Luxemburg, H pentru Ungaria, M pentru Malta, NL pentru Țările de Jos, A pentru Austria, PL pentru Polonia, P pentru Portugalia, RO pentru România, SI pentru Slovenia, SK pentru Slovacia, FI pentru Finlanda, S pentru Suedia, UK pentru Regatul Unit) însoțite, dacă este nevoie, de una sau de două cifre care indică o subdiviziune teritorială sau administrativă;

în jumătatea inferioară, numărul distinctiv al agentului sau biroului de verificare;

(b)

a doua ștampilă constă din ultimele două cifre ale anului verificării amplasate într-un hexagon.

3.1.1.2.

Marcajul de verificare parțială CE constă doar din prima ștampilă. El servește, de asemenea, drept sigiliu.

3.2.   Forma și dimensiunile marcajelor

3.2.1.

În desenele alăturate sunt ilustrate forma, dimensiunile și conturul literelor și cifrelor pentru marcajele de verificare inițială CE prevăzute la punctul 3.1, primele două reprezentând elementele constitutive ale ștampilei, al treilea reprezentând un exemplu de ștampilă. Dimensiunile relative ale desenelor sunt exprimate în funcție de unitatea reprezentând diametrul cercului circumscris literei minuscule „e” și câmpului hexagonal.

Diametrele reale ale cercurilor circumscrise marcajelor sunt de 1,6 mm, 3,2 mm, 6,3 mm și 12,5 mm.

3.2.2.

Serviciile de metrologie ale statelor membre schimbă reciproc desenele originale ale marcajelor de verificare inițială CE executate în conformitate cu modelele din desenele anexate.

3.3.   Aplicarea marcajelor

3.3.1.

Marcajul de verificare finală CE se aplică în locul prevăzut în acest sens pe mijlocul de măsurare când acesta din urmă a fost complet verificat și a fost recunoscut ca fiind în conformitate cu cerințele CE.

3.3.2.

Marcajul de verificare parțială CE se aplică:

3.3.2.1.

în cazul verificării în mai multe etape, pe mijlocul de măsurare sau pe componentele mijlocului de măsurare care îndeplinesc condițiile prevăzute pentru alte operațiuni decât cele care se efectuează la locul de instalare, în dreptul șuruburilor de fixare a plăcuței pentru ștampilă sau în orice alt loc menționat în directiva specială;

3.3.2.2.

drept sigiliu, în locurile menționate în directivele speciale.

Image Image Image Image


ANEXA III

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare

(menționate la articolul 20)

Directiva 71/316/CEE a Consiliului

(JO L 202, 6.9.1971, p. 1).

 

Actul de aderare din 1972 anexa I punctul X.12

(JO L 73, 27.3.1972, p. 118)

 

Directiva 72/427/CEE a Consiliului

(JO L 291, 28.12.1972, p. 156)

 

Actul de aderare din 1979 anexa I punctul X.A

(JO L 291, 19.11.1979, p. 108)

 

Directiva 83/575/CEE a Consiliului

(JO L 332, 28.11.1983, p. 43)

 

Actul de aderare din 1985 anexa I punctul IX.A.7

(JO L 302, 15.11.1985, p. 212)

 

Directiva 87/354/CEE a Consiliului

(JO L 192, 11.7.1987, p. 43)

numai în ceea ce privește trimiterile la articolul 1 și anexa punctul 4 la Directiva 71/316/CEE

Directiva 87/355/CEE a Consiliului

(JO L 192, 11.7.1987, p. 46)

 

Directiva 88/665/CEE a Consiliului

(JO L 382, 31.12.1988, p. 42)

numai articolul 1 punctul 1

Actul de aderare din 1994 anexa I punctul XI.C.VII.1

(JO C 241, 29.8.1994, p. 211)

 

Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului

(JO L 122, 16.5.2003, p. 36)

numai anexa III punctul 5

Actul de aderare din 2003 anexa II punctul I.D.1

(JO L 236, 23.9.2003, p. 64)

 

Directiva 2006/96/CE a Consiliului

(JO L 363, 20.12.2006, p. 81)

numai în ceea ce privește trimiterile la articolul 1 și anexa punctul B.1 la Directiva 71/316/CEE

Directiva 2007/13/CE a Comisiei

(JO L 73, 13.3.2007, p. 10)

 

PARTEA B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menționate la articolul 20)

Directive

Termene de transpunere

71/316/CEE

30 ianuarie 1973

83/575/CEE

1 ianuarie 1985

87/354/CEE

31 decembrie 1987

87/355/CEE

31 decembrie 1987

2006/96/CE

1 ianuarie 2007

2007/13/CE

9 martie 2008


ANEXA IV

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 71/316/CEE

Prezenta directivă

Articolul 1 alineatul (1) litera (a)

Articolul 1 alineatul (1) litera (a) și articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (1) litera (b)

Articolul 1 alineatul (1) litera (b)

Articolul 1 alineatul (1) litera (c)

Articolul 1 alineatul (1) litera (c)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 1 alineatul (4)

Articolul 1 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 1 alineatul (5)

Articolul 1 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 1 alineatul (6)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (3)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (4)

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (5)

Articolul 2 alineatul (1)

Articolul 3 teza introductivă

Articolul 3 teza introductivă

Articolul 3 prima liniuță

Articolul 3 litera (a)

Articolul 3 a doua liniuță

Articolul 3 litera (b)

Articolul 4 prima teză

Articolul 4 primul și al doilea paragraf

Articolul 4 a doua teză

Articolul 4 al treilea paragraf

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf teză introductivă

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf teză introductivă

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf prima liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf a doua liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b)

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf a treia liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf litera (c)

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf a patra liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf litera (d)

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf teza introductivă

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf teza introductivă

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf prima liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf litera (a)

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf a doua liniuță

Articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf litera (b)

Articolul 5 alineatul (2) al patrulea paragraf

Articolul 5 alineatul (2) al patrulea paragraf

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7 alineatele (1) (2) și (3)

Articolul 7 alineatele (1) (2) și (3)

Articolul 7 alineatul (4) prima teză

Articolul 7 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 7 alineatul (4) a doua teză

Articolul 7 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 7 alineatul (4) a treia teză

Articolul 7 alineatul (4) al treilea paragraf

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 7 alineatul (5)

Articolul 8 alineatul (1) litera (a)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1) litera (b)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 9 alineatul (2) teza introductivă

Articolul 9 alineatul (2) prima liniuță

Articolul 9 alineatul (2) litera (a)

Articolul 9 alineatul (2) a doua liniuță

Articolul 9 alineatul (2) litera (b)

Articolul 9 alineatul (2) a treia liniuță

Articolul 9 alineatul (2) litera (c)

Articolul 9 alineatul (2) a patra liniuță

Articolul 9 alineatul (2) litera (d)

Articolele 10 și 11

Articolele 10 și 11

Articolele 12, 13 și 14

Articolele 12, 13 și 14

Articolul 15

Articolul 15

Articolul 16 prima teză

Articolul 16 primul paragraf

Articolul 16 a doua teză

Articolul 16 al doilea paragraf

Articolul 17

Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 18 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 18 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 18 alineatul (3)

Articolul 19

Articolul 18

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 20 alineatul (2)

Articolul 19

Articolele 20 și 21

Articolul 21

Articolul 22

Anexa I

Anexa I

Punctele 1 și 1.1

Punctele 1 și 1.1

Punctul 1.2 teza introductivă

Punctul 1.2 teza introductivă

Punctul 1.2 prima liniuță

Punctul 1.2 litera (a)

Punctul 1.2 a doua liniuță

Punctul 1.2 litera (b)

Punctul 1.2 a treia liniuță

Punctul 1.2 litera (c)

Punctul 1.2 a patra liniuță

Punctul 1.2 litera (d)

Punctul 1.2 a cincea liniuță

Punctul 1.2 litera (e)

Punctul 1.3

Punctul 1.3

Punctul 1.3.1 teză introductivă

Punctul 1.3.1 teză introductivă

Punctul 1.3.1 prima liniuță

Punctul 1.3.1 litera (a)

Punctul 1.3.1 a doua liniuță

Punctul 1.3.1 litera (b)

Punctul 1.3.1 a treia liniuță

Punctul 1.3.1 litera (c)

Punctul 1.3.1 a patra liniuță

Punctul 1.3.1 litera (d)

Punctele 1.3.2-5

Punctele 1.3.2-5

Punctul 5.2

Punctul 5.1

Punctul 5.3

Punctul 5.2

Punctul 5.4

Punctul 5.3

Punctele 6-6.4

Punctele 6-6.4

Anexa II

Anexa II

Anexa III

Anexa IV


II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

DECIZII

Comisie

28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/25


DECIZIA COMISIEI

din 20 aprilie 2009

de stabilire a poziției Comunității cu privire la o decizie a autorităților administrative în temeiul Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C la acord

(2009/347/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Decizia 2006/1005/CE a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Acordul prevede dezvoltarea de către Comisia Europeană, în colaborare cu Agenția americană pentru Protecția Mediului (EPA), a Fazei II a specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii, modificând astfel anexa C la acord.

(2)

Poziția Comunității cu privire la modificarea specificațiilor se stabilește de către Comisie.

(3)

Măsurile prevăzute de această decizie iau în considerare avizul emis de către Biroul Energy Star al Comunității Europene menționat la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (2).

(4)

Începând de la 1 iulie 2009, specificațiile aplicabile aparatelor de tratare a imaginii din partea VII a anexei C se abrogă și se înlocuiesc cu specificațiile anexate la prezenta decizie,

DECIDE:

Articol unic

Poziția care urmează să fie adoptată de către Comunitatea Europeană cu privire la o decizie a autorităților administrative în temeiul Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C la acord, se bazează pe proiectul de decizie anexat.

Adoptată la Bruxelles, 20 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Andris PIEBALGS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 381, 28.12.2006, p. 24.

(2)  JO L 39, 13.2.2008, p. 1.


ANEXĂ

PROIECT DE DECIZIE

din […]

a autorităților administrative în temeiul Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C la acord

AUTORITĂȚILE ADMINISTRATIVE,

având în vedere Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, în special articolul XII,

întrucât prima fază a specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C intrată în vigoare la 1 aprilie 2007 trebuie abrogată și înlocuită cu o a doua fază a specificațiilor,

DECID:

Specificațiile aplicabile aparatelor de tratare a imaginii prevăzute în partea VII a anexei C la acord se abrogă și se înlocuiesc cu specificațiile din anexa la prezenta decizie, cu aplicare de la 1 iulie 2009.

Decizia, întocmită în două exemplare, este semnată de copreședinți. Decizia se aplică de la 1 iulie 2009.

Semnat la Washington DC, […]

[…]

în numele Agenției americane pentru Protecția Mediului

Semnat la Bruxelles, […]

[…]

în numele Comunității Europene

ANEXĂ

PARTEA VII A ANEXEI C LA ACORD

VII.   SPECIFICAȚII APLICABILE APARATELOR DE TRATARE A IMAGINII

Următoarele specificații se aplică aparatelor de tratare a imaginii de 1 iulie 2009.

A.   Definiții

Produse

1.

Copiator – Aparat comercial de tratare a imaginii a cărui funcție unică este producerea de copii după un produs grafic original pe hârtie. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate drept copiatoare sau drept copiatoare digitale evolutive (CDE).

2.

Duplicator digital – Aparat comercial de tratare a imaginii vândut ca sistem de duplicare complet automat și care utilizează metoda de duplicare prin stencil cu o funcție de reproducere digitală a imaginii. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca duplicatoare digitale.

3.

Fax – Aparat comercial de tratare a imaginii a cărui funcție principală este de a scana documente originale pe hârtie pentru a asigura transmiterea lor electronică spre unități aflate la distanță și pentru a primi documente transmise pe cale electronică și a le converti în exemplare imprimate. Transmiterea electronică se realizează, în principal, printr-o rețea de telefonie publică, dar se poate realiza și printr-o rețea informatică sau prin Internet. Produsul poate produce și copii pe hârtie. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca faxuri.

4.

Mașină de francat – Aparat comercial de tratare a imaginii utilizat pentru francarea expedierilor poștale. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca mașini de francat.

5.

Aparat multifuncțional (MFD) – Aparat comercial de tratare a imaginii, care poate fi un dispozitiv integrat fizic sau o combinație de componente integrate funcțional, care îndeplinește cel puțin două dintre următoarele funcții: fotocopiere, imprimare, scanare sau transmisie fax. În sensul prezentei definiții, funcția de fotocopiere diferă de funcția de copiere curentă pagină cu pagină oferită de faxuri. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție se referă la toate produsele comercializate ca aparate multifuncționale (MFD) sau ca produse multifuncționale (MFP).

Notă: În cazurile în care aparatul multifuncțional nu este format dintr-o singură unitate integrată, ci dintr-un ansamblu de componente integrate funcțional, producătorul trebuie să certifice că, atunci când toate componentele aparatului multifuncțional, inclusiv unitatea de bază, sunt instalate corect, totalul consumului de energie al tuturor acestor componente va respecta nivelurile de consum energetic sau electric necesare pentru acordarea etichetei ENERGY STAR prevăzute la secțiunea C.

6.

Imprimantă – Aparat comercial de tratare a imaginii care produce imagini pe hârtie și care poate primi informații provenind de la calculatoare individuale sau în rețea sau de la alte dispozitive de intrare (de exemplu, aparate foto digitale). Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție se referă la produsele comercializate ca imprimante, inclusiv imprimantele care pot fi transformate în aparate multifuncționale.

7.

Scaner – Aparat de tratare a imaginii care funcționează ca un dispozitiv optoelectronic destinat conversiei informațiilor în imagini electronice care pot fi stocate, modificate, convertite sau transmise, în principal, într-un mediu microinformatic. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție se referă la produsele comercializate ca scanere.

Tehnici de imprimare

8.

Transfer termic direct (TD) – Tehnică de imprimare care constă în transferul unei imagini prin impulsuri termice pe o hârtie cretată când aceasta trece deasupra unui cap de imprimare termic. Imprimarea termică directă se efectuează fără benzi.

9.

Sublimare termică (ST) – Tehnică de imprimare prin care imaginile sunt formate prin depunerea (sublimarea) de cerneluri colorate pe suport în funcție de cantitatea de energie furnizată de elementele de încălzire.

10.

Electrofotografiere (EF) – Tehnică de imprimare caracterizată prin iluminarea de la o sursă luminoasă a unui fotoconductor în forma imaginii dorite la tiraj, crearea imaginii cu ajutorul particulelor de toner utilizând imaginea latentă obținută pe fotoconductor pentru a defini prezența sau absența de toner într-un anumit loc, transferul tonerului pe suportul de hârtie final și fuziunea menită să dea durabilitate imaginii finale de pe hârtie. Diferitele tipuri de electrofotografiere sunt imprimarea laser, LED și LCD. Electrofotografierea color este diferită de cea monocrom prin faptul că presupune accesul simultan la cel puțin trei culori diferite într-unul și același produs. În continuare, sunt definite două tipuri de electrofotografiere color:

11.

Electrofotografiere color paralelă – Tehnică de imprimare care folosește mai multe surse luminoase și mai mulți fotoconductori pentru a mări viteza maximă de imprimare color.

12.

Electrofotografiere color serială – Tehnică de imprimare care folosește un singur fotoconductor în mod serial și cel puțin o sursă luminoasă pentru obținerea imprimării color finale.

13.

Impact – Tehnică de imprimare caracterizată prin formarea imaginii pe suportul final prin transferul unui colorant de pe o bandă pe suportul final printr-o tehnică de lovire mecanică. Cele două tipuri de tehnici de imprimare prin impact sunt denumite „Dot Formed Impact” (imprimare punctată) și „Fully-Formed Impact” (imprimare plină).

14.

Jet de cerneală (JC) – Tehnică de imprimare care constă în formarea de imagini prin depunerea directă de picături de colorant în mod matricial pe suportul de imprimat. Imprimarea cu jet de cerneală color diferă de imprimarea cu jet de cerneală monocromă prin faptul că în orice moment este accesibil mai mult de un colorant în produs. Sistemele principale de imprimare cu jet de cerneală sunt imprimarea piezoelectrică, imprimarea prin sublimare și imprimarea termică.

15.

Jet de cerneală de înaltă performanță – Tehnică de imprimare cu jet de cerneală din domeniul aplicațiilor comerciale de înaltă performanță care folosesc de obicei tehnica de imprimare electrofotografică. Imprimarea JC de înaltă performanță diferă de imprimarea JC convențională prin faptul că dispune de șiruri de duze care parcurg o pagină pe lățimea acesteia și/sau are capacitatea de a usca cerneala pe suportul de imprimat cu ajutorul unor mecanisme suplimentare de încălzire.

16.

Cerneală solidă (CS) – Tehnică de imprimare care folosește cerneală în stare solidă la temperatura ambiantă și în stare lichidă la temperatura la care este proiectată pe suport. Transferul pe suport poate fi direct, dar acesta se realizează deseori pe un tambur sau pe o curea intermediară pentru a fi apoi imprimat prin offset pe suportul final.

17.

Tehnică stencil – Tehnică de imprimare care constă în transferul de imagini pe suportul de imprimare pornind de la un stencil rulat pe un tambur îmbibat cu cerneală.

18.

Transfer termic – Tehnică de imprimare care constă în formarea imaginii imprimate prin depunere directă de picături de coloranți solizi în stare topită/fluidă (în general ceruri colorate) în mod matricial pe suportul de imprimat. Diferența față de imprimarea cu jet de cerneală constă în faptul că, la imprimarea prin transfer termic, cerneala este în stare solidă la temperatură ambiantă și devine lichidă numai atunci când este expusă la o sursă de căldură.

Moduri de funcționare, acțiuni și mod de consum

19.

Mod activ „active power” – Mod de consum în care produsul este conectat la o sursă de electricitate și produce efectiv un tiraj sau efectuează o altă funcție din funcțiile lui principale.

20.

Duplexare automată – Capacitatea unui copiator, fax, aparat multifuncțional sau a unei imprimante de a plasa automat imagini pe cele două fețe ale unui suport de imprimare, fără manipulare manuală intermediară a foii de imprimat. Exemple: copie față spre copie față-verso sau copie față-verso spre copie față-verso. Un produs nu este recunoscut ca având posibilitatea de a efectua operațiuni duplex în mod automat decât dacă dispune de toate accesoriile necesare pentru îndeplinirea condițiilor menționate anterior.

21.

Interval implicit – Durata de timp stabilită de producător înainte de comercializare și care determină momentul în care produsul va intra într-un mod de „low-power” sau consum redus (de exemplu, mod „sleep”, mod „off” etc.) după îndeplinirea funcției sale principale.

22.

Mod „off” sau oprit – Mod de consum în care intră produsul atunci când este oprit manual sau automat rămânând conectat la sursa principală de curent. Ieșirea din acest mod se realizează prin stimulare exterioară, de exemplu prin utilizarea butonului pornire/oprire sau prin pornirea unui cronometru, care aduce unitatea în mod „ready”. Atunci când modul „off” intervine în urma unei acțiuni manuale a utilizatorului, se vorbește, în general, de oprire manuală; atunci când acesta intervine în urma unei proceduri automate sau a unui stimul predeterminat (de exemplu, scurgerea unui interval setat sau intervenția unui cronometru), se vorbește de modul „auto-off”.

23.

Mod „ready” – Starea în care aparatul nu produce tiraje, a ajuns să îndeplinească cerințele necesare pentru funcționare, nu a trecut încă într-un mod „low-power” și este pregătit să intre în modul „active power” într-un timp minim. În acest mod, pot fi activate toate funcțiile aparatului, iar aparatul trebuie să poată reveni la modul „active power” răspunzând la orice stimul potențial la care este conceput să reacționeze. Stimulii potențiali cuprind stimuli electrici externi (de exemplu, stimul provenind din rețea, apel de fax, comandă de la distanță) și intervenții fizice directe (de exemplu, activarea unui întrerupător sau a unui buton fizic).

24.

Mod „sleep” – Starea în care aparatul intră automat după o perioadă de inactivitate. În afară de trecerea automată în mod „sleep”, aparatul mai poate intra în acest mod după cum urmează: (1) la o oră din zi fixată de utilizator; (2) imediat, ca reacție la o acțiune manuală a utilizatorului, fără oprire totală, sau (3) printr-o altă modalitate automată, legată de comportamentul utilizatorului. În acest mod, pot fi activate toate funcțiile aparatului, iar aparatul trebuie să poată reveni la modul „active power” răspunzând la orice stimul potențial la care este conceput să reacționeze; se poate, cu toate acestea, să existe un interval înainte de răspuns. Stimulii potențiali cuprind stimuli electrici externi (de exemplu, stimul provenind din rețea, apel de fax, comandă de la distanță) și intervenții fizice directe (de exemplu, activarea unui întrerupător sau a unui buton fizic). În mod „sleep”, aparatul trebuie să rămână conectat la rețea și să revină la modul „active power” numai dacă este necesar.

Notă: Atunci când prezintă un produs etichetat care poate trece în mod „sleep” prin mai multe modalități, participanții la program trebuie să precizeze un nivel de mod „sleep” în care se poate intra automat. În cazul în care aparatul poate trece automat la mai multe niveluri de mod „sleep” în mod succesiv, producătorul are sarcina de a stabili nivelul care trebuie folosit în cadrul procedurii de etichetare; cu toate acestea, intervalul implicit indicat trebuie să corespundă nivelului utilizat, oricare ar fi acesta.

25.

Mod „standby” – Modul în care consumul de energie este cel mai redus, care nu poate fi oprit (modificat) de utilizator și care poate dura un timp nedefinit atunci când aparatul este conectat la sursa principală de electricitate și este utilizat în conformitate cu instrucțiunile producătorului (1). Modul „standby” este modul în care consumul de energie al produsului se află la cel mai scăzut nivel.

Notă: În cazul aparatelor de tratare a imaginii reglementate de prezentele specificații, nivelul de consum în mod „standby” este atins, în general, în mod „off”, dar poate fi atins și în mod „ready” sau „sleep”. Un aparat nu poate ieși din mod „standby” și să atingă un nivel de consum mai mic fără a fi deconectat fizic de la sursa principală de electricitate printr-o intervenție manuală.

Formate corespunzătoare aparatelor

26.

Format mare – Aparatele de categoria format mare sunt cele concepute pentru a produce documente de dimensiune A2 și mai mare, inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime minimă de 406 milimetri. Aparatele format mare pot avea și capacitatea de a imprima pe suporturi de format standard sau mic.

27.

Format mic – Aparatele de categoria format mic sunt cele concepute pentru a produce documente cu o dimensiune mai mică decât dimensiunile corespunzătoare formatului standard (de exemplu, A6, 4″ × 6″, microfilm), inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime mai mică de 210 milimetri.

28.

Format standard – Aparatele de categoria format standard sunt cele concepute pentru a produce documente de dimensiuni standard (de exemplu, Letter, Legal, Ledger, A3, A4 și B4), inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime cuprinsă între 210 mm și 406 mm. Aparatele format standard pot avea și capacitatea de a imprima pe suporturi de format mic.

Termeni suplimentari

29.

Accesoriu – Piesă opțională a unui echipament periferic, neesențială pentru funcționarea unității de bază, dar care poate fi adăugată, la origine sau ulterior, pentru adăugarea de funcții. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element al unui ansamblu sau al unei configurații speciale.

30.

Produs de bază – Se numește produs de bază modelul standard furnizat de producător. Atunci când un model de aparat este disponibil în diferite configurații, produsul de bază este configurația cea mai simplă a modelului, care oferă cele mai puține funcții. Elementele funcționale sau accesoriile propuse opțional, și nu la produsul standard, nu sunt considerate ca făcând parte din produsul de bază.

31.

Imprimare pe suport continuu – Produsele din această categorie sunt cele care nu utilizează un suport de format prestabilit și care sunt concepute pentru aplicații industriale, precum imprimarea codurilor de bare, a etichetelor, a chitanțelor, a scrisorilor de trăsură, a facturilor, a biletelor de avion sau a bonurilor de vânzare cu amănuntul.

32.

Panou frontal digital (DFE – Digital Front-End) – Server integrat funcțional care gestionează alte calculatoare și aplicații și care joacă rol de interfață pentru echipamentul de tratare a imaginii. Un panou frontal digital are alimentare proprie cu curent continuu sau o utilizează pe cea a echipamentului de tratare a imaginii cu care funcționează. DFE se împart în:

 

DFE tip 1: Un DFE a cărui alimentare cu curent continuu provine de la propria sa sursă de curent alternativ (internă sau externă), separată de sursa de alimentare a echipamentului de tratare a imaginii. Acest panou are alimentare cu curent alternativ direct de la rețeaua electrică sau o utilizează pe cea asociată sursei interne de alimentare a echipamentului de tratare a imaginii.

 

DFE tip 2: Un DFE a cărui alimentare cu curent continuu provine de la aceeași sursă de alimentare ca a echipamentului de tratare a imaginii cu care funcționează. DFE tip 2 trebuie să fie dotate cu o placă sau ansamblu cu o unitate de tratare separată capabilă să inițieze o activitate în rețea și care poate fi demontată, izolată sau dezactivată în scopul efectuării de măsurări ale consumului de energie utilizând manevre tipice de inginerie.

De asemenea, un DFE oferă cel puțin trei dintre următoarele funcții avansate:

(a)

conexiune la rețea în medii variate;

(b)

funcție de cutie de poștă electronică;

(c)

gestionarea comenzilor în așteptare;

(d)

gestionare de aparat (de exemplu, scoaterea echipamentului de tratare a imaginii dintr-un mod „low-power”);

(e)

interfață grafică pentru utilizator (IGU) avansată;

(f)

capacitate de inițiere a unei comunicări cu alte servere-gazdă și cu calculatoare-client (de exemplu, expedierea prin poștă electronică a rezultatului unei scanări, interogare la distanță a cutiilor de poștă electronică pentru a obține comenzile de efectuat); sau

(g)

capacitate de procesare ulterioară a paginilor (de exemplu, reformatarea paginilor înainte de imprimare).

33.

Extinderea funcționalității – Extinderea funcționalității este o funcție a unui aparat standard prin care se adaugă funcții la motorul de imprimare de bază al unui echipament de tratare a imaginii. Secțiunea „Moduri de funcționare” a prezentelor specificații prevede toleranțe suplimentare în termeni de consum pentru anumite extinderi de funcționalitate. Ca exemple de extinderi de funcționalitate trebuie menționate interfețele fără fir și capacitatea de scanare.

34.

Abordare prin moduri de funcționare („moduri de funcționare” – MF) – Metodă de încercare și de comparare a performanțelor energetice ale echipamentelor de tratare a imaginii axată pe consumul de energie al unui aparat în diferite moduri de „low-power”. Criteriul principal al abordării prin MF este reprezentat de valorile de consum ale modurilor cu „low-power” de energie, măsurate în wați (W). Informații detaliate privind acest subiect se găsesc în secțiunea „Procedura de încercare a abordării prin moduri de funcționare pentru echipamentele de tratare a imaginii etichetate ENERGY STAR” disponibilă la adresa de Internet www.energystar.gov/products.

35.

Motor de imprimare – Motorul de bază al unui aparat de tratare a imaginii, care comandă generarea de imagini de către aparatul respectiv. În lipsa elementelor funcționale suplimentare, un motor de imprimare nu poate primi date privind imaginile de tratat și, prin urmare, este nefuncțional. Capacitatea de comunicare și de tratare a imaginii a unui motor de imprimare depinde de extinderile funcționalității.

36.

Model – Aparat de tratare a imaginii vândut sau comercializat cu un număr de model sau cu o denumire comercială unică. Un model poate fi alcătuit dintr-o unitate de bază sau dintr-o unitate de bază și accesorii.

37.

Viteza unui aparat – În general, în cazul aparatelor din categoria format standard, se vorbește de o viteză de o imagine pe minut (ipm) atunci când tratarea (imprimare/copiere/scanare) unei singure pagini A4 sau 8,5″ × 11″ durează un minut. În cazul în care viteza maximă anunțată diferă în momentul producerii de imagini pe hârtie A4 sau 8,5″ × 11″, se ia în considerare valoarea cea mai mare.

Pentru mașinile de francat, procesarea unei expedieri pe minut corespunde unei viteze de un articol expediat pe minut (aepm).

În cazul aparatelor din categoria format mic, se vorbește de o viteză de 0,25 ipm atunci când tratarea (imprimare/copiere/scanare) unei singure fețe A6 sau 4″ × 6″ durează un minut.

În cazul aparatelor din categoria format mare, tratarea unei pagini A2 este echivalentă cu 4 ipm, iar tratarea unei pagini A0 este echivalentă cu 16 ipm.

În cazul aparatelor care procesează suporturi continue și clasificate în categoriile format mic, format mare sau format standard, viteza de imprimare în ipm se calculează pornind de la viteza maximă de procesare prevăzută în documentația comercială, în metri pe minut, conform următoarei formule de conversie:

X ipm = 16 x [lățimea maximă a suportului (în metri) × viteza maximă de procesare (lățime-metri/minut)]

În toate cazurile, viteza convertită în ipm trebuie rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat (de exemplu, 14,4 ipm se rotunjește la 14 ipm; 14,5 ipm se rotunjește la 15 ipm).

Pentru procedurile de etichetare, producătorii trebuie să declare viteza aparatului stabilind o prioritate între funcții, după cum urmează:

viteza de imprimare, cu excepția cazului în care aparatul nu are funcție de imprimare, caz în care se declară;

viteza de copiere, cu excepția cazului în care aparatul nu are funcție de imprimare sau de copiere, caz în care se declară;

viteza de scanare.

38.

Abordarea consumului electric tipic (TEC) – Metodă de încercare și de comparare a performanțelor energetice ale echipamentelor de tratare a imaginii axată pe consumul de energie al unui aparat în mod de funcționare normal pe o perioadă îndelungată. Criteriul principal al abordării TEC pentru echipamentele de tratare a imaginii este reprezentat de o valoare corespunzătoare consumului de energie săptămânal standard, măsurat în kilowați-oră (kWh). Informații detaliate privind acest subiect se găsesc la secțiunea D punctul 2, Procedura de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic.

B.   Produse care se pot eticheta

Prezentele specificații ENERGY STAR au ca scop reglementarea aparatelor de tratare a imaginii pentru uz personal, de afaceri și comercial, însă nu și aparatele de uz industrial (de exemplu, aparate conectate direct la o sursă de alimentare trifazică). Aparatele trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea, folosind valorile tensiunilor nominale de alimentare standard internaționale prevăzute la secțiunea D punctul 4. Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR, un aparat de tratare a imaginii trebuie definit la secțiunea A și trebuie să corespundă uneia dintre descrierile de produse din tabelele 1 sau 2 prezentate în continuare.

Tabelul 1

Produse care se pot eticheta – abordarea TEC

Categoria de produse

Tehnica de imprimare

Format

Color/Monocrom

Tabel TEC

Copiatoare

Transfer termic direct

Standard

Monocrom

TEC 1

Sublimare termică

Standard

Color

TEC 2

Sublimare termică

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Color

TEC 2

Cerneală solidă

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Monocrom

TEC 1

Duplicatoare digitale

Stencil

Standard

Color

TEC 2

Stencil

Standard

Monocrom

TEC 1

Faxuri

Transfer termic direct

Standard

Monocrom

TEC 1

Sublimare termică

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Color

TEC 2

Cerneală solidă

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Monocrom

TEC 1

Aparate multifuncționale

JC de înaltă performanță

Standard

Monocrom

TEC 3

JC de înaltă performanță

Standard

Color

TEC 4

Transfer termic direct

Standard

Monocrom

TEC 3

Sublimare termică

Standard

Color

TEC 4

Sublimare termică

Standard

Monocrom

TEC 3

EF

Standard

Monocrom

TEC 3

EF

Standard

Color

TEC 4

Cerneală solidă

Standard

Color

TEC 4

Transfer termic

Standard

Color

TEC 4

Transfer termic

Standard

Monocrom

TEC 3

Imprimante

JC de înaltă performanță

Standard

Monocrom

TEC 1

JC de înaltă performanță

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic direct

Standard

Monocrom

TEC 1

Sublimare termică

Standard

Color

TEC 2

Sublimare termică

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Monocrom

TEC 1

EF

Standard

Color

TEC 2

Cerneală solidă

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Color

TEC 2

Transfer termic

Standard

Monocrom

TEC 1


Tabelul 2

Produse care se pot eticheta – Abordarea prin moduri de funcționare (OM)

Categoria de produse

Tehnica de imprimare

Format

Color/Monocrom

TabelOM

Copiatoare

Transfer termic direct

Mare

Monocrom

OM 1

Sublimare termică

Mare

Color și monocrom

OM 1

EF

Mare

Color și monocrom

OM 1

Cerneală solidă

Mare

Color

OM 1

Transfer termic

Mare

Color și monocrom

OM 1

Faxuri

Jet de cerneală

Standard

Color și monocrom

OM 2

Mașini de francat

Transfer termic direct

N/A

Monocrom

OM 4

EF

N/A

Monocrom

OM 4

Jet de cerneală

N/A

Monocrom

OM 4

Transfer termic

N/A

Monocrom

OM 4

Aparate multifuncționale

Transfer termic direct

Mare

Monocrom

OM 1

Sublimare termică

Mare

Color și monocrom

OM 1

EF

Mare

Color și monocrom

OM 1

Jet de cerneală

Standard

Color și monocrom

OM 2

Jet de cerneală

Mare

Color și monocrom

OM 3

Cerneală solidă

Mare

Color

OM 1

Transfer termic

Mare

Color și monocrom

OM 1

Imprimante

Transfer termic direct

Mare

Monocrom

OM 8

Transfer termic direct

Mic

Monocrom

OM 5

Sublimare termică

Mare

Color și monocrom

OM 8

Sublimare termică

Mic

Color și monocrom

OM 5

EF

Mare

Color și monocrom

OM 8

EF

Mic

Color

OM 5

Impact

Mare

Color și monocrom

OM 8

Impact

Mic

Color și monocrom

OM 5

Impact

Standard

Color și monocrom

OM 6

Jet de cerneală

Mare

Color și monocrom

OM 3

Jet de cerneală

Mic

Color și monocrom

OM 5

Jet de cerneală

Standard

Color și monocrom

OM 2

Cerneală solidă

Mare

Color

OM 8

Cerneală solidă

Mic

Color

OM 5

Transfer termic

Mare

Color și monocrom

OM 8

Transfer termic

Mic

Color și monocrom

OM 5

Scanere

N/A

Mare, mic și standard

N/A

OM 7

C.   Specificații privind eficiența energetică a produselor care se pot eticheta

Numai produsele prevăzute anterior la secțiunea B care îndeplinesc criteriile următoare pot primi eticheta ENERGY STAR. Datele intrării în vigoare sunt indicate în secțiunea F.

Produse vândute cu o sursă externă de energie: Pentru a obține eticheta ENERGY STAR în conformitate cu versiunea prezentă 1.1 a specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii, aparatele de tratare a imaginii fabricate la sau după 1 iulie 2009 care folosesc o sursă de energie externă monotensiune curent alternativ/curent alternativ sau curent alternativ/curent continuu trebuie să folosească o sursă externă de energie etichetată ENERGY STAR sau una care respectă cerințele versiunii 2.0 a cerințelor ENERGY STAR pentru alimentarea electrică externă atunci când este supusă metodei de încercare ENERGY STAR. Specificația și metoda de încercare ENERGY STAR privind alimentările electrice externe monotensiune CA/CA și CA/CC pot fi consultate pe site-ul www.energystar.gov/products.

Produse concepute pentru a funcționa cu un DFE tip 1: Pentru a obține eticheta ENERGY STAR în conformitate cu versiunea prezentă 1.1 a specificațiilor aplicabile aparatelor de tratare a imaginii, aparatele de tratare a imaginii fabricate la sau după 1 iulie 2009 vândute cu un DFE tip 1 trebuie să folosească un DFE care respectă cerințele de eficiență ENERGY STAR privind alimentarea panourilor frontale digitale pentru aparatele de tratare a imaginii indicate în secțiunea C.3.

Produse concepute pentru a funcționa cu un DFE tip 2: Pentru ca un aparat de tratare a imaginii vândut cu un DFE tip 2 și fabricat la sau după 1 iulie 2009 să obțină eticheta ENERGY STAR în conformitate cu versiunea prezentă 1.1 a specificației aplicabile aparatelor de tratare a imaginii, producătorii trebuie să scadă consumul electric al DFE în modul „ready” pentru produsele TEC sau să îl excludă când măsoară valorile în „sleep” și „standby” pentru produsele MF. Secțiunea C punctul 1 conține mai multe detalii privind ajustarea valorilor TEC pentru DFE-uri în cazul produselor TEC, iar secțiunea C punctul 2 conține mai multe detalii privind excluderea consumului DFE-urilor din nivelurile de consum pentru modurile „sleep” și „standby” în cazul produselor MF.

EPA și Comisia Europeană propun, oricând este posibil, scăderea sau excluderea curentului consumat de DFE (tip 1 sau 2) din energia TEC și măsurările curentului MF.

Produse vândute cu un receptor suplimentar fără fir: Pentru a obține eticheta, faxurile sau aparatele multifuncționale cu funcție de transmisie fax produse la sau după 1 iulie 2009 vândute cu un receptor suplimentar fără fir trebuie să folosească un receptor etichetat ENERGY STAR sau un receptor care respectă specificația ENERGY STAR pentru telefonie atunci când este supus metodei de încercare ENERGY STAR, în ziua în care aparatul de tratare a imaginii primește eticheta ENERGY STAR. Specificația și metoda de încercare ENERGY STAR privind produsele de telefonie pot fi consultate pe site-ul www.energystar.gov/products.

Duplexare: Copiatoarele standard, aparatele multifuncționale și imprimantele de format standard care folosesc tehnologiile de imprimare prin electrofotografiere, cerneală solidă și jet de cerneală de înaltă performanță și care fac obiectul abordării TEC de la secțiunea C punctul 1 trebuie să respecte cerințele de duplexare următoare, în funcție de viteza aparatului de imprimare monocrom:

1.   Criterii de etichetare ENERGY STAR – TEC

Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, valoarea TEC pentru aparatele de tratare a imaginii prevăzute la secțiunea B tabelul 1 nu trebuie să fie mai mare decât valorile corespunzătoare prezentate în continuare.

În cazul aparatelor de tratare a imaginii prevăzute cu un DFE tip 2, consumul electric al DFE, calculat conform exemplului de mai jos, ar trebui să fie exclus înainte de a compara valoarea TEC măsurată a aparatului cu valorile-limită prezentate în continuare. DFE nu trebuie să afecteze capacitatea aparatului de tratare a imaginii de a intra și ieși din modurile de „low-power” (consum redus). În acest sens, DFE trebuie să respecte definiția prevăzută la secțiunea A punctul 32 și să fie o unitate de tratare separată capabilă să inițieze o activitate în rețea.

Exemplu: Consumul electric tipic (TEC) total al unei imprimante este de 24,5 kWh/săptămână și panoul său frontal digital (DFE) intern consumă 50 W în mod „ready”. 50 W × 168 ore/săptămână = 8,4 kWh/săptămână, valoare care se scade ulterior din valoarea TEC încercată: 24,5 kWh/săptămână – 8,4 kWh/săptămână = 16,1 kWh/săptămână. Valoarea de 16,1 kWh/săptămână se compară cu valorile prezentate în continuare.

Notă: În toate ecuațiile de mai jos, x = viteza de imprimare monocrom a aparatului (în ipm).

Tabelul TEC 1

Produs(e): copiatoare, duplicatoare digitale, faxuri, imprimante

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: TD, ST mono, EF mono, stencil mono, TT mono, JC de înaltă performanță mono

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

TEC maxim (kWh/săptămână)

≤ 15

1 kWh

15 < x ≤ 40

(0,10 kWh/ipm)x – 0,5 kWh

40 < x ≤ 82

(0,35 kWh/ipm)x – 10,3 kWh

> 82

(0,70 kWh/ipm)x – 39 kWh


Tabelul TEC 2

Produs(e): copiatoare, duplicatoare digitale, faxuri, imprimante

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: ST color, stencil color, TT color, EF color, cerneală solidă, JC de înaltă performanță color

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

TEC maxim (kWh/săptămână)

≤ 32

(0,10 kWh/ipm)x + 2,8 kWh

32 < x ≤ 58

(0,35 kWh/ipm)x – 5,2 kWh

> 58

(0,70 kWh/ipm)x – 26 kWh


Tabelul TEC 3

Produs(e): aparate multifuncționale

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: TD, ST mono, EF mono, TT mono, JC de înaltă performanță mono

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

TEC maxim (kWh/săptămână)

≤ 10

1,5kWh

10 < x ≤ 26

(0,10 kWh/ipm)x + 0,5 kWh

26 < x ≤ 68

(0,35 kWh/ipm)x – 6 kWh

> 68

(0,70 kWh/ipm)x – 30 kWh


Tabelul TEC 4

Produs(e): aparate multifuncționale

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: ST color, TT color, EF color, cerneală solidă, JC de înaltă performanță color

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

TEC maxim (kWh/săptămână)

≤ 26

(0,10 kWh/ipm)x + 3,5 kWh

26 < x ≤ 62

(0,35 kWh/ipm)x – 3 kWh

> 62

(0,70 kWh/ipm)x – 25 kWh

2.   Criterii de etichetare ENERGY STAR – MF

Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, valorile de consum electric pentru aparatele de tratare a imaginii prevăzute în secțiunea C tabelul 2 nu trebuie să fie mai mari decât valorile corespunzătoare prezentate în continuare. În cazul aparatelor care, în mod „ready”, respectă cerințele pentru modul „sleep”, nu se cere o scădere suplimentară a consumului electric pentru a respecta cerințele pentru modul „sleep”. De asemenea, pentru aparatele care, în mod „ready” sau „sleep”, respectă cerințele pentru modul „standby”, nu se cere nicio reducere suplimentară a consumului electric în vederea obținerii etichetei ENERGY STAR.

În cazul aparatelor de tratare a imaginii prevăzute cu un DFE integrat funcțional a cărui alimentare electrică este asigurată de aparatul de tratare a imaginii, consumul electric al DFE trebuie exclus atunci când se compară valoarea măsurată în mod „sleep” cu valorile-limită combinate pentru motorul de imprimare și extensiile funcționale și când se compară nivelul măsurat în modul „standby” cu valorile-limită pentru modul „standby”. DFE nu trebuie să afecteze capacitatea aparatului de tratare a imaginii de a intra și ieși din modurile de „low-power”. În scopul excluderii, DFE trebuie să respecte definiția prevăzută la secțiunea A punctul 32 și să fie o unitate de tratare separată, capabilă să inițieze o activitate în rețea.

Cerințe privind intervalul implicit: În vederea obținerii etichetei ENERGY STAR, produsele MF trebuie să respecte intervalele implicite prevăzute în tabelele A-C prezentate în continuare pentru fiecare tip de produs, aceste setări trebuind să fie activate în momentul livrării. De asemenea, toate produsele MF trebuie furnizate cu un interval maxim de funcționare a produsului de cel mult patru ore și care nu poate fi setat decât de producător. Acest interval maxim de funcționare a produsului nu poate fi modificat de utilizator și, în general, nu poate fi modificat fără o intervenție internă semnificativă asupra produsului. Intervalele implicite indicate în tabelele A-C pot fi modificate de utilizator.

Tabelul A

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a produselor MF de format mic și de format standard, cu excepția mașinilor de francat (în minute)

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

Faxuri

Aparate multifuncționale

Imprimante

Scanere

0-10

5

15

5

15

11-20

5

30

15

15

21-30

5

60

30

15

31-50

5

60

60

15

51 +

5

60

60

15


Tabelul B

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a produselor MF de format mare, cu excepția mașinilor de francat (în minute)

Viteza de imprimare monocrom a aparatului (ipm)

Copiatoare

Aparate multifuncționale

Imprimante

Scanere

0-10

30

30

30

15

11-20

30

30

30

15

21-30

30

30

30

15

31-50

60

60

60

15

51 +

60

60

60

15


Tabelul C

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a mașinilor de francat (în minute)

Viteza aparatului

(aepm)

Mașini de francat

0-50

20

51-100

30

101-150

40

151 +

60

Cerințe privind modul „standby”: În vederea obținerii etichetei ENERGY STAR, produsele MF trebuie să respecte criteriile de consum în mod „standby” prevăzute în tabelul D pentru fiecare tip de produs.

Tabelul D

Niveluri maxime de consum electric în modul „standby” ale produselor MF (în wați)

Tip de produs

Mod „standby”

Toate produsele MF

1

Criteriile de etichetare prevăzute în tabelele MF 1-8 prezentate în continuare se referă la motorul de imprimare al produsului. Deoarece produsele ar trebui livrate cu una sau mai multe funcții în plus față de motorul de imprimare de bază, criteriilor aplicabile motorului de imprimare pentru modul „sleep” trebuie să li se adauge toleranțele corespunzătoare prezentate în continuare. Pentru a stabili oportunitatea atribuirii etichetei ENERGY STAR, se va utiliza valoarea totală pentru produsul de bază cu „extensiile funcționale” aplicabile. Producătorii nu pot aplica mai mult de trei extensii funcționale principale la fiecare model de produs, dar pot aplica restul extensiilor prezente ca extensii funcționale secundare (extensiile principale care depășesc numărul trei sunt considerate extensii secundare). Exemplul prezentat în continuare ilustrează această abordare:

Exemplu: Fie o imprimantă cu jet de cerneală cu conectare USB 2.0 și un port pentru card de memorie. Presupunând că interfața principală utilizată pentru încercare este conectarea USB, modelul de imprimantă ar primi o toleranță de extindere funcțională de 0,5 W pentru USB și de 0,1 pentru dispozitivul de citire a cardului de memorie, respectiv un total de 0,6 W pentru extinderile funcționale. Având în vedere că tabelul MF 2 prevede o valoare de 1,4 W pentru motorul de imprimare în mod „sleep”, pentru a stabili dacă produsul poate fi etichetat ENERGY STAR, producătorul trebuie să adauge valoarea pentru motorul de imprimare în mod „sleep” la toleranțele privind extinderile funcționale pentru a determina consumul electric maxim admis al produsului de bază: 1,4 W + 0,6 W. În cazul în care consumul electric al imprimantei în mod „sleep” este egal sau mai mic de 2 W, imprimanta respectă criteriul ENERGY STAR pentru modul „sleep”.

Tabelul 3

Produse care se pot eticheta: Extensii funcționale – moduri de funcționare (FM)

Tip

Detalii

Toleranțe ale extensiilor funcționale (W)

Principală

Secundară

Interfețe

A.

Cu cablu < 20 MHz

0,3

0,2

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer < 20 MHz. Cuprinde USB 1.x, IEEE488, IEEE 1284/Paralel/Centronics și RS232 și/sau modem fax.

B.

Cu cablu ≥ 20 MHz și < 500 MHz

0,5

0,2

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer ≥ 20 MHz și < 500 MHz. Cuprinde USB 2.x, IEEE 1394/FireWire/i.LINK și 100 Mb Ethernet.

C.

Cu cablu ≥ 500 MHz

1,5

0,5

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer ≥ 500 MHz. Cuprinde 1G Ethernet.

D.

Fără fir

3

0,7

O interfață de date sau de conectare la rețea prezentă în aparatul de tratare a imaginii și concepută pentru transferul de date prin mijloace de comunicare radio fără fir. Cuprinde Bluetooth și 802.11.

E.

Card/aparat foto/stocare prin cablu

0,5

0,1

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii și conceput pentru a permite conectarea unui aparat extern, precum dispozitive de citire a cardului cu cip/card cu memorie electronică flash și interfețe de aparat foto (inclusiv PictBridge).

G.

Infraroșu

0,2

0,2

O interfață de date sau de conectare la rețea prezentă în aparatul de tratare a imaginii și concepută pentru transferul de date prin legătură infraroșu. Cuprinde IrDA.

Altele

Stocare

0,2

Unități de memorie centrală prezente în aparatul de tratare a imaginii. Cuprinde numai unități interne (de exemplu, unități de memorie cu disc, DVD, zip) și se aplică fiecărei unități de memorie separat. Această extensie nu include interfețele cu unitățile externe (de exemplu, SCSI) sau memoria internă.

Scanere prevăzute cu lămpi CCFL sau cu alte lămpi decât CCFL

0,5

Prezența unui scaner care folosește tehnologia CCFL (Lampă fluorescentă cu catod rece) sau altă tehnologie decât lampa CCFL, cum ar fi tehnologiile cu diodă electroluminescentă (LED), halogen, tub fluorescent cu catod cald (HCFT), xenon sau tub fluorescent (TL). Această extensie se aplică o singură dată, indiferent de dimensiunile lămpilor sau de numărul de lămpi/becuri utilizate.

Sistem bazat pe PC (incapabil de imprimare/copiere/scanare fără utilizarea unor resurse semnificative ale PC)

–0,5

Această extensie se aplică aparatelor de tratate a imaginii care depind de un calculator extern care trebuie să furnizeze resurse semnificative, precum memoria și procesarea datelor, pentru a asigura funcțiile de bază executate, în general, de aparatele de tratare a imaginii în mod independent, precum redarea paginilor. Această extensie nu se aplică aparatelor care folosesc un calculator ca simplă sursă sau destinație pentru datele imaginii.

Receptor fără fir

0,8

Capacitatea aparatului de tratare a imaginii de a comunica fără fir cu un receptor. Această extensie se aplică o singură dată, indiferent de numărul de receptoare fără fir pe care aparatul trebuie să le gestioneze. Această extensie nu privește exigențele energetice privind receptorul fără fir ca atare.

Memorie

1 W per 1 GB

Capacitatea internă disponibilă în aparatul de tratare a imaginii pentru stocarea de date. Această extensie se aplică tuturor volumelor de memorie internă și ar trebui modulată în consecință. De exemplu, o unitate de 2,5 GB de memorie ar beneficia de o toleranță de 2,5 W, în timp ce o unitate de 0,5 GB ar beneficia de o toleranță de 0,5 W.

Dimensiunea alimentării cu electricitate (PS), bazată pe puterea nominală de ieșire (OR)

Notă: această extensie se aplică EXCLUSIV aparatelor din tabelele MF 2 și 6.

Pentru PSOR > 10 W,

0,02 x (PSOR – 10 W)

Această extensie se aplică exclusiv aparatelor din tabelele MF 2 și 6. Toleranța se calculează în funcție de puterea nominală de ieșire CC a alimentării interne sau externe, precizată de producătorul alimentării. (Nu este vorba de o cantitate măsurată.) De exemplu, o unitate care acceptă o putere de până la 3 A la 12 V are un PSOR de 36 W și ar beneficia de o toleranță de 0,02 × (36-10) = 0,02 × 26 = 0,52 W. În cazul alimentărilor care furnizează mai multe tensiuni, se ia în considerare suma tuturor tensiunilor, cu excepția cazului în care specificațiile indică o limită nominală inferioară acestei cifre. De exemplu, o alimentare care poate furniza 3 A la 24 V și 1,5 A la 5 V de ieșire are un PSOR total de (3 × 24) + (1,5 × 5) = 79,5 W și beneficiază de o toleranță de 1,39 W.

În cazul toleranțelor aplicabile extensiilor și indicate în tabelul 3 anterior, se disting două tipuri de extensii, „principală” și „secundară”. Aceste două tipuri se referă la starea în care trebuie să rămână interfața atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep”. Conexiunile care rămân active în timpul procedurii de încercare MF atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep” sunt definite ca „principale”, în timp ce conexiunile care pot fi inactive atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep” sunt definite ca „secundare”. Majoritatea extensiilor funcționale sunt, în general, de tip secundar.

Producătorii ar trebui să ia în considerare numai tipurile de extensii care sunt disponibile la un produs în configurația sa din fabrică. Opțiunile disponibile pentru consumator după comercializarea produsului sau interfețele care sunt prezente pe panoul frontal digital (DFE) cu alimentare externă al produsului nu trebuie luate în considerare pentru toleranțele aplicate aparatului de tratare a imaginii.

În cazul produselor cu mai multe interfețe, aceste interfețe trebuie luate în considerare ca elemente unice și distincte. Cu toate acestea, interfețele care îndeplinesc mai multe funcții nu trebuie luate în considerare decât o singură dată. De exemplu, o conexiune USB care funcționează și ca 1.x și ca 2.x nu poate fi contorizată decât o singură dată și nu poate beneficia decât de o singură toleranță. Atunci când o interfață dată poate corespunde mai multor tipuri de interfețe conform tabelului 3 anterior, producătorul stabilește toleranța corespunzătoare bazându-se pe funcția principală pentru care este concepută interfața. De exemplu, o conexiune USB de pe fața aparatului de tratare a imaginii prezentată în instrucțiuni ca PictBridge sau ca „interfață de aparat foto” ar trebui considerată drept interfață de tip E mai degrabă decât interfață de tip B. În mod similar, un dispozitiv de citire a cardului de memorie care acceptă mai multe formate nu poate fi contorizat decât o singură dată. De asemenea, un sistem care acceptă mai multe tipuri de 802.11 corespunde unei singure interfețe fără fir.

Moduri de funcționare (FM) – Tabelul 1

Produs(e): copiatoare, aparate multifuncționale

Format(e): format mare

Tehnici de imprimare: ST color, TT color, TD, ST mono, EF mono, TT mono, EF color, cerneală solidă

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

30


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 2

Produs(e): faxuri, aparate multifuncționale, imprimante

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: jet de cerneală color, jet de cerneală mono

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

1,4


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 3

Produs(e): aparate multifuncționale, imprimante

Format(e): format mare

Tehnici de imprimare: jet de cerneală color, jet de cerneală mono

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

15


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 4

Produs(e): mașini de francat

Format(e): N/A

Tehnici de imprimare: TD, EF mono, jet de cerneală mono, TT mono

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

7


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 5

Produs(e): imprimante

Format(e): format mic

Tehnici de imprimare: ST color, TD, jet de cerneală color, impact color, TT color, ST mono, EF mono, jet de cerneală mono, impact mono, TT mono, EF color, cerneală solidă

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

9


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 6

Produs(e): imprimante

Format(e): format standard

Tehnici de imprimare: impact color, impact mono

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

4,6


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 7

Produs(e): scanere

Format(e): format mare, format mic, format standard

Tehnici de imprimare: N/A

 

Sleep (în W)

Motor de scanare

4,3


Moduri de funcționare (MF) – Tabelul 8

Produs(e): imprimante

Format(e): format mare

Tehnici de imprimare: ST color, impact color, TT color, TD, ST mono, EF mono, impact mono, TT mono, EF color, cerneală solidă

 

Sleep (în W)

Motor de imprimare

14

3.   Cerințe în materie de eficiență pentru DFE

Următoarele cerințe în materie de eficiență se referă la panouri frontale digitale, astfel cum sunt definite în secțiunea A din prezentele specificații.

Cerințe în materie de eficiență a surselor electrice

DFE tip 1 cu o sursă electrică internă cu curent alternativ/curent continuu: un DFE care își obține curentul continuu din propria sursă de alimentare internă cu curent alternativ/curent continuu trebuie să respecte următoarele cerințe în materie de eficiență a surselor electrice: cel puțin o eficiență de 80 % la 20 %, 50 % și 100 % din puterea nominală și un factor de putere > 0,9 la 100 % din puterea nominală.

DFE tip 1 cu o sursă electrică externă: un DFE care își obține curentul continuu din propria sursă de alimentare externă (conform definiției din versiunea 2.0 a programului ENERGY STAR pentru sursele electrice externe de tensiune mono cu curent alternativ/curent alternativ și curent alternativ/curent continuu) trebuie să poarte eticheta ENERGY STAR sau să respecte cerințele în materie de niveluri de eficiență în starea neîncărcată și în modul „active power” prevăzute de versiunea 2.0 a programului ENERGY STAR pentru sursele electrice externe de tensiune mono cu curent alternativ/curent alternativ și curent alternativ/curent continuu. Specificațiile ENERGY STAR și lista produselor care au obținut eticheta pot fi consultate la adresa: www.energystar.gov/powersupplies.

Proceduri de încercare

Se cere producătorilor să efectueze ei înșiși încercări și să asigure autocertificarea modelelor care respectă orientările ENERGY STAR.

În timpul efectuării acestor încercări, participantul este de acord să urmeze procedurile de încercare prevăzute în tabelul 4 prezentat în continuare.

Rezultatele încercărilor trebuie comunicate Agenției americane pentru Protecția Mediului sau Comisiei Europene, după caz.

Încercările suplimentare și cerințele în materie de raportare sunt prevăzute în continuare.

Modele care pot funcționa cu mai multe combinații de tensiune/frecvență: Producătorii își încearcă produsele în funcție de piața sau de piețele pe care vor fi vândute modelele etichetate ENERGY STAR. EPA și țările partenere ENERGY STAR au convenit asupra unui tabel care cuprinde trei combinații de tensiune/frecvență în scopul încercărilor. Pentru detalii privind combinațiile internaționale tensiune/frecvență aplicabile fiecărei piețe, consultați condițiile de încercare ale procedurii de încercare din secțiunea D punctul 4.

În ceea ce privește echipamentele care sunt vândute cu eticheta ENERGY STAR pe mai multe piețe internaționale și care, prin urmare, acceptă mai multe tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercări pentru ansamblul consumurilor de energie sau al nivelurilor de eficiență cerute și să raporteze rezultatele obținute pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență relevante. Astfel, un producător care livrează același model în Statele Unite și în Europa trebuie să efectueze măsurările de încercare, să respecte specificațiile și să comunice valorile de încercare pentru cele două combinații 115 V/60 Hz și 230 V/50 Hz pentru ca modelul să poată obține eticheta ENERGY STAR pe ambele piețe. Dacă un model este etichetat ENERGY STAR numai pentru o singură combinație de tensiune/frecvență (115 V/60 Hz, de exemplu), acesta nu primește și nu poate fi promovat cu eticheta ENERGY STAR decât în regiunile unde există combinația de tensiune/frecvență încercată (de exemplu, America de Nord și Taiwan).

Tabelul 4

Proceduri de încercare pentru DFE tip 1

Cerința specificațiilor

Protocol de încercare

Sursă

Eficiența surselor de alimentare

IPS: Protocol de încercare a surselor de alimentare interne

IPS: http://efficientpowersupplies.epri.com/

EPS: Metoda ENERGY STAR de încercare a surselor de alimentare externe

EPS: www.energystar.gov/powersupplies/

D.   Orientări privind încercările

Instrucțiunile specifice privind încercările eficienței energetice a aparatelor de tratare a imaginii sunt descrise în continuare în trei secțiuni distincte, intitulate după cum urmează:

procedură de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic;

procedură de încercare a modurilor de funcționare; și

condiții și material de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR.

Rezultatele obținute conform acestor proceduri vor servi ca bază pentru a stabili dacă aparatele prezintă calitățile necesare pentru a purta eticheta ENERGY STAR.

Producătorii trebuie să efectueze încercările și să certifice ei înșiși modelele care respectă orientările ENERGY STAR. Familiile de modele de aparate de tratare a imaginii care sunt produse pe același șasiu și sunt identice în toate aspectele, cu excepția carcasei și a culorii, pot fi etichetate după prezentarea datelor de încercare pentru un singur model reprezentativ. De asemenea, modelele neschimbate sau care nu diferă decât prin finisare de modelele vândute anterior își pot păstra eticheta fără să fie necesară prezentarea unor date noi de încercare, cu condiția ca specificațiile să nu se fi modificat.

În cazul în care un model de produs este introdus pe piață sub mai multe configurații, ca „familie” sau serie de produse, participantul poate efectua încercările și rapoartele de încercare pentru configurația cu consumul cel mai ridicat disponibilă în familie, în loc să realizeze acest lucru pentru fiecare model separat. Atunci când producătorii prezintă familii de modele, ei continuă să fie răspunzători în fața oricărei reclamații privind eficiența aparatelor lor de tratare a imaginii, inclusiv a produselor care nu au făcut obiectul unei încercări sau al unui raport de încercare.

Exemplu: Modelele A și B sunt identice, cu excepția faptului că modelul A este comercializat cu o interfață cu cablu > 500 MHz, iar modelul B cu o interfață cu cablu < 500 MHz. În cazul în care modelul A este încercat și recunoscut conform specificației ENERGY STAR, partenerul poate întocmi raportul cu datele de încercare numai pentru modelul A, reprezentând în același timp modele A și B.

În cazul în care alimentarea aparatului se face prin priza de rețea, USB, IEEE 1394, Power-over-Ethernet, rețeaua de telefonie sau orice alt mijloc sau combinație de mijloace, etichetarea sa trebuie să țină seama de consumul net de curent alternativ (luând în considerare pierderile din conversia CA-CC, după cum se precizează în procedura de încercare MF).

1.   În continuare sunt prezentate cerințe suplimentare în materie de încercări și de rapoarte de încercare.

Număr de unități necesare pentru încercare

Producătorul sau reprezentantul său desemnat efectuează încercările unui model pe o singură unitate.

(a)

În cazul produselor descrise la secțiunea B a tabelului 1 din prezentele specificații, dacă unitatea încercată inițial obține rezultate de încercare TEC conforme criteriilor de etichetare, dar care se încadrează în procentul de 10 % din nivelul stabilit pentru criteriu, trebuie efectuată încă o încercare pe o unitate suplimentară din același model. Producătorii consemnează valorile obținute pentru cele două unități. Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, cele două unități trebuie să fie conforme cu specificația ENERGY STAR.

(b)

În cazul produselor descrise la secțiunea B a tabelului 2 din prezentele specificații, dacă unitatea încercată inițial obține rezultate de încercare MF conforme criteriilor de etichetare, dar care se încadrează în procentul de 15 % din nivelul stabilit pentru criteriu în oricare dintre modurile de funcționare specificate pentru acest tip de produs, trebuie efectuate încercări pe încă două unități suplimentare. Producătorii consemnează valorile obținute pentru cele două unități. Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, cele trei unități trebuie să fie conforme cu specificația ENERGY STAR.

Comunicarea datelor privind produsele etichetate către EPA sau către Comisia Europeană, după caz

Participanții sunt invitați să certifice ei înșiși modelele de produse care respectă orientările ENERGY STAR și să comunice informațiile către EPA sau către Comisia Europeană, după caz. Informațiile care trebuie comunicate în legătură cu produsele vor fi descrise imediat după publicarea specificațiilor finale. De asemenea, partenerii trebuie să prezinte EPA sau Comisiei Europene, după caz, extrase din documentația privind produsul în care se explică pentru consumatori timpii de răspuns impliciți care sunt recomandați pentru parametrii de gestionare a consumului de energie. Această cerință are ca scop încurajarea încercării aparatelor astfel cum au fost setate în fabrică și conform recomandărilor de utilizare.

Modele care pot funcționa cu mai multe combinații de tensiune/frecvență

Producătorii trebuie să își încerce aparatele în funcție de piața sau de piețele pe care vor avea loc comercializarea și promovarea modelelor etichetate ENERGY STAR. EPA, Comisia Europeană și partenerii lor de țară ENERGY STAR au convenit asupra unui tabel care cuprinde trei combinații de tensiune/frecvență în scopul încercărilor. Pentru detalii privind combinația internațională tensiune/frecvență și formatele de hârtie pentru fiecare piață, consultați condițiile de încercare a aparatelor de tratare a imaginii.

În ceea ce privește echipamentele care sunt vândute pe mai multe piețe internaționale și care, prin urmare, acceptă mai multe tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercările și să raporteze valorile solicitate ale consumului de energie sau ale eficienței pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență care trebuie luate în considerare. De exemplu, un producător care comercializează același model în Statele Unite și în Europa trebuie să efectueze măsurările, să respecte specificația și să consemneze valorile de încercare pentru cele două combinații 115 V/60 Hz și 230 V/50 Hz pentru ca modelul să poată purta eticheta ENERGY STAR pe ambele piețe. Dacă un model este etichetat ENERGY STAR pentru o singură combinație de tensiune/frecvență (115 V/60 Hz, de exemplu), acesta nu poate fi promovat cu eticheta ENERGY STAR decât în regiunile unde există combinația tensiune/frecvență încercată (America de Nord și Taiwan, de exemplu).

2.   Procedură de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic (TEC)

(a)   Tipuri de aparate vizate: Procedura de încercare TEC privește măsurarea aparatelor de format standard definite la secțiunea B a tabelului 1.

(b)   Parametri de încercare

Prezenta secțiune descrie parametrii de încercare de utilizat pentru măsurarea unui aparat în cadrul procedurii de încercare TEC. Secțiunea nu cuprinde condițiile de încercare, care sunt descrise la secțiunea D punctul 4 prevăzută în continuare.

Încercări în mod simplex

Produsele sunt încercate în mod simplex. Originalele de copiat sunt imagini în simplex.

Imaginea de încercare

Imaginea de încercare este mira A prevăzută în standardul ISO/IEC 10561:1999. Imaginea se redă cu caractere de 10, corp de literă Courier cu lățime fixă (sau echivalentul cel mai apropiat). Caracterele specifice alfabetului german nu trebuie reproduse dacă aparatul nu are această posibilitate. Imaginea se redă pe o foaie de hârtie de 8,5″ × 11″ sau de format A4, în funcție de piața vizată. În cazul imprimantelor și aparatelor multifuncționale care pot interpreta un limbaj de descriere a paginii (PDL) (de exemplu, PCL, Postscript), imaginile sunt trimise aparatului într-un PDL.

Încercări monocrome

Aparatele concepute pentru a produce imagini color sunt supuse unei încercări de producere de imagini monocrom, cu excepția cazului în care nu sunt prevăzute cu această funcție.

Oprire automată și activare rețea

Aparatul trebuie să se afle în configurația de fabrică recomandată pentru utilizare, în special în ceea ce privește parametrii esențiali, precum intervalele implicite pentru sistemul de gestionare energetică și rezoluția (dacă, în continuare, specificațiile nu prevăd altfel). Toate informațiile producătorului privind intervalele recomandate corespund configurației de fabrică, inclusiv informațiile indicate în instrucțiunile de funcționare, publicate pe site-urile web și furnizate de instalatori. În cazul în care o imprimantă, un duplicator digital sau un aparat multifuncțional cu funcție de imprimare sau un fax au o funcție „auto-off” activată din fabrică, aceasta trebuie dezactivată înainte de încercare. Imprimantele și aparatele multifuncționale care pot fi conectate la rețea în configurația din fabrică (2) trebuie conectate la o rețea. Tipul de conexiune la rețea (sau altă conexiune de date, în cazul în care nu se poate efectua conectarea la o rețea) este lăsat la latitudinea producătorului, iar tipul utilizat trebuie precizat. Comenzile de imprimare destinate încercărilor pot fi trimise prin conexiuni din afara rețelei (de exemplu, USB), chiar și în cazul unităților care sunt conectate la rețea.

Configurația aparatului

Dispozitivul de alimentare cu hârtie și materialul de finisare trebuie să fie prezente și conforme cu configurația din fabrică recomandată pentru utilizare; cu toate acestea, utilizarea acestor elemente în cursul încercării este lăsată la latitudinea producătorului (respectiv, poate fi utilizată orice sursă de alimentare cu hârtie). Dacă elementele antiumiditate pot fi reglate de utilizator, acestea pot fi dezactivate. Orice material care face parte din model și care trebuie instalat sau anexat de către utilizator (de exemplu, pentru alimentarea cu hârtie) trebuie instalat înainte de încercare.

Duplicatoare digitale

Duplicatoarele digitale trebuie configurate și utilizate conform concepției și funcțiilor lor. De exemplu, fiecare comandă trebuie să cuprindă o singură imagine originală. Duplicatoarele digitale se încearcă la viteza maximă precizată, care este și viteza care ar trebui utilizată pentru a stabili formatul comenzii în sensul încercării, și nu viteza implicită setată în fabrică, în cazul în care acestea diferă. În ceea ce privește alte aspecte, duplicatoarele digitale sunt tratate la fel ca imprimantele, copiatoarele sau aparatele multifuncționale, conform funcțiilor setate în fabrică.

(c)   Structura comenzii

La acest punct se descrie modul în care se stabilește numărul de imagini pe comandă care trebuie utilizat la măsurarea unui aparat în cadrul procedurii de încercare TEC, precum și numărul de comenzi pe zi pentru calcularea TEC.

În sensul prezentei proceduri de încercare, viteza aparatului utilizată pentru stabilirea formatului comenzii pentru încercare este viteza maximă în mod simplex precizată de producător pentru producerea de imagini monocrom pe hârtie de format standard (8,5″ × 11″ sau A4), rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat. Această viteză este folosită, de asemenea, pentru raportare, ca viteza de imprimare a modelului. Viteza de imprimare implicită a aparatului, care va fi folosită în încercările reale, nu este măsurată și poate diferi de viteza maximă precizată, din cauza unor factori precum parametrii privind rezoluția, calitatea imaginii, modurile de imprimare, timpul de scanare a documentului, formatul și structura comenzii, precum și forma și greutatea hârtiei.

Încercările faxurilor trebuie efectuate întotdeauna cu o imagine pe comandă. Numărul de imagini pe comandă care trebuie utilizat pentru toate celelalte aparate de tratare a imaginii se va calcula în trei etape, descrise în continuare. Pentru ușurarea înțelegerii, se prezintă în tabelul 8 calculul imaginilor pe comandă rezultat pentru fiecare viteză de imprimare integrală până la 100 imagini pe minut (ipm).

(i)

Se calculează numărul de comenzi pe zi. Numărul de comenzi pe zi variază în funcție de viteza de imprimare:

Pentru unitățile cu o viteză mai mică sau egală cu 8 ipm, se utilizează 8 comenzi pe zi.

Pentru unitățile cu o viteză între 8 și 32 ipm, numărul de comenzi pe zi este egal cu viteza. De exemplu, pentru o unitate de 14 ipm, se utilizează 14 comenzi pe zi.

Pentru unitățile cu o viteză mai mare sau egală cu 32 ipm, se utilizează 32 comenzi pe zi.

(ii)

Se calculează cantitatea nominală de imagini pe zi  (3) pornind de la tabelul 5. De exemplu, pentru o unitate de 14 ipm, se utilizează 0,50 × 142, respectiv 98 de imagini pe zi.

Tabelul 5

Tabel cu comenzile aparatelor de tratare a imaginii

Tip produs

Puterea de utilizat

Formula (număr de imagini pe zi)

Monocrom (cu excepția faxului)

viteză monocrom

0,50 × ipm2

Color (cu excepția faxului)

viteză monocrom

0,50 × ipm2

(iii)

Se calculează numărul de imagini pe comandă împărțind numărul de imagini pe zi la numărul de comenzi pe zi. Se rotunjește în jos (se trunchiază) la numărul întreg cel mai apropiat. De exemplu, numărul 15,8 trebuie rotunjit la 15 imagini de efectuat pe comandă, și nu la 16 imagini pe comandă.

În cazul copiatoarelor cu o viteză mai mică de 20 ipm, este nevoie de un original pe imagine solicitată. Pentru comenzile cu un număr mare de imagini, cum este cazul aparatelor cu o viteză mai mare de 20 ipm, acest lucru se poate dovedi imposibil, în special în cazurile de capacitate limitată a alimentatoarelor de documente. Prin urmare, copiatoarele cu o viteză mai mare sau egală cu 20 ipm pot produce mai multe copii pentru fiecare original, dacă numărul de originale este mai mic de zece. Astfel, numărul de imagini solicitate poate fi depășit. De exemplu, pentru o unitate cu o viteză de 50 ipm care necesită 39 imagini pe comandă, încercarea poate consta în reproducerea a zece originale în patru exemplare sau a treisprezece originale în trei exemplare.

(d)   Procedurile de măsurare

Pentru măsurarea timpului este suficient un cronometru obișnuit cu rezoluție de o secundă. Toate cifrele privind energia trebuie consemnate în wați-oră (Wh). Toți timpii se consemnează în secunde sau în minute. Trimiterile la „contor zero” se referă la citirea Wh de pe contor. În tabelele 6 și 7 se descriu etapele procedurii TEC.

Modurile service/întreținere (inclusiv etalonarea culorilor) nu sunt, în general, luate în considerare la măsurările TEC. Orice activare a acestor moduri în timpul încercării trebuie consemnată. În cazul în care intervine un mod „service” în cursul altei comenzi decât prima comandă, aceasta poate fi abandonată și înlocuită cu o comandă adăugată la încercare. Atunci când trebuie înlocuită o comandă, nu se înregistrează valorile consumului de energie pentru comanda abandonată, ci se adaugă comanda de înlocuire imediat după comanda 4. Intervalul de 15 minute dintre comenzi se menține tot timpul, inclusiv pentru comanda abandonată.

Aparatele multifuncționale fără funcție de imprimare trebuie tratate în același mod ca și copiatoarele în ceea ce privește toate aspectele prezentei proceduri de încercare.

(i)   Procedura de urmat pentru imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, faxuri

Tabelul 6

Procedura de încercare TEC – Imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, faxuri

Etapă

Starea inițială

Acțiune

Înregistrarea (la sfârșitul etapei)

Stările care pot fi măsurate

1

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se aduce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute).

Energie în mod „off”

„Off”

Durata intervalului de încercare

2

„Off”

Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”.

3

„Ready”

Se efectuează o comandă de imprimare cu cel puțin o imagine, dar nu mai mult de o comandă dintr-un tablou de comenzi.

Se înregistrează timpul necesar primei foi imprimate pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când contorul indică intrarea aparatului în mod „sleep”.

Durată activ 0

4

„Sleep”

Se aduce contorul la zero; se așteaptă o oră.

Energia în mod „sleep”

„Sleep”

5

„Sleep”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se imprimă o comandă per tablou de comenzi. Se înregistrează timpul necesar primei foi imprimate pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când cronometrul indică scurgerea a 15 minute.

Energie comanda 1

Recuperare, „active”, „ready”, „sleep”

Durată activ 1

6

„Ready”

Se repetă etapa 5.

Energie comanda 2

A se vedea mai sus

Durată activ 2

7

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ).

Energie comanda 3

A se vedea mai sus

8

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ).

Energie comanda 4

A se vedea mai sus

9

„Ready”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se așteaptă până când contorul și/sau aparatul indică intrarea unității în mod „sleep”.

Durata finală

„Ready”, „sleep”

Energie finală

Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică, și să se verifice dacă aparatul este prevăzut cu un stoc suficient de hârtie.

„Aducerea contorului la zero”: această operațiune se poate realiza prin înregistrarea consumului cumulat de energie la un moment dat, și nu prin readucerea propriu-zisă la zero a contorului.

Etapa 1 – Perioada de măsurare în mod „off” poate fi prelungită dacă se dorește reducerea erorilor de măsurare. De menționat că la calcule nu se ia în considerare consumul în mod „off”.

Etapa 2 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”.

Etapa 3 – După înregistrarea duratei activ 0, restul comenzii poate fi anulat.

Etapa 5 – Cele 15 minute se numără de la lansarea comenzii. Consumul de energie trebuie să crească în primele cinci secunde de la readucerea contorului și a cronometrului la zero: în acest sens, s-ar putea dovedi necesar ca imprimarea să fie lansată înaintea readucerii la zero.

Etapa 6 – În cazul unui aparat setat din fabrică cu intervale implicite scurte, etapele 6-8 pot demara în mod „sleep”.

Etapa 9 – Anumite unități pot dispune de mai multe moduri „sleep”, caz în care numai ultimul mod „sleep” se include în perioada finală.

Fiecare imagine se trimite separat: toate imaginile pot face parte dintr-un singur document, dar nu poate fi vorba de copiile unei singure și aceeași imagini [cu excepția cazului în care aparatul în cauză este un duplicator digital, după cum se prevede la secțiunea D punctul 2 litera (b)].

În cazul faxurilor, care nu utilizează decât o singură imagine pe comandă, pagina este alimentată în alimentatorul de hârtie al aparatului pentru copie ocazională, unde poate fi plasată înainte de începerea încercării. Aparatul nu trebuie conectat la o linie telefonică decât dacă acest lucru este indispensabil pentru efectuarea încercării. De exemplu, în cazul unui fax care nu permite copierea ocazională, comanda prevăzută la etapa 2 se trimite printr-o linie telefonică. În cazul faxurilor care nu sunt prevăzute cu un alimentator de documente, pagina trebuie așezată pe platou.

(ii)   Procedura pentru copiatoarele, duplicatoarele digitale și aparatele multifuncționale fără funcție de imprimare

Tabelul 7

Procedura de încercare TEC – copiatoare, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale fără funcție de imprimare

Etapă

Starea inițială

Acțiune

Înregistrarea (la sfârșitul etapei)

Stările care pot fi măsurate

1

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se aduce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute).

Energie în mod „off”

„Off”

Durata intervalului de încercare

2

„Off”

Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”.

3

„Ready”

Se efectuează o comandă de copiere cu cel puțin o imagine, dar nu mai mult de o comandă dintr-un tablou de comenzi. Se înregistrează timpul necesar primei foi pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când contorul indică intrarea aparatului în mod „sleep”.

Durată activ 0

4

„Sleep”

Se aduce contorul la zero; se așteaptă o oră. Dacă aparatul întrerupe alimentarea înainte de trecerea unei ore, înregistrați durata și consumul în mod „sleep”, dar așteptați o oră întreagă înainte de a trece la etapa 5.

Energia în mod „sleep”

„Sleep”

Durata intervalului de încercare

5

„Sleep”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se copiază o comandă per tablou de comenzi. Se înregistrează timpul necesar primei foi pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când cronometrul indică scurgerea a 15 minute.

Energie comanda 1

Recuperare, „active”, „ready”, „sleep”, „auto-off”

Durată activ 1

6

„Ready”

Se repetă etapa 5.

Energie comanda 2

A se vedea mai sus

Durată activ 2

7

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ).

Energie comanda 3

A se vedea mai sus

8

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ).

Energie comanda 4

A se vedea mai sus

9

„Ready”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se așteaptă până când contorul și/sau aparatul indică intrarea unității în mod „auto-off”.

Durata finală

„Ready”, „sleep”

Energie finală

10

„Auto-off”

Se readuce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute).

Energie „auto-off”

„Auto-off”

Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică, și să se verifice dacă aparatul este prevăzut cu un stoc suficient de hârtie.

„Aducerea contorului la zero”: această operațiune se poate realiza prin înregistrarea consumului cumulat de energie la un moment dat, și nu prin readucerea propriu-zisă la zero a contorului.

Etapa 1 – Perioada de măsurare în mod „off” poate fi prelungită dacă se dorește reducerea erorilor de măsurare. De menționat că nu se ia în considerare la calcule consumul în mod „off”.

Etapa 2 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”.

Etapa 3 – După înregistrarea duratei activ 0, restul comenzii poate fi anulat.

Etapa 4 – În cazul în care aparatul se oprește înainte de trecerea unei ore, trebuie înregistrate durata și consumul în mod „sleep” în momentul respectiv, dar trebuie să se aștepte trecerea unei ore întregi de la ultima intrare în mod „sleep” înainte de a începe etapa 5. De precizat că nu se ia în calcul consumul de energie în mod „sleep” și că aparatul poate trece în mod „auto-off” în decursul orei complete.

Etapa 5 – Cele 15 minute se numără de la lansarea comenzii. Pentru a fi evaluate conform prezentei proceduri de încercare, aparatele trebuie să poată efectua comanda cerută conform tabelului de comenzi în decursul celor 15 minute prevăzute pentru fiecare comandă.

Etapa 6 – În cazul unui aparat setat din fabrică cu intervale implicite scurte, etapele 6-8 pot demara în mod „sleep” sau „auto-off”.

Etapa 9 – În cazul în care aparatul a intrat în mod „auto-off” înainte de începerea etapei 9, valorile consumului de energie și duratei finale sunt nule.

Etapa 10 – Durata încercării în mod „auto-off” poate fi prelungită pentru a îmbunătăți precizia.

Originalele pot fi așezate în alimentatorul de documente înainte de începerea încercării. Aparatele neprevăzute cu un alimentator de documente pot realiza toate imaginile pornind de la un singur original așezat pe platou.

(iii)   Măsurare suplimentară pentru aparatele prevăzute cu un panou frontal digital (DFE)

Această etapă are loc numai în cazul aparatelor prevăzute cu un panou frontal digital, astfel cum este definit la secțiunea A punctul 32.

În cazul în care panoul frontal digital dispune de un cablu de alimentare separat, indiferent dacă acesta și comanda sunt interne sau externe aparatului de tratare a imaginii, se măsoară numai consumul de energie al DFE timp de cinci minute cu aparatul principal în mod „ready”. Aparatul trebuie conectat la o rețea, dacă este setat din fabrică pentru a fi conectat la o rețea.

În cazul în care panoul frontal digital nu dispune de un cablu separat de alimentare de la rețeaua principală, producătorul precizează alimentarea necesară cu curent alternativ pentru DFE atunci când aparatul principal este în mod „ready”. Pentru realizarea acestui lucru, metoda cea mai frecventă constă în măsurarea curentului continuu la intrarea în panoul frontal digital și în creșterea acestuia pentru a ține seama de pierderile de alimentare electrică.

(e)   Metode de calcul

Valoarea TEC este rezultatul unor ipoteze privind numărul de ore de utilizare a aparatului pe zi, schema de utilizare în timpul acestor ore și intervalele prevăzute implicit în aparat pentru trecerea la moduri de consum mai scăzut. Toate măsurările de electricitate sunt efectuate sub forma energiei acumulate în timp, apoi sunt convertite în consum electric prin împărțirea la durată.

Calculele se bazează pe o regrupare a comenzilor de reproducere de imagini în două părți zilnic, separate de un interval de timp (de exemplu, o pauză de prânz) în care aparatul trece progresiv în modul său de consum cel mai redus, după cum se prevede în figura 2 de la sfârșitul acestui document. Se presupune că aparatul nu este utilizat la sfârșit de săptămână și că nu este oprit manual.

Durata finală este intervalul de timp scurs între ultima comandă lansată și începutul modului cu cel mai redus consum („auto-off”, în cazul copiatoarelor, al duplicatoarelor digitale și al aparatelor multifuncționale fără funcție de imprimare, și mod „sleep”, în cazul imprimantelor, al duplicatoarelor digitale și al aparatelor multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și al faxurilor) minus timpul de 15 minute pentru comandă.

Următoarele două ecuații se utilizează pentru toate tipurile de aparate:

 

Energie medie pe comandă = (comanda 2 + comanda 3 + comanda 4)/3

 

Energie zilnică pe comandă = (comanda 1 × 2) +[(comenzi pe zi – 2) × energia medie pe comandă]

Metoda de calcul pentru imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și pentru faxuri folosește următoarele trei ecuații:

 

Energia zilnică în mod „sleep” = {24 ore – [(comenzi pe zi/4 + (durata finală × 2)]} × consumul în mod „sleep”

 

Energia zilnică = energia zilnică pe comenzi + (2 × energia finală) + energia zilnică în mod „sleep”

 

TEC = (energia zilnică × 5) + (consum în mod „sleep” × 48)

Metoda de calcul pentru copiatoare, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale fără funcție de imprimare folosește, de asemenea, următoarele trei ecuații:

 

Energia zilnică în mod „auto-off” = {24 ore – [(comenzi pe zi/4 + (durata finală × 2)]} × consumul în mod „auto-off”

 

Energia zilnică = energia zilnică pe comenzi + (2 × energia finală) + energia zilnică în mod „auto-off”

 

TEC = (energia zilnică × 5) + (consum în mod „auto-off” × 48)

Trebuie precizate specificațiile contoarelor și gamele utilizate pentru fiecare măsurare. Măsurările trebuie efectuate astfel încât să se limiteze eroarea totală potențială a valorii TEC la maximum 5 %. Atunci când eroarea potențială este mai mică de 5 %, nu trebuie precizată măsurarea exactă. Atunci când eroarea de măsurare potențială este apropiată de 5 %, producătorii trebuie să ia măsuri de confirmare a faptului că limita de 5 % este respectată.

(f)   Referință

ISO/IEC 10561:1999. Tehnologia informației – Echipamente de birou – Dispozitive de imprimare – Metodă de măsurare a capacității – Imprimante de clasele 1 și 2.

Tabelul 8

Tabel cu comenzi și calcule

Viteză

Comenzi/zi

Imagini intermediare/zi

Imagini intermediare/comandă

Imagini/comandă

Imagini/zi

1

8

1

0,06

1

8

2

8

2

0,25

1

8

3

8

5

0,56

1

8

4

8

8

1,00

1

8

5

8

13

1,56

1

8

6

8

18

2,25

2

16

7

8

25

3,06

3

24

8

8

32

4,00

4

32

9

9

41

4,50

4

36

10

10

50

5,00

5

50

11

11

61

5,50

5

55

12

12

72

6,00

6

72

13

13

85

6,50

6

78

14

14

98

7,00

7

98

15

15

113

7,50

7

105

16

16

128

8,00

8

128

17

17

145

8,50

8

136

18

18

162

9,00

9

162

19

19

181

9,50

9

171

20

20

200

10,00

10

200

21

21

221

10,50

10

210

22

22

242

11,00

11

242

23

23

265

11,50

11

253

24

24

288

12,00

12

288

25

25

313

12,50

12

300

26

26

338

13,00

13

338

27

27

365

13,50

13

351

28

28

392

14,00

14

392

29

29

421

14,50

14

406

30

30

450

15,00

15

450

31

31

481

15,50

15

465

32

32

512

16,00

16

512

33

32

545

17,02

17

544

34

32

578

18,06

18

576

35

32

613

19,14

19

608

36

32

648

20,25

20

640

37

32

685

21,39

21

672

38

32

722

22,56

22

704

39

32

761

23,77

23

736

40

32

800

25,00

25

800

41

32

841

26,27

26

832

42

32

882

27,56

27

864

43

32

925

28,89

28

896

44

32

968

30,25

30

960

45

32

1 013

31,64

31

992

46

32

1 058

33,06

33

1 056

47

32

1 105

34,52

34

1 088

48

32

1 152

36,00

36

1 152

49

32

1 201

37,52

37

1 184

50

32

1 250

39,06

39

1 248

51

32

1 301

40,64

40

1 280

52

32

1 352

42,25

42

1 344

53

32

1 405

43,89

43

1 376

54

32

1 458

45,56

45

1 440

55

32

1 513

47,27

47

1 504

56

32

1 568

49,00

49

1 568

57

32

1 625

50,77

50

1 600

58

32

1 682

52,56

52

1 664

59

32

1 741

54,39

54

1 728

60

32

1 800

56,25

56

1 792

61

32

1 861

58,14

58

1 856

62

32

1 922

60,06

60

1 920

63

32

1 985

62,02

62

1 984

64

32

2 048

64,00

64

2 048

65

32

2 113

66,02

66

2 112

66

32

2 178

68,06

68

2 176

67

32

2 245

70,14

70

2 240

68

32

2 312

72,25

72

2 304

69

32

2 381

74,39

74

2 368

70

32

2 450

76,56

76

2 432

71

32

2 521

78,77

78

2 496

72

32

2 592

81,00

81

2 592

73

32

2 665

83,27

83

2 656

74

32

2 738

85,56

85

2 720

75

32

2 813

87,89

87

2 784

76

32

2 888

90,25

90

2 880

77

32

2 965

92,64

92

2 944

78

32

3 042

95,06

95

3 040

79

32

3 121

97,52

97

3 104

80

32

3 200

100,00

100

3 200

81

32

3 281

102,52

102

3 264

82

32

3 362

105,06

105

3 360

83

32

3 445

107,64

107

3 424

84

32

3 528

110,25

110

3 520

85

32

3 613

112,89

112

3 584

86

32

3 698

115,56

115

3 680

87

32

3 785

118,27

118

3 776

88

32

3 872

121,00

121

3 872

89

32

3 961

123,77

123

3 936

90

32

4 050

126,56

126

4 032

91

32

4 141

129,39

129

4 128

92

32

4 232

132,25

132

4 224

93

32

4 325

135,14

135

4 320

94

32

4 418

138,06

138

4 416

95

32

4 513

141,02

141

4 512

96

32

4 608

144,00

144

4 608

97

32

4 705

147,02

157

4 704

98

32

4 802

150,06

150

4 800

99

32

4 901

153,14

153

4 896

100

32

5 000

156,25

156

4 992

Figura 2

Procedura de măsurare a TEC

Image

Figura 2 ilustrează în formă grafică procedura de măsurare. De menționat că produsele cu intervale implicite scurte pot cuprinde perioade „sleep” în cadrul celor patru măsurări de comenzi sau perioade de oprire automată pentru măsurarea în mod „sleep” din etapa 4. De asemenea, produsele cu funcție de imprimare cu un singur mod „sleep” nu vor intra în acest mod în timpul perioadei finale. Etapa 10 se aplică numai în cazul copiatoarelor, al duplicatoarelor digitale și al aparatelor multifuncționale fără funcție de imprimare.

Figura 3

Zi tipică

Image

Figura 3 ilustrează un exemplu schematic de copiator cu o viteză de 8 ipm care execută patru comenzi dimineața și patru comenzi după-masa, cu două perioade „finale” și o trecere în mod „auto-off” pentru tot restul zilei și pentru tot sfârșitul de săptămână. Există o perioadă implicită pentru „pauza de prânz” cu o durată ipotetică, dar care nu este indicată explicit. Figura nu este desenată la scară. După cum este ilustrat, comenzile sunt întotdeauna separate de intervale de 15 minute și sunt grupate în două blocuri. Există întotdeauna două perioade finale complete, indiferent de durata acestora. Imprimantele, duplicatoarele digitale și aparatele multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și faxurile utilizează mai degrabă modul „sleep” decât cel „auto-off” ca mod de bază, dar în ceea ce privește restul aspectelor sunt tratate în același mod ca și copiatoarele.

3.   Proceduri de încercare a modurilor de funcționare (MF)

(a)   Tipuri de aparate vizate: Procedura de încercare MF privește măsurarea produselor definite la secțiunea B tabelul 2.

(b)   Parametri de încercare

Prezenta secțiune descrie parametrii de încercare care trebuie utilizați pentru măsurarea consumului de energie al unui aparat în cadrul procedurii de încercare MF.

Capacitatea de conectare la o rețea

Aparatele livrate din uzină cu capacitate de conectare la o rețea (4) se conectează cel puțin la o rețea în cursul procedurii de încercare. Tipul de conectare la rețea disponibil rămâne la latitudinea producătorului, dar trebuie să fie precizat.

Aparatul nu trebuie alimentat cu curent electric prin conexiunea la rețea (conexiune de tip Power over Ethernet, USB, USB PlusPower sau IEEE 1394), decât dacă aceasta este singura posibilitate de alimentare electrică a aparatului (lipsa unei prize de curent alternativ).

Configurația aparatului

Configurația aparatului trebuie să fie cea de la ieșirea din fabrică și cea recomandată pentru utilizare, în special în ceea ce privește parametrii esențiali, precum intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, calitatea imprimării și rezoluția. De asemenea:

 

Dispozitivul de alimentare cu hârtie și materialul de finisare trebuie să fie prezente și conforme cu configurația din fabrică; cu toate acestea, utilizarea acestor elemente în cursul încercării rămâne la latitudinea producătorului (respectiv, poate fi utilizată orice sursă de hârtie). Orice material care face parte din model și care trebuie instalat sau anexat de utilizator (de exemplu, pentru alimentarea hârtiei) trebuie instalat înaintea încercării.

 

Elementele antiumiditate pot fi dezactivate în cazul în care pot fi setate de utilizator.

 

În cazul faxurilor, se alimentează o pagină în alimentatorul de hârtie al aparatului pentru copiere ocazională, această operațiune putând fi efectuată înainte de începerea încercării. Aparatul nu trebuie conectat la o linie telefonică decât dacă acest lucru este indispensabil pentru efectuarea încercării. De exemplu, în cazul unui fax care nu permite copierea ocazională, comanda prevăzută la etapa 2 se trimite printr-o linie telefonică. În cazul faxurilor care nu sunt prevăzute cu un alimentator de documente, pagina trebuie așezată pe platou.

 

În cazul unui aparat care dispune de un mod „auto-off” activat în fabrică, acesta trebuie activat înaintea încercării.

Viteza

La măsurarea consumului electric în cadrul prezentei proceduri de încercare, aparatul trebuie să producă imagini la viteza rezultată din setările implicite din fabrică. Cu toate acestea, pentru elaborarea raportului de încercare, se folosește viteza maximă în mod simplex indicată de producător pentru realizarea de imagini monocrom pe hârtie de format standard.

(c)   Măsurarea consumului de energie

Toate măsurările consumului de energie trebuie efectuate în conformitate cu standardul IEC 62301, cu următoarele excepții:

 

Pentru stabilirea combinațiilor de tensiune/frecvență care trebuie utilizate în timpul încercării, a se vedea condițiile și materialul de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR prevăzute la secțiunea D punctul 4.

 

Cerințele privind armonica în timpul încercării sunt mai stricte decât cele prevăzute de standardul IEC 62031.

 

Cerința de precizie aplicabilă prezentei proceduri de încercare MF este de 2 % pentru toate măsurările, cu excepția celor în mod „ready”. Cerința de precizie pentru măsurarea în mod „ready” este de 5 %, după cum se prevede în secțiunea D punctul 4. Valoarea de 2 % este conformă cu standardul IEC 62031, dar standardul în cauză indică această valoare ca nivel de încredere.

 

Aparatele prevăzute să funcționeze cu acumulator atunci când nu sunt conectate la rețeaua de curent electric sunt încercate cu acumulatorul instalat; cu toate acestea, măsurarea nu trebuie efectuată atunci când modul de încărcare a acumulatorului este mai activ decât modul de întreținere (ceea ce înseamnă că acumulatorul trebuie să fie încărcat complet înainte de începerea încercării).

 

Aparatele cu alimentare electrică externă se încearcă după ce au fost conectate în prealabil la o sursă de alimentare electrică externă.

 

Aparatele alimentate cu un curent continuu standard de tensiune joasă (USB, USB PlusPower, IEEE 1394 și Power Over Ethernet) folosesc o sursă de curent alternativ corespunzătoare pentru curentul continuu necesar. Consumul acestei surse alimentate cu curent alternativ se măsoară și se consemnează pentru aparatul de tratare a imaginii care face obiectul încercării. În cazul unei alimentări prin port USB, trebuie utilizat un hub autoalimentat care deservește numai aparatul în curs de încercare. În cazul aparatelor de tratare a imaginii alimentate prin Power Over Ethernet sau USB PlusPower, o metodă acceptabilă ar fi măsurarea dispozitivului de distribuție electric conectat și apoi deconectat de la aparatul încercat, utilizând diferența dintre cele două măsurări ca valoare a consumului de energie al aparatului. Producătorul trebuie să confirme că această metodă permite determinarea suficient de precisă a consumului de curent continuu al aparatului, ținând seama de pierderile la nivel de alimentare și de distribuție.

(d)   Procedura de măsurare

Pentru măsurarea timpului este suficient un cronometru obișnuit cu rezoluție de o secundă. Toate valorile de consum electric se consemnează în wați (W). În tabelul 9 se descriu diferitele etape ale procedurii de încercare MF.

Modurile service/întreținere (inclusiv etalonarea culorilor) nu sunt, în general, luate în considerare la măsurare. Orice adaptare a procedurii impusă de excluderea acestor moduri în timpul încercării trebuie consemnată.

După cum s-a prevăzut anterior, toate măsurările consumului electric trebuie efectuate în conformitate cu standardul IEC 62301. În funcție de tipul modului în cauză, standardul IEC 62301 prevede măsurări de consum instantaneu, de energie cumulativă timp de cinci minute sau de energie cumulativă pe perioade suficient de lungi pentru a evalua corect schemele ciclice de consum. Indiferent de metoda folosită, nu trebuie consemnate decât valori de consum electric.

Tabelul 9

Procedura de încercare MF

Etapa

Starea inițială

Acțiune

Înregistrare

1

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”.

2

„Ready”

Se imprimă, copiază sau scanează o singură pagină.

3

„Ready”

Se măsoară consumul în mod „ready”.

Consum în mod „ready”

4

„Ready”

Se așteaptă intervalul implicit de intrare în mod „sleep”.

Interval implicit de intrare în mod „sleep”

5

„Sleep”

Se măsoară consumul în mod „sleep”.

Consum în mod „sleep”

6

„Sleep”

Se așteaptă intervalul implicit de intrare în mod „auto-off”.

Interval implicit de intrare în mod „auto-off”

7

„Auto-off”

Se măsoară consumul în mod „auto-off”.

Consum în mod „auto-off”

8

„Off”

Se oprește manual alimentarea aparatului. Se așteaptă până aparatul este oprit.

9

„Off”

Se măsoară consumul în mod „off”.

Consum în mod „off”

Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite de răspuns ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică.

Etapa 1 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”, care trebuie consemnat în raportul de încercare.

Etapele 4 și 5 – În cazul aparatelor prevăzute cu mai multe moduri „sleep”, aceste etape se repetă de câte ori este necesar pentru a înregistra consumul în toate modurile „sleep”, iar rezultatele obținute se consemnează. Majoritatea copiatoarelor și aparatelor multifuncționale de format mare care folosesc tehnologii de imprimare la temperatură ridicată dispun de două moduri „sleep”. În cazul aparatelor care nu dispun de niciun mod „sleep”, etapele 4 și 5 se elimină.

Etapele 4 și 6 – Măsurările intervalelor implicite trebuie efectuate în paralel, în mod cumulativ începând de la etapa 4. De exemplu, un aparat setat să treacă în mod „sleep” după un interval de 15 minute, apoi să treacă într-un al doilea mod „sleep” după un interval de 30 de minute de la intrarea în primul mod „sleep”, va avea un interval implicit de 15 minute pentru primul nivel și de 45 de minute pentru al doilea nivel.

Etapele 6 și 7 – Majoritatea aparatelor încercate conform metodei MF nu dispun de un mod „auto-off” distinct. În cazul aparatelor care nu dispun de niciun fel de mod „sleep”, etapele 6 și 7 se elimină.

Etapa 8 – În cazul în care unitatea nu este prevăzută cu întrerupător de curent, se așteaptă momentul trecerii în modul de consum cel mai redus și se consemnează aceste informații în raportul de încercare al produsului.

Măsurare suplimentară pentru aparatele prevăzute cu un panou frontal digital (DFE)

Această etapă are loc numai în cazul aparatelor prevăzute cu un panou frontal digital, astfel cum este definit la secțiunea A punctul 32.

În cazul în care panoul frontal digital dispune de un cablu de alimentare separat, indiferent dacă acesta și comanda sunt interne sau externe aparatului de tratare a imaginii, se măsoară numai consumul de energie al DFE timp de cinci minute cu aparatul principal în mod „ready”. Aparatul trebuie conectat la o rețea, dacă este setat din fabrică pentru a fi conectat la o rețea.

În cazul în care panoul frontal digital nu dispune de un cablu separat de alimentare de la rețeaua principală, producătorul precizează în documentație alimentarea necesară cu curent alternativ pentru DFE atunci când aparatul principal este în mod „ready”. Pentru realizarea acestui lucru, metoda cea mai frecventă constă în măsurarea curentului continuu la intrarea în panoul frontal digital și în creșterea acestuia pentru a ține seama de pierderile de alimentare electrică.

(e)   Referință

IEC 62301:2005. Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”.

4.   Condiții și echipament de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR

Următoarele condiții de încercare se aplică în sensul procedurilor MF și TEC. Aceste condiții sunt aplicabile în cazul copiatoarelor, al duplicatoarelor digitale, al faxurilor, al mașinilor de francat, al aparatelor multifuncționale, al imprimantelor și al scanerelor.

În continuare sunt prezentate condițiile ambientale de încercare în care trebuie să se efectueze măsurarea energiei sau a consumului de electricitate. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru a garanta că variațiile condițiilor ambientale nu influențează rezultatele încercărilor și că acestea din urmă pot fi obținute din nou. Specificațiile aplicabile materialului de încercare corespund condițiilor de încercare.

(a)   Condiții de încercare

Criterii generale:

Tensiune de alimentare (1): (5):

America de Nord/Taiwan:

115 (± 1 %) volți CA, 60 Hz (± 1 %)

Europa/Australia/Noua Zeelandă:

230 (± 1 %) volți CA, 50 Hz (± 1 %)

Japonia:

100 (± 1 %) volți CA, 50 Hz (± 1 %)/60 Hz (± 1 %)

 

Notă: În cazul aparatelor cu o putere maximă > 1,5 kW, gama de tensiune este ± 4 %

Rata de distorsiune armonică (tensiune):

< 2 % (< 5 % pentru aparatele cu o putere maximă > 1,5 kW)

Temperatura ambiantă:

23 °C ± 5 °C

Umiditatea relativă:

10-80 %

(Referință IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”, Secțiunile 3.2, 3.3)

Specificații aplicabile hârtiei:

În cazul tuturor încercărilor conforme procedurilor TEC și MF care impun utilizarea de hârtie, formatul și gramajul acesteia trebuie să fie adecvate pentru piața în cauză, conform tabelului următor.

Formatul și gramajul hârtiei

Piață

Format

Gramaj

America de Nord/Taiwan:

8,5″ × 11″

75 g/m2

Europa/Australia/Noua Zeelandă:

A4

80 g/m2

Japonia:

A4

64 g/m2

(b)   Echipamentul de încercare

Scopul procedurilor de încercare este de a măsura cu precizie consumul (6) REAL de energie al unui aparat sau al unui monitor. Acest lucru impune utilizarea unui wattmetru RMS cu valoare reală. Există o mare varietate de wattmetre în comerț, dar producătorii trebuie să aleagă cu grijă modelul potrivit. La cumpărarea unui wattmetru și la efectuarea încercării trebuie luați în considerare factorii de mai jos.

Răspuns în frecvență: Echipamentele electronice prevăzute cu o alimentare cu comutare provoacă armonice (armonice impare care merg, în mod normal, până la rangul 21). Aceste armonice trebuie luate în considerare la măsurare, altfel aceasta va fi inexactă. EPA recomandă producătorilor să utilizeze wattmetre al căror răspuns în frecvență este cel puțin egal cu 3 kHz, ceea ce permite să se țină seama de armonice care ajung până la rangul 50 și corespunde recomandării IEC 555.

Rezoluție: Pentru măsurările directe, rezoluția instrumentelor trebuie să corespundă următoarelor dispoziții din standardul IEC 62301:

„Instrumentul de măsură a puterii energetice trebuie să aibă o rezoluție de:

0,01 W sau mai mare pentru măsurările de putere mai mică sau egală cu 10 W.

0,1 W sau mai mare pentru măsurările de putere între 10 W și 100 W

1 W sau mai mare pentru măsurările de putere mai mare de 100 W” (7)

De asemenea, instrumentul de măsură trebuie să aibă o rezoluție de 10 W sau mai mare pentru măsurările de consum de energie mai mare de 1,5 kW. Măsurările de energie cumulative ar trebui să aibă, în general, rezoluții corespunzătoare acestor valori atunci când sunt convertite în putere medie. Pentru măsurările de energie cumulativă, factorul de merit pentru obținerea preciziei cerute este valoarea puterii maxime în cursul perioadei de măsurare, și nu cea medie, deoarece valoarea maximă este cea care condiționează instrumentul și configurația de măsurare.

Precizie

Măsurile efectuate conform procedurilor trebuie să aibă, în orice caz, o precizie de 5 % sau mai mare, dar, de obicei, producătorii reușesc să obțină o precizie mai bună. Pentru anumite măsurări, procedurile de încercare pot specifica o precizie mai mare de 5 %. Cunoscând nivelurile de putere ale aparatelor actuale de tratare a imaginii și wattmetrele disponibile, producătorii pot calcula eroarea maximă, pe baza înregistrărilor wattmetrelor și a gamei utilizate pentru aceste înregistrări. Pentru măsurările puterilor mai mici sau egale cu 0,50 W se cere o precizie de 0,02 W.

Etalonare

Contoarele trebuie să fi fost etalonate în cursul ultimelor 12 luni pentru a le garanta precizia.

E.   Interfața utilizator

Se recomandă producătorilor să conceapă aparate conforme standardului IEEE 1621 privind elementele de interfață utilizator din dispozitivele electronice de reglare a consumului de energie utilizate în mediul microinformatic și de consum. Acest standard a fost elaborat pentru a face reglajele electrice mai coerente și intuitive în cadrul tuturor dispozitivelor electronice. Pentru mai multe informații privind acest standard, a se vedea http://eetd.lbl.gov/controls.

F.   Data intrării în vigoare

Data la care constructorii pot începe să aplice versiunea prezentă 1.1 a specificațiilor ENERGY STAR pentru aparatele lor se definește ca data intrării în vigoare a acordului. Orice acord aplicat anterior privind aparatele de tratare a imaginii etichetate ENERGY STAR se reziliază la 30 iunie 2009.

Etichetarea aparatelor în conformitate cu versiunea prezentă 1.1: Versiunea 1.1 a specificațiilor intră în vigoare la 1 iulie 2009. Toate produsele, inclusiv modelele etichetate inițial în conformitate cu specificațiile anterioare, a căror dată de fabricație este ziua de 1 iulie 2009 sau o dată ulterioară, trebuie să respecte noile cerințe ale versiunii 1.1 pentru a fi etichetate ENERGY STAR (inclusiv producția suplimentară de modele etichetate inițial în conformitate cu versiunea precedentă). Data fabricației, specifică pentru fiecare aparat, este data (de exemplu, luna și anul) la care se consideră că un aparat a fost complet asamblat.

Eliminarea drepturilor de anterioritate: EPA și Comisia Europeană nu recunosc drepturi de anterioritate pentru aplicarea versiunii prezente 1.1 a specificațiilor ENERGY STAR. Calificarea ENERGY STAR în conformitate cu versiunile anterioare nu este valabilă în mod automat pentru întreaga durată de viață a modelului de aparat în cauză. În consecință, orice aparat vândut, comercializat sau identificat prin eticheta ENERGY STAR de către partenerul producător trebuie să respecte specificațiile în vigoare în momentul fabricării aparatului.

G.   Revizuiri viitoare ale specificațiilor

EPA și Comisia Europeană își rezervă dreptul de a modifica specificațiile în cazul în care anumite schimbări de natură tehnologică și/sau comercială afectează utilitatea acestora pentru consumatori, industrie sau mediu. În conformitate cu politica actuală, revizuirile specificației se efectuează împreună cu părțile implicate și se așteaptă ca acestea să aibă loc în termen de aproximativ 2-3 ani de la data intrării în vigoare a versiunii 1.1. EPA și Comisia Europeană evaluează periodic piața în ceea ce privește eficiența energetică și noile tehnologii. Ca întotdeauna, părțile implicate au posibilitatea de a face schimb de date, de a face propuneri și de a-și face cunoscute eventualele preocupări. EPA și Comisia Europeană creează cadrul în care specificația să țină seama de modelele cele mai economice din punct de vedere energetic disponibile pe piață și în care să fie recompensați producătorii care au depus eforturi pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Unele dintre aspectele care urmează să fie soluționate în următoarele specificații includ:

(a)

Încercare pentru imaginile color: Pe baza rezultatelor de încercare comunicate, a preferințelor viitoare ale consumatorilor și a progresului tehnic, EPA și Comisia Europeană pot modifica ulterior prezentele specificații pentru a include în metoda de încercare tratarea imaginilor color.

(b)

Timpul de recuperare: EPA și Comisia Europeană se interesează îndeaproape de timpul de recuperare incremental și de timpul absolut comunicați de partenerii care efectuează încercările conform metodei TEC, precum și de documentația transmisă de aceștia privind setarea intervalelor implicite. EPA și Comisia Europeană întrevăd modificarea prezentei specificații în ceea ce privește timpul de recuperare, în cazul în care se constată că practica producătorilor determină utilizatorii să dezactiveze modurile de gestionare a consumului electric.

(c)

Aparate tratate conform metodei MF în abordarea TEC: Pe baza rezultatelor de încercare prezentate, a posibilităților deschise pentru o economisire de energie mai importantă și pe baza progresului tehnic, EPA și Comisia Europeană pot modifica ulterior prezenta specificație pentru a lua în considerare produsele tratate în prezent conform metodei MF în abordarea TEC, în special aparatele de format mare și de format mic, precum și aparatele care folosesc tehnologia jetului de cerneală.

(d)

Impactul energetic suplimentar: EPA și Comisia Europeană sunt interesate să ofere consumatorilor opțiuni care contribuie la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu opțiunile alternative obișnuite. EPA și Comisia Europeană așteaptă sugestii de la parteneri în privința modurilor de documentare și măsurare a impactului asupra mediului a metodelor prin care fabricarea, transportul, proiectarea sau utilizarea consumabilelor pot contribui la un produs cu un nivel egal sau îmbunătățit de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu produsele calificate ENERGY STAR pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră provenite exclusiv în urma utilizării energiei electrice. Explorăm căi prin care putem rezolva în mod eficient aceste probleme și există posibilitatea să modificăm această specificație, după cum ne-am angajat, dacă vom primi suficiente informații pertinente. EPA și Comisia Europeană vor coopera strâns cu partenerii în privința oricăror revizuiri și se vor asigura că acestea au loc în conformitate cu orientările programului ENERGY STAR.

(e)

Raportarea valorilor la 230V: EPA și Comisia Europeană pot considera că, în cazul în care în una dintre piețele în care sunt comercializate produse se utilizează tensiunea de 230 V, valorile rezultate în urma încercărilor la nivelul de 230 V ar trebui să fie considerate suficiente pentru piețele în care se utilizează valori multiple ale tensiunii. Această sugestie se întemeiază pe observația conform căreia un produs care respectă specificația pentru tensiunea de 230 V va respecta și normele aferente valorilor mai scăzute ale tensiunii.

(f)

Cerința privind duplexarea: EPA și Comisia Europeană pot reexamina opțiunea de duplexare prezentă pe gama actuală de produse și vor examina oportunitatea introducerii unor cerințe opționale mai stringente. Revizuirea cerințelor privind duplexarea în scopul asigurării unei suprafețe de imprimare față-verso mai mari poate contribui la reducerea volumului de hârtie utilizat, acest factor influențând în cea mai mare măsură ciclul de viață al unei imprimante.

(g)

Revizuirea procedurii de încercare TEC: EPA și Comisia Europeană pot revizui metodologia de încercare TEC în scopul asigurării unei mai mari transparențe a ipotezelor de utilizare și adăugării de cerințe la specificații privind măsurarea și raportarea consumului de curent în unele moduri distincte de funcționare, care să permită obținerea unor valori ce reflectă în mod real maniera de utilizare a aparatului.

(h)

Mod de consum: EPA și Comisia Europeană pot lua în considerare revizuirea definiției unor anumiți termeni din domeniul alimentării cu curent electric (de exemplu, „standby”) sau adăugarea unor noi abordări privind gestionarea alimentării cu curent electric (de exemplu, modul „sleep” pentru zilele de sfârșit de săptămână) în scopul menținerii consecvenței cu criteriile internaționale și atingerii capacității maxime de economisire a energiei pentru echipamentele de tratare a imaginii.


(1)  Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby” (2005).

(2)  Tipul de conectare la rețea trebuie precizat. Tipurile frecvente sunt Ethernet, Wifi (802-11) și Bluetooth. Tipurile de conectare simple (în afara unei rețele) cele mai frecvente sunt porturile USB, seriale și paralele.

(3)  Pentru numărul provizoriu de imagini/zi, a se vedea tabelul 37.

(4)  Tipul de conectare la rețea trebuie precizat. Tipurile frecvente sunt Ethernet, Wifi (802.11) și Bluetooth. Tipurile de conectare simple (în afara unei rețele) cele mai frecvente sunt porturile USB, seriale și paralele.

(5)  Tensiunea de alimentare: Producătorii își încearcă aparatele în funcție de piața pe care participantul are intenția să le comercializeze cu eticheta ENERGY STAR. În ceea ce privește echipamentele vândute pe mai multe piețe internaționale și care acceptă, astfel, diferite tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercări și să raporteze valorile cerute de consum energetic sau de eficiență pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență relevante. Astfel, un producător care comercializează același model de imprimantă în Statele Unite și în Europa trebuie să măsoare și să declare valorile TEC și MF atât pentru tensiunea de alimentare de 115 volți/60 Hz, cât și pentru cea de 230 volți/50 Hz. Atunci când un produs este conceput să funcționeze, pe o piață specifică, cu o combinație tensiune/frecvență diferită de combinația utilizată pe piața respectivă (de exemplu, 230 volți și 60 Hz în America de Nord), producătorul trebuie să încerce aparatul pentru combinația regională cea mai apropiată de capacitățile aparatului și să semnaleze acest fapt în fișa de încercare.

(6)  Puterea reală se definește cu formula (volți) × (amperi) × (factor de putere) și se exprimă de obicei în wați. Puterea aparentă se definește cu formula (volți) × (amperi) și se exprimă, de obicei, în volți-amperi (VA). Factorul de putere este întotdeauna mai mic de 1,0 în cazul echipamentelor prevăzute cu o alimentare cu comutare, de aceea puterea activă este întotdeauna mai mică decât puterea aparentă. Măsurile de energie cumulativă reprezintă însumarea măsurilor de consum electric pe o perioadă dată, acestea fiind bazate, de asemenea, pe măsurări ale puterii active.

(7)  Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby” 2005.


28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/55


DECIZIA COMISIEI

din 23 aprilie 2009

de autorizare a introducerii pe piață a licopenului ca ingredient alimentar nou conform Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2009) 2975]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(2009/348/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare noi (1), în special articolul 7:

întrucât:

(1)

La data de 12 octombrie 2005, societatea comercială BASF a înaintat autorităților competente din Țările de Jos o cerere de introducere pe piață a licopenului sintetic ca ingredient alimentar nou. La data de 19 octombrie 2006, organismul competent de evaluare a produselor alimentare din Țările de Jos a emis propriul său raport de evaluare inițială. În raportul respectiv s-a concluzionat că licopenul este acceptabil pentru utilizarea în gama de alimente propusă.

(2)

Comisia Europeană a transmis raportul de evaluare inițială tuturor statelor membre la data de 10 noiembrie 2006.

(3)

În cursul intervalului de 60 de zile prevăzut la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 258/97 s-au formulat obiecții motivate privind comercializarea produsului în conformitate cu dispoziția respectivă. Prin urmare, la 13 iunie 2007 a fost consultată Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a emis un aviz la 10 aprilie 2008.

(4)

În avizul respectiv, EFSA a concluzionat că licopenul poate fi folosit în siguranță ca ingredient alimentar pentru utilizările propuse. Totuși, EFSA a ajuns la concluzia că ingestia de licopen de către consumatorul obișnuit se va situa sub doza zilnică acceptabilă (DZA), dar că unii consumatori de licopen pot depăși DZA. Prin urmare, este oportună stabilirea unei liste a alimentelor pentru care folosirea licopenului este acceptabilă.

(5)

La 4 decembrie 2008, EFSA a adoptat „Avizul științific al Grupului științific pentru produse dietetice, nutriție și alergii privind o cerere din partea Comisiei Europene referitoare la siguranța produselor dispersabile în apă rece conținând licopen provenite din Blakeslea trispora”. În respectivul aviz s-a concluzionat că preparatele conținând licopen destinate utilizării în alimente și în suplimentele alimentare se formulează ca suspensii în uleiuri comestibile, ca pudre direct comprimabile sau ca pudre dispersabile în apă. Deoarece în aceste formulări licopenul poate suferi modificări oxidative, este necesară asigurarea unei protecții antioxidative suficiente.

(6)

Este de asemenea oportună colectarea de date privind consumul pentru un număr de ani care urmează autorizării, pentru a revizui această autorizare având în vedere orice alte informații suplimentare privind siguranța licopenului și a consumului său. O atenție deosebită ar trebui acordată colectării datelor privind conținutul de licopen din cerealele pentru micul dejun. Totuși, această cerință, valabilă în temeiul prezentei decizii, se aplică utilizării licopenului ca ingredient alimentar nou și nu utilizării acestuia ca și colorant alimentar, situație care intră sub incidența Directivei 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare destinate consumului uman (2).

(7)

În baza evaluării științifice, se consideră că licopenul sintetic respectă criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 258/97.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Licopenul sintetic, denumit în continuare produsul, ale cărui specificații sunt menționate în anexa I, se poate introduce pe piață în Comunitate ca ingredient alimentar nou destinat utilizării în alimentele enumerate în anexa II.

Articolul 2

Denumirea ingredientului alimentar nou, autorizat prin prezenta decizie, pe eticheta produsului alimentar care îl conține este „licopen”.

Articolul 3

Societatea comercială BASF instituie un program de monitorizare pe parcursul comercializării produsului. Acest program cuprinde informații despre cantitățile de licopen din alimente, astfel cum se specifică în anexa III.

Datele colectate se pun la dispoziția Comisiei și a statelor membre ale UE. Utilizarea „licopenului” ca ingredient alimentar se revizuiește cel mai târziu până în 2014, ținându-se cont de eventualele noi informații și de un raport din partea EFSA.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează societății comerciale BASF SE, D-67056 Ludwigshafen, Germania.

Adoptată la Bruxelles, 23 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Androulla VASSILIOU

Membru al Comisiei


(1)  JO L 43, 14.2.1997, p. 1.

(2)  JO L 40, 11.2.1989, p. 27.


ANEXA I

Specificațiile licopenului sintetic

DESCRIERE

Licopenul sintetic este produs prin condensarea Wittig a intermediarilor sintetici utilizați frecvent în producția altor carotenoizi utilizați în alimente. Licopenul sintetic conține ≥ 96 % licopen și cantități minore de alți compuși de tip carotenoid înrudiți. Licopenul se prezintă fie ca pudră într-o matrice corespunzătoare, fie ca dispersie uleioasă. Culoarea este roșu-închis sau roșu-violet. Protecția antioxidativă trebuie asigurată.

SPECIFICAțII

Denumire chimică

:

Licopen

Număr C.A.S.

:

502-65-8 (licopen all trans)

Formula chimică

:

C40H56

Structura chimică

:

Image

Masa moleculară

:

536,85


ANEXA II

Lista alimentelor în care se poate adăuga licopen sintetic

Categoria de alimente

Conținutul maxim de licopen

Băuturi pe bază de sucuri de fructe/legume (inclusiv concentratele)

2,5 mg/100 g

Băuturi destinate compensării consumului energetic din cursul efortului muscular intens, în special la sportivi

2,5 mg/100 g

Alimentele destinate utilizării în dietele hipocalorice pentru scăderea în greutate

8 mg/înlocuitor de porție servită

Cereale pentru micul dejun

5 mg/100 g

Grăsimi și sosuri

10 mg/100 g

Supe, altele decât supa de tomate

1 mg/100 g

Pâine (inclusiv produse de panificație crocante)

3 mg/100 g

Alimentele dietetice pentru scopuri medicale speciale

În funcție de cerințele speciale de nutriție

Suplimente alimentare

Doză zilnică de 15 mg, conform recomandării fabricantului


ANEXA III

Monitorizarea după punerea pe piață a licopenului sintetic

INFORMAȚII DE COLECTAT

Cantitățile de licopen sintetic puse la dispoziție de BASF clienților săi în vederea fabricării produselor alimentare finite care se vor introduce pe piața Uniunii Europene.

Rezultate provenite din bazele de date privind punerea pe piață de produse alimentare conținând licopen adăugat, incluzând nivelurile de fortificare și mărimea porțiilor pentru fiecare aliment comercializat într-un stat membru.

RAPORTAREA INFORMAȚIILOR

Informațiile de mai sus se raportează Comisiei Europene o dată pe an, în perioada 2009-2012. Prima dată, la 31 octombrie 2010, pentru perioada de raportare 1 iulie 2009-30 iunie 2010; ulterior, pentru următorii doi ani, se ia în considerare aceeași perioadă anuală de raportare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Atunci când este cazul și dacă BASF dispune de date, se raportează și informațiile privind consumul de licopen ca și colorant alimentar.

În cazul în care dispune de date, BASF furnizează informații științifice noi în vederea reevaluării cantităților maxime de licopen care poate fi ingerat în condiții de siguranță.

EVALUAREA APORTULUI DE LICOPEN

Pe baza informațiilor colectate și raportate în modul descris mai înainte, BASF realizează o evaluare actualizată a aportului de licopen.

REVIZUIRE

Comisia consultă EFSA în anul 2013 în vederea revizuirii informațiilor furnizate de industria de profil.


III Acte adoptate în temeiul Tratatului UE

ACTE ADOPTATE ÎN TEMEIUL TITLULUI V DIN TRATATUL UE

28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/60


DECIZIA CONSILIULUI

din 27 aprilie 2009

de punere în aplicare a Poziției comune 2008/369/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo

(2009/349/PESC)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Poziția comună 2008/369/PESC din 14 mai 2008 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo (1), în special articolul 6, coroborat cu articolul 23 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

întrucât:

(1)

În urma adoptării de către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, la 31 martie 2008, a Rezoluției 1807 (2008) [RCSONU 1807 (2008)], Consiliul a adoptat, la 14 mai 2008, Poziția comună 2008/369/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo.

(2)

La 3 martie 2009, Comitetul pentru sancțiuni instituit în temeiul Rezoluției 1533 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite [RCSONU 1533 (2004)], a modificat lista persoanelor și a entităților care fac obiectul unor măsuri restrictive.

(3)

Listele persoanelor și entităților care fac obiectul unor măsuri restrictive, prevăzute în anexa la Poziția comună 2008/369/PESC, ar trebui înlocuite în consecință. Listele ar trebui modificate pentru a include și informații suplimentare referitoare la anumite persoane și entități și pentru a elimina o persoană fizică, în urma deciziei Comitetului pentru sancțiuni,

DECIDE:

Articolul 1

Listele persoanelor și entităților prevăzute în anexa la Poziția comună 2008/369/PESC se înlocuiesc cu listele prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.

Articolul 3

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Luxemburg, 27 aprilie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

A. VONDRA


(1)  JO L 127, 15.5.2008, p. 84.


ANEXĂ

„a)   Lista persoanelor menționate la articolele 3, 4 și 5

 

Nume

Prenume

Alias

Sex

Titlu, funcții

Adresă

(nr., strada, codul poștal, localitatea, țara)

Data nașterii

Locul nașterii

(localitatea, țara)

Numărul pașaportului sau al cărții de identitate

(inclusiv țara, data și locul în care a fost eliberat documentul)

Cetățenia

Data desemnării

Alte informații

1.

BWAMBALE

Frank Kakolele

Frank Kakorere, Frank Kakorere Bwambale

M

 

 

 

 

 

 

1.11.2005

Fost lider al RCD-ML, exercită influență asupra politicii urmate de această organizație și asigură în continuare comanda și controlul asupra forțelor RCD-ML, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Din decembrie 2008 locuiește la Kinshasa.

2.

KAKWAVU BUKANDE

Jérôme

Jérôme Kakwavu

M

 

 

 

 

 

congoleză

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Commandant Jérôme». Fost președinte al UPC/FAPC. FAPC controlează puncte ilegale de trecere a frontierei între Uganda și RDC, o rută de tranzit esențială pentru contrabanda cu armament. În calitate de președinte al FAPC, exercită influență asupra politicii urmate de această organizație și asigură în continuare comanda și controlul asupra acestor forțe armate care au participat la traficul de armament, încălcând astfel embargoul privind armamentul. În decembrie 2004, a fost promovat la rang de general al FARDC. După decembrie 2008 continuă să fie membru al FARDC; se află în Kinshasa.

3.

KATANGA

Germain

 

M

 

 

 

 

 

congoleză

1.11.2005

Șef al FRPI. A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. A participat la transferuri de arme, încălcând embargoul privind armamentul. Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FRPI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Predat de guvernul RDC Tribunalului Penal Internațional la 18 octombrie 2007.

4.

LUBANGA

Thomas

 

M

 

 

 

Ituri

 

congoleză

1.11.2005

Președinte al UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. Arestat la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Predat de autoritățile congoleze Tribunalului Penal Internațional la 17 martie 2006. Din decembrie 2008 este judecat pentru crime de război.

5.

MANDRO

Khawa Panga

Kawa Panga, Kawa Panga Mandro, Kawa Mandro, Yves Andoul Karim, Mandro Panga Kahwa, Yves Khawa Panga Mandro

M

 

 

20.8.1973

Bunia

 

congoleză

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Chief Kahwa» sau «Kawa». Fost președinte al PUSIC, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. În închisoare în Bunia, din aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. Arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de apel din Kinshasa, transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa cu noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență.

6.

MBARUSHIMANA

Callixte

 

M

 

 

24.7.1963

Ndusu/Ruhengeri Provincia de Nord, Rwanda

 

ruandeză

3.3.2009

Secretar executiv al FDLR. Lider politic/militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, împiedicând procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și întoarcerea combatanților, conform Rezoluției CSONU 1857 (2008) OP 4 (b). În prezent se află la Paris sau Thaïs, Franța.

7.

MPAMO

Iruta Douglas

Mpano, Douglas Iruta Mpamo

M

 

Bld Kanyamuhanga 52, Goma

28.12.1965/29.12.1965

Bashali, Masisi/ Goma, RDC

 

congoleză

1.11.2005

Proprietar și director al companiei aeriene Compagnie Aérienne des Grands Lacs și al societății Great Lakes Business Company, ale căror aparate de zbor au servit la susținerea grupărilor armate și milițiilor menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003). Vinovat, de asemenea, de tăinuirea unor informații privind zborurile și încărcăturile în scopul, din câte se pare, de a permite încălcarea embargoului privind armamentul. Stabilit în Goma și Gisenyi, Rwanda. Traversează frecvent frontiera internațională dintre Rwanda și Congo.

8.

MUDACUMURA

Sylvestre

 

M

 

 

 

 

 

ruandeză

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Radja», «Mupenzi Bernard», «General Major Mupenzi». Comandant militar al FDLR, exercită influență asupra politicii urmate de această grupare și asigură în continuare comanda și controlul asupra forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. După decembrie 2008 continuă să fie comandant militar al FDLR-FOCA. Stabilit la Kibua, teritoriul Masisi, RDC.

9.

MUJYAMBERE

Leopold

Musenyeri, Achille, Frere Petrus Ibrahim

M

 

 

17.3.1962, Est. 1966

Kigali, Rwanda

 

ruandeză

3.3.2009

Colonel. Comandant al celei de a doua divizii a FOCA/Brigăzile rezerviștilor (grupare armată - ramură a FDLR). Lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, împiedicând procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și întoarcerea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) OP 4 (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. Încă de la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recruta cu forța tineri cu vârsta de 10 ani sau peste. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, cu încălcarea Rezoluției CSONU 1857 (2008) OP 4 (d) și (e). În prezent se află la Mwenga, Kivu de Sud, RDC.

10.

MURWANASHYAKA

Dr. Ignace

Ignace

M

 

 

14.05.1963

Butera (Rwanda) / Ngoma, Butare (Rwanda)

 

ruandeză

1.11.2005

Președinte al FDLR, exercită influență asupra politicii urmate de această organizație și asigură în continuare comanda și controlul asupra forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. Rezident în Germania. Din decembrie 2008 continuă să fie recunoscut ca președinte al ramurii politice a FDLR-FOCA.

11.

MUSONI

Straton

IO Musoni

M

 

 

6.4.1961 (posibil 4.6.1961)

Mugambazi, Kigali, Rwanda

 

pașaport ruandez, expirat la 10.9.2004

29.3.2007

Prin faptul că se află la conducerea FDLR, grupare armată străină care își desfășoară activitatea/operațiunile în RDC, Musoni îngreunează procesul de dezarmare și de repatriere sau reinstalare voluntară a combatanților care fac parte din aceste grupări, încălcând Rezoluția 1649 (2005). Rezident în Neuffen, Germania. Din decembrie 2009 continuă să fie recunoscut ca vice-președinte al ramurii politice a FDLR-FOCA.

12.

MUTEBUTSI

Jules

Jules Mutebusi, Jules Mutebuzi, Colonelul Mutebutsi

M

 

 

 

Kivu de Sud

 

congoleză (Kivu de Sud)

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Colonel Mutebutsi». Fost comandant militar adjunct regional al celei de a 10-a regiuni militare a FARDC, destituit pentru indisciplină în aprilie 2004, s-a asociat cu alte elemente rebele ale fostului RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. Implicat în primirea de arme în afara structurilor FARDC și în aprovizionarea unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), încălcând embargoul privind armamentul. Arestat de autoritățile ruandeze în decembrie 2007 când a încercat să traverseze frontiera în RDC. Se spune că în prezent este «reținut».

13.

NGUDJOLO

Mathieu Cui

Cui Ngudjolo

M

 

 

 

 

 

 

1.11.2005

«Colonel» sau «General». Șeful statului major al FNI și fost șef de stat major al FRPI, exercită influență asupra politicii urmate de această grupare și asigură în continuare comanda și controlul asupra forțelor FRPI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. Arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Predat de guvernul RDC Tribunalului Penal Internațional la 7 februarie 2008.

14.

NJABU

Floribert Ngabu

Floribert Njabu, Floribert Ndjabu, Floribert Ngabu Ndjabu

M

 

 

 

 

 

 

1.11.2005

Președinte al FNI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. Arestat și pus sub arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, pentru participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului.

15.

NKUNDA

Laurent

Laurent Nkunda Bwatare, Laurent Nkundabatware, Laurent Nkunda Mahoro Batware, Laurent Nkunda Batware, Nkunda Mihigo Laurent

M

 

 

6.2.1967/2.2.1967

Kivu de Nord/Rutshuru

 

congoleză

1.11.2005

Cunoscut sub denumirea de «Președintele», «Papa Six» și «General Nkunda». Fost general al RCD-G. S-a asociat cu alte elemente rebele din fosta RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. A primit arme în afara structurilor FARDC, încălcând embargoul privind armamentul. Fondator, Congresul Național pentru Apărarea Poporului, 2006; Membru de rang înalt, Adunarea pentru Democrație în Congo - Goma (RCD-G), 1998-2006; Membru, Frontul Patriotic Ruandez (RPF), 1992-1998. Se aflăîn Tebero și Kitchanga, teritoriul Masisi. Din decembrie 2008, comandant al CNDP în Kivu de Nord.

16.

NTAWUNGUKA

Pacifique

Colonel Omega, Nzeri, Israel, Pacifique Ntawungula

M

 

 

1.1.1964, Est. 1964

Gaseke, Provincia Gisenyi, Rwanda

 

ruandeză

3.3.2009

Colonel. Comandant al primei divizii a FOCA (grupare armată - ramură a FDLR). Lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, împiedicând procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și întoarcerea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) OP 4 (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. Încă de la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recruta cu forța tineri cu vârsta de 10 ani sau peste. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, cu încălcarea Rezoluției CSONU 1857 (2008) OP 4 (d) și (e). În prezent se află la Peti, frontiera Walikale-Masisis, RDC. A efectuat instruirea militară în Egipt.

17.

NYAKUNI

James

 

M

 

 

 

 

 

ugandeză

1.11.2005

Parteneriat comercial cu «Commandant Jérôme», în special contrabandă transfrontalieră între RDC și Uganda, suspectat inclusiv de contrabandă cu arme și material militar în camioane care nu au fost inspectate. Încălcarea embargoului asupra armelor și asistență acordată unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), inclusiv sprijin financiar, care le-a permis acestora să desfășoare operațiuni militare.

18.

NZEYIMANA

Stanislas

Deogratias Bigaruka Izabayo, Bigaruka, Bigurura, Izabayo Deo

M

 

 

1.1.1966; Est. 1967; Alt. 28.8.1966

Mugusa (Butare), Rwanda

 

ruandeză

3.3.2009

General de brigadă. Comandant adjunct al FOCA (grupare armată - ramură a FDLR). Lider militar al unui grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, împiedicând procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și întoarcerea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) OP 4 (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. Încă de la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recruta cu forța tineri cu vârsta de 10 ani sau peste. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, cu încălcarea Rezoluției CSONU 1857 (2008) OP 4 (d) și (e). În prezent se află la Kalonge, Masisi, Kivu de Nord, RDC sau Kibua, RDC.

19.

OZIA MAZIO

Dieudonné

Ozia Mazio

M

 

 

6.6.1949

Ariwara, RDC

 

congoleză

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Omari», «Mr Omari». Președinte al FEC în teritoriul Aru. Aranjamente financiare cu Commandant Jérôme și gruparea FAPC, precum și contrabandă la frontiera dintre RDC și Uganda, permițându-i comandantului și trupelor sale accesul la fonduri și la materiale. Încălcarea embargoului privind armamentul, inclusiv prin asistență acordată grupărilor armate și milițiilor menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003). A decedat la Ariwara la 23 septembrie 2008.

20.

TAGANDA

Bosco

Bosco Ntaganda, Bosco Ntagenda, Generalul Taganda

M

 

 

 

 

 

congoleză

1.11.2005

Cunoscut sub numele de: «Terminator» și «Major». Comandant militar al UPC/L, exercită influență asupra politicii urmate de această organizație și asigură în continuare comanda și controlul asupra forțelor UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul privind armamentul. A fost numit general în FARDC în decembrie 2004, dar a refuzat promovarea, rămânând astfel în afara FARDC. Din decembrie 2008, șef al statului major al CNDP. Se află în Bunagana și Rutshuru.


b)   Lista entităților menționate la articolele 3, 4 și 5

 

Denumire

Alias

Adresă

(nr., strada, codul poștal, localitatea, țara)

Locul înregistrării

(localitatea, țara)

Data înregistrării

Nr. de înregistrare

Locul principal de desfășurare a activității

Data desemnării

Alte informații

21.

BUTEMBO AIRLINES (BAL)

 

 

Butembo, RDC

 

 

 

29.3.2007

Companie aeriană particulară, cu sediul în Butembo. Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 și ulterior eliminat de pe listă la 24 aprilie 2008) s-a folosit de companie pentru a transporta aur, provizii și arme ale FNI între Mongbwalu și Butembo Aceasta constituie «acordare de asistență» unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul privind armamentul impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Începând cu decembrie 2008, BAL nu mai deține licență de zbor în RDC.

22.

CONGOCOM TRADING HOUSE

 

 

Butembo, RDC Tel +253 (0) 99 983 784

 

 

 

29.3.2007

Casă de comerț cu aur din Butembo. CONGOCOM s-a aflat în proprietatea lui Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 și ulterior eliminat de pe listă la 24 aprilie 2008). Kambale a achiziționat aproape integral producția de aur din districtul Mongbwalu, controlat de FNI. FNI obține un venit substanțial din taxele pe producție. Aceasta constituie «acordare de asistență» unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul privind armamentul impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005).

23.

COMPAGNIE AERIENNE DES GRANDS LACS (CAGL), GREAT LAKES BUSINESS COMPANY (GLBC)

 

CAGL, Avenue Président Mobutu, Goma RDC (CAGL are un sediu și în Gisenyi, Rwanda); GLBC, PO Box 315, Goma, RDC (GLBC are un sediu și în Gisenyi, Rwanda) GLBC

 

 

 

 

29.3.2007

CAGL și GLBC sunt societăți deținute de Douglas MPAMO, persoană care face deja obiectul unor sancțiuni conform Rezoluției 1596 (2005). CAGL și GLBC au fost utilizate pentru transportarea de armament și muniții, încălcându-se astfel embargoul privind armamentul impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005). Din decembrie 2008, GLBC nu mai deține aeronave operaționale, cu toate că mai multe aeronave au continuat să zboare în 2008 în ciuda sancțiunilor ONU.

24.

MACHANGA LTD

 

Kampala, Uganda

 

 

 

 

29.3.2007

Societate exportatoare de aur din Kampala (Administratori: dl Rajendra Kumar Vaya și dl Hirendra M. Vaya). MACHANGA cumpăra aur prin relații comerciale cu comercianți din RDC aflați în strânsă legătură cu milițiile. Aceasta constituie «acordare de asistență» unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul privind armamentul impus prin Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005).

25.

TOUS POUR LA PAIX ET LE DEVELOPPEMENT (NGO)

TPD

Goma, Kivu de Nord

 

 

 

 

1.11.2005

Implicată în încălcări ale embargoului privind armamentul, prin acordarea de asistență grupării RCD-G, în special prin livrarea de camioane pentru transportul de armament și de trupe și, de asemenea, prin transportarea armelor ce urmau să fie distribuite unor părți ale populației din Masisi și Rutshuru, Kivu de Nord, la începutul anului 2005. În decembrie 2008, TPD funcționa încă și avea sedii în mai multe orașe din teritoriile Masisi și Rutshuru, dar activitățile sale încetaseră aproape în totalitate.

26.

UGANDA COMMERCIAL IMPEX (UCI) LTD

 

Kajoka Street, Kisemente Kampala, Uganda (Tel: +256 41 533 578/9); adresă alternativă: PO Box 22709, Kampala, Uganda

 

 

 

 

29.3.2007

Societate exportatoare de aur din Kampala. (Administratori: dl Kunal LODHIA și dl J. V. LODHIA). UCI cumpăra aur prin relații comerciale regulate cu comercianți din RDC aflați în strânsă legătură cu milițiile. Aceasta constituie «acordare de asistență» unor grupări armate ilegale, încălcându-se astfel embargoul privind armamentul impus de Rezoluțiile 1493 (2003) și 1596 (2005).”


Rectificări

28.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 106/71


Rectificare la Directiva 2008/72/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind comercializarea răsadurilor de legume și a materialului săditor de legume, altul decât semințele

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 205 din 1 august 2008 )

Textul directivei se înlocuiește cu următorul text:

DIRECTIVA 2008/72/CE A CONSILIULUI

din 15 iulie 2008

privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare legumicol, altul decât semințele

(Text cu relevanță pentru SEE)

(versiune codificată)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)

Directiva 92/33/CEE a Consiliului din 28 aprilie 1992 privind comercializarea răsadurilor de legume și a materialului săditor de legume, altul decât semințele (2) a fost modificată de mai multe ori în mod substanțial (3). Din motive de claritate și de coerență ar trebui să se codifice directiva menționată.

(2)

Producția de legume ocupă un loc important în agricultura Comunității.

(3)

Obținerea unor rezultate satisfăcătoare în cultivarea legumelor depinde, în mare măsură, de calitatea și starea fitosanitară nu numai a semințelor care fac obiectul Directivei 2002/55/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de legume (4), ci și a materialului de plantare legumicol utilizat pentru înmulțire.

(4)

Existența unor tratamente diferite în ceea ce privește materialul de înmulțire și plantare legumicol în statele membre este de natură să creeze bariere în calea schimburilor comerciale și să împiedice astfel libera circulație a acestor produse în cadrul Comunității.

(5)

Condițiile armonizate la nivel comunitar ar trebui să garanteze achiziționarea pe teritoriul Comunității de material de înmulțire și plantare legumicol de bună calitate și care se află într-o stare fitosanitară bună.

(6)

În măsura în care se referă la aspecte fitosanitare, aceste condiții armonizate trebuie să fie în concordanță cu Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (5).

(7)

Fără a aduce atingere dispozițiilor fitosanitare prevăzute în Directiva 2000/29/CE, nu ar trebui să se aplice normele comunitare privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare legumicol, dacă s-a demonstrat că aceste produse sunt destinate exportului către țări terțe, dat fiind că prevederile în vigoare în aceste țări pot fi diferite de cele din prezenta directivă.

(8)

Stabilirea normelor fitosanitare și de calitate pentru fiecare gen și fiecare specie de legume necesită studii tehnice și științifice îndelungate și aprofundate. Prin urmare, ar trebui stabilită în acest scop o procedură specifică.

(9)

Este, în primul rând, responsabilitatea furnizorilor de material de înmulțire și plantare legumicol de a garanta că produsele proprii îndeplinesc condițiile stabilite în prezenta directivă.

(10)

Autoritățile competente din statele membre ar trebui, prin efectuarea de controale și inspecții, să se asigure că furnizorii îndeplinesc condițiile menționate mai sus.

(11)

Ar trebui prevăzute unele măsuri de control comunitare pentru a se asigura aplicarea uniformă în toate statele membre a normelor stabilite în prezenta directivă.

(12)

Este în interesul cumpărătorilor de material de înmulțire și plantare legumicol ca denumirile soiurilor să fie cunoscute și identitatea acestora să fie protejată.

(13)

În acest scop, ar trebui să se prevadă, atât cât este posibil, aplicarea normelor privind aspectul varietal, astfel cum au fost ele stabilite deja cu privire la comercializarea semințelor de legume.

(14)

Pentru a se asigura identitatea și comercializarea corespunzătoare a materialului de înmulțire și plantare legumicol, ar trebui să se adopte norme comunitare privind separarea loturilor și marcarea. Etichetele utilizate ar trebui să furnizeze toate informațiile necesare atât pentru controalele oficiale, cât și pentru informarea utilizatorilor.

(15)

Ar trebui adoptate norme care să permită, în cazul unor dificultăți temporare de furnizare, comercializarea materialului de înmulțire și plantare legumicol care îndeplinește cerințe mai puțin stricte decât cele prevăzute în prezenta directivă.

(16)

Ar trebui să se interzică statelor membre impunerea, în ceea ce privește genurile și speciile menționate în anexa II pentru care se vor întocmi fișe, a unor condiții sau restricții de comercializare noi, altele decât cele prevăzute în prezenta directivă.

(17)

Ar trebui să se prevadă posibilitatea de a autoriza comercializarea, în interiorul Comunității, de material de înmulțire și plantare legumicol produs în țări terțe, cu condiția ca aceste produse să ofere întotdeauna aceleași garanții ca și materialul de înmulțire și plantare legumicol produs în Comunitate și să fie conforme cu dispozițiile comunitare.

(18)

Pentru armonizarea metodelor tehnice de control aplicate în statele membre și pentru a compara materialul de înmulțire și plantare legumicol produs în Comunitate cu cel produs în țări terțe, ar trebui efectuate încercări comparative pentru verificarea conformității acestor produse cu cerințele prezentei directive.

(19)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (6).

(20)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul național și de aplicare a directivelor menționate în anexa III partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă se aplică în cazul comercializării, în interiorul Comunității, a materialului de înmulțire și plantare legumicol, altul decât semințele.

(2)   Articolele 2-20 și articolul 23 se aplică genurilor și speciilor enumerate în anexa II, precum și hibrizilor lor.

Articolele menționate se aplică, de asemenea, portaltoilor și altor părți ale plantelor ce aparțin altor genuri sau specii, sau hibrizilor acestora, dacă materialul ce aparține genurilor sau speciilor menționate mai sus sau hibrizilor acestora este sau trebuie să fie altoit pe ele.

(3)   Modificările din lista genurilor și speciilor care figurează în anexa II sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (3).

Articolul 2

Prezenta directivă nu se aplică materialului de înmulțire sau de plantare legumicol pentru care s-a demonstrat că este destinat exportului către țări terțe, dacă este corect identificat ca atare și izolat suficient, fără a aduce atingere normelor sanitare stabilite în Directiva 2000/29/CE.

Măsurile de punere în aplicare din primul paragraf, în special cele privind identificarea și izolarea, sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 3

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)

„material de înmulțire” înseamnă părți ale plantelor și orice material al plantelor, inclusiv portaltoii, destinate înmulțirii și producției de legume;

(b)

„material de plantare” înseamnă plante întregi și părți ale acestora, inclusiv, în cazul plantelor altoite, părțile componente ale acestora, destinate plantării pentru producția de legume;

(c)

„furnizor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară cel puțin una dintre activitățile următoare legate de materialul de înmulțire și plantare legumicol: reproducerea, producerea, menținerea și/sau tratarea și comercializarea;

(d)

„comercializare” înseamnă menținerea la dispoziție sau în stoc, expunerea sau punerea în vânzare, vânzarea și/sau livrarea către o altă persoană, sub orice formă, a materialului de înmulțire și plantare legumicol;

(e)

„organism oficial responsabil” înseamnă:

(i)

autoritatea unică și centrală, creată sau desemnată de statul membru, aflată sub supravegherea guvernului național și responsabilă cu problemele privind calitatea;

(ii)

orice altă autoritate publică creată:

fie la nivel național;

fie la nivel regional, sub supravegherea autorităților naționale, în limitele stabilite în legislația națională a statului membru respectiv.

Organismele menționate la punctele (i) și (ii) pot, în conformitate cu legislația națională, să delege atribuțiile menționate în prezenta directivă, care ar trebui aduse la îndeplinire sub autoritatea și sub supravegherea acestora, oricărei persoane juridice de drept public sau privat care, în baza statutului său aprobat oficial, este însărcinată exclusiv cu executarea unor funcții de interes public specifice, cu condiția ca această persoană juridică și membrii acesteia să nu aibă niciun interes personal în ceea ce privește rezultatul măsurilor pe care le iau.

Statele membre asigură existența unei strânse cooperări între organismele menționate la punctul (i) și cele menționate la punctul (ii).

În plus, în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2), poate fi autorizată oricare altă persoană juridică înființată în numele unui organism menționat la punctele (i) și (ii) și care acționează sub autoritatea și sub supravegherea acestui organism, cu condiția ca această persoană juridică să nu aibă niciun interes personal în ceea ce privește rezltatul măsurilor pe care le ia.

Statele membre notifică Comisiei organismele lor oficiale responsabile. Comisia transmite această informație celorlalte state membre;

(f)

„măsuri oficiale” înseamnă măsuri luate de către organismul oficial responsabil;

(g)

„inspecție oficială” înseamnă o inspecție efectuată de către organismul oficial responsabil;

(h)

„declarație oficială” înseamnă declarația făcută de către un organism oficial responsabil sau sub autoritatea acestuia;

(i)

„lot” înseamnă un anumit număr de elemente ale unui produs unic, care poate fi identificat prin omogenitatea compoziției sale și prin originea sa;

(j)

„laborator” înseamnă un organism de drept public sau privat care efectuează analize și stabilește un diagnostic corect care permite producătorului să supravegheze calitatea producției.

Articolul 4

Potrivit procedurii menționate la articolul 21 alineatul (3), în anexa I se stabilește, pentru fiecare gen și specie menționată în anexa II și pentru portaltoii altor genuri și specii, dacă materialul unuia dintre genurile sau uneia dintre speciile menționate este folosit ca altoi, o fișă în care se face referire la condițiile fitosanitare stabilite în Directiva 2000/29/CE și care se aplică genului și/sau speciei respective și în care se indică:

(a)

condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul de plantare, în special sub aspectul calității și purității culturilor și, dacă este cazul, sub cel al caracteristicilor soiului. Aceste condiții se regăsesc în partea A din anexa I;

(b)

condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul de înmulțire, în special cele referitoare la sistemul de înmulțire aplicat și la puritatea culturii și, dacă este cazul, la caracteristicile soiurilor. Aceste caracteristici se regăsesc în partea B din anexa I.

Articolul 5

(1)   Statele membre asigură că furnizorii iau toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea normelor stabilite în prezenta directivă în toate etapele de producție și de comercializare a materialului de înmulțire și plantare legumicol.

(2)   În vederea aplicării alineatului (1), furnizorii respectivi efectuează, direct sau prin intermediul unui furnizor autorizat sau al organismului oficial responsabil, controale bazate pe următoarele principii:

identificarea punctelor critice ale procesului de producție pe baza metodelor de producție utilizate;

elaborarea și punerea în aplicare a unor metode de monitorizare și de control al punctelor critice menționate la prima liniuță;

prelevarea de eșantioane pentru analiză într-un laborator autorizat de către organismul oficial responsabil, în scopul verificării respectării normelor stabilite în prezenta directivă;

înregistrarea în scris sau într-un alt mod de păstrare durabilă a datelor menționate la prima, a doua și a treia liniuță și ținerea unei evidențe a producției și a comercializării materialului de înmulțire și plantare legumicol care să fie ținute la dispoziția organismului oficial responsabil. Aceste documente și înregistrări sunt păstrate cel puțin un an.

Totuși, furnizorii a căror activitate în acest domeniu se limitează la simpla distribuire a materialului de înmulțire și plantare legumicol produs și ambalat în afara întreprinderii lor sunt obligați doar să țină o evidență scrisă sau în orice altă formă durabilă a operațiunilor de cumpărare și de vânzare și/sau de livrare a acestor produse.

Prezentul alineat nu se aplică furnizorilor a căror activitate în acest domeniu se limitează la livrarea unor cantități mici de material de înmulțire și plantare legumicol destinat consumatorilor finali neprofesioniști.

(3)   În cazul în care rezultatele propriilor lor controale sau informațiile de care dispun furnizorii menționați la alineatul (1) indică prezența unuia sau a mai multor organisme dăunătoare care fac obiectul Directivei 2000/29/CE sau într-o cantitate mai mare decât cea permisă în mod normal în conformitate cu normele, dintre cele menționate în fișele menționate la articolul 4 din prezenta directivă, furnizorii informează imediat organismul oficial responsabil și iau măsurile pe care acesta le recomandă sau orice măsură necesară pentru reducerea riscului răspândirii organismelor dăunătoare respective. Furnizorii țin evidența apariției organismelor dăunătoare în unitățile lor și a tuturor măsurilor luate în această privință.

(4)   Normele de punere în aplicare a alineatului (2) al doilea paragraf sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 6

(1)   Organismul oficial responsabil autorizează furnizorii după ce constată că metodele și unitățile de producție ale acestora respectă, în ceea ce privește natura activităților desfășurate, cerințele din prezenta directivă. Dacă un furnizor hotărăște să efectueze alte activități decât cele pentru care a fost autorizat, autorizația trebuie reînnoită.

(2)   Organismul oficial responsabil acordă autorizație laboratoarelor după ce a constatat că aceste laboratoare, metodele și unitățile acestora respectă, având în vedere activitățile de control desfășurate, cerințele prezentei directive, precizate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2). Dacă un laborator hotărăște să efectueze alte activități decât cele pentru care a fost autorizat, autorizația trebuie reînnoită.

(3)   În cazul în care cerințele din alineatele (1) și (2) nu mai sunt respectate, organismul oficial responsabil ia măsurile necesare în acest sens. În acest scop, acesta ține cont în special de concluziile controalelor efectuate în conformitate cu articolul 7.

(4)   Supravegherea și monitorizarea furnizorilor, a unităților și a laboratoarelor se efectuează în mod regulat de către organismul oficial responsabil sau sub autoritatea acestuia, iar acest organism trebuie să aibă, în orice moment, acces liber în toate unitățile pentru a asigura respectarea cerințelor prezentei directive. Normele de punere în aplicare privind supravegherea și monitorizarea sunt adoptate, dacă este necesar, în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Dacă supravegherea și monitorizarea indică nerespectarea cerințelor prezentei directive, organismul oficial responsabil ia măsurile necesare în acest sens.

Articolul 7

(1)   Experții Comisiei, în colaborare cu organismele oficiale responsabile din statele membre, pot, dacă este necesar, să efectueze controale la fața locului pentru a garanta aplicarea uniformă a prezentei directive și, în special, pentru a verifica respectarea efectivă a cerințelor acesteia de către furnizori. Statul membru pe teritoriul căruia se efectuează un control este obligat să acorde expertului tot sprijinul în îndeplinirea sarcinii acestuia. Comisia informează statele membre despre rezultatele investigțiilor efectuate.

(2)   Normele de punere în aplicare a alineatului (1) sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 8

(1)   Materialul de înmulțire și plantare legumicol nu poate fi comercializat decât de către furnizori autorizați și cu condiția ca aceștia să respecte cerințele formulate în fișa menționată la articolul 4.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2000/29/CE, alineatul (1) nu se aplică materialului de înmulțire și plantare legumicol destinat:

(a)

testelor sau folosirii în scopuri științifice; sau

(b)

selecțiilor; sau

(c)

unor măsuri ce vizează conservarea diversității genetice.

(3)   Normele de punere în aplicare a literelor (a), (b) și (c) de la alineatul (2) sunt adoptate, dacă este necesar, în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 9

(1)   Fără a aduce atingere articolului 2, materialul de înmulțire și plantare legumicol care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa II și care este reglementat, de asemenea, de Directiva 2002/55/CE nu se comercializează în interiorul Comunității decât dacă aparține unui soi admis în conformitate cu directiva respectivă.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 2 și alineatului (3) din prezentul articol, materialul de înmulțire și plantare legumicol care aparține genurilor și speciilor enumerate în anexa II și care nu este reglementat de Directiva 2002/55/CE nu se comercializează în interiorul Comunității decât dacă aparține unui soi admis oficial în cel puțin un stat membru.

În ceea ce privește condițiile de admitere, se aplică dispozițiile prevăzute la articolele 4 și 5 și la articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2002/55/CE.

În ceea ce privește procedurile și formalitățile privind admiterea și selecția conservativă, se aplică mutatis mutandis dispozițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (2) și (4), la articolele 6, 7 și 8, la articolul 9 alineatele (1), (2) și (4) și la articolele 10-15 din Directiva 2002/55/CE.

În fiecare caz, se poate ține cont de rezultatele testelor neoficiale și de informațiile practice culese pe parcursul creșterii.

(3)   Soiurile admise oficial în conformitate cu dispozițiile prevăzute la alineatul (2) sunt înscrise în Catalogul comun al soiurilor de specii de legume menționat la articolul 17 din Directiva 2002/55/CE. Articolul 16 alineatul (2) și articolele 17, 18 și 19 din directiva menționată se aplică mutatis mutandis.

Articolul 10

(1)   Pe parcursul perioadei de creștere, precum și la scoaterea sau prelevarea altoiurilor de pe materialul parental, materialul de înmulțire și plantare legumicol este păstrat în loturi separate.

(2)   În cazul în care materialul de înmulțire și plantare legumicol de origini diferite este pus împreună sau amestecat la ambalare, depozitare, transport sau livrare, furnizorul consemnează în evidența sa datele următoare: conținutul lotului și originea diferitelor elemente din care este alcătuit.

(3)   Statele membre asigură respectarea cerințelor de la alineatele (1) și (2) prin efectuarea de inspecții oficiale.

Articolul 11

(1)   Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (2), materialul de înmulțire și plantare legumicol este comercializat doar în loturi suficient de omogene și dacă se consideră că respectă dispozițiile prezentei directive, fiind totodată însoțit de un document emis de către furnizor în conformitate cu condițiile specificate pe fișa menționată la articolul 4. Dacă acest document conține o constatare oficială, aceasta trebuie să se distingă în mod clar de celelalte secțiuni ale documentului.

Cerințele referitoare la operațiunile de etichetare și/sau de sigilare și de ambalare a materialului de înmulțire și plantare legumicol sunt precizate în fișa menționată la articolul 4.

(2)   În cazul în care materialul de înmulțire și plantare legumicol este pus de către un detailist la dispoziția unui consumator final neprofesionist, cerințele referitoare la etichetare pot fi reduse la informații adecvate privind produsul.

Articolul 12

(1)   Statele membre pot scuti:

(a)

de la aplicarea articolului 11, pe micii producători a căror producție și vânzare de material de înmulțire și plantare legumicol sunt în totalitate destinate utilizării finale de către persoane de pe piața locală, care nu sunt implicate profesional în producția de legume („circulație locală”);

(b)

de controalele și de inspecțiile oficiale menționate la articolul 18, circulația locală de material de înmulțire și plantare legumicol produs de respectivele persoane scutite.

(2)   Normele de punere în aplicare referitoare la alte cerințe privind scutirile menționate la alineatul (1), în special cu privire la noțiunile de „mici producători” și de „piață locală”, precum și la procedurile aferente, sunt adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 13

În cazul unor dificultăți temporare privind furnizarea cu material de înmulțire și plantare legumicol care îndeplinește cerințele stabilite în prezenta directivă, se pot adopta, în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2), măsuri care să permită comercializarea de material de înmulțire și plantare legumicol în condiții mai puțin stricte, fără a aduce atingere normelor fitosanitare stabilite prin Directiva 2000/29/CE.

Articolul 14

(1)   Materialul de înmulțire și plantare legumicol ce respectă cerințele și condițiile stabilite în prezenta directivă nu este supus niciunor restricții de comercializare în ceea ce privește furnizorul, aspectele fitosanitare, mediul de cultură și modalitățile de inspecție, în afara celor prevăzute în prezenta directivă.

(2)   Comercializarea materialului de înmulțire și plantare legumicol al cărui soi figurează în Catalogul comun al soiurilor de specii de legume nu este supusă niciunor restricții în ceea ce privește soiul, în afara celor prevăzute în prezenta directivă.

Articolul 15

În ceea ce privește produsele menționate la anexa II, statele membre se abțin să impună condiții mai stricte sau restricții de comercializare, altele decât condițiile prevăzute în fișele menționate la articolul 4 sau, în lipsa acestora, altele decât cele existente la data de 28 aprilie 1992.

Articolul 16

(1)   În conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2), se hotărăște dacă materialul de înmulțire și plantare legumicol produs într-o țară terță și prezentând aceleași garanții în ceea ce privește obligațiile furnizorului, identitatea, caracteristicile, aspectele fitosanitare, mediul de cultură, ambalajul, modalitățile de inspecție, marcarea și sigilarea, este echivalent, din aceste puncte de vedere, cu materialul de înmulțire și plantare legumicol produs în Comunitate și care este conform cu cerințele și condițiile stabilite în prezenta directivă.

(2)   Până la adoptarea deciziei menționate la alineatul (1), statele membre pot aplica, până la 31 decembrie 2012 și fără a aduce atingere dipozițiilor Directivei 2000/29/CE, condiții cel puțin echivalente cu cele precizate pe fișele menționate la articolul 4 din prezenta directivă, în ceea ce privește importul de material de înmulțire și plantare legumicol provenind dintr-o țară terță. Dacă aceste fișe nu conțin astfel de condiții, condițiile care se aplică importului trebuie să fie cel puțin echivalente celor care se aplică producției în statul membru în cauză.

În conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2), termenul menționat în primul paragraf din acest alineat poate fi prelungit, pentru fiecare țară terță, până la adoptarea deciziei menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

Materialul de înmulțire și plantare legumicol importat de către un stat membru în conformitate cu o decizie luată de acel stat membru în temeiul primului paragraf nu este supus, în ceea ce privește elementele menționate la alineatul (1), niciunei restricții de comercializare în celelalte state membre.

Articolul 17

Statele membre se asigură că în timpul procesului de producție și de comercializare materialul de înmulțire și plantare legumicol face obiectul unei inspecții oficiale bazate pe verificarea de eșantioane, în scopul verificării respectării cerințelor și condițiilor din prezenta directivă.

Articolul 18

Normele de punere în aplicare referitoare la controalele prevăzute la articolul 5 și la inspecția oficială prevăzută la articolele 10 și 17, inclusiv metodele de eșantionare, sunt adoptate, dacă este necesar, în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 19

(1)   În cazul în care, în urma supravegherii și a monitorizării prevăzute la articolul 6 alineatul (4) a inspecției oficiale prevăzute la articolul 17 sau a încercărilor prevăzute la articolul 20, se constată că materialul de înmulțire și plantare legumicol nu respectă cerințele prezentei directive, organismul oficial responsabil din statul membru respectiv ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestor cerințe sau, dacă nu este posibil, pentru interzicerea comercializării, în interiorul Comunității, a materialului de înmulțire și plantare legumicol respectiv.

(2)   În cazul în care se constată că materialul de înmulțire și plantare legumicol comercializat de un anumit furnizor nu este în conformitate cu cerințele și condițiile stabilite în prezenta directivă, statul membru respectiv asigură luarea măsurilor necesare împotriva furnizorului respectiv. Dacă furnizorului în cauză i se interzice să comercializeze material de înmulțire și plantare legumicol, statul membru informează Comisia și autoritățile naționale competente din statele membre cu privire la aceasta.

(3)   Toate măsurile luate în temeiul alineatului (2) sunt retrase din momentul în care se stabilește cu destulă certitudine că materialul de înmulțire și plantare legumicol destinat comercializării de către furnizor va respecta, în viitor, cerințele și condițiile stabilite în prezenta directivă.

Articolul 20

(1)   În statele membre se efectuează încercări sau, după caz, teste pe eșantioane, pentru a se verifica dacă materialul de înmulțire și plantare legumicol îndeplinește cerințele și condițiile prezentei directive, inclusiv cele de natură fitosanitară. Comisia poate organiza inspecții privind încercările, efectuate de reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei.

(2)   În cadrul Comunității se efectuează teste și încercări comparative comunitare pentru postcontrolul eșantioanelor de material de înmulțire și plantare legumicol introdus pe piață în conformitate cu dispozițiile obligatorii sau facultative ale prezentei directive, inclusiv cele referitoare la condițiile fitosanitare. Testele și încercările comparative pot include următoarele:

material de înmulțire și plantare legumicol, produs în țări terțe;

material de înmulțire și plantare legumicol adecvat pentru agricultura ecologică;

material de înmulțire și plantare legumicol comercializat în cadrul măsurilor destinate sprijinirii conservării diversității genetice.

(3)   Aceste teste și încercări comparative sunt utilizate pentru armonizarea metodelor tehnice de control al materialului de înmulțire și plantare legumicol și pentru controlul respectării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească materialul.

(4)   Măsurile necesare efectuării testelor și încercărilor comparative sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2). Comisia informează comitetul menționat la articolul 21 alineatul (1) cu privire la măsurile tehnice luate pentru efectuarea testelor și încercărilor și la rezultatele acestora. În cazul în care survin probleme fitosanitare, Comisia informează Comitetul permanent fitosanitar.

(5)   Comunitatea poate acorda o contribuție financiară pentru efectuarea testelor și încercărilor comparative prevăzute la alineatele (2) și (3).

Contribuția financiară este acordată în limita creditelor anuale alocate de autoritatea bugetară.

(6)   Testele și încercările comparative care pot beneficia de o contribuție financiară comunitară și modalitățile de acordare sunt stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

(7)   Testele și încercările comparative prevăzute la alineatele (2) și (3) pot fi efectuate numai de către autoritățile de stat sau de persoanele juridice care acționează sub responsabilitatea statului.

Articolul 21

(1)   Comisia este asistată de „Comitetul permanent pentru semințe și material de înmulțire pentru agricultură, horticultură și silvicultură”, denumit în continuare „comitetul”.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Articolul 22

Modificările aduse fișelor menționate la articolul 4, precum și modificările aduse condițiilor și normelor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2).

Articolul 23

(1)   Statele membre se asigură că materialul de înmulțire și plantare legumicol produs pe teritoriul lor și destinat comercializării respectă cerințele prezentei directive.

(2)   În cazul în care, în timpul unei inspecții oficiale, se constată că materialul de înmulțire și plantare legumicol nu poate fi comercializat pentru că nu îndeplinește o condiție fitosanitară, statul membru respectiv adoptă măsurile oficiale necesare pentru a elimina orice risc fitosanitar care ar putea să apară.

Articolul 24

În ceea ce privește articolele 5-11, 14, 15, 17, 19 și 23, data punerii în aplicare pentru fiecare gen și specie menționate în anexa II este stabilită în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2), odată cu întocmirea fișei menționate la articolul 4.

Articolul 25

Directiva 92/33/CEE, astfel cum a fost modificată prin actele menționate în anexa III partea A, se abrogă fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivelor prevăzute în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Articolul 26

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 27

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 15 iulie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

M. BARNIER

ANEXA I

Condițiile care urmează a fi stabilite în conformitate cu articolul 4

PARTEA A

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească materialul de plantare

PARTEA B

Fișe privind genurile și speciile care nu sunt incluse în Directiva 2002/55/CE și care cuprind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească materialul de înmulțire.

ANEXA II

Lista genurilor și a speciilor prevăzute la articolul 1 alineatul (2)

Allium cepa L.

Grupa cepa

Ceapă

Ceapă eșalotă tip „banană”

Grupa aggregatum

Ceapă eșalotă

Allium fistulosum L.

Ceapă de stufat

Allium porrum L.

Praz

Allium sativum L.

Usturoi

Allium schoenoprasum L.

Ceapă de tuns

Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm.

Asmățui

Apium graveolens L.

Țelină de pețiol și frunze

Țelină de rădăcină

Asparagus officinalis L.

Sparanghel

Beta vulgaris L.

Sfeclă roșie, inclusiv sfecla Cheltenham

Sfeclă de pețiol sau mangold

Brassica oleracea L.

Varză creață

Conopidă

Broccoli

Varză de Bruxelles

Varză creață

Varză albă

Varză roșie

Gulie

Brassica rapa L.

Varză chinezească

Nap

Capsicum annuum L.

Ardei

Cichorium endivia L.

Cicoare creață sau cicoare de grădină

Scarola

Cichorium intybus L.

Andivă

Cicoare cu frunza lată sau cicoare italiană

Cicoare industrială

Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. et Nakai

Pepene verde

Cucumis melo L.

Pepene galben

Cucumis sativus L.

Castravete cu fruct semilung și lung

Castravete cu fruct scurt

Cucurbita maxima Duchesne

Dovleac comestibil

Cucurbita pepo L.

Dovlecel

Cynara cardunculus L.

Anghinare

Cardon

Daucus carota L.

Morcov

Morcov furajer

Foeniculum vulgare Mill.

Fenicul

Lactuca sattiva L.

Salată

Lycopersicon esculentum Mill.

Tomate

Petroselinum crispum (Mill.) Nyman

Pătrunjel

Phaseolus coccineus L.

Fasole de Spania

Phaseolus vulgaris L.

Fasole pitică

Fasole urcătoare

Pisum sativum L. (partim)

Mazăre cu bob zbârcit

Mazăre cu bob neted

Mazăre dulce

Raphanus sativus L.

Ridiche

Ridiche neagră

Rheum rhabarbarum L.

Revent

Scorzonera hispanica L.

Scortonera

Solanum melongena L.

Pătlăgele vinete

Spinacia oleracea L.

Spanac

Valerianella locusta (L.) Laterr.

Fetică

Vicia faba L. (partim)

Bob

Zea mays L. (partim)

Porumb zaharat

Porumb de floricele

ANEXA III

PARTEA A

Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare ale acesteia

(menționate la articolul 25)

Directiva 92/33/CEE a Consiliului

(JO L 157, 10.6.1992, p. 1)

 

Decizia 93/400/CEE a Comisiei

(JO L 177, 21.7.1993, p. 27)

 

Decizia 94/152/CE a Comisiei

(JO L 66, 10.3.1994, p. 33)

 

Decizia 95/25/CE a Comisiei

(JO L 36, 16.2.1995, p. 34)

 

Decizia 97/109/CE a Comisiei

(JO L 39, 8.2.1997, p. 21)

 

Decizia 1999/29/CE a Comisiei

(JO L 8, 14.1.1999, p. 29)

 

Decizia 2002/111/CE a Comisiei

(JO L 41, 13.2.2002, p. 43)

 

Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului

(JO L 122, 16.5.2003, p. 1)

Numai anexa II punctul 6 și anexa III punctul 27

Directiva 2003/61/CE a Consiliului

(JO L 165, 3.7.2003, p. 23)

Numai articolul 1 punctul 4

Decizia 2005/55/CE a Comisiei

(JO L 22, 26.1.2005, p. 17)

 

Directiva 2006/124/CE a Comisiei

(JO L 339, 6.12.2006, p. 12)

Numai articolul 1 și anexa

Decizia 2007/699/CE a Comisiei

(JO L 284, 30.10.2007, p. 33)

 

PARTEA B

Termene de transpunere în legislația națională și de aplicare

(menționate la articolul 25)

Directiva

Data limită de transpunere

Data de aplicare

92/33/CEE

31 decembrie 1992

2003/61/CE

10 octombrie 2003

2006/124/CE

30 iunie 2007

1 iulie 2007 (7)

ANEXA IV

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Directiva 92/33/CEE

Prezenta directivă

Articolele 1, 2 și 3

Articolele 1 , 2 și 3

Articolul 4 teza introductivă

Articolul 4 teza introductivă

Articolul 4 punctele (i) și (ii)

Articolul 4 literele (a) și (b)

Articolele 5, 6 și 7

Articolele 5, 6 și 7

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 8 alineatul (3)

Articolul 9 alineatele (1) și (2)

Articolul 9 alineatele (1) și (2)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolele 10 și 11

Articolele 10 și 11

Articolul 12 primul paragraf teza introductivă

Articolul 12 alineatul (1) teza introductivă

Articolul 12 primul paragraf prima și a doua liniuță

Articolul 12 alineatul (1) literele (a) și (b)

Articolul 12 al doilea paragraf

Articolul 12 alineatul (2)

Articolele 13-20

Articolele 13-20

Articolul 21 alineatele (1) și (2)

Articolul 21 alineatele (1) și (2)

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 21 alineatul (4)

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (2)

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 23

Articolul 22

Articolul 24

Articolul 23

Articolul 25 alineatul (1)

Articolul 25 alineatul (2)

Articolul 24

Articolul 25

Articolul 26

Articolul 26

Articolul 27

Anexele I și II

Anexele I și II

Anexele III și IV


(1)  Avizul din 11 martie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO L 157, 10.6.1992, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Decizia 2007/699/CE a Comisiei (JO L 284, 30.10.2007, p. 33).

(3)  A se vedea anexa III partea A.

(4)  JO L 193, 20.7.2002, p. 33. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/124/CE a Comisiei (JO L 339, 6.12.2006, p. 12).

(5)  JO L 169, 10.7.2000, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/41/CE a Comisiei (JO L 169, 29.6.2007, p. 51).

(6)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(7)  În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2006/124/CE: „Dispozițiile se aplică de la 1 iulie 2007. Cu toate acestea, se poate amâna până la 31 decembrie 2009 aplicarea dispozițiilor privind acceptarea oficială a soiurilor din speciile Allium cepa L. (grupa aggregatum), Allium fistulosum L., Allium sativum L., Allium schoenoprasum L., Rheum rhabarbarum L. și Zea mays L.”