ACORD DE PARTENERIAT ECONOMIC PRELIMINAR

între Côte d’Ivoire, pe de o parte şi Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte

CUPRINS

PREAMBUL

TITLUL I:

OBIECTIVE

TITLUL II:

PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE

TITLUL III:

REGIMUL COMERCIAL AL MĂRFURILOR

CAPITOLUL 1:

Taxe vamale şi măsuri netarifare

CAPITOLUL 2:

Instrumentele de protecţie comercială

CAPITOLUL 3:

Regimul vamal şi facilitarea comerţului

CAPITOLUL 4:

Bariere tehnice în calea comerţului şi măsuri sanitare şi fitosanitare

TITLUL IV:

SERVICII, INVESTIŢII ŞI REGULI ÎN MATERIE DE COMERŢ

TITLUL V:

PREVENIREA ŞI SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

CAPITOLUL 1:

Obiectiv şi domeniu de aplicare

CAPITOLUL 2:

Consultări şi mediere

CAPITOLUL 3:

Proceduri de soluţionare a litigiilor

CAPITOLUL 4:

Dispoziţii generale

TITLUL VI:

EXCEPŢII GENERALE

TITLUL VII:

DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE, GENERALE ŞI FINALE

REPUBLICA COTE D’IVOIRE,

pe de o parte,

şi

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA BULGARIA,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

IRLANDA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

REPUBLICA UNGARĂ,

MALTA,

REGATUL ŢĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

ROMÂNIA,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD,

şi

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

pe de altă parte,

PREAMBUL

AVÂND ÎN VEDERE Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, revizuit la Luxemburg, la 25 iunie 2005, denumit în continuare „acordul de la Cotonou”.

AVÂND ÎN VEDERE că regimul comercial preferenţial tranzitoriu al Acordului de la Cotonou expiră la 31 decembrie 2007.

AVÂND ÎN VEDERE posibilul impact negativ al expirării acestor regimuri preferenţiale comerciale tranzitorii prevăzute în cadrul Acordului de la Cotonou asupra comerţului între cele două părţi, în cazul în care, până la 1 ianuarie 2008, nu este instituit un acord compatibil cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care să succeadă acestuia.

RECUNOSCÂND, prin urmare, necesitatea de a stabili un acord de parteneriat economic preliminar în scopul salvgardării intereselor economice şi comerciale ale părţilor.

ÎNTRUCÂT părţile doresc să-şi consolideze relaţiile economice şi comerciale şi să stabilească relaţii durabile întemeiate pe parteneriat şi cooperare.

ÎNTRUCÂT părţile achiesează principiilor şi regulilor care reglementează comerţul internaţional, în special drepturilor şi obligaţiilor care decurg din dispoziţiile Acordului general pentru tarife și comerț din 1994 (GATT 1994) şi din alte acorduri multilaterale anexate Acordului de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul de instituire a OMC), precum şi necesităţii de a le aplica într-o manieră transparentă şi nediscriminatorie.

REAFIRMÂND angajamentul acestora de respectare a drepturilor omului, a principiilor democratice şi a statului de drept, care constituie elementele esenţiale ale Acordului de la Cotonou, şi a bunei guvernări, care constituie elementul fundamental al acordului de la Cotonou.

ÎNTRUCÂT dezvoltarea economică, culturală şi socială a statelor din Africa de Vest trebuie să fie promovată şi accelerată în vederea contribuirii la pace şi securitate şi a promovării unui mediu politic stabil şi democratic.

ÎNTRUCÂT părţile acordă importanţă obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel internaţional şi Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

REAFIRMÂND angajamentul acestora de a colabora la realizarea obiectivelor Acordului de la Cotonou, în special eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă, şi integrarea progresivă a statelor membre ale grupului statelor din Africa, zona Caraibelor şi Pacific (statele ACP) în economia mondială.

DORIND să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, să atragă investiţii şi să îmbunătăţească condiţiile de viaţă pe teritoriul părţilor, promovând în acelaşi timp dezvoltarea durabilă.

ÎNTRUCÂT legăturile tradiţionale existente sunt importante, în special legăturile istorice, politice şi economice strânse între Comunitatea Europeană, statele sale membre şi statele Africii de Vest.

RECUNOSCÂND diferenţa în nivelurile de dezvoltare economică şi socială existentă între statele Africii de Vest şi Comunitatea Europeană.

CONVINSE că prezentul acord va institui un nou climat mai favorabil relaţiilor reciproce în domeniile guvernării economice, comerţului şi investiţiilor şi va deschide noi perspective pentru creştere şi dezvoltare.

RECUNOSCÂND importanţa cooperării pentru dezvoltare în punerea în aplicare a prezentului acord.

ÎN AŞTEPTAREA semnării unui acord de parteneriat economic global între Africa de Vest şi Uniunea Europeană în vederea garantării dezvoltării şi integrării susţinute şi armonioase a Regiunii Africii de Vest.

REAFIRMÂND angajamentul acestora de a susţine procesul de integrare regională în cadrul Africii de Vest, şi în special de a promova integrarea economică regională ca instrument esenţial pentru integrarea lor în economia mondială, care să contribuie la înfruntarea provocărilor globalizării şi la realizarea obiectivelor dezvoltării economice şi sociale pe care le urmăresc,

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

TITLUL I

OBIECTIVE

Articolul 1

Acordul preliminar

Prezentul acord stabileşte un cadru iniţial pentru un acord de parteneriat economic (APE).

Articolul 2

Obiective

Obiectivele prezentului acord sunt următoarele:

(a)

de a permite părţii ivoriene să beneficieze de un acces mai bun pe piaţă oferit de CE în contextul negocierilor APE şi de a evita, în acelaşi timp, perturbarea schimburilor comerciale între Côte d'Ivoire şi Comunitatea Europeană la expirarea regimului comercial tranzitoriu al Acordului de la Cotonou la 31 decembrie 2007, în aşteptarea încheierii unui APE general;

(b)

stabilirea bazelor pentru negocierea unui APE care să contribuie la reducerea sărăciei, să promoveze integrarea regională, cooperarea economică şi buna guvernare în Africa de Vest şi să îmbunătăţească capacităţile Africii de Vest în materie de politică comercială şi privind aspectele legate de comerţ;

(c)	promovarea integrării armonioase şi progresive a Africii de Vest în economia mondială, în conformitate cu opţiunile politice şi priorităţile sale în materie de dezvoltare;

(d)	consolidarea relaţiilor existente între părţi pe baza solidarităţii şi a interesului reciproc;

(e)	crearea unui acord compatibil cu articolul XXIV din GATT 1994.

TITLUL II

PARTENERIATUL PENTRU DEZVOLTARE

Articolul 3

Cooperarea pentru dezvoltare în cadrul prezentului acord

Părţile se angajează să coopereze în scopul de a pune în aplicare prezentul acord şi de a contribui la susţinerea părţii ivoriene în realizarea obiectivelor APE. Această cooperare poate lua forme financiare şi alte forme decât cele financiare.

Articolul 4

Cooperarea pentru finanţarea dezvoltării în cadrul prezentului acord

(1)   În vederea maximizării beneficiilor prezentului acord, se pun în aplicare dispoziţiile Acordului de la Cotonou privind cooperarea şi integrarea economică şi regională.

(2)   Finanţarea din partea Comunităţii Europene (1) privind cooperarea pentru dezvoltare între partea ivoriană şi Comunitatea Europeană, care sprijină punerea în aplicare a prezentului acord, se efectuează în cadrul normelor şi procedurilor adecvate prevăzute de Acordul de la Cotonou, în special procedurile de programare ale Fondului European de Dezvoltare (FED) şi în cadrul instrumentelor aferente finanţate de bugetul general al Uniunii Europene. În acest context, sprijinul pentru punerea în aplicare a prezentului acord va fi una dintre priorităţi.

(3)   Statele membre ale Comunităţii Europene se angajează în mod colectiv să sprijine, prin intermediul politicilor şi instrumentelor lor respective de dezvoltare acţiunile pentru dezvoltare în favoarea cooperării economice regionale şi a punerii în aplicare a prezentului acord, atât la nivel naţional, cât şi regional, în conformitate cu principiile de eficacitate şi de complementaritate privind ajutorul.

(4)   Părţile vor coopera pentru a facilita intervenţia altor finanţatori dispuşi să sprijine eforturile părţii ivoriene de a realiza obiectivele prezentului acord.

(5)   Părţile recunosc utilitatea mecanismelor de finanţare regională cum ar fi fondul regional APE instituit de către şi pentru regiune în scopul de a canaliza finanţarea la nivel regional şi naţional şi de a pune în aplicare în mod eficient măsurile conexe prezentului acord. Comunitatea Europeană se angajează să canalizeze ajutoarele sale prin intermediul mecanismelor de finanţare specifice regiunii sau prin mecanismele alese de ţările care sunt părţi la prezentul acord, în conformitate cu normele şi procedurile prevăzute de Acordul de la Cotonou şi în conformitate cu principiile de eficacitate în materie de ajutoare ale declaraţiei de la Paris, în vederea asigurării unei puneri în aplicare simplificate, eficiente şi rapide.

(6)   Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatelor (1)-(5) din prezentul articol, părţile se angajează să coopereze utilizând mijloace financiare şi alte mijloace decât financiare în domeniile definite la articolele 5, 6, 7 şi 8.

Articolul 5

Mediul de afaceri

Părţile estimează că mediul de afaceri constituie un factor esenţial pentru dezvoltarea economică şi că, în consecinţă, dispoziţiile prezentului acord vizează să contribuie la acest obiectiv comun. Côte d’Ivoire, semnatară a tratatului Organizaţiei pentru Armonizarea Dreptului Afacerilor în Africa (OHADA), îşi reafirmă angajamentul său de a aplica dispoziţiile acestui tratat.

În conformitate cu dispoziţiile articolului 4, părţile se angajează să coopereze neîntrerupt la îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Articolul 6

Sprijinul pentru punerea în aplicare a regulilor

Părţile convin că punerea în aplicare a regulilor legate de comerţ, ale cărui domenii de cooperare sunt prezentate în detaliu în diferitele capitole ale prezentului acord, constituie un element esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului acord. Cooperarea în acest sens va fi pusă în aplicare în conformitate cu modalităţile prevăzute la articolul 4.

Articolul 7

Consolidarea şi modernizarea sectoarelor productive

În contextul punerii în aplicare a prezentului acord, părţile îşi afirmă angajamentul de a promova modernizarea sectoarelor productive din Côte d’Ivoire vizate de prezentul acord.

Părţile convin să coopereze prin intermediul instrumentelor de cooperare şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 4 şi să sprijine:

—	repoziţionarea sectorului privat în raport cu noile oportunităţi economice create de prezentul acord;

—	definirea şi punerea în aplicare a strategiilor de modernizare;

—	îmbunătăţirea mediului sectorului privat şi a mediului de afaceri menţionat la articolele 5 şi 6;

—	promovarea parteneriatului între sectoarele private ale părţilor.

Articolul 8

Cooperare în materie de adaptare fiscală

(1)   Părţile recunosc provocările pe care le poate genera pentru Côte d’Ivoire eliminarea sau reducerea semnificativă a taxelor vamale prevăzute de prezentul acord şi convin asupra instaurării unui dialog şi a unei cooperări în acest domeniu.

(2)   Având în vedere calendarul de eliminare a taxelor vamale stabilit de comun acord de către părţi prin prezentul acord, acestea convin să instaureze un dialog aprofundat privind măsurile de adaptare fiscală pentru a asigura, în final, echilibrul bugetar pentru Côte d’Ivoire.

(3)   Părţile convin să coopereze în contextul dispoziţiilor de la articolul 4, în special prin facilitarea măsurilor de asistenţă, în următoarele domenii:

(a)	contribuţia în proporţii semnificative la absorbţia impactului fiscal net, în deplină complementaritate cu reformele fiscale,

(b)	sprijin pentru reforma fiscală însoţit de dialog în acest domeniu.

Articolul 9

Cooperarea în cadrul forurilor internaţionale

Părţile depun toate eforturile pentru a coopera în cadrul tuturor forurilor internaţionale în care se discută aspecte relevante pentru prezentul parteneriat.

TITLUL III

REGIMUL COMERCIAL AL MĂRFURILOR

CAPITOLUL 1

Taxe vamale şi măsuri netarifare

Articolul 10

Taxe vamale

(1)   Prin taxe vamale se înţeleg taxele sau impunerile de orice natură instituite la importurile sau exporturile sau în legătură cu acestea, în conformitate cu normele OMC.

Prezenta dispoziţie nu poate fi interpretată ca aplicându-se impunerilor interne sau taxelor cu efect echivalent percepute la data părăsirii teritoriului.

(2)   Pentru fiecare produs, taxa vamală de bază la care se aplică reduceri succesive este cea specificată în calendarele de eliminare a taxelor vamale ale fiecărei părţi.

Articolul 11

Redevenţe şi alte impuneri

Părţile îşi reafirmă angajamentul de a respecta dispoziţiile articolului VIII din GATT 1994.

Articolul 12

Taxe vamale la produsele originare din Côte d’Ivoire

Produsele originare din Côte d’Ivoire se importă în CE fără taxe vamale, cu excepţia produselor indicate şi în condiţiile definite în anexa 1.

Articolul 13

Taxe vamale la produsele originare din CE

Taxele vamale la produsele originare din CE şi exportate în Côte d’Ivoire se reduc sau se elimină, în conformitate cu calendarul de eliminare a taxelor vamale care figurează în anexa 2.

Articolul 14

Reguli de origine

(1)   În sensul prezentului capitol, statutul „originar” se aplică mărfurilor care îndeplinesc normele de origine în vigoare la 1 ianuarie 2008 pe teritoriul părţilor.

(2)   Până la 31 iulie 2008, părţile stabilesc un regim comun reciproc care reglementează regulile de origine pe baza regulilor de origine stabilite în Acordul de la Cotonou şi care prevede simplificarea acestora ţinând seama de obiectivele de dezvoltare ale părţii ivoriene. Acest nou regim va fi integrat prezentului acord prin hotărârea Comitetului APE. În absenţa unui acord între părţi, regimul aplicabil va fi regimul cel mai favorabil pentru Côte d’Ivoire dintre regimurile în vigoare adoptate de CE şi normele îmbunătăţite prevăzute în cadrul Acordului de la Cotonou.

(3)   În cel mult trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, părţile vor revizui dispoziţiile în vigoare care reglementează regulile de origine, având drept obiectiv simplificarea conceptelor şi metodelor utilizate pentru a stabili originea, în raport cu obiectivele de dezvoltare ale Côte d'Ivoire şi în conformitate cu cele din Africa de Vest. În cadrul acestei revizuiri, părţile vor lua în considerare dezvoltarea tehnologică, procesele de producţie şi toţi ceilalţi factori, inclusiv reformele în desfăşurare privind regulile de origine, care ar putea crea necesitatea unor modificări ale regimului reciproc negociat. Orice modificare sau înlocuire se va efectua prin decizia Comitetului APE.

Articolul 15

Status quo

(1)   Nu se va introduce nicio nouă taxă vamală la import în comerţul între cele două părţi, iar taxele deja aplicate în schimburile comerciale dintre părţi nu se vor majora, de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

(2)   Sub rezerva alineatului (1), în cadrul finalizării instituirii unui tarif exterior comun al Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO), Côte d'Ivoire va putea să revizuiască, până la 31 decembrie 2011, taxele vamale de bază care se aplică mărfurilor originare din Comunitatea Europeană în măsura în care impactul general al acestor taxe nu depăşeşte impactul rezultat din taxele menţionate în anexa 2. Comitetul APE modifică anexa 2 în consecinţă.

Articolul 16

Taxe vamale, taxe şi alte redevenţe şi impuneri la export

(1)   Nu se va introduce nicio nouă taxă vamală sau impunere cu efect echivalent la export, nici nu se vor majora taxele deja aplicate în schimburile comerciale dintre părţi, de la data intrării în vigoare a prezentului acord.

(2)   În situaţii excepţionale, dacă partea ivoriană poate justifica nevoi specifice de venit, de protecţie pentru o industrie incipientă sau protecţie a mediului, aceasta poate, cu titlu temporar, şi în urma consultării CE, să introducă taxe vamale la export sau impuneri cu efect echivalent pentru un număr limitat de mărfuri suplimentare sau să majoreze impactul celor existente.

(3)   Părţile convin să revizuiască dispoziţiile prezentului articol, în cadrul Comitetului APE, în termen de cel mult trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, ţinând cont pe deplin de impactul acestora asupra dezvoltării şi diversificării economiei părţii ivoriene.

Articolul 17

Tratamente mai favorabile care rezultă din acordurile de liber schimb

(1)   Cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol, CE acordă părţii ivoriene orice tratament mai favorabil care s-ar aplica în urma încheierii de către CE a unui acord de liber schimb cu părţi terţe, ulterior semnării prezentului acord.

(2)   Cu privire la aspectele reglementate de prezentul capitol, CE acordă părţii ivoriene orice tratament mai favorabil care s-ar aplica în urma încheierii de către partea ivoriană a unui acord de liber schimb cu un partener comercial major, ulterior semnării prezentului acord.

(3)   În cazul în care partea ivoriană obţine din partea unui partener comercial major un tratament considerabil mai favorabil decât acela oferit de CE, părţile vor iniţia consultări şi vor decide de comun acord privind punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului (2).

(4)   Dispoziţiile prezentului capitol nu pot fi interpretate ca obligând părţile să îşi acorde reciproc tratamente preferenţiale care ar fi aplicabile în virtutea apartenenţei uneia dintre părţi la un acord de liber schimb cu o parte terţă, la data intrării în vigoare a prezentului acord.

(5)   În sensul prezentului articol, „acord de liber schimb” se referă la un acord de liberalizare semnificativă a comerţului şi de suprimare sau eliminare semnificativă a discriminărilor între părţi, prin intermediul eliminării măsurilor discriminatorii existente şi/sau interzicerii de noi măsuri discriminatorii şi de măsuri mai discriminatorii, fie la intrarea în vigoare a prezentului acord, fie pe baza unui calendar fezabil.

(6)   În sensul prezentului articol, „partener comercial major” se referă la orice ţară dezvoltată sau la orice ţară care deţine o cotă mai mare de 1 procent din schimburile comerciale mondiale, în cursul anului precedent intrării în vigoare a acordului de liber schimb menţionat la alineatul (2) sau orice grup de ţări care, acţionând individual, colectiv sau în cadrul unui acord de liber schimb, deţine o cotă mai mare de 1,5 procente din schimburile mondiale, în cursul anului precedent intrării în vigoare a acordului de liver schimb menţionat la alineatul (2) (2).

Articolul 18

Interzicerea restricţiilor cantitative

Sub rezerva articolelor 23, 24 şi 25, de la intrarea în vigoare a prezentului acord se elimină toate interdicţiile sau restricţiile la import sau export care afectează comerţul între părţi, altele decât taxele vamale, redevenţele şi alte impuneri menţionate la articolul 11, fie că sunt puse în aplicare prin intermediul contingentelor, licenţelor de import sau de export, fie prin alte măsuri. Nu se va putea introduce nicio nouă măsură.

Articolul 19

Tratament naţional în materie de impozitare şi reglementare internă

(1)   Produsele originare importate din cealaltă parte nu sunt supuse, direct sau indirect, unor taxe interne sau altor impuneri interne de orice tip, superioare celor aplicate direct sau indirect produselor naţionale similare. În plus, părţile nu aplică alte forme de taxe interne sau alte impuneri interne în scopul de a oferi protecţie producţiei naţionale.

(2)   Produsele originare importate din cealaltă parte beneficiază de un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat produselor naţionale similare în cadrul tuturor actelor cu putere de lege, normelor administrative, precum şi în ceea ce priveşte cerinţele care afectează vânzarea, oferirea spre vânzare, cumpărarea, transportul, distribuţia sau utilizarea acestor produse pe piaţa internă. Dispoziţiile prezentului alineat nu exclud aplicarea unor tarife diferenţiate de transport intern, bazate în exclusivitate pe exploatarea economică a mijloacelor de transport şi nu pe originea produsului.

(3)   Sub rezerva dispoziţiilor privind regulile de origine, nicio parte nu instituie sau menţine în vigoare reglementări interne referitoare la amestecul, prelucrarea sau utilizarea produselor în cantităţi sau proporţii specificate, care ar impune direct sau indirect ca o cantitate sau o proporţie specificată din produsul care face obiectul reglementării respective să provină din surse naţionale. În plus, părţile nu aplică alte forme de reglementare cantitativă internă în scopul de a oferi protecţie producţiei naţionale.

(4)   Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică actelor cu putere de lege, normelor administrative, procedurilor sau practicilor care reglementează achiziţiile publice.

(5)   Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere dispoziţiilor capitolului 2 referitor la instrumentele de protecţie comercială.

(6)   În ceea ce priveşte aspectele referitoare la plata subvenţiilor pentru producători naţionali, părţile respectă normele OMC.

Articolul 20

Securitate alimentară

În cazul în care respectarea dispoziţiilor prezentului acord determină probleme de disponibilitate sau de acces la produse alimentare esenţiale pentru asigurarea securităţii alimentare şi în cazul în care această situaţie provoacă sau riscă să provoace dificultăţi majore pentru Côte d’Ivoire, aceasta va putea lua măsuri adecvate în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 25.

Articolul 21

Dispoziţii speciale privind cooperarea administrativă

(1)   Părţile convin asupra importanţei cruciale a cooperării administrative pentru punerea în aplicare şi controlul tratamentului preferenţial acordat în temeiul prezentului capitol şi îşi reafirmă angajamentul de a combate neregulile şi frauda în domeniul vamal şi în domeniile conexe.

(2)   Atunci când o parte obţine, pe baza unor informaţii obiective, dovada lipsei de cooperare administrativă şi/sau existenţa unor nereguli ori a fraudei, partea în cauză poate suspenda temporar tratamentul preferenţial acordat produsului (produselor) respectiv(e) în conformitate cu prezentul articol.

(3)   În sensul prezentului articol, prin lipsa cooperării administrative se înţelege, printre altele:

(a)	nerespectarea repetată a obligaţiei de a verifica caracterul de produs originar al produsului (produselor) în cauză;

(b)	refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în efectuarea controlului ulterior al dovezii de origine şi/sau în comunicarea rezultatelor acestuia;

(c)	refuzul repetat sau întârzierea nejustificată în ceea ce priveşte acordarea autorizaţiei de a realiza o misiune de cooperare administrativă pentru a verifica autenticitatea documentelor sau acurateţea informaţiilor necesare pentru acordarea tratamentului preferenţial în cauză.

(4)   Suspendarea temporară are loc în următoarele condiţii:

(a)

Partea care obţine, pe baza unor informaţii obiective, dovezi de lipsă de cooperare administrativă şi/sau neregularităţi sau fraudă, comunică de îndată Comitetului APE dovezile obţinute, precum şi informaţiile obiective şi trebuie să lanseze consultări în cadrul Comitetului APE, pe baza tuturor informaţiilor relevante şi a probelor obiective, în vederea găsirii unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi.

(b)

Atunci când părţile au iniţiat consultări în cadrul Comitetului APE, astfel cum se prevede mai sus, şi nu au reuşit să ajungă la o soluţie acceptabilă în termen de trei luni de la notificare, partea în cauză poate suspenda temporar tratamentul preferenţial acordat produsului (produselor) respective. Suspendările temporare se notifică de îndată Comitetului APE.

(c)

Suspendarea temporară prevăzută de prezentul articol se limitează la ceea ce este necesar pentru a proteja interesele financiare ale părţii în cauză. Aceasta nu depăşeşte şase luni, perioadă care poate fi reînnoită. Suspendarea temporară se notifică, de îndată ce este adoptată, Comitetului APE. Face obiectul unor consultări periodice în cadrul Comitetului APE, în special în vederea abrogării de îndată ce condiţiile de aplicare încetează să mai existe.

(5)   Odată cu notificarea Comitetului APE prevăzută la alineatul (4) litera (a) din prezentul articol, partea în cauză publică o comunicare adresată importatorilor în jurnalul său oficial. Această comunicare semnalează că, în cazul produsului respectiv, pe baza unor informaţii obiective, s-a obţinut o dovadă privind lipsa de cooperare administrativă şi/sau existenţa unor nereguli sau a fraudei.

Articolul 22

Gestionarea erorilor administrative

În cazul unei erori a autorităţilor competente în ceea ce priveşte gestionarea adecvată a sistemelor preferenţiale la export, în special în aplicarea regulilor privind definirea conceptului de „produse originare” şi a metodelor de cooperare administrativă, atunci când eroarea în cauză are consecinţe asupra importului şi exportului, partea care se confruntă cu astfel de consecinţe poate solicita Comitetului APE să examineze posibilitatea de a adopta toate măsurile adecvate pentru a remedia situaţia.

CAPITOLUL 2

Instrumentele de protecţie comercială

Articolul 23

Măsuri antidumping şi compensatorii

(1)   Sub rezerva dispoziţiilor prezentului articol, nicio dispoziţie a prezentului acord nu împiedică CE sau Côte d’Ivoire să adopte măsuri antidumping sau compensatorii, în conformitate cu acordurile corespunzătoare ale OMC. În sensul prezentului articol, originea este determinată în conformitate cu regulile de origine nepreferenţiale ale părţilor.

(2)   Înainte de a institui măsuri antidumping sau compensatorii definitive asupra mărfurilor, părţile examinează posibilitatea unor soluţii constructive, astfel cum sunt prevăzute în acordurile OMC aferente. În special, acestea vor putea iniţia consultări adecvate în acest scop.

(3)   CE notifică Côte d’Ivoire cu privire la primirea unei plângeri documentate corespunzător înainte de deschiderea unei anchete.

(4)   Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor anchetelor deschise după intrarea în vigoare a prezentului acord.

(5)   Dispoziţiile prezentului articol nu se supun dispoziţiilor mecanismului de reglementare a diferendelor din prezentul acord.

Articolul 24

Măsuri de salvgardare multilaterale

(1)   Sub rezerva dispoziţiilor prezentului articol, nicio dispoziţie a prezentului acord nu ar împiedica Côte d’Ivoire şi CE să adopte măsuri în conformitate cu articolul XIX din GATT 1994, Acordul privind măsurile de salvgardare şi cu articolul 5 din Acordul OMC privind agricultura. În sensul prezentului articol, originea se determină în conformitate cu regulile de origine nepreferenţiale ale părţilor.

(2)   Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (1), ţinând cont de obiectivele de dezvoltare generale ale prezentului acord şi de dimensiunea redusă a economiei statului Côte d’Ivoire, CE va exclude importurile provenite din Côte d’Ivoire de la orice măsuri adoptate în conformitate cu articolul XIX din GATT 1994, Acordul privind măsurile de salvgardare şi cu articolul 5 din Acordul OMC privind agricultura.

(3)   Dispoziţiile alineatului (2) se aplică pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Cu cel puţin 120 de zile înainte de încheierea acestei perioade, Comitetul APE reexaminează aplicarea dispoziţiilor respective având în vedere nevoile de dezvoltare ale Côte d’Ivoire pentru a stabili dacă este necesar să se prelungească aplicarea acestora cu o perioadă suplimentară.

(4)   Dispoziţiile alineatului (1) nu sunt reglementate de dispoziţiile privind mecanismul de reglementare a litigiilor din prezentul acord.

Articolul 25

Măsuri de salvgardare bilaterale

(1)   În urma examinării soluţiilor alternative, o parte poate aplica măsuri de salvgardare pe o perioadă limitată, care să deroge de la dispoziţiile articolelor 12 şi 13 în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Măsurile de salvgardare menţionate la alineatul (1) pot fi adoptate atunci când un produs originar dintr-o parte este importat pe teritoriul celeilalte părţi în cantităţi atât de importante şi în astfel de condiţii încât acestea cauzează sau ameninţă să cauzeze:

(a)	un prejudiciu grav industriei interne producătoare de produse similare sau de produse direct concurente pe teritoriul părţii importatoare;

(b)	disfuncţionalităţi într-un sector al economiei, în special în cazul în care aceste disfuncţionalităţi produc dificultăţi sau probleme sociale majore care ar putea cauza o gravă deteriorare a situaţiei economice a părţii importatoare sau

(c)	disfuncţionalităţi pe pieţele de produse agricole similare sau direct concurente (3) sau ale mecanismelor care reglementează acele pieţe de pe teritoriul părţii importatoare.

(3)   Măsurile de salvgardare menţionate la prezentul articol nu depăşesc ceea ce este necesar pentru a preveni sau a remedia prejudiciul grav sau disfuncţionalităţile, astfel cum sunt definite la alineatele (2), (4) şi (5). Măsurile de salvgardare respective ale părţii importatoare pot să cuprindă numai una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a)	suspendarea oricărei noi reduceri a nivelului taxei vamale de import pentru produsul în cauză, astfel cum este prevăzută de prezentul acord,

(b)	majorarea taxei vamale la produsul în cauză până la un nivel care nu depăşeşte taxa vamală aplicată altor membri OMC, precum şi

(c)	introducerea contingentelor tarifare pentru produsul în cauză.

(4)   Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2), în cazul în care un produs originar din Côte d’Ivoire este importat în una sau mai multe regiuni ultraperiferice ale CE în cantităţi atât de importante şi în astfel de condiţii încât cauzează sau riscă să cauzeze una din situaţiile menţionate la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), CE poate să adopte măsuri de supraveghere sau de salvgardare astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3), limitate la regiunea sau la regiunile în cauză, în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatele (6)-(9).

(5)

(a) În cazul în care un produs originar din CE este importat în cantităţi atât de importante şi în astfel de condiţii încât cauzează sau riscă să cauzeze una din situaţiile menţionate la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), Côte d’Ivoire poate să adopte măsuri de supraveghere sau de salvgardare limitate la teritoriul său, în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatele (6)-(9) (b) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatelor (1) şi (2), Côte d’Ivoire poate să adopte măsuri de salvgardare, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3) în cazul în care, un produs originar din CE este importat pe teritoriul său în cantităţi atât de importante şi în astfel de condiţii încât aceste importuri cauzează sau riscă să cauzeze disfuncţionalităţi unei industrii incipiente producătoare de produse similare sau direct concurente.

Prezenta dispoziţie este aplicabilă doar pe o perioadă de zece ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord. Cu toate acestea, această perioadă poate fi prelungită sub rezerva unui acord între părţi atunci când, în ciuda potenţialului de dezvoltare al industriei şi al eforturilor efectiv depuse, acest obiectiv nu a fost realizat în special din cauza conjuncturii economice mondiale sau a unor probleme serioase care afectează Côte d’Ivoire.

Măsurile trebuie adoptate în conformitate cu dispoziţiile de la alineatele (6)-(9).

(6)

(a) Măsurile de salvgardare vizate de prezentul articol vor fi menţinute numai pe perioada necesară pentru a preveni sau a remedia un prejudiciu grav sau disfuncţionalităţi, astfel cum sunt definite la alineatele (2) (4) şi (5). (b) Măsurile de salvgardare menţionate la prezentul articol pot fi aplicate pentru o perioadă care nu depăşeşte doi ani. În cazul în care circumstanţele care justifică instituirea măsurilor de salvgardare continuă să existe, aceste măsuri pot fi prelungite pentru o perioadă suplimentară de maximum doi ani. În cazul în Côte d’Ivoire aplică o măsură de salvgardare, sau în cazul în care CE adoptă măsuri de salvgardare limitate la teritoriul uneia sau mai multor regiuni ultraperiferice, măsura respectivă poate fi instituită totuşi pentru o perioadă de maximum patru ani, iar, în cazul în care circumstanţele care justifică instituirea măsurilor de salvgardare continuă să existe, aceasta poate fi prelungită pentru o perioadă suplimentară de patru ani. (c) Măsurile de salvgardare menţionate la prezentul articol care depăşesc un an vor fi însoţite de dovezi clare ale unei tranziţii progresive spre eliminarea cauzelor prejudiciilor şi disfuncţionalităţilor şi a măsurilor până la sfârşitul perioadei stabilite. (d) Sub rezerva unor circumstanţe excepţionale care fac obiectul unei evaluări a Comitetului APE, nu poate fi aplicată nicio măsură de salvgardare menţionată la prezentul articol unui produs care a făcut deja obiectul unei astfel de măsuri, timp de cel puţin un an de la data expirării măsurii respective.

(7)   Pentru punerea în aplicare a alineatelor (1)-(6), se aplică următoarele dispoziţii:

(a)	În cazul în care o parte consideră că există una din circumstanţele prevăzute la alineatele (2), (4) şi/sau (5), aceasta înaintează de îndată problema Comitetului APE.

(b)

Comitetul APE poate formula toate recomandările necesare pentru remedierea circumstanţelor apărute. În cazul în care Comitetul APE nu a formulat recomandări pentru remedierea circumstanţelor sau în cazul în care nu s-a găsit nicio soluţie satisfăcătoare în termen de 30 de zile de la notificarea comitetului menţionat, partea importatoare poate adopta măsurile adecvate pentru a remedia situaţia, în conformitate cu prezentul articol.

(c)	Înainte de adoptarea unei măsuri prevăzute la prezentul articol sau în cazurile prevăzute la alineatul (8) în cel mai scurt timp, partea în cauză furnizează Comitetului APE toate informaţiile necesare unei analize complete a situaţiei, în vederea găsirii unei soluţii acceptabile pentru părţi.

(d)	La alegerea măsurilor de salvgardare, trebuie să se acorde prioritate măsurilor care permit remedierea eficace şi rapidă a problemei apărute, perturbând cel mai puţin cu putinţă buna funcţionare a prezentului acord.

(e)	Orice măsuri de salvgardare adoptate în temeiul prezentului articol se notifică de îndată Comitetului APE şi fac obiectul unor consultări periodice în cadrul acestuia, în special în vederea stabilirii unui calendar al eliminării acestora, de îndată ce circumstanţele permit acest lucru.

(8)   Atunci când circumstanţe excepţionale impun luarea unor măsuri imediate, partea importatoare în cauză, fie că este, după caz, CE sau Côte d’Ivoire, poate adopta, cu titlu provizoriu, măsurile prevăzute la alineatele (3), (4) şi/sau (5) fără a respecta cerinţele de la alineatul (7). Aceste măsuri pot fi luate pentru o perioadă maximă de 180 de zile în cazul în care măsurile sunt adoptate de CE şi de 200 de zile în cazul în care măsurile sunt adoptate de Côte d’Ivoire sau în cazul în care măsurile luate de CE sunt limitate la una sau mai multe din regiunile sale ultraperiferice. Durata acestor măsuri provizorii este socotită ca o parte a perioadei iniţiale şi a oricărei prelungiri menţionate la alineatul (6). În adoptarea acestor măsuri provizorii, se ţine cont de interesul tuturor părţilor implicate. Partea importatoare în cauză informează cealaltă parte şi înaintează de îndată problema spre examinare Comitetului APE.

(9)   Dacă o parte importatoare supune importul unui produs unei proceduri administrative care are drept scop furnizarea rapidă de informaţii privind evoluţia fluxurilor comerciale care pot provoca problemele menţionate la prezentul articol, aceasta informează fără întârziere Comitetul APE.

(10)   Acordurile OMC nu vor fi invocate în scopul de a împiedica o parte să adopte măsuri de salvgardare conforme cu dispoziţiile prezentului articol.

Articolul 26

Cooperarea

(1)   Părţile recunosc importanţa cooperării în materia instrumentelor de protecţie comercială.

(2)   Părţile convin să coopereze în conformitate cu dispoziţiile de la articolul 4, inclusiv prin facilitarea măsurilor de asistenţă, în special în următoarele domenii:

(a)	crearea unor regulamente şi instituţii pentru a asigura protecţia comercială;

(b)	dezvoltarea capacităţilor pentru utilizarea instrumentelor de protecţie comercială prevăzute în prezentul acord.

CAPITOLUL 3

Regimul vamal şi facilitarea comerţului

Articolul 27

Obiective

(1)   Părţile recunosc importanţa aspectelor vamale şi a facilitării comerţului în contextul evoluţiei comerţului mondial. Părţile convin să consolideze cooperarea în acest domeniu pentru a garanta că legislaţia şi procedurile relevante, precum şi capacitatea administrativă a administraţiilor competente îndeplinesc obiectivele vizate de control eficient şi de facilitare a schimburilor comerciale şi contribuie la promovarea dezvoltării şi integrării regionale a ţărilor semnatare.

(2)   Părţile convin că nu vor fi compromise în niciun fel obiectivele legitime de politică publică, inclusiv cele legate de siguranţă şi prevenirea fraudelor.

(3)   Părţile se angajează să asigure libera circulaţie a mărfurilor reglementate de prezentul acord pe teritoriile lor respective.

Articolul 28

Cooperare vamală şi administrativă

(1)   Pentru a garanta respectarea dispoziţiilor din prezentul titlu şi pentru a răspunde în mod eficient obiectivelor prevăzute la articolul 27, părţile:

(a)	procedează la schimbul de informaţii privind legislaţia şi procedurile în domeniul vamal;

(b)	elaborează iniţiative comune privind procedurile de import, export şi de tranzit, precum şi iniţiative destinate să propună un serviciu eficace comunităţii de afaceri;

(c)	cooperează în materie de automatizare a procedurilor vamale şi a altor proceduri comerciale şi, dacă este cazul, depun eforturi pentru instituirea de standarde comune de schimburi de date;

(d)	stabilesc, în măsura în care este posibil, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale în domeniul vamal, cum ar fi OMC, Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi dezvoltare (UNCTAD);

(e)	cooperează în materie de planificare şi aplicare a asistenţei tehnice în special în vederea facilitării reformelor vamale şi a facilitării comerţului, în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord; şi

(f)	încurajează cooperarea între toate organismele în cauză, atât în interiorul ţării cât şi între ţări.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), administraţiile părţilor îşi acordă asistenţă administrativă reciprocă în domeniul vamal, în conformitate cu dispoziţiile Protocolului privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal.

Articolul 29

Legislaţie şi proceduri vamale

(1)   Părţile convin asupra faptului că legislaţiile lor comerciale şi respectiv vamale, dispoziţiile şi procedurile sunt întemeiate pe instrumentele şi normele internaţionale aplicabile în domeniul vamal şi comercial, în special elementele de fond ale Convenţiei internaţionale pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale încheiată la Kyoto la 18 mai 1973 şi revizuită la Bruxelles la 26 iunie 1999 (Convenţia de la Kyoto revizuită), cadrul normativ al OMV pentru securitatea şi facilitarea comerţului mondial, modelul de date vamale al OMV şi Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor („SA”);

Părţile asigură liberul tranzit al mărfurilor pe teritoriul lor, pe itinerarul cel mai convenabil pentru tranzit.

Restricţiile, controalele sau eventualele cerinţe trebuie să se întemeieze pe un obiectiv legitim de politică publică şi trebuie să fie nediscriminatorii, proporţionale şi aplicate în mod uniform.

Fără a aduce atingere derulării controalelor vamale legitime, părţile acordă mărfurilor în tranzit, cu destinaţia sau provenind de pe teritoriul celeilalte părţi, un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat mărfurilor proprii, la export, import şi la circulaţia acestora.

Părţile instituie regimuri de transport sub control vamal care permit tranzitul mărfurilor fără obligaţia de a plăti taxe vamale şi alte impuneri, sub rezerva depunerii garanţiilor adecvate.

Părţile depun eforturi pentru a promova şi a pune în aplicare regimuri regionale de tranzit cu scopul de a reduce barierele din calea comerţului.

Părţile recurg la standardele şi instrumentele internaţionale referitoare la tranzitul mărfurilor.

Părţile asigură cooperarea şi coordonarea tuturor entităţilor interesate de pe teritoriile lor pentru a facilita traficul în tranzit şi pentru a promova cooperarea transfrontalieră.

(2)   Pentru a îmbunătăţi metodele de lucru, garantând în acelaşi timp respectarea principiilor de nediscriminare, transparenţă, eficienţă, integritate şi responsabilitate, părţile se angajează:

(a)	să ia măsurile necesare în scopul reducerii, simplificării şi standardizării datelor şi documentelor solicitate de autorităţile vamale şi de alte autorităţi competente;

(b)	să simplifice, acolo unde este posibil, cerinţele şi formalităţile administrative vamale pentru acordarea liberului de vamă şi vămuirea rapidă a mărfurilor;

(c)

să prevadă proceduri eficiente, rapide şi nediscriminatorii, care să asigure dreptul de a face recurs împotriva acţiunilor administrative, hotărârilor şi deciziilor autorităţilor vamale care afectează importurile, exporturile sau mărfurile în tranzit. Aceste proceduri vor fi uşor accesibile solicitanţilor, inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii, iar taxele aferente vor fi rezonabile şi proporţionale cu costurile aferente introducerii recursului;

(d)	să asigure menţinerea celor mai înalte standarde de integritate, prin aplicarea de măsuri care reflectă principiile prevăzute de convenţiile internaţionale şi instrumentele în domeniu.

Articolul 30

Relaţiile cu mediul de afaceri

Părţile convin:

(a)	să garanteze că publicul poate accesa toate informaţiile privind legislaţia, procedurile, redevenţele şi impunerile, pe cât posibil prin mijloace electronice, precum şi documentele justificative ale acestora;

(b)

asupra necesităţii unor consultări periodice şi în timp util cu reprezentanţii comerciali privind propunerile legislative şi procedurile referitoare la aspectele vamale şi cele în materie de comerţ. În acest scop, părţile instituie mecanisme adecvate de consultare periodică între autorităţile administrative şi mediul de afaceri.

(c)	asupra existenţei unui termen suficient între publicarea şi intrarea în vigoare a oricărei legislaţii, proceduri, taxe sau impuneri noi sau modificate;

Părţile fac publice informaţiile de natură administrativă, mai ales cu privire la cerinţele şi procedurile de intrare, orarele şi procedurile de funcţionare ale birourilor vamale situate în porturi şi în punctele de trecere a frontierei, precum şi punctele de contact pentru cererile de informaţii;

(d)	să favorizeze cooperarea între operatorii economici şi administraţiile competente prin utilizarea de proceduri nearbitrare şi accesibile publicului, cum ar fi memorandumurile de înţelegere, bazate pe cele promulgate de OMV;

(e)	să garanteze că cerinţele lor vamale şi conexe respective şi regimurile şi procedurile care le sunt asociate continuă să răspundă nevoilor mediului de afaceri, sunt conforme cu cele mai bune practici şi rămân cât mai puţin restrictive asupra schimburilor comerciale.

Articolul 31

Valoarea în vamă

(1)   Articolul VII din GATT 1994 şi Acordul OMC privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994 reglementează normele de determinare a valorii în vamă aplicate în cadrul schimburilor comerciale reciproce dintre părţi.

(2)   Părţile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind chestiunile legate de valoarea în vamă.

Articolul 32

Integrare regională

Părţile convin să asigure progresul reformelor vamale în scopul de a facilita schimburile comerciale în regiunea Africii de Vest.

Articolul 33

Continuarea negocierilor în domeniul vamal şi al facilitării comerţului

În cadrul negocierilor unui APE global, părţile convin să continue negocierile privind prezentul capitol în scopul de a-l completa într-un cadru regional.

Articolul 34

Comitetul special pentru vămi şi facilitarea comerţului

În cadrul Comitetului APE, părţile instituie un Comitet special pentru vămi şi facilitarea comerţului, alcătuit din reprezentanţi ai părţilor. Acest comitet raportează Comitetului APE. În cadrul său se discută toate aspectele vamale de natură să faciliteze schimburile comerciale între părţi şi monitorizează punerea în aplicare şi administrarea prezentului capitol, precum şi punerea în aplicare a regulilor de origine.

Articolul 35

Cooperarea

(1)   Părţile recunosc importanţa cooperării în materie de politică vamală şi facilitare a comerţului în scopul de a pune în aplicare prezentul acord.

(2)   Părţile convin să coopereze în conformitate cu dispoziţiile de la articolul 4, inclusiv prin facilitarea măsurilor de asistenţă, în special în următoarele domenii:

(a)	elaborarea unor dispoziţii adecvate şi simplificate ale actelor cu putere de lege şi ale normelor administrative;

(b)	informarea şi sensibilizarea operatorilor, inclusiv formarea personalului în cauză;

(c)	consolidarea capacităţilor administraţiilor vamale, modernizarea şi interconectarea acestora.

CAPITOLUL 4

Bariere tehnice în calea comerţului şi măsuri sanitare şi fitosanitare

Articolul 36

Obligaţii multilaterale

Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile în temeiul Acordului de instituire a OMC şi, în special, al acordurilor OMC privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare (Acordul SPS) şi privind barierele tehnice în calea comerţului (Acordul TBT). Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile în temeiul Convenţiei internaţionale pentru protecţia plantelor (IPPC), al Codex Alimentarius şi al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

Părţile îşi reafirmă angajamentul de a îmbunătăţi sănătatea publică în Côte d’Ivoire, în special prin consolidarea capacităţilor acesteia de a identifica produsele neconforme.

Aceste angajamente, drepturi şi obligaţii stau la baza activităţii părţilor în temeiul prezentului capitol.

Articolul 37

Obiective

Obiectivul prezentului capitol este facilitarea comerţului cu mărfuri între părţi şi creşterea capacităţilor acestora de a identifica, preveni şi elimina barierele inutile din calea comerţului, prin intermediul reglementărilor tehnice, al normelor, al procedurilor de evaluare a conformităţii aplicate de o parte sau de cealaltă, menţinând în acelaşi timp capacitatea părţilor de a proteja sănătatea publică, animalele şi plantele.

Articolul 38

Domeniul de aplicare şi definiţii

(1)   Dispoziţiile prezentului capitol se aplică reglementărilor şi normelor tehnice, precum şi procedurilor de evaluare a conformităţii definite în acordul TBT şi măsurilor sanitare şi fitosanitare (denumite în continuare standarde SPS) în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între părţi.

(2)   În sensul prezentului capitol şi în absenţa unor indicaţii contrare, definiţiile acordurilor SPS şi TBT, din Codex Alimentarius, din CIPP (Convenţia internaţională pentru protecţia plantelor) şi ale OMSA (Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor) se aplică, inclusiv pentru orice referinţă la „mărfuri” existentă în prezentul capitol şi în apendicele la prezentul acord.

Articolul 39

Autorităţi competente

Autorităţile părţilor responsabile pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezentul capitol sunt descrise în apendicele II.

În conformitate cu articolul 41, părţile se informează reciproc şi în timp util cu privire la orice modificare importantă privind autorităţile competente menţionate în apendicele II. Comitetul APE adoptă orice modificare necesară apendicelui II.

Articolul 40

Determinarea zonelor sanitare şi fitosanitare

În ceea ce priveşte condiţiile de import, părţile pot să propună şi să identifice, de la caz la caz, zonele care deţin un statut sanitar sau fitosanitar definit, făcând trimitere la articolul 6 din Acordul SPS.

Articolul 41

Transparenţa condiţiilor comerciale şi schimbul de informaţii

(1)   Părţile se informează reciproc cu privire la orice modificare a reglementărilor lor tehnice pentru produse (în special animale vii şi plante).

(2)   Părţile convin să se informeze reciproc, în scris şi în cel mai scurt timp, cu privire la măsurile luate pentru interzicerea importului de mărfuri în scopul abordării unei anumite probleme privind sănătatea (publică, animală sau fitosanitară), prevenirea şi mediul, în conformitate cu recomandările prevăzute în Acordul SPS.

(3)   Părţile convin să schimbe informaţii într-un cadru de colaborare pentru a garanta faptul că produsele lor respectă reglementările tehnice şi standardele necesare pentru a permite accesul reciproc la pieţele lor.

(4)   De asemenea, părţile procedează la un schimb direct de informaţii privind alte subiecte pe care le consideră de comun acord ca având o importanţă potenţială pentru relaţiile lor comerciale, inclusiv aspectele de securitate alimentară, apariţia bruscă a bolilor la animale şi plante, avizele ştiinţifice şi alte evenimente importante referitoare la securitatea produselor. În special, părţile se angajează să se informeze reciproc atunci când aplică principiul zonelor lipsite de dăunători sau boli şi zonelor cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau bolilor, astfel după cum este prevăzut la articolul 6 din Acordul SPS.

(5)   Părţile convin să schimbe informaţii în domeniul supravegherii epidemiologice a bolilor la animale. În ceea ce priveşte protecţia fitosanitară, părţile vor schimba, de asemenea, informaţii privind apariţia paraziţilor care prezintă un pericol cunoscut şi imediat pentru cealaltă parte.

(6)   Părţile convin să coopereze în vederea alertării reciproce rapide atunci când noile reguli regionale ar putea avea un impact asupra schimburilor lor comerciale reciproce.

Articolul 42

Cooperarea în cadrul organismelor internaţionale

Părţile convin să coopereze cu organismele internaţionale de standardizare, inclusiv pentru a facilita participarea reprezentanţilor ivorieni la reuniunile acestor organisme.

Articolul 43

Cooperarea

(1)   Părţile recunosc importanţa cooperării în domeniul reglementărilor tehnice, al standardelor şi al evaluării conformităţii pentru realizarea obiectivelor prezentului capitol.

(2)   Părţile convin să coopereze, în conformitate cu dispoziţiile articolului 4, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi competitivităţii produselor prioritare pentru Côte d’Ivoire şi accesului pe piaţa Comunităţii Europene, inclusiv prin măsuri de asistenţă, în special de natură financiară, în următoarele domenii:

(a)	instituirea unui cadru adecvat pentru schimbul de informaţii şi împărtăşirea experienţei între părţi;

(b)	adoptarea de standarde şi reglementări tehnice, proceduri de evaluare a conformităţii şi de măsuri sanitare şi fitosanitare armonizate la nivel regional pe baza standardelor internaţionale în domeniu;

c)	consolidarea capacităţilor părţilor interesate publice şi private, inclusiv informarea şi formarea, pentru a se conforma la standardele, reglementările şi măsurile Comunităţii Europene şi pentru a putea participa în cadrul autorităţilor internaţionale;

(d)	dezvoltarea capacităţilor naţionale pentru evaluarea conformităţii produselor şi pentru accesul pe piaţa Comunităţii Europene.

TITLUL IV

SERVICII, INVESTIŢII ŞI REGULI ÎN MATERIE DE COMERŢ

Articolul 44

Pe baza Acordului de la Cotonou, părţile se angajează să ia toate măsurile necesare şi să coopereze în scopul de a încuraja negocierea şi încheierea în cel mai scurt timp a unui APE general, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale OMC, între CE şi Africa de Vest în ansamblul ei, în următoarele domenii:

(a)	comerţul cu servicii şi comerţul electronic;

(b)	investiţii;

(c)	plăţi curente şi circulaţia capitalurilor;

(d)	concurenţă;

(e)	proprietate intelectuală;

(f)	achiziţii publice;

(g)	dezvoltare durabilă;

(h)	protecţia datelor cu caracter personal.

Părţile iau toate dispoziţiile necesare pentru a încuraja încheierea unui APE general între CE şi Africa de Vest până la sfârșitul anului 2008.

TITLUL V

PREVENIREA ŞI SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

CAPITOLUL 1

Obiectiv şi domeniu de aplicare

Articolul 45

Obiectiv

Obiectivul prezentului titlu îl constituie prevenirea şi soluţionarea litigiilor care ar putea apărea între părţi pentru a se putea ajunge, în măsura posibilului, la o soluţie reciproc satisfăcătoare.

Articolul 46

Domeniu de aplicare

(1)   Prezentul titlu se aplică în cazul oricărui litigiu privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord, cu excepţia dispoziţiilor din titlul II al acordului şi exceptând cazul în care există dispoziţii contrare exprese.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), procedura prevăzută la articolul 98 din Acordul de la Cotonou este aplicabilă în eventualitatea unui litigiu privind finanţarea cooperării pentru dezvoltare, astfel cum este definită în Acordul de la Cotonou.

CAPITOLUL 2

Consultări şi mediere

Articolul 47

Consultări

(1)   Părţile depun eforturi pentru soluţionarea litigiilor care sunt reglementate de articolul 46 prin iniţierea de consultări de bună-credinţă, în scopul de a ajunge la o soluţie reciproc satisfăcătoare.

(2)   O parte care intenţionează să iniţieze consultări procedează în acest sens prezentând celeilalte părţi o cerere în scris, a cărei copie este transmisă Comitetului APE, şi în care precizează măsura contestată şi dispoziţiile din acord cu care partea consideră că măsura nu este în conformitate.

(3)   Se organizează consultări în termen de 40 de zile de la data depunerii cererii. Acestea se consideră încheiate la 60 de zile de la data depunerii cererii, cu excepţia cazului în care cele două părţi convin să continue consultările după expirarea termenului menționat. Informaţiile comunicate pe parcursul consultărilor rămân confidenţiale.

(4)   În situaţii urgente, în special cele care implică produse alimentare perisabile sau de sezon, se organizează consultări în termen de 15 zile de la data depunerii cererii şi se consideră încheiate în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

(5)   În cazul în care consultările nu se organizează în termenele prevăzute la alineatul (3) sau la alineatul (4) sau în cazul în care consultările s-au încheiat şi nu s-a ajuns la niciun acord privind o soluţie reciproc satisfăcătoare, partea reclamantă poate solicita instituirea unei comisii de arbitraj, în conformitate cu articolul 49.

Articolul 48

Mediere

(1)   În cazul în care consultările nu duc la o soluţie reciproc satisfăcătoare, părţile pot, printr-un acord amiabil, să recurgă la un mediator. Termenii de referinţă ai medierii vor fi cei prezentaţi în cererea de consultare, sub rezerva cazului în care părţile dispun altfel.

(2)   În cazul în care părţile nu convin asupra unui mediator în termen de 10 zile de la data prezentării cererii de mediere, preşedintele Comitetului APE sau reprezentantul acestuia, selectează, prin tragere la sorţi, un mediator dintre persoanele care se află pe lista menţionată la articolul 64 şi care nu sunt resortisanţi ai părţilor. Selectarea are loc în termen de 20 de zile de la prezentarea cererii de mediere, în prezenţa unui reprezentant al fiecărei părţi. Mediatorul convoacă o reuniune cu părţile, în cel mult 30 de zile de la data desemnării sale. Mediatorul primeşte opiniile fiecărei părţi cu cel puţin 15 zile înainte de reuniune şi comunică avizul său în cel mult 45 de zile de la data desemnării sale.

(3)   În avizul său, mediatorul poate formula recomandări privind modul de reglementare a litigiului, care să fie conforme cu dispoziţiile menţionate la articolul 53. Avizul mediatorului nu are caracter obligatoriu.

(4)   Părţile pot conveni asupra modificării termenelor menţionate la alineatul (2). De asemenea, mediatorul poate decide să modifice termenele respective la solicitarea oricăreia dintre părţi sau din proprie iniţiativă, în funcţie de dificultăţile specifice cu care se confruntă partea în cauză sau de complexitatea cazului.

(5)   Procedurile de mediere, cu precădere informaţiile comunicate şi poziţiile luate de părţi pe parcursul acestor proceduri rămân confidenţiale.

CAPITOLUL 3

Proceduri de soluţionare a litigiilor

Secţiunea I

Procedura de arbitraj

Articolul 49

Iniţierea procedurii de arbitraj

(1)   În cazul în care părţile nu reuşesc să reglementeze diferendul, după ce au recurs la consultările prevăzute la articolul 47 sau, după ce au recurs la medierea prevăzută la articolul 48, partea reclamantă poate solicita instituirea unei comisii de arbitraj.

(2)   Cererea de instituire a unei comisii de arbitraj este adresată în scris părţii pârâte şi Comitetului APE. În cererea sa, partea reclamantă precizează măsurile specifice contestate şi explică motivele pentru care aceste măsuri constituie o încălcare a dispoziţiilor prezentului acord.

Articolul 50

Crearea unei comisii de arbitraj

(1)   O comisie de arbitraj este formată din trei arbitri.

(2)   În termen de 10 zile de la adresarea cererii de instituire a unei comisii de arbitraj Comitetului APE, părţile se consultă pentru a ajunge la un acord privind componenţa comisiei de arbitraj.

(3)   În cazul în care părţile nu reuşesc să convină asupra componenţei comisiei de arbitraj, în termenul prevăzut la alineatul (2), oricare dintre părţi poate cere preşedintelui Comitetului APE sau reprezentantului acestuia să selecteze cei trei membri ai comisiei de arbitraj prin tragere la sorţi din lista stabilită în temeiul articolului 64, unul dintre aceşti membri făcând parte dintre persoanele desemnate de partea reclamantă, un al doilea dintre persoanele desemnate de partea pârâtă şi al treilea dintre persoanele care au fost desemnate de cele două părţi pentru a prezida reuniunile. În cazul în care părţile au convenit asupra selectării unuia sau mai multora dintre membrii comisiei de arbitraj, membrul sau membrii rămas (rămaşi) este (sunt) selectat (selectaţi) în conformitate cu aceeaşi procedură.

(4)   Preşedintele Comitetului APE sau reprezentantul acestuia selectează arbitrii, în termen de cinci zile de la cererea menţionată la alineatul (3), depusă de una dintre părţi, în prezenţa câte unui reprezentant al fiecărei părţi.

(5)   Data instituirii comisiei de arbitraj este data la care sunt selectaţi cei trei arbitri.

Articolul 51

Raportul intermediar al comisiei de arbitraj

Comisia de arbitraj comunică părţilor un raport intermediar care include atât secţiuni descriptive, cât şi observaţiile şi concluziile sale, de regulă, în cel mult 120 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. În termen de cincisprezece zile de la comunicarea raportului intermediar de către comisia de arbitraj, oricare parte poate prezenta observații în scris referitoare la aspecte precise din raportul intermediar.

Articolul 52

Hotărârea comisiei de arbitraj

(1)   Comisia de arbitraj comunică hotărârea sa părţilor şi Comitetului APE, în cel mult 150 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. În cazul în care consideră că acest termen nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj comunică în scris acest lucru părţilor şi Comitetului APE, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia estimează să îşi finalizeze activitatea. În niciun caz hotărârea arbitrajului nu ar trebui pronunţată în cel mult 180 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.

(2)   În cazuri de urgenţă, inclusiv cele care implică produse alimentare perisabile şi de sezon, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a pronunţa hotărârea în termen de 75 de zile de la data instituirii sale. În niciun caz comisia nu ar trebui să pronunţe hotărârea în mai mult de 90 de zile de la data instituirii sale. Comisia de arbitraj poate pronunţa o hotărâre preliminară cu privire la eventuala urgenţă a cazului, în termen de zece zile de la instituirea sa.

(3)   Fiecare parte poate solicita comisiei de arbitraj să formuleze recomandări privind modul în care partea pârâtă ar putea să acţioneze în mod conform.

Secţiunea II

Conformare

Articolul 53

Conformarea cu decizia comisiei de arbitraj

Fiecare parte ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare hotărârea comisiei de arbitraj şi părţile depun toate eforturile pentru a conveni asupra unui termen de executare a hotărârii.

Articolul 54

Termenul rezonabil pentru conformare

(1)   În cel mult treizeci de zile de la notificarea părţilor cu privire la hotărârea comisiei de arbitraj, partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante şi Comitetului APE termenul necesar pentru a se conforma hotărârii (denumit în continuare „termen rezonabil”).

(2)   În cazul în care există un dezacord între părţi cu privire la termenul rezonabil pentru a se conforma hotărârii comisiei de arbitraj, partea reclamantă solicită în scris comisiei de arbitraj, în termen de 20 de zile de primirea notificării de la partea pârâtă, să stabilească durata termenului rezonabil. Această cerere este notificată în acelaşi timp celeilalte părţi şi Comitetului APE. Comisia de arbitraj comunică hotărârea sa părţilor şi Comitetului APE, în termen de 30 de zile de la prezentarea cererii.

(3)   Pentru a determina durata termenului rezonabil, comisia de arbitraj ia în considerare durata de timp de care partea pârâtă ar avea nevoie în mod normal pentru adoptarea de măsuri legislative sau administrative comparabile cu cele pe care partea reclamantă le consideră ca fiind necesare pentru asigurarea conformităţii. În egală măsură, comisia de arbitraj poate să ia în considerare constrângerile care pot afecta adoptarea de către partea pârâtă a măsurilor necesare.

(4)   În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii săi nu sunt în măsură să se întrunească din nou, se aplică procedurile prevăzute la articolul 50. Termenul pentru pronunţarea hotărârii este de 45 de zile de la data depunerii cererii menţionate la alineatul (2).

(5)   Termenul rezonabil poate fi prelungit cu acordul comun al părţilor.

Articolul 55

Reexaminarea măsurilor adoptate pentru conformarea la hotărârea comisiei de arbitraj

(1)   Partea pârâtă notifică celeilalte părţi şi Comitetului APE, înainte de încheierea termenului rezonabil, măsurile adoptate pentru a se conforma hotărârii de arbitraj.

(2)   În cazul în care există un dezacord între părţi cu privire la compatibilitatea măsurilor notificate în temeiul alineatului (1) cu dispoziţiile prezentului acord, partea reclamantă poate cere în scris comisiei de arbitraj să se pronunţe în această privinţă. Cererea precizează măsurile specifice în discuţie şi explică motivele pentru care măsurile sunt incompatibile cu dispoziţiile prezentului acord. Comisia de arbitraj îşi notifică hotărârea în termen de 90 de zile de la data prezentării cererii. În cazuri de urgenţă, mai ales cele care implică produse alimentare perisabile şi de sezon, comisia de arbitraj îşi notifică hotărârea în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.

(3)   În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii săi nu sunt în măsură să se întrunească din nou, se aplică procedurile prevăzute la articolul 50. Termenul pentru notificarea hotărârii este de 105 de zile de la data prezentarea cererii menţionate la alineatul (2).

Articolul 56

Soluţii temporare în caz de neconformare

(1)   În cazul în care partea pârâtă nu notifică, înainte de expirarea termenului rezonabil, măsurile pe care le-a luat pentru a se conforma hotărârii comisiei de arbitraj sau în cazul în care comisia hotărăşte că măsurile notificate în temeiul articolului 55 alineatul (1) nu sunt compatibile cu obligaţiile care revin părţii respective în temeiul dispoziţiilor prevăzute la articolul 53, partea pârâtă trebuie, în cazul în care partea reclamantă îi solicită acest lucru, să îi propună o ofertă de despăgubire temporară.

(2)   În cazul în care părţile nu ajung la un acord privind despăgubirea, în termen 30 de zile de la încheierea termenului rezonabil sau de la hotărârea comisiei de arbitraj, menţionată la articolul 55, conform căreia măsurile de conformare nu sunt compatibile cu dispoziţiile prevăzute la articolul 53, partea reclamantă are dreptul, după ce a notificat cealaltă parte, să adopte măsuri corespunzătoare. Atunci când adoptă aceste măsuri, partea reclamantă încearcă să selecteze măsurile care afectează cel mai puţin cu putinţă realizarea obiectivelor prezentului acord şi ia în considerare impactul acestora asupra economiei părţii pârâte.

În orice caz, măsurile adecvate adoptate în temeiul prezentului alineat nu afectează furnizarea unei asistenţe pentru dezvoltare pentru Côte d’Ivoire.

(3)   CE face dovadă de moderaţie cu privire la solicitarea unei compensaţii sau în adoptarea de măsuri adecvate în temeiul alineatelor (1) şi (2) din prezentul articol şi ţine cont de faptul că partea ivoriană este o ţară în curs de dezvoltare.

(4)   Măsurile adecvate sau compensarea sunt temporare şi se aplică numai până în momentul retragerii sau modificării măsurii considerate ca încălcând dispoziţiile menţionate la articolul 53, astfel încât să se asigure conformitatea acesteia cu dispoziţiile respective sau până în momentul în care părţile vor fi convenit să soluţioneze litigiul.

Articolul 57

Examinarea măsurilor de conformare în urma adoptării măsurilor adecvate

(1)   Partea pârâtă notifică cealaltă parte şi Comitetul APE cu privire la măsurile adoptate pentru a se conforma hotărârii comisiei de arbitraj şi, în cadrul notificării, solicită încetarea aplicării măsurilor adecvate de către partea reclamantă.

(2)   În cazul în care părţile nu ajung la un acord privind compatibilitatea măsurilor notificate cu dispoziţiile prezentului acord în termen de 30 de zile de la depunerea notificării, partea reclamantă cere în scris comisiei de arbitraj să hotărască în această privinţă. Cererea este notificată celeilalte părţi şi Comitetului APE. Hotărârea comisiei de arbitraj este comunicată părţilor şi Comitetului APE, în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că oricare dintre măsurile adoptate pentru conformare nu respectă dispoziţiile prezentului acord, comisia hotărăşte dacă partea reclamantă poate continua să aplice măsuri adecvate. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că măsurile adoptate pentru conformare respectă dispoziţiile prezentului acord, aplicarea măsurilor adecvate încetează.

(3)   În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii săi nu sunt în măsură să se întrunească din nou, se aplică procedurile prevăzute la articolul 50. Termenul pentru notificarea hotărârii este de 60 de zile de la data prezentării cererii menţionate la alineatul (2).

Secţiunea III

Dispoziţii comune

Articolul 58

Soluţie reciproc satisfăcătoare

În temeiul prezentului titlu, în orice moment, părţile pot ajunge la o soluţie reciproc satisfăcătoare în caz de litigiu. Părţile notifică Comitetul APE cu privire la acordul lor faţă de o astfel de soluţie. În momentul adoptării unei soluţii reciproc satisfăcătoare, procedura trebuie încheiată.

Articolul 59

Regulament intern

(1)   Procedurile de soluţionare a litigiilor prevăzute în capitolul 3 din prezentul titlu fac obiectul regulamentului intern pe care Comitetul APE îl adoptă în decurs de trei luni de la instituirea sa.

(2)   Reuniunile comisiei de arbitraj sunt deschise publicului, în conformitate cu regulamentul intern, cu excepţia cazului în care comisia de arbitraj hotărăşte altfel din proprie iniţiativă sau la cererea părţilor.

Articolul 60

Informaţii generale şi tehnice

La cererea unei părţi sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj îşi poate procura informaţii din orice sursă, inclusiv de la părţile implicate în litigiu dacă consideră acest lucru oportun pentru procedura de arbitraj. Comisia de arbitraj are, de asemenea, dreptul să solicite opinia unor experţi, dacă consideră acest lucru oportun. Părţile interesate sunt autorizate să prezinte comisiei de arbitraj observaţii cu titlu de „amicus curiae”, în conformitate cu regulamentul intern. Informaţiile obţinute în acest fel trebuie comunicate fiecăreia dintre părţi şi fac obiectul observaţiilor acestora.

Articolul 61

Regimul lingvistic al observaţiilor

Observaţiile orale şi scrise se formulează în oricare dintre limbile oficiale ale părţilor. Părţile încearcă totuşi, pe cât posibil, să adopte o limbă oficială comună celor două părţi ca limbă de lucru comună şi ţin seama în special de faptul că partea ivoriană este o ţară în curs de dezvoltare, mai ales cu privire la dificultăţile de traducere.

Articolul 62

Reguli de interpretare

Comisia de arbitraj are obligaţia de a interpreta dispoziţiile prezentului acord în conformitate cu normele obişnuite de interpretare a dreptului public internaţional, inclusiv în conformitate cu Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor. Hotărârile comisiei de arbitraj nu pot nici spori nici reduce drepturile şi obligaţiile prevăzute de dispoziţiile prezentului acord.

Articolul 63

Hotărârile comisiei de arbitraj

(1)   Comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a lua hotărârile prin consens. Cu toate acestea, în cazul în care nu se poate ajunge la o hotărâre prin consens, se decide asupra obiectului diferendului printr-un vot în majoritate, însă opiniile divergente ale arbitrilor nu vor fi în niciun caz publicate.

(2)   Hotărârea prezintă constatările pe fondul cauzei, aplicabilitatea dispoziţiilor relevante din prezentul acord şi raţionamentul care a stat la baza constatărilor şi a concluziilor la care a ajuns comisia de arbitraj. Comitetul APE face cunoscută publicului hotărârea comisiei de arbitraj, cu excepţia cazului în care hotărăşte altfel.

CAPITOLUL 4

Dispoziţii generale

Articolul 64

Lista arbitrilor

(1)   Comitetul APE stabileşte, în cel mult trei luni de la aplicarea provizorie a prezentului acord, o listă cu 15 persoane care doresc şi sunt în măsură să îndeplinească funcţia de arbitri. Fiecare dintre părţi alege cinci persoane capabile să fie arbitri. Cele două părţi convin, de asemenea, asupra alegerii a cinci persoane care nu sunt resortisanţi ai niciuneia dintre părţi şi cărora ar putea să li se solicite să prezideze comisia de arbitraj. Comitetul APE se asigură că această listă este menţinută completă în permanenţă.

(2)   Arbitrii deţin cunoştinţe specializate sau experienţă aferentă în domeniul dreptului şi comerţului internaţional. Aceştia sunt independenţi, îşi exercită funcţiile în nume propriu şi nu acceptă instrucţiuni din partea vreunei organizaţii sau vreunui guvern, nu sunt afiliaţi la administraţia vreuneia dintre părţi şi respectă codul de conduită anexat la regulamentul intern.

(3)   Comitetul APE poate stabili o listă suplimentară de 15 persoane care deţin cunoştinţe sectoriale specializate privind aspectele specifice vizate de prezentul acord. În cazul în care se recurge la procedura de selecţie menţionată la articolul 50 alineatul (2), preşedintele Comitetului APE poate utiliza o astfel de listă sectorială cu acordul ambelor părţi.

Articolul 65

Relația cu obligaţiile faţă de OMC

(1)   Comisiile de arbitraj instituite în temeiul prezentului acord nu se pronunţă asupra diferendelor legate de drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi, în temeiul Acordului de instituire a OMC.

(2)   Recurgerea la dispoziţiile privind soluţionarea litigiilor din prezentul acord nu aduce atingere niciunei acţiuni iniţiate în cadrul OMC, inclusiv unei acţiuni de soluţionare a litigiilor. Cu toate acestea, atunci când o parte a iniţiat, în legătură cu o anumită măsură, o procedură de soluţionare a litigiilor, în temeiul fie al articolului 49 alineatul (1), fie în temeiul Acordului OMC, aceasta nu poate iniţia o procedură de soluţionare a litigiilor cu privire la aceeaşi măsură, în celălalt for, înainte ca prima procedură să se fi încheiat. În sensul prezentului alineat, se consideră că o parte a iniţiat o procedură de soluţionare a litigiilor, în temeiul Acordului OMC, din momentul în care a depus o cerere de instituire a unei comisii de arbitraj, în temeiul articolului 6 din Memorandumul OMC de înţelegere privind soluţionarea litigiilor.

(3)   Prezentul acord nu poate împiedica părţile să aplice suspendarea obligaţiilor autorizată de organismul de soluţionare a litigiilor din cadrul OMC.

Articolul 66

Termene

(1)   Termenele prevăzute în prezentul titlu, inclusiv termenele acordate comisiilor de arbitraj pentru notificarea propriilor hotărâri sunt calculate în zile calendaristice, începând din ziua următoare acţiunii sau faptei la care se raportează.

(2)   Orice termen menţionat în prezentul titlu poate fi prelungit, cu acordul comun al părţilor.

Articolul 67

Modificarea titlului V

Atât Comitetul EPA cât şi oricare dintre părţi are dreptul să solicite modificarea titlului V. Cererile de modificare sunt examinate de Comitetul APE. Modificările intră în vigoare doar după aprobarea de către părţi.

TITLUL VI

EXCEPŢII GENERALE

Articolul 68

Clauza de excepţie generală

Sub rezerva cerinţei conform căreia aceste măsuri nu sunt puse în aplicare într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părţi atunci când trebuie să prevaleze condiţii similare sau o restricţie disimulată privind comerţul cu bunuri şi servicii sau privind stabilirea, nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau aplicarea de către părţi a măsurilor care:

(a)	sunt necesare pentru protejarea securităţii publice, moralităţii publice sau pentru menţinerea ordinii publice;

(b)	sunt necesare pentru protejarea vieţii sau sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor;

(c)

sunt necesare pentru a asigura respectarea legilor sau regulamentelor şi care nu sunt incompatibile cu dispoziţiile prezentului acord, inclusiv măsurile privind: (i) prevenirea practicilor neloiale şi frauduloase şi mijloacele de remediere a consecinţelor nerespectării obligaţiilor financiare în cadrul contractelor; (ii) protejarea vieţii private a persoanelor în ceea ce priveşte prelucrarea şi diseminarea datelor cu caracter personal şi protecţia confidenţialităţii dosarelor şi conturilor personale; (iii) securitatea; (iv) aplicarea reglementărilor şi procedurilor vamale; sau (v) protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;

(d)	sunt legate de importul sau exportul de aur sau de argint;

(e)	sunt necesare pentru protejarea patrimoniului naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică;

(f)	sunt legate de conservarea resurselor naturale epuizabile, în cazul în care aceste măsuri implică restricţii privind producţia sau consumul intern de bunuri, prestarea sau consumul de servicii interne, precum şi privind investitorii interni;

(g)	sunt legate de produsele realizate în penitenciare; sau

(h)	sunt incompatibile cu articolul 19 privind tratamentul intern în măsura în care diferenţa de tratament vizează asigurarea instituirii sau colectării eficiente sau echitabile a unor taxe directe asupra activităţilor economice ale investitorilor sau prestatorilor de servicii din cealaltă parte.

Articolul 69

Excepţii privind securitatea

(1)   Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează în sensul de a:

(a)	impune părţilor obligaţia de a furniza informaţii a căror divulgare ar considera-o contrară intereselor lor fundamentale în domeniul securităţii;

(b)

împiedica părţile să întreprindă vreo acţiune pe care ar considera-o necesară pentru protejarea intereselor lor fundamentale în domeniul securităţii: (i) în ceea ce priveşte materialele fisionabile şi fuzionabile sau materialele din care sunt obţinute acestea; (ii) în ceea ce priveşte activităţile economice realizate în mod direct sau indirect în scopul livrării de materiale sau al aprovizionării unei unităţi militare; (iii) în ceea ce priveşte producţia sau comerţul cu arme, muniţii şi material de război; (iv) în ceea ce priveşte achiziţiile publice indispensabile pentru securitatea naţională sau pentru apărarea naţională; sau (v) decisă pe timp de război sau în orice alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale; sau

(c)	împiedica părţile să întreprindă vreo acţiune în scopul de a îndeplini obligaţiile pe care le-au acceptat pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.

(2)   Comitetul APE este informat cât mai bine cu putinţă cu privire la măsurile luate în temeiul alineatului 1 literele (b) şi (c) şi cu privire la data de încetare a acestora.

Articolul 70

Fiscalitate

(1)   Nicio dispoziţie a prezentului acord sau a oricărui sistem adoptat în cadrul acestuia nu se interpretează ca împiedicând părţile să facă distincţii, cu privire la aplicarea dispoziţiilor relevante din legislaţia lor fiscală, între contribuabilii care nu se află într-o situaţie identică, în special în ceea ce priveşte domiciliul sau locul în care este investit capitalul acestora.

(2)   Nicio dispoziţie a prezentului acord sau a oricărui acord adoptat în cadrul acestuia nu poate fi interpretată ca împiedicând adoptarea sau executarea vreunei măsuri destinate să prevină eludarea sau evaziunea fiscală, conform convenţiilor privind evitarea dublei impozitări sau în virtutea altor sisteme fiscale sau a legislaţiei fiscale naţionale.

(3)   Nicio dispoziţie a prezentului acord nu va afecta drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute de orice convenţie în domeniul fiscal. În cazul existenţei unei neconcordanţe între prezentul acord şi orice astfel de convenţie, aceasta din urmă prevalează în ceea ce priveşte dispoziţiile neconcordante.

TITLUL VII

DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE, GENERALE ŞI FINALE

Articolul 71

Continuarea negocierilor şi punerea în aplicare a prezentului acord

(1)   Părţile continuă negocierile în conformitate cu dispoziţiile prezentului acord.

(2)   În momentul încheierii negocierilor, proiectele de modificare rezultate se supun spre aprobare autorităţilor naţionale competente.

Articolul 72

Definirea părţilor şi îndeplinirea obligaţiilor

(1)   Părţile contractante la prezentul acord sunt Republica Côte d’Ivoire, denumită „partea ivoriană” sau „Côte d’Ivoire” pe de o parte, şi Comunitatea Europeană sau statele membre ale acesteia ori Comunitatea Europeană şi statele sale membre, în funcţie de domeniile respective de competenţă ale acestora prevăzute în Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, denumită „CE”, pe de altă parte.

(2)   În sensul prezentului acord, termenul „parte” se referă la Côte d’Ivoire sau la CE, după cum este cazul. Termenul „părţi” se referă la Côte d’Ivoire şi la CE.

(3)   Părţile adoptă orice măsuri generale sau specifice necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului acord şi se asigură că obiectivele stabilite în prezentul acord sunt îndeplinite.

Articolul 73

Comitetul APE

(1)   În scopul punerii în aplicare a prezentului acord, în termen de trei luni de la semnarea acestuia, se instituie un Comitet APE.

(2)   Părţile convin că alcătuirea, organizarea şi funcţionarea Comitetului APE respectă principiul egalităţii. Comitetul îşi stabileşte normele de organizare şi de funcţionare.

(3)   Comitetul APE este responsabil de administrarea tuturor domeniilor vizate de prezentul acord şi de realizarea tuturor sarcinilor menţionate în prezentul acord.

(4)   În vederea facilitării comunicării şi asigurării punerii în aplicare eficiente a prezentului acord, fiecare parte desemnează un corespondent în cadrul Comitetului APE.

(5)   Reuniunile Comitetului APE pot fi deschise terţilor. Comisiile Uniunii Economice şi Monetare a Africii de Vest (WAEMU) şi CEDEAO pot fi invitate la reuniunile comitetului EPA în conformitate cu procedurile interne ale acestora.

Articolul 74

Regiuni ultraperiferice ale Comunităţii Europene

(1)   Având în vedere apropierea geografică dintre regiunile ultraperiferice ale Comunităţii Europene şi ale Côte d'Ivoire şi în scopul întăririi legăturilor economice şi sociale dintre aceste regiuni şi Côte d'Ivoire, părţile depun eforturi în sensul favorizării cooperării în toate domeniile vizate de prezentul acord, a facilitării comerţului cu bunuri şi servicii, precum şi în sensul promovării investiţiilor şi încurajării legăturilor de transport şi de comunicaţii dintre regiunile ultraperiferice şi Côte d'Ivoire.

(2)   Obiectivele enunţate la alineatul (1) se urmăresc, pe cât posibil, prin încurajarea participării comune a Côte d'Ivoire şi a regiunilor ultraperiferice la programe cadru şi la programe specifice ale Comunităţii Europene în domeniile vizate de prezentul acord.

(3)   CE depune eforturi să asigure coordonarea între diferitele instrumente financiare ale politicii de coeziune şi de dezvoltare a Comunităţii Europene, în scopul de a încuraja cooperarea dintre Côte d'Ivoire şi regiunile ultraperiferice ale Comunităţii Europene în domeniile vizate de prezentul acord.

(4)   Nicio dispoziţie a prezentului acord nu împiedică CE să aplice măsurile existente destinate abordării situaţiei structurale, sociale şi economice a regiunilor ultraperiferice, în conformitate cu articolul 299 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Articolul 75

Intrare în vigoare şi denunţare

(1)   Prezentul acord se semnează, ratifică sau aprobă în conformitate cu regulile constituţionale specifice fiecărei părţi sau, în cazul CE, cu regulile şi procedurile interne.

(2)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care partea ivoriană şi CE îşi notifică reciproc îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

(3)   Notificările se transmit Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, care este depozitarul prezentului acord.

(4)   Până la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile convin asupra aplicării provizorii a acordului, în conformitate cu legislaţia lor respectivă sau prin ratificarea acordului.

(5)   Aplicarea provizorie se notifică depozitarului. Acordul se aplică provizoriu la zece zile după primirea ultimei notificări privind aplicarea provizorie, din partea CE sau a Côte d’Ivoire.

(6)   Fără a aduce atingere alineatului (4), CE şi Côte d’Ivoire pot aplica acordul, în întregime sau parţial, înainte de aplicarea sa provizorie, în măsura în care acest lucru este posibil în temeiul legislaţiei lor interne.

(7)   Fiecare parte poate notifica în scris celeilalte părţi intenţia sa de denunţare a prezentului acord. Denunţarea produce efecte la şase luni de la data notificării celeilalte părţi.

(8)   Prezentul acord va fi înlocuit de un APE general încheiat la nivel regional cu CE la data intrării sale în vigoare. În acest caz, părţile depun eforturi pentru a garanta că APE general la nivel regional la nivel regional păstrează beneficiile obţinute de Côte d’Ivoire în temeiul prezentului acord.

Articolul 76

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de-o parte, pe teritoriile în care se aplică Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în conformitate cu condiţiile prevăzute de acesta şi, pe de altă parte, pe teritoriul Côte d’Ivoire.

Articolul 77

Aderarea unor noi state membre ale Uniunii Europene

(1)   Comitetul APE va fi informat cu privire la orice cerere de aderare din partea unui stat terţ de a deveni membru al Uniunii Europene. Pe parcursul negocierilor dintre Uniunea Europeană şi statul candidat, CE va furniza părţii ivoriene orice informaţie relevantă şi Côte d’Ivoire va transmite preocupările sale CE, pentru ca aceasta să le poată lua pe deplin în considerare. CE va notifica Côte d’Ivoire cu privire la orice aderare la Uniunea Europeană.

(2)   Orice nou stat membru al Uniunii Europene va deveni parte la prezentul acord de la data aderării sale la Uniunea Europeană, prin intermediul unei clauze înscrise în acest sens în actul de aderare. În cazul în care actul de aderare la Uniune nu prevede această aderare automată a noului stat membru al Uniunii Europene la prezentul acord, statul membru respectiv va adera la prezentul acord prin depunerea unui act de aderare la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, care va trimite copii legalizate părţii ivoriene.

(3)   Părţile vor examina efectele aderării de noi state membre ale Uniunii Europene asupra prezentului acord. Comitetul APE poate hotărî măsuri tranzitorii sau modificările care se impun.

Articolul 78

Dialogul privind aspectele financiare

Părţile convin asupra promovării dialogului, transparenţei şi schimbului de cele mai bune practici în domeniul politicii şi administraţiei fiscale.

Articolul 79

Colaborare în combaterea activităţilor financiare ilegale

CE şi Côte d’Ivoire se angajează să prevină şi să combată toate activităţile ilegale, frauduloase şi corupţia, spălarea banilor şi finanţarea terorismului. În acest sens, părţile iau măsurile legislative şi administrative necesare pentru a respecta standardele internaţionale, inclusiv cele stabilite în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind criminalitatea transfrontalieră şi protocoalele la aceasta, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind suprimarea finanţării terorismului şi recomandările Grupului de acţiune financiară. CE şi Côte d’Ivoire convin să facă schimb de informaţii şi să coopereze în aceste domenii.

Articolul 80

Raportul cu alte acorduri

(1)   Cu excepţia articolelor privind cooperarea pentru dezvoltare inclusă în titlul II din partea III a Acordului de la Cotonou, în cazul existenţei unei neconcordanţe între dispoziţiile prezentului acord şi dispoziţiile din partea III titlul II din Acordul de la Cotonou, dispoziţiile prezentului acord prevalează.

(2)   Nicio dispoziţie a prezentului acord nu poate fi interpretată ca opunându-se adoptării de către CE sau de către Côte d’Ivoire a unor măsuri, inclusiv măsuri comerciale, considerate adecvate şi prevăzute la articolele 11b, 96 şi 97 din Acordul de la Cotonou.

(3)   Părţile convin că nicio dispoziţie a prezentului acord nu le impune să acţioneze într-un mod incompatibil cu obligaţiile acestora în cadrul OMC.

Articolul 81

Texte autentice

Prezentul acord este redactat în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, maghiară, italiană, letonă, lituaniană, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză, fiecare dintre aceste texte fiind autentic în egală măsură.

În caz de contradicţie, se face trimitere la limba în care acordul a fost negociat, şi anume limba franceză.

Articolul 82

Anexe

Anexele şi protocoalele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

---

(1)  Se exclud statele membre.

(2)  Pentru acest calcul, se utilizează datele oficiale ale OMC privind principalii exportatori mondiali de mărfuri (cu excepţia comerţului intracomunitar).

(3)  În sensul prezentului articol, produsele agricole sunt produsele reglementate de anexa I la Acordul OMC privind agricultura.