ISSN 1830-3625 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 52 |
Cuprins |
|
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
|
||
|
* |
|
|
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie |
|
|
|
DECIZII |
|
|
|
Consiliu |
|
|
|
2009/121/CE |
|
|
* |
Decizia Consiliului din 18 decembrie 2008 de respingere a propunerii Comisiei privind un regulament al Consiliului de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește folosirea substanțelor antimicrobiene cu scopul de a elimina contaminarea suprafeței carcaselor de pasăre ( 1 ) |
|
|
|
2009/122/CE |
|
|
* |
||
|
|
2009/123/CE |
|
|
* |
||
|
|
Comisie |
|
|
|
2009/124/CE |
|
|
* |
||
|
|
2009/125/CE |
|
|
* |
|
|
Rectificări |
|
|
* |
||
|
* |
|
|
||
|
* |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie
REGULAMENTE
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/1 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 126/2009 AL COMISIEI
din 12 februarie 2009
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor (2), în special articolul 138 alineatul (1),
întrucât:
Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XV la regulamentul respectiv,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 138 din Regulamentul (CE) nr. 1580/2007 se stabilesc în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la 13 februarie 2009.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2009.
Pentru Comisie
Jean-Luc DEMARTY
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 350, 31.12.2007, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru determinarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Cod NC |
Codul țărilor terțe (1) |
Valoare forfetară de import |
0702 00 00 |
IL |
125,9 |
JO |
68,6 |
|
MA |
45,9 |
|
TN |
134,4 |
|
TR |
91,3 |
|
ZZ |
93,2 |
|
0707 00 05 |
JO |
170,1 |
MA |
134,2 |
|
TR |
176,1 |
|
ZZ |
160,1 |
|
0709 90 70 |
MA |
91,1 |
TR |
160,7 |
|
ZZ |
125,9 |
|
0709 90 80 |
EG |
94,1 |
ZZ |
94,1 |
|
0805 10 20 |
EG |
46,7 |
IL |
51,1 |
|
MA |
61,1 |
|
TN |
39,3 |
|
TR |
59,4 |
|
ZZ |
51,5 |
|
0805 20 10 |
IL |
146,6 |
MA |
110,6 |
|
ZZ |
128,6 |
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
CN |
72,2 |
IL |
91,5 |
|
MA |
161,0 |
|
PK |
51,5 |
|
TR |
63,8 |
|
ZZ |
88,0 |
|
0805 50 10 |
EG |
44,9 |
MA |
55,8 |
|
TR |
64,8 |
|
ZZ |
55,2 |
|
0808 10 80 |
AR |
91,9 |
CA |
90,4 |
|
CL |
67,8 |
|
CN |
82,2 |
|
MK |
32,6 |
|
US |
112,3 |
|
ZZ |
79,5 |
|
0808 20 50 |
AR |
109,4 |
CL |
79,6 |
|
CN |
49,2 |
|
US |
101,4 |
|
ZA |
111,2 |
|
ZZ |
90,2 |
(1) Nomenclatorul țărilor, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” reprezintă „alte origini”.
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/3 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 127/2009 AL COMISIEI
din 12 februarie 2009
de stabilire a procedurii și a condițiilor pentru vânzarea cerealelor păstrate de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție
(versiune codificată)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 43 litera (f), coroborat cu articolul 4,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CEE) nr. 2131/93 al Comisiei din 28 iulie 1993 de stabilire a procedurii și a condițiilor pentru vânzarea cerealelor păstrate de către organismele de intervenție (2) a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (3). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat. |
(2) |
Cerealele pot fi cumpărate de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție atât în condițiile măsurii obligatorii de intervenție prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, cât și ale unor măsuri speciale de intervenție la care se face referire în articolul 47 din regulamentul respectiv. |
(3) |
Cerealele deținute de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție trebuie vândute fără nici o discriminare între cumpărătorii comunitari. În principiu, pentru atingerea acestui obiectiv se fac invitații de participare la proceduri de ofertare. Totuși, în anumite cazuri ar trebui să fie posibil să se utilizeze alte măsuri de vânzare. |
(4) |
Pentru ca toate părțile interesate în Comunitate să fie tratate egal, trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțuri cu privire la invitațiile de participare la procedurile de ofertare și trebuie să treacă un timp rezonabil între data publicării și data închiderii depunerii ofertelor. Totuși, nu este necesară o astfel de publicitate în cazul cantităților mai mici de 5 000 de tone. |
(5) |
Produsele păstrate în stocurile de intervenție sunt destinate cu prioritate alimentației umane și hranei animalelor pentru a se ține seama de situațiile specifice ale pieței cerealelor. Cu toate acestea, cantitatea și calitatea produselor din stoc pot, temporar și ocazional, să facă necesară comercializarea lor în alte scopuri, în special pentru a răspunde angajamentelor Comunității atunci când situația stocurilor justifică acest lucru și când aprovizionarea piețelor alimentare tradiționale nu este amenințată. |
(6) |
O mai mare utilizare a transformării cerealelor pentru producerea de biocombustibili în transporturile comunitare face parte dintr-un ansamblu de măsuri destinate să răspundă angajamentelor comunitare în materie de mediu. În consecință, promovarea utilizării biocombustibililor poate să deschidă o nouă piață produselor agricole păstrate în stocurile de intervenție ale statelor membre, cu condiția ca prețurile aplicate vânzărilor de cereale să fie adaptate acestei piețe specifice a biocombustibililor. Cu toate acestea, achiziționarea de cereale destinate producerii de bioetanol și utilizarea acestuia ca biocombustibil pot fi deosebit de dificile. Prin urmare, este necesar să se prevadă, pentru aceste cazuri, posibilitatea de a comercializa stocurile de intervenție în condiții de preț speciale. |
(7) |
Vânzările, din stocurile de intervenție, de cereale pe piața comunitară se efectuează în funcție de stocurile disponibile și de situația piețelor. Ele pot fi influențate sau dependente de circumstanțe specifice sau excepționale care apar pe piețele respective și, prin urmare, trebuie, în aceste cazuri, să poată ține seama de aceste circumstanțe. În acest sens, este necesar să se prevadă condiții de preț care să permită, pe de o parte, evitarea perturbărilor pe piață și, pe de altă parte, efectuarea vânzărilor în funcție de circumstanțele menționate anterior. Acest obiectiv dublu poate fi atins în cazul în care prețul de vânzare corespunde, ținând seama de calitatea cerealelor puse în vânzare, prețului pieței de consum în cauză, luând în considerare cheltuielile de transport. |
(8) |
Vânzarea cerealelor la export trebuie să aibă loc la prețuri care se determină în fiecare caz în funcție de tendințele și cerințele pieței. Aceste vânzări nu trebuie să conducă, totuși, la denaturări în detrimentul exporturilor din piața deschisă. În consecință, trebuie fixat un preț de vânzare minim de către Comisie pe baza ofertelor depuse. |
(9) |
Prețul minim de vânzare se stabilește de către Comisie pe baza tuturor datelor relevante disponibile în ziua depunerii ofertelor. În scopul prevenirii speculațiilor și asigurării unor condiții identice pentru toți cei interesați în procedura de ofertare, ofertele trebuie însoțite de o cerere de licență de export și, după caz, de o cerere de stabilire în avans a restituirilor sau a taxelor la export. |
(10) |
Ofertele pentru cantități diferite sunt comparabile una cu alta numai atunci când se referă la cereale în situații identice. Cerealele propuse pentru procedura de ofertare sunt depozitate în locuri diferite. Se poate face o mai bună comparație, în cazul în care se restituie ofertantului câștigător costurile minime de transport de la locul în care sunt depozitate cerealele în cauză la locul de ieșire. Totuși, din motive bugetare, restituirea poate fi făcută numai față de locul de ieșire care poate fi obținut la cel mai mic cost. Locul respectiv trebuie determinat prin referire la facilitățile pentru exportul cerealelor. |
(11) |
În statele membre care nu au porturi maritime, ofertanții sunt penalizați prin cheltuieli de transport mai ridicate pentru cerealele puse în vânzare. Din această cauză, cerealele sunt mai greu de exportat din aceste state membre, ceea ce conduce mai ales la o durată de depozitare pentru intervenție mai lungă și la costuri suplimentare pentru bugetul comunitar. În consecință, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării, în anumite cazuri, a celor mai avantajoase cheltuieli de transport între locul de depozitare și locul de ieșire, pentru ca ofertele să fie comparabile. |
(12) |
Porturile croate Rijeka și Split erau porturi de ieșire tradiționale pentru țările din Europa Centrală înainte de aderarea acestora la Uniune. În consecință, este necesar ca Rijeka și Split să fie incluse printre locurile de ieșire care pot fi luate în considerare pentru calculul cheltuielilor de transport care pot fi rambursate în caz de export. |
(13) |
Procedurile de ofertare se pot desfășura în mod corespunzător numai atunci când cei interesați depun oferte serioase. Obiectivul respectiv poate fi atins prin solicitarea plătirii unei garanții, care este restituită la plătirea prețului de vânzare în limita de timp prevăzută. |
(14) |
În cazul invitațiilor de participare la procedura de ofertare pentru export, trebuie să se asigure că cerealele nu se întorc pe piața Comunității. Există acest risc atunci când prețul de vânzare este mai mic decât prețul minim care trebuie respectat în cazul revânzării pe piața internă. Ar trebui prevăzută în asemenea cazuri constituirea unei a doua garanții, care trebuie să fie egală cu diferența dintre prețul de vânzare și prețul minim. Ca o consecință, garanția poate fi returnată numai în cazul în care ofertantul câștigător care intenționează să exporte cerealele furnizează dovada la care se face referire în articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 al Comisiei din 15 aprilie 1999 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (4). |
(15) |
Pentru a permite o bună gestionare a regimului de intervenție a cerealelor, este necesar să se precizeze informațiile care trebuie comunicate Comisiei de către statele membre și să se prevadă ca acestea să fie transmise pe cale electronică. |
(16) |
În scopul asigurării că stocurile de intervenție sunt eliminate cât mai curând posibil și în cât mai mare măsură conform practicii comerciale, trebuie prevăzută o limită de timp referitoare la drepturile și obligațiile care derivă din alocare. |
(17) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestiune a organizării comune a piețelor agricole, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
VÂNZAREA PRIN INVITAȚIE DE PARTICIPARE LA PROCEDURA DE OFERTARE
Articolul 1
Vânzarea
(1) Cerealele cumpărate de către agențiile de plată sau agențiile de intervenție, denumite în continuare „agenții de intervenție”, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se pun în vânzare prin participare la procedura de ofertare sau, în cazul revânzării pe piața Comunității, prin licitație publică.
(2) În sensul prezentului regulament, „invitația de participare la procedura de ofertare” înseamnă competiția între părți interesate, ca răspuns la o cerere de ofertă, contractul fiind atribuit, pentru fiecare lot în parte, ofertantului care a depus oferta cea mai favorabilă dintre ofertele conforme cu dispozițiile prezentului regulament, prețul oferit fiind cel puțin egal cu prețul minim de vânzare stabilit de Comisie în conformitate cu articolul 14 alineatul (2).
Articolul 2
Deschiderea procedurii de ofertare
Deciziile de inițiere a procedurii de ofertare se iau în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Deciziile respective prevăd, în special:
(a) |
cantitățile care trebuie să facă obiectul invitațiilor de participare la procedura de ofertare; |
(b) |
data-limită pentru depunerea ofertelor, în cazul invitațiilor specifice de participare la procedura de ofertare, și data inițială și cea finală pentru depunerea ofertelor, în cazul invitațiilor permanente de participare la procedura de ofertare. |
Deciziile menționate la primul paragraf se aduc la cunoștința părților interesate prin publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Între data publicării și data-limită a primului termen de depunere a ofertelor trebuie să treacă o perioadă de cel puțin șase zile.
Articolul 3
Anunțul cu privire la invitațiile de participare la procedura de ofertare
(1) Cu cel puțin patru zile înainte de data-limită a primului termen de depunere a ofertelor, agențiile de intervenție stabilesc și dau publicității un anunț privind invitația de participare la procedura de ofertare, care cuprinde:
(a) |
clauzele și condițiile de vânzare suplimentare, compatibile cu dispozițiile din prezentul regulament; |
(b) |
principalele caracteristici fizice și tehnologice ale diferitelor loturi, constatate în momentul achiziționării de către agenția de intervenție sau cu ocazia controalelor efectuate ulterior; |
(c) |
locurile de depozitare, precum și numele și adresa administratorului depozitului. |
(2) Agențiile de intervenție se asigură că anunțul cu privire la invitația de participare la procedura de ofertare este făcut public în mod corespunzător, în special prin afișarea acestuia la sediul lor și prin difuzarea acestuia pe site-urile lor internet sau pe site-ul internet al ministerului de resort. În cazul invitațiilor permanente de participare la procedura de ofertare, agențiile de intervenție precizează în notificare termenele-limită de depunere a ofertelor pentru fiecare invitație parțială de participare la procedura de ofertare.
(3) În anunțurile cu privire la invitațiile de participare la procedura de ofertare se precizează cantitățile minime care trebuie cuprinse în oferte.
(4) Anunțurile cu privire la invitațiile de participare la procedura de ofertare, precum și toate modificările aduse acestora se transmit Comisiei înainte de expirarea primului termen de depunere a ofertelor.
Articolul 4
Calitatea cerealelor
Agențiile de intervenție iau toate măsurile necesare pentru a da posibilitatea părților interesate să evalueze calitatea cerealelor propuse pentru vânzare înainte de depunerea ofertelor.
Articolul 5
Ofertele
(1) Ofertele se întocmesc prin referire la calitatea reală a lotului la care se referă.
(2) Ofertele depuse nu pot fi modificate sau retrase.
(3) Ofertele nu sunt valabile decât în cazul în care sunt însoțite de dovada că ofertantul a constituit o garanție de 5 EUR pe tonă.
CAPITOLUL II
REGULI SPECIALE PRIVIND VÂNZAREA PE PIAȚA COMUNITARĂ
Articolul 6
Limitările invitației de participare la procedura de ofertare
(1) Articolul 2 nu se aplică la invitațiile de participare la procedura de ofertare a cantităților mai mici de 5 000 de tone.
(2) Invitațiile de participare la procedura de ofertare, menționate la articolul 2, pot fi limitate la utilizări și/sau destinații determinate.
Articolul 7
Condiții suplimentare privind ofertele
(1) Ofertelor li se aplică următoarele condiții suplimentare:
(a) |
în cazul revânzării porumbului și a sorgului pe parcursul primelor trei luni ale anului de comercializare și a grâului comun, a grâului dur, și a orzului pe parcursul primelor două luni ale anului de comercializare, ofertele câștigătoare trebuie să coteze un preț cel puțin egal cu prețul de intervenție aplicabil pentru a unsprezecea lună a anului de comercializare precedent, plus o creștere lunară stabilită pentru același an; |
(b) |
în cazul revânzării pe perioada restului anului de comercializare, oferta nu poate fi în nici un caz inferioară prețului de intervenție valabil în ultima zi a termenului de depunere a ofertelor; cu toate acestea, prețurile de intervenție care trebuie luate în considerare pe parcursul celei de-a douăsprezecea luni a anului de comercializare sunt cele valabile pentru a unsprezecea lună, plus o creștere lunară. |
Pentru ofertele câștigătoare, prețul de vânzare minim este stabilit la un nivel astfel încât să nu perturbe piețele cerealelor și corespunde cel puțin prețului constatat, pentru o calitate echivalentă și pentru o cantitate reprezentativă, pe piața locului de depozitare sau, în lipsa acesteia, pe piața cea mai apropriată, ținând seama de cheltuielile de transport.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), vânzarea pe piața comunitară poate fi organizată, pe baza unor invitații specifice de participare la procedura de ofertare în vederea transformării cerealelor în bioetanol și a utilizării acestuia pentru producerea de biocombustibili în Comunitate, cu condiția ca aprovizionarea piețelor alimentare tradiționale să nu fie amenințată. În acest caz, prețul de vânzare minim corespunde cel puțin prețului constatat, pentru o calitate echivalentă și pentru o cantitate reprezentativă, pe piețele produselor utilizate pentru producerea de biocombustibili, ținând seama de cheltuielile de transport.
(3) În cazul în care, pe parcursul unui an de comercializare, se produc perturbări în funcționarea organizării comune a piețelor, în special datorită dificultății apărute în vânzarea cerealelor la prețuri conforme cu alineatul (1), sau atunci când apar circumstanțe excepționale, vânzarea pe piața comunitară poate fi organizată, pe baza invitațiilor specifice de participare la procedura de ofertare, în condiții speciale și la prețuri de vânzare stabilite în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
Articolul 8
Informarea Comisiei cu privire la derularea procedurilor de ofertare
În a doua lună următoare celei de închidere a procedurii de ofertare, statul membru în cauză informează Comisia cu privire la desfășurarea procedurii de ofertare, indicând în special prețurile medii de vânzare ale diferitelor loturi și cantitățile vândute.
CAPITOLUL III
REGULI SPECIALE PENTRU PUNEREA ÎN VÂNZARE LA EXPORT
Articolul 9
Anunțul cu privire la invitațiile de participare la procedurile de ofertare
(1) În anunțurile cu privire la invitațiile de participare la procedurile de ofertare menționate la articolul 3, agențiile de intervenție specifică, pentru fiecare lot, portul sau locul de ieșire la care se poate ajunge cu costurile cele mai mici și care au facilități tehnice potrivite pentru exportarea cerealelor propuse pentru procedura de ofertare.
Costurile cele mai joase de transport între locul depozitării și locul încărcării în port sau locul de ieșire la care se face referire în primul paragraf se restituie ofertantului câștigător de către agenția de intervenție în funcție de cantitățile exportate. În cazuri speciale se poate lua o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pentru ca transportul să fie asigurat de către agenția de intervenție în aceleași condiții.
(2) În cazul în care un stat membru nu are port maritim, se poate decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, derogarea de la alineatul (1) din prezentul articol și prevederea, în cazul unui export dintr-un port maritim, a finanțării celor mai avantajoase cheltuieli de transport între locul de depozitare și locul de ieșire real, în limita unor plafoane indicate în anunțul cu privire la invitația de participare la procedura de ofertare.
În sensul prezentului alineat, porturile croate Rijeka și Split pot fi considerate ca locuri de ieșire.
(3) În cazul invitațiilor permanente de participare la procedura de ofertare, agenția de intervenție stabilește termenele-limită pentru depunerea ofertelor pentru fiecare invitație parțială de participare la procedura de ofertare.
Articolul 10
Ofertele
(1) Se poate prevedea ca ofertele elaborate conform articolului 47 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei (5) să nu fie admisibile.
(2) Ofertele pot fi refuzate atunci când se referă la loturi mai mici de 500 de tone.
(3) Ofertele pot fi făcute sub condiția atribuirii unei cantități determinate.
(4) Ofertele se consideră că se referă la cereale livrate, dar nu descărcate, în porturi sau la locul la care se face referire la articolul 9 alineatul (1).
(5) Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (1), ofertele se consideră valabile numai atunci când sunt însoțite de o cerere de licență de export și de o cerere pentru stabilirea în avans a restituirii la export sau a taxelor de export pentru destinația relevantă. Toate țările pentru care se aplică aceeași rată a restituirilor la export sau taxă de export se consideră ca fiind o singură „destinație”.
Articolul 11
Determinarea termenului de valabilitate a licențelor de export
Prin derogare de la dispozițiile articolului 22 alineatul (1) din Regulamentului (CE) nr. 376/2008, licențele de export eliberate conform prezentului regulament se consideră, în scopul determinării termenului de valabilitate, ca fiind eliberate în ultima zi a termenului de depunere a ofertelor.
Articolul 12
Condiții speciale privind rezilierea contractului
În cazul în care cererea de licență de export depusă de către ofertantul câștigător în conformitate cu articolului 10 alineatul (5) se întemeiază pe articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, agenția de intervenție anulează contractul cu privire la cantitățile pentru care licența nu este eliberată în conformitate cu articolul în cauză.
Articolul 13
Dovezi speciale privind efectuarea formalităților vamale
Prin derogare de la dispozițiile articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, nu este necesară dovada efectuării formalităților vamale pentru import pentru plata restituirii, cu condiția ca operatorul să demonstreze că cel puțin 1 500 de tone de produse cerealiere au părăsit teritoriul vamal comunitar la bordul unei nave maritime, în cazurile în care:
(a) |
restituirea aplicabilă în ziua depunerii ofertelor este diferită numai între Elveția și Liechtenstein, pe de o parte, și destinația „alte țări terțe”, pe de altă parte; |
(b) |
adjudecatarul a stabilit în avans cel mai scăzut standard de restituire, diferit de cel care se aplică pentru Elveția sau Liechtenstein. |
Această dovadă se aduce prin adăugarea uneia dintre mențiunile care figurează în anexa I, certificată de către autoritatea competentă, pe exemplarul de control menționat la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, pe documentul administrativ unic sau documentul național care dovedește ieșirea de pe teritoriul vamal al Comunității.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII COMUNE ȘI FINALE
Articolul 14
Prețul minim și atribuirea ofertelor
(1) La expirarea fiecărui termen de depunere a ofertelor, statul membru interesat înaintează Comisiei o listă de oferte, fără nume, indicând pentru fiecare ofertă în parte, în special numărul lotului, cantitatea, prețul oferit, precum și creșterile și reducerile de preț care se aplică.
(2) În conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia stabilește prețul minim de vânzare sau decide să nu dea curs ofertelor primite.
(3) În ceea ce privește invitațiile de participare la procedura de ofertare pentru export, prețul minim de vânzare se stabilește la un nivel care să nu afecteze celelalte exporturi.
Articolul 15
Informarea operatorilor
Agențiile de intervenție notifică imediat toți ofertanții cu privire rezultatul ofertei lor. De asemenea, înaintează declarațiile de acordare a contractului ofertanților câștigători în termen de 3 zile lucrătoare de la notificarea menționată, prin scrisoare recomandată sau telecomunicație scrisă.
Articolul 16
Plata cerealelor
Ofertanții câștigători plătesc cerealele înainte de a fi transportate sau în termen de cel mult o lună de la data depunerii declarației la care se face referire în articolul 15. Toate riscurile și costurile de depozitare aferente cerealelor care nu sunt transportate în perioada permisă pentru plată sunt în sarcina ofertanților câștigători.
Cerealele adjudecate și netransportate în perioada permisă pentru plată sunt considerate în orice sens îndepărtate la expirarea termenului respectiv. În acest caz, atunci când sunt vizate vânzările pe piața internă, prețul ofertat este ajustat prin referire la caracteristicile de calitate descrise în anunțul cu privire la invitația de participare la procedura de ofertare.
În cazul vânzărilor pentru export, prețul care trebuie plătit este cel cotat în ofertă, plus o creștere lunară, în cazul în care transportul are loc în luna următoare celei în care se acordă contractul.
Dacă ofertantul câștigător nu a plătit cerealele în perioada prevăzută la primul paragraf, contractul este anulat de către agenția de intervenție cu privire la cantitățile neplătite.
Articolul 17
Constituirea, eliberarea și reținerea garanțiilor
(1) Garanțiile la care se face referire în prezentul regulament se constituie în conformitate cu titlurile II și III din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei (6).
(2) Garanțiile la care se face referire în articolul 5 alineatul (3) se eliberează atunci când se referă la cantități pentru care:
(a) |
oferta nu a fost reținută; |
(b) |
prețul de vânzare este plătit în perioada prevăzută, iar în cazul vânzărilor la export și în cazul în care prețul plătit este mai mic decât prețul minim pentru revânzare pe piața Comunității, în conformitate cu articolul 7, se constituie o garanție care acoperă diferența între cele două prețuri. |
(3) Garanția la care se face referire în alineatul (2) litera (b) se eliberează în cazul cantităților pentru care:
(a) |
se dovedește că produsul este necorespunzător pentru consumul uman sau animal; |
(b) |
se dovedește îndeplinirea formalităților vamale de export în afara teritoriului vamal al Comunității și de import în una dintre țările terțe prevăzute în cadrul procedurii de ofertare. Dovezile de export în afara teritoriului vamal al Comunității și de import într-o țară terță sunt aduse în conformitate cu normele menționate la articolul 7 și la articolul 16 alineatele (1), (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999; |
(c) |
licența nu este eliberată în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008; |
(d) |
contractul a fost reziliat în conformitate cu articolul 16 al patrulea paragraf. |
(4) Garanția la care se face referire în articolul 5 alineatul (3) se reține cu privire la cantitățile pentru care:
(a) |
garanția constituită pentru eliberarea licenței de export a fost reținută; |
(b) |
cu excepția cazurilor de forță majoră, plata nu s-a făcut în termenul prevăzut la articolul 16. |
(5) Exceptând cazurile de forță majoră, garanția menționată la alineatul (2) litera (b) se reține cu privire la cantitățile pentru care dovada la care se face referire la alineatul (3) litera (b) nu este depusă în termenul prevăzut la articolul 49 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999.
Articolul 18
Comunicarea prețurilor de piață reprezentative
Pentru fiecare dintre cerealele menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, fiecare stat membru comunică Comisiei pe cale electronică, până în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni, la ora 12 (ora Bruxelles-ului), prețurile de piață reprezentative exprimate în moneda națională pe tonă. Acestea trebuie înregistrate periodic, independent și transparent.
Statele membre indică în special caracteristicile calitative ale fiecăreia dintre cereale, stadiul de comercializare, precum și locul de cotare.
Articolul 19
Abrogare
Regulamentul (CEE) nr. 2131/93 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa III.
Articolul 20
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2009.
Pentru Comisie
José Manuel BARROSO
Președintele
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 191, 31.7.1993, p. 76.
(3) A se vedea anexa II.
(4) JO L 102, 17.4.1999, p. 11.
(5) JO L 114, 26.4.2008, p. 3.
ANEXA I
Mențiuni prevăzute la articolul 13 al doilea paragraf
— |
: |
în bulgară |
: |
Износ на зърнени култури по море — член 13, втора алинея от Регламент (ЕО) № 127/2009 |
— |
: |
în spaniolă |
: |
Exportación de cereales por vía marítima; artículo 13, párrafo segundo, del Reglamento (CE) no 127/2009 |
— |
: |
în cehă |
: |
Vývoz obilovin po moři – čl. 13 druhý pododstavec nařízení (ES) č. 127/2009 |
— |
: |
în daneză |
: |
Eksport af korn ad søvejen — Artikel 13, stk. 2, i forordning (EF) nr. 127/2009 |
— |
: |
în germană |
: |
Getreideausfuhr auf dem Seeweg — Verordnung (EG) Nr. 127/2009, Artikel 13 Absatz 2 |
— |
: |
în estonă |
: |
Teravilja eksport meritsi – määruse (EÜ) nr 127/2009 artikli 13 teine lõik |
— |
: |
în greacă |
: |
Εξαγωγή σιτηρών διά θαλάσσης — Άρθρο 13 δεύτερο εδάφιο του κανονισμού (ΕΚ) αριθ. 127/2009 |
— |
: |
în engleză |
: |
Export of cereals by sea — second paragraph of Article 13 of Regulation (EC) No 127/2009 |
— |
: |
în franceză |
: |
Exportation de céréales par voie maritime — Règlement (CE) no 127/2009, article 13, deuxième alinéa |
— |
: |
în irlandeză |
: |
Onnmhairiú gránach ar muir — an dara mir d' Airteagal 13 de Rialachán (CE) Uimh. 127/2009 |
— |
: |
în italiană |
: |
Esportazione di cereali per via marittima — articolo 13, secondo comma, del regolamento (CE) n. 127/2009 |
— |
: |
în letonă |
: |
Labības izvešana pa jūras ceļiem – Regular (EK) Nr. 127/2009 13. panta otrā daļa |
— |
: |
în lituaniană |
: |
Grūdų eksportas jūra – Reglamento (EB) Nr. 127/2009 13 straipsnio antra pastraipa |
— |
: |
în maghiară |
: |
Gabonafélék exportja tengeri úton – 127/2009/EK rendelet 13. cikkének második albekezdése |
— |
: |
în malteză |
: |
L-esportazzjoni ta’ ċereali bil-baħar – L-Artikolu 13, it-tieni subparagrafu, tar-Regolament (KE) Nru 127/2009 |
— |
: |
în olandeză |
: |
Uitvoer van graan over zee — Artikel 13, tweede alinea, van Verordening (EG) nr. 127/2009 |
— |
: |
în polonă |
: |
Wywóz zbóż drogą morską – art. 13 akapit drugi rozporządzenia (WE) nr 127/2009 |
— |
: |
în portugheză |
: |
Exportação de cereais por via marítima — Artigo 13.o, segundo parágrafo do Regulamento (CE) n.o 127/2009 |
— |
: |
în română |
: |
Export de cereale pe cale maritimă – Regulamentul (CE) nr. 127/2009, articolul 13, al doilea paragraf |
— |
: |
în slovacă |
: |
Vývoz obilnín po mori – článok 13 druhý odsek nariadenia (ES) č. 127/2009 |
— |
: |
în slovenă |
: |
Izvoz žit s pomorskim prometom – drugi odstavek člena 13 Uredbe (ES) št. 127/2009 |
— |
: |
în finlandeză |
: |
Viljan vienti meritse – Asetuksen (EY) N:o 127/2009 13 artiklan toinen kohta |
— |
: |
în suedeză |
: |
Export av spannmål genom sjötransport – artikel 13 andra stycket i förordning (EG) nr 127/2009 |
ANEXA II
Regulamentul abrogat și lista modificărilor ulterioare
Regulamentul (CEE) nr. 2131/93 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 120/94 al Comisiei |
Numai articolul 2 |
Regulamentul (CE) nr. 2193/96 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 39/1999 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 1630/2000 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 777/2004 al Comisiei |
Numai articolul 2 |
Regulamentul (CE) nr. 2045/2004 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 749/2005 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 1465/2006 al Comisiei |
|
Regulamentul (CE) nr. 1996/2006 al Comisiei |
Numai articolul 4 și anexa III |
Regulamentul (CE) nr. 367/2007 al Comisiei |
Numai articolul 1 |
ANEXA III
Tabel de corespondență
Regulamentul (CEE) nr. 2131/93 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 alineatul (1) |
Articolul 2 |
Articolul 2 alineatul (2) |
Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 5 |
Articolul 7 |
Articolul 6 |
Articolul 8 |
Articolul 7 alineatul (1) |
Articolul 2 |
Articolul 7 alineatul (2) |
Articolul 9 alineatul (1) |
Articolul 7 alineatul (2a) |
Articolul 9 alineatul (2) |
Articolul 7 alineatul (3) |
Articolul 9 alineatul (3) |
Articolul 8 |
Articolul 10 alineatele (2)-(5) |
Articolul 9 |
Articolul 11 |
Articolul 10 |
Articolul 14 |
Articolul 11 |
Articolul 12 |
Articolul 12 |
Articolul 3 |
Articolul 12a |
Articolul 18 |
Articolul 13 alineatul (2) |
Articolul 5 alineatul (1) |
Articolul 13 alineatul (3) |
Articolul 10 alineatul (1) |
Articolul 13 alineatul (4) primul paragraf |
Articolul 5 alineatul (2) |
Articolul 13 alineatul (4) al doilea paragraf |
Articolul 5 alineatul (3) |
Articolul 14 |
Articolul 4 |
Articolul 15 |
Articolul 15 |
Articolul 16 |
Articolul 16 |
Articolul 17 alineatul (1) |
Articolul 17 alineatul (1) |
Articolul 17 alineatul (2) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (2) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (2) prima liniuță |
Articolul 17 alineatul (2) litera (a) |
Articolul 17 alineatul (2) a doua liniuță |
Articolul 17 alineatul (2) litera (b) |
Articolul 17 alineatul (3) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (3) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (3) prima liniuță |
Articolul 17 alineatul (3) litera (a) |
Articolul 17 alineatul (3) a doua liniuță |
Articolul 17 alineatul (3) litera (b) |
Articolul 17 alineatul (3) a treia liniuță |
Articolul 17 alineatul (3) litera (c) |
Articolul 17 alineatul (3) a patra liniuță |
Articolul 17 alineatul (3) litera (d) |
Articolul 17 alineatul (4) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (4) teza introductivă |
Articolul 17 alineatul (4) prima liniuță |
Articolul 17 alineatul (4) litera (a) |
Articolul 17 alineatul (4) a doua liniuță |
Articolul 17 alineatul (4) litera (b) |
Articolul 17 alineatul (5) |
Articolul 17 alineatul (5) |
Articolul 17a primul paragraf teza introductivă |
Articolul 13 primul paragraf teza introductivă |
Articolul 17a primul paragraf prima liniuță |
Articolul 13 primul paragraf litera (a) |
Articolul 17a primul paragraf a doua liniuță |
Articolul 13 primul paragraf litera (b) |
Articolul 17a primul paragraf teza finală |
Articolul 13 primul paragraf teza introductivă |
Articolul 17a al doilea paragraf |
Articolul 13 al doilea paragraf |
Articolul 18 |
— |
— |
Articolul 19 |
Articolul 19 |
Articolul 20 |
Anexă |
Anexa I |
— |
Anexa II |
— |
Anexa III |
II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
DECIZII
Consiliu
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/13 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 18 decembrie 2008
de respingere a propunerii Comisiei privind un regulament al Consiliului de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește folosirea substanțelor antimicrobiene cu scopul de a elimina contaminarea suprafeței carcaselor de pasăre
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2009/121/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 202,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (1), în special articolul 3 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei privind un regulament al Consiliului de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 în ceea ce privește folosirea substanțelor antimicrobiene cu scopul de a elimina contaminarea suprafeței carcaselor de pasăre,
având în vedere Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (2), în special articolul 5,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește norme specifice de igienă care se aplică operatorilor din sectorul alimentar, pentru alimentele de origine animală. Acesta prevede că operatorii din sectorul alimentar nu utilizează nicio substanță, cu excepția apei, pentru eliminarea contaminării suprafeței produselor de origine animală, cu excepția cazului în care utilizarea acestei substanțe a fost aprobată în conformitate cu regulamentul respectiv. |
(2) |
Este necesar să se asigure un nivel înalt de protecție a sănătății umane în cadrul punerii în aplicare a politicilor comunitare. Măsurile adoptate de Comunitatea Europeană cu privire la produsele alimentare și hrana pentru animale trebuie să se bazeze pe o evaluare adecvată a riscurilor pentru sănătatea umană și animală și, ținând seama de dovezile științifice existente, trebuie să mențină sau să sporească, dacă acest lucru este justificat din punct de vedere științific, nivelul de protecție a sănătății umane și animale asigurat în Comunitate. Menținerea unor standarde ridicate de igienă pe parcursul întregului lanț de producție a produselor alimentare și evitarea sau interzicerea folosirii unor substanțe care ar putea masca practicile de igienă necorespunzătoare reprezintă o prioritate-cheie a Comunității. |
(3) |
De asemenea, în derularea politicilor comunitare ar trebui asigurat un nivel ridicat de protecție a mediului, atât prin acțiuni de politică de mediu, cât și prin integrarea cerințelor de politică de mediu în definirea și punerea în aplicare a altor politici și activități comunitare. |
(4) |
Propunerea Comisiei subliniază faptul că anumite substanțe antimicrobiene, precum dioxidul de clor, cloritul de sodiu acidifiat, fosfatul de trisodiu sau peroxiacizii utilizați cu scopul de a elimina contaminarea suprafeței carcaselor de pasăre pot prezenta un risc pentru mediul acvatic, sănătatea personalului care lucrează în cadrul sistemelor de ape uzate, precum și pentru funcționarea și performanțele sistemelor de canalizare și/sau ale stațiilor de tratare a apelor uzate. Folosirea substanțelor antimicrobiene care conțin clor poate duce și la formarea de compuși organici clorurați, dintre care o parte sunt persistenți, bioacumulabili și carcinogeni. Compușii fosforului reprezintă una dintre cauzele eutroficării mărilor regionale europene, generând creșterea masivă a algelor și alte tulburări nedorite ale mediului acvatic. |
(5) |
La 30 octombrie 1998, Comitetul științific pentru măsuri veterinare privind sănătatea publică (CSMVSP) a prezentat un raport cu privire la „beneficiile și limitele tratamentului antimicrobian al carcaselor de păsări” și a recomandat evaluarea completă a oricărui compus de decontaminare sau a oricărei tehnici de decontaminare, înainte de aprobarea acestora în vederea utilizării. |
(6) |
La 14-15 decembrie 2005, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind „evaluarea eficacității peroxiacizilor în vederea utilizării acestora ca substanțe antimicrobiene aplicate pe carcasele de pui”. Avizul a concluzionat că eficacitatea peroxiacizilor este greu de evaluat, întrucât protocoalele prezentate nu erau întotdeauna descrise cu precizie și, chiar atunci când erau descrise cu precizie, ar fi fost insuficiente pentru a demonstra eficacitatea peroxiacizilor în condiții comerciale. |
(7) |
La 6 martie 2008, EFSA a adoptat un aviz științific „cu privire la evaluarea posibilului efect al dioxidului de clor, cloritului de sodiu acidifiat, fosfatului de trisodiu sau peroxiacizilor asupra apariției rezistenței antimicrobiene”. Concluziile acestuia au determinat EFSA să încurajeze continuarea cercetărilor cu privire la probabilitatea apariției sensibilității reduse dobândite la aceste tipuri de substanțe și a rezistenței lor la antibiotice terapeutice și la alți agenți antimicrobieni. |
(8) |
La 18 martie și 2 aprilie 2008, Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (SCHER) și Comitetul științific pentru riscuri sanitare emergente și noi (SCENIHR) au adoptat un aviz științific comun cu privire la impactul asupra mediului și efectul asupra rezistenței antibacteriene al celor patru substanțe utilizate pentru eliminarea contaminării microbiene a suprafeței carcaselor de păsări. Acestea au afirmat că „nivelul actual al cunoștințelor cu privire la potențialele efecte negative ale utilizării diferiților biocizi este în prezent insuficient” și au concluzionat că nu există suficiente informații disponibile pentru realizarea unor evaluări cantitative cuprinzătoare. Există și o preocupare privind mediul, privind posibilitatea răspândirii sau selectării unor tulpini mai rezistente, precum și potențialele reziduuri ale carcaselor de păsări. |
(9) |
Ținând seama de informațiile științifice disponibile, nu poate fi exclusă posibilitatea ca aprobarea acestor substanțe să determine creșterea rezistenței antimicrobiene la om. |
(10) |
Apariția rezistenței antimicrobiene constituie o preocupare majoră și permanentă a organismelor internaționale implicate în medicina umană. Comisia a adoptat diferite inițiative legislative cu scopul de a reduce rezistența antimicrobiană legată de hrana pentru animale, tratamentul veterinar al animalelor și hrană. |
(11) |
În mod similar, Consiliul a adoptat, în cursul reuniunii sale din 9-10 iunie 2008, Concluziile Consiliului privind rezistența antimicrobiană, în cuprinsul cărora s-a subliniat că rezistența antimicrobiană rămâne o problemă de sănătate care se agravează la nivel european și la nivel global. |
(12) |
Prin rezoluția sa din 19 iunie 2008, Parlamentul European și-a exprimat dezacordul cu privire la propunerea Comisiei, din motivele enumerate anterior, și a solicitat Consiliului respingerea propunerii. |
(13) |
Absența datelor științifice privind pericolele aferente utilizării acestor substanțe determină aplicarea principiului precauției menționat la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (3). Potrivit principiului respectiv, în împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului, necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai cuprinzătoare a riscului. |
(14) |
În consecință, ar trebui încurajată colectarea datelor de către operatorii din sectorul alimentar și programele de cercetare, pentru a permite evaluarea completă atât a eficacității acestor substanțe și a posibilității dezvoltării rezistenței antimicrobiene, cât și a posibilului impact asupra mediului. În acest scop, EFSA a publicat un document de orientare comun AFC/BIOHAZ (4) privind prezentarea datelor pentru evaluarea siguranței și eficacității substanțelor pentru eliminarea contaminării microbiene a suprafeței alimentelor de origine animală. Până la colectarea și evaluarea datelor respective, Consiliul consideră necesară așteptarea rezultatului acestora și, între timp, respingerea propunerii Comisiei, |
DECIDE:
Articolul 1
Propunerea Comisiei de regulament al Consiliului de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește folosirea substanțelor antimicrobiene cu scopul de a elimina contaminarea suprafeței carcaselor de pasăre se respinge.
Articolul 2
Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2008.
Pentru Consiliu
Președintele
M. BARNIER
(1) JO L 139, 30.4.2004, p. 55.
(2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(4) Jurnalul EFSA (2006) 3888, p. 1.
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/16 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 10 februarie 2009
de numire a unui membru al Regatului Unit în cadrul Comitetului Regiunilor
(2009/122/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,
având în vedere propunerea guvernului Regatului Unit,
întrucât:
(1) |
La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1). |
(2) |
Un post de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului W.J. WILLIAMS, |
DECIDE:
Articolul 1
Se numește în calitate de membru în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:
— |
Domnul Robert BRIGHT, Councillor, Newport City. |
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 10 februarie 2009.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KALOUSEK
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/17 |
DECIZIA CONSILIULUI
din 10 februarie 2009
de numire a unui supleant portughez în cadrul Comitetului Regiunilor
(2009/123/CE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 263,
având în vedere propunerea guvernului portughez,
întrucât:
(1) |
La 24 ianuarie 2006, Consiliul a adoptat Decizia 2006/116/CE de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2006-25 ianuarie 2010 (1). |
(2) |
Un post de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor devine vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Vasco CORDEIRO, |
DECIDE:
Articolul 1
Se numește în calitate de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului, respectiv până la 25 ianuarie 2010:
— |
Domnul André Jorge DIONÍSIO BRADFORD, Secretário Regional da Presidência, Ponta Delgada, Açores. |
Articolul 2
Prezenta decizie produce efecte de la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 10 februarie 2009.
Pentru Consiliu
Președintele
M. KALOUSEK
(1) JO L 56, 25.2.2006, p. 75.
Comisie
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/18 |
DECIZIA COMISIEI
din 4 februarie 2009
privind numirea de membri reprezentanți ai sectorului privat în grupul de experți în materie de prețuri de transfer, denumit Forumul mixt pentru prețurile de transfer
(2009/124/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia 2007/75/CE a Comisiei din 22 decembrie 2006 de stabilire a unui grup de experți privind prețurile de transfer (1) care să consilieze Comisia cu privire la chestiuni legate de prețurile de transfer, în special articolul 4,
având în vedere cererea de candidaturi pentru numirea membrilor reprezentanți ai sectorului întreprinderilor și a președintelui Forumului mixt pentru prețurile de transfer, publicată la 22 decembrie 2006 pe pagina de internet a Direcției Generale Impozitare și Uniune Vamală,
având în vedere Decizia 2007/233/CE a Comisiei din 12 aprilie 2007 privind numirea de membri reprezentanți ai sectorului privat în Forumul mixt pentru prețurile de transfer, grup de experți în materie de prețuri de transfer (2) pentru o perioadă de doi ani care poate fi prelungită,
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 4 din Decizia 2007/75/CE, Comisia numește un președinte și maximum cincisprezece experți din sectorul privat cu experiență și competențe în materie de prețuri de transfer. |
(2) |
Mandatul membrilor reprezentanți ai sectorului privat în cadrul Forumului mixt pentru prețurile de transfer expiră la 28 februarie 2009. Este, prin urmare, necesar să se numească un înlocuitor pentru unul dintre membri și să se reînnoiască mandatul președintelui și mandatele celorlalți membri. |
(3) |
Membrii Forumului mixt pentru prețurile de transfer trebuie să fie numiți pentru o perioadă de doi ani începând cu data de 1 martie 2009, |
DECIDE:
Articolul 1
Comisia numește pentru o perioadă de doi ani 15 membri reprezentanți ai sectorului privat și un președinte în cadrul grupului de experți denumit Forumul mixt pentru prețurile de transfer. Numele acestora sunt menționate în anexă.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la 1 martie 2009.
Adoptată la Bruxelles, 4 februarie 2009.
Pentru Comisie
Robert VERRUE
Director general pentru impozitare și uniune vamală
(1) JO L 32, 6.2.2007, p. 189.
(2) JO L 100, 17.4.2007, p. 25.
ANEXĂ
Președinte, mandat reînnoit
Bruno GIBERT
Membri reprezentanți ai sectorului privat
Membri, mandat reînnoit
Dirk VAN STAPPEN
Isabel VERLINDEN
Svetla MARINOVA
Werner STUFFER
Heinz-Klaus KROPPEN
Kennet PETTERSSON
Sabine WAHL
Guglielmo MAISTO
Guy KERSCH
Theo KEIJZER
Monique VAN HERKSEN
Eduardo GRACIA
Michael SUFRIN
Nicholas DEE
Membru nou
Andrea BONZANO
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/20 |
DECIZIA COMISIEI
din 12 februarie 2009
privind o contribuție financiară a Comunității în vederea combaterii pestei micilor rumegătoare în Maroc
(2009/125/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia 90/424/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 8,
întrucât:
(1) |
În temeiul Deciziei 90/424/CEE, Comunitatea își poate oferi sprijinul pentru măsuri de combatere a unei boli luate de către o țară terță, dacă apariția sau evoluția unei astfel de boli în țara terță în cauză poate constitui un pericol pentru Comunitate. |
(2) |
Pesta micilor rumegătoare [cunoscută și sub denumirea franceză de Peste des Petits Ruminants (PPR)] este o boală extrem de infecțioasă și contagioasă a micilor rumegătoare, foarte asemănătoare cu pesta bovină. În ultimul deceniu, această boală a arătat o tendință foarte clară de răspândire, atât în Africa, cât și în Asia. |
(3) |
Marocul a informat Comisia că pesta micilor rumegătoare a fost detectată pe teritoriul său și s-a răspândit foarte mult într-un interval foarte scurt de timp. Tipul tulpinii de virus detectate recent nu fusese niciodată până atunci observat în Africa. |
(4) |
Pesta micilor rumegătoare poate fi combătută prin vaccinare și există un vaccin împotriva tuturor serotipurilor, care oferă o protecție de lungă durată împotriva bolii. |
(5) |
Autoritățile din Maroc au pregătit o strategie de vaccinare pe care au comunicat-o Comisiei și au solicitat sprijin financiar din partea Comunității. |
(6) |
Răspândirea către Comunitate a pestei micilor rumegătoare nu poate fi întotdeauna împiedicată prin măsuri instituite la frontierele Comunității. În același timp, apariția unui focar al acestei boli în Comunitate ar avea consecințe foarte grave și, prin urmare, este necesar să se adopte măsuri de prevenire. Din acest motiv, este adecvat să se acorde sprijin Marocului în eforturile sale de combatere a bolii, pentru a împiedica boala să devină endemică în această țară, precum și să se pună la dispoziția Marocului vaccinuri în vederea campaniei de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare. Trebuie precizată suma maximă a acestei contribuții. |
(7) |
Din cauza urgenței situației, măsurile prevăzute în prezenta decizie trebuie finalizate de preferință până la 31 mai 2009 cel târziu. |
(8) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, |
DECIDE:
Articolul 1
(1) Comisia furnizează autorităților marocane vaccinuri împotriva pestei micilor rumegătoare, care vor fi utilizate pentru campania de vaccinare din Maroc împotriva acestei boli, aflată în desfășurare.
(2) Măsurile menționate la alineatul (1) sunt puse în aplicare de către Comisie în cooperare cu autoritățile din Maroc. Vaccinurile furnizate autorităților marocane sunt folosite pentru strategia de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare, care se va desfășura în 2009 în Maroc.
Articolul 2
(1) Comisia suportă integral costul măsurilor prevăzute la articolul 1 alineatul (1), cost al cărui plafon se fixează la 1 500 000 EUR.
(2) Comisia încheie un contract de achiziții publice (contract de furnizare) pentru realizarea măsurilor prevăzute la alineatul (1), prin intermediul procedurii de ofertare adecvate, care este lansată la 31 mai 2009.
(3) Directorul general al Direcției Generale Sănătate și Protecția Consumatorilor este autorizat să semneze, în numele Comisiei, contractul prevăzut la alineatul (2).
Articolul 3
Contribuțiile financiare prevăzute la articolele 1 și 2 sunt finanțate prin linia bugetară 17 04 02 01 a bugetului Comunităților Europene pentru anul 2009.
Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2009.
Pentru Comisie
Androulla VASSILIOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 224, 18.8.1990, p. 19.
Rectificări
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/22 |
Rectificare la Agreement between the European Community and the Russian Federation on readmission
(Textul acordului a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 129 din 17 mai 2007, p. 40 )
TRADUCERE
ACORD
între Comunitatea Europeană și Federația Rusă privind readmisia
PĂRȚILE,
COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare «Comunitatea»
și
FEDERAȚIA RUSĂ,
HOTĂRÂTE să își consolideze cooperarea în scopul combaterii mai eficace a imigrației ilegale,
FĂCÂND REFERIRE la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitate și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, încheiat la Corfu la 24 iunie 1994, în special articolul 84 și declarația comună cu privire la articolele 26, 32 și 37 din Actul final,
AVÂND ÎN VEDERE declarația comună convenită cu ocazia summitului de la St. Petersburg care a avut loc la 31 mai 2003, care prevede că Uniunea Europeană și Federația Rusă convin să încheie în scurt timp negocieri referitor la un acord privind readmisia,
DORIND să stabilească, prin intermediul prezentului acord și pe bază de reciprocitate, proceduri rapide și eficiente pentru identificarea și returnarea persoanelor care nu îndeplinesc sau au încetat să mai îndeplinească condițiile de intrare, prezență sau ședere pe teritoriul Federației Ruse sau al unui stat membru al Uniunii Europene și să faciliteze tranzitul acestor persoane într-un spirit de cooperare,
SUBLINIIND faptul că prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților Comunității, statelor membre ale Uniunii Europene și Federației Ruse care decurg din dreptul internațional, inclusiv din normele internaționale în domeniul drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate, în special, de Declarația universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, Convenția privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951 și Protocolul cu privire la statutul refugiaților din 31 ianuarie 1967, din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950 și Protocolul nr. 4 la aceasta din 16 septembrie 1963 și Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984,
LUÂND ÎN CONSIDERARE Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 și Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25 martie 1957, și confirmând că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Danemarcei,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului acord:
(a) |
«readmisie» înseamnă transferul efectuat de către statul solicitant și admisia de către statul solicitat a persoanelor (resortisanți ai statului solicitat, resortisanți ai unor țări terțe sau apatrizi) care au fost descoperite intrând, fiind prezente sau având reședința în statul solicitant, în conformitate cu dispozițiile prezentului acord; |
(b) |
«stat membru» înseamnă orice stat membru al Uniunii Europene, cu excepția Regatului Danemarcei; |
(c) |
«resortisant al unui stat membru» înseamnă orice persoană care are cetățenia unui stat membru, în sensul definiției comunitare; |
(d) |
«resortisant al Federației Ruse» sau «resortisant rus» înseamnă orice persoană care deține cetățenia Federației Ruse în conformitate cu legislația acesteia; |
(e) |
«resortisant al unei țări terțe» înseamnă orice persoană care deține o altă cetățenie decât cetățenia Federației Ruse sau a unuia dintre statele membre; |
(f) |
«apatrid» înseamnă orice persoană care nu are cetățenia Federației Ruse sau cetățenia unuia din statele membre și care nu poate dovedi că posedă cetățenia niciunui alt stat; |
(g) |
«autorizație de ședere» înseamnă orice permis oficial, de orice tip, eliberat de Federația Rusă sau de unul dintre statele membre care dă unei persoane dreptul de ședere pe teritoriul Federației Ruse sau al unuia dintre statele membre. Nu intră sub incidența acestei definiții permisele temporare de a rămâne pe teritoriul respectivelor state, care se acordă în cadrul soluționării unei cereri de azil sau al unei cereri de autorizație de ședere; |
(h) |
«viză» înseamnă o autorizație eliberată sau o decizie adoptată de Federația Rusă sau de unul dintre statele membre, necesară pentru a intra sau pentru a tranzita teritoriul Federației Ruse sau al unuia din statele membre. Aceasta nu include categoria specială a vizei de tranzit aeroportuar; |
(i) |
«stat solicitant» înseamnă statul (Federația Rusă sau unul din statele membre) care depune o cerere de readmisie în temeiul secțiunii III sau o cerere de tranzit în temeiul secțiunii IV din prezentul acord; |
(j) |
«stat solicitat» înseamnă statul (Federația Rusă sau unul din statele membre) căruia i se adresează o cerere de readmisie în temeiul secțiunii III sau o cerere de tranzit în temeiul secțiunii IV din prezentul acord; |
(k) |
«autoritate competentă» înseamnă orice autoritate națională a Federației Ruse sau a unuia dintre statele membre care are competența de a pune în aplicare prezentul acord, astfel cum au fost desemnate în Protocolul bilateral de punere în aplicare încheiat între Federația Rusă și fiecare stat membru în parte, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (a) din prezentul acord; |
(l) |
«regiune de frontieră» înseamnă o zonă care se întinde până la 30 de kilometri de la frontiera terestră comună dintre un stat membru și Federația Rusă, precum și teritoriile portuare care includ zonele vamale și aeroporturile internaționale ale statelor membre și ale Federației Ruse; |
(m) |
«punct de trecere al frontierei» înseamnă orice punct de trecere autorizat de statele membre sau de Federația Rusă pentru trecerea frontierelor terestre și maritime, inclusiv în aeroporturile și porturile maritime internaționale; |
(n) |
«tranzit» înseamnă trecerea unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid prin teritoriul statului solicitat în timpul călătoriei de la statul solicitant la țara de destinație. |
SECȚIUNEA I
OBLIGAȚII DE READMISIE ALE FEDERAȚIEI RUSE
Articolul 2
Readmisia resortisanților ruși
(1) Federația Rusă readmite pe teritoriul său, la cererea unui stat membru și în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul acord, orice persoană care nu îndeplinește sau a încetat să mai îndeplinească condițiile în vigoare de intrare, prezență sau ședere aplicabile pe teritoriul statului membru solicitant, cu condiția să se dovedească, în conformitate cu articolul 9 din prezentul acord, că respectiva persoană este resortisant al Federației Ruse.
Acest lucru este valabil pentru persoanele care sunt prezente ilegal sau au reședința ilegal și care au deținut cetățenia Federației Ruse la momentul la care au intrat pe teritoriul unui stat membru, dar care au renunțat ulterior la cetățenia Federației Ruse, în conformitate cu legislația națională a celei din urmă, fără a obține cetățenia sau o autorizație de ședere din partea acelui stat membru sau a oricărui alt stat.
(2) După ce Federația Rusă dă un răspuns pozitiv la cererea de readmisie, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al Federației Ruse eliberează, indiferent de voința persoanei care urmează a fi readmisă, după caz și fără întârziere, un document de călătorie necesar pentru întoarcerea persoanei care urmează a fi readmisă, cu o perioadă de valabilitate de 30 de zile calendaristice. În cazul în care, din orice motiv, persoana în cauză nu poate să fie transferată în cursul perioadei de valabilitate a acelui document de călătorie, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al Federației Ruse eliberează fără întârziere un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate.
Articolul 3
Readmisia resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor
(1) Federația Rusă readmite pe teritoriul său, la cererea unui stat membru și în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul acord, orice resortisant al unei țări terțe sau orice apatrid care nu îndeplinește sau a încetat să mai îndeplinească condițiile în vigoare de intrare, prezență sau ședere aplicabile pe teritoriul statului membru solicitant, cu condiția să se poată dovedi, în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord, că respectiva persoană:
(a) |
este, la momentul depunerii cererii de readmisie, deținător al unei vize valabile eliberată de Federația Rusă și a intrat pe teritoriul unui stat membru direct de pe teritoriul Federației Ruse; sau |
(b) |
este, la momentul depunerii cererii de readmisie, deținător al unei autorizații de ședere valabile, eliberată de Federația Rusă; sau |
(c) |
a pătruns ilegal pe teritoriul statelor membre sosind direct de pe teritoriul Federației Ruse. |
(2) Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în următoarele cazuri:
(a) |
resortisantul țării terțe sau apatridul a efectuat numai un tranzit pe un aeroport internațional din Federația Rusă; sau |
(b) |
statul membru solicitant sau un alt stat membru a eliberat resortisantului țării terțe sau apatridului o viză sau un permis de ședere, cu condiția ca această persoană să nu dețină o viză sau o autorizație de ședere, eliberată de Federația Rusă, cu o perioadă de valabilitate mai lungă; sau |
(c) |
resortisantul țării terțe sau apatridul a beneficiat de acces fără viză pe teritoriul statului membru solicitant. |
(3) După ce Federația Rusă dă un răspuns pozitiv la cererea de readmisie, statul membru solicitant eliberează persoanei în cauză un document de călătorie recunoscut de Federația Rusă (un document de călătorie standard UE în scopul expulzării, în conformitate cu formularul prevăzut de recomandarea Consiliului UE din 30 noiembrie 1994).
SECȚIUNEA II
OBLIGAȚII DE READMISIE ALE COMUNITĂȚII
Articolul 4
Readmisia resortisanților statelor membre
(1) Un stat membru readmite, la cererea Federației Ruse și în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul acord, orice persoană care nu îndeplinește sau a încetat să mai îndeplinească condițiile în vigoare de intrare, prezență sau ședere pe teritoriul Federației Ruse, cu condiția să se dovedească, în conformitate cu articolul 9 din prezentul acord, că respectiva persoană este resortisant al respectivului stat membru.
Acest lucru este valabil pentru persoanele care sunt prezente ilegal sau au reședința ilegal și care au deținut cetățenia statului membru la momentul la care au intrat pe teritoriul Federației Ruse, dar care au renunțat ulterior la cetățenia statului membru, în conformitate cu legislația națională a celui din urmă, fără a obține naționalitatea sau o autorizație de ședere din partea Federației Ruse sau a oricărui alt stat.
(2) După ce un stat membru dă un răspuns pozitiv la cererea de readmisie, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al statului membru în cauză eliberează, indiferent de voința persoanei care urmează a fi readmisă, după caz și fără întârziere, un document de călătorie necesar pentru întoarcerea persoanei care urmează a fi readmisă, cu o perioadă de valabilitate de 30 de zile calendaristice. În cazul în care, din orice motiv, persoana în cauză nu poate să fie transferată în cursul perioadei de valabilitate a acelui document de călătorie, statul membru în cauză eliberează fără întârziere un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate.
Articolul 5
Readmisia resortisanților din țări terțe și a apatrizilor
(1) Un stat membru readmite pe teritoriul său, la cererea Federației Ruse și în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul acord, orice resortisant al unei terțe țări sau apatrid care nu îndeplinește sau a încetat să mai îndeplinească condițiile în vigoare de intrare, prezență sau ședere aplicabile pe teritoriul Federației Ruse, cu condiția să se poată furniza probe, în conformitate cu articolul 10 din prezentul acord, că această persoană:
(a) |
este, la momentul depunerii cererii de readmisie, deținător al unei vize valabile eliberată de statul membru solicitat și a intrat pe teritoriul Federației Ruse direct de pe teritoriul statului membru solicitat; sau |
(b) |
este, la momentul depunerii cererii de readmisie, deținător al unei autorizații de ședere valabile, eliberată de statul membru solicitat; sau |
(c) |
a pătruns ilegal pe teritoriul Federației Ruse sosind direct de pe teritoriul statului membru solicitat. |
(2) Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în cazul în care:
(a) |
resortisantul țării terțe sau apatridul a efectuat numai un tranzit pe un aeroport internațional al statului membru solicitat; sau |
(b) |
Federația Rusă a eliberat resortisantului țării terțe sau apatridului o viză sau un permis de ședere, cu condiția ca această persoană să nu posede o viză sau un permis de ședere, eliberat de statul membru solicitat, cu o perioadă de valabilitate mai lungă; sau |
(c) |
resortisantul țării terțe sau apatridul a beneficiat de acces fără viză pe teritoriul Federației Ruse. |
(3) Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol îi revine statului membru care a eliberat viza sau autorizația de ședere. În cazul în care două sau mai mult de două state membre au eliberat o viză sau o autorizație de ședere, obligația de readmisie menționată la alineatul (1) din prezentul articol îi revine statului membru care a eliberat documentul cu cea mai lungă perioadă de valabilitate sau, în cazul în care unul sau mai multe dintre acestea au expirat deja, documentul care este încă valabil. În cazul în care toate documentele au expirat deja, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol îi revine statului membru care a eliberat documentul cu cea mai recentă dată de expirare.
(4) După ce statul membru solicitat dă un răspuns pozitiv la cererea de readmisie, Federația Rusă eliberează persoanei care urmează a fi readmisă un document de călătorie recunoscut de statul membru în cauză.
SECȚIUNEA III
PROCEDURA DE READMISIE
Articolul 6
Cererea de readmisie
(1) Sub rezerva alineatului (2), orice transfer al unei persoane care urmează să fie readmisă pe baza uneia dintre obligațiile enunțate la articolele 2-5 din prezentul acord presupune prezentarea unei cereri de readmisie autorității competente a statului solicitat.
(2) Prin derogare de la articolele 2-5 din prezentul acord, nu este necesară nicio cerere de readmisie în cazul în care persoana care urmează să fie readmisă este în posesia unui pașaport național valabil și, în cazul în care respectiva persoană este un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid, este și deținător al unei vize valabile sau a unei autorizații de ședere valabile eliberate de statul care trebuie să readmită respectiva persoană.
(3) Dacă o persoană este reținută în zona de frontieră a statului solicitant după ce a trecut ilegal frontiera, venind direct de pe teritoriul statului solicitat, statul solicitant poate depune o cerere de readmisie în termen de 2 zile lucrătoare de la reținerea respectivei persoane (procedură accelerată).
Articolul 7
Conținutul cererilor de readmisie
(1) Toate cererile de readmisie conțin următoarele informații:
(a) |
datele personale ale persoanei în cauză (de exemplu, numele, prenumele, data nașterii și – în cazul în care este posibil – locul nașterii și ultimul loc de reședință); |
(b) |
informații despre dovezile privind cetățenia, intrarea și șederea ilegală, precum și privind motivele readmisiei resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (1) din prezentul acord. |
(2) În măsura în care este posibil, cererea de readmisie trebuie, de asemenea, să cuprindă următoarele informații:
(a) |
o declarație indicând faptul că persoana care urmează să fie transferată poate avea nevoie de ajutor sau îngrijire, cu condiția ca persoana vizată să fi consimțit în mod explicit la prezentarea unei astfel de declarații; |
(b) |
orice altă măsură de protecție sau de securitate care poate să fie necesară în cazul unui transfer individual. |
(3) În anexa 1 la prezentul acord se pune la dispoziție un formular comun care urmează să fie utilizat pentru cererile de readmisie.
Articolul 8
Răspunsul la cererea de readmisie
Răspunsul la cererea de readmisie se transmite în scris.
Articolul 9
Dovezi privind cetățenia
(1) În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1) din prezentul acord, cetățenia poate fi stabilită cu ajutorul cel puțin al unuia din documentele enumerate în anexa 2 la prezentul acord, chiar dacă perioada sa de valabilitate a expirat. În cazul în care aceste documente sunt prezentate, statele membre și Federația Rusă recunosc reciproc cetățenia fără nicio altă verificare suplimentară.
(2) Dacă niciunul din documentele enumerate în anexa 2 la prezentul acord nu poate fi prezentat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1) din prezentul acord, cetățenia poate fi stabilită cu ajutorul cel puțin al unuia dintre documentele enumerate în anexa 3 la prezentul acord, chiar dacă perioada sa de valabilitate a expirat:
— |
în cazul în care se prezintă documentele enumerate la anexa 3 A la prezentul acord, statele membre și Federația Rusă recunosc reciproc că cetățenia este stabilită, atât timp cât nu se poate proba contrariul; |
— |
în cazul în care se prezintă documentele enumerate la anexa 3 B la prezentul acord, statele membre și Federația Rusă consideră reciproc că acesta reprezintă un motiv de începere a verificărilor corespunzătoare. |
(3) Dovada cetățeniei nu se poate face cu ajutorul unor documente false.
(4) În cazul în care nu se poate prezenta niciunul dintre documentele enumerate în anexele 2 și 3 la prezentul acord, reprezentanțele diplomatice sau oficiile consulare competente ale Federației Ruse sau ale statului membru în cauză fac, la cerere, demersurile necesare pe lângă autoritatea competentă din statul solicitant pentru a audia persoana care urmează să fie readmisă, într-un termen rezonabil, în scopul de a-i stabili cetățenia. Procedura privind audierea menționată este stabilită în protocoalele de punere în aplicare prevăzute la articolul 20 din prezentul acord.
Articolul 10
Dovezi privind resortisanții din țările terțe și apatrizii
(1) Dovada motivelor de readmisie a resortisanților din țările terțe și a apatrizilor, stabilite la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (1) din prezentul acord, se poate face cu ajutorul cel puțin al unuia din documentele enumerate în anexa 4 la prezentul acord. Statele membre și Federația Rusă recunosc reciproc această dovadă, fără a fi necesar să recurgă la o verificare suplimentară.
(2) Dovada indirectă a motivelor de readmisie a resortisanților din țările terțe și a apatrizilor, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (1) din prezentul acord, poate să fie furnizată cu ajutorul cel puțin al unuia din documentele enumerate în anexa 5 la prezentul acord:
— |
în cazul în care sunt prezentate documentele doveditoare enumerate la anexa 5 A la prezentul acord, statele membre și Federația Rusă recunosc reciproc că respectivele condiții sunt stabilite, atât timp cât nu se poate proba contrariul; |
— |
în cazul în care sunt prezentate documentele doveditoare enumerate la anexa 5 B la prezentul acord, statele membre și Federația Rusă consideră reciproc că acesta reprezintă un motiv de începere a verificărilor corespunzătoare. |
(3) Dovada motivelor de readmisie a resortisanților din țările terțe și a apatrizilor nu se poate face cu ajutorul unor documente false.
(4) Ilegalitatea intrării, a prezenței sau a șederii se stabilește prin intermediul documentelor de călătorie ale persoanei în cauză, pe care nu figurează viza sau orice altă autorizație de ședere cerută pe teritoriul statului solicitant. O declarație motivată corespunzător din partea statului solicitant conform căreia persoana în cauză a fost găsită fără a avea în posesia sa documentele de călătorie, viza sau autorizația de ședere necesare reprezintă, de asemenea, o dovadă prima facie a ilegalității intrării, prezenței sau șederii.
Articolul 11
Termene
(1) Cererea de readmisie se prezintă autorității competente a statului solicitat în termen de cel mult 180 de zile calendaristice de la data la care autoritatea competentă a statului solicitant a luat cunoștință de faptul că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, de prezență sau de ședere în vigoare.
(2) Răspunsul la o cerere de readmisie trebuie dat în cel mult 25 de zile calendaristice de la data confirmării de primire a cererii de readmisie. Fără a aduce atingere măsurilor specifice care urmează să fie convenite în cadrul punerii în aplicare a protocoalelor încheiate în conformitate cu articolul 20, atunci când există obstacole de drept sau de fapt care împiedică transmiterea unui răspuns la cerere în timp util, termenul se prelungește până la 60 de zile calendaristice, pe baza unei cereri motivate corespunzător.
(3) În cazul unei cereri de readmisie depusă în procedură accelerată în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul acord, se transmite un răspuns în termen de 2 zile lucrătoare (definite în conformitate cu legislația statului solicitat) de la confirmarea primirii cererii de readmisie.
(4) La expirarea termenelor menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol, se consideră că readmisia a fost acceptată.
(5) Persoana în cauză este transferată în termen de 90 de zile calendaristice. În cazul unui transfer în cadrul procedurii accelerate, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din prezentul acord, persoana în cauză este transferată în termen de 2 zile lucrătoare. Pe baza unei cereri motivate corespunzător, acest termen poate fi prelungit cu perioada necesară pentru rezolvarea obstacolelor juridice sau practice. Termenele prevăzute în prezentul alineat încep să curgă de la data primirii unui răspuns pozitiv la cererea de readmisie.
Articolul 12
Refuzul unei cereri de readmisie
Refuzul unei cereri de readmisie se motivează.
Articolul 13
Modalități de transfer și moduri de transport
(1) Înaintea transferului unei persoane, autoritățile competente ale Federației Ruse și ale statului membru respectiv stabilesc în scris și în prealabil măsurile referitoare la data transferului, punctul de trecere a frontierei și eventualele escorte.
(2) În vederea transferului sunt permise toate mijloacele de transport, fie că este vorba de cale aeriană, terestră sau maritimă. Întoarcerea pe calea aerului nu se face obligatoriu prin intermediul transportatorilor naționali sau cu ajutorul personalului statului solicitant și se poate efectua în cadrul unor curse programate sau al unor curse charter.
SECȚIUNEA IV
OPERAȚIUNI DE TRANZIT
Articolul 14
Principii generale
(1) Statele membre și Federația Rusă limitează tranzitul resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor în cazurile în care aceste persoane nu pot să fie repatriate direct în țara de destinație.
(2) Federația Rusă autorizează tranzitul resortisanților unei țări terțe sau al apatrizilor, în cazul în care un stat membru o solicită, iar un stat membru autorizează tranzitul resortisanților țărilor terțe sau al apatrizilor, în cazul în care Federația Rusă o solicită, cu condiția să se garanteze continuarea călătoriei prin alte state de tranzit și readmisia de către statul de destinație.
(3) Tranzitul poate fi refuzat de către Federația Rusă sau de către un stat membru:
(a) |
în cazul în care resortisantul unei țări terțe sau apatridul se expune riscului real de a fi supus unei torturi sau altor pedepse ori tratamente inumane sau degradante, ori pedepsei cu moartea sau de a fi persecutat pe motiv de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un grup social deosebit sau opiniilor sale politice în statul de destinație sau în alt stat de tranzit; sau |
(b) |
în cazul în care resortisantul unei țări terțe sau apatridul va face obiectul urmăririi sau sancționării penale în statul solicitat sau într-un alt stat de tranzit; sau |
(c) |
din motive de sănătate publică, de securitate națională, de ordine publică sau din cauza altor interese naționale ale statului solicitat. |
(4) Federația Rusă sau un stat membru poate revoca o autorizație eliberată în cazul în care circumstanțele menționate în alineatul (3) din prezentul articol, care sunt de natură să împiedice operațiunea de tranzit, se produc sau ies la iveală ulterior sau în cazul în care nu se mai asigură continuarea călătoriei în eventuale state de tranzit sau readmisia de către statul de destinație. În acest caz, dacă este necesar și fără întârziere, statul solicitant reprimește resortisantul țării terțe sau apatridul.
Articolul 15
Procedură de tranzit
(1) Orice cerere de tranzit trebuie să fie adresată în scris autorităților competente și cuprinde următoarele informații:
(a) |
tipul de tranzit (pe cale aeriană, terestră sau maritimă), alte state eventuale de tranzit și destinația finală propusă; |
(b) |
datele personale ale persoanei respective (de exemplu numele și prenumele, data nașterii și – în cazul în care este posibil – locul nașterii, cetățenia, tipul și numărul documentului de călătorie); |
(c) |
punctul de trecere a frontierei prevăzut, data transferului și posibila recurgere la escorte; |
(d) |
o declarație care să precizeze că, din punctul de vedere al statului solicitant, condițiile menționate la articolul 14 alineatul (2) din prezentul acord sunt îndeplinite și că nu este cunoscut niciun motiv care să justifice refuzul în sensul articolului 14 alineatul (3) din prezentul acord. |
Un formular comun care urmează să fie utilizat pentru cererile de tranzit este atașat ca anexa 6 la prezentul acord.
(2) Statul solicitat informează în scris autoritățile competente ale statului solicitant cu privire la readmisie, confirmând punctul de trecere a frontierei și data preconizată a readmisiei, sau îl informează cu privire la refuzul readmisiei și la motivele acestui refuz.
(3) În cazul în care operațiunea de tranzit se efectuează pe calea aerului, persoana care urmează să fie readmisă și eventualele escorte sunt scutite de obligația de a obține o viză specială de tranzit aeroportuar.
(4) Autoritățile competente ale statului solicitat, sub rezerva unor consultări reciproce, sprijină operațiunile de tranzit, în special prin supravegherea persoanelor respective și prin asigurarea unor echipamente corespunzătoare în acest scop.
SECȚIUNEA V
COSTURI
Articolul 16
Costuri de transport și de tranzit
Fără a aduce atingere dreptului autorităților competente de a recupera valoarea costurilor implicate de readmisie de la persoana care urmează să fie readmisă sau de la terți, toate cheltuielile de transport angajate până la punctul de frontieră al statului solicitat în cadrul operațiunilor de readmisie și de tranzit sunt în sarcina statului solicitant.
SECȚIUNEA VI
PROTECȚIA DATELOR
Articolul 17
Protecția datelor
Comunicarea datelor cu caracter personal nu are loc decât în măsura în care această comunicare este necesară punerii în aplicare a prezentului acord de către autoritățile competente din Federația Rusă sau dintr-un stat membru, după caz. În procesul de comunicare sau prelucrare a datelor cu caracter personal într-un caz particular, autoritățile competente ale Federației Ruse se supun legislației relevante din Federația Rusă, iar autoritățile competente dintr-un stat membru se supun dispozițiilor Directivei 95/46/CE și legislației naționale a respectivului stat membru adoptată în temeiul respectivei directive. De asemenea, se aplică următoarele principii:
(a) |
datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate în mod corect și legal; |
(b) |
datele cu caracter personal trebuie să fie colectate pentru scopul specificat, explicit și legitim al punerii în aplicare a prezentului acord și să nu fie prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop; |
(c) |
datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și să nu fie excesive în raport cu finalitățile pentru care sunt colectate și/sau pentru care sunt prelucrate ulterior; în special, datele cu caracter personal comunicate nu pot să se refere decât la următoarele informații:
|
(d) |
datele cu caracter personal trebuie să fie exacte și, în cazul în care este necesar, să fie actualizate; |
(e) |
datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate într-o perioadă care să nu o depășească pe cea necesară realizării finalităților pentru care aceste date sunt colectate sau prelucrate ulterior; |
(f) |
atât autoritatea competentă care comunică datele cu caracter personal, cât și autoritatea competentă care le primește iau toate măsurile utile pentru a garanta, după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor cu caracter personal a căror prelucrare nu este în conformitate cu dispozițiile literelor (c) și (d) din prezentul articol, în special datorită faptului că datele nu sunt adecvate, pertinente și exacte sau că acestea sunt excesive față de scopul pentru care sunt prelucrate. Aceasta include notificarea către cealaltă parte a oricărei rectificări, ștergeri sau blocări a acestor date; |
(g) |
la cerere, autoritatea competentă care primește datele cu caracter personal informează autoritatea competentă care comunică datele cu caracter personal asupra scopului în care s-au folosit datele comunicate, precum și a rezultatelor obținute; |
(h) |
datele cu caracter personal pot fi comunicate doar autorităților competente cu atribuții de punere în aplicare a prezentului acord. Comunicarea lor ulterioară altor organe necesită consimțământul prealabil al autorității competente care a comunicat datele cu caracter personal; |
(i) |
autoritatea competentă care comunică datele cu caracter personal și autoritatea competentă care primește datele cu caracter personal sunt obligate să recurgă la o înregistrare scrisă a comunicării și a primirii datelor cu caracter personal. |
SECȚIUNEA VII
APLICAREA ȘI ASIGURAREA RESPECTĂRII
Articolul 18
Legătura cu alte obligații internaționale
(1) Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților Comunității, statelor membre și ale Federației ruse care decurg din dreptul internațional, în special din:
(a) |
Convenția din 28 iulie 1951 și Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiaților; |
(b) |
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950; |
(c) |
Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984; |
(d) |
tratatele internaționale privind extrădarea și tranzitul; |
(e) |
tratatele internaționale multilaterale care conțin reguli privind readmisia resortisanților străini, cum ar fi Convenția privind aviația civilă internațională din 7 decembrie 1944. |
(2) Dispozițiile prezentului acord au prioritate față de dispozițiile oricărui tratat bilateral sau ale oricărei înțelegeri bilaterale privind readmisia care au fost încheiate sau ar putea să fie încheiate, conform articolului 20 din prezentul acord, între diferitele state membre și Federația Rusă, în măsura în care dispozițiile respectivelor tratate sau înțelegeri se referă la aspectele tratate de prezentul acord.
(3) Niciun element din prezentul acord nu împiedică returnarea unei persoane în temeiul altor mecanisme formale sau informale.
Articolul 19
Comitetul mixt de readmisie
(1) Părțile instituie un comitet mixt de readmisie (denumit în continuare «comitetul») care are ca sarcini, în special:
(a) |
să monitorizeze aplicarea prezentului acord; |
(b) |
să stabilească modalitățile necesare pentru o aplicare uniformă a prezentului acord; |
(c) |
să efectueze un schimb periodic de informații privind protocoalele de punere în aplicare încheiate de diversele state membre și de Federația Rusă în conformitate cu articolul 20 din prezentul acord; |
(d) |
să decidă cu privire la modificările care urmează să fie aduse anexelor la prezentul acord; |
(e) |
să propună modificări la prezentul acord; |
(f) |
să analizeze și, dacă se consideră necesar, să propună modificări la prezentul acord în cazul unor noi aderări la Uniunea Europeană. |
(2) Deciziile comitetului sunt obligatorii pentru părți.
(3) Comitetul se compune din reprezentanți ai Comunității și ai Federației Ruse; Comunitatea este reprezentată de către Comisia Europeană, asistată de experți ai statelor membre.
(4) Comitetul se reunește, după caz, la solicitarea uneia dintre părți.
(5) Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.
Articolul 20
Protocoale de punere în aplicare
(1) Federația Rusă și statele membre încheie protocoale de punere în aplicare care conțin norme privind:
(a) |
autoritățile competente, punctele de trecere a frontierei, schimbul de informații asupra punctelor de contact și limbile folosite pentru comunicare; |
(b) |
modalitățile de readmisie conform procedurii accelerate; |
(c) |
condițiile aplicabile transferului sub escortă, inclusiv tranzitului sub escortă al resortisanților din țări terțe și al apatrizilor; |
(d) |
probele care se adaugă celor enumerate la anexele 2-5 la prezentul acord; |
(e) |
procedura de audiere prevăzută la articolul 9 din prezentul acord; |
(f) |
acolo unde este cazul, măsuri specifice privind termenele de prelucrare a cererilor de readmisie, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din prezentul acord. |
(2) Protocoalele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) din prezentul acord intră în vigoare numai după notificarea Comitetului.
(3) Federația Rusă este de acord să aplice orice dispoziție a unui protocol de punere în aplicare încheiat cu un stat membru și în relațiile sale cu orice alt stat membru, la cererea acestuia din urmă și sub rezerva fezabilității practice a punerii sale în aplicare în Federația Rusă. Statele membre sunt de acord să aplice orice dispoziție a unui protocol de punere în aplicare încheiat de unul dintre acestea și în relațiile acestora cu Federația Rusă, la cererea acesteia din urmă și sub rezerva fezabilității practice a punerii sale în aplicare în celelalte state membre.
Aceasta nu se aplică dispozițiilor care conțin măsurile specifice prevăzute la alineatul (1) litera (f) din prezentul articol.
SECȚIUNEA VIII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 21
Aplicare teritorială
(1) Sub rezerva alineatului (2) din prezentul articol, prezentul acord se aplică pe teritoriul Federației Ruse și pe teritoriul în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene.
(2) Prezentul acord nu se aplică pe teritoriul Regatului Danemarcei.
Articolul 22
Anexe
Anexele 1-6 fac parte integrantă din prezentul acord.
Articolul 23
Intrarea în vigoare, durata și denunțarea
(1) Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părți în conformitate cu procedurile lor interne.
(2) Sub rezerva alineatului (3) din prezentul articol, prezentul acord intră în vigoare în prima zi din a doua lună de la data la care părțile își notifică reciproc îndeplinirea procedurilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol. Dacă această dată survine înaintea datei intrării în vigoare a Acordului dintre Federația Rusă și Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării de vize cetățenilor Federației Ruse și Uniunii Europene, prezentul acord intră în vigoare la aceeași dată ca și respectivul acord.
(3) Obligațiile prevăzute la articolele 3 și 5 din prezentul acord devin aplicabile doar după 3 ani de la data prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol. În această perioadă de trei ani, obligațiile respective sunt aplicabile doar apatrizilor și resortisanților țărilor terțe cu care Federația Rusă a încheiat tratate sau înțelegeri bilaterale privind readmisia.
(4) Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă nedeterminată.
(5) Fiecare dintre părțile contractante poate denunța prezentul acord printr-o notificare oficială adresată celeilalte părți contractante. Prezentul acord încetează a mai fi în vigoare după șase luni de la data primirii notificării menționate.
Încheiat la Soci, douăzeci și cinci mai două mii șase, în două exemplare, în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și rusă, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentice.
Съставено в Сочи на двадесет и пети май две хиляди и шеста година.
Hecho en Sochi, el veinticinco de mayo del dos mil seis.
V Soči dne dvacátého pátého května dva tisíce šest.
Udfærdiget i Sotji den femogtyvende maj to tusind og seks.
Geschehen zu Sotschi am fünfundzwanzigsten Mai zweitausendsechs.
Kahe tuhande kuuenda aasta maikuu kahekümne viiendal päeval Sotšis.
'Εγινε στο Σότσι, στις είκοσι πέντε Μαΐου δύο χιλιάδες έξι.
Done at Sochi on the twenty fifth day of May in the year two thousand and six.
Fait à Sotchi, le vingt cinq mai deux mille six.
Fatto a Soci, addì venticinque maggio duemilasei.
Sočos, divtūkstoš sestā gada divdesmit piektajā maijā.
Priimta du tūkstančiai šeštų metų gegužės dvidešimt penktą dieną Sočyje.
Kelt Szocsiban, a kettőezer hatodik év május huszonötödik napján.
Magħmul f'Sochi, fil-ħamsa u għoxrin jum ta' Mejju tas-sena elfejn u sitta.
Gedaan te Sotsji, de vijfentwintigste mei tweeduizend zes.
Sporządzono w Soczi dnia dwudziestego piątego maja roku dwutysięcznego szóstego.
Feito em Sotchi, em vinte e cinco de Maio de dois mil e seis.
V Soči dňa dvadsiateho piateho mája dvetisícšesť.
V Soči, petindvajsetega maja leta dva tisoč šest.
Tehty Sotšissa kahdentenakymmenentenäviidentenä päivänä toukokuuta vuonna kaksituhattakuusi.
Som skedde i Sotji den tjugofemte maj tjugohundrasex.
Adoptată la Sochi, la douăzeci și cinci mai două mii șase.
Совершено в г. Сочи двадцать пятого мая две тысячи шестого года.
За Европейската общност
Por la Comunidad Europea
Za Evropské společenství
For Det Europæiske Fællesskab
Für die Europäische Gemeinschaft
Euroopa Ühenduse nimel
Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα
For the European Community
Pour la Communauté européenne
Per la Comunità europea
Eiropas Kopienas vārdā
Europos bendrijos vardu
Az Európai Közösség részéről
Għall-Komunità Ewropea
Voor de Europese Gemeenschap
W imieniu Wspólnoty Europejskiej
Pela Comunidade Europeia
Za Európske spoločenstvo
Za Evropsko skupnost
Euroopan yhteisön puolesta
På Europeiska gemenskapens vägnar
Pentru Comunitatea Europeană
За Европейское сообщество
За Руската федерация
Por la Federación de Rusia
Za Ruskou federaci
For Den Russiske Føderation
Für die Russische Föderation
Venemaa Föderatsiooni nimel
Για τη Ρωσική Ομοσπονδία
For the Russian Federation
Pour la Fédération de Russie
Per la Federazione russa
Krievijas Federācijas vārdā
Rusijos Federacijos vardu
Az Orosz Föderáció részéről
Għall-Federazzjoni Russa
Voor de Russische Federatie
W imieniu Federacji Rosyjskiej
Pela Federação da Rússia
Za Ruskú federáciu
Za Rusko federacijo
Venäjän federaation puolesta
På ryska federationen vägnar
Pentru Federația Rusă
За Российскую Федерацию
ANEXA 1
ANEXA 2
Lista documentelor de dovedire a cetățeniei
— |
Pașapoarte de orice tip eliberate de Federația Rusă sau de statele membre (de ex. pașapoarte interne, pașapoarte străine ale cetățenilor, pașapoarte naționale, pașapoarte diplomatice, pașapoarte de serviciu și de înlocuire, inclusiv pașapoartele pentru minori); |
— |
certificate de întoarcere în Federația Rusă; |
— |
cărți de identitate naționale din statele membre UE; |
— |
certificat de cetățenie sau alte documente oficiale care menționează sau indică cetățenia (de exemplu, certificat de naștere); |
— |
livrete și cărți de identitate militare; |
— |
livrete profesionale maritime, livrete de căpitan de navă și pașapoarte maritime. |
ANEXA 3
Lista documentelor de dovedire indirectă a cetățeniei
ANEXA 3 A
— |
Fotocopii oficiale ale oricărora din documentele enumerate în anexa 2 la prezentul acord; |
— |
declarații oficiale făcute în scopul de a accelera procedura, în special, de personalul autorității de frontieră și de alți martori care pot atesta că persoana respectivă a trecut frontiera. |
ANEXA 3 B
— |
Permis de conducere sau fotocopie a acestuia; |
— |
orice alt document oficial eliberat de autoritățile statului solicitat; |
— |
legitimația de muncă emisă de către o societate sau fotocopie a acestei legitimații; |
— |
declarații scrise ale martorilor; |
— |
declarații scrise făcute de persoana respectivă și limba pe care o vorbește, inclusiv prin rezultatele unui test oficial. |
ANEXA 4
Lista documentelor pentru dovedirea motivelor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor
— |
Viză și/sau autorizație de reședință valabile, eliberate de statul solicitat; |
— |
ștampila de intrare/ieșire sau un însemn similar în documentul de călătorie al persoanei respective sau o altă dovadă a intrării/ieșirii (de exemplu fotografică, electronică sau biometrică). |
ANEXA 5
Lista documentelor pentru dovedirea indirectă a condițiilor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor
ANEXA 5 A
— |
Declarații oficiale făcute în scopul de a accelera procedura, în special, de personalul autorității de frontieră și alți martori care pot atesta că persoana respectivă a trecut frontiera. |
ANEXA 5 B
— |
Bilete nominale pentru călătorii cu companii aeriene, feroviare, maritime sau de autocare care să ateste prezența și itinerariul persoanei în cauză de pe teritoriul statului solicitat pe teritoriul statului solicitant; |
— |
liste de pasageri pentru călătoriile cu companii aeriene, feroviare, maritime sau de autocare care să ateste prezența și itinerariul persoanei în cauză de pe teritoriul statului solicitat pe teritoriul statului solicitant; |
— |
bilete, precum și certificate și bonuri de orice tip (de exemplu, bonuri de hotel, card de programare la cabinet medical/dentar, card de acces în instituții publice/private etc.) care arată clar că persoana respectivă s-a aflat pe teritoriul statului solicitat; |
— |
declarații oficiale făcute, în special, de personalul autorității de frontieră și alți martori care pot atesta că persoana respectivă a trecut frontiera; |
— |
declarație oficială făcută de persoana respectivă în cadrul unei proceduri judiciare sau administrative; |
— |
descrierea locului și a circumstanțelor în care persoana respectivă a fost interceptată după intrarea pe teritoriul statului solicitant; |
— |
informații care să demonstreze că persoana în cauză a recurs la serviciile unui ghid însoțitor sau ale unei agenții de turism; |
— |
informații referitoare la identitatea și/sau șederea unei persoane, care au fost furnizate de o organizație internațională; |
— |
rapoarte de informare/confirmarea informațiilor de către membri de familie, tovarăși de călătorie etc.; |
— |
declarația făcută de persoana în cauză. |
ANEXA 6
Declarație comună privind articolul 2 alineatul (1) și articolul 4 alineatul (1)
Părțile contractante iau act de faptul că, în conformitate cu legislația națională a Federației Ruse și a statelor membre, nu este posibil ca unui cetățean al Uniunii Europene sau al Federației Ruse să i se retragă cetățenia.
Părțile convin să se consulte în timp util în cazul modificării acestei situații juridice.
Declarație comună privind articolul 3 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (1)
Părțile convin că o persoană «a intrat direct» de pe teritoriul statului solicitat în înțelesul prezentelor dispoziții dacă respectiva persoană a sosit pe calea aerului, pe cale terestră sau maritimă pe teritoriul statului solicitant, fără a fi intrat în prealabil pe teritoriul unei țări terțe. Tranzitul aeroportuar într-o țară terță nu este considerat intrare.
Declarație comună privind Regatul Danemarcei
Părțile iau act de faptul că prezentul acord nu se aplică teritoriului sau resortisanților Regatului Danemarcei. În aceste condiții, este oportun ca Federația Rusă și Regatul Danemarcei să încheie un acord de readmisie în aceleași condiții cu cele prevăzute în prezentul acord.
Declarație comună privind Republica Islanda și Regatul Norvegiei
Părțile iau act de relațiile strânse care există între Comunitatea Europeană și Republica Islanda și Regatul Norvegiei, în special în temeiul Acordului din 18 mai 1999 privind asocierea acestor țări la punerea în aplicare, la asigurarea respectării și la dezvoltarea acquis-ului Schengen. În aceste condiții, este oportun ca Federația Rusă să încheie un acord de readmisie cu Republica Islanda și Regatul Norvegiei în aceleași condiții cu cele prevăzute în prezentul acord.
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/43 |
Rectificare la Agreement between the European Community and the Russian Federation on the facilitation of the issuance of visas to the citizens of the European Union and the Russian Federation
(Textul acordului a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 129 din 17 mai 2007, p. 27 )
TRADUCERE
ACORD
între Comunitatea Europeană și Federația Rusă privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse
PĂRȚILE,
COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare «Comunitatea»,
și
FEDERAȚIA RUSĂ,
DORIND să faciliteze contactele între popoarele lor, drept o condiție importantă pentru o dezvoltare constantă a relațiilor economice, umanitare, culturale, științifice și a altor legături, prin facilitarea eliberării de vize pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse, pe bază de reciprocitate,
LUÂND ÎN CONSIDERARE declarația comună, adoptată cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la St. Petersburg din 31 mai 2003, conform căreia Uniunea Europeană și Federația Rusă au convenit să examineze condițiile introducerii regimului de călătorie fără viză ca perspectivă pe termen lung,
REAFIRMÂND intenția de a stabili un regim de călătorie fără viză între Federația Rusă și Uniunea Europeană,
AVÂND ÎN VEDERE Acordul de parteneriat și cooperare din 24 iunie 1994 de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte,
AVÂND ÎN VEDERE Declarația comună privind extinderea UE și relațiile UE-Rusia, adoptată la 27 aprilie 2004, care confirmă intenția Uniunii Europene și a Federației Ruse de a facilita eliberarea de vize pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse pe bază de reciprocitate și de a iniția negocieri în vederea încheierii unui acord,
RECUNOSCÂND că această facilitare nu ar trebui să conducă la migrație ilegală și acordând o atenție deosebită siguranței și readmisiei,
LUÂND ÎN CONSIDERARE Protocolul privind poziția Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a Irlandei și Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexate la Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 și la Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25 martie 1957, și confirmând că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Irlandei,
LUÂND ÎN CONSIDERARE Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992 și la Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25 martie 1957 și confirmând că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Danemarcei,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
Articolul 1
Scopul și domeniul de aplicare
Scopul prezentului acord este facilitarea pe bază de reciprocitate a eliberării de vize pentru cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse pentru șederi a căror durată preconizată nu depășește 90 de zile, în decurs de 180 de zile.
Articolul 2
Clauză generală
(1) Dispozițiile menite să faciliteze eliberarea de vize, prevăzute în prezentul acord, se aplică cetățenilor Uniunii Europene și ai Federației Ruse numai în măsura în care aceștia nu sunt scutiți de la obligativitatea vizelor prin actele cu putere de lege și actele administrative ale Federației Ruse, ale Comunității sau ale statelor membre, prin prezentul acord sau prin alte acorduri internaționale.
(2) Legislația națională a Federației Ruse, a statelor membre sau legislația comunitară se aplică chestiunilor care nu intră sub incidența dispozițiilor prezentului acord, precum refuzul eliberării unei vize, recunoașterea documentelor de călătorie, dovada unor mijloace suficiente de subzistență și măsurile privind refuzul intrării și expulzarea.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului acord:
(a) |
«stat membru» înseamnă orice stat membru al Uniunii Europene, cu excepția Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; |
(b) |
«cetățean al Uniunii Europene» înseamnă orice resortisant al unui stat membru, astfel cum este definit acesta din urmă la litera (a); |
(c) |
«cetățean al Federației Ruse» înseamnă orice persoană care posedă sau a dobândit cetățenia Federației Ruse în conformitate cu legislația națională a acestui stat; |
(d) |
«viză» înseamnă orice autorizație sau permis emis(ă) sau orice decizie luată de către un stat membru sau de către Federația Rusă care este necesară în vederea:
|
(e) |
«rezident legal» înseamnă:
|
Articolul 4
Documentele doveditoare cu privire la scopul călătoriei
(1) Pentru următoarele categorii de cetățeni ai Uniunii Europene și ai Federației Ruse, următoarele documente sunt suficiente pentru a justifica scopul călătoriei pe teritoriul celeilalte părți:
(a) |
pentru membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate statelor membre, Uniunii Europene sau Federației Ruse, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate de organizații interguvernamentale pe teritoriul Federației Ruse sau al unuia dintre statele membre:
|
(b) |
pentru oamenii de afaceri și reprezentanți ai unor organizații comerciale:
|
(c) |
pentru șoferii care furnizează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri între teritoriul Federației Ruse și al statelor membre cu vehicule înmatriculate în statele membre sau în Federația Rusă:
|
(d) |
pentru membrii echipajelor de tren, vagon frigorific și locomotivă din trenurile internaționale care circulă între teritoriul statelor membre și cel al Federației Ruse:
|
(e) |
pentru jurnaliști:
|
(f) |
pentru persoanele care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv programe universitare și alte programe de schimb:
|
(g) |
pentru elevi, studenți, studenți ai cursurilor postuniversitare și profesorii însoțitori care organizează excursii de studiu sau cu scop educativ, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum și alte activități școlare:
|
(h) |
pentru participanții la evenimente sportive internaționale și persoanele care îi însoțesc în calitate profesională:
|
(i) |
pentru participanții la programele oficiale de schimb organizate de orașele înfrățite:
|
(j) |
pentru rudele apropiate – soț/soție, copii (inclusiv cei adoptivi), părinți (inclusiv tutorii), bunici și nepoți – care vizitează cetățeni ai Uniunii Europene sau ai Federației Ruse, care sunt rezidenți legali pe teritoriul Federației Ruse sau al statelor membre:
|
(k) |
pentru persoanele care doresc să viziteze un cimitir militar sau civil:
|
(2) Solicitarea scrisă menționată la alineatul (1) din prezentul articol va conține următoarele elemente:
(a) |
pentru persoana invitată – prenumele și numele, data nașterii, sexul, cetățenia, numărul documentului de identitate, perioada și scopul călătoriei, numărul de intrări și numele copiilor minori care însoțesc persoana invitată; |
(b) |
pentru persoana care face invitația – prenumele, numele și adresa; sau |
(c) |
pentru persoana juridică, societatea sau organizația care face invitația – denumirea completă și adresa și:
|
(3) Pentru categoriile de cetățeni menționate la alineatul (1) din prezentul articol, toate categoriile de vize sunt emise conform procedurii simplificate, fără a fi solicitată vreo altă justificare, invitație sau validare referitoare la scopul călătoriei, prevăzută de legislația părților.
Articolul 5
Emiterea vizelor cu intrări multiple
(1) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Federației Ruse emit vize cu intrări multiple, al căror termen de valabilitate nu depășește cinci ani, pentru următoarele categorii de cetățeni:
(a) |
membrii guvernelor și parlamentelor naționale și regionale, ai curților constituționale și ai instanțelor supreme, dacă nu sunt scutiți de la obligativitatea vizelor prin prezentul acord, în exercițiul funcțiunilor lor și cu un termen de valabilitate limitat la durata mandatului lor, dacă acesta este mai mic de cinci ani; |
(b) |
soții/soțiile și copiii (inclusiv cei adoptivi), cu vârste sub 21 de ani sau care se află în întreținere, care vizitează cetățeni ai Uniunii Europene și ai Federației Ruse, rezidenți legali pe teritoriul Federației Ruse sau al statelor membre, termenul de valabilitate fiind limitat la perioada de valabilitate a autorizației lor de rezidență legală. |
(2) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Federației Ruse emit vize cu intrări multiple, al căror termen de valabilitate este de până la un an, pentru următoarele categorii de cetățeni, cu condiția ca, în anul precedent, aceștia să fi obținut cel puțin o viză, pe care să o fi folosit în conformitate cu legislația privind intrarea și șederea pe teritoriul statului vizitat, și să aibă motive pentru solicitarea unei vize cu intrări multiple:
(a) |
membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate statelor membre, Uniunii Europene sau Federației Ruse, participă la reuniuni oficiale, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate pe teritoriul Federației Ruse sau al unuia dintre statele membre de către organizații interguvernamentale; |
(b) |
oamenii de afaceri și reprezentanții organizațiilor comerciale care călătoresc periodic în Federația Rusă sau statele membre; |
(c) |
șoferii care prestează servicii de transport internațional de mărfuri și pasageri între teritoriul Federației Ruse și al statelor membre, cu vehicule înmatriculate în statele membre sau în Federația Rusă; |
(d) |
membrii echipajelor de tren, vagon frigorific și locomotivă din trenurile internaționale care circulă între teritoriul Federației Ruse și al statelor membre; |
(e) |
persoanele care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv programe universitare și alte programe de schimb, care călătoresc periodic în Federația Rusă sau în statele membre; |
(f) |
participanții la evenimente sportive internaționale și persoanele care îi însoțesc în calitate profesională; |
(g) |
jurnaliști; |
(h) |
participanții la programele oficiale de schimb organizate de orașele înfrățite. |
(3) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Federației Ruse emit vize cu intrări multiple, al căror termen de valabilitate este de minimum doi ani și maximum cinci ani, pentru categoriile de cetățeni menționate la alineatul (2) din prezentul articol, dacă în cei doi ani anteriori aceștia au folosit vize cu intrări multiple cu valabilitate de un an, în conformitate cu legislația privind intrarea și șederea pe teritoriul statului vizitat, și dacă motivele solicitării vizei cu intrări multiple sunt încă valabile.
(4) Perioada totală de ședere a persoanelor menționate la alineatele (1)-(3) din prezentul articol nu depășește 90 de zile, în decurs de 180 de zile, pe teritoriul statelor membre sau al Federației Ruse.
Articolul 6
Taxe pentru prelucrarea cererilor de viză
(1) Taxa pentru prelucrarea cererilor de viză este de 35 EUR.
Suma mai sus menționată poate fi modificată, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (4).
(2) Părțile percep o taxă de 70 EUR pentru prelucrarea vizelor, în cazurile în care cererile de viză și documentele justificative au fost înaintate de către solicitantul de viză în termen de trei zile înainte de data preconizată a plecării. Această dispoziție nu se aplică în cazurile prevăzute la articolul 6 alineatul (3) literele (b), (e) și (f) și articolul 7 alineatul (3).
(3) Taxele pentru prelucrarea cererii de viză nu se aplică următoarelor categorii de persoane:
(a) |
rude apropiate – soț/soție, copii (inclusiv cei adoptivi), părinți (inclusiv tutorii), bunici și nepoți – care vizitează cetățeni ai Uniunii Europene și ai Federației Ruse, care sunt rezidenți legali pe teritoriul Federației Ruse sau al statelor membre; |
(b) |
membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate statelor membre, Uniunii Europene sau Federației Ruse, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente organizate pe teritoriul Federației Ruse sau al unuia dintre statele membre de către organizații interguvernamentale; |
(c) |
membrii guvernelor și parlamentelor naționale și regionale, ai curților constituționale și ai instanțelor supreme, dacă nu sunt scutiți de obligativitatea vizelor prin prezentul acord; |
(d) |
elevi, studenți, studenți ai cursurilor postuniversitare și profesorii însoțitori care organizează excursii de studiu sau cu scop educativ; |
(e) |
persoane cu handicap și persoanele care le însoțesc, dacă este necesar; |
(f) |
persoane care au prezentat documente ce atestă necesitatea călătoriei lor din motive umanitare, inclusiv pentru a beneficia de tratament medical urgent, și persoana însoțitoare, sau pentru a participa la înmormântarea unei rude apropiate ori pentru a vizita o rudă apropiată grav bolnavă; |
(g) |
participanți la evenimentele sportive internaționale pentru tineri și însoțitorii acestora; |
(h) |
persoane care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv programe universitare și alte programe de schimb; |
(i) |
participanți la programele oficiale de schimb organizate de orașele înfrățite. |
Articolul 7
Durata procedurilor de prelucrare a cererilor de viză
(1) Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Federației Ruse iau decizia cu privire la eliberarea unei vize în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii sau a documentelor necesare pentru emiterea vizei.
(2) Perioada de timp necesară luării unei decizii cu privire la o cerere de viză poate fi prelungită până la 30 de zile calendaristice în anumite cazuri, în special atunci când este necesară o verificare suplimentară a cererii.
(3) Perioada de timp necesară luării unei decizii privind cererea de viză poate fi redusă la trei zile lucrătoare sau mai puțin în cazuri urgente.
Articolul 8
Plecarea în cazul pierderii sau al furtului documentelor
Cetățenii Uniunii Europene și ai Federației Ruse care și-au pierdut documentele de identitate sau ale căror documente au fost furate în timpul șederii pe teritoriul Federației Ruse sau al statelor membre pot părăsi teritoriul respectiv în baza unor acte de identitate valabile care le permit să treacă granița, emise de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statelor membre sau ale Federației Ruse, fără viză sau altă autorizație.
Articolul 9
Prelungirea vizelor în condiții excepționale
Cetățenilor Uniunii Europene și ai Federației Ruse care nu pot părăsi teritoriul Federației Ruse și al statelor membre în termenul menționat în vizele acestora din motive de forță majoră li se prelungesc vizele gratuit, în conformitate cu legislația aplicată de către statul vizitat, pe perioada necesară întoarcerii lor în statul de reședință.
Articolul 10
Procedurile de înregistrare
Părțile convin să adopte măsuri, cât de curând posibil, pentru simplificarea procedurilor de înregistrare, cu scopul de a permite cetățenilor Federației Ruse și ai Uniunii Europene să beneficieze de tratament egal în privința procedurilor de înregistrare pe parcursul șederii pe teritoriul Federației Ruse sau, respectiv, al statelor membre.
Articolul 11
Pașapoartele diplomatice
(1) Cetățenii Federației Ruse sau ai statelor membre, deținători ai unor pașapoarte diplomatice valabile, pot intra pe teritoriul statelor membre sau al Federației Ruse, pot ieși de pe aceste teritorii și le pot tranzita fără vize.
(2) Cetățenii menționați la alineatul (1) din prezentul articol pot sta pe teritoriul Federației Ruse sau al statelor membre o perioadă care nu depășește 90 de zile, în decurs de 180 de zile.
Articolul 12
Valabilitatea teritorială a vizelor
Sub rezerva normelor și a reglementărilor naționale privind siguranța națională ale Federației Ruse și ale statelor membre, precum și sub rezerva normelor UE privind vizele cu valabilitate teritorială limitată, cetățenii Federației Ruse și ai Uniunii Europene au dreptul să călătorească pe teritoriul statelor membre și al Federației Ruse în aceleași condiții ca și cetățenii Uniunii Europene și cetățenii ruși.
Articolul 13
Comitetul mixt pentru gestionarea acordului
(1) Părțile înființează un comitet mixt pentru gestionarea acordului (denumit în continuare «comitetul»), alcătuit din reprezentanți ai Comunității Europene și ai Federației Ruse. Comunitatea este reprezentată de către Comisia Europeană, asistată de experți din statele membre.
(2) Comitetul are, în special, următoarele atribuții:
(a) |
să monitorizeze punerea în aplicare a prezentului acord; |
(b) |
să propună modificări sau adăugiri la prezentul acord; |
(c) |
să examineze și, dacă se consideră necesar, să propună modificări ale prezentului acord în cazul unor noi aderări la Uniunea Europeană. |
(3) Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, la cererea uneia dintre părți și cel puțin o dată pe an.
(4) Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.
Articolul 14
Raporturile prezentului acord cu acordurile dintre statele membre și Federația Rusă
Prezentul acord se aplică, de la intrarea sa în vigoare, cu prioritate față de dispozițiile oricăror înțelegeri sau acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate între statele membre și Federația Rusă, în măsura în care dispozițiile respectivelor înțelegeri sau convenții vizează chestiuni care fac obiectul prezentului acord.
Articolul 15
Dispoziții finale
(1) Prezentul acord este ratificat sau aprobat de către părți în conformitate cu procedurile lor respective și intră în vigoare în prima zi din a doua lună după data la care părțile și-au notificat încheierea procedurilor menționate mai sus.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, prezentul acord intră în vigoare doar la data intrării în vigoare a acordului între Federația Rusă și Comunitatea Europeană privind readmisia, dacă data respectivă este ulterioară datei prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
(3) Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cazului în care este denunțat în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.
(4) Prezentul acord poate fi modificat prin acordul scris al părților. Modificările intră în vigoare după ce părțile și-au notificat îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest sens.
(5) Fiecare parte poate suspenda total sau parțial prezentul acord din motive referitoare la ordinea publică, apărarea siguranței naționale sau protecția sănătății publice. Decizia de suspendare este notificată celeilalte părți nu mai târziu de 48 de ore înainte de intrarea acesteia în vigoare. Partea care a suspendat aplicarea prezentului acord informează cealaltă parte imediat ce motivele suspendării nu se mai aplică.
(6) Fiecare parte poate denunța prezentul acord printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părți. Prezentul acord încetează să fie în vigoare după 90 de zile de la data primirii unei astfel de notificări.
Încheiat la Soci, la douăzeci și cinci mai două mii opt, în două exemplare, în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și rusă, toate aceste texte fiind egal autentice.
Съставено в Сочи на двадесет и пети май две хиляди и шеста година.
Hecho en Sochi, el veinticinco de mayo del dos mil seis.
V Soči dne dvacátého pátého května dva tisíce šest.
Udfærdiget i Sotji den femogtyvende maj to tusind og seks.
Geschehen zu Sotschi am fünfundzwanzigsten Mai zweitausendsechs.
Kahe tuhande kuuenda aasta maikuu kahekümne viiendal päeval Sotšis.
'Εγινε στο Σότσι, στις είκοσι πέντε Μαΐου δύο χιλιάδες έξι.
Done at Sochi on the twenty fifth day of May in the year two thousand and six.
Fait à Sotchi, le vingt cinq mai deux mille six.
Fatto a Soci, addì venticinque maggio duemilasei.
Sočos, divtūkstoš sestā gada divdesmit piektajā maijā.
Priimta du tūkstančiai šeštų metų gegužės dvidešimt penktą dieną Sočyje.
Kelt Szocsiban, a kettőezer hatodik év május huszonötödik napján.
Magħmul f'Sochi, fil-ħamsa u għoxrin jum ta' Mejju tas-sena elfejn u sitta.
Gedaan te Sotsji, de vijfentwintigste mei tweeduizend zes.
Sporządzono w Soczi dnia dwudziestego piątego maja roku dwutysięcznego szóstego.
Feito em Sotchi, em vinte e cinco de Maio de dois mil e seis.
V Soči dňa dvadsiateho piateho mája dvetisícšesť.
V Soči, petindvajsetega maja leta dva tisoč šest.
Tehty Sotšissa kahdentenakymmenentenäviidentenä päivänä toukokuuta vuonna kaksituhattakuusi.
Som skedde i Sotji den tjugofemte maj tjugohundrasex.
Adoptată la Sochi, la douăzeci și cinci mai două mii șase.
Совершено в г. Сочи двадцать пятого мая две тысячи шестого года.
За Европейската общност
Por la Comunidad Europea
Za Evropské společenství
For Det Europæiske Fællesskab
Für die Europäische Gemeinschaft
Euroopa Ühenduse nimel
Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα
For the European Community
Pour la Communauté européenne
Per la Comunità europea
Eiropas Kopienas vārdā
Europos bendrijos vardu
Az Európai Közösség részéről
Għall-Komunità Ewropea
Voor de Europese Gemeenschap
W imieniu Wspólnoty Europejskiej
Pela Comunidade Europeia
Za Európske spoločenstvo
Za Evropsko skupnost
Euroopan yhteisön puolesta
På Europeiska gemenskapens vägnar
Pentru Comunitatea Europeană
За Европейское сообщество
За Руската федерация
Por la Federación de Rusia
Za Ruskou federaci
For Den Russiske Føderation
Für die Russische Föderation
Venemaa Föderatsiooni nimel
Για τη Ρωσική Ομοσπονδία
For the Russian Federation
Pour la Fédération de Russie
Per la Federazione russa
Krievijas Federācijas vārdā
Rusijos Federacijos vardu
Az Orosz Föderáció részéről
Għall-Federazzjoni Russa
Voor de Russische Federatie
W imieniu Federacji Rosyjskiej
Pela Federação da Rússia
Za Ruskú federáciu
Za Rusko federacijo
Venäjän federaation puolesta
På ryska federationen vägnar
Pentru Federația Rusă
За Российскую Федерацию
PROTOCOL
la Acordul privind statele membre care nu aplică pe deplin acquis-ul Schengen
Statele membre care au obligația de a respecta acquis-ul Schengen, dar care nu emit încă vize Schengen în așteptarea deciziei relevante în acest sens a Consiliului, emit vize naționale a căror valabilitate este limitată la teritoriul propriu.
Comunitatea Europeană va adopta, cât mai curând posibil, măsuri pentru simplificarea tranzitului deținătorilor de vize Schengen sau de permise de rezidență Schengen pe teritoriul statelor membre care nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen.
Declarație comună privind articolul 6 alineatul (2) din Acordul privind taxele pentru prelucrarea cererilor de viză
Părțile examinează punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (2) din prezentul acord în cadrul comitetului constituit prin acord.
Declarație comună privind articolul 11 din Acordul privind pașapoartele diplomatice
Fiecare parte poate invoca suspendarea parțială a acordului și, în special, a articolului 11, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 15 alineatul (5) din prezentul acord, dacă punerea în aplicare a articolului 11 a fost încălcată de cealaltă parte sau atrage după sine apariția unei amenințări la adresa siguranței publice.
Dacă punerea în aplicare a articolului 11 este suspendată, ambele părți inițiază consultări în cadrul comitetului constituit prin acord, în vederea soluționării problemelor care au condus la suspendare.
În mod prioritar, ambele părți își declarară angajamentul de a asigura un nivel înalt de siguranță a documentelor pentru pașapoartele diplomatice, în special prin integrarea elementelor de identificare biometrice. În privința Uniunii Europene, acest lucru va fi asigurat în conformitate cu cerințele Regulamentului (CE) nr. 2252/2004.
Declarație comună privind eliberarea vizelor de scurtă ședere pentru vizitarea cimitirelor militare și civile
Ca regulă generală, părțile sunt de acord că vizele de scurtă ședere pentru persoanele care vizitează cimitire militare și civile se eliberează pentru o perioadă de până la 14 zile.
Declarație comună privind armonizarea informațiilor privind procedurile de emitere a vizelor de scurtă ședere și documentele necesare la depunerea cererii de viză de scurtă ședere
Recunoscând importanța transparenței pentru solicitanții de viză, părțile semnatare ale prezentului acord consideră că ar trebui adoptate măsuri corespunzătoare:
— |
în general, elaborarea unei liste cu informațiile de bază destinate solicitanților privind procedurile care trebuie urmate și condițiile care trebuie îndeplinite referitor la depunerea cererii de viză, viza în sine și valabilitatea acesteia; |
— |
fiecare parte, pe cont propriu, elaborează o listă cu cerințele minime pentru a se asigura că solicitanților le sunt furnizate informațiile de bază într-un mod coerent și uniform și că li se cere să prezinte, în principiu, aceleași documente justificative. |
Informația menționată mai sus urmează să fie difuzată publicului larg (pe panoul de afișaj al consulatelor, sub formă de pliante, pe site-urile Internet etc.).
Declarație comună privind Regatul Danemarcei
Părțile iau notă de faptul că prezentul acord nu se aplică procedurilor de emitere a vizelor de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Regatului Danemarcei.
În astfel de împrejurări, este de dorit ca autoritățile Regatului Danemarcei și ale Federației Ruse să încheie, fără întârziere, un acord bilateral privind facilitatea eliberării de vize de scurtă ședere în condiții similare cu cele ale Acordului dintre Comunitatea Europeană și Federația Rusă.
Declarație comună privind Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Irlanda
Părțile iau notă de faptul că prezentul acord nu se aplică pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și al Irlandei.
În astfel de împrejurări, este de dorit ca autoritățile Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ale Irlandei și ale Federației Ruse să încheie acorduri bilaterale privind facilitarea eliberării vizelor.
Declarație comună privind Republica Islanda și Regatul Norvegiei
Părțile iau act de relațiile strânse care există între Comunitatea Europeană și Republica Islanda și, respectiv, Regatul Norvegiei, în special în temeiul Acordului din 18 mai 1999 privind asocierea acestor țări la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen.
În astfel de împrejurări, este de dorit ca autoritățile Republicii Islanda, ale Regatului Norvegiei și ale Federației Ruse să încheie fără întârziere acorduri bilaterale privind facilitatea eliberării de vize de scurtă ședere în condiții similare cu cele ale prezentului acord.
13.2.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 42/s3 |
AVIZ CITITORILOR
Instituțiile au hotărât să nu mai menționeze, în textele lor, ultima modificare a actelor citate.
În lipsa unor dispoziții contrare, actele la care se face trimitere în textele publicate se consideră ca fiind actele în versiunea în vigoare a acestora.