I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/1

REGULAMENTUL (CE, EURATOM) NR. 105/2009 AL CONSILIULUI

din 26 ianuarie 2009

de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2000/597/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 279 alineatul (2),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 183,

având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene (1), în special articolul 8 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Curții de Conturi (3),

întrucât:

(1)	Consiliul European de la Bruxelles din 15-16 decembrie 2005 a elaborat o serie de concluzii referitoare la sistemul de resurse proprii al Comunităților, care au condus la adoptarea Deciziei 2007/436/CE, Euratom.

(2)	Conform articolului 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, nu există nicio diferență între taxe agricole și taxe vamale.

(3)

Potrivit paragrafului al doilea de la articolul 2 alineatul (5) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, Țările de Jos și Suedia beneficiază, în perioada 2007-2013, de o reducere brută a contribuțiilor din venitul național brut (VNB) propriu, care va fi finanțată de toate statele membre. În caz de modificare ulterioară a VNB-ului reținut, nu se efectuează nici o revizuire ulterioară a finanțării acestei reduceri brute.

(4)

Având în vedre că Decizia 2007/436/CE, Euratom face referire la VNB în loc de produsul național brut (PNB), este necesar să se alinieze Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 94/728/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților (4). Sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene nu mai prevede contribuții financiare din PNB, de aceea nu mai este necesar să se facă referire la acestea în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

(5)	În vederea realizării unei gestiuni eficiente a conturilor de resurse proprii ale Comisiei, ar trebui să se prevadă dispoziții specifice pentru a alinia transmiterea datelor și perioadele de raportare în raport cu practica bancară actuală.

(6)

Începând cu bugetul 2007, Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (5) nu mai prevede un mecanism specific de finanțare în ceea ce privește rezerva pentru împrumuturi și pentru garanții de împrumuturi, precum și rezerva pentru ajutoare de urgență. Rezerva pentru ajutoare de urgență este introdusă în buget ca provizion, iar rezerva pentru împrumuturi și pentru garanții de împrumuturi este considerată o cheltuială obligatorie a bugetului general.

(7)	Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 ar trebui modificat în mod corespunzător.

(8)	Având în vedere articolul 11 din Decizia 2007/436/CE, Euratom, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în aceeași zi cu respectiva decizie și ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2007,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000 se modifică după cum urmează:

1.	În titlu, se înlocuiește textul „Decizia 2000/597/CE, Euratom privind sistemul resurselor proprii al Comunităților Europene” cu textul: „Decizia 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene”.

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Resursele proprii ale Comunităților Europene, prevăzute de Decizia 2007/436/CE, Euratom (6), denumite în continuare «resurse proprii», sunt puse la dispoziția Comisiei și controlate în condițiile prevăzute de prezentul regulament, fără a aduce atingere Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89 (7), Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1287/2003 (8) și Directivei 89/130/CEE, Euratom (9).

3.	La articolul 2 alineatul (1), textul „articolul 2 alineatul (1) literele (a) și (b) din Decizia 2000/597/CE, Euratom” se înlocuiește cu textul: „Articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia 2007/436/CE, Euratom”.

La articolul 3, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Documentele justificative referitoare la procedurile și bazele statistice prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 se păstrează de către statele membre până la data de 30 septembrie a celui de al patrulea an următor exercițiului financiar respectiv. Documentele justificative referitoare la baza resurselor TVA se păstrează pentru aceeași perioadă.”

Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Cota prevăzută la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2007/436/CE, Euratom stabilită prin procedura bugetară se calculează ca procent din suma veniturilor naționale brute (numite în continuare «VNB») prognozate ale statelor membre, în așa fel încât să acopere în întregime partea de buget nefinanțată din veniturile menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (a) și (b) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, din contribuțiile financiare la programele complementare de cercetare și dezvoltare tehnologică, precum și din alte venituri.

Cota respectivă se exprimă, în buget, printr-un număr care conține atâtea zecimale câte sunt necesare pentru repartizarea în întregime a resurselor bazate pe VNB între statele membre.”

La articolul 6 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

Cu toate acestea, resursele TVA și resursa complementară se înregistrează în contabilitate, după cum se precizează la litera (a), ținându-se seama de impactul asupra acestor resurse al corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Țărilor de Jos și Suediei, astfel:

—	în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, pentru doisprezecimea menționată la articolul 10 alineatul (3);

—

anual, în ceea ce privește soldurile prevăzute la articolul 10 alineatele (4) și (6), precum și ajustările prevăzute la articolul 10 alineatele (5) și (7), cu excepția ajustărilor speciale prevăzute la articolul 10 alineatul (5) prima liniuță, care se înregistrează în contabilitate în prima zi lucrătoare a lunii care urmează acordului încheiat între statul membru în cauză și Comisie.”

Articolul 9 alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text:

„(1a) Statele membre sau organismele desemnate de acestea transmit Comisiei, prin mijloace electronice:

(a)	în ziua lucrătoare în care resursele proprii sunt creditate în contul Comisiei, un extras de cont sau o dovadă a realizării transferului care să arate că a fost creditat contul respectiv;

(b)	fără a aduce atingere literei (a), cel târziu în a doua zi lucrătoare după creditarea contului, un extras de cont care să arate că transferul a fost realizat.”

Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 10

(1) După deducerea cheltuielilor de colectare, conform articolului 2 alineatul (3) și articolului 10 alineatul (3) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, înregistrarea resurselor proprii prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din decizia menționată trebuie făcută cel târziu în prima zi lucrătoare după data de 19 a celei de a doua luni care urmează lunii în care s-a constatat dreptul, conform articolului 2 din prezentul regulament.

Cu toate acestea, în ceea ce privește sumele înregistrate în contabilitate separată, conform articolului 6 alineatul (3) litera (b) din prezentul regulament, înscrierea trebuie să intervină cel târziu în prima zi lucrătoare după data de 19 a celei de a doua luni care urmează lunii în care a avut loc recuperarea.

(2) Dacă este cazul, statele membre pot fi invitate de către Comisie să anticipeze cu o lună înregistrarea resurselor, altele decât resursele TVA și resursa complementară, pe baza informațiilor de care dispun la data de 15 a aceleiași luni.

Regularizarea fiecărei înregistrări anticipate se efectuează în luna următoare, cu ocazia efectuării înscrierii menționate la alineatul (1). Ea constă în înregistrarea negativă a unei sume egale cu aceea care a făcut obiectul înregistrării anticipate.

(3) Transferul resurselor TVA și al resursei complementare se efectuează ținând seama de impactul corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Țărilor de Jos și Suediei asupra resurselor respective, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, sub forma unei doisprezecimi din sumele înscrise în buget la acest capitol, transformate în monedă națională la cursul de schimb din ultima zi de cotație a anului calendaristic care precede exercițiul bugetar, astfel cum este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Pentru nevoile specifice de plată a cheltuielilor FEGA, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (10) și în funcție de situația trezoreriei Comunității, statele membre pot fi invitate de Comisie să anticipeze cu una sau două luni din primul trimestru al unui exercițiu bugetar înregistrarea unei doisprezecimi sau a unei fracțiuni de doisprezecime din sumele prevăzute în buget ca resurse TVA și/sau resursă complementară, ținând seama de impactul corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Țărilor de Jos și Suediei.

După acest prim trimestru, înregistrarea lunară solicitată nu poate depăși a douăsprezecea parte din resursele obținute din TVA și din VNB, tot în limita sumelor înscrise la acest capitol în buget.

Comisia informează în prealabil statele membre, cel târziu cu două săptămâni înainte de înregistrarea solicitată.

În cazul înregistrărilor anticipate, se aplică dispozițiile referitoare la sumele ce trebuie înregistrate în luna ianuarie a fiecărui exercițiu, prevăzute la paragraful al optulea, precum și dispozițiile aplicabile în situația în care bugetul nu este adoptat definitiv înainte de începerea exercițiului financiar, prevăzute la paragraful al nouălea.

Orice modificare a cotei uniforme a resurselor TVA, a cotei resursei complementare, a corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și a finanțării cotei respective, prevăzute la articolele 4 și 5 din Decizia 2007/436/CE, Euratom, precum și a finanțării reducerii brute acordate Țărilor de Jos și Suediei, necesită adoptarea definitivă a unui buget rectificativ și implică reajustarea doisprezecimilor înregistrate de la începutul exercițiului financiar.

Aceste reajustări se efectuează cu ocazia primei înregistrări după adoptarea definitivă a bugetului rectificativ, în cazul în care aceasta are loc înainte de data de 16 a lunii. În caz contrar, reajustările se efectuează cu ocazia celei de a doua înregistrări după adoptarea definitivă. Prin derogare de la articolul 8 din regulamentul financiar, reajustările respective sunt înregistrate în contabilitate în raport cu exercițiul financiar al bugetului rectificativ corespunzător.

Doisprezecimile aferente lunii ianuarie a fiecărui exercițiu financiar se calculează pe baza sumelor prevăzute în proiectul de buget menționat la articolul 272 alineatul (3) din Tratatul CE și la articolul 177 alineatul (3) din Tratatul CEEA și convertite în monedă națională la cursul de schimb din prima zi de cotație după data de 15 decembrie din anul calendaristic precedent exercițiului bugetar; regularizarea acestor sume are loc cu ocazia înregistrărilor referitoare la luna următoare.

Atunci când bugetul nu este adoptat definitiv înaintea începerii exercițiului financiar, statele membre înregistrează în prima zi lucrătoare din fiecare lună, inclusiv în luna ianuarie, o doisprezecime din sumele prevăzute ca resurse TVA și resursa complementară, înscrise în ultimul buget adoptat definitiv, ținând seama de impactul corecției acordate Regatului Unit pentru dezechilibre bugetare și al reducerii brute acordate Țărilor de Jos și Suediei asupra resurselor respective; regularizarea are loc la prima scadență după adoptarea definitivă a bugetului, în cazul în care acesta este adoptat înainte de data de 16 a lunii. În caz contrar, regularizarea se face cu ocazia celei de a doua scadențe după adoptarea definitivă a bugetului.

(4) Pe baza declarației anuale privind baza resurselor TVA prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, fiecare stat este debitat cu suma care rezultă din datele înscrise în declarația respectivă, prin aplicarea cotei uniforme reținute pentru exercițiul precedent, și creditat cu cele douăsprezece plăți care au avut loc în cursul exercițiului financiar respectiv. Cu toate acestea, baza resurselor TVA ale fiecărui stat membru la care se aplică cota menționată nu poate depăși procentul din VNB stabilit la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, astfel cum se prevede în prima teză de la alineatul (7) din prezentul articol. Comisia stabilește soldul și îl comunică statelor membre în timp util pentru ca acestea să îl poată înscrie în contul prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament în prima zi lucrătoare din luna decembrie a aceluiași an.

(5) Eventualele rectificări ale bazei de resurse TVA menționate la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 au drept rezultat, pentru fiecare stat membru vizat a cărui bază, care permite aceste rectificări, nu depășește procentajele determinate la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, ajustări ale soldului prevăzut la alineatul (4) din acest articol, în următoarele condiții:

—

rectificările menționate la articolul 9 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 efectuate până la 31 iulie necesită o ajustare globală care se înscrie în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament în prima zi lucrătoare a lunii decembrie a aceluiași an. Cu toate acestea, o ajustare specială poate fi înscrisă înainte de data respectivă, dacă statul membru vizat și Comisia sunt de acord;

—

atunci când măsurile adoptate de Comisie în vederea rectificării bazei, așa cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) paragraful al doilea din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89, dau naștere la o ajustare a înscrierilor în contul menționat la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament, acest lucru se face la data stabilită de către Comisie în temeiul măsurilor la care s-a făcut referire.

Modificările VNB-ului prevăzute la alineatul (7) din prezentul articol implică, de asemenea, o ajustare a soldului pentru orice stat membru a cărui bază, care permite rectificările respective, este limitată la procentele stabilite la articolul 2 alineatul (1) litera (b) și la articolul 10 alineatul (2) din Decizia 2007/436/CE, Euratom.

Comisia comunică aceste ajustări statelor membre, în timp util, pentru ca acestea să le poată înscrie în contul prevăzut la articolul 9 alineatul (1) în prima zi lucrătoare din luna decembrie a aceluiași an.

Cu toate acestea, o ajustare specială poate fi înscrisă în orice moment, dacă statul membru și Comisia sunt de acord.

(6) Pe baza valorilor VNB-ului total exprimat în prețurile pieței și a componentelor acestuia din anul precedent, furnizate de statele membre în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, contul fiecărui stat membru este debitat cu o sumă calculată prin aplicarea la VNB a cotei adoptate pentru exercițiul financiar anterior și este creditat cu valoarea plăților efectuate în cursul exercițiului financiar anterior. Comisia stabilește soldul și îl comunică statelor membre în timp util pentru ca acestea să îl poată înscrie în contul prevăzut la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament în prima zi lucrătoare din luna decembrie a aceluiași an.

(7) Eventualele modificări aduse VNB-ului din exercițiile financiare precedente, în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, sub rezerva articolului 5, sunt însoțite, pentru fiecare stat membru vizat, de o ajustare a soldului stabilit în temeiul alineatului (6) al prezentului articol. Ajustarea se stabilește în condițiile fixate la alineatul (5) primul paragraf din prezentul articol. Comisia comunică statelor membre aceste ajustări de solduri, pentru ca ele să le poată introduce în conturile prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din prezentul regulament în prima zi lucrătoare din luna decembrie a aceluiași an. După data de 30 septembrie din cel de al patrulea an care urmează unui exercițiu financiar dat, eventualele modificări ale VNB-ului nu mai sunt luate în considerare, cu excepția punctelor notificate înainte de această scadență fie de către Comisie, fie de către statul membru.

(8) Operațiunile la care se referă alineatele (4)-(7) reprezintă modificări ale veniturilor ținând cont de exercițiul financiar în care au loc.

(9) Reducerea brută acordată Țărilor de Jos și Suediei este finanțată de toate statele membre. În caz de modificare ulterioară a VNB-ului reținut, nu se efectuează nici o revizuire ulterioară a finanțării acestei reduceri brute.

(10) În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din Decizia 2007/436/CE, Euratom, în sensul aplicării deciziei respective, «VNB» reprezintă VNB-ul anual, la prețurile pieței, astfel cum este stabilit prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, cu excepția exercițiilor financiare anterioare lui 2002, pentru care PNB, la prețurile pieței, astfel cum este stabilit prin Directiva 89/130/CEE, Euratom, continuă să reprezinte termenul de referință pentru calculul resursei complementare.

9.	La articolul 10a se înlocuiesc referirile la „PNB” cu referiri la: „VNB”.

10.	La articolul 11, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Pentru plata dobânzii prevăzute la alineatul (1), articolul 9 alineatele (1a) și (2) se aplică mutatis mutandis.”

11.

Articolul 12 alineatul (5) se modifică după cum urmează:

(a)	prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Statele membre sau organismele desemnate de acestea execută ordinele de plată ale Comisiei conform instrucțiunilor acesteia, în termen de maximum trei zile lucrătoare de la primirea respectivelor ordine.”;

(b)	se adaugă următorul paragraf: „Statele membre sau organismele desemnate de acestea transmit Comisiei, prin mijloace electronice, cel târziu în a doua zi lucrătoare după realizarea fiecărei tranzacții, un extras de cont care să indice transferurile respective.”

12.	În denumirea titlului VI, textul „Decizia 2000/597/CE, Euratom” se înlocuiește cu textul: „Decizia 2007/436/CE, Euratom”.

13.	În teza introductivă a articolului 15, textul „Decizia 2000/597/CE, Euratom” se înlocuiește cu textul: „Decizia 2007/436/CE, Euratom”.

14.	La articolul 16, trimiterea la „articolul 10 alineatele (4)-(8)” se înlocuiește cu trimiterea: „articolul 10 alineatele (4)-(7)”.

15.

Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)	la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text: „(1) Statele membre întreprind verificări și cercetări privind constatarea și punerea la dispoziție a resurselor proprii prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia 2007/436/CE, Euratom.”;

(b)

alineatul (4) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)	controalelor organizate în temeiul articolului 279 alineatul (1) litera (b) din Tratatul CE și articolului 183 alineatul (1) litera (b) din Tratatul CEEA.”

16.	La articolul 19, se înlocuiește referirea la „PNB” cu referirea la „VNB”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua intrării în vigoare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom.

Regulamentul se aplică de la 1 ianuarie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2009.

Pentru Consiliu

Președintele

A. VONDRA

(1) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

(2) Avizul Parlamentului European din 21 octombrie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(3) JO C 192, 29.7.2008, p. 1.

(4) JO L 130, 31.5.2000, p. 1.

(5) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

(6) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

(7) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (JO L 155, 7.6.1989, p. 9).

(8) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului național brut la prețurile pieței (JO L 181, 19.7.2003, p. 1).

(9) JO L 49, 21.2.1989, p. 26.”

(10) JO L 270, 21.10.2003, p. 1.”

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/8

REGULAMENTUL (CE) NR. 107/2009 AL COMISIEI

din 4 februarie 2009

de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru unitățile simple de conversie semnal

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie și de modificare a Directivei 92/42/CEE a Consiliului și a Directivelor 96/57/CE și 2000/55/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (1), în special articolul 15 alineatul (1),

după consultarea Forumului consultativ privind proiectarea ecologică,

întrucât:

(1)

În temeiul Directivei 2005/32/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie care reprezintă volume semnificative de vânzări și schimburi comerciale, au un impact semnificativ asupra mediului și prezintă un potențial semnificativ de ameliorare în ceea ce privește impactul asupra mediului fără să antreneze costuri excesive.

(2)

Articolul 16 alineatul (2) prima liniuță din Directiva 2005/32/CE prevede că, în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) și cu criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (2) și în urma consultării Forumului consultativ, Comisia va introduce, după caz, măsuri de implementare destinate produselor electronice de consum.

(3)

Comisia a efectuat un studiu pregătitor care a analizat aspectele tehnice, de mediu și economice referitoare la unitățile simple de conversie semnal (denumite în continuare „USCS-uri”). Studiul a fost elaborat împreună cu părțile interesate din UE și țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice.

(4)

În studiul pregătitor s-a afirmat că numărul USCS-urilor introduse pe piața comunitară va crește de la 28 de milioane în 2008 la 56 de milioane în 2014, iar consumul anual de energie electrică al USCS-urilor va crește de la 6 TWh în 2010 la 14 TWh în 2014, dar și că acest consum de energie electrică poate fi redus semnificativ și într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor.

(5)

Consumul de energie electrică al USCS-urilor poate fi redus prin implementarea soluțiilor de proiectare existente care nu fac obiectul unui drept de proprietate și care nu sunt introduse pe piață în mod satisfăcător, în ciuda faptului că sunt eficiente din punct de vedere al costurilor, deoarece utilizatorii finali nu conștientizează costurile de funcționare ale USCS-urilor, nestimulând, prin urmare, producătorii să integreze astfel de soluții de reducere a consumului de energie pe durata utilizării.

(6)

Trebuie stabilite cerințe de proiectare ecologică referitoare la consumul de energie al USCS-urilor în vederea armonizării cerințelor de proiectare ecologică pentru aceste dispozitive în întreaga Comunitate, precum și pentru a contribui la funcționarea pieței interne și la îmbunătățirea performanței de mediu a acestor dispozitive.

(7)	Prezentul regulament trebuie să favorizeze penetrarea pe piață a tehnologiilor care îmbunătățesc eficiența energetică a USCS-urilor, conducând la economii anuale de energie estimate la 9 TWh în 2014, în comparație cu scenariul în care nu se produce nicio schimbare.

(8)	Cerințele de proiectare ecologică nu trebuie să aibă un impact negativ asupra funcționalității produsului și nu trebuie să afecteze sănătatea, siguranța și mediul.

(9)

Intrarea în vigoare eșalonată a cerințelor de proiectare ecologică trebuie să asigure un interval de timp adecvat, în care producătorii să reproiecteze produsele. Calendarul fazelor trebuie stabilit astfel încât să se evite impactul negativ legat de funcționalitatea echipamentelor de pe piață, iar obiectivele de politică să fie atinse în timp util și ținând seama de impactul costurilor asupra producătorilor, în special asupra IMM-urilor.

(10)	Măsurătorile de putere electrică consumată trebuie efectuate ținând seama de progresele tehnologice unanim recunoscute; producătorii pot aplica standardele armonizate stabilite în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2005/32/CE.

(11)

Cerințele stabilite în prezentul regulament prevalează asupra cerințelor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1275/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru puterea electrică consumată în modul standby și oprit al echipamentelor electrice și electronice de uz casnic (2).

(12)

În temeiul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2005/32/CE, prezentul regulament trebuie să specifice că procedurile de evaluare a conformității aplicabile sunt controlul intern al proiectării stabilit în anexa IV la Directiva 2005/32/CE și sistemul de management stabilit în anexa V la Directiva 2005/32/CE.

(13)

Pentru a facilita controalele de conformitate, trebuie să li se solicite producătorilor să furnizeze informații referitoare la caracteristicile produsului în cadrul documentației tehnice menționate în anexele IV și V la Directiva 2005/32/CE, în măsura în care acestea sunt relevante pentru cerințele stabilite în prezenta măsură de implementare.

(14)

Trebuie identificate valori de referință pentru USCS-urile cu consum redus de energie disponibile în prezent. Disponibilitatea unui „mod 0 W” pentru USCS-uri ar putea influența comportarea și deciziile consumatorilor în sensul reducerii pierderilor inutile de energie. Valorile de referință ajută la asigurarea unei largi disponibilități a informației și a unui acces ușor la aceasta, în special pentru IMM-uri și firmele foarte mici, ceea ce facilitează și mai mult integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare pentru reducerea consumului de energie al USCS-urilor.

(15)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2005/32/CE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește cerințe de proiectare ecologică pentru unitățile simple de conversie semnal.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile stabilite în Directiva 2005/32/CE. Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

„unitatea simplă de conversie semnal” (USCS) înseamnă un dispozitiv autonom care, indiferent de interfețele utilizate,

(a)	are funcția principală de a converti semnalele de radiodifuziune digitale free-to-air de definiție standard (SD) sau de înaltă definiție (HD) în semnale de radiodifuziune analogice care pot fi recepționate de televizoarele sau de aparatele radio analogice;

(b)	nu are funcție de „acces condițional” (CA);

(c)	nu are funcție de înregistrare pe suport amovibil în format standard library.

O USCS poate fi dotată cu următoarele funcții și/sau componente suplimentare, care nu constituie o specificație minimă pentru o USCS:

(a)	funcții de decalaj temporal și de înregistrare, utilizând un hard disc integrat;

(b)	conversia semnalelor de intrare de radiodifuziune de înaltă definiție în semnale video de ieșire de înaltă definiție sau de definiție standard;

(c)	al doilea tuner;

„modul (modurile) standby” înseamnă starea în care echipamentul este conectat la rețeaua electrică, depinde de alimentarea cu energie de la rețeaua electrică pentru a funcționa în mod corespunzător și asigură exclusiv următoarele funcții, care pot continua pentru o perioadă de timp nedefinită:

(a)	funcția de reactivare sau funcția de reactivare și simpla indicație a funcției de reactivare activate; și/sau

(b)	afișarea de informații sau a stării;

3.	„funcția de reactivare” înseamnă o funcție care permite activarea altor moduri, inclusiv modul activ, printr-un întrerupător la distanță, inclusiv o telecomandă, un senzor intern, un temporizator pentru intrarea într-o stare care oferă funcții suplimentare, inclusiv funcția principală;

4.	„afișarea de informații sau a stării” înseamnă o funcție continuă care oferă informații sau indică starea echipamentului pe un afișaj, inclusiv ceasurile;

5.	„modul (modurile) activ” înseamnă o stare în care echipamentul este conectat la rețeaua electrică și în care a fost activată cel puțin una dintre funcțiile principale care oferă serviciul pentru care a fost creat echipamentul;

6.	„intrare automată în standby” înseamnă o funcție care comută modul activ al unei USCS în modul standby după o anumită perioadă în modul activ de la ultima intervenție a utilizatorului și/sau de la schimbarea canalului;

7.	„al doilea tuner” înseamnă o parte a USCS-ului disponibilă pentru efectuarea unei înregistrări independente în timpul urmăririi unui alt program;

8.	„acces condițional” (CA) înseamnă un serviciu de radiodifuziune controlat de către furnizor, pentru recepționarea căruia este necesar un abonament de televiziune.

Articolul 3

Cerințe de proiectare ecologică

Cerințele de proiectare ecologică pentru USCS-uri sunt prevăzute în anexa I.

Articolul 4

Relația cu Regulamentul (CE) nr. 1275/2008

Cerințele stabilite în prezentul regulament prevalează asupra cerințelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1275/2008.

Articolul 5

Evaluarea conformității

Procedura pentru evaluarea conformității menționată la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2005/32/CE este sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa IV la Directiva 2005/32/CE sau sistemul de management prevăzut în anexa V la Directiva 2005/32/CE.

Articolul 6

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

Controalele de supraveghere se efectuează în conformitate cu procedura de verificare prevăzută în anexa II.

Articolul 7

Criterii de referință

Valorile indicative de referință pentru cele mai performante produse și tehnologii disponibile în prezent pe piață sunt prevăzute în anexa III.

Articolul 8

Revizuire

Ținând seama de progresul tehnologic, Comisia revizuiește prezentul regulament în cel mult 5 ani de la intrarea în vigoare și prezintă rezultatele acestei revizuiri Forumului consultativ.

Articolul 9

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Punctul 1 din anexa I se aplică după un an de la data menționată la primul paragraf.

Punctul 2 din anexa I se aplică după trei ani de la data menționată la primul paragraf.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 februarie 2009.

Pentru Comisie

Andris PIEBALGS

Membru al Comisiei

(1) JO L 191, 22.7.2005, p. 29.

(2) JO L 339, 18.12.2008, p. 45.

ANEXA I

Cerințe de proiectare ecologică

1. După un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, USCS-urile introduse pe piață nu trebuie să depășească următoarele limite de putere electrică consumată; USCS-urile cu hard disc integrat și/sau cu un al doilea tuner sunt exceptate de la această cerință:

	Modul standby	Modul activ
Unitate simplă de conversie semnal	1,00 W	5,00 W
Toleranța pentru funcția de afișare în modul standby	+1,00 W	—
Toleranța pentru decodarea semnalelor HD	—	+3,00 W

2. După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, USCS-urile introduse pe piață nu trebuie să depășească următoarele limite de putere electrică consumată:

	Modul standby	Modul activ
Unitate simplă de conversie semnal	0,50 W	5,00 W
Toleranța pentru funcția de afișare în modul standby	+0,50 W	—
Toleranța pentru hard disc	—	+6,00 W
Toleranța pentru al doilea tuner	—	+1,00 W
Toleranța pentru decodarea semnalelor HD	—	+1,00 W

3. Disponibilitatea modului standby

După un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, USCS-urile se echipează cu modul standby.

4. Intrarea automată în standby

După un an de la intrarea în vigoare a prezentei măsuri de punere în aplicare, USCS-urile se echipează cu „intrare automată în standby” sau cu o funcție similară având următoarele caracteristici:

—	USCS-urile sunt comutate automat din modul activ în modul standby după o perioadă în modul activ de maximum 3 ore de la ultima intervenție a utilizatorului și/sau de la ultima schimbare a canalului, cu emiterea unui mesaj de alertare cu 2 minute înainte de intrarea în modul standby;

—	funcția de „intrare automată în standby” este setată ca funcție standard.

5. Măsurători

Valorile limită pentru puterea electrică consumată menționate la punctele 1 și 2 se stabilesc printr-o procedură de măsurare fiabilă, exactă și reproductibilă, care ține seama de progresele tehnologice unanim recunoscute.

Măsurătorile de putere de cel puțin 0,50 W admit o incertitudine mai mică sau egală cu 2 % la nivelul de încredere de 95 %. Măsurătorile de putere de cel mult 0,50 W admit o incertitudine mai mică sau egală cu 0,01 W la nivelul de încredere de 95 %.

6. Informații care trebuie furnizate de către producători în scopul evaluării conformității

În scopul evaluării conformității în temeiul articolului 5, documentația tehnică conține următoarele elemente:

(a)

Pentru modurile standby și activ:

—	datele privind puterea electrică consumată exprimate în wați și rotunjite la a doua zecimală, inclusiv datele privind consumul diferitelor funcții și/sau componente adiționale;

—	metoda de măsurare utilizată;

—	perioada de măsurare;

—	descrierea procedurii de selectare sau programare a modului respectiv;

—	secvența de evenimente necesare pentru ca echipamentul să schimbe automat modurile;

—	orice observații privind operarea echipamentului;

(b)

Parametri de testare pentru măsurători:

—	temperatura ambiantă;

—	tensiunea de testare în V și frecvența în Hz;

—	distorsiunea armonică totală a sistemului de alimentare cu energie electrică;

—	fluctuațiile de tensiune ale sursei în timpul testelor;

—	informații și documentație privind instrumentele, configurația și circuitele utilizate pentru testarea electrică;

—	semnale de intrare în radiofrecvență (pentru transmisia digitală terestră) sau frecvență intermediară (pentru transmisia prin satelit);

—	semnale de testare audio/video, astfel cum sunt descrise în protocolul MPEG-2 transport stream;

—	reglarea comenzilor.

Nu este necesar să fie incluse în documentația tehnică cerințele privind puterea electrică pentru dispozitivele periferice alimentate de unități de conversie semnal pentru recepția transmisiilor, cum ar fi antena terestră activă, convertorul LNB pentru satelit sau cabluri sau modemuri.

7. Informații care trebuie furnizate de către producători în scopul informării consumatorilor

Producătorii asigură furnizarea către consumatori a datelor privind puterea electrică consumată pentru modurile standby și activ ale USCS-urilor, exprimate în wați și rotunjite la prima zecimală.

ANEXA II

Procedura de verificare

La efectuarea verificărilor în scopul supravegherii pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2005/32/CE, autoritățile statelor membre aplică următoarea procedură de verificare în ceea ce privește cerințele aplicabile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa I, după caz.

Pentru o putere consumată mai mare de 1,00 W:

Autoritățile statelor membre testează o singură unitate.

Modelul este considerat conform cu dispozițiile prevăzute la punctele 1 și 2, după caz, din anexa I la prezentul regulament dacă rezultatele pentru modurile activ și standby, după caz, nu depășesc valorile limită cu mai mult de 10 %.

În caz contrar, se testează încă trei unități. Modelul este considerat conform cu prezentul regulament dacă media rezultatelor ultimelor trei teste pentru modurile activ și standby, după caz, nu depășește valorile limită cu mai mult de 10 %.

Pentru o putere consumată mai mică sau egală cu 1,00 W:

Autoritățile statelor membre testează o singură unitate.

Modelul este considerat conform cu dispozițiile prevăzute la punctele 1 și 2, după caz, din anexa I la prezentul regulament dacă rezultatele pentru modurile activ și/sau standby, după caz, nu depășesc valorile limită cu mai mult de 0,10 W.

În caz contrar, se testează încă trei unități. Modelul este considerat conform cu prezentul regulament dacă media rezultatelor ultimelor trei teste pentru modurile activ și/sau standby, după caz, nu depășește valorile limită cu mai mult de 0,10 W.

În caz contrar, modelul este considerat neconform.

ANEXA III

Valori de referință

În aplicarea părții 3 punctul 2 din anexa I la Directiva 2005/32/CE, se identifică următoarele valori de referință. Acestea reflectă cea mai bună tehnologie disponibilă la data adoptării prezentului regulament.

USCS fără caracteristici suplimentare:

—	Modul activ: 4,00 W

—	Modul standby fără funcția de afișare: 0,25 W

—	Modul închis: 0 W

USCS cu unitate de hard disc integrată:

—	Modul activ: 10,00 W

—	Modul standby fără funcția de afișare: 0,25 W

—	Modul închis: 0 W

Valorile de referință de mai sus se stabilesc pentru o USCS cu configurația de bază, prevăzută cu funcție de „intrare automată în standby” și cu buton de închidere.

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/22

DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 decembrie 2008

de modificare a Deciziei BCE/2006/17 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene

(BCE/2008/22)

(2009/98/CE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 26.2,

întrucât:

(1)	Se impune modificarea Deciziei BCE/2006/17 din 10 noiembrie 2006 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (1) cu scopul de a reflecta deciziile politice și dezvoltările pieței.

(2)

Banca Centrală Europeană (BCE) a revizuit politica de divulgare a datelor privind tranzacțiile cu titluri de valoare în vederea sporirii transparenței conturilor anuale ale BCE. Ca parte a politicii revizuite, titlurile de valoare anterior calificate drept imobilizări financiare ar trebui reclasificate de la postul din bilanț „Alte active financiare” la postul corespunzător din cadrul titlului „active” în funcție de originea emitentului și de moneda de exprimare și dacă titlurile de valoare sunt păstrate până la scadență. Mai mult, toate instrumentele financiare care fac parte dintr-un portofoliu separat trebuie incluse la postul „Alte active financiare”.

(3)

Decizia BCE/2006/17 nu conține norme specifice privind contabilitatea swap-urilor forward pe rata dobânzii, a contractelor futures pe valute și a contractelor futures pe acțiuni. Aceste instrumente sunt utilizate din ce în ce mai mult pe piețele financiare și pot fi relevante pentru administrarea rezervelor valutare ale BCE. În timp ce swap-urile forward pe rata dobânzii ar trebui înregistrate în aceeași manieră ca și swap-urile clasice („plain vanilla”) pe rata dobânzii, contractele futures pe valute și contractele futures pe acțiuni ar trebui înregistrate în aceeași manieră ca și contractele futures pe rata dobânzii,

DECIDE:

Articolul 1

Modificări

Decizia BCE/2006/17 se modifică după cum urmează:

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Reevaluarea aurului, a instrumentelor în valută externă, a titlurilor de valoare altele decât cele clasificate ca păstrate până la scadență și ca titluri de valoare netranzacționabile, precum și a instrumentelor financiare, atât în bilanț, cât și în afara bilanțului, se efectuează la sfârșitul anului, la cursurile și ratele medii ale pieței.”;

(b)	Se introduce următorul alineat (4): „(4) Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență și ca titluri de valoare netranzacționabile se evaluează la costurile amortizate și pot face obiectul deprecierii.”

2.	Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 10 Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile Instrumentele de capitaluri proprii tranzacționabile se înregistrează în conformitate cu articolul 9 din Orientarea BCE/2006/16.”

3.	Articolul 16 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 16 Contracte futures Contractele futures se înregistrează în conformitate cu articolul 16 din Orientarea BCE/2006/16.”

4.	La articolul 17, se adaugă următoarea teză: „În cazul swap-urilor forward pe rata dobânzii amortizarea începe de la data valutei tranzacției.”

5.	Anexele I și III la Decizia BCE/2006/17 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Dispoziție finală

Prezenta decizie intră în vigoare la 31 decembrie 2008.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 11 decembrie 2008.

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET

(1) JO L 348, 11.12.2006, p. 38.

ANEXĂ

Anexele I și III la Decizia BCE/2006/17 se modifică după cum urmează:

Tabelul intitulat „Active” din anexa I se înlocuiește cu următorul tabel:

„ACTIVE

Post de bilanț

Clasificarea conținutului posturilor de bilanț

Principiu de evaluare

Active

1	Active și creanțe în aur

Aur fizic, adică lingouri, monede, plăcuțe, pepite, în stoc sau «în curs de transport». Aur scriptic, precum soldurile conturilor la vedere în aur (conturi nealocate), depozite la termen și creanțe în aur rezultate din următoarele tranzacții: (i) operațiuni de revalorizare sau de devalorizare; și (ii) swap cu aur cu localizări diferite sau swap cu aur cu purități diferite (gold location or purity swaps), în cazul în care intervalul dintre transfer și primire depășește o zi lucrătoare

Valoare de piață

2	Creanțe exprimate în valută externă asupra rezidenților din afara zonei euro

Creanțe exprimate în valută externă asupra contrapărților rezidente în afara zonei euro, inclusiv instituții internaționale și supranaționale și bănci centrale din afara zonei euro

2.1	Creanțe asupra Fondului Monetar Internațional (FMI)

(a)

Drepturi de tragere în cadrul tranșei de rezervă (net)

Cotele naționale minus soldurile în euro aflate la dispoziția FMI. Contul nr. 2 al FMI (cont în euro pentru cheltuieli administrative) poate fi inclus la acest post sau la postul «Angajamente exprimate în euro față de rezidenți din afara zonei euro»

(a)	Drepturi de tragere în cadrul tranșei de rezervă (net) Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

(b)	Drepturi speciale de tragere Dețineri de drepturi speciale de tragere (brut)

(b)	Drepturi speciale de tragere Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

(c)	Alte creanțe Acorduri generale de împrumut, credite în cadrul acordurilor speciale de împrumut, depozite în cadrul Instrumentului de Reducere a Sărăciei si de Creștere (Poverty Reduction and Growth Facility)

(c)	Alte creanțe Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

2.2	Conturi la bănci, plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi (day-to-day money), tranzacții de deport (reverse repo)

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

(b)

Plasamente în titluri din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

Obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung, bonuri, obligațiuni cu cupon zero, titluri de pe piața monetară (money market paper), instrumente de capitaluri proprii deținute ca parte din rezervele valutare, toate emise de rezidenții din afara zonei euro

(b)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

(c)	Împrumuturi externe (depozite) acordate rezidenților din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(c)	Împrumuturi externe Depozite la valoarea nominală convertite la cursul de schimb al pieței

(d)	Alte active externe Bancnote și monede din afara zonei euro

(d)	Alte active externe Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

3	Creanțe exprimate în valută externă asupra rezidenților zonei euro

(a)

Plasamente în titluri din zona euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

Obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung, bonuri, obligațiuni cu cupon zero, titluri de pe piața monetară, instrumente de capitaluri proprii deținute ca parte din rezervele valutare, toate emise de rezidenții din zona euro

(a)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(a)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(a)(iii)

Titluri netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(a)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

(b)	Alte creanțe asupra rezidenților zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Împrumuturi, depozite, tranzacții de deport, împrumuturi diverse

(b)	Alte creanțe Depozite și alte împrumuturi la valoarea nominală convertite la cursul de schimb al pieței

4	Creanțe exprimate în euro asupra rezidenților din afara zonei euro

4.1	Conturi la bănci, plasamente în titluri de valoare și împrumuturi

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi, tranzacții de deport legate de gestionarea titlurilor de valoare exprimate în euro

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro Valoare nominală

(b)	Plasamente în titluri din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Instrumente de capitaluri proprii, obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung, bonuri, obligațiuni cu cupon zero, titluri de pe piața monetară, toate emise de rezidenți din afara zonei euro

(b)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(b)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței

(c)	Împrumuturi acordate rezidenților din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(c)	Împrumuturi acordate în afara zonei euro Depozite la valoarea nominală

(d)	Titluri de valoare emise de entități din afara zonei euro, altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Titluri emise de organizații internaționale și supranaționale, ca de exemplu Banca Europeană de Investiții, indiferent de localizarea geografică

(d)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței

Primele/disconturile sunt amortizate

(d)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(d)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

4.2	Creanțe rezultate din facilitatea de credit în cadrul MCS II

Împrumuturi acordate în conformitate cu condițiile MCS II

Valoare nominală

5	Împrumuturi în euro acordate instituțiilor de credit din zona euro, legate de operațiuni de politică monetară

Posturile 5.1-5.5: tranzacții în funcție de instrumentele de politică monetară aferente descrise în anexa I la Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (1)

5.1	Operațiuni principale de refinanțare

Tranzacții reversibile regulate, în vederea furnizării de lichidități, cu frecvență săptămânală și, în mod obișnuit, cu o scadență de o săptămână

Valoare nominală sau costul repo

5.2	Operațiuni de refinanțare pe termen mai lung

Tranzacții reversibile regulate, în vederea furnizării de lichidități, cu frecvență lunară și, în mod obișnuit, cu o scadență de trei luni

Valoare nominală sau costul repo

5.3	Operațiuni de ajustare sub formă de tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile, executate ca tranzacții ad hoc în scopuri de ajustare

Valoare nominală sau costul repo

5.4	Operațiuni structurale sub formă de tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile de ajustare a poziției structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar

Valoare nominală sau costul repo

5.5	Facilitate de creditare marginală

Facilitate pentru obținerea de lichidități overnight, la o rată prestabilită a dobânzii contra unor active eligibile (facilitate permanentă)

Valoare nominală sau costul repo

5.6	Credite legate de apeluri în marjă

Credite suplimentare acordate instituțiilor de credit, provenite din creșteri ale valorii activelor suport aferente altor credite acordate acestor instituții de credit

Valoare nominală sau cost

6	Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi, tranzacții de deport în legătură cu gestionarea portofoliilor de titluri de valoare din postul de activ «Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro», inclusiv tranzacțiile rezultate din transformarea fostelor rezerve în valută externă ale zonei euro și alte creanțe. Conturi corespondente la instituțiile de credit străine din zona euro. Alte creanțe și operațiuni fără legătură cu operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului

Valoare nominală sau cost

7	Titluri de valoare exprimate în euro ale rezidenților din zona euro

Titluri de valoare, altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»: Instrumente de capitaluri proprii, obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung, bonuri, obligațiuni cu cupon zero, titluri de pe piața monetară deținute direct, inclusiv titluri de stat provenite din perioada anterioară creării UEM, exprimate în euro; certificate de depozit emise de BCE cumpărate în scopuri de ajustare

(i)	Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență Prețul pieței Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(ii)	Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență Cost ce poate face obiectul deprecierii Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(iv)	Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile Prețul pieței

8	Datorii în euro ale administrațiilor publice

Creanțe asupra administrației publice provenite din perioada anterioară creării UEM (titluri netranzacționabile, împrumuturi)

Depozite/împrumuturi la valoare nominală, titluri netranzacționabile înregistrate la cost

9	Creanțe intra-Eurosistem

9.1	Creanțe legate de biletele la ordin în contrapartidă cu emisiunile BCE de certificate de creanță

Post numai în bilanțul BCE

Bilete la ordin emise de BCN în cadrul acordului de andosare (back-to-back agreement) în legătură cu certificatele de creanță emise de BCE

Valoare nominală

9.2	Creanțe legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului

Creanțe legate de emisiunile de bancnote de către BCE, în conformitate cu Decizia BCE/2001/15 din 6 decembrie 2001 privind emisiunea de bancnote euro (2)

Valoare nominală

9.3	Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)

Poziția netă a următoarelor subposturi:

(a)	creanțe nete provenite din soldurile conturilor TARGET2 și ale conturilor corespondente ale BCN, adică cifra netă a creanțelor și a angajamentelor – a se vedea, de asemenea, postul de pasiv «Alte pasive în cadrul Eurosistemului (net)»

(a)	Valoare nominală

(b)	alte creanțe intra-Eurosistem care pot apărea, inclusiv distribuirea provizorie către BCN a veniturilor BCE din senioraj

(b)	Valoare nominală

10	Elemente în curs de decontare

Soldurile conturilor de decontare (creanțe), inclusiv cecurile în curs de încasare

Valoare nominală

11	Alte active

11.1	Monede din zona euro

Monede euro

Valoare nominală

11.2	Imobilizări corporale și necorporale

Terenuri și clădiri, mobilier și echipamente inclusiv echipamente informatice, software

Cost minus amortizarea

Amortizarea este alocarea sistematică a valorii depreciabile a unui activ pe parcursul duratei sale de viață utilă. Durata de viață utilă este perioada în care un activ fix poate fi folosit de entitatea în cauză. Durata de viață utilă a activelor imobilizate individuale poate fi revizuită în mod sistematic, în cazul în care previziunile diferă de estimările precedente. Activele principale pot include componente cu durate diferite de viață utilă. Durata de viață a respectivelor componente se evaluează individual.

Costul activelor necorporale cuprinde prețul corespunzător achiziției activului necorporal. Alte costuri directe sau indirecte se trec pe cheltuieli.

Capitalizarea cheltuielilor: limitată (cheltuieli mai mici de 10 000 EUR fără TVA: nu se capitalizează)

11.3	Alte active financiare

—	Participații și investiții în filiale, instrumente de capitaluri proprii deținute din motive strategice/politice

—	Titluri de valoare, inclusiv instrumente de capitaluri proprii, și alte instrumente financiare și solduri, inclusiv depozite la termen și conturi curente, deținute ca portofoliu separat

—	Tranzacții de deport cu instituții de credit privind gestionarea portofoliilor de titluri din acest post

(a)	Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile Prețul pieței

(b)	Participații și acțiuni nelichide și orice alte instrumente de capitaluri proprii deținute ca investiții permanente Cost ce poate face obiectul deprecierii

(c)	Investiții în filiale sau interese semnificative Valoare netă a activului

(d)	Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență Prețul pieței Primele/disconturile sunt amortizate

(e)	Titluri de valoare tranzacționabile clasificate ca păstrate până la scadență sau deținute ca investiții permanente Cost ce poate face obiectul deprecierii Toate primele sau disconturile sunt amortizate

(f)	Titluri de valoare netranzacționabile Cost ce poate face obiectul deprecierii

(g)	Conturi la bănci și împrumuturi Valoarea nominală convertită la cursul de schimb al pieței dacă soldurile/depozitele sunt exprimate în valute externe

11.4	Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Rezultatele evaluării contractelor forward pe valute, a swap-urilor valutare, a swap-urilor pe rata dobânzii, a contractelor forward pe rata dobânzii, a tranzacțiilor forward cu titluri de valoare, a operațiunilor de schimb valutar la vedere, de la data tranzacției la data decontării

Poziția netă între tranzacția la termen (forward) și tranzacția la vedere (spot), la cursul de schimb al pieței

11.5	Dobânzi acumulate și cheltuieli estimate

Venituri neexigibile, dar care se atribuie perioadei de raportare. Cheltuieli estimate și dobânzi acumulate plătite (adică dobânzi acumulate achiziționate cu un titlu de valoare)

Valoare nominală, valută externă convertită la cursul pieței la sfârșitul anului

11.6

Diverse

(a)	Avansuri, împrumuturi și alte elemente minore. Împrumuturi în contul unor terți

(a)	Valoare nominală sau cost

(b)	Investiții legate de depozitele în aur ale clienților

(b)	Valoare de piață

(c)	Active nete cu titlu de pensii

(c)	În conformitate cu articolul 22 alineatul (3)

12	Pierderea exercițiului financiar

Valoare nominală

2.	În anexa III, cuvintele „Transfer către/din provizioane pentru riscul valutar și riscul privind prețurile” din prima coloană a tabelului de la subtitlul 2.3 se înlocuiesc cu cuvintele „Transfer către/din provizioane pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii și riscul privind prețul aurului”.

(1) JO L 310, 11.12.2000, p. 1.

(2) JO L 337, 20.12.2001, p. 52.”

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/31

ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 23 octombrie 2008

de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului

(BCE/2008/13)

(2009/99/CE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 105 alineatul (2) prima liniuță,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 12.1 și 14.3, coroborate cu articolul 3.1 prima liniuță, articolul 18.2 și articolul 20 primul paragraf,

întrucât:

(1)

Realizarea unei politici monetare unice impune definirea instrumentelor și a procedurilor care urmează să fie folosite de către Eurosistem, format din băncile centrale naționale (BCN) ale statelor membre care au adoptat euro (denumite în continuare „state membre participante”) și Banca Centrală Europeană (BCE), pentru implementarea acestei politici în mod uniform în statele membre participante.

(2)	BCE are competența de a adopta orientările necesare pentru implementarea politicii monetare unice a Eurosistemului, iar BCN au obligația de a acționa în conformitate cu aceste orientări.

(3)

Actualele evenimente de pe piață impun anumite modificări în definirea și implementarea politicii monetare a Eurosistemului. În consecință, Orientarea BCE/2000/7 din 31 august 2000 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (1) ar trebui modificată în mod corespunzător, în special cu scopul de reflecta următoarele: (i) modificările aduse sistemului de control al riscurilor și normelor de eligibilitate a garanțiilor pentru operațiunile de credit ale Eurosistemului; (ii) acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute; (iii) necesitatea existenței unor dispoziții privind regimul entităților care sunt supuse unei decizii de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat; și (iv) armonizarea cu noile dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9) (2),

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificările la anexele I și II

Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta orientare.

2.	Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta orientare.

Articolul 2

Verificare

BCN transmit către BCE, până la 30 noiembrie 2008, informații detaliate cu privire la textele și modalitățile prin care intenționează să se conformeze prezentei orientări.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezenta orientare intră în vigoare la 1 noiembrie 2008. Articolul 1 se aplică de la 1 februarie 2009.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta orientare se adresează BCN ale statelor membre participante.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 23 octombrie 2008.

În numele Consiliului guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET

(1) JO L 310, 11.12.2000, p. 1.

(2) JO L 250, 2.10.2003, p. 10.

ANEXA I

Anexa I la Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:

1.	Titlul secțiunii 6.7 „Acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute” se introduce în cuprins.

Secțiunea 1.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)	la primul paragraf, propoziția a patra din nota de subsol 5 se înlocuiește cu următorul text: „Licitațiile rapide se desfășoară, în mod obișnuit, într-un interval de 90 de minute.”;

(b)	la primul paragraf prima liniuță, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Operațiunile principale de refinanțare dețin un rol fundamental în realizarea obiectivelor operațiunilor de piață monetară ale Eurosistemului.”;

În secțiunea 2.2, la al patrulea paragraf, primele două teze se înlocuiesc cu următorul text:

„În cazul licitațiilor rapide și al operațiunilor bilaterale, băncile centrale naționale tratează cu contrapărțile incluse pe lista contrapărților selectate pentru operațiunile de ajustare. Licitațiile rapide și operațiunile bilaterale pot fi, de asemenea, efectuate cu o sferă mai largă de contrapărți.”

4.	Titlul secțiunii 2.4 se înlocuiește cu următorul text:

5.	În secțiunea 3.1.2 primul paragraf, ultima teză se elimină.

6.	În secțiunea 3.1.3 primul paragraf, teza a doua se elimină.

Secțiunea 4.1 se modifică după cum urmează:

(a)

la titlul „Condiții de acces”, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Instituțiile care îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate pentru contrapărți prevăzute în secțiunea 2.1 pot avea acces la facilitatea de creditare marginală. Accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă prin intermediul BCN din statul membru în care este stabilită instituția. Accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă numai în zilele în care TARGET2 (1) este operațional (2). În zilele în care sistemele SSS nu sunt operaționale, accesul la facilitățile de creditare marginală se acordă pe baza activelor-suport care au fost anterior depuse la BCN.

(b)

la titlul „Condiții de acces” al treilea paragraf, nota de subsol 4 se înlocuiește cu următorul text:

„(4)	Zilele în care TARGET2 este închis sunt anunțate pe site-ul BCE (www.ecb.europa.eu), precum și pe site-urile Eurosistemului (a se vedea apendicele 5).”;

(c)	la titlul „Condiții de acces” al treilea paragraf, nota de subsol 5 se elimină.

8.	În secțiunea 4.2, la titlul „Condiții de acces” al doilea paragraf, nota de subsol 12 se elimină.

În secțiunea 5.1.3 al doilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul unei licitații rapide care nu se anunță public, în avans, contrapărțile selectate sunt contactate în mod direct de BCN. În cazul unei licitații rapide care se anunță public, BCN poate contacta în mod direct contrapărțile selectate.”

10.	În secțiunea 5.3.3 primul paragraf, nota de subsol 12 se elimină.

11.

În secțiunea 6.2, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Eurosistemul oferă consultanță contrapărților cu privire la eligibilitatea garanțiilor în cadrul Eurosistemului doar în cazul în care îi sunt prezentate ca garanții active tranzacționabile deja emise sau active netranzacționabile aflate în circulație. În consecință, nu se oferă consultanță înainte de emitere.”

12.

Secțiunea 6.2.1, la titlul „Tipul activului”, se modifică după cum urmează:

(a)

la primul paragraf litera (a), după cuvintele „sumă principală fixă, necondiționată” se introduce nota de subsol 5 cu următorul text:

„(5)	Obligațiunile cu opțiuni sau alte drepturi similare nu sunt eligibile.”;

(b)

al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Activele care generează flux monetar și cu care se garantează titlurile garantate cu active trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)	dobândirea acestor active trebuie să fie reglementată de legea unui stat membru UE;

(b)

trebuie să fie dobândite de la inițiator sau de la un intermediar de către un vehicul investițional specializat în securitizare, într-un mod considerat de Eurosistem drept o «vânzare reală» opozabilă terților și care nu mai poate fi atacată de inițiator și de creditorii acestuia, inclusiv în caz de insolvabilitate a inițiatorului; și

(c)	trebuie să nu fie formate, integral sau parțial, efectiv sau potențial, din titluri legate de riscul de credit sau creanțe similare rezultate din transferul riscului de credit prin intermediul instrumentelor derivate de credit.”;

(c)

al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cadrul unei emisiuni structurate, pentru a fi eligibilă, o tranșă (sau subtranșă) nu poate fi subordonată altor tranșe din aceeași emisiune. Se consideră că o tranșă (sau subtranșă) nu este subordonată față de alte tranșe (sau subtranșe) din aceeași emisiune dacă, în conformitate cu prioritatea de plată aplicabilă după transmiterea unui aviz de executare conform prevederii din prospectul de emisiune, i se acordă acestei tranșe (sau subtranșe) prioritate față de orice alte tranșe (sau subtranșe) în ceea ce privește primirea plății (principal sau dobândă), iar în acest mod respectiva tranșă (sau subtranșă) este ultima dintre diferitele tranșe sau subtranșe ale unei emisiuni structurate care suportă pierderile.”

13.

În secțiunea 6.2.1, la titlul „Locul emiterii”, prima propoziție din nota de subsol 7 se înlocuiește cu următorul text:

„De la 1 ianuarie 2007, pentru a fi eligibile, titlurile de creanță internaționale la purtător emise prin intermediul depozitarilor centrali de valori mobiliare internaționali (DCVMI) Euroclear Bank (Belgia) și Clearstream Banking Luxemburg trebuie să fie emise sub forma certificatelor globale noi (New Global Notes – NGN) și să fie depuse la un depozitar obișnuit (Common Safekeeper – CSK), care poate fi un DCVMI sau, după caz, un DCVM care îndeplinește standardele minime stabilite de BCE.”

14.

Secțiunea 6.2.2, sub titlul „Creanțe private”, se modifică după cum urmează:

(a)

la primul paragraf al primei liniuțe din primul paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Creanțele private nu pot acorda drepturi, asupra principalului și/sau a dobânzii, care se subordonează drepturilor deținătorilor altor creanțe private (sau altor tranșe sau subtranșe din cadrul aceluiași credit sindicalizat) sau ai titlurilor de creanță ale aceluiași emitent.”;

(b)	la al doilea paragraf al primei liniuțe din primul paragraf, după teza a doua se introduce următoarea teză: „În plus, creanțele private cu rata dobânzii indexată în funcție de rata inflației sunt, de asemenea, eligibile.”;

(c)	la a cincea liniuță din primul paragraf, nota de subsol 20 se elimină.

15.

Secțiunea 6.2.3, la titlul „Reguli de utilizare a activelor eligibile”, se modifică după cum urmează:

(a)

la al treilea paragraf, punctele (i)-(iii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(i)	contrapartea deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul emitentului/debitorului/garantului; sau

(ii)	emitentul/debitorul/garantul deține direct sau indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi, 20 % sau mai mult din capitalul contrapărții; sau

(iii)

un terț deține mai mult de 20 % din capitalul contrapărții și mai mult de 20 % din capitalul emitentului/debitorului/garantului, fie direct, fie indirect, prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi.”;

(b)

al patrulea și al cincilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Dispoziția de mai sus privind legăturile strânse nu se aplică: (a) legăturilor strânse dintre contraparte și autoritățile publice din țările SEE sau în cazul în care un titlu de creanță este garantat de o entitate din sectorul public care are dreptul să perceapă impozite; (b) obligațiunilor bancare garantate emise în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 22 alineatul (4) din Directiva OPCVM; sau (c) cazurilor în care titlurile de creanță sunt protejate de dispoziții juridice specifice de protecție comparabile cu instrumentele prevăzute la litera (b), cum este cazul titlurilor de creanță garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private (RMBD), netranzacționabile, care nu reprezintă titluri.

În plus, o contraparte nu poate prezenta ca garanție un titlu garantat cu active în cazul în care contrapartea (sau un terț cu care are legături strânse) asigură acoperirea riscului valutar pentru titlul garantat cu active prin efectuarea unei tranzacții de acest tip având drept contraparte emitentul sau furnizează lichiditate pentru 20 % sau mai mult din valoarea exigibilă a titlului garantat cu active.”;

(c)

tabelul 4 intitulat „Active eligibile pentru operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului” este actualizat după cum urmează:

—	nota de subsol 4 se elimină;

—	în coloana privind criteriile de eligibilitate, cuvintele „Legile aplicabile în cazul creanțelor private” se înlocuiesc cu „Legile aplicabile”;

—	la al zecelea rând din coloana privind activele tranzacționabile, „NA” (nu se aplică) se înlocuiește cu: „În cazul titlurilor garantate cu active, dobândirea activelor-suport trebuie să fie reglementată de legea unui stat membru al UE.”;

16.

Secțiunea 6.3.1 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul text ca al patrulea paragraf:

„În ceea ce privește sursa ECAI, evaluarea trebuie să se întemeieze pe un rating public. Eurosistemul își rezervă dreptul de a solicita orice clarificare pe care o consideră necesară. În cazul titlurilor garantate cu active, ratingurile trebuie explicate într-un raport privind ratingul de credit, aflat la dispoziția publicului, fie acesta un raport detaliat anterior vânzării, fie un raport privind o nouă emisiune, incluzând, printre altele, o analiză completă a aspectelor juridice și de structură, o evaluare detaliată a pachetului de garanții, o analiză a participanților la tranzacții, precum și o analiză a oricăror altor caracteristici relevante pentru o tranzacție. În plus, agențiile ECAI trebuie să publice rapoarte periodice de supraveghere pentru titlurile garantate cu active cel puțin cu o frecvență trimestrială (3). Aceste rapoarte trebuie să cuprindă, cel puțin, o actualizare a datelor principale privind tranzacțiile (de exemplu, compunerea pachetului de garanții, participanții la tranzacție, structura capitalului), precum și a datelor privind performanța.

(b)	la al cincilea paragraf, nota de subsol 26 se înlocuiește cu următorul text: „«Single A» înseamnă un rating pe termen lung egal cu cel puțin „A-” stabilit de Fitch sau Standard & Poor’s sau «A3» stabilit de Moody’s sau «AL» stabilit de DBRS.”;

(c)

al șaselea și al șaptelea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Eurosistemul își rezervă dreptul de a stabili dacă o emisiune, un emitent, un debitor sau un garant îndeplinește cerințele privind standardele înalte de creditare, pe baza oricăror informații pe care le poate considera pertinente și, pe baza acestora, poate refuza active, poate limita utilizarea acestora sau poate aplica marje suplimentare dacă acest lucru este necesar în vederea asigurării unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor, potrivit articolului 18.1 din Statutul SEBC. Măsuri de acest tip pot fi, de asemenea, aplicate anumitor contrapărți, în special în cazul în care, între ratingul contrapartidei și ratingul activelor prezentate ca garanții pare să existe o corelație puternică. În cazul în care refuzul se bazează pe informații prudențiale, utilizarea oricărei informații de acest tip transmise fie de contrapărți, fie de supraveghetori, se face doar în măsura strict necesară pentru îndeplinirea sarcinilor Eurosistemului de conducere a politicii monetare.

Pot fi excluse din lista activelor eligibile activele emise sau garantate de entități ale căror fonduri fac obiectul înghețării și/sau de entități care fac obiectul altor măsuri de restricționare a utilizării fondurilor acestora, impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat, sau de entități în cazul cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care se suspendă sau se suprimă accesul acestora la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”

17.

În secțiunea 6.3.4, la titlul „Sursa agențiilor internaționale de rating” primul paragraf a doua liniuță, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Agențiile ECAI trebuie să respecte criteriile operaționale și să dispună de o sferă de acoperire corespunzătoare, astfel încât să asigure implementarea eficientă a ECAF.”

18.

Secțiunea 6.4.1 se modifică după cum urmează:

(a)	la al doilea paragraf, ultima teză se înlocuiește cu următorul text: „Măsurile de control al riscurilor sunt în mare parte armonizate în zona euro (4) și trebuie să asigure condiții unitare, transparente și nediscriminatorii pentru orice categorie de active eligibile din zona euro.

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Eurosistemul își rezervă dreptul de a aplica măsuri suplimentare de control al riscurilor dacă este necesar pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor în conformitate cu articolul 18.1 din Statutul SEBC. Asemenea măsuri de control al riscurilor, care trebuie aplicate de o manieră unitară, transparentă și nediscriminatorie, pot să fie, de asemenea, aplicate la nivelul fiecărei contrapărți dacă se impune pentru asigurarea unei astfel de protecții.”;

(c)

caseta 7 intitulată „Măsuri de control al riscurilor” se înlocuiește cu următorul text:

„CASETA 7

Măsuri de control al riscurilor

Eurosistemul aplică următoarele măsuri de control al riscurilor:

—	Marje de ajustare a valorii La evaluarea activelor-suport, Eurosistemul aplică «marje de ajustare a valorii». Acest lucru presupune că valoarea activului-suport se calculează ca valoare de piață a activului din care se scade un anumit procent (marjă).

—

Marje de variație (evaluare la prețul pieței)

Eurosistemul impune menținerea în timp a valorii de piață ajustate a activelor-suport folosite în tranzacțiile reversibile ce au ca scop furnizarea de lichiditate. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care valoarea activelor-suport, măsurată cu regularitate, scade sub un anumit nivel, BCN va solicita contrapărții să furnizeze active suplimentare sau lichiditate (adică va face un apel în marjă). În mod asemănător, în cazul în care valoarea activelor-suport, în urma reevaluării acestora, depășește un anumit nivel, contrapartea își poate recupera activele sau lichiditatea în exces. (Calculele relevante pentru efectuarea apelurilor în marjă sunt cuprinse în caseta 8.)

Următoarele măsuri de control al riscurilor pot fi, de asemenea, aplicate de Eurosistem în orice moment în cazul în care este necesar pentru asigurarea unei protecții corespunzătoare a Eurosistemului împotriva riscurilor, în sensul articolului 18.1 din Statutul SEBC:

—

Marjele inițiale

În tranzacțiile reversibile care au ca scop furnizarea de lichiditate, Eurosistemul poate aplica marje inițiale. Acest lucru ar presupune că contrapărțile ar trebui să furnizeze active-suport având o valoare cel puțin egală cu lichiditatea furnizată de Eurosistem, la care se adaugă valoarea marjei inițiale.

—

Limite în privința emitenților/debitorilor sau a garanților

Eurosistemul poate aplica limite în privința expunerii la risc față de emitenți/debitori sau garanți. Asemenea limite pot fi, de asemenea, aplicate anumitor contrapărți, în special în cazul în care calitatea creditului contrapărții pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului garanției oferite de contraparte.

—	Garanții suplimentare În vederea acceptării anumitor active, Eurosistemul poate solicita garanții suplimentare de la entitățile solvabile din punct de vedere financiar.

—

Excluderea

Eurosistemul poate exclude utilizarea anumitor active în cadrul operațiunilor sale de politică monetară. Această excludere poate fi aplicată, de asemenea, anumitor contrapărți, în special în cazul în care calitatea creditului contrapărții pare să fie puternic corelată cu calitatea creditului garanției oferite de contraparte.

Activele emise sau garantate de entități ale căror fonduri fac obiectul înghețării și/sau de entități care fac obiectul altor măsuri de restricționare a utilizării fondurilor acestora, impuse de Comunitatea Europeană sau de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat, sau de entități în cazul cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care se suspendă sau se suprimă accesul acestora la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”;

19.

Secțiunea 6.4.2 se modifică după cum urmează:

(a)	la primul paragraf prima liniuță, prima teză se înlocuiește cu următorul text: „Activele tranzacționabile eligibile se încadrează în una dintre cele cinci categorii de lichiditate, în funcție de clasificarea emitentului și de tipul activului.”;

(b)

la primul paragraf a doua liniuță, teza a treia se înlocuiește cu următorul text:

„Marjele aplicate titlurilor de creanță incluse în una dintre categoriile de la I la IV diferă în funcție de scadența reziduală și de structura cuponului titlurilor de creanță descrise în tabelul 7 pentru titlurile de creanță tranzacționabile eligibile cu cupon fix și pentru cele cu cupon zero (5).

(c)

la primul paragraf, se introduc a treia și a patra liniuță cu următorul text:

„—	Titlurile de creanță individuale incluse în categoria V fac obiectul aplicării unei marje unice de 12 % indiferent de scadență sau de structura cuponului.

—

Titlurile de creanță individuale incluse în categoria V care sunt evaluate teoretic conform secțiunii 6.5 fac obiectul aplicării unei marje suplimentare de ajustare a valorii. Această marjă se aplică direct la nivelul evaluării teoretice a titlului de creanță individual sub forma unei reduceri din evaluare de 5 %.”;

(d)

tabelul 6 se înlocuiește cu următorul:

„TABELUL 6

Categorii de lichiditate pentru activele tranzacționabile (6)

Categoria I

Categoria II

Categoria III

Categoria IV

Categoria V

Titluri de creanță ale administrației centrale

Titluri de creanță ale administrației locale și regionale

Obligațiuni bancare garantate tradiționale

Titluri de creanță emise de instituții de credit (negarantate)

Titluri garantate cu active

Titluri de creanță emise de băncile centrale (7)

Obligațiuni bancare garantate de tip Jumbo (8)

Titluri de creanță emise de agenții (9)

Titluri de creanță emise de instituții supranaționale

Titluri de creanță emise de societăți comerciale și de alți emitenți (9)

(e)

a treia, a patra și a cincea liniuță se înlocuiesc cu următorul text:

„—	Marjele de ajustare a valorii aplicate tuturor titlurilor de creanță tranzacționabile cu rată invers-variabilă incluse în categoriile I-IV sunt aceleași și sunt descrise în tabelul 8.

—	Marja aplicată titlurilor de creanță tranzacționabile incluse în categoriile I-IV cu cupoane cu rată variabilă (10) este aceeași cu cea aplicată instrumentelor cu cupon fix din tranșa de scadență de la zero la un an din categoria de lichiditate în care este încadrat instrumentul respectiv.

—

Măsurile de control al riscurilor aplicate unui titlu de creanță tranzacționabil inclus în categoriile I-IV având mai mult de un tip de plată a cuponului depind numai de plățile cuponului ce urmează a fi efectuate pe parcursul duratei de viață reziduale a titlului. Marja de ajustare a valorii aplicată unui asemenea titlu este stabilită la un nivel egal cu cea mai mare marjă aplicabilă titlurilor de creanță cu aceeași scadență reziduală și sunt luate în considerare plățile cuponului, indiferent de tipul acestora, efectuate pe parcursul duratei reziduale de viață a titlului.

(f)

tabelul 7 se înlocuiește cu următorul:

„TABELUL 7

Nivelul marjelor de ajustare a valorii aplicate activelor tranzacționabile eligibile

(procente)
	Categorii de lichiditate
Scadență reziduală	Categoria I		Categoria II		Categoria III		Categoria IV		Categoria V
(ani)	Cupon fix	Cupon zero	Cupon fix	Cupon zero	Cupon fix	Cupon zero	Cupon fix	Cupon zero
0-1	0,5	0,5	1	1	1,5	1,5	6,5	6,5	12 (11)
1-3	1,5	1,5	2,5	2,5	3	3	8	8
3-5	2,5	3	3,5	4	4,5	5	9,5	10
5-7	3	3,5	4,5	5	5,5	6	10,5	11
7-10	4	4,5	5,5	6,5	6,5	8	11,5	13
> 10	5,5	8,5	7,5	12	9	15	14	20

(g)	titlul tabelului 8 se înlocuiește cu următorul text:

20.

În secțiunea 6.4.3, la titlul „Creanțe private”, la finalul primei liniuțe se introduce nota de subsol următoare:

„(*)	Nivelurile marjelor de ajustare a valorii aplicate creanțelor private cu plăți ale dobânzii la rată fixă se aplică, de asemenea, creanțelor private ale căror plăți de dobânzi sunt indexate cu rata inflației.”

21.

Se introduce următoarea secțiune 6.7:

„6.7. Acceptarea garanțiilor exprimate în alte monede decât euro în cazul unor evenimente neprevăzute

În anumite situații, Consiliul guvernatorilor poate lua hotărârea de a accepta drept garanții eligibile anumite titluri de creanță emise de una sau mai multe administrații centrale ale țărilor din G10 din afara zonei euro în monedele țărilor respective. În momentul luării acestei decizii, criteriile aplicabile se clarifică, iar procedurile care trebuie urmate pentru selectarea și mobilizarea garanțiilor externe, inclusiv sursele și principiile de evaluare, măsurile de control al riscului și procedurile de decontare trebuie să fie, de asemenea, comunicate contrapărților.

Sub rezerva prevederilor din secțiunea 6.2.1, astfel de active pot fi depozitate/înregistrate (emise), deținute și decontate în afara SEE și, după cum s-a menționat anterior, pot fi exprimate în alte monede decât euro. Astfel de active folosite de o contraparte trebuie să fie în proprietatea contrapărții.

Contrapărțile, care sunt sucursale ale instituțiilor de credit situate în afara SEE sau în afara Elveției, nu pot utiliza astfel de active drept garanție.”

22.

Secțiunea 7.2 se modifică după cum urmează:

(a)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Instituțiile sunt exonerate în mod automat de obligația de constituire a rezervelor minime de la începutul perioadei de aplicare în cursul căreia le-a fost retrasă autorizația sau au renunțat la autorizație sau în care o autoritate judiciară sau orice altă autoritate competentă dintr-un stat membru participant a luat o decizie prin care supune instituția procedurii de lichidare. În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2531/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), BCE poate, de asemenea, să exonereze anumite instituții de obligațiile care le revin în cadrul regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului, în mod nediscriminatoriu, în cazul în care acestea sunt supuse măsurilor de reorganizare sau deciziei de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un alt stat membru în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din tratat, care restricționează utilizarea fondurilor proprii ale acestora, sau în privința cărora Consiliul guvernatorilor BCE a luat o decizie prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente oferite de Eurosistem sau în cazul în care obiectivele regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului nu ar fi îndeplinite prin impunerea acestor obligații asupra instituțiilor respective. În cazul în care decizia Consiliului guvernatorilor privind exonerarea are în vedere obiectivele regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului, BCE ia în considerare unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

—	instituția este autorizată să îndeplinească numai funcții specifice;

—	instituției i se interzice să îndeplinească funcții bancare în mod activ, în concurență cu alte instituții de credit; și/sau

—	instituția are obligația legală de a afecta toate depozitele sale unor programe legate de asistența regională și/sau internațională pentru dezvoltare.”

(b)

la al treilea paragraf, teza a doua se înlocuiește cu următorul text:

„De asemenea, BCE publică o listă a instituțiilor exonerate de obligațiile care le revin în cadrul regimului rezervelor minime din alte motive decât acelea de a fi supuse unor măsuri de reorganizare sau de înghețare a fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitatea Europeană sau de un alt stat membru în conformitate cu articolul 60 alineatul (2) din tratat, care restricționează utilizarea fondurilor proprii ale acestora, sau în privința cărora Consiliul guvernatorilor BCE a emis o decizie prin care le este suspendat sau suprimat accesul la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente oferite de Eurosistem (12).

23.

Secțiunea 7.3 se modifică după cum urmează:

(a)

la titlul „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii”, la al patrulea paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Datoriile față de alte instituții incluse pe lista instituțiilor supuse regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului și datoriile față de BCE și de BCN participante nu se includ în baza de calcul a rezervelor.”;

(b)

la titlul „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii”, la al cincilea paragraf, tezele a treia și a patra se înlocuiesc cu următorul text:

„Această rată a rezervelor minime obligatorii este precizată în Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). BCE stabilește o rată zero a rezervelor pentru următoarele categorii de pasive: «depozite la termen cu o scadență de peste doi ani», «depozite rambursabile cu un preaviz de peste doi ani», «contracte de report» și «titluri de creanță emise cu o scadență de peste doi ani» (a se vedea caseta 9).”;

(c)

caseta 9 denumită „Baza de calcul a rezervelor și ratele rezervelor minime obligatorii” se înlocuiește cu următoarea casetă:

„CASETA 9

Baza de calcul a ratelor rezervelor minime obligatorii

A. Pasive incluse în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și la care se aplică rata pozitivă a rezervelor minime obligatorii

Depozite (13)

—	Depozite overnight

—	Depozite la termen cu o scadență de până la și inclusiv doi ani

—	Depozite rambursabile cu un preaviz de până la și inclusiv doi ani

Titluri de creanță emise

—	Titluri de creanță emise cu o scadență inițială de până la și inclusiv doi ani

B. Pasive incluse în baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și la care se aplică o rată a rezervelor minime obligatorii egală cu zero

Depozite (13)

—	Depozite la termen cu o scadență de peste doi ani

—	Depozite rambursabile cu un preaviz de peste doi ani

—	Contracte de report

Titluri de creanță emise

—	Titluri de creanță emise cu o scadență inițială de peste doi ani

C. Pasive excluse din baza de calcul a rezervelor

—	Angajamente față de alte instituții supuse regimului rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului

—	Angajamente față de BCE și băncile centrale naționale

24.

Apendicele 1 la anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

în exemplul 6, primul rând din tabelul I se înlocuiește cu următorul:

„Activ A

Obligațiune bancară garantată de tip Jumbo

30.08.2008

Rată fixă

6 luni

4 ani

3,50 %”

(b)

în exemplul 6, la titlul „Sistem de garantare de tip earmarking”, primul paragraf punctul 1, tezele a doua și a treia se înlocuiesc cu următorul text:

„Activul A este o obligațiune bancară garantată de tip Jumbo, cu cupon fix și cu scadența la 30 august 2008. Astfel, aceasta are o scadență reziduală de patru ani și, prin urmare, este necesară o marjă de ajustare a valorii de 3,5 %.”

25.

Apendicele 2 la anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următoarea definiție pentru „titluri garantate cu active”:

„Titluri garantate cu active (TGA) [Asset-backed securities (ABS)]: titluri de creanță garantate printr-un pachet de active financiare protejate (fixe sau reînnoibile) care sunt convertite în lichidități pe o perioadă determinată. În plus, pot exista drepturi sau alte active care asigură serviciul sau distribuirea oportună a veniturilor către deținătorii titlurilor. În general, titlurile garantate cu active sunt emise de un vehicul de investiții înființat în acest scop, care a achiziționat activele financiare puse în comun de la inițiator/vânzător. În această privință, plățile aferente titlurilor garantate cu active depind în principal de fluxurile monetare generate de pachetul de active și de alte drepturi destinate asigurării unui flux neîntrerupt al plăților, precum facilitățile de lichiditate, garanțiile sau alte caracteristici cunoscute, de regulă, sub denumirea de măsuri de diminuare a riscurilor asociate.”;

(b)

definiția pentru „modelul băncilor centrale corespondente” se înlocuiește cu următorul text:

„Modelul băncilor centrale corespondente (MBCC): [Correspondent central banking model (CCBM)]: mecanism stabilit de Eurosistem cu scopul de permite contrapărților să utilizeze active-suport în operațiuni transfrontaliere. În cadrul MBCC, BCN acționează în calitate de custode una față de cealaltă. Aceasta înseamnă că fiecare BCN are un cont de valori mobiliare în cadrul gestiunii proprii a valorilor mobiliare, pentru fiecare dintre celelalte BCN și pentru BCE. MBCC este disponibil și contrapărților din unele BCN neparticipante la Eurosistem.”;

(c)

se introduce următoarea definiție pentru „tranzacție de acoperire a riscului valutar”:

„Tranzacție de acoperire a riscului valutar [Currency hedge transaction]: acord încheiat între emitent și contrapartea acoperită la riscul valutar, conform căruia se reduce o parte din riscul valutar asociat primirii de fluxuri monetare în altă monedă decât euro, prin conversia fluxurilor monetare în plăți în euro care sunt executate de contrapartea acoperită la riscul valutar, inclusiv garanțiile pe care aceasta le acordă în vederea efectuării plăților.”;

(d)	definiția pentru „închiderea zilei” se înlocuiește cu următorul text: „Închiderea zilei (End-of-day): momentul dintr-o zi lucrătoare, după închiderea TARGET2, în care plățile procesate în TARGET2 se finalizează pentru ziua respectivă.”;

(e)

definiția pentru „licitație rapidă” se înlocuiește cu următorul text:

„Licitație rapidă (Quick tender): procedură de licitație utilizată de Eurosistem pentru operațiuni de ajustare atunci când se consideră necesar un impact rapid asupra situației lichidității de pe piață. Licitațiile rapide se execută în mod obișnuit într-un interval de 90 de minute și sunt destinate în mod obișnuit unui număr limitat de contrapărți.”;

(f)

definiția pentru „sistem RTGS (de decontare pe bază brută în timp real)” se înlocuiește cu următorul text:

„Sistem RTGS (de decontare pe bază brută în timp real) [RTGS (real-time gross settlement) system]: sistem de decontare în care procesarea și decontarea au loc ordin cu ordin, fără compensare (netting), în mod continuu, în timp real. A se vedea și TARGET2.”;

(g)

definiția pentru „TARGET” se înlocuiește cu următorul text:

„TARGET (TARGET): predecesorul sistemului TARGET2, cu o structură descentralizată, care făcea legătura între sistemele RTGS naționale și mecanismul de plăți al BCE. Sistemul TARGET a fost înlocuit cu sistemul TARGET2, conform calendarului privind migrarea, prevăzut la articolul 13 din Orientarea BCE/2007/2.”;

(h)

se introduce următoarea definiție pentru „reducerea valorii”:

„Reducerea valorii (Valuation markdown): măsură de control al riscurilor aplicată activelor-suport folosite în tranzacțiile reversibile, care presupune că banca centrală reduce valoarea de piață teoretică a activelor cu un anumit procent înainte de a aplica marja de ajustare a valorii (14).

26.

Tabelul din apendicele 5 se înlocuiește cu următorul tabel:

„SITE-URILE EUROSISTEMULUI

Banca centrală	Site-uri
Banca Centrală Europeană	www.ecb.europa.eu
Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique	www.nbb.be sau www.bnb.be
Deutsche Bundesbank	www.bundesbank.de
Central Bank and Financial Services Authority of Ireland	www.centralbank.ie
Bank of Greece	www.bankofgreece.gr
Banco de Espańa	www.bde.es
Banque de France	www.banque-france.fr
Banca d’Italia	www.bancaditalia.it
Central Bank of Cyprus	www.centralbank.gov.cy
Banque centrale du Luxemburg	www.bcl.lu
Bank Ċentrali ta’ Malta/Central Bank of Malta	www.centralbankmalta.org
De Nederlandsche Bank	www.dnb.nl
Oesterreichische Nationalbank	www.oenb.at
Banco de Portugal	www.bportugal.pt
Banka Slovenije	www.bsi.si
Suomen Pankki	www.bof.fi”

(1) Începând cu 19 noiembrie 2007, infrastructura tehnică descentralizată a TARGET a fost înlocuită cu platforma comună unică a TARGET2, prin intermediul căreia toate ordinele de plată sunt inițiate și procesate și prin care sunt primite plăți prin aceleași metode tehnice. Migrarea la TARGET2 a fost organizată pe trei grupe de țări, permițând utilizatorilor TARGET să migreze la TARGET2 în mai multe etape și la date prestabilite diferite. Structura grupelor de țări a fost următoarea: Grupa 1 (19 noiembrie 2007): Austria, Cipru, Germania, Luxemburg, Malta și Slovenia; grupa 2 (18 februarie 2008): Belgia, Finlanda, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Spania; și grupa 3 (19 mai 2008): Grecia, Italia și BCE. O a patra dată de migrare (15 septembrie 2008) a fost păstrată ca o măsură de urgență de rezervă. Anumite BCN neparticipante sunt, de asemenea, conectate la TARGET2 în temeiul unui acord distinct: Letonia și Lituania (în grupa 1), precum și Danemarca, Estonia și Polonia (în grupa 3).

(2) În plus, accesul la facilitatea de creditare marginală se acordă numai atunci când cerințele legate de infrastructura sistemului de plăți în RTGS au fost îndeplinite.”;

(3) În privința activelor-suport ale titlurilor garantate cu active, pentru care se plătește principal sau dobândă cu o frecvență semestrială sau anuală, rapoartele de supraveghere pot avea, de asemenea, o frecvență semestrială, respectiv anuală.”;

(4) cauza diferențelor de ordin operațional dintre statele membre, pot apărea diferențe între măsurile de control al riscurilor. De exemplu, în ceea ce privește procedurile de livrare de către contrapărți a activelor-suport către BCN (sub forma unui pachet de garanții obiect al garanțiilor reale mobiliare ale BCN sau a unor contracte de report bazate pe active individuale specificate pentru fiecare tranzacție) pot interveni diferențe minore cu privire la momentul evaluării și la alte aspecte operaționale ale cadrului de control al riscurilor. De asemenea, în cazul activelor netranzacționabile, precizia tehnicilor de evaluare poate fi diferită, ceea ce se reflectă în nivelul total al marjelor (a se vedea secțiunea 6.4.3).”;

(5) Nivelurile marjei de ajustare a valorii aplicate titlurilor de creanță cu cupon fix se aplică și titlurilor de creanță al căror cupon este corelat cu modificarea ratingului emitentului însuși sau cu obligațiunile indexate în funcție de rata inflației.”;

(6) În general, clasificarea în funcție de emitent determină categoria de lichiditate. Cu toate acestea, toate titlurile garantate cu active sunt incluse în categoria V, indiferent de categoria emitentului, iar obligațiunile bancare garantate de tip Jumbo sunt incluse în categoria II, în timp ce obligațiunile bancare tradiționale și alte titluri de creanță emise de instituții de credit sunt incluse în categoriile III și IV.”

(7) Certificatele de creanță emise de BCE și titlurile de creanță emise de BCN anterior adoptării euro în respectivele state membre sunt incluse în categoria I de lichiditate.

(8) În categoria obligațiunilor bancare garantate de tip Jumbo sunt incluse numai titlurile care au un volum la emisiune mai mare de 1 miliard €, pentru care cel puțin trei formatori de piață asigură cotații de vânzare și cumpărare.

(9) În categoria II de lichiditate sunt incluse numai activele tranzacționabile emise de emitenți care au fost clasificați de BCE ca agenții. Activele tranzacționabile emise de alte agenții sunt incluse în categoria III de lichiditate.

(10) Plata unui cupon reprezintă o plată cu rată variabilă în cazul în care cuponul este indexat cu o rată a dobânzii de referință și în cazul în care intervalul de revizuire corespunzător acestui cupon nu este mai mare de un an. Plățile cuponului al căror interval de revizuire este mai mare de un an au același regim cu plățile cu rată fixă, scadența respectivă pentru marjă fiind scadența reziduală a titlului de creanță.”;

(11) Titlurile de creanță individuale incluse la categoria V care sunt evaluate teoretic conform secțiunii 6.5 fac obiectul aplicării unei marje suplimentare de ajustare a valorii. Această marjă se aplică direct la nivelul evaluării teoretice a titlului de creanță individual sub forma unei reduceri din evaluare de 5 %.”

(12) Listele sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul BCE (www.ecb.europa.eu).”;

(13) Raportarea pasivelor sub formă de depozite la valoarea nominală este explicit prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 2181/2004 al Băncii Centrale Europene din 16 decembrie 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2423/2001 (BCE/2001/13) privind bilanțul consolidat al sectorului instituțiilor financiare monetare și a Regulamentului (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) privind statisticile referitoare la ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare pentru depozitele constituite de gospodării și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora (BCE/2004/21) (JO L 371, 18.12.2004, p. 42). Valoarea nominală este suma principalului pe care debitorul este obligat prin contract să o ramburseze unui creditor. Acest amendament a devenit necesar deoarece Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (JO L 372, 31.12.1986, p. 1) a fost modificată astfel încât anumite instrumente financiare să poată fi evaluate la valoarea justă.”

(14) De exemplu, pentru titluri garantate cu active din categoria V de lichiditate care sunt evaluate prin utilizarea unui preț teoretic, se practică reducerea cu 5 % a prețului teoretic înainte de aplicarea unei marje de ajustare a valorii de 12 %. Aceasta reprezintă echivalentul unei marje totale de 16,4 %.”

ANEXA II

Anexa II la Orientarea BCE/2000/7 se modifică după cum urmează:

În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

autorizația contrapărții de a-și desfășura activitatea fie în temeiul Directivei 2006/48/CE, fie în temeiul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (1), astfel cum au fost puse în aplicare în statul membru în cauză din Eurosistem, se suspendă sau se revocă; sau

În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)	luarea împotriva contrapărții a unor măsuri precum sunt cele menționate la articolele 30, 31, 33 și 34 din Directiva 2006/48/CE; sau”.

În secțiunea I, la punctul 6 primul paragraf, se introduc următoarele litere (p)-(t):

„(p)	contrapartea este supusă înghețării fondurilor și/sau altor măsuri impuse de Comunitate care restricționează capacitatea contrapărții de utilizare a fondurilor proprii; sau

(q)	contrapartea este supusă înghețării fondurilor și/sau altor măsuri impuse de un stat membru în temeiul articolului 60 alineatul (2) din tratat care restricționează capacitatea contrapărții de utilizare a fondurilor proprii; sau

(r)	toate sau o parte importantă a activelor contrapărții fac obiectul unui ordin de blocare, popririi/sechestrului, confiscării sau oricăror altor proceduri care au ca scop apărarea interesului public sau a drepturilor creditorilor contrapărții; sau

(s)	toate sau o parte importantă a activelor contrapărții sunt cesionate unei alte entități; sau

(t)

orice alt eveniment iminent sau existent, a cărui producere poate amenința îndeplinirea de către contraparte a obligațiilor sale în temeiul acordului pe care l-a încheiat în scopul efectuării de operațiuni de politică monetară sau al altor norme aplicabile legăturii dintre contraparte și oricare dintre băncile centrale din Eurosistem.”.

În secțiunea I, la punctul 6, paragraful al doilea se înlocuiește cu următorul:

„Situațiile (a) și (p) trebuie să producă efecte de plin drept; situațiile (b), (c) și (q) pot produce efecte de plin drept; situațiile (d)-(o) și (r)-(t) nu pot produce efecte de plin drept și trebuie să facă obiectul unei decizii discreționare (care presupune prezentarea unei notificări privind neexecutarea obligațiilor). Această notificare privind neexecutarea obligațiilor poate oferi un termen de grație de cel mult trei zile lucrătoare pentru rectificarea situației în cauză. Pentru situațiile de neexecutare a obligațiilor care fac obiectul unei decizii discreționare, dispozițiile referitoare la exercitarea puterii discreționare ar trebui să menționeze clar efectul exercitării acestei puteri.”

În secțiunea I, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

Clauzele contractuale sau normele administrative pertinente aplicate de BCN ar trebui să garanteze, în caz de neexecutare a obligațiilor, dreptul BCN de a adopta următoarele măsuri reparatorii: suspendarea sau suprimarea accesului contrapărții la operațiunile de piață monetară; suspendarea sau suprimarea accesului contrapărții la facilitățile permanente ale Eurosistemului; rezilierea tuturor acordurilor și tranzacțiilor în curs de desfășurare; sau solicitarea recuperării anticipate a creanțelor care nu au ajuns încă la scadență sau care sunt condiționate. În plus, BCN poate avea dreptul să adopte următoarele măsuri reparatorii: să folosească depozitele contrapărții la BCN pentru a compensa creanțele acestei contrapărți; să suspende executarea obligațiilor față de contraparte până la satisfacerea pretențiilor față de contraparte; să solicite daune-interese; sau să solicite despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza neexecutării obligațiilor de către contraparte. În plus, clauzele contractuale sau normele administrative pertinente aplicate de BCN trebuie să asigure că, în caz de neexecutare a obligațiilor, BCN are capacitatea din punct de vedere juridic să execute fără întârziere toate activele oferite în garanție, astfel încât BCN să aibă dreptul să recupereze valoarea creditului acordat, în cazul în care contrapartea nu reglează cu rapiditate soldul negativ. Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a măsurilor impuse, Consiliul guvernatorilor BCE poate decide în privința măsurilor reparatorii, inclusiv de suspendare sau de suprimare a accesului la operațiunile de piață monetară sau la facilitățile permanente ale Eurosistemului.”

6.	În secțiunea II, la titlul „Caracteristici comune tuturor operațiunilor de cesiune temporară”, la punctul 15 se elimină nota de subsol 2.

(1) JO L 145, 30.4.2004, p. 1.”

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/46

ORIENTAREA BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 11 decembrie 2008

de modificare a Orientării BCE/2006/16 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale

(BCE/2008/21)

(2009/100/CE)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), în special articolele 12.1, 14.3 și 26.4,

având în vedere contribuția adusă de Consiliul general al Băncii Centrale Europene (BCE) în conformitate cu articolul 47.2 a doua și a treia liniuță din Statutul SEBC,

întrucât:

(1)	Se impune modificarea Orientării BCE/2006/16 din 10 noiembrie 2006 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (1) cu scopul de a reflecta deciziile politice și dezvoltările pieței.

(2)

Eurosistemul a revizuit politica de divulgare a datelor privind tranzacțiile cu titluri de valoare în vederea sporirii transparenței situațiilor financiare. Ca parte a politicii revizuite, titlurile de valoare anterior calificate drept active financiare imobilizate ar trebui reclasificate de la postul din bilanț „Alte active financiare” la postul corespunzător din cadrul titlului „active” în funcție de originea emitentului și de moneda de exprimare și dacă titlurile de valoare sunt păstrate până la scadență. Mai mult, toate instrumentele financiare care fac parte dintr-un portofoliu separat trebuie incluse la postul „Alte active financiare”.

(3)

Orientarea BCE/2006/16 nu conține norme specifice privind contabilitatea swap-urilor forward pe rata dobânzii, a contractelor futures pe valute și a contractelor futures pe acțiuni. Aceste instrumente sunt utilizate din ce în ce mai mult pe piețele financiare și pot fi relevante pentru administrarea rezervelor valutare ale BCE. În timp ce swap-urile forward pe rata dobânzii ar trebui înregistrate în aceeași manieră ca și swap-urile clasice („plain vanilla”) pe rata dobânzii, contractele futures pe valute și contractele futures pe acțiuni ar trebui înregistrate în aceeași manieră ca și contractele futures pe rata dobânzii.

(4)	Se impune modificarea normelor actuale privind instrumentele de capitaluri proprii pentru a reflecta posibilitatea de a utiliza instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile ca parte a administrării rezervelor valutare ale BCE,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

Articolul 1

Modificări

Orientarea BCE/2006/16 se modifică după cum urmează:

Articolul 5 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Tranzacțiile cu titluri de valoare, inclusiv cu instrumente de capitaluri proprii exprimate în valută externă, pot fi înregistrate în continuare în conformitate cu metoda de înregistrare la data decontării. Dobânzile acumulate aferente, inclusiv primele și disconturile, se înregistrează zilnic începând cu data decontării la vedere.”

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Reevaluarea aurului, a instrumentelor în valută externă, a titlurilor de valoare altele decât titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență și titluri de valoare netranzacționabile, precum și a instrumentelor financiare, atât din bilanț, cât și din afara bilanțului, se efectuează la data reevaluării trimestriale, la ratele și prețurile medii ale pieței. Acest lucru nu împiedică entitățile raportoare să-și reevalueze portofoliile mai frecvent pentru scopuri interne, cu condiția ca pe parcursul trimestrului elementele din bilanț să fie raportate doar la valoarea de tranzacționare.”

(b)	Se introduce următorul alineat (5): „(5) Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență și ca titluri de valoare netranzacționabile se evaluează la costurile amortizate și pot face obiectul deprecierii.”

Articolul 8 alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Tranzacțiile reversibile, inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare, realizate în cadrul unui program automat de împrumut de titluri de valoare, se înregistrează în bilanț numai în cazul în care se furnizează o garanție sub formă de numerar plasat în contul BCN respective sau al BCE.”

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Prezentul articol se aplică instrumentelor de capitaluri proprii tranzacționabile, adică acțiuni sau fonduri de investiții în acțiuni, indiferent dacă tranzacțiile sunt efectuate direct de o entitate raportoare sau de un mandatar al acesteia, cu excepția activităților efectuate pentru fondurile de pensii, participații, investiții în filiale sau interese semnificative.”

(b)

Alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Instrumentele de capitaluri proprii exprimate în valute externe și cuprinse la postul «Alte active» nu fac parte din poziția valutară globală, ci formează dețineri valutare distincte. Calcularea pierderilor și câștigurilor din diferențele de curs de schimb se poate efectua fie prin metoda costului mediu net, fie prin metoda costului mediu.”

(c)

Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Reevaluarea portofoliilor de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolul 7 alineatul (2). Reevaluarea se efectuează pentru fiecare element în parte. Pentru fondurile de investiții în acțiuni, reevaluarea se efectuează pe bază netă, și nu pe bază individuală, acțiune cu acțiune. Nu se fac compensări între acțiuni diferite sau între diferite fonduri de investiții în acțiuni.”

(d)

Se introduc următoarele alineate (4)-(8):

„(4) Tranzacțiile se înregistrează în bilanț la prețul tranzacției.

(5) Comisionul de brokeraj se înregistrează fie ca și cost al tranzacției care trebuie inclus în costul activului, fie ca și cheltuieli în contul de profit și pierdere.

(6) Valoarea dividendului cumpărat se include în costul instrumentului de capital propriu. La data fără dividend, atât timp cât plata dividendului nu a fost încă încasată, valoarea dividendului cumpărat poate fi înregistrată ca element distinct.

(7) Dividendele de încasat nu se înregistrează la sfârșitul perioadei, deoarece ele sunt deja reflectate în prețul de piață al instrumentelor de capitaluri proprii, cu excepția acțiunilor cotate în perioada fără dividend.

(8) Emisiunile de acțiuni noi cu opțiune sunt înregistrate ca un activ separat la emisiune. Costul de achiziție se calculează pe baza costului mediu curent al acțiunilor, pe baza prețului de exercitare al drepturilor și pe baza raportului dintre instrumentele de capitaluri proprii existente și cele noi. În mod alternativ, prețul opțiunii se poate calcula pe baza valorii opțiunii pe piață, a costului mediu curent al acțiunilor și a prețului de piață al acțiunilor anterior emisiunii.”

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)	Titlul se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 16 Contracte futures”

(b)	Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Contractele futures se înregistrează la data încheierii tranzacției în conturile în afara bilanțului.”

Articolul 17 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Swap-urile pe rata dobânzii se reevaluează individual și, în cazul în care este necesar, se convertesc în euro la cursul de schimb la vedere. Se recomandă ca descreșterile de valoare înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului să fie amortizate în anii ulteriori, ca în cazul swap-urilor forward pe rata dobânzii amortizarea să înceapă de la data valutei tranzacției și să se folosească metoda liniară de amortizare. Creșterile de valoare rezultate din reevaluare se creditează într-un cont de reevaluare.”

7.	Anexele II, IV și IX la Orientarea BCE/2006/16 se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezenta orientare intră în vigoare la 31 decembrie 2008.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se aplică tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 11 decembrie 2008.

În numele Consiliului guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Jean-Claude TRICHET

(1) JO L 348, 11.12.2006, p. 1.

ANEXĂ

Anexele II, IV și IX la Orientarea BCE/2006/16 se modifică după cum urmează:

Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)

Se introduce următoarea definiție:

„Portofoliu separat: investițiile separate, deținute în activul bilanțului în contrapartidă față de fonduri, constând în titluri de valoare, instrumente de capitaluri proprii, depozite la termen și conturi curente, drepturi de participare și/sau investiții la filiale. Acesta corespunde unui element identificabil din pasivul bilanțului, indiferent de orice constrângeri legale sau de altă natură.”;

(b)	Definiția „activelor financiare imobilizate” se elimină.

(c)	Se introduce următoarea definiție: „Titluri de valoare păstrate până la scadență: titluri de valoare cu plăți fixe sau determinabile și cu o scadență convenită, pe care BCN intenționează să le păstreze până la scadență.”;

Tabelul intitulat „Active” din anexa IV se înlocuiește cu următorul tabel:

„ACTIVE

Post de bilanț (1)

Clasificarea conținutului posturilor de bilanț

Principiu de evaluare

Domeniu de aplicare (2)

Active

Active și creanțe în aur

Aur fizic, adică lingouri, monede, plăcuțe, pepite, în stoc sau «în curs de transport». Aur scriptic, precum soldurile conturilor la vedere în aur (conturi nealocate), depozite la termen și creanțe în aur rezultate din următoarele tranzacții: (i) tranzacții de revalorizare sau de devalorizare; și (ii) swap cu aur cu localizări diferite sau swap cu aur cu purități diferite (gold location or purity swaps), în cazul în care intervalul dintre transfer și primire depășește o zi lucrătoare

Valoare de piață

Obligatoriu

Creanțe exprimate în valută externă asupra rezidenților din afara zonei euro

Creanțe exprimate în valută externă asupra contrapărților rezidente în afara zonei euro, inclusiv instituții internaționale și supranaționale și bănci centrale din afara zonei euro

2.1

Creanțe asupra Fondului Monetar Internațional (FMI)

(a)

Drepturi de tragere în cadrul tranșei de rezervă (net)

(a)	Drepturi de tragere în cadrul tranșei de rezervă (net) Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(b)	Drepturi speciale de tragere Dețineri de drepturi speciale de tragere (brut)

(b)	Drepturi speciale de tragere Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(c)	Alte creanțe Acorduri generale de împrumut, împrumuturi în cadrul acordurilor speciale de împrumut, depozite în cadrul Instrumentului de Reducere a Sărăciei și de Creștere (Poverty Reduction and Growth Facility)

(c)	Alte creanțe Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

2.2

Conturi la bănci, plasamente în titluri de valoare, împrumuturi externe și alte active externe

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi (day-to-day money), tranzacții de deport (reverse repo)

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(b)

Plasamente în titluri de valoare din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(b)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(c)	Împrumuturi externe (depozite) din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(c)	Împrumuturi externe Depozite la valoarea nominală convertite la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(d)	Alte active externe Bancnote și monede din afara zonei euro

(d)	Alte active externe Valoare nominală, conversie la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

Creanțe exprimate în valută externă asupra rezidenților zonei euro

(a)

Plasamente în titluri de valoare din zona euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(a)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(a)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(a)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii și cursul de schimb al pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(a)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței și cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

(b)	Alte creanțe asupra rezidenților zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Împrumuturi, depozite, tranzacții de deport, împrumuturi diverse

(b)	Alte creanțe Depozite și alte împrumuturi la valoarea nominală convertite la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

Creanțe exprimate în euro asupra rezidenților din afara zonei euro

4.1

Conturi la bănci, investiții în titluri de valoare și împrumuturi

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi. Tranzacții de deport legate de gestionarea titlurilor de valoare exprimate în euro

(a)	Conturi la bănci din afara zonei euro Valoare nominală

Obligatoriu

(b)	Investiții în titluri din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Instrumente de capitaluri proprii, obligațiuni pe termen mediu și pe termen lung, bonuri, obligațiuni cu cupon zero, titluri de pe piața monetară, toate emise de rezidenți din afara zonei euro

(b)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(b)(iv)

Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile

Prețul pieței

Obligatoriu

(c)	Împrumuturi acordate în afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare»

(c)	Împrumuturi acordate în afara zonei euro Depozite la valoarea nominală

Obligatoriu

(d)	Titluri de valoare emise de entități din afara zonei euro altele decât cele din postul de activ «Alte active financiare» Titluri emise de organizații internaționale și supranaționale, ca de exemplu Banca Europeană de Investiții, indiferent de localizarea geografică

(d)(i)

Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență

Prețul pieței

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(d)(ii)

Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(d)(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

4.2

Creanțe rezultate din facilitatea de credit în cadrul MCS II

Împrumuturi acordate în conformitate cu condițiile MCS II

Valoare nominală

Obligatoriu

Împrumuturi în euro acordate instituțiilor de credit din zona euro, legate de operațiuni de politică monetară

5.1

Operațiuni principale de refinanțare

Tranzacții reversibile regulate, în vederea furnizării de lichidități, cu frecvență săptămânală și, în mod obișnuit, cu o scadență de o săptămână

Valoare nominală sau costul repo

Obligatoriu

5.2

Operațiuni de refinanțare pe termen mai lung

Tranzacții reversibile regulate, în vederea furnizării de lichidități, cu frecvență lunară și, în mod obișnuit, cu o scadență de trei luni

Valoare nominală sau costul repo

Obligatoriu

5.3

Operațiuni de ajustare sub formă de tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile, executate ca tranzacții ad hoc în scopuri de ajustare

Valoare nominală sau costul repo

Obligatoriu

5.4

Operațiuni structurale sub formă de tranzacții reversibile

Tranzacții reversibile de ajustare a poziției structurale a Eurosistemului în raport cu sectorul financiar

Valoare nominală sau costul repo

Obligatoriu

5.5

Facilitate de creditare marginală

Facilitate pentru obținerea de lichidități overnight la o rată prestabilită a dobânzii contra unor active eligibile (facilitate permanentă)

Valoare nominală sau costul repo

Obligatoriu

5.6

Credite legate de apeluri în marjă

Credite suplimentare acordate instituțiilor de credit, provenite din creșteri ale valorii activelor suport aferente altor credite acordate acestor instituții de credit

Valoare nominală sau cost

Obligatoriu

Alte creanțe exprimate în euro asupra instituțiilor de credit din zona euro

Conturi curente, depozite la termen, depozite cu scadența de o zi, tranzacții de deport în legătură cu gestionarea portofoliilor de titluri de valoare din postul de activ «Titluri de valoare ale rezidenților din zona euro, exprimate în euro», inclusiv tranzacțiile rezultate din transformarea fostelor rezerve în valută externă ale zonei euro și alte creanțe. Conturi corespondente la instituțiile de credit străine din zona euro. Alte creanțe și operațiuni fără legătură cu operațiunile de politică monetară ale Eurosistemului. Orice creanțe rezultate din operațiunile de politică monetară inițiate de o BCN înainte de aderarea la Eurosistem

Valoare nominală sau cost

Obligatoriu

Titluri de valoare ale rezidenților din zona euro, exprimate în euro

(i)	Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență Prețul pieței Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(ii)	Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență Cost ce poate face obiectul deprecierii Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(iii)

Titluri de valoare netranzacționabile

Cost ce poate face obiectul deprecierii

Toate primele/disconturile sunt amortizate

Obligatoriu

(iv)	Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile Prețul pieței

Obligatoriu

Datorii în euro ale administrației publice

Creanțe asupra administrației publice provenite din perioada anterioară creării UEM (titluri netranzacționabile, împrumuturi)

Depozite/împrumuturi la valoarea nominală, titluri netranzacționabile înregistrate la cost

Obligatoriu

—

Creanțe intra-Eurosistem +

—

9.1

Participații la capitalul BCE +

Numai post în bilanțul BCN

Cota de subscriere la capitalul BCE a fiecărei BCN, în conformitate cu Tratatul și cu grila de repartiție pentru capitalul subscris și contribuțiile respective în conformitate cu articolul 49.2 din statut

Cost

Obligatoriu

—

9.2

Creanțe aferente transferului de rezerve valutare +

Numai post în bilanțul BCN

Creanțe în euro asupra BCE legate de transferurile inițiale și suplimentare de rezerve valutare în conformitate cu dispozițiile tratatului

Valoare nominală

Obligatoriu

—

9.3

Creanțe legate de biletele la ordin în contrapartidă cu emisiunile BCE de certificate de creanță +

Numai post în bilanțul BCE

Bilete la ordin emise de BCN în cadrul acordului de andosare (back-to-back agreement) în legătură cu certificatele de creanță emise de BCE

Valoare nominală

Obligatoriu

—

9.4

Creanțe nete legate de alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului + (*)

Pentru BCN: creanță netă legată de aplicarea grilei de alocare a bancnotelor, adică inclusiv emisiunea de bancnote de către BCE legată de soldurile intra-Eurosistem, suma compensatorie și înregistrarea ei contabilă de echilibrare, astfel cum a fost definită în Decizia BCE/2001/16 privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre participante începând cu exercițiul financiar 2002.

Pentru BCE: creanțe legate de emisiunile de bancnote de către BCE, în conformitate cu Decizia BCE/2001/15

Valoare nominală

Obligatoriu

—

9.5

Alte creanțe în cadrul Eurosistemului (net)+

Poziție netă a următoarelor subposturi:

(a)	creanțe nete provenite din soldurile conturilor TARGET2 și ale conturilor corespondente ale BCN, adică cifra netă a creanțelor și angajamentelor – a se vedea, de asemenea, postul de pasiv «Alte pasive în cadrul Eurosistemului (net)»

(a)	Valoare nominală

Obligatoriu

(b)	creanță rezultată din diferența dintre venitul monetar de cumulat și de redistribuit. Se referă doar la perioada cuprinsă între înregistrarea venitului monetar ca parte a procedurilor de la sfârșitul anului și decontarea lui din ultima zi lucrătoare din luna ianuarie a fiecărui an

(b)	Valoare nominală

Obligatoriu

(c)	alte creanțe intra-Eurosistem care pot apărea, inclusiv distribuirea provizorie către BCN (*) a veniturilor BCE din senioraj

(c)	Valoare nominală

Obligatoriu

Elemente în curs de decontare

Soldurile conturilor de decontare (creanțe), inclusiv cecurile în curs de încasare

Valoare nominală

Obligatoriu

Alte active

11.1

Monede din zona euro

Monede euro în cazul în care o BCN nu este emitentul legal

Valoare nominală

Obligatoriu

11.2

Imobilizări corporale și necorporale

Terenuri și clădiri, mobilier și echipamente inclusiv echipamente informatice, software

Cost minus amortizare

Rate de amortizare:

—	computere și echipamente/programe informatice conexe și autovehicule: 4 ani

—	echipamente, mobilier și instalații în clădiri: 10 ani

—	clădiri și cheltuieli majore de amenajare capitalizate: 25 de ani

Capitalizarea cheltuielilor: limitată (cheltuieli mai mici de 10 000 EUR fără TVA: nu se capitalizează)

Recomandat

11.3

Alte active financiare

—	Participații și investiții în filiale; instrumente de capitaluri proprii deținute din motive strategice/politice

—	Titluri de valoare, inclusiv instrumente de capitaluri proprii și alte instrumente financiare și solduri (de exemplu, depozite la termen și conturi curente) deținute ca un portofoliu separat

—	Tranzacții de deport cu instituții de credit în legătură cu gestionarea portofoliilor de titluri din cadrul acestui post

(a)	Instrumente de capitaluri proprii tranzacționabile Prețul pieței

Recomandat

(b)	Participații și acțiuni nelichide și orice alte instrumente de capitaluri proprii deținute ca investiții permanente Cost ce poate face obiectul deprecierii

Recomandat

(c)	Investiții în filiale sau interese semnificative Valoarea netă a activului

Recomandat

(d)	Titluri de valoare tranzacționabile, altele decât cele păstrate până la scadență Prețul pieței Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Recomandat

(e)	Titluri de valoare tranzacționabile, clasificate ca păstrate până la scadență sau deținute ca investiții permanente Cost ce poate face obiectul deprecierii Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Recomandat

(f)	Titluri netranzacționabile Cost ce poate face obiectul deprecierii Toate primele sau disconturile sunt amortizate

Recomandat

(g)	Conturi la bănci și împrumuturi Valoarea nominală convertită la cursul de schimb al pieței dacă soldurile sau depozitele sunt exprimate în valute externe

Recomandat

11.4

Diferențe din reevaluarea instrumentelor din afara bilanțului

Poziția netă între tranzacția la termen (forward) și cea la vedere (spot), la cursul de schimb al pieței

Obligatoriu

11.5

Dobânzi acumulate și cheltuieli estimate

Venituri neexigibile, dar care se atribuie perioadei de raportare. Cheltuieli estimate și dobânzi acumulate plătite (adică dobânzi acumulate achiziționate cu un titlu de valoare)

Valoare nominală, valută externă convertită la cursul pieței

Obligatoriu

11.6

Diverse

Avansuri, împrumuturi și alte elemente minore. Conturi tranzitorii de reevaluare (element în bilanț numai în cursul anului: descreșterile de valoare rezultate din reevaluare la datele reevaluării în decursul anului, care nu sunt acoperite de conturile de reevaluare corespunzătoare din postul de pasiv «Conturi de reevaluare»). Împrumuturi în contul unor terți. Investiții legate de depozitele în aur ale clienților. Monede în unități monetare naționale din zona euro. Cheltuieli curente (pierderi cumulate nete), pierderi din anul precedent înainte de acoperire. Active nete cu titlu de pensii.

Valoare nominală sau cost nominal

Recomandat

Conturi tranzitorii de reevaluare

Diferență din reevaluare între costul mediu și valoarea pieței, valută externă convertită la cursul pieței

Conturi tranzitorii de reevaluare:

obligatoriu

Investiții legate de depozitele în aur ale clienților

Valoare de piață

Investiții legate de depozitele în aur ale clienților:

obligatoriu

—

Pierderea exercițiului financiar

Valoare nominală

Obligatoriu

3.	În anexa IX, cuvintele „Transfer către/din provizioane pentru riscul valutar și riscul privind prețurile” din prima coloană a tabelului de la subtitlul 2.3 se înlocuiesc cu cuvintele „Transfer către/din provizioane pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii și riscul privind prețul aurului”.

(1) Numerotarea din prima coloană se referă la modelele de bilanț prezentate în anexele V, VI și VII (situațiile financiare săptămânale și bilanțul anual consolidat ale Eurosistemului). Numerotarea din a doua coloană se referă la modelul bilanțului prezentat în anexa VIII (bilanțul anual al unei bănci centrale). Elementele marcate cu «+» sunt consolidate în situațiile financiare săptămânale ale Eurosistemului.

(2) Structura și normele de evaluare enumerate în prezenta anexă sunt considerate obligatorii pentru conturile BCE și pentru toate activele și pasivele din conturile BCN semnificative pentru scopurile Eurosistemului, adică semnificative pentru funcționarea Eurosistemului.

(3) JO L 310, 11.12.2000, p. 1.”

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/62

DECIZIA NR. 94/06/COL A AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A AELS

din 19 aprilie 2006

privind modificarea pentru a cincizeci și șaptea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutorului de stat

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A AELS (1),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și protocolul 26,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24 și articolul 5 alineatul (2) litera (b) și articolul 1 din partea 1 a protocolului 3,

ÎNTRUCÂT, conform articolului 24 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea pune în aplicare dispozițiile Acordului SEE cu privire la ajutorul de stat,

ÎNTRUCÂT, conform articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea va emite notificări sau orientări privind chestiunile abordate în cadrul Acordului SEE, în cazul în care acest acord sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție prevede astfel în mod expres sau în cazul în care Autoritatea consideră acest lucru necesar,

REAMINTIND normele procedurale și de fond în domeniul ajutorului de stat (4) adoptate la 19 ianuarie 1994 de către Autoritate (5),

ÎNTRUCÂT, conform punctului II din titlul „GENERALITĂȚI” de la sfârșitul anexei XV a Acordului SEE, Autoritatea trebuie să adopte, după consultarea cu Comisia Europeană, documente care să corespundă celor adoptate de către Comisia Europeană,

ÎNTRUCÂT Comisia Europeană a emis Recomandarea 2003/361/CE (6) a Comisiei privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, care înlocuiește Recomandarea anterioară 96/280/CE a Comisiei (7) privind definiția întreprinderilor mici și mijlocii,

ÎNTRUCÂT fostul capitol 10 din Orientările privind ajutorul de stat, care cuprindea Recomandarea 96/280/CE a Comisiei, a fost eliminat de către Autoritatea de Supraveghere a AELS prin Decizia nr. 198/03/COL din 5 noiembrie 2003 (8) datorită faptului că noua definiție a IMM-urilor, stabilită în noua Recomandare 2003/361/CE a Comisiei, fusese de asemenea încorporată în anexa la un nou regulament de exceptare pe categorii a ajutoarelor pentru IMM-uri (9),

ÎNTRUCÂT definiția IMM-urilor servește ca instrument general de referință în cadrul Orientărilor privind ajutorul de stat, care conțin mai multe referiri la definiția IMM-urilor, Autoritatea consideră utilă încorporarea în cadrul Orientărilor privind ajutorul de stat a noii definiții a IMM-urilor, stabilită în noua Recomandare 2003/361/CE a Comisiei,

ÎNTRUCÂT definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din noua Recomandare 2003/361/CE a Comisiei trebuie prin urmare să fie preluată în Orientările privind ajutorul de stat sub forma unui nou capitol 10,

ÎNTRUCÂT alte capitole din Orientările privind ajutorul de stat fac referire la definiția anterioară a întreprinderilor mici și mijlocii dată în fostul capitol 10 și trebuie prin urmare modificate pentru a face referire la noua definiție a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii,

REAMINTIND faptul că Autoritatea a consultat Comisia Europeană cu privire la încorporarea Recomandării 2003/361/CE a Comisiei în cadrul Orientărilor privind ajutorul de stat,

REAMINTIND faptul că Autoritatea a consultat statele AELS în privința acestui subiect prin scrisorile adresate Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei datate 7 februarie 2006,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările Autorității privind ajutorul de stat se modifică prin introducerea unui nou capitol 10 privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Noul capitol 10 este anexat la, și face parte integrantă din, prezenta decizie. Celelalte capitole din Orientările privind ajutorul de stat care fac referire la definiția anterioară a întreprinderilor mici și mijlocii, stabilită în fostul capitol 10, se modifică pentru a face referire la noua definiție a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, stabilită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei.

Noul capitol 10 se aplică de la adoptarea sa de către Autoritate.

Articolul 2

Statele AELS sunt informate printr-o scrisoare, care va include un exemplar din prezenta decizie și din noul capitol 10 aici anexat din Orientările Autorității privind ajutorul de stat.

Articolul 3

Comisia Europeană este informată, în conformitate cu litera (d) din protocolului 27 la Acordul SEE, prin transmiterea unui exemplar din prezenta decizie și din noul capitol 10 aici anexat din Orientările Autorității privind ajutorul de stat.

Articolul 4

Decizia, inclusiv anexa acesteia, se publică în Secțiunea SEE și în Suplimentul SEE al Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 aprilie 2006.

Pentru Autoritatea de Supraveghere a AELS

Bjørn T. GRYDELAND

Președinte

Kurt JAEGER

Membru al Colegiului

(1) Denumită în continuare „Autoritatea”.

(2) Denumit în continuare „Acordul SEE”.

(3) Denumit în continuare „Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”.

(4) Compilația notificărilor, orientărilor etc. adoptate de Autoritate în acest sens este denumită în continuare „Orientări privind ajutorul de stat”.

(5) Publicată inițial în JO L 231, 3.9.1994, p. 1, și în Suplimentul SEE nr. 32 la acesta la aceeași dată. O versiune actualizată a Orientărilor privind ajutorul de stat este disponibilă pe site-ul internet al Autorității: www.eftasurv.int

(6) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(7) JO L 107, 30.4.1996, p. 4.

(8) JO L 120, 12.5.2005, p. 39.

(9) Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (JO L 10, 13.1.2001, p. 33), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 364/2004 al Comisiei (JO L 63, 28.2.2004, p. 22). Ambele regulamente au fost încorporate în secțiunea 1f din anexa XV la Acordul SEE prin Decizia nr. 88/2002 a Comitetului mixt (JO L 266, 3.10.2002, p. 56 și Suplimentul SEE nr. 49, 3.10.2002, p. 42) și Decizia nr. 131/2004 a Comitetului mixt (JO L 64, 10.3.2005, p. 67 și Suplimentul SEE nr. 12, 10.3.2005, p. 49).

ANEXĂ

„10. AJUTOR PENTRU MICROÎNTREPRINDERI ȘI ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM-URI)

10.1. Introducere

Fostul capitol 10 conținea încorporarea Recomandării 96/280/CE (1) a Comisiei privind definiția întreprinderilor mici și mijlocii. Din cauza unui număr de dificultăți de interpretare care au survenit în aplicarea Recomandării 96/280/CE a Comisiei și în urma observațiilor primite de la întreprinderi, s-a solicitat efectuarea unui număr de modificări la Recomandarea 96/280/CE a Comisiei. Cu toate acestea, din motive de claritate, Comisia a decis mai degrabă înlocuirea Recomandării 96/280/CE a Comisiei cu o nouă Recomandare 2003/361/CE a Comisiei, care conține o nouă definiție a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare «IMM-uri»).

Autoritatea de Supraveghere a AELS a eliminat capitolul 10 anterior (care încorpora Recomandarea 96/280/CE a Comisiei) prin Decizia nr. 198/03/COL din 5 noiembrie 2003 (2), datorită faptului că noua definiție a IMM-urilor, stabilită în noua Recomandare 2003/361/CE a Comisiei, fusese de asemenea încorporată în anexa unui nou regulament privind exceptarea în bloc în ceea ce privește ajutorul pentru IMM-uri (3).

Cu toate acestea, în vederea faptului că definiția IMM-urilor servește ca instrument general de referință în cadrul Orientărilor privind ajutorul de stat, care conțin mai multe referiri la definiția IMM-urilor, Autoritatea consideră utilă încorporarea noii definiții a IMM-urilor, stabilită în noua Recomandare 2003/361/CE a Comisiei, în cadrul Orientărilor privind ajutorul de stat. Noul capitol 10 încorporează astfel noua definiție a IMM-urilor stabilită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (4).

Trebuie specificat în mod clar faptul că, în conformitate cu

(i)	articolele 48, 81 și 82 din Tratatul CE, astfel cum sunt interpretate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene; și

(ii)	articolele 34, 53 și 54 din Acordul SEE, astfel cum sunt interpretate de Curtea AELS și de Curtea de Justiție a Comunităților Europene,

o întreprindere trebuie considerată a fi orice entitate, indiferent de forma sa juridică, care este angajată în activități economice, inclusiv, în special, entitățile angajate într-o activitate artizanală, precum și orice alte activități individuale sau familiale, pe bază de parteneriate sau asocieri, angajate în mod regulat în activități economice.

Criteriul numărului de angajați («criteriul efectivului de personal») rămâne fără îndoială unul dintre cele mai importante și trebuie să fie respectat ca principalul criteriu; introducerea unui criteriu financiar este, cu toate acestea, un complement necesar pentru perceperea dimensiunilor și a performanței reale a unei întreprinderi, precum și a poziției acesteia în comparație cu concurenții săi. Nu este totuși de dorit utilizarea cifrei de afaceri ca unic criteriu financiar, în special deoarece întreprinderile din sectorul comercial și de distribuție au prin natura lor valori ale cifrei de afaceri mai mari decât întreprinderile din sectorul de producție. Astfel, criteriul cifrei de afaceri trebuie să fie combinat cu cel al totalului bilanțului, un criteriu care reflectă prosperitatea pe ansamblu a unei afaceri, oricare dintre aceste două criterii putând să fie depășit.

Plafonul cifrei de afaceri se referă la întreprinderi angajate în tipuri foarte diferite de activitate economică. Pentru a nu restricționa necorespunzător utilitatea pe care o prezintă aplicarea definiției, aceasta trebuie actualizată pentru a lua în considerare atât modificările prețurilor, cât și ale productivității.

În ceea ce privește plafonul pentru totalul bilanțului, în absența oricărui element nou, se justifică menținerea abordării conform căreia plafoanelor cifrei de afaceri li se aplică un coeficient bazat pe raportul statistic dintre cele două variabile. Tendința statistică cere realizarea unei creșteri mai mari a plafonului cifrei de afaceri. Deoarece tendința diferă în funcție de categoria de mărime a întreprinderii, se recomandă, de asemenea, ajustarea coeficientului astfel încât să reflecte tendința economică pe cât de fidel posibil și să nu fie penalizate microîntreprinderile și întreprinderile mici în raport cu întreprinderile mijlocii. Acest coeficient este foarte aproape de valoarea 1 în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici. Pentru simplificare, prin urmare, pentru aceste categorii trebuie aleasă o singură valoare pentru plafonul cifrei de afaceri și pentru plafonul bilanțului total.

8.	Microîntreprinderile – o categorie de întreprinderi mici, importantă în special pentru dezvoltarea antreprenoriatului și crearea de locuri de muncă – trebuie de asemenea să fie mai bine definite.

Pentru o mai bună înțelegere a poziției economice reale a IMM-urilor și pentru a elimina din această categorie grupurile de întreprinderi a căror putere economică o poate depăși pe cea a adevăratelor IMM-uri, trebuie să se facă o deosebire între diferitele tipuri de întreprinderi, în funcție de gradul lor de autonomie, dacă dețin participații la alte societăți care nu implică o poziție de control (întreprinderi partenere) sau dacă sunt afiliate la alte întreprinderi. Se menține limita de participație de 25 %, prevăzută în Recomandarea 96/280/CE a Comisiei, sub care o întreprindere este considerată autonomă.

10.

Pentru încurajarea creării de întreprinderi, finanțarea prin emisiune de capital propriu a IMM-urilor și dezvoltarea rurală și locală, întreprinderile pot fi considerate autonome în ciuda unei participații de 25 % sau mai mari, deținute de anumite categorii de investitori care au un rol pozitiv în finanțarea și crearea de întreprinderi. Cu toate acestea, condițiile impuse acestor investitori nu au fost specificate în prealabil. Cazul persoanelor fizice sau grupurilor de persoane fizice care desfășoară în mod regulat activități de investiții de capital de risc («business angels») necesită o mențiune specială deoarece – în comparație cu alți investitori de capital de risc – capacitatea acestora de a oferi consiliere adecvată noilor antreprenori este extrem de valoroasă. Investițiile acestora în capitalul propriu completează de asemenea activitatea societăților de investiții cu capital de risc, deoarece pot oferi sume mai mici într-o etapă timpurie a vieții întreprinderii.

11.

Pentru simplificare, în special pentru statele și întreprinderile AELS, în definirea întreprinderilor afiliate se vor utiliza condițiile prevăzute în articolul 1 din Directiva 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 privind conturile consolidate (5) astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) în măsura în care aceste condiții corespund scopurilor prezentului capitol. Pentru întărirea stimulentelor pentru investițiile în finanțarea prin emisiune de capital propriu a unui IMM, s-a introdus prezumția absenței unei influențe dominante asupra întreprinderii în cauză, în conformitate cu criteriile din articolul 5 alineatul (3) din Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 privind conturile anuale ale unor anumite forme de societăți comerciale (7), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2001/65/CE.

12.

Trebuie de asemenea să se țină seama, în cazurile corespunzătoare, de relațiile dintre întreprinderi care trec prin persoane fizice, pentru a se asigura că doar acele întreprinderi care necesită în mod real avantajele care revin IMM-urilor din diferitele reguli sau măsuri în favoarea acestora vor beneficia într-adevăr de acestea. Pentru limitarea examinării acestor situații la strictul necesar, luarea în considerare a acestor relații a fost restricționată la piața relevantă sau la piețele adiacente – făcându-se referire, acolo unde este cazul, la definiția dată de Autoritate «piețelor relevante» în anexa I din decizia sa privind definiția pieței relevante în scopul legii competiției în cadrul SEE (8).

13.

Pentru evitarea distincțiilor arbitrare între diferite organe publice dintr-un stat AELS și dată fiind necesitatea certitudinii juridice, s-a considerat necesară confirmarea faptului că o întreprindere cu 25 % sau mai mult din capitalul său sau din drepturile sale de vot controlate de o instituție publică nu este o IMM.

14.

Pentru ușurarea sarcinii administrative a întreprinderilor și pentru simplificarea și accelerarea procesării administrative a cazurilor pentru care este necesar statutul de IMM, este oportun să se permită întreprinderilor să utilizeze declarații pe proprie răspundere pentru a certifica unele din caracteristicile lor.

15.

Este necesară stabilirea detaliată a structurii efectivului de personal în scopul definirii unei IMM. Pentru a promova dezvoltarea formării profesionale și a cursurilor intensive este de dorit ca, la calcularea numărului de angajați, să nu se ia în considerare ucenicii și studenții cu contracte de formare profesională. De asemenea, concediile maternale sau paternale nu vor fi luate în considerare.

16.

Diferitele tipuri de întreprinderi definite în funcție de relația lor cu alte întreprinderi corespund unor grade de integrare diferite în mod obiectiv. Se recomandă prin urmare aplicarea de proceduri distincte pentru fiecare dintre aceste tipuri de întreprinderi la calcularea cantităților care reprezintă activitățile și puterea economică a acestora.

10.2. Definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii

10.2.1. Întreprinderea

17.

O întreprindere este considerată a fi orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de forma sa juridică. Aceasta include, în particular, persoanele care lucrează pe cont propriu și afacerile de familie angajate în activități artizanale sau alte activități, precum și parteneriatele și asociațiile angajate într-o activitate economică.

10.2.2. Efectivul de personal și plafoanele financiare care determină categoriile de întreprinderi

18.	Categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii este formată din întreprinderile care au mai puțin de 250 de angajați și care au o cifră de afaceri anuală care nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual nu depășește 43 de milioane de euro.

19.	În cadrul categoriei IMM-urilor, o întreprindere mică este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 50 de angajați și a cărei cifră de afaceri și/sau bilanț anual nu depășește 10 milioane de euro.

20.	În cadrul categoriei IMM-urilor, o microîntreprindere este definită ca o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri și/sau bilanț anual nu depășește 2 milioane de euro.

10.2.3. Tipuri de întreprinderi luate în considerare în calcularea numărului de angajați și a valorilor financiare

21.	O «întreprindere autonomă» este orice întreprindere care nu este clasificată drept întreprindere partener în sensul punctelor 22-23 sau drept întreprindere afiliată în sensul punctelor 24-28.

22.

«Întreprinderi partener» sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate drept întreprinderi afiliate în sensul punctelor 24-28 și între care există următoarea relație: o întreprindere (întreprindere din amonte) deține, individual sau împreună cu una sau mai multe întreprinderi afiliate în sensul punctelor 24-28, un procent de 25 % sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (întreprindere din aval).

23.

Cu toate acestea, o întreprindere poate fi clasificată drept autonomă, neavând prin urmare nicio întreprindere partener, chiar dacă pragul de 25 % este atins sau depășit de următoarele tipuri de investitori, cu condiția ca acești investitori să nu fie afiliați, în sensul punctelor 24-28, fie individual fie în comun, la întreprinderea în cauză:

(a)

societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod regulat activități de investiții de capital de risc și care investesc capital propriu în întreprinderi necotate la bursă («business angels»), cu condiția ca investiția totală realizată de aceștia într-o singură întreprindere să fie mai mică de 1 250 000 de euro;

(b)	universități sau centre de cercetare non-profit;

(c)	investitori instituționali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională;

(d)	autorități locale autonome cu un buget anual mai mic de 10 milioane de euro și cu mai puțin de 5 000 locuitori.

24.

«Întreprinderile afiliate» sunt acele întreprinderi între care există oricare dintre raporturile de mai jos:

(a)	o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau membrilor la o altă întreprindere;

(b)	o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, conducere sau supraveghere ale unei alte întreprinderi;

(c)	o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi în baza unui contract încheiat cu aceasta din urmă sau a unei prevederi din statutul sau contractul de societate al acesteia;

(d)	o întreprindere care este acționar sau membru al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în baza unui acord cu alți acționari sau membri ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau membrilor întreprinderii respective.

25.	Se pornește de la presupoziția că nu există nicio influență dominantă dacă investitorii enumerați la punctul 23 nu se implică direct sau indirect în gestionarea întreprinderii respective, fără a aduce atingere drepturilor lor ca acționar.

26.	Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la punctul 24 prin intermediul uneia sau mai multor întreprinderi ori prin oricare dintre investitorii menționați la punctul 23, sunt de asemenea considerate întreprinderi afiliate.

27.

Întreprinderile între care există unul sau altul dintre raporturile descrise mai sus prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează împreună sunt de asemenea considerate întreprinderi afiliate dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă sau pe piețe adiacente.

28.	O «piață adiacentă» este considerată a fi acea piață pentru un produs sau serviciu situată direct în amonte sau în aval de piața relevantă.

29.	Cu excepția cazurilor prevăzute la punctul 23, o întreprindere nu poate fi considerată IMM dacă 25 % sau mai mult din capital sau drepturi de vot sunt controlate direct sau indirect, în comun sau individual, de către unul sau mai multe organisme publice.

30.

Întreprinderile pot da o declarație privind statutul de întreprindere autonomă, întreprindere parteneră sau întreprindere afiliată, inclusiv date privind plafoanele prevăzute în secțiunea 10.2.2. Declarația poate fi făcută chiar dacă capitalul social este repartizat astfel încât nu este posibil să se determine exact de cine este deținut, situație în care întreprinderea poate declara cu bună credință că poate presupune în mod legitim că nu este deținută în proporție de 25 % sau mai mult de o singură întreprindere sau, în comun, de mai multe întreprinderi afiliate. Aceste declarații se fac fără a aduce atingere verificărilor și investigațiilor prevăzute de reglementările naționale sau SEE.

10.2.4. Datele utilizate pentru efectivul de personal și valorile financiare și perioada de referință

31.

Datele care trebuie aplicate efectivului de personal și valorilor financiare sunt cele aferente ultimului exercițiu financiar aprobat si sunt calculate pe bază anuală. Ele se iau în calcul de la data închiderii conturilor. Valoarea selectată pentru cifra de afaceri se calculează cu excluderea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a altor taxe indirecte.

32.

În cazurile în care, la data închiderii conturilor, o întreprindere constată că, pe bază anuală, a depășit sau a căzut sub plafonul efectivului de personal sau sub plafonul financiar menționate în secțiunea 10.2.2, aceasta nu va conduce la pierderea sau obținerea statutului de întreprindere mijlocie, mică sau microîntreprindere, cu excepția cazului în care plafoanele menționate sunt depășite pe parcursul a două exerciții financiare consecutive.

33.	În cazul întreprinderilor nou-înființate ale căror conturi nu au fost încă aprobate, datele care se vor utiliza vor fi derivate dintr-o estimare bona fide efectuată în decursul anului financiar.

10.2.5. Efectivul de personal

34.

Efectivul de personal corespunde numărului de unități de muncă pe an (UMA), adică numărul de persoane care au lucrat cu normă întreagă în întreprinderea respectivă sau în contul acesteia pe întreaga perioadă a anului de referință. Munca persoanelor care nu au lucrat întregul an, munca celor care au lucrat cu normă parțială, indiferent de durată și munca angajaților sezonieri sunt calculate ca fracții din UMA. Personalul constă din:

(a)	salariați;

(b)	persoane care lucrează pentru întreprindere, sunt subordonații acesteia și sunt angajați conform legislației naționale;

(c)	asociați-administratori;

(d)	parteneri care desfășoară o activitate regulată în cadrul întreprinderii și care beneficiază de avantaje financiare din partea acesteia.

35.	Ucenicii sau studenții angajați în programe de formare profesională în baza unui contract de ucenicie sau de formare profesională nu fac parte din personal. Durata concediilor maternale sau parentale nu este luată în considerare.

10.2.6. Determinarea datelor unei întreprinderi

36.	În cazul unei întreprinderi autonome, toate datele, inclusiv numărul de angajați, sunt determinate în mod exclusiv pe baza evidențelor contabile ale întreprinderii respective.

37.

Datele, inclusiv efectivul de personal, ale unei întreprinderi care prezintă întreprinderi partenere sau afiliate se stabilesc pe baza evidențelor contabile și a altor date ale întreprinderii, sau, dacă există, pe baza conturilor consolidate ale întreprinderii respective sau a conturilor consolidate în care întreprinderea este inclusă prin consolidare.

38.

Datelor la care se face referire la punctul 37 li se vor adăuga datele oricărei întreprinderi partenere a întreprinderii în cauză, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta. Agregarea este proporțională cu procentul de participare la capital sau la drepturi de vot (care este mai mare). În cazul unei participări încrucișate, se aplică procentul cel mai ridicat.

39.	Datelor la care se face referire la punctele 37 și 38 li se adaugă 100 % din datele oricărei întreprinderi care este afiliată direct sau indirect de întreprinderea în cauză, în cazurile în care datele nu sunt deja incluse în conturi prin consolidare.

40.

Pentru aplicarea punctelor 37-39, datele întreprinderilor partenere ale întreprinderii în cauză trebuie să provină din evidențele contabile și din celelalte date ale acestora, consolidate dacă există. Acestora li se adaugă 100 % din datele întreprinderilor afiliate de întreprinderile partenere, cu excepția cazurilor în care datele contabile ale acestora au fost deja incluse prin consolidare.

41.

Pentru aplicarea acelorași puncte 37-39, datele întreprinderilor afiliate de întreprinderea în cauză trebuie să provină din evidențele contabile și din celelalte date ale acestora, consolidate dacă există. Acestora li se adaugă, pro rata, datele oricărei eventuale întreprinderi partener ale respectivei întreprinderi afiliate, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepția cazului în care au fost deja incluse în conturile consolidate într-un procent cel puțin proporțional cu procentajul identificat conform punctului 38.

42.

Atunci când în evidențele consolidate nu apar date privind personalul pentru o anumită întreprindere, cifrele privind numărul de angajați se calculează prin agregarea proporțională a datelor aferente întreprinderilor partenere și prin adăugarea datelor întreprinderilor cu care întreprinderea în cauză este afiliată.

10.2.7. Revizuire

43.

Pe baza unei revizuiri a aplicării definiției conținută în prezentul capitol, care urmează a fi redactată în urma emiterii de către Comisia europeană a proiectului în acest sens și luând in considerare orice modificări aduse articolului 1 din Directiva 83/349/CEE privind definiția întreprinderilor afiliate în sensul directivei respective, Autoritatea, dacă este necesar, va adapta definiția conținută în prezentul capitol și în special plafoanele pentru cifra de afaceri și bilanțul total generale pentru a ține cont de experiența și evoluțiile economice din cadrul SEE.

10.3. Adoptarea

44.	Noul capitol 10 se va aplica începând de la data adoptării sale de către Autoritatea de Supraveghere a AELS.”

(1) Recomandarea 96/280/CE a Comisiei (JO L 107, 30.4.1996, p. 4).

(2) Decizia nr. 198/03/COL a Colegiului din 5 noiembrie 2003 (JO L 120, 12.5.2005, p. 39).

(3) Regulamentul (CE) nr. 70/2001 al Comisiei din 12 ianuarie 2001 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutorului de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii (JO L 10, 13.1.2001, p. 33), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 364/2004 al Comisiei din 25 februarie 2004 (JO L 63, 28.2.2004, p. 22). Ambele regulamente au fost încorporate în secțiunea 1f din anexa XV la Acordul SEE prin Decizia nr. 88/2002 a Comitetului mixt (JO L 266, 3.10.2002, p. 56 și Suplimentul SEE nr. 49, 3.10.2002, p. 42) și Decizia nr. 131/2004 a Comitetului mixt (JO L 64, 10.3.2005, p. 67 și Suplimentul SEE nr. 12, 10.3.2005, p. 49).

(4) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(5) Directiva 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 (JO L 193, 18.7.1983, p. 1), încorporată în secțiunea 4 din anexa XXII a Acordului SEE.

(6) Directiva 2001/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 283, 27.10.2001, p. 28), încorporată în secțiunea 4 din anexa XXII a Acordului SEE prin Decizia nr. 176/2003 a Comitetului mixt din 5.12.2003 (JO L 88, 25.3.2004, p. 53 și Suplimentul SEE nr. 15, 25.3.2004, p. 14).

(7) Directiva 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 (JO L 222, 14.8.1978, p. 11), încorporată în secția 4 a anexei XXII a acordului SEE.

(8) Decizia Colegiului nr. 46/98/COL din 4 martie 1998 (JO L 200, 16.7.1998, p. 46 și Suplimentul SEE nr. 52, 18.12.1997, p. 10). Această decizie corespunde notificării Comisiei privind definiția pieței relevante în scopul legii competiției comunitare (JO C 372, 9.12.1997, p. 5).

5.2.2009

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 36/69

DECIZIA NR. 227/06/COL A AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE A AELS

din 19 iulie 2006

privind ajutorul de stat în favoarea Farice hf. (Islanda)

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE A AELS (1),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și Protocolul 26,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24,

AVÂND ÎN VEDERE articolul 1 alineatul (2) din partea I și articolul 4 alineatul (4), articolul 6, articolul 7 alineatul (3) și articolul 10 din partea II la Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea,

AVÂND ÎN VEDERE Orientările Autorității (4) privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul SEE, în special capitolul 17 privind garanțiile de stat și capitolul 19 privind participarea autorităților publice la capitalul întreprinderilor,

AVÂND ÎN VEDERE Decizia nr. 125/05/COL a Autorității de a iniția procedura de investigație formală privind ajutorul de stat în favoarea Farice hf. prin care se solicită părților interesate să prezinte comentariile lor (5),

întrucât:

I. FAPTE

1. PROCEDURĂ

Prin scrisoarea datată 27 februarie 2004 din partea Misiunii islandeze către Uniunea Europeană, care transmitea mai departe o scrisoare din partea Ministerului de Finanțe datată 26 februarie 2004, autoritățile islandeze au notificat Autoritatea cu privire la o garanție de stat în favoarea unui proiect de cablu subacvatic în Islanda, și anume proiectul Farice. Scrisoarea a fost primită și înregistrată la 1 martie 2004 (nr. de înregistrare 257593).

Informații suplimentare au fost furnizate prin scrisoarea din partea Misiunii islandeze datată 14 mai 2004, care transmitea mai departe o scrisoare din partea Ministerului de Finanțe islandez datată 13 mai 2004. Scrisoarea a fost primită și înregistrată de Autoritate la 14 mai 2004 (nr. de înregistrare 281472).

În urma diverselor schimburi de corespondență (6), Autoritatea a informat autoritățile islandeze prin scrisoarea datată 26 mai 2006 despre decizia de inițiere a procedurii de investigație formală prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea cu privire la ajutorul de stat în favoarea Farice hf. (nr. de înregistrare 319257).

Decizia nr. 125/05/COL a Autorității privind inițierea procedurii de investigație formale a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în Suplimentul SEE (7). Autoritatea a solicitat părților interesate să prezinte comentariile lor. Autoritatea nu a primit niciun comentariu de la părțile interesate.

Autoritățile islandeze au prezentat comentariile lor la Decizia nr. 125/05/COL prin scrisoarea datată 28 iunie 2005 (nr. de înregistrare 324236).

Astfel cum s-a menționat în decizia de inițiere a procedurii de investigație formale, în cadrul unor proceduri distincte în domeniul concurenței, Autoritatea își exprimase anumite preocupări în legătură cu concurența prin scrisoarea către Farice hf. datată 31 ianuarie 2003. Autoritatea solicitase, de asemenea, informații despre proiectul Farice care erau relevante în evaluarea impactului proiectului asupra concurenței. Prin scrisoarea datată 6 mai 2006, Autoritatea a adresat Farice hf. (8) o solicitare formală de informații. Răspunsul din partea Farice hf. a fost primit de către Autoritate la 21 octombrie 2004. Procedurile distincte în domeniul concurenței au fost închise prin scrisoarea Autorității datată 2 iunie 2006 (nr. de înregistrare 1072261).

2. DESCRIEREA MĂSURILOR

2.1. DESCRIEREA PROIECTULUI FARICE

Proiectul Farice vizează construirea și gestionarea unui cablu de telecomunicații subacvatic care leagă Islanda și Insulele Feroe de Scoția.

Din 1994, Islanda și Insulele Feroe au fost conectate la nivel internațional printr-un cablu de telecomunicații subacvatic de tip CANTAT-3. CANTAT-3 a fost creat ca un cablu destinat utilizării în consorțiu. Accesul la CANTAT-3 era asigurat prin calitatea de membru al consorțiului (9), prin drepturi de utilizare imprescriptibile și prin posibilitatea de închiriere de la Teleglobe, membru al consorțiului. CANTAT-3 are puncte de conectare în Canada, Islanda, Insulele Feroe, Danemarca, Regatul Unit și Germania. Odată cu construirea sistemelor de cablu transatlantice concurând cu CANTAT-3, fondatorii lui CANTAT-3 au avut acces la alte conexiuni, mai economice. Partea islandeză și cea feroeză au fost însă nevoite să se bazeze în continuare pe conexiunea CANTAT-3. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care părțile au luat în considerare dezvoltarea unui nou tip de conectivitate. În plus, cablul CANTAT-3 avea unele limite tehnice, deoarece aparține unei generații mai vechi de cabluri care au capacități limitate și nu sunt întotdeauna fiabile. Autoritățile islandeze au prezentat o descriere a câtorva deficiențe ale conexiunii CANTAT-3 în perioada 1995-2003. Niciun alt proiect internațional implicând rețele de fibre nu a ajuns în aceste țări din 1994, în pofida creșterii capacității generale a căilor de telecomunicații internaționale și interregionale. Conform informațiilor furnizate de autoritățile islandeze, locația izolată geografic a celor două țări și dimensiunea redusă a pieței au împiedicat acest lucru.

Costurile conexiunilor prin satelit, care servesc drept conectivitate secundară, sunt estimate să crească și nu sunt, în niciun caz, considerate potrivite pentru transmiterea traficului internet sensibil la întârzieri. Spre a face față creșterii traficului în telecomunicații, trebuia dezvoltată o alternativă.

Proiectul Farice s-a concretizat ca urmare a unei inițiative a operatorului islandez de telefonie, Landssími Íslands hf. [denumit în continuare „Síminn” (10)], care (la vremea respectivă) era deținut în proporție de aproape 100 % de stat, și a operatorului de telecomunicații impus din Insulele Feroe, Føroya Tele, care au luat în considerare dezvoltarea unui cablu subacvatic care să lege Reykjavík, Tórshavn și Edinburgh. Cu toate acestea, în 2002 a devenit clar faptul că proiectul Farice nu putea să se dezvolte în forma sa pur comercială (11). Un studiu de fezabilitate realizat în martie 2002 a concluzionat că nu va fi posibilă finanțarea proiectului prin surse convenționale. S-a căutat realizarea unei alianțe largi care să sprijine proiectul pentru a asigura punerea în practică a acestuia. S-a ajuns astfel la două decizii.

În primul rând, autoritățile pentru comunicații din Islanda și din Insulele Feroe s-au implicat în pregătirea proiectului. În special, cei mai importanți sponsori, Síminn și Føroya Tele, au afirmat, în mod clar, că nu sunt interesați să furnizeze garanțiile necesare pentru împrumut în numele întregii piețe a telecomunicațiilor (12). Prin urmare, statul islandez ar trebui să participe și să contribuie activ la proiect.

În al doilea rând, s-a considerat că este important ca Og Vodafone, un jucător major pe piața de telecomunicații islandeză, să participe activ la proiect. S-a decis ca, pe lângă înființarea Farice hf., să se creeze un holding, Eignarhaldsfélagið Farice ehf. (denumit în continuare „E-Farice”) (13), cu scopul de a construi și opera noul sistem de transmisie. Această societate, care deține toate acțiunile islandeze la Farice, ar trebui să cumpere capacitatea lui Og Vodafone în CANTAT-3. O ofertă similară i-a fost făcută lui Síminn care, conform raportului IBM (14) prezentat de autoritățile islandeze, a avut ca rezultat gestionarea de către E-Farice a întregii conectivități internaționale pentru Islanda. Astfel cum se precizează în notificare, capacitatea CANTAT-3 urma în consecință să fie operată și vândută de către E-Farice (15).

În 2002, noua societate pe acțiuni, Farice hf., a fost înființată cu scopul de a pregăti, construi și opera un sistem de cablu de comunicații subacvatic pentru a transfera traficul de telecomunicații și de internet între Islanda, Insulele Feroe și Regatul Unit. Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile islandeze, acționarii acestei societăți erau Síminn (47,33 %), Og Vodafone (1,33 %), Guvernul Islandei (27,33 %), trei alți operatori islandezi care dețineau împreună 3,99 %, Føroya Tele (17,33 %) și doi alți operatori de telefonie din Insulele Feroe, fiecare deținând 1,33 % (16). Noul cablu Farice include un racord islandez (17) (de la Seyðisfjörður la Reykjavík), o porțiune subacvatică (de la Seyðisfjörður la Golful Dunnet), un racord feroez (de la Funningsfjörður la Tórshavn) și un racord britanic (de la Dunnet Bay la Edinburgh). Nu s-a organizat nici o licitație publică pentru a decide asupra gestionării cablului, care a fost acordată societății Farice hf. Conform planului de afaceri, costurile totale estimate ale investițiilor pentru proiectul Farice au fost de 48,9 milioane EUR.

Un acord al acționarilor datat 12 septembrie 2002 prevedea că politica de preț a Farice trebuie să se bazeze pe principiile orientării în funcție de costuri, transparenței și nediscriminării.

Autoritățile islandeze au subliniat în continuare că utilizarea cablului Farice este deschisă în mod egal operatorilor externi și interni, în același condiții și la aceleași prețuri. Acordul acționarilor este, de asemenea, deschis unor noi acționari. Cu toate acestea, prevede că acționarilor existenți li se va oferi întotdeauna posibilitatea de a subscrie proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă în cadrul societății, în cazul majorării capitalului (secțiunea 7 din Acordul acționarilor).

Inaugurarea oficială a cablului de transmisie subacvatic Farice a avut loc în februarie 2004.

2.2. DESCRIEREA SPRIJINULUI ACORDAT DE STATUL ISLANDEZ

(a) Garanția de împrumut

Obiectul notificării îl constituie acordarea de către stat a unei garanții pentru un împrumut de 9,4 milioane EUR în favoarea Farice (denumit în continuare „împrumutul la termen A”). Acest împrumut face parte dintr-un pachet mai larg de împrumuturi pe termen lung pentru suma de maximum 34,5 milioane EUR.

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile islandeze, precum se poate observa în special în acordul din 27 februarie 2004 (denumit în continuare „acordul de împrumut”) între Farice hf., Íslandsbanki hf., alte instituții financiare și alți giranți, împrumuturile semnate pentru suma de maximum 34,5 milioane EUR pot fi defalcate după cum urmează:

Împrumut	Milioane EUR	Creditor	Rata dobânzii (18)	Perioada de calculare a dobânzii	Rambursare		Girant
					Numărul de rate	Data de începere a rambursării
A	9,4	Banca Nordică de Investiții	Euribor + 0,18 % pe an	6 luni	8 rate semestriale	sept. 2011	Guvernul Islandei
B	4,7	Banca Nordică de Investiții	Euribor + 0,80 % pe an	6 luni	5 rate semestriale	sept. 2009	Landssími Íslands hf. (Síminn)
	4,7	Íslandsbanki hf.
C	4,7	Føroya banki	Euribor + 1,00 % pe an	3 luni	10 rate trimestriale	sept. 2009	Telefon verkið P/F
D	11,0	Íslandsbanki hf.	Euribor + 1,50 % pe an	1 lună	48 rate lunare	sept. 2005	Fără girant

Garanția de stat pentru împrumutul la termen A este o garanție de bună plată, și anume Farice hf. va fi pe deplin răspunzător de rambursarea împrumutului, iar creditorul va trebui să recurgă la toate mijloacele de recuperare de la societate înainte ca garanția statului să producă efecte. Societății Farice hf. i s-a perceput o primă anuală de asigurare de 0,5 % (stabilită de Administrația națională islandeză a debitelor), care a fost plătită în avans în momentul emiterii acordului de împrumut și a garanției de stat. Plata în avans s-a ridicat la 438 839 EUR, respectiv 4,7 % din valoarea împrumutului. De asemenea, s-a perceput un comision de garantare de 120 000 ISK.

O altă garanție de bună plată a fost semnată anterior, în iulie 2003, în legătură cu un credit punte de 16 milioane EUR. Garanția de bună plată a acoperit 6,4 milioane EUR, respectiv 40 % din valoarea creditului. Creditul punte a fost plătit după aprobarea împrumuturilor pe termen lung în valoare de 34,5 milioane EUR, iar garanția de bună plată aferentă creditului punte și-a pierdut valabilitatea în aceeași zi. Farice hf. a plătit un comision de garantare de 0,50 % și o taxă de garantare de 120 000 ISK pentru respectiva garanție.

(b) Majorarea participației guvernului islandez la capitalul social

La începutul lunii ianuarie 2003, participația statului la Farice hf. a crescut de la o cotă inițială de 27,33 % la 46,5 %. În urma explicației oferite de autoritățile islandeze în răspunsul lor din iunie 2004,

„întrucât planul de afaceri a evoluat, necesitățile de finanțare ale companiei au devenit mai clare și s-a decis majorarea capitalului social al acesteia. Toți operatorii din Islanda și Insulele Feroe au fost invitați să subscrie acțiuni în contextul majorării capitalului social. Întrucât Síminn a declarat că societatea comercială nu ar vrea să contribuie cu mai mult de 33,33 % la capitalul social, iar Telefonverkið ar contribui la capitalul social necesar locației feroeze (19,93 %), guvernul islandez a fost nevoit să contribuie cu 46,53 % la capitalul social necesar, deoarece ceilalți operatori din Islanda nu aveau capacitatea financiară de a subscrie mai mult de 1,2 % din capitalul social.”

Astfel cum au declarat autoritățile islandeze, capitalul social total al Farice hf. a fost majorat de la 327 000 EUR la peste 14 milioane EUR. Detalii cu privire la aportul diferiților acționari la capitalul social sunt incluse în tabelul de mai jos (19):

Capitalul social al Farice hf. (sume exprimate în mii)

	Faza pregătitoare			Ian-03			Iun-03
	ISK	EUR (20)	Cota	ISK	EUR	Cota	ISK	EUR	Cota
Eignarhaldsfélagið Farice ehf.				947 944	11 242	79,90 %	947 944	11 242	79,90 %
Guvernul Islandei	8 200	90	27,33 %	552 067	6 547	46,53 %	491 737	5 831	41,45 %
Síminn	14 200	155	47,33 %	395 477	4 690	33,33 %	352 259	4 177	29,69 %
Og Vodafone	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	103 949	1 232	8,76 %
Lína.Net	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	400	5	0,03 %
Fjarski ehf.	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	400	5	0,03 %
RH-net	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	400	5	0,03 %
Telefonverkið	5 200	57	17,33 %	236 486	2 804	19,93 %	236 486	2 804	19,93 %
Kall	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	400	5	0,03 %
SPF spf.	400	4	1,33 %	400	5	0,03 %	400	5	0,03 %
Total	30 000	327	100,00 %	1 186 430	14 070	100,00 %	1 186 430	14 070	100,00 %

3. DESCHIDEREA PROCEDURII DE INVESTIGAȚIE FORMALE

În Decizia nr. 125/05/COL de deschidere a procedurii de investigație formale, Autoritatea a ajuns la concluzia preliminară că garanția de stat și majorarea capitalului social efectuată de statul Islanda în societatea Farice hf. constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

Autoritatea a avut unele îndoieli în legătură cu faptul dacă măsurile de sprijin acordate de statul islandez puteau fi declarate compatibile cu derularea Acordului SEE. Prin decizia sa de a deschide procedura de investigație formală, Autoritatea și-a exprimat îndoielile în sensul stabilirii dacă măsurile de ajutor – pentru a fi compatibile cu normele Acordului SEE – au fost proporționale cu obiectivele lor și nu au denaturat concurența în măsura în care contravine interesului comun. Aceste îndoieli au vizat în special aspectele legate de faptul dacă ar trebui să se permită accesul nediscriminatoriu la rețea. Mai mult, întrucât ideea inițială era să se canalizeze și capacitatea CANTAT-3 prin intermediul E-Farice hf., existau preocupări că se va elimina concurența în domeniul conectivității cu Islanda, deoarece pe piață va rămâne un singur furnizor.

4. COMENTARIILE AUTORITĂȚILOR ISLANDEZE

În comentariile lor la Decizia nr. 125/05/COL datată 28 iunie 2005, autoritățile islandeze reiterează afirmația conform căreia în proiectul Farice nu a fost implicat niciun ajutor de stat. Potrivit autorităților islandeze, garanția la împrumut și majorarea participației guvernului la capitalul social sunt conforme cu dispozițiile privind ajutorul de stat. Mai mult, proiectul Farice constituie infrastructură în sensul reglementărilor privind ajutorul de stat. Cu toate acestea, astfel cum se afirmă în scrisoarea anterioară datată 21 ianuarie 2005, autoritățile islandeze sunt de părere că orice ajutor de stat ar fi compatibil cu articolul 61 alineatul (3) literele (b) și (c) din Acordul SEE.

Autoritățile islandeze justifică necesitatea măsurilor în cauză pe baza considerentului conform căruia conectivitatea în telecomunicații și accesul la bandă largă constituie un pas necesar pentru modernizarea societății și economiei UE și sunt un aspect crucial al Agendei Lisabona, precum și o premisă pentru dezvoltarea Planului de acțiune e-Europa.

Dată fiind poziția sa geografică, Islanda este dependentă în mod deosebit de accesul la o conectivitate de telecomunicații economică și fiabilă. Conectivitatea existentă la ora actuală nu este nici satisfăcătoare, nici fiabilă sau acceptabilă pentru economiile dependente de telecomunicații cum sunt cea islandeză și cea feroeză, din cauza limitărilor tehnice ale CANTAT-3.

În aceste condiții, participarea statului a decurs din necesitatea de a face proiectul viabil. Fără participarea statului, proiectul ar fi fost fie întârziat, fie nu s-ar fi realizat deloc.

Autoritățile islandeze sunt de părere că avantajele în ceea ce privește garantarea unei furnizări fiabile de servicii de telecomunicații în Islanda au o pondere mai mare decât dezavantajele denaturării concurenței aduse altor concurenți.

Anterior înființării societății Farice, s-au organizat întâlniri introductive cu operatorii islandezi, în cadrul cărora doar trei dintre operatorii „mai mici” au fost de acord să achiziționeze acțiuni ale societății comerciale. În opinia autorităților islandeze, s-a făcut un efort considerabil pentru căutarea unor parteneri fondatori, neimpunându-se nicio limită minimă pentru subscrierea la capitalul social. Prin urmare, autoritățile islandeze susțin că a existat o participare largă, date fiind circumstanțele specifice ale proiectului.

Autoritățile islandeze subliniază faptul că secțiunea 7 din Acordul acționarilor prevede dreptul de preemțiune pentru societățile fondatoare ale Farice hf. Acest drept transpune articolul 34 din Legea islandeză nr. 2/1995 privind societățile pe acțiuni, conform căruia acționarii au dreptul să subscrie noi acțiuni direct proporțional cu participațiile deținute. Dreptul poate fi transferat și, mai mult, fiecare acționar poate decide oricând să nu se folosească de dreptul său de preemțiune. Mai mult, secțiunea 7 alineatul (2) din Acordul acționarilor prevede că acționarii vor depune eforturi pentru a garanta că noi parteneri pot participa la majorarea capitalului, fără a aduce atingere drepturilor de preemțiune.

Acordul acționarilor prevede stabilirea nediscriminatorie și transparentă a prețurilor, în condițiile pieței. Politica de preț a companiei se va baza pe principiile orientării în funcție de costuri, transparenței și nediscriminării. Autoritățile islandeze compară proiectul Farice cu situația abordată în Decizia nr. 307/2004 a Comisiei cu privire la un proiect de infrastructură în bandă largă în Regatul Unit pentru a furniza servicii în bandă largă comercializate în masă pentru activitatea antreprenorială și cetățenilor din mediul rural și din zonele îndepărtate ale Scoției. Potrivit informațiilor lor, prețurile pentru capacitatea sistemului Farice sunt probabil cele mai mari pentru servicii similare în zona Atlanticului de Nord. Acesta este unul dintre motivele pentru care volumul vânzărilor în 2005 corespunde la mai puțin de 5 % din capacitatea instalată în prezent la Farice.

În ceea ce privește problema accesului liber, autoritățile islandeze subliniază faptul că accesul la infrastructură este deschis, transparent și nediscriminatoriu.

În sfârșit, autoritățile islandeze consideră că, în eventualitatea în care se stabilește existența unui ajutor de stat, valoarea totală a ajutorului este limitată. În special în ceea ce privește garanția pentru împrumut, o sumă atât de redusă nu poate fi considerată contrară interesului comun în sensul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE. În ceea ce privește majorarea participației statului islandez la capitalul social, autoritățile islandeze au susținut că: „scopul inițial al înființării societății Farice hf. în septembrie 2002 a fost exclusiv pregătirea pentru construirea și operarea sistemului de cablu de comunicații subacvatic. În acest punct, nu fusese încă decis necesarul financiar pentru întreg proiectul și nici acționariatul final […] Nicio societate comercială nu se află în postura de a-și asuma construirea și operarea propriu-zisă a cablului[…] Prima majorare a capitalului social din ianuarie 2003 nu a fost prin urmare o «majorare de capital» normală, ci a fost în fapt similară înființării unei noi societăți comerciale cu un nou scop.” Faptul că operatorii privați au deținut pachetul majoritar în toate etapele și au adus un aport substanțial la societatea comercială simultan cu statul islandez arată că orice posibil ajutor de stat ar fi foarte redus.

În privința preocupărilor legate de concurență (a se vedea secțiunea II.3.2 din Decizia nr. 125/05/COL), autoritățile islandeze afirmă că, în prezent, nici Farice hf. și nici E-Farice ehf. nu au planuri de a achiziționa sau închiria mai mult din capacitatea CANTAT-3 și că discuțiile cu Teleglobe de la acea vreme nu au condus niciodată la un acord. S-a arătat de asemenea că, datorită prețurilor mari practicate de Farice, clienții au utilizat din ce în ce mai mult capacitatea CANTAT-3, care poate concura cu Farice hf.

II. APRECIERE

1. PREZENȚA AJUTORULUI DE STAT ÎN SENSUL ARTICOLULUI 61 ALINEATUL (1) DIN ACORDUL SEE

Articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE prevede următoarele:

„Exceptând cele prevăzute în acest acord, orice ajutor acordat de statele membre CE, statele AELS sau prin resurse de stat, sub absolut orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producerea unor anumite bunuri va fi, atâta timp cât afectează comerțul între părțile contractante, incompatibil cu mecanismele acestui acord.”

1.1. GARANȚIA LA ÎMPRUMUT ACORDATĂ DE STATUL ISLANDEZ

În general, o garanție de stat îi permite beneficiarului să beneficieze de condiții financiare mai avantajoase pentru un credit decât cele disponibile în mod normal pe piețele financiare. Prin urmare, garanțiile acordate de stat pot intra în sfera de aplicare a articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

Cu toate acestea, prin dispozițiile din capitolul 17.4 alineatul (2) din Orientările Autorității privind ajutorul de stat referitoare la garanțiile de stat (denumite în continuare „orientările”), Autoritatea a stabilit o situație în care o garanție individuală de stat nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. În acest scop, garanția de stat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)	împrumutatul nu este în dificultate financiară;

(b)	împrumutatul ar putea, în principiu, să contracteze un împrumut în condițiile pieței, pe piața financiară, fără niciun fel de intervenție din partea statului;

(c)	garanția este legată de o tranzacție financiară specifică, are o valoare maximă și fixă, nu acoperă mai mult de 80 % din valoarea totală a împrumutului și nu se acordă pe perioadă nedeterminată;

(d)	pentru garanție se plătește prețul de pe piață (care reflectă, printre altele, valoarea și durata garanției, garanția acordată de împrumutat, poziția financiară a împrumutatului, sectorul de activitate și perspectivele, rata default și alte condiții economice).

Autoritatea va evalua prin urmare, în primul rând, dacă garanția de stat în favoarea Farice hf. pentru împrumutul la termen A îndeplinește cele patru condiții prevăzute în orientări, ceea ce ar exclude existența ajutorului de stat. Numai în cazul unei constatări în sens negativ, Autoritatea va evalua fiecare condiție de la articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

1.1.1. Condiții care exclud existența ajutorului – capitolul 17.4 alineatul (2) din Orientările privind ajutorul de stat

În conformitate cu informațiile prezentate de autoritățile islandeze, proiectul nu s-ar fi putut dezvolta ca o afacere pur comercială și a presupus intervenția statului. Deși Farice hf. nu se afla în dificultate financiară, din punct de vedere tehnic (prima condiție), putea garanta pentru un împrumut în valoare de numai 11 milioane EUR în condițiile pieței (împrumutul D). Faptul că băncile au cerut o garanție atât din partea statului pentru împrumutul la termen A, cât și din partea celor două foste monopoluri de stat din sectorul telecomunicațiilor (Síminn pentru împrumutul la termen B și Telefonverkið P/F pentru împrumutul la termen C), care se aflau încă în proprietatea respectivelor state, arată că Farice nu se afla în postura de a obține un împrumut în condițiile pieței, fără intervenția statului. Prin urmare, a doua condiție nu este îndeplinită.

În ceea ce privește cea de-a treia condiție, în decizia de a deschide investigația formală, Autoritatea a plecat de la premisa că garanția de stat acoperă 100 % din împrumutul la termen A pentru care a girat. Pachetul total al împrumutului este alcătuit din patru [sau cinci (21)] sume împrumutate distincte, în condiții de împrumut diferite, de la creditori diferiți și cu garanții diferite. Autoritățile islandeze susțin că este vorba doar de un singur împrumut, în valoare de 34,5 milioane EUR, și că, din acest motiv, garanția de stat pentru împrumutul la termen A nu acoperă mai mult de 80 % din valoarea împrumutului. Cu toate acestea, după cum reiese din acordul de împrumut, deși sunt acordate pentru același colateral, cele patru împrumuturi sunt acordate de bănci diferite, care își asumă responsabilitatea exclusiv pentru valoarea împrumutată de ele. Niciuna dintre bănci nu va renunța la propria parte de garanție (22) – în cazul eșecului Farice hf. – pentru a acoperi unul dintre celelalte împrumuturi. Diferitele împrumuturi au rate ale dobânzilor diferite, precum și perioade diferite de rambursare, un număr diferit de rate și giranți diferiți.

Mai trebuie luat în considerare că regula de 80 % ar trebui să garanteze că în cazul creditorului, acesta dispune de un stimulent pentru a evalua riscul pe care este dispus să și-l asume. În acest context, nu pare corect să se ia în considerare – în raport cu decizia de afaceri pe care a luat-o Banca Nordică de Investiții și pentru a stabili baza de împrumut la care se aplică regula de 80 % – faptul că celelalte împrumuturi sunt acordate de Íslandsbanki și de Føroya Banki. Banca Nordică de Investiții nu și-a asumat responsabilitatea pentru aceste împrumuturi.

În temeiul motivelor expuse anterior, Autoritatea consideră că fiecare parte din suma totală a împrumutului constituie un împrumut separat ca atare. Combinarea acestor împrumuturi într-un document comun nu pare a fi de o relevanță semnificativă. Din acest motiv, Autoritatea consideră că garanția de stat acoperă 100 % din împrumutul la termen A garantat pentru suma maximă de 9,4 milioane EUR. Prin urmare, a treia condiție nu este îndeplinită.

În ceea ce privește a patra condiție, Autoritatea notează că Fondul islandez pentru garanții de stat a perceput o primă de garanție de 0,5 % pe an pentru împrumutul la termen A. Prima, în valoare de 438 839 EUR, a fost plătită în avans. De asemenea, s-a perceput și o garanție de 120 000 ISK.

Numai în cazul în care se presupune că Fondul pentru garanții de stat a luat în considerare, în momentul stabilirii primei, diferitele aspecte ale împrumutului garantat, în special condițiile de rambursare (23) și că în evaluare s-a recurs la așa-numitul principiu al investitorului în economia de piață, a patra condiție din capitolul 17.4 alineatul (2) din orientări ar fi îndeplinită. Cu toate acestea, deși au fost invitate să demonstreze că prima de garanție corespunde ratei de pe piață, autoritățile islandeze nu au documentat acest punct și s-au limitat, în principal, la a reitera dispozițiile relevante din Legea privind fondul garanțiilor de stat. Autoritatea constată că, luând în considerare faptul că garanția în cauză este o garanție de bună plată pentru un risc mai mic, prima percepută societății Farice este la limita inferioară a nivelului taxelor care pot fi stabilite de Agenția națională pentru administrarea datoriilor [de la 0,5 la 4 % (24)], fapt ce nu a fost argumentat de autoritățile islandeze, în pofida observației făcute de Autoritate în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale (25).

Un indiciu suplimentar în determinarea ratei reale a dobânzii pe piața monetară poate fi obținut din capitolul 17.3 alineatul (2) din orientări, unde se indică valoarea ajutorului, și anume echivalentul în numerar al subvenției, pentru o anumită garanție, ca diferență între rata dobânzii pe piața monetară și rata dobânzii obținută pe baza garanției de stat, după ce au fost deduse toate primele. Aceasta are la bază premisa că, în cazul în care împrumutatul beneficiază de o rată avantajoasă a dobânzii, de care nu ar fi putut beneficia în absența intervenției statului, elementul de ajutor îl reprezintă suma rămasă, în raport cu rata dobânzii pe piața monetară după deducerea primei. În cazul în care prima nu elimină în totalitate acest avantaj, garanția de stat ar aduce beneficii împrumutatului, și în consecință ar denatura piața. În acest context, avantajul care rezultă din garanție nu a fost anulat prin primă și ar trebui încadrat ca ajutor (26).

Pe baza informațiilor disponibile (Autoritatea nu are nicio informație despre ratingul de credit în cazul Farice hf.), Autoritatea va încerca să aproximeze valoarea garanției și intensitatea ajutorului respectiv prin compararea împrumutului la termen A cu împrumutul la termen D.

În decizia sa de deschidere a procedurii de investigație formale, Autoritatea și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește compararea ratei dobânzii pentru împrumutul la termen A cu cea a împrumuturilor B sau D. Autoritatea consideră că rata dobânzii pentru împrumutul la termen A ar putea fi comparată cu împrumutul la termen D (27), singurul care nu este garantat de stat sau de o societate de stat. Diferența între ratele dobânzii pentru cele două împrumuturi este de 1,32 puncte procentuale. Prin deducerea unei prime de garantare de 0,50 %, diferența se ridică la 0,82 puncte procentuale (28). Aceasta ar reprezenta echivalentul unui ajutor în valoare de 720 000 EUR (29). Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că împrumutul la termen D are o perioadă de rambursare mai mică (scadență) decât împrumutul la termen A. În vreme ce împrumutul la termen A va fi rambursat abia în 2015, și anume în 11 ani de la încheierea acordului de împrumut, împrumutul la termen D va fi rambursat în 2009 [a se vedea tabelul I.2.2 (a) din prezenta decizie]. În cazul în care împrumutul la termen D ar fi avut aceeași scadență ca și împrumutul la termen A (respectiv până în 2015), există motive să credem că Íslandsbanki hf. ar fi solicitat o rată a dobânzii mai mare decât Euribor + 1,50 %. Folosind curbele ratei de rentabilitate a Eurobond pe anul 2004 (30), diferența între o obligațiune cu scadența la 5 ani și o obligațiune la 11 ani indică o diferență în rata de rentabilitate de 0,8 puncte procentuale. Pentru a nu subaprecia avantajul garanției și intensitatea ajutorului de stat respectiv, diferența trebuie avută în vedere, ceea ce ar duce la o rată a dobânzii Euribor + 2,3 % pentru împrumutul la termen D (1,5 % rata dobânzii inițiale la care se adaugă cei 0,8 %), așadar intensitatea ajutorului crescând la 1,62 % (31) sau la aproximativ 1,4 milioane EUR (32). Această cifră trebuie privită ca o exemplificare și nu ca un calcul exact al valorii la care se ridică ajutorul. Nu este sigur dacă un creditor comercial pentru un împrumut negarantat ar fi perceput 2,12 puncte procentuale (33) mai mult decât rata dobânzii pentru împrumutul la termen A, în contextul în care scadența ar fi fost identică. Rata dobânzii solicitată depinde de evaluarea riscului efectuată de creditor, ceea ce nu va duce, în mod necesar, la estimarea calculată anterior.

În consecință, trei din cele patru condiții cumulative descrise în orientări pentru a evalua dacă o garanție individuală de stat constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE nu sunt îndeplinite. Deși împrumutatul, Farice hf., nu se afla în dificultate financiară, din punct de vedere tehnic, nu a putut obține un împrumut pe piața financiară, în condițiile pieței fără intervenția statului și a avut nevoie de garanția statului pentru 100 % din valoarea contractată a împrumutului la termen A. Mai mult, Farice hf. nu a plătit garanția la prețul pieței, care ar fi reflectat valoarea și durata garanției și garanțiile acordate de debitor, precum și, în mod special, sectorul de activitate și perspectivele.

Din aceste motive, Autoritatea nu poate concluziona că garanția de stat în favoarea Farice hf. pentru împrumutul la termen A nu presupune existența unui ajutor de stat.

1.1.2. Condițiile de la articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE

Pentru ca o măsură să fie considerată ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții: ajutorul conferă un avantaj selectiv în favoarea anumitor întreprinderi, se acordă prin resurse de stat, denaturează sau amenință să denatureze concurența și afectează comerțul între părțile contractante ale Acordului SEE.

O măsură care conferă un avantaj unor beneficiari anume și care nu este o măsură generală constituie ajutor de stat.

Autoritățile islandeze au argumentat că sprijinul pentru proiectul Farice nu presupune niciun ajutor de stat, dat fiind că sistemul de cablu subacvatic întrunește criteriile de infrastructură, iar sprijinul în favoarea acestuia constituie prin urmare o măsură „generală”, și nu una selectivă. În conformitate cu cele expuse în Comunicarea COM(2001) 35 final a Comisiei Europene – „Consolidarea calității serviciilor în porturile maritime: o cheie a transportului european” (34) –, criteriul de selectivitate este un reper important în decizia dacă o măsură de finanțare concretă constituie ajutor de stat.

În practica Comisiei, finanțarea de stat pentru construcția sau gestionarea infrastructurii nu va fi considerată ajutor dacă infrastructura este administrată direct de către stat (nu este cazul în acest proiect) sau atunci când există o licitație publică pentru selecția administratorului și dacă accesul la infrastructură este deschis tuturor utilizatorilor potențiali, pe principiul nediscriminării (35).

Astfel cum s-a indicat în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale, cu toate că s-a urmărit o participare cât mai largă la proiect, pentru construcția și administrarea societății comerciale nu s-a organizat licitație publică. Participarea guvernului a răspuns mai degrabă unei inițiative private, lansată de cei doi operatori de telecomunicații istorici (36). Mai mult, în ceea ce privește accesul nediscriminatoriu, în vreme ce, potrivit acordului acționarilor, participația în societatea comercială nu este restricționată, acționarii fondatori își păstrează anumite drepturi de preempțiune, ceea ce pare să-i plaseze într-o poziție mai bună decât noii acționari.

Fără a ține seama de aceasta, în conformitate cu practica Comisiei, o măsură nu constituie o măsură generală dacă organismul care gestionează infrastructura desfășoară o activitate economică deoarece aceasta ar putea aduce un eventual avantaj beneficiarului (37) în comparație cu ceilalți operatori concurenți. În această privință, este suficient a se nota că sprijinul statului este în folosul societății Farice hf. care administrează cablul și comercializează drepturi de folosire către părțile interesate în schimbul unei remunerații. Potrivit jurisprudenței Tribunalului European de Primă Instanță, gestionarea infrastructurii constituie o activitate economică conform articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE (38). Farice hf. poate obține profit din construirea unei infrastructuri girată cu o garanție de stat și cu participarea guvernului, în situația în care părțile private nu au fost dispuse să asigure finanțarea integrală a proiectului, în vreme ce alți operatori ar trebui să finanțeze proiectul ei înșiși în proporție de 100 %.

Mai mult, participația la societate este îndreptată în principal spre operatorii de telecomunicații. Conectivitatea prin cablul Farice este în prezent vândută doar în unități mari către operatorii comerciali care revând serviciul pe piața în aval către utilizatorii finali. Acești operatori comerciali au fost cei care au avut inițiativa la care a răspuns statul. De aceea, tipul de serviciu se adresează operatorilor comerciali și nu publicului larg. Autoritatea consideră prin urmare că proiectul trebuie privit ca fiind o facilitate destinată întreprinderilor, care intră în sfera controlului ajutorului de stat și nu în cadrul infrastructurii generale (39).

Pentru a determina dacă o măsură de stat constituie ajutor, este necesar a stabili dacă întreprinderea beneficiară dispune de un avantaj economic pe care nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață.

Astfel cum se specifică în capitolul 17.2.1 alineatul (1) din orientări, o garanție de stat permite împrumutatului să obțină condiții financiare mai bune pentru un împrumut decât cele disponibile în mod obișnuit pe piețele financiare. În mod normal, având în vedere beneficiul care derivă din garanția de stat, debitorul nu ar găsi, fără o garanție de stat, o instituție financiară dispusă să acorde împrumutul în orice condiții.

În conformitate cu cele expuse anterior (în secțiunea II.1.1.1 din prezenta decizie), faptul că băncile nu numai că au solicitat o garanție din partea statului pentru împrumutul la termen A, ci și celor două foste monopoluri de stat în telecomunicații (Síminn pentru împrumutul la termen B și Telefonverkið P/F pentru împrumutul la termen C), care se aflau încă în proprietatea statului la acel moment, arată că Farice nu era în poziția de a obține un împrumut în condițiile de piață fără intervenția statului.

Mai mult, asumarea riscului de către stat ar trebui, în mod normal, să fie remunerată printr-o primă corespunzătoare. Precum s-a arătat mai sus (în secțiunea II.1.1.1 din prezenta decizie), prima percepută societății Farice hf. se situează la cel mai redus nivel al primelor și ar putea să nu reprezinte o remunerație adecvată. Autoritățile islandeze nu au prezentat în observațiile lor nicio informație asupra aspectelor ridicate în legătură cu această problemă, exprimate în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale, pe baza căreia Autoritatea ar putea evalua dacă prima plătită a fost corespunzătoare. Acest aspect trebuie evaluat în special în contextul în care prima nu a eliminat în totalitate avantajul pe care Farice hf. l-a obținut în urma beneficierii de un nivel redus al ratei dobânzii pentru împrumutul la termen A acordat de bancă. Astfel cum reiese din capitolul 17.2.1 alineatul (2) din orientări, în cazul în care statul renunță la o primă adecvată, pentru întreprindere aceasta reprezintă un beneficiu.

În consecință, Autoritatea consideră că Farice hf. a beneficiat de un avantaj economic pe care nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață.

Pentru a fi considerat ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE, avantajul economic trebuie să fie acordat de către stat sau din resurse de stat. Statul islandez a oferit o garanție pentru un împrumut în valoare de 9,4 milioane EUR în favoarea Farice, cu alte cuvinte garanția de stat implică resurse de stat.

Mai mult, astfel cum se prevede la capitolul 17.2.1 alineatul (2) din orientări, în cazul în care statul renunță la o primă adecvată, aceasta reprezintă o cheltuială din resursele de stat. Astfel cum s-a arătat mai sus, prima percepută societății Farice hf. se situează la cel mai redus nivel al primelor și ar putea să nu reprezinte o remunerație adecvată, în special în ceea ce privește nivelul redus al ratei dobânzii obținute. Dat fiind că statul islandez ar fi putut solicita plata unei prime mai mari, și în consecință a renunțat la venituri mai mari, sunt implicate resursele de stat.

De asemenea, statul nu a acționat ca un investitor privat în economia de piață, ceea ce ar exclude punerea în aplicare a articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE. Discutarea celor două criterii de mai sus arată că proiectul nu s-ar fi dezvoltat pe o bază comercială. Participarea statului în proiect, inter alia, prin garantarea împrumutului la termen A, a devenit necesară în situația în care investitorii privați din economia de piață – în cazul în care ar fi acordat garanția – ar fi solicitat o primă mai mare. Aceasta arată că, prin asumarea garanției, statul islandez nu a acționat în conformitate cu principiul investitorului privat în economia de piață.

Pentru ca articolul 61 alineatul (1) din Acordul SEE să fie aplicabil, măsura în cauză trebuie să denatureze concurența și să afecteze tranzacțiile între părțile contractante. Întreprinderile care beneficiază de un avantaj economic acordat de stat care le reduce ponderea normală a costurilor au o poziție concurențială mai bună decât cele care nu se pot bucura de acest avantaj.

Intervenția statului consolidează poziția societății Farice hf. prin asigurarea finanțării proiectului raportat la concurenții care nu beneficiază de o astfel de garanție și care trebuie să efectueze investiția exclusiv în termenii pieței, ca, de exemplu, alți furnizori de cablu pentru conectivitate internet (precum rețeaua CANTAT-3). Consorțiul care operează rețeaua CANTAT-3 include, inter alia, operatorul islandez de telecomunicații Landssími Íslands hf., Teleglobe și Deutsche Telekom. CANTAT-3 are puncte de conexiune în Canada, Islanda, Insulele Feroe, Danemarca, Regatul Unit și Germania.

Mai mult, garanția se acordă pentru un proiect care este derulat de operatori comerciali multinaționali și constituie o activitate care face obiectul tranzacțiilor între părțile contractante.

În consecință, măsura denaturează concurența și afectează tranzacțiile între părțile contractante.

Pentru motivele expuse anterior, Autoritatea concluzionează că garanția de stat acordată în favoarea societății Farice hf. pentru împrumutul la termen A constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

1.2. MAJORAREA PARTICIPAȚIEI STATULUI CA ACȚIONAR AL FARICE HF.

Între momentul înființării societății comerciale, în septembrie 2002, și momentul notificării, la începutul lui 2004, participația statului la Farice hf. a crescut de la o cotă inițială de 27,33 % la 46,5 %. În urma explicației oferite de autoritățile islandeze în răspunsul lor din iunie 2004, Síminn a subliniat că nu intenționează să contribuie cu mai mult de 33,33 % la capitalul social (40).

Din perspectiva normelor în materie de ajutoare de stat, trebuie să se stabilească dacă majorarea de capital a societății Farice hf. efectuată de stat este în conformitate cu principiul investitorului în economia de piață. Capitolul 19 din orientări stabilește abordarea generală a Autorității cu privire la achiziția de participații de către autoritățile publice.

Potrivit capitolului 19.6 litera (b) din orientări, nu se consideră ajutor de stat aportul de capital nou la întreprindere în condiții care ar fi acceptabile pentru un investitor privat care funcționează în condițiile unei economii de piață normale. Aceasta se aplică în cazul majorării participației publice la o societate comercială, atunci când infuzia de capital este proporțională cu numărul de acțiuni deținute de autorități și se realizează concomitent cu infuzia de capital a unui investitor privat. Participarea investitorului privat trebuie să aibă o importanță economică reală.

Pe de altă parte, constituie ajutor de stat noile aporturi la capital în condiții care ar fi inacceptabile pentru un investitor privat care operează în condițiile unei economii de piață normale. Conform capitolului 19.6 litera (c) din orientări, acesta este, printre altele, cazul în care, infuzia de capital în societățile comerciale al căror capital este împărțit între acționari din sectorul public și privat face ca participația publică să atingă un nivel cu mult mai ridicat decât cel inițial, iar relativa lipsă de implicare a acționarilor din sectorul privat se datorează în mare parte perspectivelor slabe de profit ale societăților comerciale.

Autoritățile islandeze susțin că majorarea participației statului islandez nu trebuie considerată infuzie de capital proaspăt ci, mai degrabă, un aport inițial adus la înființarea societății comerciale. Autoritățile islandeze susțin că Farice hf., cu un capital social de 30 milioane ISK nu era, în septembrie 2002, în măsură să preia proiectul pentru construcția și operarea unui sistem de cablu subacvatic pentru comunicare. În loc de a crea – conform celor discutate – o nouă societate comercială, s-a efectuat prima majorare de capital în ianuarie 2003, care, în opinia autorităților islandeze nu a constituit așadar o „majorare de capital” obișnuită, ci era în fapt similară cu înființarea unei noi societăți comerciale, cu un nou obiect de activitate. Autoritatea subliniază că Orientările privind ajutorul de stat consideră majorările de capital, indiferent de momentul la care au loc, o subcategorie a infuziei de capital proaspăt. Întrucât orientările reflectă principiul general al comportamentului investitorului privat în economia de piață, majorarea de capital trebuie să fie analizată în funcție de meritele sale. Chiar dacă guvernul și-ar fi asumat o participație mai mare încă din faza de pregătire, aceasta ar fi însemnat că participația statului islandez la capital ar fi fost obiectul unei analize în conformitate cu dispozițiile privind ajutorul de stat. În vederea acestei evaluări este prin urmare relevant dacă majorarea capitalului social reflectă raționamentul unui investitor privat în economia de piață.

Autoritatea nu neagă faptul că, în termeni reali, majorarea participațiilor investitorilor privați a avut loc concomitent cu majorarea participației statului. Cu toate astea, în opinia Autorității, creșterea participațiilor operatorilor privați nu a fost proporțională cu majorarea participației statului.

Astfel cum se poate vedea din tabelul de mai sus [a se vedea secțiunea I.2.2 (b) din prezenta decizie], capitalul societății Farice hf. a crescut de la 327 000 EUR la 14 070 000 EUR în ianuarie 2003. Participația statului islandez a crescut de la 27,33 % (90 000 EUR) la 46,53 % (6 547 000 EUR), și anume cu aproximativ 20 de puncte procentuale. Deși autoritățile islandeze au afirmat, corect, că participația societății Síminn a crescut de la 155 000 EUR la 4 690 000 EUR, în termeni relativi, participația societății Síminn a scăzut de la 47,33 % la 33,33 % (14 puncte procentuale). Cu excepția societății comerciale Telefonverkið, cotele tuturor celorlalți participanți au scăzut (de la 1,33 % la 0,33 %), ceea ce arată că, în termeni relativi, operatorii comerciali s-au retras din proiect.

Este posibil ca aceasta să rezulte din estimarea unui profit redus al societății comerciale. În scrisoarea din 2004, autoritățile islandeze au menționat următoarele:

„Síminn a considerat că mărirea capacității pentru a răspunde cererii previzibile și furnizarea unei soluții alternative pentru urgențe, prezenta un risc financiar pentru întreprindere, cu șanse reduse de profit din investiție (în special pentru o societate comercială în curs de privatizare). Pentru a facilita actualizarea necesară a capacității, în special având în vedere intervalul scurt de timp disponibil până când cererea va depăși capacitatea, guvernul a intervenit.”

Autoritățile islandeze indică în continuare că reticența pieței în ceea ce privește proiectul a fost indicată chiar în faza de pregătire, când Síminn și Telefonverkið au angajat firma IBM Consulting pentru a le sfătui în legătură cu viabilitatea economică a proiectului și a posibilităților sale de finanțare. Rezultatele au sugerat în mod clar că finanțarea nu se putea realiza prin mijloace tradiționale (41).

Se pare că lipsa de implicare inițială a investitorilor privați a constituit motivul subscrierii la majorarea necesară de capital de către guvern, la începutul lui 2003 (42), ceea ce a dus la majorarea participației statului la Farice hf.

Majorarea participației statului islandez la Farice a fost însoțită ulterior de acordarea unei garanții de stat care să acopere împrumutul la termen A în valoare de 9,4 milioane EUR, evaluată anterior prin prezenta decizie. În conformitate cu capitolul 19.6 litera (d) din orientări, se presupune existența unui ajutor de stat atunci când intervenția autorităților este sub forma achiziției unei participații în combinație cu alte tipuri de intervenție, care trebuie notificate în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din partea I la protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea.

Majorarea capitalului social în situația în care niciun investitor privat nu și-a majorat capitalul social în aceeași proporție a prezentat așadar un avantaj pentru o societate comercială anume, respectiv Farice hf., și o cheltuială din resursele de stat.

Intervenția statului consolidează poziția societății Farice hf. prin asigurarea finanțării proiectului în raport cu alți concurenți care nu beneficiază de o participare de acest tip din partea statului (de exemplu rețeaua CANTAT 3), în situația în care operatorii privați nu sunt dispuși să strângă fonduri suplimentare. Consorțiul care operează rețeaua CANTAT-3 include, inter alia, operatorul islandez de telecomunicații, Landssími Íslands hf., Teleglobe și Deutsche Telekom. CANTAT-3 are puncte de conexiune în Canada, Islanda, Insulele Feroe, Danemarca, Regatul Unit și Germania.

Mai mult, majorarea de capital se referă la un proiect derulat de operatori comerciali multinaționali și constituie o activitate care face obiectul tranzacțiilor între părțile contractante.

În consecință, măsura denaturează concurența și afectează tranzacțiile între părțile contractante.

1.3. CONCLUZIE

Având în vedere motivele expuse anterior, Autoritatea concluzionează că garanția de stat pentru împrumutul la termen A și majorarea de către statul islandez a participației la capital constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE.

2. CERINȚE PROCEDURALE

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din partea I la protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, „Autoritatea de supraveghere a AELS va fi informată, în timp util, pentru a i se da posibilitatea să prezinte comentariile sale, cu privire la intenția de acordare sau de modificare a ajutorului.” În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) coroborat cu articolul 3 din partea II la protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, „orice intenție de acordare a unui nou ajutor va fi notificată în timp util Autorității de către statul AELS în cauză și nu va intra în vigoare până când Autoritatea nu a adoptat, sau trebuie să adopte, o decizie de autorizare a unui ajutor de acest tip.”

Farice hf. a fost înființată în 2002, iar lucrările de construcție au început deja în iunie 2003. Cablul a fost inaugurat oficial în februarie 2004 (43). Majorarea de capital social a avut loc în ianuarie 2003, iar garanția de încasare acordată de autoritățile islandeze datează din 27 februarie 2004, și anume înainte ca Autoritatea să aibă posibilitatea de a-și exprima părerea cu privire la notificarea măsurilor din 27 februarie 2004. Prin urmare, autoritățile islandeze au pus în aplicare măsurile înainte ca Autoritatea să fi luat o decizie finală cu privire la acest aspect.

În consecință, Autoritatea reține că autoritățile islandeze nu au respectat obligația de suspendare înscrisă în articolul 3 din partea II a protocolului 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea.

3. COMPATIBILITATE

În opinia Autorității, măsurile de ajutor nu se încadrează la niciuna din derogările prevăzute la articolul 59 alineatul (2) (44) și la articolul 61 alineatele (2) sau (3) literele (a) și (d) din Acordul SEE.

Astfel cum s-a indicat în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale, în opinia Autorității, sprijinul de stat nu poate fi justificat în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul SEE. Desigur, existența unei conectivități internaționale fiabile ar putea fi considerată de interes general în anumite condiții. Deși proiectul este transnațional, aceasta nu este suficient pentru a accepta încadrarea proiectului la derogările de la articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul SEE. Ajutorul în cauză se prezintă sub forma unui ajutor sectorial care aduce beneficii unei societăți comerciale anume (Farice hf.) și este rezultatul unei inițiative private a unui grup de operatori comerciali, fără să aducă o contribuție cu rezultate pozitive ample pentru economia europeană sau să creeze beneficii importante pentru societate în general. Proiectul nu aduce beneficii Comunității Economice Europene în ansamblu (45) și se află, de asemenea, în afara oricărui cadru de acțiune comunitară în acest domeniu (46).

Trebuie să se stabilească dacă ajutorul ar putea fi justificat în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE. În conformitate cu această dispoziție, ajutorul poate fi declarat compatibil dacă „facilitează dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor sectoare economice, în cazurile în care ajutorul de acest tip nu influențează negativ condițiile comerciale într-o măsură contrară interesului comun”.

Autoritatea consideră că evaluarea compatibilității trebuie să se fundamenteze direct pe articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE. Pentru a fi considerată compatibilă în temeiul acestei dispoziții, măsura de ajutor de stat trebuie să fie necesară și proporțională cu obiectivul urmărit.

3.1. NECESITATEA MĂSURILOR DE AJUTOR

Autoritatea a luat notă de faptul că proiectul are ca obiectiv asigurarea conectivității la internet cu Islanda prin folosirea unei metode de transmisie fiabile, pentru care fosta conexiune CANTAT-3 va servi drept rezervă. Datorită poziției sale geografice, Islanda depinde în mod special de accesul la o conectivitate de telecomunicații economică și sigură. Astfel cum se poate vedea în secțiunea I.2 din prezenta decizie, alternativele în forma cablului CANTAT-3 deja existent sau a sateliților nu au constituit opțiuni durabile, fie datorită limitărilor tehnice sau a dependenței de alți acționari ai consorțiului [CANTAT-3 (47)], fie datorită costurilor în creștere (sateliții). Noul cablu subacvatic, care urmează să devină principala conexiune de transmisie cu Islanda are capacități mai mari, este mai sigur și – împreună cu rezerva CANTAT-3 – este capabil să asigure furnizarea de servicii de telecomunicații în Islanda. Disponibilitatea unui sistem în bandă largă (48) a fost recunoscută prin politica Comisiei și prin deciziile privind ajutorul de stat (49) ca fiind un obiectiv legitim și un tip de serviciu care este prin natura sa capabil să influențeze pozitiv productivitatea și dezvoltarea unui număr mare de sectoare și activități.

După cum se poate observa din istoricul său (în special studiul de fezabilitate din martie 2002), proiectul Farice nu s-a putut concretiza ca o inițiativă exclusiv privată. Atât acordarea unei garanții de stat cât și majorarea de capital social au apărut ca urmare a necesității unei participări mai mari din partea statului pentru a face proiectul viabil din punct de vedere economic. Fără participarea statului, proiectul ori ar fi fost întârziat ori nu s-ar fi realizat deloc. Pentru aceste motive, Autoritatea consideră că sprijinul statului a fost necesar în sensul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE.

3.2. PROPORȚIONALITATEA MĂSURILOR DE AJUTOR

Pentru ca măsurile de ajutor să fie compatibile cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE trebuie, de asemenea, să fie proporționale cu obiectivul și să nu denatureze concurența într-o măsură care contravine interesului comun. Compensarea avantajelor pentru garantarea furnizării fiabile de servicii de telecomunicații pentru Islanda trebuie evaluată în raport cu dezavantajele denaturării concurenței în comparație cu concurenții care nu au acces la finanțare publică în realizarea unor proiecte similare.

Nici construcția și nici gestionarea cablului nu au fost încredințate societății Farice hf. în urma unei licitații publice. În opinia Autorității, larga răspândire a informațiilor cu privire la acest proiect conform afirmațiilor autorităților islandeze nu poate înlocui o procedură formală de licitație, mai ales deoarece această participare s-a limitat la părțile islandeză și feroeză (50). În practica Comisiei, licitația deschisă este considerată un element pozitiv, deși nu în mod necesar obligatoriu, pentru aprobarea proiectelor în bandă largă (51). În aceste decizii s-a subliniat, în special, faptul că licitarea gestionării cablului către un administrator independent de active asigură neutralitatea administratorului infrastructurii mai bine decât în situația în care furnizorul de servicii deține controlul asupra infrastructurii, ca în acest caz.

Autoritatea notează, în mod pozitiv, că Acordul acționarilor prevede o politică a prețurilor nediscriminatorie și transparentă, în condițiile pieței. Politica de preț pare a fi transparentă, planul este publicat pe website-ul firmei Farice hf. și include formula folosită pentru a calcula prețurile.

Mai mult decât atât, acordul acționarilor este deschis, în principiu, noilor veniți. În decizia de deschidere a procedurii de investigație formale, Autoritatea și-a exprimat îndoielile cu privire la poziția noilor veniți în raport cu părțile fondatoare. Îndoielile se întemeiau, în general, pe secțiunea 7 din acordul acționarilor, care protejează poziția fondatorilor, oferindu-le posibilitatea de a-și menține participația la capital. Cu toate acestea, în comentariile la decizia Autorității (52), autoritățile islandeze au înlăturat îndoielile Autorității și au pus accentul pe diferența între accesul la proprietatea societății și accesul la cablul de telecomunicații. În conformitate cu cele expuse în alineatul precedent, acordul acționarilor asigură o politică a prețurilor nediscriminatorie și transparentă, în condițiile pieței și, în consecință, acordă acces corespunzător la cablul de telecomunicații.

Ajutorul calculat cu titlu indicativ în raport cu garanția de stat [1,62 % (53) sau aproximativ 1,4 milioane EUR] este mai degrabă limitat comparativ cu costurile totale de investiție de 48,9 milioane EUR, dat fiind că reprezintă 2,9 %. În ceea ce privește majorarea participației statului islandez din iunie 2003, aportul statului la capital a scăzut deja la 41 %, în timp ce aportul altor operatori privați la capital, precum Og Vodafone, a crescut. Autoritățile islandeze au subliniat faptul că, în pofida deschiderii actualilor acționari la noii veniți, nicio societate comercială nu s-a arătat interesată de proiect (54). Un calcul al valorii ajutorului de stat implicat ca urmare a creșterii participației statului islandez nu este relevant. Cu toate acestea, chiar în cazul extrem în care întreaga majorare de capital ar fi considerată ajutor de stat și chiar dacă s-ar considera că întregul împrumut la termen A este ajutor de stat (55), valoarea totală a implicării statului islandez s-ar ridica la aproximativ 15,5 milioane EUR. Aceasta reprezintă în jur de 32 % din costurile de investiție pentru proiectul Farice (56).

Curtea Europeană de Justiție a stabilit că o evaluare a compatibilității, conform dispozițiilor privind ajutorul de stat, nu trebuie să conducă la un rezultat care contravine celorlalte dispoziții ale tratatului. În consecință, în evaluarea în temeiul dispozițiilor privind ajutorul de stat este, de asemenea, relevant dacă acesta se acordă pentru un proiect care ar putea ridica îndoieli în ceea ce privește concurența conform articolului 53 și/sau 54 din Acordul SEE (57). În această privință, Autoritatea a luat notă, inter alia, în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale, că, deși infrastructura existentă CANTAT-3 continuă să fie operațională (58), a existat – printre altele – o preocupare că pe viitor întreaga conectivitate a CANTAT-3 din Islanda va fi canalizată prin intermediul E-Farice hf., care deține pachetul majoritar în Farice hf. (59). Prin urmare, Autoritatea era îngrijorată de eliminarea concurenței pe piața conectivității din Islanda, întrucât doar un singur furnizor ar fi rămas pe piață. Aceste îngrijorări au fost acum înlăturate.

Proiectul Farice favorizează concurența prin crearea unui nou canal de conectivitate internațională în contextul în care înainte nu exista decât oferta CANTAT-3.

Mai mult, ca urmare a prețurilor Farice hf., care sunt mari comparativ cu prețurile internaționale, cumpărătorii de capacitate en-gros din Islanda, alții decât fondatorii Farice, au avut tendința de a utiliza capacitatea CANTAT-3 pe care Teleglobe o oferă la prețuri mai mici. Aceasta arată că Farice nu pare a fi în măsură să controleze prețurile sau oferta de pe piața de conectivitate internațională din/spre Islanda în actualele condiții de piață. Autoritățile islandeze estimează că, în prezent, Teleglobe vinde clienților islandezi capacitate care reprezintă aproximativ 50 % din volumul distribuit prin intermediul Farice. Nu reiese că politica de preț practicată de Farice hf. contribuie la reducerea prețurilor CANTAT-3 sau că ar putea elimina acest concurent de pe piață. Clienții en-gros care nu sunt afiliați fondatorilor Farice hf. au posibilitatea de a ocoli cablul Farice și în fapt au și făcut aceasta.

Autoritățile islandeze au reacționat, de asemenea, la preocupările exprimate în decizia de deschidere a procedurii de investigație formale și anume că Farice hf. intenționa să achiziționeze/să închirieze în comun lărgimea de bandă crescută a sistemului CANTAT-3 pentru a conecta în serie cele două sisteme. Astfel de achiziții majore ale capacității disponibile ar fi eliminat, efectiv, Teleglobe în calitate de concurent al societății Farice. Autoritățile islandeze au afirmat că Farice hf. sau E-Farice ehf. nu au în prezent niciun plan de a achiziționa sau de a închiria capacitate suplimentară din CANTAT-3 și că discuțiile purtate cu Teleglobe (60) cu ani în urmă nu s-au concretizat niciodată într-un acord. În prezent, atât capacitatea Farice, cât și capacitatea CANTAT-3 sunt disponibile spre și dinspre Islanda. Mai mult, există și alți operatori, precum TDC și T-Systems, care furnizează capacitate prin CANTAT-3 către Islanda, deși la o scară mai mică.

Prin urmare, în situația actuală, nu există motive ca Autoritatea să fie îngrijorată cu privire la aspectele de concurență, iar procedurile corespunzătoare legate de concurență au fost închise.

4. CONCLUZIE

În baza evaluării precedente, Autoritatea consideră că sprijinul în favoarea societății Farice hf. este compatibil cu Acordul SEE. Cu toate acestea, Autoritatea regretă faptul că măsurile au fost puse în aplicare înainte ca Islanda să fi notificat Autoritatea cu privire la garanția de stat și înainte ca Autoritatea să fi ajuns la o decizie finală cu privire la evaluarea măsurilor de ajutor de stat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Sprijinul acordat în favoarea Farice hf. în forma unei garanții de stat pentru un împrumut sau o majorare de capital constituie ajutor de stat care este compatibil cu funcționarea Acordului SEE în sensul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul SEE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Islanda.

Articolul 3

Numai versiunea engleză este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 19 iulie 2006.

Pentru Autoritatea de Supraveghere a AELS

Bjørn T. GRYDELAND

Președinte

Kristján A. STEFÁNSSON

Membru al Colegiului

(1) Denumită în continuare „Autoritatea”.

(2) Denumit în continuare „Acordul SEE”.

(3) Denumit în continuare „Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea”.

(4) Orientările privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul SEE și a articolului 1 din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea, adoptat și emis de Autoritatea de Supraveghere a AELS la 19 ianuarie 1994, publicat în JO L 231 1994, Suplimentul SEE nr. 32 din 3.9.1994. Orientările au fost modificate ultima dată la 29 martie 2006. Denumite în continuare „Orientările privind ajutorul de stat”.

(5) Publicată în JO C 277, 10.11.2005 și Suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 56, 10.11.2005, p. 14.

(6) Pentru informații mai detaliate despre diversele schimburi de scrisori dintre o Autoritate și cealaltă, se face trimitere la decizia Autorității de a deschide o procedură de investigație formală, Decizia nr. 125/05/COL, publicată în JO C 277 din 10.11.2005, p. 14.

(7) JO C 277, 10.11.2005 și Suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 56, 10.11.2005, p. 14.

(8) În conformitate cu dispozițiile Protocolului 21 la Acordul SEE și ale articolului 11 din capitolul II, Protocolul 4 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea.

(9) Consorțiul includea, inter alia, operatorul telecom din Islanda, Landssími Íslands hf., Teleglobe și Deutsche Telekom.

(10) Participația statului islandez la Síminn a fost vândută către Skipti ehf., cu efect din august 2005.

(11) A se vedea raportul-sinteză prezentat ca anexa 1 la notificare.

(12) A se vedea, de asemenea, și următorul comentariu al autorităților islandeze: „Deși desemnat ca furnizor universal de servicii și, ca atare, obligat să furnizeze servicii sigure de comunicare pe distanțe lungi, Síminn a considerat că dezvoltarea capacității pentru a răspunde cererii, la fel ca și asigurarea unei rețele alternative pentru urgențe, însemna asumarea unui risc financiar care ar fi adus un profit redus din investiție. Pentru a facilita actualizarea necesară a capacității, în special având în vedere intervalul scurt de timp disponibil până când cererea va depăși capacitatea, guvernul a intervenit.”

(13) În 2003, E-Farice ehf. deținea 80 % din acțiunile Farice hf., restul de 20 % din acțiuni fiind deținute de Føroya Tele (19,93 %) și de alte părți din Insulele Feroe (împreună însumând 0,6 %).

(14) Raportul IBM este un raport prezentat de autoritățile islandeze care oferă o sinteză a contextului și a situației actuale a proiectului Farice. Descrie ideea proiectului, planul de afaceri și structura rețelei, precum și necesitatea unui nou cablu.

(15) Raportul IBM evidențiază faptul că oportunitatea comercială de cumpărare de către E-Farice a sistemului de conexiune CANTAT-3 oferă posibilitatea conectării în serie a celor două sisteme de cablu în așa fel încât Farice hf. să poată furniza clienților săi conectivitate sigură. Raportul descrie apoi negocierile Farice cu Teleglobe în vederea închirierii capacității suplimentare a CANTAT-3. S-a discutat dacă Farice hf. sau E-Farice ar trebui să închirieze toată capacitatea disponibilă Islandei și Insulelor Feroe.

(16) Aporturi inițiale la capital care ulterior au fost modificate. Holdingul E-Farice deține toate acțiunile părților islandeze din Farice hf.

(17) Termenul racord desemnează, de cele mai multe ori, transmiterea dintr-un loc sau de la o rețea depărtată la o locație centrală sau principală. Definiția inițială a termenului se referea la transmiterea unui apel telefonic sau a datelor mai departe de punctul lor normal de destinație și înapoi pentru utilizarea personalului disponibil (operatori, agenți etc.) sau a echipamentului rețelei care nu este situat în locația de destinație. Termenul a evoluat spre un sens generic. În mod curent, face referire la o linie de mare capacitate.

(18) Cu toate că în scrisoarea care însoțește notificarea se face referire la Libor ca bază pentru stabilirea ratei dobânzii pentru fiecare tranșă de împrumut, clauza 7.1 din acordul de împrumut face referire la Euribor. Din acest motiv, Autoritatea ia în considerare rata Euribor ca referință valabilă pentru stabilirea ratei dobânzii care se aplică împrumutului pentru fiecare perioadă de calculare a dobânzii.

(19) A se vedea scrisoarea autorităților islandeze datată 8 iunie 2004, pagina 7.

(20) Întrucât autoritățile islandeze nu au folosit, pentru întreg tabelul, același curs valutar, Autoritatea a modificat tabelul prezentat de către autoritățile islandeze în privința valorilor în euro. Valorile exprimate în euro în tabel au fost calculate conform cursurilor de schimb publicate pe pagina web http://www.eftasurv.int/fieldsofwork/fieldstateaid/dbaFile791.html. Pentru faza pregătitoare s-a folosit cursul de schimb din 2002 de 91,58. Pentru cifrele din 2003, s-a folosit cursul de schimb din 2003 de 84,32.

(21) Întrucât împrumutul la termen B este acordat de doi creditori diferiți.

(22) Potrivit documentului de garanție al Acordului de împrumut, s-a garantat pentru suma de 34,5 milioane EUR cu teren și active.

(23) Dispozițiile Acordului de împrumut prevăd posibilitatea de rambursare anticipată, parțială sau integrală, cu excepția împrumutului la termen A, fără perceperea unui comision de rambursare anticipată.

(24) A se vedea scrisoarea autorităților islandeze din 21 ianuarie 2005, pagina 9.

(25) A se vedea pagina 11 din Decizia nr. 125/05/COL a Autorității.

(26) Autoritățile islandeze nu iau în considerare acest aspect, ci tratează gradul de adecvare a prețului pieței. Urmarea este că garanția de stat a contribuit la obținerea unor condiții de creditare mai avantajoase decât condițiile pieței, fapt care nu este luat în considerare nici în cadrul celei de-a doua condiții (a se vedea cele expuse anterior), nici în cadrul celei de-a patra condiții.

(27) În conformitate cu clauza 7.4 din Acordul de împrumut, numai marja pentru împrumutul la termen A poate fi modificată după semnarea acordului. O modificare în acest sens se poate efectua la data de 18 martie 2011 și va produce efecte până la data scadenței împrumutului. Întrucât aceasta depinde de negocierile viitoare, Autoritatea nu este în măsură a evalua dacă marja modificată constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul SEE sau dacă vreun alt ajutor de stat va putea fi autorizat. Cu toate acestea, autoritățile islandeze vor fi în măsură să identifice existența unui element de ajutor pentru orice modificare ulterioară prin aplicarea parametrilor de calcul prezentați în paragraful anterior și, în cazul existenței unui element de ajutor, are obligația de a comunica Autorității măsura de ajutor.

(28) Euribor + 1,50 % pe an–(Euribor+0,18 % pe an)–0,50 % = 0,82 %.

(29) Pe baza următorului calcul: 438 839 EUR/0,5 × 0,82 = 719 695 EUR.

(30) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/EYC/EN/eyc-EN.htm#historical.

(31) Euribor + 2,30 % pe an–(Euribor+0,18 % pe an)–0,50 % = 1,62 %.

(32) 438 839 EUR /0,5 × 1,62= 1 421 838 EUR.

(33) 2,30 – 0,18 (rata dobânzii pentru împrumutul la termen A).

(34) Comunicarea din 13.2.2001, COM(2001) 35 final.

(35) Decizia N 527/02 a Comisiei – Sprijinul financiar al Greciei în favoarea unei societăți comerciale private pentru proiectarea, construcția, testarea și brevetarea conductelor aviatice de alimentare pentru aprovizionarea noului aeroport internațional din Atena.

(36) A se vedea Decizia C 67-69/2003 a Comisiei privind ajutorul pentru construcția unei conducte din propilenă între Rotterdam, Antwerp și zona Ruhr, punctul 48. Argumentul autorităților islandeze, conform căruia Directiva 2002/20/CE necesită numai o autorizație generală (și nu o licitație) este valid, însă nu este relevant pentru ajutorul de stat. În conformitate cu dispozițiile privind ajutorul de stat, organizarea unei licitații este unul dintre elementele prin care se poate evalua dacă o măsură poate fi încadrată ca infrastructură.

(37) A se vedea Decizia N 527/02 a Comisiei – Sprijinul financiar al Greciei în favoarea unei societăți comerciale private pentru proiectarea, construcția, testarea și brevetarea conductelor aviatice de alimentare pentru aprovizionarea noului aeroport internațional din Atena. De asemenea, Decizia N 860/01 a Comisiei – Austria cu privire la stațiunea de schi de la Mutterer Alm, unde folosirea telefericelor a fost considerată o activitate economică care aduce beneficii operatorului de teleferice, neconstituind, prin urmare, o măsură de infrastructură. A se vedea Decizia C 67-69/2003 a Comisiei, punctul 48.

(38) A se vedea cauza T-128/98, Aéroports de Paris/Comisia Europeană, Rec., 2000, p. II-3929.

(39) A se vedea Decizia N 213/2003 a Comisiei – Proiectul Atlas, infrastructură de telecomunicații în bandă largă pentru parcurile comerciale.

(40) A se vedea secțiunea I 2.2.b din prezenta decizie.

(41) A se vedea scrisoarea autorităților islandeze din 25 iunie 2004, pagina 3.

(42) Autoritatea a luat la cunoștință trimiterea autorităților islandeze la discursul președintelui consiliului director al Farice hf., din 24 ianuarie 2004. Cu toate acestea, în acest discurs se afirmă că este vorba despre „o oportunitate comercială cu perspective modeste de profit” și că operatorii privați au adus, de asemenea, garanții. Ultimul punct nu a fost contestat niciodată de Autoritate; nu s-a răspuns însă la întrebarea dacă majorarea de capital efectuată de stat este proporțională sau nu.

(43) Comunicat de presă din 3 februarie 2004.

(44) Autoritățile islandeze nu au furnizat informații care să permită Autorității să facă o evaluare în temeiul acestei dispoziții.

(45) A se vedea, de exemplu, ajutorul de stat N 576/98 Regatul Unit privind tunelul de cale ferată pe Canalul Mânecii, caz în care calea ferată de mare viteză reprezenta o legătură importantă pentru UE, nefiind relevantă doar pentru unul sau mai multe dintre statele membre.

(46) Pentru acest criteriu, a se vedea, de exemplu, Decizia 96/369/CE a Comisiei privind ajutorul fiscal acordat liniilor aeriene germane, sub forma unei facilitări pentru depreciere (JO L 146, 20.6.1996, p. 42).

(47) Astfel cum se afirmă în raportul-sinteză, prezentat de autoritățile islandeze în notificarea din 27 februarie 2004, în special Teleglobe, membru al consorțiului se confrunta cu dificultăți economice.

(48) Modalitate de transmitere a datelor prin care un singur mediu poate transporta mai multe canale simultan. Termenul este folosit, de asemenea, pentru a compara frecvența benzii mai mare de 3 Mhz, pentru benzile de unde scurte. Banda de unde lungi poate transmite mai multe date la o viteză mai mare.

(49) A se vedea Planul de acțiune e-Europe 2004, Comunicarea Comisiei, O societate a informației pentru toți, 28.5.2002, COM (2002), 263 final, a se vedea Decizia Comisiei N 213/2003 privind Proiectul Atlas – infrastructură în bandă largă pentru parcurile comerciale și N 307/2004 Bandă largă în Scoția – zonele rurale și îndepărtate.

(50) Autoritățile islandeze declară: „S-a căutat participarea largă în Islanda și Insulele Feroe a acționarilor în proiectul Farice și toți operatorii de telefonie au fost invitați să participe la fondarea societății comerciale.”

(51) Deciziile N 307/2004, N 199/2004 și N 213/2003 ale Comisiei.

(52) A se vedea scrisoarea autorităților islandeze din 28 iunie 2006, pagina 5.

(53) Euribor + 2,30 % pe an–(Euribor+0,18 % pe an)–0,50 % = 1,62 %.

(54) A se vedea scrisoarea autorităților islandeze din 28 iunie 2006, pagina 5.

(55) A se vedea punctul 17.3 din capitolul 17 din Orientările Autorității privind ajutorul de stat, care prevede că, în anumite situații, valoarea garanției poate atinge nivelul sumei acoperite efectiv de acea garanție.

(56) O intensitate a ajutorului de stat de 35 % din totalul costurilor de investiție a fost, de exemplu, autorizată de Comisia Europeană în ajutorul de stat N 188/2006 – Letonia, pentru un proiect de bandă largă pentru zonele rurale.

(57) Cf. cauza C-225/91, Matra SA/Comisia Europeană, Rec., 1993, p. 3203, punctul 41, decizia Curții AELS în cauza E-09/04, The Bankers' and Securities' Dealers Association din Islanda/Autoritatea de Supraveghere a AELS, încă nepublicat, punctul 82.

(58) Asupra coexistenței infrastructurii existente, a se vedea Decizia N 307/2004 a Comisiei, punctul 45, unde se subliniază cu precădere că aceasta minimizează riscul duplicării inutile și limitează impactul economic pentru operatorii care și-au creat deja o infrastructură proprie. A se vedea, de asemenea, Decizia N 199/2004 a Comisiei, punctul 41, Decizia N 213/2003 a Comisiei, punctul 47.

(59) În 2003, E-Farice ehf. deținea 80 % din acțiunile Farice hf., restul de 20 % din acțiuni fiind deținute de Føroya Tele (19,93 %) și de alte părți din Insulele Feroe (împreună însumând 0,6 %).

(60) Teleglobe a supraviețuit procedurii prezentate în capitolul 11 și acum este o societate comercială ale cărei acțiuni sunt cotate la NASDAQ.

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 36

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 52 5 februarie 2009

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (CE, Euratom) nr. 105/2009 al Consiliului din 26 ianuarie 2009 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2000/597/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităților	1
		Regulamentul (CE) nr. 106/2009 al Comisiei din 4 februarie 2009 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	6
	*	Regulamentul (CE) nr. 107/2009 al Comisiei din 4 februarie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru unitățile simple de conversie semnal ( 1 )	8
		DIRECTIVE
	*	Directiva 2009/6/CE a Comisiei din 4 februarie 2009 de modificare a Directivei 76/768/CEE a Consiliului cu privire la produsele cosmetice, în scopul adaptării anexelor II și III la progresul tehnic ( 1 )	15

	IV Alte acte
	SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
	Autoritatea de Supraveghere a AELS
*	Decizia nr. 94/06/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 19 aprilie 2006 privind modificarea pentru a cincizeci și șaptea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutorului de stat	62
*	Decizia nr. 227/06/COL a Autorității de Supraveghere a AELS din 19 iulie 2006 privind ajutorul de stat în favoarea Farice hf. (Islanda)	69

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	JO	73,2
	MA	46,2
	TN	134,4
	TR	94,0
	ZZ	87,0
0707 00 05	JO	155,5
	MA	134,2
	TR	172,1
	ZZ	153,9
0709 90 70	MA	114,4
	TR	150,8
	ZZ	132,6
0709 90 80	EG	84,3
0709 90 80	ZZ	84,3
0805 10 20	EG	48,3
	IL	51,0
	MA	60,0
	TN	47,0
	TR	58,5
	ZZ	53,0
0805 20 10	IL	148,2
	MA	96,1
	TR	49,1
	ZZ	97,8
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	CN	72,2
	IL	76,4
	JM	75,5
	MA	136,4
	PK	73,9
	TR	70,9
	ZZ	84,2
0805 50 10	EG	48,0
	MA	67,1
	TR	58,8
	ZZ	58,0
0808 10 80	CA	86,3
	CL	67,8
	CN	69,8
	MK	32,6
	US	114,6
	ZZ	74,2
0808 20 50	AR	104,9
	CL	73,7
	CN	33,6
	US	118,1
	ZA	118,6
	ZZ	89,8

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Consiliu
	2009/97/CE
*	Decizia Consiliului din 24 iulie 2008 privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a unui Memorandum de cooperare între Organizația Aviației Civile Internaționale și Comunitatea Europeană privind controalele/inspecțiile în materie de securitate și aspectele conexe acestora	18
	Banca Centrală Europeană
	2009/98/CE
*	Decizia Băncii Centrale Europene din 11 decembrie 2008 de modificare a Deciziei BCE/2006/17 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2008/22)	22
	ORIENTĂRI
	Banca Centrală Europeană
	2009/99/CE
*	Orientarea Băncii Centrale Europene din 23 octombrie 2008 de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (BCE/2008/13)	31
	2009/100/CE
*	Orientarea Băncii Centrale Europene din 11 decembrie 2008 de modificare a Orientării BCE/2006/16 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2008/21)	46
	2009/101/CE
*	Orientarea Băncii Centrale Europene din 20 ianuarie 2009 de modificare a Orientării BCE/2000/7 privind instrumentele și procedurile de politică monetară ale Eurosistemului (BCE/2009/1)	59

		Rectificări
	*	Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1. Versiune rectificată în JO L 136, 29.5.2007, p. 3, disponibilă în toate limbile oficiale, cu excepția limbilor bulgară și română.) (Ediția specială în limba română, capitolul 13, volumul 60, p. 3)	84