29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 713/2005 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor anumitor antibiotice cu spectru larg, și anume trihidrat de amoxicilină, trihidrat de ampicilină și cefalexină, care nu se prezintă sub formă de doze măsurate sau în forme sau ambalaje destinate vânzării cu amănuntul (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate la codurile NC ex 2941 10 10, ex 2941 10 20 și ex 2941 90 00, originare din India. Taxele sunt cuprinse între 17,3 % și 30,3 % pentru exportatorii nominalizați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor efectuate de la alți exportatori fiind de 32 %.

(2)

Ca urmare a impunerii taxei compensatorii definitive, Guvernul Indiei a susținut că împrejurările privind cele două sisteme de subvenții (sistemul de credite pentru taxe de import și scutirea de impozit pe venit în temeiul secțiunii 80 HHC din legea privind impozitul pe venit) s-au modificat și că aceste modificări sunt de durată. Prin urmare, s-a argumentat probabilitatea scăderii nivelului de subvenționare, fiind astfel necesară revizuirea unor măsuri care fuseseră stabilite în parte pe baza acestor sisteme.

(3)

Comisia a analizat dovezile prezentate de Guvernul Indiei și le-a considerat suficiente pentru a justifica inițierea unei revizuiri, în conformitate cu dispozițiile articolului 19 din regulamentul de bază. După consultarea comitetului consultativ, Comisia a inițiat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), o revizuire interimară parțială din oficiu a Regulamentului (CE) nr. 713/2005.

(4)

Scopul anchetei de revizuire interimară parțială este evaluarea necesității continuării, eliminării sau modificării măsurilor existente cu privire la societățile care au beneficiat de unul sau ambele sisteme de subvenții modificate, în cazul în care au fost furnizate suficiente dovezi în conformitate cu dispozițiile relevante din avizul de inițiere. Ancheta de revizuire interimară parțială ar evalua și necesitatea, în funcție de rezultatele acesteia, de a revizui măsurile aplicabile altor societăți care au cooperat la anchetă, prin care s-a stabilit nivelul măsurilor existente și/sau măsura reziduală aplicabilă tuturor celorlalte societăți.

(5)

Ancheta a cuprins perioada dintre 1 aprilie 2006 și 31 martie 2007 (denumită în continuare „perioada anchetei de revizuire”).

(6)

Comisia a informat oficial Guvernul Indiei și producătorii-exportatori indieni care au cooperat la ancheta anterioară, menționați în Regulamentul (CE) nr. 713/2005, care au fost enumerați în avizul de inițiere a revizuirii parțiale interimare și despre care s-a considerat că beneficiază de oricare dintre cele două sisteme de subvenții presupus modificate, precum și producătorii comunitari de inițierea anchetei de revizuire interimară parțială. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita să fie audiate. Observațiile orale și scrise transmise de către părți au fost analizate și, după caz, luate în considerare.

(7)

Având în vedere numărul aparent al părților implicate în această revizuire, în cadrul anchetei privind subvențiile, s-a luat în considerare aplicarea tehnicilor de eșantionare în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(8)

Doar doi producători-exportatori s-au anunțat și au furnizat informațiile solicitate în vederea eșantionării. Prin urmare, utilizarea tehnicilor de eșantionare nu a fost considerată necesară.

(9)

Cu toate acestea, unul dintre producătorii-exportatori menționați mai sus a declarat în răspunsul privind eșantionarea că nu a obținut beneficii prin cele două sisteme de subvenții presupus modificate (sistemul de credite pentru taxe de import și scutirea de impozit pe venit în temeiul secțiunii 80 HHC din legea privind impozitul pe venit) atât în cursul perioadei de anchetă care a dus la măsurile în vigoare, cât și în perioada anchetei de revizuire. Mai mult, societatea respectivă nu a cooperat la ancheta inițială și nu a fost identificată nicio necesitate deosebită de a adapta măsura reziduală aplicabilă tuturor celorlalte societăți, inclusiv acesteia. Astfel societatea nu a întrunit dispozițiile privind eligibilitatea pentru ancheta de revizuire parțială interimară, după cum este stipulat la punctul 4 al avizului de inițiere și, prin urmare, nu a putut participa la această anchetă de revizuire. Societatea în cauză a fost informată în consecință.

(10)

Comisia a trimis chestionare singurului producător-exportator cooperant care a întrunit criteriile de eligibilitate pentru această revizuire (Ranbaxy Laboratories Ltd), precum și Guvernului Indiei. Au fost primite răspunsuri atât de la producătorul respectiv, cât și de la Guvernului Indiei.

(11)

Comisia a colectat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea subvenționării. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(12)

Guvernul Indiei și celelalte părți interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa a se propune modificarea taxei aplicabile singurului producător indian cooperant și prelungirea măsurilor existente pentru toate celelalte societăți care nu au cooperat la prezenta revizuire interimară parțială. De asemenea, li s-a acordat un termen rezonabil pentru a-și prezenta observațiile. Toate observațiile și comentariile au fost luate în considerare în mod corespunzător, astfel cum se prezintă în continuare.

(13)

Produsul reglementat de prezenta revizuire este cel care face obiectul Regulamentului (CE) nr. 713/2005, și anume trihidratul de amoxicilină, trihidratul de ampicilină și cefalexina, care nu se prezintă sub formă de doze măsurate sau în forme sau ambalaje destinate vânzării cu amănuntul, încadrate la codurile NC ex 2941 10 10, ex 2941 10 20 și ex 2941 90 00, originare din India.

(14)

Pe baza informațiilor transmise de Guvernul Indiei și de singurul producător-exportator și pe baza răspunsurilor la chestionarul Comisiei, următoarele sisteme, în cadrul cărora s-ar fi acordat subvenții, au făcut obiectul anchetei:

(15)

Sistemele (a)-(d) menționate mai sus se bazează pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea comerțului exterior”). Această lege autorizează Guvernul Indiei să emită avize privind politica importurilor și a exporturilor. Aceste politici sunt rezumate în documente privind „Politica de import și export”, publicate la fiecare cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate periodic. Un document privind politica de import și export este relevant pentru perioada anchetei de revizuire, și anume planul cincinal privind perioada cuprinsă între 1 septembrie 2004 și 31 martie 2009 (denumit în continuare „documentul pentru politica importurilor și exporturilor 2004-2009”). În plus, Guvernul Indiei definește, de asemenea, procedurile aplicabile documentului pentru politica importurilor și exporturilor 2004-2009 în „Manualul de proceduri – 1 septembrie 2004-31 martie 2009 (volumul I)” [denumit în continuare „manual de proceduri 2004-2009 (volumul I)”]. Acest manual este, de asemenea, actualizat periodic.

(16)

Sistemele de impozit pe venit, menționate anterior la litera (e), se bazează pe Legea impozitului pe venit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor.

(17)

Sistemul creditelor de export, menționat anterior la litera (f), se bazează pe secțiunile 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949 care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să orienteze băncile comerciale cu privire la creditele de export.

(18)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (10) din regulamentul de bază, Comisia a invitat Guvernul Indiei la consultări suplimentare cu privire atât la sistemele modificate, cât și la cele nemodificate, în vederea clarificării situației de fapt cu privire la aceste sisteme și a ajungerii la o soluție reciproc convenită. În urma acestor consultări și în lipsa unei soluții reciproc convenite cu privire la aceste sisteme, Comisia a inclus toate aceste sisteme în ancheta privind subvenționarea.

(19)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctele 4.1.1-4.1.14 din documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și la capitolele 4.1-4.30 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). Acest sistem a fost numit sistemul de licență prealabilă în ancheta de revizuire anterioară care a dus la impunerea de către Regulamentul (CE) nr. 713/2005 a taxei compensatorii definitive actualmente în vigoare.

(20)

Sistemul de autorizare prealabilă cuprinde șase subsisteme, după cum este detaliat la considerentul 21. Aceste subsisteme diferă, între altele, și prin criteriile de eligibilitate. Subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale” ale acestui sistem sunt deschise producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” fabricanților. Producătorii-exportatori care aprovizionează exportatorul final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare” ale sistemului de autorizare prealabilă. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „export prevăzut” menționate la punctul 8.2 din documentul privind politica de import și de export 2004-2009, cum sunt furnizorii unei unități axate pe export, sunt eligibili pentru subsistemul exporturi prevăzute. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile legate de „exporturi prevăzute” în cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” și a „acreditivului intern de tip «back to back»”.

(21)

Autorizațiile prealabile pot fi emise pentru:

(22)

Ca urmare a impunerii de către Regulamentul (CE) nr. 713/2005 a taxelor compensatorii definitive actualmente în vigoare, Guvernul Indiei a modificat sistemul de verificare aplicabil sistemului de autorizare prealabilă. În termeni concreți, în scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat din punct de vedere juridic să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și a utilizării bunurilor procurate pe plan intern sau importate cu scutire de taxe vamale” într-un format specific [capitolele 4.26, 4.30 și anexa 23 la manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I)], și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil extern/contabil de management care emite un certificat în care se declară că registrele prescrise și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform anexei 23 sunt corecte din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, dispozițiile de mai sus se aplică doar în cazul autorizațiilor prealabile emise începând cu 13 mai 2005 inclusiv. Pentru toate autorizațiile prealabile sau licențele prealabile emise înainte de data respectivă, li s-a cerut titularilor să urmeze dispozițiile de verificare aplicabile anterior, și anume să mențină o situație contabilă bună și adecvată a consumului și a utilizării produselor importate în temeiul fiecărei licențe, în formatul specificat în anexa 18 [capitolul 4.30 și anexa 18 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I)].

(23)

În ceea ce privește subsistemele utilizate în cursul perioadei de anchetă de revizuire de către singurul producător-exportator cooperant, și anume exporturile fizice și produse intermediare, atât autorizația de import, cât și obligativitatea de export se fixează, în termeni de volum și valoare, de către Guvernul Indiei și se înscriu în autorizație. În afară de aceasta, în momentul importului sau al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în acest sistem este stabilit de către Guvernul Indiei pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri („SION”). Există norme standard de intrări/ieșiri pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză; acestea sunt publicate în manualul de proceduri 2004-2009 (volumul II). Ca urmare a impunerii de către Regulamentul (CE) nr. 713/2005 a taxelor compensatorii definitive actualmente în vigoare, normele SION pentru produsul respectiv au fost aplicabile doar până în septembrie 2005. Noi norme au fost emise în septembrie 2006 (pentru trihidratul de amoxicilină) și în aprilie 2007 (pentru trihidratul de ampicilină și cefalexină). Între timp, s-au aplicat norme ad hoc.

(24)

Elementele materiale importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la data eliberării autorizației (24 luni, cu două prelungiri posibile, fiecare de câte șase luni).

(25)

Ancheta de revizuire a stabilit că materiile prime au fost importate în temeiul unor autorizații/licențe diferite și al unor norme SION diferite și apoi au fost amestecate și încorporate fizic în procesul de producție al aceluiași bun exportat. Luând în considerare cele de mai sus, nu s-a putut stabili dacă cerințele normelor SION, stipulate în licențe/autorizații specifice, cu privire la elementele scutite de taxe vamale depășesc materialul necesar producerii cantității de referință a produsului de export.

(26)

Ancheta de revizuire a stabilit și că cerințele de verificare stipulate de Guvernul Indiei ori nu au fost onorate, ori nu au fost testate încă în practică. Pentru licențele prealabile emise înainte de 13 mai 2005 nu au existat consumul necesar efectiv și registrele de inventar (de exemplu, anexa 18). Pentru autorizațiile prealabile emise după 13 mai 2005 au fost folosite consumul necesar efectiv și registrele de inventar, dar Guvernul Indiei nu verificase încă dacă aceste registre erau conforme cu cerințele documentului privind politica de import și de export. În cazul din urmă, registrele au fost doar verificate de un expert contabil extern, după cum se cere în legislația indiană relevantă menționată la considerentul 22. Cu toate acestea, cu privire la modalitatea de desfășurare a procesului de certificare nu au fost păstrate evidențe nici de către societate, nici de către expertul contabil. Nu a existat un plan de audit sau orice alte materiale justificative ale auditului efectuat, nu a fost înregistrată nicio informație privind metodologia folosită și cerințele specifice necesare unei munci atât de scrupuloase care necesită cunoștințe tehnice detaliate privind procesele de producție, cerințele documentului privind politica de import și de export și procedurile contabile. Ținând cont de această situație, se consideră că exportatorul anchetat nu a putut să demonstreze că au fost întrunite dispozițiile relevante ale documentului privind politica de import și de export.

(27)

Singurul producător cooperant a formulat comentarii cu privire la sistemul de autorizații prealabile. Societatea a susținut că, în ciuda situației descrise la considerentul 24, s-a putut stabili dacă cerințele normelor SION stipulate prin autorizații specifice depășesc materialele necesare pentru producerea cantității de referință a produsului de export și că societatea a menținut o evidența reală a consumului într-o manieră foarte meticuloasă. În acest sens, se observă că evidențele efective privind producția confirmă că nu s-a putut stabili un standard fiabil per autorizație eliberată (de exemplu, materialele necesare pentru producerea cantității de referință) luând în considerare diversele norme SION aplicabile și amestecul incoerent de materii prime folosite în producție. Mai mult, s-a descoperit că materiile prime care fac subiectul sistemului au fost folosite pentru alte produse decât cel în cauză. Astfel, a devenit imposibilă orice încercare de calculare a randamentului aferent produsului care face obiectul anchetei. Mai mult, încălcând dispozițiile relevante ale Guvernului Indiei, societatea nu a menținut evidența de consum cerută prin documentul privind politica de import și de export (de exemplu, anexa 18) al cărei scop este de a oferi o modalitate cuprinzătoare de monitorizare și verificare a producției efective. Societatea a susținut, de asemenea, că articolul 26 alineatul (1) din regulamentul de bază nu împuternicește Comisia să examineze dosarele expertului contabil independent. Conform societății, certificatul trebuie acceptat dacă nu există motive să se creadă că expertul contabil a oferit o certificare falsă. În acest sens, se reamintește că procesul de verificare efectuat de expertul contabil și eliberarea certificatului relevant fac parte din sistemul de verificare introdus de Guvernul Indiei prin documentul său privind politica de import și de export, așa cum este descris la considerentul 22. Prin urmare, Comisia a fost obligată să examineze dacă sistemul de verificare de mai sus a fost efectiv aplicat. În afară de aceasta, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 alineatul (8) din regulamentul de bază, Comisia a trebuit să examineze informațiile oferite pe parcursul anchetei pe care se bazează rezultatele.

Faptul că nici societatea, nici expertul contabil nu au o evidență a verificărilor efectuate pentru emiterea certificatului stipulat prin documentul privind politica de import și de export demonstrează că societatea nu a putut dovedi întrunirea dispozițiilor relevante din documentul privind politica de import și de export. Societatea a pus în discuție faptul că Guvernul Indiei încă nu a verificat conformitatea registrelor sale cu cerințele politicii privind politica de import și de export, dar nu a oferit nicio probă concretă care să susțină acest lucru. S-a argumentat, de asemenea, că consumul real al singurului producător cooperant fusese mai mare decât normele SION pentru fiecare element și că nu exista o remitere excesivă a taxelor. Cu toate acestea, luându-se în considerare situația reală găsită la fața locului (și anume, un amestec de elemente și bunuri produse, utilizarea de norme SION diferite, lipsa registrelor de consum real stipulate prin documentul privind politica de import și de export) și în așteptarea efectuării etapelor finale de verificare de către Guvernul Indiei, orice calcul privind consumul efectiv și remiterea excesivă consecutivă a taxelor per autorizație/licență și normă SION nu a fost fezabil. Prin urmare, toate aserțiunile de mai sus au trebuit să fie respinse. În cele din urmă, societatea a oferit comentarii privind o eroare de calcul care a fost considerată ca probă și care a fost luată în considerare la calculul valorii subvenției.

(28)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume, o contribuție financiară din partea Guvernului Indiei, care a conferit un avantaj exportatorului investigat.

(29)

În plus, sistemele de autorizații prealabile „exporturi fizice” și pentru „bunuri intermediare” sunt în mod clar condiționate în drept de rezultatele obținute la export, și sunt, prin urmare, considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără un angajament de export.

(30)

Niciunul dintre cele două subsisteme utilizate în cazul de față nu poate fi considerat sistem autorizat de rambursare de taxe sau sistem de rambursare pentru elementele substitutive în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de rambursare) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de rambursare pentru elementele substitutive) la regulamentul de bază. Guvernul Indiei nu a aplicat eficient sistemul sau procedura care permite să se verifice care elemente sunt consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantități (anexa II secțiunea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de rambursare pentru elementele substitutive, anexa III secțiunea II punctul 2 din regulamentul de bază). Normele SION nu pot fi considerate un sistem de verificare al consumului efectiv, întrucât elementele importate cu scutire de taxe vamale în temeiul unor autorizații/licențe cu diferite randamente SION sunt amestecate în același proces de producție cu un bun destinat exportului. Acest tip de proces nu permite Guvernului Indiei să verifice cu suficientă precizie ce cantitate de elemente a fost consumată în producția de export și conform cărui etalon SION ar trebui comparate. Mai mult, Guvernul Indiei nu a efectuat sau nu a finalizat încă un control efectiv realizat pe baza unui registru de consum efectiv ținut corect. În plus, Guvernul Indiei nu a efectuat o verificare suplimentară pe baza elementelor efective implicate, astfel cum ar fi trebuit să procedeze în lipsa unui sistem de verificare aplicat efectiv (anexa II secțiunea II punctul 5 și anexa III secțiunea II punctul 3 din regulamentul de bază). În cele din urmă, implicarea unui expert contabil în procesul de verificare nu a dus la îmbunătățirea sistemului de verificare, întrucât nu există reguli detaliate cu privire la modalitatea în care experții contabili ar trebui să realizeze sarcinile care le-au fost încredințate, iar informațiile prezentate în cursul anchetei nu au putut garanta îndeplinirea regulilor menționate mai sus și incluse în regulamentul de bază.

(31)

Prin urmare, cele două subsisteme prezente fac obiectul unor măsuri compensatorii.

(32)

În lipsa unor sisteme autorizate de rambursare a taxelor sau a unor sisteme de rambursare pentru elementele substitutive, beneficiul compensator este reprezentat de remiterea valorii totale a taxelor de import datorate în mod normal asupra importurilor de elemente. În acest sens, se remarcă faptul că regulamentul de bază nu doar oferă modalitatea de compensare a remiterii excesive a taxelor. În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, doar remiterea excesivă a taxelor poate face obiectul unor măsuri compensatorii în cazul în care sunt îndeplinite condițiile menționate în anexele II și III la regulamentul de bază, iar aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unei proceduri de monitorizare adecvate, excepția pentru sistemele de rambursare menționată anterior nu este aplicabilă și se aplică regula normală de compensare a valorii taxelor neachitate (venituri nepercepute), mai degrabă decât a oricărei pretinse remiteri excesive. În conformitate cu anexa II secțiunea II și cu anexa III secțiunea II din regulamentul de bază, obligația de a calcula remiterea excesivă nu îi revine autorității responsabile cu ancheta. Dimpotrivă, articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază îi impune numai sarcina de a stabili probe suficiente pentru a respinge adecvația unui pretins sistem de verificare.

(33)

Valoarea subvenției acordate exportatorului care a folosit sistemul autorizațiilor prealabile a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxe vamale de bază și taxe vamale suplimentare speciale) asupra materialelor importate conform celor două subsisteme folosite pentru produsul respectiv în perioada anchetei de revizuire (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, comisioanele plătite în mod obligatoriu pentru a avea dreptul la subvenție au fost deduse din valorile subvențiilor în cazul unor cereri justificate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvențiilor au fost considerate pentru cifra de afaceri realizată prin exportul produsului în cauză pe parcursul anchetei de revizuire ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(34)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 8,2 %.

(35)

Descrierea detaliată a DEPBS este cuprinsă la punctul 4.3 din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2004-2009 și în capitolul 4 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(36)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(37)

Un exportator eligibil poate solicita credite DEBPS care să corespundă unui procentaj din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Guvernul Indiei a stabilit astfel de niveluri DEBPS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză, pe baza normelor SION, ținând seama de presupusa parte de elemente importate din produsul exportat și de incidența taxelor vamale aplicabile acestor importuri, fie că acestea au fost sau nu achitate.

(38)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate prin acest sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților din India o declarație care să precizeze că exportul este efectuat în temeiul DEPBS. Pentru ca bunurile să poată fi exportate, autoritățile vamale din India eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție care indică, printre altele, valoarea creditului DEBPS pentru această tranzacție de export. În acest moment, exportatorul cunoaște avantajul de care urmează să beneficieze. Odată ce avizul de expediție a fost eliberat de către autoritățile vamale, Guvernul Indiei nu mai poate reveni asupra deciziei de acordare a creditului DEBPS. Nivelul DEBPS aplicabil calculului pentru beneficiul acordat este cel în vigoare în momentul declarației de export. Prin urmare, modificarea retroactivă a nivelului beneficiului nu este posibilă.

(39)

Creditele DEBPS pentru taxele de import sunt liber transferabile și au o valabilitate de 12 luni de la data acordării. Aceste credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate asupra oricărui import ulterior de bunuri care nu sunt supuse unor restricții de import, cu excepția mijloacelor de producție. Produsele astfel importate pot fi vândute pe piața internă (în acest caz, sunt supuse taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel.

(40)

Cererile de credite DEBPS se efectuează electronic și pot acoperi o cantitate nelimitată de tranzacții de export. De facto, nu există niciun termen strict pentru aceste tipuri de cereri. Sistemul electronic folosit pentru administrarea DEBPS nu exclude în mod automat tranzacțiile de export efectuate în afara termenilor limită de trimitere menționate în capitolul 4.47 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). În plus, după cum se stipulează în mod clar în capitolul 9.3 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I), cererile primite după expirarea termenelor limită pot fi întotdeauna luate în considerare, dar li se va impune o mică taxă de penalizare (de exemplu, 10 % din credite).

(41)

În urma comunicării informațiilor, singurul exportator cooperant a oferit comentarii cu privire la sistemul DEPBS. Societatea a susținut că beneficiul oferit de acest sistem nu trebuie să facă obiectul unor măsuri compensatorii întrucât beneficiul nu fusese folosit pentru produsul în cauză. Cu toate acestea, societatea nu a oferit niciun argument care să poată contracara aplicările practice ale sistemului, după cum se stipulează la considerentele 37-40. Societatea a susținut și că doar valoarea de credit a exporturilor efectuate în timpul perioadei de anchetă de revizuire ar trebui folosită pentru calcularea beneficiului de taxe oferit, dar nu a oferit probe concrete care să explice de ce metodologia de calcul folosită atât în prezent, cât și în ancheta anterioară, care a dus la impunerea măsurilor existente, nu este conformă cu dispozițiile regulamentului de bază. Prin urmare, aceste pretenții au trebuit a fi respinse. În cele din urmă, societatea a oferit comentarii privind o eroare de calcul care a fost considerată ca probă și care a fost luată în considerare la calculul valorii subvenției.

(42)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditul DEBPS constituie o contribuție financiară din partea Guvernului Indiei, deoarece acesta este utilizat în cele din urmă pentru compensare taxelor de import, diminuând astfel veniturile din taxe vamale ale Guvernului Indiei, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, creditul DEBPS conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditatea.

(43)

Sistemul DEBPS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și este, prin urmare, specific, făcând obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(44)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare sau un sistem de rambursare pentru elementele substitutive în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de rambursare) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de rambursare pentru elementele substitutive) la regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu este calculată în funcție de cantitatea efectivă de elemente utilizate. În afară de aceasta, nu există niciun sistem sau procedură care permite să se verifice care elemente sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În final, exportatorii pot beneficia de avantajele sistemului, fie că importă sau nu elemente. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat elemente. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate elementele pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele utilizate ca elemente pot beneficia de avantajele DEBPS.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 5 din regulamentul de bază și metodologia de calcul folosită pentru acest sistem în Regulamentul (CE) nr. 713/2005, valoarea subvenției compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul acordat beneficiarului, constatat pe parcursul anchetei de revizuire. În această privință, s-a considerat că beneficiul este obținut în momentul tranzacției de export efectuate în temeiul acestui sistem. În acest moment, Guvernul Indiei nu mai percepe taxe vamale, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale au eliberat avizul de expediție care precizează, printre altele, valoarea creditului DEBPS care trebuie acordat pentru tranzacția de export respectivă, Guvernul Indiei nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției sau pentru stabilirea valorii sale. O eventuală modificare a nivelurilor DEBPS între exportul efectiv și eliberarea unei licențe DEBPS nu are efect retroactiv asupra nivelului beneficiului acordat. În afară de aceasta, singurul producător-exportator cooperant a contabilizat creditele DEBPS pentru taxele de import pe baza principiilor contabilității de angajamente drept venit în momentul tranzacției de export.

(46)

La prezentarea unor cereri justificate, comisioanele plătite în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din credite astfel stabilite pentru a obține valoarea subvenției (numărător), în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvenției au fost raportate pentru cifra de afaceri totală realizată la export pe parcursul anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(47)

Nivelul subvenției stabilite conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 2,1 %.

(48)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctul 5 din documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 5 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(49)

Sistemul este deschis producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” fabricanților și furnizorilor de servicii.

(50)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe mijloace de producție (noi și, începând cu aprilie 2003, uzate, cu o vechime de cel mult zece ani) în condițiile unor taxe vamale reduse. În acest scop, Guvernul Indiei eliberează, la cerere, o licență EPCGS, în schimbul unui comision. Din aprilie 2000, se aplică un nivel redus al taxei de import, de 5 %, tuturor mijloacelor de producție importate în temeiul acestui sistem. Până la 31 martie 2000, se aplica un nivel efectiv al taxelor vamale, de 11 % (inclusiv o suprataxă de 10 %) sau, în cazul importurilor cu valoare ridicată, o taxă de nivel zero. Pentru a îndeplini obligația de export, mijloacelor de producție importate trebuie să fie folosite pentru fabricarea unei anumite cantități de produse de export într-o anumită perioadă.

(51)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze mijloace de producție de pe piața internă. În acest caz, producătorul național de mijloace de producție poate să profite de acest beneficiu și să importe cu scutire de taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor în cauză. Alternativ, acesta poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul mijloacelor de producție livrate titularului licenței EPCGS.

(52)

În urma comunicării informațiilor, singurul exportator cooperant a oferit comentarii cu privire la EPCGS. Societatea a susținut că, pe baza principiilor contabile general acceptate, mijloacele de producție sunt consumate în procesul de producție. În acest sens, se remarcă faptul că societatea nu a putut dovedi această afirmație prin menționarea explicită a așa-numitelor principii contabile general acceptate și prin oferirea unei analize privind dispozițiile relevante ale acestui sistem din documentul privind politica de import și de export, precum și a unei definiții a elementelor consumate în procesul de producție, după cum se stipulează în anexa II la regulamentul de bază. Aceasta a argumentat, de asemenea, că durata de amortizare a societății ar fi trebuit folosită drept durată normală de amortizare. Cu toate acestea, o astfel de abordare contravine dispozițiilor relevante ale articolului 7 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse. În cele din urmă, societatea a oferit comentarii privind o eroare de calcul care a fost considerată ca probă și care a fost luată în considerare la calculul valorii subvenției.

(53)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea Guvernului Indiei, deoarece această concesie diminuează veniturile din taxe vamale ale Guvernului Indiei, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, această reducere conferă un avantaj exportatorului în măsura în care taxele economisite la import îi îmbunătățesc lichiditatea.

(54)

În afară de aceasta, EPCGS este condiționat în drept de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără un angajament de a exporta. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și că face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(55)

În cele din urmă, acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare sau un sistem de rambursare pentru elementele substitutive în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Mijloacele de producție nu sunt incluse în astfel de sistemele autorizate, după cum se specifică în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație a produselor exportate.

(56)

Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate aplicate asupra mijloacelor de producție importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor mijloace de producție în industria antibioticelor. Pe baza practicilor consacrate, valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită perioadei anchetei de revizuire, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale din India în perioada anchetei de revizuire a fost considerată adecvată în acest scop. La prezentarea unor cereri justificate, comisioanele plătite în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost considerată pentru cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de revizuire ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(57)

Nivelul subvenției stabilite conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 0,1 %.

(58)

Detaliile privind acest sistem sunt cuprinse în circulara de bază DBOD nr. DIR (Exp). BC 01/04.02.02/2007-08 a băncii Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”), care se adresează tuturor băncilor comerciale din India.

(59)

Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori.

(60)

Prin acest sistem, RBI fixează obligatoriu un plafon maxim pentru ratele dobânzilor aplicabile creditelor de export, atât în rupii, cât și în valută, pe care băncile comerciale le pot aplica unui exportator. Sistemul ECS cuprinde două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere („packing credit”) care cuprind creditele acordate unui exportator pentru finanțarea achiziției, a prelucrării, a fabricării, a ambalării și/sau a expedierii bunurilor înainte de export și creditele de export după expediere care cuprind împrumuturile de capital circulant acordate pentru finanțarea creanțelor la export. RBI solicită, de asemenea, băncilor să consacre o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor.

(61)

Datorită acestei circulare de bază a RBI, exportatorii pot obține credite de export în condițiile unor rate preferențiale ale dobânzilor în raport cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale normale (credite către societăți), care sunt stabilite numai în condițiile pieței. Diferența între rate s-ar putea diminua în cazul societăților cu un profil de creditare bun. De fapt, societățile cu un profil de creditare ridicat ar putea obține credite de export și credite comerciale în aceleași condiții.

(62)

În urma comunicării informațiilor, singurul exportator cooperant a oferit comentarii cu privire la acest sistem. Societatea a argumentat că (i) nu există finanțare publică în creditul de export acordat în valută, (ii) ratele scăzute ale creditelor sale de export în valută s-au datorat profilului ridicat de creditare al societății și (iii) rata dobânzii de referință pentru creditul în valută nu trebuie să fie aceeași cu cea folosită la creditul în rupii indiene. În acest sens, se remarcă faptul că atât creditul de export în rupii indiene, cât și cel în valută sunt cuprinse în aceeași circulară de bază a RBI, cu aplicările practice descrise la considerentele 60 și 61, ale cărei dispoziții detaliate și restrictive demonstrează că finanțarea creditelor de export în valută și ratele dobânzii aplicate sunt legate de directive clare impuse de guvern. În ceea ce privește rata de referință, se remarcă faptul că aceasta a fost raportată de societate la creditul său în rupii indiene și, în conformitate cu politicile relevante ale circularei de bază a RBI, exportatorii au posibilitatea de a trece în mod liber pentru aceeași tranzacție de export de la creditul în rupii la creditul în valută. Prin urmare, se consideră adecvată folosirea drept referință a singurei rate raportate de societate ca rată normală a dobânzii în India. Ca atare, aceste pretenții au trebuit a fi respinse. În cele din urmă, societatea a oferit comentarii privind o eroare de calcul care a fost considerată ca probă și care a fost luată în considerare la calculul valorii subvenției.

(63)

Ratele preferențiale ale dobânzii, stabilite prin circulara de bază a RBI menționată la considerentul 58, pentru creditele acordate în cadrul sistemului ECS, pot diminua costurile aferente dobânzilor ale unui exportator, în comparație cu costurile de credit stabilite strict în condițiile pieței, conferindu-i astfel acestuia un avantaj în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Finanțarea exporturilor nu este, în sine, mai sigură decât finanțarea internă. De fapt, aceasta este considerată în general mai riscantă, iar valoarea garanției cerute pentru un anumit credit, indiferent de obiectul finanțării, este o decizie pur comercială a unei anumite bănci comerciale. Diferențele între ratele diferitelor bănci sunt rezultatul metodei RBI de stabilire a unor rate maxime de împrumutare pentru fiecare bancă comercială, în mod individual. În plus, băncile comerciale nu ar fi obligate să acorde clienților care obțin finanțarea exporturilor o rată a dobânzii mai avantajoasă pentru creditele de export în valută.

(64)

Deși creditele preferențiale din acest sistem sunt acordate de către bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare din partea unui guvern în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. În acest context, ar trebui remarcat faptul că nici articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, nici acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii nu prevăd o încărcare a bugetului public, de exemplu rambursări acordate băncilor comerciale de către Guvernul Indiei, pentru a constitui o subvenție. În acest sens, este suficient ca autoritățile publice să solicite îndeplinirea funcțiilor enumerate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iii) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și este, prin urmare, inclus în definiția „guvernului” menționată la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază. RBI este o bancă 100 % publică, urmărește obiectivele politicii de stat, de exemplu politica monetară, iar conducerea sa este numită de Guvernul Indiei. RBI emite ordine care trebuie urmate de către organismele private, în conformitate cu sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) liniuța a doua din regulamentul de bază, având în vedere că băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile impuse, printre altele, în ceea ce privește plafonul maxim al ratelor dobânzii pentru creditele de export stabilite în circulara de bază a RBI și obligația impusă de RBI băncilor comerciale de a consacra o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor. Aceste ordine obligă băncile comerciale să își exercite funcțiile enumerate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, în acest caz împrumuturi sub forma unor finanțări preferențiale ale exporturilor. Acest transfer direct de fonduri sub formă de împrumuturi acordate în anumite condiții ține, în mod normal, de autoritățile publice, fără ca practica urmată să fie de fapt diferită de practica pe care o urmează în mod normal autoritățile publice, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Se consideră că această subvenție este specifică și că are caracter compensator, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt aplicabile numai în cazul finanțării tranzacțiilor de export. Prin urmare, subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, conform articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(65)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre dobânda plătită pentru creditele de export utilizate în perioada anchetei de revizuire și rata dobânzii care ar fi fost plătită pentru creditele comerciale obișnuite folosite de către singurul producător-exportator cooperant. Această valoare a subvenției (numărător) a fost considerată pentru cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de revizuire ca un numitor adecvat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(66)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 1,3 %.

(67)

Conform acestui sistem, exportatorii pot beneficia de o scutire parțială de impozit pe veniturile obținute din vânzările la export. Această exonerare are drept temei juridic secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe venit.

(68)

Această dispoziție a fost anulată începând cu anul de evaluare 2005-2006 (și anume pentru anul fiscal de la 1 aprilie 2004 la 31 martie 2005). Astfel, secțiunea 80HHC din Legea privind impozitul pe venit nu oferă niciun beneficiu după 31 martie 2004. Singurul producător-exportator cooperant nu a folosit niciun beneficiu al acestui sistem în perioada anchetei de revizuire. Prin urmare, având în vedere că acest sistem a fost anulat, nu va face obiectul unor măsuri compensatorii, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(69)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe venit.

(70)

Acest sistem este deschis societăților din sectorul biotehnologiei sau a căror activitate constă în producția de medicamente și de alte produse farmaceutice, produse chimice, echipamente electronice, calculatoare, echipamente de telecomunicații sau orice alt produs sau articol precizat.

(71)

Pentru orice cheltuială (cu excepția achiziționării de terenuri sau de clădiri) privind facilitățile interne de cercetare și dezvoltare, aprobată de Ministerul Cercetării Științifice și Industriale din India, se poate deduce o sumă echivalentă cu 150 % din costurile suportate de facto în vederea stabilirii impozitului pe venit. Astfel, printr-o deducere de 50 % a cheltuielilor fictive (adică cheltuielile care nu au fost suportate în realitate), baza de impozitare și, în consecință, impozitul pe venit se reduc în mod artificial.

(72)

Nu a fost transmis niciun comentariu cu privire la ITIRAD în urma comunicării informațiilor.

(73)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea artificială a bazei de impozitare în conformitate cu secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe venit constituie o contribuție financiară din partea Guvernului Indiei, deoarece această reducere diminuează venitul Guvernului Indiei din taxele pe venit, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, reducerea impozitului pe venit conferă un beneficiu societății, deoarece îi îmbunătățește lichiditatea.

(74)

Formularea din secțiunea 35(2AB) din Legea privind impozitul pe venit dovedește că sistemul este specific de jure în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și face, prin urmare, obiectul unor măsuri compensatorii. Posibilitatea de a beneficia de acest sistem nu este condiționată de criterii obiective, care ar trebui să fie neutre în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Beneficiile acordate prin acest sistem sunt disponibile doar anumitor industrii, întrucât Guvernul Indiei nu a pus acest sistem la dispoziția tuturor sectoarelor. Această restricție face ca prezentul sistem să fie specific, deoarece categoria „grup de industrii”, menționată la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, este sinonimă cu restricția pentru anumite sectoare. Această restricție nu este de natură economică, nici orizontală în aplicare, așa cum este o restricție a numărului de angajați sau a mărimii întreprinderii.

(75)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței de impozit pe venit pentru perioada anchetei de revizuire, în funcție de aplicarea sau neaplicarea dispozițiilor secțiunii 35(2AB) din Legea privind impozitul pe venit. Această valoare a subvenției (numărător) a fost considerată pentru cifra de afaceri totală realizată în perioada anchetei de revizuire ca un numitor adecvat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția se referă la toate vânzările, atât la cele interne, cât și la cele pentru export, și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(76)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 0,1 %.

(77)

Descrierea detaliată a acestui sistem este cuprinsă la punctul 3.9 din documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și în capitolul 3.20 din manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I).

(78)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem.

(79)

Prin acest sistem, exporturile tuturor produselor în țări notificate prin anexa 37-C la manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I) beneficiază de un credit de taxe echivalent cu 2,5 % din valoarea FOB a produselor exportate prin acest sistem. Anumite tipuri de activități de export sunt excluse din sistem, ca de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri expediate, exporturile prevăzute, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export. Sunt, de asemenea, excluse din acest sistem anumite tipuri de produse, ca de exemplu diamantele, metalele prețioase, minereurile, cerealele, zahărul și produsele petroliere.

(80)

Creditele de taxe obținute prin acest sistem sunt liber transferabile și valabile pe o perioadă de 24 luni de la data emiterii certificatului relevant privind dreptul la credite. Aceste credite pot fi utilizate pentru achitarea taxelor vamale datorate la importurile ulterioare de orice elemente sau bunuri, inclusiv mijloace de producție.

(81)

Certificatul privind dreptul la credite este eliberat din portul din care au fost efectuate exporturile după realizarea acestora sau expedierea bunurilor. Atâta vreme cât solicitantul oferă autorităților copii ale tuturor documentelor de export relevante (de exemplu, ordine de export, facturi, avize de expediere, certificate de realizare bancare), Guvernul Indiei nu mai poate reveni asupra deciziei de acordare a creditelor pentru taxe.

(82)

În urma comunicării informațiilor, singurul exportator cooperant a oferit comentarii cu privire la acest sistem. Societatea a argumentat că sistemul implică din punct de vedere geografic alte țări și că nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii din partea CE. Cu toate acestea, nu a putut combate nici aplicările practice ale sistemului și nici modalitatea în care este folosit beneficiul acestuia, după cum se stipulează la considerentele 79 și 81. Prin urmare, această pretenție a fost respinsă. În cele din urmă, societatea a oferit comentarii privind o eroare de calcul care a fost considerată ca probă și care a fost luată în considerare la calculul valorii subvenției.

(83)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditele pentru taxe prin acest sistem constituie o contribuție financiară din partea Guvernului Indiei, deoarece acestea sunt utilizate în cele din urmă pentru compensarea taxelor de import, diminuând astfel veniturile Guvernului Indiei din taxe, care în mod normal s-ar cuveni a fi percepute. În plus, acestea conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățesc lichiditatea.

(84)

Mai mult, FMS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export și, prin urmare, are caracter specific și compensator în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(85)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare sau un sistem de rambursare pentru elementele substitutive în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul nu respectă normele stricte enunțate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele privind rambursarea) și în anexa III (definiția și normele privind rambursarea pentru elementele substitutive) la regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu este calculată în funcție de cantitatea efectivă de elemente utilizate. Nu există în funcțiune niciun sistem sau procedură care permite să se verifice care elemente sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată excesivă a taxelor de import în sensul anexei I punctul (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Exportatorii pot beneficia de sistemul concentrat pe anumite piețe chiar dacă nu importă deloc elemente. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat vreun element. În consecință, chiar și exportatorii care își achiziționează toate elementele de pe piața internă și care nu importă niciunul dintre produsele utilizate ca elemente sunt îndreptățiți să beneficieze de FMS. În plus, un exportator poate folosi creditele de taxe obținute prin FMS pentru a importa mijloace de producție, deși mijloacele de producție nu sunt acoperite de sistemele autorizate de rambursare de taxe, după cum se stipulează în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate.

(86)

Suma subvențiilor compensatorii a fost calculată ca beneficiu acordat primitorului, care în perioada anchetei de revizuire s-a observat că este contabilizat de producătorul-exportator cooperant pe baza principiilor contabilității de angajament drept venit în momentul tranzacției de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției (numărător) a fost considerată pentru cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de revizuire ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(87)

Nivelul subvenției stabilite conform acestui sistem pentru perioada anchetei de revizuire pentru singurul producător cooperant se ridică la 0,1 %.

(88)

Se reamintește că, în Regulamentul (CE) nr. 713/2005, valoarea subvențiilor compensatorii, exprimate ad valorem, a fost de 35,1 % pentru singurul producător-exportator care a cooperat la prezenta anchetă de revizuire parțială interimară.

(89)

Pe parcursul prezentei revizuiri parțiale interimare, valoarea subvențiilor compensatorii exprimate ad valorem a fost de 11,9 %, după cum este detaliat mai jos:

(90)

Luând în considerare cele de mai sus, se ajunge la concluzia că nivelul de subvenționare în ceea ce privește singurul producător-exportator cooperant a scăzut.

(91)

În conformitate cu prevederile articolului 19 din regulamentul de bază și cu motivele inițierii prezentei revizuiri parțiale interimare enumerate la punctul 3 din avizul de inițiere, se stabilește că nivelul de subvenționare aferent singurului producător cooperant a scăzut de la 35,1 % la 11,9 % și, prin urmare, nivelul taxei compensatorii impuse acestui producător-exportator prin Regulamentul (CE) nr. 713/2005 trebuie modificat în mod corespunzător.

(92)

În acest sens, se reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 713/2005, nivelul de subvenționare a Ranbaxy Laboratories Ltd a fost mai mare decât nivelul de eliminare a prejudiciului. În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, taxa mai mică reprezentând nivelul de eliminare a prejudiciului a fost considerată adecvată pentru îndepărtarea prejudiciului adus industriei comunitare și, prin urmare, nivelul taxelor compensatorii aplicabile importurilor de la Ranbaxy Laboratories Ltd a fost stabilit la 30,3 %.

(93)

Luându-se în considerare cele de mai sus și dat fiind că nivelul subvențiilor este acum mai mic decât nivelul de eliminare a prejudiciului, nivelul individual per societate pentru taxele compensatorii aplicabil singurului producător-exportator cooperant, Ranbaxy Laboratories Ltd, este stabilit la 11,9 %.

(94)

În ceea ce privește toate celelalte societăți care nu au cooperat la prezenta revizuire parțială interimară, se observă faptul că modalitățile efective ale sistemelor anchetate și caracterul lor compensator nu s-au modificat față de ancheta anterioară. Prin urmare, nu există niciun motiv de recalculare a nivelurilor subvențiilor și a taxelor aferente pentru societățile care nu au cooperat la prezenta revizuire parțială interimară. În consecință, nivelurile taxelor aplicabile tuturor celorlalte părți, cu excepția Ranbaxy Laboratories Ltd, menționate la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 713/2005, rămân neschimbate.

(95)

Nivelurile individuale per societate pentru taxele compensatorii specificate în prezentul regulament reflectă situația descoperită în timpul revizuirii parțiale interimare. Acestea se aplică, prin urmare, numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile asociate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și sunt supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(96)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri de taxe individuale compensatorii (de exemplu, ca urmare a unei modificări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (4) și trebuie să cuprindă toate informațiile relevante, în special cu privire la orice modificare a activităților societății, legate de producție, de vânzările interne și de vânzările la export, care rezultă, de exemplu, în urma acestei modificări de denumire sau a modificărilor intervenite în cadrul entităților de producție sau de vânzare. Dacă este cazul, și după consultarea comitetului consultativ, Comisia este împuternicită prin prezentul document să modifice regulamentul în mod corespunzător prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri de taxe individuale,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/14

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/16

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1165/98 a stabilit un cadru comun pentru întocmirea de statistici comunitare pe termen scurt privind ciclul economic.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1503/2006 al Comisiei din 28 septembrie 2006 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1165/98 al Consiliului privind statisticile pe termen scurt, în ceea ce privește definițiile variabilelor, lista variabilelor și frecvența de elaborare a datelor (2) a prevăzut definiții metodologice ale variabilelor utilizate în cadrul statisticilor pe termen scurt.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 657/2007 al Comisiei din 14 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1165/98 al Consiliului privind statisticile pe termen scurt în ceea ce privește stabilirea sistemelor europene de eșantionare (3) a specificat normele și condițiile care privesc transmiterea datelor de către statele membre care participă la sistemele europene de eșantionare destinate statisticilor pe termen scurt.

(4)

Ca urmare a adoptării Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (4) și a Regulamentului (CE) nr. 451/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3696/93 al Consiliului (5), este necesară actualizarea listei variabilelor, a nivelurilor de defalcare și de agregare care se aplică anumitor variabile, precum și a normelor și condițiilor privind sistemele europene de eșantionare.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/21

(1)

Normele de aplicare a anumitor dispoziții din Directiva 2008/55/CE sunt stabilite în Directiva 2002/94/CE a Comisiei (2). Cu toate acestea, experiența a arătat că o directivă, din cauza naturii ei juridice, nu este cel mai eficient instrument juridic pentru a atinge obiectivul de a avea o procedură uniformă de asistență reciprocă. În consecință, este oportună înlocuirea directivei cu un regulament.

(2)

În vederea facilitării schimbului de informații între autoritățile competente din statele membre, toate solicitările de asistență, documentele însoțitoare și informațiile ar trebui, în măsura posibilului, să fie comunicate prin mijloace electronice.

(3)

Pentru a se asigura că datele și informațiile corespunzătoare sunt transmise ar trebui stabilite modele de formulare pentru cererile de asistență reciprocă între autoritățile naționale din statele membre. Ar trebui să fie posibilă actualizarea structurii și formatului formularelor electronice fără modificarea modelelor, pentru a putea adapta aceste formulare cerințelor și posibilităților sistemului de comunicare electronică, cu condiția ca cererile să conțină ansamblul de date și informații prevăzute.

(4)

Pentru a permite Comisiei să evalueze periodic efectul și eficiența procedurilor stabilite în Directiva 2008/55/CE, este necesar să se stabilească ca anumite informații să fie comunicate Comisiei anual de statele membre.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de recuperare,

1.

transmitere „prin mijloace electronice” înseamnă transmitere prin intermediul unor echipamente electronice de prelucrare a datelor, inclusiv compresie digitală, prin cablu, radio, procedee optice sau orice alt procedeu electromagnetic;

2.

„rețea RCC/ISC” înseamnă platforma comună bazată pe Rețeaua Comună de Comunicații (RCC) și Interfața Sistemului Comun (ISC), puse la punct de Comunitate pentru a asigura toate transmisiile prin mijloace electronice între autoritățile competente din domeniul vamal și fiscal.

1.

debitorul;

2.

orice altă persoană care este obligată la plata creanței în conformitate cu dispozițiile în vigoare în statul membru în care își are sediul autoritatea solicitantă (denumit în continuare „statul membru al autorității solicitante”);

3.

orice terț care deține bunuri aparținând uneia dintre persoanele menționate la punctul 1 sau 2.

(a)

confirmă primirea cererii;

(b)

solicită autorității solicitante să completeze cererea în cazul în care în aceasta nu conține informațiile și celelalte elemente prevăzute la articolul 7 din Directiva 2008/55/CE.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/44

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2584/2000 al Comisiei din 24 noiembrie 2000 privind instituirea unui sistem de comunicare a informațiilor cu privire la anumite livrări de carne de vită, mânzat și porc pe cale rutieră către teritoriul Federației Ruse (2) a fost modificat în mod substanțial (3). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat.

(2)

Articolul 2 din Protocolul nr. 2 privind asistența administrativă reciprocă în vederea aplicării corecte a legislației vamale, anexat la Acordul de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte (4), prevede că părțile trebuie să își acorde asistență reciproc pentru a se asigura că legislația vamală este corect aplicată, în special prin prevenirea, descoperirea și investigarea cazurilor de încălcare a legislației respective. În vederea punerii în aplicare a asistenței administrative, Comisia, reprezentată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (denumit în continuare „OLAF”) și autoritățile ruse au încheiat un acord care instituie un mecanism pentru comunicarea informațiilor cu privire la circulația bunurilor între Comunitate și Federația Rusă.

(3)

În cadrul acestei asistenței administrative, în special în legătură cu transportul produselor din carne de vită, mânzat și porc destinate Federației Ruse, trebuie stabilite informațiile pe care comercianții sunt obligați să le furnizeze autorităților competente ale statelor membre, precum și sistemul de comunicare a respectivelor informații între autoritățile competente ale statelor membre, OLAF și autoritățile ruse.

(4)

Atât informațiile, cât și sistemul de comunicare introdus fac posibilă urmărirea exporturilor de produse în cauză către Federația Rusă și, după caz, identificarea cazurilor în care o restituire nu este datorată și trebuie recuperată.

(5)

Aplicarea dispozițiilor prezentului regulament va fi evaluată după o perioadă semnificativă de funcționare. O revizuire efectuată pe această bază poate, după caz, să conducă la extinderea acestora la exportul altor produse și să genereze consecințe financiare acolo unde obligațiile sunt sau nu sunt îndeplinite.

(6)

Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 al Comisiei din 15 aprilie 1999 de stabilire a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (5) menționează că Comisia poate prevedea ca, în anumite cazuri speciale, dovada importului să fie făcută prin documente specifice sau în orice alt mod. În consecință, pentru exporturile prevăzute de prezentul regulament, informațiile autorităților ruse ar trebui considerate un nou mijloc de probă, în completarea mijloacelor de probă existente.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

(a)

numărul declarației de export, biroul vamal de export și data la care au fost încheiate formalitățile vamale de export;

(b)

o descriere a mărfurilor, cu indicarea codului din opt cifre din Nomenclatura combinată;

(c)

cantitatea netă în kilograme;

(d)

numărul carnetului TIR sau numărul de referință al documentului de tranzit intern rus DKD sau numărul declarației de punere în consum în Rusia TD1/IM40;

(e)

numărul containerului, după caz;

(f)

numărul de identificare și/sau numele mijlocului de transport la momentul intrării lotului în Rusia;

(g)

numărul licenței antrepozitului sub supraveghere vamală către care produsul a fost livrat în Rusia;

(h)

data livrării produsului către antrepozitul sub supraveghere vamală în Rusia.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/47

(1)

Articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 616/2007 al Comisiei (3) prevede că, în momentul depunerii unei cereri de licență, se constituie o garanție de 50 EUR per 100 de kilograme.

(2)

Ținând seama de noile condiții aplicabile importurilor de produse originare din Brazilia, valoarea garanției aferente licenței ar trebui fixată la un nivel corespunzător, prin care să se asigure o gestionare adecvată a contingentelor tarifare și un acces satisfăcător al operatorilor la acestea.

(3)

Ținând seama de reducerea garanției și pentru a asigura totodată o gestionare adecvată, cantitatea maximă pe care fiecare operator are dreptul să o solicite pentru contingentele din grupa 1 ar trebui majorată.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 616/2007 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Având în vedere că perioada de depunere a cererilor pentru următoarea subperioadă începe la 1 decembrie 2008, este indispensabil ca prezentul regulament să se aplice începând cu această dată.

(6)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/49

(1)

Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede acordarea unui ajutor pentru depozitarea privată a untului.

(2)

Evoluția prețurilor și a stocurilor de unt indică un dezechilibru al pieței care ar putea fi eliminat sau redus prin depozitarea sezonieră. Ținând seama de actuala situație a pieței, este oportun să se acorde ajutor pentru depozitarea privată a untului cu începere de la 1 ianuarie 2009.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 826/2008 al Comisiei din 20 august 2008 de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea privată a anumitor produse agricole (2) a stabilit norme comune pentru implementarea sistemului de ajutoare pentru depozitarea privată.

(4)

În temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 826/2008, este necesar să se acorde un ajutor stabilit în avans, în conformitate cu normele și condițiile precizate în capitolul III din același regulament.

(5)

Pentru a înlesni punerea în aplicare a prezentei măsuri, luând în considerare practicile existente în statele membre, este necesar ca dispozițiile articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 826/2008 să se refere numai la produsele care au fost depozitate în întregime. În consecință, trebuie introdusă o derogare de la articolul respectiv.

(6)

În conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, valoarea ajutorului se stabilește în funcție de costurile de depozitare și de tendințele previzibile ale prețurilor la untul proaspăt și la untul depozitat.

(7)

Este oportun să se stabilească un ajutor pentru costurile de intrare și ieșire a produselor în cauză, precum și pentru costurile zilnice de depozitare la rece și pentru costurile financiare.

(8)

Din motive de eficiență și simplificare administrativă, în cazul în care informațiile obligatorii privind detaliile de depozitare sunt deja incluse în cererea de ajutor, este oportun să se renunțe la obligația de notificare a acelorași informații după încheierea contractului, obligație prevăzută la articolul 20 primul paragraf litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 826/2008.

(9)

Din motive de simplificare și de eficiență logistică, se poate renunța la obligația de a indica numărul contractului pe fiecare unitate depozitată în cazul în care numărul contractului este înscris în registrul depozitului.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

—

15,62 EUR pe tona de produs depozitat în ceea ce privește costurile de depozitare fixe;

—

0,44 EUR pe tonă pe zi de depozitare contractuală.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/51

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 al Comisiei (2) prevede un program de desemnare a anumitor indicații opționale pentru uleiurile de măsline. În conformitate cu articolul 5 litera (c) din respectivul regulament, indicațiile proprietăților organoleptice ale uleiurilor de măsline virgine pot figura pe etichete numai dacă se bazează pe rezultatele unei metode de analiză prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 al Comisiei din 11 iulie 1991 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora (3). În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1019/2002, această dispoziție trebuie să se aplice de la 30 noiembrie 2008.

(2)

Cercetările efectuate de Consiliul Oleicol Internațional (COI) pentru identificarea unor noi metode de evaluare organoleptică în vederea diversificării gamei de atribute pozitive ale uleiurilor de măsline virgine s-au încheiat în noiembrie 2007. Adaptarea legislației comunitare la metoda revizuită a COI implică modificarea articolului 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1019/2002. Această adaptare face parte din modificarea unei serii de norme cu privire la etichetarea uleiului de măsline, a căror intrare în vigoare este prevăzută pentru 1 iulie 2009. Ar fi inoportun, în special pentru agenții economici care vor trebui să își adapteze sistemul de etichetare a produselor, ca dispozițiile în vigoare ale articolului 5 litera (c) să se aplice pentru o perioadă limitată, cuprinsă între 30 noiembrie 2008 și 30 iunie 2009.

(3)

Prin urmare, data de la care se aplică articolul 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 ar trebui amânată până la 1 iulie 2009.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1019/2002 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/52

(1)

Regulamentul (CE) nr. 40/2008 al Consiliului din 16 ianuarie 2008 de stabilire, pentru 2008, a posibilităților de pescuit și a condițiilor conexe pentru anumite stocuri de pești și grupe de stocuri de pești, aplicabile în apele comunitare și, pentru navele comunitare, în apele în care sunt necesare limitări ale capturilor (3) stabilește cotele pentru 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, realizate de către navele care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în statul membru respectiv, au epuizat cota alocată pentru 2008.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din stocul respectiv, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării de pește din acest stoc,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/54

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1579/2007 al Consiliului din 20 decembrie 2007 de stabilire a posibilităților de pescuit și a condițiilor aferente aplicabile pentru 2008 în Marea Neagră pentru anumite resurse halieutice și grupuri de resurse halieutice (3), stabilește cotele pentru 2008.

(2)

În conformitate cu informațiile primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament realizate de către navele aflate sub pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în statul membru respectiv au epuizat cota alocată pentru 2008.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din stocul respectiv, precum și a păstrării la bord, a transbordării și a debarcării de pește din acesta,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/56

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că taxa la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002, ex 1005, cu excepția hibrizilor pentru sămânță și ex 1007, cu excepția hibrizilor destinați însămânțării, este egală cu prețul de intervenție valabil pentru aceste produse la data importării, majorat cu 55 %, din care se deduce prețul la import CIF aplicabil lotului în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful Vamal Comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei la import menționate la alineatul (1) din articolul de mai sus, se stabilesc periodic, pentru produsele în cauză, prețuri CIF reprezentative la import.

(3)

În temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1249/96, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 10 00, 1001 90 91, ex 1001 90 99 (grâu comun de calitate superioară), 1002 00, 1005 10 90, 1005 90 00 și 1007 00 90 este prețul CIF reprezentativ la import, stabilit zilnic în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 4 din regulamentul menționat anterior.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele la import pentru perioada începând cu 1 decembrie 2008, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe.

(5)

Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 608/2008 al Comisiei din 26 iunie 2008 privind suspendarea temporară a taxelor vamale la importul anumitor cereale pentru anul de comercializare 2008/2009 (3), aplicarea anumitor taxe stabilite prin prezentul regulament se suspendă,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/59

(1)

Rețeaua rutieră transeuropeană definită în Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (3) este de o importanță deosebită în contextul sprijinului acordat integrării și coeziunii în Europa, precum și al garantării unui nivel sporit de bunăstare. Trebuie, în special, să se asigure un nivel ridicat de siguranță.

(2)

În Cartea sa albă din 12 septembrie 2001 intitulată „Politica europeană în domeniul transporturilor în orizontul lui 2010: momentul deciziilor”, Comisia a semnalat necesitatea de a realiza evaluări de impact asupra siguranței și operațiuni de audit în domeniul siguranței rutiere, în vederea identificării și gestionării tronsoanelor cu o concentrație mare de accidente din cadrul Comunității. Aceasta fixează, de asemenea, obiectivul de a reduce la jumătate numărul persoanelor decedate pe căile rutiere din cadrul Uniunii Europene între 2001 și 2010.

(3)

În Comunicarea sa din 2 iunie 2003 intitulată „Program de acțiune european destinat siguranței rutiere – Reducerea la jumătate a numărului de victime rutiere în Uniunea Europeană până în 2010: o responsabilitate comună”, Comisia desemnează infrastructura rutieră ca fiind al treilea pilon al politicii de siguranță rutieră, ceea ce ar trebui să reprezinte o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivului comunitar de reducere a accidentelor.

(4)

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul proiectării autovehiculelor (măsuri de siguranță, proiectarea și aplicarea de noi tehnologii), care au contribuit la reducerea numărului de persoane decedate sau vătămate în urma accidentelor de circulație. Dacă se dorește atingerea obiectivului fixat pentru 2010, trebuie să se întreprindă acțiuni și în alte domenii. Gestionarea siguranței infrastructurilor rutiere poate fi considerabil îmbunătățită, iar această posibilitate trebuie valorificată.

(5)

Instituirea unor proceduri adecvate este esențială pentru îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere în cuprinsul rețelei rutiere transeuropene. Evaluările de impact asupra siguranței rutiere ar trebui să demonstreze, la nivel strategic, implicațiile asupra siguranței rutiere ale diferitelor alternative de planificare a unui proiect de infrastructură și ar trebui să aibă un rol decisiv în alegerea traseului. Rezultatele evaluărilor de impact asupra siguranței rutiere pot fi consemnate în mai multe documente. În plus, operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere ar trebui să prezinte detaliat riscurile unui proiect de infrastructură rutieră. Este firesc, prin urmare, să se dezvolte o serie de proceduri de urmat în aceste două domenii, în scopul sporirii siguranței infrastructurilor rutiere din cuprinsul rețelei rutiere transeuropene, cu excepția tunelurilor rutiere care sunt reglementate de Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană (4).

(6)

Mai multe state membre dispun deja de sisteme funcționale de gestionare a infrastructurii rutiere. Acestora ar trebui să li se permită să folosească metodele proprii existente, în măsura în care sunt în conformitate cu obiectivele prezentei directive.

(7)

Cercetarea este esențială pentru ameliorarea siguranței căilor rutiere în cadrul Uniunii Europene. Activitățile de dezvoltare și de demonstrare de elemente, măsuri și metode (în special telematica), precum și difuzarea rezultatelor cercetărilor joacă un rol esențial în creșterea siguranței infrastructurii rutiere.

(8)

Gradul de siguranță rutieră, în condițiile actuale, ar trebui sporit prin orientarea investițiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de accidente și/sau potențialul cel mai ridicat de reducere a numărului de accidente. În vederea adaptării comportamentului conducătorilor auto și a asigurării unui grad sporit de respectare a regulilor de circulație, îndeosebi a limitărilor de viteză, aceștia ar trebui să fie avertizați cu privire la tronsoanele rutiere cu o concentrație ridicată a accidentelor.

(9)

Clasificarea siguranței rețelei prezintă un potențial ridicat în perioada imediat următoare punerii sale în aplicare. După remedierea tronsoanelor rutiere cu o concentrare mare de accidente și luarea măsurilor corective, accentul ar trebui să cadă pe măsurile preventive constând în realizarea unor inspecții în materie de siguranță. Aceste inspecții realizate cu regularitate sunt esențiale pentru prevenirea pericolelor la care pot fi expuși toți utilizatorii drumurilor, inclusiv cei vulnerabili, precum și în cazul unor lucrări rutiere.

(10)

Formările și certificarea personalului responsabil de siguranță prin intermediul unor programe de formare și a unor instrumente de calificare aprobate de statele membre ar trebui să garanteze dobândirea, de către profesioniștii în domeniu, a cunoștințelor actualizate necesare.

(11)

În vederea îmbunătățirii siguranței căilor rutiere din cadrul Uniunii Europene ar trebui luate măsuri în vederea unor schimburi de bune practici mai frecvente și mai sistematice între statele membre.

(12)

În vederea garantării unui grad ridicat de siguranță rutieră pe căile rutiere din cadrul Uniunii Europene, statele membre ar trebui să aplice liniile directoare cu privire la gestionarea siguranței infrastructurii. Notificarea acestor linii directoare către Comisie și raportarea periodică cu privire la aplicarea lor ar trebui să pregătească terenul pentru îmbunătățirea sistematică a siguranței infrastructurii la nivel comunitar și să constituie baza pentru trecerea treptată către un sistem mai eficient. Rapoartele cu privire la aplicarea liniilor directoare ar trebui, de asemenea, să permită statelor membre să identifice soluțiile cele mai eficiente, iar culegerea sistematică de date provenind din studii premergătoare/ulterioare ar trebui să permită găsirea măsurilor celor mai eficiente pentru acțiunile viitoare.

(13)

Prevederile prezentei directive referitoare la investițiile efectuate în domeniul siguranței rutiere ar trebui să se aplice fără a aduce atingere competențelor statelor membre în domeniul investițiilor pentru întreținerea rețelei rutiere.

(14)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume instituirea unor proceduri de garantare a unui grad ridicat de siguranță rutieră în cuprinsul Rețelei rutiere transeuropene, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre și întrucât, din cauza efectelor acțiunii, acesta poate fi îndeplinit mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(15)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (5).

(16)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte criteriile necesare pentru îmbunătățirea practicilor de gestionare a siguranței rutiere și să adapteze anexele la progresul tehnic. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentei directive, printre altele, prin completarea acesteia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(17)

Existența unui număr suficient de parcări pe marginea șoselelor este foarte importantă atât pentru prevenirea infracțiunilor, cât și pentru siguranța rutieră. Zonele de parcare le permit șoferilor să se odihnească în timp util și să continue călătoria pe deplin concentrați. Asigurarea unui număr suficient de parcări ar trebui să constituie, prin urmare, o parte integrantă a gestionării siguranței infrastructurii rutiere.

(18)

În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare (6), statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele și în interesul Comunității, propriile tabele care să ilustreze, pe cât posibil, corespondența dintre prezenta directivă și măsurile de transpunere și să le facă publice,

1.

„rețea rutieră transeuropeană” înseamnă rețeaua rutieră definită la punctul 2 din anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE;

2.

„entitatea competentă” înseamnă orice organism public sau privat instituit la nivel național, regional sau local și care participă la punerea în aplicare a prezentei directive, în baza competențelor care îi revin, inclusiv acele organe desemnate ca entități competente, înființate înaintea intrării în vigoare a prezentei directive, în măsura în care acestea îndeplinesc cerințele prezentei directive;

3.

„evaluarea de impact asupra siguranței rutiere” înseamnă o analiză comparativă strategică a impactului asupra gradului de siguranță a rețelei rutiere al unei noi căi rutiere sau al unei modificări substanțiale a rețelei existente;

4.

„operațiune de audit în domeniul siguranței rutiere” înseamnă o verificare detaliată, tehnică și sistematică, independentă, din punct de vedere al siguranței, a caracteristicilor de proiectare proprii unui plan de infrastructură rutieră în toate etapele, de la planificare la începutul exploatării;

5.

„clasificarea tronsoanelor cu o concentrație mare de accidente” înseamnă o metodă de identificare, analizare și clasificare a tronsoanelor rețelelor rutiere, care au fost în exploatare mai mult de trei ani, pe care s-a înregistrat un număr mare de accidente soldate cu persoane decedate ca proporție față de fluxul de trafic;

6.

„clasificarea siguranței rețelei” înseamnă o metodă pentru identificarea, analizarea și clasificarea secțiunilor rețelei existente în funcție de potențialul de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente;

7.

„inspecție în materie de siguranță” înseamnă o verificare periodică obișnuită a caracteristicilor și defecțiunilor care necesită lucrări de întreținere din motive de siguranță;

8.

„linii directoare” înseamnă măsurile adoptate de statele membre care indică etapele de urmat și elementele de avut în vedere în aplicarea procedurilor de siguranță prevăzute în prezenta directivă;

9.

„proiect de infrastructură” înseamnă un proiect destinat construirii de noi infrastructuri rutiere sau modificării semnificative a unor rețele existente, care afectează fluxul de trafic.

(a)

auditorii trebuie să aibă experiență relevantă sau formare în domeniul proiectării rutiere, al ingineriei siguranței rutiere și al analizei accidentelor;

(b)

după doi ani de la adoptarea, de către statele membre, a liniilor directoare, în conformitate cu articolul 8, operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere vor fi realizate numai de auditorii sau de echipele din care fac parte auditori care îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatele (2) și (3);

(c)

pentru buna derulare a proiectului de infrastructură auditat, auditorul nu trebuie să participe, în momentul auditului, la proiectarea sau exploatarea acestuia.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/68

(1)

Cerințele speciale pentru materialele de ambalaj din lemn și pentru lemnul folosit pentru fixarea sau sprijinirea altor mărfuri decât cele din lemn introduse în Comunitate sunt prevăzute în anexa IV la Directiva 2000/29/CE. Acestea se bazează pe standardul internațional pentru măsurile fitosanitare nr. 15 al FAO privind „Orientările pentru reglementarea materialelor de ambalaj pe bază de lemn în comerțul internațional” (2).

(2)

Pe lângă cerințele aprobate în conformitate cu ISPM nr. 15, anexa IV la Directiva 2000/29/CE include cerința ca materialele de ambalaj din lemn importate să fie fabricate din lemn decojit. Aplicarea cerinței ca lemnul să fie decojit a fost amânată de două ori.

(3)

Comunitatea a cerut revizuirea ISPM nr. 15 în scopul de a include în acesta o cerere care să răspundă preocupării Comunității privind prezența scoarței pe materialele de ambalaj din lemn în comerțul internațional.

(4)

Grupul tehnic pentru carantina forestieră (TPFQ), creat sub egida Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor (IPPC) și compus din experți forestieri recunoscuți pe plan internațional, a analizat rezultatele cercetărilor actuale despre riscul fitosanitar prezentat de scoarța de copac pe materialele de ambalaj din lemn. TPFQ a concluzionat că există o justificare tehnică pentru cerința ca materialele de ambalaj din lemn din comerțul internațional să nu conțină scoarță, cu un grad de toleranță definit cu precizie pentru prezența unor bucăți mici, pentru a asigura că riscul fitosanitar este menținut la un nivel acceptabil, precum și că o astfel de cerință ar trebui inclusă în textul ISPM nr. 15 revizuit.

(5)

Pentru a proteja teritoriul Comunității de introducerea organismelor dăunătoare, cerințele Comunității privind prezența scoarței pe materialele de ambalaj din lemn și pe dunaj ar trebui armonizate cu concluziile tehnice ale TPFQ fără a se aștepta adoptarea textului ISPM nr. 15 revizuit de către Comisia IPPC pentru măsuri fitosanitare.

(6)

În consecință, este oportun ca cerința privind decojirea să fie adaptată la nivelul de toleranță justificat din punct de vedere tehnic referitor la prezența scoarței.

(7)

Prin urmare, anexa IV la Directiva 2000/29/CE ar trebui modificată în consecință.

(8)

Cerința ca materialele de ambalaj din lemn să fie fabricate din lemn rotund decojit, introdusă de Directiva 2006/14/CE a Comisiei (3) de modificare a anexei IV la Directiva 2000/29/CE, se va aplica de la 1 ianuarie 2009. În consecință, este necesar ca și măsurile prevăzute în prezenta directivă să se aplice de la 1 ianuarie 2009. Cu toate acestea, pentru a permite țărilor terțe să efectueze adaptările necesare, este oportun ca cerința privind decojirea să se aplice de la 1 iulie 2009.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/71

(1)

În temeiul Directivei 2000/29/CE, cartofii de sămânță originari din Canada nu pot fi introduși în Comunitate. Cu toate acestea, directiva respectivă permite derogări de la această normă, cu condiția să nu existe riscul răspândirii unor organisme dăunătoare.

(2)

Decizia 2003/61/CE a Comisiei (2) prevede o derogare pentru importul de cartofi de sămânță originari din anumite provincii din Canada în Grecia, Spania, Italia, Cipru, Malta și Portugalia, sub rezerva anumitor condiții.

(3)

Portugalia a solicitat o prelungire a derogării respective.

(4)

Situația care justifică această derogare rămâne neschimbată, prin urmare este necesar ca derogarea să se aplice în continuare.

(5)

Prin urmare, Decizia 2003/61/CE ar trebui modificată în consecință.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

1.

Articolul 1 alineatul (2) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

2.

La articolul 15, „31 martie 2008” se înlocuiește cu „31 martie 2011”.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/73

(1)

Ca urmare a adoptării euro de către Slovacia la 1 ianuarie 2009, instituțiile de credit și sucursalele instituțiilor de credit situate în Slovacia vor fi supuse obligației de constituire a rezervelor minime obligatorii începând cu această dată.

(2)

Integrarea acestor entități în sistemul rezervelor minime obligatorii al Eurosistemului necesită adoptarea unor dispoziții tranzitorii pentru a asigura o integrare armonioasă fără crearea unor sarcini disproporționate pentru instituțiile de credit din statele membre participante, inclusiv Slovacia.

(3)

Articolul 5 din Statutul SEBC coroborat cu articolul 10 din Tratatul de instituire a Comunității Europene impune statelor membre obligația implicită de a elabora și de a pune în aplicare, la nivel național, toate măsurile adecvate pentru colectarea informațiilor statistice necesare îndeplinirii cerințelor BCE de raportare statistică și pentru realizarea, în timp util, a pregătirii în domeniul statistic în vederea adoptării euro,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/76

(1)

În temeiul articolului 12.1 din Statutul SEBC, Consiliul guvernatorilor adoptă orientările și ia deciziile necesare pentru a asigura îndeplinirea misiunilor încredințate Eurosistemului. În consecință, Consiliul guvernatorilor are competența de a decide cu privire la organizarea de activități auxiliare, precum achiziția de bunuri și servicii, care sunt necesare pentru îndeplinirea misiunilor Eurosistemului.

(2)

Legislația Comunității Europene privind achizițiile permite achiziția comună de bunuri și servicii de către mai multe autorități contractante. Acest principiu se reflectă în considerentul 15 și în articolul 11 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (1), care prevede utilizarea anumitor tehnici de achiziție centralizată.

(3)

Eurosistemul vizează respectarea principiilor minimizării costurilor și eficacității și urmărește obținerea celui mai bun raport calitate/preț în cadrul achiziției de bunuri și servicii. Consiliul guvernatorilor consideră că achiziția comună de bunuri și servicii reprezintă un instrument pentru atingerea acestor obiective prin exploatarea sinergiilor și a economiilor de scară.

(4)

Prin stabilirea unui cadru pentru achizițiile comune ale Eurosistemului, Banca Centrală Europeană (BCE) dorește să promoveze participarea BCE și a băncilor centrale naționale ale statelor membre care au adoptat euro la astfel de achiziții comune.

(5)

Consiliul guvernatorilor a creat un Birou de Coordonare a Achizițiilor Eurosistemului (Eurosystem Procurement Coordination Office, EPCO) pentru coordonarea achizițiilor comune. Consiliul guvernatorilor a desemnat Banque centrale du Luxembourg să găzduiască EPCO în perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2012.

(6)

Prezenta decizie nu aduce atingere posibilității băncilor centrale de a solicita sprijinul EPCO în vederea achiziției de bunuri și servicii care nu intră în sfera de aplicare a prezentei decizii.

(7)

Băncile centrale naționale ale statelor membre care nu au adoptat încă euro pot fi interesate să participe la activitățile EPCO, precum și la procedurile comune de atribuire, care se vor desfășura în aceleași condiții ca și cele aplicate băncilor centrale,

(a)

„Eurosistem” înseamnă BCE și băncile centrale naționale ale statelor membre care au adoptat euro;

(b)

„misiunile Eurosistemului” înseamnă misiunile încredințate Eurosistemului în conformitate cu tratatul și cu Statutul SEBC;

(c)

„bancă centrală” înseamnă BCE sau banca centrală națională a unui stat membru care a adoptat euro;

(d)

„bancă centrală lider” înseamnă banca centrală responsabilă cu efectuarea procedurii comune de atribuire;

(e)

„bancă centrală gazdă a EPCO” înseamnă banca centrală desemnată de Consiliul guvernatorilor să fie gazda EPCO;

(f)

„Comitet director al EPCO” înseamnă comitetul director înființat de Consiliul guvernatorilor pentru conducerea activităților EPCO. Comitetul director al EPCO este format din câte un membru din partea fiecărei bănci centrale, selectat dintre membrii cu vechime ai personalului cu pregătire și experiență în probleme organizatorice și strategice în cadrul instituțiilor respective și din experți în achiziții. Comitetul director al EPCO raportează prin intermediul Comitetului executiv către Consiliul guvernatorilor. Conducerea și secretariatul Comitetului director al EPCO sunt asigurate de către BCE;

(g)

„procedură comună de atribuire” înseamnă o procedură comună de achiziție de bunuri și de servicii desfășurată de către banca centrală lider în interesul băncilor centrale participante la procedura comună de atribuire.

(a)

facilitează adoptarea celor mai bune practici de achiziții în cadrul Eurosistemului;

(b)

dezvoltă infrastructura (de exemplu, abilitățile, instrumentele funcționale, sistemele informatice, procesele) necesară achizițiilor comune;

(c)

identifică cazurile potențiale de achiziții comune care intră sau care nu intră în sfera de aplicare a prezentei decizii pe baza necesităților în materie de achiziții comunicate de băncile centrale către EPCO;

(d)

realizează și actualizează, în măsura în care este necesar, un plan anual de achiziții pentru procedurile comune de atribuire, pe baza evaluării descrise la litera (c);

(e)

pregătește cerințe comune, în colaborare cu băncile centrale participante la procedura comună de atribuire;

(f)

acordă sprijin băncilor centrale pentru procedurile comune de atribuire;

(g)

acordă sprijin băncilor centrale pentru achizițiile referitoare la proiecte comune ale Sistemului European al Băncilor Centrale, dacă acest lucru este solicitat de către banca care conduce proiectul.

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/79

(1)

În temeiul articolului 10 alineatul (1) din Acțiunea comună 2008/736/PESC, COPS este autorizat, în conformitate cu articolul 25 din tratat, să adopte deciziile corespunzătoare în scopul exercitării controlului politic și a conducerii strategice a misiunii EUMM Georgia și în special decizia de numire a unui șef de misiune.

(2)

Secretarul General/Înaltul Reprezentant a propus numirea dlui Hansjörg HABER ca șef al misiunii EUMM Georgia,

29.11.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 319/80

(1)

În temeiul articolului 6 din Acțiunea comună 2004/570/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate (COPS) să adopte decizii ulterioare privind numirea comandantului forței UE.

(2)

La 25 septembrie 2007, COPS a adoptat Decizia BiH/11/2007 (2) de numire a generalului Ignacio MARTÍN VILLALAÍN în funcția de comandant al forței UE pentru operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina.

(3)

Comandantul operației UE a recomandat numirea generalului Stefano CASTAGNOTTO în funcția de comandant al forței UE pentru operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina.

(4)

Comitetul militar al UE a sprijinit această recomandare.

(5)

În conformitate cu articolul 6 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și acțiunilor Uniunii Europene care au implicații în domeniul apărării.

(6)

Consiliul European de la Copenhaga a adoptat, la 12 și 13 decembrie 2002, o declarație prin care se afirmă că acordurile „Berlin plus” și punerea în aplicare a acestora se aplică numai acelor state membre ale UE care sunt fie membre ale NATO, fie părți la „Parteneriatul pentru Pace” și care au încheiat, în consecință, acorduri de securitate bilaterale cu NATO,