I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie

4.11.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 295/3

REGULAMENTUL (CE) NR. 1077/2008 AL COMISIEI

din 3 noiembrie 2008

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1566/2007

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție (1), în special articolul 5,

întrucât:

(1)

Articolul 22 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului (2) prevede că activitățile care se încadrează în politica comună în domeniul pescuitului sunt permise doar cu condiția înregistrării și notificării fără întârziere, de către comandant, a informațiilor privind activitățile de pescuit, inclusiv debarcările și transbordările, și cu condiția punerii acestor înregistrări la dispoziția autorităților.

(2)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului, obligația de înregistrare și transmitere prin mijloace electronice a jurnalului de bord, a declarației de debarcare și a datelor privind transbordarea revine comandanților navelor de pescuit cu lungimea totală mai mare de 24 metri, în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare, precum și comandanților navelor de pescuit cu lungimea totală mai mare de 15 metri, în termen de 42 de luni de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare.

(3)	Comunicarea zilnică a datelor cu privire la activitățile de pescuit creează premisele creșterii semnificative a eficienței și eficacității operațiunilor de monitorizare, control și supraveghere atât pe mare, cât și pe uscat.

(4)	Articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului (3) prevede obligația comandanților navelor de pescuit comunitare de a ține un jurnal de bord al activităților de pescuit.

(5)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, comandantul oricărei nave comunitare de pescuit cu lungimea totală de minimum 10 metri sau reprezentantul acestuia transmite, după fiecare deplasare și în termen de 48 de ore de la debarcare, o declarație autorităților competente ale statului membru în care are loc debarcarea.

(6)

Articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 prevede că centrele de vânzare prin licitație publică sau alte entități sau persoane autorizate de către statele membre care sunt responsabile de prima punere în vânzare a produselor pescărești înaintează, la prima vânzare, o notă de vânzare autorităților competente ale statului membru pe teritoriul căruia are loc prima punere în vânzare.

(7)

Articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 prevede de asemenea că, în cazul în care prima punere în vânzare nu are loc în statul membru în care produsele pescărești au fost debarcate, statul membru responsabil de monitorizarea primei puneri în vânzare ia toate măsurile pentru a asigura că o copie a notei de vânzare este înaintată cât mai curând posibil autorităților responsabile de monitorizarea debarcării produselor.

(8)	Articolul 19 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 impune statelor membre crearea de baze de date informatice și instituirea unui sistem de validare care să includă, în special, posibilitatea efectuării de controale încrucișate și a verificării exactității datelor.

(9)	Articolele 19b și 19e din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 prevăd obligația comandanților navelor de pescuit comunitare să întocmească rapoarte privind efortul de pescuit și să le înregistreze în jurnalul de bord.

(10)

Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (4) prevede obligația comandantului unei nave de pescuit comunitare care deține un permis de pescuit de mare largă să înregistreze în jurnalul de bord sau într-un formular prevăzut de statul membru de pavilion informațiile referitoare la caracteristicile uneltelor de pescuit și la activitățile de pescuit.

(11)

Regulamentul (CE) nr. 768/2005 al Consiliului din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului (5) prevede punerea în execuție de planuri de desfășurare comune.

(12)	Regulamentul (CE) nr. 1566/2007 al Comisiei (6) a stabilit normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 în ceea ce privește înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit.

(13)	Este necesar, în prezent, să se detalieze mai mult și să se clarifice anumite dispoziții cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1566/2007. În acest sens este adecvată abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1566/2007 și înlocuirea acestuia cu un nou regulament.

(14)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a sectorului pescuitului și acvaculturii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică:

(a)	navelor de pescuit comunitare cu o lungime totală mai mare de 24 de metri, de la 1 ianuarie 2010;

(b)	navelor de pescuit comunitare cu o lungime totală mai mare de 15 metri, de la 1 iulie 2011;

(c)

cumpărătorilor înregistrați, centrelor de vânzare prin licitație publică sau altor entități sau persoane autorizate de către statele membre, responsabile de prima punere în vânzare a produselor pescărești și care au o cifră de afaceri anuală corespunzătoare activităților de primă punere în vânzare a acestora mai mare de 400 000 EUR, de la 1 ianuarie 2009.

(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), prezentul regulament se aplică de la o dată anterioară datei de 1 ianuarie 2010 navelor comunitare de pescuit aflate sub pavilionul unui anumit stat membru și care au o lungime totală mai mare de 24 de metri, dacă se prevede astfel de către respectivul stat.

(3) Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), prezentul regulament se aplică de la o dată anterioară datei de 1 iulie 2011 navelor comunitare de pescuit aflate sub pavilionul unui anumit stat membru și care au o lungime totală mai mare de 15 metri, dacă se prevede astfel de către respectivul stat.

(4) Prin derogare de la datele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b), un stat membru poate decide să aplice prezentul regulament navelor cu o lungime mai mică sau egală cu 15 metri aflate sub pavilionul său înaintea datelor în cauză, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului.

(5) Statele membre pot încheia acorduri bilaterale privind utilizarea sistemelor de comunicare electronică de către navele aflate sub pavilioanele lor în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, cu condiția ca navele să respecte totalitatea dispozițiilor stabilite prin prezentul regulament.

(6) Prezentul regulament se aplică navelor de pescuit comunitare indiferent de apele în care desfășoară activități de pescuit sau de portul în care debarcă capturile.

(7) Prezentul regulament nu se aplică navelor de pescuit comunitare utilizate exclusiv pentru acvacultură.

Articolul 2

Lista operatorilor și a navelor

(1) Fiecare stat membru întocmește o listă a cumpărătorilor înregistrați, a centrelor de vânzare prin licitație publică sau a altor entități sau persoane cărora le-a acordat autorizație și care sunt responsabile de prima punere în vânzare a produselor pescărești, cu o cifră de afaceri anuală aferentă acestor produse mai mare de 400 000 EUR. Primul an de referință este 2007, iar lista se actualizează la data de 1 ianuarie a anului în curs (anul n) pe baza cifrei de afaceri anuale aferente acestor produse mai mari de 400 000 EUR din anul n–2. Lista se publică pe un site internet oficial al statului membru.

(2) Fiecare stat membru întocmește și actualizează periodic listele navelor de pescuit comunitare aflate sub pavilionul său cărora li se aplică dispozițiile prezentului regulament, conform articolului 1 alineatele (2), (3), (4) și (5). Listele se publică pe un site internet oficial al statului membru în formatul stabilit în urma consultărilor dintre statele membre și Comisie.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„activitate de pescuit” înseamnă toate activitățile legate de localizarea peștelui, lansarea, fixarea și tractarea uneltelor de pescuit, precum și scoaterea capturilor din uneltele de pescuit;

2.	„plan de desfășurare comun” înseamnă un plan care stabilește aranjamentele operaționale pentru desfășurarea mijloacelor de control și inspecție aflate la dispoziție.

CAPITOLUL II

TRANSMITEREA ELECTRONICĂ A DATELOR

Articolul 4

Informații care trebuie transmise de comandanții navelor sau de reprezentanții acestora

(1) Comandanții navelor de pescuit comunitare transmit autorităților competente din statul de pavilion datele din jurnalul de bord și datele legate de transbordare, prin mijloace electronice.

(2) Comandanții navelor de pescuit comunitare sau reprezentanții acestora transmit autorităților competente din statul de pavilion datele din declarația de debarcare, prin mijloace electronice.

(3) Atunci când o navă de pescuit comunitară debarcă captura într-un alt stat membru decât statul de pavilion, după primirea datelor din declarația de debarcare, autoritățile competente din statul membru de pavilion le transmit imediat, prin mijloace electronice, autorităților competente din statul membru în care a fost debarcată captura.

(4) În cazul în care acest lucru este prevăzut de normele comunitare, comandanții navelor de pescuit comunitare transmit autorităților competente din statul membru de pavilion, prin mijloace electronice, o notificare prealabilă cu privire la intrarea în port, în termenul prevăzut de normele în cauză.

(5) Atunci când o navă intenționează să intre într-un port dintr-un alt stat membru decât statul membru de pavilion, autoritățile competente din statul membru de pavilion, după primirea notificării prealabile menționate la alineatul (4), o transmit imediat, prin mijloace electronice, autorităților competente din statul membru costier în cauză.

Articolul 5

Informații care trebuie transmise de entitățile sau persoanele responsabile de prima punere în vânzare sau preluare

(1) Cumpărătorii înregistrați, centrele de vânzare prin licitație publică sau alte entități sau persoane autorizate de către statele membre, responsabile de prima punere în vânzare a produselor pescărești, transmit informațiile care trebuie înregistrate într-o notă de vânzare, prin mijloace electronice, autorităților competente din statul membru pe al cărui teritoriu are loc prima punere în vânzare.

(2) Atunci când prima punere în vânzare are loc într-un alt stat membru decât statul membru de pavilion, autoritățile competente din statul membru în care are loc prima punere în vânzare iau toate măsurile, la primirea informațiilor relevante, ca o copie a datelor din nota de vânzare să fie transmisă, prin mijloace electronice, autorităților competente din statul membru de pavilion.

(3) În cazul în care prima punere în vânzare a produselor pescărești nu are loc în statul membru în care acestea au fost debarcate, statul membru în care are loc prima punere în vânzare ia toate măsurile, imediat după primirea informațiilor relevante, ca o copie a datelor din nota de vânzare să fie transmisă, prin mijloace electronice, următoarelor autorități:

(a)	autorităților competente din statul membru în care au fost debarcate produsele pescărești; și

(b)	autorităților competente din statul membru sub pavilionul căruia se află nava care a debarcat produsele pescărești.

(4) Titularul declarației de preluare transmite autorităților competente din statul membru pe al cărui teritoriu are loc preluarea efectivă, prin mijloace electronice, informațiile care trebuie înregistrate în declarațiile de preluare.

Articolul 6

Frecvența transmiterii datelor

(1) Comandantul transmite informațiile din jurnalul de bord electronic autorităților competente din statul membru de pavilion cel puțin o dată pe zi, cel mai târziu la ora 24:00, inclusiv în situația în care în ziua respectivă nu au existat capturi. De asemenea, comandantul transmite datele:

(a)	la solicitarea autorității competente a statului membru de pavilion;

(b)	imediat după încheierea ultimei activități de pescuit;

(c)	înainte de intrarea în port;

(d)	atunci când se procedează la o inspecție în larg;

(e)	în situațiile stabilite de legislația comunitară sau de către statul de pavilion.

(2) Comandantul poate transmite corecturi la jurnalul de bord electronic și la declarațiile de transbordare până în momentul ultimei transmisiuni efectuate la încheierea activităților de pescuit și înainte de intrarea în port. Corecturile trebuie să fie ușor identificabile. Toate datele inițiale din jurnalul de bord electronic și corecturile aduse acestora se păstrează de către autoritățile competente din statul membru de pavilion.

(3) Comandantul sau reprezentanții acestuia transmit declarația de debarcare, prin mijloace electronice, imediat după întocmirea acesteia.

(4) Imediat după transbordare, comandantul navei donatoare și cel al navei receptoare transmit datele privind transbordarea, prin mijloace electronice.

(5) Comandantul păstrează o copie a informațiilor la care se face referire la alineatul (1) la bordul navei de pescuit pe întreaga durată a fiecărei absențe din port, până în momentul depunerii declarației de debarcare.

(6) În momentul în care o navă de pescuit se află în port, nu transportă pește la bord și comandantul navei a depus declarația de debarcare, transmiterea prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol poate fi suspendată cu condiția notificării prealabile către centrul de monitorizare a pescuitului din statul membru de pavilion. Transmiterea este reluată în momentul în care nava părăsește portul. Notificarea prealabilă nu este necesară în cazul navelor echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (Vessel Monitoring System, VMS) și care transmit date prin intermediul acestuia.

Articolul 7

Formatul pentru transmiterea datelor de la nave către autoritățile competente din statele de pavilion

Fiecare stat membru decide asupra formatului utilizat pentru transmiterea, către autoritățile competente, a datelor de la navele aflate sub pavilionul său.

Articolul 8

Mesaje de răspuns

Fiecare stat membru se asigură că navele care pescuiesc sub pavilionul său primesc, după fiecare transmitere de date din jurnalul de bord sau de date privind transbordarea ori debarcarea, un mesaj de răspuns. Mesajul de răspuns conține, de asemenea, o confirmare de primire.

CAPITOLUL III

SCUTIRI

Articolul 9

Scutiri

(1) Un stat membru poate scuti comandanții navelor de sub pavilionul său de obligațiile menționate la articolul 4 alineatul (1) și de obligația de a deține la bord mijloace pentru transmiterea electronică a datelor astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1966/2006 atunci când aceștia lipsesc din port pe o durată mai mică sau egală cu 24 de ore în apele sale teritoriale sau aflate sub jurisdicția sa, cu condiția debarcării capturii pe teritoriul respectivului stat membru de pavilion.

(2) Comandanții navelor comunitare care înregistrează și raportează date în format electronic cu privire la activitățile de pescuit sunt scutiți de obligația de a completa un jurnal de bord, declarații de debarcare sau de transbordare în format hârtie.

(3) Comandanții navelor comunitare sau reprezentanții acestora care debarcă captura într-un alt stat membru decât statul membru de pavilion sunt scutiți de obligația de a depune o declarație de debarcare în format hârtie pe lângă autoritățile din statul membru costier respectiv.

(4) Statele membre pot încheia acorduri bilaterale privind utilizarea sistemelor de transmitere electronică a datelor de către navele care pescuiesc sub pavilioanele lor în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor. Navele care intră în sfera de aplicare a unor astfel de acorduri sunt scutite de obligația de a ține un jurnal de bord în format hârtie pentru pescuitul în apele statelor membre în cauză.

(5) Comandanții navelor comunitare care înregistrează în jurnalele de bord electronice informații cu privire la efortul de pescuit în temeiul articolului 19b din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 sunt scutiți de obligația de a transmite rapoarte prin telex, VMS, fax, telefon sau radio.

CAPITOLUL IV

FUNCȚIONAREA SISTEMELOR ELECTRONICE DE ÎNREGISTRARE ȘI RAPORTARE

Articolul 10

Dispoziții care trebuie aplicate în caz de defecțiuni tehnice sau de întrerupere a funcționării sistemelor electronice de înregistrare și raportare a datelor

(1) În caz de defecțiuni tehnice sau de întrerupere a funcționării sistemelor electronice de înregistrare și raportare a datelor, comandantul, proprietarul navei sau reprezentanții acestora comunică autorităților competente din statul membru de pavilion, o dată pe zi, cel mai târziu la ora 24:00, inclusiv în situația în care în ziua respectivă nu au existat capturi, datele din jurnalul de bord, din declarația de debarcare și datele privind transbordarea, utilizând modalitatea stabilită de către respectivul stat membru de pavilion. De asemenea, datele sunt transmise:

(a)	la solicitarea autorității competente a statului de pavilion;

(b)	imediat după încheierea ultimei activități de pescuit;

(c)	înainte de intrarea în port;

(d)	atunci când se procedează la o inspecție în larg;

(e)	în situațiile stabilite de legislația comunitară sau de către statul de pavilion.

(2) Autoritățile competente din statul membru de pavilion actualizează jurnalul de bord electronic imediat după primirea datelor la care se face referire la alineatul (1).

(3) În cazul unei defecțiuni tehnice sau al nefuncționării sistemului electronic de înregistrare și raportare a datelor, navele de pescuit comunitare nu pot părăsi portul înainte de remedierea defecțiunilor, confirmată de către autoritățile competente din statul membru de pavilion, sau înainte de a primi o altfel de autorizare de părăsire a portului de la autoritățile competente din statul membru de pavilion. Statul membru de pavilion notifică statul membru costier imediat ce a autorizat o navă aflată sub pavilionul său să plece dintr-un port aflat în respectivul stat membru costier.

Articolul 11

Nerecepționarea datelor

(1) În cazul în care autoritățile competente dintr-un stat membru de pavilion nu au primit datele transmise în conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2), acestea notifică acest lucru, cât mai curând posibil, comandantului sau proprietarului navei ori reprezentantului acestora. Dacă, în ceea ce privește o anumită navă, o astfel de situație apare de mai mult de trei ori într-o perioadă de un an, statul membru de pavilion ia măsuri de verificare a sistemului electronic de raportare. Statul membru în cauză procedează la investigarea chestiunii, pentru a stabili motivul pentru care nu s-au primit datele.

(2) În cazul în care autoritățile competente dintr-un stat membru de pavilion nu au primit datele transmise în conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2), iar ultimele date primite prin Sistemul de Monitorizare a Navelor indicau poziția navei în apele unui stat membru costier, acestea informează fără întârziere autoritățile competente din respectivul stat membru costier.

(3) Comandantul sau proprietarul navei ori reprezentantul acestora transmite datele pentru care s-a primit o notificare conform alineatului (1) autorităților competente din statul membru de pavilion, imediat după primirea notificării.

Articolul 12

Deficiențe privind accesarea datelor

(1) Atunci când autoritățile competente dintr-un stat membru costier remarcă în apele lor teritoriale o navă aflată sub pavilionul unui alt stat membru și nu pot accesa datele din jurnalul de bord sau cele referitoare la transbordare menționate la articolul 15, acestea solicită statului membru de pavilion să le asigure accesul la datele respective.

(2) În cazul în care nu i se asigură accesul menționat la alineatul (1) în termen de patru ore de la solicitare, statul membru costier informează statul membru de pavilion. La primirea notificării, statul membru de pavilion are obligația de a transmite fără întârziere statului membru costier datele solicitate, prin orice mijloace electronice aflate la dispoziție.

(3) În cazul în care statul membru costier nu primește datele menționate la alineatul (2), comandantul sau proprietarul navei ori reprezentantul acestora transmite datele și o copie a mesajului de răspuns menționat la articolul 8 autorităților competente din statul membru costier la cererea acestora și prin orice mijloace electronice disponibile.

(4) În cazul în care comandantul sau proprietarul navei ori reprezentantul acestora nu poate furniza autorităților competente din statul membru costier o copie a mesajului de răspuns menționat la articolul 8, activitățile de pescuit ale navei în cauză în apele de coastă ale statului membru costier sunt interzise până în momentul în care comandantul sau reprezentantul acestuia furnizează autorităților o copie a mesajului de răspuns sau a informațiilor la care se face referire la articolul 6 alineatul (1).

Articolul 13

Date privind funcționarea sistemului electronic de raportare

(1) Statele membre mențin baze de date privind funcționarea sistemelor electronice de raportare proprii. Acestea conțin cel puțin următoarele informații:

(a)	lista navelor de pescuit aflate sub pavilionul lor ale căror sisteme electronice de raportare au suferit defecțiuni tehnice sau au avut întreruperi în funcționare;

(b)	numărul transmisiunilor electronice de jurnale de bord primite pe zi și media numărului de transmisiuni primite de la fiecare navă în parte, defalcate pe stat membru de pavilion;

(c)	numărul de declarații de debarcare, de declarații de transbordare, de declarații de preluare și de note de vânzare primite, defalcate pe stat membru de pavilion.

(2) Statele membre transmit Comisiei, la solicitarea acesteia, sinteze ale informațiilor cu privire la funcționarea sistemelor electronice de raportare, în formatul și la intervalele de timp care urmează să fie hotărâte în urma consultărilor dintre statele membre și Comisie.

CAPITOLUL V

SCHIMBUL DE DATE ȘI ACCESUL LA DATE

Articolul 14

Formatul pentru schimburile de informații între statele membre

(1) Schimbul de informații dintre statele membre are loc în formatul stabilit în anexă, din care este derivat limbajul XML (extensible mark-up language).

(2) Corecturile la informațiile menționate la alineatul (1) trebuie să fie identificate cu precizie.

(3) Atunci când un stat membru primește informații pe cale electronică de la un alt stat membru, acesta trebuie să se asigure că se emite un mesaj de răspuns către autoritățile competente din acel stat membru. Mesajul de răspuns conține, de asemenea, o confirmare de primire.

(4) Elementele de date din anexă pe care comandanții trebuie să le înregistreze obligatoriu în jurnalul de bord conform normelor comunitare sunt, de asemenea, obligatorii în schimburile dintre statele membre.

Articolul 15

Accesul la date

(1) Statele membre de pavilion se asigură că statele membre costiere au acces online, în timp real, la jurnalele de bord electronice și la datele din declarațiile de debarcare ale navelor aflate sub pavilionul lor, atunci când navele respective efectuează activități de pescuit în apele teritoriale sau în apele aflate sub jurisdicția statelor membre costiere în cauză sau când intră în porturi ale acestora.

(2) Datele menționate la alineatul (1) cuprind cel puțin datele de la ultima plecare din port până în momentul terminării debarcării capturii. Datele aferente activităților de pescuit din cele 12 luni anterioare sunt puse la dispoziție la cerere.

(3) Comandantul unei nave de pescuit comunitare are acces sigur 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, la informațiile din jurnalul de bord electronic propriu stocate în baza de date a statului membru de pavilion.

(4) În cadrul unui plan de desfășurare comun, un stat membru costier permite unei nave de patrulare a altui stat membru accesul online la baza sa de date cuprinzând jurnalele de bord.

Articolul 16

Schimbul de date între statele membre

(1) Accesul la datele prevăzute la articolul 15 alineatul (1) se face prin intermediul unei conexiuni internet sigure, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

(2) Statele membre își transmit reciproc informațiile de natură tehnică necesare pentru a garanta accesul reciproc la jurnalele de bord electronice.

(3) Statele membre:

(a)	se asigură că datele primite conform prezentului regulament sunt stocate în siguranță în baze de date computerizate și iau toate măsurile necesare pentru a asigura confidențialitatea acestora;

(b)	iau toate măsurile tehnice necesare pentru a proteja datele în cauză împotriva distrugerii accidentale sau ilicite, pierderii accidentale, deteriorării, distribuirii sau consultării neautorizate.

Articolul 17

Autoritatea unică

(1) În fiecare stat membru, o singură autoritate este responsabilă de transmiterea, primirea, administrarea și prelucrarea datelor la care se face referire în prezentul regulament.

(2) Statele membre își transmit reciproc liste cu denumirile și datele de contact ale autorităților menționate la alineatul (1) și informează Comisia în legătură cu acestea.

(3) Orice modificare a informațiilor menționate la alineatele (1) și (2) se comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 18

Abrogare

(1) Regulamentul (CE) nr. 1566/2007 se abrogă.

(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 noiembrie 2008.

Pentru Comisie

Joe BORG

Membru al Comisiei

(1) JO L 409, 30.12.2006, p. 1.

(2) JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(3) JO L 261, 20.10.1993, p. 1.

(4) JO L 351, 28.12.2002, p. 6.

(5) JO L 128, 21.5.2005, p. 1.

(6) JO L 340, 22.12.2007, p. 46.

ANEXĂ (1)

FORMATUL PENTRU SCHIMBUL ELECTRONIC DE INFORMAȚII

Nr.

Numele elementului sau al atributului

Cod

Descriere și conținut

Obligatoriu (C)/Obligatoriu dacă (CIF) (2)/Facultativ (O) (3)

Mesaj ERS

Începutul mesajului

ERS

Marcaj de indicare a începutului mesajului ERS

Adresă

Destinația mesajului (Cod de țară ISO alfa-3)

Expeditor

Țara care transmite datele (Cod de țară ISO alfa-3)

Numărul (de înregistrare al) mesajului

Numărul de serie al mesajului (format CCC99999999)

Data (înregistrării) mesajului

Data transmisiei mesajului (AAAA-LL-ZZ)

Ora (înregistrării) mesajului

Ora transmisiei mesajului (HH:MM în UTC)

Tipul mesajului

Tipul mesajului (Jurnal de bord: tip = LOG, Confirmare: tip = RET, Corectură: tip = COR sau Notă de vânzare: tip = SAL)

Mesaj test

Prezența acestuia indică faptul că mesajul este un mesaj test

CIF TEST

Mesaj de tip RET (TM=RET)

RET este un mesaj de confirmare

Trebuie menționate următoarele atribute

Mesajul confirmă recepționarea corectă sau defectuoasă a mesajului identificat prin RN

Numărul mesajului trimis

Numărul de serie al mesajului care este confirmat de către FMC destinatar (CCC99999999)

Statut

Indică statutul mesajului/raportului primit. Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

Motivul respingerii (dacă există)

Text liber conținând motivul respingerii

Mesaj de tip COR

(TM=COR)

COR este un mesaj de corectare

Trebuie menționate următoarele atribute

Mesajul corectează un mesaj anterior, informațiile conținute în cadrul mesajului înlocuiesc complet mesajul anterior, identificat prin RN

Numărul mesajului original

Numărul mesajului care este corectat (format CCC99999999)

Motivul corectării

Lista codurilor poate fi consultată la adresa: http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/control_enforcement_en.htm

Mesaj de tip: LOG

(TM=LOG)

LOG este o declarație în jurnalul de bord

Trebuie menționate următoarele atribute

LOG conține una sau mai multe dintre următoarele declarații: DEP, FAR, TRA, COE, COX, ENT, EXI, CRO, TRZ, (INS), DIS, PRN, EOF, RTP, LAN

Începutul înregistrării în jurnalul de bord

LOG

Marcaj de indicare a începutului înregistrării în jurnalul de bord

Numărul navei din registrul comunitar al flotei (CFR)

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara primei înmatriculări în UE, iar X este o literă sau o cifră

Identificarea principală a navei

Indicativul radio internațional

CIF CFR neactualizat

Identificarea externă a navei

Numărul de înmatriculare de pe corpul navei

Numele navei

Numele comandantului

Numele comandantului (orice modificare în cursul campaniei trebuie raportată în următoarea transmisiune LOG)

Adresa comandantului

Adresa comandantului (orice modificare în cursul campaniei trebuie raportată în următoarea transmisiune LOG)

Țara de înmatriculare

Statul de pavilion în care este înmatriculată nava. Cod de țară ISO alfa-3

DEP: element de declarație

Solicitat la fiecare plecare din port, trebuie transmis în următorul mesaj

Începutul declarației de plecare

DEP

Marcaj de indicare a începutului declarației de plecare din port

Data

Data plecării (AAAA-LL-ZZ)

Ora

Ora plecării (HH:MM în UTC)

Numele portului

Codul portului (codul de țară ISO alfa-2 + codul de 3 litere al portului). Lista codurilor porturilor (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

Activități anticipate

Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF se solicită raportarea efortului pentru activitatea prevăzută

Tipul uneltelor de pescuit

Codul alfabetic în conformitate cu „Clasificarea statistică internațională standardizată a uneltelor de pescuit” a FAO

CIF se prevede o activitate de pescuit

Subdeclarația cu privire la captura de la bord (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

CIF captură la bordul navei

FAR: declarație de activitate de pescuit

Solicitată până la ora 24:00 a fiecărei zile în larg sau ca răspuns la solicitarea statului de pavilion

Începutul declarației privind raportul de activitate de pescuit

FAR

Marcaj de indicare a începutului declarației privind raportul de activitate de pescuit

Indicatorul ultimului raport

Indicator care arată că raportul FAR este ultimul care va fi trimis (LR=1)

CIF ultimul mesaj

Indicator de inspecție

Indicator care arată că raportul de activitate de pescuit a fost primit în urma unei inspecții efectuate la bordul navei. (IS=1)

CIF a avut loc o inspecție

Data

Data pentru care se raportează activitățile de pescuit cât timp nava se află în larg (AAAA-LL-ZZ)

Ora

Ora începerii activității de pescuit (HH:MM în UTC)

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Specificată dacă nu s-au efectuat capturi (în scopul efortului de pescuit). Lista codurilor zonelor de pescuit și de efort/conservare va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

CIF

Operațiuni de pescuit

Numărul operațiunilor de pescuit

Timpul de pescuit

Timpul de pescuit în minute – definit ca numărul de ore de prezență pe mare minus timpul petrecut pe drum spre locurile de pescuit, între locurile de pescuit sau la întoarcere de la acestea, și timpul în care nava efectuează manevre de evitare, perioadele de inactivitate și timpul petrecut în așteptarea reparațiilor

CIF necesar (3)

Subdeclarație cu privire la uneltele de pescuit

GEA

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor GEA)

CIF se utilizează

Subdeclarația cu privire la pierderea uneltelor de pescuit

GLS

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor GLS)

CIF se prevede prin norme (3)

Subdeclarația cu privire la captură (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

CIF există pește capturat

RLC: declarație de transfer

Utilizată în cazul în care captura (integrală sau părți ale acesteia) este transferată sau mutată din unelte de pescuit comune pe o navă sau din cala unei nave sau uneltele de pescuit ale acesteia într-o plasă, un recipient sau o cușcă (în afara navei), unde captura vie este păstrată până în momentul debarcării

Începutul declarației de transfer

RLC

Marcaj de indicare a începutului declarației de transfer

Data

Data transferului capturii în timp ce nava se află în larg (AAAA-LL-ZZ)

CIF

Ora

Ora transferului (HH:MM în UTC)

CIF

Numărul CFR al navei receptoare

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara primei înmatriculări în UE, iar X este o literă sau o cifră

CIF activitate de pescuit comună și navă a UE

Indicativul radio internațional al navei receptoare

CIF activitate de pescuit comună

Statul de pavilion al navei receptoare

Statul de pavilion al navei care preia captura (cod de țară ISO alfa-3)

CIF activitate de pescuit comună

Numerele CFR ale altor nave partenere

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara primei înmatriculări în UE, iar X este o literă sau o cifră

CIF activitate de pescuit comună și partenerul este o navă a UE

Indicativele radio internaționale ale altor nave partenere

Indicativele radio internaționale ale navelor partenere

CIF activitate de pescuit comună și alți parteneri

Statul sau statele de pavilion ale altor nave partenere

Statul de pavilion al altor nave partenere (cod de țară ISO alfa-3)

CIF activitate de pescuit comună și alți parteneri

Destinația transferului

Cod de 3 litere pentru destinația transferului (plasă: KNE, cușcă: CGE etc.) Codurile vor fi publicate pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF

Subdeclarația POS

POS

Locul transferului (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

CIF

Subdeclarația cu privire la captură (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

Cantitatea de pește transferat (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

CIF

TRA: declarație de transbordare

Pentru fiecare transbordare de captură sunt necesare declarații atât din partea donatorului, cât și a receptorului

Începutul declarației de transbordare

TRA

Marcaj de indicare a începutului declarației de transbordare

Data

Începutul TRA (AAAA-LL-ZZ)

Ora

Începutul TRA (HH:MM în UTC)

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Zona geografică unde a avut loc transbordarea. Lista codurilor zonelor de pescuit și de efort/conservare va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

CIF operațiunea a avut loc în larg

Numele portului

Codul portului (codul de țară ISO alfa-2 + codul de 3 litere al portului). Lista codurilor porturilor (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF operațiunea a avut loc în port

Numărul CFR al navei receptoare

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara de înmatriculare în UE, iar X este o literă sau o cifră

CIF navă de pescuit

Transbordare: nava receptoare

În cazul unei nave donatoare – indicativul radio internațional al navei receptoare

Transbordare: statul de pavilion al navei receptoare

În cazul unei nave donatoare – statul de pavilion al navei care primește transbordarea (cod de țară ISO alfa-3)

Numărul CFR al navei donatoare

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara primei înmatriculări în UE, iar X este o literă sau o cifră

CIF navă comunitară

Transbordare: nava (donatoare)

În cazul unei nave receptoare – indicativul radio internațional al navei donatoare

Transbordare: statul de pavilion al navei donatoare

În cazul unei nave receptoare – statul de pavilion al navei donatoare (cod de țară ISO alfa-3)

Subdeclarația POS

POS

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

CIF necesară (3) (ape NEAFC sau NAFO)

Captura transbordată (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

COE: declarația de intrare în zonă

În cazul pescuitului în zonele de refacere a stocului sau în apele occidentale

Începutul declarației de efort de pescuit: intrarea în zonă

COE

Marcaj de indicare a începutului unei declarații privind intrarea în zona de efort

Data

Data intrării (AAAA-LL-ZZ)

Ora

Ora intrării (HH:MM în UTC)

Speciile-țintă

Speciile vizate în zona respectivă (demersale, pelagice, scoici Saint-Jacques, crabi)

Lista completă va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Poziția geografică a navei.

Lista codurilor zonelor de pescuit și de efort/conservare va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

Subdeclarația cu privire la captura de la bord (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

COX: declarația de ieșire din zonă

În cazul pescuitului în zonele de refacere a stocului sau în apele occidentale

Începutul declarației de efort de pescuit: ieșirea din zonă

COX

Marcaj de indicare a începutului declarației privind ieșirea din zona de efort

Data

Data ieșirii (AAAA-LL-ZZ)

Ora

Ora ieșirii (HH:MM în UTC)

Speciile-țintă

Speciile vizate în zona respectivă (demersale, pelagice, scoici Saint-Jacques, crabi).

Lista completă va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF nu se desfășoară alte activități de pescuit

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Poziția geografică a navei. Lista codurilor zonelor de pescuit și de efort/conservare va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

CIF nu se desfășoară alte activități de pescuit

Subdeclarația referitoare la poziție

POS

Poziția în momentul ieșirii (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

Subdeclarația cu privire la captură

SPE

Captura efectuată în timpul șederii în zonă (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

100

CRO: declarația de traversare a zonei

În cazul traversării unor zone de refacere a stocului sau a apelor occidentale

101

Începutul declarației de efort de pescuit: traversarea unei zone

CRO

Marcaj de indicare a începutului declarației privind traversarea zonei de efort (fără activitate de pescuit). Doar DA TI POS trebuie menționate în declarațiile COE și COX

102

Declarația de intrare în zonă

COE

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor COE)

103

Declarația de ieșire din zonă

COX

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor COX)

104

105

TRZ: declarație de pescuit transzonal

În cazul desfășurării unor activități de pescuit transzonale

106

Începutul declarației de efort de pescuit: pescuit transzonal

TRZ

Marcaj de indicare a începutului declarației privind pescuitul transzonal

107

Declarație de intrare

COE

Prima intrare (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor COE)

108

Declarație de ieșire

COX

Ultima ieșire (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor COX)

109

110

INS: declarație de inspecție

Se furnizează de către autorități, dar nu de către comandant

111

Începutul declarației de inspecție

INS

Marcaj de indicare a începutului unei subdeclarații de inspecție

112

Țara unde se efectuează inspecția

Cod de țară ISO alfa-3

113

Inspectorul numit

Fiecare stat trebuie să furnizeze un număr din 4 cifre de identificare a inspectorului propriu

114

Data

Data inspecției (AAAA-LL-ZZ)

115

Ora

Ora inspecției (HH:MM în UTC)

116

Subdeclarația referitoare la poziție

POS

Poziția în momentul inspecției (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

117

118

DIS: declarație privind capturile aruncate înapoi în mare

CIF necesară (3) (NEAFC, NAFO)

119

Începutul declarației privind capturile aruncate înapoi în mare

DIS

Marcaj conținând detalii privind peștele aruncat înapoi în mare

120

Data

Data aruncării capturii înapoi în mare (AAAA-LL-ZZ)

121

Ora

Ora aruncării capturii înapoi în mare (HH:MM în UTC)

122

Subdeclarația referitoare la poziție

POS

Poziția în momentul aruncării capturii înapoi în mare (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

123

Subdeclarația cu privire la peștele aruncat înapoi în mare

SPE

Peștele aruncat înapoi în mare (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

124

125

PRN: declarația de notificare prealabilă a revenirii în port

De transmis înaintea revenirii în port sau dacă legislația comunitară o prevede

CIF necesară (3)

126

Începutul notificării prealabile

PRN

Marcaj de indicare a începutului declarației de notificare prealabilă

127

Data preconizată

Data prevăzută a sosirii/traversării (AAAA-LL-ZZ)

128

Ora preconizată

Ora prevăzută a sosirii/traversării (HH:MM în UTC)

129

Numele portului

Codul portului [cod de țară format din 2 litere (cod de țară ISO alfa-2) + codul din 3 litere al portului]. Lista codurilor porturilor (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

130

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Zona de pescuit care va fi utilizată pentru notificarea prealabilă a codului. Lista codurilor zonelor de pescuit și de efort/conservare va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

CIF în Marea Baltică

131

Data preconizată a debarcării

Data prevăzută pentru debarcare (AAAA-LL-ZZ) în zona Mării Baltice

CIF în Marea Baltică

132

Ora preconizată a debarcării

Ora prevăzută pentru debarcare (AAAA-LL-ZZ) în zona Mării Baltice

CIF în Marea Baltică

133

Subdeclarații cu privire la captura de la bord (lista subdeclarațiilor SPE cu privire la specii)

SPE

Captura de la bord (în cazul speciilor pelagice, este necesară zona ICES). (A se vedea detaliile subdeclarației SPE)

134

Subdeclarația referitoare la poziție

POS

Poziția în momentul intrării în sector/zonă sau al ieșirii din sector/zonă. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

CIF

135

136

EOF: declarație de încheiere a activității de pescuit

De transmis imediat după ultima operațiune de pescuit și înainte de revenirea în port și debarcarea peștelui

137

Începutul declarației de încetare a capturării

EOF

Marcaj de indicare a încheierii operațiunilor de pescuit înaintea revenirii în port

138

Data

Data încetării (AAAA-LL-ZZ)

139

Ora

Ora încetării (HH:MM în UTC)

140

141

RTP: declarație de revenire în port

De transmis la intrarea în port, ulterior oricărei declarații PRN și anterior debarcării peștelui

142

Începutul declarației de revenire în port

RTP

Marcaj de indicare a revenirii în port la încheierea campaniei de pescuit

143

Data

Data revenirii (AAAA-LL-ZZ)

144

Ora

Ora revenirii (HH:MM în UTC)

145

Numele portului

Lista codurilor porturilor (codul de țară ISO alfa-2 + codul de 3 litere al portului) (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

146

Motivul revenirii

Motivul revenirii în port (de exemplu protecție, aprovizionare, debarcare). Lista codurilor motivelor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF

147

148

LAN: declarație de debarcare

De transmis după debarcarea capturii

149

Începutul declarației de debarcare

LAN

Marcaj de indicare a începutului declarației de debarcare

150

Data

AAAA-LL-ZZ – data debarcării

151

Ora

HH:MM în UTC – ora debarcării

152

Tipul expeditorului

Cod de 3 litere (MAS: comandant, REP: reprezentantul acestuia, AGE: agent)

153

Numele portului

Codul portului (cod de țară format din 2 litere (cod de țară ISO alfa-2) + codul din 3 litere al portului). Lista codurilor porturilor (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

154

Subdeclarația cu privire la captura debarcată (lista SPE cu subdeclarații PRO)

SPE

Specii, zone de pescuit, cantități debarcate, unelte de pescuit corespondente și prezentări (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SPE)

155

156

POS: subdeclarația cu privire la poziție

157

Începutul subdeclarației cu privire la poziție

POS

Marcaj care conține coordonatele poziției geografice

158

Latitudine (zecimale)

Latitudinea exprimată conform formatului WGS84 utilizat pentru VMS

159

Longitudine (zecimale)

Longitudine exprimată conform formatului WGS84 utilizat pentru VMS

160

161

GEA: subdeclarația cu privire la desfășurarea uneltelor de pescuit

162

Începutul subdeclarației cu privire la desfășurarea uneltelor de pescuit

GEA

Marcaj care conține coordonatele poziției geografice

163

Tipul uneltelor de pescuit

Codul uneltelor de pescuit în conformitate cu „Clasificarea statistică internațională standardizată a uneltelor de pescuit” a FAO

164

Dimensiunea ochiurilor plaselor

Dimensiunea ochiurilor plaselor (în milimetri)

CIF uneltele de pescuit au ochiuri supuse unor cerințe privind dimensiunile

165

Capacitatea uneltelor de pescuit

Dimensiunile și numărul uneltelor de pescuit

CIF necesară pentru tipul de unelte de pescuit desfășurate

166

Operațiuni de pescuit

Numărul operațiunilor de pescuit (traulări) pe perioade de 24 de ore

CIF nava este autorizată să pescuiască stocuri de specii de adâncime

167

Timpul de pescuit

Numărul de ore în cursul cărora uneltele au fost desfășurate

CIF nava este autorizată să pescuiască stocuri de specii de adâncime

168

Subdeclarația cu privire la lansarea uneltelor de pescuit

GES

Subdeclarația cu privire la lansarea uneltelor de pescuit (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor GES)

CIF necesară (3) (nava utilizează unelte de pescuit statice sau fixe)

169

Subdeclarația cu privire la recuperarea uneltelor de pescuit

GER

Subdeclarația cu privire la recuperarea uneltelor de pescuit (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor GER)

CIF necesară (3) unelte de pescuit statice sau fixe)

170

Subdeclarația cu privire la desfășurarea setcilor

GIL

Subdeclarația cu privire la desfășurarea setcilor (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor GIL)

CIF nava are permise pentru zonele ICES IIIa, IVa, IVb, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j, k și XII

171

Adâncimea de pescuit

Distanța de la suprafața apei până la cea mai joasă parte a uneltelor de pescuit (în metri). Se aplică pentru navele care utilizează unelte de pescuit remorcate, paragate și plase fixe.

CIF pescuit de adâncime și în apele norvegiene

172

Numărul mediu de cârlige utilizate la paragate

CIF pescuit de adâncime și în apele norvegiene

173

Lungimea medie a plaselor

Lungimea medie a plaselor în cazul utilizării plaselor fixe (în metri)

CIF pescuit de adâncime și în apele norvegiene

174

Înălțimea medie a plaselor

Înălțimea medie a plaselor în cazul utilizării plaselor fixe (în metri)

CIF pescuit de adâncime și în apele norvegiene

175

176

GES: subdeclarația cu privire la lansarea uneltelor de pescuit

CIF se prevede prin norme (3)

177

Începutul subdeclarației cu privire la poziție

GES

Marcaj care conține informații cu privire la lansarea uneltelor de pescuit

178

Data

Data lansării uneltelor de pescuit (AAAA-LL-ZZ)

179

Ora

Ora lansării uneltelor de pescuit (HH:MM în UTC)

180

Subdeclarația POS

POS

Poziția în momentul lansării uneltelor de pescuit (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

181

182

GER: subdeclarația cu privire la recuperarea uneltelor de pescuit

CIF se prevede prin norme (3)

183

Începutul subdeclarației cu privire la poziție

GER

Marcaj ce conține informații cu privire la recuperarea uneltelor de pescuit

184

Data

Data recuperării uneltelor de pescuit (AAAA-LL-ZZ)

185

Ora

Ora recuperării uneltelor de pescuit (HH:MM în UTC)

186

Subdeclarația POS

POS

Poziția în momentul recuperării uneltelor de pescuit (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

187

GIL: subdeclarația cu privire la desfășurarea setcilor

CIF nava are permise pentru zonele ICES IIIa, IVa, IVb, Vb, VIa, VIb, VIIb, c, j, k și XII

188

Începutul subdeclarației cu privire la setcă

GIL

Marcaj de indicare a începutului desfășurării setcii

189

Lungimea nominală a unei plase

Informație care trebuie înregistrată în cursul fiecărei campanii de pescuit (în metri)

190

Numărul de plase

Numărul de plase dintr-o flotă

191

Numărul de flote

Numărul de flote desfășurate

192

Subdeclarația POS

POS

Poziția fiecărei flote desfășurate (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

193

Adâncimea fiecărei flote desfășurate

Adâncimea pentru fiecare flotă desfășurată (distanța de la suprafața apei până la cea mai joasă parte a uneltelor de pescuit).

194

Timpul de imersie al fiecărei flote desfășurate

Timpul de imersie pentru fiecare flotă desfășurată

195

196

GLS: subdeclarația cu privire la pierderea uneltelor de pescuit

Pierderi de unelte de pescuit fixe

CIF se prevede prin norme (3)

197

Începutul subdeclarației GLS

GLS

Date cu privire la pierderea de unelte de pescuit fixe

198

Data pierderii uneltelor de pescuit

Data pierderii uneltelor de pescuit (AAAA-LL-ZZ)

199

Numărul de unități

Numărul de unități de unelte de pescuit pierdute

CIF

200

Subdeclarația POS

POS

Ultima poziție cunoscută a uneltelor de pescuit (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

CIF

201

202

RAS: subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Zona vizată în funcție de cerințele de raportare aplicabile – cel puțin un câmp trebuie completat. Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF

203

Zonă FAO

Zonă FAO (de exemplu, 27)

CIF

204

Subzonă FAO (ICES)

Subzonă FAO (ICES) (de exemplu, 3)

CIF

205

Diviziune FAO (ICES)

Diviziune FAO (ICES) (de exemplu, d)

CIF

206

Subdiviziune FAO (ICES)

Subdiviziune FAO (ICES) (de exemplu, 24) (împreună cu codurile de mai sus, 27.3.d.24)

CIF

207

Zonă economică

CIF

208

Dreptunghi statistic ICES

Dreptunghi statistic ICES (de exemplu, 49E6)

CIF

209

Zonă de efort de pescuit

Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF

210

Subdeclarația cu privire la poziție

POS

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor POS)

CIF

211

212

SPE: subdeclarația cu privire la specii

Cantitate agregată pe specie

213

Începutul subdeclarației SPE

SPE

Detalii cu privire la peștele capturat pe specii

214

Denumirea speciei

Denumirea speciei (cod format din 3 litere al FAO)

215

Greutatea peștelui

În funcție de context, acest element trebuie să fie unul dintre următoarele:

1.	Greutatea totală a peștelui (în kilograme) în perioada de capturare

2.	Greutatea totală (agregată) a peștelui (în kilograme) de la bord sau

3.	Greutatea totală a peștelui (în kilograme) debarcat

CIF nu se numără pe specii

216

Numărul de exemplare

Numărul de exemplare (în cazul în care captura trebuie înregistrată în numere de exemplare, cum este cazul somonului sau al tonului)

CIF

217

Cantitatea deținută în plase

Estimarea cantității deținute în plase, nu în cală

218

Numărul de exemplare deținute în plase

Estimarea numărului de exemplare deținute în plase, nu în cală

219

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

Zona geografică în care a fost capturată cea mai mare parte a peștelui.

Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior. (A se vedea detaliile subelementelor și atributelor RAS)

220

Tipul uneltelor de pescuit

Codul alfabetic în conformitate cu „Clasificarea statistică internațională standardizată a uneltelor de pescuit” a FAO

CIF declarația de debarcare se face doar pentru anumite specii și zone de captură

221

Subdeclarația cu privire la procesare

PRO

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor PRO)

CIF declarație de debarcare (transbordare)

222

223

PRO: subdeclarația cu privire la procesare

Procesare/prezentare pentru fiecare specie debarcată

224

Începutul subdeclarației cu privire la procesare

PRO

Marcaj care conține detalii cu privire la procesarea peștelui

225

Clasa de prospețime a peștelui

Clasa de prospețime a peștelui (A, B, E)

226

Starea de conservare

Cod alfabetic pentru starea peștelui, de exemplu viu, înghețat, sărat. Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

227

Prezentarea peștelui

Cod alfabetic pentru prezentarea produsului (reflectă metoda de procesare): se vor utiliza codurile de pe lista publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

228

Tipul ambalajului

Codul format din 3 litere (CRT = cutii carton, BOX = cutii, BGS = pungi, BLC = blocuri)

CIF (LAN sau TRA)

229

Numărul de unități de ambalaj

Numărul de unități de ambalaj: cutii de carton, cutii, pungi, recipiente, blocuri etc.

CIF (pentru LAN sau TRA)

230

Greutatea medie pe unitate de ambalaj

Greutatea produsului (kg)

CIF (pentru LAN sau TRA)

231

Factor de conversie

Coeficientul numeric aplicat pentru conversia greutății peștelui procesat în greutate de pește viu

232

233

Mesaj de tip SAL (TM=SAL)

SAL este un mesaj de vânzare

234

Trebuie menționate următoarele atribute

Un mesaj de vânzare poate fi fie un mesaj de notă de vânzare, fie un mesaj de preluare

235

Începutul înregistrării vânzărilor

SAL

Marcaj de indicare a începutului înregistrării vânzărilor

236

Numărul navei din registrul comunitar al flotei

În format AAAXXXXXXXXX, unde A este o majusculă care reprezintă țara primei înmatriculări în UE, iar X este o literă sau o cifră

237

Indicativul navei

Indicativul radio internațional

CIF CFR neactualizat

238

Identificarea externă a navei

Numărul de înmatriculare de pe corpul navei care a debarcat peștele

239

Țara de înmatriculare

Cod de țară ISO alfa-3

240

Numele navei

Numele navei care a debarcat peștele

241

Declarația SLI

SLI

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SLI)

CIF vânzare

242

Declarația TLI

TLI

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor TLI)

CIF preluare

243

244

SLI: declarația referitoare la vânzare

245

Începutul declarației referitoare la vânzare

SLI

Marcaj care conține detalii ale vânzării unui lot

246

Data

Data vânzării (AAAA-LL-ZZ)

247

Țara de vânzare

Țara în care a avut loc vânzarea (cod de țară ISO alfa-3)

248

Locul vânzării

Lista codurilor porturilor (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

249

Numele vânzătorului

Numele centrului de vânzare prin licitație publică, al organismului sau al persoanei care vinde peștele

250

Numele cumpărătorului

Numele organismului sau al persoanei care cumpără peștele

251

Numărul de referință al contractului de vânzare

252

Subdeclarația cu privire la documentul-sursă

SRC

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SRC)

253

Subdeclarația cu privire la lotul vândut

CSS

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor CSS)

254

255

Subdeclarația SRC

Autoritățile statului de pavilion identifică documentul-sursă pe baza jurnalului de bord al navei și a datelor privind debarcările

256

Începutul subdeclarației cu privire la documentul sursă

SRC

Marcaj care conține detalii ale documentului-sursă pentru lotul vândut

257

Data debarcării

Data debarcării (AAAA-LL-ZZ)

258

Țara și numele portului

Țara și numele portului unde are loc debarcarea. Lista codurilor porturilor pe țară (CCPPP) va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

259

260

Subdeclarația CSS

261

Începutul subdeclarației cu privire la lotul vândut

CSS

Marcaj care conține detalii ale lotului vândut

262

Denumirea speciei

Denumirea speciilor vândute (cod de 3 litere al FAO)

263

Greutatea peștelui vândut

Greutatea peștelui vândut (în kilograme)

264

Numărul de exemplare vândute

Numărul de exemplare (în cazul în care captura trebuie înregistrată în numere de exemplare, cum este cazul somonului sau al tonului)

CIF

265

Prețul peștelui

Prețul pe kg

266

Moneda vânzării

Moneda prețului de vânzare. Lista simbolurilor/codurilor monedelor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

267

Clasa de dimensiuni a peștelui

Dimensiunea peștelui (1-8; o dimensiune sau kg, g, cm, mm sau număr de exemplare per kg, după caz)

CIF

268

Destinația produsului (scop)

Coduri pentru consum uman, reportare, utilizări industriale

CIF

269

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

270

Subdeclarația PRO cu privire la procesare

PRO

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor PRO)

271

Captură retrasă

Captură retrasă prin intermediul unei organizații de producători (Y = da, N = nu, T = temporar)

272

Cod de utilizare OP

Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

273

Starea de conservare

Cod alfabetic pentru starea peștelui, de exemplu viu, înghețat, sărat. Lista codurilor va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

CIF retragere temporară

274

275

TLI: declarație de preluare

276

Începutul declarației TLI

TLI

Marcaj pentru detalii ale operațiunii de preluare

277

Data

Data preluării (AAAA-LL-ZZ)

278

Țara de preluare

Țara unde a avut loc preluarea (cod de țară ISO alfa-3)

279

Locul preluării

Codul portului sau numele locului (dacă nu este un port) unde a avut loc preluarea – lista va fi publicată pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior: http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/control_enforcement_en.htm

280

Numele organizației care efectuează preluarea

Numele organizației care a preluat peștele

281

Numărul de referință al contractului de preluare

282

Subdeclarația SRC

SRC

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor SRC)

283

Subdeclarația cu privire la lotul preluat

CST

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor CST)

284

285

Subdeclarația CST

286

Începutul liniei pentru fiecare lot preluat

CST

Marcaj care conține detalii pentru fiecare specie preluată

287

Denumirea speciei

Denumirea speciilor vândute (cod de 3 litere al FAO)

288

Greutatea peștelui preluat

Greutatea peștelui preluat (în kilograme)

289

Numărul de exemplare preluate

Numărul de exemplare (în cazul în care captura trebuie înregistrată în numere de exemplare, cum este cazul somonului sau al tonului)

CIF

290

Clasa de dimensiuni a peștelui

Dimensiunea peștelui (1-8; o dimensiune sau kg, g, cm, mm sau număr de exemplare per kg, după caz)

291

Subdeclarația cu privire la zona vizată

RAS

292

Subdeclarația PRO cu privire la procesare

PRO

(A se vedea detaliile subelementelor și atributelor PRO)

1.	Definițiile seturilor de caractere sunt disponibile la adresa http://europa.eu.int/idabc/en/chapter/556used Pentru ERS: Western character set (UTF-8).

Toate codurile (sau referințele adecvate) vor fi publicate pe site-ul internet dedicat pescuitului al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior: http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/control_enforcement_en.htm (inclusiv codurile pentru corecturi, porturi, zone de pescuit, intenții de plecare din port, motive pentru revenirea în port, tip de pescuit/specii-țintă, coduri pentru intrarea în zone de conservare/efort de pescuit și alte coduri sau referințe).

3.	Toate codurile de trei caractere sunt elemente XML (coduri de trei caractere) și toate codurile de două caractere sunt atribute XML.

4.	Fișierele tip XML și definiția de referință XSD a anexei de mai sus vor fi publicate pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

5.	Toate greutățile care figurează în tabel sunt exprimate în kilograme, iar dacă este cazul, cu o precizie de două zecimale.

(1) Prezenta anexă înlocuiește integral anexa la Regulamentul (CE) nr. 1566/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție.

(2) Obligatoriu dacă se prevede prin normele comunitare, acorduri internaționale sau bilaterale.

(3) În cazul în care CIF nu se aplică, atributul respectiv este facultativ.

1.	Definițiile seturilor de caractere sunt disponibile la adresa http://europa.eu.int/idabc/en/chapter/556used Pentru ERS: Western character set (UTF-8).

3.	Toate codurile de trei caractere sunt elemente XML (coduri de trei caractere) și toate codurile de două caractere sunt atribute XML.

4.	Fișierele tip XML și definiția de referință XSD a anexei de mai sus vor fi publicate pe site-ul internet al CE, la o adresă care va fi indicată ulterior.

5.	Toate greutățile care figurează în tabel sunt exprimate în kilograme, iar dacă este cazul, cu o precizie de două zecimale.

4.11.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 295/24

REGULAMENTUL (CE) NR. 1078/2008 AL COMISIEI

din 3 noiembrie 2008

de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului cu privire la cheltuielile efectuate de statele membre pentru colectarea și gestionarea datelor de bază în sectorul pescuitului

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării (1), în special articolul 31,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (2) pune bazele întocmirii de analize științifice în sectorul pescuitului și elaborării de avize științifice temeinice în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului.

(2)	În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului, Comisia adoptă un program comunitar multianual pe baza căruia statele membre trebuie să stabilească un program național multianual în vederea colectării, gestionării și utilizării datelor.

(3)

Articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 prevede, printre alte acțiuni, contribuția financiară comunitară necesară aplicării de măsuri în sectorul colectării de date de bază. Mai mult, articolul 24 din regulamentul menționat cere Comisiei să stabilească în fiecare an contribuția financiară comunitară necesară aplicării măsurilor în cauză.

(4)

Potrivit principiului bunei gestiuni financiare, este necesară stabilirea normelor și a procedurilor pe care statele membre trebuie să le respecte pentru a beneficia de ajutor financiar comunitar pentru cheltuielile efectuate în sectorul colectării de date. Prin urmare, nerespectarea acestor norme și proceduri atrage după sine riscul excluderii cheltuielilor.

(5)	Contribuția comunitară anuală trebuie să se bazeze pe previziunile bugetare anuale care trebuie să fie evaluate în funcție de programele naționale stabilite de către statele membre.

(6)	În scopul garantării alocării eficiente a fondurilor comunitare, previziunile bugetare anuale trebuie să fie conforme cu activitățile prevăzute în programul național.

(7)

În scopul simplificării procedurilor, este necesară stabilirea normelor și a formatului pe care statele membre trebuie să le respecte în vederea prezentării previziunilor bugetare anuale în raport cu executarea programelor naționale. Sunt considerate eligibile doar costurile strict legate de punerea în aplicare a programelor naționale, justificate în mod corespunzător și suportate efectiv de către statele membre. În acest sens, este necesară precizarea rolului și a obligațiilor partenerilor și subcontractanților cu privire la punerea în aplicare a programelor naționale.

(8)

Referitor la posibilitatea de a modifica aspectele tehnice ale programelor multianuale prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului, este necesară stabilirea normelor conform cărora statele membre pot modifica în mod adecvat fondurile necesare unei aplicări eficiente a programelor naționale. Statele membre ar trebui să aibă dreptul de a redistribui fondurile astfel încât să acopere diverse categorii de costuri, dacă acest lucru facilitează punerea în aplicare a programului național.

(9)

Trebuie stabilite norme care să garanteze faptul că cererile de rambursare a cheltuielilor sunt conforme cu decizia Comisiei de aprobare a contribuției comunitare anuale. Normele trebuie să includă procedura de prezentare și aprobare a cererilor de acest tip. Acolo unde este cazul, cererile care nu sunt conforme cu normele în cauză ar trebui respinse.

(10)	Plățile ar trebui să se efectueze în două rate, permițând astfel statelor membre să beneficieze de contribuția financiară comunitară pe perioada punerii în aplicare a programului.

(11)

În scopul asigurării unei utilizări corecte a fondurilor comunitare, Comisia și Curtea de Conturi ar trebui să poată verifica respectarea dispozițiilor prevăzute în prezentul regulament și ar trebui, în acest scop, să primească toate informațiile relevante pentru efectuarea auditurilor și a corecțiilor financiare conform articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(12)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comisiei pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 cu privire la contribuția financiară comunitară la cheltuielile efectuate de statele membre pentru colectarea și gestionarea datelor de bază în sectorul pescuitului.

Articolul 2

Prezentarea previziunilor bugetare anuale

(1) Conform articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, statele membre care doresc să beneficieze de o contribuție financiară comunitară pentru aplicarea programului lor multianual, denumit în continuare „programul național”, prezintă Comisiei, până la data de 31 martie a anului anterior aplicării programului, următoarele:

(a)	o previziune bugetară anuală pentru primul an de aplicare a programului național; și

(b)	previziuni bugetare anuale orientative pentru fiecare dintre anii ulteriori de aplicare a programului național.

(2) Statele membre prezintă previziuni bugetare anuale finale pentru fiecare an de aplicare a programului național în care acestea diferă de previziunile bugetare anuale orientative deja prezentate. Previziunile bugetare anuale finale se prezintă până la data de 31 octombrie a anului anterior aplicării programului în cauză.

(3) În ceea ce privește primul program național pentru perioada 2009-2010, previziunile bugetare anuale se prezintă până la data de 15 octombrie 2008.

Articolul 3

Conținutul previziunilor bugetare anuale

(1) Previziunile bugetare anuale conțin cheltuielile anuale planificate de care un stat membru consideră că are nevoie pentru a-și pune în aplicare programul național.

(2) Previziunile bugetare anuale se prezintă:

(a)	pe categorii de cheltuieli, în conformitate cu prevederile din anexa I la prezentul regulament;

(b)	pe module, în conformitate cu decizia Comisiei de stabilire a programului comunitar anual privind colectarea, gestiunea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și al acvaculturii; și

(c)	acolo unde este cazul, pe regiuni, în conformitate cu articolul 1 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei (3).

(3) Statele membre prezintă previziunile bugetare anuale pe cale electronică și utilizând formularele financiare stabilite și comunicate acestora de către Comisie.

Articolul 4

Evaluarea previziunilor bugetare anuale

(1) Comisia evaluează previziunile bugetare anuale ținând cont de programele naționale aprobate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

(2) În scopul evaluării previziunilor bugetare anuale, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze detalii suplimentare cu privire la cheltuielile în cauză. Statul membru respectiv trebuie să furnizeze detaliile în termen de 15 zile calendaristice de la solicitarea Comisiei.

(3) În cazul în care statul membru nu comunică detalii suficiente în termenul stabilit la alineatul (2), Comisia poate exclude cheltuielile în cauză din previziunile bugetare anuale care urmează să fie aprobate.

Articolul 5

Contribuția financiară comunitară

Comisia aprobă previziunile bugetare anuale și stabilește contribuția financiară comunitară anuală pentru fiecare program național în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 și în temeiul rezultatelor evaluării previziunilor bugetare anuale în conformitate cu măsurile prevăzute la articolul 4.

Articolul 6

Modificări ale previziunilor bugetare anuale aprobate

(1) Statele membre sunt autorizate să redistribuie sumele precizate în previziunile bugetare anuale aprobate în conformitate cu articolul 5, astfel încât să acopere alte module și alte categorii de costuri numai din cadrul aceleași regiuni, cu condiția:

(a)	ca sumele transferate să nu depășească 50 000 EUR sau 10 % din bugetul total aprobat pentru regiunea în care bugetul respectiv este mai mic de 500 000 EUR;

(b)	să informeze Comisia cu privire la necesitatea unui astfel de transfer.

(2) Orice alte modificări ale previziunilor bugetare anuale aprobate în conformitate cu articolul 5 se justifică în mod corespunzător și sunt aprobate de către Comisie înainte de efectuarea cheltuielii.

Articolul 7

Cheltuieli eligibile

(1) Pentru a putea beneficia de contribuția financiară comunitară, cheltuielile trebuie:

(a)	să fie realmente efectuate de către statul membru în cauză;

(b)	să reprezinte o acțiune prevăzută în programul național;

(c)	să fie specificate în previziunile bugetare anuale;

(d)	să se încadreze în una dintre categoriile menționate în anexa I;

(e)	să reprezinte o acțiune executată în conformitate cu condițiile stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 199/2008, precum și cu dispozițiile de aplicare a acestuia;

(f)	să fie ușor de identificat și verificat, fiind în special înregistrate în registrele contabile ale statelor membre, precum și ale partenerilor lor;

(g)	să fie stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile și cu cerințele legislației naționale;

(h)	să fie raționale, justificate și conforme cu cerințele bunei gestiuni financiare, mai ales în ceea ce privește economia și eficiența;

(i)	să fie efectuate pe perioada de aplicare a acțiunii în conformitate cu prevederile programului național.

(2) Cheltuielile eligibile vizează:

(a)

următoarele activități de colectare a datelor:

—	colectarea de date la punctele de eșantionare în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, date care includ atât prelevarea directă de probe, cât și aplicarea de interviuri și chestionare;

—	monitorizarea pe mare a pescuitului comercial și recreativ în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008;

—	efectuarea de studii de cercetare pe mare în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008;

(b)

următoarele activități de gestionare a datelor prevăzute în programul comunitar multianual menționat la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008:

—	dezvoltarea de baze de date și site-uri web;

—	furnizarea de date (stocare);

—	controlul calității datelor și validarea acestora;

—	prelucrarea de date, pornind de la date primare, pentru obținerea datelor detaliate sau agregate;

—	procesul de transformare a datelor socioeconomice primare în metadate;

(c)

următoarele activități de utilizare a datelor prevăzute în programul comunitar multianual menționat la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008:

—	întocmirea de seturi de date și întrebuințările acestora în vederea sprijinirii analizei științifice ca bază a consultanței pentru managementul sectorului pescuitului;

—	evaluarea parametrilor biologici (vârstă, greutate, sex, maturitate și fertilitate);

—	pregătirea de seturi de date în vederea realizării de evaluări ale stocurilor, de modelizări bioeconomice și analize științifice corespunzătoare.

Articolul 8

Cheltuieli neeligibile

Următoarele cheltuieli sunt neeligibile și, prin urmare, nu pot beneficia de contribuția financiară comunitară:

(a)	marje de profit, provizioane și datorii neperformante;

(b)	dobândă datorată și costuri bancare;

(c)	costuri medii ale forței de muncă;

(d)	costuri indirecte, cum ar fi: diverse clădiri și situri, funcționare administrativă, personal de sprijin, furnituri de birou, infrastructură, costuri de funcționare și întreținere, printre care și costurile de telecomunicații, alte bunuri și servicii;

(e)	echipament care nu este folosit în scopul colectării și gestionării datelor, cum ar fi scanerele, imprimantele, telefoanele mobile, aparatele de emisie-recepție, echipamentele video și camerele de filmat;

(f)	achiziționare de vehicule;

(g)	costuri de distribuție, promovare și publicitate destinate promovării produselor și activităților comerciale;

(h)	cheltuieli de divertisment, altele decât cele considerate de Comisie ca fiind strict necesare pentru realizarea programului național;

(i)	costuri de publicitate și alte cheltuieli rezultate în urma achiziționării de produse de lux;

(j)	toate cheltuielile destinate desfășurării altor programe/proiecte finanțate de terțe părți;

(k)	toate cheltuielile destinate protejării rezultatelor activităților desfășurate în cadrul programului național;

(l)	orice taxe recuperabile (inclusiv TVA);

(m)	resurse puse la dispoziția statului membru în mod gratuit;

(n)	valoarea contribuțiilor în natură;

(o)	costuri inutile sau considerate a fi necugetate.

Articolul 9

Punerea în aplicare a programelor

(1) Statele membre pot primi sprijin din partea partenerilor în scopul punerii în aplicare a programului național. Partenerii sunt organizații specificate clar în programul național și desemnate să sprijine statele membre în procesul de aplicare a întregului program național sau a unei părți semnificative a acestuia. Partenerii sunt implicați în mod direct în aplicarea tehnică a uneia sau a mai multor sarcini din programul național și se supun acelorași obligații ca și statele membre în ceea ce privește aplicarea programelor.

(2) Partenerii nu acționează, în contextul programului, ca subcontractanți ai statelor membre sau ai altor parteneri.

(3) Pentru o perioadă de timp fixă, anumite sarcini din programul național pot fi îndeplinite de către subcontractanți care nu sunt considerați, în acest caz, parteneri. Subcontractanții sunt persoane fizice sau juridice care furnizează servicii statelor membre și/sau partenerilor. În cazul în care nu este prevăzut în propunerea inițială de program, orice recurs la subcontractare pe parcursul derulării acțiunii se află sub rezerva autorizației prealabile scrise a Comisiei.

Articolul 10

Prezentarea cererilor de rambursare

(1) Statele membre prezintă Comisiei cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate în vederea aplicării programelor naționale, în fiecare an, până la data de 31 mai a anului următor anului calendaristic în cauză. Cererile cuprind:

(a)	o scrisoare în care să se precizeze suma totală pentru care se solicită rambursarea și care să indice clar punctele menționate în anexa II;

(b)	un raport financiar, prezentat pe categorii de cheltuieli, module și, acolo unde este cazul, pe regiuni, astfel cum se precizează în formularele financiare prevăzute la articolul 3 alineatul (3). Raportul financiar se prezintă în formatul stabilit și comunicat statelor membre de către Comisie;

(c)	o situație a cheltuielilor în conformitate cu prevederile din anexa III; și

(d)	documentele justificative relevante în conformitate cu prevederile din anexa I.

(2) Cererile de rambursare se prezintă Comisiei pe cale electronică.

(3) În momentul depunerii cererilor de rambursare, statele membre trebuie să facă demersurile necesare verificării și garantării faptului că:

(a)	acțiunile desfășurate și situația cheltuielilor efectuate în conformitate cu decizia prevăzută la articolul 5 sunt conforme cu programul național aprobat de către Comisie;

(b)	cererea de rambursare îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 7 și 8;

(c)	cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 861/2006, în prezentul regulament, în decizia menționată la articolul 5 și în conformitate cu legislația comunitară privind acordarea contractelor publice.

Articolul 11

Evaluarea cererilor de rambursare

(1) Comisia evaluează cererile de rambursare pentru a stabili în ce măsură acestea sunt conforme cu prezentul regulament.

(2) În scopul evaluării cererii de rambursare, Comisia poate solicita statelor membre să furnizeze informații suplimentare. Statul membru în cauză trebuie să furnizeze informațiile respective în termen de 15 zile calendaristice de la cererea Comisiei.

Articolul 12

Excluderea de la rambursare

În cazul în care statul membru nu comunică suficiente informații în termenul-limită menționat la articolul 11 alineatul (2) și în cazul în care Comisia consideră că cererea de rambursare nu îndeplinește condițiile stabilite prin prezentul regulament, statului membru în cauză i se va cere să-și prezinte observațiile în termen de 15 zile calendaristice. Dacă, în urma examinării, se constată nerespectarea condițiilor în cauză, Comisia refuză rambursarea cheltuielilor totale sau parțiale în cazul cărora s-a constatat neîndeplinirea condițiilor și, acolo unde este cazul, solicită rambursarea plăților necuvenite sau refuză plata sumelor restante.

Articolul 13

Aprobarea cererilor de rambursare

Comisia aprobă cererile de rambursare în temeiul rezultatului procedurii stabilite la articolele 11 și 12.

Articolul 14

Plățile

(1) Contribuția financiară comunitară acordată unui stat membru în conformitate cu articolul 8 pentru fiecare an de aplicare a programului național se achită în două rate, după cum urmează:

(a)

o plată de prefinanțare reprezentând echivalentul a 50 % din contribuția comunitară. Plata se efectuează după notificarea statului membru cu privire la decizia menționată la articolul 5 și după primirea unei scrisori prin care se solicită efectuarea plăților de prefinanțare și declararea, în mod clar, a punctelor menționate în anexa II;

(b)	o plată anuală a soldului întemeiată pe cererea de rambursare la care se face trimitere în articolul 10. Plata se efectuează în termen de 45 zile de la data aprobării de către Comisie a cererii de rambursare menționate la articolul 12.

(2) În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, reducerile de penalizare se deduc din plata anuală a soldului în conformitate cu alineatul (1) litera (b).

(3) Nu se acceptă cererile de acordare de fonduri suplimentare și documentele justificative după efectuarea plății soldului.

Articolul 15

Moneda

(1) Previziunile bugetare anuale și cererile de rambursare se exprimă în euro.

(2) În primul an de aplicare a programului național, statele membre care nu participă la cea de a treia etapă a Uniunii economice și monetare aplică cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C la data de 1 martie a anului anterior perioadei de aplicare a programului. În ceea ce privește primul program național cuprinzând perioada 2009-2010, data este 1 octombrie 2008.

(3) Pentru fiecare dintre anii ulteriori primului an de aplicare a programului național, statele membre care nu participă la cea de a treia etapă a Uniunii economice și monetare aplică cursul de schimb publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C la data de 1 octombrie a anului anterior aplicării programului în cauză.

(4) Statele membre care nu participă la cea de a treia etapă a Uniunii economice și monetare menționează în previziunile bugetare anuale și în cererea de rambursare cursul de schimb utilizat.

Articolul 16

Audituri și corecții financiare

Statele membre furnizează Comisiei și Curții de Conturi orice informații solicitate de aceste instituții pentru auditurile și corecțiile financiare prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul se aplică pentru cheltuielile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 noiembrie 2008.

Pentru Comisie

Joe BORG

Membru al Comisiei

(1) JO L 160, 14.6.2006, p. 1.

(2) JO L 60, 5.3.2008, p. 1.

(3) JO L 186, 15.7.2008, p. 3.

ANEXA I

Eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru aplicarea programelor naționale

Categoriile de cheltuieli eligibile cuprind totalitatea sau o parte din următoarele:

(a)

Costuri de personal:

—	cheltuieli legate de plata personalului pentru timpul consacrat efectiv programului național numai de către personalul științific sau tehnic;

—	costurile de personal se stabilesc în raport cu timpul de lucru consacrat efectiv programului național și se calculează prin raportare la costurile forței de muncă (salarii, costuri sociale, asigurări sociale, contribuții la fondurile de pensii), excluzând orice alte costuri;

—	la calcularea tarifelor pe oră/zi se iau în calcul 210 zile lucrătoare pe an;

—	timpul pe care personalul îl consacră programului trebuie să figureze în întregime în registre (fișe de pontaj) și trebuie verificat cel puțin o dată pe lună de către persoana responsabilă cu evidența orelor de lucru. La cerere, Comisia poate intra în posesia acestor fișe de pontaj.

(b)

Cheltuieli de călătorie:

—	cheltuielile de călătorie se stabilesc în conformitate cu normele interne ale statului membru sau ale partenerilor. Pentru călătoriile efectuate în afara Comunității, este necesar acordul prealabil al Comisiei, dacă acest lucru nu este menționat în programul național.

(c)

Bunuri de folosință îndelungată:

—

bunurile de folosință îndelungată nu trebuie să aibă o durată de viață mai scurtă decât durata lucrului la program. Acestea sunt incluse în inventarul bunurilor de folosință îndelungată și sunt considerate active, în conformitate cu metodele contabile, cu normele și principiile statului membru sau ale partenerilor în cauză;

—

în scopul calculării cheltuielilor eligibile, bunurile de folosință îndelungată sunt considerate a avea o durată de viață de aproximativ 36 de luni, în cazul aparaturii electronice a cărei valoare nu depășește 25 000 EUR, și o durată de viață de 60 de luni, în cazul altor bunuri. Suma eligibilă depinde de durata de viață a bunurilor în raport cu durata programului, cu condiția ca perioada destinată calculării acestei sume să înceapă efectiv la data demarării programului sau la data achiziționării bunurilor, în cazul în care aceasta are loc după data începerii, și să se încheie la data finalizării programului. De asemenea, trebuie să se țină cont și de modul în care bunurile respective sunt utilizate în acea perioadă;

—	în mod excepțional, echipamentele de folosință îndelungată pot fi cumpărate sau achiziționate prin metoda închirierii cu opțiune de cumpărare, cu șase luni înainte de începerea programului național;

—	normele privind achizițiile publice se aplică și în cazul achiziției de bunuri de folosință îndelungată;

—	cheltuielile legate de achiziția de bunuri de folosință îndelungată se justifică prin facturi fiscale certificate care trebuie să confirme data livrării și care trebuie prezentate Comisiei împreună cu situația cheltuielilor.

(d)

Bunuri și materiale consumabile, inclusiv costurile de întreținere a aparaturii electronice:

—

cheltuielile legate de bunurile și materialele consumabile vizează materia primă necesară achiziției, producerii, reparării și utilizării oricăror bunuri sau echipamente care au o durată probabilă de viață mai mică decât durata activităților din cadrul programului. Acestea nu sunt incluse în inventarul bunurilor de folosință îndelungată ale statului membru sau ale partenerilor în cauză și nu sunt considerate active conform principiilor contabile, normelor și metodelor folosite de statul membru sau de către partenerii în cauză;

—	descrierea acestora trebuie să fie suficient de detaliată încât să permită luarea unei decizii privind eligibilitatea lor;

—	cheltuielile legate de întreținerea aparaturii electronice considerate a fi eligibile vizează stabilirea și furnizarea de software care urmează a fi folosit de către statele membre în scopul gestionării și chestionării bazelor de date.

(e)

Costuri legate de întrebuințarea de nave:

—

referitor la studiile de cercetare pe mare menționate la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008, inclusiv cele efectuate cu nave închiriate, se consideră eligibile numai costurile de închiriere și alte costuri de operare. O copie certificată a facturii trebuie prezentată Comisiei împreună cu situația cheltuielilor;

—	în cazul în care nava este proprietatea statului membru sau a partenerului acestuia, este necesară o defalcare detaliată care să arate modul în care au fost calculate cheltuielile efectuate. Aceasta trebuie prezentată Comisiei împreună cu o situație a cheltuielilor.

(f)

Costuri de subcontractare/asistență externă:

—

subcontractarea/asistența externă se referă la serviciile standard, neinovatoare, furnizate statului membru și/sau partenerilor care nu au posibilitatea de a furniza ei înșiși acest gen de servicii. Aceste costuri nu trebuie să depășească 20 % din totalul bugetului anual aprobat. Este necesar acordul prealabil scris al Comisiei în cazul în care suma cumulată a subcontractărilor din programul național depășește limita mai sus menționată;

—	subcontractările trebuie să fie acordate de către un stat membru/partener în conformitate cu normele aplicabile, în cazul cererilor de ofertă publice, și cu directivele comunitare privind procedurile de achiziție publică;

—

toate facturile emise de către subcontractanți trebuie să cuprindă o referire clară la programul național și la modul (număr și titlu sau titlu scurt). Toate facturile trebuie să fie suficient de detaliate încât să permită identificarea tuturor bunurilor achiziționate prin intermediul serviciului furnizat (descrierea și costul fiecărui bun);

—	statele membre și partenerii acestora trebuie să se asigure că fiecare subcontractare oferă posibilitatea Comisiei și Curții de Conturi de a-și exercita controlul asupra documentelor, a clădirilor, precum și asupra subcontractantului care a beneficiat de fondurile comunitare;

—	statele din afara Comunității pot lua parte la un program național, în calitate de subcontractanți, cu acordul prealabil scris al Comisiei, în cazul în care contribuția acestora este considerată necesară desfășurării programelor comunitare;

—	o copie certificată a contractului încheiat cu subcontractantul, precum și dovezi de plată ulterioare trebuie prezentate Comisiei împreună cu situația cheltuielilor.

(g)

Alte costuri specifice:

—	orice alte cheltuieli suplimentare sau neprevăzute care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de mai sus pot fi incluse în program numai cu acordul prealabil al Comisiei, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în previziunile bugetare anuale.

(h)

Sprijin în vederea acordării de consultanță științifică:

—	indemnizațiile zilnice și costurile de călătorie sunt eligibile pe durata reuniunilor menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 665/2008, în conformitate cu regula stabilită la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 665/2008;

—	o copie certificată a documentelor justificative de călătorie trebuie prezentată Comisiei împreună cu situația cheltuielilor.

ANEXA II

Conținutul scrisorii de declarare a sumei rambursabile revendicate sau solicitate drept plată de prefinanțare

Scrisoarea de declarare a sumei rambursabile revendicate sau solicitate drept plată de pre-finanțare trebuie să precizeze clar:

1.	decizia Comisiei la care se face referire (articolul și anexa în cauză);

2.	referința la programul național;

3.	suma revendicată de la Comisie, exprimată în euro, fără TVA;

4.	tipul de cerere (prefinanțare, plata soldului);

5.	contul bancar în care urmează a fi virată suma.

ANEXA III

SITUAȚIA CHELTUIELILOR

(a se trimite unității MARE.C4 pe căi oficiale)

CHELTUIELI PUBLICE EFECTUATE PENTRU DESFĂȘURAREA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE COLECTARE A DATELOR

Decizia Comisiei nr./din …

Referință națională (dacă este cazul) …

CERTIFICAT

Subsemnatul(a) …, reprezentând autoritatea … responsabilă cu procedurile financiare și de control în cauză, declar prin prezenta că, în urma verificării, toate cheltuielile eligibile incluse în documentele atașate, reprezentând costul total, au fost efectuate în: 200… și se ridică la … EUR (suma exactă cu două zecimale), corespunzând programului național de colectare a datelor 200…, contribuția Comisiei Europene fiind de 50 %.

Am primit deja o rată în valoare de … EUR pentru programul mai sus menționat.

De asemenea, declar că situația cheltuielilor este exactă, iar cererea de plată ține cont de toate recuperările efectuate.

Operațiunile au fost efectuate în conformitate cu obiectivele stabilite în decizie și cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului, precum și ale Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului, în special în ceea ce privește:

—	respectarea dreptului comunitar și a instrumentelor adoptate în baza acestuia, în special a normelor privind concurența și acordarea contractelor publice;

—

aplicarea procedurilor de gestiune și control pentru asistența financiară, în special în scopul de a verifica furnizarea produselor și a serviciilor cofinanțate, precum și veridicitatea cheltuielilor revendicate și în scopul de a preveni, identifica și corecta neregulile, de a combate eventualele fraude și de a recupera sumele necuvenite achitate.

Tabelele atașate cuprind cheltuielile efectuate. Se anexează copii certificate ale facturilor pentru bunurile de folosință îndelungată și costurile legate de întrebuințarea de nave. Documentele justificative sunt disponibile în original pentru o perioadă de minimum trei ani de la plata soldului de către Comisie.

Data: …/…/…

(Numele cu majuscule, ștampila, funcția și semnătura autorității competente)

Lista documentelor anexate:

II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie

4.11.2008

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 295/34

DECIZIA COMISIEI

din 30 aprilie 2008

privind ajutorul de stat C 21/07 (ex N 578/06) pe care Ungaria intenționează să îl pună în aplicare în favoarea IBIDEN Hungary Gyártó Kft.

[notificată cu numărul C(2008) 1342]

(Numai textul în limba maghiară este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2008/830/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1. PROCEDURA

(1)

Prin notificarea electronică din data de 30 august 2006, înregistrată la Comisie în aceeași zi, autoritățile ungare au notificat un caz de aplicare a schemelor de ajutor regional existente în favoarea unui proiect de investiții inițial al societății IBIDEN Hungary Gyártó Kft. Notificarea s-a făcut în temeiul cerinței de notificare individuală stabilită la punctul 24 din Cadrul multisectorial privind ajutorul regional de stat acordat proiectelor mari de investiții din 2002 (2) (denumit în continuare MSF 2002).

(2)	Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisorile din 13 octombrie 2006 (D/58881) și 13 martie 2007 (D/51161).

(3)

Prin scrisorile înregistrate la Comisie la 14 noiembrie 2006 (A/39085), 3 ianuarie 2007 (A/30004), 15 ianuarie 2007 (A/30441) și 27 martie 2007 (A/32641), autoritățile ungare au solicitat Comisiei să prelungească termenul pentru furnizarea de informații suplimentare, solicitare pe care Comisia a acceptat-o.

(4)	Autoritățile ungare au transmis informații suplimentare prin scrisorile înregistrate la Comisie la 31 ianuarie 2007 (A/30990) și 15 mai 2007 (A/34072).

(5)	La 11 decembrie 2006 și la 25 aprilie 2007, între autoritățile ungare și serviciile Comisiei au avut loc două reuniuni, la care au luat parte și reprezentanții IBIDEN Hungary Gyártó Kft.

(6)	Prin scrisoarea din data de 10 iulie 2007, Comisia a informat Ungaria că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la ajutorul notificat.

(7)	Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura de ajutor.

(8)

Comisia a primit patru observații de la părțile interesate:

(a)	prin scrisoarea din data de 25 octombrie 2007, înregistrată la Comisie în aceeași zi (A/38842);

(b)	prin scrisoarea din data de 22 noiembrie 2007, înregistrată la Comisie la 24 noiembrie 2007 (A/39732);

(c)	prin scrisoarea din data de 23 noiembrie 2007, înregistrată la Comisie în aceeași zi (A/39711);

(d)	prin scrisoarea din data de 26 noiembrie 2007, înregistrată la Comisie la 27 noiembrie 2007 (A/39740).

(9)	Prin scrisoarea din data de 4 decembrie 2007 (D/54826), Comisia a transmis observațiile primite Ungariei, căreia i s-a dat posibilitatea de a răspunde.

(10)	Poziția Ungariei față de observațiile formulate de părțile interesate a fost primită prin scrisoarea din data de 4 ianuarie 2008, înregistrată la Comisie în aceeași zi (A/151).

2. DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI

2.1. Obiectivul măsurii

(11)

Autoritățile ungare intenționează să încurajeze dezvoltarea regională prin acordarea unui ajutor regional de investiție în favoarea IBIDEN Hungary Gyártó Kft. pentru înființarea unei noi uzine producătoare de substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel în parcul industrial Dunavarsány din regiunea Ungariei centrale (județul Pesta), care este o zonă asistată în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) litera (a) din tratatul CE, cu un prag de intensitate a ajutorului de 40 % în echivalentul subvenției nete (ESN) în perioada 2004-2006 (4).

2.2. Beneficiarul

(12)

Beneficiarul ajutorului este „IBIDEN Hungary Gyártó Kft.” (denumită în continuare IBIDEN HU). Proiectul căruia îi este destinat ajutorul vizează înființarea în cadrul diviziei ceramice a IBIDEN a celei de-a doua uzine producătoare de substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel din Uniunea Europeană, în afară de IBIDEN DPF France S.A.S din Franța (înființată în 2001).

(13)

IBIDEN HU a fost înființată la 5 mai 2004 de IBIDEN European Holdings B.V. (Țările de Jos) și IBIDEN Co., Ltd. (Japonia). IBIDEN European Holdings B.V. este deținută în proporție de 100 % de IBIDEN Co., Ltd., care, la rândul său, este o societate pe acțiuni cu mulți proprietari: societăți (de ex. bănci) și persoane fizice. IBIDEN HU este deținută în proporție de 99 % de IBIDEN European Holdings B.V. și în proporție de 1 % de IBIDEN Co., Ltd. IBIDEN DPF France S.A.S. este deținută de IBIDEN European Holdings B.V. în proporție de 100 % de la sfârșitul anului 2005.

(14)

Societatea-mamă IBIDEN Co., Ltd. este o societate multinațională care a fost înființată în 1912 ca societate producătoare de energie electrică și are sediul social la Gifu, Japonia. Operațiunile acesteia pot fi clasificate în cinci segmente, care au contribuit la cifra de afaceri anuală pentru 2005 în următoarele cote: 50 % divizia de produse electronice, 22 % divizia de ceramică, 16 % divizia de materiale pentru locuințe, 4 % divizia de materiale de construcție și 8 % alte divizii mici (ca de ex. departamentele de produse petroliere, servicii de informare, rășini sintetice, agricultură, zootehnie și prelucrarea produselor pescărești). Potrivit raportului anual din 2006 (5), grupul IBIDEN constă în 47 de filiale și o societate afiliată care nu își desfășoară activitatea în sectorul ceramicii. În 2006, vânzările nete consolidate au însumat 319,0 miliarde yeni, veniturile din exploatare au fost de 43,6 miliarde yeni, iar venitul net de 27,2 miliarde yeni. În același an, grupul număra 10 115 de salariați în reprezentanțele de afaceri și fabricile sale din întreaga lume.

2.3. Proiectul de investiții

2.3.1. Noul proiect de investiții al IBIDEN HU din Dunavarsány

(15)	Notificarea se referă la cea de-a doua etapă a proiectului de investiții, care are drept scop construirea unei uzine producătoare de substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel în parcul industrial Dunavarsány.

(16)	Prin scrisoarea din data de 1 aprilie 2005, în conformitate cu punctul 36 din MSF 2002 (6), autoritățile ungare au informat Comisia cu privire la ajutorul de stat acordat în favoarea IBIDEN HU pentru prima etapă a proiectului de investiții.

(17)

Autoritățile ungare precizează că cele două etape ale investiției realizate de IBIDEN HU în parcul industrial Dunavarsány trebuie considerate drept un proiect de investiții unic în sensul punctului 49 din MSF 2002: ambele etape ale investiției vizează același loc de producție, aceeași societate și același produs și au fost demarate în decursul unei perioade de trei ani.

(18)

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile ungare cu privire la cele două etape ale investiției, producția de substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel se va derula în două clădiri nou construite de 24 000 m2, respectiv 30 900 m2, în parcul industrial Dunavarsány. Până în anul 2007, în clădirea I vor fi instalate patru linii de producție, iar în clădirea II vor fi instalate cinci linii.

(19)	Până în 2007, proiectul va crea în total 1 100 de noi locuri de muncă directe în Dunavarsány.

(20)	Autoritățile ungare confirmă faptul că, timp de cinci ani de la finalizarea investiției, în instalația pentru care se acordă ajutorul nu se vor realiza alte produse în afară de cele care fac obiectul proiectului de investiții.

(21)	În plus, autoritățile ungare confirmă faptul că beneficiarul a acceptat să mențină investiția în locația respectivă timp de cinci ani de la finalizarea investiției.

2.3.2. Calendarul proiectului de investiții al IBIDEN HU din Dunavarsány

(22)

Lucrările la proiectul de investiții au început deja în octombrie 2004. Producția aferentă proiectului a început în august 2005 în clădirea I și în mai 2006 în clădirea II. Capacitatea maximă prevăzută în proiect urma să fie atinsă în aprilie 2007. Tabelul I prezintă mai multe detalii cu privire la calendarul proiectului:

Tabelul I

Calendarul proiectului de investiții

Data demarării proiectului

Data lansării producției

Data încheierii proiectului

Capacitatea maximă de producție

Etapa I

6.10.2004

1.8.2005

1.1.2006

1.5.2006

(1,2 milioane unități anual)

Etapa II

20.6.2005

3.5.2006

31.3.2007

1.4.2007

(alte 1,2 milioane unități anual)

2.4. Cheltuielile aferente proiectului de investiții

(23)

Suma totală a cheltuielilor de investiții eligibile este de 47 570 933 882 HUF (190,83 milioane EUR), în valoare nominală. În prezent această sumă este 41 953 072 670 HUF (168,30 milioane EUR) (7). Tabelul II prezintă o defalcare a totalului cheltuielilor eligibile pe ani și categorii.

Tabelul II

Valoarea nominală a cheltuielilor de investiții eligibile (etapele I și II) în milioane HUF

	2004		2005		2006		2007		Total
Terenuri	[…] (8)		[…]		[…]		[…]		[…]
Infrastructură	[…]		[…]		[…]		[…]		[…]
Imobile	[…]		[…]		[…]		[…]		[…]
Utilitare	[…]		[…]		[…]		[…]		[…]
Utilaje	[…]		[…]		[…]		[…]		[…]
Investiții eligibile	[…]		[…]		[…]		[…]		47 571
	Etapa I	Etapa II	Etapa I	Etapa II	Etapa I	Etapa II	Etapa I	Etapa II
	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]	[…]

2.5. Finanțarea proiectului

(24)	Autoritățile ungare au confirmat că propria contribuție a beneficiarului depășește 25 % din costurile eligibile, fără a beneficia de sprijin public.

2.6. Temeiul juridic

(25)

Sprijinul financiar în favoarea IBIDEN HU se acordă pe baza următoarelor două temeiuri juridice:

(a)

Ministerul Economiei și Transporturilor va acorda o subvenție în cadrul sistemului „HU 1/2003 – Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” (9). Temeiul juridic al acestui sistem îl constituie „Decretul 1/2001 (I.5.) al Ministrului Economiei privind sistemul alocat pentru antreprenoriat” și „Decretul 19/2004 (II.27.) al Ministrului Economiei și Transporturilor privind normele detaliate ale anumitor scheme de ajutor ale ministerului”.

(b)

Ministerul Finanțelor va acorda o scutire fiscală pe baza sistemului „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare” (10). Acest sistem a fost constituit prin „Legea LXXXI din 1996 privind impozitul pe profit și pe dividende” și prin „Decretul de guvern 275/2003 (XII.24.) privind facilitatea fiscală pentru dezvoltare”.

2.7. Valoarea și intensitatea ajutorului

(26)

Valoarea nominală totală a ajutorului este de 15 591 223 750 HUF (62,55 milioane EUR), ceea ce corespunde unei valori curente de 9 793 809 933 HUF (39,29 milioane EUR). Pe baza cheltuielilor eligibile indicate la considerentul (23) de mai sus, aceasta corespunde unei intensități a ajutorului de 22,44 % în echivalentul subvenției nete (ESN) (11).

(27)

Ajutorul se acordă sub forma următoarelor două instrumente de ajutor. În primul rând, Ministerul Economiei și Transporturilor acordă o subvenție cu o valoare nominală de 3 592 000 000 HUF (14,41 milioane EUR), plătită în mai multe tranșe între anii 2005 și 2007. În al doilea rând, Ministerul Finanțelor acordă o scutire de impozit pe profit (12) estimată la 11 999 223 750 HUF (48,14 milioane EUR) în valoare nominală, eșalonată în mai multe tranșe între anii 2007 și 2016. Valoarea curentă a subvenției este de 3 118 450 763 HUF (12,51 milioane EUR), iar valoarea curentă a scutirii fiscale este de 6 675 359 170 HUF (26,78 milioane EUR).

(28)

Autoritățile ungare au specificat că ajutorul de 7 411 828 735 HUF (29,73 milioane EUR) în valoare curentă (11 745 422 640 HUF sau 47,12 milioane EUR în valoare nominală) a fost deja acordat în favoarea IBIDEN HU în cadrul schemelor de ajutor regional existente (13) până la pragul stabilit pentru notificarea individuală la punctul 24 din MSF 2002. Pentru prima etapă a proiectului de investiții, la 25 februarie 2005 Ministerul Finanțelor a acordat un ajutor de 4 832 595 058 HUF (19,39 milioane euro) în valoare curentă (8 773 422 640 HUF sau 35,20 milioane EUR în valoare nominală), iar la 3 martie 2005 Ministerul Economiei și Transporturilor a acordat un ajutor de 1 875 354 000 HUF (7,52 milioane EUR) în valoare curentă (2 142 000 000 HUF sau 8,60 milioane EUR în valoare nominală). Pentru a doua etapă a investiției, la 22 decembrie 2006 Ministerul Economiei și Transporturilor a acordat un ajutor de 703 879 677 HUF (2,82 milioane EUR) în valoare curentă (830 000 000 HUF sau 3,33 milioane EUR în valoare nominală).

(29)

Astfel, potrivit autorităților ungare, valoarea ajutorului care face obiectul notificării reprezintă diferența dintre suma totală a ajutorului și sprijinul deja acordat, adică 2 381 981 198 HUF (9,56 milioane EUR) în valoare curentă (în valoare nominală această valoare înseamnă 3 845 801 110 HUF sau 15,43 milioane EUR).

(30)	În ceea ce privește restul valorii ajutorului acordat pentru a doua etapă a investiției, autoritățile ungare au suspendat procesul decizional până la adoptarea deciziei de către Comisia Europeană. Astfel, autorizarea ajutorului notificat se face sub rezerva aprobării de către Comisie.

(31)	Autoritățile ungare confirmă faptul că ajutorul pentru proiectul în cauză nu poate fi cumulat cu ajutorul primit pentru aceleași cheltuieli eligibile din alte surse locale, regionale, naționale sau comunitare.

(32)

Autoritățile ungare confirmă faptul că cererile de ajutor pentru prima etapă a proiectului de investiții au fost depuse la 5 decembrie 2003 la Ministerul Economiei și Transporturilor și la 16 septembrie 2004 la Ministerul Finanțelor. Cererile de ajutor pentru a doua etapă a proiectului de investiții au fost depuse la 28 martie 2005, respectiv la 31 mai 2005. Prin urmare, cererile de ajutor respective au fost depuse înainte de demararea lucrărilor la prima etapă a proiectului la 6 octombrie 2004 și la a doua etapă a proiectului la 20 iunie 2005.

2.8. Angajamente generale

(33)

Autoritățile ungare și-au luat angajamentul de a transmite Comisiei:

—	în termen de două luni de la acordarea ajutorului, un exemplar din contractul (contractele) de ajutor/investiție semnat(e) între autoritatea finanțatoare și beneficiar;

—	din cinci în cinci ani, începând de la data aprobării de către Comisie, un raport intermediar (inclusiv informații cu privire la sumele plătite, la executarea contractului de ajutor și la orice alte proiecte de investiții demarate în cadrul aceleași unități/uzine);

—	în termen de șase luni de la plata ultimei tranșe a ajutorului, pe baza calendarului de plată notificat, un raport final detaliat.

3. MOTIVELE INIȚIERII PROCEDURII DE INVESTIGAȚIE FORMALĂ

(34)

Proiectul notificat vizează producția de „substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel” (denumite în continuare DPF), care se instalează în autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor diesel. Elementul din ceramică, fabricat de IBIDEN HU, este un produs intermediar (nivelul 3), care este vândut ulterior în condițiile pieței unor societăți independente, care aplică substratului un material de acoperire din metal prețios, pentru a forma un dispozitiv DPF acoperit (nivelul 2). Dispozitivele DPF acoperite sunt apoi vândute producătorilor de țevi de eșapament (nivelul 1), care sunt furnizori direcți ai uzinelor de asamblare a autoturismelor.

(35)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație formală, Comisia a arătat că autoritățile ungare propun o definiție în sens larg a pieței relevante, care să cuprindă ambele elemente cheie ale sistemelor de tratare a gazelor de evacuare ale vehiculelor cu motor diesel, și anume catalizatori cu oxidare diesel (denumiți în continuare COD), care tratează gazele (adică CO și HC) și, într-o anumită măsură, partea organică solubilă (SOF) a noxelor, și filtrele de particule diesel (denumite în continuare DPF) (14), care sunt eficiente în tratarea fracției insolubile a noxelor, de exemplu funinginea. Autoritățile ungare susțin că dispozitivele sunt foarte asemănătoare, întrucât ambele au drept scop reducerea substanțelor dăunătoare ale emisiilor, aparținând, în consecință, aceleiași piețe relevante. De asemenea, autoritățile ungare invocă faptul că tehnologiile de producție în ambele cazuri sunt foarte similare.

(36)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație formală în cazul de față, Comisia a subliniat faptul că are îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutorului cu piața comună în baza articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE și a MSF 2002. De asemenea, Comisia a arătat că abordarea autorităților ungare în ceea ce privește piața relevantă nu a fost confirmată de cele două studii de piață independente prezentate de autoritățile ungare [studiul realizat de Frost & Sullivan Ltd („F & S”) (15) și cel realizat de AVL List GmbH („AVL”)] (16).

(37)

În special, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că DPF și COD pot fi considerate produse substituibile, care aparțin aceleiași piețe relevante a produsului, aceea a dispozitivelor posttratare, și a considerat, la data inițierii procedurii de investigație formală, că piața relevantă a produsului este mai restrânsă, cuprinzând doar filtrele de particule diesel care sunt instalate în sistemele de eșapament diesel.

(38)

În primul rând, Comisia a remarcat faptul că principala funcție a dispozitivului DPF este aceea de a trata noxele solide, anorganice și insolubile (de exemplu, funinginea), în timp ce COD are drept scop eliminarea din noxe a gazelor periculoase și a fracției organice solubile, fără a putea colecta funinginea. Cu toate că există unele suprapuneri între cele două funcții, în măsura în care dispozitivul DPF acoperit tratează, de asemenea, gazele periculoase, acest fapt nu elimină cerința unui dispozitiv COD separat în cadrul sistemului de tratare a emisiilor de gaze. Ambele componente vor continua să existe și trebuie instalate împreună într-un termen ce urmează să fie stabilit (de exemplu, până în 2008). Pentru viitor, tehnologiile COD Euro 5-6 vor continua să fie utilizate pentru oxidarea CO, HC și SOF. Astfel, Comisia remarca faptul că se pare că nu există substituibilitate din punct de vedere al cererii, întrucât cele două dispozitive sunt separate și complementare.

(39)

De asemenea, în decizia de inițiere a procedurii de investigație formală Comisia a subliniat că, potrivit unuia dintre studii, societatea Eberspächer a introdus recent un produs cu adevărat multifuncțional, care integrează într-un singur monolit ceramic atât funcțiile COD, cât și pe cele ale DPF și care este utilizat pentru Volkswagen Passat. Cu toate acestea, Comisia pune la îndoială compatibilitatea produsului IBIDEN HU cu o astfel de multifuncționalitate completă.

(40)

În al doilea rând, Comisia a remarcat faptul că și substituibilitatea din punct de vedere al ofertei ridică semne de îndoială. Nu au fost oferite dovezi concrete ale faptului că producătorii de substraturi pentru dispozitive COD pot produce substraturi pentru cele DPF utilizând același echipament, fără cheltuieli de investiții suplimentare considerabile, ori viceversa. În plus, substituibilitatea este îndoielnică, de asemenea, întrucât prețul unui dispozitiv DPF este de aproximativ patru ori mai mare decât al celui de tip COD.

(41)

În sfârșit, Comisia a observat că, deși ajutorul pare să îndeplinească cerințele orientărilor din 1998 privind ajutorul regional (17), Comisia își exprimă îndoielile cu privire la faptul că nivelul cotei de piață a beneficiarului în cadrul pieței relevante este sub pragul de 25 % prevăzut la punctul 24 litera (a) din MSF 2002. Studiile de piață prezentate de autoritățile ungare reflectă faptul că IBIDEN are o cotă de piață (în volum) în cadrul pieței europene a dispozitivelor DPF care depășește cu mult pragul de 25 % înainte și după efectuarea investiției. Astfel, condiția prevăzută la punctul 24 litera (a) din MSF 2002 nu este respectată în cazul în care DPF este considerat ca fiind piața relevantă. Cu toate acestea, în cadrul pieței combinate a dispozitivelor DPF și COD, care este considerată de autoritățile ungare ca fiind piața relevantă, cota de piață (în volum) a IBIDEN ar rămâne sub pragul de 25 %, atât înainte, cât și după efectuarea investiției.

4. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(42)

Ca răspuns la publicarea deciziei de a iniția procedura de investigație formală în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia a primit observații de la următoarele părți interesate:

(a)	Beneficiarul ajutorului, IBIDEN Hungary Gyártó Kft.;

(b)	Laboratorul de tehnologie pentru aerosoli și particule, Thermi-Thessaloniki, Grecia, un centru de cercetare și tehnologie;

(c)	Saint-Gobain Industrie Keramik Rödental GmbH, Rödental, Germania, un concurent (denumit în continuare Saint-Gobain);

(d)	O parte interesată care, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (18), a solicitat Comisiei să nu îi divulge identitatea.

(43)	Observațiile transmise de părțile interesate menționate mai sus pot fi sintetizate după cum urmează:

4.1. Piața relevantă a produsului potrivit IBIDEN HU și Laboratorului de tehnologie pentru aerosoli și particule

(44)

Beneficiarul ajutorului, IBIDEN HU, și Laboratorul de tehnologie pentru aerosoli și particule s-au exprimat în favoarea adoptării unei definiții în sens larg a pieței, care ar include toate componentele (în principal COD și DPF) din sistemul de tratare a gazelor de evacuare la autovehiculele cu motor diesel. Cele două părți atrag atenția asupra faptului că COD și DPF sunt foarte similare, dat fiind faptul că ambele au ca scop reducerea substanțelor nocive din emisii și ca urmare aparțin aceleiași piețe relevante a produsului.

(45)

Potrivit acestei poziții, atât COD, cât și DPF ar fi considerate drept componente de eliminare a noxelor, deși IBIDEN HU recunoaște că dispozitivele COD nu sunt eficace în tratarea părții insolubile a noxelor (de exemplu a funinginii). Aceste părți interesate susțin că, datorită faptului că produsul IBIDEN HU poate, pe lângă principala funcție de filtrare a funinginii, să filtreze hidrocarburile și oxizii de carbon, acesta aparține aceleiași piețe ca și COD. Rămâne la latitudinea producătorilor de autoturisme să decidă dacă vor construi elementul de tratare a gazelor de evacuare din componente independente pentru detoxificarea substanțelor nocive gazoase și pentru tratarea particulelor de substanțe sau dacă vor utiliza componenta multifuncțională.

(46)

Cu toate acestea, IBIDEN HU admite în observațiile prezentate că, în ciuda funcției suplimentare a dispozitivului DPF produs de IBIDEN HU care ajută la curățarea mai eficientă a gazelor (hidrocarburi și oxizi de carbon), pentru a se asigura respectarea reglementărilor în materie de emisii este necesară o utilizare combinată a COD și DPF. Un dispozitiv DPF de înaltă calitate, bine dezvoltat poate reduce dimensiunea și complexitatea dispozitivului COD pe care producătorii de autoturisme trebuie să îl instaleze în vehiculele produse; astfel, DPF a avut un impact deosebit asupra COD și viceversa, ceea ce înseamnă că, pe măsură ce un dispozitiv devine mai sofisticat, celălalt dispozitiv trebuie adaptat la aceste schimbări.

(47)

Atât IBIDEN HU, cât și Laboratorul de tehnologie pentru aerosoli și particule menționează o tendință a dezvoltării tehnologice a COD și DPF spre o nouă generație de filtre care ar putea să încorporeze avantajele, caracteristicile și vechile tehnologii într-o singură unitate, combinând astfel COD și DPF în același substrat monolitic (de exemplu, Volkswagen a introdus deja componente posttratare de a patra generație în modelul Passat, utilizând doar un singur DPF, fără COD). Cu toate acestea, IBIDEN HU a indicat că în prezent produce DPF „de generația a treia” (19) și realizează o îmbunătățire continuă a produsului, astfel încât acesta să poată deveni un DPF de „a patra generație” care să poată încorpora pe deplin funcționalitățile COD.

(48)

De asemenea, IBIDEN HU a indicat că, deși Comisia sugerează contrariul în decizia de inițiere a procedurii de investigație formală, în realitate prețul produsului IBIDEN HU nu este de patru ori mai mare decât prețul unui COD. IBIDEN HU fabrică un produs semifinit și, prin urmare, produsul finit (DPF acoperit) este mult mai scump decât produsul semifinit al IBIDEN HU. Experiența actuală din această ramură industrială arată că prețul de piață al dispozitivului după acoperire, capsulare și mătuire este de 2,5 ori mai mare decât cel al substratului, produs de grupul IBIDEN: de exemplu, în 2007 prețul de piață al unui DPF era 453 EUR, iar prețul substratului (produsul semifinit) era doar […] EUR, în timp ce în 2007 prețul de piață al unui COD era 102 EUR (20).

(49)

În plus, în ceea ce privește substituibilitatea din punctul de vedere al ofertei, IBIDEN HU indică faptul că tehnologiile de producție ale COD și DPF sunt foarte similare, singurele diferențe importante fiind procesul de obturare (plugging) care este adăugat dispozitivelor DPF, în plus față de COD, și faptul că etapa de tăiere are loc mai devreme decât în cazul COD.

(50)	În plus, IBIDEN HU susține că potrivit mai multor studii, inclusiv un document elaborat de către Johnson Matthey Japonia, există producători care fabrică atât COD, cât și DPF, astfel că deosebirea dintre producătorii de COD și producătorii de DPF nu este clară.

4.2. Piața relevantă a produsului conform Saint-Gobain și părții interesate a cărei identitate nu este divulgată

(51)

Două din cele patru părți interesate – Saint-Gobain și partea a cărei identitate nu este divulgată – au subscris la îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii de investigație formală. Potrivit acestora, COD și DPF nu pot fi considerate substituenți și astfel nu aparțin aceleiași piețe relevante a produsului. Prin urmare, aceste părți susțin că în cazul de față numai piața pentru DPF este piața relevantă a produsului. Potrivit acestor părți, aceasta se explică prin următoarele motive:

4.2.1. Lipsa unei substituibilități din punct de vedere al cererii

(52)

Părțile interesate indică faptul că principalele caracteristici ale substraturilor pentru un COD și DPF sunt diferite: substratul pentru COD este construit de obicei dintr-un cordierit neporos care trebuie să reziste la temperaturi de 400 °C sau dintr-o folie de metal inoxidabil. Substratul unui DPF este în general construit din carbid de silicon poros care trebuie să reziste la o temperatură de 1 000 °C (rezistența la o temperatură atât de ridicată este necesară pentru a arde funinginea și pentru a împiedica blocarea filtrului acoperit). Astfel, din cauza caracteristicilor termice extrem de diferite, clienții nu pot opta pentru o schimbare a substraturilor pentru DPF și cu substraturi pentru COD în cazul unei creșteri relative a prețului unuia dintre produse.

(53)

Potrivit Saint-Gobain, întrucât materialele utilizate pentru substraturile pentru DPF sunt materiale de o performanță mai ridicată, există și o diferență de preț între cele două componente: un substrat de DPF (fără costul acoperirii cu catalizator și al capsulării) costă în medie 120 EUR, în timp ce un substrat de COD costă în medie între 12 și 20 EUR (de asemenea fără costul acoperirii cu catalizator și capsulării). Prin urmare, în mod evident, după cum susține Saint-Gobain, producătorii de DPF nu pot opta pentru un substrat de COD din motive tehnice (opțiune pe care ar alege-o în alte condiții, dată fiind diferența de preț), iar un producător de COD nu ar înlocui un substrat de COD cu un substrat de DPF, întrucât ar obține un produs mult mai scump fără o funcție de oxidare comparabilă cu un substrat de COD.

(54)

Saint-Gobain și partea a cărei identitate nu este divulgată subliniază și diferențele în ceea ce privește utilizarea unui COD și a unui DPF (21): COD are ca principal obiectiv oxidarea anumitor gaze prin intermediul unei reacții chimice, în timp ce funcția principală a unui DPF este aceea de a filtra funinginea prin intermediul unui proces mecanic. Deși, în anumite circumstanțe, un DPF poate îndeplini – ca efect colateral – o parte din funcțiile COD, efectul deplin de oxidare nu poate fi obținut decât prin instalarea ambelor dispozitive. Nici chiar un DPF acoperit care utilizează substratul produs de IBIDEN HU nu dispune de funcționalitatea integrală a unui COD, din moment ce nu servește decât scopului de a furniza o temperatură suficientă pentru arderea funinginii, însă nu are același efect de purificare ca un COD cu o funcționalitate integrală. Cele două părți interesate indică faptul că, potrivit așteptărilor multora din producătorii de autoturisme și furnizorii de automobile, un COD și un DPF vor rămâne dispozitive separate instalate unul lângă celălalt în țeava de eșapament.

4.2.2. Lipsa de substituibilitate din punct de vedere al ofertei

(55)

În plus, Saint-Gobain și partea a cărei identitate nu este divulgată indică faptul că și procesele de producție ale substraturilor de COD și DPF sunt foarte diferite: cordieritul neporos utilizat pentru substratul de COD este sinterizat în aer la o temperatură de 400 °C, în timp ce carbidul de silicon, materialul utilizat pentru un substrat de DPF (care este și materialul din substratul produs de IBIDEN HU) trebuie pregătit la o temperatură extrem de ridicată (peste 2 000 °C) într-o atmosferă fără oxigen. Această diferență de temperatură este ea însăși atât de vitală, încât unul dintre cele mai importante și costisitoare elemente de producție nu poate fi utilizat pentru a fabrica ambele tipuri de produs.

(56)

În plus, un substrat pentru COD este invariabil un cilindru cu structură fagure format dintr-un singur bloc, ale cărui canale nu sunt obturate. În mod normal, un substrat pentru DPF este format din lipirea mai multor elemente de filtrare, iar canalele DPF sunt obturate. Pentru fabricarea substraturilor de DPF sunt necesare un furnal de sinterizare la temperatură ridicată fără oxid și echipamente de lipire și obturare (plugging), toate acestea nefiind necesare pentru producția substraturilor de COD. Astfel, părțile interesate susțin că nu este posibil să se producă DPF pe liniile de producție ale COD, și nici viceversa.

5. OBSERVAȚIILE AUTORITĂȚILOR UNGARE

(57)	Autoritățile ungare sprijină opinia exprimată de Laboratorul de tehnologie pentru aerosoli și particule și IBIDEN Hungary Gyártó Kft. în ceea ce privește piața relevantă a produsului, prețul și specificul cererii și al ofertei.

(58)

Potrivit autorităților ungare, controlul modern al emisiilor motoarelor diesel are la bază integrarea diferitor funcționalități la nivel de sistem. Strânsa interdependență a tuturor subunităților (precum COD și DPF) într-un sistem de control al emisiilor de la motoarele diesel a condus la crearea de lanțuri de distribuție cu mai mulți operatori, care leagă producătorii de substraturi, producătorii de învelișuri și producătorii de sisteme de evacuare, iar caracteristicile de performanță ale fiecărei subunități separate creează dificultăți pentru întregul lanț de distribuție. Prin urmare, ar trebui ca produsul relevant să fie definit drept sistemul de control al emisiilor diesel sau sistemul de posttratare diesel.

(59)

De asemenea, autoritățile maghiare susțin că produsul IBIDEN HU este un element multifuncțional care se montează în sistemul de eșapament. Combinația dintre acest produs și un COD creează un dispozitiv de posttratare de generația a treia. În plus, produsul IBIDEN HU este un produs semifinit, dat fiind faptul că acesta urmează să fie acoperit la un nivel ulterior. Fără înveliș, produsul nu este pe deplin funcțional și nu poate fi clasificat drept produs finit în termenii unui DPF de a treia generație. În sprijinul acestei afirmații vine și faptul că produsul finit este mult mai scump decât produsul semifinit al IBIDEN HU: în prezent, prețul de piață al dispozitivului final este de 2,5 ori mai ridicat decât cel al filtrului produs de IBIDEN HU.

(60)

De asemenea, autoritățile precizează că, în practică, dispozitivele DPF se montează pe majoritatea autoturismelor cu motor diesel și că producătorii care au nevoie de un COD au nevoie și de un DPF. Cererea conduce la crearea unei piețe comune a produselor, întrucât aceiași producători utilizează aceleași metode, aceeași infrastructură și depun aceleași eforturi pentru a obține produsele respective. Din punctul de vedere al cererii, producătorii de COD și DPF utilizează de obicei aceleași procedee de fabricație, aceleași tehnologii de producție și aceleași materiale. În ceea ce privește materialele, atât COD, cât și DPF utilizează cordierit. În cursul producerii, ele trec prin aceleași procese, cum ar fi pregătirea materialelor, amestecarea, clătirea și modelarea, uscarea, finisarea și aprinderea. Singurele diferențe dintre procedeele pentru obținerea celor două produse constau în existența unei etape în plus [(obturarea (plugging)] și reprogramarea unei alte etape (tăierea). În consecință, aceiași fabricanți vor participa la procesul de distribuție, iar COD și DPF vor concura pe piața sistemelor de posttratare a gazelor de evacuare.

(61)

Autoritățile ungare subliniază faptul că IBIDEN HU poate produce substraturi pentru filtrele de particule cu aceleași echipamente, fără să realizeze investiții semnificative, la fel cum ar putea orice producător cu aceeași tehnologie de producție. Întrucât DPF este o formă dezvoltată de COD, costul modificării nu este o investiție inițială într-o altă linie de producție, ci o dezvoltare esențială a echipamentelor de producție.

(62)

În plus, autoritățile ungare indică faptul că există o tendință clară în dezvoltarea tehnologică a COD și DPF spre o nouă generație de filtre, care ar putea să încorporeze avantajele, caracteristicile și vechile tehnologii într-o singură unitate, combinând astfel COD și DPF. La definirea pieței relevante și la calcularea cotei de piață ar trebui luat în considerare și COD, întrucât acesta constituie un dispozitiv de posttratare combinat cu un DPF, iar împreună cu acesta asigură respectarea reglementărilor în materie.

(63)

Având în vedere argumentele de mai sus, autoritățile ungare consideră că singura definiție acceptabilă a pieței relevante este întreaga piață a dispozitivelor de posttratare diesel, care include atât DPF, cât și COD. Potrivit unui studiu elaborat de o societate independentă de cercetare de piață, AVL, cota de piață a IBIDEN HU pe piața dispozitivelor posttratare rămâne sub 25 % atât înainte, cât și după investiție, îndeplinindu-se astfel condiția de la punctul 24 litera (a) din MSF 2002. Prin urmare, autoritățile ungare consideră că procedura de la articolul 88 litera (2) ar trebui să fie încheiată de Comisie printr-o decizie pozitivă.

6. EVALUAREA AJUTORULUI

6.1. Existența unui ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE

(64)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație formală, Comisia a formulat concluzia că sprijinul financiar oferit de autoritățile ungare în favoarea IBIDEN Hungary Gyártó Kft. pe baza schemelor de ajutor regional existente (HU 1/2003 HU 1/2003 „Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” și N 504/2004 „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare”) sub forma unei subvenții și a unei scutiri fiscale constituie ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE. Autoritățile ungare nu au contestat această concluzie.

6.2. Cerința de notificare, legalitatea ajutorului și legislația aplicabilă

(65)	Notificând măsura în 2006, autoritățile ungare au respectat cerința de notificare individuală prevăzută la punctul 24 din MSF 2002.

(66)	În conformitate cu punctul 63 și nota de subsol 58 din Orientările privind ajutorul național regional pentru 2007-2013 (22), Comisia a evaluat măsura de ajutor în temeiul dispozițiilor din Orientările privind ajutorul național regional din 1998 (denumite în continuare OAR) și din MSF 2002.

6.3. Compatibilitatea ajutorului cu OAR

(67)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație formală, Comisia a indicat că ajutorul se acordă în conformitate cu unele scheme de ajutor regional existente (23) și a formulat concluzia că sunt respectate criteriile standard de compatibilitate prevăzute în OAR (precum criteriile de compatibilitate privind investiția inițială din regiunea eligibilă pentru ajutoare regionale, cheltuielile eligibile, contribuția proprie, efectul stimulativ, menținerea investiției, cumularea).

6.4. Compatibilitatea ajutorului cu dispozițiile din MSF 2002

6.4.1. Proiect de investiții unic

(68)

Punctul 49 din MSF 2002 stabilește că un proiect de investiții nu ar trebui divizat în mod artificial în subproiecte pentru a eluda dispozițiile cadrului. Un „proiect de investiții unic” include toate investițiile fixe realizate într-o locație de producție într-o perioadă de trei ani (24). O locație de producție înseamnă o serie indivizibilă de elemente de capital fix care îndeplinesc o funcție tehnică precisă, unite printr-o legătură fizică și funcțională și care au obiective clar identificate, precum fabricarea unui anumit produs.

(69)

Întrucât IBIDEN HU a primit deja ajutor regional în trecut pentru prima etapă a proiectului de investiții din aceeași locație de producție și întrucât notificarea se referă la a doua etapă a proiectului de investiții, este necesar să se stabilească dacă cele două etape fac parte din același proiect de investiții unic.

(70)

În această privință, Comisia ia notă de faptul că cele două etape de investiție vizează aceeași locație de producție (parcul industrial Dunavarsány din regiunea Ungariei centrale), aceeași societate (IBIDEN HU), același produs (substraturile ceramice pentru filtrele de particule diesel), iar lucrările la fiecare proiect au demarat în decursul unei perioade de trei ani (prima etapă a început în 2004, în timp ce a doua a început în 2005). Prin urmare, Comisia consideră că sunt îndeplinite criteriile cuprinse în definiția conceptului de „locație de producție” de la punctul 49 din MSF 2002 și că cele două etape ale investiției fac parte din același proiect de investiții unic.

(71)	În plus, Comisia remarcă faptul că autoritățile ungare sunt de acord că cele două etape ale investiției realizate de IBIDEN HU în parcul industrial Dunavarsány trebuie considerate drept un proiect de investiții unic.

6.4.2. Intensitatea ajutorului

(72)	Întrucât se consideră că prima și a doua etapă a investiției constituie un proiect de investiții unic, ambele trebuie luate în considerare la calcularea intensității maxime a ajutorului pentru proiect.

(73)

Deoarece cheltuielile eligibile prevăzute se ridică, în valoare curentă, la 41 953 072 670 HUF (168,30 milioane EUR), iar pragul standard aplicabil ajutoarelor regionale este de 40 % (ESN), intensitatea maximă ajustată a ajutorului în ESN care rezultă din mecanismul de corecție de la punctele (21) și (22) din MSF 2002 este de 23,34 %.

(74)

Întrucât intensitatea maximă a ajutorului pentru proiectul în cauză este de 22,44 % ESN și, prin urmare, este mai mică decât intensitatea maximă a ajutorului admisă în temeiul mecanismului de corecție (23,34 % ESN), intensitatea propusă a întregului pachet de ajutor respectă pragul aplicabil ajutoarelor regionale.

6.4.3. Compatibilitatea cu normele prevăzute la punctul 24 literele (a) și (b) din MSF 2002

(75)	Întrucât suma totală a ajutorului, 9 793 809 933 HUF (39,29 milioane EUR) în valoare curentă depășește pragul de notificare individuală de 30 de milioane EUR, trebuie evaluată conformitatea ajutorului notificat cu punctul 24 literele (a) și (b) din MSF 2002.

(76)

Decizia Comisiei de a autoriza ajutoare regionale acordate pentru proiectele mari de investiții care intră sub incidența punctului 24 din MSF 2002 depinde de cota de piață a beneficiarului înainte și după investiție, precum și de capacitatea creată de investiție. Pentru a realiza testele relevante în conformitate cu punctul 24 literele (a) și (b) din MSF 2002, Comisia trebuie mai întâi să identifice produsul sau produsele vizat(e) de investiție și să definească piața relevantă a produsului și piețele geografice.

6.4.3.1. Produsul vizat de proiectul de investiții

(77)

În conformitate cu punctul 52 din MSF 2002, „produsul vizat” reprezintă produsul prevăzut de proiectul de investiții și, după caz, substituenții acestuia considerați astfel, fie de către consumator (datorită caracteristicilor produsului, prețurilor și utilizării avute în vedere), fie de către producător (prin flexibilitatea instalațiilor de producție). Atunci când proiectul vizează un produs intermediar iar o parte importantă a producției nu este comercializată pe piață se consideră că produsul vizat include și produsele din aval.

(78)

Proiectul notificat vizează producția de „substraturi ceramice pentru filtre de particule diesel («DPF»)”. DPF este o componentă utilizată în construcția de autoturisme, montată în sistemul de tratare a gazelor de evacuare ale vehiculelor cu motor diesel și care curăță gazele de evacuare generate de combustia motorului (25).

(79)

Elementul de ceramică fabricat de IBIDEN HU este un produs intermediar. În urma fabricării în uzină (nivelul 3), acesta este vândut ulterior în condițiile pieței prin intermediul IBIDEN Deutschland GmbH (26) unor societăți independente (principalii clienți sunt […], […] și […]), care aplică substratului un material de acoperire din metal prețios și astfel DPF devine un DPF acoperit (nivelul 2). Dispozitivele DPF acoperite sunt apoi vândute producătorilor de țevi de eșapament (nivelul 1), care sunt furnizori direcți ai uzinelor de asamblare a autoturismelor. Utilizatorii finali ai substraturilor ceramice sunt autoturismele și vehiculele utilitare ușoare cu motor diesel.

(80)

În urma proiectului de investiții nu vor rezulta alte produse destinate comercializării pe piață sau utilizării de către alte uzine ale grupului IBIDEN. Autoritățile ungare au confirmat faptul că, timp de cinci ani de la finalizarea investiției/producției maxime, în instalația pentru care se acordă ajutorul nu se vor fabrica alte produse în afară de cele notificate și evaluate.

(81)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia va considera drept produsul prevăzut de proiectul de investiții substratul ceramic pentru DPF care se instalează în autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor diesel.

6.4.3.2. Piața relevantă a produsului și piața geografică

(82)

Definirea pieței relevante a produsului necesită examinarea altor produse care pot fi considerate drept substituenți ai produsului prevăzut de proiectul de investiții în conformitate cu punctul 52 din MSF 2002. În acest context și având în vedere observațiile formulate de părțile interesate și de autoritățile ungare, Comisia a analizat produsele care ar putea fi considerate drept substituenți pentru DPF. Această analiză este sintetizată mai jos.

1. Imagine de ansamblu a sistemelor de tratare a gazelor de evacuare

(83)

Reducerea emisiilor reprezintă un domeniu complex cu numeroase interacțiuni între tehnologii, impactul asupra economiei de combustibil, performanțele de conducere, durabilitate și costuri. Măsurile de reducere a emisiilor pot fi clasificate în două categorii principale:

(a)	dezvoltări ale sistemelor de combustie pentru reducerea emisiilor motorului și

(b)	tehnologii pentru controlul emisiilor prin utilizarea „posttratării” gazelor de evacuare ale motoarelor (numai această categorie este relevantă pentru cazul de față).

(84)

Gazul de evacuare al motoarelor diesel conține substanțe periculoase: cantități semnificative de noxe [cum ar fi funingine și fracție organică solubilă („FOS”) (27)] și gaze periculoase (cum ar fi hidrocarburile („HC”), oxizii de carbon („COx”), oxizi de azot („NOx”)]. Aceste materiale sunt tratate de sistemul de tratare a gazelor de evacuare instalat în anumite vehicule.

(85)

Prin urmare, sistemul conține anumite elemente care elimină substanțele periculoase. În general, acestea pot fi dispozitive: (1) care elimină componentele gazului și (2) care elimină noxele (inclusiv funinginea). Următoarele două dispozitive de posttratare a emisiilor, care sunt relevante pentru cazul de față, sunt utilizate la autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor diesel:

(a)

„COD” – catalizatorul cu oxidare diesel (COD), care are rolul de a elimina gazele periculoase [în special hidrocarburile („HC”), oxizii de carbon („COx”)] și, ca un efect colateral, elimină, într-o anumită măsură, și FOS (fracția organică solubilă a noxelor), dar care nu poate trata funinginea. Un COD, asemănător unui DPF, este format dintr-un substrat solid interior prin care sunt canalizate gazele de evacuare. La trecerea prin canale, gazul de evacuare intră în reacții chimice cu catalizatorii (platină și paladiu) de pe peretele substratului. Începând cu anul 2000, dispozitivele COD au fost introduse practic la toate modelele de autovehicule diesel din SEE pentru respectarea unor norme de emisie mai stricte referitoare la limitele gazelor nocive din emisii;

(b)

„DPF” – filtrul de particule diesel, care are rolul de a reține fracțiile insolubile ale noxelor, de exemplu funinginea. Acest lucru se realizează prin filtrare mecanică. Gazul de evacuare trece prin canalele structurii fagure a DPF și este forțat să treacă prin pereți, deoarece canalele sunt obturate alternativ. Substratul servește drept filtru, iar funinginea se depune pe pereții acestuia. Cu toate acestea, DPF devine saturat cu funingine și, pentru a rămâne funcțional, funinginea trebuie eliminată prin ardere (regenerarea filtrului).

(86)

Dispozitivele DPF au apărut pentru prima dată în producția de serie în anul 2000 la autoturismul diesel Peugeot 607 și de atunci au devenit din ce în ce mai răspândite, cunoscând o dezvoltare uriașă în ultimii 3-4 ani. Această dezvoltare se datorează parțial stimulentelor fiscale oferite în mai multe țări pentru autovehiculele diesel echipate cu DPF și parțial tendințelor ecologice ale consumatorilor, precum și anticipării întăririi normelor privind emisiile, în special cu privire la limitele noxelor (în SEE, reducerea emisiilor este reglementată de standardele de emisie „euro”). Se prevede ca până la punerea în aplicare a Euro 5 (28) în 2009, un procent tot mai mare de autovehicule diesel să fie deja echipate cu DPF. Această tendință va asigura o piață continuă de extindere pentru DPF în următorii ani.

(87)

Diferitele tipuri de DPF se pot deosebi pe baza materialului filtrului (de exemplu, ceramică, cordierit sau metal) și a strategiei de regenerare a filtrului. Regenerarea este necesară pentru eliminarea (de exemplu, arderea) particulelor acumulate. În practică, acest lucru se realizează fie printr-un aditiv amestecat cu combustibil care reduce temperatura de oxidare (acesta este cunoscut drept „un DPF neacoperit cu catalizator prezent în combustibil”), fie printr-un metal prețios care acoperă pereții substratului și care ajută la procesul de ardere (acesta este denumit „DPF acoperit” sau „DPF catalizat impregnat”).

(88)

Datorită materialului de acoperire din metal prețios, acest tip de DPF acoperit tratează în limite restrânse, și hidrocarburile și oxizii de carbon prin intermediul unui proces de oxidare chimică. Produsul IBIDEN HU se înscrie în această categorie. Un substrat ceramic este ulterior acoperit la nivelul 2 și ulterior apoi în țeava de eșapament la nivelul 1.

2. Definiția pieței relevante a produsului în urma observațiilor formulate de părțile interesate și de autoritățile ungare

(89)	În decizia de inițiere a procedurii de investigație formale, Comisia și-a exprimat o serie de îndoieli, care au fost sintetizate în cele de mai sus, cu privire la faptul dacă COD și DPF pot fi considerați substituenți ce aparțin aceleiași piețe relevante a produsului.

(90)

Comisia consideră că argumentele prezentate de către IBIDEN HU, beneficiarul ajutorului, de către partea interesată Laboratorul de tehnologie pentru aerosoli și particule și de către autoritățile ungare nu elimină îndoielile inițiale exprimate de Comisie, care au fost confirmate de observațiile formulate de Saint-Gobain și de partea interesată a cărei identitate nu este divulgată. În special, Comisia face următoarele observații:

(91)	Substraturile de DPF și COD nu aparțin aceleiași piețe relevante a produsului, deoarece caracteristicile acestor produse sunt diferite ca o consecință a faptului că între cele două produse nu există o substituibilitate nici din punct de vedere al cererii, nici al ofertei.

(92)

Din perspectiva cererii, Comisia precizează că există diferențe semnificative în ceea ce privește caracteristicile produselor, utilizarea și prețul între substraturile pentru DPF și substraturile pentru COD:

(a)

Astfel cum au arătat părțile interesate, substraturile pentru COD sunt în mare parte formate din cordierit neporos. Materialul utilizat pentru substratul de COD trebuie să reziste la o temperatură internă de aproximativ 400 °C în interiorul COD. Materialul de referință utilizat pentru substraturile pentru DPF este carbidul de silicon. Substratul de DPF trebuie să fie poros pentru a asigura filtrarea funinginii. Dată fiind regenerarea necesară a DPF, substratul trebuie să fie alcătuit din material rezistent la temperaturi foarte ridicate (aproximativ 1 000 °C în cazul unui DPF acoperit) și la șocuri termice ridicate. Astfel, din cauza caracteristicilor termice extrem de diferite, clienții nu pot opta pentru o schimbare a substraturilor pentru DPF și cu substraturi pentru COD în cazul unei creșteri a prețului unuia dintre produse.

(b)

În ceea ce privește prețul, Comisia susține opinia exprimată în această privință de Saint-Gobain și de partea interesată a cărei identitate nu este divulgată și remarcă faptul că există o diferență mare de preț între substraturile de COD și de DPF, deoarece materialele utilizate pentru substraturile pentru DPF sunt materiale cu o performanță mai ridicată, a căror producere presupune cheltuieli mai mari (de exemplu, este necesară utilizarea unui furnal de sinterizare la temperatură ridicată fără oxid). Potrivit observațiilor părților interesate, prețul mediu pe unitate al substratului pentru DPF variază între 120 și 180 EUR (fără costul acoperirii cu catalizator și al capsulării), în timp ce un substrat de COD costă între 12 și 20 EUR (de asemenea fără costul acoperirii cu catalizator și al capsulării). O astfel de diferență de preț indică faptul că substraturile pentru DPF nu aparțin aceleiași piețe ca substraturile pentru COD, deoarece producătorii de DPF de nivelul 2 nu pot opta pentru achiziționarea unui substrat de COD din motive tehnice (altfel ar proceda astfel, dată fiind diferența mare de preț), iar un producător de COD nu ar înlocui un substrat de COD cu un substrat de DPF, deoarece ar obține un produs mai scump fără funcție de oxidare comparabilă cu cea a unui substrat de COD.

(c)

În ceea ce privește utilizarea prevăzută, pe baza observațiilor prezentate de către părțile interesate Comisia remarcă faptul că scopul principal al unui COD este de a oxida anumite gaze aflate în emisiile diesel în substanțe mai puțin nocive prin intermediul unei reacții chimice. Funcția de bază a unui DPF este de a filtra funinginea prin intermediul unui proces mecanic. În anumite circumstanțe, un DPF realizează – ca efect colateral – o parte din funcția COD, dar efectul de oxidare completă nu poate fi obținut fără instalarea ambelor dispozitive. În plus, un dispozitiv COD nu îndeplinește niciuna dintre funcțiile unui DPF, deoarece nu filtrează funingine. Potrivit așteptărilor producătorilor de autovehicule și furnizorilor din domeniul construcției de autoturisme, COD și DPF rămân dispozitive separate instalate unul lângă celălalt în țeava de eșapament (29).

(d)

Oxidarea realizată de catalizatorii substratului de DPF produs de IBIDEN HU servește scopului furnizării unor temperaturi suficiente pentru arderea funinginii, dar nu are același efect de purificare ca un COD cu o funcționalitate completă. După cum s-a arătat în observațiile părților interesate, așa-numitul produs multifuncțional al IBIDEN HU nu elimină nevoia unui COD separat în sistemul de tratare a gazelor de evacuare. Autoritățile ungare și beneficiarul ajutorului recunosc, de asemenea, că, dată fiind legislația în vigoare, așa-numitul produs multifuncțional al IBIDEN HU trebuie încă instalat împreună cu COD.

(e)

Comisia remarcă faptul că opinia exprimată de IBIDEN HU și de autoritățile ungare privind tendința de utilizare a unei singure soluții combinate (de COD și DPF) ar putea reflecta tendința viitoare a tehnologiilor de control al emisiilor; cu toate acestea, această opinie nu reflectă situația actuală, care face obiectul analizei realizate de Comisie. Astfel, atât DPF, cât și COD vor continua să existe și vor fi instalate împreună într-un termen ce urmează să fie stabilit (din 2003 până în 2008, respectiv cu un an înainte de începere și un an după finalizarea completă a proiectului de investiții). După cum reiese din estimările datelor de piață din unul dintre studii, dispozitivele COD rămân principala componentă de control al emisiilor care trebuie instalată la toate autoturismele diesel în perioada stabilită. În viitor, tehnologiile COD Euro 5 și Euro 6 vor continua să fie utilizate pentru oxidarea CO, HC și SOF.

(f)	În plus, Comisia remarcă faptul că studiul de piață efectuat de Frost & Sullivan, societate independentă de consultanță și cercetare în domeniu, analizează numai DPF ca un produs de sine stătător pentru tratarea noxelor și nu face referire la COD.

(93)

În plus, din punctul de vedere al ofertei, există diferențe în procesele de producție ale substraturilor de COD și DPF. Deoarece substratul de DPF trebuie să fie rezistent la temperaturi ridicate, materialul (în special carbidul de silicon) trebuie preparat la temperaturi foarte ridicate și într-o atmosferă fără oxigen. Cordieritul, care este utilizat cu preponderență pentru substratul de COD, este sinterizat în aer la o temperatură relativ mult mai scăzută. În plus, substratul de COD este un cilindru unic în formă de fagure, în timp ce substratul de DPF este format prin lipirea mai multor elemente de filtrare și canalele DPF sunt obturate, ceea ce nu se întâmplă și în cazul COD. Rezultă de aici că producția de substrat de DPF necesită un furnal de sinterizare la temperatură ridicată fără oxid, un sistem de lipire și utilaje de obturare (plugging), iar aceste echipamente nu sunt necesare pentru producerea substratului de COD. Prin urmare, nu este posibilă producerea substratului de DPF și de COD pe aceleași linii de producție fără costuri suplimentare semnificative.

(94)

În ceea ce privește argumentul prezentat de IBIDEN HU și autoritățile ungare potrivit căruia există fabricanți care realizează atât COD, cât și DPF, iar diferența dintre producătorii de COD și producătorii de DPF devine astfel neclară, Comisia consideră că nu este relevant dacă același fabricant poate realiza sau nu ambele produse. Ceea ce este relevant este dacă același echipament poate fi utilizat pentru producția ambelor substraturi fără costuri suplimentare semnificative. Acest lucru nu a fost demonstrat de părțile interesate sau de autoritățile ungare. În special, nu au fost furnizate dovezi concrete de producători de substraturi de COD care ar produce substraturi pentru DPF cu aceleași echipamente fără costuri de investiții suplimentare semnificative sau viceversa.

(95)

Având în vedere argumentele menționate anterior, Comisia consideră că, deși COD și DPF fac parte, împreună cu celelalte componente (de exemplu, Lean NOx Trap, al cărui scop este să reducă NOx din gazul de evacuare), din sistemul de control al emisiilor diesel/de posttratare pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare cu motor diesel, simplul fapt că acestea se află unele lângă altele în aceeași țeavă de eșapament sau își influențează reciproc evoluția nu le face substituenți din punctul de vedere al cererii și/sau al ofertei, deoarece acestea sunt două componente separate cu caracteristici, prețuri și utilizări prevăzute diferite. În plus, referitor la substituibilitatea din punctul de vedere al ofertei, există diferențe în procesele de producție ale substraturilor de COD și de DPF, ceea ce duce la concluzia că nu există substituibilitate între substraturile de COD și substraturile de DPF în ceea ce privește oferta.

(96)	Pe baza celor de mai sus și în sensul prezentei decizii, Comisia consideră că piața relevantă a produsului cuprinde numai substraturile pentru filtrele de particule diesel care se instalează în sistemele de evacuare ale autoturismelor și vehiculelor utilitare ușoare cu motor diesel.

3. Piața geografică relevantă

(97)

În decizia de inițiere a procedurii de investigație formală, Comisia a remarcat că piața geografică relevantă ar trebui să cuprindă întregul SEE, date fiind diferențele de reglementare în materie de emisii și standardele privind calitatea combustibililor, în comparație cu țările terțe, precum și procentul mai scăzut de autovehicule diesel din alte piețe importante din domeniul construcției de autovehicule (30). În prezent cererea pare să fie foarte scăzută pentru dispozitivele de posttratare pentru autovehiculele utilitare ușoare diesel pe piețele din afara SEE. Prin dezvoltarea unor dispozitive de posttratare mai avansate pentru autovehiculele diesel, care ulterior vor fi conforme cu cerințele privind emisia de gaze de evacuare din mai multe țări terțe, se preconizează că piața pentru dispozitivele de posttratare se va extinde din punct geografic numai după anul 2008.

(98)	Niciuna dintre părțile interesate și nici autoritățile ungare nu au contestat această concluzie. Pe baza celor de mai sus și în sensul acestei decizii, Comisia consideră că piața geografică relevantă pentru DPF cuprinde întregul SEE.

6.4.3.3. Cota de piață

(99)

În conformitate cu punctul 24 litera (a) din MSF 2002, un proiect de investiții notificabil individual nu este eligibil pentru ajutorul de investiții dacă beneficiarul ajutorului deține un procent mai mare de 25 % din vânzările produsului în cauză înainte de realizarea investiției sau după investiție.

(100)

Pentru a analiza dacă proiectul este în conformitate cu dispozițiile punctului 24 litera (a) din MSF 2002 trebuie examinată cota de piață a beneficiarului ajutorului la nivelul grupului înainte și după investiție. Având în vedere faptul că investiția realizată de IBIDEN HU a debutat în 2004 și că atingerea capacității maxime de producție de 2,4 milioane de unități pe an era preconizată pentru 2007, Comisia a analizat cotele de piață din 2003 și 2008.

(101)

Autoritățile ungare au confirmat faptul că nu există asociații în participațiune sau acorduri de comercializare pe termen lung între IBIDEN și alte societăți din sectorul ceramicii.

(102)

Autoritățile ungare au furnizat date de piață din următoarele surse: Frost & Sullivan Ltd. și AVL List GmbH. Cotele de piață în volum ale grupului IBIDEN referitoare la piața DPF înainte de demararea proiectului și după finalizarea acestuia pentru Europa sunt prezentate în tabelul III de mai jos.

Tabelul III

Cota de piață a IBIDEN la nivel de grup în Europa

(Date exprimate în unități)
	2003	2008
Vânzări ale grupului IBIDEN	[…]	[…]
Total piață DPF	702 000	6 340 000
Cota de piață pe piața DPF	[…] %	[…] %
Sursă: Frost & Sullivan Ltd. ().

(103)

Studiile de piață prezentate de autoritățile ungare demonstrează faptul că la nivel de grup cota de piață deținută de IBIDEN în cadrul pieței europene a dispozitivelor DPF atât înainte de realizarea investiției, cât și după aceasta se ridică la […] %-[…] % în volum (32) și, prin urmare, depășește într-o măsură substanțială pragul de 25 % (33). Astfel, condiția prevăzută la punctul 24 litera (a) din MSF 2002 nu este respectată.

6.4.3.4. Creșterea capacității de producție/Testul creșterii pieței

(104)

Punctul 24 din MSF 2002 prevede că proiectele notificabile individual nu sunt eligibile pentru ajutoare de investiții în cazul în care una dintre condițiile stipulate la punctul respectiv nu este îndeplinită. Deși, după cum s-a arătat mai sus, condiția de la punctul 24 litera (a) din MSF 2002 nu este respectată, Comisia a analizat, de asemenea, dacă proiectul de investiții respectă o altă condiție, prevăzută la punctul 24 litera (b) din MSF 2002. În conformitate cu punctul 24 litera (b) din MSF 2002, proiectele de investiții notificabile individual nu sunt eligibile pentru ajutoarele de investiții în cazul în care capacitatea creată de proiect este mai mare de 5 % din dimensiunea pieței măsurată prin utilizarea datelor de consum aparent referitoare la produsul în cauză, exceptând cazurile în care rata creșterii anuale medii a consumului aparent din ultimii cinci ani este mai mare decât rata creșterii anuale medii a PIB-ului Spațiului Economic European din aceeași perioadă.

(105)

În acest context, Comisia ia notă de faptul că, după cum se arată în tabelul IV de mai jos, creșterea anuală medie a consumului aparent (măsurată ca vânzări totale) din Europa de dispozitive DPF din ultimii cinci ani este substanțial superioară ratei de creștere anuală medie a PIB-ului SEE (34).

Tabelul IV

Testul creșterii pieței

(Vânzări exprimate în unități)
	2001	2002	2003	2004	2005	2006	RCCA (35)
DPF	29 000	290 000	702 000	1 169 000	1 791 000	2 957 000	152,17 %
PIB (milioane EUR în prețuri constante 1995) (UE-27)	8 197 605,0	8 295 193,5	8 402 482,6	8 610 427,6	8 765 680,7	9 027 663,9	1,95 %

(106)

În consecință, Comisia conchide că ajutorul în curs de evaluare este în conformitate cu punctul 24 litera (b) din MSF 2002, dar că, după cum s-a arătat mai sus, ajutorul nu este în conformitate cu punctul 24 litera (a) din MSF 2002.

6.5. Efecte negative ale ajutorului și concluzie

(107)

În conformitate cu normele privind ajutoarele regionale, ajutorul de 7 411 828 735 HUF (29,73 milioane EUR) în valoare curentă (11 745 422 640 HUF sau 47,12 milioane EUR în valoare nominală) a fost deja acordat în favoarea IBIDEN HU în cadrul schemelor de ajutor regional existente (36) până la pragul stabilit pentru notificarea individuală la punctul 24 din MSF 2002. Valoarea ajutorului care face obiectul notificării reprezintă diferența dintre suma totală a ajutorului și sprijinul deja acordat, adică 2 381 981 198 HUF (9,56 milioane EUR) în valoare curentă (în valoare nominală aceasta înseamnă 3 845 801 110 HUF sau 15,43 milioane EUR).

(108)

Punctul 24 din MSF 2002 prevede că proiectele notificabile individual nu sunt eligibile pentru ajutoare de investiții în cazul în care una dintre condițiile stipulate la punctul respectiv nu este îndeplinită. După cum s-a demonstrat mai sus, ajutorul în curs de evaluare nu respectă dispozițiile punctului 24 litera (a) din MSF 2002, deoarece cota de piață a IBIDEN la nivelul grupului pe piața europeană de DPF înainte și după investiție depășește într-o măsură substanțială pragul de 25 %.

(109)

Cota de piață ridicată pe care o deține IBIDEN reflectă poziția predominantă a societății pe piața DPF. Potrivit studiului realizat de Frost & Sullivan Ltd („F & S”) (37) și observațiilor prezentate de părțile interesate, IBIDEN se bucură de o poziție remarcabilă pe piața europeană de DPF, fiind unul dintre cei doi mari producători de substraturi pentru filtre din lume (celălalt producător principal fiind NGK). Comisia ia notă de faptul că piața de DPF din Europa a cunoscut o dezvoltare uriașă în ultimii ani, întrucât toți producătorii de vehicule adoptă această tehnologie în vederea respectării limitelor de emisii Euro. Această piață este extrem de profitabilă, iar puternica sa dezvoltare pare să fie asigurată și în viitor. Ajutorul care face obiectul notificării ar întări într-o și mai mare măsură poziția predominantă a grupului IBIDEN în cadrul acestei piețe, îngreunând și mai mult consolidarea poziției operatorilor nou intrați pe piață. Astfel, ajutorul care face obiectul notificării este susceptibil să creeze o denaturare substanțială a concurenței.

(110)

Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia consideră că ajutorul notificat nu este compatibil cu piața comună. Întrucât ajutorul de 2 381 981 198 HUF (9,56 milioane EUR) în valoare curentă (în valoare nominală aceasta reprezintă 3 845 801 110 HUF sau 15,43 milioane EUR) nu a fost acordat, nu este necesară recuperarea acestuia,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat pe care Republica Ungaria intenționează să îl pună în aplicare în favoarea IBIDEN Hungary Gyártó Kft., în valoare curentă de 2 381 981 198 HUF (3 845 801 110 în valoare nominală) este incompatibil cu piața comună.

În consecință, ajutorul nu poate fi pus în aplicare.

Articolul 2

Republica Ungaria informează Comisia cu privire la măsurile adoptate pentru aducerea la îndeplinire a prezentei decizii în termen de două luni de la notificare.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Ungaria.

Adoptată la Bruxelles, 30 aprilie 2008.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei

(1) JO C 224, 25.9.2007, p. 2.

(2) Comunicarea Comisiei – Cadrul multisectorial privind ajutorul regional de stat acordat proiectelor mari de investiții (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), modificată prin Comunicarea Comisiei privind modificarea Cadrului multisectorial privind ajutorul regional de stat acordat proiectelor mari de investiții (2002) cu privire la stabilirea unei liste de sectoare care întâmpină probleme structurale și asupra propunerii de măsuri adecvate în temeiul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE privind sectorul autovehiculelor și sectorul fibrelor sintetice (JO C 263, 1.11.2003, p. 3).

(3) A se vedea nota de subsol 1.

(4) Scrisoarea Comisiei din 9 iulie 2004, C(2004) 2773/5 privind HU 12/2003 – Harta ajutoarelor regionale a Ungariei pentru perioada cuprinsă între 1 mai 2004 și 31 decembrie 2006.

(5) Exercițiul financiar s-a încheiat la 31 martie 2006.

(6) Pentru a asigura transparența și eficacitatea monitorizării ajutoarelor regionale acordate pentru proiecte mari de investiții, punctul (36) din MSF 2002 prevede un „mecanism de transparență” special. În cadrul acestui mecanism de transparență, statele membre trebuie să furnizeze informații într-un format standard ori de câte ori se acordă un ajutor în temeiul MSF 2002 pentru proiecte nenotificabile ale căror costuri depășesc 50 de milioane EUR.

(7) Calculată, în conformitate cu normele sistemului de ajutor respectiv, pe baza unui curs de schimb HUF/EUR de 249,28 (aplicabil la 31 august 2004) și o rată de referință de 8,59 %.

(8) Date considerate secret profesional.

(9) HU 1/2003 „Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” a fost prezentat în conformitate cu procedura interimară și a fost acceptat de Comisie ca ajutor existent în sensul anexei IV capitolul 3 punctul (1) litera (c) (de la articolul 22 din Tratatul de aderare a Cehiei, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană.

(10) HU 3/2004 „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare” a fost prezentat în conformitate cu procedura interimară și a fost acceptat de Comisie ca ajutor existent în sensul anexei IV capitolul 3 punctul 1 litera (c) (de la articolul 22 din Tratatul de aderare a Cehiei, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei la Uniunea Europeană. Modificarea sistemului a fost notificată Comisiei (cazul cu numărul N 504/2004) și a fost aprobată de Comisie la 23 decembrie 2004 [ref. C(2004) 5652].

(11) În prezenta decizie, echivalentul subvenției nete (ESN) se calculează pe baza ratei standard a impozitului pe profit aplicabilă în Ungaria (16 %).

(12) La scutirea fiscală se aplică un plafon al valorii curente totale a acesteia.

(13) HU 1/2003 „Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” și N 504/2004 (ex HU 3/2004) „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare”.

(14) Diferențele dintre utilizările prevăzute pentru produsele finite, DPF și COD, reflectă utilizările diferite ale substraturilor fiecăruia dintre acestea. Prin urmare, în continuare în prezenta decizie termenul DPF va fi folosit alternativ cu sintagma „substrat de DPF”.

(15) „Analiză strategică a pieței europene a filtrelor de particule diesel”, octombrie 2006. Societatea Frost & Sullivan își desfășoară activitatea în domeniul consultanței și cercetării de piață și industriale.

(16) „Studiu de piață privind dispozitivele posttratare de reducere a noxelor”, martie 2007. Activitățile AVL List sunt strâns legate de crearea și dezvoltarea de motoare cu combustie internă. Studiul AVL, care a fost solicitat de IBIDEN HU pentru cazul de față, susține că atât COD, cât și DPF aparțin aceleiași piețe relevante a produsului; cu toate acestea, datele și analizele prezentate în studiul AVL nu confirmă această teorie; cu alte cuvinte, diferitele elemente/informații din studiu indică lipsa unei substituibilități, și nu contrariul.

(17) JO C 74, 10.3.1998, p. 9.

(18) JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(19) Conceptul de generații ulterioare ale produsului este utilizat de IBIDEN HU pentru a face referire la evoluția tehnologiei.

(20) Cu toate acestea, în ceea ce privește prețul de piață al COD de 102 EUR, precizat în studiul AVL, se pare că acesta se referă la prețul COD după acoperirea la nivelul 2 și, prin urmare, prețul substratului COD ar trebui ajustat descrescător în același fel în care IBIDEN a ajustat prețurile pentru substraturi.

(21) Diferențele dintre utilizările prevăzute pentru produsele finale, DPF și COD, reflectă utilizările diferite ale substraturilor fiecăruia dintre acestea.

(22) JO C 54, 4.3.2006, p. 13.

(23) HU 1/2003 „Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” și N 504/2004 (ex HU 3/2004) „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare”.

(24) Întrucât proiectele de investiții pot continua de-a lungul mai multor ani, perioada de trei ani se calculează, în principiu, începând cu data demarării fiecărui proiect.

(25) DPF nu este încă impus de legislația europeană, dar este deja instalat la anumite vehicule cu motor. Începând cu septembrie 2009, noi valori limită vor deveni obligatorii pentru noile tipuri de autoturisme cu motor diesel (categoria M1) și vehiculele comerciale utilitare ușoare (categoria N1 clasa I) cu o greutate de referință care nu depășește 2 160 kg (aceste limite se vor aplica pentru clasele II și III ale vehiculelor N1 și N2 începând cu septembrie 2010). Acest fapt se va reflecta în practică în instalarea DPF pentru a realiza valorile limită.

(26) Autoritățile ungare au confirmat faptul că IBIDEN Deutschland GmbH este o societate comercială și de punere pe piață, care nu produce elemente de tratare a gazelor de evacuare. Nicio altă societate din grupul IBIDEN nu realizează o prelucrare ulterioară a componentelor fabricate de IBIDEN HU.

(27) FOS: fracție organică solubilă, cum ar fi materialul organic rezultat din uleiul lubrifiant pentru motoare și din combustibil.

(28) Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenite de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).

(29) Această tendință, astfel cum este prezentată de Saint-Gobain, este evidențiată de diversele prezentări efectuate cu ocazia diferitelor reuniuni ale experților, desfășurate în 2007 de General Motors, DaimlerChrysler, Johnson Matthey, Hyundai și Arvin Meritor.

(30) Potrivit studiului de piață efectuat de AVL, sistemele moderne posttratare de evacuare necesită combustibil diesel fără sulf pentru a asigura o performanță eficientă și durabilă. Combustibilul diesel cu cantități reduse de sulf a fost introdus în UE în 2005 și va fi deveni obligatoriu în 2009.

(31) Datele compilate de AVL reflectă o piață oarecum mai mică decât datele F & S, ceea ce ar avea ca rezultat o serie de inconsecvențe, întrucât volumul vânzărilor realizate de beneficiar în Europa înainte de investiție (adică înainte de 2003) este mai ridicat decât totalul vânzărilor estimate de AVL. Prin urmare, pentru piața DPF s-au utilizat cifrele din studiul F & S, unde nu au existat astfel de inconsecvențe. În plus, este în favoarea beneficiarului să se ia în considerare datele F & S, dar chiar și în acest scenariu cotele de piață sunt mai mari de 25 %. Studiul F & S menționează direct numărul de dispozitive DPF vândute sau a căror vânzare este preconizată pe piață luând în considerare toți producătorii de DPF. De asemenea, trebuie remarcat că, deși studiile se referă la DPF, adică la produsul finit, din aval, în practică volumul substraturilor vândute este egal cu numărul de dispozitive DPF vândute.

(32) Substratul ceramic produs de IBIDEN HU este un produs intermediar care este supus ulterior altor operațiuni de prelucrare (respectiv acoperirea sau capsularea) la niveluri ulterioare ale lanțului de valori (realizate de societăți independente). Întrucât datele referitoare la valoare cuprinse în studiile prezentate se referă numai la dispozitivele DPF finite al căror preț este substanțial mai mare decât prețul produsului IBIDEN și întrucât nu au fost prezentate date viabile cu privire la prețul produsului intermediar, Comisia consideră că în cazul de față ar trebui să se recurgă la analiza de volum. În orice caz, dacă IBIDEN vinde substraturi de DPF la un preț apropiat prețului mediu al pieței, cotele de piață din punct de vedere al valorii ar fi comparabile.

(33) Potrivit datelor furnizate de Saint-Gobain, chiar și pe o piață ipotetică ce cuprinde substraturi atât pentru DPF, cât și pentru COD (piața DPF + COD), cota de piață deținută de IBIDEN în SEE din punct de vedere al valorii este mai mare de 25 %. Cu toate acestea, acest argument nu este confirmat de studiul AVL (care a fost solicitat de beneficiar), întrucât acesta indică prețuri substanțial mai ridicate pentru COD și astfel cota de piață din punct de vedere al valorii rămâne sub 25 % din piața combinată (totuși, în ceea ce privește prețul de piață al COD pe care îl indică studiul AVL, s-ar părea că acesta se referă la prețul COD după acoperirea de la nivelul 2, ceea ce ar explica prețul semnificativ mai mare în comparație cu cel indicat pentru substrat de către Saint-Gobain). Prin urmare, din informațiile disponibile nu se poate stabili dacă într-o astfel de piață ipotetică IBIDEN ar avea o cotă de piață mai mare sau mai mică de 25 % din punct de vedere al valorii în SEE.

(34) Din motive practice, au fost luate în considerare cifrele referitoare la PIB-ul din UE-27.

(35) RCCA: Rata compusă a creșterii anuale.

(36) HU 1/2003 „Sistem alocat pentru promovarea investițiilor” și N 504/2004 (ex HU 3/2004) „Facilitatea fiscală pentru dezvoltare”.

(37) „Analiză strategică a pieței europene a filtrelor de particule diesel”, octombrie 2006. Societatea Frost & Sullivan își desfășoară activitatea în domeniul consultanței și cercetării de piață și industriale.

		ISSN 1830-3625
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 295

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 51 4 noiembrie 2008

Cuprins		I Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie	Pagina
		REGULAMENTE
		Regulamentul (CE) nr. 1076/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	1
	*	Regulamentul (CE) nr. 1077/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 al Consiliului privind înregistrarea și comunicarea electronică a datelor referitoare la activitățile de pescuit și dispozitivele de teledetecție și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1566/2007	3
	*	Regulamentul (CE) nr. 1078/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului cu privire la cheltuielile efectuate de statele membre pentru colectarea și gestionarea datelor de bază în sectorul pescuitului	24

(EUR/100 kg)
Cod NC	Codul țărilor terțe (1)	Valoare forfetară de import
0702 00 00	MA	36,3
	MK	43,0
	TR	81,0
	ZZ	53,4
0707 00 05	JO	168,2
	MA	26,4
	TR	143,3
	ZZ	112,6
0709 90 70	MA	39,5
	TR	127,4
	ZZ	83,5
0805 50 10	AR	82,2
	MA	81,6
	TR	93,5
	ZA	91,9
	ZZ	87,3
0806 10 10	BR	232,0
	TR	127,8
	US	242,1
	ZA	218,0
	ZZ	205,0
0808 10 80	CA	96,3
	CL	64,4
	CN	66,8
	MK	37,6
	NZ	82,2
	US	112,0
	ZA	91,2
	ZZ	78,6
0808 20 50	CN	55,9
	US	208,3
	ZZ	132,1

Denumire	Numărul CE	Numărul CAS	Tip de produs	Stat membru raportor
1,2-benzizotiazol-3(2H)-onă	220-120-9	2634-33-5	2	ES
2,2′-ditiobis[N-metilbenzamidă]	219-768-5	2527-58-4	6	PL
2,2′-ditiobis[N-metilbenzamidă]	219-768-5	2527-58-4	13	PL
2-Butanonă, peroxid	215-661-2	1338-23-4	1	HU
2-Butanonă, peroxid	215-661-2	1338-23-4	2	HU
2-Butanonă, peroxid	215-661-2	1338-23-4	3	HU
2-Butanonă, peroxid	215-661-2	1338-23-4	6	HU
2-cloroacetamidă	201-174-2	79-07-2	3	EE
2-cloroacetamidă	201-174-2	79-07-2	6	EE
2-cloroacetamidă	201-174-2	79-07-2	13	EE
Monoclorhidrat de dodecilguanidină	237-030-0	13590-97-1	6	ES
Oxid de etilenă	200-849-9	75-21-8	2	NO
Glioxal	203-474-9	107-22-2	2	FR
Glioxal	203-474-9	107-22-2	3	FR
Glioxal	203-474-9	107-22-2	4	FR
Acid 2,4-hexadienoic/Acid sorbic	203-768-7	110-44-1	6	DE
Amestec de cis- și trans-p-metan-3,8-diol/Citriodiol	255-953-7	42822-86-6	1	UK
Amestec de cis- și trans-p-metan-3,8-diol/Citriodiol	255-953-7	42822-86-6	2	UK
Oligo(clorură de 2-(2-etoxi)etoxietilguanidiniu)	Polimer	374572-91-5	1	FR
Oligo(clorură de 2-(2-etoxi)etoxietilguanidiniu)	Polimer	374572-91-5	5	FR
Oligo(clorură de 2-(2-etoxi)etoxietilguanidiniu)	Polimer	374572-91-5	6	FR
Oligo(clorură de 2-(2-etoxi)etoxietilguanidiniu)	Polimer	374572-91-5	13	FR
Poli(clorură de hexametilendiaminguanidiniu)	Polimer	57028-96-3	1	FR
Poli(clorură de hexametilendiaminguanidiniu)	Polimer	57028-96-3	5	FR
Poli(clorură de hexametilendiaminguanidiniu)	Polimer	57028-96-3	6	FR
Poli(clorură de hexametilendiaminguanidiniu)	Polimer	57028-96-3	13	FR
Polivinilpirolidonă-iod	Polimer	25655-41-8	1	SE
(E,E)-hexa-2,4-dienoat de potasiu	246-376-1	24634-61-5	6	DE
1-oxid de piridin-2-tiol, sarea de sodiu	223-296-5	3811-73-2	2	SE
1-oxid de piridin-2-tiol, sarea de sodiu	223-296-5	3811-73-2	3	SE
Acid salicilic	200-712-3	69-72-7	1	LT
Acid salicilic	200-712-3	69-72-7	2	LT
Acid salicilic	200-712-3	69-72-7	3	LT
Acid salicilic	200-712-3	69-72-7	4	LT
Dioxid de siliciu – amorf	231-545-4	7631-86-9	3	FR
Clorură de argint	232-033-3	7783-90-6	3	SE
Clorură de argint	232-033-3	7783-90-6	4	SE
Clorură de argint	232-033-3	7783-90-6	5	SE
Clorură de argint	232-033-3	7783-90-6	13	SE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	1	DE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	2	DE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	4	DE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	5	DE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	6	DE
Dioxid de sulf	231-195-2	7446-09-5	13	DE
Tiabendazol	205-725-8	148-79-8	2	ES
Tiabendazol	205-725-8	148-79-8	13	ES
Triclosan	222-182-2	3380-34-5	3	DK
Polimer de formaldehidă și acroleină	Polimer	26781-23-7	3	HU

	II Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare nu este obligatorie
	DECIZII
	Comisie
	2008/830/CE
*	Decizia Comisiei din 30 aprilie 2008 privind ajutorul de stat C 21/07 (ex N 578/06) pe care Ungaria intenționează să îl pună în aplicare în favoarea IBIDEN Hungary Gyártó Kft. [notificată cu numărul C(2008) 1342] ( 1 )	34
	2008/831/CE
*	Decizia Comisiei din 31 octombrie 2008 de stabilire a unui nou termen limită pentru depunerea dosarelor pentru anumite substanțe care urmează a fi examinate în cadrul programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE [notificată cu numărul C(2008) 6266] ( 1 )	50
	2008/832/CE
*	Decizia Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind neincluderea bromuconazolului în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului și retragerea autorizațiilor pentru produsele de protecție a plantelor care conțin această substanță [notificată cu numărul C(2008) 6290] ( 1 )	53